5 5 . .

D D I I M ME E N N S S I I O O N N A A R R E E A A C C O O Ş Ş U U L L U U I I
D D E E F F U U M M Ş Ş I I D D I I S S P P E E R R S S I I A A
N N O O X X E E L L O O R R Î Î N N A A T T M MO O S S F F E E R R Ă Ă
5.1. Înălţimea coşului de fum
Privită iniţial ca o metodă de bază pentru evitarea poluării locale, dispersia
gazelor în atmosferă a devenit acum o completare a metodelor complexe de
reţinere în instalaţii speciale, a substanţelor toxice şi poluante. Coşurile de fum se
dimensionează pentru a avea o concentraţie sub normele admisibile în zonele
apropiate centralei. De asemenea, trebuie evitată poluarea termică, deoarece gazele
evacuate au temperatură ridicată.
Înălţimea minimă admisibilă a coşului de fum, respectând condiţia
concentraţiei de produse poluante, se calculează cu relaţia:
( ) 6
1
2
1

∆ = T R S H
c

unde:
m
c
q
k S = ;
în care:
• k = 340 - pentru oxidul de sulf şi oxidul de azot;
• k = 680 - pentru cenuşă;
• q [ kg/h ] - debit teoretic instantaneu maxim de poluant emis continuu pe
coş;

(
¸
(

¸

3
N
m
mg

m
c - concentraţia maximă admisibilă de poluant la nivelul solului,
adică norma de imisie, calculată cu relaţia:

0
= c c c
r m
− ;
• c
r
- concentraţia de referinţă având valorile: c
r
= 0.15 pentru oxizii de sulf
şi cenuşă şi c
r
= 0.14 pentru Nox;
• c
0
- media anuală a concentraţiei măsurate la nivelul solului în locul
considerat, care în absenţa acestor măsurători este:
• pentru zonă puţin poluată 0.01 =
0
c ;
• pentru zonă cu poluare medie c
0
= 0.04 pentru oxizii de sulf şi cenuşă, iar
pentru NOx, c
0
= 0.04;
• pentru zonă urbană poluată: c
0
= 0.07 pentru oxizii de sulf ; c
0
= 0.10
cenuşă, iar pentru NOx, c
0
= 0.08;
Dimensionarea coşului de fum şi dispersia noxelor în atmosferă 67

(
¸
(

¸

h
m

3
R - debitul de gaze emise pe coş la temperatura efectivă de
evacuare;
• [ ] K T ∆ - diferenţa dintre temperatura gazelor evacuate pe coş şi
temperatura medie anuală a aerului din zona amplasamentului.

Pentru oxizi de sulf:
• k = 340;
• c
r
= 0.15;
• c
0
= 0.04 - am considerat zonă cu poluare medie;
• 0.11 = 0.04 - 0.15 = =
0
c c c
r m
− ;

h
kg
8305.92 = q ;
• 25672843 = S ;
• t
aer
= 15 [ °C ] - temperatura medie anuală a aerului atmosferic;
• C 160 =
0
gaze
t ;
• [ ] C 145 = K T
0
∆ ;
• =
273.15
+ 273.15
2
h
m

3
gaze
gu efectiv
t
V B R =
(
¸
(

¸

=
6
10 8.448⋅ - pentru păcură cu conţinut redus de sulf;
=
6
10 8.654⋅ - pentru păcură cu conţinut mediu de sulf;
=
6
10 8.846⋅ - pentru păcură cu conţinut ridicat de sulf;

Înălţimea construită a coşului pentru dispersia bioxidului de sulf fără
instalaţii de desulfurare este:
[ ] ( ) = m 6
1
2
1

∆ = T R S H
c

= 40 m - pentru păcură cu conţinut redus de sulf;
= 63 m - pentru păcură cu conţinut mediu de sulf;
= 105 m - pentru păcură cu conţinut ridicat de sulf;

Dacă este instalaţie de desulfurare, atunci:
• q = 400 * 340/0.11 = 1.44 [ kg/h ];
• S = 4.45 * 10
3
;
• t
gaze
= 80 [ °C ];
şi înălţimea coşului, din condiţiile de dispersie a oxizilor de sulf, devine practic
neglijabilă, H
c
= 3 [ m ].

IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI - APLICAŢII 68
Deoarece centrala poate funcţiona într-un an, funcţie de sursa de
aprovizionare, cu cele trei tipuri de păcură, atunci se alege cea mai restrictivă
situaţie, deci: H
c
= 105 [ m ].
5.2. Dimensionarea coşului de fum
Se alege o viteză a gazelor la intrarea în coş:
w
gaze
= 25 m/s

Suprafaţa la baza coşului rezultă din ecuaţia de continuitate, aplicată situaţiei
celei mai nefavorabile, respectiv păcură cu conţinut ridicat de sulf:
[ ]
2
m 5 . 108
05 . 1
1
273.15
433.15
15.0975 59.5
25
2


15 . 273
15 . 273
2
= × × =
=
+
× =
gaze
n
gaze
gu efectiv
gaze
baza
p
p
t
V B
w
S

Diametrul interior la baza coşului va fi:
[ ] m 12 11.75 =
3.14
108.5 4
=
4S
=
baza
cos

×
π
baza
d

Se estimează o viteză a gazelor la ieşirea din coş:
w
iesire
= 32 m/s.
Suprafaţa coşului la vârf rezultă din ecuaţia de continuitate:
[ ]
2
[
m 1 . 60
03 . 1
1
273.15
288.15
15.0975 59.5
32
2


15 . 273
15 . 273
2
= × × =
=
+
× =
gaze
n
gaze
gu efectiv
iesire
rf v
p
p
t
V B
w
S

Diametrul interior la baza coşului va fi:
[ ] m 9 8.75 =
3.14
1 . 60 4
=
4S
=
virf
cos

×
π
virf
d
Grosimea impusă de rezistenţă:
- la bază: d
bază
= 0,75 [ m ]; - la vârf: d
vârf
= 0,5 m

Diametrele exterioare ale coşului de fum:
- la bază: D
bază
ext
= 13.5 [ m ];
- la vârf: D
vârf
ext
= 10 [ m ].

Dimensionarea coşului de fum şi dispersia noxelor în atmosferă 69
5.3. Concentraţia de poluant
Pentru calculul concentraţiei de poluant,
( ) +
2
2 2
2
5 0 5 0 5 0
|
|
|
¹
|

\
|
σ σ π
=
|
|
¹
|

\
|
σ
+

|
|
¹
|

\
|
σ


|
|
¹
|

\
|
σ

z z y
H z
.
H z
.
y
.
z y
e e e
u
q
z , y , x C
se fac următoarele ipotezele simplificatoare:
• condiţii staţionare;
• profile Gausiene pe ambele direcţii y şi z;
• viteza vântului [ ] m/s u constantă în modul şi sens;
• debit de poluant [ ] kg/s q continuu şi stabil;
• dispersia pe direcţia vântului x este neglijabilă comparativ cu cea
transportată;
• poluantul este un gaz stabil sau aerosol care nu reacţionează chimic;
• un singur coş de fum, rezultă ecuaţia care descrie câmpul de concentraţii.

În vederea calculului trebuie cunoscute:
• debitul de poluant [ ] kg/s Q ;
• coeficienţii de dispersie,
y
σ şi
z
σ , atât Pasquill rural, cât şi Briggs
urban;
• înâlţimea de la care începe dispersia H [m] = He= Hc + Hr, şi implicit
înălţimea de ridicare a penei, Hr [m];
• viteza vântului, u [m], la înălţimea coşului;
• clasa de stabilitate, pentru alegerea setului de coeficienţi de dispersie;
• tipul de zonă, rurală sau urbană.

Pentru calculul înălţimii de ridicare, trebuie calculat fluxul ascensional, F, cu
proprietăţi de plutire
(
¸
(

¸

πρ
=

π =

=
3
4
,
cos , cos ,
cos ,
cos ,
cos , 2
cos , cos ,
s
m

4
aer aer aer p
e
aer
aer e
e
e
aer e
i e
T c
gQ
T
T T
gV
T
T T
D w
g
F
unde:
[ ]
2
s m 80665 . 9 = g - acceleraţia gravitaţională;
[ ] s m
cos , e
w - viteza gazului la ieşirea din coş;
[ ] m
cos , i
D - diametrul interior al coşului la vârf;
[ ] K
cos , e
T - temperatura absolută a gazului la ieşirea din coş;
[ ] K
aer
T - temperatura absolută a aerului la vârf;
IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI - APLICAŢII 70
(
¸
(

¸

s
m

3
cos , e
V - debitul volumetric al gazelor care ies pe coş;
[ ] s kJ
cos , e
Q - fluxul termic emis de coş;
(
¸
(

¸

K kg
kJ

, aer p
c - căldura specifică a aerului la presiune constantă;
[ ]
3
m kg
aer
ρ - densitatea aerului.

În vederea calculului, se prezintă programele în limbaj Matlab:
hridic – calculează înălţimea de ridicare ;
sigyp – calculează coeficienţii de dispersie Pasquill-Gifford
y
σ ;
sigyb – calculează coeficienţii de dispersie Briggs
y
σ ;
sigzp – calculează coeficienţii de dispersie Pasquill-Gifford
z
σ ;
sigzb – calculează coeficienţii de dispersie Briggs
z
σ ;
concen – calculează concentraţia de poluant, c [mg/m
3
], de de la un singur coş.

function [hr,xf]=hridic(u,x,Dv,dc,tg,ta,cl,zon)
% Calculeaza inaltimea de ridicare de la un COS de fum
% in care:
% u [ m/s ] -viteza vintului, pe directia de propagare x;
% x [ m ] -distanta la care se calculeaza concentratia;
% Dv [mc/s ] -debitul volumetric al gazelor la iesire din cos;
% dc [ m ] -diametrul interior al cosului la virf;
% tg [ °C ] -temperatura gazelor la iesire din cos;
% ta [ °C ] -temperatura aerului ambiant;
% cl -clasa de stabilitate A ...F, avind valori de 1 ...6;
% zon -zona rurala (1=Pasquill-Gilfford), urbana (2=Briggs)
m=length(x); vc=4.*Dv./pi./(dc.^2);
f=9.80665./4.*vc.*dc.^2.*(tg-ta)./(tg+273.15);
for i=1:m; xx=x(i); if cl==5; s=0.02.*9.80665./(ta+273.15); end
if cl==6; s=0.035.*9.80665./(ta+273.15); end
if cl==5 | cl==6; xf=pi.*u./s.^0.5;
if xx < xf; hr(i)=1.6.*f.^(1/3).*xx.^(2/3)./u;
else
hf0=max(hr); hf1=2.4.*f.^(1/3)./u./s; hf2=5.*f.^0.25./s.^(3/8);
hf3=min(hf1,hf2); hr(i)=min(hf0,hf3); end; end
if cl==1 | cl==2 | cl==3 | cl==4;
if f < 55; xf=49.*f.^(5/8); else; xf=119.*f.^(2/5); end;
if xx < xf; hr(i)=1.6.*f.^(1/3).*xx.^(2/3)./u;
else
Dimensionarea coşului de fum şi dispersia noxelor în atmosferă 71
hr(i)=1.6.*f.^(1/3).*xf.^(2/3)./u; end; end; end; end

function [sy]=sigyp(x,y)
% function [sy]=sigyp(x,y)
% Coeficientii de dispersie pe verticala sigma y [m]
% functie de distanta x [m] fata de sursa pe directia vintului
% si clasa de stabilitate Pasquill-Gifford y=1 ... 6(A ...F)
% y=1 - clasa A; y=2 - B; y=3 - C; y=4 - D; y=5 - E;y=6 - F
x=x./1000; m=length(x); if y==1 ;
for i=1:m; if x(i) < 0.1; sy(i)=-4.656.*x(i).^2+286.0102.*x(i)+0.1004;
else
sy(i)=-4.3706e-8.*x(i).^6+1.4266e-5.*x(i).^5-1.8147e-3.*x(i).^4 ...
+1.1559e-1.*x(i).^3-4.1952.*x(i).^2+2.0184e+2.*x(i)+8.5127; end; end;
else
if y==2; for i=1:m; if x(i) < 0.1; sy(i)=-49.9651.*x(i).^2+178.54.*x(i)+0.10;
else
sy(i)=exp(7.68e-5.*(log(x(i))).^6-2.8496e-4.*(log(x(i))).^5 ...
-1.5856e-3.*(log(x(i))).^4+5.171e-3.*(log(x(i))).^3 ...
-4.1981e-3.*(log(x(i))).^2+9.0001e-001.*log(x(i))+5.032); end; end;
else
if y==3; for i=1:m;
if x(i) < 0.1; sy(i)=-89.6915.*x(i).^2+116.0985.*x(i)+0.0784;
else
sy(i)=exp(8.5916e-5.*(log(x(i))).^6+2.7841e-4.*(log(x(i))).^5 ...
-5.2421e-3.*(log(x(i))).^4+4.3848e-3.*(log(x(i))).^3 ...
+1.7919e-2.*(log(x(i))).^2+9.3819e-1.*log(x(i))+4.6501); end; end;
else
if y==4; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sy(i)=-46.6915.*x(i).^2+83.0985.*x(i)+0.0544;
else
sy(i)=exp(-2.1959e-4.*(log(x(i))).^6+1.5292e-3.*(log(x(i))).^5 ...
-7.3934e-4.*(log(x(i))).^4-9.6438e-3.*(log(x(i))).^3 ...
-1.4539e-4.*(log(x(i))).^2+9.3923e-1.*log(x(i))+4.2647); end; end;
else
if y==5; for i=1:m; if x(i) < 0.1; sy(i)=0.887.*x(i).^2+58.4668.*x(i)+0.0417;
else
sy(i)=exp(-4.4509e-6.*(log(x(i))).^6-1.8919e-4.*(log(x(i))).^5 ...
+1.6948e-3.*(log(x(i))).^4-2.6873e-3.*(log(x(i))).^3 ...
-1.2048e-2.*(log(x(i))).^2+9.4168e-1.*log(x(i))+3.9147); end; end;
else
if y==6; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sy(i)=-7.607.*x(i).^2+40.689.*x(i)+0.0138;
IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI - APLICAŢII 72
else
sy(i)=exp(-9.4571e-5.*(log(x(i))).^6+3.7951e-4.*(log(x(i))).^5 ...
+7.3193e-4.*(log(x(i))).^4-2.5421e-3.*(log(x(i))).^3 ...
-7.3605e-3.*(log(x(i))).^2+9.3759e-1.*log(x(i))+3.5729); end; end;
end; end; end; end; end; end

function [sy]=sigyb(x,y)
% function [sy]=sigyB(x,y)
% Coeficientii de dispersie pe verticala sigma y [m]
% functie de distanta x [m] fata de sursa pe directia vintului
% si clasa de stabilitate Briggs urban y=1 ... 6(A ...F)
% y=1 -clasa A-B; y=2 A-B; y=3 -C; y=4 -D; y=5 E-F;y=6 E-F
x=x./1000; m=length(x);
if y==1 | y==2 ; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sy(i)=-212.6988.*x(i).^2+316.87.*x(i)+0.3029;
else
sy(i)=exp(5.8227e-4.*(log(x(i))).^5-4.5983e-3.*(log(x(i))).^4 ...
+8.8250e-3.*(log(x(i))).^3-3.5436e-2.*(log(x(i))).^2 ...
+7.8808e-1.*log(x(i))+5.6738); end; end;
else
if y==3; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sy(i)=-66.768.*x(i).^2+210.2573.*x(i)+0.2404;
else
sy(i)=exp(2.6968e-4.*(log(x(i))).^5-1.1953e-3.*(log(x(i))).^4 ...
-7.1267e-4.*(log(x(i))).^3-4.4124e-2.*(log(x(i))).^2 ...
+8.4930e-1.*log(x(i))+5.2571); end; end;
else
if y==4; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sy(i)=-49.7464.*x(i).^2+143.005.*x(i)+0.1223;
else
sy(i)=exp(9.2299e-5.*(log(x(i))).^5-1.4786e-3.*(log(x(i))).^4 ...
+6.2740e-3.*(log(x(i))).^3-4.9438e-2.*(log(x(i))).^2 ...
+8.3495e-1.*log(x(i))+4.9425); end; end;
else
if y==5 | y==6; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sy(i)=-10.746.*x(i).^2+101.003.*x(i)+0.0707;
else
sy(i)=exp(-7.6135e-5.*(log(x(i))).^5+1.0626e-3.*(log(x(i))).^4 ...
-2.1028e-4.*(log(x(i))).^3-5.9840e-2.*(log(x(i))).^2 ...
+8.5816e-1.*log(x(i))+4.5648); end; end; end; end;end; end;
end

Dimensionarea coşului de fum şi dispersia noxelor în atmosferă 73
function [sz]=sigzp(x,y)
% function [sz]=sigzp(x,y)
% Coeficientii de dispersie pe verticala sigma z [m]
% functie de distanta x [m] fata de sursa pe directia vintului
% si clasa de stabilitate Pasquill-Gifford y=1 ... 6(A ...F)
% y=1 -clasa A; y=2 -B; y=3 -C; y=4 -D; y=5 -E;y=6 -F
x=x./1000; m=length(x);
if y==1 ; for i=1:m; if x(i) < 0.1; sz(i)=328.6.*x(i).^2+98.99.*x(i)+0.7002;
else
if x(i) > 3; sz(i)=1392.3.*x(i).^2-2657.5.*x(i)+1579.5;
else
sz(i)=exp(-2.4693e-2.*x(i).^6+3.747e-1.*x(i).^5-2.1995.*x(i).^4 ...
+6.3736.*x(i).^3-9.7717.*x(i).^2+9.2988.*x(i)+1.7925); end; end; end
else
if y==2; for i=1:m; if x(i) < 0.1; sz(i)=6.441.*x(i).^2+111.45.*x(i)+0.4501;
else
sz(i)=-3.165e-7.*x(i).^6+6.84e-5.*x(i).^5-3.19e-3.*x(i).^4+...
3.8314e-1.*x(i).^3+5.915.*x(i).^2+103.*x(i)+1.3; end; end;
else
if y==3; for i=1:m; if x(i) < 0.1; sz(i)=-12.58.*x(i).^2+83.41.*x(i)+0.4003;
else
sz(i)=exp(2.9890e-003.*(log(x(i))).^2+9.0958e-001.*(log(x(i)))+4.2321);
end; end;
else
if y==4; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sz(i)=-15.0115.*x(i).^2+44.1024.*x(i)+0.2905;
else
sz(i)=exp(2.8248e-5.*(log(x(i))).^6-7.1808e-4.*(log(x(i))).^5 ...
+1.8516e-3.*(log(x(i))).^4+8.9397e-3.*(log(x(i))).^3 ...
-5.2578e-2.*(log(x(i))).^2+7.1484e-1.*log(x(i))+3.4464); end; end;
else
if y==5; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sz(i)=-12.216.*x(i).^2+34.6888.*x(i)+0.1920;
else
sz(i)=exp(-5.0441e-5.*(log(x(i))).^6+2.1529e-4.*(log(x(i))).^5 ...
+7.3635e-4.*(log(x(i))).^4-3.7475e-3.*(log(x(i))).^3 ...
-4.2632e-2.*(log(x(i))).^2+6.9370e-1.*log(x(i))+3.0421); end; end;
else
if y==6; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sz(i)=-14.0468.*x(i).^2+20.6905.*x(i)+0.1031;
else
sz(i)=exp(-1.2116e-4.*(log(x(i))).^6+1.2960e-3.*(log(x(i))).^5 ...
IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI - APLICAŢII 74
-3.8920e-3.*(log(x(i))).^4-9.2295e-4.*(log(x(i))).^3 ...
-3.9075e-2.*(log(x(i))).^2+6.5561e-1.*log(x(i))+2.6257);
end; end; end; end; end; end; end; end

function [sz]=sigzb(x,y)
% function [sz]=sigzB(x,y)
% Coeficientii de dispersie pe verticala sigma z [m]
% functie de distanta x [m] fata de sursa pe directia vintului
% si clasa de stabilitate Briggs urban y=1 ... 6(A ...F)
% y=1 -clasa A-B; y=2 A-B; y=3 -C; y=4 -D; y=5 E-F;y=6 E-F
x=x./1000; m=length(x);
if y==1 | y==2; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sz(i)=105.2546.*x(i).^2+270.6772.*x(i)+1.2315;
else
if x(i) > 10; sz(i)=105.4.*x(i).^2-186.*x(i)+1359.1;
else
sz(i)=exp(-2.9508e-3.*(log(x(i))).^6+4.5181e-3.*(log(x(i))).^5 ...
+3.2922e-2.*(log(x(i))).^4-1.694e-2.*(log(x(i))).^3 ...
-2.9463e-2.*(log(x(i))).^2+1.2324.*log(x(i))+5.9614); end; end; end;
else
if y==3; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sz(i)=-15.5233.*x(i).^2+192.6379.*x(i)+.8478;
else
if x(i) > 40; sz(i)=-0.6095.*x(i).^2+259.9755.*x(i)-225.4878;
else
sz(i)=exp(-2.0239e-3.*(log(x(i))).^4+5.5995e-3.*(log(x(i))).^3 ...
+1.1248e-2.*(log(x(i))).^2+1.0028.*log(x(i))+5.3682); end; end; end;
else
if y==4; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sz(i)=-14.6405.*x(i).^2+130.6974.*x(i)+.5805;
else
sz(i)=exp(1.5611e-4.*(log(x(i))).^6-7.2640e-4.*(log(x(i))).^5 ...
-1.6083e-3.*(log(x(i))).^4+3.2437e-3.*(log(x(i))).^3 ...
-3.9695e-2.*(log(x(i))).^2+8.6622e-1.*log(x(i)) +4.8225); end; end;
else
if y==5 | y==6; for i=1:m; if x(i) < 0.1;
sz(i)=-89.3297.*x(i).^2+90.4324.*x(i)+.4035;
else
sz(i)=exp(-7.4909e-5.*(log(x(i))).^6+8.4265e-4.*(log(x(i))).^5 ...
-3.4345e-3.*(log(x(i))).^4+3.6082e-3.*(log(x(i))).^3 ...
-1.4997e-2.*(log(x(i))).^2+6.5338e-1.*(log(x(i)))+3.9366);
end; end; end; end; end; end
Dimensionarea coşului de fum şi dispersia noxelor în atmosferă 75

function [c]=concen(q,u,hc,x1,y,z,cl,zon,Dv,dc,tg,ta)
% function [c]=concen(q,u,hc,x,y,z,cl,zon,Dv,dc,tg,ta)
% Concentratia de poluant,c [ mg/m^3], provenita de la un singur COS
% functie de:
% q [ kg/s ] -debit de poluant emis;
% u [ m/s ] -viteza vintului, pe directia de propagare x;
% hc [ m ] -inaltimea construita a cosului;
% x1 [ m ] -distanta la nivelul solului pe directia vintului;
% y [ m ] -distanta la sol perpendiculara pe directia vintului;
% z [ m ] -distanta pe verticala de la nivelul solului;
% cl -clasa de stabilitate A ...F, avind valori de 1 ...6;
% zon -zona rurala (1=Pasquill-Gilfford), urbana (2=Briggs)
% Dv [mc/s ] -debitul volumetric al gazelor la iesire din cos;
% dc [ m ] -diametrul interior al cosului la virf;
% tg [ °C ] -temperatura gazelor la iesire din cos;
% ta [ °C ] -temperatura aerului ambiant;
m=length(x1);
for i=1:m; x=x1(i); hr(i)=hridic1(u,x,Dv,dc,tg,ta,cl,zon); h=hr(i)+hc;
if zon ==1; sy=sigyp(x,cl); sz=sigzp(x,cl);
else
sy=sigyb(x,cl); sz=sigzb(x,cl); end;
c12c=2.*pi.*u; c12=c12c.*sy.*sz; c1=q./c12; c2=(y./sy).^2;
z1=z-h; z2=z+h; c3=(z1./sz).^2; c4=(z2./sz).^2;
c(i)=c1.*exp(-0.5.*c2).*(exp(-0.5.*c3)+exp(-0.5.*c4));
if y==0 & z==0; c(i)=2.*c1.*exp(-0.5.*(h./sz).^2); end;
if z==0; c(i)=2.*c1.*exp(-0.5.*c2).*exp(-0.5.*(h./sz).^2); end; end;
c=c.*1e+6; end
5.4. Influenţa parametrilor
Pentru a pune în evidenţă influenţa parametrilor asupra înălţimii de ridicare au fost
considerate cunoscute:
dc = 8 m - diametrul coşului la vârf;
Dv = R/3600 = 2404 m
3
/s – debitul volumetric de gaze;
cl = 4 – clasa de stabilitate D – neutră;
zon=1 – zona rurală Pasquill-Gilfford;
x = 1÷3000 m – distanţa de analiză pentru a include distanţa xf.

Menţinând constanţi parametrii
u = 10 m/s – viteza vântului pe direcţia de propagare x;
ta = 15 °C – temperatura aerului ambiant;
IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI - APLICAŢII 76
şi modificând temperatura gazelor la ieşirea din coş
tg = 140, 160 şi 180 °C,
se obţine variaţia înălţimii de ridicare cu temperatura gazelor la iesirea din coş,
prezentată în figura 5.1, din care se observă că aceasta creşte cu temperatura
gazelor; de asemenea, se măreşte şi distanţa la care pana atinge înălţimea maximă.

Fig.5.1. Variaţia înălţimi de ridicare cu distanţa pe direcţia vântului şi
temperatura gazelor la ieşirea din coş.
Menţinând constanţi parametrii
u = 10 m/s – viteza vântului pe direcţia de propagare x;
tg = 160 °C – temperatura gazelor la ieşirea din coş;
şi modificând temperatura aerului la vârful coşului
tg = 5, 15 şi 25 °C,
se obţine variaţia înălţimii de ridicare cu temperatura gazelor la iesirea din coş,
prezentată în figura 5.2, din care se observă că aceasta se reduce cu creşterea
temperaturii aerului; de asemenea, se micşorează şi distanţa la care pana atinge
înălţimea maximă.
Menţinând constanţi parametrii
ta = 15 °C – temperatura aerului ambiant;
tg = 160 °C – temperatura gazelor la ieşirea din coş;
şi modificând temperatura aerului la vârful coşului
u = 5, 15 şi 25 m/s,
se obţine variaţia înălţimii de ridicare cu viteza gazelor la vârful coşului, prezentată
în figura 5.3, din care se observă că aceasta se reduce cu creşterea temperaturii
Dimensionarea coşului de fum şi dispersia noxelor în atmosferă 77
aerului. Distanţa la care pana atinge înălţimea maximă rămâne costantă şi egală cu
2726 m.

Fig.5.2. Variaţia înălţimi de ridicare cu distanţa pe direcţia vântului şi
temperatura aerului la vârful coşului.

Fig.5.3. Variaţia înălţimi de ridicare cu distanţa pe direcţia vântului şi
viteza vântului la vârful coşului.

IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI - APLICAŢII 78
Variaţia înălţimii de ridicare funcţie de încărcarea centralei, respectiv de
debitul de gaze, se prezintă în figura 5.4.

Fig.5.4. Variaţia înălţimi de ridicare cu distanţa pe direcţia vântului şi încărcarea centralei.


Sign up to vote on this title
UsefulNot useful