CRESTEREA CAPRELOR

Autor: Andreeanu Mihail Ovidiu CARPATINA Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere. Greutate medie :kg F si kg M Precocitate :prima fatare la 2 ani Prolificitate : buna 1-2 iezi Productivitate :200 - 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 - 6,5%, cu maxima de 10% ALBA DE BANAT Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :buna 1-3 iezi Productivitate :500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8% SAANEN Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne: Greutate medie :65kg F si kg M

Precocitate : Prolificitate : foarte buna 2-3 iezi Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % ALPINA FRANCEZA Descriere:talie; culoare; par; coarne; uger; Greutate medie :55-60kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % ANGORA Descriere:talie mica; culoare alba; principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL; coarne prezente la ambele sexe; uger salb dezvoltat; rasa sensibila; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :100% slaba 1 rareori 2 iezi Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % TOGGENBURG Descriere:talie medie; culoare; par scurt sau mediu; coarne; uger; Greutate medie :55kg F si kg M

În perioada de crestere maxima a ierbii. fertilizare . Trecerea de la stabulatie la pasune cu respectarea tranzitiei alimentare Iesirea la pasune dupa perioada de stabulatie reprezinta pentru capre o dubla bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar. Pasunatul poate fi facut pe parcele evitandu-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcela (pasunat rotativ) sau se poate pasuna timp de 70 zile pe aceeasi pasune (pasunat continuu).Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l. încarcatura pe pasune variaza între 20-40 capre /ha.mai). aceasta depinzand de tipul de sol. . însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intra pe rand în repaus pentru refacerea ierbii. În general pe pasuni naturale (preerii) sau artificiale se practica urmatoarea încarcatura: -pasuni cu un potential foarte mare. si un procent de 3. -pasuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pasunatului. 50-100 unitati la ha primavara: 15 capre/ha cand iarba este mica si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masiva a ierbii (aprilie. Decizia în estimare este data de datele oferite în urma masurarii ierbii si aspectului covorului vegetal. climat. fertilizate cu azot. scurta apoi pe masura ce iarba va creste parcelele se micsoreaza: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie.7% grasime INTRETINERE EXTENSIV pe pasune Planificarea si organizarea pasunatului Dupa o prima sarja de pasunat primavara. la care se adauga cositul. Caprele sunt lasate mai multe saptamani pe aceeasi pasune (30-45 zile) si mananca iarba precoce. Este greu de apreciat numarul de capre la hectar pentru o anumita perioada.

apoi ziua întreaga si abia mai tarziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat. în a treia saptamana doua treimi masa verde si o treime ratia veche. Aceeasi recomandare este valabila si cand caprele sunt scoase la pasune mai tarziu. În prima zi caprele nu vor pasuna decat cateva ore în mijlocul zilei. tranzitul digestiv este accelerat limitand absorbtia magneziului în intestin. frunze. Pentru adaptarea florei ruminale este necesara integrarea progresiva a noii ratii. bogata în azot solubil. determina o schimbarea a florei ruminale. . care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab. în a doua saptamana ratii egale. 14 si 19 MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui FURAJE In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora FURAJE GROSIERE: fanuri FURAJE SUCULENTE: iarba. Iarba tanara de pe pasune.Trecerea de la un regim hibernal pe baza de furaje uscate (80-90% substanta uscata) la iarba foarte apoasa (85% apa). O buna tranzitie alimentara dureaza aproximativ 3 saptamani. timp în care papilele si populatia microbiana din rumen se adapteaza noilor conditii de alimentatie. Astfel. Se va creste progresiv ratia de masa verde: în prima saptamana o treime iarba si doua treimi din ratia veche. tetania de ierba). în masura în care pot dispune de un refugiu pentru apararea împotriva ploii. bogata în apa. o tranzitie prea rapida conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree. trifoi. 11. SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje. lucerna. azot si potasiu este saraca în celuloza si magneziu.

secara. 18-24 zile.. În cazul în care capra manifesta interes pentru mascul.. orz. scade pofta de mancare. Pregatim din timp o bucata de material absorbant cu care stergem bine gatul unui tap pentru a imprima mirosul acestuia. la cele din Africa. Nu acela si lucru se întampla în regiunile cu clima temperata.plangacioasa&#8221.CONCENTRATELE: porumb. Ciclul scurt de 57 zile poate sa apara (foarte rar) la tineret si la caprele supraovulate în vederea producerii si recoltarii de embrioni. cand lumina descre ste pana la atingerea raportului de 1:1 între zi si noapte. reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere APA: la discretie REPRODUCTIE Comportamentul sexual În zonele tropicale si subtropicale. iar cel secundar este primavara cand lumina cre ste ca durata pentru a ajunge la acela si raport. salt pe alte capre. Pentru depistarea caprelor în calduri se poate utiliza un tap încercator sau se poate recurge la un truc. Cand presupunem ca o capra ar fi în calduri îi asiguram accesul într-un spa tiu în care plasam materialul pregatit anterior (îl putem înfa sura în jurul unui copac). Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa si mult mai variabila. mi sca viguros coada pentru a împra stia hormonii produ si de tractusul reproductiv al caror principal rol este de a atrage tapul. Ovula tia are loc cu pu tin timp înainte de sfar situl estrului. Estrul sau caldurile propriu-zise se manifesta într-o perioada de timp ce variaza între 24 si 72 ore (3 zile) la caprele mature. Sezonul principal este cel de toamna. . ea va cauta materialul dupa miros si va pufai pe nari. se plimba nelini stite prin tarc si cauta o cale de a ajunge la tap sau raman langa gardul despar titor. din vulva tumefiata (marita în volum si de culoare ro siatica) se scurge un lichid limpede care catre sfar situl estrului devine albicios si mai opac. scade drastic produc tia de lapte. unde vegeta tia se gase ste din abunden ta. urinari frecvente. grau. Principalele semne sunt: voce &#8222. cum este si cazul tarii noastre. mazare furajera. estrul (caldurile) se manifesta la capre pe tot parcursul anului. unde activitatea de reproduc tie se împarte în doua sezoane strans legate de durata zilei lumina.

daca aceasta este foarte apropiata de ferma. dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. specific. Aceste glande con tin feromoni al caror principal scop este de a. pentru a le acorda tuturor sanse egale în luptele care vor aparea curand între ei.si botul.notoriu&#8221.va pluti&#8221. ce caracterizeaza specia caprina. în toata ferma. care va pune botul si limba sub jetul de urina provenit de la femele sau va urina pe propria barba si membrele anterioare. Comportamentul si mirosul de tap în timpul sezonului de monta este un alt aspect &#8222. De obicei. casca gura si încre te ste buzele si nasul într-un &#8222. producand rani grave.ranjet&#8221. produc în timpul sezonului de monta o substan ta identificata ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. În timpul sezonului de monta tapii sunt foarte activi si pot ataca persoanele cu care vin în contact. Un tap poate fi utilizat restric tionat pentru reproduc tie chiar înainte de varsta de un an. cand este starnit (deranjat) tapul urineaza repetat stropindu. gatul si membrele anterioare dupa care ridica capul. în afara sezonului de monta. Un tap adult poate lovi practic din orice pozi tie (nu este nevoie de avant). tapii care monteaza într-o turma sunt selecta ti dupa criterii ca: varsta. iar în cadere împinge cu toata greutatea corpului (100-130 kg).Comportamentul sexual al tapilor este strans legat de cel al caprelor. Mul ti crescatori începatori vor fi cu adevarat soca ti cand iedul jucau s cre ste rapid si se transforma într-o &#8222. marime si prezen ta coarnelor.bestie&#8221. glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii. Acesta este de fapt un comportament natural. se va impregna în haine si chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casa. prin monta naturala libera si mult mai multe prin însaman tare artificiala. Mirosul de tap nu va sta tiona numai în adapost ci &#8220.si marca prezen ta si de a induce estrul la capre. Astfel. distribuindu-i-se 10-12 capre. Trebuie avut în vedere faptul ca for ta loviturii este foarte mare mai ales daca se ridica pe membrele posterioare. libidoul si calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezen ta caprelor în calduri stimuleaza tapul care în scurt tip va fi gata sa efectueze monta. Mirosul este determinat în principal de urina si glandele sebacee: &#8226. &#8226. Se poate afirma ca un ied mult îndragit pierde mul ti prieteni cand depa se ste acest stadiu. Un tap matur poate monta peste 100 de capre pe an. .

Înainte cu trei saptamîni de începerea campaniei de reproductie este bine sa se procedeze la o deparazitare a animalelor si sa li se administreze un aport de vitamine A. dupa care se pozi tioneaza oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. realizata în urma unei alimentari suplimentata cantitativ si calitativ cu doua luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal). MONTA NATURAL&#195. este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupa debutul estrului. în perioada de monta apetitul lor sexual (libidoul) se diminueaza. E. tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea caldurilor la capre. D3. Este necesara o examinare prealabila a testiculelor prin palpare de catre un specialist.La apropierea de o capra în calduri tapul se orienteaza spre trenul posterior. . Un tap adult poate efectua 10-15 monte/zi. miroase urina. Durata normala a ciclului sexual la capra de 21 zile. factori sociali). IEDUTELE trebuie sa aiba 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectiva) pentru a fi date la monta. eviden tiaza limba si scoate sunete caracteristice. dupa ce sunt castrati sau prevazuti cu un sort abdominal (tapi încercatori) CAPRELE. 10 secunde. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (calduri) nu se produce decat în sezonul sexual. Rareori o love ste. love ste solul cu membrele anterioare. Sezonul sexual al caprelor în zona noastra este septembrie-martie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi). Daca capra accepta. pentru detectarea unor eventuale defecte. în scurt timp tapul efectueaza saltul si monta propriuzisa.trebuie sa fie în stare de întretinere foarte buna. altfel cresterea lor este curmta si întreaga viata a caprelor este compromisa. Sezonalitatea reproductiei Reproductia caprinelor este determinata de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioada-durata zilei. de asemenea si alimentatia. Þine capul si gatul drept sau îl întinde pana la pamant. Pregatirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie TAPII . temperatura. altfel. Exista o corelatie înte greutatea corporala si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporara înainte de monta da rezultate bune. Actul copulator are o durata de cca.

vulva se congestioneaza si se observa o scurgere de mucus. mama). necesita spatiu pentru lotizarea animalelor. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai buna metoda de detectare a caprelor în calduri cu conditia ca ele sa fie imediat însemnate. apetitul alimentar scade. în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisa.DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modifica la intrarea în calduri: devin nervoase. Monta la mana . încaleca alte capre si accepta sa fie încalecate. forta de munca. în acest fel se înregistreaza exact nu doar numarul matricol dar si data montei si deci a fatarii. Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comoda pentru crescatori. îsi misca frecvent coda. fara control este cea mai raspandita si consta în mentinerea în permanenta în turma de capre a unui numar de tapi. i se mai spune si metoda &#8222. toamna fiind sezon mort pentru procesatori. -nu se va sti data montelor si deci. se imobilizeaza într-o postura caracteristica. Acestia din urma însa au nevoie de materie prima (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitatii lor si pastrarea fortei de munca fapt pentru care sunt dispusi sa ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra . TRATAMENTE HORMONALE In Franta. DESEZONAREA REPRODUCTIEI CAPRINELOR F&#195. livrarea laptelui catre unitatile procesatoare are loc numai în perioada primavara-vara. Este o metoda foarte buna de reproductie dirijata care raspunde unui program de selectie si ameliorare. Monta libera dar controlata: consta în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupa numarul matricol.. permitand o mai buna organizare a muncii. acestea vor fi montate chiar daca sunt subponderale. numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv. -sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteaza propriile fiice. Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor. Tipuri de monta naturala Metoda libera. Numarul inconvenientelor este mai mare: -daca în turma sunt si iedute.consta în împerecherea separata a unui tap cu o capra. -imposibilitatea realizarii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate. behaie. (nu au 50-60% din greutatea de adulta) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual. se agita. nici a fatarilor.în harem&#8221. dar este greu de realizat.R&#195.

Desi secretia ei are loc numai noaptea. crescatorii de capre sunt obligati sa produca lapte non stop . naturala a reproductiei caprinelor. fara sa tina seama de sezonalitatea stricta. fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulata la maxim. nivelul ei în sange variind între 50-150 pg/ml. nu se foloseste pentru cresterea biologica a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul. fiind degradata în ficat si rinichi. hormonul care stimuleaza activitatea sexuala la toate mamiferele. adica primavara. dar acesta fiind hormon. La randul lor. s-a constat ca activitatea lor sexuala demareaza cand începe scaderea duratei zilei lumina. activitatea sexuala se întrerupe cand incepe cresterea vertiginoasa a zilei lumina. Controlul reproductiei prin fotoperiodism Informatia fotoperiodica (lumina sau obscuritate) este captata de ochi prin retina. Ce legatura exista între lumina si reproductia la capre si tapi? Referitor la capre. Cele doua curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si caldurilor la capre evolueaza în sens invers. care sa-i stimuleze pe producatori. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar exista si o metoda care nu foloseste aport hormonal . adica din iulie si se continua din ce în ce mai intens odata cu descresterea duratei zilelor. eliberarea ei în sange este intermitenta cu un varf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 5-6. Rezolvarea problemei consta în desezonarea reproductiei.se gaseste în sange si alte tesuturi sau fluide . O metoda de stimulare a reproductiei primavara este tocmai suplimentarea cantitatii de melatonina prin implanturi artificiale. secretie care are loc numai noaptea. influenteaza elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH. iar toamna cantitatea de melatonina circulanta în sange este mare durata secretiei fiind mai lunga ca si durata noptilor. are urmatoarele etape: . Bazat pe acesta constatare stiintifica. Cauza este secretia de melatonina.Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre. protocolul de desezonare a reproductiei prin lumina-întuneric. inclusiv în lapte.sezon. caldurile caprelor demarand cand fotoperioada diminueaza toamna dupa zilele lungi din timpul verii. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexuala are evolutie inversa fata de durata zilei. care au sezonul de monta toamna. tapii avand un libidou crescut si o productie maxima spermatica de buna calitate toamna pana la începutul sau chiar în mijocul iernii. Melatonina provine din transformarea enzimatica a aminoacidului triptofan . primavara cand noptile sunt scurte secretia de melatonina este scazuta. durata secretiei si deci cantitatea de melatonina secretata functie de lungimea noptii. În cursul anului. Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adapostul caprinelor . Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei. transmisa pe cale nervoasa pana la glanda pineala (epifiza) care secreta hormonul melatonina.

Prima fractie luminoasa (fles) de aproximativ 3 ore este un rasarit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pana la orele 8-9 cand lumina naturala devine destul de puternica. 2. în rest adapostul ramane în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Dupa terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfarsitul lunii mai începutul lunii iunie. februarie). se poate considera ca între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. zi lunga fiind considerata cea cu mai mult de 12 ore lumina. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplica si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. neavand nici o consecinta asupra animalului. cusperma congelata sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. numita faza fotosensibila situata la 16-17 ore dupa rasarit (punctul de reper al ritmului circadian). în acest caz la orele 21-22 si dureaza 2 ore. . b) daca s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lunga mai tarziu si se termina dupa 15 martie atunci este necesara simularea artificiala a zilelor scurte prin crearea obscuritatii adapostului. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupa 21 de zile de la prima monta. Daca se respecta programul alternantei lumina-întuneric. Între cele doua flesuri luminoase caprele pot sta la lumina sau obsuritate. ienuarie. Aceasta simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie. Acest lucru se realizeaza prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic. caprele pot fi mulse sau scoase la pasune în periada de lumina. nelasand caprele sa stea în lumina decat 8-10 ore pe zi. A doua fractie luminoasa (fles) începe la 16 ore dupa prima. Cea mai scurta zi este la solstitiul de iarna pe 22 decembrie cu 8 ore de lumina din 24. Simularea zilelor lungi. Tapii trebuie tinuti în boxa separata dar în acelasi adapost cu caprele. Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturala de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore.1. s-a constatat ca în cursul unei zile (24 ore) exista o perioada la care animalele sunt sensibile la lumina. Realizarea artificiala practica a perioadei de zi scurta implica 2 variante: a) daca tratamentul luminos se termina înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pana la 15 februarie ) se vor întretine în continuare caprele în adapost sau afara la lumina naturala care pana pe 15 martie este de zi scurta. Stimularea zilelor scurte :notiunea de zi scurta implica o perioada de lumina de mai putin de 12 ore din 24. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de sperma în vederea refrigerarii sau congelarii. Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sa aiba loc între 7-16 sau 8-17. Pana în 15 mai se actioneaza cu perioade luminoase (flesuri). intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul.

se cheama ca s-a efectuat o încrucisare de întoarcere. La realizarea unui program de ameliorare trebuie sa se tina cont de faptul ca nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul ca pot exista si corelatii negative între caractere. În conditii de mediu favorabil.7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96. dupa performantele pe care le-au avut parintii lor. Cand asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A locala. generatie dupa ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎncrucisare simpla sau de prima generatie (hibridare). INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezinta înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizand.Aplicand si respectand strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism. dupa performantele obtinute de produsii lor.8%). Animalele rezultate în urma încrucisarii beneficiaza de un potential genetic superior rasei locale. Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter consta în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale. caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începand din 15 noiembrie. de aceea se va împarti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fata primavara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fata în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie). Se efectueaza doar o singura data. Nu toate caprele vor raspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fata toamna. încrucisarea permite accelerarea progresului genetic. SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori. Se considera ca absorbtia a fost realizata dupa patru generatii (93. Se . caprele vor fata la sfarsitul lui octombrieînceputul lui noiembrie. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui exista o corelatie negativa SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte). Alimentand artificial iezii. SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie. se introduc astfel gene favorabile.

Ca actiune sanitar. stiut fiind faptul ca acesti caini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se acorda o îngrijire deosebita iezilor în scopul retinerii femelelor pentru reproductie.veterinara ce se efectueaza obligatoriu în aceasta luna este vaccinarea profilactica anticarbunoasa. FEBRUARIE: se continua urmarirea campaniei de fatari si bonitarea iezilor. de doua ori pe an. pentru combaterea echinococozei si cenurozei. Se face bonitarea iezilor nascuti timpuriu. Se fac dehelmintizari la cainii care vin în contact cu turma de capre. si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie. Din punct de vedere sanitar. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru . se amenajeaza maternitatea cu boxele individuale. VETERINARE Pentru o buna desfasurare a activitatii de crestere si întretinere a caprelor este necesara cunoasterea principalelor activitati zootehnice si sanitarveterinare care trebuiesc urmarite si respectate în diferitele faze ale anului. Se continua bonitarea si clasarea iezilor. IANUARIE: se iau masuri pentru campania de fatari la capre. se face clasarea iezilor proveniti din inseminari artificiale cu material seminal de la tapi de rasa curata si cu performante deosebite si se retin iezii pentru îngrasare. pentru caprele fatate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fatarii. Se organizeaza stanele si se delimiteaza zonele de pasunat. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE CALENDAR ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR &#8211. Se amenajeaza spatii ferite de curentii de aer si mai calduroase pentru iezii nou-nascuti. Se efectueaza tratamente de deparazitare interna (strongilatoza gastro-intestinala. moniezioza. APRILIE: se supravegheaza fatarile si se continua bonitarea si clasarea iezilor. MARTIE: se continua campania de fatari la capre si se creaza conditii pentru cresterea iezilor.veterinar se urnmareste starea de curatenie a adaposturilor.obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa locala A si rasa amelioratoare B.

Ca actiuni sanitar. strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza. Animalele sunt tratate pentru raie. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în martie. prin îmbaieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în aprilie. IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocauloza. SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a caldurilor la capre în functie de perioda în care crescatorul doreste sa aiba grupate fatarile. Se vor examina pasunile pentru identificarea parazitismului. Lucrari de podotehnie. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. IUNIE: se urmareste starea de sanatate. . prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri. contra monieziozei. AUGUST: se pregateste campania de monta. Se va continua dehelmintizarea pentru fascioloza si moniezioza (la iezi). De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza. cainii ciobanesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. precum si de oua care au efect benefic asupra calitatii spermei.veterinar de prevenire se executa vaccinarea anticarbunoasa si tratamentele generale antiscabioase. apreciindu-se performantele zootehnice în vederea bonitarii fenotipice si clasarii lor înainte de a intra în stabulatie cand se vor stabili si cardurile pentru prasila. De asemenea. Se fac îmbaieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza. MAI: Se boniteaza întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nascut în anul precedent. în vederea trecerii la turma de baza în acest an a animalelor bonitate. strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza. în special cu Fasciola si se aplica tratamente si lucrari de asanare. Se întocmeste planul de monta în cazul în care se doreste sincronizarea caldurilor si inseminarea artificiala a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu sperma de la rase din import. În aceasta perioada se urmareste întarcarea iezilor si se organizeaza turme de iezi ce vor iesi la pasune. Se stabileste numarul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre.tratamente.

DECEMBRIE: se fac verificari ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor. se completeaza geamurile astfel încat sa se asigure adaposturi confortabile. se fac deratizari. pregatindu-se pentru etapele urmatoare. dezinsectii si dezinfectii. Lucrari de podotehnie. Ca actiuni sanitar.veterinare de preventie se face vaccinarea anticarbunoasa si deparazitarile înainte de perioada de stabulatie. fara curenti de aer. respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce vor fata în cursul lunii ianuarie BOLI MEDICALE INDIGESTII PNEUMONII INFECTIOASE AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb) ETIOLOGIE: CARACTERE EPIZOOTOLOGICE: TABLOU CLINIC: MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE: DIAGNOSTIC: TRATAMENT: PREVENIRE SI COMBATERE: BRUCELOZA CAPRINA LEPTOSPIROZA NECROBACILOZA . Se pregatesc adaposturile pentru perioada de stabulatie. Se organizeaza turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în mai. NOIEMBRIE: se continua actiunea de inseminare artificiala si monta naturala. Se izoleaza ferestrele.OCTOMBRIE: începe campania de monta naturala si se continua sincronizarile pentru inseminarea artificiala a caprelor.

manu si din piele pentru protec tia mainilor împotriva taieturilor. Neglijarea acestui lucru poate duce la infirmitate si la imposibilitatea animalelor de se deplasa si de a se hrani. unghiile ovinelor si caprinelor au o cre stere continua si din acest motiv trebuie taiate periodic. este nevoie de înca o persoana care sa ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mi scarii animalelor. Datorita multitudinii factorilor de influen ta. Acestea se vor ca tara frecvent (le place la înal time) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafa ta abraziva a pietrei. iar unghiile de culoare închisa sunt mai rezistente. Alegerea materialelor necesare se face u sor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de catre firmele care comercializeaza aceste produse. nisip etc. Pe de alta parte regimul alimentar influen teaza calitatea cornului. verificarea copitelor se face dupa un interval de timp stabilit de crescator. Astfel. într-o oarecare masura. La capre. Uneltele necesare pot fi achizi tionate din magazinele de specialitate si sunt reprezentate de: cu tit bine ascu tit. . iar operatorul este destul de robust pentru a le conten tiona.) verificarea copitelor se face mai des decat la cele care pa suneaza pe terenuri accidentate si pietroase. cle ste ac tionat manual sau pneumatic. perie aspra. În caz contrar.MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru) SCRAPIA ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA AVORTUL TEHNICA AJUSTÃRII UNGHIILOR LA OVINE ªI CAPRINE Întocmai ca la om. Viteza de cre stere a unghiilor este diferita si influen teaza direct durata dintre doua ajustari. prin aducerea unor bolovani mari în padoc. pila sau disc abraziv. Daca caprele sunt docile. cre sterea unghiilor poate fi controlata. în func tie de rasa animalelor si de condi tiile de hranire si între tinere existente în ferma. (pentru o cura tire superficiala sau finisare). ajustarea unghiilor se desfa soara fara probleme si poate fi efectuata de o singura persoana. În mod obi snuit aceasta ac tiune se efectueaza periodic. la un interval de 3-5 luni. cu unul sau doua margini taioase. la oile si caprele între tinute pe o pardoseala moale (pamant.

Fa ta de ovine. adica a cle stilor.Modul de lucru presupune parcurgerea urmatoarelor etape: &#8226. ca în anumite situa tii. asupra carora se poate exercita mai multa for ta &#8220.controlata&#8221. În etapa a doua se va cura ta interiorul unghiei de balegar sau de pamant cu varful cu titului sau al cle stelui si cu o perie aspra. Pentru a verifica acest lucru se lasa jos. În acest caz. prin presare cu genunchii. Cu mana stanga va ridica si va tine membrul posterior. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o por tiune mai mica opera tiunea . &#8226. Pasul urmator îl reprezinta îndepartarea prin taiere a cornului copitei crescut în exces. Dupa ce animalul a fost prins se adopta o pozi tie ca cea prezentata în figura alaturata. mana dreapta fiind utilizata pentru manuirea uneltelor. Conten tia ovinelor se face în pozi tia sezand sau în decubit dorsal toate membrele ramanand libere la dispozi tia celui care efectueaza ajustarea. mi scarile acesteia. creand condi tii pentru apari tia necrobacilozei. caprele sunt mult mai agile. Datorita temperamentului vioi al acestor animale mul ti crescatori prefera folosirea cle stelui în schimbul cu titului care poate provoca taieturi adanci atunci cand mi scarile caprei sunt greu de controlat. Pentru a evita accidentarea caprei si a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel încat acesta sa nu poata fi împins în spate si sa loveasca mana în care se tine cu titul sau cle stele. La membrele la anterioare se adopta pozi tia ghemuit langa corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia pana deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai u sor. mai sperioase si pot reac tiona violent ceea ce face. este indicata utilizarea uneltelor cu maner. Aceasta afec tiune mai apare în situa tia în care unghiile cresc si nu se îndoaie formand un gol mare în interior unde se va tasa pamant si balegar. Daca toaleta ongloanelor nu s-a efectuat de mult timp cornul copitei poate cre ste astfel încat sa acopere cavitatea formata unde s-a strans murdaria. &#8226. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului si cu picioarele de o parte si de alta a corpului caprei astfel încat sa poata controla. aceasta opera tie sa devina un calvar. din cand în cand. Uneori cornul poate fi foarte tare. membrul la care se lucreaza si se apreciaza daca acesta calca corect si daca ajustarea a fost facuta uniform. decat asupra cu titului. Se va acorda deosebita aten tie unghiului de taiere astfel încat suprafa ta unghiei sa îi permita animalului ca calce uniform pe un teren plan.

Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive.mirosul si gustul neplacut&#8221. Cele mai multe gre seli au loc la ajustarea varfului unghiei. se poate zari un tesut de culoare roz. Se va finisa pana cand. Orice gre seala se va manifesta în scut timp prin apari tia defectelor de aplomb care. Ajustarea calcaiului se face mai u sor. prin por tiunea alba a copitei. Sunt însa si crescatori care pastreaza masculii necastra ti pe considerentul ca ace stia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). imediat dupa ce testiculele au coborat în scrot. &#8226. al carnii. Tineretul mascul destinat îngra sarii este castrat în perioada de alaptare. . Daca cavitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat sa taie mai mult pentru a o elimina facand mai dificila men tinerea la nivel a ambelor par ti. atat la ajustare cat si la finisare. Aceasta e vascularizat si daca este taiat se produc hemoragii. lapte sau carne). prin stresul produs. va afecta produc tia ob tinuta indiferent de natura ei (lana. Copitele sunt mai moi daca animalele s-au plimbat prin iarba umeda anterior ajustarii. Cu cat ac tiunea se desfa soara mai tarziu cu atat stresul este mai mare si cre ste riscul îmbolnavirii animalului. castrarea trebuie efectuata anterior sacrificarii pentru a evita &#8220. pentru a reduce efectele negative asupra sanata tii si implicit asupra sporului mediu zilnic. Conten tia ovinelor Tehnici de castrare la berbeci si tapi Sorin Voia Castrarea este o ac tiune care se aplica la varste diferite în func tie de op tiunea crescatorului si destina tia masculilor: îngra sare sau reproduc tie.reluandu-se dupa cateva zile. Forma unghiei si modul în care calca un ied sau un miel de cateva saptamani reprezinta modelul ideal dupa care operatorul se poate ghida. În acest caz. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a carei suprafa ta mobila poate fi aplicat un disc abraziv. Prin castrarea masculilor destina ti îngra sarii productivitatea muncii cre ste nefiind necesara constituirea unor turme separate pe sexe.

se pun în eviden ta testiculele si se smulg fara a taia cordoanele testiculare. Stresul este minim. legea stipuleaza ca la tineretul ovin si caprin în varsta de peste 2 luni. Se face o incizie a scrotului. CASTRAREA CU AJUTORUL CLEªTILOR Se poate utiliza un cle ste special destinat acestui scop (ex. În SUA. În Anglia. Animalele castrate se introduc într-un tarc curat si vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apari tia infec tiilor. Burdizzo). cre sterea este influen tata foarte pu tin si se elimina riscul apari tiei infec tiilor. opera tia de castrare se efectueaza numai de catre medicul veterinar. anterior taierii lui. Testiculele se atrofiaza în aproximativ 30-40 de zile dupa desfa surarea ac tiunii. cu un bisturiu ascu tit. 2. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strange. . Nu se provoaca rani deschise care sa atraga mu stele însa strivirea poate fi incompleta si unul sau ambele cordoane sa ramana func tionale. dupa anestezia animalului. Fiecare cordon testicular v-a fi strans separat. Pe rana se aplica un antiseptic. de forme diferite. anterior perioadei de recondi tionare. se strange puternic cle stele la baza scrotului imediat sub jonc tiunea acestuia cu corpul unde exista o zona mai îngusta. La masculii adul ti vasele sanguine au un diametru mai mare si nu pot fi smulse fara a provoca hemoragii grave. cu ajutorul caruia se strivesc cordoanele testiculare. Daca testiculele au coborat în scrot. 1.Þapii si berbecii destina ti reproduc tiei vor fi castra ti dupa reformare. timp de cateva minute. tapii în varsta de pana la o luna sunt castra ti chirurgical fara anestezie. Indiferent de metoda utilizata este necesara vaccinarea contra tetanusului. 3. Metoda este recomandata în cazul fatarilor tarzii cand temperatura mediului înconjurator este mai ridicata. CASTRAREA CHIRURGICALÃ Iedul este conten tionat de membrele posterioare astfel încat spatele animalului sa se afle sprijinit pe pieptul celui care îl tine. CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC . fiecare cordon testicular.

Temperatura constanta a corpului are efect negativ asupra maturarii spermatozoizilor si induce sterilitatea par tiala sau totala. Dupa o perioada mai mare de timp. În cazurile mai grave se administreaza antibiotice. Testiculele se usuca în 20-30 zile. depun mai pu tina grasime si mai mult tesut muscular. Dupa ce ne asiguram ca ambele testicule se simt la palpare se aplica un inel de cauciuc. Metoda se aplica la varsta de aproximativ o luna. cu ajutorul unui cle ste special. Inelul are un diametru mai mic decat circumferin ta scrotului si va efectua o staza puternica asupra cordoanelor spermatice si arteriale. Nu au loc hemoragii si riscul infec tiilor este redus. Nu se recomanda a fi utilizata pentru producerea de masculi încercatori. Activitatea sexuala este însa redusa sau inexistenta. în testiculele re tinute. Pe baza mai multor studii efectuate în Australia s-a demonstrat ca masculii tineri steriliza ti cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvolta mai rapid. se intervine saptamanal cu iodura de potasiu aplicata local. RETETE . animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse). Indiferent de metoda de castrare aleasa ac tiunea este motivata prin cre sterea calita tii carnii care poate fi valorificata la pre turi mai mari atat pe pia ta interna cat si pe cea externa. Dupa efectuarea acestei ac tiuni testiculele produc înca hormonii care au ca efect cre sterea sporului mediu zilnic si a cantita tii de carne în carcasa. unele din celulele lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantita ti reduse de estrogeni si induc apari tia unor caractere feminine. Cle ste pentru aplicarea inelelor de cauciuc Inelele de cauciuc pot fi utilizate si pentru a induce criptohidia. decat masculii castra ti sau necastra ti. Procedeul consta în împingerea testiculelor înapoi în organism prin orificiile inghinale si aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le împiedica sa coboare în pungile testiculare.Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începand cu varsta de cel pu tin 10 zile. la baza scrotului. Cand apar infec tii.

la 100 grame cas. apoi se întoarce în forma si se sareaza din nou. Branzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert.nu trebuie sa prezinte miros si gust anormal . se adauga cheagul în cantitate de 0. se verifica laptele prins care trebuie sa fie tare. notandu-se ora cand s-a adaugat cheagul. se amesteca laptele. Se ia laptele închegat cu polonicul. produse de curatat . se adauga zer (lactoser) 2-3%. iar daca este moale se fac 2-3 taieturi cu cutitul si se mai lasa 1-3ore. Pentru modelarea pastei sunt necesare forme speciale. asa încat branza rezultata sa aiba gramajul dorit.aciditatea sa fie apropiata sau usor superioara laptelui din momentul mulsului. Sararea se efectueaza cu scopul conservarii branzei . TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA In Franta majoritatea branzeturilor de capra sunt fabricate pe baza unei &#8220.Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra. . un lapte de calitate trebuind sa îndeplineasca urmatoarele conditii : . formarii crustei.6-0. adica niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atat pe fund cat si pe pereti. se pastreaza 20% din lapte pentru adaugarea lui ulterioara. Se face analiza aciditatii zerului care trebuie sa fie 50-65o T. se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 18-23oC timp mediu de 24ore (12-36 ore). antiseptice. MODELAREA. SCURGEREA SI SARAREA branzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masa de inox timp de 12-24 ore. doza de sare fiind de 12gr. si definitivarii gustului.paste lactice&#8221.nu trebuie sa contina germeni patogeni ETAPELE tehnologiei de fabricatie a branzei din pasta lactica FILTRAREA si determinarea aciditatii laptelui (prin titrare cu biureta) COAGULAREA. Se ia temperatura laptelui care trebuie sa fie 20-24oC .8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozina ) cu o seringa sau eprubeta. foarte usor ca sa nu se sfarame prea mult si se umplu aceste forme. si consumate din prima zi de fabricatie si pana dupa mai mult de o luna de maturare. Dupa primele 6-7 ore de scurgere pasta se sareaza. la temperatura de 18-23oC.nu trebuie sa contina impuritati vizibile .nu trebuie sa contina antibiotice. adica închegarea laptelui. 18o Torner (Dornic) . Dupa 2-3ore de scurgere se adauga în forme si cantitatea oprita. neted si dezlipit de marginile recipientului.

si anume : proaspata. Pentru întarire. uscata. umiditatea 70-85%. . Se cantareste branza înainte si dupa uscare :dupa tipul de branza. Întarirea branzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 7080% (în functie de flora dorita). În timpul uscarii se întorc calupurile de branza zilnic MATURAREA: se pun gratarele cu bucatile de branza într-o încapere aerisita. timp de 18-24 ore. timp de 24 ore în medie (între 1-3 zile). depinzand de flora ce trebuie sa se dezvolte. dar umeda. ca sa se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri). durata maturarii (1 saptamana &#8211. umiditatea 80-85% sau chiar 90%. Uscarea este de preferat sa se faca într-o încapere speciala. semiuscata sau uscata. prevazuta cu ventilator. se scot bucatile de branza din forme.1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma branza. se pierde în greutate cam 10-25%. se aseaza pe un gratar în sala de fabricatie si se sareaza fata de deasupra.ÎNTARIREA SI USCAREA branzei au ca scop completarea scurgerii zerului. stabilizarea branzei si buna implantare a florei de maturare. cu temperatura de 1216oC.Temperatura camerei de maturare trebuie sa fie constanta (8-12oC). În timpul maturarii se întorc bucatile de branza la 2-3 zile .