Ministerul de Educație al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Relații Internaționale Științe Politice și Administartive Specialitatea

Relații Internaționale

Referat
Rolul Vaticanului în sistemul de Relații Internaționale

Efectuat de: Ursu Ana-Maria, anul III, RI Verificat de : Frunza Veronica, doctorandă în științe politice, magistru, lector

Chișinău, 2012
1

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………p.3
1. 2. 3.

Particularitățile constituirii Vaticanului pe arena mondială……p.4 Vaticanul ca centru de putere pe scena relațiilor internaționale..p.6 Rolul mesianic al Vaticanului în rezolvarea diferendelor

internaționale…………………………………………………..p.13
4.

Imparțialitatea internaționale.p.15

Vaticanului

în

cadrul

sistemelor

5.

Relațiile internaționale ale Vaticanului………….....................p.16

Concluzie………………………………………………....................p.23 Bibliografie…………………………………………………………..p.24

2

Obiectivele: - Cercetarea istoriografică a Vaticanului Identificarea principalelor particularități de constituire a Vaticanului Evaluarea rolului messianic al Vaticanului în rezolvarea diferendelor internaționale Monitorizarea imparțialității Vaticanului în cadrul sistemelor internaționale Identificarea relațiilor internaționale ale Vaticanului 3 - . conform uneia dintre cele mai riguroase definitii politologice. cat si subordonatii sai coordoneaza nenumaratele congregatii ale Sfantului Scaun.Introducere Actualitatea temei investigate. se impune o trecere in revista a statutului Papei in cadrul statului Vatican. Sfantul Parinte Papa ar trebui considerat ultimul monarh absolut din Europa. dar si a celorlalte organe de conducere pentru a putea vorbi ulterior despre semnificatia Sfantului Scaun ca entitate statala pe scena relatiilor internationale. si nu in ultimul rand nu trebuie sa dam uitarii faptul ca tocmai aceasta structura unica despre care vorbim implica o veritabila autoritate morala si spirituala asupra unui numar mare de credinciosi si de aici rezulta una dintre cele mai puternice retele diplomatice din lume. Altfel spus. Scopul. inainte de toate. Conducerea statului Vatican detine o structura unica ce îi confera o puternica influenta in relatiile internationale. care. Sfanul Scaun este caracterizat de o puternica istorie a exercitarii puterii politice in lume. serviciile de misionariat. atribuindu-se Papei un rol decisiv din toate punctele de vedere. Vaticanul reprezinta o monarhie absoluta sacerdotala. De altfel. si mai ales. Tocmai de aceea. Identificarea rolului mesianic al Vaticanului în organizarea structurilor puterii din Europa și păstrarea statutului său de protector al valorilor și principiilor creștine. In ciuda faptului ca este un mic stat suveran pe harta lumii. In cei aproximativ 2000 de ani de existenta Vaticanul nu a incetat vreodata sa fascineze. fiind raspandite dintotdeauna pe toate meridianele. Atat Papa. faciliteaza accesul statului pontifical la o serie de informatii si in acelasi timp posibilitatea de a face presiuni pe langa diferite guverne sau organisme internationale in caz de situatii conflictuale.

4 . Deşi acum Vaticanul este sinonim cu reşedinţa papală. după ce creştinismul s-a instalat în peninsulă. entitatea instituţională reprezentată de Papă. Cu o suprafaţă de doar o jumătate de kilometru pătrat. Iniţial. documente secrete. însă statul papal nu era recunoscut. Apoi. Zona era considerată teren sacru. zona nu a fost locuită. 1. S-a ales un compromis: Papii erau lăsaţi să locuiască nestingheriţi în palatul lor. statul italian recunoştea Vaticanului proprietate exclusivă şi jurisdicţie suverană asupra cartierului situat în nord-vestul Romei şi reafirmă faptul că religia catolică e religie de stat în Peninsulă. premierul italian de înclinaţie fascistă. Apoi. Ovrar. numit Vaticum. deoarece era considerată teren sacru. Papii erau prizonieri în oraşul lor. În 1870. capii Bisericii Catolice au ales să îşi stabilească reşedinţa chiar pe dealul Vaticanului. Particularităț ile constituirii Vaticanului pe arena internaț ională Vaticanul-stat care ocupă doar o mică parte din teritoriul capitalei italiene. locul s-a populat intens. a fost de acord să ofere independenţă şi suveranitate Vaticanului. Încet-încet. Masoneria. Acela a fost momentul din care arealul a început să fie populat. conciliul Vaticanului. O altă perioadă deosebită pentru Vatican a fost cea cuprinsă între 1870 şi 1929. şi-a căpătat suveranitatea în urma tratatului de la Lateran. prizonieri în propriul oraş. Benito Mussolini. demiurgul.cea de religie catolică. centru de putere. în perioada 1309-1377. sfîntul scaun.San Pietro. datorită prezenţei Bisericii San Pietro.Aparatul categorial. oraşul francez Avignon a fost cel care i-a găzduit pe Papi. în anul 326. Cea mai credibilă explicaţie este aceea că ar proveni de la un oraş etrusc dispărut. Numele provine de la etruscul Vaticum. reîncărnare. Oraşul format a intrat curând în sfera de influenţă a statelor papale (care conduceau mare parte din Italia). librăria Vaticanului. aceasta este destul de nesigură. toată lumea se întreba ce se va întâmpla cu Papa. În ceea ce priveşte originea numelui. se poate afirma că micuţul stat conduce mare parte din lume . cavaleri templieri. diplomația papală. Papii. pentru că Roma a fost anexată de regatul Piemont. Conform acestui pact. a fost construită o biserică pe locul în care se afla mormântul Sfântului Petru. în urma Tratatului de la Laterane. teren sacru. Iluminati. episcopul Romei şi prin urmare principala reşedinţă ecleziastică a Bisericii Catolice. Pentru că aici se află reşedinţa teritorială a Sfântului Scaun. Lumea era convinsă că va fi mai protejată dacă locuieşte în apropierea bisericii botezate după numele Sfântului Petru . Abia la 7 iunie 1929.

ci şi clădirile papale. Se spune că dacă unele însemnări de aici ar fi publicitate. Aproape toţi cetăţenii Vaticanului locuiesc între zidurile oraşului. 5 . Poarta de Bronz. Poarta Binelui şi a Răului. dar şi dintre hoţi sunt vizitatori. Cele mai frecvente plângeri înregistrate sunt cele legate de furturi din buzunare sau din poşete şi înşelăciuni minore. Cetăţenia este acordată în special clerului. Bernini şi Michelangelo. Poarta Sfântă (se deschide la 25 de ani). preoţi. Poarta Sacrament şi Poarta Angelica. Limba oficială e limba latină. Deoarece biblioteca nu e deschisă publicului. s-au creat legende despre volumele găzduite. În prezent. majoritatea scrise în latină. însă italiana este şi ea destul de des utilizată pentru conversaţie. spre exemplu. întreaga istorie a lumii s-ar da peste cap.000 de volume şi manuscrise. Însă. Populaţia permanentă a Vaticanului este predominant masculină. prevedea recrutarea de mercenari elveţieni. Tot aici se află una dintre cele mai mari şi mai controversate biblioteci din lume. iar fustele sau pantalonii trebuie să depăşească genunchii. dar şi vizitatorii Vaticanului: umerii şi pieptul trebuie să fie acoperiţi. Din cauza milioanelor de vizitatori anual. 65. cu peste 65.Înconjurat de ziduri. un acord semnat între confederaţia elveţiană şi Papa Sixt al IV-lea. Faptul că este un loc sfânt nu scuteşte Vaticanul de neplăceri. călugăriţe. În Bazilica Sfântul Petru şi Capela Sixtină. Încă din 1506. rata de infracţionalitate din Vatican este cea mai mare din lume. protecţia Papilor este asigurată de Garda Elveţiană. Cetăţenia poate fi primită prin rezidenţă stabilă şi prin deţinerea unui post în oraş. Micul stat găzduieşte unele dintre cele mai frumoase clădiri din lume care ascund opere de artă nepreţuite. Forma actuală a statului are ca graniţe vechile ziduri construite de-a lungul sutelor de ani pentru protecţia Papilor. Limba oficială este latina. publicaţii şi transmisiuni. Vaticanul este înconjurat de ziduri în stil medieval şi renascentist şi are şase porţi: Poarta Morţii.000 de volume în biblioteca „secretă“. plus şase ofiţeri protejează nu doar pe papă. inclusiv înalţilor demnitari. Infracţionalitate uriaşă. asigurată de celebra Gardă Elveţiană. Se estimează că puţin peste 800 de persoane deţin cetăţenie vaticană. şi datat din 1479. În cazul proprietăţilor Sfântului Scaun care nu se află pe teritoriul Vaticanului. iar paşaportul de Vatican oferă statut diplomatic în ţările în care sunt acreditaţi posesorii lor. pot fi admirate opere ale unor artişti celebri precum Botticelli. Paza. cei o sută de soldaţi. Garda Elveţiană este ajutată de Poliţia italiană. precum şi faimoasei Gărzi Elveţiene. Aproape 90% dintre infracţiuni sunt minore şi doar 10% penale. Aproape 100% dintre păgubiţi. există un cod al ţinutelor pe care sunt obligaţi să îl respecte toţi cetăţenii. Şi pentru că locuiesc într-un loc sfânt.

preotii-diplomati ai Vaticanului au ajuns sa gandeasca interesele Bisericii cam in acelasi fel in care un stat-natiune isi gandeste interesele economice si politice. centrală electrică şi editură.efigia actualului Papă.2 Tocmai de aceea se poate spune ca puterea pontificala a supravietuit in timp. 6 . intotdeauna a persistat clasica intrebare „Cate legiuni are Papa?”. reaprinse de fiecare data cand statul pontifical antagonizeza comunitatea internationala. traducere din limba engleza de Ana-Veronica Mircea si Dan Costinas. O sursa de putere este activitatea intensa. Martor al sperantei. teritoriul statului Vatican este înscris din 1984 în patrimoniul UNESCO. Biografia Papei Ioan Paul al II-lea. cult si serviciu. supermarket. statutul diplomatic al Sfantului Scaun a dat nastere la controvorse juridice de-a lungul timpului.000 de camera. Allen jr. traducere din limba engleza de Radu Vasile. Vaticanul ca centru de putere pe scena relatiilor internationale: Invaluita in mister. 2 George Weigel. Bucuresti. 330. reteaua diplomatica a Vaticanului este probabil cea mai veche din lume si conform viziunii lui John L. In orice caz.1 De altfel. O privire obiectiva asupra miturilor si adevarurilor celei mai controversate forte din Biserica Catolica. asa cum s-a intamplat in 1994 atunci cand preotii-diplomati ai Papei Ioan Paul al II-lea s-au aliat cu statele musulmane si au lasat fara o declaratie finala o reuniune ONU privind 1 John L. p. Targu-Lapus. devenind subiecte de negociere intre state suverane. 2007. astfel incat aceasta sa poata sa sustina misiunile sale de evanghelizare.stema cardinalului şambelan şi începând din 2006 . 347. spre deosebire de celelalte. Statul liliputan obţine venituri din tipărituri şi din producţia unor mozaicuri şi a unor uniforme pentru angajaţi.Independenţă din toate punctele de vedere. Îşi emite propriile monede (euro) care au trei desene. Inedit! Bancomatele din Vatican sunt singurele din lume care folosesc limba latină. Sarcina preotilor-diplomati este aceea de a actiona in limitele posibilului pentru apararea intereselor Bisericii. disciplinata si de o mare calitate profesionala a preotilor-diplomati. vânzarea suvenirelor. 2007. nu neaparat doar prin mass-media. editura RAO. discreta. „ea concureaza ca marime cu diplomatia americana”. Vaticanul are propriul oficiu poştal. Palatul Papal are peste 1. în funcţie de anul emiterii: 2002-2005 . p. staţie feroviară. inclusiv spre deosebire de cea stalinista. editura Galaxia Gutenberg. Iar cand ne referim la supravietuirea diplomatiei papale luam in consideratie in primul rand enorma capacitate a Sfantului Scaun de a-si comunica mesajele in spatiul public. iar rezultatele negocierilor sunt inscrise in tratate internationale. activităţi bancare şi financiare internaţionale. seria 2006 . Aceste interese distincte sunt cuprinse in libertatea Bisericii de a-si conduce propriile treburi interne. Opus Dei.chipul fostului Suveran Pontif. publicaţii şi altele. iar Stalin a reformulat-o astfel: „Cate divizii are Papa?”. Mai mult. bancă (Vatican Bank). 2. Allen jr. a timbrelor poştale.

in ultimii ani. parohi sau laici angajati in activitati de caritate. diplomatia pontificala este una discreta. Acest lucru face ca diplomatia pontificala sa fie nu numai discreta. opozantii au argumentat ca Sfantul Scaun nu poate avea reprezentare diplomatica pe langa ONU nici ca autoritate religioasa. greu de comparat chiar cu cel al unei mari puteri. traducere din limba engleza de Ana-Veronica Mircea si Dan Costinas. ci pe Sfantul Parinte. incepand din secolul XVIII”. se contureaza o adevarata contradictie si un statut ambiguu care ofera loc de manevra pe scena diplomatica. tari precum S. pentru ca sunt produsul prestigioasei Academii Ecleziastice Pontificale. de altfel. Din acest punct de vedere. adica o autoritate religioasa. nu putem face abstractie de faptul ca specificul serviciului pontifical tine de statutul unic al Papei. ce le intrec chiar ca precizie pe cele detinute de servicii secrete precum CIA. Dupa cum s-a mai specificat in cadrul acestui studiu. In fond. De aceea. ca niste persoane care trag sfori din umbra si au la dispozitie informatii extraordinare. preotii-diplomati numiti de Papa nereprezentand Vaticanul ca stat. cea mai veche scoala de diplomatie din lume si care functioneaza neintrerupt. Opus Dei. p. iar aceasta autoritate implica si statutul de observator pe langa multe organizatii 3 John L. O privire obiectiva asupra miturilor si adevarurilor celei mai controversate forte din Biserica Catolica. Allen jr. 2007. detine o adevarata retea de culegere a informatiei. intr-un regim de mare discretie. despre diplomatia papala se vorbeste adesea in termeni de mister asa cum se vorbea inainte despre masonerie. se poate intelege faptul ca influenta in relatiile internationale a acestui stat este invers proportionala cu intinderea sa. sarcina preotilor-diplomati este aceea de a apara interesele Bisericii. care valorifica prezenta in toata lumea a unor misionari. 7 . si astfel. Deci. Totusi. mai ales pentru ca „e practicata de clerici de o impecabila calitate profesionala.U. intr-o lume a statelornatiuni in care primeaza o societate consumista. Dupa toata aceasta prezentare introductiva in ceea ce priveste diplomatia Vaticanului.. la un moment dat.explozia demografica in Cairo. Bucuresti. nici ca stat. mai ales dupa Conciliul Vatican II. trateaza cu Papa ca sef al statului Vatican. Preotii-diplomati ai Papei – subiect pe marginea caruia am incercat sa tratam cat mai detaliat cu putinta – sunt perceputi. dar si penetranta si eficace. papalitatea poseda o autoritate spirituala si morala. toti furnizeza informatii utile despre populatiile in slujba carora s-au pus. 331. editura RAO. pe de alta parte. in ansamblul sau.A. pentru ca are un excelent suport informational si analitic. Revenind insa la subiectul principal al discutiei.3 Acesti functionari diplomatici speciali beneficiaza de o claritate si de o dependenta a informatiei greu de egalat pentru ca Sfantul Scaun.

singurul Suveran Pontif olandez. mai ales daca luam in consideratie ca intre timp s-a conturat pregnant 4 Ne referim la vizitele pe care acest Pontif Roman le-a intreprins la Mumbay in 1964. Exemplele anterioare pe care le-am prezentat arata cel mai clar importanta pe care Vaticanul o detine ca entitate statala pe scena relatiilor internationale. relatii care inainte erau imposibil de concretizat. adica de la Papa Adrian al VI-lea.). a vrut sa dea un impuls deosebit dialogului international. la ONU in 1965 sau la Bogota in 1968. nu trebuie sa uitam ca din momentul in care Vaticanul a fost recunoscut ca stat prin acordul de la Lateran din 11 februarie 1929 intre regimul fascist al lui Musollini si Papa Pius al XI-lea. facand in acest sens dese calatorii in afara Italiei. Pe de alta parte. pentru a nu mai aminti de preotii-diplomati despre care am vorbit suficient pana acum. dar cele mai edificatoare sunt incercarea de mediere a Papei Benedict al XV-lea in timpul primului razboi mondial si enciclica Pacem in Terris emisa de Papa Ioan al XXIII-lea in 1963. Inainte de toate. De asemenea. In acest sens. iar aceasta importanta se edifica mai ales pe coordonatele prezentei discrete. 8 .internationale (ONU. Consiliul Europei. Aceste exemple au fost date tocmai pentru a intelege mai bine in ce masura se foloseste Vaticanul de autoritatea sa spirituala si morala in scopul de a-si transmite mesajul pacii in adevaratul sens al cuvantului. a inaltilor prelati catolici in diversele cancelarii ale lumii. etc. se iveste totusi o problema de fond. s-a convenit ca guvernul central al Bisericii Catolice sa aiba si o minima baza materiala si astfel s-a format acest ministat in jurul Palatului Apostolic. dar in acelasi timp influente.4 Ioan Paul al II-lea. Toate aceste aspecte ne determina sa privim Vaticanul nu doar ca un „stat” cu o prestatie simbolica sau o institutie religioasa careia trebuie sa-i atribuim puteri oculte nelimitate. deschiderea Estului i-a dat ocazia Vaticanului sa stabileasca relatii diplomatice cu Rusia. Uniunea Africana. si anume aceea a gradului de exercitare a puterii pe care il detine Vaticanul in prezent comparativ cu rolul decisiv pe care il detinea pana in perioada anilor 1500. Organizatia Statelor Americane. adica in timpul celei de a doua sesiuni a Conciliului Vatican II. Urmand exemplul Papei Paul al VI-lea. Din acest punct de vedere sunt demne de mentionat urmatoarele doua momente istorice: intalnirea cu Yasser Arafat in 1990 si stabilirea relatiilor diplomatice cu statul Israel in iunie 1994. primul papa neitalian de la 1522. Vaticanul se foloseste practic de aceasta autoritate in scopul de a-si transmite mesajul de pace atunci cand intervin situatii conflictuale. Acelasi Ioan Paul al II-lea a cautat sa se implice si in cautarea unei solutii pentru Orientul Apropiat. Din acest punct de vedere nu putem sa nu remarcam un anumit declin. ar putea fi date multe exemple. nu putem sa nu ne aducem aminte de Papa Ioan Paul al II-lea care a intervenit in diferite instante internationale. Intr-adevar. Ungaria sau Romania. Numai daca ne referim la nenumaratele sale vizite in Polonia (tara sa de provenienta) ne putem da seama de influenta covarsitoare pe care Biserica Catolica a inceput sa o aiba in estul Europei.

unor situatii regionale si mesajul pe care il transmite Biserica sub aceasta infatisare morala este.. chiar si incepand cu a doua jumatate a secolului XX. de la ce se intampla in oricare scoala catolica din lume pana la culisele politice din capitalele unde mai functioneaza inca monarhii catolice? Iar cand spunem acest lucru ne referim in special la faptul ca pe glob exista aproximativ 1. op. Chiar si dupa moartea sa.000. cit. Totusi. Chiar daca ei sunt repartizati in diferite colturi ale lumii. cel putin din punct de vedere teoretic. nici nu putem avea o viziune asupra diplomatiei Vaticanului atata vreme cat nu facem referire directa la figura Papei Ioan Paul al II-lea. in special la enciclicele papale. In acea scurta trecere in revista a Papei Ioan Paul al II-lea s-au mentionat cateva interventii ale 5 George Weigel.5 Este un argument asupra caruia am insista si vom insista in continuare pentru a evidentia influenta discreta pe care o detine un stat clerical prin excelenta intr-o lume dominata de valorile relativiste ale consumismului. emit in primul rand mesaje din sfera morala. si anume: Biserica Catolica reprezinta cea mai vasta retea de difuzare a unei anumite viziuni despre lume pentru ca Vaticanul controleaza direct sau indirect. sunt si situatii in care diplomatia Vaticanului ia pozitie favorabila sau defavorabila unor declaratii politice. ca puterea seculara s-a separat de cea spirituala. rolul Vaticanului pe scena relatiilor internationale nu s-a diminuat intr-atat de mult incat sa nu mai prezinte nici un fel de importanta iar explicatia cea mai obiectiva se sprijina pe unul din argumentele care a mai fost prezentat si analizat pe parcursul acestei lucrari.000 de preoti.pentru o mai buna argumentatie in favoarea ideii ca Vaticanul a reprezentat. p. Cum putem sa ignoram importanta Vaticanului in lumea relatiilor internationale atata vreme cat inca mai are posibilitatea sa se informeze la sursa. 9 . 348. Aceste lucru este valabil automat si in cazul unui monarh catolic. De fapt. care in calitate de catolici practicanti tin legatura permanent cu ierarhia Bisericii Catolice. De aceea. prin conferintele episcopale nationale din majoritatea statelor de influenta europeana. cum este cazul Regelui Belgiei sau cel al Regelui Spaniei. Chiar daca Vaticanul si Congregatia pentru Doctrina Credintei. Din acest punct de vedere consideram ca este necesar . Sfantul Scaun in frunte cu Papa Benedict al XVIlea continua maniera Papei Ioan Paul al II-lea de a da o noua dimensiune relatiilor internationale. imperativ pentru orice catolic practicant. fosta Inchizitie pe care a condus-o in trecut Papa Benedict al XVI-lea.modernitatea laica in majoritatea statelor occidentale. unul dintre actorii principali in lumea relatiilor internationale – sa revenim mai ales la exemplul Papei Ioan Paul al II-lea pe marginea caruia am discutat la un nivel destul de sumar pe parcursul studiului de fata. nu putem sa nu tinem cont si sa nu incercam sa intelegem influenta pe care Vaticanul inca o mai are pe scena internationala. o retea de aproximativ 400. totusi exista o anumita disciplina canonica si doctrinara a catolicismului a carei fermitate il determina pe credinciosul catolic practicant sa fie atent la diferitele mesaje pe care le transmite ierarhia catolica.000. foarte aproape de teren.000 de credinciosi catolici.

2005. venea pentru prima data un pontif strain. declarandu-l „omul anului 1994”. de magisteriu. si cativa dintre predecesorii sai au avut un rol decisiv iar studiul de fata nu a facut abstractie de ei. prefata de Luigi Accattoli. De altfel. el a venit in istoria papilor ca o noutate extraordinara a acestor secole din urma. traducere de pr. drum pe care avea de gand sa-l continue si Papa Ioan Paul I. reintoarcerea in patrie a fost momentul cand s-a revelat in mod clar planul lui Ioan Paulal II-lea pentru Europa de Est. Apoi a venit Cardinalul Karol Wojtyla. cu gesturile noi ale civilizatiei imaginilor consumului televizual. un pontif cufundat frapant si energic in societatea mass-media. un magisteriu purtat pe drumurile lumii. ca cel mai mare personaj de consum pentru opinia publica internationala. 370. Numai din aceste exemple ne putem da seama ce a insemnat Ioan Paul al II-lea pentru diplomatia Vaticanului si de ce pontificatul sau ar trebui considerat unul „anormal”. Papa Paul al VI-lea a incercat sa introduca in lumea relatiilor internationale semnele umanitatii crestine. economica si sociala. Papa Pius al XII-lea cu discursurile. Cu el au fost rasturnate criteriile istoriografice cu care era privit in mod obisnuit pontificatul: nu un pontificat static. La fel si in cazul Papei Ioan al XXIII-lea. Mai ales in prima calatorie in Polonia. a dictat etica pentru intreaga lume politica. ca sa culeaga aceste osanale si aplauze. aflata sub imperativul sovietic. Ioan Sociu. Si nici unul nu a mers in lume. Bucuresti. din lumea slava. El a fost noutatea si chiar ziarul New York Times. 10 . Istoria Papei Ioan Paul al II-lea. si ulterior acest plan al lui Ioan Paul al II-lea s-a concretizat in marea sa straduinta din primii sai zece ani de pontificat de a doborо ideologia 6 Domenico del Rio.sale pe langa anumite organisme internationale si bineinteles cateva intalnri cu lideri marcanti ai lumii care la vremea respectiva au reprezentat niste momente de cotitura pentru evolutia relatiilor internationale. El a dat o semnificatie grandioasa venirii sale din Est. Karol cel Mare. situat doar pe o catedra romana. arhiepiscop de Cracovia. Sunt mai mari. editura Pauline. a tinut sa precizeze: „Ideile sale sunt foarte diferite de cele ale majoritatii oamenilor. combinand gesturi rituale antice. cufundat in marele targ al mass-media. p. ci un pontificat itinerant.”6 Dupa 450 de ani de neintrerupta ocupare italiana a scaunului pontifical. insa pontificatul sau a fost deosebit de scurt: doar 33 de zile. Gandul sau s-a idreptat mai intai spre Orientul european. cum a mers el. gotice. Desigur. cu enciclicile sale. Nici un lider al lumii din ultima perioada nu a fost atat de aplaudat si de aclamat de masele populare in toata lumea.

cit. un simbol din punct de vedere politic si religios pentru milioane de oameni din multe tari ale lumii. traducere de Marius Roman. umanitatea noului mileniu este obligata sa construiasca o comunitate internationala sau un Weltethos9 al carui obiectiv principal sa fie acela al pacii. p. 9 Jьrgen Habermas si Papa Benedict al XVI-lea cu referire directa la tentativa umanitatii de o consolida o comunitate internationala bazata in primul rand pe valorile etice si spirituale specifice fiecarei culturi autentice. Acestea sunt valorile pe care diferitii lideri politici ai lumii sau diferitele ideologii politice. Asadar. cu diferite orientari religioase si politice. Interventiile Papei Ioan Paul al II-lea si ale diferitilor reprezentanti ai Sfantului Scaun au fost indelung comentate in presa internationala si au starnit diferite reactii din partea catorva lideri politici marcanti. editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti. Chiar si deschiderea Vaticanului catre Europa de Est in timpul Papei Ioan Paul al II-lea a fost de multe ori interpretata ca o incercare a catolicismului de a elimina in primul rand ortodoxia pentru a deveni o veritabila Cetate a lui Dumnezeu pe pamant. multi dintre ei considerand la un moment dat ca Ioan Paul al II-lea si Vaticanul au ajuns sa uite care le sunt atributiile si ca Biserica Catolica tinde din nou sa devina un imperiu asa cum era in Evul Mediu. 2008. op. acolo unde la fel ca si in Est.7 Cu aceeasi pasiune cu care a privit spre toata Europa estica. si bineinteles lumea relatiilor internationale printr-o reintoarcere la valorile crestine traditionale. 351 11 . si anume la conflictul bosniac care a izbucnit in 1992. ideologiile socio-politice se debarasau complet de orice dimensiune spirituala sau religioasa. 10 Dictionar de relatii internationale – secolul XX. trebuie sa se bazeze. marea preocupare si atentie pentru pace a determinat ca Papa Ioan Paul al II-lea sa fie un punct de referinta pe scena relatiilor internationale. volum coordonat de Maurice Vaпsse.. Scrisoarea enciclica Redemptor Hominis despre Hristos Mantuitorul omului si al lumii. cf.marxista in tarile din Est. si spre Occident. considera el. si cu precadere statul de drept.372. De fapt. Ioan Paul al II-lea voia sa dinamizeze lumea politica si economica. cu aceeasi dorinta de eliberare a tintit. Tocmai de aceea in cadrul unui intreviu pentru cotidianul francez Le Monde a facut urmatoarea declaratie. Bucuresti. nici New York. fara an.”8 Cu alte cuvinte. Ioan Paul al II-lea. editura Polirom. mai ales pentru ca el considera ca „regimurile Europei estice sunt rusinea secolului nostru”. totusi. 7 Ioan Paul al II-lea. in biografia sa spirituala si politica avem un exemplu elocvent de influenta a Vaticanului asupra multor procese istorice ale secolului XX 10 si pentru a intelege si mai bine acest aspect ne vom concentra atentia in continuare asupra modalitatii in care Sfantul Scaun sub pontificatul lui Ioan Paul al II-lea s-a raportat la unul dintre cele mai puternice conflicte care a marcat din plin scena relatiilor internationale. De altfel. in Ioan Paul al II-lea. care a antagonizat intr-o oarecare masura exigentele scenei internationale: „Viitorul omului nu poate fi nici Moscova. viitorul omului trebuie cautat in alta parte iar in acest sesns. p. 8 Domenico del Rio.

Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti. a tuturor persoanelor de alta nationalitate. 1997. p. 2. actiuni care violau principiile sanctionate prin Actul Final de la Helsinki. dreptul popoarelor la autodeterminare.13 11 cf. fara a avea o valoare juridica coercitiva. Populatia sarba a boicotat votul in timp ce musulmanii si croatii au acceptat independenta in proportie de 62. Actul final de la Helsinki. comisie insarcinata de Comunitatea Europeana sa examineze daca noul stat raspundea conditiilor juridice necesare recunoasterii internationale. care a a avut loc in zilele de 29 februarie si 1 martie 1992. dincolo de hotarele teritoriilor pe care le controla.12 Partea sarba a raspuns cu armele alegerii politice a celorlalte doua comunitati si a hotarat sa-si apere propria identitate prin expulzarea. Croatia si Slovenia. Secretariatul de Stat al Vaticanului inmana ambasadorului Portugaliei. 12 Actiunea Sfantului Scaun in conflictul bosniac. greu incercat de conflictul care abia incepuse. un memorandum in care se dorea a se aduce la cunostinta membrilor Comunitatii Europene urmatoarele aspecte: 1.Revenind insa la subiect. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti. In ciuda acestei situatii. consacra cateva principii fundamentale: egalitatea intre state. iar acest contact a fost facilitat de o telegrama a Cardinalului Angelo Sodano presedintelui noului stat la acea vreme. fiind semnate de numerosi sefi de stat si de guvern. 63% din numarul votantilor. cu sprijinul armatei federale iugoslave.) actiunile razboinice desfasurate de bande inarmate. In cazul Bosniei-Hertegovina. 5. 1997. dupa ce o recunoscuse la data de 7 aprilie 1992. mai era nevoie si de un referendum. trebuia sa se astepte pana cand erau indeplinite conditiile puse de Comisia Badinter. recunoastere pe care celelalte tari din Comunitatea Europeana o anuntasera deja la 16 decembrie 1991.) obligatia Comunitatii Europene de a garanta independenta Bosniei-Hertegovina. telegrama prin care se exprima solidaritatea Papei Ioan Paul al II-lea cu poporul bosniac. 13 Actul final de la Helsinki a fost adoptat la data de 1 august 1975 de Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa la care au participat 35 de state europene. sunt cunoscute diferitele interventii pe care le-a avut Sfantul Scaun11 in urma carora la data de 13 ianuarie 1992 recunostea oficial noile state. inviolabilitatea frontierelor europene si renuntarea la folosirea fortei in reglementarea conflictelor. tara care la acea vreme asigura presedintia Comunitatii Europene. La data de 15 aprilie 1992. deci automat si inainte de dizolvarea Republicii Federale Socialiste Iugoslavia. Criza din Iugoslavia – Pozitia si actiunea Sfantului Scaun. trebuie sa mentionam faptul ca inainte de izbucnirea conflictului bosniac. dand astfel nastere fenomenului de „curatire etnica”. printre care si Leonid Brejnev. s-a putut stabili un prim contact oficial al Sfantului Scaun cu guvernul bosniac. In ceea ce priveste Bosnia-Hertegovina. 12 . neingerinta in treburile interne ale altui stat.

. violarea principiilor inscrise in documentele C. in care se specifica: „Sfantul Scaun considera ca o angajare sporita a Organizatiei Natiunilor Unite in conflictul in curs. in cursul ultimei reuniuni a C. ceea ce pe de alta parte a implicat si apropierea Bisericii Catolice fata de o Biserica de traditie veche intr-un moment in care aceasta din urma era grav amenintata.C. de a ajunge la o solutionare politica a crizei iugoslave14 Pe baza acestor principii.) obligatia Comunitatii Europene de a tine cont de angajamentul pe care si l-a luat cu prilejul reuniunii de la Bruxelles. la data de 20 august 1992. Ibidem. a fost anuntata stabilirea de relatii diplomatice intre Vatican si Bosnia-Hertegovina. 3. in cadrul diferitelor organisme internationale. organizata de Comisia Drepturilor Omului la Geneva. in cursul unei reuniuni de la Helsinki a C. a amintit conditiile necesare garantarii viitorului minoritatilor nationale. moral si cultural al Europei in fata flagrantelor violari ale dreptului public international si ale dreptului umanitar. editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti. Actiunea Sfantului Scaun in conflictul bosniac. in legatura cu conflictul bosniac.E.E..E. capabile sa apere patrimoniul spiritual. si Cardinalul Alain Lebeaupin. U. 13 . Din acest punct de vedere ar trebui sa ne referim in special la interventia Cardinalului Jean-Louis Tauran care. N. si pentru a invita pe fiecare la gesturi curajoase. Sa mentionam de asemenea si diferitele interventii ale Sfantului Scaun. din 10 martie 1992.S. Rolul mesianic al Vaticanului în rezolvarea diferenedelor internaț ionale In timpul sesiunii speciale consacrate violarii drepturilor omului in fosta Iugoslavie.S. la data de 5 mai 1992. directionat fiind de catre Papa Ioan Paul al II-lea. a facut o declaratie prin care condamna. De asemenea. ar contribui la a-i reduce la ordine pe cei care instiga la dezordine si la restabilirea pacii in Bosnia Hertegovina. repetand faptul ca Papa Ioan Paul al II-lea pusese o conditie de control international al respectarii minoritatilor atunci cand recunoscuse statele rezultate din dezmembrarea fostei Iugoslavii.3. Cardinalul Angelo Sodano trimitea o telegrama a Papei Ioan Paul al II-lea reprezentantilor O. acceptand toate initiativele capabile sa faca sa taca limbajul armelor si sa usureze suferintele unor populatii care sunt ostatecele unei violente oarbe”.C. la 13 august 1992. pentru a sprijini recentele initiative ale Comunitatii Europene in vederea realizarii dialogului intre parti. Cardinalul Cristophe 14 15 f.C. in cadrul mijloacelor pe care i le pune la dispozitie Carta sa.S. in zilele de 30 noiembrie si 1 decembrie 1993.15 In acest sens. in fata amplificarii conflictului. desfasurata la Roma.

si in plus membre ale O. a avut un rol decisiv in caderea comunismului. Nu se poate lua in considerare.) nu se poate accepta nici o cucerire teritoriala obtinuta prin forta. cum ar fi Bosnia-Hertegovina.Pierre a subliniat trei puncte importante: obstacolele ridicate in calea actiunii umanitare. Insa. 6. Impresia potrivit careia interventia Vaticanului in conflictul bosniac a fost cea mai eficienta este amplificata si mai mult de urmatoarele principii16 pe care aceasta din urma s-a fundamentat: 1. deportarile de populatii intregi si taberele de prizonieri. sa nu uitam. p. prin elaborarea unor norme valabile pentru toate natiunile.) respectarea normelor de drept international. cu atat mai mult cu cat aceste norme sunt rezultatul consensului obtinut de catre partizanii vietii internationale asupra unor valori impartasite de toti. pot fi amintite si multe alte interventii ale Sfantului Scaun in cadrul organismelor internationale. 4.) partile si membrii Comunitatii Internationale angajate in negocieri trebuie sa caute solutii juste printr-un dialog prelungit si o persverenta staruitoare. insa din tot ceea ce s-a prezentat pana acum se poate foarte bine observa cum realismul politicii diplomatice a Vaticanului a avut un rol decisiv in ameliorarea conflictului bosniac. pe baze etnice. 2. 5. in mod rezonabil. dezintegrat prin violenta. 16 Ibidem.) dialogul si negocierea trebuie sa prevaleze in orice circumstanta dar ele nu scutesc pe nimeni de datoria de a-i dezarma pe agresorii care retin ca ostatece populatii intregi.N. Desigur. in primii ani ai pontificatului sau. Intr-adevar.) orice solutie bazata pe curatirea etnica a unui stat este inumana si constituie o presupozitie sigura pentru alte razboaie. ca unic mijloc de a iesi din conflict.U. posibilitatea ca un stat sa dispara pur si simplu. ar mai fi fost multe alte exemple cu privire la modalitatea in care Vaticanul sa raportat la diferite situatii conflictuale de pe scena internationala. asta ar insemna negarea tuturor rezultatelor dobandite de catre Comunitatea Internationala in cursul ultimilor ani. 14 .18. 3. exemple la care ar fi trebuit sa se faca referire. in conditii care sunt asemanatoare celor din lagarele de concentrare.) statele recunoscute la nivel international. au aceeasi demnitate si aceleasi drepturi. cazul bosniac este cel mai edificator prin prisma faptului ca statul papal intervenea pentru prima data intr-un conflict care cuprindea estul Europei sub conducerea unui Suveran Pontif venit chiar din est si care..

asa cum Pontifii Romani din ultima perioada. 17 cf. 4. Tocmai de aceea viziunea Vaticanului asupra relatiilor internationale este marcata de imperativul pacii. Obligatia de a gasi o oarecare aplicabilitate principiului pacii. prezentand doar acest proces istoric. un imperativ fundamental al doctrinei catolice. prima conditie este eliminarea cauzelor de conflict dintre oameni. In primul rand. In acest sens suntem din nou nevoiti sa facem referire la congregatiile Sfantului Scaun sau. iar un astfel de stat. adica o comunitate care sa se edifice pe coordonatele iubirii crestine. Vaticanul.. pentru excluderea integrala a acestuia din orizonturile umanitatii. Asadar. ne referim inainte de toate la o preocupare permanenta pentru eliminarea razboiului. dupa cum s-a mai specificat. In acest sens. pe scena relatiilor internationale Vaticanul actioneaza numai prin a se raporta la ideea de pace. Iar acest principiu a fost definit cel mai clar in timpul Conciliului Vatican II: „Pentru a construi o societate aflata sub imperativul pacii. mai ales cand vorbim de pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea.17 Deci. Din acest punct de vedere. iar acest statut оi permite sa faca presiunile necesare pe langa diferite organizatii internationale sau guverne in situatii conflictuale. confera Vaticanului un statut aparte in cadrul politicii internationale. au aratat-o in adevaratul sens al cuvantului. cauze care alimenteaza razboaiele. aceasta din urma conducere fiind animata de principiile doctrinare crestine. se raporteaza cu precadere la principiul construirii unei societati internationale in care dreptul natural sa fie prevalent. dintre care principalele sunt nedreptatile”. Imparț ialitatea Vaticanului în cadrul politicii internaț ionale Impartialitatea Vaticanului in cadrul politicii internationale faciliteaza posibilitatea Vaticanului de a actiona in serviciul binelui comun si al rezolvarii situatiei dramatice a refugiatilor risipiti in lumea intreaga. Sfantul Scaun are ca obiectiv principal introducerea semnelor umanitatii crestine. care in acelasi timp este si leaganul catolicismului mondial. si in special Ioan Paul al II-lea.Asadar. schema 83. conflictul bosniac. 15 . Constitutia pastorala a Conciliului Vatican II privind Biserica in lumea contemporana Gaudium et spes. care decurge din autoritatea spirituala pe care o exercita asupra unui numar mare de credinciosi catolici. pur si simplu. are nu numai rolul dar si obligatia morala de a-l face aplicabil in societate tocmai datorita impartialitatii sale care este o consecinta a organizarii si conducerii clericale. reprezinta un exemplu concret. Este vorba despre ceea ce Sfantul Augustin ar fi numit Cetatea lui Dumnezeu. putem intelege importanta Vaticanului pe scena relatiilor internationale. cand ne referim la statutul Vaticanului pe scena relatiilor internationale. la misionarii trimisi in diferite colturi ale lumii. care tocmai a fost prezentat pe larg.

Pe baza acestor principii Vaticanul isi rezerva dreptul de a actiona pentru construirea unei ordini internationale.) datoria Sfantului Scaun de a face presiuni atunci cand este cazul pentru revizuirea anumitor structuri economice si sociale care sufera de carente.care reprezinta o latura deosebit de importanta a Vaticanului ca centru de putere pe scena relatiilor internationale. chiar dacă Sfântul Scaun este organismul legal care conduce relațiile internaționale. care nu se poate realiza decat printr-un respect sincer fata de libertatile legitime. despre legatura dintre reprezentantii statului papal si anumite monarhii catolice care inca mai exista. d. Datorită teritoriului limitat al statului. schema 87. 5. constituie o consecinta fireasca a stabilirii urmatorului set de norme. la randul lor. pentru a nu mai vorbi. iar aceste motive. 16 . Asadar. statul Vatican este recunoscut ca teritoriu național sub legea internațională. atribuindu-i in acelasi timp si calitatea de mediator in situatii conflictuale. Tocmai aici persista idealul pacii de care Sfantul Scaun. Relaț iile Internaț ionale ale Vaticanului.) necesitatea interventiilor Sfantului Scaun in cadrul diferitelor organizatii internationale pentru o buna coordonare si stimulare. aflat sub imperativul doctrinei catolice. nu poate face abstractie. ambasadele străine pe 18 Ibidem. iar ceea ce ne face sa intelegem si mai bine acest din urma aspect este faptul ca Sfantul Scaun are reprezentare pe langa 16 organisme internationale. care a fost aprobat de Papa Paul al VI-lea in timpul Conciliului Vatican II:18 a. Acestea sunt de altfel si principalele motive pe care se bazeaza activitatea diplomatica a Vaticanului. Oferind o identitate teritorială pentru Sfântul Scaun.) obligatia Sfantului Scaun de a face presiuni asupra guvernelor tarilor dezvoltate pentru ajutorarea tarilor din lumea a treia. iar aceasta functie оi permite accesul la una dintre cele mai mari retele de informatii din lume.) obligatia Sfantului Scaun de a colabora cu natiunile in curs de dezvoltare pentru a avea grija sa-si fixeze in mod expres si ferm ca scop al progresului deplina perfectionare umana a cetatenilor. asa cum anterior am facut-o. respectiv trimite și primește reprezentanții diplomatici. activitatea diplomatica a Vaticanului se reglementeaza prin functia de observator pe care o detine pe scena relatiilor internationale. b. avand grija totusi sa se imparta cu maxima eficienta si echitate resursele prevazute. negociază înțelegerile internaționale. c.

Vaticanul (care are propriul cod de țară) are un site oficial. Uniunea Europeană și Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta. este observator permanent pe lângă Națiunile Unite (NU)." Sfântul Scaun are un delegat pe lângă Liga arabă la Cairo. 69 din acestea mențin misiuni diplomatice rezidente permanente pe lângă Sfântul Scaun. Restul au misiuni cu acreditare duală în afara Italiei pentru că Sfântul Scaun nu acceptă acreditare duală cu o ambasadă localizată în Italia. limba franceză. În 1971. Italia își găzduiește chiar și propria ambasadă pe lângă Sfântul Scaun. Calea ferată este rar folosită. Are relații diplomatice cu Uniunea Europeană (UE) la Bruxelles. 17 . Sfântul Scaun este activ în organizaț iile internaț ionale. Sfântul Scaun menține 179 de misiuni diplomatice permanente în afară (din care 106 sunt acreditate în state suverane). L'Osservatore Romano. stație radio și canale TV cu emisie prin satelit. Sfântul Scaun îndeplinește toate cerințele pentru a fi stat membru și dacă în viitor se va dori.lângă Sfântul Scaun se află în partea italiană a Romei. Există un helioport și 852 m de cale ferată standard (1435 mm) care face conexiunea cu rețeaua italiană în stația Roma Sfântul Petru. Sfântul Scaun și-a anunțat decizia de a adera la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare pentru a-și "oferi sprijinul moral principiilor care formează baza tratatului însuși. Statul Vatican nu are aeroporturi. După spusele Arhiepiscopului Celestino Migliore. Are de asemenea relații de natură specială cu Rusia (misiune cu un ambasador) și Organizația pentru eliberarea Palestinei (birou cu un director). publică zilnic în limba italiană. Sfântul Scaun este observator permanent la Națiunile Unite. Un ziar. Activitățile diplomatice ale Sfântului Scaun sunt întreținute de Secretariatul de Stat (Vatican) (condus de către un Cardinal Secretar de Stat) prin intermediul secției pentru relațiile cu statele. O înțelepciune romană spune că scrisorile internaționale puse în cutiile vaticane ajung la destinație mai repede decât cele puse la câțiva metri mai încolo în cutiile italiene. "nu avem drept de vot pentru că aceasta este alegerea noastră. limba germană și în limba portugheză. limba spaniolă. Statul Vatican este membru sau observator în multe alte organizații internaționale." Sfântul Scaun menține relații diplomatice formale cu 174 de state suverane. săptămânal în limba engleză. Orașul deține un sistem independent modern de telefonie și de un oficiu poștal. observatorul permanent al Sfântului Scaun. în iulie 2004 a primit toate drepturile unui statut de membru cu excepția votului. această rezoluție nu îl va împiedica să-l ceară ." Acesta a mai adăugat că Vaticanul își consideră statutul actual drept "un pas fundamental care nu închide nici o cale pentru viitor. iar lunar în limba poloneză.

aducind in lumea noastra pacatul si tot ceea ce este rau. reincarnare si potopul lui Noe Rezultatele cercetarilor Barbarei Elitt20 au provocat indignare printre ierarhii superiori ai Vaticanului. la fel ca si evanghelistii Luca. in anul 325. ea a gasit niste documente necunoscute pina atunci.10. Acesta a declarat că prioritatea integrării în UE le revine țărilor creștine precum Ucraina şi Moldova. Barbara a hotarit ca credinciosii simpli au dreptul sa stie totul despre Iisus Hristos si despre natura creatiei.2012) 20 http://www. este de aceiași părere ca și Joseph Alois Ratzinger. un inger cazut. In ciuda interdictiei Vaticanului. chiar daca aceste scrieri apartineau unor oameni care l-au cunoscut in nemijlocit pe Iisus Hristos.19 Potrivit sursei. care apartineau primelor secole de crestinism.info/2010/12/wikileaks-vaticanul-pentru-aderarea-ucrainei-sirep-moldova-la-uniunea-europeana/( vizitat 27. Spre deosebire de razvratitul Satana.Wikileaks a făcut public un document diplomatic. Cardinalul Tauran. Matei.2012) 18 .com/dezvaluiri-cutremuratoare-din-arhivele-vaticanului-despredemiurg-reincarnare-si-potopul-lui-noe/ ( vizitat 16. Parolin recunoaşte că integrarea Turciei musulmane în comunitatea europeană va prezenta anumite dificultăţi și de aceea Uniunea Europeană ar trebui să-i acorde o atenţie sporită Turciei. sub influenta imparatului Constantin. Demiurgul nu a incalcat niciodata pe ascuns vointa 19 http://www. Cu toate acestea. Fostul ministru de externe. Hotararea de a ascunde aceste texte a fost luata la Sinodul de la Niceea. Lucrind in arhivele Vaticanului. sa stie tot ce a fost ascuns de secole. Demiurgul. Demiurgul Barbara Elitt afirma ca una dintre cele mai uimitoare taine ascunse in arhiva de la Vatican este legata chiar de insusi Dumnezeu. in acelasi timp.10.almeea. Marcu si Ioan. potrivit căruia Papa Benedict al XVI-lea a pledat împotriva aderării Turciei musulmane în Uniunea Europeană. Pietro Parolin. Barbara Elitt s-a ocupat foarte multi ani de studiul Bibliei si a descoperit niste lucruri interesante legate de istoria Scrierii Sfinte. In documentele de la Vatican se vorbeste de asemenea despre aceea ca. Dezvaluiri cutremuratoare din arhivele Vaticanului. a declarat că acest comentariu nu reflectă poziţia oficială a Vaticanului şi este opinia personală a lui Joseph Alois Ratzinger (numele mirean al lui Benedict al XVI-lea). incepe sa pretinda rolul lui Dumnezeu pe Pamint. intre acestea fiind o serie de texte care au fost accesibile numai pentru citiva alesi de-a lungul timpului. Este cunoscut de toata lumea ca Atotputernicul a creat lumea si l-a trimis pe Fiul Sau pentru a propovadui pe pamint mila si virtutea. acordând prioritatea ţărilor creştine cum ar fi Ucraina şi Moldova.moldovacrestina. ministrul interimar al Afacerilor Externe al Vaticanului. despre Demiurg.

lui Dumnezeu. pentru ca nu putem sa stim niciodata cu al cui suflet sub o alta infatisare ne vom intalni in viata viitoare: al parintilor. Credinta in reincarnare Credinta in reincarnare este una dintre cele mai bine pastrate taine ale Vaticanului. Cu toate acestea. Demiurgul i-a ispitit permanent si continua sa ii ispiteasca pe oameni. El a inceput sa ii influenteze pe oameni. Noe si familia sa au supravietuit nu unui potop universal. Numai marele Noe nu a trebuit sa fie supus acestei proceduri. Chiar si conservatorii care iau Biblia in sensul propriu. care a influentat mintea oamenilor facandu-i sa isi uite trecutul. Noe s-a salvat nu plecand cu o corabie. Amestecul Demiurgului a dus la scaderea legaturii dintre oameni si Dumnezeu. de aceea Dumnezeu a hotarat sa stearga din mintea oamenilor tot ceea ce ei stiau. considerand ca fiecare cuvant al ei este un adevar. omenirea era supusa influentei Demiurgului. Numai prorocii si sfintii au primit cunostintele divine in mod nemijlocit de la Dumnezeu. tocmai pentru a putea sa le povesteasca oamenilor despre Dumnezeu. sustinut de dorinta de putere. al sotiei. ci eliberarii in aer a unei cantitati mari de gaz. asupra celorlalti intr-un fel sau altul si-a manifestat influenta Demiurgul. cred ca expresia nascut din nou (care este intilnita de foarte multe ori in Cartea Sfanta) nu este decat o metafora. aratindu-li-se lor ca atotputernicul creator al cerului si pamintului. unul dintre cele mai enigmatice ordine calugaresti si permanent obiect de studiu pentru istorici. surorilor. subliniaza inca o data importanta invataturii sa fim buni cu toti. prietenilor. Credinta in reincarnare. scrie Barbara Elitt. care a putut din acel moment sa ii influenteze numai indirect. Documentele secrete arata cum. Enigmaticul ordin al Cavalerilor Templieri Considerati. fratilor. al copiilor. In momentul in care a avut loc acest eveniment unic. odata cu publicarea romanelor lui Dan Brown. textele secrete vechi fac sa se inteleaga foarte clar ca Ioan Gura de Aur nu a scris intamplator despre aceea ca numai cel nascut din nou poate vedea Imparatia Domnului si despre aceea ca desi corpul moare. mai ales dupa disparitia lor terifianta. cavalerii templieri au devenit. Potopul lui Noe Potrivit unuia dintre manuscrisele secrete ale lui Ioan Gura de Aur. ci ascunzandu-se intr-o biserica inchisa ermetic. fiindu-le dedicata o intreaga 19 . Oamenii trebuie sa isi aminteasca de acest lucru si nu trebuie sa lase jumatatea lor intunecata sa o invinga pe cea plina de lumina. un fenomen de masa. sufletul poate intra pe portile Raiului.

ascunse. Leigh si Lincoln afirma ca in 1070. O legenda locala confera intemeierii manastirii o aura deosebita. construite candva pe aceste locuri si considerate astazi „monument istoric”. Revenind la calugarii care au intemeiat manastirea de la Orval. disparute fara urma. editat si in Romania. ducesa de Lorena. nu doar de numele Templierilor ci si de cel al lui Michel de Nostradamus… Abatia de la Orval. Mathilda de Toscania. autorii britanici Baigent. literatura devorata. verigheta de aur. a fost cel care. de la Rennes-le-Chateau a descoperit „ceva” in interiorul cimitirului local. isi pierduse. odata cu uciderea majoritatii membrilor acestui ordin. „Cu adevarat. punand-o pe seama unui gest de gratitudine. cu 29 de ani inainte de prima cruciada. Mathilda. care. Fantana respectiva exista si astazi. in Franta secolului XIV. dar ceea ce ii intereseaza pe pasionatii de mistere sunt ruinele vechii manastiri. Numele „Orval” inseamna „valea aurului”. legat. „Sangele sacru si sfantul potir”.2012) 20 . tutorele lui Geoffrey. De la aceasta. se spunea. la Orval. fiind vaduva. avea legaturi de rudenie cu familia regala merovingiana cu alte cuvinte. pe locul unde ducesa a intemeiat o manastire.21 O posibila pista pentru depistarea acestor fabuloase tezaure ar putea-o oferi un modest sat belgian. de mai buna sau mai slaba calitate.10. ei au primit bucata de pamant cunoscuta astazi drept Orval. care i-a permit sa faca ulterior cheltuieli extravagante. reprezinta cu siguranta un loc enigmatic. In 1108. mai multi calugari din Calabria. Calugarii au fost bine primiti de contele Arnould de Chiny si de matusa lui Geoffrey. La sfarsitul secolului XIX abatele Berenger Sauniere.literatura. spre a se stabili pe o proprietate ce apartinea nobilului Geoffrey de Bouillon. Se pare ca Nostradamus ar fi scris o serie de profetii ale sale aici si este posibil ca tot aici sa se gaseasca. Petru Hermitul. spre a recuceri Sfantul Mormant si Tara Sfanta. 21 http://ezoterism. exista si astazi. aceasta este valea de aur – Val d’Or. de catre opinia publica. apartinand ordinului cistercienilor. asa cum cred unii istorici si iubitori ai misterelor.wordpress. sa spunem ca unul dintre ei. Calugarii erau condusi de un anume Ursus. care-i cazuse intr-o fantana sapata intre coline. potrivit asa-numitelor „documente ale Prioriei”. cu presupusii descendenti ai lui Iisus Hristos. in mod straniu.com/2010/10/28/enigmaticul-ordin-al-cavalerilor-templieri/ (vizitat 16. au sosit in muntii Ardeni. sudul Italiei. Manastirea. doua dintre cele mai faimoase si mai controversate comori din istoria omenirii: cea a Cavalerilor Templieri si cea a regelui francez Ludovic XVI. a exclamat atunci Mathilda. alaturi de Papa Urban II a propovaduit necesitatea unei cruciade. Femeia s-a rugat cu asiduitate la Dumnezeu si prin minune. un peste a iesit din apa. in Ardenii belgieni. efectiv. tinand in gura inelul aurit. desi veniturile sale erau mai mult decat modeste. In best-seller-ul lor. din mainile musulmanilor. S-a scris foarte mult si despre legendarele lor comori.

Comoara regelui Ludovic XVI se afla tot aici? In 1131. aflate pe domeniul Orval. a doua capete incoronate. ii cerea disperata ajutor. a reformat constitutia comunitatii si a sporit vigoarea economica a institutiei. zidurile ruinate ale fostei manastiri au fost brazdate de intemperii dar si de cautatorii de comori. astfel incat zilnic picioarele fratilor ce mergeau la slujba sa calce pe el si sa se roage pentru sufletul sau. din regiunea Champagne si timp de cinci secole. inainte de a fi prins. Fervorarea generalului Loison si a vanatorilor de comori a fost provocata de zvonurile privind existenta unei comori regale. imparatul Austriei. convinsi ca in pamant sunt ascunse. sau gasi refugiu in apropiata abatie de la Orval. se pare. sub securea calaului. In timpul Revolutiei Franceze. sange si fier” – regele sfarsind pe esafod. Ultima sa dorinta a fost de a fi ingropat la picioarele scarii ce duce din dormitoarele calugarilor catre biserica. trupele generalului Loison au jefuit-o si au ars-o pana-n temelii. In primavara lui 1791. fratelui sau. alungandu-i pe calugari. In 1605. fuga regala. in vreme ce sotia sa. la caderea noptii. fara sa iasa in evidenta prin nimic. care siau gasit refugiu tocmai in Luxemburg. El a refacut cladirile manastiresti. manastirea a trait vremuri tulburi si pe 23 iunie 1793. regele putea trece frontiera cu Tarile de Jos. Orval a devenit unul dintre fiefurile detinute de Bernard de Clairvaux. aflate in stapanire austriaca. prin padurea din Reims. Se pare insa ca. regele incredintase tezaurul sau unui frizer de la curte. la insistentele arhiducelui Albert si ale sotiei acestuia. in nord-estul Frantei. bogatii de nemasurat. fara ca nimeni sa mai poata da vreodata de urma lor. in catrenul 20. spre a-l duce in siguranta la 21 . desi abatia a prosperat.calugarii de la Orval dispar in mod misterios. centuria 9. La Varennes. prin intermediul unor scrisori cifrate. pe nume Leonard. regele Ludovic XVI era prizonier in propria sa tara. Generalul regalist de Bouille a cautat refugiu familiei regale in fortareata de la Montmedy. El a incredintat reconstructia manastirii de aici abatiei Trois-Fontaines. de secole. Secretul cifrului Faimosul Nostradamus ar fi profetit. Maria Antoaneta. un Capet va fi prins si vor urma apoi „furtuna. unde vorbeste despre sosirea. foc. In caz de pericol. calugarii cistercieni de la Orval au dus o viata linistita. cel ce a scris codul de conduita al Cavalerilor Templieri. Dar mesajele au fost interceptate si codul secret descoperit. spre Orval. a reusit sa impuna alegerea sa ca abate. scrie el. Bernard de Montgaillard. nascut in sudul Frantei. Pentru mai bine de un secol. Isabelle.

Cand comoara va fi gasita. Nostradamus obisnuia adesea sa-si petreaca clipele de ragaz sub coroana bogata a unui stejar aflat in curtea manastirii. timp de multe secole. centuria 1.abatia Orval. cu ajutorul unei lampi. inainte de a disparea si el. strapuns prin ochi cu o sulita. Cartea respectiva fusese daruita abatelui manastirii locale de catre Mathilda. studiind o carte straveche.M. marele profet Nostradamus ar fi descoperit invataturile tainice legate de Prioria Sionului. Dar comoara ar putea fi gasita – daca nu cumva ea a fost impartita deliberat in mai multe parti – si cu ajutorul catrenului 66. centuria 8. din care si-a inspirat propriile lucrari. lovit de trasnet. a „inscriptiei D. in iuresul Revolutiei… Baigent. Singurul loc care pare sa corespunda acestei descrieri ar putea fi mormantul unde a fost depus trupul neinsufletit al straniului personaj care a fost Bernard De Montgaillard… 22 . pe peretele unei pesteri stravechi. un om va trebui sa moara. Catrenul 27.. aflat la Orval. si ascunsa sub un stejar secular. se refera la o comoara care a fost stransa. matusa lui Geoffrey de Bouillon. Leonard a ajuns aici si probabil a incredintat cufarul plin de aur si de bijuterii calugarilor locali. Copacul a fost lovit de fulger dar in locul sau a crescut un alt stejar. Exista trei catrene care pot fi lesne interpretate ca vorbind despre o comoara la Orval. Potrivit unei legende locale. care mentioneaza posibilitatea descoperirii. care mai exista si astazi. Leigh si Lincoln au sustinut ca. aflate nu departe de manastire.

Nunţiul Apostolic. Există o singură excepţie recunoscută peste tot în lume – Nunţiul Papal sau Nunţiul Apostolic. Convenţia de la Geneva privind relaţiile diplomatice. căci concordatele se încheie între diferitele state și Sfântul Scaun. În afară de acestea Sfântul Scaun menține relații "de o natură specială" cu Rusia și cu autoritate Palestiniană. care întotdeauna are rang de arhiepiscop. dar mai ales în urma tratatelor internaţionale ratificate de fiecare stat. ca personificare a Bisericii Catolice. Trebuie făcură o precizare importantă: imunitatea nu reprezintă o instituţie juridică aplicabilă unui cult religios. este şi membru al Ordinului Iezuit.Concluzie Sfântul Scaun (latină Sancta Sedes) este un subiect de drept internațional public. Sfântul Scaun menține relații cu 174 de țări. El serveşte şi ca reprezentant al Vaticanului pe lângă Biserica naţională.01. care reprezintă Biserica Catolică în relațiile cu statele. până la 1. în numele Cetății Vaticanului. De aceea este greșită formularea "Concordatul cu Vaticanul". Unii consideră că este o pură întâmplare faptul că „uneori”. Abia de la acea dată România a revenit la regula ca Nunţiul Papal să fie decan al corpului diplomatic acreditat în ţara noastră. Antiochia). când e necesar. în România. Lideri politici nu cunosc şi recunosc decât o singură formă de imunitate juridică internaţională: imunitatea diplomatică. Acesta este reprezentantul diplomatic permanent al Vaticanului pe lângă un stat. Concordatele (tratatele internaționale) se încheie de către Sfântul Scaun în numele Bisericii Catolice sau. Sfântul Scaun menține relații cu Uniunea Europeană și Ordinul Suveran de Malta (Serviciul de Ajutor Maltez). Sfântul Scaun este observator la Organizația Națiunilor Unite. Există mai multe ţări care nu recunosc această prevedere. Sfântul Scaun participă în mai multe organizații interguvernamentale.1998 decanul corpului diplomatic era recunoscut ca fiind cel mai în vârstă ambasador. Alexandria. în special cele trei originare (Roma. şi are rangul de ambasador. recunoscută în virtutea cutumurilor diplomatice. Spre exemplu. În afară de țări. Uneori este cunoscut și sub denumirea de Scaun Apostolic dar denumirea aceasta aparține oricărui Scaun stabilit de un apostol. 23 . stipulează că Nunţiul este decanul corpului diplomatic acreditat într-o ţară anume.

2007. schema 83. Criza din Iugoslavia – Pozitia si actiunea Sfantului Scaun. John L. Ioan Paul al II-lea. 6. 425p. Deoarece există alte variante de lucru pe care iezuiţii le stăpânesc la perfecţie. Constitutia pastorala a Conciliului Vatican II privind Biserica in lumea contemporana Gaudium et spes. 5. Ioan Paul al II-lea. Acestea sunt valorile pe care diferitii lideri politici ai lumii sau diferitele ideologii politice. traducere de Marius Roman. Biografia Papei Ioan Paul al II-lea. trebuie sa se bazeze 9. http://www.moldovacrestina.10. 1997. toate acestea nu au valabilitate. Dictionar de relatii internationale – secolul XX. 4. Martor al sperantei. 2005. Bucuresti.info/2010/12/wikileaks-vaticanul- pentru-aderarea-ucrainei-si-rep-moldova-la-uniunea-europeana/ ( vizitat 27. 10. cf. Însă când este vorba de spionaj. nu au existat relaţii diplomatice. 470p. traducere din limba engleza de Radu Vasile. Bucuresti. 2. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti.2012) 24 . George Weigel. fara an. 538p 7. au fost perioade în care anumite state au întrerupt legăturile diplomatice cu Vaticanul. 3. 2007. Pentru ca odată consfinţite ele să aibă sincope. Targu-Lapus. traducere de pr. Una dintre ele este tehnica lucrului prin „mâini străine”. Opus Dei. O privire obiectiva asupra miturilor si adevarurilor celei mai controversate forte din Biserica Catolica. editura Galaxia Gutenberg. si cu precadere statul de drept. Cum Vaticanul nu a recunoscut o perioadă existenţa statului Israel. Scrisoarea enciclica Redemptor Hominis despre Hristos Mantuitorul omului si al lumii. Istoria Papei Ioan Paul al II-lea. editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti. editura RAO. 2008. 8. cf. cf. editura Polirom. traducere din limba engleza de Ana-Veronica Mircea si Dan Costinas. Editura Arhiepiscopiei RomanoCatolice de Bucuresti. volum coordonat de Maurice Vaпsse. 1997.De asemenea. Allen jr. Karol cel Mare. Domenico del Rio. Bibliografie 1. editura Pauline. Bucuresti. prefata de Luigi Accattoli. Actiunea Sfantului Scaun in conflictul bosniac. Jьrgen Habermas si Papa Benedict al XVI-lea cu referire directa la tentativa umanitatii de o consolida o comunitate internationala bazata in primul rand pe valorile etice si spirituale specifice fiecarei culturi autentice. 538p. Ioan Sociu. 138p.

11.2012) 25 .almeea.com/dezvaluiri-cutremuratoare-din-arhivele- vaticanului-despre-demiurg-reincarnare-si-potopul-lui-noe/ ( vizitat 16. http://www.2012) http://ezoterism.wordpress.10.10.com/2010/10/28/enigmaticul-ordin-alcavalerilor-templieri/ (vizitat 16.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful