Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea Economia Agroalimentara si a Mediului

Balanta de Plati a Romaniei in perioada 1990 – 2012

Realizatori:Pirvan Ana Maria Popa Ioana Alexandra

1

Capitolul 1. Balanta de plati – caracteriziare generala Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta registrul tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este normal de un an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al Cincilea Manual al Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai putina fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu vom utiliza datele economiei spaniole asa cum au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice care permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE defineste Balanta de Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele respective, tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar, trimestrial sau anual." Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu, importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile. Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca servicii si nu ca marfuri. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret, contul serviciilor din acest an a fost:

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca
2

artistice. indici. investitii financiare. impozitele. alte investitii si tipuri de rezerve. In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. 3 . investitii de portofoliu. etc. cotizatii medii sau orice alta clasa de active. Investitiile financiare includ optiunile. In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si financiare. Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii unei rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii investitoare. Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe controlate de autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta dezechilibrele balantei sau pentru interventii pe pietele de schimb. Ca transferuri curente apar transferurile de emigranti. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa. stiintifice si altele. donatiile destinate achizitiei bunurilor de consum.sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri. culturale. warrants. o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine. pensii alimentare. in programe de intrajutorare. Pragul este stabilit de FMI in limita lui 10% din capital. acordurile nivelurilor dobanzilor viitoare (FRA). premii literare. de recreere. stiintifice si sportive. premii ale jocurilor de noroc. sezonieri sau temporari. si pentru ca multe venituri mici nu se declara. mosteniri. cumpararile si vanzarile de devize la termen. schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si orice alt schimb financiar sau swap. orice actiuni sau valori. prestatiile si cotizatiile la Asigurarile sociale. Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe. Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un procentaj mai mic al companiei investitoare. cotizatii la asociatiile de binefacere. actiunile financiare futures. retributiile personalului ce presteaza servicii in afara.

contul de capital si contul financiar. vom considera si calcula in continuare urmatorii indicatori statistici: 4 . Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar incurajeaza ineficienta si scaderea productivitatii. serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat. ale capitalului. Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal. Capitolul 2 . dupa cum am spus mai inainte. zero. Soldul va fi intotdeauna. balanta este intotdeauna in echilibru. una pentru valoarea marfurilor. in credite sau in bunuri sau servicii. ceea ce scumpeste produsele nationale facand astfel dificile exporturile. soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul. situatia preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand se mentine in forma sustinuta in timp. De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi. ANALIZA SI STATISTICA BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN INTERVALUL 1992-2001 Pentru realizarea analizei statistice a balantei de plati externe a Romaniei. trebuie clarificat ca toate tranzactiile economice vor determina doua pozitii in balanta.Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor curente. Masurile fiscale si monetare folosite au si ele efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor si deci a cererii lor de importuri. una in coloana veniturilor si una in cea a platilor. reduc cresterea si prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung si scurt. financiare si erorile care s-au putut detecta in calcule. Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent. alta pentru contrapartida in bani. In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati. Un deficit persistent in conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate de inflatie superioara celei a tarilor cu care se face comert. Un dezechilibru permanent indica existenta problemelor grave ce trebuie rezolvate.

O astfel de marime derivata arata cat reprezinta procentual deficitul (excedentul) BPE fata de PIB. de accesul dificil la finanþare externã.9% si 1996: -7. pentru anii 1992 si 1996 deficitele au depasit –5% din PIB(pentru contul curent)-1992: – 7. Raportul dintre consumul final ºi investiþii a rãmas aproape nemodificat. De altfel si in 1993 si 1995 valorile MRS au fost foarte aproape de pragul de –5%. investiþiile continuând sã 5 . cat si pentru contul de capital si financiar. de scãderea cererii externe. Dupa cum se observa din tabelul de mai jos. urmat de “ servicii”. 2. produsul intern brut.2%. determinând progrese în domeniul producþiei si al exportului. • Marimea relativa a soldului BPE fata de: 1. nu s-a putut calcula rata de contributie la dezechilibrul general al BPE. Balanta de plãti a fost puternic influentatã. în scãdere cu mai mult de jumãtate faþã de 1998. de nivelul ridicat al serviciului datoriei externe. de înrãutãþirea climatului investiþional ºi de repatrierea capitalurilor pe termen scurt. totalul tranzactiilor.6 la sutã. acest indicator se calculeaza ca diferenta intre incasarile si platile aferente fiecarui post. Contul curent al balanþei de plãþi a atins în 1999 un deficit de 1 296 milioane dolari SUA. Contributia fiecarui post la dezechilibrul general este un alt indicator care ofera o imagine de ansamblu asupra cauzelor dezechilibrului. 1. Observatie: pentru posturile care nu prezinta date. Se considera ca un dezechilibru de +sau –2% pana la + sau –5% (al contului curent) fata de PIB este firesc atata timp cat debalanta nu se permanentizeaza. în special a Europei Occidentale. Din luna iulie. în special al cererii de import a acestora.Dezechilibrul se datoreaza in cea mai mare parte postului “ bunuri” . în prima parte a anului 1999. ca urmare a relaxãrii condiþiilor monetare ºi revigorãrii mediului internaþional. dezechilibrul important si care reclama masuri concertate din partea Guvernului si BNR pentru a redresa balanta pe termen scurt.• Marimea absoluta a soldului ce poate fi calculat atat pentru contul curent cu toate componentele sale. în timp ce absorbþia internã s-a redus cu 20. deoarece soldurile au semne diferite. revirimentul economiilor occidentale. a stimulat si economia româneascã.

respectiv 1. materializate în adâncirea deficitului comercial şi de cont curent. în creştere cu 64 la sută faţă de 2000.9 la sutã faþã de 1998. iar ponderea investiţiilor în absorbţie a crescut cu 1. exclusiv pe seama balanţei comerciale (bunuri). Îmbunătăţirea performanţelor economice a facilitat însă finanţarea a mai mult de jumătate din deficitul extern din investiţii directe şi a favorizat accesul pe pieţele internaţionale de capital. Dupã ce în 1998 procesul de economisire s-a accentuat. ceea ce 6 . balanþa de bunuri si servicii a înregistrat un deficit de 1 511 milioane dolari SUA. în principal pe seama reducerii deficitului balanþei comerciale (bunuri) si al poziþiei transport mãrfuri. reflectat însã într-un nivel ridicat al importului (10.9 puncte procentuale. În anul 2001 balanţa de plăţi a României a reflectat atât eforturile pentru consolidarea creşterii economice.9 puncte procentuale în PIB).9 miliarde dolari SUA) ºi într-un deficit de aproape 3 miliarde dolari.reprezinte sub o cincime din absorbþie.3 la sutã în 1998). în timp ce absorbţia internă s-a majorat cu peste 10 la sută. În acest sens. afectând perspectivele de creºtere economicã ºi de finanþare a deficitului extern. În anul 2001. Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 1999. în scãdere cu 53. Reducerea cu 3. Deficitul contului curent a înregistrat o valoare de 2 317 milioane dolari SUA. care a depăşit-o cu 70 la sută pe cea din 2000. dar favorabile reducerii deficitului de cont curent ºi stimulãrii economisirii. anticipând perspective de creştere economică şi de finanţare a deficitului extern. ceea ce s-a reflectat în creºterea gradului de deschidere a economiei româneºti (53.2 la sutã fatã de 46. investiţiile reprezentând componenta cea mia dinamică. susþinute de politici salariale de limitare a cererii interne si de restructurare a industriei. ca urmare a influxului mare de investiþii strãine (peste 2 miliarde dolari). au fost aplicate politici monetare ºi fiscale ferme încã din primele luni ale anului.1 puncte procentuale a ponderii deficitului comercial în PIB faþã de 1998 a fost determinatã de majorarea mai accentuatã a exportului comparativ cu cea a importului (cu 5 puncte procentuale. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 178 milioane dolari SUA. cu impact negativ asupra investiþiilor. Raportul dintre consumul final şi investiţii a avut o evoluţie pozitivă. cât şi transformările nefavorabile din mediul extern. prioritarã pentru 1999 a fost ajustarea importului.

Deficitul comercial a însumat 2 969 milioane dolari SUA. Germania.3 la sută. din care UE 17.2 la sută) şi cu alte ţări (10. Pe zone geografice.tendinţă imprimată de comerţul cu Uniunea Europeană (în creştere cu 16. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2001. din care Federaţia Rusă 34 la sută şi CEFTA 20.1 puncte procentuale) . Exportul de produse din industria prelucrătoare s-a majorat cu 9. pe 7 .favorizată de reducerea importului net de bunuri şi servicii şi de intensificarea transferurilor curente nete. Franţa. pe fondul accelerării creşterii economice. care a impus intensificarea importurilor. deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (60.1 milioane dolari SUA.9 puncte procentuale). mai mare atât ca valoare. Exportul destinat pieţei ţărilor dezvoltate s-a cifrat în 2001 la 8 472.8 la sută din exportul total (în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de 2000) şi a fost concentrat în proporţie de peste 84 la sută în cinci ţări: Italia.6 la sută).2 la sută. la majoritatea activităţilor. Exportul către Uniunea Europeană a reprezentat 67.arată că o parte însemnată a creşterii consumului intern a fost asigurată din resurse externe. industria de prelucrare a ţiţeiului (-7.5 la sută). excepţie făcând industria metalurgică (-12 la sută).2007 În anul 2002 balanţa de plăţi a României a reflectat o ameliorare a contului curent . cu ţările dezvoltate (29. industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale (-3.3 la sută faţă de anul 2000 şi s-a acumulat preponderent în trimestrele II (31 la sută) şi IV (40 la sută). ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN INTERVALUL 2002 . respectiv cu 2. cât şi ca pondere în PIB comparativ cu 2000 (cu 1 285 milioane dolari SUA.1 la sută).2 la sută. în creştere cu 76. respectiv cu 4.4 la sută).7 la sută faţă de 2000. Marea Britanie şi Olanda.6 la sută). deficitul comercial s-a accentuat atât în valoare absolută. cât şi ca pondere în exportul total comparativ cu 2000 (cu 16.

respectiv cu 1. cea mai mare parte a influxurilor financiare putând fi alocată creşterii rezervei valutare. pe fondul accentuării creşterii exportului de bunuri şi servicii (de la 10. Relaţia de echilibru dintre economisire. de la 5.3 la sută). finanţarea deficitului de cont curent nu a creat mari dificultăţi . deficitul comercial a fost de 2 611 milioane dolari SUA. precum şi de deprecierea în termeni reali (cu 2. deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 1 525 milioane dolari SUA. evoluţie care s-a reflectat în diminuarea semnificativă. concomitent cu temperarea expansiunii importului de bunuri şi servicii (de la 17.5 la sută la 3. investiţiile reprezentând şi în anul 2002 componenta cea mai dinamică. tricotaje. în scădere cu 15. deficitul aferent veniturilor a înregistrat o creştere cu aproximativ două treimi faţă de anul 2001. Factorii determinanţi ai îmbunătăţirii soldului contului curent au fost majorarea cu 34. transformarea deficitului serviciilor în excedent şi reducerea cu 12. pe fondul accelerării exporturilor . atât în valoare absolută. cât şi ca pondere în PIB (cu 358 milioane dolari SUA. de creşterea specializării intra-ramură (maşini.investiţiile directe au acoperit peste 70 la sută din deficit.8 la sută în anul 2001 la 20. În anul 2002. cu 31.fondul consolidării creşterii economice şi al îmbunătăţirii rating-ului de ţară.1 la sută a deficitului balanţei comerciale. încălţăminte).5 la sută în anul 2001).3 la sută.7 la sută (cea mai mare după 1994) şi rata de investire care a atins 23 la sută (faţă de 22. În schimb.5 la sută la 14. de cererea externă de produse minerale şi de produse prelucrate în sistem lohn (confecţii. investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru anul 2002 cel mai redus nivel din ultimii doi ani al deficitului de cont curent în PIB (3. a ponderii acestuia în PIB. datorită repatrierii de către nerezidenţi a veniturilor din investiţii directe şi din investiţii de portofoliu.stimulate de consolidarea creşterii economice.6 la sută faţă de anul precedent. consemnând o reducere comparativ cu anul 2001. Ameliorarea deficitului de cont curent s-a produs în condiţiile în care absorbţia internă şi-a continuat evoluţia ascendentă din anul precedent.9 la sută în anul 2002).9 la sută) a 8 . În anul 2002.1 la sută).4 la sută a transferurilor curente nete.7 puncte procentuale). echipamente şi mijloace de transport).4 la sută mai mic faţă de anul 2001. În anul 2002. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 2 602 milioane dolari SUA. datorită evoluţiei pozitive a celor două componente: rata economisirii care s-a situat la 19. În aceste condiţii.

a crescut considerabil.2 la sută din comerţul cu Uniunea Europeană).ca urmare a expansiunii cererii interne. din care 12.5 la sută.4 la sută în anul 1993 la 66. Absorbţia internă şi-a continuat 9 .3 milioane dolari SUA.9 la sută (2 491 milioane dolari SUA). Creşterile de export din ultimii patru ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB de la 19.8 la sută şi Ucraina 10. Gradul de deschidere a economiei româneşti. mai mare cu 177. pe fondul scăderii protecţionismului tarifar şi al reorientării comerţului exterior către Uniunea Europeană. pe fondul adâncirii deficitului comercial . al majorării exportului şi al creşterii preţului internaţional al ţiţeiului. Media lunară realizată la import în anul 2002 a fost de 1 373.9 la sută. în creştere faţă de anul 2001 cu 21. pe fondul consolidării cererii interne.8 milioane dolari SUA. Dintre produsele cu ponderi semnificative în export. ca urmare a majorării volumului de mărfuri la mai mult de jumătate.monedei naţionale în raport cu euro. CEFTA 28.3 la sută în 2002. investiţiile directe şi de portofoliu ale nerezidenţilor în România acoperind aproximativ 75 la sută din deficit. Deficitul comercial al anului 2002 s-a acumulat. din care comerţul cu Federaţia Rusă 43. Dintre produsele cu ponderi semnificative în import. Importul de bunuri (FOB) a atins în 2002 valoarea de 16 487 milioane dolari SUA (36 la sută din PIB). Exportul de bunuri a însumat 13 876 milioane dolari SUA. în creştere cu 14.7 la sută în 1998 la 30. În anul 2003 balanţa de plăţi a Ro mâniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent.7 la sută) şi cu ţările dezvoltate (14. Din comerţul cu ţările în curs de dezvoltare a rezultat un excedent de 115. de la 41.2 la sută. Media lunară realizată la export în anul 2002 a fost de 1 156.9 milioane dolari SUA. cele menţionate în tabelul următor au înregistrat creşteri. a suspendării plăţii taxei pe valoarea adăugată pentru importul de maşini şi utilaje) şi de materii prime care nu se produc în ţară sau sunt deficitare. deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (88. Surplusul de import s-a realizat preponderent din majorarea volumului de bunuri (ca urmare a liberalizării importului de bunuri industriale din Uniunea Europeană.9 la sută faţă de anul precedent (2 133 milioane dolari SUA).5 milioane dolari SUA faţă de anul precedent. mai mare cu 207. preponderent în trimestrele II şi IV.7 milioane dolari SUA faţă de anul precedent. Pe zone geografice. ca şi în anul precedent. care a relevat o evoluţie constant ascendentă în ultimii patru ani. Cu toate acestea. finanţarea deficitului de cont curent nu a creat dificultăţi.4 la sută în anul 2002.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2003. pe fondul accelerării importurilor . ponderea acesteia în PIB ajungând la 7. cât şi ca pondere în PIB (cu 1 203 milioane euro. În anul 2003. care s-a situat cu 1. respectiv cu 2. Efectul negativ al celor două componente asupra contului curent a fost uşor atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei serviciilor şi a transferurilor curente.3 la sută mai mare faţă de anul 2002.2 puncte procentuale). creşterea cererii populaţiei pentru bunuri de consum de folosinţă îndelungată (electronice. continuarea procesului de modernizare şi retehnologizare. cu 77. electrocasnice 10 .3 la sută la 6. deficitul comercial a fost de 3 955 milioane euro. investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru anul 2003 o nouă creştere a ponderii deficitului de cont curent în PIB (5. a ponderii acestuia în PIB. atât în valoare absolută.7 la sută). investiţiile reprezentând şi în anul 2003 componenta cea mai dinamică. deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 2 877 milioane euro.9 la sută (cu 2. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială.7 la sută). pe fondul accentuării creşterii importului de bunuri şi servicii (de la 7.evoluţia ascendentă din anii precedenţi.5 la sută în anul 2003).stimulate de o serie de factori: creşterea economică. Relaţia de echilibru dintre economisire.4 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent.7 la sută. evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă. concomitent cu temperarea exportului de bunuri şi servicii (de la 14. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 893 milioane euro. tendinţă imprimată de evoluţia negativă a ratei economisirii.2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2002). de la 3. consemnând o majorare comparativ cu anul 2002.8 la sută în anul 2002 la 11. La aceasta s-a adăugat majorarea cu peste o pătrime a deficitului balanţei veniturilor.3 la sută la 5. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2003. în creştere cu 41. pe fondul expansiunii importului şi al încetinirii ritmului anual de creştere a exportului.7 la sută faţă de anul precedent.

investiţii şi soldul contului curent a consemnat 11 . Cu toate acestea.2 milioane euro. pe fondul scăderii protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării României în circuitul economic mondial. Exportul de bunuri a însumat 15 614 milioane euro. În anul 2004 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent. ca şi în anul precedent. Media lunară realizată la import în anul 2003 a fost de 1 630. Absorbţia internă a înregistrat în anul 2004 un ritm de 18.8 milioane euro. Media lunară realizată la export în anul 2003 a fost de 1 301. Deficitul comercial al anului 2003 s-a acumulat. ajungând la 69. exclusiv din majorarea volumului. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creşterea veniturilor salariale şi expansiunea creditului neguvernamental.3 la sută faţă de anul precedent (2 142 milioane euro). în creştere faţă de anul 2002 cu 6.şi autoturisme). preponderent în trimestrele II şi IV. Gradul de deschidere a economiei româneşti.pe fondul scăderii producţiei din sectorul hidroenergetic şi nuclearo-elec-tric.5 milioane euro faţă de anul precedent.datorită condiţiilor climaterice nefavorabile şi majorării cererii de produse energetice . investiţiile directe au asigurat finanţarea integrală a deficitului de cont curent.4 la sută (939 milioane euro). cu o evoluţie constant ascendentă în ultimii cinci ani. pe fondul adâncirii deficitului comercial. a crescut considerabil.8 la sută în 1999 la 31 la sută în 2003. Relaţia de echilibru dintre economisire. mai mare cu 78. ca efect al dublării ritmului anual de creştere a importurilor şi de accelerare a acestora în raport cu exporturile. restrângerea producţiei de cereale . iar raportul dintre investiţii şi consumul final s-a menţinut la aproximativ 27 la sută.1 la sută faţă de anul precedent (datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie şi de resurse energetice).9 la sută din PIB).9 la sută în anul 2003. exclusiv din majorarea volumului de bunuri. Importul de bunuri (FOB) a atins în 2003 valoarea de 19 569 milioane euro (38. datorită preţurilor externe mici. mai mare cu 178. în creştere cu 12. Creşterile de export din ultimii cinci ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB de la 23.3 milioane euro faţă de anul precedent.

În anul 2004. Efectul negativ al celor trei componente asupra contului curent a fost parţial atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei transferurilor curente. atât în valoare absolută. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială. consemnând o majorare comparativ cu anul precedent.stimulate în principal de creşterea economică care a condus la majorarea cererii de bunuri de capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme). care s-a situat cu 2.7 la sută). mai mare cu două treimi faţă de anul precedent. ca efect al majorării preţurilor externe (la produse metalurgice. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 5 536 milioane euro. pe fondul majorării importului de bunuri şi servicii. deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 5 099 milioane euro. tendinţă imprimată de evoluţia negativă a ratei economisirii.4 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2003. a ponderii acestuia în PIB.7 la sută. evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă. de la 6 la sută la 8.2 la sută faţă de anul precedent. marcând o creştere substanţială (21. Accentuarea soldului negativ al contului curent a mai fost alimentată de creşterea deficitului balanţei veniturilor şi de transformarea excedentului provenind de la balanţa serviciilor în deficit. pe fondul accelerării importurilor în trimestrele II şi IV. respectiv cu 1. pe fondul accelerării importurilor . ponderea acesteia în PIB ajungând la 9 la sută (cu 1. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2004. Gradul de deschidere a economiei româneşti a crescut semnificativ. cât şi ca pondere în PIB (cu 1 368 milioane euro. ajungând la 73. deficitul comercial a fost de 5 323 milioane euro.pentru anul 2004 cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani al deficitului de cont curent (8. Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2004. pe fondul eliminării protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării României în circuitul economic mondial.3 la sută în anul 2004.3 la sută) comparativ cu anul 2003.2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2003). în creştere cu 42.2 puncte procentuale). Exportul de bunuri a însumat 18 935 milioane euro. produse 12 .

mărind contribuţia exportului la realizarea PIB cu 1. Surplusul valoric al exportului faţă de anul 2003 a fost de 3 321 milioane euro.4 miliarde euro.4 la sută s-a datorat creşterii volumului de mărfuri exportate şi 42.6 la sută influenţelor favorabile ale preţurilor externe.1 la sută faţă de cel înregistrat în anul precedent.6 miliarde euro. pe fondul expansiunii cererii interne.3 puncte procentuale faţă de anul precedent. mai mult cu 31. Surplusul valoric al importului faţă de anul 2003 a fost de 4 689 milioane euro. În anul 2004.7 la sută. în special în zona euro. în creştere cu 24 la sută faţă de anul precedent.. maşini) şi al modificării structurii bunurilor exportate . ca efect al menţinerii ritmului anual de creştere a importurilor şi de încetinire a exporturilor. În anul 2005 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent. balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului curent cu 35.2 la sută s-a datorat creşterii volumului de mărfuri importate şi 15. Media lunară realizată la import a fost de 2 miliarde euro şi a majorat ponderea importului în PIB cu 2.8 la sută majorării preţurilor externe. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 8 155 milioane euro. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 8. Cu toate acestea. iar raportul dintre investiţii şi consumul final s-a menţinut la aproximativ 26 la sută. În anul 2005.4 la sută în anul 2004. din care 57. media lunară realizată la export s-a apropiat de 1. comparativ cu 8. Menţinerea înclinaţiei spre consum a populaţiei în anul 2005 a fost asigurată prin importuri. Consumul final şi investiţiile au însumat 87. până la nivelul de 6 888 milioane euro. în 13 .8 la sută faţă de anul precedent.în sensul creşterii ponderii bunurilor intermediare şi al scăderii ponderii bunurilor de consum.petroliere. Importul de bunuri (FOB) a atins în 2004 valoarea de 24 258 milioane euro. pe fondul adâncirii deficitului comercial. datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie. Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2005.2 la sută. resurse energetice şi bunuri de consum de folosinţă îndelungată. până la 32. ajungând la 41.6 puncte procentuale faţă de anul 2003. cererea de mărfuri fiind mai mare şi mai diversificată decât potenţialul sectorului industrial.1 la sută. investiţiile străine directe şi transferurile de capital acoperind aproximativ 85 la sută din deficit. din care 84. finanţarea deficitului de cont curent nu a creat dificultăţi.

cât şi ca pondere în PIB (cu 2 483 milioane euro.9 la sută).5 miliarde euro decât în anul precedent. gaze naturale. produse petroliere. Media lunară realizată la import a fost de 2. Exportul de bunuri a însumat 22 255 milioane euro. de modificarea structurii importului şi de majorarea cererii interne pentru bunuri de folosinţă îndelungată. Dinamica importurilor a fost susţinută de creşterea cererii populaţiei pentru bunuri de folosinţă îndelungată.creştere cu 47.5 la sută faţă de anul 2004. fire şi ţesături din bumbac. cazane. produse metalurgice. aparate şi echipamente electrice). ca efect al temperării cererii din zona euro (cu excepţia exportului de produse minerale) şi al modificării structurii exporturilor . aparate şi dispozitive mecanice. fier şi oţel) şi de o treime din majorarea volumului (automobile. pe fondul adâncirii deficitului comercial. în condiţiile creşterii preţurilor internaţionale (ţiţei. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creşterea veniturilor salariale 16 şi expansiunea rapidă a creditului neguvernamental. atât în valoare absolută. blănuri) şi ale majorării cererii interne (automobile. fontă. Importul de bunuri a atins 30 061 milioane euro. maşini.5 miliarde euro. ca efect al temperării dinamicii exportului şi al accelerării importurilor. tractoare şi alte vehicule terestre.în favoarea bunurilor cu grad înalt de prelucrare (bunuri intermediare şi bunuri de capital). produse ale industriei chimice.3 la sută faţă de anul precedent. respectiv cu 1 punct procentual). maşini. motoare. turbine. produse petroliere. soldul negativ al balanţei comerciale a fost de 7 806 milioane euro. Ca tendinţă pozitivă se remarcă sustenabilitatea ridicată a deficitului de cont curent prin surse autonome de finanţare. influxurile nete de 14 . minereuri. În anul 2006 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent. de continuarea procesului de modernizare a economiei şi de majorarea preţurilor internaţionale la ţiţei şi gaze naturale . aparate şi echipamente electrice. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2005. mai mare cu 0. aparate de înregistrat şi de reprodus sunetul şi imaginea). rata de creştere fiind comparabilă cu cea din anul 2004 (23. ca efect al temperării dinamicii exportului către zona euro şi în condiţiile menţinerii ratei de creştere a importului. piei. bumbac. pe fondul majorării importului de bunuri şi servicii. consemnând o majorare comparativ cu anul precedent. Surplusul valoric al importului faţă de anul 2004 a fost de 5 803 milioane euro şi a fost determinat de creşterea preţurilor externe. Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din anul precedent (3 320 milioane euro) şi a provenit în proporţie de două treimi din creşterea preţurilor externe (produse petroliere. în creştere cu 17.

pe fondul majorării mai accentuate a importului de bunuri şi servicii. maşini. încălţăminte (2 047 milioane euro). ca efect al majorării preţurilor externe (la produse petroliere19. În anul 2006. în creştere cu 44.7 la sută în anul 2006.1 la sută faţă de anul precedent.3 puncte procentuale). produse minerale (2 867 milioane euro). până la 65. mai mare cu 47. Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2006. Adâncirea deficitului comercial este reflectată şi de reducerea gradului de acoperire a importurilor cu exporturi de la 74 la sută în anul 2005 la 68. pe fondul accelerării importurilor .7 la sută în anul 2005. balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului curent până la nivelul de 10 156 milioane euro. echipamente şi mijloace de transport (5 678 milioane euro). aparate.investiţii străine directe acoperind aproximativ 86 la sută din deficitul de cont curent. atât în valoare absolută.3 la sută.stimulate de creşterea economică care a condus la dezvoltarea cererii de bunuri de capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea rapidă a creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar. produse chimice şi plastice (3 063 milioane euro). Comparativ cu anul 2005. comparativ cu 8. Exportul de bunuri a însumat 25 850 milioane euro. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 10. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2006.4 la sută faţă de cel înregistrat în anul precedent. produse 15 . gradul de deschidere a economiei româneşti s-a redus cu 0. respectiv cu 2. Evoluţia soldului balanţei comerciale pe cele opt grupe de mărfuri consemnează excedente la: textile. confecţii.2 la sută faţă de anul 2005. în creştere cu 16. produse agroalimentare (1 384 milioane euro).5 puncte procentuale. consemnând o majorare comparativ cu anul precedent. hârtie şi alte mărfuri (971 milioane euro).4 la sută. cât şi ca pondere în PIB (cu 3 953 milioane euro. produse din lemn. produse metalurgice. în principal pentru autoturisme). soldul negativ al balanţei comerciale a fost de 11 759 milioane euro. metale comune (157 milioane euro) şi deficite la: maşini. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 11 755 milioane euro.

mai mult cu 25. aparate şi echipamente electrice. care a însumat 12 265 milioane euro. Media lunară realizată la import a fost de 3. În perioada ianuarie-septembrie 2007 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11 801 milioane euro. al volumului şi al creşterii exporturilor produselor prelucrate (bunuri intermediare şi bunuri de capital). aparate şi dispozitive mecanice. În anul 2006. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale. iar creditele intra-grup 50 la sută. Datoria externă pe termen mediu şi lung a înregistrat la 30 septembrie 2007 nivelul de 33 851 milioane euro. mai mare cu 0. mai mare cu 67 la sută faţă de ianuarieseptembrie 2006. motoare. cupru. metalurgice. chimice şi plastice. Surplusul valoric al importului faţă de anul 2005 a fost de 7 548 milioane euro.1 miliarde euro. mobilier). maşini. precum şi de evoluţia preţurilor materiilor prime20. care au înregistrat 5 013 milioane euro.7 la sută la 31 decembrie 2006). fier sau oţel. aluminiu.chimice. Surplusul valoric al exportului a fost de 3 595 milioane euro.1 miliarde euro. pe seama majorării cererii interne de bunuri de capital (automobile. produse petroliere.5 la sută prin investiţii străine directe.1 la sută faţă de anul precedent. Deficitul contului curent în perioada ianuarie-septembrie 2007 a fost acoperit în proporţie de 42. 16 . Importul de bunuri a înregistrat 37 609 milioane euro. din care participaţiile la capital şi profitul reinvestit au reprezentat 50 la sută. mai mare cu 0. Datoria externă publică şi public garantată a înregistrat la 30 septembrie 2007 un sold de 10 249 milioane euro şi a reprezentat 30. cât şi din majorarea volumului (automobile. materiale plastice şi articole din plastic). în creştere cu 18.6 miliarde euro decât în anul precedent. aluminiu.9 la sută faţă de 31 decembrie 2006. tractoare şi alte vehicule terestre. produse din fontă.3 miliarde euro decât în anul precedent. media lunară realizată la export a fost de 2. maşini. aparate şi echipamente electrice) şi de produse energetice. mobilier şi încălţăminte). materiale plastice. mai mare cu 1 745 milioane euro faţă de cel înregistrat în anul 2005 şi a fost determinat în cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al bunurilor importate. aparate şi dispozitive mecanice.3 la sută din datoria externă pe termen mediu şi lung (faţă de 37. mai mare cu 275 milioane euro faţă de cel înregistrat în anul 2005 şi a provenit atât din creşterea preţurilor externe (produse petroliere.

2%. in conditiile in care oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca cererea interna in crestere.4 luni de import la 31 decembrie 2006.8 la sută mai mare decât la 31 decembrie 2006.7 la sută în anul 2006.2 luni de import la 30 septembrie 2007. Vulnerabilitatea cresterii economice deriva si din faptul ca o asemenea situatie a balantei de plati deterioreaza puternic credibilitatea Romaniei pe pietele financiare internationale. faţă de 6. deficitul de cont curent fiind cel mai mare dupa 1990. Gradul de acoperire a fost 6.Datoria externă negarantată public a însumat 20 938 milioane euro la 30 septembrie 2007. comparartiv cu 1. In 1996. s-a agravat dezechilibrul. si 5% in 1995. principala caracteristica a sectorului extern o constituie deficitul balantei. Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1996 l-a constituit agravarea dezechilibrului extern. corelatia a fost pozitiva:cresterea economica s-a realizat in paralel cu scaderea deficitului de balanta. In 1994. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 20. fiind cu 24. ponderea acestuia in PIB fiind de 7. Concluzii si previziuni In perioada analizata .4% in 1994.5 la sută în perioada ianuarie-septembrie 2007. situatie ce atesta vulnerabilitatea acestui tip de crestere. 17 . CAPITOLUL 3. comparativ cu 20. Acoperirea cererii interne priin contributia sporita a importului s-a conturat inca din 1995. Echilibrul cerere-oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie.

In plus. Daca deteriorarea balantei veniturilor este un proces normal. Importul si exportul de marfuri. contribuie( traditional de altfel) cu 96. nivelul rezervelor valutare a fost scazut.5% din PIB. mai ales daca finantarea nu este autonoma si deficitul extern are contrapartida in deficitul fiscal. $ in 1995) reflecta in primul rand un sold negativ mai mare al balantei comerciale. sau de 1/5 din exporturi. mai ales din perspectiva turismului al carui potential ramane in continuare nevalorificat corespunzator.7% din acestea au provenit de piata japoneza prin lansarea de catre BNR a obligatiunilor Nomura Securities). Desi in acest fel.Deficitul contului curent este in cazul Romaniei structural.$) cu 56. semnalul de alarma pentru finantatorii externi se declanseaza la deficite de 4-4. iar creditorii externi nu sunt dispusi sa finanteze pierderi.3%). Debitul contului curent. Un comportament asemanator au avut in 1996 serviciile si veniturile care au marcat deficite mai mari decat in 1995.ca si influxurile de investitii directe de capital. imprumuturile sub forma investitiilor de portofoliu(61. si mai ales cauzele acestuia accentuate si de politici macroeconomice neadecvate. si in mod substantial. amploarea deficitului de cont curent.6 % mai mare decat cel inregistrat in 1995. si pierderilor moderate din raportul de schimb ( cu 2. $ in 1996 ( fata de 1774 mil. raman ini continuare probleme acute. pentru prima oara in aceasta perioada. datorat cresterii importurilor. Celelalte componente ale contului financiar au manifestat tendinte diferite: activele nete au inregistrat o imbunatatire a 18 . ceea ce a facut posibila asigurarea fara dificultate a necesarului de finantare externa. unul din motivele de ingrijorare care au dominat preocuparile din sectorul extern in anii anteriori ( dificultatea gasirii finantarii externe ) a fost inlaturat.1 % la deficitul contului curent. marcand un deficit ( 2470 mil. evolutia negativa a serviciilor este nesatisfacatoare. Scaderea investitiilor directe de capital ( cu aproximativ 37% in 1996 fata de 1995) a agravat problema balantei de plati si a neutralizat efortul BNR de a aduce capital. deci greu de eliminat fara incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de energie si de pierderi.data fiind cresterea an de an a serviciului datoriei externe . Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis mobilizarea de resurse externe considerabile din surse private . Deficitul este foarte mare dupa standardele in materie. O contributie mai mare au avut in 1996.ajuns la 2571 mil.

7 ori datorita intrarilor de capital angajate de autoritatea monetara. euro în primele 9 luni ale anului 2005.8 lei/euro. În ultimele luni exportul de bunuri a înregistrat un trend descrescător. activele de rezerva ale statului administrate de BNR au crescut de 1.1 mld.6-3. De fapt. ar putea readuce cursul de schimb la 3. Presiunea deficitului balantei de plati ar putea readuce cursul 3. Comerţul exterior al României în primele 9 luni ale anului 2006.0% iar cea a importurilor de 24.6% faţă de deficitul comercial înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior. pasivele nete totale s-au mentinut in jurul acelorasi valori. comparativ cu 1.pozitiei fata de 1995 pe seama imprumuturilor pe termen mediu si lung.3% în primul semestru.5 puncte procentuale decât cel al exportului. Exporturile FOB realizate au fost în valoare de 19. astfel de la o creştere cu 20.8%) în condiţiile în care totuşi România are nevoie de importuri de capital pentru susţinerea dezvoltării economice. se remarca o inrautatire de la an la an a situatiei balantei de plati externe a Romaniei cu evidente implicatii asupra bunastarii populatiei. comparativ cu anul anterior. situatie datorata si adoptarii unor reforme la nivel macroeconomic neadecvate sau prost aplicate. •Expansiunea importurilor într-un ritm mai rapid cu 8.8 mld. • Un fenomen îmbucurător este faptul că exporturile de produse ale industriei construcţiilor de maşini au înregistrat o majorare superioară celei de la import cu 10 puncte procentuale (40. Valoarea exporturilor în luna septembrie a fost de 2199. 19 . euro în creştere cu 6. aceasta reprezintă singura grupă de produse unde dinamica exporturilor o devansează pe cea a importurilor. euro.1 mld.1% faţă de septembrie 2005.5%.8 lei/euro la Dezechilibrul dintre iesirile si intrarile de bani din Romania. la 9 luni creşterea s-a încetinit până la 16%. a prezentat o serie de caracteristici dintre care amintim următoarele: • Creşterea nominală a exporturilor a fost de 16. In intervalul analizat.6 mil. euro cu o valoare medie lunară de 2.8% faţă de 30. a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu 45. estimat sa reprezinte 14% din Produsul Intern Brut in acest an.

In conditiile in care deficitul balantei de plati de anul trecut.Mugur Isarescu. o politica fiscala echilibrata ar putea diminua efectele negative ale dezechilibrelor externe masive. Pe de-o parte. de soft landing. de pana la 16. ci si pentru inflatie. pentru acest an modalitatea de finantare ridica probleme. chiar daca pe viitor nu exlude probabilitatea unei slabiri a monedei nationale.86 miliarde euro in luna august. comparativ cu 91% in 2006. mai ales ca si veniturile si transporturile inregistreaza solduri negative.3% din PIB. Nesustenabilitatea dezechilibrului balantei de plati. care a insumat 10. Pesimismul indus analistilor de valoarea excesiva a deficitului. prefera aducerea deficitului de cont curent pe o panta de corectie printr-un scenariu mai putin radical. iar pe de alta parte cresterea datoriei externe pe termen scurt ar putea induce motive de ingrijorare. aduce in prim-plan o corectie a leului pe termen scurt. Potrivit FMI. 20 . gradul de acoperire prin investitii straine s-a redus pana la un procent estimat de circa 50%. guvernatorul Bancii Nationale (BNR).5 miliarde euro in 2007. alimentat prin deficitul balantei comerciale. s-a finantat aproape autonom. reprezinta un risc nu doar pentru cursul de schimb. cu o pondere de 10.

ANEXE 21 .

22 .

19 Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Analiza si statistica balantei de plati a romaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 23 . . . . . . . . . . . . . . .Cuprinsul Balanta de plati – caracteriziare generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Concluzii si previziuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ro www.Bibliografie Institutul National de Statistica:www.insse.bnro.ro 24 .eurostat.ro Banca Nationala a Romaniei:www.fni.ro Fondul Monetar International:www.google.ro www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful