ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR LICHIDE sI SOLIDE DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ 9.1.

Poluarea apei în industria alimentara Apele care prin folosire si-au modificat proprietatile initiale re prezinta ape reziduale, care reintroduse în circuitul apelor naturale conduce la impurificarea acestora. Apele reziduale din industria alimentara sunt reprezentate prin apele de transport si spalare a materiei prime, apele tehnologice, apele de condens sau de racire, apele de la spalarea si dezinfectia spatiilor de procesare, a utilajelor si ambalajelor, apele de la instalatiile sani tare. Agentii poluanti ai acestora sunt re prezentati de materii minerale sau organice dizolvate sau în suspensie, de forme de energie (caldura, radioactivitate) si de organisme vii, microorganisme banale sau pato gene (Maria Turtoi, 1998). 9.1.1. Indicatorii de apreciere a poluarii apei Gradul de poluare al unei ape reziduale se urmareste înainte si dupa epurare, prin determinarea urmatorilor indicatori: - pH-ul (SR ISO 10523/1997); - suspensiile solide fixe si volatile si substantele dizolvate (STAS 6953/1981); - CBO5-ul, consumul biochimic de oxigen la 5 zile, în mg/l, ne cesar pen tru oxidarea biochimica a materiilor organice la temperatura de 20ºC si în conditii de întuneric (STAS 6560/1982); - CCO-ul, consumul chimic de oxigen, în mg/l pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a substantelor organice, determinat prin metoda cu per manganat de potasiu (STAS 9887/1974) sau cu bicarbo nat de potasiu (STAS 9888/1974). Între cei doi indicatori exista ur matoarele corelatii: CCO = CBO21 CCO = 1,46 x CBO5 iar pentru prezenta în apa a substantelor nebiodegradabile CCO > CBO21; - prezenta azotului (STAS 7312/1983), întâlnit sub forma de amo niac li ber (STAS 8683/1970), azot organic, nitrati (STAS 8900/1/1971) si nitriti (STAS 8900/2/1971); - prezenta sarurilor: sulfiti (STAS 7661/1989), sulfati (STAS 8601/1970), cloruri (STAS 8663/1970); - prezenta metalelor: cupru (STAS 7795/1980), crom (STAS 7884/1991), nichel (STAS 7987/1967), mercur (STAS 8045/1979), argint (STAS 8190/1968), cobalt (8288/1969), zinc (STAS 8314/1987), sodiu si potasiu (STAS 8295/1969), siliciu (STAS 9375/1973), aluminiu (STAS 9411/1983), cadmiu (STAS 7852/1980) etc.; - prezenta substantelor organice greu biodegradabile: cianuri (STAS 7685/1979), toluen (STAS 8484/1969), anilina (STAS 8507/1970), benzen (STAS 8508/1970), naftalina (STAS 8562/1970), furfurol (STAS 8685/1970), chinoleina (STAS 8716/1970), compusi hidroxiarom 23523q1623x atici (STAS 8891/1971) etc.;

Caracteristicile apelor reziduale din industria alimen tara 9. simpla deversare. Astfel apele reziduale devin acide. recipientelor si a salilor de fabricatie. iar scaderea pHului sub 3 duce la precipitarea proteinelor. Celelalte componente ale apelor reziduale industriale din între prinderile de prelucrare a laptelui sunt aproape exclusiv ape de spalare si curatire a aparatelor. Volumul apelor reziduale industriale. nepoluate. deoarece pot trece foarte repede în stadiul de fermentatie acida datorita continutului lor în lactoza. Deoarece acesta reprezinta un factor important de poluare. De obicei. de la întreprinderile de prelucrare a laptelui. deoarece acestea prezinta ris cul de a contine microorganisme patogene. În întreprinderile de obtinere a laptelui de consum si a produse lor lactate acide. la igienizarea mijloacelor de transport (cisterne).1. . Datorita acestor componente. este dependent de tipul de produs lactat ce ur meaza a fi prelucrat. apele reziduale industriale se compun numai din apele de spalare si de curatire rezultate la receptia laptelui materie prima sau la umplerea recipientilor. lactoza poate fi transformata în acid lactic. Din punct de vedere igienic.1. o atentie deosebita se va acorda apelor de spalare a salii de primire a laptelui materie prima si a bidoane lor. 9. zerul obtinut de la fabricarea brânzeturilor este evacuat cu apele reziduale. Apele reziduale din întreprinderile de prelucrare a laptelui sunt formate din ape reziduale industriale. fara o prealabila purificare. În anumite situatii. Temperatura de 28-35ºC a apelor re ziduale accelereaza procesele fermentative. poluante. acid propionic si gaze (dioxid de carbon. Aceste ape contin urme de lapte si substante chimice folosite pentru curatire si dezinfectie. În acest proces. datorita continutului de lipide si de saruri minerale.1. ar contribui la poluarea mediului înconjurator. de gradul de reutilizare a apei etc. acid butiric. a vaporizatoarelor etc. se recomanda utilizarea lui în hrana animalelor sau valorificarea pe alte cai.2.. Apele reziduale din industria de prelucrare a laptelui Apele reziduale provenite din procesele tehnologice de prelu crare a laptelui contine cantitati importante de proteine. care contribuie la procesul de epu rare sau la îmbolnavirea oamenilor si animalelor. Din punct de vedere biochimic. de capacitatea de prelucrare. a pasteurizatoarelor. Prezenta mi croorganismelor patogene impune necesitatea dezinfectarii apei la ie sirea din statia de epurare (STAS 3001/1991). hidro gen). primele ape de spalare a untului se folosesc în scop furajer. Apele reziduale industriale includ si apele de spalare rezultate de la procesarea untului (zara).prezenta microorganismelor. lipide si lac toza.2. Compozitia medie a apelor reziduale rezultate de la o întreprin dere de prelucrare a laptelui este prezentata în tabelul 29. apele reziduale de la întreprinde rile de prelucrare a laptelui ocupa o pozitie deosebita. încalzire si de condensare). ape reziduale mena jere provenite de la grupurile sanitare si ape reziduale con ventional curate (de racire. cât si sedimentul de la bactofugare.

în care apele reziduale se introduc dupa o prealabila diluare cu ape de racire.1 6. în biofiltre sau bazine de aerare cu namol activ. Apele reziduale acide (cu continut de acid lactic) se neutralizeaza cu var pâna la pH = 7. mg/l 2600 5200 Lipide. mg/l 8000 15100 CBO5. daca acestea nu sunt refolosite.8. mg/l Tipul de apa rezi dutotal ala Primire lapte Fabricare unt Fabricare brânzeturi Ape rezi duale to tale 1500-4600 400-7500 1200-16200 1200-3100 Proteine fix 500-1700 300-2100 400-2900 700-1800 mg/l 200-1000 20-2900 400-2000 340-380 Lipide mg/l 300-1100 100-600 300-500 240-350 Lactoza mg/l 200-1400 20-1600 100-9400 350-920 pH unitati de pH 8.9 7.Tabelul 29 Compozitia medie a apelor reziduale rezultate de la o întreprin dere de prelucrare a laptelui Reziduu. mg/l 720 2600 Azot mg/l 180 300 Fosfor. Epurarea apelor reziduale din industria alimentara . mg/l 4200 6500 Suspen sii.2.4-9.4 Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de întreprinderi de in dustrializare a laptelui sunt prezentati în tabelul 30. Tabelul 30 Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de întreprinderi de in dustrializare a laptelui Tipul de întreprindere Produse lactate Lapte si unt Indicatorii Debit. m3/m3 15. urmata apoi de o tratare cu coagu lanti si dezinfectanti.7 CCO. Epurarea biologica se poate realiza în mod natural (irigatii) sau dirijat.5-9.7 4. 9.3-7. mg/l 120 70 Clo ruri.3-10. mg/l 400 680 Brânze turi (te lemea si produse proas pete) 41.6-7.0 15.0 62500 30200 31400 4900 1600 650 14700 Prima etapa în epurarea acestor ape reziduale este separarea gra similor (trecerea prin separatoare).

10 20 30 Conditii de mineralizare Cloruri. 50-150 mg/l max. 200 400 400 Calciu. 150-500mg/l max. chimica si biologica al acestora este redus sub limita tolerata de receptor (reteaua de canalizare care face legatura cu statia de epurare a localitatii. conform STAS -ului 4706/1988 sunt prezentate în tabelul 37. mg/l max. mg/l max. mg/l max. II – bazine pentru alimentarea cu apa a industriei alimentare si a centrelor piscicole.2. organica. 750 1000 1200 Tabelul 37 (continuare) 1 2 3 4 Materii în suspensie în apele reziduale înaintea deversarii – functie de gradul de dilutie 0-20 mg/l max. Conditii de deversare a apelor reziduale în cursuri de apa Deversarea apelor reziduale în cursurile de apa receptoare tre buie sa nu pericliteze flora si fauna acvatica a acestora sau sa faca apa improprie pentru industrie sau pentru consum (ca apa potabila). Conditii senzoriale si bacteriologice Gradul de di lutie Culoare 20-40 40-100 100-300 300-1000 25-60 60-150 150-450 450-1500 Fara culoare 30-100 100-250 250-750 750-2500 . mg/l max. 5 7 12 CCO-Mn. Conditiile de deversare ale apelor reziduale în cursuri de apa re ceptoare naturale. Tabelul 37 Conditiile de deversare ale apelor reziduale în cursuri de apa Categoria apelor de suprafata Indicatori Unitate de masura I II III 1 2 3 4 Conditii pentru regimul oxigenului Oxigen dizolvat. 9. mg/l max. mg/l max. mg/l 6 5 4 CBO5. În tara noastra. 10 15 25 CCO-Cr. ape curgatoare etc. 150 200 300 Magneziu. 20-50mg/l max.Epurarea apelor reziduale reprezinta ansamblul de procedee prin care continutul de impuritati de natura minerala. pe categorii. III – bazine numai pentru agrement sau scopuri arhitectonice. 50 100 200 Reziduu uscat la 105ºC. apele de suprafata receptoare se împart în trei categorii de bazine: I – bazine naturale pentru alimentari centrale cu apa potabila. mg/l max. 250 300 300 Sulfati.1. mg/l max.).

Plumb. 0. cu spatii între bare de 51-64mm. Clor rezidual liber.1 0. mg/l max.2. mg/l max. mg/l max. Fier total. Fluor.05 0.05 0. În functie de ne cesitati. Îndepartarea aces tora se realizeaza prin trecerea apelor reziduale prin gratare metalice cu spatii adecvate între bare.1 0. de bucati de lemn si/sau hârtie.  Îndepartarea materiilor grosiere în suspensie Materiile grosiere în suspensie sunt reprezentate de resturi ve getale si animale.8 5 1 0. insecticide. care permit retinerea suspensiilor respec tive.3 0. cu spatii între bare de 10-25mm si gratare rare.Miros Coliformi. mg/l max.0001 0.5 0. Preepurarea apelor reziduale Se realizeaza prin procedee de pretratare care constau în retine rea materi ilor în suspensie de dimensiuni mari si medii./l max. De obicei se folosesc gratare fine.5 Ţitei si produse derivate. Fosfor. Furfurol. mg/l max.05 50 1 0.001 0.1. Detergenti anionici.02 0. Pesticide erbicide.3 30 0. Mangan. unitati de pH Amoniac liber. Nitrati. apele rezidu ale provenite din industria alimentara trebuie mai întâi sa fie supuse procesului de epurare. mg/l max. se pot folosi si gratare cu spatii mai largi.2. mg/l max. Indicatorii chimici pH. Cupru. de . mg/l max. De cele mai multe ori însa. nr.1 13 5 0.1 100. H2S si sulfuri. Procedee si instalatii pentru epurarea apelor reziduale 9.05 0. mg/l max. mg/l max.000 Fara miros Nu se normeaza 6.3 0. în industria ali mentara se practica doar o preepurare a apelor reziduale.5-8.2.001 0. Pentru a corespunde acestor conditii de deversare. mg/l max.005 0.2. retinerea gra similor si/sau uleiu rilor si uniformizarea debitului si concentratiilor. care apoi sunt deversate în reteaua de canalizare. mg/l max.5 5 Lipsa 0. Dioxid de carbon liber. mg/l max. mg/l max. mg/l max. mg/l max.1 0. Fenoli antrenabili cu vapori de apa (monofenoli). mg/l max. 9.

în functie de natura suspensiilor. viteza cu care circula apa este de 5-15 m/s. se aplica si o postepurare. Aceasta me toda. compartimente. instalatii de predecantare etc. care genereaza particule de dimensiuni mari ce pot fi îndepartate prin sedimentare. din apele reziduale. verticale. neutraliza rea si clorinarea. însa. de la fabri cile de ulei. care are ca scop eliminarea materiilor în suspensie. În decantor.  Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor Grasimile si uleiurile influenteaza defavorabil procesul de de cantare al apelor reziduale. varul si sulfatul de aluminiu. sisteme de ae rare mecanica (aeratoare de su prafata. Epurarea apelor reziduale din industria alimentara se realizeaza mecanico-chimic si biologic. Neutralizarea apelor reziduale decantate este obligatorie pentru apele care contin cantitati mari de acizi sau baze. În functie de compo zitia apelor se aplica doze de 100-1000 mg/l. site plane vibratoare. este de 1-2 ore.100-150mm. dispozitive pentru curatirea eventua lelor depuneri. Prin separare.2. Prezenta unor saruri sau detergenti anionici necesita doze mai mari. Se face în decantoare care pot fi orizontale. radiale sau multietajate. sistem de evacuare a apei uniformizate. Epurarea mecanico-chimica a apelor reziduale Epurarea mecanico-chimica reprezinta treapta primara de epu rare. În cazul apelor puternic poluate. iar tim pul de tre cere.2.  Uniformizarea debitelor si concentratiei Uniformizarea debitelor si concentratiei apelor reziduale se rea lizeaza în bazine de distributie si colectare a apei prevazute cu: con ducte perforate de dis tributie. cuprinde urmatoarele etape: coagularea chimica. adsorbtia si flotarea. în functie de ne cesitati. sicane. Coagularea chimica se aplica pentru îndepartarea suspensiilor fin disper sate si a coloizilor de natura anorganica si/sau organica cu diametrul cuprins în tre 1 si 100 nm. urmata de floculare. Decantarea se aplica apelor reziduale pentru îndepartarea mate riilor în suspensie cu sau fara coagulare. Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor se impune mai ales pen tru apele reziduale de la abatoare. Ca si coagulanti. clorura ferica. iar în anumite situatii si extractia.2. 9. agitatoare cu elice etc. flotare sau filtrare. sau sisteme de ae rare pneumatica cu un debit specific de aer de cca 6 m3/m2/h. Separatoarele de grasimi sunt bazine în care se asigura o circulatie lenta la par tea superioara.) cu vi teze de cca 15 rot/min. Coagulantii produc destabilizarea coloizi lor. margarina etc. decantarea. acestea pot fi recuperate si superior valorificate. cei mai utili zati sunt sulfatul fe ros. Pentru suspensii de dimensiuni mai mari se pot folosi si site rotative. de la fabricile de conserve de carne si peste. unde datorita diferentei de densitate grasimile si uleiurile se se para. Se realizeaza prin: .

- amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite (acid + baze) înain tea deversarii. Adsorbtia se foloseste pentru îndepartarea substantelor organice în concen tratii scazute. adaosul de agenti de neutralizare (var). dupa sa turarea acesteia cu aer sub presiune.5 m adâncime. În am bele situatii. Câmpurile de infiltrare necesita sisteme de drenaj prin care apa ajunge în sol. Procesele bio chimice ale epura rii apelor reziduale din industria alimentara sunt aceleasi ca în cazul epurarii apelor menajere. Extractia se bazeaza pe diferenta de solubilitate a poluantilor din apele rezi duale în doua lichide nemiscibile aflate în contact intim. Iazurile biologice (Fig. nu este permisa. se amenajeaza împreuna cu câmpu rile de irigare în situ atiile în care irigarea la suprafata. Câmpurile de irigare sunt terenuri pe care apa este distribuita prin pom pare sau curgere naturala. câmpuri de infiltrare si iazuri biologice.5-1.2.13) sunt lacuri naturale sau artificiale de 0. care nu necesita aerare artificiala si previn impu rificarea apelor subte rane. Epurarea biologica naturala Foloseste capacitatea naturala de autoepurare a solului si apelor. care urmareste reducerea continutului de substante usor degradabile cu ajutorul microorganis melor prezente natural sau introduse în acest scop. În acest caz doza de clor lichid este de 1-30 mg/l.3. care asigura un grad de epurare de peste 90%. din motive igie nice. A. Epurarea biologica a apelor reziduale Epurarea biologica reprezinta treapta secundara de epurare. Epurarea biologica poate fi naturala sau artificiala. degradarea poluantilor din apele reziduale se realizeaza de catre microorganismele existente în sol. Flotarea se foloseste pentru îndepartarea materiilor solide din apa. cum sunt detergentii si unele substante hetero ciclice. amestecarea apelor cu caracter acid cu apa de la retea. care sunt dificil sau imposibil de îndepartat prin tratament bi ologic conventional. dispersarea acesteia fiind realizata prin santuri de iri gare sau tuburi de drenaj perforate îngropate în sol la 0.2.5 m adâncime. Degradarea substantelor . dar viteza de degradare este mai mica. 9. Datorita continutului mare în substante organice. - Clorinarea apelor reziduale se aplica atunci când exista riscul pre zentei mi croorganismelor patogene si a unor larve. Se realizeaza prin câm puri de irigare. Dato rita su prafetelor mari de teren necesare. epurarea biologica naturala are apli catii restrânse. apele reziduale din indus tria alimentara se supun epurarii biologice. Se foloseste în spe cial pentru îndepartarea fenolului din apele reziduale. de obicei. Acestea.

Epurarea biologica anaeroba se realizeaza în prezenta unor bacterii fa cultative si anaerobe. ca apoi în etapa urmatoare sa transforme acesti acizi cu obti nere de biogaz (metan si dioxid de carbon). Epurarea biologica aeroba se realizeaza în instalatii cu biomasa fixa (bio filtre sau contactoare rotative) si în bazine cu namol în care biomasa este distri buita în toata apa supusa tratarii. Descompunerea substantelor organice se poate realiza pe cale aeroba. Schema unei instalatii de epurare a apelor reziduale folosind un bazin de aerare cu namol activ este prezentata în Fig. proto zoare. . metazoare si muce gaiuri). drojdii si mucegaiuri).organice. care în prima etapa descompun substantele organice pâna la acizi organici. Fig. B. 3-evacuare apa tra tata. în acest caz.14. Biofiltrele sunt filtre cu material filtrant (piatra sparta. 2-fund impermeabilizat.13 Iaz biologic: 1-alimentare cu apa reziduala. în care rolul principal îl au bacteriile. Epurarea biologica aeroba se realizeaza în prezenta oxigenului de catre microorganismele aerobe (bacterii. mase plastice etc. Epurarea biologica artificiala Se realizeaza în conditii controlate si folo seste culturi de mi croorganisme. Aerul este asigurat folosind dife rite procedee de aerare. Instalatiile de aerare cu namol activ realizeaza epurarea biolo gica în pre zenta unui amestec de microorganisme (bacterii. se datoreaza microorga nismelor existente în apa si se realizeaza prin procese de autoepurare naturala. anaeroba sau mixta.) pe care microorganismele adera si formeaza un strat activ biologic (biofiltru).

Contactoarele rotative sunt instalatii de epurare cu biomasa fi xata pe dis curi rotative la care aerarea se realizeaza alternativ. cetone etc. compusii simpli re zultati sunt transformati de celulele bacteriene în apa.raclor pentru evacuarea namolului din decantor.evacuare apa tratata.14 Instalatie de epurare cu bazin de aerare cu namol activ: 1 . aldehide.bazin de egalizare. 2 . 5 . 4 -bazin de aerare cu namol activ. dioxid de car bon si metan. propionic.alimentare cu apa reziduala. butiric). 8 .vas preparare solutii nutri tive. microorganismele anaerobe care participa la degradare secreta enzime care transforma mo leculele organice com plexe. care nu permit accesul aerului.decantor de namol. în compusi mai simpli ca: acizi (acetic. Cantitatea si compozitia gazului rezultat din fermentare este de pendenta de compozitia organica a apei reziduale supuse epurarii si de natura microorga nismelor.agitator. 3 . prezente în apele reziduale.evacuare namol.bazin de amestecare ape reziduale cu solutii de saruri nutritive. . În prima etapa. 7 . 6 . 9 . numite fermentatoareanaerobe.15. 10 .Fig. În etapa a doua denumita etapa metanogena. Schema unui fermentator anaerob cu încalzire printr-un schim bator de caldura extern este prezentata în Fig. Epurarea biologica anaeroba se realizeaza în aparate închise. denumita etapa acetogena. Proce sul de degradare anaeroba este mai lent comparativ cu cel aerob si cu prinde doua etape.

pompe recirculare pentru mentine rea temperaturii în fer mentator.biogaz. 4 -fermentator anaerob.Fig.pompa recirculare namol. 9. 11 . 9 -evacuare namol excedentar spre valorificare. 8 . în recipiente mai mari sau bazine din ciment pentru depozitarea pâna la evacuare. care se închid etans.2. sau în lipsa acestora. 9. 10 .alimentare cu apa reziduala concentrata sau cu namol. 2 . Aceste operatii se introduc în schema de epurare în functie de caz (Maria Turtoi. confectionate din materiale impermeabile. reziduurile solide sunt colectate în reci piente de capacitate mica. 3 . bazinele si containerele trebuie bine spalate si apoi bine dezinfectate cu o solutie de clorura de var 15-20%.4. transportate cu mijloace auto speciale. 6 . 5 . recipientele. Postepurarea consta în operatii suplimentare de filtrare pe nisip. 1998). Îndepartarea reziduurilor solide În spatiile de productie. postaerare sau dezinfectie pentru reducerea numarului de microorga nisme sub anumite limite. Exemplu: apele reziduale provenite de la fabri cile de valorifi care a reziduurilor din industria laptelui – obtinerea ca zeinei clorhidrice si a cazeinatilor. . Dupa golire.decantor secundar.robinet cu mai multe cai. Acestea vor fi golite în containere metalice.2. cu capace proprii ce pot fi ridicate cu o pedala de picior. 12 .sistem de reglare a presiunii.evacuare apa tratata.namol recirculat. Epurarea tertiara si postepurarea Epurarea tertiara este necesara numai în cazul apelor reziduale puternic poluate si consta în eliminarea substantelor minerale si orga nice nebiodegradabile.3.schimbator de caldura. 7 .15 Fermentator anaerob cu încalzire printr-un schimbator de caldura extern: 1 .

incinerarea fiind un mijloc radical si sigur de distrugere a reziduurilor în conditii igienice. La stabilirea unui astfel de amplasament se va lua în considerare distanta fata de centrele populate. indicate si aprobate de organele sanitare. . într-un produs inofensiv folosit ca îngrasamânt agricol. vor fi pastrate cât mai putin timp. Depozitarea controlata reprezinta mijlocul cel mai simplu si cel mai avantajos din punct de vedere economic de debarasare de deseuri. O atentie deosebita trebuie acordata recuperarii. Întreprinderile mari de industrie alimentara. Incinerarea este mijlocul cel mai radical. de spirt etc. În depozitarea controlata. a regenerarii uleiurilor arse. metalelor si reutilizarea acestora ca materii prime. deseurile sunt întinse în straturi de 20-40cm grosime si apoi compresate cu utilaje corespunzatoare (buldo zere). a transformarii deseurilor din in dustria carnii în furaj pentru animale etc. recomandându-se gropi. Compostarea consta în transformarea deseurilor solide menajere. care trebuie sa fie de 6-10 km. pentru a se evita alterarea si vor fi transportate în conditii corespunzatoare la întreprinderile de prelucrare sau direct la consumatorii animali (borhotul de la fabricile de zahar. de bere. aceste gramezi sunt acope rite cu pamânt. organice de origine vegetale sau animale. datorita volumului mare de reziduuri solide. de mare randament. aceste deseuri vor fi depozitate separat. Pentru o valorificare superioara. trebuie sa fie prevazute cu crematorii. rampe etc. printr-un proces natural de macerare (fermentare). pentru distrugerea reziduurilor solide în conditii igienico-sanitare co respunzatoare. Dupa ce s-a realizat grosimea dorita. deseurile vor fi transportate cu autovehicule speciale la gropile de gunoi. adâncimea si sensul de scurgere al apelor freatice si de relieful terenului. reutilizarii si transformarii deseurilor.Amplasarea recipientelor sau bazinelor pentru recipiente solide trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 25 de metri de spatiile de productie.). sticlei. rezultate din procesul tehnologic. fiind cunoscute rezultatele obtinute prin re cuperarea hârtiei. dar are dezavantajul ca necesita investitii mari pentru constructia respectiva si pentru instalatiile de retinere a fumului si ga zelor emanate. di rectia dominanta a vântului. Dupa colectare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful