You are on page 1of 3

TEMA 9: SPAŢIUL SCHENGEN ŞI POLITICA VIZELOR.

1.Istoricul apariţiei Spaţiului Schengen 2. Componenţa Spaţiului Schengen 3.Politica vizelor Schengen Unul din principalele argumente sau motive, pentru care cetăţenii europeni au încă rezerve faţă de extinderea UE, este teama de a fi invadată piaţa muncii din statele membre cu forţă de muncă din noile state care aderă, datorită condiţiilor şi nivelului de dezvoltare economică mai înalt în UE. Un alt motiv ar fi o imagine nu prea bună creată în UE de unii imigranţi din est şi din alte state ale lumii. Un factor deosebit de important în asigurarea securităţii comunitare şi realizării politicii externe comune este existenţa unei strategii clare şi eficiente în domeniul circulaţiei persoanelor în interiorul şi exteriorul UE, managementului frontierelor externe a UE, vizelor şi migraţiei. Practic, libertatea circulaţiei persoanelor este una din cele patru libertăţi fundamentale prevăzute în Tratatul de la Roma din 1957 privind crearea Comunităţii Economice Europene (CEE), şi rămîne un element esenţial în definirea spaţiului comunitar. Realizarea în practică a acestui deziderat a cunoscut mai multe etape şi eforturi din partea, atît a instituţiilor comunitare în evoluţia lor, cît şi din partea statelor membre, care treptat, după aprofundarea integrării economice dar şi politice au conştientizat necesitatea de a-şi elimina gradual frontierele interne a Comunităţii, presupunînd suprimarea treptată a controalelor şi vizelor între state. Un pas important în crearea unei zone comune de libertate, securitate şi justiţie, „în procesul consolidării şi întăririi Uniunii Europene şi în ridicarea profilului instituţiilor sale, nu numai pe plan intern în relaţia cu cetăţenii europeni, dar şi pe plan extern, în relaţia cu ţările candidate” a fost crearea Spaţiului Schengen. Delimitarea acestui spaţiu cu reguli specifice privind libertatea de circulaţie a persoanelor, care reprezintă de fapt un proces, s-a început la 14 iunie 1985 cînd reprezentanţii a 5 state (Republica Federală Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi Olanda) din 10 cîte avea Comunitatea Europeană la acel moment, au semnat în localitatea Schengen din Luxemburg un Acord, numit – Acordul Schengen. Acordul prevede abolirea treptată a controlului vamal comun acestor ţări semnatare. Acest Acord compus din 2 titluri şi 33 de articole, fixează obiective sau mai degrabă „normesarcini” care trebuiau realizate de cele cinci state, însă fără a indica acţiunile şi măsurile concrete la această etapă. De aceea se cerea adoptarea unui alt document ca mecanism de implementare a Acordului. Acest lucru s-a realizat prin semnarea tot în localitatea Schengen, la 19 iunie 1990, de către aceleaşi state, a Convenţiei cu privire la implementarea Acordului Schengen, fiind un document mai detaliat şi cu caracter interstatal. Obiectivele acestui document, reies din măsurile de creare, în urma abolirii controlului vamal armonizarea prevederilor legate de intrarea şi şederea de scurtă durată în spaţiul Schengen a cetăţenilor din afara UE (omogenizarea vizei Schengen); problema azilului (cu determinarea privind cărui dintre Statele Membre se va supune solicitantul 1 comun, a unui spaţiu comun de securitate şi justiţie şi prevăd:

Elveюia. pentru a identifica şi reţine eventual persoane puse sub urmărire internaţională. Brazilia. Malaysia. Sistemul Informaţional Schengen permite ca în mod operativ informaţia să poată ajunge la oricare punct de frontieră externă a acestui spaţiu. în circumstanţe excepţionale. cooperarea dintre statele Schengen în probleme de justiţie. Pentru statele nemembre pentru circulaţia în spaţiul Schengen e nevoie de viză. cooperarea poliţiei. Nicaragua. Andorra. Paraguai. Suedia.azilului). SUA. Slovacia. Italia. Durata fiecărui tranzit nu poate depăşi cinci zile. Chile. În afara Spaţiului Schengen este România. Singapore. utilizează aceleaşi trei tipuri principale de viză. Această viză este eliberată persoanelor care urmează să tranziteze teritoriul unui sau mai multor state Schengen înainte de a continua călătoria într-un stat terţ. În timpul aterizării sau transbordării. Polonia. Monaco. Noua Zeelandг. 3) Viza de scurtă şedere (Tip “C”). cîteva tranzite. Danemarca. San Marino. Mexic. dar colaborează cu statele membre Schengen în anumite domenii. Panama. Spania. Existenţa însă a unei vize unice. Lituania. Elveţia. La moment din Spaţiul Schengen fac parte 26 ţări: Germania. două sau. Belgia. persoanele respective trebuie să rămînă în zona internaţională de tranzit a aeroportului fără a intra pe teritoriul statului Schengen respectiv. Japonia. Vatican. 1 Оn aceastг listг care nu au nevoie de vizг pentru spaюiul Schengen оntrг: Statele membre UE. Uruguai. Acest tip de viză poate fi eliberat pentru unul. la acestea adăugîndu-se lista statelor care aveau un acord special cu unele state membre UE. Honduras. Coreea de Sud. Canada. Principalele tipuri de viză Schengen pot fi: 1) Viza de tranzit în aeroport (Tip “A”). aşa numita „lista neagră”. Este necesară cetăţenilor unor state terţe care călătoreşte spre un alt stat terţ. Toate statele membre Schengen dispun de un Sistem Informaţional Schengen. Bolivia. Ea permite şederea ce nu depăşeşte 3 luni pe parcursul unei perioade de 6 luni. Norvegia. Slovenia. El Salvador. Portugalia. Perioada ei de valabilitate variază. Letonia. Cetгюenii chinezi deюinгtori ai paєapoartelor din Hong Kong єi Macao. Argentina. http://www. Statele care nu sunt membre Schengen. Cehia. aşa numita „lista albă”1. Venezuela. Australia. Olanda. Franţa. a impus elaborarea unei liste cu state ce aveau nevoie de viză.schengenspace. Estonia. două sau multiple călătorii. Malta. Ungaria. Bulgaria şi Cipru care încă nu satisfac în totalitate criteriile de aderare la Schengen.com . şi cele care nu aveau nevoie de viză. Două din statele UE: Regatul Unit şi Irlanda au decis sa nu aplice în totalitate acquis-ul Schengen. Grecia. sau de a refuza viza Schengen persoanelor cu interdicţie de a întra în careva din statele membre a spaţiului Schengen. Liechtenstein. Guatemala. Luxemburg. probleme de combatere vamală a crimelor legate de droguri. dar care aterizează sau transbordează într-un aeroport al Spaţiului Schengen. Austria. Această viză este eliberată pentru una. Croaюia. 2) Viza de tranzit (Tip “B”). Islanda (chiar dacă nu sînt membre UE) şi recent aderată Liechtenstein (martie 2011). Finlanda. Costa Rica. Israel. aşa numita „lista gri”.

Acesta cuprinde dispoziţii generale. fapt ce va contribui la o mai bună armonizare a procedurilor. Republicii Elene. Codul european al vizelor va asigura ca aplicarea normelor europene în materie de vize este pe deplin armonizată".gov. Regatului Danemarcei. formularul european unic de cerere de viză a fost simplificat. Republicii Letonia. Regatului Suediei Regatului Olandei şi 3 . urmînd a fi pus la dispoziţia personalului consular al statelor membre. Bibliografie: 1.schengen. http://www. acesta prevede un rol mai mare pentru delegaţiile Uniunii în coordonarea cooperării statelor membre în cadrul „cooperării locale Schengen” în statele terţe. Codul prevede motivarea respingerii cererilor de viză şi oferă posibilitatea contestării deciziilor negative. Chişinău. Centrul comun de vize. condiţiile în care se eliberează vize pentru spaţiul Schengen resortisanţilor ţărilor terţe vor deveni mai clare. Extinderea şi Politica de Vecinătate a Uniunii Europene. precum şi norme de determinare a statului membru responsabil pentru o cerere de viză. În R. iar copiii între 6 şi 12 ani vor plăti o taxă de viză de numai 35 de euro (taxa generală rămînînd 60 de euro). Moldova (Chişinău) există un centru comun de eliberare a vizelor pentru 15 state Schengen. La acest centru pot apela cetăţenii R. Resortisanţii ţărilor terţe cu care Uniunea a încheiat acorduri de facilitare a eliberării vizelor continuă să plătească o taxă de viză de 35 de euro. Republicii Ungare. Regatului Belgiei.euractiv. De asemenea. Dandiş Nicolae. Codul sporeşte gradul de transparenţă şi securitatea juridică. mai precise. http://www. "De la 5 aprilie. 5 aprilie. Republicii Croaţia.html 4. Comisia a redactat manualul pentru prelucrarea cererilor de viză. http://www.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_19783/Coduleuropean-al-vizelor-intra-in-vigoare-la-5-aprilie.ro/ 3. armonizînd dispoziţiile privind prelucrarea cererilor şi a deciziilor. Republicii Estonia. 2008 2. Republicii Slovacia.Moldova care solicită viză pentru următoarele state: Republicii Austria. care a fost adoptat pe 19 martie 2010.md/index_md. Categorii suplimentare de persoane vor fi scutite de taxa de viză.mira. Pentru a asigura un tratament egal al solicitanţilor de viză. Documentul anunţă un formular de cerere de viză simplificat şi noi categorii de persoane care vor fi scutite de la plata taxei de viză.cac. Codul vizelor reuneşte toate dispoziţiile legale existente în materie de vize şi stabileşte norme comune privind condiţiile şi procedurile de eliberare a acestora. Conţinutul cîmpurilor individuale a fost clarificat atît în beneficiul solicitanţilor. Cecilia Malmstrцm. cît şi al personalului consular.Codul european al vizelor Codul european al vizelor a intrat în vigoare începind cu. O viză UE va fi obţinută mai rapid. mai transparente şi mai echitabile. Marelui Ducat de Luxemburg. a declarat comisarul responsabil pentru afaceri interne. 2010 şi va asigura un tratament egal solicitanţilor de vize pentru spaţiul Schengen. Confederaţia Elveţiană. Potrivit comunicatului CE. În plus.html Republicii Slovenia. Republicii Finlanda.