You are on page 1of 78

Calculul pereţilor structurali din b.a.

Metoda cadrului scară înlocuitor
1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor 1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) a) Secţiunile active la compresiune excentrică a) Secţiunile active la compresiune excentrică b) Secţiunile active la forţă tăietoare b) Secţiunile active la forţă tăietoare 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) a) Secţiunile active la momente încovoietoare a) Secţiunile active la momente încovoietoare b) Secţiunile active la forţă tăietoare b) Secţiunile active la forţă tăietoare 2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme 2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor 3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor 3.1. Diafragme pline 3.1. Diafragme pline 3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri 3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri 3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri 3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.5. Eforturi axiale în montanţi 3.5. Eforturi axiale în montanţi

Calculul pereţilor structurali din b.a.
Metoda cadrului scară înlocuitor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

I

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

I

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

I

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

I

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) a) Secţiunile active la compresiune excentrică a) Secţiunile active la compresiune excentrică
bp = B bp = B bp = B bp = B

b b

b b

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) a) Secţiunile active la compresiune excentrică a) Secţiunile active la compresiune excentrică
bp bp

Δb s Δb s

Δb d Δb d

tt

r r
h h

ℓst ℓst

ℓdr ℓdr

b b

bp  Δbst  Δbdr bp  h

ℓ st Δbst  st 2

ℓ dr Δbdr  dr 2

distanţa până la primul gol Δbst , Δbdr  distanţa până la primul gol

Δbst , Δbdr  0,1 H (H – înălţimea totală a diafragmei) 0,1 H (H – înălţimea totală a diafragmei)

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) a) Secţiunile active la compresiune excentrică a) Secţiunile active la compresiune excentrică
bp bp hp hp

bp  Δbst  Δbdr
h h

bp  h
Δb s Δb s

tt

Δbst  10.hp
b b bp bp

Δbdr  10.hp

distanţa până la primul gol Δbst , Δbdr  distanţa până la primul gol

hp hp

h h

Δb s Δb s

Δb d Δb d

tt

r r

b b

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) a) Secţiunile active la compresiune excentrică a) Secţiunile active la compresiune excentrică

bp bp

bp bp

hp hp Δb d Δb d Δb s Δb s Δb d Δb d

hp hp

r r

tt

r r

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) b) Secţiunile active la forţă tăietoare b) Secţiunile active la forţă tăietoare

A m,t
h h

b.h  k

k = 1,2 k = 1,2 k = 1,1 k = 1,1 k = 1,0 k = 1,0

(secţiuni dreptunghiulare) (secţiuni dreptunghiulare) (secţiuni T sau L) (secţiuni T sau L) (secţiuni I sau C) (secţiuni sau C)

b b

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) a) Secţiunile active la momente încovoietoare a) Secţiunile active la momente încovoietoare

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) a) Secţiunile active la momente încovoietoare a) Secţiunile active la momente încovoietoare

bp  Δbst  b
ℓ0 ℓ0 hr hr

Δbst  0,15 ℓo h r o
bp bp hr hr

Δb s Δb s

b b

tt

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) a) Secţiunile active la momente încovoietoare a) Secţiunile active la momente încovoietoare

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) a) Secţiunile active la momente încovoietoare a) Secţiunile active la momente încovoietoare

bp  Δbst  Δbdr  b
ℓ0 ℓ0
hr hr

Δbst  0,15 ℓo h r o
bp bp

Δbdr  0,15 ℓo h r o

hr hr

Δb s Δb s

b Δb d b Δb d

tt

r r

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) b) Secţiunile active la forţă tăietoare b) Secţiunile active la forţă tăietoare

Ar,t

b.hr  k

k = 1,2 k = 1,2 k = 1,1 k = 1,1 k = 1,0 k = 1,0

(secţiuni dreptunghiulare) (secţiuni dreptunghiulare) (secţiuni T sau L) (secţiuni T sau L) (secţiuni I sau C) (secţiuni I sau C)

hr hr

hr hr

b b b b

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

I

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
Repartizarea încărcărilor orizontale între diafragmele care compun Repartizarea încărcărilor orizontale între diafragmele care compun structura se face proporţional cu rigiditatea acestora. structura se face proporţional cu rigiditatea acestora.

_

Em I es Ks  αsH4

constante pentru constante pentru toate diafragmele toate diafragmele

Ks – rigiditatea unei diafragme; Ks – rigiditatea unei diafragme; Em– modulul de elasticitate convenţional al diafragmei (Em ≈ Eb); Em– modulul de elasticitate convenţional al diafragmei (Em ≈ Eb); αs – coeficient care depinde numai de legea de distribuţie pe înălţime αs – coeficient care depinde numai de legea de distribuţie pe înălţime a încărcării seismice; a încărcării seismice; H – înălţimea totală a diafragmei; H – înălţimea totală a diafragmei; _ I es – momentul de inerţie echivalent corectat, care ţine seama de toate – momentul de inerţie echivalent corectat, care ţine seama de toate deformaţiile ce apar în montanţi şi rigle. deformaţiile ce apar în montanţi şi rigle.

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale _

Em I es Ks  αsH4

ηs I 0 I es  ηs I 0 1  νs 2 H  A m,t
ηs – coeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şi ηs – coeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şi de mărimile λ şi γ; de mărimile λ şi γ; I0 – momentul de inerţie al secţiunii ansamblului montanţilor, I0 – momentul de inerţie al secţiunii ansamblului montanţilor,
consideraţi ca formând un singur element; consideraţi ca formând un singur element; νs – coeficient care se determină tabelar, funcţie de νs – coeficient care se determină tabelar, funcţie de numărul de niveluri; numărul de niveluri; H – înălţimea totală a diafragmei; H – înălţimea totală a diafragmei; Am,t –suma secţiunilor active la forţă tăietoare a montanţilor Am,t –suma secţiunilor active la forţă tăietoare a montanţilor unei diafragme. unei diafragme.

_

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale _

Em I es Ks  αsH4

ηs I 0 I es  ηs I 0 1  νs 2 H  A m,t
ηs – coeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şi ηs – coeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şi de mărimile λ şi γ; de mărimile λ şi γ;

_

Kr λ Km

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă
L L Rigiditatea riglei de cuplare: Rigiditatea riglei de cuplare:

6Er I r Kr  L
hr

L   μ ℓ  

3

ℓo
a a

Er – modulul de elasticitate al riglei Er – modulul de elasticitate al riglei (Er = 0,25 Em ≈ 0,25 Eb); (Er = 0,25 Em ≈ 0,25 Eb); Ir – momentul de inerţie al riglei. Ir – momentul de inerţie al riglei. L – distanţa dintre centrele de L – distanţa dintre centrele de greutate ale montanţilor; greutate ale montanţilor; ℓ – lungimea de calcul a riglei: ℓ – lungimea de calcul a riglei: ℓ = ℓo + 2a (a = 0,35 hr ≤ 0,40 m) ℓ = ℓo + 2a (a = 0,35 hr ≤ 0,40 m)

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă
L L Rigiditatea riglei de cuplare: Rigiditatea riglei de cuplare:

6Er I r Kr  L
hr

L   μ ℓ  

3

ℓo
a a

μ – ţine seama de deformaţiile produse de forţa tăietoare. μ – ţine seama de deformaţiile produse de forţa tăietoare.

1 μ 30 I r 1 2 A r,t ℓ
Ar,t – secţiunea activă a riglei la forţa tăietoare. Ar,t – secţiunea activă a riglei la forţa tăietoare.

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă
L L Rigiditatea montanţilor: Rigiditatea montanţilor:

Em I m Km  he
he he

Em– modulul de elasticitate al Em– modulul de elasticitate al montantului (Em ≈ Eb); montantului (Em ≈ Eb);

he he

Im – momentul de inerţie al montantului; Im – momentul de inerţie al montantului;
he – înălţimea nivelului. he – înălţimea nivelului.

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă
L L Coeficientul γ (introduce efectul deformabilităţii Coeficientul γ (introduce efectul deformabilităţii axiale a montanţilor): axiale a montanţilor):

4 Im γ  1 A m L2
Am Am – secţiunea activă la compresiune – secţiunea activă la compresiune excentrică a unui montant; excentrică a unui montant;

Im – momentul de inerţie al montantului; Im – momentul de inerţie al montantului;
L – distanţa dintre centrele de greutate L – distanţa dintre centrele de greutate ale montanţilor.. ale montanţilor

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă
L L Momentul de inerţie global (al întregii secţiuni): Momentul de inerţie global (al întregii secţiuni):

AmL I0  γ 2
Am Am – secţiunea activă la compresiune – secţiunea activă la compresiune excentrică a unui montant; excentrică a unui montant;

2

L – distanţa dintre centrele de greutate L – distanţa dintre centrele de greutate ale montanţilor; ale montanţilor; γ – conform relaţţiei anterioare. γ – conform rela iei anterioare.

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
b) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de goluri b) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de goluri
L L Rigiditatea riglei de cuplare (la fel ca în cazul precedent): Rigiditatea riglei de cuplare (la fel ca în cazul precedent):

 

 

K r,e

6Er I r  Kr  L

L   μ ℓ   

3

Rigiditatea montanţilor se aproximează cu relaţia: Rigiditatea montanţilor se aproximează cu relaţia:

K m,e 

K m,1  K m,2 2

Km,1 ,, Km,2 – rigidităţile celor doi Km,1 Km,2 – rigidităţile celor doi montanţi; montanţi;

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
b) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de goluri b) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de goluri
L L Coeficientul λ: Coeficientul λ: Coeficientul γ: Coeficientul γ:

 

 

λ

K r,e K m,e

I m,1  I m,2  1 1    γ  1  A A m,2  L2  m,1 
Momentul de inerţie global (al întregii secţiuni): Momentul de inerţie global (al întregii secţiuni):

I0 

L2 1 1  A m,1 A m,2

γ

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
L1,2 L1,2 L2,3 L2,3 Rigiditatea riglei de cuplare: Rigiditatea riglei de cuplare:

 

 

 

m 1

K r,e 
Rigiditatea montanţilor: Rigiditatea montanţilor:

 K r,i
i 1

K m,e
Coeficientul λ: Coeficientul λ:

1  2

m

 K m,i
i 1

λ

K r,e K m,e

m – numărul de montanţi m – numărul de montanţi

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
L1,2 L1,2 L2,3 L2,3 Coeficientul γ: Coeficientul γ:

 

 

 

m

 I m,i
γ  1
i 1

L2 1,n

 1 1     A A m,n  m,1  

Im,i– momentul de inerţie al montantului “i”; Im,i– momentul de inerţie al montantului “i”;
L1,n – distanţa dintre centrele de greutate L1,n – distanţa dintre centrele de greutate ale montanţilor marginali; ale montanţilor marginali; Am,1 – secţiunea activă la compresiune Am,1 – secţiunea activă la compresiune excentrică a primului montant; excentrică a primului montant; Am,n – secţiunea activă la compresiune Am,n – secţiunea activă la compresiune excentrică a ultimului montant; excentrică a ultimului montant;

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
L1,2 L1,2 L2,3 L2,3 Momentul de inerţie global: Momentul de inerţie global:

 

 

 

γ I0  γ -1

m

 I m,i
i 1

γ – conform relaţţiei anterioare; γ – conform rela iei anterioare; Im,i – momentul de inerţie al montantului Im,i – momentul de inerţie al montantului
“i”; “i”;

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
_

FAx
Fx – Fx –

K Ax I e,Ax  Fx  Fx  K Ax  I e,Ax

rezultanta forţei seismice pe rezultanta forţei seismice pe direcţia “x”; direcţia “x”; Fax – forţa orizontal ce revine Fax – forţa orizontal ce revine diafragmei “A”, pe direcţia “x”; diafragmei “A”, pe direcţia “x”; Kax – rigiditatea diafragmei “A”, pe Kax – rigiditatea diafragmei “A”, pe direcţia “x”; direcţia “x”; Ie,Ax – momentul de inerţie echivalent Ie,Ax – momentul de inerţie echivalent corectat al diafragmei “A”, pe corectat al diafragmei “A”, pe direcţia “x”; direcţia “x”;

A A

ΣKAx ΣKAx

– suma rigidităţilor diafragmelor – suma rigidităţilor diafragmelor de pe direcţia “x”; de pe direcţia “x”;

ΣIe,Ax – ΣIe,Ax –

suma momentelor de inerţie suma momentelor de inerţie echivalente corectate a echivalente corectate a diafragmelor de pe direcţia “x”; diafragmelor de pe direcţia “x”;

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale F4 F4 F3 F3 Fb Fb F2 F2 F1 F1 H H
n=4 n=4

qs qs

Fb  γ . S d (T1 ). m . λ
Fi  Fb m i . si
n

 Fb

mi . z i
n

2 n Fb qs  (n  1) H

 m i . si
i 1

 mi . z i
i 1

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale
_

qs qs

FAx

K Ax I e,Ax  Fx  Fx  K Ax  I e,Ax
n=4 n=4

_

FAx  q s,x

I e,Ax
_

 I e,Ax
2 n Fb qs  (n  1) H

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor

Momentele în montanţii cadrului scară se determină cu relaţia: Momentele în montanţii cadrului scară se determină cu relaţia:

M jk (ji)
k k
ms > 0 ms > 0 ms < 0 ms < 0

qs H 2  ms 100

jj

Mjk (ji) – momentele pe montant în nodul “j”; Mjk (ji) – momentele pe montant în nodul “j”; ms – coeficient în funcţie de parametrii λ şi γ ms – coeficient în funcţie de parametrii λ şi γ şii de numărul de niveluri ale clădirii, ş de numărul de niveluri ale clădirii, conform tabelelor;; conform tabelelor qs – qs – H – H – Am,n Am,n sarcina seismică distribuită triunghiular; sarcina seismică distribuită triunghiular; înălţimea totală a diafragmei; înălţimea totală a diafragmei; – secţiunea activă la compresiune – secţiunea activă la compresiune excentrică a ultimului montant. excentrică a ultimului montant.

ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.1. Diafragme pline 3.1. Diafragme pline
Momentul încovoietor (montant): Momentul încovoietor (montant):

M jk (ji)
k k
he he

qs H  2 ms 100

2

jj
he he

din tabele, în coloana pentru λ = 0

Forţa tăietoare (montant): Forţa tăietoare (montant):

ii

Q ij 

M ij  M ji he

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri 3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri    
Momentul încovoietor în montanţii: Momentul încovoietor în montanţ :

M jk (ji)

qs H 2  ms 100

Momentul încovoietor în rigle: Momentul încovoietor în rigle:

k k
ℓo

k k
Mjk Mjk

M r   (M jk  M ji )
Mr Mr

jj

jj’ jj ’
Mji Mji

jj’ ’
he he

Forţa tăietoare în montanţii: Forţa tăietoare în montanţ :

ii

ii

Q ij 

M ij  M ji he M jj'  M j' j
ℓo o

Forţa tăietoare în rigle: Forţa tăietoare în rigle:

Q jj' 

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri 3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri
Momentul încovoietor în montanţii Momentul încovoietor în montanţ

 

 

M jk

qs H 2  ms 100

M m1  M me M m2  M me

I m1 I me I m2 I me

k k jj jj’ ’

k k
Mjk = Mme Mjk = Mme

k k
Mm1 Mm1 Mm2 Mm2

jj ii

jj’ ’

jj ii

jj’ ’

ii

I m,e 

I m,1  I m,2 2

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri 3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri
Momentul încovoietor în rigle Momentul încovoietor în rigle

 

 

M r   (M m1  M 'm1 )

k k jj jj’ ’

k k
Mjk = Mme Mjk = Mme

k k
Mm1 Mm1

jj ii

jj’ ’

jj ii

M ' Mr Mm1 r

jj’ ’

ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri 3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri
Forţa tăietoare în montanţii Forţa tăietoare în montanţ

 

 

Q jk

j M m1  M k m1  he

k k
he he

k k
Mjk = Mme Mjk = Mme he he

k k jj’ ’ jj ii

Mk m1
j Mm1

he he

jj

jj’ ’

jj ii

jj’ ’

ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri 3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri
Forţa tăietoare în rigle Forţa tăietoare în rigle

 

 

Q jj' 

j j' Mr  Mr

ℓo o

k k
ℓ0 ℓ0

k k
Mjk = Mme Mjk = Mme

k k jj’ ’ jj
Mrj Mrj'

jj

jj’ ’

jj ii

jj’ ’

ii

ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
Momentul încovoietor în montanţii Momentul încovoietor în montanţ

 

 

 

M jk

qs H 2  ms 100

M mi  M me

I mi I me

ii = 1, 2, … ,, m = 1, 2, … m

k k jj ii

k k jj ii
Mjk = Mme Mjk = Mme

k k
Mm1 Mm2 Mm1 Mm2 Mm3 Mm3

jj’ ’

jj ii

m

 I m,i
m – numărul de montanţi m – numărul de montanţi

I me 

i 1

2

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
Momentul încovoietor în rigle (noduri marginale) Momentul încovoietor în rigle (noduri marginale)

 

 

 

M r   (M m1  M 'm1 )

k k jj ii

k k jj ii
Mjk = Mme Mjk = Mme

k k
Mm1 Mm1

jj’ ’

jj ii

' Mr Mm1 r

M

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
Momentul încovoietor în rigle (noduri centrale) Momentul încovoietor în rigle (noduri centrale)

M r   (M m1  M 'm1 )
     

K r1 M r1  M r K r1  K r2

M r2

K r2  Mr K r1  K r2

k k jj ii

k k jj ii
Mjk = Mme Mjk = Mme

k k jj’ ’ jj ii
Kr1 Kr1

Mm1 Mm1 K K M

r2 r2

Mr1 Mr1

' Mr2 Mm1 r2

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
Forţa tăietoare în montanţii Forţa tăietoare în montanţ
j M m1  M k m1  he

 

 

 

Q jk

k k
he he

k k jj ii
Mjk = Mme Mjk = Mme he he

k k
Mk m1

jj ii

jj’ ’

jj ii

j Mm1

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri
Forţa tăietoare în rigle Forţa tăietoare în rigle

 

 

 

Q jj' 

jj' j' Mr  Mr j

ℓ1 1

Q j' j" 

jj" j" M r '  M r j'

ℓ2

k k
ℓ1 ℓ1 ℓ2 ℓ2

k k
he he

k k
Mjk = Mme Mjk = Mme

jj’ ’ jj’ ’ jj
Mrjj' Mrj' j Mrj' j" Mrj" j'

jj ii

jj ii

jj” ”

ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi 3.5. Eforturi axiale în montanţi
Suprafeţele aferente Suprafeţele aferente ale montanţilor ale montanţilor
Eforturile axiale în montanţi se obţin prin Eforturile axiale în montanţi se obţin prin însumarea următoarelor încărcări (toate însumarea următoarelor încărcări (toate încărcările unitare date de planşee se încărcările unitare date de planşee se înmulţesc cu suprafaţa aferentă a înmulţesc cu suprafaţa aferentă a montantului): montantului): a) Greutatea proprie a diafragmelor a) Greutatea proprie a diafragmelor pe fiecare nivel. pe fiecare nivel. b) Încărcarea permanentă unitară a b) Încărcarea permanentă unitară a planşeului cu pardoselă caldă. planşeului cu pardoselă caldă. c) Încărcarea permanentă unitară a c) Încărcarea permanentă unitară a planşeului cu pardoselă rece. planşeului cu pardoselă rece. d) Încărcarea permanentă unitară a d) Încărcarea permanentă unitară a acoperişului terasă. acoperişului terasă. e) Greutatea pereţilor despărţitori pe e) Greutatea pereţilor despărţitori pe fiecare nivel. fiecare nivel. f) Încărcarea utilă pe suprafaţa f) Încărcarea utilă pe suprafaţa aferentă a montantului. aferentă a montantului. g) Încărcarea din zăpadă pe g) Încărcarea din zăpadă pe suprafaţa aferentă a montantului. suprafaţa aferentă a montantului.

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi 3.5. Eforturi axiale în montanţi
No No

No = (qga + qz) Saf No = (qga + qz) Saf

N1,sup N1,sup N1,inf N1,inf

N1,sup = No + Gp N1,sup = No + Gp N1,inf = N1,sup + (qgp + qu) N1,inf = N1,sup + (qgp + qu)

N2,sup N2,sup N2,inf N2,inf

N2,sup = N1,inf + Gp N2,sup = N1,inf + Gp N2,inf = N2,sup + (qgp + qu) N2,inf = N2,sup + (qgp + qu)

N3,sup N3,sup N3,inf N3,inf

N3,sup = N2,inf + Gp N3,sup = N2,inf + Gp N3,inf = N3,sup + (qgp + qu) N3,inf = N3,sup + (qgp + qu)

N4,sup N4,sup N4,inf N4,inf

N4,sup = N3,inf + Gp N4,sup = N3,inf + Gp N4,inf = N4,sup + (qgp + qu) N4,inf = N4,sup + (qgp + qu) N5 = N4,inf + Gp N5 = N4,inf + Gp

No No

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi 3.5. Eforturi axiale în montanţi      

k k

jj

ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi 3.5. Eforturi axiale în montanţi      
Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Nj,sup = Nk,inf + Gp + Tk,1 Nj,sup = Nk,inf + Gp + Tk,1 Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf
k k Nk,inf Nk,inf Nj,sup Nj,sup jj Tk,1 Tk,1

(nu se corectează cu forţa tăietoaere) (nu se corectează cu forţa tăietoaere)

ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi 3.5. Eforturi axiale în montanţi      
Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Nj,sup = Nk,inf + Gp + Tk,1 Nj,sup = Nk,inf + Gp + Tk,1 Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf
k k Tk,2 Tk,2 Nk,inf Nk,inf jj Tk,3 Tk,3

(nu se corectează cu forţa tăietoaere) (nu se corectează cu forţa tăietoaere)

Nj,sup Nj,sup

Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Nj,sup = Nk,inf + Gp + |Tk,2 – Tk,3|| Nj,sup = Nk,inf + Gp + |Tk,2 – Tk,3 Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf
(nu se corectează cu forţa tăietoaere) (nu se corectează cu forţa tăietoaere)

ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor
3.5. Eforturi axiale în montanţi 3.5. Eforturi axiale în montanţi      
Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Nj,sup = Nk,inf + Gp + Tk,1 Nj,sup = Nk,inf + Gp + Tk,1 Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf
k k Tk,4 Tk,4 Nk,inf Nk,inf

(nu se corectează cu forţa tăietoaere) (nu se corectează cu forţa tăietoaere)

Nj,sup Nj,sup jj

Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Nj,sup = Nk,inf + Gp + |Tk,2 – Tk,3|| Nj,sup = Nk,inf + Gp + |Tk,2 – Tk,3 Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf
(nu se corectează cu forţa tăietoaere) (nu se corectează cu forţa tăietoaere)

ii

Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Montant  (relaţiile se aplică la fiecare nivel) Nj,sup = Nk,inf + Gp – Tk,4 Nj,sup = Nk,inf + Gp – Tk,4 Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf
(nu se corectează cu forţa tăietoaere) (nu se corectează cu forţa tăietoaere)