Unde electromagnetice

Campul electric si campul magnetic sunt doua aspecte ale unei forme de existenta a materiei, care se numeste camp electromagnetic. Faptul ca un flux magnetic variabil prin aria care este marginita de o spira conductoare creeaza, in acea spira, o tensiune electromotoare de inductie, arata ca un camp magnetic variabil creeaza un camp electric. Rezultatul poate fi generalizat in sensul ca oriunde, in spatiu, exista un camp magnetic variabil in timp, ia nastere un camp electric. De asemenea o inductie electrica variabila da nastere unui camp magnetic (principiul teoriei electromagnetice stabilit de fizicianul James Clark Maxwell in anul 1864). Campul electric si campul magnetic sunt, deci, in interconexiune, conditionandu-se reciproc. Campul electromagnetic este un camp rotational si se propaga in spatiu sub forma de unde electromagnetice cu o viteza care depinde de pemitivitatea si permeabilitatea mediului considerat. Frecventa undelor obtinute este egala cu frecventa cu care se deplaseaza electronii. Cu cat mai mare este frecventa, cu atat mai multa energie este transportata in acelasi interval de timp. Analog cu ceea ce se petrece in cadrul undelor elastice, poate fi definita o marime numita lungime de unda a undelor electromagnetice, si care este egala cu distanta cu care se propaga campul electromagnetic in timpul unei perioade de oscilatie a dipilului. Lungimile de unda ale undelor electromagnetice variaza intr-un interval foarte larg. Astfel, in telecomunicatii se folosesc unde electromagnetice ale caror lungimi de unda ajung la mai multe mii de metri, pe cand lungimile de unda ale radiatiilor gama emise de unele elemente radioactive au valori de ordinul 10 m. Undele electromagnetice se propaga in aer cu viteza luminii (30 000 000 km/s), aproximativ egala cu viteza lor de propagare in vid. Conform acestei teorii, emise de J. C. Maxwell in 1865, lumina si radiatiile asemanatoare (radiatiile infrarosii, ultraviolete, etc.) sunt tot de natura electromagnetica, diferind intre ele prin lungimile de unda. Informatia se receptioneaza la distanta prin radio, televiziune, telefonie mobila. Purtatorii informatiei sunt undele electromagnetice de frecventa ridicata, modulate pe undele de joasa frecventa care contin informatia. Undele electromagnetice emise de antenele de emisie se refracta, se difracta, interfereaza si sunt atenuate pana ajung la antena receptorului.

tuburi cu descarcaturi de gaze. Aplicatie: Radarul folosit pentru determinarea vitezei autovehiculelor se bazeaza pe faptul ca frecventa oscilatiilor receptionate de observator este mai mare daca sursa se aproprie de el si mai mica daca sursa se departeaza. Radiatiile sunt folosite in diferite procese de incalzire si uscare. microunde) sunt emise de oscilatiile electronilor din antenele emitatoare folosite in sistemele de radiocomunicatii si microunde (televiziune. se determina viteza autovehiculuilui care trece prin dreptul radarului. Radiatiile continute in lumina solara se absorb in mare parte in stratul superior al atmosferei (stratul de ozon). Radiatiile vizibile sunt percepute de ochiul uman. arcuri electrice. ultrascurte. lampi cu filamente incandescente a caror temperatura poate ajunge atinge 2000 . Radiatiile ultraviolete sunt emise de soare. atomilor si ionilor. Sursa care emite trenuri de unde electromagnetice este plasata in masina politiei.Tipuri de unde Undele hertziene (unde lungi. Unda reflectata de autovehicul care se aproprie este receptionata ca o unda emisa de o sursa mobila. cu frecventa marita. in construirea detectoarelor cu lumina infrarosie. stationata la marginea soselei. Cu cat altitudinea creste. si prin masurarea schimbarii frecventei cu ajutorul batailor. la fotocopiatori termici. Emisia luminii se obtine in urma tranzitiilor electronilor pe nivele energetice inferioare atomilor. pentru retinerea pozelor pe filme sensibile la lumina infrarosie. fiind si una din cele trei categorii in care sunt impartite radiatiile solare (radiatiile infrarosii. Sunt emise de soare. stele. corpuri incalzite puternic si vaporii de mercur din tuburi de sticla speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de radiatii). medii. Radiatiile infrarosii sunt unde electromagnetice emise de corpurile calde. lumina vizibila si radiatiile ultraviolete). Ele se obtin prin oscilatiile moleculelor. Si corpul uman absoarbe aceste raze si percepandu-le ca si caldura. iar amplitudinile lor depind de temperatura corpurilor si de tranzitiile electronilor catre invelisurile interioare ale atomilor. Sunt puternic absorbite de apa sau de alte substante si produc incalzirea acestora.3000˚C. radar. scurte. stele. cuptoare). cu atat cresc radiatiile . cu nivele energetice inferioare. Unda receptionata este compusa cu o unda cu frecventa constanta pentru aparitia fenomenului de batai.

stele (acestea sunt absorbite de atmosfera) si in reactoarele nucleare terestre. ardere. Radiatiile se obtin in urma tranzitiilor electronilor de pe nivele cu energii mari pe nivele cu energii mici. Au frecvente mari si sunt folosite pentru realizarea radiografiilor medicale. astfel incat acestia patrund in interiorul invelisurilor electronice ale atomilor anodului sau gazului din tub si smulg electroni din straturile de langa nuclee. la iluminatul fluorescent si la instalatii de numerotare in industrie. vă vom prezenta un sumar al unui articol prezentat de către IEMFP în februarie 2005. Radiatiile sunt folosite si in scopuri terapeutice. numite Roentgen. Radiatiile X sunt emise de tuburi speciale. deoarece sunt absorbite diferit de muschi si oase si impresioneaza placile fotografice. Unul dintre obiectivele acestui proiect este de a oferi sfaturi autorităţilor naţionale asupra efectelor EMF asupta sănătăţii şi a mediului înconjurător. Numeroase proiecte au fost subiectul presiunilor publice. cât şi asupra măsurilor de protecţie sau a acţiunilor necesare. deoarece ajuta la combaterea dezvoltarii tesuturilor celulare bolnave. Protecţia mediului şi conservarea naturii au devenit probleme de mare interes pentru publicul larg. Organizaţia mondială a sănătăţii (WHO) tratează această problemă prin intermediul Proiectului Internaţional EMF (IEMFP).ultraviolete. În continuare. Sunt cele mai penetrante. cele care implicau câmpurile electromagnetice fiind unele dintre acestea. cancer. In urma franarii acestor electroni si in urma tranzitiilor ulterioare ale electronilor de pe nivele cu energii mici (straturile K. Sunt folosite in defectoscopie. Acest spectru acoperă toate frecvenţele emise în mediu înconjurător prin intermediul tehnologiei EMF. Produc fluorescenta unor substante. Această creştere se datorează folosirii tot mai mari a electricităţii şi a noilor tehnologii IT&C. puţine rezultate negative fiind. În ultimele decade. care formează baza pentru o dezvoltare susţinută. . Este de asemenea utila in dermatologie. in campuri electrice intense. pentru sterilizare si in medicina (tratarea cancerului). Lumina ultravioleta incurajeaza formarea vitaminei D si omoara bacteriile. Acestea duc la schimbari la nivelul pielii: pigmentare. Forma fifurilor de difractie este folosita in determinarea geometriei structurilor cristaline. regăsite şi publicate despre impactul EMF asupra mediului terestru şi a celui acvatic. electroni.L). Fantele cu largimi d ≈10 m. însă. produc difractia razelor X. în caz de nevoie. Radiatiile cosmice si radiatiile γ sunt emise in procesele de dezintegrare nucleara si in reactiile nucleare din soare. posibilele efecte negative ale expunerii EMF asupra sănătăţii omului au reprezentat un important punct de cercetare. Efectele câmpurilor electromagnetice (EMF) asupra mediului Nivelul câmpurilor electromagnetice (EMF) generate de dispozitive create de om au crescut în mod constant în ultimii 50-100 ani. cât şi pentru guverne. comparabile cu distantele interatomoce din solide. Radiatiile Roentgen sunt utile si in descoperirea falsurilor in arta. acesta sumarizând toate cercetările ştiinţifice asupra efectelor expunerii la câmpurile EMF în spectrul de frecvenţă 0-300 GHz. Există vreun motiv real să ne temem de efectele EMF asupra mediului înconjurător? Cunoaşterea impactului câmpurilor electromagnetice asupra mediului este importantă pentru prezervarea ecosistemului terestru şi marin. avand frecvente si energiile cele mai mari. in care sunt accelerati.

de obicei. în 1988. câmpurile descresc rapid (pătratic) în intensitate. formează în prezent mediul EMF în care trăim. unde ar putea depăşi limitele internaţionale stabilite. Canada. atingând 1000 de amperi sau chiar depăşind această cifră. însă unele studii au inclus şi alte animale. În ariile urbane. aceste proiecte trebuia să câştige acceptarea publică.Fermele de animale (porci. Aceste studii sunt efectuate. contribuţia venită din partea staţiilor de bază folosite de operatorii mobili ar putea atinge amplitudini similare. ce ne îndepărtăm de aceste surse. cât şi cele artificiale.Liniile de tensiune de pe fundul mărilor: astfel de cabluri sunt utilizate în Europa (în special în Scandinavia şi Grecia). începând de la pretinsele reduceri ale producţiei de lapte pentru vacile care păşteau sub liniile de înaltă tensiune şi până la aşa zisele “îmbolnăviri” ale copacilor din imediata apropiere a radarelor de mare putere. Sursele generate de om au devenit o componentă importantă a emisiilor EMF totale în mediul înconjurător.Radarele: sistemele radar sunt folosite într-o varietate largă de aplicaţii. ne interesează în mod deosebit. în majoritatea ariilor urbane. . Aceste cabluri conduc. care folosesc câmpul magnetic static natural (geomagnetic). au fost avute în vedere următoarele: . în cazul expunerii umane de ICNIRP (International Committee for Non-Ionizing Radiation Protection). fiind înconjurate de către fauna acelei zone sau de amenajări speciale. cum ar fi muştele cu viaţă scurtă. În plus faţă de dificultăţile tehnice întâlnite. prin intermediul unor panouri solare lansate pe orbita Pământului. . pentru a investiga efectele genotoxice. a fost blocată din motive ecologice. mamifere şi păsări migratoare. Cantităţi mari de energie electrică generate de asemenea sateliţi solari ar fi fost transmise către antene special create pe Pământ. accesibile publicului.Transmiţătoarele rafio FM şi TV: cele mai puternice câmpuri. în general. câmpuri electromagnetice substanţiale există doar în imediata apropiere a sursei. începând cu 1960. Noua Zeelandă şi Filipine. Sursele cele mai importante sunt reprezentate de: .Specii diferite de animale sălbatice.Liniile de tensiune de mare putere: liniile de tensiune livrează electricitate (în general la 50 dau 60 Hz) şi pot acoperi sute de kilometri. pentru transferul puterii electrice. oi sau vite) ale căror păşuni sunt traversate de linii de înaltă . cu mult sub limitele stabilite de ICNIRP. pentru orientare şi navigare. Japonia. Astfel. Odată. construcţia unui transmiţător radio de mare frecvenţă. pe animalele folosite în cazul studiilor toxicologice (şobolani şi şoareci). în vederea generării curentului electric în spaţiu. însă. începând de la sisteme de navigaţie şi până la sisteme de supraveghere a avioanelor sau a rachetelor. curent de intensitate foarte mare. în parte relaţionate cu temerile despre potenţialele efecte ale EMF asupra păsărilor migratoare. . în general. reprezintă doar o mică fracţiune din totalul emisiilor EMF din banda de frecvenţă cuprinsă între 0-300 GHz. Sursele naturale. O penetrare mai mare este aşteptată din partea vehiculelor dotate cu sisteme radar anticoliziune. Aceste locaţii nu sunt. alături de alţi parametri.De exemplu. reptile. Surse de expunere ale mediului înconjurător Emisiile naturale. Pentru majoritatea acestor surse. care includ radiaţiile EMF emise de soare. Însă. Sumarul unor studii relevante Studii asupra animalelor Majoritatea studiilor despre studiile EMF asupra animalelor au fost realizate pentru a investiga posibile efecte adverse asupra sănătăţii omului. ce urma să fie utilizat de Voice of America în Israel (ar fi devenit cea mai mare staţie radio din lume). sunt asociate cu serviciile de transmisiuni radio şi TV. . pământ sau de atmosferă (inclusiv descărcările electrice). este dacă aceste câmpuri electromagnetice pot avea un impact negativ asupra speciilor de animale sălbatice sau domestice. Temerile publice în legătură cu expunerea mediului la câmpurile electromagnetice au abordat diferite subiecte. Asemenea plângeri ar fi putut afecta dezvoltarea unor noi tehnologii: mai multe planuri au fost propuse. în special anumiţi peşti.

se ştiu deja problemele copacilor care apar în cazul generării unor câmpuri electrice ce depăşesc limitele impuse de ICNIRP. se ştie că performanţele în zbor ale insectelor pot fi afectate în câmpuri electrice de peste 1kV/m. Asemenea efecte ale câmpuri electrice se regăsesc doar în cazul copacilor plasaţi sub liniile de înaltă tensiune. Conductorii neizolaţi. la nivele aflate cu mult sub limitele impuse de ICNIRP. O agendă de cercetare coordonată. care ar putea trece prin raza principală a antenelor de mare putere şi a radarelor sau prin câmpurile ELF de mare intensitate generate de liniile de putere de înaltă tensiune. se pot încărca şi pot cauza răni sau pot tulbura activitatea animalelor. Studii despre viaţa acvatică Deşi toate organismele sunt expuse câmpului geomagnetic.Fauna zburătoare. coroana unui copac fiind afectată la vârful frunzelor. Însă. de a funcţiona în condiţiile . Oricum însă. însă în lumina celor prezentate mai sus.POLUAREA ELECTROMAGNETICĂ A MEDIULUI COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICĂ A APARATURII DE AUTOMATIZARE Odată cu folosirea intensivă a circuitelor integrate. nu este o nevoie urgentă pentru a atribui acestui domeniu prioritate în faţa altor probleme legate de sănătate. precum rechinii sau pisicile de mare. şi ele. Unii investigatori au sugerat că toate câmpurile electromagnetice generate de om (prin intermediul cablurilor electrice marine) pot interfera cu abilităţile navigaţionale ale acestor animale în imediata apropiere a cablurilor electrice. problema interferenţei şi susceptibilităţii electromagnetice a devenit o condiţie în proiectarea unor echipamente de automatizare de înaltă fiabilitate. . Ce trebuie făcut? Studiile ecologice suplimentare sunt necesare. pot să aibă un impact negativ asupra vieţii şi sănătăţii umane. atunci când stupuri confecţionate din materiale conducătoare de energie electrică au fost plasate direct sub liniile de înaltă tensiune. din moment ce orice influenţe adverse ale câmpurilor electromagnetice asupra plantelor. Studii asupra vegetaţiei Studiile efectuate asupra plantelor. demn de interesul ecologiştilor. însă efecte importante s-au descoperit doar în cazul albinelor. Animalele electrosenzitive. datorită organelor electroreceptive proprii. ce ating 765 kV. ori un impact negativ biologic. care să adreseze problemele ştiinţifice ridicate de creşterea nivelului câmpurilor electromagnetice. până la această dată. se pot orienta singure ca un răspuns la câmpuri electrice de mică intensitate. care sunt plasaţi într-un câmp electric. nici chiar în cazul celor aflate sub linii de mare intensitate. Chiar şi aşa însă. Prin compatibilitate electromagnetică se înţelege particularitatea unui echipament. păsărilor şi insectelor. nu au fost găsite efecte adverse asupra vacilor care se hrăneau sub liniile de înaltă tensiune. sau a unui sistem în ansamblu. somoni sau anghile) şi asupra întregii faune imobile de pe fundul mării (moluştele) nu au regăsit afectate comportamentele substanţiale ale peştilor. Studiile efectuate. fără împământare.tensiune (50-60 Hz) sau care se află în apropierea unor antene de transmisii radio sau TV. nici unul dintre studiile efectuate până acum. nu au relevat efecte negative în cazul nivelelor normale ale EMF regăsite în natură. nu există încă în prezent. au regăsit puţine evidenţe ale efectelor EMF asupra faunei. În particular. animalelor sau asupra oricăror organisme vii. expuse câmpurilor electrice naturale cauzate de curenţii marini ce se mişcă prin câmpul geomagnetic. vizând impactul cablurilor electrice marine asupra peştilor migratori (ex. Multe dintre studiile existente au fost efectuate în mod aleatoriu şi nu au avut totdeauna calitatea necesară. animalele marine sunt. la 50-60 Hz. precum păsări sau insecte. 1. mult mai importante în prezent.

ca de exemplu un pistol de lipit în contact manual şi cu transformator poate afecta prin impulsurile câmpului electromagnetic un calculator. echipamente cu modulare în frecventă sau amplitudine etc. prin firul comun de împământare al echipamentelor . Fenomenul de compatibilitate electromagnetică are trei componente : sursa unui câmp electromagnetic poluant. indus de sursa poluantă în aparatul supus testării. Sursele de zgomot electromagnetic sunt cauzate de fenomene naturale sau artificiale. adică operaţia unor tensiuni parazite în circuitele electrice. Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin conducţie între sursa poluantă şi aparatul testat. Cuplarea prin radiaţie se face prin intermediului câmpului electromagnetic între sursă şi receptor ca între două aparate. De exemplu. cablurile TV etc. calea de propagare şi receptorul afectat. motoarele electrice. Zgomotele electrice artificiale sunt generate de activităţile umane şi pot fi neintenţionat sau intenţionat create. semnal care poate defecta funcţionarea unui echipament sau sistem. Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin inducţie de la sursa poluantă se folosesc ecrane electrice între sursă şi aparatul testat. tuburi fluorescente. conectarea/deconectarea automată a rezistentei de încălzire a termostatului provoacă variaţii ale tensiunii de alimentare a reţelei care influenţează aparatele conectate la aceiaşi reţea de alimentare. motoarele cu autoaprindere. Cuplarea prin conducţie între două aparate se face prin firele reţelei de alimentare . Pentru a studia interferenţa electromagnetică sunt necesare teste. radiouri mobile. care este indus datorită câmpului electromagnetic poluant.electomagnetic interference. circuitul imprimat este . sudura cu arc. Poluarea electromagnetica. în acest scop la aparatele cu circuite integrate. prin care se măsoară amplitudinea şi frecvenţa semnalului nedorit. Aceste măsurări se fac cu analizoare spectrale. se folosesc filtre electrice pe tensiunile de alimentare. reprezentat prin echipamentul sau sistemul în funcţionare normală. De exemplu. Interferenţa electromagnetică ( FMI . etc. ca de exemplu echipamente radar. semnale în alte circuite ale aparatului. Sursele neintenţionat create de om sunt echipamente a căror funcţionare nu are ca scop emisia de câmpuri electromagnetice. ceea ce poate influenţa ( prin conducţie ) alte etaje ale aparatului respectiv. la fel de periculoasă ca poluarea aerului sau a apei în mediul ambiant. Important în poluarea electromagnetică este mecanismul de cuplare între sursă şi receptor. poate fi numai între două aparate. precum calculatoarele electronice. atât prin inducţie ( prin sursa de alimentare în ca ) cât şi prin conducţie ( prin câmpul electromagnetic creat de funcţionarea unui calculator ). Interferenţa electromagnetică poate fi definită ca o poluare electromagnetica. Poluarea prin inducţie în cadrul unui aparat poate apare atunci când de exemplu variaţii ale unui semnal electric provoacă. care poate fi prin radiaţie sau prin conducţie.unui mediu poluat electromagnetic. sau RFI . fără a fi perturbate intolerabil funcţiile acestuia. datorită câmpului magnetic propriu.radio frequence interference ) este reprezentată printr-un semnal nedorit. cuplând la aceiaşi reţea de alimentare un calculator şi un termostat pentru încălzirea unui volum. Interferenţa electromagnetică poate apare şi între echipamente de calcul. ci şi în cadrul aceluiaşi aparat. reprezintă surse naturale de zgomote electromagnetice cu frecvente sub 10 MHz. poluarea prin conducţie apare în cadrul unui aparat în care funcţionarea unui etaj de putere în impulsuri poate provoca variaţii ( căderi ) ale tensiunii de alimentare. Zgomotele generate de radiaţiile solare şi zgomotele cosmice reprezintă surse naturale de zgomote cu frecvente peste 10 MHz. De exemplu. Sursele de poluare electromagnetică intenţionat create de activitatile umane sunt acele echipamente a căror funcţionare normală constă în emisia de semnale electromagnetice. echipamentele cu relee cu contacte. ca de exemplu: • • • Zgomotele electrice generate de furtuni electrice.

există organizaţii de standardizare. Principalele surse de poluare sunt : • • • • • Câmpul electric natural al Pământului care depinde de latitudine şi altitudine Câmpul electric static artificial ( care de exemplu apare în procesul de prelucrare a unor mase plastice. în utilizarea unor ţesături din materiale sintetice etc. Operatorul uman.în domeniul electrotehnic.astfel realizat încât barele de alimentare ( +. numită furtună magnetică. Această influenţă. neurologice şi psihice. existând instituţii de specialitate care se ocupă cu elaborarea de standarde şi recomandări în acest domeniu.3⋅ 107 Hz. electronic • CCITT .în comunicaţii radio În prezent există şi agenţii naţionale.Compatibilitate electromagnetică între echipamente electrice. ) Câmpul magnetic terestru ( care are o componentă variabilă. care depinde de intensitatea câmpurilor electromagnetice şi de durata de expunere. care se ocupau cu instalaţii la frecvenţe înalte 10KHz .30 MHz. cu o intensitate de 100 . Cercetări similare s-au efectuat în spaţii de producţie.) sa fie suprapuse pe suprafaţe cât mai mari. reţelele industriale de alimentare cu energie electrică. o modificare a ECG. în activitatea sa de îndeplinire a rolului său de a conduce un proces tehnologic. unde s-a constatat că prezenţa câmpurilor electromagnetice de joasa frecvenţă are o influenţă negativă asupra sistemului cardio-vascular al muncitorilor. La nivel internaţional. care de exemplu preiau recomandările de la CISPR ( Internaţional Special Committee on Radio Interference ). ) . problema compatibilităţii electromagnetice este deosebit de actuală. o micşorare a puterii de recepţie vizuale şi auditive şi o accentuare a stării de oboseala. Prin aceste standarde se stabileşte nivelul acceptabil de interferenţa ( de susceptibilitate ) electromagnetică pentru diferite surse poluante şi diverse echipamente influenţate prin poluare electromagnetica. Principala acţiune a câmpurilor electromagnetice asupra organismului uman constă în agravarea sau accelerarea apariţiei bolilor cardiace. ca de exemplu: • ISO . De exemplu dintr-o grupă de indivizi. Institulul Român de Standardizare şi Mărci are ca preocupare principala coordonarea lucrărilor de cercetare şi de adaptare a recomandărilor şi regulamentelor internaţionale în domeniul standardelor. Pentru aprecierea influentei câmpurilor electromagnetice asupra organismelor vii s-au făcut cercetări experimentale asupra unui individ separat şi asupra unui grup de indivizi. specializate pe anumite domenii de aplicaţie. ) • IEC. vasculare. este în continuă creştere datorită măririi numărului de surse poluante cu câmpuri electromagnetice. electric etc.în domenii largi ( mecanic . ca de exemplu datorită exploziilor solare ) Câmpurile electromagnetice naturale ( de exemplu de la fulgere ) Câmpurile electromagnetice artificiale ( de exemplu. de diferite vârste. observându-se o reducere a pulsului. În prezent. pe durate diferite de expunere în timpul serviciului şi pentru diferiţi parametrii ai factorilor poluanţi. la frecvenţa de 50 Hz etc. . În domeniul aparaturii de automatizare cel mai important organism internaţional este IEC ( International Electrotehnical Commission ). undele radio în gama 3⋅ 105 . este supus influentei câmpurilor electromagnetice.în domeniul telecomunicaţiilor • CCIR . datorită apariţiei a numeroase surse poluante. în funcţie de fenomene astronomice. numai 7. cu vârste peste 40 ani. CISPR .300 V/m.Măsurări industriale şi conducerea proceselor În tara noastră. inclusiv în domeniul compatibilităţii electromagnetice. inclusiv reţele TC 65 . Acest organism are comitete pe diferite domenii. INFLUENŢA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN. ceea ce formează de fapt un condensator electric cu rol de filtrare.4 % nu au reclamat perturbări ale stării de sănătate şi în primul rând al sistemului nervos şi cardio-vascular. ca de exemplu: TC 77 .

pe plan mondial. se întreprind acţiuni pentru limitarea efectelor câmpurilor electromagnetice asupra organismelor vii. constante şi de joasă frecvenţă. producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului.5 × 0. utilizând aparate de avertizare acustică sau optica. se face utilizând relaţii empirice în care intervin parametrii sursei radiante. 2. • Protecţia prin limitarea timpului de expunere. prin care se determină valorile admisibile în funcţie de timpul de expunere. Cu toate acestea. etc. pentru activitati industriale şi pentru locuinţe. • Aplicarea de măsuri de protecţie în desfăşurarea unor activităţi cu surse de câmpuri electromagnetice. în centre urbane sau rurale. • Protecţia prin utilizarea unor suprafeţe reflectorizante ale câmpului electromagnetic.5 mm. dintre care cele mai importante sunt: • Normarea intensităţii admisibile ale câmpurilor electromagnetice. în centre urbane etc. în SUA este recomandată densitatea de putere maximă a câmpului electromagnetic de 10 mW/cm2. • Protecţia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca. În multe ţări sunt elaborate tabele. ca de exemplu a unor folii metalice. De exemplu. în spatii industriale de lucru. în structura cărora intră fire subţiri metalice. Pentru măsurarea intensităţii câmpurilor electromagnetice în laboratoare. IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială. care includ contribuţii la schimbările climatice. Această diferenţiere este necesară deoarece timpul de expunere a unei persoane diferă într-o activitate industrială şi în spaţiul de locuit. deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane. care de exemplu formează ochiuri de dimensiunile 0. realizând ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicată. dintre care se pot menţiona : • Protecţia faţă de câmpuri magnetice puternice. În prezent cercetările în acest domeniu sunt dirijate spre elaborarea de noi normative privind sursele de poluare şi pentru implementarea de noi tehnici de protecţie a omului faţă de influenţa câmpurilor electromagnetice. ca de exemplu din aliaje fier-nichel.Pentru măsurarea intensităţii câmpului electromagnetic se pot folosi aparate pentru lucrări de cercetare ( foarte scumpe. de precizie ridicată şi produse intr-un număr redus de exemplare ) şi aparate pentru verificări experimentale ( de precizie redusă şi produse în serie mare ). ca de exemplu a unor încăperi formate din plase metalice. • Protecţia prin utilizarea unor halate sau alte articole de îmbrăcăminte de protecţie. • Protecţia prin desfăşurarea activităţilor la distanţă calculată faţă de sursa de câmp electromagnetic. mătase. În prezent. care au costuri reduse şi cu o precizie satisfăcătoare. . deteriorarea ecosistemelor naturale. realizate din ţesături din bumbac. asupra celulelor şi organelor şi organismului pe ansamblu. pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cercetările recente privind influenţa câmpurilor electromagnetice asupra organismelor vii. în domeniul de frecvenţe de 10÷ 105 MHz. au demonstrat că acestea actioneaza într-un mod deosebit de complex asupra fenomenelor intracelulare. se pot folosi aparate. .

o componentă de bază în evoluţia omenirii. Datorită excesului de umiditate atmosferică în zonă se produc perturbaţii climatice: scăderea temperaturii medii. . defrişări masive. datorate în primul rând emisiilor de bioxid de sulf şi oxizi de azot de la centralele termoelectrice şi autovehicule. Energia există în diferite forme definite ca energie mecanică. comparativ cu celelalte surse de energie. gaze naturale). prin ignorarea totală a efectului pe care îl are asupra mediului. Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui. In lac creşte temperatura apei. Rezultă deci din aceste procese de ardere o cantitate de produşi secundari care intră în compoziţia fumului şi care sunt emişi în atmosferă. dispariţia unor specii. Lacul de acumulare crează presiuni mari în straturi. Cantitatea lor este cu atât mai mare cu cât combustibilul conţine mai multe impurităţi şi arderea este mai puţin completă. Fumul rezultat conţine atât suspensii. ar rezulta numai bioxid de carbon şi apă. extracţia şi prepararea minereurilor radioactive. Apa caldă provenită din sistemul de răcire poate provoca poluarea termică în zona de evacuare. Teoretic. apa nefiind potabilă. transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică. Poluarea aerului duce la ploi acide. Barajele sunt bariere în calea migraţiei peştilor. lichidelor şi materialelor solide evacuate. ceaţă. extracţia petrolului şi gazelor naturale. calitatea apei (prin concentrarea în săruri). generatoare de cutremure. centralele termo-electrice reprezintă sursa cea mai importantă care poluează aerul prin procesele de combustie şi care generează emisii de gaze cu efect de seră. ecosistemele. în decursul mai multor generaţii. Dacă o specie dispare. energie termică. Principalii combustibili folosiţi în prezent şi care vor fi folosiţi şi în viitor sunt combustibilii fosili (cărbune. totodată acestea preiau volumul mare de apă în caz de viituri. Creşterea vertiginoasă a necesarului de energie. înregistrându-se numeroase accidente ecologice. producţia. aldehide şi alte hidrocarburi. cât şi gaze ce conţin oxizi de azot. petrol. Hidrocentralele modifică peisajul. gaze şi apă caldă. Centralele eoliene ocupă o mare suprafaţă de teren şi prin zgomot produc poluare fonică mult mai redusă. Dintre sursele de energie. întreg echilibrul ecologic este afectat. prin lanţul trofic. energie radiantă şi energie atomică. Construcţia unei hidrocentrale necesită eliberarea unei suprafeţe mari de teren. industria de prelucrare a ţiţeiului. evitând producerea inundaţiilor. unele cu efecte iremediabile. deci pot dispărea unele specii de peşti şi scoici. s-a realizat. Centralele nuclearo-electrice poluează mediul prin debitul mare de apă necesar în sistemul de răcire şi prin conţinutul în radionuclizi al gazelor. In practică însă nici combustibilii nu sunt puri şi nici procesul de ardere nu este complet. energie electrică. deci o înmulţire a algelor. energie chimică. printr-o ardere completă a unui combustibil pur. varietatea şi numărul de specii. acid fluorhidric. deplasarea populaţiei spre alte zone.Sectorul energetic presupune activităţi ce au ca scop principal obţinerea de energie electrică şi energie calorică necesare încălzirii sau pentru incinerarea deşeurilor. Energia nucleară furnizează o proporţie redusă din totalul energiei necesare iar energia solară constituie o rezervă a viitorului. care produc daune pădurilor şi lacurilor. bioxid de sulf. substanţe practic lipsite de nocivităţi considerabile. cei mai afectaţi fiind somonii şi păstrăvii. oxid de carbon. Toate aceste substanţe au efecte nocive atât asupra omului cât şi asupra mediului înconjurător.

la aproape totalitatea emisiilor de oxizi azotici. la aproape jumătate din emisiile de compuşi organici volatili fără metan şi la aproximativ 85% din particule. O contribuţie importantă a avut-o trecerea de la utilizarea cărbunelui la utilizarea gazului natural. Reducerea impactului sistemelor energetice asupra mediului şi apropierea normelor prevăzute în acest domeniu de reglementările Uniunii Europene urmează să se realizeze prin lucrările de reabilitare şi modernizare. reduceri ce au fost în general depăşite de creşterea din domeniul transportului. dar nu au alt impact asupra mediului. Sectorul energetic poate şi trebuie să beneficieze de oportunitatea creată de potenţialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. făcând improbabile scăderile semnificative ale emisiilor totale în deceniile următoare. monitorizarea continuă a calităţii mediului în zona marilor obiective energetice. Valorificarea acestui potenţial prin proiecte "implementate în comun" sau "comerţ cu emisii" este o importantă sursă de finanţare a procesului de eficientizare şi dezvoltare durabilă a sectorului energetic. precum şi procentul tot mai mare al surselor de energie nucleară şi regenerabilă. ratificat de România prin Legea nr. au avut o scădere mult mai redusă. Finalizarea şi punerea în funcţiune a Unităţii 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă va contribui semnificativ la procesul de reducere a impactului sectorului energetic asupra mediului. 3/2001. reprezentând cea mai mare parte a acestora. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din domeniul energetic în cursul ultimului deceniu a fost realizată datorită reducerilor considerabile în cadrul sectorului industrial şi al sectorului de producere a energiei.Centralele solare blochează o suprafaţă mare de teren pentru captare. reducerea emisiilor de noxe la rafinării şi minimizarea pierderilor. Poluarea cu petrol de la rafinăriile de coastă. precum şi reabilitarea zonelor miniere dezafectate. prin ecologizarea haldelor de zgură şi cenuşă. prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului. România încearcă să se alinieze cu ţările Uniunii Europene în privinţa principalelor prevederi referitoare la impactul sistemelor energetice asupra mediului. Alte presiuni asupra mediului datorate producerii şi consumului de energie includ deşeuri miniere şi nucleare. Acesta contribuie la peste 90% din emisiile de bioxid de sulf din UE. creşterea eficienţei producerii de electricitate cu ajutorul combustibililor fosili. Compatibilitatea cu mediul pentru produsele şi tehnologiile energetice este parte integrantă a competitivităţii acestora. IMPACTUL CONSUMULUI DE ENERGIE ASUPRA MEDIULUI Emisiile totale de gaze cu efect de seră în UE au scăzut în 1990 şi 2000. Măsurile luate pentru reducerea poluării atmosferice din sectorul energetic au dus la scăderea emisiilor de bioxid de sulf şi oxizi azotici. In sectorul extractiv se va urmări monitorizarea. în domeniul petrolier urmează să se producă benzine şi motorine ecologice şi să se continue adoptarea de norme şi reglementări pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a unor produse petroliere în conformitate cu standardele Uniunii Europene. dar emisiile din sectorul energetic. refacerea ecologică a unor zone petrolifere prin reducerea riscului în operare. platformele petroliere şi . 3. Consumul de energie este o sursă majoră de poluare atmosferică. De asemenea. prin mecanismele flexibile promovate de Protocolul de la Kyoto la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. reabilitarea solurilor poluate şi reintroducerea acestora în circuitul agricol.

zgură. Principalii poluanţi emişi de sursele de ardere produc poluarea aerului. folosirea de linii cu multiple funcţiuni cu fibră optică.  .  hidrocarburi. mai pregnant vizibil în zonele rurale şi în special în zonele turistice. Din analiza categoriilor de impact negativ al câmpului electromagnetic creat de elementele reţelei electrice de foarte înaltă tensiune rezultă că în România nu se depăşesc limitele normate sau recomandate de standardele internaţionale.  gudroane. etc. electromagnetic. refecându-se numai vegetaţia de mică înălţime.  oxizi de azot (NO şi NO2). etc). Prin folosirea energiei termice se produce poluare termică şi estetică. montarea pe izolatoarele de 110 kV de dispozitive antipasăre. se efectuează defrişări în faza de construcţie. Poluarea zonelor protejate este limitată deoarece din faza de proiect. funingine. Nivelul de zgomot şi vibraţii produs este în limitele normate (STAS10009/88). în timpul activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice nu rezultă poluanţi în aer. Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu. câmpul magnetic şi ionizarea creată de descărcarea de tip coronă şi descărcările parţiale nu sunt clarificate pe plan internaţional. Poluarea psihică este provocată de teama de apropierea de instalaţiile energetice. pământ. Deoarece cantitatea produsă depinde în principal de cantitatea de energie produsă de centralele nucleare. In cazul amplasării instalaţilor energetice în zone silvice. care se menţin şi pe perioada exploatării. aceste zone sunt evitate. Singurele categorii care ar putea afecta populaţia.  acizi organici. cum ar fi: montarea pe vârful stâlpilor de cuiburi de barză. instalaţiile sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de sol. Poluarea vizuală se resimte prin deteriorarea peisajului.transportul maritim a fost redusă. în multe cazuri fiind nevoie de câteva sute de mii de ani pentru ca acestea să se dezintegreze. In mod normal. însă continuă să aibă un impact semnificativ asupra mediului marin. cu funcţionare pe lignit şi gaze naturale şi de centralele termice din aşezările urbane. Folosirea energiei electrice poate polua termic. fonic. Sursele majore de poluare a mediului sunt reprezentate de centralele termoelectrice cu funcţionare pe păcură şi gaze naturale. staţiile de distribuţie de energie electrică sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de locuit conform PE 101 A/1985. transmisii de înaltă frecvenţă FIF. sunt ecranate fiind amplasate în clădiri zidite. Aceştia pot fi: pulberi (cenuşa zburătoare. Combustibilul nuclear uzat reprezintă deşeul cel mai puternic radioactiv.  oxizi de carbon. cercetări ştiinţifice desfăşurându-se în continuare.  oxizi de sulf (SO2 şi SO3 ). In cazurile excepţionale se apelează la soluţii tehnice ecologice. echipamentele care produc zgomot. particule de cărbune. chimic şi estetic mediul. clădiri. însă impactul asupra mediului înconjurător privind distribuţia şi furnizarea energiei electrice este nesemnificativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful