PROIECT

ANALIZA PERFORMANŢEI ŞI EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIŢII DIRECTE

CUPRINS
1. INTRODUCERE -prezentarea societăţii analizate, motivarea temei
2. ANALIZA PERFORMAŢEI ÎNTREPRINDERII

2.1.Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil 2.2.Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere 2.2.1.Indicatorii de performanţă 2.2.2.Ratele finaciare 2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar 2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil si financiar
3. EVALUAREA INVESTIŢIEI (cu autofinanţare 100%)

3.1.Elementele financiare pentru fundamentarea VAN 3.2. Estimarea costului capitalului investiţiei (kinv) 3.3.Criteriile de evaluare VAN, RIR 3.4.Analiza de sensitivitate 3.5. Pragul de rentabilitate contabil şi cel financiar 3.6.Simularea Monte-Carlo 4. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE 4.1.Costurile capitalurilor proprii 4.2.Costurile capitalurilor împrumutate 4.3.Valoarea actualiyată netă ajustată (VANA) 5. CONCLUZII 6. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1. Introducere

Avănd o experienţă de peste 40 de ani in domeniul materialelor de construcţii din România, S.C. PREFAB S.A. Bucureşti este în prezent unul dintre cei mai mari producători români de profil. Începând cu anul înfiinţării, 1967, Prefab SA Bucuresti a fost unul dintre cei mai importanţi furnizori ai industriilor naţionale construcţii de locuinţe si obiective indstriale. Societatea îşi menţine competitivitatea prin eficienţa şi flexibilitatea producţiei pe care o adaptează cerinţelor pieţei şi prin introducerea de produse noi. Controlul şi reducerea costurilor reprezintă o preocupare continuă. Proiectarea atentă a fluxurilor de numerar şi a investiţiilor necesare optimizează activitatea de finanţare. Coordonarea activităţilor de aprovizionare, dezvoltarea de produse noi, marketingul şi vânzările sunt alte mijloace de creştere a eficienţei. Pentru anul în curs S.C. PREFAB S.A. Bucureşti şi-a propus o creştere a cotei de piaţă în condiţiile în care strategia de marketing se concentrează pe lansarea de produse noi, modernizarea sistemului de distribuţie şi sprijinirea exporturilor. Societatea PREFAB S.A. Bucureşti actioneaza in urmatoarele domenii de activitate : ► beton celular autoclavizat care este un material pentru constructii cu o structura poroasa, obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA-ul este supus unui tratament termic în autoclava la presiune si temperatura ridicata. • B.C.A. -ul de zidarie • B.C.A. -ul de izolatie ► tuburi de presiune din beton • tuburi sentab • tuburi premo ► grinzi • grinzi usoare • grinzi drepte • grinzi curbe ► garaje auto prefabricate ► stălpi din beton pentru linii electrice aeriene ► garduri din beton ► agregate de balastieră

1 din data de 17. prin Hotărârea Consiliului de Adminitraţie nr. nr.266.persoane fizice .C.298.97% .80.50 ron si este integral privată. Cuza Vodă. acţionar maoritar a devenit societatea cu capital mixt româno-american ROMERICA INTERNATIONAL S.411 ron la 24. şi are in prezent un capital social de 24.266. 132.2008 în baza Hotarârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor nr. fiecare acţiune având o valoare nominală de 0. Prefab S.533.50 ron.706.50 ron de la 12.50 ron Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise : comune nominative . sector 4 Cod unic de înregistrare la Oficiul registrului Comerţului : R 1916198 Număr de ordine în Registrul Comerţului : J40/9212/2003 Piaţa reglemenată pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise : RASDAQ Capital social subscris şi vărsat : 24.4. Bucureşti a fost privatizată prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut de Fondul Propritarii de Stat.266.A.R.A. Analiza deciziei de finanţare(terorie) Analiza deciziei de investiţie(teorie) .L. str.A.2008 publicată în Monitorul Oficial al României partea a IV-a. sediul social : Bucureşti. 653/1 din data de 01.50 ron.419 acţiuni nominative emise în forma dematerializată.709.348.22% Scopul proiectului Proiectul işi propune să analizeze performanţa societăţii PREFAB S. reprezentând 48.2. 96 din data de 17.02.2008. nr.01.03.persoane juridice Date de identificare : denumirea societăţii : S. Bucureşti şi oportunitatea realizării unui proiect de investiţii .Societatea PREFAB S.77% . atât din surse proprii ( autofinanţare ) cât şi din atragerea de capitaluri din surse exterioare ( majorarea capitalului social şi/sau solicitarea unui credit bancar ) . Capitalul social a fost majorat cu 11.918. Astfel. Structura acţionariatului este : Romerica Internaţional SRL Bucureşti .709.12.04% SIF Muntenia Acţionari diversi .

care au contribuit la cresterea capacitatii de productie. pe perioada considerată. piata materialelor de construcţii a avut o tendinta generala de creştere. de rentabilitate ale activităţii întreprinderii(obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierdere).”1 Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze. Analiza performanţei întreprinderii “Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. este rezultatul net(profit sau pierdere). p. editia a treia. Bucuresti 2002. Informaţia comună care se întâlneşte în cele două documente de sinteză. inclusiv investitionale . In ceea ce priveste societatea Prefab SA . în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu concurenţial. 2002. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare. Au fost finalizate o serie de obiective cu impact deosebit asupra eficientizarii activitatii economice. Pe ansamblul anului 2007. pe de o parte modalităţile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ) şi pe de altă parte treptele de acumulare bănească. de prelucrare şi de ieşire. cu precadere a activitatilor de productie. “Finante”. Editra Economica.CAPITOLUL 2. anul 2007 a permis concentrarea eforturilor . însă a prezentat particularităţi pe principalele segmentele de piată . Bilanţul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat. în timp ce contul de profit şi pierdere sintetizează rezultatul fluxurilor economice şi financiare de intrare. anul 2007 a adus o crestere semnificativa a vanzarilor datorata in principal: ♦ pregatirii continue a echipei de tehnicieni cu rol de promovare si suport tehnic pentru forţa de vanzări din teritoriu ♦promovarii in randul profesionistilor a produselor în cadrul unui program complex de prezentări practice şi teoretice ♦instruirea distribuitorilor şi a echipelor de constructori ♦promovarea intensiva a produselor printr-o campanie complexa de marketing 1 Ion STANCU. ca o reflectare a rentabilităţii întreprinderii şi a noii stări patrimoniale a acesteia. 780 . Referitor la piaţa produselor principale (BCA şi tuburi de beton). spre eficientizarea tuturor activitatilor operationale .

70 127.79 107. din care : .625 10.89% comparativ cu anul 2006. Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil Patrimoniul net sau activul net (contabil) – ANC reprezintă valoarea averii întreprinderii calculată prin metode contabile.059 9. a profitului net şi a profitului net distribuit acţionarilor sub formă de dividend este obiectivul principal al acţionarilor dar interesează în egală măsură şi pe creditori.390.366.Rezultat fin-extr 5.909 7.Cheltuieli de exploatare .09 108.277 8.603 1.439 89.26 106.03 117.471 2007 117.775.177 99. s-a propus repartizarea integrală a acestuia in sumă netă de 8.cheltuieli materiale 3.89 120.251. Fondul de rulment (FR) = Surse permanente – Alocări permanente .553 40.Impozit pe profit 7.50 % faţă de anul 2006 datorată în cea mai mare parte de cresterea cifrei de afaceri cu 4.120 mii lei.366.387.008 107.874 95.380 1.326 % 119.326 pentru completarea surselor proprii de finanţare.978 750.Rezultat net 98.943.141.860.762.873.Rezultat din exploatare 4. 2.914 9.199 52. În ceea ce priveste profitul net al exercitiului financiar 2007.171.358. se prezintă astfel : 2006 1.26 Pe ansamblul anului 2007 se constată o crestere a veniturilor din exploatare cu 19.251 mii lei care.50 % . conduc la un procent de realizare a prevederilor bugetare de 119.321 625.50 104.120.17 120.513. fapt ce a permis realizarea unor venituri din exploatare de 117. din care : . comparativ cu anul 2006. evoluţia principalilor indicatori din contul de profit si pierdere pentru anul 2007. comparate cu veniturile bugetate in cuantum de 98. Principalii indicatori de analiză ai patrimoniului net sunt: 1.197 8. Creşterea valorii întreprinderii (a patrimoniului ei net) şi implicit a valorii fiecărei acţiuni.1. eforturile depuse se concretizează în depăşirea semnificativă a bugetului de vanzări.Rezultat brut 6.Pe ansamblul anului 2007.827.cifra de afaceri 2. În concordanţă cu cele prezentate.Venituri din exploatare .283.

Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă poate fi considerată normală numai în situaţia în care este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. până în momentul plăţii lor. Aceasta semnifică faptul că s-a realizat echilibrul financiar pe termen lung conform principiului gestiunii financiare: la necesitati permanente se aloca surse permanente. nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor şi creanţelor. şi exigibilitatea datoriilor de exploatare. fondul de rulment înregistrează valori pozitive şi în creştere în perioada 2006-2007 ca urmare a faptului că ritmul de majorare a activelor circulante este superior ritmului de creştere a datoriilor pe termen scurt (FR = ACR nete). cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute. 2. . respectiv a echilibrului dintre necesarul şi resursele de capitaluri circulante. NFR reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt. salariaţi. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare . respectiv încetinirea încasarilor şi urgentarea plăţilor. La societatea analizată .Active imobilizate unde : Capitaluri permanente = Capitaluri proprii şi împrumutate pe termen lung Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt.Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti . Nevoia de fond de rulment ( NFR ) = Alocări ciclice – Surse ciclice NFR = ( Stocuri + Creante ) – Datorii de exploatare Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre necesitaţile de finanţare ale ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare. pe de-o parte. bugetul de stat. etc. Nevoia de fond de rulment semnifică în esenţă activele circulante de natura stocurilor şi a creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase).FR = Capitaluri permanente . reprezintă o sursă atrasă (nepurtătoare de dobândă) de finanţare a activelor circulante. Obligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori. pe de alta parte. În caz contrar.

3. 1 Indicator FR calcul (CPR+DTL)Act imob 2006 6.12.255 ACR nete = Active circulante – Datorii curente .506 18.967.2007 2006 Active imobilizate Active circulante stocuri Clienti inv.320.705.681.493 0 7.095.484 90.307.048.370.530 16.484 7.588 193.863 -96.725 3 TN FR-NFR 609.650.793 90.56 -5.820 1.769.349.133 11.048.728.204.422 13. Trezoreria netă (TN) = FR – NFR Trezoreria netă exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment.41 2007-2006 1.La această societate. ceea ce semnifică un excedent monetar al exerciţiilor financiare dupa finanţarea activităţii curente.088.217 2 NFR (St+Cr)-DTS 5. reflectând situaţia financiară a firmei atât pe termen mediu şi lung.pe TS casa&ct la banci TOTAL ACTIV 65.871 29. Trezoreria netă înregistrează valori pozitive pe parcursul celor doi ani pentru care s-a efectuat analiza. se înregistrează o nevoie suplimentară de finanţare în creştere de la an la an.fin.crt. cât şi pe termen scurt.266.312 13.639.255 Capitaluri proprii Datorii > 1 an (TL) Datorii< 1 an (curente) furnizori alte datorii pe TS credite bancare TOTAL CAP PR SI DAT 2006 67.942 Bilant simplificat la 31.696. situaţia de faţă indicând o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei firmei pe piaţă .717.899.271 24. realizându-se echilibrul financiar general al firmei.012. FR-NFR-TN Formula de Nr.705.246 117.445.189.833 37.474.370 0 609.789.655 2007 84.072 2007 7.25 7.837 3.699 3.655 2007 79.823 1.249.056.426 1.264.957 117.251 3.503 16. care înregistrează valori semnificative ale creanţelor şi pentru care obligaţiile sunt mai reduse şi cu termene de plată mai rapide.056.353 16.479.779.185.384 7.289 2007/2006 26.

177.650.185.289 3.569.343 87.217 Bilant economic la 31.789.650.251 ACR nete ACTIV ECONOMIC 6.271 2007 79.506 3.518.2.946 8.072 7. reprezintă rata medie de rentabilitate în sectorul materialelor de construcţii în care acţionează societatea Prefab SA Bucureşti.249.249.12.320.072 7.837 2007 84.2.779.126 2.946 48.122 2.871 71. 2.899.648 96.142.343 87.1755 14% Costul capitalului.590.833 Capitaluri proprii Datorii pe termen lung 2006 67.1.533.2006 2007 6.899.653.867.622. Indicatorii de performanţă .867.656 8.2007 2006 Active imobilizate 65.681.5 0.569.801 4. Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere Contul de profit si perdere afenent exerciţiului fianciar 2007 Vanzari Costuri variabile Costuri fixe Amortizari Dobanzi Impozit pe profit Profit net Profit reinvestit Nr actiuni Valoare nominala Profit pe actiune Costul capitalului ( k) 120.000 1.967.118 6. k.419 0.289 ∆ACR nete = 1.518.122 PASIV ECONOMIC 71.

a politicii de investiţie şi a celei de dividend.518.731. independenţa politicii financiare. adică firma obţine profit din activitatea desfasurată. EBITDA demonstrează performanţa economica a unităţii. Ratele financiare . EBITDA = MCV – CF = 17.603 Rezultatul brut înainte de plata impozitului pe profit se calculează ca diferenta intre EBIT si dobanzi.530 17.603 9.518. Rezultatul înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit este egal cu diferenţa dintre EBITDA şi cheltuielile cu amortizarea.141. EBIT = EBITDA – Amo = 12.Marja asupra cheltuielilor variabile reprezintă rezultatul înainte de plata dobânzilor.603 10.946 Indicator MCV EBITDA EBIT EBT EBIT(1.729 12.035. PN = EBIT – Imp = 8.946 2.729 Valoarea rezultată indică faptul că firma analizată dispune de resurse financiare necesare menţinerii sau creşterii sale. EBT = EBIT – Dob = 10. impozitului şi amortizării reprezintă diferenţa dintre marja asupra costurilor variabile şi cheltuielile fixe. impozitului pe profit şi amortizării MCV = CA – CV = 24.731.035.2.384.530 Această valoare arată că exista un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora.384. Rezultatul înainte de plata dobânzii.945 8.141.603 Profitul net reprezintă profitul brut din care s-a eliminat impozitul pe profit.154.2.τ) PN Valoare 24.

pune în evidenţă performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi . investitorii pot aprecia în ce masură investiţia lor este rentabilă sau nu. Ele formează un sistem de indicatori cu ajutorul cărora putem aprecia performanţele firmei. Nivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor şi creditorilor. respectiv a capitalului investit pentru obţinerea acestor performanţe. rata rentabilităţii economice .Return on Assets) Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate.943 Rata rentabilitatii financiare (ROE – Return on Equity) Acest indicator reprezintă unul dintre indicatorii majori urmăriţi de investitori şi de management.569 Rata dobânzii Rdob = Dob (1-τ) / DAT 0 = 8 Se observa urmatoarea relatie intre indicatori : . în concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându-i împrumuturi. ROE = PN / CPR = 12. ►Rate de profitabilitate Rata marjei brute = [PB + Dob(1-τ) ]/ Vanzari = EBIT ( 1-τ ) / Vanzari = 0. riscul şi valoarea întreprinderii.07089 Rotatia activului = Vanzari / Activ economic = 1.07618 Rata marjei nete = PN / Vanzari = 0. În analiza acestei rate de eficienţă globală. Cu ajutorul acestei rate. ROA = EBIT(1-τ) / AE = 14. punctelor tari şi punctelor slabe ale acesteia.3677 Rata rentabilităţii economice (ROA . desprindem ideea creării de valoare suplimentară pentru acţionari.Ratele financiare sunt diverse rapoarte ce caracterizează rentabilitatea.

A. Rezultatul fiecăruia dintre cele două exerciţii financiare analizate dezvăluie un nivel bun al acestei rate .8 in fiecare din cei doi ani analizaţi .94 % > 14 % > 8 % > 7 % . Având în vedere acest aspect. ea examinând corelaţia dintre activele curente şi datoriile curente. iar un nivel mai mic de 1 poate fi un semnal de alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt. În analiza lichidităţii curente a întreprinderii se urmăreşte de fapt a se aprecia măsura în care societatea este aptă a-şi onora obligaţiile curente asumate. salariaţi. Rata lichidităţii imediate (intermediară) = (ACR-STOCURI ) / DAT CRT >=0. ceea ce indică o întreprindere performantă. această rată atinge valori mai mari de 0. ► Rate de risc Rate de lichiditate Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în bani. Rata lichiditatii la vedere (“test acid”) = (Disponibil+Inv fin pe TS) / DAT CRT>=0.ROA > k > Rdob > Rinfl 14. Un nivel de 0.2 – 1. cum sunt datoriile către furnizori. se apreciază cât din datoriile curente sunt onorate din activele lichide existente în întreprindere.6 Aceasta reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidităţii interne a unei întreprinderi . în sensul că . fiind evident faptul că întreprinderea are capacitatea de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt. exprimând capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate de a acoperi datoriile exigibile într-un timp relativ scurt. Rata lichidităţii generale = ACR / DAT CRT >=1 Aceasta este cea mai cunoscută rată de lichiditate.5 poate evidenţia probleme de onorare a plăţilor scadente. Analizând lichiditatea la vedere a societăţii Prefab S. în perioada 2006-2007. În cazul nostru . se poate aprecia o situaţie critică în întreprindere.5 reprezintă un nivel asigurator al acestei rate . în vreme ce un nivel mai mic de 0. în măsura în care se iau în considerare doar activele lichide.8 Această rată financiară măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin la o unitate monetară de datorii pe termen scurt. aceasta relaţie reprezentand “regula de aur” in finanţe . Aprecierea generală este că un nivel de 1. buget şi datoriile bancare pe termen scurt.8 – 1 al acestei rate este apreciat drept corespunzător.

0929 0.0676 -0.3382 0.8248 0. Rate de lichiditate şi solvabilitate Indicator Lichiditatea curentă (%) Lichiditatea intermediară (%) Lichiditatea la vedere (%) Rata solvabilităţii generale (%) Rata solvabilităţii patrimoniale (%) Formula de calcul Active curente/Datorii curente (Active curenteStocuri)/Datorii curente (Disponibil+Investitii fin.5 evidenţiază o situaţie satisfăcătoare.053 0.8389 2007/2006 1. .9483 2007 1.1094 Solvabilitatea generală şi solvabilitatea patrimonială Un alt indicator studiat la capitolul echilibru financiar. şi acest indicator.S. Băncile utilizeaza uneori. în ceea ce priveşte bonitatea ei. Din punctul acesta de vedere.Valoarea minimă a ratei solvabilităţii globale se consideră 1.5 în cei doi ani. lucru susţinut mai ales şi de rata solvabilităţii patrimoniale.4.3 este apreciată ca riscantă de către finanţatori. Valorile acestui indicator de-a lungul perioadei indică faptul că firma analizată este solvabilă. întreprinderea poate face faţă datoriilor. punând la dispoziţie tot activul.2706 0.6156 0. În ansamblu.231 -0.4281 -0.5.aceasta nu dispune de suficient disponibil pentru a-şi achita obligaţiile curente. şi în acest sens trebuie luate măsuri de identificare a acelor variabile care să menţină această capacitate la un nivel între 1% şi 2%. în studiile de analiză a bonităţii unui client.3 – 0. atunci firma este insolvabilă.894 0.0330 4. cel puţin.)/Datorii curente Activ total/Datorii totale Capital propriu/(Capital propriu+Credite bancare) 2006 1. solvabilitatea generală.0437 0. În ceea ce priveşte rata solvabilităţii patrimoniale. care de asemenea se situează la valori de peste 0. reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor. pe T. În cazul în care rata solvabilităţii globale este mai mică decât 1.2640 3.9177 0. în vreme ce un nivel între 0. această situaţie datorându-se faptului că societatea acordă clienţilor termene mai lungi de plată. De regulă. un nivel bun depăşeşte valoarea de 0.8846 2007-2006 -0. managerul trebuie să-şi pună problema incapacităţii medii anuale de asumare a obligaţiilor pe termen scurt.8988 8 0. ea înregistrând valori ale indicatorului peste 1 în perioadele analizate. o rată a solvabilităţii patrimoniale sub 0. de aici aprecierea că societatea noastră nu este riscantă pentru finanţatori.

03762.177.Misiunea conducerii este de a cerceta care sunt factorii care au determinat aceste rezultate şi stabilirea măsurilor de menţinere la acest nivel a întreprinderii.653. adică între 0. Efectul de levier = [ROA –d (1-τ )] * DTL / CPR In cazul societatii noastre acesta este de 0. d = rata medie a dobanzii aferenta creditelor τ= cota de impozitare Rate de variabilitate (coeficienţi de elasticitate) 1.126) / (1 – 96..3093. Variaţia EBIT când se modifica CA (e) 2.CV/CA) e = 120.648 – [(6.801+4. Levierul = DTL/CPR În cazul societatii Prefab S.650.177.015 < 1.142.648 / (120. levierul este de 0. deci întreprinderea poate obţine alte credite bancare pentru viitoarele proiecte de investiţii.177. rezultă că datoriile pe termen lung raportate la capitalurile proprii reprezinta 3. respectiv PN . rata de îndatorare este de 0.CV/CA ) . la un procent de variaţie a cifrei de afaceri.648)] e’ = CA / ( CA-Prent ‘) Prent ‘ = ( CF + Amo + Dob ) / ( 1. e = CA / (CA – Prent) Prent = (CF+Amo) / (1.762%.A. Variaţia PN când se modifica CA (e’) Elasticitatea exprimă numarul de procente de variaţie a EBIT . ceea ce dovedeşte dependenţa riscului economic de variaţia a CA şi de poziţia ei faţă de pragul de rentabilitate.03626 . Rata de indatorare = DTL / (DTL+CPR) În cazul companiei analizate .118 / 120.

590. la acest nivel activitatea este suficienta doar pentru a acoperi cheltuielile Prag de rentabilitate financiar CA = 114.142.888.e’ = .126 + 2.518.3.801 + 4. ceea ce inseamna ca la variatia cu un procent a CA.650. PN se va modifica cu 2.37 Elasticitatea este aproximativ 2.118 / 120.036.549 PN = 3.4.382.177.177.946 VAN = 4.105 => capitalizarea averii actionarilor Prag de rentabilitate contabil CA = 110.783 VAN = 0 => conservarea averii actionarilor 2.045 PN = 0 VAN = -3. e’= 2.648)] e = 1.177.648 / (120. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil şi financiar ROA (rata rentabilităţii economice) Situatia normala: 100 % . 2.648 PN = 8.286 => decapitalizarea averii actionarilor.027.89 .37 %.177.653.000) / (1 – 96. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil şi financiar VAN (valoarea actualizata netă) Situatia normală CA = 120.665.648 – [(6.

665.48 % k = 14 % => Decapitalizarea averii actionarilor. Societatea desfasoara o activitate sub media intreprinderilor din acelasi sector Prag de rentabilitate financiar CA = 114. Evaluarea investitiei (cu autofinantare 100%) .783 VAN = 0 ROA = 6.648 PN = 8.105 ROA = 14.946 VAN = 4.177.286 ROA = 2.045 PN = 0 VAN = -3.518.888.47 % k = 14 % => conservarea averii actionarilor CAPITOLUL 3.382.027.549 PN = 3.94 % k = 14 % => Capitalizarea averii actionarilor Prag de rentabilitate contabil CA = 110.CA = 120.036.

6. Cererea se estimeaza a fi constanta pe durata unui an . ea bazandu-se in principal pe vanzarea cu amanuntul. Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de desfacere pe toata durata de functionare a centrului. Astfel. Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani.3. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN Societatea comerciala Policolor doreste sa-si extinda activitatea incepand cu anul 2007. Mijloace de distributie Reclama se va face in principal la posturile de radio si televiziune care sunt urmarite de .01. in zona unde va fi aplasat centrul de desfacere.493. dar produsele finite au o calitate ridicata comparativ cu cele ale concurentei.1. a fost necesara achizitionarea terenului unde va fi amplasat centrul si a materialelor necesare constructiei. Plata produselor se face pe loc. datorita dezvoltarii cunoscute in ultima vreme in domeniul constructiilor. izolatii. Segmentul de piata Piata este in crestere. finisaje. pe baza proiectului de investitie actual. zona in care piata constructiilor este intr-o continua dezvoltare. Pentru aceasta. aceasta a fost evaluata ca fiind formata preponderent din persoane cu media de varsta 25-45 de ani. intreprinderea realizeaza un proiect de investitii privind deschiderea unui centru teritorial de desfacere. Politica de distributie Firma intra in functiune la data de 01. In urma unor sondaje si studii de piata. iar in ultimii doi ani o scadere de aproximativ 3%. cu usoare tendinte de crestere in lunile de vara. vopsele si adeziv este mare.577. iar segmentul de piata = 0. In urma unui studiu al pietei lacurilor si vopselelor din zona unde va fi amplasat centrul de desfacere s-a ajuns la urmatoarele valori ale pietei si segmentului de piata: piata = 1. firma neacordand credit comercial clientilor.2008. materiale de constructii. amenajari interioare. Potentialii cumparatori sunt initial persoanele cu venituri ridicate si cu studii superioare. Centrul de desfacere va fi amplasat in apropierea capitalei. avand potential de reala dezvoltare in conditiile in care in prezent cererea de produse de pardoseli. Preturile societatii se aliniaza la preturile pietei. zidarii si tencuieli.

500 . iar imobilizarile corporale vor fi amortizate liniar pe o durata cuprinsa intre 6 – 20 ani.267. Contravaloarea produselor finite va fi incasata imediat. furnizorii firmei vor fi producatori straini. in primul an de activitate Cota de impozit este 16% Se considera ca amortizarea si provizioanele sunt deductibile fiscal in totalitate. in momentul livrarii Intregul profit va fi distribuit sub forma de dividende Segmentul initial de piata este de 60% Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani. Materialele se vor achizitiona din import.persoane din segmentul reprezentativ de clientela.500 si valoarea imobilizarii necorporale=17. Necesarul de materiale Firma va cumpara materialele necesare realizarii produselor si va utiliza un proces tehnologic de serie. prin presa scrisa. concursuri ce vizeaza raspandirea marcii.577. Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de aprovizionare o perioada indelungata. ceea ce duce la un necesar scazut de forta de munca. panouri publicitare. Preturile materiilor prime practicate pe piata externa sunt reduse.285. iar in urmatorii se estimeaza o scadere cu aproximativ 3% In urma unor studii de marketing in zona in care se va face investitia. dupa cum reiese din Tabloul investitiilor: Bunuri necesare Achizitionarea unui teren Valoare (RON) 437. Cheltuielile cu reclama sunt semnificative pentru a obtine o crestere a segmentului de piata. concretizat intr-un pret mai mic de vanzare ce vizeaza atragerea clientelei. alegerea acestora nefiind inca definitivata. imobilizarile necorporale se vor amortiza liniar intr-o perioada de 5 ani.500 Rata inflatiei luata in consideratie este de 7% anual Sumele sunt exprimate in RON Durata proiectului este de 6 ani Pretul mediu estimat pe produs este de 18 RON. piata a fost evaluata ca avand o dimensiune de aproximativ 1.000 RON si cuprinde valoarea imobilizarii corporale = 3.493 Investitia initiala are valoarea de 3. fara TVA. ceea ce confera firmei un avantaj concurential. Ipoteze de lucru • • • • • • • • • • • • • • Intregul proiect de investitii e finantat doar pe seama capitalurilor proprii In conformitate cu legislatia in vigoare.

500 525.285.000 262.500 RON VIN = 17.500 Cheltuielile angajate in momentul constituirii centrului teritorial de aprovizionare sunt estimate la 17.267.500 RON. in vederea gasirii unor surse de finantare a acesteia: • • • • • • VTI = VIC + VINC = 3.000 957. Bunuri necesare Masini Cladiri Panou publicitar Sisteme de calcul Alte imobilizari corporale Durata de viata 6 ani 20 ani 10 ani 6 ani 6 ani Tabloul de amortizare .000 RON VIC = 3.Achizitionarea a doua masini Constructia unei cladiri Achizitionarea unui panou publicitar Achizitionare sisteme de calcul Alte imobilizari corporale 560. Valoarea totala a investitiei. precum si faptul ca societatea opteaza pentru o amortizare liniara. s-a intocmit tabloul de amortizare pentru primii cinci ani.500 RON VTI = valoarea totala a investitiei VIC = valoarea imobilizarilor corporale VIN = valoarea imobilizarilor necorporale Cunoscand duratele de viata pentru fiecare din investitiile sale.000 525.

500 43.2008-2013 Bugetul de cheltuieli • • • • .000 RON.500 87.750 2011 93.000 RON.500.Bunuri amortizate Masini Cladiri Panou publicitar Sisteme de calcul Alte imobilizari corporale Cheltuieli de constituire Total amortizare 2008 93.459 324.000 RON.2010-2013 Cheltuieli cu salariile: 595.875 52.459 3.000 RON. imobilizarile necorporale se amortizeaza pe o perioada de maximum 5 ani .2012.000 RON.459 3.500 43.2010-2013 Cheltuieli sociale: 455.750 2010 93.500 87.875 52.334 47.500 328.2010-2013 Cheltuieli de protectie a mediului: 350.334 47.334 47.000 RON.500 87.875 52.000 RON. Pentru primii cinci ani de functionare a centrului teritorial de aprovizionare au fost estimate urmatoarele cheltuieli: • Cheltuielile cu aprovizionarea marfurilor: 2.010.000 RON.000 RON.2010.2009 595.2009 1.959 Nota : Conform legislatiei nationale.500 43.334 47.325.750 2009 93.000 RON.500 328.500 43. 2013 Alte cheltuieli externe: 525.000 RON.750 3. 2011 3.334 47.2008 478.625.000 RON.750 2012 93.500 43.459 3.875 52.500 43.2008 3.2008 875.500 87.500 328.500 328.500 87.225.875 52.500 87.875 52.2009 700.459 3.500 328.334 47.2009 3.750 2013 93.000 RON.2008 560.000 RON.

000 1.000 350.000 1.000 455.500.15% Prima de risc de control al actionarilor minoritari 2% Prima de risc de sector industrial 5% Prima de risc de marime a firmei 0.000 2013 3.370.000 4.325. dintre care le-am folosit pe urmatoarele: 1.000 2011 3.010.000 560.000 3.000 595.000 6.000 5.3.000 350. pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft. Criteriile de evaluare VAN. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii (k).325. pe de alta parte.000 350.000 350.225.5% Prima de tara 1. se obtine valoarea de 23%.500.000 700.000 525.000 6. respectiv valoarea actuala Vo.250.000 2010 3.000 595.000 350.000 6.195. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata.000 1. media in Romania Prima de risc de piata de capital 7.2. pe de o parte si capitalul investit Io.000 2012 3. RIR Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii.000 6.225.000 595.550.000 1.000 700.000 700.35% In final.000 350.625.225.000 700.000 595.000 560.000 595.195.225. CFDt VRn + − I0 t (1 + k ) n t =1 (1 + k ) CFDt (Cash-flow disponibil)=PN+Amo+Dob-ΔImo-ΔACRnete VAN = V0 − I 0 = ∑ n ΔImo=Imo1-Imo0+Amo1 .370.Cheltuielile estimate Cheltuielile cu aprovizionarea Alte cheltuieli externe fixe Cheltuielile cu salarii fixe Cheltuielile sociale fixe Cheltuielile de mediu fixe Total 2008 2. Estimarea costului capitalului • • • • • • Determinarea costului capitalului se face luand in considerare urmatoarele riscuri: Rata dobanzii fara risc 7%. 3.000 455.000 2009 3.

risc de industrie. de caracterul arbitrar al TR de referinta. Valoarea investitiei de 3. 3. Se considera ca metoda Build-up este potrivita in cazul analizei efectuate.698.ΔACRnete = ACRnete1.) Folosind ca rata de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obtine o valoare actualizata neta de 8.401. risc de piata. RIR are o valoare de 64%. care este de 23%.ACRnete0 In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. 2.401 RON (mai mare ca zero). avem doua reguli pentru selectia proiectelor eficiente: • • Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0 Regula RIR: se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>k Luand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta. Literatura de specialitate propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de neglijarea in evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR. Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. In cazul proiectului de investitii propus. mai mare decat costul capitalului.698.285. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io. deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea deciziei optime de investitii. risc de tara. (Decidentul trebuie sa tina seama ca VAN este puternic influentiat de rata de actualizare aleasa). • Termenul de recuperare nominal este de 1. risc de marime a firmei. de ignorarea valorii timp a banilor in TR nominal. riscul intereselor minoritare etc. Interpretarea RIR : Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa fie superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare • • In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu criteriul RIR.000 a fost recuperata de-a lungul timpului si a degajat un excedent de valoare in suma de 8. In consecinta. Aceasta metoda presupune adaugarea la rata dobanzii fara risc a unor prime pentru riscurile aferente proiectelor (risc de capital. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii este rentabil.94 ani .

Am considerat ca fiind factori constanti cheltuielile initiale pentru investitie si rata de actualizare. Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare a VAN la Io sau a Vo la Io.8% Interpretarea IP : Investitia realizata aduce un surplus de valoare de 264. Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat indicele de profitabilitate este mai mare.8 lei la 1 leu investit.4 Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate am efectuat-o pe o matrice de marimi VAN ale proiectului de investitii pentru fiecare factor determinant si pentru fiecare stare a naturii.fixe Dur. IP = 264. cota de piata. Pretul este un factor exogen intreprinderii. Din aceasta analiza se constata ca cei mai importanti factori asupra modificarii VAN sunt pretul si cheltuielile variabile unitare. Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca indicele de profitabilitate sa fie mai mare decat 1. Cheltuielile variabile sunt un factor endogen intreprinderii. Matricea VAN mii RON ∆ initial -10% Piata 6646 Matricea VAN pt. 3.rot. dar si de factori externi cum sunt pretul de procurare al materialelor si ale unor parti din salariile orare. el depinde de raportul cerere-oferta si nu poate fi influentat de producator. deci proiectul de investitii este avantajos.44 ani 4. ele fiind determinate de consumurile specifice de materiale si manopera in cea mai mare parte. pretul de vanzare.ACR 6646 2314 13031 8863 8868 .unitare Ch. diferite variatii fata de starea initiala Segmentul Pret unitar Var.• Termenul de recuperare actualizat este de 2. iar factori variabili piata.

Rot.ACR -10% -5% 0% 5% 10% Variatii in raport cu stare a initiala (%) 3.Unitare Chelt.-5% 0% 5% 10% Variatie 7672 8698 9724 10751 4.Fixe Dur. .665 8781 8698 8616 8534 329 8783 8698 8614 8529 338 VAN (mii RO N) 21000 20000 19000 18000 17000 16000 15000 14000 13000 12000 11000 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 -1000 -2000 -3000 Piata Segmentul Pretul unitar Ch. Pragul de rentabilitate contabil Evidentiaza acel volum al vanzarilor pentru care profitul este 0. Determinarea pragului de rentabilitate financiar se face prin tatonari succesive ale diferitelor marimi P sau S astfel incat sa ajungem la o marime VAN=0.104 5506 8698 11891 15083 12.769 10865 8698 6532 4366 8.104 7672 8698 9724 10751 4.Var.5 Pragul de rentabilitate contabil si financiar Analiza pragului de rentabilitate financiar evidentiaza volumul vanzarilor pentru care VAN a proiectului este nula.

852 0 -3% 23%=k decapitalizare conservare 3. Probabilitatea VAN sa fie negativa.401 RIR 64%>k Concluzie capitalizare -7. Impactul deciziei de finanţare .54 3 4.515.790 43.02 0 00 00 00 00 -5 00 00 00 50 00 10 00 15 00 20 00 00 00 00 0 0 VAN in mii RON CAPITOLUL 4.331 PN 26. Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii ale starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale.369. Distributia de probabilitate a VAN 0.6 Simularea Monte Carlo Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in calcul o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt.04 0.177. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii CFDt.04%.Situatie Situatie normala Pr contabil Pr financiar CA 157. selectate dupa un proces generator de numere aleatoare.692.94 8 VAN 8.12 0.1 0.970. adica sa aiba loc o decapitalizare a averii actionarilor este de 5.698.31 9 0 17.08 probabilitati 0.627.06 0.

4. In cele din urma.Se analizeaza in continuare decizia de a finanta numai o parte din valoarea investitiei din fonduri proprii.3% -76629 12% -63366 4. cat si pentru riscul financiar (al finantarii investitiei prin credit si al majorarii platilor cu dobanzi si cu rate scadente). kinv. Surse de finantare > proprii interne (PN nerep) 1671000 > proprii externe (Major CS) 300000 > imprumutate (Credite noi) 1314000 (pe 4 ani. egal sau mai mic decat al intreprinerii care il adopta. prezentam succinct doar doua modele: buid-up si CAPM.1. Diferenta pana la suma investitiei va fi obtinuta prin majorarea de capital si prin contractarea unui credit bancar pe 4 ani. cu rambursare in fine) Total 3285000 Costul finantarii Initial Ulterior(k) 0 30. Pentru determinarea ratei k de actualizare a cash-flow-urilor investitiilor comparabile. de actualizare a cash-flow-urilor investitiei va fi mai mare.2. egala sau mai mica decat costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii: kinv > kec . rata. ca rata de actualizare a cash-flow-urilor investitiei. cu rambursare la final. Costurile capitalurilor proprii Costul capitalurilor proprii Kc. Drept urmare. este cerinta actionarilor de a fi remunerate in mod normal atat pentru riscul de afacere (operational) determinat de variabilitatea profitului brut (EBIT) obtenabil din exploatarea investitiei. In cazul nostru. Costurile capitalurilor împrumutate . riscul total al unui proiect de investitii poate fi mai mare. kinv = kec sau kinv < kec Costul capitalurilor imprumutate este favorizat de economiile fiscale ale deducerii dobanzilor din profitul impozabil.3% 13263 30. dar finantata integral din capitalurile proprii (neindatorata). am folosit metoda Build-up si am obtinut valoarea de 23%. O firma indatorata poate avea deci un cost mediu ponderat al capitalului mai mic decat costul unei intreprinderi similare.

chirii. din cei patru ani de creditare. chiriilor. ceea ce determina o economie fiscala. pe de alta parte: n Imprumut (minus chelt. precum si pentru rambursari periodice si finale ale imprumutului. k=CMPC=21.000 * 12% * 16% = 25. reprezentand reduceri ale cheltuielilor efectiv cu dobanzile: . cu influente fiscale diferite: • • Rata de dobanda 12% Comision de brokeraj 5% Astfel ca dobanda este deductibila din profitul impozabil. pe de o parte. comisioanelor si a rambursarilor. Costul explicit este deci acela care egalizeaza valoarea actuala a cash-flow-urilor ce vor fi platite efectiv imprumutatorului.229 Valoarea actuala a acestor economii. va avea un efect benefic asupra VANinv. minus economii fiscale: CFt = Dobt – (Dobt + Prime emist) *τ + Ramburst pentru imprumut CFt = chiriat (1.314.emisiune) = ∑ t =1 CFt (1 + k d ) t In care: CFt = platile anuale pe durata „n” imprumutului pentru dobanzi.3 Valuarea actualizata neta ajustata (VANA) Apelarea la cele doua surse complementare de capital este insotita de costuri specifice. dupa deducerea cheltuielilor de emisiune (contractare). comisioane. anuala si constanta de : 1.56% 4.τ) + At * τ + Pret rezidualt pentru leasing Unde : τ = cota unica de impozit pe profit Costul explicit kd este deci solutia la ecuatia de ordin superior „n” a egalitatii sumei incasate cu valoarea actuala a platilor viitoare (nete de economiile fiscale).Costul capitalului imprumutat kd este costul explicit pentru firma paltitoare a dobanzilor. dar si cu luarea in calcul a cheltuielilor de emisiune sau contractare a imprumutului. cu imprumutul incasat in suma neta. dupa deducerea economiilor fiscale.

tinand cont de economia de impozit la dobanzi.47 iar.451 unde: 1.12* ( 1-0.366 VAN inv = 8.629 In ceea ce priveste comisionul de brokeraj de 5%.698. in conditiile specificate mai sus: suma imprumutata 1. -132.451.401 .12 (1 + 0. -132.263 VAN fin = -63.451.16) = -132. suita de cash-flow-uri la acest imprumut.000 rata de dobanda 12% durata 4 ani rambursare la sfarsitul duratei imprumutului: „ in fine” cota de impozit pe profit = 16% In aceste conditii. acesta se aplica la incasarile brute din vanzarea de actiuni noi pentru majorarea de capital social si este deductibil din impozitul pe profit: 1 ) = 15789.451. VAN autofin = 0 VAN imprum = -76..12) 2 1− 1 (1 + 0.263 Acesta are efect negativ pentru VANinv fiind un cost suplimentar al procurarii capitalurilor prin subscriptie publica de actiuni noi.V0 economii fiscale = 25229 25229 + + ..314. = 25229 * 1 + 0.12) 4 = 76629 0.000.451. este urmatoarea: 1.12 Se poate constata usor ca valoarea actuala a economiilor fiscale nu este altceva decat VAN a indatorarii.16) = 13.000 *0.314. -132. -132.47 * (1-0..1 Comisionul brut = 1085000 *( 1 − Comisionul net de impozit este 15789. 1 − 0.314.629 VAN major CS =13. iar VAN credit = 76.

366 = 8. Concluzii .698.401 + 63.VANA= VAN inv ± VAN fin In consecinta VANA = 8.761.767 lei Valoarea VANA > VAN. deci este mai bine sa se apeleze la un credit bancar pentru realizarea investitiei.

Aceasta investitie a fost evaluate la 5285000 lei.deci a capitalizarii averii actionarilor.In concluzie strategiile intreprinderii trebuie sa ia in calcul pretul unitar de vanzare al produselor comercializate. este de 5.04%. Probabilitatea ca VAN sa fie negativ in perioada urmatoare. Analiza de sensitivitate a relevant faptul ca pretul are cel mai mare impact asupra VAN.cat si al celui financiar (VAN>0. atat din punct de vedere al pragului contabil. Se constata astfel ca VANA>VAN<deci este mai bine sa se apeleze la un credit pentru realizarea investitiei. folosind un set de 250 de scenarii pentru analiza Monte Carlo. deoarece indeplineste toate criteriile de evaluare (VAN>0.A”s-a constatat ca acesta este performanta. In final s-a analizat oportunitatea contractarii de credite si a majorarii capitalului pentru investitia propusa. Bibliografie : .PN>0 si ROE>ROA>k>Rdob>Rinfl). IP>0).In urma analizei performantei intreprinderii “Policolor S. Societatea doreste sa realizeze un proiect de investitii ce consta din deschiderea unui nou punct de lucru. s-a decis acceptarea acestui proiect . In urma analizei de mediu cert. RIR>k.

Editura A. Raportul anual al administratorului pentru exerciţiul financiar 2007 – conform regulamentului C.M nr.V..2008 al S.zf. Stancu Ion. Ion Verzea. Stoica (Vintila) Nicoleta – Evaluarea proiectelor de investiţii in mediu cert. Dragotă Victor – Fundamentarea politicii de dividend în mediul economic din România. Victor Dragota.A.ro (ziarul financiar) 13. Editura Economică.standard.E.1.N. www. Bucureşti 2007 2.S.bvb. Bucureşti 2003 3. AnaMaria Ciobanu. 1/2006 10. Jianu M. Editura Economică. Stancu Ion –FINANŢE.S. Bucureşti 9. Editura A. www.C. Bucureşti 2003 8.03. Ediţia a4a. Laura Obreja.. Analiza şi gestiunea financiara a întreprinderii.ro (business standard) 14. www. Armeanu Ştefan Daniel – Evalarea riscului activitaţii financiare cu aplicţii pe economia românescă. Balu F.ro 11. Horarârea Consiliului de Administraţie nr. Bucureşti 2007 6. Pieţe Financiare şi gestionarea portofoliului.E..ase.ro . 96/17. Bucureşti 2005 7. Stancu Ion. PREFAB S. Analiza financiara si gestiunea finaciara operationala(vol I) 4.. Stancu Ion. Editura Economică. Investiţii reale şi finanţarea lor.ro (bursa de valori Bucureşti) 12. Gabriel-Petru Luca –Management Financiar si tehnici de stabilire a pretului 5.biblioateca.prefab. Stancu Ion. -Investiţii directe şi de finanţarea lor –suport de curs. www. www. Mihaela Dragota – Management Financiar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful