You are on page 1of 15

Concurenta perfecta reprezinta acel model de baza fata de care se obisnuieste a se raporta comportamentul altor structuri de piata.

Desi în practica se întâlneste foarte rar, acest model concurential trebuie studiat deoarece descrie o situatie ideala care ne ajuta sa deducem specificul celorlalte structuri de p 323d37d iata. Concurenta perfecta se defineste prin câteva trasaturi fundamentale si anume:  omogenitatea produsului - toate firmele produc un produs asemanator, deci pentru consumatori este indiferent produsul carui producator îl aleg; informare perfecta - cumparatorii si vânzatorii sunt în posesia tuturor informatiilor relevante referitoare la piata, inclusiv cele privind pretul si calitatea produsului; acceptarea pretului - cumparatorii si vânzatorii nu sunt capabili sa influenteze individual pretul la care produsul se poate vinde sau cumpara; acest pret se formeaza pe baza mecanismului pietei libere si reprezinta ceva dat din afara pentru toti protagonistii pietei; lipsa costurilor tranzactionale - nici cumparatorii si nici vânzatorii nu suporta vreun cost pentru a putea fi prezenti pe piata; lipsa externalelor - toate firmele suporta integral toate costurile procesului de productie, deci niciuna nu provoaca costuri externe nerecompensate unui tert; lipsa barierelor de intrare - iesire - oricine poate intra sau iesi de pe piata când doreste fara niciun cost suplimentar; divizibilitatea perfecta a outputului - firmele pot produce si consumatorii pot cumpara si cea mai mica fractiune de output, cauza din care cantitatea ceruta/oferita se modifica în mod continuu odata cu pretul pietei.

Unii economisti presupun în plus existenta unui numar foarte mare de agenti pe piata. Existenta multor întreprinderi foarte mici - spun ei - ar conduce la imposibilitatea influentarii pretului. Este adevarat ca pe o piata cu concurenta perfecta sunt întotdeauna multi agenti economici, dar unele ramuri pot prezenta trasaturile concurentei perfecte chiar si în conditiile existentei unui numar restrâns de firme pe piata.

9.1. Cererea individuala a unei firme competitive

9. deci cererea individuala a unei firme competitive reprezentative este o dreapta paralela cu axa OQ.1. la preturi superioare pretului de echilibru al pietei perfecte cererea individuala a unei firme devine perfect rigida la pret (ramâne nula la orice pret superior pretului de echilibru al pietei) .portiunea dpe. fiecare nivel de oferta corespunde acum unor preturi superioare. iar în fig. care are înaltimea Ope. 9. deoarece la pretul de echilibru se cere întreaga oferta a pietei (ramurii). Pe piata competitiva pretul va creste numai atunci când toti ofertantii actioneaza în mod concertat. normala a acestei curbe a cererii este numai portiunea orizontala. se vede cum pretul pietei se formeaza la egalitatea cererii si ofertei totale (SS = DD).Fiecare ofertant este interesat sa determine cât din cererea totala a pietei i se adreseaza lui (Fig.). dupa care piata revine la "normal". adica la pretul de echilibru. cererea individuala a unei firme competitive reprezentative este o linie frânta de forma dpe Ed'.1. Daca un ofertant minuscul fixeaza un pret mai mare decât acest pret de echilibru.portiunea Ed'. În fig. cererea individuala care i se adreseaza va reactiona elastic si va creste corespunzator reducerii pretului. unul orizontal si altul cu panta negativa. 9. cererea ce i se va adresa va fi nula. Ofertantul în cauza va vinde foarte rapid toata productia sa. Deci.b. în urma cresterii pretului benzinei toti taximetristii reactioneaza prin sporirea tarifelor de transport.a. reprezentativa. Ca urmare. Ca urmare. compusa dintr-un segment perpendicular. Daca un ofertant nesemnificativ de mic al pietei fixeaza un pret inferior pretului de echilibru.1. Partea relevanta. ceea ce înseamna ca oferta totala a pietei se deplaseaza în sus si . deoarece la acest pret se cere întreaga oferta a ramurii (cerere perfect elastica la pret). De exemplu. vedem cum la pretul de echilibru (pe) fiecare protagonist îsi poate vinde întreaga oferta fara nici o problema. deoarece si ceilalti (n-1) ofertanti care vând mai ieftin pot satisface întreaga cerere a pietei. ceea ce înseamna ca aceasta cerere este perfect elastica. la preturi inferioare pretului de echilibru al pietei cererea individuala a unei firme este elastica la pret . În concluzie.

deci va avea o cifra de afaceri: TR (total revenue) = q x p = 100 x 6 = 600 u. care produce o cantitate de lapte q = 100 litri. Deci. ambele fiind date de pretul de echilibru al pietei: dd = AR = p Dar o întrebare si mai interesanta este: ce cifra de afaceri suplimentara ar obtine familia Pop daca ar produce un litru de lapte în plus. Familia Pop îsi poate pune urmatoarea întrebare: ce încasari le aduce în medie vânzarea unui litru de lapte? Pentru a raspunde la o asemenea întrebare va face un calcul foarte simplu si va determina cifra de afaceri medie./luna. si firma concurentiala se straduieste sa-si maximizeze profitul. Pentru a afla acest lucru ar trebui sa calculeze cifra de afaceri marginala.2. AR indica cât din încasarile totale ale firmei revine în medie pe unitate de produs. adica AR (average revenue). rezulta în mod logic ca si încasarile medii sunt constante si egale cu pretul de echilibru al pietei: Evolutia încasarilor medii se poate urmari în fig.).TC -> maxim). Încasarile marginale (MR .m.intersecteaza curba cererii totale a pietei la un pret de echilibru superior celui initial (Fig.2. pretul laptelui va ramâne neschimbat. Ferma familiei Pop este infinit de mica în raport cu talia pietei nationale. Deoarece pretul la care se realizeaza fiecare unitate de produs este pretul fix al pietei. deci pretul laptelui este independent de cantitatea produsa si vânduta de aceasta firma. cifra de afaceri creste proportional cu cantitatea produsa. pe care o vinde la pretul pietei p = 6 u.m. Sa luam exemplul fermei de lapte a familiei Pop. În lumina celor prezentate mai sus rezulta concluzia ca functia cererii individuale a unei firme competitive este de fapt functia încasarilor medii.Marginal Revenue) exprima modificarea încasarilor totale ale firmei . adica MR. egal cu diferenta dintre cifra de afaceri (încasari totale) si costurile economice (π = TR ./litru.4. 9. Cifra de afaceri a unei firme concurentiale Ca orice firma. Chiar daca ferma îsi dubleaza productia. 9. dar familia Pop îsi dubleaza încasarile. 9.

adica: . deci obiectivul lui prioritar se poate scrie astfel: π = TR .Total Profit) . este necesar ca prima derivata sa fie nula. încasarea suplimentara obtinuta prin vânzarea unei unitati aditionale de output este egala cu pretul fix la care se vinde fiecare unitate de output al firmei date (Fig. iar derivata a doua sa fie negativa.care se determina ca diferenta între încasarile totale si costurile (economice) totale ale firmei: Profitul mediu (Aπ . în cazul firmelor competitive care vând la un pret fix întregul volum de output. Maximizarea profitului Fiecare producator este interesat sa-si maximizeze profitul. 9.care arata cât din profitul total revine în medie pe o unitate de produs realizat: Profitul marginal (Mπ .Average Profit) .4. dd = AR = p = MR Profitul realizat de o firma competitiva reprezinta venitul sau net.Marginal Profit) .3. Prima conditie de profit maxim: π'= 0.care arata profitul suplimentar rezultat pentru firma în urma vânzarii ultimei unitati de output.). astfel: Profitul total (π . Se pot determina trei tipuri de profit. 9.competitive în urma unei modificari infim de mici a volumului de output realizat: Ca urmare.TC ---> max Pentru ca functia profitului total sa aiba un punct de maxim.

adica: MC = MR (=p) A doua conditie de profit maxim: π" < 0. atunci este suficient sa verificam îndeplinirea doar a primei conditii de profit maxim (MR = MC). adica: de unde rezulta ca a doua derivata a profitului este negativa atunci când ritmul de crestere a costului marginal depaseste ritmul de crestere a încasarii marginale. Q (L) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 TR = Q x p 0 6 12 18 24 30 36 42 48 TC 3 5 8 12 17 23 30 38 47 π = TR-TC -3 1 4 6 7 7 6 4 1 6 6 6 6 6 6 6 6 2 3 4 5 6 7 8 9 Mπ = MR-MC 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 . daca avem în vedere numai portiunea crescatoare a curbei MC.de unde rezulta ca prima derivata a functiei profitului total este nula atunci când încasarea marginala devine egala cu costul marginal. Sa revenim acum la ferma de lapte a familiei Pop si sa analizam cum se decide cantitatea de lapte care se va oferi pe piata la actualul pret al pietei (p=6 u. adica: A doua conditie de profit maxim este îndeplinita numai pe portiunea crescatoare a costului marginal./litru). atunci când MC intersecteaza de jos în sus MR. Ca urmare.m.

va fi deci q = 5. comparând pentru fiecare nou litru de lapte încasarea marginala cu costul marginal.m. se observa ca familia Pop merita sa sporeasca cantitatea oferita pâna când încasarea marginala este superioara costului marginal. deoarece aici Mπ = 0. care este maxim (adica 7 u.Un prim rationament ar fi pe baza profitului total. Pe baza acestui rationament. adica pe baza profitului marginal.) la o productie cuprinsa între 4 . familia Pop poate rationa si altfel.5 litri. cea care maximizeaza profitul total. Oferta optima. adica mareste profitul total. Daca s-ar . deoarece în acest caz fiecare noua unitate produsa aduce un profit marginal pozitiv. Dar.

În acest caz. toate vor vinde la acelasi pret. profitul firmei este maxim daca produce Q0. atunci p0 ar fi mai mare decât MC si firma si-ar putea mari profitul daca ar produce mai mult. firmele de pe piata vor avea grade diferite de rentabilitate.4. Deci. 9. în functie de nivelul costurilor lor. sacrificiile întreprinderii) în conditiile în care p = AC minim si π = 0 firma îsi poate continua activitatea fara probleme.4.. Deoarece însa costul total cuprinde toate costurile de oportunitate (adica. Dimpotriva.6. firma tocmai îsi acopera din încasari costurile sale totale. firma realizeaza profit economic. O asemenea situatie înseamna ca firma se afla la pragul sau de rentabilitate. asa cum se vede în fig. odata cu cresterea pretului firma urca pe curba MC.produce si a 6-a unitatea de produs. Daca pretul pietei ar creste la p1 > p0. chiar daca au conditii de cost diferite. firma recupereaza integral costurile sale economice. ci numai profitul normal inclus în costurile sale economice. 9. Situatii specifice de oferta Deoarece firmele competitive sunt acceptatoare de pret. Pragul de rentabilitate Daca costul mediu unitar este mai mic decât pretul pietei. deoarece ea realizeaza totusi profitul normal. Exact la Q0 se realizeaza p0 = MC. dar nu obtine profit economic. Daca ar produce Q2 > Q0. Daca ea ar produce Q1 < Q0. Pragul de rentabilitate (punctul mort) al unei firme competitive reprezinta acel nivel de output la care costul mediu unitar egaleaza pretul pietei. dar nu obtine profit economic. .1. 9. În concluzie.7.. atunci firma îsi mareste profitul prin sporirea outputului pâna la Q2 unde din nou se va realiza egalitatea p1 = MC. Conform fig. Daca pretul devine egal cu AC minim. daca pretul pietei ar scadea la p2 < p0. Ca urmare. oferta optima a firmei ar fi Q1. p0 < MC si firma si-ar putea mari profitul reducându-si outputul pâna la Q0. 9. iar cu scaderea pretului ea coboara pe curba MC. deoarece aici am avea p2 = MC. costul marginal ar fi mai mare decât încasarea marginala si acest nou produs s-ar produce cu o pierdere de o unitate monetara (Mπ < 0). deci tocmai aici s-ar realiza profitul maxim.

nici costuri variabile. Costul cumpararii terenului este un cost fix pentru ferma. 9.2. În cazul firmelor competitive curba pretului (orizontala) are doar un singur punct comun cu curba AVC (în forma de U) si anume: p = AVC minim. adica daca încasarile realizabile în urma productiei depasesc costurile parabile (avoidable cost): acele costuri pe care nu trebuie sa le suporte daca sisteaza productia. Sa luam exemplul unei firme la care toate costurile fixe sunt costuri scufundate (de exemplu. De aici rezulta ca punctul de sistare a ofertei în cazul firmelor competitive intervine atunci când p = AVC minim. Astfel. Este necesar sa distingem aici doua cazuri: întreruperea temporara si încetarea definitiva a activitatii firmei. În aceste conditii. când s-a renuntat la sistemul monetar international bazat pe standard aur si piata reglementata a aurului s-a liberalizat. dar nu este pierdut în cazul încetarii definitive a activitatii. Sa luam exemplul unei ferme agricole. firma poate produce si vinde la pretul p numai daca . Punctul de sistare a ofertei O firma produce numai daca aceasta decizie îi aduce un profit mai mare decât decizia de a nu produce. desi zacamântul nu s-a epuizat. Studiu de caz: Închiderea minelor de aur Dupa acordul de la Bretton Woods. din cauza evolutiei nefavorabile a conditiilor de piata. costul terenului este un cost pierdut pe termen scurt în cazul întreruperii activitatii. Ca urmare. În acest caz. costurile parabile coincid cu costurile variabile. deci p = ACmin este conditia de prag de rentabilitate în cazul firmelor competitive (Fig. Cele doua decizii sunt diferite pe termen scurt si lung. terenul va fi neutilizat si costul sau fix nu va fi acoperit. decizia de continuare a productiei se ia daca încasarile firmei îi acopera integral costurile variabile. Deci. Întreruperea activitatii corespunde deciziei de a nu produce pe termen scurt.). . multe mine s-au închis.4.7. deoarece costurile fixe sunt în general costuri pierdute pe termen scurt. cresterea pretului metalului pretios a permis redeschiderea multor mine temporar închise. Unele mine aveau costuri de extractie atât de mari încât pretul reglementat al pietei nu reusea sa le acopere. costul înregistrarii firmei. În acest caz. Dimpotriva. Daca însa p < AVC. Între timp. Daca fermierul decide sa nu produca nimic într-un an. Încetarea activitatii înseamna parasirea definitiva a pietei date. Ulterior.firma competitiva se afla la pragul de rentabilitate daca pretul pietei este egal cu costul mediu. ceea ce nu se poate întâmpla decât la ACmin. daca o firma decide sasi întrerupa activitatea nu va recupera nimic din costurile fixe. pretul aurului a fost mult timp mentinut fortat la nivelul constant de 35 USD uncia. În acest caz. costurile extractiei aurului au crescut. în timp ce o firma care-si înceteaza definitiv activitatea nu va suporta nici costuri fixe. dar nu si pe termen lung. daca fermierul decide sa abandoneze exploatarea agricola îsi poate vinde terenul. care nu se poate recupera daca se sisteaza activitatea). firma trebuie sa-si sisteze productia. 9. firma obtine o cvasi renta.

la care MC devine egal cu pretul pietei. va produce o cantitate Q*. Închiderea restaurantului pâna la prânz nu ar permite reducerea acestor costuri. Acum cunoastem comportamentul firmei concurentiale care îsi maximizeaza profitul:  daca ea decida sa produca. AVC nu poate fi egal cu pretul decât în punctul sau minim. conditia de întrerupere a productiei este p = AVC minim. dar va putea reveni oricând pe piata daca pretul va creste si va deveni superior costului variabil mediu. Conportamentul firmei pe termen lung În toate situatiile speciale analizate mai sus.Sa vedem ce va obliga firmele sa-si întrerupa activitatea. dar economiseste VC (si continua sa suporte FC). echipamentul din bucatarie.4. Pentru a decide daca restaurantul sa ramâna deschis înainte de masa. Deci. Studiu de caz: Restaurantele goale Cu certitudine ati remarcat ca multe restaurante sunt aproape goale înainte de masa si v-ati întrebat probabil de ce ramân ele deschise în conditiile în care cifra de afaceri realizata nu acopera costurile restaurantului. În acest caz firma pierde TR. deci daca: TR < VC sau . adica AR = p < AVC (pretul este inferior costului variabil mediu). Patronul va închide restaurantul înainte de prânz numai daca cifra de afaceri realizabila cu cei câtiva clienti va fi insuficienta pentru acoperirea costurilor variabile. Deoarece si curba AVC are forma de U. Daca pretul încasat nu acopera costul variabil suportat. mobilierul etc. O mare parte din costurile unui restaurant sunt costurile fixe: chiria. Numai costurile variabile (costul alimentelor servite si salariile suplimentare ale personalului) ar putea fi economisite. firma îsi întrerupe activitatea daca cifra de afaceri la care renunta este inferioara costurilor variabile pe care le economiseste. am vazut ca oferta optima a firmei competitive era de fapt câte un punct de pe curba MC. firma decide sa-si întrerupa activitatea. Deci.3. firma trebuie sa-si întrerupa activitatea. ceea ce înseamna ca functia ofertei firmei se confunda cu aceea portiune . 9.  daca pretul este inferior costului variabil mediu (AVC) corespunzator cantitatii Q*. patronul trebuie sa distinga costurile fixe de cele variabile.

(Fig. Curba ofertei pietei concurentiale Dupa ce am vazut comportamentul unei firme competitive reprezentative. Curba ofertei pe termen lung a întreprinderii concurentiale este portiunea curbei MC situata deasupra curbei AC.a curbei costului marginal care se afla dincolo de cantitatea de output la care se sisteaza oferta firmei. produce o cantitate la care costul marginal egaleaza pretul produsului. iar a doua la termen lung. între Q1 si Q2 se ofera cu pierdere. 9. Deci.9. În concluzie. pe termen lung numarul de firme se va adapta la conditiile de pe piata dinamice. Trebuie sa avem în vedere doua situatii: cea în care numarul de firme de pe piata ramâne constant. În ce conditii merita ca un întreprinzator sa intre pe o piata? Pe baza celor de mai sus putem sa raspundem la aceasta întrebare. deoarece nu se poate intra-iesi de la o zi la alta. adica: sau .  daca pretul este inferior costului unitar mediu. dar economiseste costurile fixe si variabile. curba ofertei unei firme concurentiale este portiunea curbei MC situata deasupra costului variabil mediu minim. Cele doua situatii se refera la orizonturi decizionale diferite: prima la termen scurt. firmele competitive lucreaza la pragul de rentabilitate. strategia pe termen lung a unei firme competitive este urmatoarea:  daca firma este deja pe piata. 9. Cu alte cuvinte. Pe termen scurt este valabila ipoteza unui numar constant de firme. pe termen lung. Între 0 si Q1 nu se ofera. firma va realiza pierderi si pe termen lung nu merita sa ramâna pe piata. sa vedem acum cum evolueaza oferta totala a pietei.). nu realizeaza încasari. adica . . la Q2 se ofera cu profit normal. respectiv iesirii unor firme de pe piata. merita sa intre pe o piata numai daca cifra de afaceri realizabila este mai mare sau cel putin egala cu costurile totale. Daca realizeaza pierderi. respectiv cea în care acest numar varieaza datorita intrarii de noi firme. Dimpotriva. se retrag de pe piata. iar peste Q2 se ofera cu profit economic. În concluzie.5. Daca nu intra pe piata.

piata atrage firme noi. adica lucreaza Deoarece: . Daca pretul trebuie sa fie egal concomitent cu MC si cu . Din cauza acestor miscari de intrare si iesire. unele întreprinderi îsi sisteaza activitatea si parasesc piata. firmele de pe piata vor realiza pe termen lung un profit nul ( la pragul de rentabilitate). în final. În acest caz.iesirea de firme forteaza pretul sa devina egal cu AC.Sa presupunem ca exista pe piata 1000 de firme identice si fiecare ofera o cantitate la care p = MC. Cantitatea totala ce se ofera pe piata va fi deci suma ofertelor individuale ale celor 1000 de firme. Intrarea acestora pe piata mareste oferta totala si pretul scade. deci au doar profit normal. Au deci aceleasi curbe de cost. iar daca p < AC. întreprinderile câstiga bani. Procesul intrare . Daca firmele de pe piata sunt profitabile ( ). Oferta totala scade. Acum am vazut ca intrarea . Acum sa presupunem ca toate firmele folosesc aceeasi tehnologie si aceiasi factori de productie. la fel si profitul. firmele pierd bani. daca firmele existente sunt perdante. Daca p > AC.iesire înceteaza doar în momentul în care p = AC. stim ca o firma concurentiala produce o cantitate la care p = MC. . la fel si profitul. curba MC a fiecarei firme reprezinta si curba ofertei acestora. ceea ce conduce la închiderea de firme. Invers. Cele de mai sus ne conduc la o concluzie interesanta. Aceasta înseamna ca atâta timp cât pretul este superior AVC. înseamna ca daca p = AC. piata va fi în echilibru pe termen lung. ceea ce atrage noi concurenti. pretul creste. indiferent ca sunt deja pe piata sau doresc sa intre în viitor.

b. 9. deci este zero.14). devenind din nou egal cu AC minim. Piata a atins un nou punct de echilibru pe termen lung (punctul C). Pe o piata pe care numarul de firme este variabil nu exista doar un singur pret care garanteaza profitul nul: cel egal cu AC minim. dar cum numarul firmelor este mai mare si cantitatea vânduta este superioara (Q3 > Q1). trebuie în mod necesar ca cele doua costuri sa fie identice. profitul scade la zero (Fig. Pretul este egal cu MC. Aceasta situatie atrage noi firme pe piata. Orice pret mai mare decât AC minim va genera . Ce se întâmpla însa daca cererea pietei se modifica? Sa ne imaginam piata laptelui în echilibru pe termen lung (fig.15). Numarul firmelor creste.12. 9. deci este maxim. deci vor intra si iesi firme pe piata si oferta va creste. Fiecare firma produce din nou la punctul de optim (p = MC). ceea ce se întâmpla doar la AC minim. obtinut profit economic. curba ofertei pe termen lung trebuie sa fie orizontala la acest nivel de pret. Nimeni nu mai este atras pe piata si nimeni nu mai are interesul sa iasa de pe piata. La fel. Cererea de lapte creste de la DD1 la DD2 (Fig. Orice pret mai mic decât AC minim va genera pierderi deci iesiri de pe piata si oferta va scadea. Toate firmele de pe piata îsi maresc productia (de la q1 la q2) si cum p > AC. punctul de echilibru trece din A în B si pretul creste de la p1 la p2. Deci.AC. Pe termen scurt. 9. dar cantitatea vânduta a crescut la Q3. . Astfel. oferta pietei pe termen scurt se deplaseaza spre dreapta (de la SRS 1 la SRS2) si pretul scade la nivelul initia (p1).9. În fig. numarul firmelor de pe piata se adapteaza în asa fel încât pretul sa ramâna egal cu AC minim si în acest caz exista suficiente firme pe piata pentru a satisface întreaga cerere la nivelul dat al pretului. Pretul a revenit la p 1. 9.12 . asa cum se vede în fig.13) si sa presupunem ca oamenii de stiinta descopera virtutile terapeutice ale laptelui. Pretul este egal si cu AC minim. avem cazul unei firme în situatie de echilibru pe termen lung.

Daca cererea pietei creste peste Q1. unele din cele n1 firme ies de pe piata. Firmele produc q1 cantitate optima. trebuie ca pretul sa creasca (altfel nu vor intra si cererea ar ramâne nesatisfacuta). trebuie atrase noi firme pe piata. Oferta firmelor creste la q2 si oferta totala o putem deduce: . Daca cei ce intra au costuri mai mari decât cei de pe piata. viteza de lucru etc. Firmele noi care intra pe piata maresc cererea factorilor de productie si pretul acestora creste. Când cererea a crescut. În concluzie. ne stau la dispozitie într-o cantitate limitata. deci LRS este orizontal (portiunea p1A). Daca cererea scade sub Q1. cantitate pe care cele n1 firme o por produce la AC1 minim. Faptul ca firmele au costuri diferite determina ca firmele cu costuri mai mici sa obtina profit economic pe termen lung. elasticitatea LRS va fi întotdeauna mult mai mare decât a curbei ofertei pe termen scurt. costul mediu trebuie sa creasca deoarece cele n1 firme urca pe MC si la p1 ele obtin profit economic. Cea de-a doua ratiune tine de faptul ca firmele pot avea costuri diferite. dupa ce pâna atunci a fost orizontala. iar outputul pietei va fi Q1 = n1 x q1. Intrarea noilor firme nu elimina acest profit. deoarece noii veniti au costuri mai mari. Oricine poate intra pe piata. Pentru un nivel de pret dat. În felul acesta. Când cererea creste. De aceea. dar suporta costuri diferite în functie de îndemânare. Sa luam piata serviciilor de zugravit. În fig. stim ca factorii de productie. este foarte probabil ca firmele de pe piata sa aiba costuri mai mici decât noii intrati pe piata. a crescut si cantitatea oferita. Dar. dar pretul nu s-a modificat. . Dar exista cel putin doua ratiuni pentru care LRS poate avea o panta pozitiva. Panta LRS devine pozitiva (portiunea AB). în general. Firmele ofera mai mult numai la un pret mai mare si astfel LRS are panta pozitiva. LRS va avea o panta pozitiva.16 exista n1 firme cu costuri mici (AC1). panta pozitiva a LRS se explica prin faptul ca este necesar un pret superior pentru a incita noile firme sa intre pe piata ca sa poata creste oferta totala. 9.Este oare posibil ca pe termen lung curba ofertei pietei sa aiba panta pozitiva? Pâna acum am presupun ca noile firme care intra pe piata au aceleasi costuri ca cele de pe piata. curba ofertei era orizontala pe termen lung. Productia devine mai costisitoare.

daca apar economii de scara în productie. panta LRS va începe din nou sa devina pozitiva etc. Cu toate acestea. atâta timp cât utilizarea factorilor de productie nu este deplina. Daca cererea va creste peste . . LRS poate avea panta negativa. aceste firme intra pe piata la p2 si cele firme împreuna vor putea satisface cererea mai mare Q2 la pretul p2 (portiunea orizontala LRS între B si C). pamânt arabil) este limitata. pretul acestora va creste odata cu cresterea outputului total al pietei. Ele pot intra pe piata la p2 = AC2 minim si ofera si ele q2.Acum sa presupunem ca exista n2 firme. În acest caz. Daca cererea va creste peste . Uneori. de obicei LRS este orizontala. În toate cazurile când oferta unor factori de productie (de exemplu. care au costuri medii mai mari (AC2). este probabil ca pretul unor factori de productie sa scada.

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Eseu: Pe tema: Maximizarea profitului firmei pe piața cu concurență perfectă Cebotari Alexandru .