Academia de Studii Economice Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

PROIE CT
Economie Europeană - Criza Datoriilor Suverane -

STUDENTI: 1. Zarafin AlexandraDaniela

2. Zamfir Violeta 3. Stan Ana-Alexandra 4. Olteanu Dragos
201 2

Criza datorii suverane. Cauze si efecte
Incepută în anul 2007, criza financiară internaţională şi-a făcut simţită prezenţă în ţările Uniunii Europene în mai puţin de un an, următorii doi ani, 2008 şi 2009, afectând deosebit de puternic economiile şi finanţele statelor în cauză, mulţi economişti neezitând să compare acest fenomen cu Marea Depresiune din anii 1929-1933 sau chiar să-l considere, prin prisma efectelor, mai gravă decât aceasta. După o timidă revenire în anul 2010, temerile economiştilor că recesiunea va reveni (celebra sintagmă, criza sub formă de W), în a doua parte a anului 2010, dar în special de-a lungul anului 2011, criza şi-a făcut din nou simţită prezenţa de-a lungul anului 2011, iar acţiunea ei pare să continue şi în perioada următoare. Dar de această dată criza financiară nu se mai manifestă la nivelul băncilor şi celorlalte companii financiare, aşa cum se întâmpla în 2007, 2008 şi 2009 şi la nivel statelor, luând forma crizei datoriilor suverane. Motivele noului puseu al crizei trebuie căutate în: • apetitul sporit pentru îndatorare al statelor, multe dintre ele sporindu-şi datoriile publice în condiţiile unui exces de lichiditate, al dobânzilor reduse şi al condiţiilor foarte laxe de creditare; • sporirea deficitelor bugetare din perioada 2007, 2008 şi 2009, aspect care s-a datorat numeroaselor programe de stimulare a economiei puse în practică de multe ţări, în această perioadă pentru a reduce efectele crizei şi pentru stoparea scăderii consumului, imposibilităţii guvernelor de a-şi reduce cheltuielile pe măsura reducerii veniturilor şi, nu în ultimul rând, datorită preluării la datoria publică a unei părţi din pierderile aferente sistemului bancar; • supraîndatorarea unui număr relativ mare de guverne, datorită recesiunii sau, pentru unele state, preexistentă. Prin supraîndatorare se înţelege acel nivel al raportului datorie publică/PIB de la care pieţele nu mai acceptă să finanţeze statele sau le finanţează cu costuri care duc rapid la neacceptarea de către investitori a continuării finanţării. Totodată, apariţia recesiunii a putut muta un stat de la starea de îndatorare relativ înaltă la cea de supraîndatorare foarte repede. Astfel, pentru prima dată în istorie, datorită supraîndatorării, multe guverne europene nu mai pot interveni prin creşterea deficitelor bugetare pentru a combate recesiunea, aşa cum aşteaptă publicul, întrucât pieţele financiare nu le validează opţiunile. Aşa că singura opţiune a multor state supraîndatorate nu este decât adoptarea unor bugete de austeritate, care, paradoxal, au aceleaşi efecte ca şi criza: pierderi de locuri de muncă, de alocaţii bugetare individuale şi, pentru politicieni, de voturi . Ar mai fi de remarcat că sunt opinii din care rezultă că nu există decât o singură criză, şi anume cea declanşată în iulie 2007, criza financiară, atribuită pieţelor, care ar continua şi în prezent. In acelaşi timp, mulţi economişti vorbesc de două crize, criza financiară din 2007, a pieţelor financiare şi o a doua criză, cea din 2010, 2011 a datoriilor suverane. Prima categorie de economişti tind să o considere pe cea de-a doua, ca o consecinţă a primei, rezultată în urma intervenţiilor statului pentru a contracara recesiunea asociată cu criza financiară. In opinia acestor economişti, ceea ce a condus omenirea în criză, inclusiv la criza datoriilor suverane, sunt evoluţiile de pe pieţele financiare, astfel, consideră ei, efortul de corectare trebuie concentrat pe reglementarea pieţelor financiare, care tinde să devină excesiv. A doua categorie de economişti consideră că ar fi corect să vorbim despre criza

financiară şi despre criza datoriilor suverane, ca despre două crize distincte. Ei consideră că criza financiară şi criza datoriilor suverane sunt rezultatele independente ale evoluţiilor paralele începute în anii ’80 atât în sectorul privat, cât şi în cel public. Astfel, în sectorul financiar, securitizarea frenetică apărută după 2002 a fost un

la un moment dat. în paralel. pentru că nu pune în aplicare măsurile necesare de consolidare fiscală. o criză paralelă a datoriilor suverane ar fi un eşec al politicilor publice. cele care generează contagiune. în continuare. In opinia lor pare de neînţeles cum politicienii au găsit stimulentele pentru a încălca învăţătura lui Keynes. la volatilitate şi a altor pieţe financiare pentru că reduce. se creează condiţiile pentru ca cererea agregată să scadă în mod semnificativ şi atunci guvernele trebuie să fie pregătite pentru a compensa această scădere. este aparent greu de înţeles de ce. o ţară aflată într-o situaţie fiscală precară. care a devenit o problemă discutată pe larg în cercurile politice. In cazul Uniunii Europene şi. interconectarea fiind şi mai puternică. pentru că de multe ori ea reflectă un eşec/faliment/cădere de piaţă şi o transmisie amplificată de instabilitate. Acest lucru le va oferi primelor state. reglementările inadecvate sau. In evoluţia economică. volatilitatea scăzută. Costurile sociale vor fi egale cu costul total reprezentat de ratele dobânzilor mai mari. Una dintre caracteristicile importante ale crizei datoriilor suverane este amplul fenomen de contagiune financiară. poate să declanşeze o contagiune la nivelul ţărilor cu care are legături economice. a unei instituţii sau unei ţari este transmisă la una sau mai multe pieţe. Deşi răspândirea fenomenelor economice este de aşteptat într-un sistem financiar interconectat. In cazul specific al crizei datoriilor suverane din Europa. De aici. reducând astfel numărul de instrumente disponibile pentru combaterea unei eventuale recesiuni. în timp ce apariţia unei crize pe pieţele financiare era de aşteptat datorită naturii inerent ciclice a afacerilor. aşteptările lor cu privire la eforturile de consolidare fiscală şi în alte ţări cu probleme de aceeaşi natură. In cazul anterior. s-au dezvoltat politici publice care au dus la supraîndatorarea statelor. lipsa acestora. Ca urmare. de cercetare. pe care guvernele din toate celelalte ţări trebuie să plătească pentru datoriile lor. Dar lipsa de disciplină fiscală poate conduce. pentru că statul în cauză nu a aplicat măsuri de consolidare fiscală. stimulente suficiente pentru a limita fenomenele perturbatoare. o concluzie: ţărilor care se confruntă cu fenomene care pot provoca riscul de contagiune trebuie să le fie limitate acţiunile sau „să plătească un preţ” care ar trebui să fie proporţional cu costurile estimate pentru alte ţări care vor fi afectate de contagiune. al zonei euro. de piaţă şi academice. din cauza iresponsabilităţii fiscale din ţara de origine. mai mult. se va înregistra o creştere a ratelor dobânzii la datoria publică în acea ţară. efectul de contagiune poate să aibă o viteză mai mare şi o magnitudine mai mare. de asemenea. conflictele de interese ale agenţiilor de rating. Aceasta este un „cost privat”. alături de lichiditatea abundentă. din punctul de vedere al vitezei. Acestea din urmă. contagiunea este diferită. Fenomenul de contagiune ar putea fi definit ca o situaţie în care instabilitatea de pe o piaţă financiară.factor cheie al acumulării crizei financiare. Logica lor este că. . care va conduce la reducerea creşterii economice în această ţară. conform căreia guvernele trebuie să îşi conserve permanent o poziţie care să le permită să intervină în perioadele în care cererea agregată scade masiv şi poate genera recesiune. puterii fenomenului sau domeniului de aplicare. efectele suportate de alte ţări ca urmare a contagiunii. sunt „costuri sociale”. instituţii sau ţări. Ştiut fiind acest lucru. O primă caracteristică a fenomenului de contagiune este faptul că răspândirea de instabilitate. este generată de un eveniment iniţial. mai degrabă. şi aceste alte ţări încep să înregistreze creşteri ale ratelor dobânzii ataşate datoriei lor publice. O a doua caracteristică este faptul că transmiterea de instabilitate este într-un mod diferită.

In cazul crizei datoriilor suverane. . opţiunile de politică care să prevină îndatorarea ar putea include norme fiscale şi mecanisme de guvernare care să evite deficitele excesive sau stocuri ridicate ale datoriei publice. pentru că instabilitatea este datorată de supraîndatorare.

608 6.145 1.140 3. în ultimii trei ani. înseamnă că procesul de îndatorare a fost ceva mai amplu în ţările UE non . 31%) în raport cu mediile UE. dar de peste 100 mld. Tabelul nr. respectiv.218 147 272 8 24 8 89 0 65 1. euro ale îndatorării se remarcă în Grecia.618 133 271 10 9 5 95 0 56 804 1.467 5. 2008.126 7.849 5. Evoluţia pe ţări.694 4. Spaniei cu 280 mld. 1. dar şi al altor ţări cu ponderi reduse în totalul datoriilor UE (Letonia.987 4. Finlandei. .779 8. aşa cum se remarcă din tabelul nr. creştere totală. Portugalia.526 195 44 7. creşteri mai mici. Este cazul Belgiei.239 5.984 4.791 7. Franţa şi Regatul Unit au înregistrat cifre asemănătoare. aproape jumătate (34%) este localizată.871 161 280 6 34 9 70 1 66 1.768 300 105 9. Polonia.697 5. Luxemburg. Irlandei.295 5.232 141 40 5. 1 Datoria publică totală miliarde euro Zona / Tara EU (27ţări) EU (25tări) ZonaEuro (17 ţări) ZonaEuro (16 ţări) Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemara Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 modificare 2010/1999 absolut % 4. Euro în anii crizei.481 6.718 157 279 6 31 9 78 1 66 1. ale Danemarcei. Slovenia). din care 260 mld euro din anii crizei. Cum cifrele pentru zona euro sunt ceva mai mici (69%. iar din această creştere.493 1.769 7.575 224 44 7. Malta.828 4.077 1.589 5. din care 479 mld. 2009 şi 2010.813 9.315 7.989 5.769 6.645 5.694 138 272 10 12 6 91 0 58 826 1.467 152 274 8 28 9 89 0 68 1.062 329 144 . Suediei şi Bulgariei. ale căror eforturi de reducere a datoriilor din primul deceniu sunt date peste cap de criză şi apelează la creşterea datoriilor ca solutie pentru rezolvarea dezechilibrelor interne.In primul deceniu de după anul 2000 datoria publică a majorităţii statelor care acum sunt membre ale Uniunii Europene (UE) au înregistrat creşteri semnificative (74%).988 165 282 5 38 9 63 1 63 1.243 152 42 6.498 2.474 1.200 7.649 263 80 8. Euro. .746 7.629 4.618 4.167 4.719 5.Sunt şi cazuri de ţări în care creşterea îndatorării provine aproape exclusiv din anii crizei financiare. indică următoarele: .384 168 43 6.Germania şi-a crescut îndatorarea cu aproape 837 mld.201 3.679 4.125 191 326 5 49 10 93 1 75 1.455 183 44 6.euro.150 1.480 180 309 5 41 8 81 1 63 1. Olandei.829 41 59 1 18 1 40 0 24 380 479 90 97 34 34 31 31 25 21 11 47 14 63 62 38 31 30 38 206 5.006 5.Remarcăm şi câteva cazuri interesante.582 239 47 7.182 5. Italia şia crescut îndatorarea cu aproape 600 mld.591 2.225 122 44 5.983 146 278 9 22 7 91 0 60 911 1.319 1.933 5. Lituania.819 7. Euro.828 4.830 1.952 6. din care jumătate în anii crizei.003 1. din care jumătate în anii crizei. anii crizei financiare. României.257 6.872 5.219 5.828 143 277 10 18 7 89 0 59 852 1.295 159 42 6. Euro.212 1.200 72 69 -4 47 5 8 1 31 787 837 207 100 74 74 69 69 54 26 -39 500 97 8 175 56 98 68 169 229 modificare 2010/2007 absolut % 2.818 206 341 6 57 11 102 1 87 1.

584 2 4 2 3 256 132 102 859 13 15 8 390 146 62 1. 2008. 2009.300 1 3 1 2 225 71 62 642 8 11 5 374 138 28 1.602 2 5 3 3 259 147 116 852 15 16 8 381 133 66 1.764 7 8 6 4 347 167 140 1. iar 14 creşteri de peste 100%.514 2 4 2 3 266 120 96 778 12 13 8 392 149 54 1. .353 37 27 14 642 146 78 561 7 8 6 2 134 132 103 701 31 17 9 280 -14 51 44 787 322 500 98 57 209 175 107 473 183 179 77 -9 186 241 6 6 5 1 111 48 46 502 15 320 116 207 26 43 33 40 59 23 11 6 260 13 12 153 65 72 68 10 19 Deşi. din care 5 cu procente de peste 100%. trei state au avut creşteri de sub 50%.în intervalul 1999-2010. 8 state au avut creşteri ale datoriilor cuprinse între 50 şi 100%. . se observă că toate statele din UE au cunoscut creşteri ale datoriilor publice.093 28 22 12 564 129 76 1. 6 cu procente între 50 şi 100%.446 2 4 2 3 258 103 86 697 12 15 7 389 148 50 1.282 1 2 1 2 236 63 59 653 7 10 5 362 161 27 1.358 1 3 1 3 227 84 69 634 11 12 6 378 138 32 1. în ceea ce priveşte datoria publică totală.843 8 10 8 4 370 195 161 1. iar restul de 16 cu procente de sub 50%.Italia Letonia Lituania Luxembug Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 1.dacă avem în vedere doar anii crizei financiare. creşterile procentuale ale îndatorării nu sunt suficient de semnificative.369 1 3 2 3 235 85 75 619 11 12 7 383 140 41 1.667 4 5 5 4 348 145 123 825 17 19 8 436 114 73 1. doar două state au înregistrat scăderi ale îndatorării. remarcăm din tabelul nr. 2010.394 1 3 2 3 248 84 80 631 10 13 7 382 145 42 1. 2 că: .

După o neglijabilă scădere până în 2002. pentru ca în anii 2006 şi 2007 să înregistreze noi scăderi. statele care au adoptat euro beneficiind de dispense în acest sens. indicator care nu trebuie să depăşească 60% din PIB. Pe ansamblul zonei euro. 3.Tabelul nr. valoarea medie a indicatorului fiind de cca 72%. indicatorul respectiv înregistrează noi creşteri. superior valorii pentru întreaga UE. datorate nu scăderii îndatorării. .2003. ceea ce înseamnă că îndatorarea puternică îsi avea originea chiar în zona euro. 2 Dinamica datoriei publice totale % Zona / Tara EU (27 ţări) EU (25 ţări) Zona Euro (17 ţări) Zona Euro (16 ţări) Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit Romania Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 1999 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 2000 101 101 102 102 104 100 105 122 109 96 91 104 103 101 115 90 101 112 117 106 109 95 112 105 98 115 113 111 103 86 101 2001 104 104 105 105 107 102 106 194 121 94 96 106 106 101 124 95 106 145 128 111 125 96 132 117 97 167 122 123 105 86 119 2002 106 106 108 108 110 102 92 234 134 97 128 107 113 106 130 96 107 140 136 119 123 100 134 129 95 165 121 136 106 87 148 2003 111 111 113 113 110 100 84 252 149 94 141 116 125 113 137 99 109 154 141 124 141 105 133 136 97 158 132 141 106 90 153 2004 117 117 118 118 114 101 78 295 165 94 140 121 134 119 150 101 113 176 142 136 150 109 163 146 107 180 152 151 108 92 183 2005 123 123 124 124 118 103 66 324 175 83 147 117 142 125 160 101 118 178 155 144 156 113 189 164 119 190 140 156 108 93 196 2006 128 128 127 127 121 103 59 366 174 74 170 118 143 129 183 100 124 189 174 177 152 108 209 175 132 193 154 167 108 91 227 2007 130 130 130 130 124 104 55 408 172 66 170 113 151 129 196 108 125 211 195 196 158 110 233 197 131 226 171 162 105 83 241 2008 138 138 140 140 136 114 50 436 155 85 212 113 164 135 215 182 130 497 203 422 169 147 228 210 126 263 195 166 120 71 265 2009 156 155 154 154 144 120 53 516 182 98 285 134 186 144 245 239 138 749 315 432 184 147 263 239 168 428 234 253 156 80 276 2010 174 174 169 169 154 126 61 600 197 108 275 156 198 168 269 329 144 887 422 600 198 157 309 275 207 573 283 279 177 91 286 Una dintre regulile de acces în zona euro are în vedere ponderea datoriei publice totale în produsul intern brut. încă de la crearea acesteia regula a fost încălcată. regula respectivă nu este respectată nici măcar de statele mari din această zonă. ci creşterii PIB. Aşa cum se observă din tabelul nr.

6 23.8 50.1 61.4 32.1 62.9 31 41 38.1 69.9 14.2 19 19.7 65.5 63.5 41 22.6 67.1 11.9 40.5 118. Totodată.8 85.7 48.6 4.5 5.3 69.2 53.7 2002 60.7 21 6.7 41.8 21.9 64.8 15.7 103.6 66. numărul acestora ajunsese la 14.3 62.1 67.5 42.8 60.1 65.8 72.3 17.3 94 48 113 12.9 42.9 14.7 16.2 65.2 69.7 62.1 27.3 82.5 17.7 24.3 6.6 40.2 66.9 6.5 58.1 12.3 65.2 67 2008 62.6 43.4 5.8 -0.1 4.2 15.9 66.1 6.2 49.2 107.3 92 88 27.2 40.1 38.8 15.3 37.1 45.7 52.2 63.4 14.9 69.6 77.4 60.6 35.6 34.9 25 35.4 63.4 23.5 71.6 68.4 129.8 12.4 30.7 57.5 3.5 62 68.1 18 37.2 14.4 60.5 21.7 -1.1 70.9 54.8 48.9 17.7 35.8 106.3 Modif 2010/ 1999 14.6 61.9 92.5 108.1 47.4 27.1 100 106.2 43.9 68 66.8 6.8 72.9 26.1 68.8 113.5 22. la sfârşitul anului 2010.6 4.7 6.7 39.5 41.8 19.4 64.2 103.7 101.1 70.6 6.1 21.7 52.5 55.9 13.6 52. dacă în anul 2007.8 27.5 Modif 2010/ 2007 21.3 60.5 4.7 66.6 29.7 18.3 85.2 66.3 60.5 56.7 21.7 64.2 108.7 79.9 68.5 45.2 65. se poate observa că.5 18.2 11.6 9.1 5 44.9 61.4 53.9 61.5 27.4 0.9 50.7 58.9 58.7 48.9 70.8 96.1 43.Tabelul nr.5 55.5 43.2 27.6 2007 59 59.5 95.2 62.5 12.9 De asemenea.7 68.7 113 44.9 53. doar Italia şi Grecia aveau datorii publice mai mari decât produsul intern brut.5 69.9 2009 74.5 68.4 44.7 105.9 1.1 55.9 105.2 16.6 44.6 23.5 66 23.4 21.2 3 13.6 22.1 39.8 13.5 26.4 27.3 66.8 24.5 2005 62.3 59.4 45.2 24.7 62.1 17.4 6.2 107.6 71.6 23.1 18.6 15.4 57.9 18.3 13.2 9.1 2001 61 61.4 64.6 69.7 15.8 63.4 64.5 24.2 5.2 64. .3 60.6 64.4 44.9 39 21.5 62.3 98.7 25.8 67.9 93.5 43.9 62.2 -14.7 26. putem constata că atât în anul 2007.7 28.3 58.4 28.8 59.3 53.5 47.1 23 6.4 52.6 49.9 34.6 28.3 79 74.5 14. valori apropiate de 100% aveau şi Portugalia.7 29.9 2003 61.9 43.7 48. deşi în anul 2010.7 36.5 13.8 51.2 58.2 70.4 45 61.7 81.6 54. doar 9 state aveau ponderi ale datoriei publice superioare procentului de 60%.6 52.3 79.2 68.4 24.3 -6. Irlanda şi Belgia.2 66.7 69.7 47.8 29.7 41.5 42. la începutul crizei financiare.3 71.2 115.2 6.2 2006 61.9 44.4 -24.4 58.4 -61.7 65.8 36.1 103.1 6.8 52.3 50.8 89.1 71.9 9.2 103.1 39.3 21.3 45 68.7 37. 3 Ponderea datoriei publice totale în produsul intern brut % Zona / Tara EU (27 tări) EU (25 tări) Zona Euro (17 ţări) Zona Euro (16 ţări) Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit Romania Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 1999 65.8 103.2 48.7 37.4 14.6 51.2 37.5 67.3 12.4 106.1 -0.4 27.3 64.1 69 62.8 79.6 69.7 2.4 79.8 7.8 37.6 66.5 36.9 62.1 36.3 83.4 47.5 5.4 97.6 50.4 103.8 63.2 2.8 59.4 15. cât şi în anul 2010.3 59.2 105.2 84.1 80.7 2010 80.4 34.1 51.7 62.2 54.7 11.3 59.2 30.3 98.9 83 69.8 42.8 32.9 71.9 59.7 6.8 61 39.7 31.6 52 47.6 12.7 38 19.5 50.9 56.4 27.1 49.2 144.4 28.4 37.1 13.7 94 37 28.9 50.8 42.5 10.8 60.8 47.4 41.5 33.3 35.2 12.4 15.1 69.8 14.4 12.3 46.9 45.3 26.7 21.3 43.2 70.8 5 -17.4 15 19.1 50.7 13.5 35.7 35.7 75.6 54.1 69.8 2000 61.8 2.8 57.7 47.7 58.4 43.6 20.6 2004 62.3 44.1 9 16.

8 -16.2 -15.5 -7. la peste 800 mld. la aproape 600 mld.8 -4.8 -14.3 -1.0 -64.1 -1.5 -3.6 -1.3 -0.4 -0.6 0.9 -4.9 -1.5 -3.6 -7.2 -0. şi toate aceste sporuri au loc în numai 3 ani.7 -48.0 0.6 -6.6 10.3 -5.7 -2.4 -6.4 -0.9 -3.6 -31.0 -2.8 2. 2009.9 -3. Tabelul nr.3 -10.3 12. care în 2010 înregistrează o pondere a deficitului în PIB de 31%.3 1.2 -2.5 0.3 -7.1 -11. euro.8 -17.7 -3.0 -6.7 -5.0 -1.2 -3.6 -14.8 -22.6 -136.5 8.8 -2.9 -1. de aproape 10 ori.8 -5.8 -10.2 -42.5 -0.0 20.2 0.1 -48.5 -76.2 -0.4 -0.3 -19.7 -2. la valori de peste 6 procente.3 -0.9 -6. euro.5 -105. 2010.5 -9.4 -0.1 1.4 -22.4 -1.6 -5.0 -0.4 -197.9 4.6 -5.0 0.5 -51.3 1.1 -8.7 3.1 -7.7 -2.6 -3.3 -4.7 0.0 0.5 -12.1 2007 -0.9 0.6 -1.3 -0.3 1.3 -3. 4 se poate observa că la nivelul Uniunii Europene valoarea absolută a deficitelor bugetare cumulate a crescut de 8 ori de la cca 100 mld.9 -0.1 -6.0 -2.9 -3.3 -10.8 -5.5 -8.1 -2.3 -2.4 -1.6 -5.6 .5 0.8 -14.8 0.9 -4.8 -83.1 -98.8 -13.2 -3.6 -8.0 -2.1 -25.6 -0.9 0.4 0.6 -5.1 -2.8 -6.2 2010 -805.1 -7.0 -8.0 -2.5 -1. constatăm că se trece de la valori ale indicatorului de sub un procent.9 3.9 -24.2 7.1 -4.7 -4.4 -3.3 -4. creşterea este şi mai mare.3 -90.3 -2. La nivelul zonei euro.3 -36.1 -117.5 -0.0 -4.5 -5. în anii 2009 şi 2010 doar cinci state înregistrează deficite de sub 3%.1 -0. euro.7 -4. euro: Franţa.7 -2.4 5.1 -3.1 2008 2009 2010 -6.2 0.5 4.6 -4.2 -1.7 -5.9 -2.7 -2.7 -1.0 -5.0 -1.3 -2. 4 Deficitul bugetar Regiune/Ţară U E (27 ţări) Zona Euro (17 ţări) Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2007 -110.2 -31.0 -1.4 -1.9 -1.3 -10.1 -4.3 -6. Trei state se pot „lăuda” cu deficite anuale de peste 100 mld.2 -5. -302. Regatul Unit. Observăm şi cazul Irlandei.0 -1.3 0.9 3.1 1.8 -9.9 -0.0 -27. De fapt.8 -4.0 3.3 -7.7 -0. Din tabelul nr.0 1.3 -0.1 -1.2 -4.0 -572.1 -179.9 2009 euro -810.Principala cauză a creşterii puternice a datoriilor publice după anul 2007 este creşterea deficitelor bugetare.2 -4.3 -62.9 -175.8 -9. de la cca 60 mld. euro.2 -5.1 -5.0 -5.6 0.2 -2. din 2008.1 -3. Dacă analizăm ponderea deficitelor bugetare în PIB.3 0.9 -0.6 -22.5 2.1 -2.3 -142. Germania.9 -7.7 -9.0 -4.5 -571.1 -13.2 % în PIB -2.3 -55.3 3.1 -1.1 -11.0 -6.2 -6.5 -11.4 -9.1 -9.1 2008 mld.4 -6.5 -0.4 9.8 -7.2 -0.9 7.8 -72.6 5.3 3.3 -1.2 -0.4 -4.7 -4.2 -30.4 0.5 -7.

3 41. Danemarca 7.5 7.3 44.6 182.5 52.2 782. a făcut ca guvernele să-şi sporească aproape necontrolat cheltuielile.0 136.9 129.7 479.0 133. cum spun unii comentatori.3 55.7 10.3 50.1 124.8 41.5 42. Scăderea cheltuielilor publice în statele UE este episodică şi de dimensiune redusă.4 43.9 17.8 48.8 48.3 42.7 42.6 3.7 88.0 1.2 58.21 84.3 3.2 55.2 37.5 5.9 48.665.1 44.0 172.Principalul motiv al deficitelor bugetare mari este creşterea cheltuielilor publice ale majorităţii statelor din UE (tabelul nr.9 38.1 41.7 48.4 258.7 44.7 13.1 902.1 17.4 1.7 54.5 450.2 44.6 46.4 1.2 162.1 14.0 8.3 34.1 7.2 34.0 41.2 43.0 145.6 0.094.8 156.2 12.9 39.873.089.7 65.0 50.7 -1.2 66.1 48.9 3.1 25.3 44.1 66.2 51. Frica de un colaps al sistemului bancar european.5 1.9 6. euro 5.5 49.6 42. De fapt.030.9 40.0 51.1 804.9 34.6 6.9 8. de adâncirea recesiunii.5 49.4 29.6 13.9 56.3 992.162.6 10.6 52.1 5.0 765.8 14.2 5.7 16.6 47.056.3 4.9 12.6 1. atunci când datoria unui individ creşte.9 4.1 52.4 51.9%. Letonia 8.0 50.5%.1 46.6 35.6 50.4 58.4 40.1 51.1 42.8 42. Irlanda cu +30%.3 39.4 45.3 17.8 503. comportamentul raţional este să se reducă cheltuielile.657.6 117.4 | 2008 5.5 139.9 | 2009 | 2010 mld. în lipsa unor venituri pe măsură sau incerte.7 -2.6 44.8 99.5 49.1 34.9 1.7 -3. dar la nivelul statelor membre înregistrăm şi creşteri cu mult mai mari: Finlanda 7.6 -1.4 6.0 11.2 104.5 294.2 5.91 77.1 .6 4.6 78.5 172.6 36.9 52.5 85.1 44.8 40.8 160.199.6 43.2 75.1 48.2 121.2 7.8 43.9 51.9 42.3 7.9 50.3 46.7 45.1 53.4 1.9 22.8 114.8 34.6 48.9 38.6 274.6 47. Tabelul nr.5 -2.9 77.8 131.6% şi cea mai mare creştere.4 14.8 7. Slovenia 7.1 11.0 43.4 101.0 46.8 47.1 37. să „câştige timp” în speranţa că cineva va găsi o soluţie miraculoasă.2 43.2 51.185.0 4.7 8.7 5.4 138. La nivelul ponderii cheltuielilor publice în PIB.7 18.0 47.2 20.0 0.2 54.9 4.5 2.0 | modif 542. 5).995.9 4. nu au făcut altceva decât să amâne consecinţele sau.071.5 51.4 2.2 42.5 13.3 17.2 44.8 1.4 183.0 4.4 50.6 7.4 40.3 49.8 50.2 6.1 47.3 8.6 2.6 26.0 51.1 49.3 56.2 14.9 51.4 52.3 50.5 39.1 45.142.2 115.5 2.3 51.7 1.5 740.3 42.6 5.2 50.6 -44.2 45.2 2.1 2.6 55.9 53.2 0. în principiu.3 187.7 49.3 96.2 41.6 63.7 49.1 2.5 44.8 6.2 160.5 788.9 150.9 39.6 36.9 44.6 8.5 49.0 6.6 301.8 129.0 8.3 6. dar şi a zonei euro.4 41.5 16.5 47.2 63.9 26.3 53. în medie la nivelul UE.7 857.6 39.9 46.1 4.4%.7 3.1 6.5 6.8 3.4 91.6 30.1 861. ponderea cheltuielilor publice creşte cu cca 5%.2 51. 5 Cheltuielile bugetare Regiune/Ţară U E (27 ţări) Zona Euro (17 ţări) Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2007 5.4 47.0 13.9 172.6 | 2008 | 2009 | 2010 | modif % în PIB 47.6 5.570.9 38.5 7.0 50.0 47.5 11.9 51.3 2007 45.6 1.1 69.8 106.7 413.356.4 484.2 40.2 11.

6 2.7 -2.8 -1.9 33. veniturile bugetare ale statelor UE au crescut prea puţin pentru a se putea acoperi sporul cheltuielilor (tabelul nr.8 -0.8 0.6 58. De fapt. euro.3 44.4 mld.9 -4.1 39.088.2 126.186.9 33. 6 Veniturile bugetare Regiune/Ţară U E (27 ţări) Zona Euro (17 ţări) Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2007 5.3 44.8 -1.5 5. pentru că multe ţări au înregistrat în această perioadă şi scăderi ale PIB-ului.3 34.6 40.8 43.8 940.8 41.7 45.3 36.3 34.1 41.6 -0. Astfel.8 723.0 88.6 48.5 -0.3 712.5 -1.1 129.7 42.7 715.0 0.0 55.7 433.5 2007 44.062.Din păcate.6 33. ceea ce face ca numărul statelor care au redistribuit prin buget venituri mai mici să fie de 18.7 168.2 44.2 39.2 -0.7 157.6 49.8 36.8 2.5 70.2 0.6 34.6 1.3 4.2 53.0 92.2 .0 7.098.5 -1.1 55.8 37.158.8 123.2 49.8 -1.7 381.8 -6.544.9 4.5 45.7 143.4 67.7 45.0 35.7 1.2 60.5 0.1 6.3 6.3 48.3 367.9 40.6 40.0 -51.1 15.3 -0.7 4.8 130.1 12.5 41.1 1.1 40.7 49. 6).8 55.8 34.3 15.5 965.093.2 184.4 9.7 48.3 11.5 35.3 2008 5.2 37.7 134.1 -160.1 54.6 43.7 40.8 402.1 179.7 115.9 43.2 94.6 48.5 -5.1 32.2 -14.1 39.3 39.0 -1.6 36.7 47.1 48.1 928.4 -0.9 21.0 -0. contracţia veniturilor publice fiind de numai 5 mld.8 12.0 -3.3 6.3 262. pe ansamblul UE veniturile bugetare au înregistrat un regres de aproape 150 mld.7 6.6 39. au înregistrat scăderi ale veniturilor publice.9 % în PIB 44.1 33.1 2009 2010 modificare -147.7 39.3 0.7 12.4 8.0 53. La nivelul zonei euro lucrurile au stat mai bine.7 46.2 1.7 46. 13 state.5 41.7 55.0 38.2 -0.4 41.5 53.3 16.9 17.4 45.6 53.3 45.8 137.9 38.6 46.0 -0.4 21.8 94.8 -2.0 37.1 15.4 42.7 48.0 15.4 182.0 11.8 41.0 5.0 48.7 7.3 52.1 17.6 7.0 34.7 48.4 69.4 128.5 49.9 6.5 40. lucrurile stau şi mai rău.7 2.5 -1.3 277.570.8 684.3 -1.0 626.7 40.3 -2.5 5.9 34.6 2008 44.9 43.1 7.1 7.2 12.9 52.3 32.8 94. euro 5.4 52.3 1.5 -0.1 15.7 771.1 3.8 55.1 42.9 71.5 43.9 69.8 1.1 44.1 46.5 45.1 35.2 44.9 45.998.0 5.5 161.3 16.3 46.8 42.8 89.8 2.7 3.4 1.7 35.0 32.1 55.5 9.3 -3.066.9 39.2 36.7 845.0 21.3 45.3 41.7 15.4 271.7 0. Dar la nivelul ţărilor situaţia este mult mai complexă.1 55. La nivelul ponderii veniturilor în PIB.5 3.7 45.6 32.8 36.1 33.079.3 41.5 43.9 44.6 39.6 957.3 12.5 1.3 42.9 40.1 -1.1 4.8 172.0 40.8 0.2 35.8 -0.7 706.4 39.1 259.8 63.0 163.8 -5. euro.0 40.3 90.1 44.5 -1.5 9. Tabelul nr.1 54.9 5.8 125.4 46.0 36.9 40.396.0 99.8 136.5 0.5 2009 2010 modificare -0.4 37. din cele 27.4 40.9 44.8 132.2 14.8 14.4 47.

5 2.3 2.3 -0.5 5.6 2. inclusiv cele ataşate euro.3 0.4 0.8 11.1 4.1 2.1 2.4 5.8 5.9 -0.4 1.9 3. Remarcăm că la nivelul UE statele cheltuiesc pentru dobânzi.4 1.3 2.3 1.25 332.2 4.7 0.4 0.4 1.4 3.2 1. Irlanda.7 12.3 1.4 0.0 2.7 1.2 61.0 2.9 2.1 3.7 0.3 -0.7 3.1 0.3 -0.3 0.0 -0. Ungaria.0 2.2 1.6 0.5 1.9 1.7 1.1 0.4 0.1 -0.3 3.9 3.9 2.3 -0.4 1.6 269.4 1.6 0.3 9.0 7.8 0.2 -1.8 1. pentru că dobânzile ataşate acesteia sunt sensibil mai mici decât în statele UE non euro.1 - - - - - 2.7 3.5 1.7 5.1 0.1 2.8 1. Portugalia.3 5.9 0.5 4.4 2. au înregistrat scăderi.6 12.1 0.0 2.6 1.8 4.5 10.4 2.6 1.3 3.0 0.2 2.2 3.1 5.6 0.6 7.3 1.6 1.3 0. cheltuielile cu dobânzile ale bugetelor naţionale s-au menţinut la acelaşi nivel în perioada analizată sau chiar au crescut (tabelul nr. 7).1 45.2 -0.8 1.9 -8.2 5.8 3.9 4.8 0.2 0.0 1.2 0.0 2.6 1.8 0.8 2.0 68.8 3 346.9 1.2 69.2 0.3 -0.9 1.2 20. state precum Belgia.8 3.9 0.9 0.6 2.9 0.1 3.9 13.2 11.4 8.8 0. la nivelul statelor înregistrându-se situaţii diferite. 7 Cheltuielile bugetare cu dobânzile Regiune/Ţară rata dobânzii (euro) U E (27 ţări) Zona Euro (17 ţări) Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | modificare mld.8 68.6 3.9 2.4 2.0 -0.2 0.3 0.0 2.6 0.3 -0.7 3.8 1.7 0. pentru că apetitul la îndatorare este şi mai mare cheltuiesc mai mult decât media la nivel UE. euro 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | modificare % în PIB 5.5 1.6 -4 -6.8 1.2 2.0 4.1 0.2 -13.4 4.3 0.1 4.9 0.0 -0.0 4.2 49.1 0.3 11.1 3.2 13.2 -0.9 255. cca 3% din PIB.3 0.2 -2.4 1.1 0.6 0.7 2.1 0.0 0.9 1. Tabelul nr.8 4.3 0.4 4.4 2.4 80.8 7.0 .0 0.1 2.0 2.5 0.2 3.3 0.7 4.1 -0. La nivelul zonei euro.4 1.4 1.5 47.5 3. Italia.0 2.6 -0.2 1.3 256.9 13.6 51.7 -0.5 0.9 5.0 1.3 2.3 0.4 2. Grecia.3 1.Deşi dobânzile în cele mai multe dintre ţările membre ale UE.9 1.7 0.4 46.2 2.0 0. Malta.4 3.5 13.7 2.2 1.5 2.9 29.5 1.2 4.5 7.0 2.2 0.6 0.3 1.2 0.4 18.3 0.6 4.1 -0.1 -0.4 16.9 2.7 0. acestea sunt valori medii.1 63.9 0.5 5.5 2.7 0.2 12.4 0. Dar.4 4.9 1.2 -3.1 1.9 76.3 1.1 2.1 1.5 1.1 1.2 3.6 2.3 40.1 17.3 -0.7 1.9 0.2 -0.4 12.3 0.6 1.2 4.8 3.6 2.6 1.9 0.7 0.6 0.2 0.1 1.4 0.0 2.8 0.8 0.7 56.8 -6. Astfel.4 -0.8 7.3 0.1 0.2 8.3 0.2 0.1 0.75 308.4 0.25 338.2 2.6 68.7 281.1 1.5 0. cheltuiesc mai mult de 3% pentru plata dobânzilor.1 1.0 0.2 1.8 3.5 3.2 2.

• încheierea la summitul din 9 decembrie 2011 unui acord de guvernanţă fiscală de către cele 17 state din zona euro şi alte 6 din afara blocului monetar (România. la aproximativ 8% din PIB în 2012. stă în aceea că au independenţă monetară. în special. dacă politica fiscală nu mai poate fi folosită. iar cele mai recente proiecţii ale FMI sugerează doar un declin relativ limitat al acestuia. Acest lucru s-a întâmplat. un program de parteneriat economic care prezintă detaliat reformele structurale necesare în vederea asigurării unei corectări a deficitelor excesive care să fie sustenabilă în mod eficace. va reveni în jurul valorii de 9% în 2012. prin intermediul sistemelor bancare naţionale şi expunerii lor la riscul de credit suveran. deşi confruntate cu criza datoriilor suverane. care a fost aprobat de către Consiliul European. şi a unor politici fiscale puternic descentralizate. gradul ridicat de integrare economică şi financiară în UEM a dus la faptul că riscurile s-au răspândit rapid la alte state membre. în special o supraveghere consolidată a ţărilor în cadrul procedurii de deficit excesiv şi punerea în aplicare a normelor unui buget echilibrat în toate statele membre din zona euro. măsuri decise la summitul european din 26/27 octombrie 2011. In acelaşi timp. a devenit evident. Motivul pentru care SUA şi Japonia. vor fi monitorizate de Comisie şi de Consiliu. la nivelul UE datorită tratatelor şi normelor juridice care stau la baza acesteia politicile aplicate presupun combinarea unei politici monetare unice. Conştientizând necesitatea reformei financiare a UE. Bulgaria. Concret măsurile fiscale vizează ca (1) bugetele generale ale guvernelor trebuie să fie echilibrate sau în surplus. nu se confruntă cu aceleaşi probleme ca ţările din Uniunea Europeană. în principiu emisiune monetară pentru refinanţarea datoriilor.5% din PIB-ul nominal. (4) instaurarea unui . ci în majoritatea ţărilor care se confrună cu un nivel înalt al îndatoririi. pot apela la politicile monetare. Punerea în aplicare a programului. Letonia şi Lituania). (3) statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitului excesiv transmit Comisiei şi Consiliului. spre aprobare. Datoria SUA a ajuns în jurul valorii de 95% din PIB în 2010 şi previziunile optimiste indică o valoare de aproximativ 105% din PIB în 2012. care prevede ca până în luna martie. In cazul Japoniei. • stabilirea unor măsuri suplimentare pentru a consolida guvernanţa fiscală. pentru că nu există la nivelul politicilor unionale proceduri prin care acesteia să-i fie atenuate efectele (în sensul de amânare). Acest principiu se consideră respectat dacă. criza datoriilor suverane se manifestă nu numai în statele europene membre ale UE. In zona UE criza are intensitate mai mare. lacunele semnificative care stau la baza politicilor fiscale şi structurale dintr-un număr mare de ţări din UE şi zona euro. percepute ca fiind vulnerabile de către piaţă. în Statele Unite deficitul bugetar în anul 2010 a fost de mai mult de 10% din PIB. decidenţii au convenit în ultimele luni asupra: • unui pachet de reformă a guvernării europene. (2) regula anterioară va fi introdusă în sistemele juridice naţionale ale statelor membre la nivel constituţional sau la un nivel echivalent. total independentă. astfel spus. precum şi incapacitatea din actualul cadru de guvemanţă de prevenire a apariţiei unor astfel de dezechilibre. Danemarca. precum şi planurile bugetare anuale conforme acestuia. Această regulă va conţine un mecanism de corecţie automată care se iniţiază în eventualitatea unor devieri. In urma crizei. totuşi. Polonia. Parlamentul European şi Comisia Europeană în septembrie 2011 şi care stabileşte cerinţele minime pentru cadrele bugetare naţionale. Pe când. Guvernele statelor europeane şi factorii de decizie ai politicilor fiscale naţionale nu au fost în măsură să elimine apariţia unor dezechilibre fiscale sub forma unor deficite excesive. deficitul structural anual nu depăşeşte 0. care afectează costurile de finanţare ale tuturor statelor membre.Trebuie menţionat că.după o creştere în 2011. rata deficitului s-a ridicat la aproximativ 9% din PIB în 2010 şi. a unui tratat interguvemamental care vizează o consolidare şi o intregrare fiscală puternică la nivelul Uniunii Europene (adică a unui pact fiscal) şi o coordonare semnificativ mai intensă a politicilor economice in domeniile de interes comun. De exemplu.

astfel. de îndată ce Comisia constată că un stat membru a depăşit pragul de 3%. (6) specificarea criteriului datoriei în ceea ce priveşte o valoare numerică de referinţă pentru reducerea datoriei pentru statele membre cu o datorie publică care depăşeşte 60% din PIB trebuie să fie consacrată în noile dispoziţii. să existe consecinţe automate.mecanism pentru raportarea ex-ante de către statele membre a planurilor lor naţionale privind emisiunile de datorie publică. (5) regulile care guvernează procedura aplicabilă deficitului excesiv vor fi consolidate pentru statele membre din zona euro. .

O delimitare conceptuală importantă ce trebuie făcută este între datoria externă şi datoria publică. de regulă. Ea se crează. creându-se astfel resursele valutare necesare pentru onorarea ritmică a serviciului datoriei publice externe. În privinţa datoriei externe.).deşi.DATORIA EXTERNĂ A ROMÂNIEI Una din problemele globale cu care se confruntă economia mondială în ultimii 20-30 de ani este reprezentată de creşterea permanentă a nivelului datoriei externe a ţărilor în dezvoltare. În tara noastră acest plafon de îndatorare publică este trimis spre aprobare Parlamentului. Datoria publică ia naştere pe seama împrumuturilor destinate acoperirii cheltuielilor statului şi finanţarea deficitului bugetar. de pe poziţii diferite . evident. realizarea unei creşteri economice durabile. Astfel. cât şi o serie de criterii şi de indicatori. Problema preocupă în egală măsură .guvernele ţărilor debitoare. bonuri de tezaur etc. La stabilirea plafonului de îndatorare publică externă sunt avute în vedere concluziile desprinse din analize privind necesitatea contractării de împrumuturi de pe pieţele externe de capital. . comercializate pe piaţa internă şi/sau pe piaţa internaţională. prin emisiuni de titluri de credit de către stat (obligaţiuni guvernamentale. datoria publică reprezintă ansamblul sumelor datorate de către stat. instituţiile financiare internaţionale şi băncile comerciale creditoare şi specialiştii care studiază fenomenele mondo-economice contemporane. ca urmare a politicii sale de a contracta împrumuturi. aceasta poate fi definită ca fiind suma în valută contractată de o ţară cu alte ţări şi/sau organisme financiare internaţionale. guvernele ţărilor creditoare. Plafonul de îndatorare externă reprezintă suma maximă a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat pe o perioadă de un an. O prezentare grafică a conţinutului datoriei externe poate arăta astfel: Fig. 1 Structura datoriei externe Pentru ţara noastră.. important este ca împrumuturile externe contractate să fie destinate dezvoltării şi modernizării economiei şi infrastructurii serviciilor publice şi nu consumului.

Acum. Deficitul bugetar public. apare însă asupra capacităţii investiţionale a unui stat. De fapt.Cauzele apariţiei datoriei externe În cadrul echilibrului economic general – la nivel macroeconomic – un loc aparte îl ocupă echilibrul financiar şi. imprumuturile respective ar putea chiar agrava presiunile ce se exercită asupra operaţiunilor bugetare de administrare publică şi asupra balanţei de plăţi. însă. motiv pentru care se poate proceda la acoperirea acestuia fie prin emisiune monetară. este generată de necesitatea susţinerii unor programe de dezvoltare. Nevoia de contractare a creditelor externe în condiţiile unei insuficienţe a fondurilor financiare interne. în acest caz. reprezentat de concordanţa între necesităţile financiare ale statului (cheltuielile publice) şi sursele de finanţare ale acestuia (veniturile publice). De aceea o utilizare ineficientă a intrărilor de capital străin poate provoca în final criza datoriei. Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare publice. prin care se urmăresc: formarea de capital public. nu este recomandată întrucat este generatoare de inflaţie. acest decalaj reprezentand deficitul bugetar. pentru finanţarea cheltuielilor de investiţii. Din punct de vedere economic este foarte important ca imprumuturile externe să fie folosite. Datoria externă pe termen scurt este în jur de 15 miliarde de euro. echilibrul financiar public. Datoria externă apare datorită mai multor caracteristici specifice ţărilor contractante. Soldul balanţei de plăti are o semnificaţie deosebită pentru economia unei ţări. etc. Dacă acest sold este negativ. stimularea investiţiilor. Pentru a finanţa consumul şi investiţiile suplimentare este necesar apelul la creditele externe. întreprinderi. întrucat pe această cale se realizează progresul şi creşterea economică. ceea ce reduce mult aceasta posibilitatea de acţiune. întrucât nevoia de echipament tehnologic este foarte mare. se evidenţiază faptul că economia respectivă consumă şi investeşte mai mult decât produce. în timp ce economiile diferiţilor agenţi economici (populaţie. rezultat din manifestarea dezechilibrului bugetar. creşterea economică. balanţa externă a ţării este cu mult pe minus. creşterea ocupării forţei de muncă. datoria pe termen lung este de . Întrucât creditul public presupune apelarea la economiile interne (ale particularilor şi ale întreprinderilor) sau contractarea de datorii externe. de investiţii. Emisiunea de monedă. în general investiţiile sunt superioare economiilor. Acestea nu contribuie la creşterea economică în condiţiile în care sunt utilizate pentru finanţarea activiţătilor neproductive sau pentru contrabalansarea exporturilor excesive de capital. În ţările în curs de dezvoltare. cum se numeau la acea vreme. stat) nu se dovedesc pe măsura acesteia. în comparaţie cu fondurile ce se pot constitui la nivelul statului. iar de multe ori economiile populaţiei şi ale agenţilor economici interni – datorită condiţiilor prezentate mai sus – nu sunt suficiente pentru susţinerea unor proiecte publice de anvergură se recurge la solutia contractării de datorii externe. Datoria publică este legată de intervenţia financiară a statului în economie. prin intermediul cărora se realizează dezvoltarea economiei naţionale. în majoritatea lor. în cadrul acestuia. Evoluţia datoriei externe în România La debutul capitalismului românesc se cunoştea faptul că România nu mai avea „datorii externe“. el fiind rezultatul acţiunii unui complex de factori care stau la baza constituirii şi utilizării resurselor financiare şi se realizează în anumite condiţii sociale şi economice. îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei. Acest echilibru nu se poate rezuma însă la o simplă comparare şi egalitate a veniturilor şi cheltuielilor. fie pe calea creditului public.

Unele ţări înregistrau niveluri ale serviciului datoriei externe de peste 1000%. Acelaşi lucru reflectă şi datoria externă raportată la P. în acelaşi timp.. odată cu încheierea acordului de împrumut cu FMI. pentru ţările cele mai sărace situaţie este mult mai gravă. posibilităţile de restituire a împrumuturilor şi dobânzilor aferente sunt în continuă scădere. deci datoria externă ajunge la aproximativ 80 miliarde de euro. Un alt mod de a spune că sectorul privat a depus ceva eforturi de ajustare în faţa crizei. Deşi am putea interpreta şi în modul următor: o parte din datoria privată a devenit de fapt publică. . În acest an datoria privată. a stagnat practic. iar deficitul de cont curent (exporturi minus importuri) a ajuns la aproape 4 miliarde de euro. ceea ce reprezintă cu mult peste nivelurile medii ale ţărilor în dezvoltare. situaţia se prezenta la un nivel mediu de îndatorare. care reprezintă cea mai mare parte din datoria externă. în vreme ce datoria publică îşi continuă creşterea accelerată. Dacă. ca şi accesul lor pe pieţele private de capital. În timp ce ţările considerate sunt cel mai sever îndatorate şi. natura. Rata serviciului datoriei externe (respectiv ratele şi dobânda datorate într-un an.I.încă 63 de miliarde de euro. pe ansamblul ţărilor în dezvoltare. cele mai sărace. sursa şi gravitatea problemelor pe care le înregistrează în legătură cu datoria lor externă variază foarte mult de la o ţară la alta. În aceste condiţii. respectiv capacitatea tot mai redusă a ţărilor în dezvoltare de a face faţă îndatorării externe.B. în vreme ce statul nu. mărimea. raportate la export) a cunoscut o creştere permanentă. ceea ce înseamnă că principala sursă de venituri a ţărilor în dezvoltare a avut o evoluţie inferioară îndatorării.

reprezentând 37.Fig. pentru răscumpararea acesteia au fost utilizate veniturile din activitatea de privatizare. MEF a renunţat la comportamentul oportunistic din anii precedenţi. situată la 16%. Analiza datoriei publice guvernamentale externe efective în functie de creditor arată că 47.5% fată de finele anului 2005. în locul refinanţării emisiunii de obligaţiuni în valoare de 300 milioane euro scadentă în luna noiembrie.9 miliarde lei. 4 Evoluţia datoriei externe României Fig. .5 Datoria externă a Anul 2005 a fost marcat de reforma fiscală.3 Datoria externă pe termen lung în perioada 1999 . întregul deficit acumulându-se practic în ultimile două luni ale anului. La sfârsitul anului 2006.3% reprezintă datoria contractată cu creditorii oficiali. MEF a emis titluri de stat în valoare totală de 2. datoria externă pe termen mediu si lung a crescut cu 12. trebuie menţionat că deşi contextul de piaţă era foarte favorabil. ponderea. fiind în sumă de aproximativ 40 miliarde euro.5 miliarde euro. Deşi condiţiile de imprumut existente pe pieţele financiare internaţionale au fost foarte bune. Datoria publică guvernamentală externă efectivă la 31 decembrie 2006 a înregistrat un sold de 10 126. Totodată. prin introducerea cotei unice de impozitare a venitului. ceea ce a determinat ca finanţarea deficitului bugetar din surse interne in acest an sa fie de 42.4% din datoria externă pe termen mediu si lung. iar 52. Execuţia cheltuielilor bugetare a fost complet neuniformă. orientându-se către obiectivul de dezvoltare a pieţei titlurilor de stat. Astfel.7% reprezintă datoria contractată de la creditori privati si anume bănci comerciale.4% la sfarşitul anului 2004 la 19.4%. emisiuni de obligatiuni si alte surse.6% la sfârşitul anului 2005.2010 Fig. şi reducerea concomitentă a impozitului pe profit de la 25% la 16%. datoriei guvernamentale reducându-se de la 22. printr-o emisiune de Euroobligaţiune nouă.

în scădere cu 73. in crestere cu 1. Conform ultimelor date ale Bancii Nationale.717 miliarde euro. cat si externa. cheltuielile cu bunuri si servicii s-au redus anul trecut cu 12.3% faţă de decembrie 2008.3mld lei. iar datoria pe termen scurt. informează Banca Naţională a României (BNR). se arata in comunicatul MFP. care a însumat .8%. Costurile cu personalul au fost cu 2. în creştere cu 16.septembrie 2009. in contextul scaderii veniturilor cu 5. In conditiile lipsei de emisiuni de titluri de stat atat pe piata interna. Influenţa determinantă asupra reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale.4%. Cheltuielile bugetului general consolidat s-au cifrat anul trecut la 193 miliarde lei.4% fata de 2008 si majorarii cheltuielilor cu 1.7 la sută faţă de 31 decembrie 2008. a reducerii incasarilor din impozitul pe profit (-8.757 miliarde euro (77. Deficitul bugetar al Romaniei a fost anul trecut de 36. in principal. preferandu-se recurgerea la finantarea temporara din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei.2%. datoria externa a ajuns la aproximativ 60 milioane euro. respectiv 7.4 miliarde lei.2006 a fost anul masurilor de relaxare fiscala. sume recuperate de catre AVAS din activele bancare neperformante etc. a scăzut cu 27.6% fata de 2008.9%)". conform MFP.4% fata de 2008. ignorandu-se insa dezvoltarea pietei titlurilor de stat. precum si a celor din TVA (16%) si a taxelor vamale (-31. fiind in continua crestere.8% din PIB in anul precedent.Deficitul de cont se reduce cu 74%. accize cu 14. Aceste reduceri au fost partial compensate de cresterea incasarilor din impozitul pe venit cu 0.8 miliarde lei comparativ cu 2008. in scadere cu 5. ca urmare a masurilor de restrangere aprobate.9%).5 mld lei.996 de milioane de euro. in principal din cauza majorarilor salariale aprobate in semestrul al doilea din 2008. impozite si taxe pe proprietate cu 3.775 mld.3%. inregistrandu-se aceeasi executie bugetara asimetrica.2%“. nivelul de 17. fiind sub tinta stabilita cu FMI. datoria externă pe termen mediu şi lung a înregistrat la 31 iulie 2009 nivelul de 59. Cu toate acestea.5% din PIB fata de 0. Activitatea pe piata titlurilor de stat in 2006 a fost cea mai redusa din ultimii ani. Relaxarea politicilor fiscale a dus la o crestere a deficitului bugetului general consolidat la 1.4% comparativ cu anul precedent. Veniturile bugetului general consolidat au fost in 2009 de 156. ca urmare a cresterii punctului de pensie in octombrie 2008 si acordarii pensiei sociale minim garantate incepand cu luna aprilie 2009.018 miliarde euro. 2009. Totodata. valoare care. Aceasta strategie a reprezentat o schimbare radicala fata de strategia inceputa in anul 2005. ingreunand insa administrarea lichiditatilor (cash managementul) atat la sfarsitul anului cat si inceputul anului 2007. Pe de altă parte. datoria pe termen mediu şi lung a crescut cu 22.6 miliarde de lei. respectiv 31 iulie 2009. însumată cu nivelul datoriei pe termen lung duce la totalul de 76.8 la sută din total datorie externă). imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului in suma de 12.8 la sută în raport cu aceeaşi perioadă din anul 2008. Cheltuielile cu asistenta sociala s-au majorat anul trecut cu 9. in afara finantarii temporare. din cauza lipsei emisiunilor de titluri pe piata primara. contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2. Finantarea deficitului bugetar in anul 2008 si refinantarea datoriei publice guvernamentale a fost realizata prin emisiuni de certificate de trezorerie si obligatiuni de stat de tip benchmark pe piata interna in valoare de 12. s-a apelat doar la imprumuturi contractate de la institutiile financiare internationale si banci comerciale.4% mai mari. În perioada ianuarie . de 14. ca armare.2% din PIB. Caracterul neuniform al executiei bugetare a facut ca politica fiscala sa aiba un caracter antiinflationist. La aceasta se adaugă datoria externă pe termen scurt care a înregistrat la aceeaşi dată de referinţă. aceasta s-a produs spre finele anului. euro.

de asemenea. cresterea contractată a datoriei publice externe. USD Serviciul datoriei publice externe .3 1. Banca Naţională.329.404.2 524.7% din total datorie externă).939. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2010 nivelul de 14 611 milioane euro (17.4 Datoria externă. în creştere cu 3.856. . înregistrând aproximativ acelaşi nivel faţă de 31 .8 1.2 2008 2009 2. In total datoria externa in februarie 2010 a fost de aproximativ 80 milione euro. precizează.4 miliarde USD.654.236 miliarde euro.in perioada 2005 – 2009 Ministerul Finantelor.rate de capital . prin strategiile sale de administrare a datoriei publice.3 la sută din total datorie externă). Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 28 februarie 2010 de 67 737 milioane euro (82.4 la sută faţă de perioada ianuarie-iulie 2008. serviciul datoriei externe se mentine la niveluri intre 2.1 1. în creştere cu 3. Din punctul de vedere al strategiei de indatorare se recomanda prudenta in contractarea datoriei publice externe pe termene sub 5 ani in vederea evitarii acumularii scadentelor in aceasta perioada. înregistrând aproximativ acelaşi nivel faţă de 31 decembrie 2009. Bugetul pentru 2010 prevede o tinta de deficit bugetar de 5.9% din PIB.3 333. Astfel datoria externa a Romaniei contractata pe termen mediu si lung a ajuns in luna februarie 2010 la 67 737 milioane euro (82.5 750. Limitele datoriei externe În intervalul 2005-2009.2-2. astfel încât nivelul acesteia să se mentină sub limita prevăzută prin tratatul de la Maastricht. cresterea ponderii datoriei cu dobânda fixă în total datorie publică guvernamentală externă fată de împrumuturile externe contractate cu rata variabilă a dobânzii.9 995. are ca principal obiectiv.5 1. iar datoria externa pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2010 nivelul de 14 611 milioane euro (17. mil.7 la sută din total datorie externă).9 436. Consecinţele datoriei externe Consecintele datoriei externe se reflecta asupra tuturor locuitorilor tarii noastre.1 1.7 480. dezvoltarea pietei titlurilor de stat.398.7 1.2 1. în scădere cu 69.dobanzi si comisioane 2005 2006 2007 2.3% din total datorie externă).5 la sută faţă de 31 decembrie 2009.2 Fig.5% faţă de 31 decembrie 2009. reducerea gradului de refinantare pentru datoria publică guvernamentală externă.3.331.376. reducerea costurilor privind serviciul datoriei publice externe.878.

De aceea. de asemenea. Ceea ce o distingea în special. In concluzie. se poate afirma că problema datoriei externe a devenit tot mai mult problema tuturor: a creditorilor şi a debitorilor. Aceste neajunsuri au determinat si o anumita reticenta a institutiilor financiare internationale in acordarea de imprumuti in unele perioade si au facut ca fluxurile de capital strain sa ocoleasca teritoriul Romaniei un timp destul de indelungat.susţinerea efortului intern în vederea reducerii poverii datoriei externe. Specialistii afirma faptul ca deficitul de cont curent a urcat atat de multa datorita faptului ca se producea nu pentru impulsionarea investiţiilor. statul roman a avut nevoie de infuzii masive de capital. Instituţiile internaţionale ar trebui sa ia o serie de măsuri în legătură cu fenomenul exploziei datoriei externe. populaţie). Fiind angajată din România.continuarea procesului de anulare a datoriei externe pe cale bilaterală. sau contribuabilul român. toate măsurile prezentate includ atât eforturile donatorilor. prin intermediul statului înţepenit în morişca îndatorării.concentrarea către acordarea de împrumuturi în condiţii de favoare. Construirea treptata a unei economii de piata nu a fost usoara pentru Romania. in favoarea unor false avantaje precum primirea pentru o perioadă scurtă de timp a unor salarii şi pensii nediminuate faţă de perioada anterioară. Întreaga creştere este în contul statului român.decembrie 2009. firme cu capital autohton. care să fie grefate pe nevoile reale ale ţărilor celor mai sărace şi mai îndatorate. este pus să finanţeze expansiunea companiilor bancare şi nebancare străine în România. . cât şi pe cale ale receptorilor. în scopul gestionării cât mai eficiente a acestei situaţii. tarile creditoare isi mentin influentele si de asemenea s-a dovedit că pierderile datorate sistării împrumuturilor către cei mai mari datornici sunt mult mai mari decât continuarea împrumutării lor. era nu dimensiunea în sine. in conditiile in care tara se confrunta cu deficit de resurse.dezvoltarea unor noi tipuri de finanţare. in scopuri de consum). printre care se numără: . ci pentru creşterea consumului. Acest lucru se intampla atunci cand cei mai multi dintre creditori isi indreapta atentia catre statele cu cele mai mari datorii. dificultatile neintarziind sa apara si incetinind procesul tranzitiei. care nu au fost intotdeauna utilizate in scopuri bine definite. in lipsa unor fluxuri considerabile de capital strain. . Consecinţele expansiunii datoriei externe au început să apară de ceva timp: datoria externă ce trecea în contul României urcase deja pe la 80 miliarde de euro. Pentru realizarea acestui obiectiv. contracatarea de imprumuturi externe s-a facut in mare parte pentru sustinerea balantei de plati (deci. ci aparţinea unor companii bancare sau nebancare străine ce făcuseră din România angajamente financiare externe (în majoritate la societăţile-mamă) cu care îşi finanţaseră expansiunea în România. ci structura ei terifiantă: cea mai mare parte (aproximativ 55 miliarde de euro) nici nu aparţinea unor entităţi româneşti (stat. O alta consecinta o reprezinta pierderea suveranitatii statului. astfel prin imprumuturi. alinierea acestora la standarde europene. acumularea deficitelor externe in fiecare an a condus. Astfel. . Este vorba de ceea ce ar putea fi denumit componenta străină a datoriei externe. ulterior. pe baza unei evaluari corecte a prioritatilor (o greseala a constituit-o spre exemplu axarea spre consum si nu spre latura productiva a datoriei externe pentru o lunga perioada de timp). schimbarile structurale in cadrul economiei si. la intarzierea procesului de tranzitie. îndatorarea respectivă trecea în contul României şi urma a fi plătită tot de contribuabilul român. in . De aceea.

lipsesc masurile de stimulare a economiei. Autorii documentului se aşteaptă ca producătorii din industria alimentară să transfere majorarea costurilor cu materia primă in preţurile de consum şi explică deciziile luate de CA al BNR in 2 august prin teama de ieşire suplimentară a banilor din ţară şi. deci.4 puncte (după uşoara ameliorare observată in intervalul precedent). si inproportii mai mici pentru proiecte socal-economice de care Roamnia avea nevoie. imprumuturile externe sunt utilizate pentru acoperirea deficitului de cont curent. putea duce la iesiri nete suplimentare de bani din tara şomajul ar putea creşte in perioada următoare. perspectiva sectorului prelucrător pentru perioada următoare continuă să se deterioreze. Cu toate acestea. Cu toate acestea. pe fondul unor iesiri importante de capital. perspectiva sectorului prelucrător pentru perioada următoare continuă să se deterioreze. motiv pentru care politica datoriei externe in tara noastra este prinsa intr-un cer vicios: cel al consumului. Ingrijorarea de a intra in incapacitate de plata. sunt din nou axate spre consum. de prelucrare a ţiţeiului. Raport BNR: Criza datoriilor suverane. indicatorul de incredere calculat de DG ECFIN revenind la -4. De asta motivul care a dus la noi imprumuturi a fost generat de instabilitatea de pe pietele financiare internationale. Acordurile incheiate cu institutiile internationale si calmarea situatiei politice au dus la o relativa stabilitate economica. nici chiar in momente de varf ale serviciului datoriei publice externe. pe cale de consecinţă. . Ca si pana acuma. care a dus la o diminuare a fondurilor externe disponibile.7 %). Romania nu a depasit limitele standard impuse pentru diferite categorii de indicatori. se mai spune in Raport. dinamica anuală a volumului producţiei industriale a redevenit negativă (-1. pe fondul ajustării activităţii segmentului manufacturier ca raspuns la evoluţia nefavorabilă a cererii. a unei puternice volatilităţi a cursului valutar. Anul 2008 si aparitia crizei economice a facut ca datoria externa sa creasca din nou. industria chimică). in ceea ce priveste gradul de indatorare.primii ani de tranzitie statul apeland la creditorii multilaterali ca imprumutatori de ultima instanta. colaborati cu situatia economica mondiala din 2008 si 2009 au facut ca accesul Romaniei la finantare pe pietele internationale sa fie limitat. De asemenea. instabilitatea politica interna si datoria ridicata pe termen scurt. desi au existat si cresteri ingrijoratoare de la an la an ale acestora. se arată in Raportul lunar realizat de specialiştii BNR . suprapusa unei eventuale prelungiri a tensiunilor politice interne.Romania nu stie sa-si gestioneze intr-un mod eficient datoria publica externa. Toti acesti factori. Cu toate că unele ramuri importante au consemnat rate anuale de creştere pozitive (industria alimentară. au dus la inflamarea pietei valutare prin atacuri speculative la adresa monedel nationale si la scaderea rating-ului Romaniei de catre institutiile internationale. atât din cauza reducerilor de personal dar şi a numărului de absolvenţi care nu au luat Bac-ul. Principalele observaţii ale Raportului: • • In luna august 2012.

Similar lunii anterioare. • In luna august. rata anuală de creştere a preţurilor de producţie pentru piaţa internă s-a accelerat (+1. dar şi de prelungirea contracţiei pe segmentul auto. o contribuţie suplimentară a avut numarul mare de absolvenţi de liceu care nu au promovat bacalaureatul. efectul favorabil al redinamizarii exporturilor pe pieţe non-UE fiind atenuat de contracţia comerţului comunitar. ca urmare a acţiunii conjugate a unui cumul de factori externi şi interni.3 %. Cele mai afectate ramuri au fost cea de prelucrare a ţiţeiului (+10.8 puncte procentuale) până la 6.5 %). evoluţia a fost neuniformă: accelerare de ritm pentru bunurile de uz curent. (ii) o relativă stagnare a comerţului cu maşini şi echipamente de transport. Astfel. evoluţia s-a datorat cu precădere segmentului alimentar ca urmare a intensificării vânzărilor atât in magazine specializate. • In cazul importurilor. In ceea ce priveşte bunurile de folosinţă indelungată.6%). până la 823 milioane euro. dinamica anuală aferenta volumului cifrei de afaceri in comerţ şi servicii a fost asemănătoare celei inregistrate in perioada anterioară (circa 2 %). Impactul secetei s-a regasit şi in cazul măsurii CORE2 ajustat pe • • • .Rata şomajului inregistrată a continuat să crească in luna august. până la 5.4 %) şi industria alimentară (+4 puncte procentuale.3 %). in contextul in care unele firme au recurs la reduceri de personal. • • In luna august 2012. care au devenit vizibile in special la nivelul preţurilor volatile alimentare. respectiv accentuare a reculului comerţului cu bunuri de folosinţă indelungată.7 %). In primul caz. coroborată cu estimările pesimiste legate de producţia agricolă naţională din acest an şi cu scumpirea utilităţilor (in contextul procesului de liberalizare a pieţei energiei) au condus la majorarea preţurilor de producţie in sectorul manufacturier. De menţionat persistenţa unei rate anuale negative in industria metalurgică şi in luna august. • La nivelul principalelor grupe de bunuri. materializate in scăderi ale producţiilor agricole obţinute. şi (iii) scădere a exporturilor de minereuri metalifere. până la 18. insă principala contribuţie s-a datorat efectelor secetei prelungite din acest an. care au contracarat influenţa menţinerii deficitului de cerere. fiind de aşteptat ca tendinţa să persiste in perioada următoare (DG ECFIN). ritmul de creştere a fost mai alert (3. cât şi in hipermarketuri/supermarketuri.7 puncte procentuale. in luna august valoarea exporturilor a crescut marginal (0. • Analiza principalelor subgrupe de bunuri ale balanţei comerciale relevă evoluţii mixte: (i) menţinerea unei dinamici robuste in cazul produselor alimentare si animale vii. conducând astfel la o nouă majorare a deficitului fob/fob (cu 16. revenirea pe trend ascendent a cotaţiilor internaţionale ale unor materii prime (ţiţei. până la 5. ca urmare a inrăutăţirii situaţiei economice şi a nivelului comenzilor . Reluarea trendului ascendent al cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului a condus la noi majorări ale preţurilor combustibililor. in lipsa cererii operatorii de profil fiind forţaţi să recurgă la reduceri ale capacităţilor de producţie pentru a putea contracara acumularea de presiuni pe costuri.1 % (serie ajustată sezonier). tendinţa negativă a fost imprimată de scăderea accelerată a vanzărilor IT&C. cereale). • Potrivit datelor preliminare.

componenta alimentară (+0. fiind de aşteptat ca producătorii din industria alimentară să transfere majorarea costurilor cu materia primă in preţurile de consum şi in perioada urmatoare.4 puncte procentuale). in pofida majorării cu circa 20 % a tarifului călatoriilor cu metroul. data fiind ponderea redusă a acestei categorii in cosul de consum. In sens dezinflaţionist au acţionat in intervalul analizat preţurile administrate. .

Criza politică din Grecia a determinat reinflamarea riscurilor cu privire la sustenabilitatea Zonei Euro.• • In şedinţa din 2 august 2012. Pe parcursul lunii august. Grecia a revenit în atenţia pieţelor financiare internaţionale. (iv) menţinerea conduitei prudente a politicii monetare şi (v) atenuarea tensiunilor politice interne in ultima decadă a lunii.7 %. Creşterea cursului de schimb leu/euro din luna precedentă s-a corectat aproape integral in august. Consiliul de administraţie al BNR a hotarat menţinerea ratei dobanzii de politică monetară la nivelul de 5. BNR a continuat să furnizeze in mod regulat lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo săptămanale cu maturitatea de 7 zile. partidele care susţin continuarea reformelor în spiritul acordurilor financiare internaţionale au obţinut sub 50% din sufragii). (ii) semnalul pozitiv dat de declaraţia comună FMI/CE/BM la incheierea misiunii periodice de evaluare. Criza datoriilor suverane. precum şi păstrarea nivelurilor in vigoare ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei şi. mişcarea descendentă a acestuia fiind susţinută de: (i) relativa ameliorare a sentimentului pieţei financiare internaţionale. respectiv. Un alt resort al inrăutăţirii balanţei riscurilor la adresa perspectivei pe termen scurt a inflaţiei il constituia posibila creştere mai amplă a preţurilor internaţionale ale unor materii prime agricole. (iii) evoluţia relativ favorabilă in raport cu aşteptările analiştilor a unor indicatori economici publicaţi in acest interval. La alegerile generale desfăşurate grecii au votat împotriva austerităţii (după cum se poate observa în tabelul alăturat. valoarea medie a cursului de schimb leu/euro a coborât cu 0. de natură să exercite un impact advers consistent asupra preţurilor interne ale alimentelor.25 %. In acest context. • • • GRECIA SI ZONA EURO La puţin timp după cel mai important proces de restructurare a datoriilor suverane din istorie. . ca reacţie la amplificarea presiunilor exercitate asupra cursului de schimb al leului. în acest moment pieţele financiare internaţionale retestează viitorul Uniunii Monetare Europene. gestionarea adecvată a lichiditaţii din sistemul bancar. in valută ale instituţiilor de credit. Practic. ritmul de intărire a monedei naţionale in raport cu euro fiind insă inferior celui consemnat de principalele monede din regiune. coroborată cu o eventuală pierdere peste aşteptări provocată producţiei agricole interne de seceta prelungită din acest an. suprapusă unei eventuale prelungiri a tensiunilor politice interne. plafonând insă temporar volumul acestora. putea antrena ieşiri nete suplimentare de capital. implicit amplificarea volatilităţii cursului de schimb al leului.

Cu o economie de mici dimensiuni (aproximativ 155 mld. conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional). am asistat în ultimii ani de dinainte de criză la o inflamare a consumului. Cum se poate observa în graficul alăturat. deficitul de cont curent s-a intensificat în anii premergători crizei. Pe de o parte. După cum se poate observa în graficele de mai jos. expresie a unei stări de supraîncălzire. deficitul bugetar s-a situat peste pragul de 3%. deşi datoria publică elenă se situa la un nivel foarte ridicat încă din momentul aderării la Zona Euro (aproximativ 100% din PIB). . Starea de supraîncâlzire a fost alimentată şi de politica bugetară pro-ciclică. dar şi de nivelul redus al dobânzii reale (mai ales după aderarea la Zona Euro). dar şi în Pactul de Stabilitate şi Creştere). Practic. Consumul privat elen a beneficiat în primul deceniu al anilor 2000 (până la declanşarea crizei mondiale) de caracteristicile perioadei Marea Moderaţie (nivelul redus al aversiunii faţă de risc). euro. Regulile de deficit bugetar nu au fost respectate. care exprimă evoluţia consumului privat la un ritm cu mult peste posibilităţi. menţionez deficitul de cont curent. atingând valori 6%-7% din PIB în perioada 2004-2007. Grecia a încetat să respecte regulile bugetare europene (menţionate în Tratatul de la Maastricht. după obţinerea paşaportului EURO. Grecia a acumulat importante dezechilibre macroeconomice externe şi interne în anii premergători declanşării celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii. Astfel. consemnând valori de aproximativ 14% din PIB.

Climatul macroeconomic elen din ultimii ani ai Great Moderation (consumul în exces. statul elen a recurs la susţinere financiară internaţională. coroborat şi cu nivelul nesustenabil al datoriei publice elene (peste pragul de 100% din PIB în 2008). manifestată îndeosebi în economiile cu puternice dezechilibre macroeconomice (cazul Greciei). Capitalurile străine au părăsit economia. dar şi cu deficitul bugetar ridicat. Într-un astfel de context. Primul val al celei mai severe crize economico-financiare din ultimele decenii a determinat sistarea finanţării externe (sudden stop). am asistat la declanşarea crizei datoriilor suverane în Grecia. determinând o creştere spre valori insuportabile a costului de finanţare. dar şi public) a determinat o apreciere a cursului de schimb real efectiv (cu aproximativ 8% în perioada 1999-2008). Aceste dezechilibre (extern şi intern) au determinat adâncirea prăpastiei între investiţii şi economisire în Grecia (după cum se poate observa în graficul alăturat) (de la aproximativ 5% din PIB în 1999 la 14. Prin urmare.7% din PIB în 2008). Numai că ajustarea economiei elene nu se poate realiza. potenţialul economic se . cu impact nefavorabil pentru competitivitatea internaţională şi aşa scăzută a Greciei. Grecia devenind un şoc asimetric permanent în cadrul Uniunii Monetare Europene (economia a intrat în al 5-lea an de declin. atât privat.

În prezent primele de risc ale statelor europene se situează în general peste valorile din vara anului 2011 (moment critic pentru finanţele publice la nivelul economiilor dezvoltate. investiţiile s-au contractat puternic pe parcursul ultimilor ani.situează în teritoriu negativ. dar şi mari (Italia sau Spania). atât de dimensiuni mici (Portugalia). Criza din Grecia atrage atenţia cu privire la sustenabilitatea Zonei Euro. atât în Zona Euro. dar şi în Statele Unite). iar rata de economisire din economie se află la minime istorice). . Criza datoriilor suverane s-a propagat din Grecia către alte economii din Uniunea Monetară.

Aceste eforturi de politică macroeconomică nu prezintă credibilitate pentru pieţele financiare din cel puţin două motive.Persistenţa crizei datoriilor suverane din Europa reflectă în primul rând inconsistenţa fundamentală a Uniunii Monetare. Deşi autorităţile responsabile cu implementarea politicilor economice în cadrul Zonei Euro au adoptat şi implementat o serie de măsuri pe parcursul ultimelor trimestre pentru a contracara flagelul datoriilor suverane. falimentul unui stat membru. Aceste economii devin vulnerabile la modificări ale sentimentului din pieţele financiare. Iar propagarea crizei în Zona Euro a fost determinată de lipsa Uniunii Politice (plafonul menit să ofere stabilitate regiunii. Cum de altfel s -a întâmplat cu Grecia. dar şi posibilitatea de a controla moneda în care economia respectivă se împrumută. Pe de o parte. arhitectura monedei unice în Europa a exclus scenarii alternative pentru o astfel de criză a datoriilor suverane: salvarea unui stat membru (clauza no bail-out). încălcându-se astfel articolul 125 din Tratatul de la Maastricht (care exclude bailout-ul). ieşirea unui stat membru din uniunea monetară. Totodată. dar pe care nu le controlează. criteriile de convergenţă nominală impuse prin Tratatul de la Maastricht s-au dovedit insuficiente. Zona Euro nu a fost optimă la momentul creării şi nici nu a devenit între timp. necesară în momentele de criză). în realitate observându-se o divergenţă reală în rândul economiilor din Zona Euro (care s-a intensificat în contextul crizei mondiale). un mecanism de soluţionare a unei astfel de situaţii. devenind simple economii emergente din cadrul Zonei Euro). Prin participarea unui stat la o uniune monetară se pierde atât controlul politicii monetare şi a politicii de curs de schimb. s-au încălcat principiile de bază ale construcţiei monetare europene (ceea ce poate exprima disperarea şi panica factorilor de decizie ale acestor instituţii): Banca Centrală Europeană a monetizat o parte din datoria publică a statelor care au solicitat sprijin extern (Grecia. care se împrumută în principalele monede internaţionale. acestea nu s-au dovedit a fi credibile pentru pieţele financiare (Uniunea Monetară Europeană se menţine în continuare vulnerabilă). guvernele ţărilor membre ale Uniunii Monetare Europene au sprijinit salvarea economiilor cu probleme. Situaţie similară cu cea a economiilor emergente. Irlanda şi Portugalia care se află în faliment de facto (acestea au fost retrogradate la categoria junk de către Agenţiile de Rating. Totodată. O deteriorare a acestui sentiment poate provoca ieşiri de capital (crize de lichiditate). care pot conduce la insolvenţă. Portugalia) (încălcând Statutul). . Irlanda.

Greenspan). dat fiind că au fost încălcate principiile fundamentale care au stat la baza creării Zonei Euro: monetizarea datoriei publice de către Banca Centrală Europeană. Un scenariu diametral opus realizării Uniunii Politice ar consta în destrămarea Zonei Euro (scenariu menţionat şi de fostul Preşedinte al Rezervei Federale. A. scenariul realizării Uniunii Politice în Europa. investitorii pe pieţele de capital trebuie să se . devierea de la fundamente declanşând unde de atacuri speculative. Măsurile liderilor europeni din ultimele trimestre pot fi considerate paşi mărunţi în direcţia realizării Uniunii Politice. ieşirea Greciei din Zona Euro. Mai ales. probabilitatea unui astfel de scenariu a crescut în momentele critice din Grecia sau alte state europene. o parte din investitori ar prefera cash-ul în astfel de momente. contracţie economică. Investitorii şiar reduce rapid expunerile pe celelalte state din Zona Euro care prezintă vulnerabilităţi macroeoconomice (Portugalia. cu efecte de spill-over pe mapamond. Aceste economii sunt în acest moment şocuri asimetrice în Zona Euro. Iar cotaţia internaţională la aur şi la dolar ar putea înregistra aprecieri importante. Spania. Deşi e greu de imaginat. Consecinţele unui astfel de scenariu ar putea fi dezastroase şi pe termen lung şi pentru economiile dependente de finanţarea externă (cazul României). iar criza datoriilor suverane nu este nici pe departe terminată.În prezent se pot creiona trei scenarii principale cu privire la viitorul Uniunii Monetare din Europa. investiţiile din economia reală ar avea de suferit pe termen mediu şi lung. În primul rând. şomaj ridicat. dar acest proiect pare destul de îndepărtat. De asemenea. Un al treilea scenariu ar consta în stabilizarea Uniunii Monetare Europene prin respectarea principiilor fundamentale din Tratatul de la Maastricht: revenirea Băncii Centrale Europene la un comportament conform cu Statutul. Investitorii şi-ar reduce expunerea pe titluri cu randament variabil şi ar creşte expunerea pe titluri de stat emise de Germania şi Statele Unite. etc. pieţele financiare şi-au pierdut încrederea în mecanismul euro. Acest proces ar presupune noi eforturi financiare din partea economiilor puternice ale Zonei Euro şi pierdere de suveranitate din partea statelor vulnerabile din punct de vedere economic. climatul din Zona Euro se menţine critic. O perioadă prelungită de incertitudine. pieţele financiare pot forţa ieşirea unuia sau mai multor state din Uniunea Monetară. Pe termen scurt străinii şi-ar reduce la maxim expunerea pe activele româneşti. etc). Este dificil de crezut şi de imaginat în acest moment că vom asista la realizarea acestei Uniuni în următoarele trimestre. Acest scenariu este plauzibil. că economiile ţărilor care au beneficiat de sprijin financiar în ultimele trimestre necesită un lung şi dificil proces de ajustare economică (care s-ar putea prelungi pe parcursul mai multor generaţii). Într-un astfel de context. cel puţin din perspectiva termen scurt-mediu. responsabilizarea guvernelor pentru deciziile lor (neintervenţia celorlalte ţări membre pentru a salva statele aflate pe marginea prăpastiei). comportamentul bugetar neadecvat al guvernelor statelor membre. Insă destrămarea zonei euro ar putea pune capăt procesului de construcţie europeană. ar determina o volatilitate ridicată pe pieţele financiare europene. Concluzionând. Totodată. Practic. Italia. Cu alte cuvinte. Iar locul şi rolul Europei în economia mondială ar avea mult de suferit într-un astfel de scenariu. Pentru investitorii cu experienţă în speculaţii un astfel de scenariu ar putea constitui o oportunitate. acţiunile companiilor din aceste ţări ar consemna scăderi importante. Ar putea urma o perioadă de haos economic şi social cu consecinţe greu de determinat şi imaginat în present. Spre exemplu. În acest context.

recomandarea este de vânzare pe toate clasele de active româneşti. Pe de altă parte. un astfel de scenariu ar putea determina oportunităţi pentru speculator. În cazul intensificării factorilor de risc din plan european. recomandat pentru investitorii români este sa fie prudenţi în luarea deciziilor de expunere pe pieţele de capital în trimestrele următoare. menţionez faptul că starea critică din Zona Euro are repercursiuni imediate şi pentru economia României. . Nu în ultimul rând. Date fiind cele de mai sus.aştepte în continuare la momente de volatilitate.

precum si obligatiile statului catre trezoreria proprie. financiare. Datoria publica totala reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare ale statului (guvern. unitati administrativ-teritoriale) la un moment dat.Datoriile suverane . rezultate din împrumuturi interne si externe (în lei si în valuta) contractate pe termen scurt. în functie de locul unde se contracteaza si de conditiile împrumutului. . Mai jos putem vedea topul statelor UE in functie de acest indicator.Estonia Datoria suverana reprezinta totalul datoriilor statului catre creditorii de la care s-a imprumutat. Datoria publica se exprima în moneda nationala sau în valuta. mediu si lung. pentru sumele avansate temporar în scopul acoperirii deficitului bugetar. institutii publice.

6 procente din PIB.Ponderea Datoriei Suverane in PIB in momentul Q1/20 12 *cifrele sunt exprimate in procente 14 0 12 0 10 0 80 60 40 20 0 Bulga ria Luxembo urg Romania Sweden Lithuania Czech Republic Latvia Denmark Slovakia Slovenia Finland Poland Netherla nds Spain Austr ia Cyprus Malta Hunga ry Germa ny United Kingd om Franc e Belgiu m Irelan d Portu gal Italy Greec e 1 Estonia Dupa cum putem observa si din graficul de mai sus.6 procente din PIB comparativ cu Grecia care depaseste nivelul PIB-ului cu 32. nivelul datoriei suverane la nivelul UE este destul de variat.Putem evidentia faptul ca Estonia inregistreaza o pondere a acestei datorii de doar 6. . Guvernele ce s-au succedat la cârma tarii au cautat o liberalizare a pietei.Generalitati Economice : Estonia. ESTONIA . ajungand la o pondere a datoriei de 132. dispune de o moderna economie de piata si înregistreaza una din cele mai mari procente în ceea ce priveste venitul pe cap de locuitor raportat la zona regiunii Baltice si Europa centrala. o tara ce a aderat la UE în 2004.4 puncte procentuale .4 % din PIB. promovând în aceeasi masura o agenda economica cu viziuni pro-afaceri. Vom privi mai in detaliu tara care a reusit sa-si mentina cea mai mica pondere a datoriei suverane.aici vom face referire la Estonia care a inregistrat in primul trimestru al anului 2012 o valoare de 6.

eu .eurostat.1 Sursa date : www.

Totodata. 2 3 www. economia Estoniei are cea mai rapida crestere din zona euro. Întocmai precum majoritatea tarilor din ultimii ani.4 milioane de locuitori a adoptat moneda euro într-un moment în care criza datoriilor europene evidentia punctele slabe ale monedei unice. spune Andres Kasekamp. Estonia a aderat la OECD în decembrie 2010 si a adoptat moneda unica europeana la 1 ianuarie 2011.ro www. în principal din cauza unei cereri mai mici la nivel de investitii si consum.ro . economia Estoniei s-a vazut pusa în situatia de a scadea din cauza crizei economice globale intrând în recesiune la mijlocul lui 2008. proprietar al unei companii de productie audiovizuala în capitala Tallinn. La acea vreme. consumatorii si întreprinderile platesc rate mai mici de dobânda. Slovacia. profesor de stiinte politice la Universitatea Tartu. "Pentru un stat mic si sarac de la periferie.rata somajului se mentine peste 17% in Q1 2012.capital. dar cu toate acestea. între 2003 si 2007. care avea deja un an vechime în zona euro si îsi exprima nemultumirea ca a fost nevoita sa-i ajute pe greci. micul stat baltic cu 1. Exporturile crescânde spre Suedia si Finlanda au readus însa economia pe un trend ascendent în 2010. principalul ei partener comercial. iar legaturile de afaceri cu Finlanda. Actualul Guvern a urmarit politici fiscale sanatoase ce au avut pe cale de consecinta(criza economica din anul 2008) un buget echilibrat si o datorie publica foarte mica. statutul de membru al nucleului european este înca foarte valoros. Suedia si Germania Prioritatea Tallin-ului a fost fara îndoiala o sustinere a ratei de crestere cu o medie de 8 procente pe an. dar si de legaturi puternice cu tari precum: Finlanda. în conditiile în care lucrurile sunt acum mai transparente".2 spune Ermo Saks. Estonia se simte mai în siguranta în clubul euro. La doar doua decenii dupa ce a iesit din fosta Uniune Sovietica. care o are pe Rusia ca vecina.capital. sunt tot mai strânse. "Tot mai multi producatori finlandezi cauta parteneri în Estonia.ezitând în a se lansa drastic în reforme pe piata. unde costurile sunt cu 48 la suta mai mici decât în Finlanda. economia beneficiaza de un puternic sector electronic si de telecomunicatii. chiar daca zona euro este întro perioada de mare dificultate" 3 . În urma cu mai bine de un an. PIB-ul a scazut cu 15 procente în 2009 – fiind printre cele mari scaderi. Acum.

remarca Busienss Week. Economia Estoniei s-a contractat cu aproape o cincime în 2008 si 2009. datoria publica masura 6 la suta din Produsul Intern Brut. adica cea mai scazuta rata din UE. dupa explozia bulei imobiliare. guvernul a redus salariile din sectorul public cu 10 la suta. Ca raspuns. a luat mai multe dividente de la societatile de stat decât planuia si a înghetat contributiile la sistemul de pensii pentru a îndeplini cerintele de deficit bugetar necesare intrarii în zona euro. iar bugetul de stat era chiar în surplus. a marit impozitele.Înainte de a se alatura zonei euro.eu .eurostat. Evolutia Q1-Q4 2011 si Q1 2012 a Datoriei Suverane pentru top 10 tari cu ponderile cele 50 mai mici 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Q1/201 1 Q4/201 1 Q1/201 2 Sursa date : www. Pâna la sfârsitul anului 2011. iar criza financiara globala a facut imposibila creditarea. Estonia a atins un nivel de probitate4 fiscala la care Grecia ar putea doar sa viseze.

4 Probitate fiscal a = transparenta fiscala .integritate fiscala u .

spune Priit Perens.5 puncte procentuale fata de primul respective ultimul trimestru al anului 2011.9 la suta fata de anul precedent: adoptarea monedei euro a amplificat nivelul de confort al partenerilor sai comerciali din UE. pentru o perioada lunga de timp. Chief Executive Officer la Swedbank AS. putem observa faptul ca desi se afla pe primul loc intr-un clasament al celei mai mici ponderi a datoriilor in PIB . “Cel mai important lucru este ca am pus capat tuturor speculatiilor pe seama unei posibile devalorizari”5.Diferenta in pp. Estonia a inregistrat in primul trimestru al acestui an o crestere cu 0. a scazut încrederea investitorilor. cel mai mare creditor din Estonia. Q1 2012 comparat cu Q1/2011 si Q4 2011 6 5 4 3 Q1/2011 2 Q4/2011 1 0 -1 -2 Din graficele afisate mai sus .1 respectiv 0. deoarece bancile din Estonia au început creditarea în euro înainte ca tara sa adopte oficial moneda . drept pentru care au importat mai mult din Estonia. Si tocmai îngrijorarile ca toate tarile baltice ar putea înregistra o devalorizare.) În 2011.tari care au reusit sa scada ponderea datoriilor deja mentionate. O devalorizare ar fi fost dezastruoasa. economia Estoniei a crescut cu circa 7.Cu toate acestea are cea mai mica rata medie de crestere daca ne raportam la 8 din cele 10 tari din top 10 datorie suverana(exceptie facand Suedia si Danemarca.

5 www.capital.ro .

ar fi însemnat o povara zdrobitoare pentru întreprinderi si populatie. Estonia este departe de atmosfera apasatoare din restul Europei. Achitarea unor credite exprimate în euro. datoria nationala. O reusita cu atât mai remarcabila cu cât vine dupa o grava criza economica: în 20082009. Estonia poate fi mândra de performantele ei economice.incomemagazine. aceasta tara s-a confruntat cu o recesiune de aproape 15%! Cum a fost posibil? Peeter Koppel. Mai mult. micul stat baltic este singurul membru al clubului tarilor care folosesc moneda comunitara care a reusit sa afiseze un buget excedentar. barurile sau buticurile amenajate în stil nordic sunt luate cu asalt de clienti. întreprinderile din domeniul hightech se plâng ca nu gasesc personal pentru completarea locurilor vacante. ei i-au ales pe liderii care au impus acest program de reduceri drastice de cheltuieli. Punctele Tari : Atuurile acestei foste republici sovietice. cu coroane devalorizate.comuna. La rândul ei. pentru Global Post.ro . fata de 81% în cazul Germaniei sau de 165%. Cresterea Produsului Intern Brut (PIB) de 7. în cel al Greciei. dar oamenii au avut încredere în politica autoritatilor”6. austeritate si iar austeritate!”. 6 http://www. „Estonienii au înteles situatia si au fost de acord cu taierile salariale: 20% pentru ministri si 10% pentru marea majoritate a functionarilor de stat. explica Juhan Parts.la safrsitul anului 2011 nu reprezenta decât 6% din PIB. estonienii au acceptat sa strânga dramatic cureaua. fiind catalogata drept una dintre cele mai liberale economii ale lumii. Fara sa vocifereze. Iar în timp ce restaurantele. o astfel de masura nepopulara ar fi generat agitatie si nemultumire la nivelul societatii.6% în 2011 este de cinci ori mai mare decât media europeana. de la SEB Bank. În vremuri normale. Aspecte favorabile Estonia La aproape 17 luni de la intrarea într-o zona euro mai mult decât vulnerabila. stie raspunsul: „Austeritate. fost premier al tarii. „tigrul baltic” sunt : • O politica economica solida si liberala. supranumita de analistii de pretutindeni. În plus.

Puncte Slabe : Totusi.• O politica orientata spre stimularea investitiilor . sectorul industrial asigura 26. care o plaseaza la rascruce de drumuri între Europa si Rusia. Estonia a fost plasata pe treapta cu numarul 44. • Neaparat trebuie mentionat ca în Estonia numarul taxelor este de numai 7. Estonia a ocupat anul acesta pozitia generala 24. • Înca un amanunt menit sa-i atraga pe investitori: timpul necesar îndeplinirii tuturor formalitatilor administrative se ridica la 81 de ore. 187 în SUA si 215 în Germania. micul stat baltic. comparativ cu 313. prin oferirea de drepturi egale atat investitorilor interni cat si celor externi . întreprinzatorii trebuie sa stie.7% din PIB si reprezinta. agricultura „cântareste” 2. Din punct de vedere al structurii economice. 11 în Statele Unite sau 16 în Germania. cu o populatie totala de 1. ca prezinta o piata interna de talie relativ redusa. la capatul opus situându-se solutionarea cazurilor de insolvabilitate (locul 72).Estonia nu aplica nici restrictii. se gaseste pe locul 40 si pe 65 la protectia investitiilor. unde predomina produsele finlandeze si suedeze. În clasamentul Doing Business. raport anual elaborat de Banca Mondiala. în acelasi timp. fata de media de 41. cu cinci proceduri obligatorii si 7 zile necesare obtinerii autorizatiilor în acest sens. ca forta de munca angajata. • Un climat favorabil afacerilor. pornind sa cucereasca Estonia. • O mâna de lucru bine formata si flexibila. Privind pe categorii. 3% din populatia activa a tarii.9 în Europa de Est si Asia Centrala. La capitolul obtinerea de credite. În ceea ce priveste crearea unei întreprinderi sau deschiderea unei afaceri.3% din PIB si ocupa aproximativ 33% din forta de munca. comertul transfrontalier prezinta cea mai buna asezare (locul 3). în scadere cu sase locuri fata de editia de anul trecut a studiului. iar puterea de cumparare ramâne sub nivelul înregistrat în alte state din regiune. În schimb. • O pozitie geografica avantajoasa. nici praguri limita pntru investitiile straine.7 în Europa de Est si Asia Centrala.34 milioane de oameni si o densitate de 32 de locuitori/ km². Societatile cu capital extern beneficiaza de aceleasi drepturi ca si cele locale. principalele ramuri de .

Salariul minim lunar se ridica la 230 de euro. Principalii clienti ai economiei estoniene sunt Rusia. telecomunicatii. aeroporturi. servicii publice. vârsta de pensionare fiind de 63 de ani pentru barbati si 60 pentru femei. în special transporturile si sistemele de logistica. Suedia. Finlanda. pre¬lucrarea lemnului. Suedia si China. minereuri bituminoase. reconstructia de cai ferate. jocuri de noroc si pentru sectorul bancar se impune obtinerea unei licente de activitate. electronica. BIBLIOGRA . cel mediu brut la 720 de euro. Pentru angajarea unei afaceri în domenii precum minerit. autoturisme si alte tipuri de vehicule. Lider absolut este sectorul serviciilor. aparatura electrica pen¬tru telefoane. alaturi de serviciile financiare.activitate pe acest segment fiind industriile agroalimentara (produse lactate si prelucrarea carnii). cel mai dezvoltat. cel mai prost . Cel mai bine sunt remunerati lucratorii din finante. chimica. porturi si baraje. vânzarea de produse farmaceutice. marii furnizori ai tarii fiind Rusia.angajatii din hoteluri si restaurante. cabluri izolate. Letonia si Statele Unite. alcool si tutun. Finlanda. Estonia exporta petrol. Saptamâna de lucru are o durata legala de 40 de ore. Germania.

Comisia Europeană.europa. publicată în Monitorul Oficial nr439/29 iunie 2007 13. 11. http://www. „Ziarul Financiar”. 25 November 2011 www.ro 15.eu http://epp. 12. 7. şi colectiv.bnr. 6. Finanţe publice. www. Member of the Executive Board of 4. Sovereign contagion in Europe. Mix. 3. Guvernele au contribuit mai mult decât pieţele financiare la situaţia complicată în care ne aflăm astăzi. 10 octombrie 2011 2. 2007. Bucureşti. the ECB.eu/economy_finance/publications/european_economy/2012/pdf/ ee-20124. 2012 Report on Public Finances in EMU.ecb.bnr. www. 6.G. Seminar of the European Economies and Financial Centre. Greece's debt crisis: overview.pdf.mfinante. august 2011 7. 2009. www.ro 14. 10. Ediţia a IV-a.pdf . „Ziarul Financiar”. 5. www.ro 9.FIE: 1. Nelson.ec. Georgescu F. Moşteanu T.europa. Târgovişte.eu 5. www.capital.eu/portal/page/portal/statistics/th emes 8. 2008.eurostat. policy reponses and implications. R. London. 4.U. O. www.fas. 4.64/2007 privind datoria publică. nr. Larisa Elena Moisică Preda – Finanţe publice. Editura Universitară. Cine câştigă din criza datoriilor suverane.ro . Editura Bibliotheca. Belkin.eurostat. Finanţe publice. José Manuel Gonzâlez-Pâramo. (coordonator).ro 16. http://ec. Bucureşti. 15 septembrie 2011 3. Lucian Croitoru.org/sgp/crs/row/R41167.zf. Văcărel I. Editura Didactică şi Pedagogică. Lucian Croitoru. P. D. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times