UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI COMUNICARE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Manipularea comunicării prin imagini

Coordonator: Asist.univ.drd. Burlacu Mihai

–2012–

..................... 7 Conceptul de imagine .................................................................................CUPRINS Despre comunicare...... 3 Despre semiotică ..................................................................................................................... 9 Concluzii ................................................................................................................................................. 5 Comunicarea prin imagine ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 13 2 ................................................................................................ 12 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................ 7 Imaginea vizuală ................................................................................................................................................................................................................................................. 4 Despre manipulare ....................................... 8 Semiotica imaginii vizuale ................................................................................................................................... 8 Utilizarea semioticii în campaniile electorale .......................................................

cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte”2. 1998.. Comunicarea presupune o multitudine de abordări interdisciplinare. noţiunilor. aperitivul (whisky sau pernod) stilul de viaţă al gazdei mele. O contribuţie foarte importantă o are mass media.. Van Cuilenburg. Această definiţie ne indică 1 Semiotica în Contemporaneitate. în magazine vizualul înlocuind în mare măsură comunicarea verbală. morale. Ştiinţa comunicării. 102.php. în special televiziunea. 2 CUILENBURG J.W. Noomen este cea mai potrivită temei abordate de noi. Bucureşti. concordanţă sau ne concordanţă a trăirilor noastre.scritube. Scholten. cod sau mijloc stă la baza organizării şi dezvoltării sociale. G. Ştiinţă a mesajelor sociale? Ştiinţă a mesajelor culturale?"1 Despre comunicare Comunicarea ca act. ideologice pentru ca o reflecţie sistematică să nu încerce să le ia în discuţie. influenţând raporturile pe orizontală şi verticală între oameni –intervenind chiar în aspiraţiile lor intime. SCHOLTEN O.2012. dar şi în cunoaşterea realităţii. pe stradă. " Omul modern îşi petrece timpul citind imagini. care influenţează comportamentul uman prin intermediul comunicării vizuale. haina îmi spune cu exactitate doza de conformism sau excentricitate a posesorului sau.Van. W. Aceştia consideră comunicarea ca fiind „un proces prin care un emiţător transmite informaţii receptorului prin intermediul unui canal. Toate aceste lecturi sunt prea importante în viaţa noastră. gesturi. p. implicând prea multe valori sociale. 3 .12. Ed. comportamente: maşina îmi indică statutul social al proprietarului sau. efecte de acceptare sau refuz.J. având un conţinut informaţional ce facilitează manifestarea conduitelor umane afective. J. producând consonanţă sau disonanţă psihică.com/sociologie/psihologie/comunicare/SEMIOTICA-INCONTEMPORANEITATE52326. accesat în data de 10. dar cea dată de J.Manipularea comunicării prin imagini Campania electorală din 2012 În plin secol XXI. suntem asaltaţi de imagini la tot pasul: la televizor. Pentru moment vom numi aceasta reflecţie semiologie. Actul comunicării se realizează prin intermediul imaginilor. ideilor. O. Sursă online http://www.Humanitas. Există numeroase definiţii ale comunicării. sistem. NOOMEN G.

Ştiinţifică. 34. ROVENŢA-FRUMUŞANI. Bucureşti. iar transmiterea lor este o practică socială. . Semiotică. Daniela. Iaşi.” În centrul preocupărilor semioticii se află semnul. Postulatul de bază al semioticii este inteligibilitatea şi descriptibilitatea sensului. Relevant pentru tema noastră este faptul că orice comunicare implică semne şi coduri.faptul că utilizarea limbajului serveşte la realizarea scopurilor indivizilor.. semiotica “reprezintă corelarea dialectică a două domenii: teoria codurilor şi teoria producţiei de semene. 1999. În acest sens putem da o definiţie generală a comunicării ca interacţiune socială prin intermediul mesajelor. deci studiul comunicării implică şi studiul culturii în care este aceasta integrată. Ed. Semiotica are un câmp larg de investigare: limbajul (mai exact limbajele) şi practicile de semnificare/comunicare ca practici sociale. adică sunt nişte constructe de semnificaţie.”3 Roman Jakobson numeşte semiotica astfel: “comunicarea oricărui tip de mesaje”. Postulatul de bază al semioticii 3 4 ECO. Semnele sunt acte care se referă la altceva decât la sine. Institutul European. Umberto. altfel spus semiotica seminificării şi semiotica comunicării. Ed. pe când codurile sunt sistemele în care sunt organizate semnele şi care determină modul în care se leagă unele de altele. Cultură. 1982. Societate. pe când Perice o descrie ca fiind “doctrina quasi necesară sau formală a semnelor”. 4 . Comunicarea este în esenţă un comportament orientat spre modificarea comportamentului interlocutorului. -codurile sau sistemele în care sunt organizate semnele. Despre semiotică Cea mai generală definiţie a semioticii este aceea care o desemnează ca fiind ştiinţa care se ocupă de studiul semnelor. p. p.4 Conform Daniela Rovenţa Frumuşani.semiotica are un câmp clar de investigaţie: limbajul ( mai exact limbajele) şi practicile de semnificare/comunicare ca practici sociale. Semnele şi codurile sunt transmise sau făcute disponibile pentru ceilalţi.14. Comunicarea este esenţială pentru viaţa cuturală. Tratat de semiotică generală. -cultura în care operează aceste semne şi coduri. În viziunea lui Umberto Eco. Semiotica are trei arii majore de studiu: -semnul însuşi.

Bucureşti. Aceasta se realizează atât la nivelul informaţiei ce urmează a fi transmisă şi la acela al modului de structurare şi codificare a informaţiei reale sau invocate în cadrul mesajului. semiotica semnificării şi semiotica comunicării.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului.”6.19. 5 . Altfel spus. etnice. prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea.1982. Tratat de semiotică generală. cât şi la nivelul factorilor implicaţi în sistemele de comunicare ( relee informaţionale. chiar dacă nu de dorit să se imagineze o semiotică a semnificării independentă de semiotica comunicării. care distorsionează intenţionat adevărul. care poate avea un caracter permanent sau sporadic.este inteligibilitatea şi descriptibilitatea sensului.2012. politico-economice sau teritoriale. semiotica reprezintă corelarea dialectică a două domenii: teoria codurilor şi teoria producţiei de semne. grup. Ştiinţifică. Manipularea informaţională ocupă un loc important în aproape toate formele de confruntări ideologice. Ed.scribd. manipularea reprezintă “acţiunea de a determina un actor social (persoană. astfel încât acestea să creadă că acţionează pe baza realităţii şi pornind de la premise corecte. Potrivit lui J. Dicţionar de Sociologie. Şi totuşi. Aceasta este determinată de finalitatea cercetării. În viziunea lui Umberto Eco. lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. cu condiţia de a depăşi aceste semne şi a vedea ce se petrece sub semne". accesat la data de 08. p. colectivitate etc. agenţi de influenţă. combinare se poate descoperi jocul semnificaţiilor subiacente. în timp ce situaţia inversă este imposibilă.com/doc/47653005/Dictionar-de-Sociologie. 5 6 ECO. alte surse de influenţă decât cele implicate în manipularea informaţională etc. toate aceste elemente coordonate constituie împreună acţiunea de dezinformare. De fapt nu semnele vor constitui obiectul semioticii. conform ideilor şi intereselor proprii. Sursă online: http://www. Despre manipulare Manipularea este acţiunea de influenţare prin mijloace non violente a opţiunii unor persoane sau grupuri de persoane. semiotic vizează descrierea condiţiilor de producere/înţelegere a sensului. religioase. iar nu cu interesele sale. anume aceea de a studia "procesele culturale ca PROCESE DE COMUNICARE. ele sunt unităţi de suprafaţa din a căror selecţie. fiecare dintre aceste procese pare să subziste doar pentru că dincolo de ele se statorniceşte un sistem de semnificare"5 fiind posibil. "Semiotica este evident studiul semnelor. Umberto.12.). Conform Dicţionarului de Sociologie.M Floch. altfel spus.

prin inducerea în eroare cu argumente falsificate. manipularea reprezintă forma prin care un grup sau o colectivitate îşi impun interesele nu prin mijloace coercitive. determinate de mecanisme inconştiente care lasă puţin loc analizei imparţiale. Din acest motiv. creierul nostru triază între ceea ce ne convine (elementele favorabile candidatului nostru) şi ceea ce nu ne convine (elementele defavorabile) atunci când privim o dezbatere televizată. Herbert Marcurse (şcoala de la Frankfurt) este autorul unei ample analize amanipulării. manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei. Prin manipulare nu se urmăreşte înţelegerea mai profundă a situaţiei. 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică. intenţiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile pentru cel manipulat.” 7 7 BOHLER Sebastian. p. Din punct de vedere politic. considerată a fi un instrument esenţial al „societăţii industriale de masă”. atitudinea noastră faţă de un candidat poate fi perturbată de o înclinare a capului său de o încruntare a jurnalistului care îi pune întrebările sau de prezenţa unei personalităţi populare în aceeaşi emisiune cu el. 2009.Diferenţa dintre persuasiune şi manipulare este că aceasta din urmă imită logica. Polirom. începând cu cea politică şi sfârşind cu cea economică. Bucureşti. 6 . Ed. se aderesează raţiunii însă denaturează raţionamentul. 77. Ceea ce psihologia ne învaţă despre homo politicus este că acesta e fundamental iraţional. El evidenţiază formele particulare pe care manipularea le ia în diferite sfere ale vieţii sociale. Căutarea obiectivităţii trebuie să înceapă cu o „demontare” a reflexelor noastre condiţionate în faţa informaţiei politice. dar şi prin apelarea palierelor emoţionale sau non-raţionale. ci încălcarea unei înţelegeri convenabile. recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală. Conform unor studii. Fără să ne dăm seama. Manipularea mediatică – Politica şi mass-media „A vota pe baza a ceea ce ne arată mass-media seamănă cu un fel de ruletă rusească. În cazul manipulării. Deciziile sale sunt adesea afective. ci prin inducere în eroare.

semiotica arhitecturii (Martin Krampen. Univ. scheme de funcţionare. video. fotografii. Abraham Moles. publicitatea (Georges Péninou). calculator. totalitatea corpului participă la producerea de semne şi imagini. ideilor şi sentimentelor pe care le are o persoană faţă de un obiect. impregnat psihologic şi cultural al realităţii. ci o percepţie globală care cuprinde totalitatea aşteptărilor. părţi componente. cum ar fi : televizor. atât prin formă. „pornind de la etimologia greacă. videoproiector. desfăşurata după cele trei dimensiuni şi colorată. Dar nu numai ochiul. Aşa cum am văzut în capitolul anterior. ca funcţie biologică a fiinţei vii are contribuţie la formarea imaginilor. Conform Conf. Hess-Lüttich). Dar percepţia noastră asupra lumii nu este suma percepţiei unor părţi componente. cu sensul de eikon (reprezentări mentale – imaginea unui lucru. comunicarea de masă (Umberto Eco. Dr. Conceptul de imagine Termenul imagine provine din latinescul Imago şi poate fi definit ca ansamblul percepţiilor pe care un individ le are faţă de un obiect. semiotica benzii desenate (Pierre Fresno de Ruelle). viziunea într-un vis şi reprezentări materiale ale unor realităţi fizice – portret.Comunicarea prin imagine Se realizează cu ajutorul diverselor instrumente de comunicare. Dezvoltarea acestui tip de comunicare se datorează nevoii moderne de a însoţi orice transmitere de mesaje cu imagini care pot prezenta produsul ca atare. care ne oferă lumea într-un mod spaţial. pentru sine sau 7 . Imaginea este portretul subiectiv. este o noţiune legată de experienţa vizuală. statuie). diapozitive. ca organ şi văzul. Roland Barthes). Putem spune că imaginea este un mediu prin care se comunică o informaţie vizuală. Elena Abrudan. semiotica fotografiei (Roland Barthes). hărţi sau grafice. toate simţurile. cât şi prin conţinut. imaginea. Comunicarea vizuală se subcategorizează în:       semiotica cinematografului (Christian Metz).

ABRUDAN. Această participare conferă experienţei senzoriale funcţii expresive şi de comunicare noi.să constituie un instrument important în influenţarea comportamentului uman Necesitatea comunicării vizuale este determinată de intraductibilitatea unor informaţii vizuale în cuvinte. Univ. Prelucrarea de către creier a vizualului presupune o modelizare a datelor externe. Aceasta are calitatea de conformitate cu mesajele externe şi cea de autonomie. Sursă online: http://facultate. mintea elaborează o imagine a unui obiect dat. Descrierea în cuvinte nu poate reda felul în care sunt înlănţuite elementele ce simbolizează bucuria. Arborele genealogic are înţeles că întreg doar dacă este vizualizat.să informeze. Tristeţea de pe faţa unui om poate fi redată mai bine prin imagini decât prin cuvinte.regielive. culoarea. compoziţia neobişnuită . Pentru construirea unui avion sau automobile e nevoie de planuri detaliate. Elena. Cu alte cuvinte. Comunicarea vizuală are multiple avantaje printre care. Semiotica imaginii vizuale Se spune că profesioniştii din domeniul comunicării se axează prea mult pe eleborarea mesajului sub formă de text şi prea puţin pe imaginea vizuală. Rezultatul modelizării corespunde unui obiect fără a fi replica lui exactă. să joace rolul de mediator al unor trăiri .12. pentru a se orienta mai bine într-un oraş vizitatorul are nevoie şi de o hartă a oraşului pe lângă alte explicaţii verbal. 8 . Curs de comunicare vizuală. putem spune că imaginea presupune asemănare şi neasemănare. deoarece instrumentele vizuale pot fi folosite relativ uşor şi transportă mesajul pentru a fi preluat de public. deoarece o imagine redă instantaneu ceea ce se poate scrie în numeroase pagini şi manevrabilitate deosebită. este o duplicare a imaginii şi o abatere de la model. traducând un anumit număr de stimuli în informaţii neuronale.pentru ceilalţi.2012. . care vor induce în conştiinţa o anumită viziune a obiectului. entuziasmul său durerea sfâşietoare.html. Spre exemplu. acesat în data de 09. Specialiştii în imaginea vizuală 8 Conf. Imaginile vizuale trebuie să îndeplinească anumite funcţii. impactul vizual.”8 Imaginea vizuală În percepţia vizuală.să atragă atenţia prin elemente cum ar fi contrastul. Doar fragmentele lui pot fi înţelese dacă sunt explicate prin cuvinte.ro/cursuri/mass-media/comunicare-vizuala-35537.

. prin fabricarea unei anumite imagini şi. 161. cultură?”9 Utilizarea semioticii în campaniile electorale Manipularea şi tehnicile sale sunt cel mai bine remarcate în cadrul campaniilor electorale. p. Irina. “Înghesuirea vizualului în tipare lingvistice a făcut ca viitorul semioticii vizuale să pară ipotecat modelului lingvistic.figura tutelara a autoritatii’’12 Compunerea unui mesaj implica utilizarea cuvintelor. 10 11 TRAN. deja marcat de clasă . prin arta de a face această imagine credibilă”10. în cea a emoţionalităţii şi subiectivităţii. Semiotica imaginii vizuale. 12 Idem. omul social. pe de altă parte. Bucuresti. iconilor sau simbolurilor. rece. Teoria Comunicării.12. Începând cu anii 70.au toate atuurile necesare să pentru a exploata subiectul.Statul spectacol” Schwartzenberg identifică patru roluri stereotipe pe care şi le poate asuma un candidat: Eroul: distant.2012. decizia este transferată din zona raţionalităţii de tip comparativ (între candidaţi şi oferte electorale). ed. Perioadă relativ scurtă a campaniei electorale face ca politicienii să se lanseze într-un complex de strategii interdependente care au ca unic scop final câştigarea cu orice preţ a cât mai multor voturi. datorită influenţei simbolurilor. Omul obişnuit: extras dintr-o politică de mâna a doua.care încerca mai degrabă să seducă decât să convingă”11.com/doc/44883432/SEMIOTICAIMAGINII-VIZUALE-de-profesorul-Dan-Micu. semioticienii au început să respingă modelul lingvistic de analiză. Rolul semioticii în construirea mesajului este unul major. Hannah Arendt subliniază rolul comunicării în politică: . 1995. indicilor. Vasile. vestimentaţia. dar nu sunt interesaţi să o facă în scopuri persuasive. ţară. Liderul şarmant: . Roger. Scripta. şef providenţial. p. SCHWARTZENBERG. STÂNCIGELU. sursă online: http://www. întrebându-se dacă semiotica este pregătită să înţeleagă imaginea-ce este ea? ce semnifică? cum acţionează? ce comunică? care sunt efectele sale probabile şi care cele inimaginabile? imaginea atinge omul pur. poziţia mâinilor şi a 9 MICU. Postura corpului. sau dimpotrivă . 9 . Bucureşti... În cartea . Statul Spectacol..scribd. Prin manipulare.politica e făcută. creând alegătorului impresia că el este acela care ajunge la decizie fără a fi influenţat. accesat în data de 17. Dan. Ed. pe de o parte. indicilor şi iconilor. omul de excepţie. A 2-a rev. omul antropologic. Părintele naţiunii: . 15 . 2003.

. . tristeţe.de jos . privirea sau zâmbetul ne oferă informaţii importante despre interlocutor. sprâncene sau ochi sunt extrem de relevante: . .ducerea lor la spate – un plus de siguranţă.teamă. obtuzitate.privirea drept în ochi – sugerează dorinţa de cooperare. nelinişte legată de secrete personale. . În ceea ce priveşte mimică. atingem nasul când vrem să ascundem ceva.privirea de jos în sus – semnifică dorinţa de supunere sau agresiune. dilatăm nările.împreunarea mâinilor – gest de frustrare. . . .cutele verticale de pe frunte – sunt semen ale concentrării şi voinţei.ochi larg deschişi – indică o mare receptivitate senzorială. resemnare. agresivitate. participare redusă.tenul . . încordare. .. arogantă. . plictiseală.Indiferent de schimbările şi tendinţele diverselor epoci şi domenii de activitate culorile şi-au păstrat 10 . optimism. bucurie.ochi deschişi . surpriză. inerţie.privirea de sus în jos – semnifică dominare. . .cutele orizontale de pe frunte – sugerează încordarea atenţiei spre interior. .etalarea degetului mare – semn de superioritate. paliditatea sugerează boală.degetelor. conştientă de sine. furie. . . Interpretarea poziţia mâinilor şi a degetelor furnizează următoarele informaţii: .încrucişarea lor la piept este gest de închidere.ascunderea degetelor sub braţ sugerează anxietate. . arogantă. O deosebită influenţă în comunicarea vizuală o au şi culorile .nasul – strâmbam din nas. . informaţiile oferită de gură. persoană corectă. dorinţa de a minimaliza interlocutorul. . oblică – de sus-sugerează dispreţ.cearcănele sugerează oboseală.semnalează stări de spirit negative.ridicarea colţurilor gurii .zâmbetul – dezarmează. chiar dacă se realizează prin atingere.coborârea colţurilor gurii .indică stări pozitive.indică o stare de interes. uimire.sugerează slugărnicie. deschidere.privirea laterală.ochi întredeschişi – oboseală. confuzie sau arogantă. orgoliu.

mimeze” ideile pe care le exprimă în discursul lor. . elegantă. magie.albastru .sugerează puritate.Gesturile acestea nu sunt făcute la întâmplare. 11 . dar şi fidelitate. eleganta. Barthes afirmă că . 14 BOHLER Sebastian. originalitate. Gestica de dreapta are mai mult funcţia de punctare (rimează fraza cu mâna. . tinereţe.. acesat în data de 09. Elena. Uneori textul ajuta la explicarea imaginii.”. Unii dau din mâini.semnificaţia primordială şi valoarea tradiţional. ABRUDAN.semnifică mândria. erotism. dimpotrivă. ..violet . .auriu .sugerează căldură. dar şi nesiguranţa. optimismul. Curs de comunicare vizuală.semnifică putere. în lucrarea . romantism. dar şi trăsături diferentiatoare.sugerează căldură. . 97. lux.alb . . energie. conservatorism.negru . o îmbogăţeşte sau are o conotaţie compensatoare. energie.regielive. bucuria...12. Ed. speranţa. singurătate. sănătate. . făcut să conoteze imaginea. prefera să . În ultimii douăzeci de ani raportul imagine-text al afişului s-a 13 Conf. general-valabile sunt următoarele: . Sursă online: http://facultate.dinamism.verde . încredere.sugerează linişte. conotaţii de ordin cultural religios”. siguranţă.ro/cursuri/mass-media/comunicare-vizuala-35537. Bucureşti. Polirom. alţii ridica degetul mare sau pe cel arătător în timp ce alţii gesticulează exuberant. putere. agresivitate. . Bohler. feminitate.portocaliu .galben . fantezia. Campania electorală este un moment bun pentru a analiza gesturile oamenilor politici.roşu . 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică” a oferit o clasificare a gesticii oamenilor politici în funcţie de orientarea lor .html. adică să insufle una sau mai multe semnificaţii secundare. Candidaţii de stânga. Studii în pshihologie au arătat că personalităţile de stânga şi cele de dreaptă nu au aceeaşi manieră de a-şi puncta discursul. .sugerează bogăţie. textul este un mesaj parazit. 2009.14 Relaţia text-imagine contribuie la construcţia mesajului. extrovertire. dar şi brutalitate. (…) Semnificaţia simbolică a culorilor conţine elemente universal umane.13 Deşi există o diversitate a semnificaţiilor culorilor în funcţie de diverse criterii. dinamism. egoism. . 24. eternitate. Univ. 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică. fără ca gestul să aibă o semnificaţie în sine). regenerare. p. snobism.2012. dar şi invidia. naivitate.sugerează libertatea. p.se referă la fineţe.argintiu .roz .sugerează tinereţe. melancolie. ci sunt destinate să intre în rezonanţă cu un electorat de dreapta sau cu unul de stânga”.

mesajul fiind concentrat într-o singură frază sau un slogan. 12 . În zilele noastre textul are dimensiuni mici. loialitate. Scopul este suscitarea de reacţii afective puternice .invesat. cum să alcătuiască fundalul toate acestea pentru obţinerea efectului scontat. Scopul acestora este crearea de mesaje credibile şi determinarea unor anumite comportamente. cum să plaseze imaginile. Concluzii În comunicare pot fi întâlnite numeroase strategii de comunicare manipulative. atitudini şi opţiuni în favoarea manipulatorului. creatorii mesajelor publicitare din campaniile electorale vor şti cum să prezinte „personajul”. pierzându-şi rolul primordial. cum să construiască textul. speranţă care să determine luarea de către cei manipulaţi a unor decizii favorabile manipulatorului. Având cunoştinţe de bază despre semiotică. Acum textul este mai mult o completare a imaginii.ură.

Humanitas. Curs de comunicare vizuală.12. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1.scritube. ABRUDAN. SCHOLTEN O. 3. ECO. Dan.. Scripta. Teoria Comunicării.com/doc/47653005/Dictionar-de-Sociologie. sursă online: http://www. Bucureşti. CUILENBURG J. BOHLER Sebastian.12.2003. sursă online: http://www.2012. ed. Polirom. sursă online: http://facultate. Umberto. Ed.html. Bucureşti.12. Ştiinţa comunicării. Ştiinţifică. MICU. Ed. Univ. accesat în data de 17. Societate.com/doc/44883432/SEMIOTICA-IMAGINII-VIZUALE-deprofesorul-Dan-Micu. Bucuresti.W. 1995. Tratat de semiotică generală. accesat în data de 10. sursă online: http://www. Vasile. NOOMEN G. accesat la data de 08. Bucureşti. 1998. 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică.12. Ed. European.2012.scribd. Semiotica imaginii vizuale. 3.ro/cursuri/mass-media/comunicare-vizuala-35537. Semiotică. 6. ROVENŢA-FRUMUŞANI. Roger. 2. conf. WEBOGRAFIE 1. acesat în data de 09. A 2-a rev.2012. Semiotica în Contemporaneitate. Cultură. 2009.J.Van. 1999. Ed. Daniela.php. Statul Spectacol. 2. Elena. 1982. TRAN. Ed.regielive. 4.. STÂNCIGELU. SCHWARTZENBERG. Dicţionar de Sociologie.2012.scribd. Irina. Institutul 5. 13 .com/sociologie/psihologie/comunicare/SEMIOTICA-IN CONTEMPORANEITATE52326. Iaşi. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful