Rezervoarele din beton armat prismatice

GENERALITI Rezervoarele din beton armat sunt destinate nmagazinrii unui lichid oarecare. Proiectarea rezervoarele trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte: atenie deosebit pentru asigurarea impermeabilitii. Aceasta se realizeaza prin folosire unui beton compact, prin aplicarea unui strat de mortar torcretat la interior, a unei hidroizolatii corespunzatoare, sau prin precomprimare. realizarea proteciei mpotriva lichidelor agresive; Se realizeaza prin aplicarea unui in interior a unui strat de sticla, portelan sau ceramic. amplasarea lor pe terenuri de fundare stabile, deoarece radierul rezervorului are o suprafata mare si rigiditatea lui la incarcari gravitationale este redusa; Este necesar un studiu atent a terenului din punct de vedere a tasrilor inegale - pentru a evita apariia eventualelor fisuri n radier, care pot duce la pierderea impermeabilitii; Rezervoarele se pot clasifica dup mai multe criterii dintre care amintim: dup amplasare (subterane, de suprafa, de nlime) dup form (rezervoare prismatice, cilindrice, oarecare) din punct de vedere al proteciei (rezervoare acoperite, descoperite) din punct de vedere al executiei si al materialului folosit ( rezervoare monolite din beton armat, din beton precomprimat sau prefabricate)

 Alegerea formei rezervorului Se face in functie de de mai multi factori : cantitatea de lichid depozitata, natura lichidului, calcule tehnico economice. In cazul rezervoarelor ingropate, intre umplutura de pamant si peretii rezervorului se dispune o izolatie hidrofuga realizata din carton bituminat. Aceasta solutie este recomandata atunci cand nivelul apelor subterane este sub cota de fundare a radierului. Cand nivelul apei subterane este ridicat, se realizeaza rezervorul in sistem cuva, sau se coboara nivelul apei freatice, sub nivelul radierului prin executarea de drenuri. Compartimentarea rezervoarelor n ceea ce privete compartimentarea rezervoarelor, acestea se mpart n general n dou compartimente, deoarece n timpul curirii unui compartiment cellalt s poat fi folosit.

(1) compartiment

(2) (2) camera vanelor (1) Rezervor concentric

Rezervor ochelari

Determinarea rapoartelor optime petru dimensionarea rezervoarelor se determina in functie de o suprafata minima construita, la o capacitate data

in tema de proiectare, si o inaltime aleasa. In cazul rezervoarelor dreptunghiulare cu doua compartimente, conditia este ca perimetrul in sectiune orizontala sa aiba o valoare minima. In cazul unui rezervor cilindric, raportul R/h rezulta din conditia ca pentru un volum dat, suprafata sa fie minima.

Rezervoarele prismatice

Din punct de vedere al calcului rezervoarele se pot considera - mici - de dimensiuni mari in plan Rezervoare de dimensiuni mici La rezervoarele mici, elementele se pot realiza din plci cu laturile de 2,5-5 m.
H

Fig.2 Rezervoare prismatice mici

Placa de acoperi se armeaz de obicei pe 2 direcii, calculul fcndu-se la aciunea greutii proprii, a greutii pmntului, a ncrcrilor din zpad, carosabil etc.

Radierul se armeaz de asemenea pe dou direcii iar calculul se face la aciunea presiunii pe teren, generat de perei Notata R R = Pa + Gp + Ev Pa E Ev Pa Gp [KN/ml] n care:

- este ncrcarea adus de acoperi;

Gp - greutatea peretelui; Ev - componenta vertical a mpingerii pmntului.

R Fig.3 Calculul radierului

In mod simplificat se se poate admite calculul radierului, la o incarcare uniform distribuita qr , cu o valoare constanta , daca rigiditatea radierului este mare fata de rigiditatea terenului. La radiere cu rigiditatea redusa, presiunile in camp vor fi mai mici ,crescand spre reazeme. Calculul plcilor ce formeaz pereii laterali se face n funcie de raportul laturilor. Dac raportul H/a sau H/b (a i b fiind dimensiunile seciunii rezervorului n plan orizontal) este ntre 0,5 i 2, calculul se poate face separat pentru fiecare plac, funcie de modul de rezemare, cu metode simplificate de calcul (ca la buncre). Daca diferenta dintre a si b este mai mare de 20 %, se izoleaza prin fasii, cadrele orizontale si verticale. Incarcarile ce revin acestor cadre, se determina din conditia de egalitatea a sagetilor in punctele de intersectie a fasiilor. Rezervoare de dimensiuni mari Dac rezervorul prismatic are dimensiuni mari, pereii se rigidizeaz cu elemente verticale (contrafori) i orizontale (nervuri) ce se execut spre exterior Fig.4.

contrafort

H H

nervuri (a) (b)

Fig.4 Rigidizarea pereilor rezervoarelor mari Contrafortii pot continua si sub radier.

La nlimi H 3 m, rigidizarea pereilor se face numai cu contrafori. Distana dintre contrafori se alege astfel ca panourile de perete dintre contrafori s se armeze pe dou direcii. La rezervoare descoperite, contrafortii se leaga cu o grinda orizontala la partea superioara a rezervorului. - La nlimi mari, H > 3 m, pereii se rigidizeaz cu contrafori i nervuri orizontale. Nervurile se dispun la distane cuprinse ntre 1,5...3 m, astfel ca pereii s lucreze ca i planeele cu grinzi principale (contrafori) i grinzi secundare (nervurile orizontale), cu placa armat pe o direcie. Aceasta solutie este mai putin folosita. Este rational ca nervurile sa se dispuna la partea superioara, la distante mai mari, pentru ca incarcarea sa fie aproximativ egala pe fiecare nervure. Contrafortul se calculeaza la inconvoiere cu forta taitoare. Armatura se asaza spre exteriorul contrafortului care rezulta din ipoteza rezervorului gol, incarcat cu presiunea terenului. Acoperisul rezervorului si radierul se executa sub forma de plansee. introducandu-se stalpi, intre care se dispun constructive si pereti din beton armat, avand rol de sicane pentru circulatia apei. Acoperisul rezervorului se ezecuta ca planseu cu grinzi, sau ca planseu ciuperca. Radierul se realizeaza sub forma de plansee ciuperca, din motive de exploatare a rezervorului.Nu se dispun grinzi la partea inferioara pentru a nu se crea spatii cu depunere denamol si impuritati gre de curatat. Planseul de acoperis este incarcat uniform din greutatea proprie si greutataea pamantului,iar radierul se calculeaza la presiunea pe teren produsa de incarcarile aduse de stalpi si pereti. Simplificat presiunile se pot uniformiza pe suprafata radierului,ca la rezervoarele mici.

Alcatuirea si armarea rezervoarelor prismatice

Acoperiurile i radierele se alctuiesc i armeaz ca plci izolate sau planee. Radierul se aez pe un strat de beton de egalizare de 5...8 cm avand panta de 1% spre punctual de golire. Pereii se pot executa cu grosimea variabil i se armeaz dublu. Pentru uurina execuiei pereii se pot executa cu grosime constant, variind armarea prin modificarea distanelor dintre armturi.

Fig.5 Armarea rezervoarelor prismatice

La coluri, n zonele ntinse, armtura se duce drept i se ancoreaz n partea opus a peretelui pentru e evita smulgerea. La toate interseciile se prevd vute de 1520 cm lime care se armeaz cu cel puin 7 bare pe metru de acelai diametru ca i armturile din perete (mrcile 5 sau 6 din Fig.5). Fundaia rezervorului se scoate n consol.