You are on page 1of 13

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI COMUNICARE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Manipularea comunicării prin imagini

Coordonator: Asist.univ.drd. Burlacu Mihai

–2012–

..................................... 7 Conceptul de imagine ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 3 Despre semiotică .........................................................CUPRINS Despre comunicare.................................................................. 13 2 ..................... 9 Concluzii ............. 7 Imaginea vizuală .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 5 Comunicarea prin imagine ................................................................. 8 Utilizarea semioticii în campaniile electorale ............................................................................................................................................... 4 Despre manipulare .............................................................. 8 Semiotica imaginii vizuale ............................................................................................................................................................................. 12 BIBLIOGRAFIE ...................................................

pe stradă.12.php. Sursă online http://www. Scholten. Toate aceste lecturi sunt prea importante în viaţa noastră. aperitivul (whisky sau pernod) stilul de viaţă al gazdei mele. " Omul modern îşi petrece timpul citind imagini. Ştiinţa comunicării. Aceştia consideră comunicarea ca fiind „un proces prin care un emiţător transmite informaţii receptorului prin intermediul unui canal.. haina îmi spune cu exactitate doza de conformism sau excentricitate a posesorului sau. W. ideilor. concordanţă sau ne concordanţă a trăirilor noastre. noţiunilor. dar cea dată de J. 102. care influenţează comportamentul uman prin intermediul comunicării vizuale. 3 . J. O. Noomen este cea mai potrivită temei abordate de noi. Această definiţie ne indică 1 Semiotica în Contemporaneitate. ideologice pentru ca o reflecţie sistematică să nu încerce să le ia în discuţie. gesturi. G. având un conţinut informaţional ce facilitează manifestarea conduitelor umane afective. comportamente: maşina îmi indică statutul social al proprietarului sau. în magazine vizualul înlocuind în mare măsură comunicarea verbală. morale. sistem. O contribuţie foarte importantă o are mass media. Bucureşti. Ed.Manipularea comunicării prin imagini Campania electorală din 2012 În plin secol XXI. 2 CUILENBURG J. accesat în data de 10. influenţând raporturile pe orizontală şi verticală între oameni –intervenind chiar în aspiraţiile lor intime. dar şi în cunoaşterea realităţii. Comunicarea presupune o multitudine de abordări interdisciplinare. SCHOLTEN O. producând consonanţă sau disonanţă psihică.scritube..J. Ştiinţă a mesajelor sociale? Ştiinţă a mesajelor culturale?"1 Despre comunicare Comunicarea ca act.Van. în special televiziunea.com/sociologie/psihologie/comunicare/SEMIOTICA-INCONTEMPORANEITATE52326.W. NOOMEN G. Van Cuilenburg. suntem asaltaţi de imagini la tot pasul: la televizor. 1998. cod sau mijloc stă la baza organizării şi dezvoltării sociale. efecte de acceptare sau refuz. implicând prea multe valori sociale. Actul comunicării se realizează prin intermediul imaginilor. cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte”2.2012. Pentru moment vom numi aceasta reflecţie semiologie.Humanitas. p. Există numeroase definiţii ale comunicării.

Institutul European. adică sunt nişte constructe de semnificaţie. Semiotică. deci studiul comunicării implică şi studiul culturii în care este aceasta integrată.” În centrul preocupărilor semioticii se află semnul. Semiotica are trei arii majore de studiu: -semnul însuşi. ROVENŢA-FRUMUŞANI. Despre semiotică Cea mai generală definiţie a semioticii este aceea care o desemnează ca fiind ştiinţa care se ocupă de studiul semnelor. Bucureşti. Semnele sunt acte care se referă la altceva decât la sine. În acest sens putem da o definiţie generală a comunicării ca interacţiune socială prin intermediul mesajelor. 1982. . Iaşi.14. În viziunea lui Umberto Eco.semiotica are un câmp clar de investigaţie: limbajul ( mai exact limbajele) şi practicile de semnificare/comunicare ca practici sociale.4 Conform Daniela Rovenţa Frumuşani. -codurile sau sistemele în care sunt organizate semnele. Semnele şi codurile sunt transmise sau făcute disponibile pentru ceilalţi.”3 Roman Jakobson numeşte semiotica astfel: “comunicarea oricărui tip de mesaje”. Postulatul de bază al semioticii 3 4 ECO. Relevant pentru tema noastră este faptul că orice comunicare implică semne şi coduri. Comunicarea este în esenţă un comportament orientat spre modificarea comportamentului interlocutorului. iar transmiterea lor este o practică socială. p. Cultură. 4 . pe când Perice o descrie ca fiind “doctrina quasi necesară sau formală a semnelor”. Comunicarea este esenţială pentru viaţa cuturală.faptul că utilizarea limbajului serveşte la realizarea scopurilor indivizilor. 34. semiotica “reprezintă corelarea dialectică a două domenii: teoria codurilor şi teoria producţiei de semene. Ed. Tratat de semiotică generală. p. Daniela. Umberto. 1999. Societate. pe când codurile sunt sistemele în care sunt organizate semnele şi care determină modul în care se leagă unele de altele. Ştiinţifică.. Semiotica are un câmp larg de investigare: limbajul (mai exact limbajele) şi practicile de semnificare/comunicare ca practici sociale. Postulatul de bază al semioticii este inteligibilitatea şi descriptibilitatea sensului. Ed. -cultura în care operează aceste semne şi coduri. altfel spus semiotica seminificării şi semiotica comunicării.

agenţi de influenţă.”6. care distorsionează intenţionat adevărul. Aceasta se realizează atât la nivelul informaţiei ce urmează a fi transmisă şi la acela al modului de structurare şi codificare a informaţiei reale sau invocate în cadrul mesajului. "Semiotica este evident studiul semnelor. Conform Dicţionarului de Sociologie. cât şi la nivelul factorilor implicaţi în sistemele de comunicare ( relee informaţionale. alte surse de influenţă decât cele implicate în manipularea informaţională etc.12. toate aceste elemente coordonate constituie împreună acţiunea de dezinformare. grup. în timp ce situaţia inversă este imposibilă. 5 6 ECO. 5 . Despre manipulare Manipularea este acţiunea de influenţare prin mijloace non violente a opţiunii unor persoane sau grupuri de persoane.com/doc/47653005/Dictionar-de-Sociologie. p. Sursă online: http://www. astfel încât acestea să creadă că acţionează pe baza realităţii şi pornind de la premise corecte. Ştiinţifică.2012. lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. Umberto. etnice. fiecare dintre aceste procese pare să subziste doar pentru că dincolo de ele se statorniceşte un sistem de semnificare"5 fiind posibil. iar nu cu interesele sale.este inteligibilitatea şi descriptibilitatea sensului. semiotic vizează descrierea condiţiilor de producere/înţelegere a sensului. ele sunt unităţi de suprafaţa din a căror selecţie.1982. conform ideilor şi intereselor proprii. De fapt nu semnele vor constitui obiectul semioticii. care poate avea un caracter permanent sau sporadic.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului. Şi totuşi. cu condiţia de a depăşi aceste semne şi a vedea ce se petrece sub semne". religioase. În viziunea lui Umberto Eco. chiar dacă nu de dorit să se imagineze o semiotică a semnificării independentă de semiotica comunicării. Tratat de semiotică generală. Altfel spus. anume aceea de a studia "procesele culturale ca PROCESE DE COMUNICARE. colectivitate etc. altfel spus. manipularea reprezintă “acţiunea de a determina un actor social (persoană.scribd. combinare se poate descoperi jocul semnificaţiilor subiacente. Potrivit lui J. Aceasta este determinată de finalitatea cercetării. Dicţionar de Sociologie. Ed. Bucureşti.19. politico-economice sau teritoriale. semiotica reprezintă corelarea dialectică a două domenii: teoria codurilor şi teoria producţiei de semne.).M Floch. semiotica semnificării şi semiotica comunicării. Manipularea informaţională ocupă un loc important în aproape toate formele de confruntări ideologice. accesat la data de 08. prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea.

recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală. În cazul manipulării. Fără să ne dăm seama. se aderesează raţiunii însă denaturează raţionamentul. Prin manipulare nu se urmăreşte înţelegerea mai profundă a situaţiei. Deciziile sale sunt adesea afective. manipularea reprezintă forma prin care un grup sau o colectivitate îşi impun interesele nu prin mijloace coercitive. Manipularea mediatică – Politica şi mass-media „A vota pe baza a ceea ce ne arată mass-media seamănă cu un fel de ruletă rusească. 77. determinate de mecanisme inconştiente care lasă puţin loc analizei imparţiale.Diferenţa dintre persuasiune şi manipulare este că aceasta din urmă imită logica. atitudinea noastră faţă de un candidat poate fi perturbată de o înclinare a capului său de o încruntare a jurnalistului care îi pune întrebările sau de prezenţa unei personalităţi populare în aceeaşi emisiune cu el. Din punct de vedere politic. Căutarea obiectivităţii trebuie să înceapă cu o „demontare” a reflexelor noastre condiţionate în faţa informaţiei politice. 6 . Conform unor studii. începând cu cea politică şi sfârşind cu cea economică. 2009. considerată a fi un instrument esenţial al „societăţii industriale de masă”. manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei. Polirom. dar şi prin apelarea palierelor emoţionale sau non-raţionale. Ed. intenţiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile pentru cel manipulat. Ceea ce psihologia ne învaţă despre homo politicus este că acesta e fundamental iraţional. prin inducerea în eroare cu argumente falsificate. ci prin inducere în eroare. Herbert Marcurse (şcoala de la Frankfurt) este autorul unei ample analize amanipulării. creierul nostru triază între ceea ce ne convine (elementele favorabile candidatului nostru) şi ceea ce nu ne convine (elementele defavorabile) atunci când privim o dezbatere televizată. Din acest motiv. p. ci încălcarea unei înţelegeri convenabile. 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică. El evidenţiază formele particulare pe care manipularea le ia în diferite sfere ale vieţii sociale. Bucureşti.” 7 7 BOHLER Sebastian.

Abraham Moles. semiotica arhitecturii (Martin Krampen. cât şi prin conţinut. „pornind de la etimologia greacă. ideilor şi sentimentelor pe care le are o persoană faţă de un obiect. semiotica fotografiei (Roland Barthes). ci o percepţie globală care cuprinde totalitatea aşteptărilor. toate simţurile. Roland Barthes). Aşa cum am văzut în capitolul anterior. imaginea. atât prin formă. diapozitive. care ne oferă lumea într-un mod spaţial. hărţi sau grafice. Comunicarea vizuală se subcategorizează în:       semiotica cinematografului (Christian Metz). publicitatea (Georges Péninou). impregnat psihologic şi cultural al realităţii. Dar nu numai ochiul. semiotica benzii desenate (Pierre Fresno de Ruelle). părţi componente. Conform Conf.Comunicarea prin imagine Se realizează cu ajutorul diverselor instrumente de comunicare. Dezvoltarea acestui tip de comunicare se datorează nevoii moderne de a însoţi orice transmitere de mesaje cu imagini care pot prezenta produsul ca atare. Dar percepţia noastră asupra lumii nu este suma percepţiei unor părţi componente. Univ. Dr. cum ar fi : televizor. Conceptul de imagine Termenul imagine provine din latinescul Imago şi poate fi definit ca ansamblul percepţiilor pe care un individ le are faţă de un obiect. comunicarea de masă (Umberto Eco. scheme de funcţionare. este o noţiune legată de experienţa vizuală. desfăşurata după cele trei dimensiuni şi colorată. Putem spune că imaginea este un mediu prin care se comunică o informaţie vizuală. Elena Abrudan. ca funcţie biologică a fiinţei vii are contribuţie la formarea imaginilor. Imaginea este portretul subiectiv. video. calculator. statuie). pentru sine sau 7 . ca organ şi văzul. videoproiector. Hess-Lüttich). totalitatea corpului participă la producerea de semne şi imagini. fotografii. viziunea într-un vis şi reprezentări materiale ale unor realităţi fizice – portret. cu sensul de eikon (reprezentări mentale – imaginea unui lucru.

Comunicarea vizuală are multiple avantaje printre care.pentru ceilalţi. traducând un anumit număr de stimuli în informaţii neuronale. Spre exemplu. entuziasmul său durerea sfâşietoare.regielive. Arborele genealogic are înţeles că întreg doar dacă este vizualizat. Pentru construirea unui avion sau automobile e nevoie de planuri detaliate. Această participare conferă experienţei senzoriale funcţii expresive şi de comunicare noi.html. pentru a se orienta mai bine într-un oraş vizitatorul are nevoie şi de o hartă a oraşului pe lângă alte explicaţii verbal. deoarece instrumentele vizuale pot fi folosite relativ uşor şi transportă mesajul pentru a fi preluat de public. culoarea. Aceasta are calitatea de conformitate cu mesajele externe şi cea de autonomie. ABRUDAN.2012. Cu alte cuvinte. este o duplicare a imaginii şi o abatere de la model. putem spune că imaginea presupune asemănare şi neasemănare. Elena.ro/cursuri/mass-media/comunicare-vizuala-35537. deoarece o imagine redă instantaneu ceea ce se poate scrie în numeroase pagini şi manevrabilitate deosebită. Doar fragmentele lui pot fi înţelese dacă sunt explicate prin cuvinte. Rezultatul modelizării corespunde unui obiect fără a fi replica lui exactă. impactul vizual. acesat în data de 09. mintea elaborează o imagine a unui obiect dat.”8 Imaginea vizuală În percepţia vizuală. Sursă online: http://facultate. care vor induce în conştiinţa o anumită viziune a obiectului. 8 .12. Semiotica imaginii vizuale Se spune că profesioniştii din domeniul comunicării se axează prea mult pe eleborarea mesajului sub formă de text şi prea puţin pe imaginea vizuală.să informeze. Imaginile vizuale trebuie să îndeplinească anumite funcţii. compoziţia neobişnuită . Descrierea în cuvinte nu poate reda felul în care sunt înlănţuite elementele ce simbolizează bucuria. Univ. să joace rolul de mediator al unor trăiri .să atragă atenţia prin elemente cum ar fi contrastul.să constituie un instrument important în influenţarea comportamentului uman Necesitatea comunicării vizuale este determinată de intraductibilitatea unor informaţii vizuale în cuvinte. Specialiştii în imaginea vizuală 8 Conf. Tristeţea de pe faţa unui om poate fi redată mai bine prin imagini decât prin cuvinte. Prelucrarea de către creier a vizualului presupune o modelizare a datelor externe. . Curs de comunicare vizuală.

prin arta de a face această imagine credibilă”10. Dan. 1995. Postura corpului. omul de excepţie. Ed.politica e făcută. Perioadă relativ scurtă a campaniei electorale face ca politicienii să se lanseze într-un complex de strategii interdependente care au ca unic scop final câştigarea cu orice preţ a cât mai multor voturi.Statul spectacol” Schwartzenberg identifică patru roluri stereotipe pe care şi le poate asuma un candidat: Eroul: distant. Teoria Comunicării.2012. dar nu sunt interesaţi să o facă în scopuri persuasive. decizia este transferată din zona raţionalităţii de tip comparativ (între candidaţi şi oferte electorale).com/doc/44883432/SEMIOTICAIMAGINII-VIZUALE-de-profesorul-Dan-Micu. ed.scribd. semioticienii au început să respingă modelul lingvistic de analiză. Omul obişnuit: extras dintr-o politică de mâna a doua. 9 . ţară. p. întrebându-se dacă semiotica este pregătită să înţeleagă imaginea-ce este ea? ce semnifică? cum acţionează? ce comunică? care sunt efectele sale probabile şi care cele inimaginabile? imaginea atinge omul pur. vestimentaţia. şef providenţial. creând alegătorului impresia că el este acela care ajunge la decizie fără a fi influenţat. Bucuresti. accesat în data de 17.12.. deja marcat de clasă . pe de altă parte. STÂNCIGELU. pe de o parte.figura tutelara a autoritatii’’12 Compunerea unui mesaj implica utilizarea cuvintelor. indicilor. Vasile. cultură?”9 Utilizarea semioticii în campaniile electorale Manipularea şi tehnicile sale sunt cel mai bine remarcate în cadrul campaniilor electorale. A 2-a rev. 161. în cea a emoţionalităţii şi subiectivităţii. 15 .. poziţia mâinilor şi a 9 MICU.. 12 Idem. Roger. iconilor sau simbolurilor.. Bucureşti.au toate atuurile necesare să pentru a exploata subiectul. Începând cu anii 70. omul social. “Înghesuirea vizualului în tipare lingvistice a făcut ca viitorul semioticii vizuale să pară ipotecat modelului lingvistic.care încerca mai degrabă să seducă decât să convingă”11. sursă online: http://www. prin fabricarea unei anumite imagini şi. rece. Scripta. Prin manipulare. 10 11 TRAN. p. sau dimpotrivă . Semiotica imaginii vizuale. Rolul semioticii în construirea mesajului este unul major. Liderul şarmant: . Statul Spectacol. SCHWARTZENBERG. Hannah Arendt subliniază rolul comunicării în politică: . indicilor şi iconilor. Irina. În cartea . datorită influenţei simbolurilor. Părintele naţiunii: . 2003. omul antropologic.

împreunarea mâinilor – gest de frustrare..ascunderea degetelor sub braţ sugerează anxietate. confuzie sau arogantă. . participare redusă. resemnare.indică o stare de interes. tristeţe. .cutele verticale de pe frunte – sunt semen ale concentrării şi voinţei. Interpretarea poziţia mâinilor şi a degetelor furnizează următoarele informaţii: . atingem nasul când vrem să ascundem ceva.zâmbetul – dezarmează.de jos . .încrucişarea lor la piept este gest de închidere.tenul . . arogantă. furie. inerţie. În ceea ce priveşte mimică. chiar dacă se realizează prin atingere. conştientă de sine. .indică stări pozitive. privirea sau zâmbetul ne oferă informaţii importante despre interlocutor.etalarea degetului mare – semn de superioritate. nelinişte legată de secrete personale. .semnalează stări de spirit negative. .privirea laterală. . plictiseală.ochi întredeschişi – oboseală. deschidere.privirea drept în ochi – sugerează dorinţa de cooperare. bucurie.ridicarea colţurilor gurii . . . orgoliu. . agresivitate.cearcănele sugerează oboseală. optimism. surpriză. persoană corectă. . . . .Indiferent de schimbările şi tendinţele diverselor epoci şi domenii de activitate culorile şi-au păstrat 10 .sugerează slugărnicie. .ducerea lor la spate – un plus de siguranţă. încordare. paliditatea sugerează boală. obtuzitate.degetelor.ochi deschişi . . .ochi larg deschişi – indică o mare receptivitate senzorială. oblică – de sus-sugerează dispreţ.nasul – strâmbam din nas.teamă. sprâncene sau ochi sunt extrem de relevante: . dilatăm nările. arogantă. uimire. dorinţa de a minimaliza interlocutorul.privirea de jos în sus – semnifică dorinţa de supunere sau agresiune. O deosebită influenţă în comunicarea vizuală o au şi culorile .privirea de sus în jos – semnifică dominare.coborârea colţurilor gurii . informaţiile oferită de gură.cutele orizontale de pe frunte – sugerează încordarea atenţiei spre interior.

mimeze” ideile pe care le exprimă în discursul lor. naivitate. egoism. p.roz . .html. dimpotrivă.Gesturile acestea nu sunt făcute la întâmplare.14 Relaţia text-imagine contribuie la construcţia mesajului. în lucrarea . 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică” a oferit o clasificare a gesticii oamenilor politici în funcţie de orientarea lor . . În ultimii douăzeci de ani raportul imagine-text al afişului s-a 13 Conf. 24.sugerează bogăţie.semnifică mândria. . . snobism. . dar şi trăsături diferentiatoare.dinamism. siguranţă. ci sunt destinate să intre în rezonanţă cu un electorat de dreapta sau cu unul de stânga”.alb .portocaliu . o îmbogăţeşte sau are o conotaţie compensatoare. erotism. p. Sursă online: http://facultate. . originalitate. energie.galben . speranţa.argintiu . Studii în pshihologie au arătat că personalităţile de stânga şi cele de dreaptă nu au aceeaşi manieră de a-şi puncta discursul. dinamism. Bohler. melancolie. eleganta. . 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică. optimismul.2012.sugerează căldură. textul este un mesaj parazit.. făcut să conoteze imaginea. Ed. 11 .violet .semnifică putere. Bucureşti. regenerare. Elena. dar şi brutalitate. prefera să .se referă la fineţe.sugerează libertatea. Unii dau din mâini. dar şi nesiguranţa. 97. fantezia. conotaţii de ordin cultural religios”. extrovertire.negru .sugerează puritate. magie.regielive. 2009.”. bucuria. .verde . sănătate.albastru .. Candidaţii de stânga. fără ca gestul să aibă o semnificaţie în sine).13 Deşi există o diversitate a semnificaţiilor culorilor în funcţie de diverse criterii. singurătate.ro/cursuri/mass-media/comunicare-vizuala-35537.sugerează tinereţe. tinereţe.12. Univ. . 14 BOHLER Sebastian. Campania electorală este un moment bun pentru a analiza gesturile oamenilor politici. Curs de comunicare vizuală. (…) Semnificaţia simbolică a culorilor conţine elemente universal umane. lux. Gestica de dreapta are mai mult funcţia de punctare (rimează fraza cu mâna. Polirom.sugerează căldură. dar şi invidia. ABRUDAN. conservatorism. eternitate.semnificaţia primordială şi valoarea tradiţional. agresivitate.. încredere. adică să insufle una sau mai multe semnificaţii secundare. romantism.sugerează linişte.roşu . general-valabile sunt următoarele: .auriu . elegantă. dar şi fidelitate. Barthes afirmă că .. acesat în data de 09. putere. energie. . Uneori textul ajuta la explicarea imaginii. alţii ridica degetul mare sau pe cel arătător în timp ce alţii gesticulează exuberant. feminitate.

cum să plaseze imaginile. loialitate. 12 . cum să construiască textul. pierzându-şi rolul primordial.ură. Acum textul este mai mult o completare a imaginii. Scopul acestora este crearea de mesaje credibile şi determinarea unor anumite comportamente. atitudini şi opţiuni în favoarea manipulatorului. cum să alcătuiască fundalul toate acestea pentru obţinerea efectului scontat. Având cunoştinţe de bază despre semiotică. speranţă care să determine luarea de către cei manipulaţi a unor decizii favorabile manipulatorului. În zilele noastre textul are dimensiuni mici.invesat. Concluzii În comunicare pot fi întâlnite numeroase strategii de comunicare manipulative. creatorii mesajelor publicitare din campaniile electorale vor şti cum să prezinte „personajul”. mesajul fiind concentrat într-o singură frază sau un slogan. Scopul este suscitarea de reacţii afective puternice .

12. 3. WEBOGRAFIE 1.12. 1998.scritube. Ed. 4. Ştiinţa comunicării.2003. 6.scribd. 2009. Roger.Van. 1995. Semiotică. 4.2012. ECO.php. SCHWARTZENBERG.ro/cursuri/mass-media/comunicare-vizuala-35537. Dan. Bucureşti. Bucuresti. accesat la data de 08. sursă online: http://www. accesat în data de 10. Ed. Scripta. Daniela. ABRUDAN. Bucureşti. MICU. Bucureşti.J. Ed.12. A 2-a rev. Elena. sursă online: http://www. Cultură..12. Ed. TRAN. Irina. Ştiinţifică. Societate. 2. Teoria Comunicării. accesat în data de 17. Bucureşti. Tratat de semiotică generală.com/doc/47653005/Dictionar-de-Sociologie. Dicţionar de Sociologie. STÂNCIGELU. 2. Ed. Polirom. NOOMEN G.BIBLIOGRAFIE 1.scribd. BOHLER Sebastian. Univ. sursă online: http://www. acesat în data de 09.Humanitas. conf. Statul Spectacol.html. Institutul 5. ROVENŢA-FRUMUŞANI. 1999. European. Curs de comunicare vizuală. Vasile. Semiotica imaginii vizuale. Semiotica în Contemporaneitate.com/doc/44883432/SEMIOTICA-IMAGINII-VIZUALE-deprofesorul-Dan-Micu. Umberto.com/sociologie/psihologie/comunicare/SEMIOTICA-IN CONTEMPORANEITATE52326. 3. 1982.2012. 13 . CUILENBURG J. Iaşi.regielive. SCHOLTEN O. ed.2012.W. sursă online: http://facultate.2012. 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică..