l

C.1319 .44 111 49

fradiitere- din

1

francez ă

Ten reprodus după edifia A. Durnas CEZAR,

editura ‹Dacia›. Cluj-Napeca > 1975

444,101.0100-143 41754.( 10) --Si!

34 91 (Bon dt conlani14I

ISB/4 5-364-01512 7 Pruert1are gr9ile4. E. azraikow, 1991

Cezar s-a n ă scut Ca 10 iulie, cu o sul ă de ani inaintea erei nuastre şi, dup ă p ă rerea noastr ă — pe care o vom explica nniai tirziu el fost dln preenrsorii rel[gLei cre ş iine. Nici o genealogie modern ă , oricit de ambilioas ă ar fi, a lui Merode, nu s-ar puLea compara a Lifi Cezar: care pretinde c ă se trage dFri Meroveu, nici a Lt./ care susOne c ă este v ă r cu Fee[oara Asculi.»-1 chiar pe Cezar rcinci elogfial funebru al m ă tu şh sale Iulia, solia lui Ma]las cel B ă trin: «Stră buna mea, partea marnei, cobora din Ancus MarcLus, unul din prirrnii regi al Rornei, iar tat ă l meu aparlinea Familiei care se trage din Venus; a ş adar, nle452 se gdseşie siltzfelUa regUor, care sini sfdpinii oanictWor şi maiestalea ctir shzi
r6ţgOOr».

Poate c ă noi, cei rnodern, sceptici curn sintem fire, ne-am putea indoi de aceast ă geneaiogie, ins ă cu optzeci de ani inaintea erei noastre, adic ă in timput clnd Cezar tInea chscursul, n rrrCr1i nu se indoa de acest lucru, Iritr-adev ă r, Cezar intrunea In persoana 1ui, transrffise de-a lungul secolelor, multe din calit ăţiie celui de al patrulea rege al Romei, care, dup ă spusele istorieflor, rrnbina vitejLa Ivr Romulus, predecesorul sâu, cu lnlelepciunea lui Numa bunieul s ă u, Numa Fusese acela care m ă rise ş i Infirisese teriforh.11 rornan p•in ă la rrEare. interneiase colonLa de la Ostia, construise prh -nui pod stabil peste TFbru s lnchisese in Pornerium muntele lui Mars şi rnunteLe Aventln ş i organzase dac ă acest cuvrnt se poate folosi pentru antichitale acea Faimoas ă comun ă rornan ă , plebe agricol ă re a dat Republicil atiFa oameni de seam ă

z

Pe de alt ă parte, Verius 1-a rIs[A(at cu claruri ţe ci« Cezer este 1nzIt Ş1 sub ţ ire, are pie[ea alb ă fin ă ,

pielorul ş i rni:na — modelate dup ă pieiorul şi mina zejtei fortunei ş i a frumusetii: are ochi negri ş i plini dc vIa ţă , spune $uetoniu, «are oci ţ i spurie Daitei iar nasul usor Îrwavoiat 3sernenca cu ciocul şoirnului sau al vulturiflui, ii duu o Inf ăli ş are pe care o nurnal animale1e nobile sau oarnenii, eu adevkat mari. ElegaMa lui este proverbial ă . I ş i epileaz ă pielea cii grij ă ; ine ă din tineretc are p ă'r purtin 4 ceea ce va duce la o cheiie precoce, aceca 151 piapt ă n ă cu rnare art ă prui dinspre spate sprc frunte, 1ueru ce i1 îace pe Cieero 8 . nu
aibă' incredere Sn acest tin ă r atit de bine pept ă nat earc se scarpin ă cu un singur deget ca s ă nu- şi strice araniamentul Tris ă Syllan eare este un politician rnai

decQ avocatuL din Tuscuitim şi arc mult mai pă trunz ă tori decIt arn1c141 lui Adicus, Sylla, v ă zIndu. 1
-

eă lci.nd alene pe poalele arat ă cu degetul spunind: «Atentie la acest care poart ă dngtoarea caretele!» Despre prirua tinerele a Cezar nu se curiosc prea multe a.rn ă nunte Roma, ccupat ă cu luptelc sIngeroase dintre Marius şi Sy11a, rav d ă atentie acestui copil care cre ş te in urnbr ă. . C.ezar şaisprezeee einel dietatorul rernarca 1n Forum, 1n Cîmpal 1 ai ivlarte, pe Via un

irumos adolescent ce p ăşea capul sus, figura zimbitoare; se urea rar sau cliiar delloe —in leetic ă şi stringea rrffirile cele rnai aspre minz albă ş i eatifelat ă , spre decsebire de Scipio Nasica sau Erni ţ ianus. rku ne am.inbrn precis, eareintrebase odat ă un l ă raw. «Da f prtetcne. rnergi In rfflini?» Ttn ă rut acesta ii euno ş tea pe nume pin ă ş i pe sdavi; el trece rnindru prin fa celor
puternie1 i pleee capul triaintea lor, dar este eurtenitor şi atent eu plebeul fn tunic: el este vesel

irttr

vrerrie cind toat ă' lurnea i şl a şcande banii, popular intr-un moment t n care popu ţ artatea este un motiv de exil. Dar, pe }frig ă toate acestea, c1 este ş1 rleputul Iui
Dietatorui, rhIp' cum spunearn, 11 rernare ă el vrea s ă ştie la ce se poate a ştepta de 1a acest tin ă r, vrea ,ă -i impun ă vointa sa: dac ă CezM- CEdeaz ă acestei SyJia 6-a inselat; dac ă ii opune rezisterrl ă , 1-a judecai

Cassutia, una din De copiI. Cezar fusese logodit cele rnai bogate mo ş tenItoare dln Rorna, dac n ă seut:1 din

pArtnţ i cavatcri, de medicier ă , El riu putea suferî ast fel de ahant ă : ordinu1 eavaIerilor, nobilirnea. erau dernne de vedeific Lui; el avea nevoie rnal cu ţ at patricat,
0 rep udiaz ă pe Cassutta pentru o tua pe Cornelia, As,a dal aeeasta ii conv .ine. Cinna, tatM ei, a fost de

patru ori consul.
Dar Sylla convine ca tin5ru Ţ Cezar s5 6C sprijine, in acela şi timp, şi pc influenla saie .5i pe cea a socrului s5u. Cezar primeş te ordin să' o repudieze pc CorneHa. rn privinla aceasta exista un precedent: Pompci prirnise de la Sylla ordin ascrna'n5tor şi se supusese, Dar Pornpei este o natur5 medlocr5, un mare ingitnTai ce

a abuzat de nenoroeiriIe in care s-a aflat pentru a rre apare, prin veacuri, cu rnuit superior dimensiunii sale
adev5rate; de aceen, spunearn, Pornpei s-a supus.

Cezar refuz ă .
Sylla 11 lipse ş tc de sacerdoUu, sau s rnaf bine Mai zis, i1 trnp;eidieâ s5 ajung5 la el. 1n Roma nu se rcu şea deett prIn miltodrea dar 1n leg5tur ă eu aceasta vorn reveni. Curn? 1n baza legii Cornelia. Ce era legea Cornelia? Era o iege care eonfisca bunurile proscri ş ilor

51-1 deposeda de bunur .i pe p5rintii acestora., Cum Cinna, lat5C Corrteliei, si unele din rudele liii Cezar au rost declarati" proscrt ş1 in urma Azboaielor eivile, ea fiind
partizani ai luî Marius, o parte averea Cezar era sechestrat ă' ca urmare rigui- oase aceste4

legi.
CeZaC nu eed ă .

Sy11a ordon5 arestarea lui Cezar. Tn thipul aceia denuntul devenise o virtuie
politic5, a ş a cum avca s5 ajung5 rnai tIrziu, pe tirnpu1 Caligula sau 01 lui Nero.

lui

Cczar se refugic [a 15rani din Sab .mia, unde
popularliatea nurnelui să u cleschise pin ă şi cele rria rnodeste colibe.

Acolo se
1n fiecare sear dup5' ce se_1'5sa intunerieul, era dus in 7

ln care i şt petrecuse noaptea precedent ă . trt-eursul uneia din aceste rnut ă ri el a Fost şi recunoseut cle nn locotenent al Sylla, pe nume Cernelius, ins ă In sehimbul a cioi talan ţ i de aur, adle ă vreu zece-unsprezeee mii de franei*, acesta sl l ă să să
altă easă dectt accea treac ă . La Rurna se crezu c ă Fusese prins, ceea ce ise ă aproape o revolu ţ lietntr-o vreme in eare rimeni nu intervenea deeit nurnaf pentru slne, a fost adev ă rat ă Intreeere ea se intervin ă In tavuarea lui. Toat ă nobilirnea şi yestalele ehlar intervenit ca s ă i se aeorcle iertarea,

Fie cum vreti, spuse Sylia ridicind din umert, dar

r

să ş titi: in acesta sint rnai mul ţ i Marius. Se alerg ă in SabiMa ea se anun ţe lui Cezar aceast ă veste,

Dar Cezar se irnbarease. In ee direc ţ e? Mmeni ş tia 5-0 spunl Mai tirziu istoria ş E veleranii
i-au repro5af acest exil. Era 1n Nicornecie al Ill-lea. Nimern nu 5tia unde era niet cUte era Nicomecle al 11I-lea. S-o rn ă rturisirn: vrern prezent ă m eititorilor no ş tri rnai rnult ă istorie, deeit lstorta, Sitirna se afla in partea norid-vest a Analoket. La

nord se m ă rginea cu Puntul-EuxIn, ia sud eu st FriWa, la vest Proponitda ş i la est eu Pamilagonia. Orasete sate tmportante erau Prusa, Nicomedia si Heracleea. Inainte de Mexa.ndru, ffittnia Iorrna mie
regat din Persia, guvernat dc Zipetes. Alexandru oeufA, in treeere. acest regat pe care t[ cuprinse haina macedonean ă dup ă rnodelul e ă reia avea s.ă eroiasc ă

Alexanchia, şi ră eu din el una din provindile sale. Dou ă
sute optzeet şi unu de ani inaintea erei nuastre, Meomede o eliber ă . Hanibal se re[uglase aeolo, la eurtea lui Prusias al Il-lea, unde Se otră vi ea să nu Fie predat rornanilor. Este cunoseut ă tuturor tragedia SCriS › COrneffie, Meomede al II I-lea era lui Nicomede ai 1I.lea. Fi a domnit intre 93-75 l`naintea erei noasire: al de dou ă or; de Mdridate. a fost de dou ă ori repus in
vor

*Echkalent tin rnoneda frzneez fiAotileatica referiri tn curs4ill 8

884, peri.n.a£13 la care se

drepturi de romani, iar la ruoarte rnoş tenire Repubkeii
Cît prive ş ie acuzatia adus ă

21

ffisat regatul s ă u

Cezar cu privire

testatoruI regaI, ea este rezumat ă , a şa eurn am spus, îr cuptetele pe eare solda ţ i1 i le vor einta mai UFZill:
q.Cezar i-a supus pe Galf; Nleornede ]-a supus pe Cezar Cezar trWmf ă pentru c ă 1-3 supus pe Nieornede nu triumf ă dl 1-a supus Cezar». Cezar se sup ă r ă . El va propune s ă se justjfice prin jur ă m -mt; dar Soidatii ii vor rîde 'in nas ş i-i vor cinta al cloitca cuplet «Cet ăţeni, fedli-v ă ferneile: adueem cu noi pc clesfrinatul chel care curnp ă ra fernene d1n Craba Cil bani .

imprumuta ţ i de Ia Rorna»,

Cezar se g ă sea, deci, la Nicomede at 111-lea cind

a aflat de moartea Sylla.
Intr-adev ă r, Sylla murise dup ă ce abdicase. Aceast ă abdicare nea ş teptat ă a provocat uirnirea Srmana posterflate ţ ea nu s-a distrat num ă rind oarnenii din Ronia careaveau tot interesul s ă rtu isc trrttmple vreun r ă u lui Sylia, pe care it p ă zeau Cu rnai

mult ă grij ă, acurn, ca particular, dectt ca d1c.tator, cinct
avusese garda lui. El numise tn Senat vreo tre4 sute de oameni de-at lui. Numal la Roma, num ă rul selavi1or, at proscrisilor setavi de ef, eare purtau nurriele de 41 cornelieni» era de pes.te zece Impropriet ă rise in Italia o sut ă dou ă zeei de mii de . so1da ţ i care luptaser ă sub cornanda sa, dindu-le piirnIrtt din ager publiens. Oare abdiease eu adev ă rat cei eare, alltndu-se, in
:

ajunul saleln vfla de la Cumae, porunei s fEe prins chestorul Granius şi s ă fie ucis in fa ţa 1ui , chiar lingă patul in care z ă cea, c ă ci aflase e ă acesta, contind pe
evenimentul a ş tepiat, o 4:16tora vistieri&
mina plata unei 5Urrie de bani ce

A doua zi dup ă execu ţ 1e rnurea, de o moarte sdrboas'ă ,
pentru cel care- ş i zicea fik Venus si al Fortunei ş i care

avusese preten ţ ia, justificat ă dealtfel, de a fi fost tn grarrile futuror femeilor ţ rumoase din Roma: putrezind inainte de a muri, ca trupurife unora de care vorbeste groparul din licuniel: RoHen. before he dies. Tşi th'iduse
ulfirna suflare, ros de vkrrnii cuffi ă ri ţ i ulcerele ceri acopereau trupul şi care„ asemeni unor co)on[1 de 9

ernigrati, ie şcau dintrnun ulccr ca sâ p ă trund ă in altul. Aceasta nu a impiedical ca Funcraliiie s ă constituie pentru el, poafe, cel mai Yrurnos frirnt. R ă rn ăş itele p ă rninteş ti, purtate de 1a Neapole la Roma, pe Vi2 Appia, au fost escortate de veterant. Precedind acest dez.gust ă tor cadavru, mergeau dou ă zect si pafru delctor; cu EascI[le pe um ă r, in urrna earului erau purfate cele dou ă rrffl de coroane de aur trimise de ora şe, de ş i etliar de Simpii partkulari; de jur imprejur se preotii ce ocroteau Trebuie spus c ă Sylia, reconstruclorui arislocra ţ ieI romane, nu era popular; dar, in arar ă de mai erau Senatul, cavakrii şi armala Lurnea se ternea de o Insă care nu inc.ereaser ă' nknic Impotriva ornuiui in vial ă l ă sar ă mortui s ă treac ă iin[ şte, mortul trecu in zgornotut aeamatflior soIemne scandate de Senat şi 1n sunetui Fantare!or r ă sun ă toare ră spffidite de trompete in cele patru vinturi. Aluns iri Roma, cada vrul puturos dus la tribuna rostraih. unde i se aduser ă eiogii. 1n sfir ş it, Fll inmormintat in Cimpul 1ns Marte, unde fiLl mai fusese inmorminlat inc ă din vremea. regiIor. Apot, toate temele cu care Sylla se l ă udase c ă •I Fuseser ă amante, descendente rfin Lucrepu şî. Cornclia, adaser ă pe l ţ ugă conlinutui a dou ă sti[e zece atit de mulfe aromate tnelt, dup ă incinerarea Syita, mai r ă m ă sese o cantitute suficienl ă ca să se poat ă face din ea o statuie in ~irne naturat — Lui Syna o statuie unui Hctor pufflnd ş i, a şa eurn arn spus, după moartca lui Sylia ş i ine ă o statule unui purt?nd fasciile. ş i, a şa cum arn spus, după moartea lui Sy]la la Curnae„ dup ă incinerarea lui in fala fribunit rostrale si dup ă inmorrnintarea cenu ş it 1n Cimpul IllÎ Marke, Cez r se tntoarse Ia Roma, Dar cUlT1 ar ă ta Roma in vrernea aceea?

Aces[ Jucru vum incerca s ă -1 ară t ă rn urmeaz ă

ceIe ce

Saturnia cste satui de colibe fundat de Evandru.imba inrAiş area acestd ait cel raal f ru. Grecia ( ă ceaprimii pasi sprc m ă rirc. pe care Aristide. adic ă . eind lndia decilzuse. Etruria se gă sea Ea apogeu. Rorna nu este inca acea Rorn ă pe care Virgifiu o numeste lucrut cel mai frarnos.stntern tentaU s ă spuneni e ă Intr-adev ă r efortu1 lui August se poate compara cu ceea ce se realizeaz ă acum la noi pentru a sch. a pornit şi unde ajunsese« Incereati g ăsitin prM aceasi ă ingr ă mă dire cie ease care aeoper ă ceie şapte dou ă moviie. ionrgu[ oraş elor. August va spune: \tedeti Roma aceasta? Am luat-o din e ă r ă rnid ă si o voi l ăsa din rnarrnur ă . Rornuius şi Remus crau cei doi gemeni g ă sE(i in . doi de dou ă sute eincized de ani dup ă moartea Solomon > la inceputuf eeiei de a ş aptea olimpiade i 1:n prirnul an cle guvernare decenal ă arbonlefui atenian Kerops. anul 80 inaintea erei noastre. ParsuI.regeIe albanilor d ă ruia ce[or doi ai sale R heaRornulus si Remus. Numitor .— copili naturali ai Siivia — locul unde fuseser ă p ă r ă sili ş i gă siti. retorul. acestui all rezurnal ăumii. Palatiurn este craterui unui vuEcan stins_ Intre aceste dou ă treee o vale ingusW odinioar ă era o p ă dure.rnos dinire luerari. iar Occideniui Norclui erau Ine ă Sn intuneric. dou ă asemeni celei care noi o nurnim munteie Siintei Genove‘ia si care se nurnese. vedern de unde Dar s ă revenim 1a Rorna Syr[a.tn epoca ifl care ne g ă sim. acestei altc cairWale a popoaretor. Abia optzeci de ani mai spre epoca corespunzind na ş teri lui Cristos. pe care Atheneu o nurneste rezumatut inr Ptolerneu Sofistul. Despre opera iui August nu vom vorbi toluşi. o nurrieste capi?ala Kpoareior. sau. ast ă zi este Forumul In aceast ă piidure au fost g ă si ţ i eei doi gerneni legendari 51 lupoaica blind ă care ii a1 ă pia Roma dc alci pornil Patru sute treizeei du. S12 numeau Saiurnia şi Pata1iurri. Egiptul inclina spre decadent ă .acestui a(t oraş al ornşetor. mai bine zis. (near treae ă t.p ă c ă derea Troiei.

Romu1us adinci linia hota rului cu Lin plug. TOCTTI3i 31. g ă seste optzeci şi cind de Triti de cet ă (ent apti de a purta arma si traseaz un nou hotar in incinta c ă ruia pot s ă locuiasc ă dou ă sute şaizeci de mii de oameni. ş tiam eu c ă ora ş ul meu se va numi Rorna. Rornulus num ă r ă apoi armata . lirnita sacr ă . spuse el. cet ă tuia se wa numi Capitoliul Rwrna.Orasul meu se va rturrEî Rorria. . Este po&bil c ă Rornulus abia a ş tepta o ocazie de a sc ă pa de fratele s ă u.p ă dure unde ii al ă pta lupoaica.â urm ă rim istorta din punct de vedere a tradiţ iei. spuse Romulus. ş i de Ia Romutus la Augustus s-au scurs dou ă sprezece secole. dup ă cum se vede. Acesta este nucleul poporului roman. este sora Iui Turmis plinge netncetat moartea fratelui S. Capdoljul vn fi Lurrni antice. iar Rorria sinul de ta care popoarele moderne isi vor trage credinta Denurnirea este. ziduri! spuse Rernus s ă rind peste Iinia irasiat ă . incinta I2 . re(i. de dou ă ori simbotic ă . Br ă zdarul plugului se izbi de un cap de orn — Bine! spuse el i. Incinta aceasta esle Porrierium. Dup ă curn spun unii. ei este cunoscut sub numeie de fîritîna Juturna. clup ă altii il ucise sabla tn trup Dup ă moartea luf Remus. el il dobori ciornagul pe care il avea in min ă . 0 sul ă ş aptezeci si cind de ani cle la aceast ă dat ă . Romuls traseaz ă o ltnie ctrcutar ă . timput nu ne permite s ă o cercel ă rn ş i ca rnit Pe cel mai inalt dinire cei doi munU. iar p ă durea era aceea care se afla in valea dintre Saturnia şi Palatium.und trecur ă pe cleasupra doispremee vuttud prezic ora şului meti clou ă sprezece secole regalilate. Dup ă spusele lut Virgiliu. [ivorul care uda p ă durea se mai reg ă se şte ş i ast ă zi. Servius Tuilius face tm recens ă mint. s'in. şi [at zidurilor sale. 1 se g ă seau trei mii de pedc ş tri ş i tret 5ute de c ă l ă .

Nomentum. Toate aceste colonii aveau dreptul de celate. titLul de cet ă lean roman confer ă mari onoruri şi rnai cu seam ă mari drepturi. Roma decit o cing ă toare comed'ă ş i 1argă . Iralia cueere ş te pe ea. Roma apare in virfit I pirarnideL ca o statuie pe coloana sa. nici ara. incinta ora şuU nu s-a tntins rnai mult». ni şte Rome in miniatur ă . care nu au drept de eetate. dup ă municipfi vîn coloniile. ei care erau pentru a cuceri popoare. Peclum. in sL:r şit. Cumes. asemenea elei 'eare stringea mjjlocul lui Cezar. dintre ei se recrutau arrnatele romane unde erau trata ţ i aproape ca ni ş te popoare cucerite. Aceş tia din urn-t ă erau scutili de impozitui tn bar. «Spa ţ iu1 neperrnitind. Dincala de aceast ă incintă se IntIndea un spa ţ iu sacru unde nu se putea n[ci construi.invîniabii ă care poate Fi m ă dt ă decit de cei care ar fi cucerit o provincle de la barbari. Lavniurn. Formies ş i Arpinurn. Ceiar in 710 ş i August in 740. pe m ă sur ă ce ea invadeszâ lumea. dar nu ş i de tributuL in oarneni. Ora şele acestea. Este adev ă rat. Sylla profit ă de aceast ă' autorizare7n anul 674. 1a care 5-31_3 adkigat Fondi. dup ă co1onii urrneaz de la care conducerea tuase eele mai bune p'ă rn1nturF pentru Improprict ă rirea colonilor. Aricia. Pri ► ernum. Foarte curind insh' cees ce rm lusese pentru. 13 . spune Uoniiscis din Halicarnas care scria in timpul lui August. Trebuie spus apoi c ă Roma are suprerne. in Romei se găseş te o centur ă de ora şe-municipii investite dreptul de vot. Dup ă Rorna urrneaz ă adic ă orasele avind drept de cetate ş i de vot. devine un lat care sufoc ă : pe rnhtui ce Rorna cucere şte Ita]ia. nu ins ă ş i cel de vot_ A5tfel. Urmeaz ă apoi munidpille f ă r ă drept de vot — Italia central ă pairtizeci şi şapte de fondate . Acerre. ţ riainte de rzboaiele punice şi atte doliă zeci care se dep ă rteaz ă mai mult de Urbs c ă el Fnc ă de pe acurn nu se mai zicea Rorna ei 'Urbs. sint vecblie eet ă ti sabine: Tusculurn. cet ă teanul roman este pl ă tit pentru a vota in Forum ş i merge gratis la circ Toate acestc exiinderi reprezentau totu ş i destui de putin. turnea o invadeaz ă pe ea.

1 orice. Un altul a poruncli s ă Fie b ă tu ţ i cu nuiele magistra ţ il unui ora ş care nu i-a furnizat alimente. ii iirmeazfil lui 14 . s ă -i fi v ă zut pe Verre5 tn Sicilia. care voise să mearg ă la baie la o or ă neobi ş nuită . peste dou ăzeci de feeloare au preferat se iriece. Dar ce v-arn spus pin ă acurn nimic. la Teanum. Piso a pus FrnpozIte tn pe seama sa ş i Ie-a silit pe cele mai nobFle fecioare s ă -F eedeze. c ă uta ţ i in scrisoffle e`a'tre A ţ licus ve ţ i ktedea •in ce hal Oseşte Bitinia elnd. Un censor care ridica un tempIu a pus s ă se îa acoperi ş ul ternplului Junenei Laclniene. voind s ă fac ă bai. cei sacru lemplu al Italiei. Toat ă lumea cunoa ş te acuzaiiile pe care i Ie-a adus Lui Veres. n•a g ă sit baia anun ţ ase inten ţ ia eu o or ă inainte. sfirsit. Gabinius ţ inea rnai mull la bani dectt la fernei. desi Nirnic d[n toate acestea nu s-ar fi intimplat vreodat ă la Rorna. pe Piso in Macedonia.a public ă . •in lectic ă de re ţ inut.-1 iasâ 1nainte şi s ă -i pregă teasc ă locuin ţă ş i cai. F curn tratau proconsuili provinciire? Citeva txemple a FF1 dat. ca s ă nu ajungă› in patuL proconsular. inUlnind cet ă lean roman purlai. numit la rindul s ă u proennsul.şi termina lernplul s ă u. in sfîrsit desch[de ţ i-1 din neu pe Cieero. un pretor a poruncit s ă fic bă tu ţ i cu vergiCe magistra ţ ij. un consui porundcelor din Preneste $5. pe Gabinius 1n Sirial pe Cicero.i. pin ă 1-au ucis. pentru a. La FerenLum. un sirnplu eet ă lcan intreabă adres1ndu-se sclavdor: EI! duce ţ i un rnort? Cuvintele bouarului au displ ăeut c ă l ă torului aCeia 1•au b ă tut vergi1e. a puss ă fiegonil ă toa t ă lutnea care se afia acolo si a poruncit s ă fie bă tut vergile unul d[n chestorii ora ş ului ce s-a opus acestei fantezil Un bouar din Venusiurn. pentru e ă so ţ ia Sui. un prelor.tri anul 172. Ei striga cit ţ inea gura e ă tol ceea ce exIst ă Siria ii apar ţ ine ş i că s. Esle rezultatul fapluiui e ă Roma nu s-a ifflâ ţ tşat provincidor deeit prin proconsulii s ă i. anul tnirtngerii per ş ilor.a pi ă lit atit de scump proconsulatui inctt are dreplui s ă vInd.

dup ă ocuparea c ă reia a fost eucerit ă Sicilia. putin tirnp ţ naintea epocii tn earc arn ajuns. curn s-a ţ ritins Rome pe etape? Dup ă prima sa revolutie. pentru a ghici viitorui Roma este izvorul tuturor tucrurilor: pline. adic ă patru sute patruzeci de rnii de franci.L1 promis st ă pinirea lumti. ce reprezenta acum Roma. pentru a-si vinde votul. p] ă cere.şi deschide o şcoal ă . care a deschis calea spre Africa. tn anul 581. Mare uirnfre a produs populatid dnd a declarat c ă se mul ţ urneşte cu cele clou ă rnlioane dou ă sute de mii de sesterti. După cucerirea Numantiel. cu Siracuia. cu Indr ă zneal ă . centura Romei.Atticus. dreia augurii . pe C. sau rnai ştiu eu ce? Uit legea Fannia. pe ifug ă aceast ă sum ă . Asa s-a Intimpfat cu Cartagina. a ş a cum a f ă cut Frana lui Hugo Capet cu eternentul carlovingian Apc4 a trecut la cucer[rea teritoriitor Inveclnate 15 . avere. in sodetatea antic ă provincia reprezint ă nimic.9 rZ i le acord ă Senatul şi că . cet ă teanuI cel riou. cind cetelaite capitaIe au ajuns in starea in care u ajuns. nici de grfu pentru suit ă . sâ nu se extind ă in ceea ce 1-a obligat pe August — dup ă cum veti vedea ?n lifltruviu s ă errit ă ci lege eare s ă interzic ă construirea cl ă chrilor cu peste şase etaje De aceea observ ă'm că . sau pe toti anul 626. Rorna se preocup ă rnai Intli de alungarea din granitele sale a elerneritulul etrusc.. rci de fin pentru eal. tolul g ă seste la Roma. care reprezentau tot atftea sacrtlicli impuse popu1atiei. capitala era totul. Spania ajunge in m/injle romanilor. Totul se tridrepta spre Roma: Bogatul pentru a se bucura de pl ă ccrile viefii. Sylla sl ă be ş te. Zadarnic a gontt Senatul dou ă sprezece famffif din Roma. Toate acestea n-au impieclicat ca Roma. care incepuse sâ ptrne Cronologic vorbind. 1n anuL 565. legea Mucia legea PEpla . ?n timpul consulatuluf ful Brutus şi Collatinus. caideeanu I. pentru a. s ă racul pentru a mtrica. care nu se putea ext[nde In supralat ă .. dup ă care a fost supus ă Grecia. retorul. nu are nevoi nici de femne pentru cort. sau ş aisprezecelBii de locultori. cu Corintul. onoruri.

i-agonit pe gali de pe Capitoliu. pe care eglptenii il traverseaz ă ca s ă populeze Grecia. A. Troia. Hanibal pierde posibilitatea de a cuceri Romo. puternic5. in schirnb Scipio va euceH Carlag'rn. Acum nu•i rnai r5rnine Rornei decit 58 C1Icerea5 Egptul spre a ajunffe st ă pîna Mediteranei. inv[nciblia.Durr ă ce a ata ş at pe latini ş i pe hernici. ApoT. Traskiene sr Cannae. Paulus Macedonia: Sextinus. Grecia. ALexandria. ea a supus pe a cucerit pe vei.rea conlinu ă Ardlobus abandoneaz Siria.sa şi Africa 111 16 . Culcat ă pe rnalul septentrional a1 acestui Fac. 1-laninal este p ă r ă slt de parlidul negustarnor ş i 15sal tri italia f5r ă bani. Din fericire pentru Roma. parte. ea intinde unuL brate spre a Ltu! spre Brinclisi ş i are la îndernin ă cele trei p ă rti ale lurnU cunoscute Europa. Canope. Sibaris. Jugurta. a acestui mare lac. Foceenll ca sh> Fundeze Marsilia. uria şă oglind5 îrr care ş i-au sc ă ldat rind pe rinâ. ScEplo trece în Africa. pe care a ntrez ă rit-o printre z ă pe coboar ă. F ă r ă Pe de a1t5. CartagWra. plercle b ă t ă lla de la Zama. Alpilor. el lave şte tri trei rinduri ş i Flecare din aceste lovituri ii Face 1=«.I15 acum intre Rorna ora ş ul alrican. Nurnidia. Atena. feritclerrH ca 5' irrtemeieze C4 rbgina. Filip al V-lea. Siracuza..)mer c -rte o ran ă aproape mortal ă . care va tiri ltalia r ă zboiutui din Etruria pin ă la vTrful Regium. Tirui. Setinunte şi Numantia şi in care se prive şte Roma ins ăşi. tncreclinlInd Ini Papirius Cursor condueerea tuptei eu samni ţ il. Duilius i-a supus Sardinia. Corsica ş l Africa. Hanibal. [5r ă oameni. privind Tn juru I ei ş i vă zind ttalia supus ă . ReWurn. R ă nile acestea se nurrie5c Trebia. Roma trecu la cucerid afar ă . Galia t ransalpin ă Aici este o Roma se opre ş ie De pc creasta. cucer. se refugjaz Ia PrListas unde se Otră ve şte ca 5: nu cad ă in rniinile_ rornanilor După infringerea acestui mare inarnic. Tarentul.a Haniba] se a. friaiesluoas ă'. bacin minunat s ă pall pentru civil[zatia tuturor epocilor.

Roma se va indrepta spre tol ş i pretutindenL pe Ron. unul cra proseris prentru viia pe care o av{a altul peritru grdina să cle partea Un b ă rbat care nu fusese nteiodat ă Marius nici a lul Sylla 1 ş 1 g ă sŢ numeie pe ksta proa. affic ă in nectinoscut lat ă Roma pe care ş i-o disputau lidarius şâ Sylia.In mai pulin dc ş aizeci de an't. cu regularitate ' in fiecare dirninea ţ ă d ă dea o seara. Oceartur PaciFic. in sfir şit. au fost proscrI ş i Proscn şl sens de ci uci şT. adic ă in irriensitate. metodic. masacrak. ugfrti• . pe Eridan !ri Ţ rtrna pe Tago in irnma SpanieL prin str7 ► toarea Cadix sprc Ocean ş i insulele Castericie. pe care ş i-o vor disputa Cezar Pompei ş i pe o va trio ş#erri August 111 Pe etne reprezntau cel dot oarneni cafC se Itiptaser ă pe vial ă pe moarte Marlus Marius reprezenta Sylla reprezenta Roma Vietoria kti Sylla asupra lui Mar -ws [usese trium[ul Romei asupra Italiei.. gra accstui lac. ta Elefantine„ in Etiopia. 1n Tibet..tcis cu brutabtate ca un b ă d ă ran Arpinum Sylla a UCIS ca un anslocrat. f ă c1nd parte din aceia ş i partid. adic ă un rnIl[on douil sute cle rnii de livre AfteIe nu valorau decît greutatea iar iri argint Este cunoscut uc1ga ş uf care a turnat plurnb topit c_raniul victirnei spre a atîrna fri3i greu Dac ă erai bogal era mottv s ă fii proscrts. in de ş ert. pe NiL. la Mernfis. adic ă in prin stritntoarea Sestos in Rontul Eux[n ţ adică in Tartaria: priri Marea Ro ş ie in India. verirtca tota[ul celor uci şi Unelecapete preuiau doti ă sute de talant.sp ă t ati ş at ă 17 2 11. al oamenifor purtind Iancea asupra celor purtind al eviri ţ ilor asupra cavaeritor rrie şase sute de cavalert ş i patruzeci de senatori. Bunudle acetora au trecut In propnetatea solda ţ ]lor generafflor ş 2 a senatofflor Martus a 5. infrna Gailei. al nobililor asupra o&or bogati.

proscri ş i.. Proscrieri[e nu se lIrnitau nurnai la R0212. copii ai ş i. atunci Cet ă tile. el se frIctrept ă spre cei care ii . ace ş tia ar fi dat sernnalul barbarilor puteau veni. lar caldeenU. Etruria a fost ras pe fa ţ a aproape in intreglime in pe valea Arno a fost fondat un oras. Roma avea trei nurne: urt nume civil — Rortw un nurne mislerios —Ems sau Am(y. Intr-o zl cind ace ş kia f ă ccau larm ă mare impkficindu. ele se inlindeau in Loat ă Italla. dar s ă că cet pe care -arn adus legall la Roma nu rn ă Inspimintk dliar dac ă acurn ou miinite dezIegatc ş i se potolir ă 18 . Forurnul era plin numai cu asemenea zdren ţă roşi Astfei. dar chiar ş i rudele şi prietenii lor şt citiar acela care. popula ţ ia Romei nu ma[ era rorrianS. d ă rirrEate. Sylta exterrninase vechea ras ă itajiariâ Dup ă curn sus ţinea el. Flora este Florenla de asl iă zi. nu era nici rrt ă car o p-opul4e era o adun ă tur ă de sclav }ibera ţ î şi copii ai acestora.-1 pe Scipo Ernilianus sâ vorbeasc ă . erau proscrise erau pr'ă date. numai Sylla liberase zece rnli de sclavi. untnanesacerdgia! Flora sau Anthusa. adic ă cu o sutA treized de ani inaintea erei noastre şi cu vreo cincizeci de ani inaintea Iui Sylla. Sub pretextut de a asigura securitatea Romei. ei le strig ă din gur ă'. Nu numai suspectil erau condarrma ţ i la rnoarte. deposeda ţ i. de data aceasta elimologia este u şor cle reg ă lt. Incă din tirnpul lui Gracchus. Rorna era arnerUn ţ at de s ă i. pentru deveniser arnenin ţă tori. ca şi oarnenli. depopulate.ar ă tau pumnul ş i le spuse N-ave ţ i decit.vila rnea din Alba rn ă — Nefericitul de minel spuse ucide. Fiora. sirienii n-ar a ş tepta un alt sernnaI La moartea lui Sylla. in timpul schirribaser cu ei un singur ele-. care a prirnil nurne[e sacerdotal al ROMei. ai c ă ror p ă rin ţ i chiar fIlSeser ă vIndu ţ i pe pietele publice Dup'A curn arn funi spus.

Pentru ace?sta dispuneau de un terrnen de treizeci de zile. El se hot ă ri atunci să 5e retrag ă 1a Rhodos.şi dovedi prezen ţ a. naineiuna. Marius. aeuza ţ ia tulbura Roma din temelii. modulate. a murit de inim ă rea. Este posibil s ă fî a şteptat s ă se lin4tease ă tulbui. Fiecare c ă uta probe s cump ă r. 1n caz de nereu ş it ă erai Cczar e şu ă . a mai studia eloein(a pe care. la Roma toat ă lurnea era mai mult sam mai pu ţ in avocal. Mul ţ i oratori aveau spaide lor un f1autist ce le d ădea nota da» ş i eare readucea la tonul potrivit. rareori se diseuta. cind vorbeau fals. dup ă cit se p ă rea s nu o studiase de njuns v reme ce Dotabel la 11 Invinsese.Tn Roma aceasta ş i acestui popor. tn de adev ă r. rnoartea 1ui Sylia. Fie că crcdea c ă sosise ceasui de a.ş 1 petroa4 rria n -Q. a ş a cluo ă eum Bonaparte. un cvirit sau un patrician.aranteze pentru el ş i s ă . răşcolea prin toate ungitereie pentru a g ă si adevă rul satt. b'tut de Catulus. Crurl acuzalut era un cavaler. eintate. Acuzarea era un rnijloc excelent nu rturtiai pentru a te face cunoscut. pentrli sau contra. dar şi pentru a ajunge repede la popularitate.ă norocul ti sosise. diseursurile erau adev ă rate pledoarii deelarnale.şi f ăcu ueenicia rnilitar ă sub pretorul Therrnus. revenea acum. intotdeauna se pieda.tea zilei. După ee atn-losfera de la Roma se mai lini şti. 1n a ş teplarca zilei cclei prietenii aeuzatorului sau ai aeuzatului se urcau la tribun ă şi tn•ierbiniau poporul. rrninea liber: era suficient ca prieten s ă p. Cezar — mo ş tenitoruI ş i nepotui lut. Acsta aventurier care. dup ă asediul Toulonului. Oricine avea dreptul si# aeuze. Sâ nu-1 cordund'ă rn acest Lepidus eu eel din triurrivrat.Cezar se inapoie şi•t acuză de concusiune pe Dolabella. era nouta. fie e ă nu realizase c. ceruse Turcia.a naartori. Ducă acuzatml era cet ă lean rornart. atit pentru ş i pentru a sc ă pa de du ş mani pe care $i-i f ă cuse.ă rite provocate Lepidus . Cczar abia se ar ă t in Rorna pCecâ 1n Asia. 19 .re parie tirtipulld 1n easa unui rnagistrat. unde. Senatul se deciara pentru sau contra acuz ă rii. Tntr-adev ă r.

Ce2ar p ă r ă si Roma. Dar ace ş ti jidec ă tori cine erau? Cind unif. poate fi conclarnnal! striga Cicero tare. in urrna acuzaliej lui Cicero. ei i ş i depuneau votui care achtta sau pertnitea exilarea vinovatului. furtuna pa şiunilor tuna. implorind.ti! Era eu care pl ă tise unu1 din eeie do:d voturl. achitat eu n majoritate de dou ă voturi.sus — Urt orn bogat nt. pe tase insâ de existenia pe atund hicepuse Îlică sd-şi poarle averea cu ei. rttgtndu-se. Totu ş i. mergea din poart poartă cerInd Sb' iSC faca' dreptate. Dar che[tuiala se dovedise c ă el sIngur vot plus 3r fi fost sufleient ca s ă -i aduc ă' achitarea. Litera. prin legea Sernpronia_ 1n anul 671. eă zind in genunchi 1n [u ţ a judecă torilor. iar fulgerele rnirtei treceau ea ni şte şerpi de foe peste eapeicle auditorilar. eiteodat ă şi trei zfle. Num ă rul ior se ridica uneori la optzeet. o sut ă sau ehiar şi rnai multe. Tn anu1630. Cezar avusese o problend in . s-a permis exlarea lui Verrus. dotd.S11. cava Ceri şi reprezentan(ii vlstieriel.9L Dezbaterea dura o z[. eerş ind indurarea eet ă tenlior.. Iar Lentulus. A şa s-a inUmplat şi in anui 72 dnd. care tnserrina absoluo. la Rhodos. fra ţ ii Graechi ridiear ă acest privilegiu senatorilor si-1 d ă dură cavaIerifor. fu capturat de piralL 20 .etncl Erau sehnhati pentru ca eei să se vind ă a şa eurn n f ăcuseră cei veeW. mai hine ZfS ln obligat să fug ă din Rorna.ş i ascund ă simpatin sau antipatja. fusese in majoritate peutru DolabelIa ş i DolabelLa fusese achitat_ Dup ă cum arn spus. Sub cerul fierbinte aI 11 Forum cele dott ă partIde infruntau ca valurile une[ m ă ri dezi ă nttu1te.lei nu ineereau s ă . Apof judecă torii. prin 1cgea Corneha. . Sub imperiul legii Cornelia. trecenu prin faja urnei. eare n. strigase: — Am aruncat pe fereastr ă eincized de mii de sesiez. era riseant s ă doar un singur Tn a şteptarea zilei acuzatui ştrâb ă tea stră zile Rorrici trnbr ă cal in zdrente. dar eei rioi se vindeau şi ntaf scump. Svila Imp ă rţi aceast ă putere tntre tribuni. A. Aid conta pe un faimos retor.

auhliar ă i Od ă nioar ă . se hot ă rir ă sâ lupte pentru propriii1 tor interes Lor li se al ă tur tolt cet pe care jafurile proeonsulitor romani Onent ii scoa5era. rin generaf. gaIerele sau manie bastimente . corsar ă i d ăn AIger. in secoluI al HY1-1ea. nemaiputrnd lupta pentru tată l 11Ji -Farnate.noastre.şt eavalen Dup ă curn cuvintui franeez handit vifle (1Z Ea bandfloi kot a şap ă rateria deveni o reacliune a Olientului contra Occidentulut.zet pusilau insuiele ora şele de pe coasta spune Pltflarli Curind. Tripoli şi Tunis 1V fuseser. exeeten ţ t. aceş ii Eui Mitridate. Eoetun ţ ele intenoare aveau covoare de purpur ă loveau valunle vIsle argintate 21 . dar SyJla invingrndu. pirWi a acaparar ă Dar ntr mul ţurneau sa' atace nurnai lArede. marinan incercati.1 in arml 9. ccl pu ţin pitoreasc. aeestor oarricni f ă rt nurne.Un euvrett despre ace ş ti pira ţă care.obil ă . seninae rn ţelese nurnai de et Flotele lor erau bine inzestrate cu vtsla ş t. prin arwl in m ă riie Siciiieă şi ale 8C1 tnaintea erei . jueau Greeei carn acela şi roi pe eare jucau. un fel de ocupalie.din fire sirterij i eiprriati. turnun de obtscratce cet ă (i perfeei iortificate ş ] sehimbau Ea distante dInspre uscal considerabile dinspre mare.ă dotA sul2 de rni ă oameni şi l ă sindul nurni cu stalele mo ş tenite de tat ă l rnarinarii regelui Pontului se f ă r ă lueru ş i. pe uscat pe mare. parnfilient Ocupat'a' cu rSzboa]eIe dintre Marius ş i Sylla Roma lbase marea f ăir ă.apSrare.1 Inaintea erci noastre. acestor aventunert. ucE grnclu.ă poetic ă indeletnicin ce puleau furn ă za unui Byron sau unut Chartes Nodier aie acelor vrernun tipun de relut Eut Conrad sau de ceE al iut Jean Shogar Posedau arsenale. bastimenkIe erau executate sub (Preetul coritroI al eelor rna[ bunt constructori clin Grecia sau d ă n Slcilia Unele ulwau prin luxid eu care sc Inf ă li şau pupele vaselor apartinInd prindpatilor şefj erau aunte. portun. eueerirldu-i ionia. lt se al prnscri ş ii Etti n. da' nu onorabit ă .

ultInd pe ce mfini c ă zuse. str]ga. Uneori. Ins ă . dupA ce roaleta cet ă (eanultu rornan sc terrnina. al Eseu]ap de la Epidaur aE Junonei de Ia amos. profanate şi prklate iernpie socotite atunei sacre: a ş a s-a cele din Oaros. sUpîne? Repede. at lui Apollon de la Actiurn de la Leueade. opreau cnrarxîa coborau o scar ă pin› la nivelul rti9 . al lui Neptun cfin istm. ilurninat4 ca tin ora ş in să rbUoarc. dati-1 Inapoi cel ă teanului rornan hatnele ş i incAlt ă rruntca şi toga. iar o serbare sIngeroaA urma serlArli pailurnale. ataeau e ă l ă toriî 5.H se adresau orgoliosulut pirtzonier . ajungeau in ora ş ete de coast ă sunetele unei muzicl atit (Je frumoase ineît ar fi rivaliza cu muzica sirenelor. celebrau reprezent ă'rI refIgioase secrele. r ă fflrA doi preolI irnbrâca ţ i Tri veş rnntelo lor de purpurâ ş i-i Cu ei fmpreurtâ cu lieteril care fî prccedau cu fasdile a]l ă zi r ă lAt ă nica Aintorus. se rIdIca fa peste o mie. pe mare. Erau pira#H care cintau petreceau. printre ai tele cele ale ra.iauria_ In schimb nelegjui ţ ii aceştia aduceau jertfe zeilor lor. magistrat onorat ctţ tdurnf. Îrt zua urnAtoare ora şul ra'spundea cintecelor din ajun cu strig ă te de disperare. D[dyrne. intre Gades ş i Tir de la Alexandria la strimtoarea de ling ă insula Lesbos. pentru a le irnpune respect B ă gati de searn ă ! S'int cet ă lean romani Axurici ei r ă spuudeau imediat Cettean roman? De ce nu ne-ai spus lucrui stdi rnai inainte. ca sh nu fic prea mult iimp lipsit de toal ă elnstea Apoi. Ta Tenara şi Ca. pe C3re ei le-au fcui ctinoseute cele eUntîi Uneorr coborau pe uscat atunci se transformait lHFlari la drumul mare. Adesca. Peste patru sule de ora şe Tuse5er ă cucerite siltte s ă se râscurupere in sfIr şit. Samotrace szu cu tempiele lui Ceres de la Herrnbne. N-Jrn'ă rui -vase ler ee br ă zdau marca. elte un prizonier. ftlseserâ cucerhe.[ roinau casete de plkere din apropierea Tntr una din zile. 22 .pr ă zite obtinule prin brigandaj erau considerate adev ă rale trofee. se putea vedea trcelnd o cetale plutitoare. pentru a c ă rei ră scumOrare se pl ă ti o sttrn CHICTITI Uneon. seara.

13a. Abia . - 23 .ndilii aceeptar ă tIrguE. de eile ori voia să doarm ă . Cineiteei de ialanti reprezentau CJM dou ă sute eineiteci de mji de franci.>use pkiorui pe uscat e ă inarm ă ni ş te yase. calea este deschis ă ! Ş i dae ă tiu cobora de bun ă voie in mare. tntoarce-te la Rorna. a ş a dup ă curn v-arn promis-o.Cet ă ieanule roman. Cezar era om de cuvint. era aruneat cu forta. ie spunea. desp ă rtinclu-se de ei: . de o parle de o parte oamenH. din luntrea ca. il eitherar ă pe Cezar care. rIzind. Imediat Cezar expedie tritreaga suit ă ca sâ stringă banti ş i nu opri Iirtgă ei deett un mecHe ş i clot servilori. trat ă atita dispret. juea cu et. o cucer. dai stHgar şt risul tor ii urrmă rt pIn ă la ţă rrn. clup ă ce va ri liber. — Flaida-de r •ugiti de•alci! ]e spusc Cezar rtzind de Se pare c ă nu pe cine att prins. Ptratti. Intr-o bun ă s ă nu 1.Asta nu m ă va trnpledea ettu ş t deputin ea. ctrid se trezea. cEn Milet sosiră banit. seria poezit. 11 nurneau b ă tat yesel aplaudau buna sfir ş it. Apoi. tinea discursuri lulndu-t drept auditoriu F ă eca brute şi barbari dac ă nu aplaudau pe m ă sura in care Cezar gIndea c ă poezta sau discursul s ă u mertta aplauze. b ă gaV de searn ă .r ă tiniuiesc pe cruce.. le mai stft ă o dat ă : minte e ă v-arn promis să v ă Uniutese pe toti pe cruce? Da. după' Fiecare loc. Cezar va tiniui pe eruce. apoi. bâg' prtzonierli in inchisoarea de la Pergam. dup ă Fieeare discurs sau dup ă fteeare leetur ă . Ei ră mase trelzkei si opt de zile eu cittcienii lui. Ei rtdeau de aceast ă promisiune. respeetindu• ş t euvintul. le porurJeea s ă nu rnai vorbeasc ă . dou ă tect de talanti perdru Fscump ă rarez lui Cezar?! Cezar v ă d ă cineitect! Numai că . dou ă zed de taanti. se repezi asupra navet care tl f-case prizonier.re tl ducea 1n port. coament foarte tnclinati spre ertirla dup ă cum spune Plutarh. iat ă oarneni in miinile c ă rora c ă zuse Cezar intli i se cerur ă . drepi r ă seump ă rare.

Cezar ajunse repedc la mod ă. A ş a că . nu creel c ă va ajunge vreodat ă pun ă Republica in primejdie.şi strice freza se szarpin ă cu un singur deget? Nu. 1i ceru să -[ pedepsease ă pe p4ra ţ i.-tozitatea ierneilor Cind ferneife se oeup ă de eetebrilatea unul b ă rbat.apoi se duse personal Junius.şi respecte euvintui dat. alungă din provtneie un locoteneni al lui ntridate care p ă trunsese aeolo ş i men ţinu pe toti cei care erau şov ă ielnici ş i nesigurL Apot. ci cu Apollonius. G ă sind că studiul eLocin ţei nu prea era in arn -tonie eu nevoia de ac ţiune care 11 m ă eina.sa şi. prezen ţ a lui. Dup ă mal pu ţ in de un an. dar şi cur. El sc ocupa acela ş i timp şi de problernete de [nim ă ş i de firoblemele de stat de arnor de De 8ceast ă perioad ă sinl legate vorbeLe xui Ckero: — Ambi ţ ios? B ă iatul acesta frumos care de tearn ă să nu.1CCNII incă dou ă zeci de ani cind poruneea ateast ă executie. Pin ă zvonurîle r ă sp. ftul acestuia. Frumos. pled in Asia. 1‹-enelitatea pretorului ti s ă nu.ndite in leg ă tur ă cu el şi cu Nicomede provocau tiazul b ă rba ţ ilor. Cezar se Intorcea ia Roma. . Tnapoindu-se ia Pergam. bogat. 24 . Aventura sa cu r euse niare NAINF. care guverrin A. şi eă odat ă surna dubiat ă avea lase liberi pe prizonieri. ier irencez. deciar ă c ă situa(ia trebuia examinat ă tu r ă bdare. expedi ţ i cfin ă Asia nu r ă m ă sese fă ră ecou. reap ă ru in Forurn. apLicind Le'gea Plautia. era socotif eeea ce in ziiele noastre urt erigtez ar nurni un orrr excentric. form ă armat ă pe banii s ăi. ceru s ă ise predea prizonierit. care rnurise. in arlev ă rata lafin ă . bat ă in cuie pe CF1. uri erou de roman. Acesta v ă zind enorrnp cantitate de bani g ă sit ă ta ei. convenee A şa eeva Cezar. reebern ă Ia Ronna pe Lucjus. apoi porunet matinardor s ă i ca. Studiase la Rhodos impreun cu Cieero„ nu cu Molon. nevaind a-i ine ă lca atributiile nale de pretor. ţ n acea ştă funOe rekl ă Iupta impotriva lui SvlIs redusese mut ffin puterea tribunilor Cezar. Cinna. reputalia lui este as4gurat ă _ Thi ă r. aceasie insernna c ă pretorul Junius vola să lase limp piraWor s ă dubleze ş urna.

care tl trnbog ătise.Dar. dae ă - 25 .L ă sali:rn ă. sWriglrul cu. a ş a curn ani mai spus. ag ă lată la cingă toarea larg. din.m atr ăgă tor. spunea ş i Cezar. Arn mai porner. din Ancus Marci unui din prirnii regi Romei şi. so ţ ia sa. prima revoluic imi va aehita datoriEle. credâncios contrar tuturor obietiuritor -lui Marius. prietenos. Intr un cuvint. salattrid lumea şi. activul şi pasivul să u sint cunoscute. oare. cCezar ar fi fost or?for al timpului 5k1.cumnatul s ă u şi pe partizanii lui Lepidus. La dou5zeci şă unu avea cca rnai bun ă masă din Roma. dar pe cei cârata aurul acesta le adueea alinare r1u .i interesa proven[enta Deaffiel. generos. l ăstrid din eind In ctnd să -i scape a atuci ceste cuvinte n ctrld producea umire prin fe]u] s ă u de a se purta cu poporul de jos: . popurarttatea ti spore şte misterul. rnainte de obfinerea tribunatutui se ş tia c ă avea datorii de o mie treI sute de adic ă şapte milioane o sut ă cincizeci de . fu investit cu chestura. era rnereu piln ă de aur. «Ne tragem airitnctoi. farnilia mea intrune ş te sfirlenia regdor.ă pentru care Fl criticasc Sylla. spuse aceste euvinte. Dup ă tribunat.Ut c ă aclus m ă tusii sale. . despre care am rnai pornenit şi. si m ă re ţ ra zei[or. iar end un orn misterios este in acela ş i timp şi o. ialimentui il a ş teapt ă pe acest nelmu. care sint stă pinii regilor» Discursui fku un rriare efect. ş i amlndurara ]e rosti elogiul funebru. Ceur. prosJ ă vind lor comune. punga. si pe Cornelia. eare sint st ă p?riii oamenilor. mlna Iui alb ă cele rnai aspre rniini. rriitusa sa. A ş adar. Ne vorn ocupa mai tirziu de acest alt c ă pitan aventurier. dar orice misicr provoa4 curioztate. L ăsa ţ ini in pace. zei ţa Venus. pe de alt ă parte.' care se relr ă seser pe Itng ă Sertorius. pe de parte.I s-a urit bineld spuneau dusmanii. Deocarndat ă să revenIm la Cez ar . Tri timpui cind trideplinea aceast ă ins ă rcinare pierdu şt pe fulia. Cezar t ş i urrna drumuk: clegant. inainte de toate„ nu s'Int eu nepotul lui Marius? De unde lua Cezar banii pe care ii clieltula? Era un mister. cuceritor cu lemeile.

Cet din vedtime aveau un deosebJf respect ta ţă de vise. Acest trturn1 ideea Indepă rtă rii hui. Ineepu a se poporul cu ati-ta abilitate in ţ elege e ă Care pulea deveffl un perictdos.. carc asista in rnare num ă r. Vlsele erau dc douit feluri: unefe care ieseau din palatuf Noptii prin poarta de filde ş erau usuratiee nu trebuia să li se dea o atenfie.. nemi ş eat ş i nuft. Ferneilor niciarte in plin ă tinercle nu 1i se liciodat ă astfet dtscursuri_ so ţ ia ltA Cezar. Cezar deseopertse un nou pritei de distrac ţ ie. a spus PiutarIt_ 1n privin ţ a aceasta ise ofertlui Cezar lan prilej pentru rusura influen(a irt deVWire. Cezar? ce PlIng. dar poporut. mari i se pretingeau pe obrajt. Unut dintre prIetenii sâi b ă gind de searn ă că lacrtmi . gindindu-rn ă câ la drsta mea Alexandru cucerise deja o partc dirt turne. La moarfea ei.. irnpuse t ăcere celor eare se Inwotriveau. Aento. dar Cezar se opri Ia Cadtx. Cezar avu un vis. V La Rorna exisia stră'vechi de a se tiue discursuri runebre femeilor decedate la o vtrst ă inaintat ă . intoaceerea la locuinta sa din. El prrni comanda Spaniej de mai firztu si insă rctnat conduc ă adun ă rne negustornor romani stala ţ i provincie. strada Suburra a fost adev ă rat triurnf_ Ponfru acesi popor alc ă tuit din lenesi ş i din plictist(I. eate ie şeau prin 26 . elogiul tinerelor moarte. m ă tu şa (:ezar se k ă sea asernenea fiind In vIrst ă de peste ş aized de ant. abia trnp]inise dou ă zeci dc ani. se apropfe deea si o privi inclelung. I)e aceea. ră spunse Cczar. v ă zind statuia lui Atexan dru. asa Cezar T ş f putu continua dIseursul mijlocul strig ă telor de aprobare ale rnulfirnti. că rcia acesla 31 rostise dtscursul funebru. atunci clnd Cezar incepu elogiu] Cornelief. aceeasi noapte.n-ar fi preferat s ă fie_ eel dintli general». dieva voci se ridlear ă impotriva oratortflut.Intr-un temp]u al iui Hercuie. Întreb ă : — Ce al.

lată acel vis: . Cezar. Era pentru el posibilitate de a. prilejul nu era potrivt A şa e ă se inapoie f ă r ă zgorriaL trecere. iar Nurnal eă . atingind. t'nsearrin'a' c ă st ă ptnirea lurnh i ţ i va apar(iri. Aceştia iE ră spunser ă : — Vsul acesta. $ ă fi lost aceasta explicatia care determinat pe Cezar s ă inapoleze Rorna? Este posil.erau vise predesttnate şi veneau din partea Ca toll oarnenti tnari. pîn ă 1a Brinclisi Dar maj servea ş i de cirnitir ş l de promenad ă Pe aribde rnargini a!e drumului. nu este alta decil p ă rrintull. că ci marna aceea pe care ai violat-o care.poarta decorn. atit era de avicl de orice Fel de etiebritatc. Neapole. str ă b ă tind Calabria. reu şi s ă lie nuniit conservator aL Vic] Appia.ş i cheltui banii lui. Î ş l trimIse nurnele colonîilor. nerrtullurnilii s-ar fi putut grupa juruI lui Cezar. a ş teptare. acestea inteleser ă c s la firnpul potrivit şi la ceasul potrivil. Tn jurui acestor morminte se . fala casei. intrebindu-sc dac ă n-ar fi fost bine 3 ă treac ă in fruntea Cor. rnarna noastr tuturor. s-a supus. el p ă ră si Spania inante de terrnenul fixat. ca Alexandru sau ca Napolcon. tn drum g ă si coloniiIe latine in plin ă revolt ă unelteau irnpotriva burghezieir 0 clipă ezit ă . Dar legiunile gala de plecare spre Cilida staticinau sub zidurile Rornd.Asase că -si violase marna_ El ceru s ă vin ă t ă lm ă ciorti de vise — care obicei erau caldeent $i le ceru s ă -i spun ă ce putea insernna visul acela. deci. peste eare tu e ş fi destinat s ă aju ► gi st ă ptn. in trecere. De acurn inarkie numele [ui c4l ă t ă un sinonlm opozi A doua zi se afI ă că se inapoiase la Rorna si e ă vda s ă candîdeze pentru edilitate. cu folos şi i n Întregii Rome Via Appia era una din rnadie artere romane care f ă ceau legkura intre Rorna ş i mare. sau mai curind banii al(ora. 1n culee eaz. particularii bogati care aveau iocuinele de-a tungul câi ă erau inmorafintall ir.e zi. Cezar era supersti(jos.

sâ se repIartteie eopacii sau usca ţ i. Bibulus in edictele sale. el aclioneaz ă Irnpreun ă de accea. Pubilus Sylla Lucius Autronius Una urm ă reste să ucid ă o parte clin să ncredin ţ eze dictatura Crassus. acest Longchamp se putea vedea irt fiecare Cezar puse s ă se drumul. deveni aeum un adev ă rat Corso. SC21. cealalt ă . Carion taN 1n cuvint ă'rile sale consemneaz ă aceast ă conjura ţ te Curion face aluzie la ea Tr4tr-C1 scrisoar c ă treAbius După spusele Tanusiusi Crassus a dat inapoi. pentru Mdionarui Crassus se tenie pentru averea pe care o are Ei renunt ă . carc va avea pc Cezar comandant al eavaLeriei.i ţe sau protetari ş i selavi pe jos. cind ineepea s ă se simt ă unduirea crepusculuui. Un ă rul Piso ş i. Pornpei. care in&nte nu era dedt o promenad ă obi ş rtudt. rnairoane in c ă rk. lui ş. la Rorna se urzeau dou ă co ► spira ţ iL Toat ă !urnea vorbe ş te c ă Cezar face parte din efe. Marea trecere a Cezar dateaz ă de cind s-au fcut repara ţ [ilc dispuse de el cancEdatura Aceast ă ini ţiativ ă preg ă tea ell pentru ediffiate Intre bmp. in isioria sa. Se 2ke că î se d ă Spania acestui tin ă r de dou ă zeci patru de affl Piso trebuie s ă r ă scoale popoarele de dincofo de Pad şi de pe malurile Arnbrel. iar Cezar nu d ă semnalul convenit Dup ă' spusele Curien semnalul acesta are s ă fac ă să cad ă loga de pe unied Dar toate aceate acuza ţ ii sint frearn ă te de voci pe care 28 . deosebire c ă Era urt feL dc Longcharnp al •orne. c ă al ă turi de el conspir ă Crassus.111C sau seara. cind prirnele adieri ale nop ţ ii Lreceau prin aer. să se reteneuiasc ă rnormintele r ă u intre ţ inute. pe ctrid Cezar va.Iar plantau arbori. sc instalau b ă nci. si s ă repun ă pe Sy ţ !a gi pe Autronius ln consulatul care le-a fost luat. ră scula Rorna Dar se spune c ă moarlea lui Pb3 a r ă sturnat acest aC dolea proiect Primul are mai mult ă consistent ă Tartustus Gerrhous. ră corind atroosrera. lumea se a şi2Z3 la umbra proasp ă t ă eopadlor ş i privea treeind c ă l ă re ţ i curtezane in lectici. s ă se repare epitafurile sterse de vrernePromenada.

Fopularitatea sa se transform ă in entE. Dar eI nu face nirnic din toate acestea.ar putea intreba cineva. şi Se r ă zhunti to-tu şi. so(ia lui Metelluş Celer. spurdnd că t-a servit pe Nicomede la mas ă . dar ca s ă acest repro$.fiangiul 3i serve ş te rinced.Izasun_ Nu i SC face decit un repro ş. s ă .vtotu] popularitai rŢ i lui Cezar le alung ă . Caius Oppius. dup ă p ă rerea noasir ă Cezar este un precursor. Asifel„ c ă l ă torinci impreun ă Cu un prieten bolnav. Catul face epgrarne irripotrk . s ă . Ctudat! iertarea este o virtute cre ştină . dar chiar mai cere pentru ca gazda bage de searn ă aceast ă gre şealk-J. cursul unei c ă l ă torfi. Ce . anut] 687 de [a fundarea Rornel el ob ţ ine nurnfrea edil. Pe dracul putea s ă porunceasc ă să fie torturat.I omoare 1n b ă iale cu vergele. extsta ş i o legend ă 4in aceast ă priNAn ţă : {storia Ini Zanyrnede: Cezar voteaz ă pentru consulatut lui Mernrnius. 29 . fapte care provoacă uirnirea Romei şi care fac pe adev ă ralit rornani sâ" d[n ales pe Calcr. pedepse ş te pe brutar. Pentru c ă brutarul are ideea de servl la rnasa lui o pUne mai hun ă clec ţt celorlati corneseni. nu nurnai c ă nu se plInge. impreună cu eunudi ş i sclav-ele acestui Se $lie care era duhla misiune a paharnicilor. Cezar f-a furat arnanta. forlat. se r ă zbun ă pe Catul să cineze cu e!. arn spus-o. dar.tenissirnus.I arunce la peşti. alcUe prknarul Romet. ins ă . trebuTe s ă irtlekegi punctul de vedere al Cezar este prea ornencs! Da4 cititi-1 pe Suetoniu.i s . el eiteaz ă fapte. in ulciscendo natura . sora lui Clattdius. eI ît cedeaz ă singurul pat din han seculc ă aFar ă . Dar face rnat rnult: tart ă .ar fi putut s ă . Mernenius T I diserediteaz ă pe C e zar in euvintă rlie sale.. ins ă numai cind blîndete. cu care ocazfe ofer ă splendides pune să se lupte trei sute dou ă zeci de perechi de gladiaiorâ şi acoper ă Forurnuf ş i Capitofiul cu galerii de lernn. c ă ci Cezar n-a avut niciodata' curajul rac ă nunquani nocere sustinuiL Un shlgur lucru nu-i lart ă poporul care ador ă . Cezar îl atunci. a lui pentru treac ă t.

ridicat ă in 1834 coloanei. propusese o lege care tindea ta rep[irnarea intrigibr i`n şi tribunale şă aceasta spre marea uirrre aristocrabei ş i f ă r. dar.sultaren Sen. C1. pe c a r poruncise sâ fie ş terse. ba ehiar prima lirnb ă a aristocraiei ruse_ Scipio Emilianus iî ghiejse geniul militar ş i. eare niccidat ă nu voise să inveţ e l ă mba greac ă . ba ebiar prirna limb ă a artstoera ţ i& romane. o mnre rumoare se ridic ă din Capitoliu ş i din Forum.15.rea lui Cezar. Oarneni cu p ă ruL alb povesteau sosirea la Rorna a inv ă ngă torului teutonitor Era ţă ran din Arp ă nurn. exist ă urt rnijloc cle a iacc sâ ti sc ă erte tetul.dice din areni ş i s ă gladiatorij fn mornentul eind spectatoni se preg ă tesc s ă pronurt ţ e condamnarea lor la moarte. nes ă buitilor ce sînteli.crea. dintr-o famiLie QeVestr ă . VAzut pe ruinele Carfaginei. au •ost a.duse in Capitoliu stalu ă le lui in tă rripul Marius şi troieele victoriller sak. spuse el b ă tindu-1 pe Marius pe u rne r i. era o mare problern. Cezar rtu era oare nepotul lui Marius? nu se l ă uda el rnereu 2iceast rudenie? ş i Sylla nu le spusese ce!c>r careU cereau InduratQa: 4aV-0 aeord. tne. M. sirnplu tribun.1 bEcornu ă s'a'u ş i cu redingota gri. VI Se§% câ Mnri1. să vcdell. Intr-o dirninea ţă .arius atinsese propor ţ iile giganlhee ale lui Napojeon la 5finta Elena -. aspru. dar fR( aten ţ i. totu ş i. intrebat cine s ă -i urrnezc intr-o zi: Poate a. l ă rnba aceasta care devenise a dous. urnbra Lui iesjnd d ă n rno•mint ap ă rea deodat ă rornanilor« ineh ă puiti-v ă statuEa lui Napok-on.pune s ă se ri.cesta. tinarui acesta siint mai mut ţ i Mariu&t. Soldatii b ă trirti plingeau. Aceles pe care poatc şi Marilus au fost reirWtate ş i le numjni trofeele Senalui impodobite klscripffle cirnbrice. con. giadialorehs noros sieubi infeslis spectatoribus dimicarent rapiendos reservandosque manciabal Dar. a ş a dup ă curn lirnba francez ă devenise a doua.atuiuL Un senalor din noaraul Metellus ataease legva pe is[bun ceruse ca Marius ilechernat 30 .

obtinu tonsutatul coridueerea ş i-i invinse pe Bachus şi Jugurta. p ă trunseser ă tn Galii şi se reunir ă triburile dmbriFor. moartea vent a Ş aPten 7i Murise ocunel Jugurta cra Abd-eI-Kader-ul epocii sale La Roma.ş i pi ă teaseă vietoritIc a ş a cum era obiceEUl . dar şi cele publice. Trei sute de (11H de barbari. eind deodat3 un strfgă t scos de gali atrase atentia spre Occident. tşj obi ş nui trupele cu vederea acestor teribib du5mani. Tin ă rul Sylia primi regelui maur ş1-1 pred ă" in rrffiniie lui Martus. pentru multe seecde. o vale Fntreag ă cu acest ingr şă mint urnan 31 . i-au smuls inete[e eu urechi cu tet! Se povestea giurna pe eareo spusese elnd fusese aruncat. ca Aristide sau ca Ternistocie. Lurnea 2ducea aminte de ilustru ţ prizonier condus Ja Roma cu urechite srnulse'. porunei lielorilor s ă -1 ducă la Inchisoare pe Metellus iar lictorii 1f trideplinir ă" porunca. tn temnita rnarnerfin5 reci spzi efuvele Ia Romal Agonia dur ă ş ase z[e. Markis Ti aeuz' pe Metellus că preIunge ş te acest rzboi şi sc angaj ă> tă daeă va Fi a[es consul se va Ineredin(a condueerca rzbojului. Baehus. Ins ă Sylla puse s ă se gra ► eze pe inelui s ă u extr ă darea rege€u] nurnizitor şi cu atest inel t şi de atund tnajnte rnk numaj serisorile personale. aproape tot atit de barbar ca ace ş ti harbari n putea salva ROMa Et prec ă .1 l e ă rora rezist ă eroic sfirsit. goI. gelozia Impotriva 1ui Marius cra mare şi f ă r'S tndnialâ câ el avea s. ccca te Marius nu i-a putut ierta niciodat. de oteanul care se rev ă rsase.s ă dea socoteala de purtarea Dar Marius intr ă in Senat. il va prinde pc Jugurta sau ii v -a uekle propria lui mtn ă . baKi Ronul aidavreJe tor ş k ingr4 ă . coborau spre sud! Ei inconjuraser ă A1pîi prin Helvetka. pentru a-i putea tua tit maj repde de aur dkn urecht. tn care i ş i reeurroseur ă fratti 1n adev ă r. t i mp1. vestea era dezastruoas ă Servilius Scipio tusese alacat de optzeci de rnif de scidati patruseci de barbari ş i din eei rnii de nurnai zeee oarnenk sc4Faser ă cu Consulul Consului era prEntre tek zece Nurnal Marius. pred ă pe Jugurta. ucise o sut ă de rnH dintre 11n0 Abc. nevoind plar Impreon ă cu gtnerele s ă u. Rzbojul eu Jugurta dura cle rnuft ă vreme.

5i să d ă m „ void Cli aecia şi şi pre(.5] din singe Nu #rectrser ă decit doisprezece ani cle la rnoartca lui dar Sylla. .ri ► s reluzase s ă lupte cu italienii st l ă sase să se pierci ă celc mai bune ocazii dc a 1 Tnyinge. •ca rnoartea itu Romulus.511erii 1ut Cezar. au priruit p ă rnTntul pe care il vor p ă stra vcş uic. e ă higisc in rn1astinile cie ra unturno. unii ling ă aFtil i ă de la VercellF. peimu!dlt Aceasta teribil ă aparilie din nord se lopise ca un furn. nou ă ş i Iratilor noş tri tOnL. in adev ă r. dep ăşea. sper?nd c ă Roma ar lk dec ă zut Tntr atil. pe. f ă cuse din el aeu La acestc sentimente. p ă rnInt. b ă u.enatul se 'intrunl ". arnelit de dubla sa tm mai bee dectt dintr-o cup ă cu dclu ă toarte. cind intr ă ca pm-oruer in Rorna. Tcutobacus. din care. Deputalii cirnbri!or ii ie şjr ă cale. se uilasc că Ma. l ă euse Cezar apei re Ţ nvvndu I pc Manus La strie ă tele scoase de pepu ka ţ ia Rornei pe Capitoliu ş r in Forum '. c ă !uscse aruncat inch asoere. din ordinul Itii Marius. care clintr•un singur avirit putea 6 ă ri peste ş ase cai aseza(i unu I ling ă aitul ş i carc. Cap. i4tsese ascuns ă de ră r ă să se obseve c ă norui acesta prounnea din . ter singurul barber pe care 1•a v ă zut ROFFla rost regeie lor. chiar in anul na. ş i I ă să rn spuscr ă ei.Apoi ii intilni pe se g ă seau deja Tn !talFa. pe capuli Iu.se Bael-ws dup ă ce eucerise uitase de rnoartea iui Salurnius. dup ă unii. unde un eirnbrn nu indr ă znise s ă I ucid ă Moartea lw. ik cule ă la p'ă rnint pe to ţ i.trivi[ tradWel. se uitase Marius renuntase ia cornancla armatei pe rnotiv era hoinav cle nervi. care 11 supravieuise.Ilksta Iit privinla teutonilor. incâ vii. al Carnilius Se l ă ceau pentru Manus. — Ira(ii vo ştri.4urna] auzind de nurnele lui 32 . CeiC (rofee Mune] Marnis a lost nurnd al treilea londator Rorne] Pru-nul Cfa Rornu1us. lapidat prezerd ă . obligat ă s ă se arunee in să bralele sale Nu-nern aducea eminie decit c ă se pusese prel. curn sc f ă ceau perdru Baehus ŞJ perdru Jupiter Fl lnsu ş a..

dar trebule pus gredj e•au altiel de gur-easc deett erau romanii. ţ i dusmanii. viteat Eot ca et. situais era g. Tris.se ridic ă acur ă pe Cezar - Cezar. 'inalrLtvaz ă in Fu(a Senatului. nu mai atacâ cicmuirea p. Acesta a fosi unol 'ins ă ocazia de a mari triwniuri ale lui Cezar vorbi despre el nu se prezioU in toate zilele. C-avca s ă mAii fad Cezar? inikOnatia C se panga i se E4)6ise Din pontif. cind.• MaElussi patildenli tnceptiserij s ă tremure pe seainele ior curitle. obtine Eertarea ş i. crnd iese cfin Senat. dup. bogat tot ea el. chiar unuieza dovad ă Bonapaike Cr abandonat Impreun ă cu Junot in e ă m ă ruta rui din cue du Ntail. spone Cezar. Alcibiade. intre timp. Este cea mai frumoas ă cas ă dln ţar ă din rnprejurimile Roe.rav ă : doi senatori.44.hlu-m€ Oace. care se temea ace. Vivat Cetar! Bravo Cezari Pstreaz ă li Mindria.111 . generos tot ca el. rn-arn i poruneeste dârîmat ă . Cezar lesi in stral2 si se anur a dversar al lor. candidau si pentru acesi sa•erdo ţ iu. t ă ia CI:›bda urechtle eheituiell costisitoare. surIzator. Cezar si-a Lerminat vila de la Ariccia.rin secrele.vorbit Rornei o lun ă de itle.ast ă rIvalAate. frurnos tot ca el. 1-a eutat milioane.1 Cczar. nu te plcea in fala nim ă nui. orice pret. murise F1-531 irebuie acest porrtificat.secnetii Cezar dc la Ariccia a dat de.vei primele ş i unul oele tnfrInge to. DcaltFeL 0 SE Vorbin mai tirziu de acest Alcibiade care a servit dc mutte ori drept model lui Cezar ş i care. a murit asasinat a. isauricus ş i Catulus.timi . cu voce tare ca Catulus. de_s[rInat lot ca eL. ii oţeri 33 5 . Catuus LenLulus carc-. et. poporul 1c su şlitie ş i cu ajutorul poporului iti . Or. Poporut este at ă turi de Une.se acum !ki(is tHIPOtriVH ei. Y ş î intilneş te partizani care 4C strigă .ă curn spune ‹e•a Qrn loarie printre romani». oameni ilu ş tri şi influen ţ . toate linisteste loate teinerUe. . spuse ei. ia cuvintul.

ca s ă . după propria-i rnrturisire. marnă t spuse el. in banii no ş tri. . c ă eLl sper cheituiese dou ă sprezece ea 5-1 inving. A ş adar.9'spunse Cezar. tn eete din urrn. lzbuenise Gonspiralia 1u1 Catihna — una din marite eatastrofe din istorLa unul din marite evenimente din viala CuiCezar. Suslinut curn era de popor. r.adevr. Cezar. printr-un om al s ă u potru eandidatura. ast ă zi ai s ă •li vezi f3tJ1 pont1lex maxirnus.-u-n ă sese popularitatea.011.ă ş i indirjit. Intr. din ierieire ii u". Crassus s! Cicero. c ă trebuie re ţ inut ă surn ă medie Catutus ii oferi prin eineva şase mjiaane. Ziva cea mare so ş ir« Marna lui il conduse pin ă la u şă och[l lacrirni. îns ă .Văd Republid un cap fMr corp şi uri corp fă r caN capul acesta eu voi T1. Cezar el ştig ă mod triumral: numai În triburile s ă i.r. Lupta tu lung. ori proscris. prag o s ă rulă pentru ultima oa. in vremea aceea de fncurc ă tură pentru Cezar. Pompei.ş i retragă Celar ridic ă din umeri. Calulus cei care erau cu ei 1-au dezaprobat pe Cicero că nu a lovit in Cezaţ Îrr leg ă tur ă cu Conspira ţ ia lui Cati1ina. isaurieus ŞT Catulus. pin ă uncle nu putea alunge Cczar? Atunci a fost momentul eind Piso. . Ce vrea el s ă fac erJ eu cele patru mil[oane ae lui? intreb ă el« Mie imi trebuie cincizect de mifioane ca s ă -rni pot liehida datorffle. vedem eareera situaiia fa Ro•a cind Cafilina i s-a adresat lui Cicero cu fraza aceea celebr ă care rezuma atit de bine stua ţ ia: . tn afar ă de Cezar„ erau Pompel. avea datorH de cineized de milloane! S'intern tndemna ţ i credern datora rnifioane de sester ţ i nu de franti. Mergea la rise. attt impropriu nurnit cei Mare. la treizeci şi şase de ani.11 rui34 .Spune-i lui Calulus. el ob ţ ine rnai rnuite voturi deelt oblinuser ă ace ş tia in toate celela1te triburi la un loc Partidut aritocratie fusese infrtnt. in cazut acesta ar fi datorat nurnai dou ă sprezeee sau treisprezece minoane de franci. eeea ce pentru Cezar era pu ţ in Credern. Folosi cele din urrn ă goli pungile tuttiror amicitor coborî la corniliE cu doiA sau trei rffilioa ne.r ă . Ce1 trei oameni importan ţ i din aceast ă epoc ă . era €11.

numal el singur.f ş i trei de affl. La do. supusese Sicilia. Lepidus era un om f ă ră valoare. eare fusese Întrint in lialia. Sertorius. Trebuiau termlnate eele trel r ă zboaie incepute: cu Lepidus. lrn Africa descoperise mormintul Ubianului Anteu. R ă zboiut cu Lepidus a [ost o joac ă . bUr'inul 1ceotenent al Iu1 Marius. Incepuse să . şiret pe eit de vileaz. Dar nu mergea tol a ş a cu Sertorius. zdrobise pe (octneri(11 lui re[Lla se Cisalpina. str ă h ă luse !egiuniIe du ş rnanului sâu 35 . Ca locotenent a1 lui SyIIa. cind T1 v ă zu se si-1 salută cu numeie de cel Mare. Totul Cfa mIstarios i•rt el: vorbea cu zeil prin millocirea unei capre albe. iar cind acesta fusese b ă tut. $i a ş a r ă mas numele. saptezeei de ani inainte de e•a noastr ă . care avea nevoe s ă si•t facă arnic.— in tinerete. iar ta inapoiere raportase lui Marius tot Deea ce v ă cuse. erau farolliare toate felurile de deghiz ă ri. b ă tuse trei generali se reTntorsese 13 Sylla.ş i facă nn nume ş i o faim ă rnititar ă 1n ră zboaiele ci‘rite. Antigon ş i Haffidal.lAzec. Norocul ii %urise lui Pompel cit fu tIn ă r. E1 prev ă zuse venirea lui SyiJa si trecuse in Spania: barbari1 Pl stimau Foarte mult. Sertorlus traversase Ronui inot — ILRdanus celer eu scutul in ruln ă . (Cu. apoi le puse la loc in morrnist şi declar ă martnintul loc sacru. cu Sertorâus şi cu Spartacus.dup ă cum cu patru sute de ani inainte grecil numeau barbar pe oricine nu era grec). dintre to ţ i. r ă m ă sese trei zile printre ei.Porrpeius Strabo ş i se n ă seuse eu o sut ă ş ase an1 inaffite de era noastr ă . nu-i poake «Norocut este Femele. Dup ă moartea lui Sylia. unul din cei patru chiori din antichitate. iube ş te pe tineri suFell pe spus Ludovic al XIV-Ica doninu1ui de Vitleroy. ^ se ş tie că ceilalti trei erau Filip. strins in bra ţe pin ă ta ş ufocare de Hercule. sub cornanda lui Cepion. ridicase trei legiuni. imbr ă cat intrun custurn se aniestecase printre barbari. Sylla. adic avea zece ani mai mult deeit Cezar. rnsurase oasele gigantului 51 recunoscuse cei saizeei de co ţ i lungime. Apois eind Marius chiurasa pe el şt venise s ă reia cornanda armatel. tnvinsese in Mriea pe Domitius Abenobarbus acisese pe Carbo in Cosira. Sertorius se luptase cu cimbrii. Roma tre-cu de partea Irai Pompei. romanii numeau harbar pe oricine nu era roman.

fir s ă fi lost recunosent ş i-I provoease pe acera ia o Inpt ă (rorp corp Intre ei doi. uniti. 11 lor(ar ă . arn?ndoi.rtucus.reun nobil fornan. apoi jeş irA in ora ş . dar retragore el Utu pe MetelIos ţa Italtea.satire. Este Spartaeus. apteze.sese .C010 ca sâ fuQă de du ş niani sau urru ă reasd.tocrual 'oele care erau ei obi şnulb: sâ tapte. pe Pompei la Lausanurn ş i Suero. Era el oare rJernn de aceast ă onoarer Trac de origine. prin tr. reluznd loate propunede' 11. fk ă a le fi nu f[ fost comprorn Mai ră rninea r ă zbob.ci dintre ei. V II statuia din gr'Adi5 -a Tuillerjes reprezertitrzd N!Irbat bralele . ins ă Meiellus nu neeeptase lupta.rud şute. Erau. Frig ă rf. in sabia seoasă din o btxatâ de Jant atirritudu-i de unul din br*. preveniti din tirnp. rind apoi trecea tot pe 5. aciar epoe_a izy eare src afl ă m era un hix de mare senfor să ai gladiatori proprii. in etteva rinduri istoria acestui erou.pe •Sertorius s ă se Intoare ă' 1n Spanfa.r ă zboiul tfin Spania lu ă sftrşh.11 eu Spartaeas. Un oarec. complotul fu decoperit. dar de ras ă numid ă . Mt-trida ţe ş i s3Ir şi prir• a fi asasinat. nh'v ă lrF ă in prăVAIla nrnii grataragkr de unde se inarrnar ă eu euthe. Pornpei veni in ajutorul !ui Metelius..ine. pţiternic ea 36 . Porripei condarnn ă moarke pe Perpenna. Le-au luat.p moartea fui -Sertorlus. gă site la el. Ineetul eu incetul âjunse sp!n pe Oalia Narbonensis şi din zi •fri z1 se a ş kpta se vacra` colJorind poate alt Ilanibal. tr ă httea virfuTile eele rnai abrupte aIe Alpilor a1e Pftirkitor. Pe drurn o eă rut ă tne' ă reat ă ca arme pentru efrc. Dou .216are.snte din acestia hoffiiser ă să fug.Spa. şeoal gladiatod la Capna.. de loe-otenentul Perpenna.. Din neferich'e. VITIMor indernhkafic neobosi:t. prts stă pInire pen lort ă rea P ş i-au ales trei uri genera( -51 dol lov-itenenU.are Lentulus Bat{atius desciii. CArlwralul era . teall1 Ca iiIrtlile acele-a a•e pentru N. Dr_. pcirunei executat ş i arse loate ettit. . urrn ă..

Trupare . tea o putere pe ei[ de mare pe apt de lernut.:3.unee armel. un ş arpe. . in tunp cc dormea. De la Ronza . 1a acete.care apa ilinea ra mu re Puleher din farnfila .. Vorn vorbi n-lai Urztit de brurnu.a.ar. aeurn nu ne vorn oeupa de el deeit e.$se. a f15 de re v olta gladiatori[or. e[ •eaelionau irirrru i s•-nent . dezarmari:i pe solilati şt. tnearrui [runlosr. fost Rorocps:. Clau- E.s1A inl .. la un popas.ea o funie: el !'cur din curmell. bun ă •s [eş-1. eurajoR. I ui.Igir'a'. cat .. carc acc ş Ua puscsera stpinjre $.ei-au luati prin surprindere.. efi.. Enipf•es ă oraalxilî ş [ netvo şf.spunem ek' Iliiirlie nt] reti şeş te mal bine ea SkJtee ştil.a prreziefIl. nu skibe ca armde lor dc gladiatori. ca fulge ţ-ul.1 puse sub supravegliere unik'a (reeere pe unde s-ar . Sopa lui. fi fost_ Ch-i d . Noi'moderni. Fa Îl IrideulnA •sâ fug•i-i 51 rugi eu ei..L lin e. Aş a Inett Tn morneniul '11. ft.. se triuiser ă eikva trupe irrl. .a general. h icori ş cln0.. ri .1 'in fultflile. and e_r dus ta Roma ca sâ qe vi'nelut.ă ius nu-0 desmintea rasa. Dealtfel.iia devenea er1101. i e scri pe eare.potrK•a lor F..1 lupta[iL inviiiscril.. avea Ltil') emarul ă o ţr.i nffi L. ii-.pricept0 'in .up ă conipus ă din trE1 mii dc oameni. puse sub comanda 11.— PWchr. dulA euna se ş tie.rcui-pe gladiatori 'in fort ă rcala 1-. penkru tofdauna. seeL. 1ernmJ1 noduros ş i fibros fil viei este solW '._ eu strigtite iii. sau 5â-1 mu ş te. Ves(ea vletoriei se rspiudi...Publius Clauc'hus .pr ă p ă stoase aeoperite c..u.i. .acesija fe3 Lt eY ă Ţ. ..se irn[Usera m. zrrne şolide. bune.Ckaudi4. caborlr ă eu. Tntreaga tab ă f ă • a fost . P. de jur imprejur nu erau dedi sUruci .pruden ţ a ş i bIndelea unu[ grec..'r s ă -1. holki.ii trupe.u . italieni din eap pin ă ?n pidoare ş i. \.re ..de-odat ă .a arnant. to ţ il.. putut ie ş i.lfiarii arrnee. butuei rie vil ă de vie. El i'nee. ă ir i supreme .• Hereule. oricUIR1-. Situ.. Tci ţi 37 . . eare roruRnii eredeau e21 blocaser pe hlarn. iseze2... . RomanU. geueral. in rauoci nrjlerieil.. einci a ..e.se i -Lcol.i puteau s ă se zipieea5e ă u§oe . se trezi[r ă ataeati. cu exceplia unula singur eare ră mase sus ea s le ii.. art. Giadiatorii t ă iar ă eurmeii.. Spw•taelLs i se preves.Ei ţ s ă irnpa•U eu sotil •'u scwia. d•up ăi p ă rerca el. 11 glaciFatorilor.Sz. nfilitare.zi i'n jElrid [igurn. ca Tesieu n el ad ă uga.ii iri acea.rt -semri ai noroeuiui.sc. pe cafe ie arunzar ă . daF earelrebuia se sfir şeasd.aban ţionat. . .'cQ[se.

Pr1mul lueru pe care 1-a f ă cut Mumrnius. Spartacus str ă b ă tuse Lucania si se retr ă gea spre rnare. destitui pe cei doi consuLi ş i trirnise impotriva neinvinsuhj pe CraSSUS. fri strirntoarea Messina pe faimo ş if pfrati care se pretutindeni despre care am rnaf vorbit 1n 38 . peste armata acestuia contInu ă drumul in aceea şi direc ţ fe.nea onoarea de a incepe. Dar. apoi chiar pe Publius Varinus. P► C_`5ta $tabili tabă ra la Picenum ca 6 ă -I a ş tepte acolo pe Spartacus. ii puse 5â trag ă la sorţ i pedepsi cu moartea pe ceL asupra c ă ruia că zuseră sorlii din fiecare grup ă de zece. Planul lui Spartacus era foarte inteligent: trebuia s ă ajungă pin ă la A1pi. A fost o recrutare fericit ă de tineri solizi si agHi. a fost ofere Spartaeus lupta. Impotrkia for a fost trirnis 11/1 al doilna gnneral.wee rrlii fie oameni: b ă tMia fu lungă Ş E crincen ă . in intimpinarea lui veni Cassius cu o armat ă de . Trnpotriv-a r ă seu1a ţ i1or lost trirnisi Gellius si LentuILIS. a şa eurn s-a Abd-&-Kader. tnyinse un corp de germani care forrnau un corp aparte. restui sc ă p ă aruncind arrnele pentru a putea fugi mai u ş or. care n-a reu ş it rnai rnult deeit Mai intîi. Publius Vallnus. dar Spartacus. Luindu-i lictori] §1 carul de lupt ă . fiecare crezut c ă 1ui ii reve. să treac ă cu tolii GalFa si de acoLo se retrag ă fiecare la casa lui. pentru a-i urrn ă fi pe glachatorf. ş i ordon ă Murnrnius şi ce]or clou ă legfuni pe care le cornanda s ă execute un mare ocol. apoi pe eanriaradul s ă u.. Senatul. iris Spartaeus treeu. indignat. Spartaeus 1-a b ă tut pe locotenent. dar cu dispozitie categoric ă de a nu-i ataca.p ăstor1i si v ă carif aflaU prin apropkre vefflr ă 'in grab ă si se al ă turară ră sculaVlor. Invinse pe Locotenentif Leniulus si puse rnIna pe annele lor. Acestia fur ă inarmati si aică tuiră infante0a u şoar ă . 1n eineizeci de grupuri de cite zeee. Crassus dee[m5 pe fugari_ E1 lu ă p-e priruiL cinei sute care strigaser ă : «s ă fugrn eum s-o putea». Acesta a fost ineeputul unei serii contjnue de succese. Cassinius. Spartacus zdrobi pe Murnrnius si•cele dou ă fegiuni ale sale. Apof f ş i continuâ' drun-iul spre Alpi. la rîndul s ă u.

re-I obLig ă se retrag ă . observar ă p ă durea misc ă toare şi d ă dur ă alarma. Pe marghlea tran ş eeE ridleă 1. Carminus ş i Castus. 39 . El trase o Linte p-e lungirne de trei sute de stadli. Ef trimise ş ase mii de oarneni cu ordinul de a cucert o pozttle avantajoas ă . doi locotenen ţ l ai Jui Spartaeus. r ă ibolul selavilor. 0 separare se produse intre Spartacus şt tocotenen ţ ii f. se desp ă rOser ă de sefuI lor_ Crassus se hot ă rl să -ii atate ş i s ă'-i infringă . Oricare din cei doi care ar Fi venit ar fi treeut drept adev ă ratul ânvfng ă tor ş i 1unt recompensa pentru vietorie. atunei. dar sfirsf prin a se infrico şa. no . Dar clupă aceea iş i d ă du seama de impruden ţ a pe care o fă cuse. apie. et aeoper[r ă capul eu erengi. dou ă femei care ikeau saerificii pentru gladtatori. asa cum vor face rnat tIrziu solda ţ fi lui Dunean. Dou ă sprezeee mii trei sute gladiatori r ă maser ă pe eimpu) de b ă taie. ett era l ăţimea peninsui& ş t s ă pă a tran şee. cr ă ei şi pă mbit ireeu treime cfin armat ă . Infrico şat de tnfringerea lui Mummius. Crassus eeru in scris 8 ă fie ehemati Lueullus clin Tracta ş i Pompei din 5 pani a ş ts ă -i fie trimi ş i ajutor. 1n adev ă r. Spartacus crezu e ă va putea realiza o Intelegere tntre praU si giaifiatori. obtinu un acord in sensuf ca ph-a ţ iâ s ă transporte Sieilia doua mit de oarneni. pe ecoperi ş an ţ ui eu vreascuri. la intrarea în tab ă r ă . care abla se trrntnse. eind ap ă ru Spartacus ea. Crassus veni după el. Crassus ti atae ă pe ace ş tta din urrn ă şi se preg ă tea s ă -t atunge din fa ţ a sa. s ă Invirtgă singur. El nu 1e l ă să să se terrnine. dar eurInd se lini ş ti eind v ăzu că du şrnanti lut se despart. Era verba s ă se a ţI ţe acolo. Din netericire pentru ei.111 zid inall si gros. Crassus crezu ta ineeput c ă Spartacus se indrepta spre Rorna.legă tur ă eu aventura tritimplat ă lui Cezar. Carrnirtus si Castus se n ă pustiră asupra romanitor care ar fi fost pierriu ţ i dacă Crassus n-ar lt angajat in lupt ă ş i restui armatei ea s ă -i susţ in ă . Sparlaeus rIse la lnceput de aceste luor ă rt.— Fur ă' num ă rati si li se cereetar ă ră ntle. Dar pira ţ ii luar ă banii si-1 p ă r ă sră pe Sparlacus malui obligindu-1 astfei a şeze tab ă ra in peninsula Reggto. din nou. Ca s ă nu Ite deseoperi ţ t. Se hot ă ri.

dac ă nu este stit de bogat l'ocit 5 poot ă Tntretine 0 artratk spunea ei. Se n ă scuse cu o sut ă einctsprezece ani inaântea erei noastre ş i aves deci cindsprezece ani 171. urnbrele tă u. . Dar doi ani mai după ce Mar[us aturtse iar Sylla c ş Ugase. are rEarele ava. Optzeet ctnci de an Ţ Înantea eret noastre. Pliarnace. Mar ş ii erau elveţ ienii antEchit ă tii.Nimeni se poate Vă ucla c ă este bogat.. Crassus se intoarse la Rorna. se m ă ri cu incă vreo ş apte sau opt rnItioane. ca escort ă . Zvonul despre acest jai ajunse pin ă la urechile )ui 42 . şi a şa consideraM ă . ftictica averea 1s care asp[ra. crezu c ă ar fi putut profita tot singur de roadele actunii sa1e: cu arinata pe care o strnsese pr ă d ă un oras ffln Din aceast ă expedit[e averea lui. ate pă rinffior t ă i şi ale prietenilor i ăi asasft-ia(1 de Marius.care i-o d ă duse fiul S/. preeize•e averea pe care o aves. ti r ă spurse Sylia. ale fratetut tă u.ţ (i dau. Crassus treeu. spuse Crassus.ntaj de a fi fost furnizat de antiebitalea rornan ă ca un tip al avarWei rnoderne. Presat de Cicero de tin ă rul Martus.9i mult decIl Cezar. lat ă eurn se prezenta PornpeL S ă treeern aeurn la Crassus.Dar ca s ă str ă bat regiuntle du ş mane am nevoie dc o eseort ă . Crassus Insu şi. semnalat din Calin bog ă tiet sale parttdulut Martus. supranumt Dives sau cel Bogat a ş a cum in zi1ele noastre unui bogat i se ma ă spune ş i Crassus. . după cucer'irea irwdiei. ! ă r ă s ă. Pompei pornise impoiriva arabHor ră zboi dintre cele mat imprudente. «Cine ar putea Învinge pe mar şi sau f ă r ă rnarsi?» spuneau rornanti Asa c ă Sylla 11 trirnise pe Crassus s ă recruteze oamen1 [a rnar şi. Dar peniru câ (recus singur. . ţ n monnentui cind. el fugi in Spania.1. DealtFel. Syns se gîndi s ă se foloseasc ă de Crassus ca sâ recruteze trupe de la tnar ş i. VI 1 Marcus Lieinius Crassus.

mare colec ţlenar de anecdote. el oă pă t ă fat ă de Crassus o anumit ă rezervă si de atunet inairite 11 prefer ă pe Pornpe. Sylla pornise fn grab ă cu armata tn intimpinarea in docnirea violent ă aceş ii teribiti ciobani. Zgircenia 1u1 era revnit ă toare. parc ă asa se cuvenea. Samnilil. totusi. condusl cleTelesinus.. in ajunal b ă tă ltei de la  recy. cu gindul in all ă parte. l ă rie de 43 . azest publican. Din cljpa 3eeea. am povestjt cu ţri s-a sfirsit r ă zboiut. Toat ă lurnea povestea o anecdotă . Erau pe care SyLla le uftase acum.. se apropjaser ă pin ă la por ţ ile Romet. tl ucisese pe Telesinus. ne-a transmis-o. f ăcuse prizontert pe cei doi locotenent] ai s ă t. spusese el. apoi Fu ins ă rci ► at s ă duc ă ră 2boixii IMpotriva lui Spartacus.Sylla care. mare decil toate cele pe eare i le F ă cuse vreodată Pompei. Eductus şi Censorinus. toate acestea. dar. tri aceast ă privin ţă. TL l ă să s ă intre. relativ ă la o p ă l ă rie de paie. — Crassus t-a tnvins pe r ă sculati. in drumul lor i de-a lungul Italiei. o anecdot ă despre o p ă. Asa fiind . nu era totusi un om dtficil. el se afia in aceea ş t situatie cu Eduard at IlF-lea. Deznod ă mintul nu•I reconcilie cu Pornpei_ In Jeg ă turâ cu aceasta Pompei spusese un cuOnt pe care Crassus na-1 putuse uita. Lumea era nedreapt ă fat ă acest ttlhar. dup ă primele cuvinte solului. l ă saser ă o dtr ă largă de foc ş i stnge. desi ă surincl un anurnit talent In varbire — ei obtinu am spus că romanii erau n ă szt4 C>ratori pretura. Crassus avea s ă -1 facă Iui Sy[la urri servidu. ş t acum fug ă rea dtre Anternnes arrnata tn derut ă . considernd silua ţ ia pierdut ă si gindindu-se tric ă de pe atunci curn ar putut 5c ă pa cu via ţă . acest milionar. dar eu arn invins r ă scoala. Crassus c ă zuse asupra armatei samnite ame ţ it ă de succesul victorfet. trk cortul să u. Dar. cind i 5e anunt ă un sul partea Jui Crassus. Urrnase apol triumful lui PornpeX ovatia lui Crassu5. neatentia se transform ă intr-un interes deosebit. aripa sting ă a armatei sale lusese nimicit ă iar el oblIgat s ă bat ă in retragere spre 13 reneste. dar pe care Crassus le vaiortfic ă in fa ţ a Romei. toat ă lumea povestea. spunearn. Pornpel ş î Crassus devenir ă du şmani. pe care Plutarh.

n ă scut la Arpium. totust. Odginea lur esie rriai mult decitobscur ă toat ă turnea estc •cle acord s ă spun ă că . 44 . asupra voiseilor. Ckero Spunca de_sp: Crassus. «Poate. r:iu.iar prietenilor care indemnau s-o faci.t ă ce meser ţe a avut. Ciecro era poreela unui stdrno ş Qare avusese pe nas un neg 1n form ă de n ă ut — cicer — de numele de Cicero. aiungă niciodat ă st`dpriut I umii. spune Middleton. pentru ci9. Se numea Marcus eicero. cti rnai mait ă dreptate decit despre Cezar ca acesta n-o S. a fost st4inul Renief. care a fost mornent st ă piuul tunzi .eare rornand aveau ohiceiut sA-1 dea copillor !a sase zile dup ă na ş tcre. P ă rerea cea rnar acreditat ă a fost celehrid orator. care a dornnit . pentru c. inlegaturi:1 CL1 accasGi arfeccloU.a iiuf unut zarzavagitL Unir au avul ideea. era riuf unui că feWor de postav-. acum despre Ocera.» • Oricurn ar fi fosi.rea aetasla ar spulbera p ă rerea lui Piutarh care spune'. Crassus avea o paie agMaLi cui in anticamer ă şi.lihnnt-urnuta aceasi pf2lrie. asupra aceslui punct. allii pretindeau câ er. nurnele de Geero vine de la vreun sir ă n-lo ş gr ă dinar cunoscut pentru p•iecperca I paie eu 1 ti va rea • ma P ă rr. dîn cauza laturei rfcBcole a denurnirii. el hisu$i nu par s ă mat insstat. cind ti el la irară . patria lu[ Marlus.a urcrursif p ă streze nurnele.— Mareus cra nurnek s ă u personal: nurnele pe . nici arnicfi lui.. in iine.a kbarte mult conversata cu Alexandru. Tuli[us era nurnele s ă u de farnifie care ÎP1 vcchea Urnb ă rornarill inscnina. pentru că ii pl ă ce. rns ă . el le spunea — gindi trrif p'ă strez nurnele de Cice-ro şi aru fac mat glorios decil al lui Scaurus s311 Cat ţ rt.anecdofa aceasta feca. pe eare fuâ cind se intorceau Rorna. pe care poate cA a avuf-a şi de a pune in rindul strknosilor lui peTullins Atticus. s-a ţ inut de cuviat. eicero n•a volt s ă si•1 sehimbe. hazul Ruinel. kill rnoment. «1n orke caz primUl din accasUr farnitie care a fost supranurnd Cicero trebuie s ă 11 rost deosebit.1.marna era o rerneit nobif ă : despre tat ă i lui nu s-a ş tiut nicioda.

şase ani mai muIt decit Cezar. num it Cicero. Copd inc ă .. a studiat eloein ţa cii Philon Si legile cu Mueius Scaevola. Intrebe ţ i-1 eine a fost Ciecro ş i v ă va r ă spunde f ă r ă ezitare: «Cel rnw mare orator al Romei. nepreg ă file.. era art poel. spre deosebire de marif poe ţ i care sInt aproape infoideauna exce len ţ i proza După ce terrnfriat studiiic obi şnuite. Ba. pe eincva cu o eultur mediocr ă erie fost Scaurus . de şi era destul de pu ţin r ă zboinic.Se poveste ş te că o Tantom ă apă ruse in faa do[df şr-Ispu ş ese că inir-o zi copfiul acesta avea s ă Tie sprijinul RomeL Poate că apari ţ ie aceasia i-a dat o atit mare Incredere 1n el. pentru că avea pe nas un neg de Torrua unui bob de rf ă ut. Este.1 Pompei . f ă eu dovada c ă. a eerut s ă şe -graveze un bob de n ă ut. dar de euraj eNil. in ră zboluI cu ţ ntre timp a debutat printr-un act de euraj.hirnb ă i:n maz ă re. Middleten contest ă' chiar forma de n ă ut ş i st.» Nu gre şeşle eind vorbe ş te astfel de taientul s ă. ei str ă bunuI lui fusese deco•at de natur ă aselnenea exereseen ţă eknoas ă .Intreba ţ i. şi avea. pusese fn vinzare bunurile unui cet ăţ ean ueis din ordinui dietaioru'iar enrnp ă rase aoeste bunuri eu dou ă' rnfi de drahme. ei a oferit zelior un vas argint pe care a pus s ă . cra de aceea ş i virst ă C1. de talan ţ i. narrie Chrysogonos. primul rehus care se cunoa şte Cicero . 1n zjua de frei ianuarie. Tfu I ş i ra. moş tenirea vaiore dou ă sute. clar ca toli marii prozalori. ei compuse un poern: Pontius GiclOn[S. . ca şi aceSta.o ştenitorul mortului. pentru c ă nu el.apol.u.probabii. In sehimb Cieero ţ inea mult n ă ut. Roscius. mediocru. adic ă peste Sylla era convins de erima care i se irnputa 46 .se inscrie primele dou ă nume Malcus ş i iar in locui de-al treiilea nume. a se confunda curajui civil eurajul Un al Syila. jurisconsult abil ş i cel diniii printre senatoH. dar se c-u pri vire la neg.ş i Catul ş i va evita s ă vă l'ă spund ă . Fiind ehestor in Sicilia.se riscuse cu o sut ă şase inante-de era rioastr ă . s-a inrolat să serveasc ă sub Syila.

In adev ă r. nu vorbea deloc Jatina„ pe cind Cicero vorbea limba greac ă . d$r i'mpotriva lui Fannius Cherea_ Ce1 de care este voiha in leg ă tură cu rno ş tenirea nurnea Roscius Arnerinus iar pIedoaria lui acero. insula Rhodos unde arn v ă zut c ă 1-a intitnit pe Cezar. era attt de slab. cu care studia. iar Ia solicitarea prietenilor se Inapoie la Rorna. le corecieze pe viitor Ond sfirsi. Cicero a plecat in Greda. tc11 şi reputat[a !ui pe dep[In stabi]it ă . pentru care Cicero pled ă de asetnc-nen. dacă 1•ar ap ă rat pe RoscIus ş i dac ă af fi ci ş tigat procesul sigurari ţă c ă numele lui ar îi Fost cunoscut de acestuia. virzitase Asia ş i urrnase lui Xenecles din Mrarnyte. tncit p ă rea 5 ă fie el insu ş i tantorna care ti ap ă ruse doidi in tirripul copd ă riei sale. Apollonius Molon. a studiat eu Antioclus din Ascaloni. pe motiv c ă vrza ingrijeasc ă să n ă tatea. ake lui Dionisos din Magnesia ş i a!e lui Menippus din Caria. dupa> ce. MoIon ii d ă chl un text şi-1 rugă s ă improvizeze tn grece ş te_ Cicero o f ă cir cu placeru. Atunci prietenif Lui acero intervenir ă pe ling ă el. deci. maI tnainte. Aluris la Atena. care ne-a r ă mas. pe atit nea ş teptat.ş i consolida cuno ştintele tntr-o limb ă Et incepu. contemporanul s ă u. de şi cam aspr ă Ş I pu ţ in iar pentru c ă tonul i se notele cree cel pulin 1n tinere ţe. La Rhodos a avut un SLECee pe ett de mare.xl 3C11 Chrysogonos. 21 pe tln ă r de paricid. apoi trecu tn. 46 .a. ridica pin ă ră rritnea frint de oboseal ă dup ă fiecare piedoarie. auditoriul 'izbucni tn aplauze. se numeste: Pro Rosdo Arrwrino. Voind să -şi !ac ă din primul moment o idee despre ceea ce era in stare viitorul s ă u elev. era o posibilitate de a. dar de felui s ă u nu se l ă sa u şor tulburat. Chiar in ziva cind a ct ştigat procesul. avea stornacul pl ăp7nd Ş I putea minca decit loarte vocea era puternică ş i sonork tirziu foarte pu ţ in. spunInd c ă tat ă l fusese ucis la instigarea Acuzat de Roscius fu p ă rsIt de to ţ i. aetoruf. După tnoartea lui Sylla starea s ă n ă t ă tiI Ise airelior ă . prin a-I ruga pe Molon ş i care nu era pe ceffitIti asistenti sa'-si noteze pe care ar putea să le fac ă pentru c ă . Cicero pled ă şi S ă nu confunde acest Roscius cu Roscius.

ş i renlizeze perfectiona rea debituiui la eare ajunsese ş i care consiltuia rnarea fairri ă de care se bucura. cIt era de drept. nici de aprobare.pollonius wrei tot timpul eit a vorbit Cieerog nu f ă cuse nid un semn. dup ce f ă cuse cit mai mult bine cu putint ă . dar ş i cu afectiune Se inapoia din Sicilia. veni spre el cu surisul pe buze ş i bratele cleschise Dup ă primile cuvinte.reo tret. de ornenos rnai ahes cit era de dezinteresal. Cicero pres ă pe sieilieni s ă .1 ta Rornei.ş i trimdă grtul tn Italfa Din cauza acestei insistente. Dealtfel. incepu să fie ră u vă zut de dienti[ Să l.Ei bine. recanoseIndu-I. Mai Pnisi. irts‘ eind acestia v ă zur ă cum lucra. avea i se preznte Jnc ă o ocazie care să -i consol[deze aceast ă vanitate. Cicero a luat lec(ii de la actorul Roscius ş i de Ja trageclianul Esop. a fost trinnis in Sicilia Era tn tirnpul unei perioade de loamete i iar de ctnd 1 -taila fusese transformat ă in p ăş uni ş i vom avea ocazia curind s ă vorbint despre aceast ă transformare devenise grinarul Romei. multurnit de sine. care. se intoarser ă la ei si-1 Ineonjurar ă nu numai cu sffin ă. Str ă bă tind Campania drumul de fnapoiere intsSni un prieten care. daeă vanitatea n-ar fi fost la et o boal ă incurabil ă . amIndoi. Ingrijorat. eare erau. pMru procese. Dup ă alegerea sa ea ehestar. nici de dezaprobnre. lui Cieero.ez'ind că vilva pe care o fcuse tn se r ă spricbse 1n itunca intreag ă ş i c ă avea să gă sease ă Senatul a ş teptIndu.ffi Nurnal A. după ce plecia şe stră lucit in v. r ă mase ginditor La solidlarea. ce se spune la Roma de elocinta rnea şi ce crezi de comportarea men in timpui ceior doi arn Upsit? — Dar undeai foşt? il intreb ă prieteruu I nu ş tism că Fuse şeş i plecat din Roma. cT. voia s ă -i afle p ă rerea. spuse: Te Felicit ş i tinere1 dar pltng soarta Greciei v ă zInd c ă tu vei duce i3 Roma singura avcre carc ne rnai r ă rntne: elloeinta şi eruditiai Revenit la Roma.. Cicero il intreb ă . a pledat impotriva [ui Verres atr ă gind acestuie o condamnare La o amend ă de ş apte sute cincizeci 47 .. autorit ă ti absolute in arta lor Maeş trji acestin 1-nu ! ă cuf s ă . R ă spunsul acesta I•ar fi lecuit pe Cicero de vanitate.

r ă nit cle'douAzed ş i trei de raztioaicle puniee. stigmatizarea. pasul eind lent. indr ă zne{. tovar şui klxl Enea. vicican. Feunte. Crassus Ccerco. un ali nobil eare. sa pusese irlmtea unei ră scoale a s ă racilor. vegkile. ra ţ ionarnent f ă c[nd rnered projcete. spune Sallustiu. Ca (izIc. pl[n de resursc. cind precipitat. Sa lustiu nu-$i rrienajea. avocatul democrat care a l ă sat ni ş te grIldin Ţ atit de fruinoase.esia il f ă eu Cicero la niodkl Din cauza talentulu aven. CaUlina era orn inzestrat cu una din acele rarQ consii[u ţ Fi care pol suporla foamea. vedern [.. nu ceda pasuL nirn ă nui. EL pretinelea. aceast ă priNhn ţă . Îtl thnpul accsLa lurnea incepu se ocupe de conspira ţ a Cat[t[na nupă ce arn v ă zut cine era Poinpei. lati profiWE rnoral: dulA cum se vecle. Catilina. din cauza paterii. eapabil srnuleze ofice.Arnenda crAo dar exffid de drahnie ş i la de cra nia[ era exemplul.era Catrkna Cezar ş tim cine cra IX Lucius Sergius Cahlina f ă cea p. slir ş se prin a•si fi adaptat la bra ţ ui . spune Plutarki. 48 . ceva din acea latalitate pe care tn antichl.arte din eka rria cche nobillme a Rornei. s ă dorease bunui rlaipeasA cc era av?nd mult ă elocin ţă . o ehrte aproape foi atit dcr nnmeroas CLI117 IZO avca crassus. din cauza lyog ţ iei Pompei. s ă disimuleze orke. desdndea ffin Sergestus.z ă ornul.era că• printre str ă mosii num ă ra pe Sergiu Silus care. CCe4 era sigur. avea o figur ă pabd6 nelin[ş ffi ă . care ast ă zi iî poari ă nurnefe. rosinea Este adev ă ra[ l[c ă Losii nu au ru ş ine Succesul ae.mutilat o rninâ dz fler cu care coiWnua lupte Accasta arninteste Goetz von BerEchingen. a ş a eum 8uslinea. asernern I tii CaLilina. n4ci cHar Cezar ş i avea dreptul ta aceas#5 prgen ţ ie dadi. planuri hirncricc. ochil injeeta ţ i de sInge.. CI. selea.:ine.

1 era in ş1-1 pusese pe mort lisia proscii ş ilor Avea mertive s-.4..o impruna lua Oreste lar la moderni.easta_estc. A.0 nll volu sti atIA eopil g'sise acvila de argint a lur Marius ş i adusese sacriPcii urnane. arir mar railaîl (1CCU CCZar Lui S yl la. «AsUzi.sale. descoperit ă vreo eincisprezece la Livorno. tel rui putea spunes el. ptri la Poarta Carmental ttride sc g ă sea sfir şfl.c4 la 22 martie dea 18 6. se I--A L:hkohas 49 .e ş uind. in sUir şi şi [-Jceasta afeet ă eel mai mult poptila ţ i:d modest ă . apoi cii bra plirre de singe priporului capui acesta. Imp ă ratui eredes voise felul ert mai elegrab ă f ţJSCSe vorba de noua fac ţ iune eeicir ale lui Marius sau Syl[a şi care. Toate neestea sint foarte neverusimile! se pare tapkti isp ă'sitor c .15. Eau riot mormintut 11Ji LUt2 ţ 11.1 ursd pe Mareus Grat.idranus tl liri tradilia o spune. pe Ca re upreeierile moder Ute E5Chil permit le creciern cu toat ă rezerva era acirizat fusese nmaritu fiieei ţietga ş til U. Orictt Ele scelerat ar fi lost Catifiita. se se ă ld4se •n se povestea despre cl Itieruri neinchiptirLe. avea . Byrou ivitanired NLI Se C11110ş tCa CL1 procizie data na ş teru sals. apei EE Uie limba picioarele. ca ş i cum ar fi trchint s ă sc actimuleze pe eapu I toate [elurtfe se mai spunen .e ă i ş l orriorlse fiut pentru ea rrimie nu coustituie obstaeol la e ă sMoria sa cu O eurtezan'ă CR F. irnpâratu1 citca in istoria •ofrialA r lcsprr •Con jurAia lui El plitea o inieleaff ă a ş a eurri era seris ă .atelut ş '1J. seoase ochir. trebuie sâ fi 10t415i ZVI: aeeka domrii peste Raina. s'armanul Catilina fusese ates ea a I epoefl .. pent•u a Ei exoncrat de aceashl criruS proeedase ea eum fratele s1. dea]lfel pre•ea lui Napelicpri Me Modatui de . apoi eapu1. mai intii r. Sirtnta Eien. se runi suspnea e. . el .. dar 11. cg.eb ţlie fi cmei. C ă voiau masacrze pe senalori.poriincea aasinate FEikltîlC ea Sr3 j1lE se piard ă obieciul de a e.tigele unui ucis. eele patru col(ttri foe Romei. ita ea Dia [ea sa cic şef al tinei societriti de singe. conjuraiii bfiuser ă.pe rind 5. pentru eise reproase dea foc 1n cele patru ealturi. purtindu 1 tle pe rnuatele Jaincul.

Ingr ă m ă dlseră pe ş eful ei toate acuzattlIe banate cu care aceş tia sint ine ă rcalt in aernenea situaW. Vecheo plebe roman ă . carn ă ta era la ordînea zitei. p ă rnInt. miLionari şt in datornIci. dou ă zed şi ş apte de rnii cînet sute capete de vîte.i dc vultur. Porripei prime ş te. ficeare pas. te Albano pentru urnbra copacilor Ferrnelc. allţă tori de ră scoalc. fusese distrus ă . ca prefect. lnscrrinati cu bktui pe şpate. eetate. Caecilius Isîdorus s-a ruînat In r ă zboaiele civilet nu rnai are decIt citeva pr ă p ă dde de rniboane care se adaug ă uncic peste aitele şi totu şi.ă Nurna. a jefuit clin Sicilia dou ă sprezece mffioane. arrlean[. in credilorf debitort. in afara ROM0i. Dealtfel. spartloii. eenturin posed. a şa eurn distffigca prin turnui ridicat pe ctrnpurile de bă tate. CF. ă zeee mIlioane de sesterli. trei sau patru mii de senatori. niurnaf p ăş unt. ereditorul 50 . cu sernnuI sclaviei pe frunte Roma uzat populatia ca s ă cueerease ă Iurnea. Totui cumpii ra4 Ia votul lui Curion pin ă la omorul Servffiei. a locotenenti!or si a proconsuWor RepublIeli. dobtnds legat ă era de 4% petUrl ă . tret mit ş ase sule de Dereebt de boi. a sehimbat aural nalionatit ăţ ti cu moneda de ararn ă a seCaviei Se posedau vile la Neapole pentru briza la Tivori pentru pulberea caseade. se pare lrnp ă ratuf vă zuse elar. Ia rncarte a rtiai l ă sat mo ştentlorlior s ă i patru mii o sut ă şaisprezece setevt. ne spus ferma gencral este 1n Cato are trei mii de etuncI la tiîle sIn t absord detirase Bow. adic ă petru2eei de miloane de franci Verres in trei ani. mornentut era Favorabit pentru o revolutie. lunar.35$13S posed ă In valoare de dou ă sute de ruilioane de sester ţ i. Salarnine poate pI ă ti pe Brulus. c ă rn ă teri. Rorna era împ ă r ţ ită in s ă raci. nu mat existau eutfivatori. fiere [a pictoarc. cavaleri. m ă cluva Romel. si ş aized de miLioane de sesteliC 1n numerar (aproape cineisprezece miCioane de franel). urrrla ş U soldeWor şâ ai plugarilor. deett oamenti Poreîus Cato T ă cuse o avere enorm ă cu meseria asta Peste tot te inifirteal cu traci.> ochiul 11. Regîî se rui. speculan(I. de la Artobarzan tretzeci şi trei de taleri. rna[ erau ctrnpuri Ins ă mintate. 1-12[Txai Selavi.ît de franet.neaz ă In Favoarea greneraltior. sau rnai bi . Dejotarus a ajuns s ă cer şeasc ă . se observase c ă se cr ş tiga rna bîne br ă nind porett. cam o sut ă optzeci de m.

juc ă torli la burs ă . . trebute sa existe un echilibru Plecind ca pretor Ift Spania. Catilina irebiAe zdrobit. opf milfoane. danseaz ă . tott elegan ţ ii.  lne e şti tu. Senatui incepe sâ murmure 51 să treac'a' de partea lut Cicero. C. un orn nou. lupta dintre eel care nu are nimic. nepriceput burgbez +Jin Arpinurn. ea este un complot. Cicero ş i-a lual un angajamenL el 71 strivi pe Catilitia. Catilina se Înfurie. Îrnpotriva celui oare are tot. Catilina simte lovitura.ei. Brutus Inctilde Senatul ş i-I asediaz ă : clnci senatori mor Foame. eine este pentru Catilina. Cavaleril. t ă zi cu bani. El i şt Ineepe atacul prezentind Senatniui — Catiiina este 8enator. — arn spus c ă Cezar era dintre ace ştla apoi. eine ii forrneaz ă cortegiul i eine sint oamenii eare It servese de gard ă .. El vrea s ă legea. table noi? abolirea datoriilor? eu am să arl 5 ez table. cirezi. Dup ă pă rerea noastr ă . pentru ca to ţ i cei care posed ă vile. palate. €nai erau bravii. Vedeti. dar table de vInzare. pa şuni. intrettn femet.e speri? spune el. e ă rn ă larit. ca sa vorbe şii a şa. Cind a fost eenclarnnat. Cicero aşlepta. de ş i Fi mai datoreaz ă alte einetzeci. dar. ril teorie. Babeld ş i Proudhon sînt nişte  atilina. Este rnarele şi ve ş ntcul ritzbot dinire bogat şi să rac. toti dezm ăţ a ţil. baneherii simt atit de bine acestea. gladtatorii. este problerna care sta la baza luturor problernelor politice. doarm ă lini şti ţ i. Cezar imprumut ă de la Crassus cinct milioane. este un fapt. fo ş tii septembrieri ai SylIa sau Marius ş i cine ştie? poate poporni. toţ i infurnura ţit cu tunic ă de purpur ă . to ţ t oamenfi care joac ă. 'incit due spre consulat pe Cieero.. de eare s-a cioenit ş i Fran ţ aIn 1792 şiln 1848. toţ i nobiiii ruina ţ i. re ţ ine ţ i bine — prezenfind Senatutui o lege care adaug ă un exil de zece ani pedepsele aplicate contra uneltirilor. allit pl ă tese Daloriile strit egaie averile. e ă ci. care let R01112 drept hanul t ă u persorial? Atunei. Conspira ţ ia lui Catilina este greş it nurnita a şa. Meln dators paisprezeee nnWoane: Curion se vinde Jui Cezar c ă ruia îi idatora dousprezece Antonius. se Îrnhat ă . Scal: urr cuvInt in fav-oarea debitorilor.

1111. dac. tablourrite voastre au avut ţ ritotdeauna uri pre( rnal mare decit Republica. Catiliva p ă rsi Rorna_ Si poporul Ll neuz ă pe Fie. puneel. Mfine. Cato face parte din epoca sa. a ţi(i urt incendiu impotriva rneal! s ă -1 lo ă bu ş sub rulne. Orninturi le voa5tre. şi totu ş4 dacâ Cat[lina ar fi rknas la Rorria. apeductele vor fi nf undate. care Catilina şi-i f. Cieero face apel la rnicli Deputa ţ ii atobrogikr. 52 . trebuie anirenall-s ă rau. Cato ţ ine tui lung discurs: el In ţeiege eă trzgut de a 8C invoca patriotismul. clirb partidul celur boga(i.— Ah! strig ă CatîIina. Statuile voasire. s ă ueldă pe senalori. poa(e prezetla fui ar fi pus in grea curnprrâ aceast spleodid ă distribuIre. Dar rar se intimpl ă ca poporul dea dreptate ce[ui care Ora'sesto. Patriotismul! Vs-ar rl's 1n fal ă ş i i-ar numit cu un euvint antic. poate. eorespunz ă tor cuvirrtuiui nostru modern. poporul. Caetegus. Rugurile se preg ă tese. Cuvintele. prolclarli. lupta: este ş i un proverb Sn acest senS. 1n rnod firesc. Dar. Toate acestea deterrnIda' -poporul s' ia partea Senatului..5' vre(i p ă strati aceste bunuri. • dar asta nu este destul. Casslus trebula sâ dea'foc Rornei. Boga(il vor face parte. Cato distribuie poperului fri nurnele Sena tului grtu fin valoare de sapte vnilioane ş i poporul trece de partea Senalutui. vi pe voi pentru care casele voastre. Tn nurnele zeiLor nemuritori.s stea lingă por ţ f ueid ă pe toli care ar fi lneereat s ă fuga. Qrieare ar fi ele. Catilina ş i locotenen ţ fi să i . object al ginga ş elor voastre afec(iuni › dac vrefi sâ v ă asigurall us7 tirnp Hber pentru aceste ieş i([ cflo arnor(ire şi rnin ă treburk publiee! Discursul Cato irnpresioneaz ă pe bogal .5euse au predat avocatului aristocralieî planul conj uratjel.acestea il pierd pe Cafilina.

dar degeaba e ş [i a. ESie adresat de conclue ă torul revoltalflor generalulu Senak41121. spera să a[le vestca rzbueiuse omplolul la . pe care ni-1 transmfle SalLus11u.a1or s ă i. clouspreze-ce Ast. A şu rnor holiL. .12 ewe a folosit Creero a Este adev ă rat e ă legea Sernpronia prOtejează lAala u.111cit. u-i]j IDC111 eadavrelor soida[ilor rornani Liel ş1 de el tase Ficeare dln oamenii lui ezuse pe locul unde lup . (9.! ă argunientuf r. . prieteri1( preeum ş i cami complo[ului S ă -i ueid ă [ sh. oare. athe ă 2cce. '. muci frurnos g ă sit fruntea tulku-nir . uc[gasiF -s ineendiatord? Napoleon la Sfin[a Elena avusese dreptaie efnd _ spusose e'ii sub [oate acestea se afl ă ceva ee nol iiii cunoa ş tern 52 LI despre care ni s-a vorbit instifieleffl 5.nilor nuniai c ă clu ş manul patriel ceU ţ eanl» Argurnentni era destgur rxtrbtil . in Imprejiuunile ora ş ulu[ Nsioih Lupta erineen ă lupta. ca Invirigk ei ca 5.ani 3ar iegea Semprorna le garanta vlaia? Fr ă indoia[ ă clar ta . eetAteni rom. Generaliul Senatulul este Cavaignae-ul aceste( epoel.vocat Arrnatele Senatului se apropiau CaUllna v ă zu rnoar 51 tunci se hot ă rl sâ rnal r ă minea deeit moară vitejeş ie Cobori pe rnunte pe conservalori s Le-am tiee ast ă zi.g ă e1 Nn erau.ept ă o Inn ă de 0 arnefit In EICţe r db-rnneal ă .u ec)ic. lat ă manifestut tritoern1t de • ă sculali. poa te arunc ă et lumin ă' a5fipra probiWiCi.)‹ lou.tc`fie. tn consecintk l ă sat s fie p.X să 1 Entilneasc ă pe Catilina ple-ease 1n Apernru locoteneniul s ă u. rnoaris Fru rno$ Tr ă ind ur?[. Porna Dar afU c ă Cieero pusese sâ fîe ue[ ş i _entulus şi Caethegus..lewuni.

cu deviza nenoroci ţ ilor aţă t ă sari din Lyon: erăieş tt lucfind. dect.d jost liberate chiar.ş f pattlmoniiie grevate la exces şî după prerea oarnenitor cu sufiet. incit el f ăcu din Ccero un erou delndr ă zneal ă ş i de flegalitate. sau provocaM de aduse de maggistra(1. t?jd moariea noasird nu :)(1 trece nerăzbunată. de serlos. Noi cerem doar iibertalea pe care cetălean consimte să o plard ă deat o d'at ă vi4a. Mozofi din toate tirnpuffle.. pe tine pe Senot. pretindem puterect.nu searn ă nă oa re . 1"1 acesia datoria era reclus ă aproape trei sfer(un gdi fi vorba 11F1 faliment. adesea. chtar plebea ămpins ă dorinte a ► bi(ioase.nici bogătia. de irnens. serios şl orice ar spune Cassius. atil de real. 54 . s ă fie de udzeria COFICeMkniliQr noşirL Redă -ne garan ţia legilor pe care prelorul ne-o refuz ă.» ant ă rili acest manirest. M ărfurisind frx fala şi a DaMetţitOr c. nu ni Ee pertnite nici m ăcar abandonarea bunurilor ta s ne ă pă stră m tibertotea: aat mare este cruzimea c ărnătarului a celoi tare Lirnprumută gd2jI Adeseori vechiulid Senat F-a fost rnil ă de popor prin decreiele sate a uş urat mizerla timpul nostru. imprei urATJ exirerne. at.to po şihnater. dar tuturor ne-a ăpit reputatia şi r averea« Ni'se refu2d pInă beneţictui vechilor legi. lăcomia violen ţa creditorUor noştri ne-a răpit aproape tuturor patria. kg-ea Valeria (W.ea lui in balanta istorlei. ceea ce ne prlueşte not . el are greutat. s-a depă rtatr de Serwt: ins ă. s-a perrnis plata 1n aram ln loc de piată ă argint*.imperator. Noi te imploră rn. cticeste touze de tupte intre oarneni.ă dac4 am tuat armete arn fiftcui-o nu pentru a pune paida pericoi sau sci amerdnfă tn pe concetNenii noştri.lea acea ş. nu vrem dedt s ă ne apăr'4rn proprUte noostre Ătec4jiţi ş f s ă ra4i cum sinietn. nu ne obliga prefer ă rn moartea pe care o duce tn. sau inori Juptind? Arn spus rnai inainte c ă ConspiraVa Catilina nu era o eonspira ţie ş i î at' pentru ce pericolul alost rea I.

ezit ă . in care vorbiră ş i Cato si Cezar. dacă nimeni nu indr ă znea s ă -1 acuze public pe Cezar. Clodius este aruncat de la tribun ă eu o şterg din earn ă de accident» (ac nos quoque turn fogimus.pentru e ă Cezar st ă linistit. dac ă frwl'nge Cat}lîna.. . s-au scuipat tiltre ei. rn Cezar adevă r. cine ar indr ă zni acuze? Cato 3F dori mult. ridică . «Clodienil tneep s ă scuipe noi (ciodlani nostros con5putere co6peruni). fii de bancheri. Cafo pentru severitate. ă rat dae ă un accident ar fi sc ă pat aamenik ettrnsecade de el. dac ă nu cred0. Crezind c ă este un mesaj politic. toia5i.3). situa(a era ailt de grav ă era nevoie fie complicata cu o ceart ă personal ă . ş apte sau opt rnal ttrziu. In firnpul acestei şedînle.st ă desiule dovezi mpotriva luî ca s ă poat ă fi acuzat. bilet Era adresat lui Cezar. Cezar pentru clemen( ă 4 i se aduse lui Cezar un bilet. Dealtrel. tofu ş . nirneni nu s-ar fi sup. el dat dernocra(iei destule dovezi pentru a avea asigurat ă artea lui de cî ş lig. nu e)d. El 1-1 arunc ă in fa ţă . de 55 . dar. C1odius nu esle un orn de talia I ui Catilina. t) citi. CInd Cicero poate •ugi i rru fuge? 1n Urnpul revoIlei porrfit ă impotriva iui Clodius. Pe treptele Senatukfi ş i mornentul drid ie şea. ne quid in lurba). discursul lui Cato.e fric ă . Dealtiel. dar nu r ă spunse nimic. CA fost atit de viteaz aceea. — betivulet spuse el. Cezar sl ă pentru c ă . e1 fu ineonjurat ‹ie o multirne de cavaleri. nu fuge? ş i. in scrisoarea din 15 lebruarie (Q•1. pentru ca 1n cazul n care Catilina este Învins. ş i 2vea de ce! «Ai no ştri ii atae ă ş i-i pun fuga. pe eare ie scrie fra telui sau Quintus. si desigur c ă ş i altora te este fric ă . dragoste din partea sora sa. ş t totu şi 11 este fric ă . Cieero. Cezar st ă rin[ ştit. a mare fric ă : 1. spvne el. noi ne pierdem r ă bdarea». Insa. atit de furiunoase. Acela nu este Litl la ş . 'adaug ă. Oamenii s-au insultat. Reintors din Tessaionic„ Ci•cero poveste ş te că a •nst o docffire in Forem. Strit propriile iui culAnte. Trebule s ă -i fi fost tare rriC ă itlj Ckero. Cato 5mulse din mina rnesagerulW si-I c[ti.

Ciodius Puicher — acela eare fusese bălut de gladiatori — ii puse sabla deeţ t un 5enin din partea Ocero. — E al !reUea rege &. carc pusese fle uei ş i eeilal ţ i eurnpli6 Curn arn -spus.are ţ ineau rrwti ş nea ş ieptIud Dar Linul dinkrc ei. de ş i era rnult chn Gicero .) pe Murena. mea. rrpai tieziu.rdin pe are il avem.dttlA urearen pe irorra regelu Ludovic-Filip? Dac ă ar fi f ă cul versuri -in le-ar 6i f-ăcut pe eele ale lui Ceero. dc să -1 de publicani c.speculan ţi.el le-ar Ei tradus. Dar vorn -exprk. eicero din Arpinurn. spuneau roma nii. tocrnai uneltire şă ap[f.a.adev ă r.ut. Vă versurile Cicero? 0 fortunW'm rwiwn. .. ornul mare o sut ă de ec ţ i fn (oat ă aceast ă afacere cu CatilLna. Jrag-[ dtitori. ornul mindru. in dornnui Dupin. acel4i Clodius-ete amicul Cicern ş i vrea să -1 pe Cezar? A ş a eeva pare de ne'in ţ eles. Ofnul fer[eU. lini şti ţ i.. francez i . do4A ar fă eul ver5nri 1n.T Curn c cu putir« Clodius carc. zut pe dornnuJ Fiupn a dolla zi. Craissus mut. n[ei unul trei era din Roml. umul acesta este Cicero F. doi erau Tatius Tatius şr Nurna din Cure.. 56 . opt ziic acuzat de uneltire. dar va fi elar. (0 fericild Rom4.'va asculta o•beşte de Cezar. vinovatifor Ei bine. Cezar rezerval.. nu va fi prea moral.ste truilt domnul Dupin 1n Clcero. apot it Ap ă r pe eicerol care ceruse zece de exii ica spor de corriplieele lvi Ca ţilina.. miscd Onip44. un mornent ei a fost regele Rcirnd_ Pompei e•a p!e. ca Ciecro semn s-1 crule pe Cezar ş i CiOcilU ş itii bkg ă saWa in te4c. a0r3 toemai el.. Cit ero. ccue con3ule Romand. Tn . fi amantui Pornpeii şi va să -1 pe eicero.ce pedenp6.

poporul ira favoares gladiatorului e. la. dup ă b ă t ă lia de la Heradeea in care i ş i Oerduse jum ă tate din soldati. mai rnul r i cavaleri din gard. am mai spus-u. cavalerft din na. Suetoifu-se multame ş te spun toţ f ea valerii care erau de gard.afiUna. dup ă fieeare conspiratie deseoperit ă . Aş a curn proceda. Cieero rspunse printr-un semn salvator. rnornentul care Cicero traversind Forumul strigase ‹la moarte!» vorbind de compifeli 1ui C.Joiaseă chiar el •de durata acestel p ă ct getafinua. Mai aks Cieero cra ineredin ţ at că et salvase Rorna. in adeuk. sau carn a şa . 1n timpul traversrff Cimpului lui Marte.ceva. arn spus-o.stere ş i arlStocratif banului. Cicero. Tnglodat datorif.a lui 1n Cicero se arun aserâ spre Cezar. ş i adovadâ e laptul e ă anti putut dar nimeni fi ucis şi îndrznise taptuI este consemnat de Plutarb. la prKirile Intrcb ă toare ale tinerifor. dar uul inUrzie se in. de şi Cezar nu era decil dubos.care visase. era fericit stea deoparte tn aceast Imprejurare.•credca fn ariana (fintre Senat. jurn ă tate cUri cai. dar Cicero. unori.X11 Dup ă descoperirea conspira ţ iei lui Sy[la. se crezu Roma cra solvat ă _ A. Cezar. acest rrwre •ardarcn. jurn ă tate din elefan ţ i. -Fic in Forurn. Victuria tl orbise.Erre fuptasc . dup ă d. 4(Inc ă o vfetorie ea aceasta şi sInt pierclut!» spusese Pyrrhos. e ăc. adesea sintern IndemnaAi s ă punem la indoial ă povestirea csiortcului din Cheroneea.escoper&ea trupului neTnsufleit al lui CatilMa pe cimpul de rupta' de la Pistuia. rku pornenea intimptarea ^ 57 .ş a se intimplase şi in Frana in 1793. Cind ie ş ise din Senat. acoperi cu toga Iui.. traser sabia si-i. Pli se ucidea Cezar curn se ucidea un Lentulus sau Cactbegus: dovad ă că ar Fi putut Fi ueis fteln u şa Senatului. ş i Franla fusese salvat ă de unsprezeee intr-o singur ă lun.sc c ă ci cum alifel 5-3T putea Feda mai hine expresIa tui •orttararici «mglutinala aceasri impă eare de scurt ă ‹Jurat ă . frurnos. indreptar virfo] spre Cezar. dupâ ueiderea lui Caelltegus Lentulus.

aceast ă dragoste era mare. E1 se impotriva lui Do]abella. prin strigă te violente.In Isloria consulatulu[ s ă u. ob ţ ine partea Senatului acea fairrioas ă distrffiuire runar ă griu care trebula s ă coste CW1r1 Zece. ceru s ă -1 fie predat Cezar. Dar e ş ueaz ă Impotriva primului este obrigat s ă p ă ră sească. rnai nobilirnea Warn ă pe Cicero pentru fapiul c ă nu a rolosit aceast ă ocalie ca sâ se deseutorase• asc ă de Cezar a supreapreciat dragostea poporului pentru el. apoi impotriva ILd Publius Antonius. Sc sernna ca 1n Arnerica: avoca€ general. inconjur ă sala Senatului şi. foarte mare. verbe ş te contra celui tioilea. era o oarecare grandoare in aceasta. urrn ă reau.. dar pe care Mutarh se Plutarh u curin ştea Cum se poate ca eicero. pretorul Macedoniei. anunt ă pentru ce venise acolo. RUIT13in Greda. Asa r ă cu Cezar. Totusi. Ca să ke fad cunoscut. spune Plutarh. Obosit de acuzaWle surde care 11. după ce intr ă . eare se laad ă arteori lueruri pe care Je•a fa'eut. Arn curn se reu şea in viat ă ra RQrna« Orke tIn ă r de farnilie bun ă studia dreptul cu un jurisconsult ş i elocinta cu un retor. mai rnult i ncâ din partea celor inkţrnetati care. denuntaj un proconsul -. eare s-a pierdul. ternindu-se de o rnt şcare din partea s ă raci[or si. se alaca sau se ap ă ra conducerea stafutu ca vorba cu spada. dou.isprezece rnifioarie. ea apartinea patriel. dovad ă ceea ce se petrecu cîteva zile mai tirziu. se lua partea poporului contra unui orn. ş i obtine un . puseser ă loat ă speranta 1n Cezar. sâ nu se li l ă udat cu acesta? Dealtret. Viala rornan ă era publică . Cezar i ş i d ă du bine seama c ă trebuia uri nou sprijin ş i atunci candicl'ă pentru pretur ă . poporul ternindu•se s ă nu i se IntIrriple vreo nenorocire. Din aceast ă cauz ă Cato. f ă eind un lueru de o asemertea importarip ş i atil de onorabil pentru el. in rata Marcus Lucultus. 58 . 0 violent ă discuie se produse atunci Între senatori asupra vinov ă tier sau nevbiov ă tiei lui Cezar pentru că şedinta se prelungea. Cezar se prezenU in Senat ca s ă se justike ş i.

acero. prietenH lul f ă ceau acelasi lucru pentru atnicuL lor.asernenea succes tncit Publius Antonius. rneeUng. Cu doi ani mai inainte. Caridida ţ ii se prezentau inso ţ iţ i de alakitpr[etendor iimp ce candidatui ă uta simpatii printre c Poporul era adunat pe C'trripu) lui Marte. riu nurnai tri diferite carfiere a[e ora ş ului. in mare. apoi ce[or bogati. Face apeL la trffiunii poporului sub pretext câ nu ar Fi putut obt[ne dreptate impotriva grecitor. nu numai in Faja casei. A ş adar.ş i atrag ă' simpatia poporului: olerea jocuri. Grecia. S ă se confunde cu Marcas Tullius. după ce se f ă cu astrel cunoscut. Edilitatea era cam ceea ce este prfm ă ria noastr ă de ast ă zi. Apoi. elocinta sa str ă lucind la bar ă . nu numai tribului s ă u. dc learnâ c ă va Fi condamnat. cump ă ra direct sau prin amicil să i tocurE Fa circ sau in amtiteatre pe care Le distribuia gratuit poporului. «La Rorna.ă ca un Fapt extraordinar c ă Lucius . simbol al eur ă tenlei sufletului candidahAs. eei trei. votanV. CandidatuI avca un nornenclator care si soptea numele si rneseria celor c'a'rora ki se aidresa. ceea ce Insetnneaz ă atit a]bit cit si alb Fa'cea rnai Intii vizite senatoritor magistra ţ ilor. eandidatul se Frnbr ă ca intr-o tog ă alb ă . i-a adus o rnare favoare-&. cavalerilor. Observati alegerile engleze cu ale lor husUngs. candia pentru edilitate. la rnornentut potrivit. Quintus este doar [ratele unui mare orn. este 1n mir ceea ce. d ă clea ospe ţ e pubfice. candidatul incepca s ă . erau zdegerile la Rorna La Roma exista ceca cc n-a Indr ă znit s ă fac rGici in Eran ţ a. spune Plutarh. cu acuza ţ ile lor de bribery. trimitea astfel la distractii triburi intregi si in special tribul trt sfirsit. adesea chiar tuturor triburilor. Vă arrintiji ging ăsiile care don Juan le adresa domnului Dirnanche eind vota s ă -i cear ă scena aceasta repelat ă de o sul ă de ori tn aceea ş [ zi: aceeasi pies ă cu actoril. nobifi]or si 1n cele din urrn ă> poporulul pairu sute de mii de votanti crau acolo ş i-si astcptau candida ţ ii. nici tri Anglia: un Marmal al cai-ididatufw Dateaz ă din anuI 688 dela Fundarea Romei şi este semnat de Q. Cicero citeaz . boxings. dar.

care il vedea pe care in ţ •legea Cieero va putea rezsta. forrnsu biblio[eeL. aeolo se. dar eluar pretor Din I wirivenial fu nuroil nefencire i Paterealus s ă inentioneze nurne1e filantro pulai In geneval..iese sâ SC 'inthd paturi de o forrn ă cornun ă aeoperite pFk. peritru Ur. aeo10 5e behidan averile eele maf grevate. pw. Notat provineie in vremea acea ers epoca rnodern ă Or.ă deplUA asupra debItorliluL ereditorii se opuneau plec ă ril din. chestar put1n un hi'pretor se 1ar ea s ă juniiMate sau doub saerLnea lotul Intr-adeva•. eredilorllor.' porti1. ?n sf?r şit. de f1ecare• dat ă eind se produeea ineendiu 13 Roma sau frnprejururii.e1 el-letjunea zu. oferind poporukti a .rr3s pubheă . eare nu putea ierta Jul Pon4. ssernenea mul ţ ime de c.Flipus ajunsese la inafte deinnit ă ti asemenea rnetode s ă fi folosit Ins. ereditorii şi se f ă ceau ranjamento safisfa'ekoare perdru sinkle pa' rt1. de banE eSruia ifispurren. iralst ?n turpts! mesei Mu111 kqeeau e7il ă torii proviride ea s .gladiator[i i tntelese e ă viltorul er-a 60 .reditori strIns ă in'fsta trimita dup ă Crassusr fot Crnssus.. cirra exista prelua dup ă un Dolabella.5« Cezar. dar vo10 fie bire şi bogal. Vedeti. t ş i Lrimilea ca sa 1 stingA. lineori insA.rui riumai e ă v-Dia nulininee bine. ora.1 etnd o sipirant. alegerea era !Il I seurrip erai nurnik edil e!1 mar putin de miban. eit dr sibarit era poporul 1-ornan eare. lot acob se ermvocau port ă reii. sau Verres.ă euleagA r‘irepl . proe. nepolu1 11/1 Poulus ş i nepotul Seipio AfricanuI. c ă nd provincia era ruina[K. vond sa' fie ed]l. r de tsp 'in de aeoperilminte de pret. pretorui era vke reOzunei provin4.de vot votun in murueLpille Paiereutus -eazul unui eet ă lean eare. in seiumb i Tuberon. G n acest regat pe earz Sf condueea patru i e -me1 pe eare 11 oeupa o arma-1. e5liase Pn incercaren tio a deveru pretor. coleetii de tablourk ga Ler11 de statui.edeul era at?t de nou s inelt ee1 eare nurnal edil. $41. cu locuitorii asupra dirora avca drept dc viat ă de moart% in acCSt regat dâdea. nurnit pretar Spania„ g4s1 lrr 'rnoinentuf. dar.

de data aceasla. stirsit.bn Cezar era aniantu! sule.urt. victoria. sfDrt uri din Jr. El îlriprkInint pe Cezar eirtei iar Cezar putu pleca Spania. Cei cţoi rnari se g ă'seau aeurn i'a ţ â in vedern ce s-a Intiniplat cu Porripe de e'ind 1-arn p ă ră sit.ament la Cezar 1-ar aduce mari foloase. adie'ă doi Lueullus.319aA plfiti Dar acesta nu era imprumut. Cezar. insă . al ă turi de puterea real. eraa ceia ce se nurneau cei şapte tirarn: republicanii.›Evul acord ă rii acestut îrnprumut atit nea ş teptat din partea unui a ş tfel de zgircit — rnal adaug.. c ă ei se lua f r ă să se rnai vreodat Suetoniu rnai ad. Se vedea e ă' Crassus nu prezisese prea r3u DuOi un an. norocul.Cezar Pornpei socoU plas.e'iT3d strb5tea un rnio sat din GaBa eisa [pink Cezne pronunir ă cuwirrtele CUJ1OSCUte - Mai bine primul aici. Cezar se -Intoarse din Spania. n drurn spre Spania ş i pe. in viitor el veclea un iriurnvirat Pornpel. Sueloniu -spune tris «S-2 dovedit. prin proprffle Incrr1 pe care l ă sat.apte firanlx ab-ia a ştepia s ă jun0 unul din trei. ă eucerin cu spada sau cu elocin ţa. mai trebult să -i irriprumute vreun ban. Ce r ă cue acolo? Nimeni nra ş ti2.. Crassus. Din punet vedece modern. i ş i plAfi datoriile ş i. edm ă tarii. dupti victoria sa asupra Kladiatorilor n 61 . la inapoiere. NirnCrri Iltl indr ă zni s ă -1 Acuze. dar Cezar nu priveP. Cezar 11 g ă si pe Pompei. adevă r.au0: «El jeui rnulte ora şe din deşi acestea opus şer rezistent ă şi-şi:deschiseserâ por ţ ile de eurn sosise fa(a lor». c ă firi Spania a prirnit de proconsuJ ş i de la aliati bani pe eare 1-a eerut sta'ruitor ca pe un-ajutor cu care . Or.m5t ă rnare pe tirip se. decit ai doiiea Ia Rorna. atit de aproape. Mete[lus. eei care $rnprurnutau CLr c. rnai adugi:Trn ş i lucru] acesta ar putea consiitul trd. aceast ă situat:e it cciboarâ pe Cezar ochii no ştri.. el. Cel din urrn ă abia a ş tepla fie alteeva dedt unui dln coi ş. rest Relritors la Rorna. la 'Rarna. aMturi de Pornpei ş i de Cezar. - Catalus şi. Hortensius.

repefiirn. un aer grav. ucis detr ă snet batjocull 1n (el şi chip. pare s ă fi tost de la inceput fară de Fornpei in aceea ş i dispozitic in care se gă seşte Prornefeu al luf Eseffil fal ă de Hereule eind ii spune acestuia. nu le EUdea bilete la speetaeote.care I-a dez. «Poporui rornan. in armonie perfectâ cu vorba melodioas ă . o deosebit ă ifldeminare En toate exerctOile corpului. in frurnoasa lui tirnb ă greac ă : a o burvoint ă mai mare. a marecump ă tare in via ţ a de toate zilele.legat: Pe eit 11 pe fiu. in schimb. eu toate e ă prietenii s ă i l mai bine zis lingusiturU s ă l. u imensă u ş urir0 ta a da. ş i da o gra ţ ie aproape divin ă care avea m ă iestria de a menaja arnorul propriu ai celtfi . nu-4 dau mai mult de treizeci ş i patru Virsta luf Alexandru cel Mare — a ajuns la punctul eulatinant al suecesului De aeum Ineolo nu va face deci't colgoare. ura era aCit rnare inci( muilirnea srnui$e de pe rug corpui lui Strabo. spune Plutarb.. era adoraL lat ă ce spune mai departe Plutarh. temperat printr-o mare expresie de bunlate. Dar. erirn ă de neiertat 1n uchti tuturor acestor regi ai lurffli care petreceau tot timpffl tolaniii pe sub ce se portice i disculind Tn sau beau vin fiert prin adev-ă r. Aceasta pentru c ă lat ă l lui Pornpei nu oferea romantior jocuri.r ă sc pe lat ă » Dc ee il ura poporui rornan pe Strabo. fusese frurriuse ţ ea. popor sermial irt cel rnal Irtaft grad. mese publice. pe atit u. pe cind Cezar riu va face deti't s ă urce. Dac ă Pornpei are ireizect şi nou ă de ani şi Flutar:r2 spune preels aceasta Cezar are lreizeci tret.Xii TrivinOtoral lui Mitridate are treizeei si nou ă de ani. tat ă l PumpeE? Pfutarb ne-o spune intr-o singura fraz ă : «Pentru că nu-i putea ttita igircenia». care s ă ii tnflorit mal mult tn vremuri de ferieire şi care 5-1 ti r ă rnas mai credintioas ă tn vremuri vitrege» *Poate c ă ceea te seclasese pe romani. care s ă fi tnceput Mai repede. Pompei avea tr ă să luri pi ă cute. o efocin$5 aproape trezisttbil ă . lui Pprripei. maniere nobile.

ca şi cum ar Fi ascultat de o comand ă : 63 . — Totu ş L insst ă prietenul. propuncre pe care a f ă cut-o prin ni ş te pr E eIcnG comuni Pompel accept ă . c ă ci nu Osir ă nfmic — rat ă -te in incurc ă tur ă . Insă a pus in ap ă rarea sa a tita t`nderninare ş i o astfet de ferrrfitate. incit in rnomentul eind Porrapei a rost adritat. pentru c ă reineepuse s ă m ă ninee. Îl spuse ainEc i ai să se ş ti la Lucullus. i1 iubesc pe Alexandru. 3 avut de re5pins o acuzate de deturnare de ionduri pubfice f ă cuU' impotriva tat ă lui să'u si in ca re se ineerca s ă f ie antrenat ş i ei. şi care er3 atit de cunoscul ă publIc ncit intr-o ai consulu! Fnip.hot ă rit atunci.Haida-de! r ă spunse Pornpei. exemplu Arn Vor[At despre cumpa' tarea sa. dac ă medicul reco rnandat s ă rnAnhaci neap. pretorul Antistius.eare prklea 13 ru I peeareit puria putin privirea pl(rr ă de farrnee il asern ă na eLl Alexandru.ă rat stufz si attceva! . sau mat curIncl statuile r.inase 21e cuceritorului ladlei. care prezida judecata. care il m ă g-ulea pe tin ă rul b ă rbat. vrei s ă cred c ă era sells eartea destinului ca Pompei sâ se pr ă p ă deasc ă dac ă Lucullus n-ar fi Fot at[t de rninc ă cios incit s ă creasc ă sturzi colivie? ş i Pompei Isi trimise medlcul la plimbarei Cam asta cred e ă insearnn ă acele trei euvinte grece şti Arn vorbii despre elocin ţ a sa Iaiâ a dovad ă . s-a . Dup ă moartea luj: Strabo. cn (iind Filip. nu! r ă spunse Pl Orrlrel Nu vreL4 s ă cer nici un Serviciu acestui orn. rnui(imea începu s ă sidge. clar se explie ă pdn faptul c ă . Logn. a şa c ă zadarntc c ă utar ă servitoril lui Pompel pirin toate piefele din Roma.dna ajunsese cunoscut ă de popor si er3 atIt de mu€t pe gustul sâu. pledind pentru el„ spusc surizind — Nu v ă rrfirati de partialltatea mca ral ă de ehentul rneu. iat ă Dup ă o boat ă destul de grea. s ă -i dea fata in c ă s ă torie. i se recornandA dieU şi. ingâclui zlinic nurnai sturz Din neferieire sturzi sInt p ă s ă ri care doar trec prIn 3cele locuri ş i atunci ine' nu cra timpul pentru irecerea ă 1or. care are astfel pk ă ri in tot timpul anului_ Pc legea mea. pe loc.

a !ost foriat de Sylia s ă o repudiege Ş E Sr: la cs atorrc pe Ernifia s !iica lui. Cezar prclez.ş f filca repudîat ş î neputInd supo•ta inwita pe care i•o fjcuse Pornpel. in ade4r. ş r. ş i el tr. la un pas dc piistorn v ă caru arE l'urat o tirrr ă sabin ă atit frurnoas ă . se sinuclsc in fine s runarica aceasta fkr urmal ă t1c o alt ă . care muri la na ş tere. intr-0 sîrnilar ă . lAr.t ascu ite. All spus c ă . ase s ă in[runte mInia lui Sylia deell s . Rornkl.51[1s. pulut-o clxEce in dep ţ in ă siguranp acolo unde au voît. Gerdu 1 ceior 64 .ea cedeze in fata acestui ordin s lntrucil socrul ski Antlshus fusese asasinat in Scnat pe motiv Porupci f ă cind parte cxirt part[dul iui Syl la. inc ă de pe vrefrrea r ă pirîi sahmelir›r Cilifi s a produ ş accst mare evenrueril care a dus unperud iiu Ronui tus. tin ă ra sabin ă sa . strigind din tht6ra . a ş a cunn arn rnat 5pus. a ş a La Talasiusr La Talasios! Ca cum pentru Talaslus ar iî r'aptt-o pe tî'nra sabin ă Dalorit acestur nume.Talamust La Talasuist Ce iru›cranau aceste deu ă cuvinte pe care rornanH avcau obleetul 55 le pronunte cind dorcau o c ă să lorie (-) vorn Spliile imedîat Fra nvcclic traWtie rernan ă .cOme s' ri UJcui parte din acesi partîd s din mornent ce era socrul Poranci "trt marria Antîstief. v ă zindw. 21:}in rormat.Metena 21 1111 Scatiross nepoaLa Lui Sylla Ordinul cra CLJ alii rnal tiranic cu cît Errfflia era ciisMnrith' şlins3reinat ă s iar pe de airă parie era o marc ru şme pentru Pornpel . Este adev ă rat aceasUl tefîbiiâ tragedie de care ar .ezsrucia a fost loarte fericît ă' La Rorna s-a pa'sirat obiceiul ca la C ă 5ă t4riHe rnai iinportante se strrg-e ln sernn urarc de !ericire Taiasrus ţ La Talasius! Pompcise e ă s'aion crJ AnijMia Dar nu avu o c ă snicic aiit de [erkit ă ca Taîasius pcniru-c ă .1. ineil se temeau s ă no fîe nevole s ă se lupte la liccgre pas pentru a o p ă stra Atunci ie avcnil idcea n pun sul) prntectia unula din nurne ţ e cele rnal stimate tugoau.rt marc epeCii' t Se pierdu trap.-ediet gencrale care se pcirccea Îi7 vremea accea ş i ir7 ca Marius şi Syila lucau rourîle principa ie.ct.

ce vedeni? Oarneni. de dou ă ori v ă duv abia clou ă zeei ş i patru de ani ş i pe eare Sylla II salutase cu nurnele de impEraIor„ pentru servicul pe carE 1-1 f ă cuse aducindu-i o armat ă . Dar trebuie indepartat ă tuniea şi toga ca s ă realiz ă m ceea ce urrn ă rim noi: sa-i arată m pe ace ş ti eroi. S ă firn iertati revenim asticl asupra luî Pompei.1 mirEdri s ă [acern pentru antiWtate ceea ce arn f ă cut pentru timpurile rnoderne: pentru istnri. deeit Levasseur cele dou ă zeci şi cinei de volum. unul cedeaz ă . indep ă rtind tunica Iui Alcibiade ş i toga lui Cicero. in intirrntate. ceea ce fă cea rar fa ţ a altor gene-raCi.ezerai sau Anquetl.e ale istoriei sale? S ă neIntoarcem la Porripe. desprecare arn mai dat dteva am ă nunte. a ltaliei a Frantei. SyIla rdicase şi se descoperise in fata Pompei.ei. Oare nu inv ăţ at noi mai multe pe cititorii no ştri despre epoca lui Ludovie al XIII-Lea Ludovie aL XIV-lea eu Ce irei mu ş cheiarii Dupd dou ăzed de ani şi Viconiele cie Bragelonne. De unde i-a venit suceesui atIt de mare dornnului de Barante cu hierarea sa Ducii BurgundLa? De la faptul c ă el a fost cel dintIE care a Ifflocuit eu forma de cronie'a' istori. 5 A DuTţIns 65 . Ce ni se cere pentFU accasta? Sno facern atr ă gă toare. dar ornut care va disputa cu Cezar st ă ptnirea lumii rnerit ă să ne oeuparn ceva maj rnult.a greac pentru rornani. pe ace şti semizei colegiu. 1n mernorii* ţ-n lewnde. ceea ce am f ă cut pentru istor[a Angi. dar amuzant ă in cronici. Find ş 't noi oarrwriL ne lnteres ă m mai cu searn ă de fiin ţe aparOdnd mai ales umanit ăţ ii. Apoi. Cind ni sc aratâ greci ş i romani. ni se arat ă rnaj mult statui ş i mai pu ţ in oarneni.gur.cloi oameni' se mg.a sau ceea ce $e numea obi ş nuit istorie. 1n plus. adIc ă să o pu nem la lAdernina tuturor. xrE Luer ă rite lui M. Or. m ă rturisftri c ă vom f. cel ă lalt rezistă . Vă mai aminfiti timpui eind 5e spunea c ă istoria era afit de greu de riv-ăţ at pentru c ă era p]icticoas ă ? Plicticoask des.se şte cu totul aceast ă deosebire In eircurnstan ţe analeage.

aceasta se in(eiege u şor. Carbo era unul dIn du ş manti lui Sylla. totu şi f o foloseau. rornani I ş i acopereau capul cri pulpana togei. Dac ă ar ti poruncit s ă fie ucis in mornerrtul in care fusese prins. apol. Trebuâe s ă recunoastem c ă Pornpe s-a Eerit. să . dar c rnrturEsitL dragi v ă z1nd Tntotdeauna pe romant cu caput descoperit. dovadă Faimoasa p ă l ă rie pe care Crassus o imprumuta grecuiui Atexandru — Ips ă de p ă Mtie. Pomp2i Mnre. dup ă rnoartea lui Seriorius ş i dup ă campanta dtn Spania. E4te adev ă rat c ă nesle ce1 pe care Sylla 11 numtse 66 . eI consider ă c ă nurnele acesta 1i fusese dat demult de attii.ridicat. respffigea cu succcs c ă ldura razelor soarelui italian. Ş I astfel se descopereau. După cum se ş tte. Ne gr ă bim s ă spunem c ă' a procedat a şa nu din mcbdestie. iar acest ve ş mInl i de ob1cei de culoare alb ă . savant distins Că p-e ca•e il captur ă . TtlluL de .«cei Mare) tot Sylia l 1-a dat. a ş a ceva este greu •să v ă L>in lipsă de p ă l ă rie pe care. salu tindu-1 astfet la 1napoierea din A. Tot asa a f ă cut Ş E cu QuintusValrius. dup ă ce aflase de la el tot ceea ce votse să ştie. Dup ă cum not ne rtdic ă rn pă l ă tia ca un gest de deteren ţă tat ă de oantenti cu care ne iot a ş a rernanii 1 ş i richcau pulpana toget de'pe cap. clnd. uneori. ctnct ani in urrn ă cind It nutnise imperator. cu care vorbi.ş i satisface o necesitate urgent ă . riv ă luL s ă u in toate şi mai ates 1n ornenie. in adev ă r. a şa curn f ă cuse patru. toat ă marea modestic a lui Rompei. 11 condanin ă şjordon ă să tie execulat f ă a r .ş i adauge acest epitet la narnele s ă u. E se reprosan clou ă sau lrei crime de care Cezar. 11 trErnse Ea rnoarte. de atunci inainte. dar e1 porunci s ă fie adus in fa ţ a liii . mal Urziu. nimeni n-ar Si spus nirnic si poate că faptul a. tn un om care fusese de trei orx onorat eu consulatult judedt stind pe un tron in rnijloctil rnurrnureior aciarnatiiior rnuWw3E.frtca. la inceput.r fi putut fi considerat foarte firesc. il lu ă şi ş e intitul ă . gaz dea dedt pentru a. ci din tearna de a nu jigni suseeptibilltatea poporului. nu ar ft fost capabil. ca s ă şi-1 peat'ă da 3CLIM si singur. in serisorile şj decretele sale. cu singe rece.

care.. adic ă ceI mare. Irturnfa. era puUn cam tare de urechi. v4. decit apusul.nse Sylli. existau doi brbati care fiecare fusese numit de 1-1. Si. carnpania din AYrica. reu şiser ă s ă fie aleşi senatori. .elese nirnic ră spunsui lui Pornpei_ — Ce zice? Ti iintreb ă pe vecinii s ă i. Pompel spusese: 67 . rin îr11. Pompei /i spuse: — Ai grij ă . dar Sylia s-a opus. Nici primul Sdpio„ dup ă victoriile obWiute in Spania asupra cartaginczflor. 5511a se ingrozi repede de rn ă retia lui Pomper. Rorna. . ri-arc declt s ă triarnfci Dar Sylia era singurul care s'ă se fi opus ia safisfacerea orgoliului Lnving ă torului lui Carbo. SyLla.Ah! Dae ă tine atit. nu respect ă ttici o lege. Maxirnus: unul era Valcrius. Sylla pretindea c ă se ternea de dezaprobarea Romei intregi dac ă ar fi acordat triumful unui tin ă'r ind imberb să rw se spun ă că .Magnus. 1n Senat şi in sinul produser ă' mar rnurmure.An! Daca' e a şa. care. Triumfut nu se acorda dedt consulilor sau pretorjtor. niei consul. a lui Sylia care i se adresase direct anuntindul c ă dacă se incă pă (ina in a voi trhtm•iti el. eel eare ador ă r ă s'aritul. carc impkase poportit Senatut. de Dberti. prdecesorii inei pe un car tras de cai. Pompel le auzi. Pompci a cerui triurnful. cel ă lalt era Fabius care alungnse diii acelasi Senat citiva fii. la care ş i el participase si de averea pe care acesta strinses. iu raa lui Sylia. pe un ear tras de e[eranli. pentru c ă nu era nici preter. va opune la aces't triurnf. indr ă znise si cear. pentru satisfacerea caprIc ă lor favorililor să i. spuse eLel bine. Syila. in adevă r. Domilan si Srterfus. Syna. r ă spu. Vecinii ii repetar ă r ă spunsul.opor cu supranumele de Foarte rnare. 2j utaV de averea lor. TrIs ă Pornpei ghid adev ă'rata cauz ă a refuzului clZiar dac ă acesta fuses'e prezentat sub un iriveliy aurit. ideea c ă Sylia se opunea ia triumful s ă u numai pentru c ă incepuse s ă se tearn ă de el ii m ă ri inc ă p ă tinarca de a•1 obline si. clup ă rnarele r'Azboi ffin Cind s-a inapolat Affica. asemeni lu3 Cezar.

romanii •eeurgeau la un mijloc din cete rnai ingenioase ea acioneze trnpotrIva ei: o suspendau pe tirnp de urx an. cont(nu ă el cu un gest ameniDt ă tor. iar Pompei. d ăduse tiflui de imperator porecia de ‹Keel Mare» Dar ca un ade ► ă rat om sta. dar este oare nnorabH şi rngulitor c ă datorit ă intrigt[or pe ling ă popor. fac ă pentru el. le v ă d aeoperit de glorie dup ă . Silit sâ renunte la . Dealtrel.ud ise numai e ă nu cuprindea deschise testamentu I. Cind legea se opunea vreunei dorinte de-a lor ş i erau Idesfut de puterniei ca s ă .. ci. Desigur. că Pompei triumfasc Împulriva sale. pe e'ind traversa Sylla apostrof ă': Tinere.sailsface aceasUr dorinW impotriva legii.kfctoria pe care ai obtinut-o. ai fă cut un du ş man muit rnai puternic deelt line. se v ă zu o donatte pentru Pompei.«. earz. ti dari se int'impl ă rnomentul eind s ă intre 1n Roma. eu ffiat ă virsta avea s ă Irnplineanc patruzeci de ani — dac ă ar fi voit. Porripe nu 1s4 68 . Aceasta se nurrwa legfi. deeft ar fost senator. vietk. că ei tinu dorrni. ins ă .ş i pont . Pompei triumfk dar riimase mai departe in ordinul eavaierilor. a fost chernat consulat dup ă Lepidus. Sylia nu uit ă . poarta s ă lie prea ingusra'. adic ă cel mai viirtuos cet(ean din Rotna. Catulus.sIntern trebuie s ă• ne lupt ă rn nu numal C1) oarnenii. f'euse ca Lepidus s ă nurrrit consul. Nimie nu-i era mai u şor deeft sâ Tnharne patru aceste animale 1a earul skr triurdat.1 f ăcea nici m ă car vreo mentiune despre neela că ruia rposatul. dar 111. elefanti. din zitra în oehii neit dup moartea acestuia. rnal mare satisfactie triurnind ca simplu general. ei cu anlmateie sMbabee_ In consee[rIt ă a vinat şi eapturat un mare nurn ă r de 1i e[efan ţ i a mai prlinit de la regii supu şi peste patruzeci de eiefan(i. f ă efnd pentru altul eeea cc nu voise s. -te previn vegi'lezi treburile eu mult ă gHj.Pentru e . cste cel mai r ă u dintre oamenf?.t ee era. Pompei ar fost primit Senat. tirnp legea dormea. Pornpei fu pierdut complei In adev ă r. Pompei reveni la cai. ambitiile se p ă strau treze ş i F ă ceau ce voIau r PompeI deeT.

s ă se vad ă o sup ă rare din cauza acestei uit ă ri şt, curn Lepidus şi inc ă vren voiau să tmpiediee numai inmormIntarea lui Sylla in CImpu1 luî Marte, dar ş i funerali[le publice s Pornpel a rost acela care a luat ccrernoniei mortuare prin eare i se aduceau Lui Syna oncirurite i'unebre, mult: prezkeres Lui Sylla se realiz ă imediat klup ă
rnoartea sa, c ăci Lepidus, serv[ndu-se de poztt[a pe care

i-o asigurase Pompci, provoc ă Lralburâri in Roma. Porripei trecu de partea lui Calulus care reprezenta latura dristit ă
a Senatului ş i a poporalui, dar care era mai inciinat ă spre adminIstralia civil ă dedi spre o conducere mîntarI. Pompei ii d ă du ajutorul spadei sale. Ajutorul acesta avu importanta saAjulat de Brutus. tat ă l celui care. tmpreun ă cu

Eassius, avea s ă -1 asasineze Cezar, Lepidus puse rribia pe cea mai mare parte a ltallei şi pe o parte tlin Galia eisalpin ă . Pompei porni Impotriva lut, cea mai mare parte din ora şe1e ocupate, f ă ell prizonier pe Brutus ş t, asa curn procedase Carbo ş i cu Quinius Valerius, porunc[ lui Gemenius s-1 ucid ă fă r ă rrikar s ă -1 rnai judece. Dup ă aceast ă vi.ctorie au urrnat impotriva Irsî Sertorius s Spartacus si Impotriva piratilor. acest din urm ă r ă zboi, Poiţwei prinse puteri de care nirneni nu mai dispusese pin ă atunci, ajunghtd un
adev ă ral rege al m ă rii. Aîcf 1-arn ş r de
trel:›Wie. Si't' -1 rdu ă m, pentru

a-1 urmă ri pfn ă 1a inapoierea

Cezar din Spania.

XIV
1n rnijlocul tuturor acestor evenimerite hara Pompei incepuse să creasc ă ; ş i de data accasta s Nr ă niet o Obtine triumFul consulatuL tn mornentul acela, puteren era atit de mare ia Roma, Crassus, carc cra sup ă rat pc cl cind cu
afacurca giadiatorilor, a os.1 obligat s ă -i cear ă , tntr•un permisiuuea ca sa i[e consul. Pornpei intelese cit de mu!I T1 aceast ă umilint ă a unui OTT1 care, din cauza bog ă lici şi a elocintei, iE sida pe tn ţ i. El uit ă e ă se purtase urit CrasSus — ceea ce era cu mult mai frurnos decit dac ă ar uitat el neajurisurile n

69

.

parte , Crassus, dac.`4 Crassus i-ar fi f ăcut aserrienea neajL suri el uWă , spunearn, se purtase urit cu Cras 3.1 nurrii consui odaU ei_ absen ţ a Cezar. Crassus şi Pompei Impă rleau pute a intre ei, Crassus avInd mai multar trecere pe ling ă popo plus, Portipei era ceea ce nurnim sah;,,lbanc; eunoş tea bine poporul din Roma stia eum trebule sar-1 ia, Astfel. se ohi şnuia ca dup ă indeplinirea servi.clulU prev ă zut de lege Cavalerii se infăţ i şeze, cu eaiut lor, In, pia ţ a publicâ , T. 11 fa ţa cerizorilor, dea socoteala de campanIiie pe care le•au f ă eut, si; numeascâ generaiii ş i eă pitanii sub care luptat şi acolo, in fa ţ a poporului s ă fie B.uda ţ i sau dezaprnba ţ 3 pentru comportarea lor. .0r, in tirn pul cirid erau cenzori şi Lenlulus fu NAzut din dep ă rtare Pompei, lndreptIndu-se spre Porurn, puritnd insemnele de cOnsul, inso ţ it S3U raai b•ne zis precedat de ş i dudndu- şi calul de e ă p ă stru, ea envaler. un mornerit dat, poruiici lietorilor s ă se dea la o parte ei, doar cu calui, se inM ţ is ă in !a ţ a tribunatului, Poporul, N,,ztridu-1 Tn aceast ă situa ţ ic, tu cuprins de un att de rnare respeel, âneEt nu se auzi m ă car un bravo, se vedea bine c ă toat lumea admira ccea ce Tri sebirrib, cerizorii, foarte mindri de acest sernn de respect, rspunser prinir•un semn la sa [utul lui Pompei, iar cei mai In vl'rst ă dintre ei 5C ridicA şi Intreb ă : Pompei cel Mare«, cer să -rui spui dae5 ai fcut toate carripanJ1le ordonate dc lege? — Da l r ă.sp,use tAre Pompei, le-arn fkut n-am avut niciodatâ un alt c4itan sau general decit pe mine fasumt, aceste cuvfnte, poporul izbucni in sirigke de adrnira ţ ie, ior cenzorii se ridiearâ ş i, Impreun ă cu toat ă' mul ţimea, ti conduser pe Pornpei aC3S., pentru a-i lnapola, pe e!t le era putin ţ , cinstea care ]e fusese fă eut. Dar eel mai mare triumf al lui Pompei a iost acela pc enre [-a obinut cind a !ost investit autoritatea de a-i combale pe pira ţ i. Legea eare iL investea eu aceast ă autoritate nu trecu f ă ră opozi ţ ie, că ci odat ă 1n fruntea aeeslel puter, avind sub ordinele sale dou ă sute de vase, e"tnc[sprezece locotenen ţ i aleş i dintre senatori obliga ţj a şcuite,

70

dep1ine puteri asupra taturor chestorifor $1 Incasatorilor de bani publici, autoritate monarhic ă si putere absolut ă toate coastele $1 adiric, p.e uscat, pin ă la o distari ţă de patru sute de stadii de la ţă rmul adk ă peste tot irnperiul roman, nici 0 putere omeneasc ă nu 1-ar fi putut
impiedica pe Porripei s ă devfn ă rege. dac ă aceast ă situatie 1.-ar ii isp1tii.

De aceea, la citirea praiectului de Lege, a4zesta ru
prfmit cu strig ă te de entuziasm de popor ş i fu sp1jinit de Cezar, care voia s ă fie bine v' ă zut de popor, ins ă fu respins

de o parte din senatori. Unul dintre ace ş tia strigase chiar: ta seama, Pompei, voind s ă calci pe urrnele Romulus s-ar putea, foarte bine, s ă disporf,ca ş i e ţin vreo furtun ă . Catulus, pentru care Pompei luptase, nu era favorabil aceste1 Legi, ş i, totu ş i, vorbind 1rnpotriva proJechilui cle lege, f ă cea luf•Pornpei cel mai mare e]ogiu cu putuli ă . — Insă , spuse el, nu-1 expuncl,1 mercu ge primul cet ă wan si pe cel mai mare orn din Roma riscuriior ră zboiului, că ci dac ă il veli pferde cine ar putea s ă -1 Înlocuiasc ă ?
— Tu, tu! se auzir ă sidgă te din loate p ă rtile. Atunci se ridic ă RoseRrs, f ă r ă sernn c ă voia să vorbeasc ă pentru c ă in mijlocul vacarmului produs de popor se putu da cuvintul.el ridic ă dou ă degete, serrin câ frebuia să i se dea un lui Pompei.

Ins ă , la aceast ă propunere nepotrivit ă , poporui neră bci ă tor incepu s ă strfge cu alfla putere, Inclt un corb care zbura clipa aceea pe deasupra Forumului se
pr ă busi, ameţ 1t, in mijlocul mul(imii, <Ceea ce dovede'Ăe, spune grav Pfutarb, c ă p ă să rile
,

• cad la p ă rnInt din cauz ă c ă se tulbur ă acrul sau c ă se formeaz ă un gol, c1 din cauz ă c ă srnt izbite de strig ă tele, venitc de jos cu putere, şi care provoac ă in aer
o zguduitur ă violentA ş i un virtej ametitor.»

Arn spus mai i•naite curn s-a tern -rinai acesi r ă zboi spre marea gtorie a lui Pompei: dar ceea ce n-am spus este
parţ ia1Italea pe care Pompei a arMat-o fat ă de pirati, el care poruncise ucidtrea 11.1[ Carbo, a lu1 Quinius Valer]us

şi a lui B ru t us, inkr-un mod atit de crud.
Nu numai c ă accept ă s ă fac ă unele învoiell cu nu numai că le acord ă vlat ă şi le l ă să o parte din bunuri. 71

Vă ztnd piratii cit de blind fuseser ă tratati, ii eerur ă ehlar ajuter impotriva lui Metellus rud ă eu Metellus eu eare Pompei fuses coieg tri Spania = a a.eelui Metellus care, •nainte ea Pompei s ă fi oblinut conduccrea r ă zboiului irnpotriva piratilor,- fuses trimis in Creta s ă -i urrnSre-

aseă accio pe pirati, pentru c ă , dup ă prindea.

aecio erau ei

cel mai bine fortificati; impotriva MetelIus care îi urrn ă"rea cu Inversunare si-i tintuie pe trute de cum
Cererea piratilor era eiudat ă r dar mai ciudat afast

Faptul e ă ea le-a fost aeordat ă .
Pompej ii serise lui Metcilus şi-i ceru s ă i'neeteze r ă iboiul. E1 porunci ora şelo• s'a nu-i rnal dea aseultare lui Metelbs trimise pe ;ocotenentul s ă u Lucius Cietavius eetate asediat ă ca s ă lupte aI ă turi de pirati impotriva soida ţilor Iul Pleteilus.

Aceasta arp ă rea de neintetes dac ă nu s-ar eunoa şte felul Ile a proceda al lui Pompet, eare nu rnai voise lase
lui Metellus park,t lui de gicrie In lupta de destiintare a piratilor, dop ă, cum voise să -i lase Cui Crassus, partea lui de glorie in actiunea de distruger ţ a gladiatoriior. and se ]a Roma piratii aceia,atit de perieuJo şi rusesera' distrusi 531./ SUpli şi 1n mai putin de Irei luni, entuz -$asmul pentru Pompei fu atit de mara, Incit Manlius, triburiul poporului, propusese o lege prIn care s ă i se acorde lui Pompei comanda peste toate provincifle ş i peste

toate trapele pe care aven in subordine Lueullus, ad ă ugind la ete şi Bithinia ocupat ă de Glabrion, Legea aceasta ti autorlza p ă streze fortele navale,
comande eu aceeasi autoritate ca ş i in r ă zbolul clinairde, şi-i tinea la discrelia sa restul imperiului roman, pentru câ Ti d ă. dea, in alar ă de Lycaonia, Galatia,

Capadoela, ColchIda sus Armenia si a rnriatele pe eDre le foiosise LucuIlus ca 'invingă pe Mitridate şi
pe Tigrane, La inceput, senatorii şi personalittile ;Iin Rorrta se

deciarar ă Irnpotriva acestei leg'indu-se intre ei prin prornisiuniie eeie rnai soierrine, jurindu- ş i unii aItora s.â nti
tr ă deze caula libert incredirEtiind, cu bun ă ş Hint ă , unui singur crn o putere egal ă cu aceea pe care Sylla o cuccrise prin violent ă . in ziuis stabilit ă , se InUrnpi ă ceea ce se

Intimpra adesea inte•un regim parkamentar: dintre toti
oratcrii inscri şi la cuvint, doar unuI tndr ă ini vorbcasc ă _ 72

Acesta a fost CatJultis. Tns ă el vorbi ea un om einstit, eu sincerltaiea lui şi se adres ă Senatului, strigind - Senatori, nu rnai exist ă nici un munte sau vreo stine ă pe care s ă ne putem retrage ea 5 ă rriurb-n liberi? Ins ă Rorra ajunsese La rnomentui in care avea nevote de un st ă pin, oricare ar fi Fost ace[a, Nici n voce nu r ă spunse vocii Jui Catulus. legea fu votat ă . - Vai! spuse Pornpei cind prirni decretul, rruncile mele n-or s ă se rnai terrnine niciodat ă . Arn s ă tree rnereu din comanclament cornandarnent si n-am s ă nnai ajung
să duc o vta ţă la ţară , a ţă turi de solia ş i copjflmeii

spre cer se I ovi cu rnina peste coaps ă cu gestui ornuLui disperat.
Bietul Pornpei! ar fi f ăcul el aile gesturi dae ă legea

rkţ idnd

n-ar fi fosi votat ă /. Nurnai e ă le•ar li fă cut de unul singur si acestea ar fi fost cu adev ă rat gesturj de disperare Cu Cezar nu s-a intirriptat acela şi Jucru, că ci, filnd
nurnit guvernatorul Galiei, stria ă , cu bucuria pe care nu se s•ia s ă o arate: — Tn stir ş it, arn ajuns ia tot ce rni-arn putut dori Ineepind de voi c ă lca pe capetele coneet ă (enillor mei

XV
Sper ă rn c ă cititorui care urrn ă reş te studiul nostru aprectaz ă din ce maj mult caraetrul acestor b ă rbati, in asa fel tncit atunei cinct, se vcfr g ă st Fa ţă in fal ă , rapteie lor vor fi intelese 5i n Vor rnai avea rtevoie de cornentarii, Insă , ciac ă Ponripei a ezitat s ă accepte cornanda, ezitarea n-a fust de lung ă durată . E1 strInse vasele, i ş i adun ă oarnenU, chern ă la el pe regii pr[ncipii cuprinst in teritoriul pus sub guvern ă mintW s ă u, intră in ASi3 şi debut ă — a ş a CtIFIR f ă cea de ob[ceî — prin a desfiln(a tot ceea ee F ă cuse predecesoruf s ă u. 5 ă nu se uite c ă predeeesorui s ă u fusese Lueullus, adic ă unui din cei rnai
considerabili oarneni ai Republieti. Lucullus afl ă eurind c ă Pornpei nu l ă sa nimic din ceea ce inl ă ptuise el; că restabilea pedepse]e, anula re

cornpensele, spunInd ş i dovedjnd c ă Lucullus nu rnaî era nirnic şi c ă nurnai era totui 73

D.31' Lueullus nu ern uraul care s ă inghit ă b ă utura amar'a care se (115pre Prifi intermecilui s.mor cCeni cornuni, tranfrlise Lui Pompei nernul ţ unliHle sale se conyenica cei generali ţ a. eare se stabili s' aiba' loc in Să p2r-te la o con•erin inaintar, deci, urrAL spre cetMalt, preeeela(1 de faseli $1, pentru c ă şi unut attul erau :./sciIIera%1 incorl cu-rarrwri (te laur Or, se hltIrnpla eeva: Lueu]lus venind dintr-o (ar ă unrinas,ă jar Pumpei, dimpotriv, chnfr-o ţ a• ă s ă raci şi arbori. Iaurii licto.riIor lui Lueullus erau proaspeli $i verzl - in firup ce ai lictorilQr Pornpei erau galbeni şi Lisk.ati V ă zind aceastu, lietori[ lui Lucullus ofwir ă ium ă tate din lor, KoaspeV,l[ctorilor Pnmpei, VeciereA -acestii gest curtenie, unii sudser ă . Buni, ei, ial ă -1 ine ă o dat pe Pornpzi Incoronindu-se lauri pe care nu cules el. TalL'evederea, care la ineeput a !ost eur[enitoare şi plin ă de euviinO, a degenerat eurind ita djscui[e din discutie, Pompel ii repro ş a lui Lucullus c ă este zgircit, repro ş Pompei c ă este arubiOos_ repede complmentele pe care E ie f. C1.1Se 4cesta, su n Incepu dis4,red1teze vietoriHe. • Frurioase vittoriicIstigate astipra doi regi ca,e, 4.zind aurui nu lolose şte la ceva, recurs pi [a urTuJ la spaci la. seut: Lueullus a aurul ITI1C itiIi las ă rrw' fiertal, s[runea cle data aceasta, spune Lueu 1 lus abfl ul şi prudennd Pompef a aclionat dup ă obiceiul A ajuns

cfild nu

era tie invns dedt o f lom

El

Cli

rikboiul irnpotriva I ri Milddate cum ! ă curt ell rkzbolul contra la#a Lepidus, Scrtorkis, Irki Sparlacus, alsibu nidu şi vietor[ile, vietore fuseer ă opera Îtr Pompei n-ar Yk rel 1 Lis, Catulus sau Crassus decit o pas ă re la şă , urr iel de %- ;iitur eare a obi ş ruit sa se repear). ă asupra corpurOor pe care ucis hien sau lup. 3H şiind gura re.!flurilc r ă zblAultiP oricLe comanda, neavind deelt Gel mult rrne op( sulc de onrneni eare consim ţ iser ă s ă -1 aseulte Lueullus se intoarse la Roma Poinpei ircepu urin a'rirea lui i'vUtrkdate Trebte eitit ă in Piutarh accast ă iung ă grea
-

74

campanie in care Mitridate s Tnehis in interiorui z[durilor pe carePornpei le-a ridicat jurul s ă u, ucide pe boinavi tuti ozmcnii ş i dispare tmpreun"a eu oarnenii • ă ra s ă se ş-fle vreodat ă ce p ă s ă ri le-au incredintat SOrd2,111or aripile ca să poat ă zbura peste ziduri. Purapei ucm ă reste. TI ajunge aproape de Eurrat. iri momentul in care Mitridate viseaz ă câ , navigind pe Pontu! Euxin pe un vint z ă rc ş te Bosl-Orul, dar deodat. nava 3 se sr ă rtrn sub pkioare şi. ]as ă decit citeva sdnduri. ca s ă se.rnenpo pe Aei ajunsese visul cind generalii s ă i•Insp ă n-anta ţ [ ifflrar ă in corl strigar ă : — Rornatţ li! Atunei hot ă rT să lupte. Totî se repezirl arme., se a şezar ă Unie hitaite insă lotu•rncrse impotriva neferIcitulul rege 1-3 0niutui SoMa(li Jtki Pornp& au luna in spate, a ş ;-i c' urnbrelD tor s'int nerna%urat de• lui Mitridate iau ca lint ă aceast ă unribr care inainkaz ă spre. ei inaintea ron -ianCor şi arunc ă fn ea C.0 s(Aite,•dar lovturile sint date goi. Ponţ pei se..ama eroarea barbarilor ş i da pofuncâ s ă se strigc i'›uternie in tirnpul atacului; barbaril nici mkar Indr ă znese s ă -1 a ş tepte_ Rornnnh ticid sau ineacâ zece: ţrifi de oarneni ş i oeup ă tabă ra. Unde este Mitr[date? Inc ă de la ineeputul b ă t.T3Lie, Mitridatc, inso ţ it opi sute de sc lanScaz ă in galop f ă cInd bre şă -prin armata rornan ă . Dar pin ă sa ajungă in uealal(J, pRrte opt 51.1te itiameni au rnai rrnas doar treJ. Doi din cei trei supravietultori sint Mitrldate Hypsic•atia, una din arnante.le sale, aitt vitea.u, indr ă ...r.nea ţă de curajnaskinclt regcle n-o mai nume şte Hypsicratia, ci Hypsicral, 1n ziva aceez, .t;osturn, chLI`fiel persAi luptind arrue p.ersanc, •a niu 1:, 1r ă sit•pe regc un stigur moment, apâriridu-1 rrereu după cum el o ap ă ra pe ea. Dup ă trei zile de goan ă de-a cw-e viteaza anriazoa4 [-a slujit Re rege, i avcghei?t.s.ornr*tM!. ş i i - a Ingrijit calul; dup:1 tr•i in timp Mitrirlate dermea, ajunucT ă Ia cclatea Inov-a unde se g ă seau comorile şi valorile sale cele rnai preUoziu, , Erau cel put5n penlru 111Q•C111

75

Insa Mitridate inlerese acea ş ta era ultima 1-1a1U Tnarrnini Ei fă cu ultirnele daruri, irrlpârliind intre cei eare Ti r ă rn ă seser cre(Uneio5i, rnai 1n1 apui ş i s ?n ecle din urrn, otraN,;a. Meeare ii p5r-ă si, bogat ea tirrG sairap, asigurat pe toal viata, daeă ar r.i Irâit, sigur pe moarle, daelt ar Yi voit s.

moar ă Apoi s ilustrul aTiatu! s ă u TiUF2Y1C, Tigrane nu

plee

Arrnenia, ră utind pe
•^ (Hra

reftu ă i'ntrarea 1n

5a, dar

pnse pe eapul un prerniu de n suil ă de ialanti, Mitridale porni tn Sus pe Eufrat, sl tweu la i2voare se Inflind ă ln Colcifida 'rn acesla, eind Tigrane inehidea Mitridale granitele ( ă ri sale, s ă u le desellidea romanilor Pumpei, 1rnpreunii" en acestas primeau ora şele care se predau, eind bkrinuL Tigrane, pe eare il invinsese Lueuilus, aflind neinieleOrea care exista intrecei doi generali, selnerezu in teea cei rse 5pules.ein cu Firea binevoitoare a 1Lif Porn.pei s; neata, rudele C1J in la ţ a taherei Dar, Ia intrarea ifl 1ab ă rk lu[

Pompei eare ii poruncir ă s ă desealece

s ă - ş i continue

drumul pe jos, pentru c. njeodata un rege du ş rnan nu intrase e ă lare iri tab ă ra rornan. Tigrane f ă eu mai mult: in semn ‹fe supunere, seoase saWa ş i o pred ă ketorilor, apoi s cinrl ajunse in fata Ponwei isi seoase eoroana de pe cap ş 1 o puse la pki.;.)arele acstnia Dar Pornpei î I prirni zu bun ă voint ă : '11 11. Tigrane de min ă , il conduse in cori a şez ă Ia dreapta sa, in thlp ce tinl a•estuia se a şez ă. ia stinga. — Tigrane, It spu5e e[ s toale pierderiie pe eare le-ai su[erit pin ă aeurn se datorese IrJi Lueullus s el (F•a r ă pit Siria, Fenleia, Cia)ada si Sofena. Ell las tot ee aveai ta, condWa ca s ă plifle ş ti alunei cind romanilo• sase mii talanti, pentru repa rarea pagubelor

pe

Tigrane promiSese 3iec ă rtii suldat o jumaale de mirA, zeee mine riec ă rui eentudon si un ta]ant bee ă rtn tribun. Ind 1iu[ sJu s eare crezuse câ va cp ă ta rno ş ierdrea a pe eare 11 tr ă dase, 1u rnai putin irvintat de aceasta_ imp ă rtires 5pU5€ Pompet care veniseriî din 76

ftut.

1 bine di Mai antn-lurtliti rnal ram?nea mare lucru plus ei in putine rînduri ilustrul orator inving ă torul aserribi ă tor. oblig ă reconcilieze cu POrripe De Cicero nu se sinchisea Pnmpe[ este ge1os pe succesele sale d'in Sena t.riu mai arri ă nunit despre toate acestea intr-o alt sefisoare » \. ad ă u_gind dac ă si el va contribui ceva. nici um metkr nnorbil poliiica pe care o face NimIc În ă lVitor. un b ă rhat era Inam ie f ă r ă sâ i se dea aten(le d'e nici unul din eei trei deş i ar fi . arnicul acesta.-puternrc. dar. sinceri ţ ate. cela[alt dinspre soare-apune Crassus. 1i a ş tepta cezar !-a anun ţ at printr-o Scrisoare pe Crassus ca sieste. f ă cuse un portret desttIL de punctul sâu de vedere eet putin al lnvingă torului lui MitrIdat- tns ă trt timpul acesta.durnitale vreau s ă vorbesc — arfflcuI acesta clespre care inji serli c ă m ă l ă uda. Tritr un fet care uu constitue o lain ă pentru illITICIrli Nici un spirit de dreptate. este piln de ata ş.ament.ă -3 învr*easeă cineva pe cei de4 preteni. dar cunosc eTn.s in lanturi p ă strat Pompei Unarui ligrane era aresta.partea acestuia pofteascâ la masa — Multurnesc rnult KeneraMui vostru pentru cins ea trala pe care rni-o. care se. generos Am sâ-ti sc. pe Cezar pe Pompei reIntor şi ia Rorna unut venind din Orient. public rklic ă in sl ă vL dar in secret irni face r ă u.ede1. Cicero se pitnse iui Atticusr «Arnkul durnitale — scrie el I ui Atticus la 25 ianuarle ( şaizeci şi unu ani anul 693 de la funcIarea ştii de cine inainte de era noastr ă ) — arnicul . i ă rră sâ indră znease ă s ă blarneze. de deFerenta. c ăel Purn pci 'este geIos pc tut A5a c ă nu va !i -greu 5.eva care rnai bice ca Zeee minute rnal pu.face. de tandrete fal ă de mine. searna de'rnanifestkile sake. alruodobi triumful XVI ial ă -i.prefkea ca esteln!rico şat de armala Pompei.

sta. vara. la teatru. bea decit ap. se destră bă l& Era n ă scut in vrenwrile eroice — cu douftsute treizect de ani inainiea circG noastre elrui se mai gsea in Italia p ă rni'it oamcni care s•1 are Asernerii Cut Fabius.1 alurigne pe Pyri . era un Cato El se numea Pristus. inelt rumanii. cluar in thpui mar ş uritur inde1unga. b ă tindu .hus dar du0 acesre trei (riurniuri coritinua s ă locuastil fn aceegi e'a'sut ă s' radeloasă in care sarrmiillor il gâ. el [-)ră sea brilzdarul ca s ă apuee palo$ul. umbla complet g(.iscuse cLr nouzeci nelastre.C1. avea cinci arn rnal putin decli Cezar şi unspreece mai putin dec Ţ t Pumpcii avea acum treizeci şi trei ani Era Si_r nepotui lui Calo CenzornI pe care. in lupU. spimea o epigrarn. luplase c9n. şaptesprezece ani. La. pu(in atct_ eind bea rachiu inded cu hIsernna.a. palebsuL ea s ă rev-işA la br ă zdar.ra un orn 21Ut de ciuiui.tra 111 Dovedi. triurnful de trei ori.'a ro şcovan.rinu-gp ca sirnplu prugar. numai iarna era Unbr ă cat.dă pieeat pentru a putea cere ILInsaturilcr dansczc «french can-can>• cinci de ani lnalnlea erei Se r. eă avea :v4inervei ş i ciJ ân vieUi e.1L 2ra veein p ă rnint acei Manius Curius tare inbţ inus. Fabricius san Cincinatus.le sau pe rerne c ă lduroas punca in api . omul acesta och[ sfredelituri. er'a± «Ro5c0v2nul âcesta eare mu şca toale lurnea. ziar a lost poreclil Cate. ă` priceput.sir5 codnd ă napi – 78 . inejt nici mort nu ge gIndea eineva s ă 1 aib ă' ca vecirL Pe dovakU numele aetstrea.e. de calms care irrsearrin.5.t ă zi sint pro•esori serim regim•nte carc procedeaz'a' in ace.TnerUat sâ sn ocupe de el brbatuL acesta era Cato cel "Etn spuneni covInt riepre acela careera conskkrat la Rorna ea fiind tIt de sever.tul sefinluptAcamsod. fn timp ce 1Dvea cu spacla spre p7ept 5au spre ş i us.01k1 - arnenintase du ş manul cu voce aspr ă . Prostrpina retuz ă' primeasc ă tri infern. a ş a murt cum .e pe i0 eel kijtrin e. ii invirisese pe sampi ţ li afiali . ă rnin. rnina Rute pteiorul $. 25eptati -1 v. acest Purcius pe care Proser ntria refui ă s ă -1 prbmaseaa ş a moft cum ei» rat ă epigrarna_ cum se vede:ea î1 deser. pentru ei.

ca lul Jupter si ai Europei. Iar Servilra. o eump ă rase i-o oferise. U. Din ferieire antese ca precepior 11. ii d ă du CCZET ceea dorse. Cato d ă du semne de inaip ăţ inarea aceea eare. Caius Pereius Cato.aur Depatatti voneau s ă -iofere nu stiu ee le spuse Vede[i Vedern. se minia greu. refractar ă rls. or ţ an de tal ă de marri rate. Arn pemenit nurnele acesta cin eare i l prWnise Cezar in ziva Colzj ura><îex Lui Ca Ea rezistase mult timp lu[ Cezar. Cato aI nostru.. de şi desOrtenu cânei keneratii ş i de ş i reprezentantul unet8 dln aceste generatii. se numea Cepion. — Ei bîne. Biirbatul acesta se ilurne ă Sarpedon. -trei SurorL Fratele acesta. nou ă zeci avea atunci patru sau einc de ani Haintca erei ncastre ani — aliafii Romet soHcitar dreptul de eetate Am vorbit despre avantaice care d. Cato cel sau Cato. Iinut dirt depulati Lueuin la Drususi. Pelia <:05t.a g•eu. rud din eopil ă rie.n4 suroris sorl rutmai CIA9 marn ă se nurnea ► orbit de Servilia.11 orn intel igenti ear gi. Tin ă rul se imprieteni caa b ă trinul. dtr>< littea eum vreti rmsese. dar î ş i amintea Intotdeauna etea ee tnvMase odai ă . Prieepe. El mo ş tenea multe dc ta str ă rno§ul s ă u. se retrsese s ă moar ă Taraffona.rna[ ttrziu avea s ă'-i fac reputa(la. in seltirnb.ndea rnereu k= nu arneninla niekdat ă . nepotal lui Cato cel acuzat fi condamnat pentru deLapidare. Cato cel se trea din acest aspru cenzor care eertase eu Scipio pentru c ă îl gasise prea risipttor prea stră lueitor. Cato era un Kirbat eu figura sever ă şi i'ntuneeata. alrucul s ă u . dar odat ă suo ă rat nu se dedt ma+ multă greutate. dar acesta. nevoie de allF cind ş tiit să mulţ nmeş ti cu o Inas'ă ea asta orn aeesta trebuiQ pL ă eut lui Cato.as rrwl truilt de un o sut ă de franei. dupit cum ş i Cato trekne pl ăcut lui.ecurgeau din aces drept. afInd câ ea dorea mult o peri ă foarte frumoas ă .

dae ă ar fi fost un bă rbat. se l ă sase convinspromisese. ca şi eurn ar fi fost gata dea drumui. trebuie s ă fi priceput destul de greu o problein ă de complicat ă ca aceea a dreptului de eetate. — 1mi prormli sau itî dau drumui? intreb ă Popfdius. Copilui eontinu ă s ă taeă f ă r ă s ă elca FeL111 semn de uirnire sau de tearri ă . spuse el celor din jur apucindu-I de centur ă il scoase pe fereastr la o fl ă ltime de vreo treized de pieloare. incet: — S ă vedem pin ă unde o s ă meargă . Deputatui acesta — se numea Popidius — f ă cea copiilor tot felul de dră gal ăşenii pentru ca ei sâ intervin ă pe Hrig ă unehiul mult decit Cepion. einci ani. — Ce balat r ă u. 1n timpul alacuLui :irnpoinva loscanilor re. s ă fixeze asupra lui ffl ş te ocb] severi. Crose o atrffiLne şi eunoa şteti proverbul nu fact foc nu lese furny.Cato din partea marnef. s-ar putea s ă nra ob ţ inern un vo-t din partea poporului fusese arrucuL personal ai lui Lucius Porehls.N.olta(i Se pare c ă t'inilrul Marius nu fusese compLet str ă in de aceast ă moarte. e ă d.tului el se muhLumea. Apoi. era o adev ă rat ă Jrnagme a elatorit ă numero ş ilor prescri ş i adu şi acolo zilrtic pentru a torturali» 80 . ş i desdesta dintii. unehiul copiii surorii sale si avea n mare si ă biciune pentru ei. copiic 11 Intreb Popidius. care avea vreo irei ani Cato. cre ş tea Drusus. nu iacz ş E tu ca fratele t ă u? tă cea. dar la toate insiste*le deputa. atal Cato. Pe Jupiter! spuse ei Bine c ă raghiasul ă sto mic nEi e deeit un eopii ş i un om mare. eare fusese pneten cu tat ă l lor. ucis ting ă lacul Fucino. spuse Popidius. s ă vorbeş t'i unchiul tă u pentru noi? Ce zicia continuâ s ă tacă . Dar nu acela şi Lueru se intImpl ă cu Calo 1n virst ă de patru. să ră'spund Ei bine. Dar eopilui nu. cherna eind ln cind cei doi copii la el se amuza vorbmd cu ei ‹Casa spune Plutarh.

. Cato nu mIncase nkiodat ă f ă r ă fratele lui mai mare. XV Cato era bogat. .ajurrge imediat la aceast ă moarte 6. s ă -1 ueid ş i s•-rui scap lara de sclavie.Pe cine iutaeşfi -4ntrebat cel mai n-kult? eInd era copil.tima. Aceasta 1. mic o spad ă . spuse Cato. r ă spunse preeeptorul. . if TritreH pe preeeptorul s ă u: C1. nernaiputindu-se st ă pini. — Pe fratele rneu. Intr-o z. pe care il adora. totu şL după el? . Na( tirziu.ft ri. si.111-1 Se fate nu se g ă seste nimeni să •I pe orriul acesta? .Pe fratele meu.Pentru e ă h3rnea se teme de el mai mult dect 11 ur ăş te. paisprezece anf.Fra tn anul 80 Tnaintea erei noastre. Vom .Pe fratele meu. moş teffl Inc73 o jurn ă tate de anul 1887 f ra tele s ă u la Exus. şi 'Tfi mo ş tenIse toat averea dnd muri aceasia. el i ş i lu ă o casă separat ă ş i duse eu et parlea din mostenirea p ă rinIcasc ă care ii revcnise şi care se ridica la o sul ă dou ă zeci de talan ţ (carn şase sute şaizeci de rnii de franci)*. r ă spunse el. Preceptorul consemnâ CLivintete pentru dar se [erl dea elevului spada pe care o ceruse. 011 de ette ori I s-ar fi pus aceea ş i inirebare. mo ş ieni de la v ă rul s ă u primar inc ă sut ă de talan ţ i. eind 1n clnd vedea le ş ind din cas ă trupuri Frinte de tor tura.1dea mult de gindh despre Svilla care se purta phetenos cu el.ş i restrinse felul de trat2. Cak) avea atunci -vrco treisprezece. Pin ă [a dou ă zeci de ani. spuse PLutarti.ş i dup ă el? . Cato era foarte zgireit. d(= tot atitea Ori ar fi dat acela ş i r ă spuns.ş i mai des vedea scolindu-se eapete i ă iate. 81 . Undeva. ceea ce Ti ridica averea la peste un mi2on dou'ă sute de rniî de Iranci. auzea oameni gernTrid. jos. Numit preot al lui Apolion.

prineipaiul mertt ra'minind coneiziunea. in schimb se obi ş nuise s ă suportc cele rnai mari friguri. in plin Sertat. dup ă eurn nu era destul s ă fij orator. totusi.sau Verres_ Nu. Aceasta ins ă nu angaja cu nim[c pe amtdi s ă l: acestia e ă l ă tereau că lare sau 1n iectic ă .obru. Cato nu putea urrna exemplul str ă mo ş uJui s ă u care umbla complet gol. eind ise prdej de a vnrbi in public. iar numele de Cato. eI se apropia de cel cu eare vaia varbease ă ea să se odihneasc ă . Cato 5e preg ă tise pentru aceast . am mai spus-o. Ei voir ă s ă e ini ă ture. o spunem acum. Lrebuia s ă fii si orator. ridicinclu-se imediat dup ă ce b ă use.ş i petrecea etteodat ă noaptea intreagă la mas'a. sau m ă car schimbe locul. nu era destul s ă lif soklat. pe care ie intreprindea. binci numai o sIngur ă dat ă ţ dup ă ce minease.mas. grav ş i. citeodat ă foarte [ungi. 82 . Asaclar.ă grea meserie. care bea aproape intoideaurra nurnai ap ă .E adev ă rat.i Cato_ Cato era p4n eunoseut. Cato cel B ă trin. Din mornentul aceta fu socotit orator_ Dar ia Rema. nu lipsa de o oarecare gratie. r -aspundea Cieero„ dar nu spui schinib.seara.se bazilica Porcia in eind era eenzer. trebuia s ă soklat. spunea Memmius. de la priceperea in afaceri? Dac ă n-arn spus-o. stind la mas ă numai citeva minute. curn era Dolabelfa . ca apere sau s ă aeuze vreun derapidator bogat.b. dar Cate veni si pled ă ca se mi ş te coloana din loc. str ă bunicui pentru care str ă nepotul nutrea o veneratie akli de mare. Mai ttrziu [ueruhle se schirnbar! dgidut stoe incepu s ă bea ş i. cu capui descoperit ş i j ă meargă pe jos 1n că l ă torWe. Cato cel B ă trIn — Cato al ceiebrei dofenda CarMago ridica. dar s-a inUmplat c ă una din coloanele bazilicii stingherea scauneie tribuniIor einc1 isi iireau sedintele. La ineeput rusese foarte s. ş i coloana r. bazilic. . Am spus oare poreela de Porcius ii venca de la nurn ă rui mare de porci pecare ii crestea. — Cato face pc betk+131. 111 numnise betiv pe Cezar.ş i vorn vedea ee va spunQ Cezar despre-zgircenia lt. dar uricit de repede ar fi rners. i$i l ă sa mina pe greab ă nul calului. joac ă zaruri de dimineata pin ă . pfin de sens. Poate Cato era tolu şi beat eind.e Se observase atunci la Cato cuvIntui strins..a Porcia fusese ridicată de Catc. La Roma.

ă vorbirn ca Yn zilele noastre. divortul nind perrrds la Rorna. Mai ?rytill avrut să ia de solIe pe Lepida. el ar fi voit se că să toreasdi s dupâ divort. Hortensius primi reFuzul lui Porcia chiar din gura luf Bibulus. dat pana şi scrise impotriva luR Scipio. Bibulus se adres ă socruluf s ă u. Pentru ca s ă fie si mai serfos. Cato a fost fecior.‹In privinta spune Suetoniu vorbind de Cezar. Or.ş i soţul ş i avind doi copii cu ei. De data aceasta stoicul I ş i plerdu st ă pInirea de sine.gcnieruni.» Cato revineasupra cuvintu1ui betiv-. ca s. Dor Hariensius nu se bă tut ş i insist ă pe 1Zrtg ă ib u I us. Arnic[f s ă i 11 fă cur ă să ln ţelea0 c ă toat ă lurnea avea s ă r'id ă de el ş i nu va putea trage nici un folos de pe urma procesului acesta. pe care alungă dln cauzu coraport ă rii desfrinate. Hortensius f ăcu m ă rturslri rual intli lui BibuIus care. iubindu. dnd spune. Printre ace ş ti adrniratori se numara Quintus Hartensius. El i şi retrase pHngerea. fie chia. unu: din oarnenli cei mai onorati şi maii nnorabili din Rnrria_ Nurrtai Quintus Hortensius avea o manie cIudat ă : nu aprecia clecit ferneia pe care nu o avusese. Marcia. ceea ce n-o tinpiedica s ă aib ă multi admiratorl. DiM p ăcate iambii ace ş tia s au pierdut. Sc c ă s ă tori cu Altiiia. flica lui Filip.. leurnoas ă ş i la fel de de şteaptă . ell fl[ca Cato. gă Si propunerea lui Hortensius foartc onorabit ă . chiar du ş manii lui sl'ut de acord c ă consuma ioarte pulin: parcisiraum ne quiderrt ne. «Dintre toti cei care au tulburat Republica. EI voi să -I dea in judecat ă pe Scipio Metellus. era foarte ra. iar a doua oară se c ă să tori cu - Marcia. care era logodIt ă cu Scipio MeteElus_ Sc credea câ logodna lusese rupi ă. S ă ară tă rn acum cum inteLegea gelozia stoicul nostru C2rE. arnorezat de Lepida.r ca solia lui Cato. dar cu totul deplasat ă . cea ă ambi contra lui Scipio. Pîn ă la că s ă toria sa. care că s ă torit cu Attilia gonea din cauza purt ă rli. 83 . că s ă torit ă cu Bibulus. care o retinu pe Lep(da tacnaaj tn mornentui Zn care Catn intindea mina spre ea. numai Cezar singur nu era beat: Utzurtt ornttibus etteriondam Republicartt sobrittrn eccessisse». Aceast ă a doua solie a jui Cato. intre cei doi firwri > tris ă pretentia lui Cato reinviP dragostea Metellus.

Cato interveniHo riensius se expiic ă atunei fa ţă de Cato. tat ă l Marciei. Horiensius f ă cea o propunere care dovedea buna_ lut credint ă : se angaja s ă restituie pe Porcia lui BibuLus sau pe Marcia Eui Cato. ş i pe Ffhp. atit rnai cu neputhi ţă cu cît Marda era Ins ă rcinat ă . Cato atrase aten(ta lui Hortensfas c ă . el cerea ca Wibulus sau Cato — putin ti p ă sa care dintre ei — sâ impinga' devotarnentul pfn ă ia a se desp ă rli de so ţ ie ş i i-o da luî. iar el pretindea c ă -i lube şte pe Cato cel pu(Zn tot atit pe cît iubea Pythias pe Damon. care semn ă ş i. 1n prezen ţa tat ă lui şi să u. Una era. Porcia. era o sotie cinstit ă . eurn am spus. solia lui Cato_ Or. fie pentru tirnp. Hortensius nu e ă uta sea.pii. El se sprijinea pe a lege a lui Numa c ă zuU tn desuetudine. Filip cra un om cumsccade. el avea s'ă o a ş tepte pe Marcia s ă nască . pentru totdeauna.ndaful ş i Unea orice pret ta bunul altuia. nu v ă d niei eu. aceast ă ceziune era CLJ. dorin ţ a 1ui Iiind o doring tfnstit ă . ceea ce voia. in ecea ce-1 privea pe el. Se a ş tept ă ptn ă Marcia n ăscu şi se restabili: apoi. care-I ceru permishmea luf Horten&us s ă -I consulte. cealaltă Marcia. Dealtfel. Din nefericre. nu g ă sise in Rorna clecit dou ă şi arrândou ă erau c ă să torite. Zntr-un mocl mai categorie dect o Fă cu şe fa ţă de Bibulus. Aceasră insistent ă impresion ă pe Cato. Dup ă p ă rerea acesta era un Fapt pe care Pythias şi Darrion nu şi 1-ar fi refuzat unu Ţ altuia. C2 re era bun prieten Lic mulU ani.ş i eedeze so ţ ia unui altuia. solia Bibulus. Vom ad ă uga irnediat de ce acest aranjament era mai 84 . imediat dup ă ce ar fi avut doi co. ea eăsă torit ă cu Hortensius. totu ş i cer s ă sernnezi şi tn contractul de că să torie clintre Hortensius ş i rcia_ Cato consirn ţ i. Legea aceasta pe care cititoruE o va putea reOsi in Plutarh Paraler i'ntre ă Ucurg Numa — stabHen e ă sotui carc ar crede câ are destui coph: ar putea s ă . dar neahrogst ă .şi puse pe contract. totuş f. spuse el. Hortensjus r ă spunse c ă . cu toate cercel ă rik sate. Din rnoment ce tu nu vezi nici (nconvenient Sn aceasta ceziune.

ba. cind t ă s ă tot ce avea: vreo dou ă zecl sa. IntImplarea aceasta f ă cu oarecare vilv ă la Roma. Aceasta t ăcea pa rte dbi icgca divortului.scAi tr ă ir ă in pertect ă icricire. Dup ă cum se vede. care inea Focul notarutui. versul 328. civii. Jurisconsultul. un contract rnatrirnonal. Se dar nimeni rEil r ă mase uirnit.1 Marcia. ş i in Lucaniu. pronunia urrrAtoarele cuvnte: «Logodna ca c'a'Atoria se inchcie decit prin liherul cons[rni ă mint al pă rţ ilor.ă pe care o red ă du Iiicelor sate. Pharsalus. dup ă curn se poate citi Appus. si dup ă aceea care erau condi ţ file de clivor ţ .ius dindui do( copii Intruelt Cato n-o mal ceru Hortensius o p ă str ă pin ă la rnoartea sa. La Rorna exislau clou ă teluri de c ă să torfi: c ă s'ă tor'a patricianâ si c ă saloria plebee. dup ă ce cilea actul ş i de prezenta proprletarului pentru senrinare. o s' explic ă m ş i aceast ă pasIvitalc. Clteva cuvinte acurn despre acestc legi pentru ca in ochii cilitorulut s ă r ă rnIn ă o singur ă problern ă : pasivitatea Marciei care trece de la un b ă rbat La altul. c‘a'sMoria prin coninnwifio şi că să toria prin dragi citItod. preten ţ ia noa. Cato n-a rnai luat sotie.cci si cinci de milioare. ci o rnarn. XVIII intli spunern curn se F ă ceau c ă s ă toriile. nurnai c ă faptul petreci`ndu-se im mornentul in care pleca cu Pornpei. poate. Cei dol .stră este s ă explică m totul. Ătunci Cato se recs'ă tori et. totut va fi clar ca lumina Mai intli se ca st la noi. Marcia saUsfku din dorintele lui Hortens. cartea a 111-a. la facerea Romei dectt in Dar maE Intii s ă terrnfi-] ă rn cu povestea Marcie si Itorlensius.i pu ţ in extraordinar in anul 695 anui 1550 aI erei noastre. iar o atâ se poate opune care cet ăţ eanui care ise vrointei p ă dnle şti cazu R5 .0 dokAz.

V. Insă . care sint. zile reLigicase. 15 şi 16. Femeia i1 punea in penultimul deget de la rnina sting ă . nimerfi nu avea voie racă vreo violer0 în acca zi. relig. Quaes.violentă asupra sotii sak. 17. pag. 15). 219). A se vedca deci Macroblus. pentru ca totui s ă clecurg ă bine. de asemenea. adesea f ă ră sâ iiă nuiti aceast ă Eeg ă tur ă ? Apci se fixa ziva c ă să toriel. de ide sau de none. 86 . 1.st deget s ă aib ă un nerv care ducea de la el direct la nirn ă . Că sătoria religkJas ă se celebra acas ă . V. Aillus iius. era destul s ă vin ă un preot ş i să spun ă că nu erau auguri nefavorabffi. Nu se puteau face c ă să torii nici in a doua zi de calende. paisprezece ani. sacrariu. VI. frurnoase cititcare. ca gamitie a anga jarrtentulw pe care iI contrectase. pentru c ă aceste dncisprezece zile erau zite funeste pentru c ă sfflcie ca cele treizeci si una de zile precedente (tot Ovidiu. pentru o supersfilie rernan ă voia ca ace.area zilei era o problern ă foarte important ă . in timpul c ă rora nu era ingă duit de făcut decIt lucruri absohd irldispensabile. zile funeste. V. afar4 de cazul solia sa era o vdud (MacroWus. adic ă intre 1-16 ale lunii. adle ă le pentru că fiind o zi de s ă rb ă toare. 487). Sagurn. sau chiar la doisprezece ani. Plutarh. insolit ă de 1n prirrdi ani ai raarna sa şi de o rud ă apropiat ă . Fest. c ă ş i astă zi purtali inelul tot pe acest deget. Nu se ră ceau că să torli nici la calendeLe cvintiliilor.l ă o c ă să torle. Fix.). Fastes. oferea sotiei inei de iber. seame că ta Roma nu era niciodat ă in11îspertsabi. or un soţ este presupus că exercit ă o. . Nu. 92. 1.prezint ă ca logocinic a Fost lovIt de infamie sau a avut o comportare Dacă nu exista nWnic din toate acestea iar cde dou ă p ă rti erau de acord. arnînarea era de a. De obkeI fetele fogoffinduse la tresprezece. Saturn. Nu se puteau face c ă s ă torii in luna rriaî lun ă funest ă din cauza geingiraielor Fasges. Nu se f ă ceau c ă să torii In zile]e care precedau ide!e lui iunie. tin ă ra fată . f ă r ă vreo piatră prelioesă . este aşa. VI. rorn. TffiJs LiViU Ş.n. V. (A se vedea a se vedea autori aceast ă privin t ă . petrecea o noapte ternplu pentru a afla dac ă s-ar fi pronanlat vreun oracol.

pentru ca orice arn ă reaL ă s ă fie gonit ă din c ă snicje. Vă lui cra luat dc la coslurnul flamentuiui lui Jupter. pretul Hind figurat printr-un as de ararn ă . cu laEa o centură iresut ă din Un ă de naie. string Ine ă ll ă rnintea era tot ro ş ie ca v ă tul. Trebuia să mai participe la c ă s ă torie cei care etnt ă rea mon. A dcua c ă să toric cra c ă s ă foria plebee sau prin coempiio. apoii oferea Jurione. Flameniul dial punea rnina dreapt ă a fetei In raina dreapt ă a b ălatului. dar si floarea de l ă rnitţă este o tradilie antic ă . era simboiut de puritate al linerei sotiL. a şa cum este ineIut pus ţ n criegetut inimii.cu p ă rut frnp ă rlit In sase cozi a şezate pe crestetul capului tn forrn ă lurn. iar solia dovenca sctava so[ului. Cei doi soli se asezau fie-care pe un scaun de aceeasi fo r rn ă. că rufa îi era interzts divor ţ ul. pronunta clieva cuvinte sacrarnenta. tn prezen ţ a magistratului si a eind cet ă leni rornani c ► re trecuser ă de vIrsta pubert ăţ ii. peste care era pus ă o coroni ţă din flori de m. care vegbeaz ă asupra c5s ă toriflor. a curnp ă ra..crifîcat se arunca sub altar. clar ş i cza rnai plAin val'oroa. rosu şi de la ca focul. Un putea s ă va loreze earn sase ecnfirne si tret sferturL Asul 87 . acoperit cu blana unei oi sacrificate. din vin induicit cu miere si ]apte. deci.Tinârn aş tepta. 1e.s ă moned ă roman ă .ghiran. In aceast ă c ă s ă tcre soiul I şi cump ă ra solia.se valideze c ă s ă toria. Be coronp era prins transparent.a noi Floarea de Inlocuieste floarea de m ă gbiran. spunind c ă fernea trebuie s ă coopereze sporirea să parl•cipe I a toate lucrurile sfinte: averii b ă rbalului. rile Deattfel virizarea cra sirnbotic ă . Vă lul acesta se nurnea nubre.eda ş i care intotdeauna şi vinz ă. irribr ă caU tunicâ a[Da.. Aceast ă coafur ă . Ea Ti era vInclul ă de tat ă ori de tutore. ca re era aclus ă prezentat ă rnireseI: de la aceast ă for a venit cuv'tntui confarreafio. a ei a venit si cuvintut nupticie. de la verbui emere. pHn cea mai grea.» Vă t nu se purta decti tn e ă s ă toriiie pairiciene Trebulau zece martori ca S. T1 cadrul acestor sacrificit conjugale f[erea animaki• lui sa. iar coalura de la vestale. numit ă far. L. La aceste tibatiuni se folosea si o turt ă dirz griu. c ă s ă torie.9. .

scolea din inc ă Uminte un al tredea as şi li-1 ofera. f ăcea parie dfn Ca sirnhol al dependenlei c ă reia ii se stipunea Un ă ra. irr SU ► S. Ast(el c ă să toria la rernani avea dou ă caracteristici. prin coemplio. r ă spundea b ă rbatul.o şesime de as. ea se . un'srert de as. Apoi.era divizat in sernrs > jurn ă tate de as: in o t reime de as. Infrat ă ?n cas ă . 0 asennenea întrebare nu s-ar (i pas unel fete Fata nob era mairoana.Vreau. e ă s ă ioria la rornani nu era considerat'ă decit ca o asociere care dura nurnai tirrIp cit Le plcea asodatilor. loate aceslea. •intreba vrei 1• marria farnilie[ nrrele? .raetehstic ă a acesiwi fel de c'a's ă torie corista irr faptui eâ fenneia aducea asui cu care era CLIT-riprat ă . unul dirrtre assten ţ i deş p ă rlea p ă rui al c ă'rui virf i•1 piirr3ba de şase ori pc deasupra eapului.Ornule. f ns ă .strIgind: La Tarasius! La Talusius! Am expbcat sernnifica ţ Ia acestai stilg ă t.Fenriele. . f ăcuse che( fase dup ă soMuj i clac ă corElisese un adulter S211 dac ă fermenbt. a dou ă sprezecea parte dintr-un as. r ă spundea fetneia. in ses. amindelA (01 alil de respectabile: c5Woria religickas. C ă s ă [oria se putea desface. s ă u.vise copiit. De aict era obice[ul la Roma de a se sruta femeile pe 88 .clucca direct ehlre penali. Din moment ce acordul era tuiburat. ă prin confarrOlo şe c ă s ă ioria prin eurnp ă rare. vrei s ă fii tat ă l rnele? — Vreau. mireasa cra uprit ă iu iata unuia (11-1 acele rnic# aliare inchinat zeflor nurnite care se infLineau la Pecare r ă scruce. !'ata din popor era marna de familie. Tinzira scotea un al dolea as ş t-1 o(erea zeHor. ea. so ţ ia curnp ă ra sotr ul. rrt loc de a fi [ă cute de juriseonsul. izr quadrans. tinerii [uau pe brale rnireasa şi o cluceau de la [ribunalul pretorului pin ă' 12 c ă rninul conjligal. inainle de a ajunge aeas ă . Tn cazul acestet castoffl intreb ă rtie pe eare Le adresau s0.ans. aşa în eaktate. famitie arnintea sclav-.[ intre ei se ! ă ceau la tribunarul pretorului.t. nu solui curnp ă'ra so(ia. Rornulus fRcuse o lege care perrnitea so(ului repud(eze solia dac ă accasta etr. .

libert aducea t ă'bli(ele continfnd actui de es ă torie ş i ie spă rgea in celor prezenti. dar. Tr: acest caz.so(la târâ rnotiv temeinic. solui cerea sOei cliefle easei ş 1-1. o vInzare o desf ă cea. sotul o dezbr ăca de toga curtezanelor. adev ă rat că . o vinzare a ineheiase. Divor ţ ul se numea difforrealio. Aceasta era repudierea. folosnd dreptul pe care acorciau ni şte!egiale lui Rornulus ş i Nurna. adică contrahul fui conlarreatio. jurn ă tate din bunuriEe sale erau date cealalt ă jurn ă tate inehinat ă templului CCICS iar solul Ţ ricffinat zeilor inrernukui. ca cump ă. sio. dac ă desf acerea c ă s ă tor ► el se datora neajunsudlor provocate de dar dac ă neajunsurile fuseser ă provocate de sc«. şi r ă seurnp ă rarea era simulat ă . fuerurilc iale.Drepkul acesta c ă cE era rnzi rnult decIt zra L111 drept — dreptul acesta i1 aveau dc la so( pin ă la veri. dup ă sc intoreeau la domicHiul conjugal. dar pe Plutarli 1n Via ţa tui Romulus. Spu[lus C3TvilLus Ruga. Este aspru. Este singurui exemplu de repucliere 1n decurs de cinci secole. so(1. spunea: Ferneje. 89 . Cato divortase de sotia sa. adio! Pleac ă dc aiei1 Atunei. pin ă la concumla unei jum ă t ăţ i din dot ă . Prima avea loc in Fata pretorului. prezen(a a ş apte cet ăţeffl rornarn trecut[ de virsta pubert ăţ ii. Apoi. Este totu şi. repudie solia pentru c ă .1l avea dreptul re ţ in ă o parte din clot ă : dc o şesrre pentru fiecare copil. era un caz in care ferneia i şi pierdea toat ă dota: aturici cind fusese stabi]it eă fernda cerrnsese aduLterui. rarea. dac ă fusese o c ă s ă toric prIn confarreailo. Înairde de a o goni. copili ră rffinInd ik1 coniinuare proprIetatea tat ă lui lor Totu ş i. Apoi era Si»irius CarvHius Ruga i ş i repudiase sotia. Ca s ă se asigure c ă ferneia rika b ă use v-in_ in anul 520 de Fundarea Romei.a ş ( o acoperea La e ă s ă toria prin coempUo. Dup ă cum existau dou ă ceremenii care legau pc tot a ş a existau dou ă cerernonii ca s ă îi despart ă .era sterif ă . !cruela lua dota şi p ţ eca. dac ă solul i ş i repudia.

de care ne-am dep ă rtat prin aceast. Cil excep(ia critneicomise de unul dintre soti. la Rorna. restituirea. Ati v ă zut Cezr i ş i repudiase sotia nurnai de tearna de a nu Ţ i fost b ă nuit ă . era o separare prin buri'â Înl. Era la mod ă purpura deculoarea cea mai vie. . existau trei modu. rria' roade şi numai eu stiu unde.prirnil s ă i st ă pini a unui sclav care rnai pl ă cea. eare era dezonorant ă pentru ferneie. d ă duse copii s ă n ă tosi? Drept rspuns.a? intreba un cet ă tean roman pe unul din arnicii s ă t. — B4 da. rspundea acesta. . el purta purpura de nuana cea mai intunecat ă . — Sandaua asta nu e frurnoas'ă . nu e nou ă ? intreba el. nu era cinstft ă . cu o sută sau dou ă satc la nut ă . divortatul Intindea piciorui ar ă ta sandana celui care ii pusese ţ ntreb ă rile. continua tel divorat.elegere si nu avea nimic dezonorant.. sa fie dus ă ia cizmar. Cato 90 . nu era kumoas ă . Istoria nu spune clac ă sandakle pe care L le trirnise cizmarur l'n locul celor pe care le prirnise i se potriveau rna[ bine acestui om atît de difieil de inc ă llat. vrern spunernoamenii imprumutau.Am avut motivele rnele. ceea ce nu era alteeva decit trimiterea inapoi la. adic ă de 1a virsta de dou ă zeci de XIX C3i0 era eeea ce sc nurneş te zikle noastre un original. tri Ultimii ani ai Republiefi. ca si la noi. clnd spunern toat ă lumea. nu era tin ă r ă . rlivor.dar. el iesea € ă ra sandaTe ş i Fă r ă tunic ă . La Roma se purtau obicet sandale ş i a tunic ă .Ei bine. .ă clisertaie rnatrinrionialâ ş i s ă -I relu ă m de unde I-arn l ă'sat. aproape rugin[e. dese ă ltindu-se.. S ă ne intoareern la Cato.Care moUve? Nu era onest ă . care era dobtnda legară .Asa.Adesea 5o ţu1 nici nu d ă dea vreo De ce ti-ai repudiat so . Toat ă lumea Trnprurnuta cu o dobind ă de do]sprezeee la sut ă pe an.u1 care.ri de separare: repuclierea. înapaer -ea femeii p ă rin ţ ilor s ă i. . ehvorlut repudierea deveniser ă tapte fiDarte-obisnuite. r ă spundea prietenul.

to rru g ă sea nimic preg ă tit. Izbueni r ă zbojul selavilor: Fratele s ă u Cepion eomanda un eorp de mie oameni. Prin aceasta dispUieu eelor eare îi admirau. Să fac. Calo refuz ă s spunind nu f ă cuse nirnic care ni.0 eeea ce le spuneau trirni ş ii 1ui Cato şi-i tratau cu dispret. Ca. serviciu unui prieten sau chiar unui str ă in pe care 11 credea cinstit. Atunci. De cele mai multe ori magistratii nu credea.spru cu care purta0 eu str ă inlis eă ci nu Intotdeauna unii 91 .i şi. nun~u-i pe Ueeare cu numele s ă u. Cate candida pentru bbrcir-Ea de tribun al soldaWor. de obice. fost singurui_ Plutarh adaug ă naivitatea 1ui obi şnuit ă : reu ş it. fă râ strig ă te sau rrienin ţă ri. la han i unde preparau masa. ciae ă nu. printr•un erort de mernorie. atit erau rnai sup ă ratt puteau Arn spus-e ă mergea Intotdeauna pe jos. aceast ă mustrare: — NeferleiWorl dezb ă raVi-v ă de felul a. se adresau magistratului s eare iî asigura locuint ă pe baz ă de ordin de cazare. Dae ă exsta hart.ntru ei onoruri deasehitc. el se supuse legt. spune Plutarh. Cu eft erau rnai mu]t recunoasc ă rrieritele comport ă rfi saJe. iî d ă dea o bueat ă de pă rnint sau o easă ca tezaurut aeorde un trnprurnut pe ipotec ă .stinclie. Cato se nrot ă ca soiclat tn rtndul corpului cornandat de frateie s ă u. Prin cornportarea era considerat ur< om tirnid SALI de conditie inferioar ă . atunel ei se duceau la aecsta. Dac ă 1n satul sau ora ş ul respectiv C2t0 aVea Nrreurr prieten sau pe cineva cunoscut. pcntru că acestia 11 se adre şau polificos.'imprurnuta ib'ră dobind ă . iar etteodat ă s eInd n-avea bant. Ap ă ruse o lege care interzicea candida ţilor să aibă al ă turi cle ei nomenelatori. Tri astfel eazuri i eind sosea. s ă salute pe toli eet ăţenii.erite vreo d. lat ă curn c ă l ă torea: Dis•de-dirrineat ă I ş i trbnikea buc ă tarui ş i brutaru] la baila unde urnla s ă Innopteze. iar et le adresa. sub GeNus. Cu tuate acostea magstra ţ ii veneau. Gerius acord ă premiul pentru vitejie ş i eeru pe. r ă ră s ă se se aseza pe bagaje şi spunca: — S ă rnearg ă eineva s ă -1 cherne La rn'tne pe magistrali.

Cato se apropla de Antiobia cind v ă zu un num ă r rn are de persoane a şezate de o parte ş i de alta a drumului: de o partc erau Uneri irnbrcali in tog de cealait ă parte eopii frurnas ImpadoWIL fa ţ a lar ailau b ă rbali imbreaV fin alb.ca mine ş i e ă uta(i s ă atenuaU prIn compartarea voastr autoritafea celor care eaul ă deelt pretext ca s ă fa de La voi. eare se ş i pregă ten să -1 primeasc ă ş i să -1 r ă spund ă la diseurs. ea de obieei. venind Cato. ii pâr ă si pe care a ş teplau pe drurn si. omul a şezat pebagajeera un eet ă lean rornan. vă cum sesim ţ eau magstra ţ ii ace$Ua care mfrau buc ă larul si brutaru] vorbiser ă strig ă te ş i amenint ă ri.Hot ă ri't s ă reFuze onorunite (. .avea s ă se aprease ă intre ziduriie eet ăţ ii. ee preg ă tea pentru simp]u ithert. n-al intnnit eurnva pe seniorui Dernetrius ş i n-ai putea s ă spui da' era departe? — Cine este seniorui Dernetrius? intreb ă Cato pu ţ in deseump ă nit« Cum. pe jos in mijioeul arnieilor s ă l elnisr a ser•itorflor e ă l ă rf. Pentru e ă magistralii ace ş tia erau provinelaH. ceea ce le-aU . spuse: . Anecdota CSie eurioas ă ş i arninteste de intimplarea cu Ciccro revenind 4fin Sicifia şi crezind c ă Roma nu se interease deeit de Intrind 'in Siria ş i eă l ă torind. este libertul lui Pompei ş tii cine este capul in jos deputa0i d ă n AnUohia: 92 Cato Mare! treeu. pe Jupiter! r ă spwnse Cato.are aveau s ă i se fac ă pregă findu-se sâ spun ă nu lacuse nirnic pentru a le merita. dat de bun ă voe. eeru prietenflor şi servitari[or sâ descaleee şi rnurmur ă irnpotriva bue ă tarului a brutaraLui eare ii tr ă daser ă sosrea sa ineognito.Ei bine. Înaint ă spre lumea adunată . forp. adie ă str ă lni. purtind eununi pe eap_ Cato nu se indoi un moment c ă tuat ă pregă tirea ateasta era pentru el l cunasc'Indu-se din timp in ArWohie a . foarte dispre ţ uil de Nu-1 euno ş tea pe Dernetriust . Tnehipui(i . Atunei. seniorul Demetr -Lus? Nu. un b ă rbaf min ă v nuta şi purfind pe cap a eununa.Ornule. primcau cu urni]inl ă mustrarca stă pinukd 3$ezat pe bagaje. itreb ă ornul cu nuiatra. lat ă i Tris ă . Se oprf. .

fflozoful disp ă ru şi l ă s' loc fratelui.area ira agitat ă de o lurtun ă puternic ă .a toslot opi kilan ţi.rea lui curn ar li f ăeut fat ă de unul clirr personajele importante din Rorna. nu se g ă sea in port nici un vas in stare s ă infrunte marea pe o asernenea vreme. care tr.. II imb• ă tO ş i-i aduse mari elogii. atunci clnd i se ceruser ă iniormalil despre Demetrius. oras situat 1n Tracia_ Cato lerg ă in port: ne amintirn eâ fratele acesta era tot ce iubea mai rnult pe lume. Apoi. dup'a' incinerare. Pompei. luindu-1 de rnin ă . pe ca re le amplific. cu un noroc nemaip-ornenit. iar suiletul s'u stoic avea s ă fje pus La o grea incercare. Cato ar fi trecut prin dur cenusa fratelu. 93 . De indat ă ce-I v ă zu. s ă u pentru a stringe aurul de pe stofele prefloase. dup ă ce klISCSC aproapegata s ă se scufunde de vreo dou ă zeci de ori. mari_ KiDar asta rzu este totut spune Plutarh. dup ă ce Cato se retrase. Afl[nd trista yeste şi vazind corpul neinsufleffl al fratelui 5k1. ivl.» Este adev ă rat că Ce2ar prelinse c ă . arse pe rug stofe prelloose şi-i ricticd tn piara publică din Enus un marmlnl dtri marrnura de Thasos. Cato se afia la Tesalonic cind afi ă c ă fratele s ă u Cepion 5e imbolnavise la Enus.'n bra ţe cu o durere din cele mai. Pompei se afla la Efes elnd i se anunt ă sosirea Lut Cato. ca curn adev ă rata durere era l'n ceea ce urm ă . Este adcv ă rat c ă atund cind Cato tl anunt ă c ă vrea să plece. care de obicel c ă uta să retin ă pe vizitatori prin Lot felul de insistente. unui frate disperat. insoUt de doi arnici si de trei sclavi.tri tirnpu I acesta il a ş tepta o mare durere. Cato se aranc inir•o corabie de rnarfa si. ajunse La Enus tocmai in mornentul cind fratele s ă u murise. care se topise la loc.corpulu neinsufletit ş i II strţ rise 1. El se arunc ă asupra . 51 apoi Cezar avea o limb ă attt de venhioas ă ! Dar P'ompei il r ă zbun ă pe Cato eu virf şi indesat pentru mica nepl ă cere care i se iniImplase La Intrarea in Antlohla. se ridică de pescaun ş i merse in •intImpina. de data aceasta nu . et lacu c4ettuieft 49araordinare peritru funeralile frcrfelui striu risipi p(i•furnuri. dar se ştie c ă Cezar nu-1 pI ă cea pe Cato.

adaugâ Plutarh. ins ă Cato rnai voi s ă olo şeasc ă serviciUe acestu:a 94 . 1nsk iat ă ce se Chestorii cei noi n-aveau cea mai slab ă idcc despre ceea ce trebuiau fac ă . acciasi 1ucru se intirnpl ă eu Cato. Lipsa Ltnuf vot. opizeci de ani rnai tîrziu r cerindu-le s ă fie ccea ee erau in realitate. atunci cInd pre1u ă funeţ ia.1 irG prirnire decit dup ă ce studiase ternein[c fegile ş i atribuffile chestorilor . cum Catulus insista: — PEcac ă dc-aici. pentru inFormare. trirnise o lectic ă dup ă Marcus Rol]ius. el nu-s lu ă •uncti. Cato a r ă rras neiriduplecat. s ă te dea a•ar ă . zu că -aveau cle-a face cu un adevă rat chestor. Func ţionarii aces(ia se coalizar ă impotriva lui Cato. iar pe un altul. A şa că . 11 trirnise judecat ă . el se adresau angaja. a ş. ins ă Cato destitui pe primul care fusese inv[nuit de fraucl ă prilej tmp ă r ţirti unei succesiuni. ş i. adic`a' ni ş te simpEi angaja0 in subordine. Impoiriva c ă rora ayea s ă tune si fuligere Isus. sau pun fictori. clicntui lui putea să [ie condarrmat. care subslituisc un testament. arit de puternic era inr ă dă cinat ă corup ţ ia 'inett Catulus continu ă apere pc cu1pab31 şi v ă zInd c ă . Func(ia de chestor avea ca principal ă misiune să constate cr. Acesta era un amic al Iui Catulus: al acelui Catulus pe care toat ă lurnea îl considera un orn toarte chistit. Insă acestla aveau tot interesu1 să rtn se schirnbe nirnic. cam nu puffise venî la vot pentru c ă era boEnav. unu1 din colegii lui Cato. ii spuse Cato.spuse nici Lf1a cuvint pentru a schimba h. Catulus jeşir ins ă ..tilor inferinri care nu se schirnbau şi care ţ avInd ş i practic ă indelungată.ct ă rTrea t atorfflui.9 c ă abuzurile continuau.m se foloseau banii statutui si să urrn ă reasc ă rntinxle ş i buzunarele ceror care umblaser ă cu ei. se bucur de plecarea «Ba Bietu) Cato! Inapoiat la Roma t candid ă pentru chestur ă şi o obtinu. se vă. El reduse num ă rutscribdor. eunosteau bine toate probletnele. Votul lui Marcus Rollius salvă pe acuzat. Catu1uS 1-a imp1orat pe Cato s ă -1 ierte.

es serib ş i reuză Incă pă (inare s ă -i pl ă tease ă leata. Xerrriple de scve[itate sf ă rimaFă ambi ţ ia delapkiatoriior; ei sirniir ă greutatea rrxiinii eare ti ap ă sa
der'enirâ lot atît de supu ş i pe elt fuseser ă cte rebeli, puriind la dispozilla Cato loate registrele pe eare le aveau.

XX
De atunet seerete. Ca.to rcu ş i datoria pubLic ă nt> rnai eunoseu

incaseze loatc surneic earc se datorau Republicit, achilind 51 toate dat‹.)rtHe care Ie clatorn Republica. Se produse o mare agita(le o mare utmire in potlog ă rille trttreaga populal,e roman ă , ohi ş nuit ă
oamentlor cu bani, atund e[nd se v ă zu e ă specuCart ţ ii care erezuser ă niciodat'ă n-aveau s ă fie obligati sâ pl ă tease ă impozitefe pe care le diatorau tezaurului publie fuseser ă oMigrati la piat ă eu vtri şi Indesat, jar cet ă (enii eare aveau crealc asup•a statului ş i erezuseră eă vaLoriie acestea se

pterduser ă , neptithidu-ie Niinde niel cu jurn ă tate pret, [51 v ă zură r ă scump ă ratecreanicle la vaioarea lor norninal ă . Toate acesle seiiirnb ă ri pozittve fur ă puse — pe bun ă dreptate pc searna Lui Cato, iar poporui, care vedea tn
el pe singuruL orn einslit din Rorna, incepu s ă -1 priveasc ă mare respeet.

Dar asta n-a fost tot. a'N4ai r ă mineau uciga ş ii lui
Dup ă eincisprezeee, dou ă zeei de ani de imou&late,

uetge şti ace ş tia se credeau in afarit dc ork.e prirnejcAe ş i se
bueuran de o avere f ă •tâ prin s1nge şi f ă r ă efort, la pentru c ă mulie eapete fuseser ă r ă scump .- rate dnusprezeee rnit de drahmk., adic ă vreo sut ă de rraii cle franci in banii no ştri. Toir i ar ă tau eu degetui > dar nimeni indr ă znea $ ă se at{n0 de CAki ii ehern ă , pe unul ette uniSf'{ in fala tribunaTelor

ea de(in ă tori de barti pubbej ş i-i pe aee ş ti mizerabili să restituie aurui şt Se produse apoi Conspira[la lui CaLiiina.
Arri vorbit despre rolul pe eare l•a jueat fiecare. Arn spus eurn, dup ă ce Silanus a opinat pentru discurs ntit de abiL despre nevoia supliciu,Cezar a ţ inut de indulgenţă , incit Silanus; clezmintindu-se pe el

a dedarat c ă prtn ulijrnuI suplidu

pur

simplu

95

exiIul, prntruc ă un cet ă tean roman nu putea fi condamnat la moarte. Aceast ă sl ă biciune il scoase din s ă rite pe Cato. El se ridică si tncepu s ă -1 combat ă pe Cezar. Discursul s ă u se găse şte in Saiustiu, Fiind p ă strat de igenograffl lui Cicero, S ă spunern în Ircac ă t c.ă sknografia a lost inventat ă de Cicero secretarul sâu, 1-.11HiLIS a fost cel care a stabilit regutile acestul sistem. In urrna cuvtntkii lui Cato, Cicero a avut curajul s ă porunceasc ă uciderca complidlor lui Catilina, iar Cezar, eare se ternea cauza l'ng ă duin(eisb" nu f[e acuzat de
complicitate cu şeFul comptotului, se repezi irr strad ă Se puse sub proteclia poporuluL Attinci dnd ieşea era s ă fie asasinat de cavalerii

arnici ai lui Cicero. Arn arnintit curn Cato a f ăcut să şov ă ie popularitalea Cezar,puntrid se distribuie populaliet o cantitate de griu tn va1oare de vreo şapte milioane de franci. Ins ă cu toate precautfunite pe care Je-a luat Cezar, el toi a fosi aCulat. Trei voci s-au ridicat impotriva lui: chestorul Novius senatord Curius,. Niger, tribunul Vettius
Cuilus Fusese prirnul care semnatase conjura(ia si prIntre conjura ţ i nurnise pe Cezar. Vetti ţ_is mergea mai departe: eI sustinea c ă Cezar era legat de conjuratie nu numai prin viu grai, dar ş j pr&I

scrs, Cezar asrau ţ i poporul asupra acuzatorilor. Novius fu aruncat fn tftchisoare pentru că criticase un rnagistrat superior casa lui Vettius fu invadat ă', pr ă dată , mobilele aruncate pe iereastr ă , tar el cit p aci să fie f ă cut buc ă ti. In mipocul acestor conflicte, Roma era foarte tulburata'. Metellus, nurnit tribun, propuse chemarea lui Pornpe ta Rorna, pentru a se ocupa de alte cuvinte so cerea un nou dictator Cezar, care cuno ştea incapacitatea Iui Pompei ca om pofittc. acord cu propunerea lui Metellus. Poate că nn s-ar sup ă rat s ă creeze un preeedent NurnaiCato ar fi putut rezista unei asernenea aUan ţe. Ei se duse la Metellus, dar in koc de a aborda problema cn brutalitatea lui obi ş nuil ă , el il atac ă u şor, mai curind rugindu-se, deelt certn.d, imbintnd rug ă min ţ ile
-

96

laude ta adresa farn1liei lui Metellus şi arn1n5ndu-i

aeeasta a fost totdeauna considerat ă ea un sprijin ai :aristoeratiei.
Mete!lus, ereztnd c ă lui Cato ii este ineă p ă tin ă . Cato se mai st ă pini putin, dar, cum ră bdarea se era

virtute care s ă -I earzeterizeze, izbucni dintr-o dat ă cu arnenEnl ă rt tinpotriva lui Meten.us_ Meteilus d ădu irnecliat searna c ă trebula s ă se recurg ă la fort ă . El i,i aduse sclavii La Roma şi-1 sfă tu1pe .Cezar s- şi aduc ă 5i er giadtatoril acoio. Cezar, care cu ocazia alegerii sa1e ea edil pusese s ă se lupte int re Ş 2se sute patruzeei de gladiatori, p ă strase o mare rezerv ă La Capua, Toti rnarli nobili rornaoi iş i aveau epoca aceea gladiatorli lur, a ş a eurn ifl Evut Mediu ducii sat.1 t ş[ aveau Arn v ă zut c ă gladiatori1 au f ă cut revolutia eare a pus sub ordineLe lui Spartacus clou ă zeci de mii de oarneni Dar Senatul publioă o 1ege prin care se stabilea eă n'irneni nu putea p ă stra, la Roma, mal malt de o sut ă dou ă zed dc gladiator1, Rezisten ţa impotriva lui Calo se F ăcea in rnod pubfic
In ajunul care urrua s ă se propună legea. dest ş tia binc cc perico} 11 a ş tcpta a doua Cato cin ă ca 4:1e obicei ş [, dup ă ein ă , adorml profund M.Inucius Therrnus, unuC din colegIi s ă t de tribunat, verfi să -1 trezeasc ă .

Arnincloi se indreptar ă spre Forum, insot doar de vreo doua- sprezece persoane Ajungl`nd acolo, v ă zură -irnecliat pericolut Forumul era pliri dc selavi inarma ţ i cu Wite de gladiatort purUnd s ă bli dc lupt ă , sus, pe treptele templulut lui Castor ş i
Pollux st ă teau Metellus ş i Cezar, selavii şi gladiator ii ocupau tot rcstal treptelor Atunci, Ca se adres ă I Ceza.r gi Metel. I u ş stligind

indr ă zneti şi I a şi ee sInte ţ i, at] strins oarnerfi Pnarmat i CLI s ă bii ş j plato şe, Impotriva unui orn swrgur neinarmat? Apoi, ridicind din unwi semn de disprel ral ă de
perkolul cu care se crezuse vor putca. tntimida, ei inaint ă ş i, poruncind s ă se fac ă loc lui celor carc

$'nsoleau, incepu s ă uree treptele sc fâcu Loe, e aciev ă rat, dar numar lui singur
toate acestea continu ă s ă inaintezc, 97

Pe Therrnus 1- 1 lInea minâ şi-L tr ă gea după eI, dar. tnalte de a ajunge tn clreptui vestibulului, ru sint h s ă -1 pă r ă seasc ă , in junse iri ra ţ a lui Metellus şi a lui Cezar ş i se a şez ă intre ci. Acum, sau nkiodat ă , era mornentui s ă foloseasc ă ror ţ a. Poote că ar fi făcut-o, cInd, cei cuprin ş i de adrnirraie fa ţă de curajul lui Cato, Incepur ă să strige; Tine-te bine Catcd Tine-te Wnei Stntem şi te vom susl ne. Cezar ş i Metellus l ă cur ă semn grefierului citeasc ă lextui Grefierul se ridic ă şi ceru Să se Fac ă t ă cere, dar tn morientuL cind se preg ă tea s ă iriceap ă lectura, Cato ii srnulse legea din iţrin La rindul s ă u, MeteIlys smulse legea din lui Cato Cato o smulse nou din mina 3uî MeteIlus o rupse. Metelluş curio ş tea legea pe dinafar ă , eI se preg ă ti s ă o spun ă in Ioc să o citeasc ă , dar T•errnus, care reu şise intre tirrip s ă se apropIe de Cato, se apropie prin spate de Metellus, f ă ră sa lie v ă zut. ş i-i puse mlna pe gur ă , impiedicindul s ă vorbeasc ă . Atund Cezar ş i Meteflus chernar ă gladiatord ş i scla.vii. Sclavii işi ildicar ă bitele, giadiatorii i şi scoaseră' s ă blile din teac ă Cet ă terni incep s ă s ţ rige insp ă irritntali şi se depă rtea• zâângaanâ Cezar ş i Metellus seindep ă rtează de Cato ca re, r ă mas singur, devine ţ inta pletrelor aruneate Impotriva lui şi dinspre trepte, de pe aeoperi şul Murena se repede spre eI, Et acoper ă Cu toga şi, 11 tirăşte In inleriorul templului, cu toate eforturile lui cle a r ă mine 'in ve ştibul. Trt rnorneritull aceIa, Metellus riu se rnai indoie ş te de succes. Ei face sernn gladiatorilor s ă - ş i hage s ă blile l'n teac ă şi sclavikor s ă - şi coboare btleie şi, profffind raplul că nurnai partizanii lui se g ă sesc In Forum, Incearc ă s ă oblin ă votarea Dar, dup ă prirride cuvInfe, este Intrerupt de strig ă te: — Jos etl Mete111,15! JOS cu trffiunuP Erau arnicit Iui Cato care pornser ă atacul ş i Csto care ieşise Intre tirrip drn templu; era 'fn sfir şit,

98

Senatul.care, ru şinat de t ăcerea sa, seintrunse

hotT- Tse

să Ndr1 1n ajutorui t u i Cato. Atunci se produse o reactkine. Cezar, prudent. disp ă ruse_

Metellus fuge, p ă ră se şte ROM8, pleac:j in As[a se duce s ă raporteze lui Pompei ce se petrecuse Forum Pornpei i şi aminte ş te de tin ă rul acela rigjd care vernse

să I viziteze ia Efes şi murrnură
-

rn-arn in şelat, e a şa cum [•.arn judecat

Bucuros de victuda pe care Cato o ob ţ Wwse contra Nţeteltus,Senatul voi s ă -1 pedepseasc ă pe acesta dIrt urrn ă eu infarnia. Cato se opuse. El ob ţ inu s ă nu se aduc ă

o asemenea injurie unui cet ăţean atit de (fistins Atunci a fost rnornentul cInd, v ă zInd c ă nu mai avea ce că uta la Roma, Cezar ob ţ inuse nurnirea sa ca pretGr pleca.se Pn Spanfar Îl vom vedea revenind ca s ă candWeze pentru consulat.

XX1
A ş adar, rivalii cu adev ă rat serio şi se gă seau acurn fa ţă 1n fa ţă , o mare lupt ă urrnind s ă Înceap ă rntre Pornpei, care reprezenta aristocra ţ ia, Cezar, care reprezenta

dernocra(ia, Crassus, care reprezenta proprietatea, Cato, care reprezenta legea şi Cicero, care reprezenta C1J vîntul.
Dup ă cum se vede, liecare i ş i avea puterea lui. Maj trehuia s ă se ş.tie dac ă Cezar avea s ă fie, sau nu, consul.

Trei b ă rba ţ i candidau pentru consulat cu şanse serioase: Luceius, Bibulus şi Cezar. Cezar I ş i pl ă tIse datorffie şi revenea cu miinile aproape goale, ins ă ca să fi putut fi numit avea nevoie de cel pujr1 dou ă 5au trei Crassus Ei imprumutase, la plecare, cinci rnilioane, £1 socufise c ă n-avea de ce s`ă se jeneze de cl: nu-1 restitutse banii, a şa că nu avea de ce se rraaG adreseze tot dup ă ce avea s ă fie numit consul, fieeare avea s ă vin ă , de ]a sine, s ă se ploconeasc ă irt la ţ a
ţ nsA Crassus astepta prudent.

Totusi, cei doi b ă rha ţ i nuri crau potrivnki.

infiuenţă , Pompei şi Crassti[, 99

Cezar prolita de influenta sa asupra lor pentru a da

o lovitur ă cle rnaestrun De cind cu afacerea CLI gladiatorrr, ef erau certa ţ i. Cezar ii Imp ă că, dacă nu in mod sineer cel putin in mod solid: din interes. Apoj 11 dnil pe Lueeius - Tu ai bani, ii spuse el; eu am in.fluen ţă . dou ă rnilioane nurnit. sigur?
— E.0 r ă spund. — Trimite la tnine dea dou ă milioane. Cezar ar fi vri,1( s ă trienit ă ia de tearnă ca Lueeius s ă nu se r ă zgindeasc ă . Dar ru şine aştept ă s ă se fad noap ţe atunci trimise s ă ia banH in co ş uri. eind fu in posesia lor, Cezar chern ă i4terpreIU.

Inlerpretii erau agen ţ i: de corup ţ ie. Ins ă rcina ţ i s ă facă legă tura cu conduc ătorii niul ţ jrnfi. - Incepe ţ i campanta, !e spuse e1, co ş u rHe care Hteau un zgoync4 rnetaiic: sint bogat ş i
vreau generos, Interpre(ii

in Urnpul acesta, Cato era ochii pe Cezar_ El anase cum i şi procurase banii, ş t curn ş i in ce conditiuni se f ă cuse ir4elegerea« El se duse ta Bibulus, unde se intlini
ce f ă ceau opozitie demagogriel reprezeniat ă prin Cezar.

amintirn ţ e conservaiori din acea vrerne: ffortensius, Cieero, Piso, Pontius Ac ţ uila, Epidius, Marce[lus, Caestius, FIavius, b ă trInul ConsidiL-15, Varrus, Su}picius, care oda( ă il fă vuse pe. Cezar s ă piard ă eansulaffil, şi, in stirşiti Lueullus. Fusese vorba de suceesul pe care Î[ avusese Cezar in
Forum şi 1n bazilica Fulvia. Se inf ăţi şase in togă atb ă , fă r ă tunieă . — De oe fă ră tunic ă ? iritrebâ unlii dri pe care 11 intfinTse pe strada Regia. trebuie ara'l ră niie poporului? r ă spunse Cezar. Paisprezece anl rnai lirziu, Antofflus va îi el cel care ară ta poportflui r ă nne lui Cezar. Noulatea pe care o aducea Cato era cunoscut ă.

Cuviritele «Cezar are bani» e ă zaser ă ca un tr ă snei 1n rnijtocui adun ă riL Vestea adusee Pontius Aquila,care a aflase de la imp ă r ţ iiorul iribuiui s ă u.

100

La Să ki Varro anurdr ase Îrnp ăearea Iui Crassus cts Pornpei. Aceast ă a doua veste produse consternare in adunare, Cezar dispunea de banÎ, nu mai era cu puHn ţă s ă
te sale, dar puten Face opozilie la alegerea lui Luccius.

C ă ct Luccius. nurnit, ar fi fost toturia cu Cezar,
ffibulus, centra; 13jbulus, ginerele lu# Cato, numit

irj Iueut !ui Luceius, ar Fi neutralizat influenta demagogu lui. Z ă rindu-1 pe Cato, top se strinser ă in — Ei? 11 intrebau tofi, din toate p ă ri,ile. să u,

— Ei bine, spuse Cato, prezieerea liri SyiLa este pe
eale a se realiza, s'int mai multi Marius in omul acesta eare '17şi poartă eentura ca ferneile - Ce e de F ă cut?

— Imprejurarea este grav ă , spuse Cato, dac ă t ă s ă rrE ajungă ta putere acest veciti cornplice al lui Catiiina, RepubUca e pierdut ă . ApeEÎ, ca şi curn s-ar fi ternut c ă plerderea Republicti
n-ar fi fost un motiv sedos pentril unii din cet cle Fa ţ a, ad ă ugă :

-

Dar rru nurnal Republica e pier dut ă, ci şi inieresele

vonstre sint in pericei, vilele, statulle, tablourile, piscinele, rnrenele pe eare le hr ă rri ţ i atita grtj ă , banii, bog•ia, luxul ta eare va trebui s ă renunlati, toate ace-

stea sînt promisc drept recurnpens ă cefor C3Fe VOr vota pentru Atunci, un oarecare Favenius, arnIcal 3ui Cato, propuse 0 acuzare de corupere de sufragii. Pentru aceasta existau irci legi: legea eare contlarnna pe corup ă tor să pl ă tească anual eite tre -E mîi de sester ţ i iiecă rui trib; legea fui Cicero care, pe ftng ă aceast ă arnend nurn ă ru[ triburflor din Roma, rna i
ad ă uga zece ani de exil; in sfir ş it, legea CaIpurnia, eare cuprindea fin aceast ă pedeaps ă pe to(j cei care se tsaser ă sedu şL

Cato se opusu, ins ă , acestei - S ă - ţ i acuzi adversarul, laseamn ă să te recurEo ş ti spuse el.
Acela ş. «ce facetn?.» se auzi din nou. — Ei! Pe Jupiter! facern Ş L noj ceea, ce face eI!

spuse Cicero. Dac.ă rnetoda e bună pentru cl, s-o folosirn ş i nei trnpotrjva 101

Ce spune Cato? fntrebar ă deodat ă vreo trel-patro voei Cato se gindea Faceti ee propune Ciceroi spuse el. Filfp 21 Macedoniei nu cuno ştea cetate de necueerit dad putea s ă trimit ă acolo m ăcar m ă gă ru ş increat cu aur. Cezar ş i Luedus cump ă ră triburile: s ă supraljejt ă m ele vor Ii ale Dar, bine, strig ă Bibulus, eu nu Sint atit de bogat ca s ă eneituiesc eincisprezeee, dou ă zeci de milioane de sester ţi tritr.o alegere asta e pentro Cezar, care n-are o draton ă , dar care dispone de twzunarele tuturor eă'mă tarilor cfin Roma. E adev ă rat, spuse Cato, dar noi la un Inc vom rnai bogati decit el, lar dad nou ă ne lipsese ajotoarele partieuiare, V13111 lua din visteria publică . Haideti, f'iec.are s ă - şi lixeze coniributia.

Fieea.re se tax ă . Nici

Velleios nu spon la

sunrl ă se ajunse dup ă aceast ă coleel ă ; dar se pare eâ fusese destul de mare, perilru c ă Luedus pierdu, îar Bibulus Eu nurnit consul Impreon ă Cezar. Odat ă ajuns la putere, Cezar atad problema legii agrare. Fiecare, pe rfind, se lega de aceast ă lege pentru a- ş [ reinnoi popularitatea, dar i şi gă sea moartea. S ă spLnem, in putine euvinte, ce era legea agrar ă la rornani: vom vedea c ă nu sem ă na deloc cu ceea ce ne Inebipuim noi.

XXII
Dreplui de r ă zboi din antieffitate, mai aies ani dup ă Fundarea Romef, nu l ă sa niei o pruprietate ceLor Teritoriul eucerit era imp ă rtit in trd p ă rţ i: partea zeiior, partea Republicii şi partea inving ă tori[or. Accast ă din urrn5 parie se distribuia veterarfflor şi in

ea se stabileau
Partea zenor era atribui -tă ternpielor ş i a.drninistrat ă de preolf_ Mai ră mtnea partea Repubficii, agpr pubHcus.

Inchipui ţ i-vă ceea ce trebuie s ă fj insemnat accast ă
parte a Republicij, ager publicus, dup ă ee secucerise toat ă Halia şi, clup ă Italia, Greeis, Sicilla, Spania, Africa şf Asia. Et reprezenta un imens domeniu care r ă minea 102

ovzul. clar sc crescur ă vile de a se cultiva griut incetul ineetul. dupYi vitele pe eare trebuia Or. ş ase turme nu trebulau deeit tret. cind sau şase sclavL Dealtfel > areridele se pl ă teau Republicii in natur ă .•1 pe care putea doar s ă -I rrichirieze. pentru a p ă zi trei. acolo s-au crescut purci era un avantal pentru a ara. cra p ăş unatul P ă rnintui [u transforrnat irt p ăş uni [ură aduse lay ăş unat oi ş i vile Au fost regiuni pentru care ruci nu s-a facul efortul de le preFace trt p ă sunf. lernnui curnprat. cinei. cum s ă pretinzi oale Cil Vjn drept pentru clott sau trei pogoane? La inceput se arend ă pe cinci şi zece arfi. care obscrvaser ă ta ceabuzuri ducca aceast ă siare de lucruri. capete vit ă . din zece zecc ani. nurn ă r de le hr ă nească. tnchiricrile pe zece ani tn inehirieri pe clou ă zeei de ani şi. ins ă rnIna ş t eulege recolta de pe o suprara ţă de patru sute dc pogoane ar fi trebuit zece cai şi douzee( de sclavt. lernnut se fkur ă pl ă ti eu grtul. poporului. se pitir ă arendele a şa eurn arn ar ă tat rnai sus. şi anurne. pe cinci ani se transformaser ă inchirLeri pc icee ani.1. dorneniu ina[terabil pecare Republica nu putea sa. o sufâ capete de vite Aceea şi legPbbriga pe ferrnicri 5' ia In serviciul lor un 103 .necultiva t.1] ş i Cr. I ăcu. se eump ă ră grlui. cInd Tris ă fu evident ci ş tiga rnat mull cre ş terea vitelor deeit cu gricultura.tru farrniiite de S ă se creeze un fe! agricultori care s ă scoatâ din acest bogat pknint a[ Italiei dou ă' sau trej recolte pe an. Care era spjritul legii care autoriza inchirierea acestor p ă rninturi? micl terrne pen. Este de la sine in ţ eics c ă aceasta d ă dea rnult de tucru agen ţ ilor Republicfi. a ş a curn se pl ă teş te ş i aeurn tn Aceast ă arencl ă era: o zeeirne. patru. patru. se ajunse ls inchiricri errifiteatice. pentru pUntnturile care se puteau ins ă rninta o einckne pentru p ă duri: pentru p ăş une. La [errnerii i şi d ă dur ă searna c ă exIsta un lucru care perrnEtea rnai p4ne c•e!tuieb care producea rnal rnu]t decit agricultura. o lege prhi care se interzicea s ă se ia in foLosin ţă mai muit de cinci sute de pogoane ş i s ă se creasc ă mai mult de clnei sute de vite rnici. CLI Q\ş 2.. s ă se realizeze ceea ce se face in Fra* dc cind cu divizarea propriet ă lii: ca trei sau patru pogoane sâ •poat ă hră ni o Dar n-a fost asa.ser rnai mult.

imaghla ţ i•v ă strIga.ă bunul loc plae. Dar nimic nu se respecU din toate acestea. 1n $imp difercnt ă. Selavil. Or. o einci sute. el credea in armat ă şi voia 5 . Chcstorii prirnirâ oale cu vin ş i inchiser. se posedau einci sute. prIn tranzactii irauduloase sau trectndu-se excedentul pe capul prietenifor.reprczenta Intre trei sute pairuizeei. să se rezflieze arend . adic pcntru ratiuni supedoare. dccirnat ă neincetat.tele de diRperare pe care le scoaser ă ace ş ti falsi proprietari clnd se puse problema. in Iirnp ce. douâ mji. a şa eum il ar ă ta in realitate numele. zum era Firesc. ca. el g ă si rn Cicero un opozant. adic ă de la vreo patruzeci d.1 ]oc de cinci sute de pogoane. Pornpd.. zece mii de pogoane. Supraveghetorii furâ inclep ă rtali. pentru salvarea patriei. care ar Fi Fost chestorul atit de r ă u ceU ţean ca fie de acord astbel de dezeriarc favoarea patriei? Seinchiscr ă ochti asupra Hpsei supraveghetorilor eurn ochit ş i asupra restului. ei le ridicase de ia cineizeci La o sutâ treizeci şi mflioane drabme. treF sute cincizeci de milioane 104 . Or. omul jum ă t ă tilor de msur ă . o ruie. în loc de o sul ă de capete de vite mari si cinci sute de vite mici. Cicero. sub pretextul serv!ciului militar.ş i trizestreze solda ţ ii Dar. lui pisa de popor. ca sâ inispecteze le supravegheze proprtet ăţ ile.11 tin toate acestea inainte de toate. Oirupotrhră .rile pe care se Înterneia toat averea tor si ce averd Fratii Grael9i tsi pierdur ă viala La Îrzapoicrca sa din Asia. Pompef arnennlase Roma cu o legc a. popula ţ ia Hber ă . care nu erau chumati sâ poarte arrne. se ajunse s ă se detin ă . se iatrnuEitirâ dup. un FeE cle Odilon propusese s ă se cumpere p. apartinea natiunii.e m[lioane la o suU opt milioane de frand.rnintu! Barrot al timpului sî nu s'a` se imparU. reprezentantui arlstocra ţ ieLsesinehisea destul de p. mergea spre disparii[e ş i se ajunse ]a situatia ca' eet ă tenii eel mai bogati ş i rnai onorabrn shrsir ă prin se considera ca propHetari ai acestui p ă rnInt care. e! voa Foloseas pentru cumpă rare veniturile din vi!torii eind ani ai Să spuncm trcac'ă t c ă Pompei aproapc dublase veniturilc statului. o rnie.grar ă .anumit num ă r de oameni liberi.

eare g ă sea in ea reaEizarea dorintei Iui.sselmpatrjva propunerii Iui Pompei si a şa curn se spunea in timpul guvernelor constitutionale.» ş i. Cezar ajungea acoIo f ă r ă s ă produa Republicii niei o nernui(urnire. trecuse la ordinea de zi.Aceast ă nouâ preterWe mare Desigur. devenind cEin ce in ce mai puslie. Cato Q spunea cu voce tare. ca.rie pentru 1nterneierea de caIanii 1n eare aveau s ă -si Oseasc ă loeuf soldaW care cuceriser ă Asia.n Eoc d[ntre cele rnai frumoase si pe unut din ce ţ e mai boRate p ă rnInturi ale Ea multumea pe Pornpei. lumea se terne de Iegea agrar ă . legea lui Cezar era cea mai bun ă care fusese fâcutâ pin ă atunci. După cite se p ă rea. el imp ă r ţ ea ager publicus ş i in special Campania celor care aveau trei sau rnai multicopi. FC sc tcmca dc popularilatea lui Cezar. infr-u. dup5 Cum sc vede. intereseEe poporului fusese pa el eu a[e arrnatei. de Dio Cassius. irilr-adevr. lar pe de aEU parte itaIla. a1ar ă de Senat.Senatul se ridie. cra sansa' enorm ă ca accIa sâ ri rost Cezar.sita'. nu se putea spune eeva r ă u despre aceas1 ă legre eare mul ţ urnea aproape toatâ lurnea. Erau vrernea aceez o mul(ime de lene ş i de infornetali care ar fl trebtflt Inclrurnati spre munea elmpului. . Capua devene. era popularitate de care s-ar Ci bucurat ceE care ar fi reusit s-o aplee Ş i. Ea aproape c ă 11 mul ţ urnea si pe Cieero. ra. Ins ă pentru c ă ag-e• publicus nu era suficierrt. Ă vem fa ţ istoria consuLatulai tui Cezar. dou ă zeei de mii de talanlE.ruia i se f ăcea o magnific ă colonie. s ă u ş i reluase problerna de unde Cezar sosise . atilea interese erau legate de abuzuriIe aren2iIe ernfitobee despre care v-arn f ă cut o idee! dar ceea ce era mai de ternut. trebuia sâ he repopulaM. se currip4ra prnint de la pariculari la prel de cens.Cczar propuse o Eege agrar ă fârâ cusur. banii acetia trebuiau şă.a eolonie roman ă . Iat ce citim: . trebuie_ s-o spunern. Ea satisUcca poporul. de uase l05 care se . banii adu şi de Pompei din r ă zboiul Znipotriva lui ivţ itridate. adica recompensarea armatei pe care o comandase.

.! roage pe Bibulus. trebuia s ă se fac ă lurnin ă in jur. dup' cum se ş ties colegul 1ui Cezar nurnit Bibulus. — Cum? Initreb. 1n rnornentu[ acela Crassus ie şea din Senat. particrip si eu. eu o voi ap ă ra cu sabia si scutul. banii. uneste-ti rntna eu noastre. Tot Senatul era potrivnlc. asa curn spune proverbull modern ş i clill trebt. dar o respinser ă prin vot. dar susţ ine? intreb ă Cezar. El cit( Ţ egeo in plin Senat. Vocea acestor oamen1 la un loc valora un rriiliorr de Odata' alianta dintre Pornpej.a. pentru ca Senatul sâ g ăseasca in eL intruchiparea rezisten ţei sisternatice. dac ă cineva o va ataca cu sabia. Senatul era pierOut. ră spunse Pompei. Ei avea trnpotdva so popularit.tea.. Din acest rnornent dateaz'ă era primului friurnvftrat. zise e]. Fii linistit. 13Fbutus rezist ă .0e s ă •l spus şi vreun proverb din antichitate. — Dac e vorba bine. ffirect. care se declarase cu lotut Imputriva lui Pompei şl care. Cezar ii intinse mina lui Pornpe. — 01-1 1. r ă spunse Pornpei voce tare. Cezar se bot ă rl să apuce taurul de coarne. Cezar nu voise s ă foloseasc ă for ţa. Atunci. — Da. adic ă Crossus. apoi după lectur ă interpel ă . Bibulus si Cicero. La triceput. El veni spre Pornpei care a!-n spus că se Imp ă case datorft ă lui Cezar.ă Ceizar. Toti o aprobar ă Efin cap.Nurnai c ă . Cezar Crassus intă rit ă prin jur ă rnInt. curosti legez mea.o problern ă care i l interesa. spuse Cezar. adic ă pe Pornpei: geniuL adic ă pe Cezar. Bibulu. Pornpel intinse mina lui Cez2r Poporul aplaucl ă v ăzIncl pe cef doi Înving ă tori că se intr. o aprobf. sistematic. Cezar iesi inainte ş i se adres ă lui Pompei: — Pompei. pe toti senatorii. o intelegere.s se opuse legli. pe rind. Ek puse poporui s ă . Ostiiilatea aceasta era Fncarnat ă in persoanete lui Cato. dup ă ce 106 .

De unde venea aceast ă Bona Dea? Poate din lndia şi in leg ă tur ă Cu aceasia ► orn spune imed iat citeva cuvinte. 0 piatră . so ţia lui Saturn. matricea urnanit ăţ ii. tn loc a fi gine re le lui Cezar. p ă rnintui care poart ă rodul ogoarelor. — 01 Republică f strig ă Cato. eta dup ă toate aparen ţele. In timpul acestor s ă rb ă tori erau indep ă rtatt to ţi b ă rba ţ ii. urrtInduse. Mai fost vorba se int ă reasc ă particlul prin aHan ţ e. a şa că rnerit ă ne ocup ă rn puţin de el La Rorna era o s ă rb ă toare ţ inută mare cinste: serbarea lui «Bona Dea». ci chtar şi animaieie de sex h ă rb ă tesc si statuile purtInd a tr b utele Gne era aceast ă Bona Dea? R ă spunsul este . pentru speciali ş ti. so ţ ia lui Faunus. soţ ia lui Vulcan. Cepion. Cezar se ca's ă toil fata lui Piso_ Piso va [i consul anull urm ă tor. pentru era Ops. ţ ns ă tn[Mi ş area ei simholic ă se afLa la Pessinonte. dar nu nurnai ei. dar aceasta era .dintre cele rnai di [ici le nu. iat ă -te devenit ă codoa ş a. 694 şă &95 de la fundarea Rornei. dac ă se poate spune asa Pentru unîl era Fauna. generatoarea pasiv ă . sub pretext c ă solia Cezar nu trebuia nici m ă car b ă nuit ă .să turiU cu PornpeL se as ă tort ouat ă a I ui Pornpet. pretor sau consul. pretinzind c ă [usese r ă u recompensal pentru acest devotarnent. Pompei se c ă s ă tori cu fata lui Ceznr_ Cezar i ş i repudiase s02. c ă zuse din cer st 107 . or. care era logodit cu [iica aui Cezar. sau Maia. se bazeaz decit pe Boria Dea.ului 693. opinia vutgara'. luna ianuarie a an. filea Lui Pornpet.ip ă cu. s ă rb ă toarea se organizase tn casa lui Cezar. c ă. s ă devinâ cumnatui s ă u. era Terra.rn ann spus. D ţ.ora ş din Galatia. De ce fusese b ă nuita soţia lui Cezar? spunern Ornui care a comprornis-o va juca un ro destui de ciudat 1n evenimentete din anii 693.fusese ornui s ă u credincios. Locul de desf ăsurare al acester serWi era intotdeauna casa vreunui rnagistrat impor tant. 'it devenise dusaran. Pornpei ist repudiase so ţ ia b ă nuit ă si dovedit ă a fi fost arnanta lui Cezar. iar provinciiie şi consulatele ni ş te simple daruri de nunt ă . sern ă nind vag cu o statuie.

g cu s•oara 1n bazinUi din pareul Este de la sine trieles că actizalia c ăzu. Odat ă adoptat acest punct.şi reia d. Claudia Quinta se duse la Tibru. izvor de bran ă . dup ă toate probabUit ă We.clevenise oNeetul unui rnare cult din partea gala ţ ilor_ Unut din calculele romanilor era de a coneentra zeii panteonut lor. Era tocrnai 1n morrientul cind Hanibal &istalase tab ă ra la porţ de Romei.nevinov ăţ ia fă eirui eoraffia s ă . India considerase universul ca produsul a dou ă unul b ă rb ă tesc allui fCITICit5C. naga se opri ş i rtu se mai urni nici ru ă ear un pas. care ş i-a luat.şi dovedeasch. un tempiti pe muntele Aventin. Evenimentul vcriea curr3 nu Sc putea rriai bine pentru a reda uuraj rornarntor. Chiar in aceea ş i sear ă se puse In virizare eimpui pe care acesta i şf a şezase tab ă ra ş i se stie e ă se pruentar ă o mui ţ irne de curnp ă ră tori. tn Marea Th-eniari ă ş i. Corabia o urm ă cu doeilitatea eu care navele in rninatur ă urrneaz ă eopni eare le tra.. Vreli eunoa ş teli drurnui pe eare 1-a pareur rtaV3 dc pe maLuE pirii3 la Rorna? Citi(i-I pe OviditL Puteti s ă urm ă . 0 a ştepta moarkea. pe rnalurile ca'ruia tntindea Rorna. Ea se okr1 s ă . pentru Bona Dea.. vaea. Care era. ajutorul pInzelor. Propunerea ei fu acceptat ă . Ei trimiser ă o deput ă tie solernnil la Ăttalus ca Să -i cear ă statuia. str ă b ă t'ind strimtoarea Mess1na. ei centraii4au in Rorria nu numai ci intregul unvers.şi respectase jur ă tnintui. leag ă nuL aceslui cuIt? India. 1n acesta. pin ă ta insula sacr ă de pe Tibru. Fusese b ă nuil ă eă nu. Tr ă ia atunci La Roma o vestară nurriită Ciaudia Quinta. Tndia . se rictic ă urrn ă toarea tritrebare: 108 .10 nava in Marea Egee.rurnut. ca sirnbol. Attatus Le. fri sfir ş it. dup ă a]tii uri bloe rnagrietic. iar reputatia de castitate a vestalei Cfaudia Quinta se r ă sp'indi iri toat ă Vestala ridic ă la Rorna. rnIsfericasa stenunâ a genului uman. dedicat ă lui Eseulap. I ş i legă centura de eatarguJ vasuLui şi trase. n[d ajutorul vtsielor. pred ăr arnbasadoriCor piatra sacr ă dup ă unii urt rneteorit. Acoko.

Milioane de partizani sprijineau principiul conti•ar. aritndoi fiii regelui Ugra. mezinul se declarâ sus ş i lare pentru Pracrifi. a lost rriai in•uerrt actul pe care 1-a s ă vir ş it dind nastere universulLU? Ete iswari2. a !ost obligat s ă se pronunle asupra unuia sa. cel mic. dintre principiul brb ă tes. fin sirnplele rug ă ctuni? Trebute separal sau eentopit care sint onorall? PrIncip[ul bă rbtesc trelbuic s ă aib ă un aitar la care s ă venerat de b ă rbati? Principiul lernciesc un altul la care s ă fle adorat dc ferncii? Sau. CeI rnare. El se pronunl ă in lavoarea principiulLfi b ă rb ă tesc. stabili anterioritatea acestua asupra (emiesc si proclarn ă dorninatia acestula asupra sexuLui ferneiesc. pe tnai-rnacii statului. n-au putut. dar ei strigar ă că aceasta insemna tiraffle. s ă se inteleag ă pentru a dornni i'mpreun ă ş i de aceea imp ă rW imperiul ladian: cel mare se numea Tarak`hya. asa curn se ra infinipla rnai cu Eleocle ş i Polynice. sâicâ pentru principiul b ă rb ă tesc. a trebud sustinut ă de sacerdotiu.emeiesc ivră constrtnşi.tn aclul generator care a produs universul. Partizanii principiului F. nurnele b ă rbă tesc? Esie Pracrffi. poate existc altar unic la care lerneile şi b ă rbaUi să venereze cele dolA principii Trnpreuri? nu se uite că ir1 aceast ă vreme imperiul 1ndian se intindea pe o mare parte din glob. A Fost nevoie s ă se re uirgă la fort ă : tegea ii imprumut ă rn ă retia ei. ş î ocazia s-a prezentat. pe proprietarfl bogati şi 109 . Sacerdoţiul. C ă utati in Scarzda-Pousana şi in Bri2hrnanda veti vcdca doi prin ţi din dinastia dornnitoare.urnit prirnul Ia sacrificiile publice. care a los principiul eme s-a supus celuilait? Care este facultatea inFerioară in rang? Principlul b ă r-DMesc a preeedat femeies? Principiul [ernciese a precedat prineipiul b ă rb ă tesc? ş i care. Cel rnare avu de parlea lui sacerdOul ţ care ii conUrrn ă deciara ţ ia. Intr-o asemenea situatie era destul s ă se prezinte pentru a izbucni revo4a. Hot ă rirea ţ dat ă tn ciuda opozitiei acestora.c ş i prinelpiul feinelesc. solicitat. in imnurile re[igioase. Iswara. nurnele ferneiesc? One trebuie n.0 altuia din ce[c principii. sau principZul fernelesc. crezind c ă face bine cbernind reIlWa în ajutor ţ declar ă eă cra in mod neindoos pentru zeul su.

aceşti patiis partizar0 lui Ir ş u i şt tuară ca sh-nbol. Cititorul să ne ierte aceast ă rnică dIgresiune eare a costal. De aid dublul nume eare Ei se Primul provenind din condi ţ ia lor pallis. al doilea. delicate. muneîtorli. ca steag facultatea ferninIn ă›.ape toţt eei eare depindeau de ace ş tia. drndu-t acestea nurnele de ParUsihan. 11 indrum ă ni spre el pe 110 . aElli niş te [aIngogii imilate dup ă eele de la Teba şi Menifis. proletarii şi pe to ţ i eei care ţ ineau de ei 1n ► reun lel. pă stori ş i apoi pasiori. delleat şi ferninin. la babi[onieni ş i la fKglent. Tată de ce. Milydha la bablionleni ş i la apoî. ferneîle aveau tot interesuL sâ pa'streze seeretul. pas ă rea Lui Venus. din aceast ă eauză o supunem diseu ţ iel mitolcglor cu toara Increderea. ca drapel. eare era sirnbolul eutfuluf lor: aceast . lat ă de ce purpura eare se curnp ă ră de la Tyr era simbolul suveranit ăţil. Unii pretind c ă s-ar să virş it rfi ş te dansuri obseene. Boria Dea. el insu ş i cuvint rnelodios. iai ă de loate n ă seoeirile noi. spunern acum ce se f ă cea in aceste serb ă ri ţ richiriat ]a Bona Dea. ferninine erau luaie din Ionla. steagul lor este roş u. Mama Bun& Zeila Bun(1. iată ce porumbeful. . nume sub care vor caloniza coaste Asiei i'vhd a unei p ă rţ i din Grecla. de ce in Egiptul de jos. faeultatea fen-iininA trece inaintea laeutt ăţ ii rnasculine. printr-o miste-rioas ă wincident ă cu simbolul lor. dad a extstat cumva. Este greu de ş tiut ce se fkea cadrul serb ă rilor inet-dnate Bona Dea. din care se va face PaiesUn. provenind de la credînla ior.lacultate se nurneste yony. zei ţ a Ma. la Roma. yony. se nurnea yonch. rnezinuf avu de partea lui clasele de jos. dup ă toate probabllit ăţ ile. De aceea. rn2i clar. Era interzts b ă rba ţ lior s ă p ă truncl ă acolo e ă el. la tebaM. partizanti 1ui Ir ş u fur ă' nurniti cuvint sanscrit care insernneaz Acesti păs(ori. iat'a tn sfir ş •t. Juvenal explic ă. in limba sanserit ă . nume cu care sint cunescu ţ i tn isturie cu care intrat in Egipt. in Persia şi in ludeea. nurnindu-se zeila hsis. yongas. totu ş i pulina mune ă . ş i pe eare.

eind.. cel rnai mare btrfitor al vretni[ 52 le. ca detest ă Ei bine. scri$oare particular de acum aproape dou ă mii de anL B ă rbaiul surprins in casa lui Cezar era Clod[us Am mal spus noi eite ceva despre acest ilustru liberlIn eare. timp de eiteva a lormat oWeetul tuturor con. iat ă cum raporteaz ă Gcero ateast ă intimplarc in Scrisaara sa eă tre Afficus. sau rnat bine zis Porupeia. moment Cred e ă ş tii un b ă rbal. deetaraUa pontifitor c ă este sacrlicgiu şi câ.ului acest saerdegiu. Ne amin[im e ă fusese trimis impoiriva gladiatorilor. Dar. A ş a că rfu eAte nimie surprhu ă tor ifl laptul e ă Cteero.versatii lor ş i a tuturor şu şote[iLor. sojia lui Cezar. am mai spus câ apar ţ inea rarnurei Pulcher din nobila lann[iie Claudia $l am mai spus palches Insearin frumos. prevenindu-i.ei. prieepi? nult inehipui eurriva e ă initiabva apailinut vreunuia din ai noş lri Comunicare din partea SenatuLut la pontiF.ia de Ia ineeput saerffieiul iar Cor€tfficius a adus la euno ş tinta Senzi. IrleghIzat in fernete. totu şii este eurios. se eelebra. ]a Cezar. s-a iniîmplat muit ea luerul acesta să duc ă mai departe deeit las ă să eread ă tn. s-a streeurat in easa Cezar i. CorMfielus. tneit vesialete au trebtfit s ă . este eaz de aeVonare in justilte« leOtur ă aceasta ş i in virtutea unui senalus consult.. din 25 ianuarie 694 1-apt urit ş[ m ă tem foarte «Apropc. trebuie s-c reeunoa ştem. şl asta toernai in mornentul eind se oileia un saerifiem pentru popor. prin urmare. vremea iuf Cezar şt a lui CatilAna.ade ţ cu vreo ş aizeci de ani inaintea erei noastre. misterele acestei Bona Dea. se r ă spindf vestea câ un b ă rbat deghizat in !ernee rusese surprins in rnii[ocul matroanelor A fost un seandal jrnens. Cimpul lui Marte şi Via Re&.titorit interesafi. Florus spune iusese Clodius Glaher. ea a f ă eut mare dup ă cum e trilleres. eleei. se public ă un reehizitoriu şi Cezar I şi repudiaz ă lată vestea care preoeupa Rorna pe la Ineeputtd iunH lanu. i .a dat 11A Atticus aceast ş Lire. c ă Juvenat. dar Tit Liviu . merita titlui dc rege al dezm ă latilor. curn am ziee noi azi. reg ă se ş ti aceast ă formidabil ă care agit ă deopotriv ă ForurrLul. deodat ă . a eanearwrilor. totuşi.

care se c ă s ă torise cu Marclus Rex — nu uita ţi numele de Rex. c ă să torit ă cu Melellus Cele. c'ă reia i se spunea Quadranaria. so ţ ia lui Cicero era geloas ă . 1n schimbul favorurilor ei . voise s ă fug ă . despre Clodius. dar revenim — fat ă ce se spunea fn gura mare la Rorna. OT. Incliiser ă u ş ife r apof incepur ă caute a ş a cum caut ă ni ş te fernei curfoase. marna lui Cezar Atunci. Chudia.. pentru c ă unui din arrran ţ i iî promisese. cu barba abia spera s ă rIU fie reeunoscut. apoi. c ă ci Cjcero va Face aluzie la e ţ imediat —. Cine putuse convinge pe Clodfus se deciare de parlea lui Pornpei. ştfind despre ce este vorba. dar ri trimisese a pung ă plin ă cu quadrans. socruf s ă u. de care era indr ă gosfit Cieero ş i pe care Terentia. el r ăspunse cu greutatc. adk ă cea mai mic ă moned ă de aram ă . Curn Fusese prins Clochs? Iat ă ce se povestea in leză tur cu această intirnpi are: Tndră gosflt de Pompeta. mai r ă msese o a patra sor ă .Rind sub Lucuflus. lat ă ce se spunea era să spunem in ş oaptă . se pretindea c ă aceastii leg ă tură continua.urefiel. iar noi ne siffitri 2. dar ră t ăelnd prin Tmensele coridoare ale locuin(ei. Lucullus avusese o exprica ţ ie Clodius frf urrna acestei Clodius il tră dase pe Luculius." era Clodius Pulcher. matroaneLe romane venir ă Tn grab ă . vocea lui confirm ă b ă nu ŢeLiie n ă seute din mi şcarea prea bruse ă .spune c. care se că s ă torfse cu Lucullus. Inc ă Foarte tin ă r. cea mai ttn ă ră . Se spunea lusese arnantui celor irei surori ale sa]c: Terentia. ser. el intrase Tn cas ă deutlizat ca D drit ă rea ţă . o pungă plin ă cu aur.1 ă turi dc p ă rerea lui Tit Expedifia sa nu fusese fericit ă . instiga5e la revoită legfunJle lui LucuLlus in favearea lui Pompei. g ă sfr ă pe Ciodlus in carnera unei tinere sclave care cra amanta ral ă arn ă nunte pe care Cieero nu fe putea da 112 . aproape Fntotdeauna. in cele ‹fin urmâ . 1n sHr ş it. nern ă ritat ă . ln opozi ţ ie cu socrul s ă u? Arnbi(ja? ffinel Era •oarte simplu. in treacU ffe zis. Nu e prea curat oind privesti lucrurile in arn5 ţiuntim% dar cei pulin este clar. Fusebe intilnit de servitoare a A. Cu tDat ă' căs ă toria ş i cu tot incestu[. dar mi ş earea sa prea masculln ă tr ă d ă Aura — aş a se numea servitoarea —11 tritreb ă cine ie. serviloarea d ă du afarma.

sau eu patruzeci şi opt de ani de era no3S1h. poate. piwiar h. Mulif [13 . Dacă scandalul provocat de eveniment Fusese rnare. intrucit el. In ajunul zilei in care •usese v ăzut in easa Pompelei. le povesteste. Dac ă Clodius intrase la sotulei ajun. care se n ă stea cu doisprezece ani dup ă evenimentele pe care le povestim. Pentru a avea Tn casă . fireste. Adic ă voia. se inscrisese prfnire oarnenli din garda sa si se ierpezise in primele• rInduri •ale cavalerAar care voiser ă să -I ucid ă pe Cezar. s ă deptin ă ca martor contra lui Clodius. Terentia. care avea o total ă autoritate asupra solului ei. Citeva zvonuri despre o leg ă tur5 dintre CIaudia si Cicero ajunseser ă pin ă lâ urechea Terentiei. Ea tl vă zuse pe Clodius intrind la sotul•i. Or. Dar iat ă ce se Intirnpl ă tocmai In fimpul procesulul. După curn este lesne de Inteles. Cicero era Tndr ă goset de sora lui Clodius. ferneie absolut ă si geloasă . Dar Ciodius ce spunea in ap ă rarea sa? Spunea e ă . Ccere. se prezent ă . totuş i. s ă invoce un alibi. Ea locuia doar la cItiva pasi de locuinta flustrului orator.iva eind avusese loc serharea. decL ca rnartor. acesta il servse cu pasiune eu prilejul Conspir4ei luj qatilina. 5e prezent ă .Att!cus. Cicero avusese destule necazuri eu sotia sa sorei lui Clodius. Cicero ar fi voit s-o repudicze şi să ia de sotie pe sora lui Ciodius. Plutarh care esle earn tot aftt birlitor pe elt era.. care ră m ăsese nem ă ritat ă . si pe frat&. se aflar ă incetul cu tncetul si pe m ă sur ă ee se F ă ceau cercet ă ri in proces. va ea. chiar in mornentul In care se pretindea câ fusese in casa lui Cezar.e. vorbi el. el se hot ă ri sacriffee pe frate. spurte totusi nimic despre toate acestea in scrisor% sale că tre Atticus. Cicero. 11 ura. spre marel• s ă u regret. 1n schirnb. 1 se spusese c ă . scandalul provocat de proces fu sj mai mare Inc ă . obosit de aceast ă autoritate. S ă -1 l ă s ă m pe Cicero s ă povestease ă procesul_ Cicero depusese aeolo ca martor. Ea ifi spuse Cicero c ă dacă nu va. Cieero fusese cIndva foarte bun prielen cu Clodlus. nu putea fi la o sut ă de leghe departe de Rorna In z. pentru a loiosi terrnen •rnodern. ei se R:ă sea la o sul ă de leghe de Rorna. Cicero. oricţt de birlitor ar li fost. care ura sora.

unii de jur*RInt strirnb. tn rnornentul in care Cicero t ş i termina depozitia. moş tenitorul lul Nanius. Clodius nega rnereu acuza ţ ia principa) ă şi susţ jnea câ fusese la o sut ă de leghe deparie de Rorna in ziva cind avusese loc serbarea Bunc. ffin partea unui om care-i cea curte surorli sale.5 k'. el pune toat ă ura ornukii care nu are con ş i:iin ţ a prea .dintre cefgeni al Raniei il azuzau pe Clofflus. a depus cautiuni şi a dat.care i ş i ar ă tau gitul cu degetul. indigna0 de ceea ce numeau ei o tr ă dare. era care să nu-1 coosidere pe Ciodius condarrmat dinainte. oc0. şi notali bine că judec5torii shit seratori: «Nicicind un tripou n-a strins o astfel lume: senatori necinsti ţi. Dar senatorii se ridicara' atunci tniii.curat ă . tribuni.1 apere cu pretul propriilor lor vIe ţ [. fArâ un ban. solg ia lui Lucullus. spune acurn curn a izbucni1 acest. cind Ciccro. il 3coperir ă pe Cicero ş i ar ă tar ă cu degetul Spre gtt. Lucullus adkise ca marlegl ni şte serviloare care ITL ă ViUfj5i1. iricendiut cuno ş ti pe Chet. stInd. Depozitl ă lui Cicero fu zdrobitoare. sciav netrebnic ie ş it dintr-o frup ă de gladiatori. Ei bine! iat ă ornut care a condus totul 4n dou ă zde cu ajutorul unui sclav. it cuno ş ti pe Chel." CICKII1j5 NiuSSe leOturi intirne cu sora sa. panegiristul meu. (ChelaL esie Crassus). allii de In şeMorle. il dezmin ţ i declarirld că 1n ajunui evenirnentului venise ia el. el a pro. Ciodius. p ă zitori ai tezaurului plini de datorii. procedeul era carn brutai. la pentru a discuta irrzpreun ă Riste probleme. Deartfel.dunare era cit oll se poate de pu ţ in favor2bit ă acuzatului. totuşi. Clodius nu se a ş tepta la a ş a ceva (bn partea unuj amic. i.r4LizW strigă Cicem.5fiS.» ş i. lat ă cum vorbe şte despre judeckori. trebu[e escultat Cicero cum poveste ş te procesul. semn câ Iniţ elegeau să . e adev ă rat. cu iruntea ro ş ie ru şine. cavaieri in zdrente. care a ţ inut dernult un discurs cinstea mea ş i despre care ţ i-am pornenit. ir&inie! dat 114 . ncestor oameni. izbncnir ă in strigMe ş i chiar ameninOri.Atticus. ir( rnij]cul acestora. riclicInduse. ffi ş ti. cu stiftetul indoliat. Crassus ar ă t ă cu degetui punga. atmosfera din augusta a. dragui rneu . ci ţ iva oarneni cinstilf care nu puteau lî atiri ş î de renegare.

Achitat.s. — ivii-arn repudiat solia. că eu atenuez_ Re ţineţi nurnai c ă judec ă torii care se ră saser ă corupţi numai Cll hani erau consideraţi judecă tori dnsti ţi. care fusese descoperit ă ş i in ăbu ş ită .. dup ă o invinuire care antrena exitul dac ă ar 11 fost condamnat. Cieero in drumul s ă u. mi şcarea conservatoare imprimat ă de consulatul lui Cicero de Conjura ţ ia lui Catilina. intilnindu-1 pe.completarea banilor fete frumoase şi bă ieli tineri.i2m. Astfel. ci pentru că so ţia lut Cezar nu irebuie nici m ă car b ă nuit ă ! Este de la sine in ţeles că' Ciodius a Fost achitat_ vedem care a fost urmarea acestei achit ă ri. — Dar ţi-ai repudiat so ţ ia. Aş a că. lestrigă Catutus. era total oprit ă' prin achitarea Clodius. !idel Cezar. Rontam! Roma aceasta revenise acolo unde o impinsese Catilina eind. chernat s ă depun ă rn ă rturie impotriva tui Clodius.. 115 . fidel poporului. nu crice risc. condamnaser ă . nu pentru că o consideram vinovat ă . Amintirea acestui prim triumi il Infl ă că ră pe Cicero d ă du un curaj pe care nu. . din moment ce r ă minea nepedepsit. r ă spunse că avea de spus. reprezentat prin Pornpel. spuse: — Senatori romani. invinsese deiinitiv. de data aceasta cerură gard ă ca să se poat ă intoarce acas ă .a produso mare agita ţ ie in pia ţa publică . Roma fericiffi de a se 12scu. prin Cezar. inFidet aristocra ţiei. treizeci ş i unu se temuser ă mai rnult de loame decTt de ru ş ine achitas-er ă -b 1n felui acesta. iar ctnd tt veni lui Cicero rindut s ă vorbeasc ă .1 avea -de obicet. ‹Ins ă .» Dar notaţ i bine.. totuş il ti strig ă Cicero. vă teme ţi s ă nu vi se lure banii pe eare i-ali primjt? Cezar. prin Crassus. spune Ocero. pentru o ran ă care vi s-a l ăcut. Catilina lusese obligat s ă abandoneze partida. Seriatui se adunase de idele-lui mai. Clodius era acum mai puternie ca niciodată . r ă spurise Cezar. XXV Ivkai intli. me consule. iar partidul dernagogic. Achitarea Fu uri adev ă rat triumf_ Două zeci şi cinci de judec ă tori rezistaser ă şi.t sub consulatul lui Ckero — o forhmalanz na.

na trebuie s ă nega. ee? Baia este un loe interzis pentru b ărbaţ i? Nu se paate rnerge Baia ea s ă bei apă ? . Curaj.Senatori romani. nici renurrMi . gra ţ ie influentei :icest&a el spera s ă Fie trecut testarnentul eurnnatului 116 . dar ar f i o la şitate s ă vă terneţi_ Catu1us a fost achitat de dou ă ori pin ă acum Si Cati1ina tot de dou ă ori. ori acesta este Ine ă unul rnal mult l ă sat liber de judec ătorii ace ştia vindu ţi pe seama Republkii.ar dup ă elte se pare. — Atunei. era eeva jignitor. Apoi. senatori.. Baia era Itipanaral Un b ă rhat eare se ducea la Baia putea fi b ă nuit. ch1ar dae ă a ş fi Fost. să -1 mai suport ă rn printre noi pe acest rege? La aceasta Cicero r ăspunde printr-un calambur pe eare vorn ineerca s ă-1 Facem in ţeles. aceasta n-o Pasajul acesta este obseur şi eunoa ş tern dac ă vreun comentator 1-a explicat. aststa 1a şed1nta Senatului şi rldea dIspre ţ ultor de iesirea Cieero= . intorcindu-se spre Clodius care.Te Clodius. sus ţineti-v ă dernnitatea. 1n latineste rege se spune rex_ Sora luî COCIIIJS se eă să torise Marcius Rex. După curn se stie. M.pe rnarele l ă u patron.arn fost la Baia apoi. ei au vrat na Să te salveze ea cet ă tean.ai intfi n•. Marele patrori era Cezar. CIodîus este amantul surorii sale. f ă -ne pl ăcerea şi spunene ce ai Fă eut la Baia.Bine1 r ă spanse Clodius. d. — Baia? r ă spunse Cieero. Se_spunea e ă Cioero lusese la Baia ca s ă' vad ă pe sora lui Clodius. Mareius Rex este foarte bogat. oarnenii einstSti sint strins uni ţ i in dragostea lor pentru Republic ă . orieare ar Fi ele? . dar la ce erau bune apele de la Arpinurn.1a pozi ţ ia voastr ă . o ferneie care se ducea la Baia era pierdut ă .ţi loviturile prirnite. e ă ci Clodius se enerv ă'. replic ă eicero. ea senator. ii strig ă Clodius. orn cinstit ee e ş ti. striga el.dae ă ai erezut cumva că judeeă torli te-au l ăsat liber. ţă ranii din Arpinurn au vreo legă tură cu apele ide acolc. .nu trebuie nici Or ă siti. nki s ă exagera ţi r ă nile. Eroare1 E1 ti-aa dat Roma ea Inehlsoare. dac ă n-ar fost ţoarte fer1cit sâ bea ap ă la Arpinurn. ci s ă ridiee libertatea -exi1u1u1.N-ai deeit să -I intrebi. ar fi o prostie s ă trece ţt cu vederea. strigă el.

— Rege. . dar noi am vă zut şi auzit mai mult deelt atit.Dar tu .Te Clodius. ş i ei n-au voit s ă te cread ă pe eu v3r^t.leteniior. dou ă zeci ş i cinci au erezut cuvintele. Vom vedea că ră zboiul aeesia 'ir va duce pe Cieero exit şi pe CLodius la moarte.ssus o cas ă pe eare o pI ă tise eu trei rnil ionne eind sute de mii de sesterti. repetate din Senat pl`n ă in Cirnpul lui Marte. ră spunse Cicero. . Clcero eump ă rase de la Cra. c ă ci nurnal dup ă ce arn primit cornpiimentete.tale am cump ă rat-o cu trei milioane cinci sute de de sester(i. De aceea m ă vă d acum Ingiodat datoril Să intru Pn oriee conspiratJe. 31 lnsemnaser ă asemeni fier ro ş u.)1d u sabie aproape cit e] de lung ă . trebuia ca spiritul acesta diavolese izbucneasc ă . cum am zlee ast ă zi.ment.Cine I-a legat pe ginerele mcu de sabia asta? spuse el v ă zlnd pe solul fiicer saie purtfiad la şr. nu putea s ă -si LM ă gura. Abl tu ai ai eu Rex care te-a treeut in testa. rege. 1n aşteptare.trrnisese preehestorului Sextius: zilele treeute pentru e ă am eurnp ă ra casa [ui Crassus„ hot ă rit. pe tine care ai Ş L tocal jum ă tate din moşteriire. care era peritru Ctodius problema cea mare? S ă se r ă zbune de toate insultele aduse de Cicero.. numai ciaeă ar binevo[ s ă m ă primease ă !» . ehlar impotriva pr . — dau seama e ă esti pornit hupotriva judee ă tod. şi de aceea a trebuit s ă lie dinainte.Cumpă rata'? riposteaz ă Cleero. nu de ease. 117 - . Se Nelege eă din morrientul acela se dectarase un r ă zhoi tritre Ckero şi Clodius. Toate acestes erau putin parlamentare. relu ă Clod[us. eind Clodius vorbeste de cump ă rat mi se pare c ă este vorba de judee ă torE. lor: afirrnat în fata lor e ă eu eram la Roma tn xiva misterelor Cui Bona Dea. . rata serisoarea pe eare i-o .s ă u. 1-au fă eut pe CocHus La ră spunsul acesta să tac ă .mele:in euvintelelale n-au crezut treizeci şi unu. ale eă rui euvinte. Cicero avea boala oamenilor de spirit. dimpotriva. tu ai eurnp ă rat casa de ]a Crassus cu hanii moşteniti de la tal ă ] t ă u? 1n adev ă r. a p ă rinWor sau a s ă i. dar in această privirriă speranla iusese spulberat ă .

intr-o zi. avea pretentia e ă este juriseonsu1t.1\1•am să ingă dui.drept? MeteIlus Nepos era mai ales tinta ataeurilor sale. — Cezar o să a ş tepte. intrebat.Se poate. .De ce? — Pentru c ă te-a Invă at mai degrab ă s ă furi deeit s ă V(Jrbe ş ti 118 . Acelaşi Metellus care era acuzat in privinta banilor. . aceast ă Impă rtire.Fiului lui Sylla 1i mergea r ă u. r ă spunse Cieero. — Ce bine ai fă cut că ai pus un corb pe mormintul preeeptorului tă u4 ti spuse oratorul.. — Dragă Metellus. eare. aeuzak e ă . ti f ă cuse preeeptorului s ă u o inmormintare magnific ă şi-i a şezase pe mormint un_ corb din piatr ă . r ă spunse Cieero. Cieero tntlini. care a ► ea . Ti spuse Metellus Nepos..Cine este tat ă l tă u? il Trrireb ă acesta pe Cieero tntr-o zi. eit vol tr ă i. mare enio ţie prinire senatori. 11 spuse un tin ăr otr ă vise tată t eu pr ăjituri. Publius r ăş punse e ă ştia nimie.Fie. de la tine prefer injurii decit prăjituri.optzeci de ani. Cezar propuse irnp ă rţ irea Campanieh. avea miinile cam lungi. .ecit mie.Preier afi şele• tat ă lui decit ale spunea Cicero. asta triseamn ă e ă am mal rnult ă corectitudine deett talent. . dup ă ce pledase ş i Cicero 11 ascultase: — Ce erezi despre Vatidius? t1 tntreb ă eineva.. ră spunse Cieero. rnaie ă la ţi-a fă eut tie ră spunsul mai difleil d. intr•un proces eitase ea martor pe Publius Costa. observ ă Cieero„ Gellius nu cere prea mult tirnp. — Arn s ă te eopleşese cu injurii. . Contratele s ă u Vatidiu ş avea scroful ă .Ei binel spuse Cieero. crezind e ă -1 Ineureă din cauza ortginfi sate de jOS. . f ă r ă sâ euunast ă niei o boab ă de tegistalie.deeit ai salvat eu eloeinţa. r ă spunse eicero. . eL I ş i vindea lueruriiie şi pentru asta ali şa tista tor. spuse LUCiLliS Gellius. găsese eam umflat. ee crezi c ă eş ii intrebat despre .prin m ă rturia ta ai pierdut mai multi cet ă teni.

Te cred şi eu. Ifl Umpul discursfflui pe care il adresa poporului.pe Cezar.i prolitA de rnornentui Intreruperii. glumele acestea nu nî se par nupă douA prea pline de haz. strInge ţi-v ă trr jurul meu ca sâ nu m ă vad ă cenzorul c ă beau apă . şi incă du ş mant dei rAnile pe care le producea loyeau direct in amorul lor propri. logld şi bun ă credin ţ ă . cI nurnai la exil. . asta a fost pentru cii mina 1ui Ceero scrisese Filipicole. Epicrate.nsulat. . aserneni Junon&. Toat-e acestea ii 'creau lui Cieero o mul ţ irne de duş rnard. spuse el. dar e sgur e ă de erau inc ă ş i mai putin pline de pentru cei pe seama c ă rara erau f ăcute. Regina şi pe sora lui Clodius. spuse Cicero. m-a rugat s ă pun alArarea sa grij ă . nu putea 119 .Ce voce irurnoas ă l spuse unui din ascult ă tori. Chelul. pe Cato. ' ai să nu Fad nirnie dln tQf_ ce te-a rugat piletenul! îl intrerupse Cieero. in speciaL pe Lentulus şi pe Caelhegus.u. pe care rornanii rigizi 1-1 reproşau rnereu: 1n urma ConjuraVei Itd Catilina oondarnnase cet ăţeni rornani Ia moarte.Aşa e. Rrieteni. a Fost crakiie de affl. era solla iratelui s ă u. dragi prieteni. Lucjus Cotta era un be4tv notortu. Cicero ar fi trebuit acuzat: dar. Polydarnas. se string in Jurul s ă u şi-1 . pe Crassus. DacA Antonffi a pus se taie capul şi rniTnile şi ţfntutt pe tribuna cHn For şi dac ă Ful i-a un ac in limb ă . .► — Prie(enul pentru care pledez. nu rrd-a. Marcus despre care se spunea c ă-era fiul unor sclavi. Pe Antoniu il numea Trfflana. pe Pornpe. zei ţ a cu ochi de bou. Lueius Sotta indepIinea functia de cenzor in tirnpul cîml Cicuro candida pentru ou. pentru c ă . senator. spunea la un proces Marcus Appius. â vedtrn s CLI rn se putea r ă zbuna pe Ckero. de ş i legea nu permitea condanmarea la moarte a unui cet ă tean.r ierta-o nidoclat ă . Cicero ceru s ă bea. Cieero se cu un lucru. ajunsese senator şi citea acolo scrEsori cu o voce puternjd şi str ă Iudtoare.

«S ă vezi ce tntidnIre! mergearn lint ş tit pe V[a Appia spre Antinum ş i ajunsesern la Tres-Ta ► ernes. riu mai era nici o indoiaVa._ El garantal c ă Cezar rri va consulta irt toate. venind dinspre Roma. v ă d in iata rnea pe scurnpul meu Curion. nici — S ă rmanul Cicerol Dar cind a auzR c ă Clodius solicit ă tribunalui. De un an. soticit ă tribunatul. Clodtus nu era doar nobil. aprilie 695. dup ă aceast ă ieş ire. Din clipa aceea. un plebeu modest. tntr-o veni ideea ia ap ă rarea iut Antoniu t fostul s ă u cotegimpotriva Pompei ş i a lui Cezar. Apoi Cicero trece la un ait subiect. — Nu siii fflei o noutate? rn ă frEtreb ă CurIon. Arn voE-bit de iimba nest ă pinită a lut CiCeCD. cu toat ă cruzrnea. in scrisoarea Sa d-atat'a' din Tres-Tavernes. Ti spun eu. Cicero ii serisese Lui Atticus: «M-3 vizitat Cornehus— Binein ţeles Corneltus Balbus. Or.. Ş ase mai Inainte. b ă trine ţe Cezar. 120 .. <iat ă cum v ă d eti sTirşitul tuturor acestora: o legtur ă strIns ă CU PQMPC1 şt la nevoie duş man care nu revin ă ia rnine. fat ă ce comunică 1ni Atticus despre aceast ă rnare veste.fi acuzat decit de tribun ai poporului. Or. Ş i nu putea fi thbun ai poporului deeit dac ă erai din popor. Trei Ore mai tiraiu. C3 n ă se Tnl ă ture aceast ă ctificultate se recurse 13 urt subleriugiu. ci şi patrician.. ş i•i atac ă In ziva aceea pe Pernp& ş i pe Cezar a ş a curn ştia els ă atace. orn de Îrktredr. — Nu. Cezar mai era consul. — Ş i Cezar ce spurie? — Cezar spune că n-are nici arnestec in adop ţ iunea lui CiodWs›. — aodius. Era ikba sarb ă torii Ceres. c ă Cezar este şi amestecat cu CeV3 l'n adoptiunea lui de că tre Fonteius. Clodius avea s ă fie nurnit ţ ribun al poporutui. Cezar Ş E Pompei publicar ă plebiscitui care autoriza adoptarea ittE Clod(us de c ă tre Fonteius. spui? — Este r1121" du ş man al lui Cezar se spune c ă vrea s ă 2nuleze toate acLele lui Cezar.

fi surprIns dacă n-ai verd. dar se mIndre şte se I audti la toat ă lumea. dac a.> sari repede din pat. dragui de Cloclius nu inceteaz ă ameninte ş i se dectar ă pe fa ţă du şmanut meu. Vibona. luerurile şi-au e ă p ă tat toat ă gravîlatea. ce vreau? S ă incerc s ă tupt? . Tu m ă tubeşti sincer.» ş t. firagul meu Atticus.ta irapreund itinerariul şi tocui Uflde să Ănd reirag. «Cezar mă sclicit ă mereu ca locotenent spune Cicero. dar s:rgur ver1_> Ce se intIrnplase? Cle. cla.» Opt luni mai tfrziu. rn la ţ a lui Sampciseramus (una poreciete pe care CieC/0 i le d ă tui Pompei) ei neag ă proiectele sate. pune. Cicero nu poate crede c ă este in pericol. 451. vom fi. Un.ra brutlerrifor.. Furtuna este deasupra capului meu: la prIma lovitur ă . cinci ani.» Totu ş i. unde rri-a condus o scUmbate de direcţie indispensabilă. dac ă aî pornit. Tot lut Attieus ii scrie: «A şteptind. in adev ă r. dar n 11 V reau_—Atunci. in august. Pompei cuvintut să u că Clod[us nu va sntreprinde ntrnic impotriva Cezar. ciad te-ai sculat. va Incerca s ă lupte. Tns ă . nu-i a ş a? Ei bine. drag ă Atticus. atunci cel mai tirziu pentru mornentul cind se va anun ţ a votut.InS'k julie.o irnediat la Vibona. Fac4 =4t. el dateaz ă scrisoarea dtn Roma.. totui 5-3 COM15 iar Cicero i1 scrie ateluia şi Atticus: ck. ar fi o salvare mai mult deelt onorabîl ă . iar pericoluL a Inceput s ă se contureze. porne ş te. sa-ţi mt2/4tmesc Intr-o zied m-ai forlat sâ trăiesci Dar piind acurrt tare am regretat că te-arn ascultat_ Te wnjur.ţ / aripi. Mai degralA.Anut de ta facerea Rornei 696. dac ă fugi. care a ob ţ inut guvernarea Gattei pe timp ofer ă o locotenenţă in 2rmata sa. 3 apritte.(us Iusese numit iribun spre stIr şitut aAulut ► 121 . Trzbuie s ă fiii la Roma clnd ver corni ţiile e Imposibit. Iralete zei ţei nostre cu ochi de bou nu merge cu jurnSt ăţ t de m ă sur ă ir< arnenint ă rile Jui tmpotrjva mea. vino repede.. gr ă beş te.ţi pa ş ii. luerurile se schîrnb ă . «Aşteptind.

. Consuli erau Piso şi Gabinius. care i1 prevenser A lerg ă la Fompei. se 122 .. De ce vre Cicero s ă plece din Rotna? intreb ă Crecie c ă ceva cu el. aprecia prea mult talentul oratorului pentru a•i refuza prole4a. de şi rnanifesta fa ţă. in adev ă r. care spusese tritotdeattna c ă n-avea de ce s ă se tearna. Ciceroi ca re ln oriee moment ridea Calvus sau 1Dives. protelindu-1 pe Cicero. la spaima lut Cicero se mul ţurnea ră spund ă : fie fric ă . Porupei ar fi fosi foarte incurcat dac ă ar fi clat ochii cu Cicero. ţn.695. Clodius acuz ă pe C[cero. Lui Cicero dOVedi c ă Pompei nu era i se ar ă t ă toată casa pentru acolo. de cind cu afacerea CatiIina. Cezar. de Gicero rriu1U prietenie. la PornpeiT sau la Cezar. r ă spund eu de toate!» Cezar. Shn ţ irid c ă clu ş manul scap ă . Cicero se crezu salvat şi-i mul ţ urni lul Cezar pentru tocotenen ţă . indr ă gostitul de cinctzeci de ani. Cicero Indr ă zni să fac ă apel la Cezar. acero fusese pe punctul de o accepta. so ţia lui. dup ă curn M v ă zut. Clodius alerg'a la Pompd. Din aceast ă cauz ă CIcero nu rnai putea g ă si sprijin decit la Crassus. Crassus nu era nici un pericol: ei Jetesta pe eT. Absolut nirnicl Cel mult Terentia. era cu totul ln sf ă pinirea rarmecelor tinerei sale Iulia. el Fugi pe o poart ă secret ă . Se ştie trklisese la moarte f ă r ă judecat ă pe Lentufus ş i pe Caelhegus. Acuzat de Clodius. nici Pornpel repe-U lui eicero cuvintele acestea. pe zeil din cer! n-arn ur ă . Curn am v ă zut.telese că era pierdut. Se Intoarse la Roma. ad ă ugind garan ţ ia sa personal ă . si. Pornpei i ş i tr ă a liniştit luna de miere vila sa de pe muntele Albano_ I se anunt ă vizita lui Cicero. ş i. se achita ta ţă de Ciekro care il protelase pe Cezar. intr-o bun ă dirnEneat ă . Cezar ridic ă umeri. dealtfel. intervernd s ă i se dea lui 1:%o Macedonia şi Iui Gabinius Sftia. nurnindu-1 Chel u1. EI a inceput prin a ş[-i apropia. Pornpei. dar fal ă de el. Cezar âi oferise lui Cicero o tocotenen ţă irr armata sa.

era de sus ţ inut olupt ă. tot lui. o b ă tă lie de rezoivat pe catea armelor. fiului ş i fiicei sale. insă Clodius inconjurS Senatut cu oarnerrit lui.ş1 sehimbase Imbriică rnintea.d. la 8 aprille scrie tot 13. rupindu. Irnediat dupâ ce se afi ă de tuga sa. tot orclinui se frnblicasetn haine de doliu odat cu el. Clodius ob ţina liTipotriva lui Ccero un decret de exrl şi publică un edict care interzicea tuturor cet ăţenilor. Clodius. de o portiune de cfnef sute de mile de Irontiere1e s'ă -1 dea ap ă şi loc. şi p-oporul. La rindul să tt. peste cincisprezece mii de tinert 11 Inso ţeau. Din rnomentul aceta. sollei. ile va regreta curInd_ Cicero preler ă slatu1 lui Cato 1n locul sfatulut lui Lueullus. Atunci. spunea Cato. Senatul flicu mai mult: e1 decrei ă do1iu pubtfc şi ordon ca toti ceta ţenti rornani s ă se irnbrace in negru. Ayea curajul civil. pe care o p ă stra 1n casă eu o venera ţie deosebf0. pe la miezul Lucania pe jos. unde o inchin ă cn aceasta' inscri0e: MINERVEY. ş i o dusein Capitollu. 1n timpce prieienii lui adâugau noroi. şi garantez eu de succes. if spunea Lucullus. la amenin ţărHe 1ui Clodiuspfetre Cu toate aceslea. impiorind poporui. 123 . la 30. tot Iui.şi logile de pe ei şi scoţtnd strig ă te cle disperare. nebunia — Pleac ă. din Ţara Tarentur ► . pe Ia 12. cavalerii ră rnăseser ă credincioş i fostului lor comandant. dar n-avea deloe eurajul rrinftar. 1a 18 aceea ş i lun ă . CONSERVATOAREA ROME1 din Rorna şi sirâbâtu Apoi. s ă tul ş i violentele luf Clodius. in drurn spre Brindist. din Brindist. lui Atticusţ din Tesalontc. senatorfi se repezir ă peste vestibul.trribrc haine de l ăşă sâ-i crease barba ş i pârul şi str ă bă tu ora ş ul irnplorind poporuI. eu pârul tn dezorbine. sau sa-1 primeasc ă sub acoperi ş ul lor. din Lucania. tuso ţit de prietenii s ă i. 1n mijlocul unui lumult trlfrieoşMor. ş i. Insoţ it de partizanif mergea zilnic eaka lui Cicero şi il ironiza c ă . Itinerariul să u 11 putem urrnă ri după scrisori: la 3 aprilie fi serie lui Alticus din tara brutienilor. e1 1u'ă o statuic a Minervei. dtn nefericire togile sfi şiate nu impresionar ă poporul. 1n sfir şits la 29 mai.

to era o mare fairri ă . mai rnult stră lueiloare decit solid ă . Catulus rnort. Ce rivali l ă sa acolo? Pe Crassus. Intr-o expedi ţ ie indcp ă rtat ă . Ciodins pusese rnina pe frumoasa locuin ţă a Cicero. 131bulus uzat. Cato era un nume. pentru care ii repro şase in plin Serrat c ă o pf ă tise cn trei milioane ejrhei sute de rnii de sesterti. de ctnd cu fuga Lui Cicero. cu ele era şi mai r ă ul De etnd achitarea lui Clodius. Pompei avea pa truzeei 5i opt de ani. dar nu o rivalitate. Clt priveste earpurile constitute irx stat. 124 . Ajunsese destul de r ă u cu Clodius. dar mai muCt aristoeratic ă decit popular ă . Crassus eerea r ă zhoi i-mpotri•a partilor. care insuita in public. era foarte probabfl c ă n-avea se mai Inioarc ă . Aruneindu-si oehii asupra Romei. Et nu ivi3 parte f ăţ i ş niei Clodius. l ă sase lucrurile s ă se desf ă soare de la sine. nfei Ocero. Cezar Inţelese c ă venise firnpul să Or ăseaseă Ronta. Cezar se tinuse deoparte. neiert ă toare. Ca.o lua. Senarut i ş i pierduse autoritatea. un popor care nu ştia al ă turi de cine să meargă . el urrna s ă pleee. Lucullas uzat. o rurnoare. nu blesterna zeli tot timpul ace_stei dispute. Ia niş te popoare s ă lbatice. un zgornot. Pompei si Clodrus. Ei o e ă p ă lase de poman ă . cavalerii erau dezorrora(i. o soţ ie tin ă ră ş i stornac belnav. vedea un ora ş prad ă eelei mai eumplite anarbh. doar cu oboseala de a . la saizeei de ani.Al3ia trecuser ă doisprezece ani de ctud serisese cu trufie: Armek loc iogrii lausW lupielor rofeelor pentru exii: cea mai mare nenorocire ta nu va cell mai mare du ş n-ran al t ă u nu va fi Clodius! cuvnSuluL ş i tatuş iş tnvingâtor al luf Catilina. Cr2ssus o mare bog ă lie. dar mai mult invidiat ă decit onorat ă . dar mai mult admirat ă decIt iubit ă . Clodius o mare indr ă zneal ă . Pompei era o mare glorie. Cicero era uzat. feroce. Era pe eale să -1 ohlin.

ansalpine şi a 11 ş i comanda a pairu legivai. clin Fericire pentru el s ă -1 trivingă el pe acesta. cind tribunul Curion. ea'dea searna ei3 era timpul Cu toate acestea. Dar aceast ă brutalitate avu atit de pu ţ in sueces inclt Cezar fusese obligat s ă ordone unuia din tribuni s ă -1 scoat ă pe Cato din mlini1e Ttrtr-o alt ă zi. ftul b ă trItuflui Curion. dar. Cezar să fac ă ceva m ă reţ . dac ă 1-a r fi Invins pe Pornpel. porticul tui de la Carena va fi casa lui Pompei. Cepl'on. Cloclius avea treized ani. noapte de fn ziva în care Pompei. cu sigurant ă că Pompei şi-ar fi pierdut prjn aceast ă victorie restul populartt ă tii. fiul c ă au voit să -I asasineze pe PornpeL Insusi Bibutus Yi adusese lui Vettius un purnnal. Marea lui superioritate fusese c ă stiuse. infertor in indr ă zneal ă 11. ca sâ fac ă pereche cu porticul rneu de pe muntele PorticuI lui depe muntele Palatin era casa lui Cicero. oare. ca s ă se rec ă leasc ă. Cezar voise s ă intinildcze rezistenta in şeful s ă w. dup ă rezultatul lor.11i Catilina şi in gloria mititar ă Iui Porupei ş i chiar lui Lucul1us. Cato p use in fruntea acestei opozt ţii. Trebuîa s ă fie ori strivit sub Pornpei. Passellus. r ă m ăsese 1n urrna lui Ciodius. Nu.. o inteligen ţă inferioară lut Cafilina. Bratus şi Lentutus. dup ă ce-s1 p1 ă fiw daioriiie. o reputaţ ie execrabil ă . Clodius nu era un cluşman care s-1 rngrijoreze pe Cezar in mod deosehit.— Voi ridica portic frumos la Carena. Dar. superioritatea aceasia se pkrduse. acordase guvernarea Galiei tr. pentru a ne exprima astfel. Heea opozWe care arnenin ţ a s ă' devină Inglijor ă toare. Este adev ă rat c ă dup ă Clodius era ornu1 cel mai desfrInat din Rorria. Cezar nu spusese căr prefera s ă fie primut intr-un sat decit 1a doilea in capitala Tiitime1e sale combinalii politice nu fuseser ă fericite şi. Acesta acuz ă pe Curion. el porunei arestarea 1ui Cato şi arunearea lui in incWsoare. se produsese chiar 1n popor o teribil ă opazi ţie impotriva acestui decret.şi putea ascunde câ pin ă atunci avea peste patruzeet de ani nu fusese decit un dernagog vulgar. spuse-se Clodius. arneW de prirna nunik. s ă facă datorit de cincizeci de mMoarte. ca şi caind un purnnal ar fi fost un lueru foarte greu de procurat la 25 . fu instigat un ddator. orl. Dac ă ar fi fiost strivit de Pornp-ei. la treizeci de ani. Vetlius.

Da. un acuzator se preg ă tea să -1 denunte. in mornentele acelea. dacă unul din reproşurle care i se f ăceau n-ar fi Fost marea lui omenie. exterminlnd in drumul ski dou ă milioane oameni ş i supunţ nd 1n zece Rinul Oceanul de Nord». a ş ti vrut vă d. 1Q6 .a?— Adev ă rul este că nici ia Inapojere nu-I trateaz ă Aş adar.Roma. totu şi. dictind patru sau şase scrisori deodat ă. agitInd Roma din Îndep ă rtata Belgje. foarie hinel Ar Fi trebult. bin. arnantul surorii lui Ctodius. Vreti să ştiti curn trata Catul. Cezar. Vettjus fusese huicluit b ă gat la Inchisoare. şă v ă Fi săturat de capul ascutit a lui Otto.e din toate punctele cleNedere ca Cezar s ă retragă din acest magnific consulat ple c ă rui hotare inu erau decit la cincizeci de leghe deparie de Rorna. Incit Bibulus fusese obligat s ă aibă gTij ă de procurarea un. trecut ă inainte de urerne din cauza desfrtului de la Worna. al sotiei luj Metetus Ceter. atit de la mornent pentru Cezar. deci. pe hun ă dreptate. vreti ştjti cum il trateaz? IN CAESAREM «Nici nu gtridesc plac. dti plac toate p ă catelo şi tie şi experimentatului t ă u Suffe -this. curn ti trata Catul inainte de pLecarea in Gaii. sau c ă lare tntre lectidie care erau purtati secretarii lui. spunearn. că participase ceva la o sinucidere care venea la un mornent atit de potrivit.ei asernenea arrne. «Aht spune Michelet. ar fi fost interesant. aceast ă figur ă paljd ă şi alb ă . traversind inot fluvitle noastre. A doua zi fusese găsit spinzurat. pentru c ă Cezar promttea nirnic din toate acestea. Era. pe omul acesta delicat şi epileptic mergind pe ploile din Galia irs fruntea legiuntlor. s-ar fi putut crede. pe care o numea Lesbia arnin tirea desfrritatei Sapho Lesbos. Deallfet niei nu era timp de pierdut: cInd eram gata de ptecare. de ernana ţ ifie ascunse ale lui Libon şi de picioarele nesp ă late ale lui Vettius. şi putin trni pas'a' dacă e ş ti alb sau negru„› TN CAESARIS C1NAEDOS Cinaedos sint bă elii lui.

adulteri laeomi. se ş tie ş i ee i-oi dat luI Nicornede ce al prIrnt la el.Tertia. dar nu e chiar atît de seurnp pe elt vi se pa re. Întilnfndul odat ă pe Pompei şi pe Cezar. numai sub nurnele de «regino Bitiniej»_ El spunea c ă .rnbU rnel.imperator supă r ă -te iar pe ia. salutase cu voee tare pe Pornpei nurnele de rege şi pe Cezar cu tillul de regm ă . Arn spus c ă acesteia din urrrffi Ti d ă ruise o perl ă valorind o sut ă zece. Bibulus il desernna pe Cezar. so ţ ia lui Crassus. so ţla Servius Sulpie. arnMoi arnIndoi holnavi de atStea excese. acero 11 spusese: Nu mai vorbi cle obliga ţ file tale. fn th-np oe Cezar ap ă ra cauza Nisei. c ă ruia meseria so âi permitea spun oriee. duOi ce iubise un rege. 1n edietele sale. unul Ia Rorna. desfrinatul Marnurra ş i impudicul Cezad Amindoi degrada ţ i.111-105 Cuplu de 'indr ă gosi ţi lace ţi arnindoi. UTI soi de bufon. acesta ra'spunse: — Bine. sotia lui Auler Gab!nus. soro lui Cato. intr. Lollia. amesteeat printre sdavete şi eunucii acestul prin ţ . face ţ i 3mprennâ un ettplu de toat frumusetea!l. a sut ă dou ă zeci de mil de francl cînci i s-a povestit Iuî Cieero. Cu ascrucnea ver5uri era solutaU plecarea eucerjtorutrebuie m ă rturisftn merit ă din pIin aceste arronturi de care nici prin gind nu-ltrecea se supere ţn firnpul consflatului s ău. troV gernern de arnl'ndoi savani in desiriu. Iut Nicomede.o zi. la Forrrfies. rivali pe IArbati ş i pe !erne!! Oh. Serollia i-o d ă ş i pe Hica ei.ius. lista amantelor 5ale era imens ă . Tertulio. MAMURRAM ET CAESAREM «Ce 1'i. ajunsese s ă' iubească regalitatea.! Cu adevilrat. Yn rnomentul plec ă rii sale GaIia i se atribulau Pasturnia. c ă rora le ajunge la amindoi o &ngur ă leetleă . (Arora nu Ie pas ă de nrdnia ta». in plin Sertat.1. pentru a mai reduce din da iorie 127 . Caius Memrnius ii repro şase că servise pe Nicornede I a 111-255 OferiSe eupa de b ă ut. pe nurne Octavilanus. anfintind obliga ţ ine pe care le avea Ia ţă de acest prin ţ.

s ă 'inea. transplantat ă pe p ă rnIntul Egiptului. pentru a putea avea urrna şi. Ctrma. el il va trece inot sau pe burdufuri. allind c ă armata sa.şt cite so ţti ar fi voit. s ă -I l ă să rn să . pe eind Cezar avea nn nurnat toate virtuttle. se V2 deghtza in gaI şi va str ă bate d'ndurile du ş manilor. Chiar dac ă victima va sc ă pa din mrintle sacrfficatorului. nict un augur nu-i va schirnba planurile. Cha. şt prin care s ă i se permit ă să . cind l'nfilne ş te z ă pezfle AIpiIor. că Iulius Cezar era mult mal complet deeit Isus Cristos. care n-avea deett toate virtu(tie. Va face treizect de Ieghe pe zi e ă lare sau că rut ă . dar şi toate Acum. and i şi va treee legiuntle 1n Angiia.Mă i tţrziu. cum a ş tepta tn zadar ni ş te tată rituri care nu mai veneau. ei 128 . se va arunca intr-o bare ă ş i va porni singur in c ă utarea lor.ş i strIngă eorturile mari ca ni ştepaiate.) Ceea ce #1 face pe (11. Era ctt pe aci ca un aet pubiic să constate partea prkn ă a acestel hirfe. a mă rturisit de mai multe ori c ă avea preg ă tit ă o Iege pe care urma să o publiee In absenia lui Cezar şî la ordinul lut. cu capul descoperit. nevoie.mpagny s ă se aventureze sâ SCrie. spune Suetoniu. de care se clesp ă rtise ca s ă urrneze o intImpiare Fe. Intr-o zi. tl vom vedea amantul lui Eunoe. 1n timp ce soldaP le ver stră punge cu suItteie. tribun al poporului. Alt ă dată . să -1 l ă să rn pe Cezar s ă plece in GaIia. incintă toarea ffirrif greac ă . aceste eiteva cuvi nte 1n sfir şit. C'tnd un rfU ise ive ş te 3n drum. frurrioa5a regin ă matir ă şî a I Cleopatrel. cu spadeIe sau chiar cu s ă bitle. va merge in fruntea leglunilor sale. pe pioae cu gă leata.ree leeticile„ adev ă rate carnere trobllate.ridt ă . s 1 l ă să rn s ă şi ia covoarele purpură şi podelele din n larchterie_ iiniş tili. Niel o prevestire va opri inaintarea. pentru c ă auzise că pe coastele britanice se pescuiau perle rnai frurnoase decit m ă rile va cerceta personal drumul ş i va vtztta portuhle eare puteau constitut ad ă posturi s[gure pentru flot ă . Curion taUi vezuma toate vorbele rele care se spuneau despre Cezar: Cezar este b ă rbatul tuturor ferneilor ş i 1-erneta tuturor b4rhatilor. el le va - InFrunta fă e'indu• ş i drum cu scutul. pe joş. Niciodat ă nu. era asedtat ă proprtul s ă u cantonament.şi va angaja armata pe un drurn pe care au 1•2 eereetat mai inatnte. 1n frumoasa luerare clespre lurnea roman ă . 1n plin soare.

sus. ca să nu se ude. el. nu se va sinchisi cttu ş i de putin dacă timpu? e bun sau r ă u. lat ă -) plecat. 1n mornenteie critice. nu-1 va da r ăgaz să . va e ă uta. pentru un moment. esti a rneal Niciodat ă nu-si va tace ide[ preconcepute. purtind. va fi abligat s ă se arunce in mare şi s ă incate pe o distan ţă de vreo dou ă sute de pa şi. and trupele sale vor da fnapo. S ă vedem ce 5e va intimpla timpul absen ţ e sale cu Cker0 in exil.nu se va opri s ă meargă finpotriva lui Scipio a lui Juba. inclusiv calul pentru obliga solda(ii sâ Invingă . c ă cr hot ă rtirea o va lua Inf luen ţ at ide imprejur ă ri. Niciodat ă nu-ş i va pune in derut ă ad versarui. frttotdeauna ca dusmanui să aibă in fa ţă ptoaia sau z ă pa da. insă . mergi`nd inaintea trupe]or sale si traversind Flelespontul tntr-o mic ă barcă . for ţindu•i. ea s ă nu lase dusmanului vreun trofeu. de popularitate şi Clodius. Va lupta f ă ra.ş i revin ă din spakn ă . Un altul va l ă sa sfindardir) pe care il purta. va merge Impotriva dusmanutui. plecat ca s ă se ră t ăcească in acest haos barbar ş i r ă zho. oprind fugarii cu proprille sale miini. orteit de ingrozili fi fost. rnina stingă . pin ă la nava cea mai aprop[at ă .ş i Tnloarc ă Fata spre du şman. va intnni pe Lucius Cassius cu zece gaiere va tace prizonier pe acesta impreun ă cu toate cele zece gatere ale sale In sfir şit. va ini ă tura to ţ i CaLi. Coborind din corabie si e ă zInd 1n momentul cInd punea piciarui pe p ă rrflritui va spune: «Africa. personal.Geniul s ă u va improviza planut pe care fl va urrna. cu stindardul in mtn ă .ui poci din Alexandra.ru. cu prilejul unui atae asupra u. cu Porripei.29 . Dup ă b ă t ă ila de ia Pharsahrs. să . hirtille pe eare le avea asupra lui cu gura că masa 4:1e zaLe. Or.inic eare se numeste Galia şi eare convine atit de bine geniului s ă u. aib ă " un plan pregă tit di ► ainte_ Va ataca dup ă un mars. Un portdrapei pe care-1 va opri astfel il va ameninta cu virful dar va indep ă rta vtrful suSi#ei eu preptul. 1e va regrupa. t ă r ă să pun ă mina pe campamentul acestuia Und inarnicul va frttoarce spatele. neavind poslilitatea 3 ă fugă . regele neincoronat al Durrui .

poate c ă tu m-ai intristatl poate du ş manii tă i m-au p[erdulr poate c ă invîdîa ta este cauza meui Paate c ă nu s1nt eu cauza ruinei tale. pe locul de unde plecase. spune Plutarh. irnbarcat la Brindis} pentru a merge la Cind Dyrrachium. intristare. ţ ie. la 13 idn[e.iar (be. de la tine rni-a venit. sernnal ă de eiCeFO. m ă crezi sup ă rat pe tine ş i spui e ă nu vreau s ă te rnzi v ă d. In toate.Am spus e ă Cieero plecase. ce 11-am dat eu. deveni melanefflic ca un poet. El. 1n schimb? DolTuI durerii mete. dar in marnentuL irt eare se preg ă tea s ă punâ piclorul pe useat. b ă nu1t ă de Ovidiu.[. oare. nu m-a ş plinge eitu ş i de puţ irh Tot c-e rn nobil şi bun. Prima prevestire. c ă zu 1ntr-o adInc ă descurajare. aproape d1sperat. Ingrijorare pentru saarta ta. vedeau a prevestire —muite prevestir[ indieaser ă c ă exilul s ă u nu avea să fie de hLng ă durat ă . de data aceasia vintul duce la destina ţie. este un lueru atit de rar la cei veehi Incli nu rezist ă rn darintei de a traduee o scfisaare a Ipi Cicero eă ire fratele s ă u. fratele meu? Spune-mi. a doua zi. dar spune-m . necazuH. mu.rrflntul se cutremur ă . este oare eu putn( ă aş o CeNI2 Dar cine ş tie? 1n realitate. Porne şte din nou. Eu să ilu sup ă rat pe tine. apd i şi schirnbase clireeta ş i-1 arunease. daeă nu rn-ar fl rpit decit pe mine. Ea ii prezint ă pe marde oralor sub un aspect sub care este comp1et necunoseut. sMgurMate ş i eu sâ - .. p ă. vintul fusese favorabil la Ineeput. averea. a r#i putut barte hine 5' Fie semnat ă Andre Chenier Sa. Multe prevestki cunaa şteli influenta pe eare prevestiffle Q aveau asupra roulanilor şi acurn.z-a aceasta foarte modern ă . Scrisoarea aceasta. rneJancolic ea Ovidiu exHat in lara tractior. iar marea se retrasc clftt fala 1ui. care spunea 1ntotdeauna eInd era numit orator: «Spuneli-m[ fl[ozaf». anul 696 de la fundarea Romel «Fratele meu! fratele meu/ fratele rneu! Cum? Dac ă 11 trimit selavi f ă ră scrisori. iat ă l'ă splata eansulatului meu atit de 1 ă udatl El mi-a r ă pit copi[1. Cea rrtai mare parte din timp era foarte trist. A doda prevestire. paWa. pr[v1nd spre coastele Italiei eurn ar •i f ă cut un amant nefericit. Este datat ă din Tesalarlic.1 de Lamartine. Melancoria..t. Apoi.

dar gloriei mele? Oh! m ă rturisese. eram eU un pfeîor in mormint eind rn-arri auzit chernat deo voce. Dac ă m. Crezi c ă pot s ă nu m'a' gindesc la tine. fraleie meu.ste de7n ă deirlea. ehEpul meu. oare. liu[ rneu atit de frurnos ali( de melel fiul rneu pe eare am avut curajui.raş Fi sinucis a ş a curn m ă h ă teau gIndurile. S ă rmanul mal ptrunz ă tor riecit a ş fi voit. nu oare.► riu vreau să te v ă d! . iar fiul meu. chipul t ă u pe eare Cicero al meu 11 iubeş le ca pe un frate şi-1 respect ă ca pe un frate mai mare! Oare n-arn p ă ră sit eu pe cea mai ne[cHcit. te adresezi altora. plin gi n d. n-arn murit? De nu te-am l ă sat m-a1 putut -vedea rnort.as nimic.lmas averea rrlea 131 . vai! dac ă m-ai vedea. nefericitui deel pricepu:. ş i pe filea mea CIt ă modestiel eit ă judecatM pietatel F`ata mea. nu spune: «Minia este de vin ă !» nu. pe cea mai credîncloas ă dintre solii. sutletul mett. f ă r ă in timp ce eu te pitng pe tine. ş i copilut ră u. viu fiindi. că o parte ciFri viata ta g ă sea 1n via ţ a mea_ atunci am ră mas s ă vie ţ uiesel lată Yn ce fel am greş it! lat ă crirna pe care am fă ptult-o. eu. eopilui t ă u. din fralelca ce Ca n-a ma.i r . srYune «F. de cite lacrîmi nu e sc ă ldat ă ? Sîgur că tot aUtea lacrirni elt ver ş i şi tu drid ai s-Deitesti. Acurn am f ă cut greşeala ca. sedesp ă rlea de tine. s ă •ti [ipsese: ca viu Rind. glasul meu. ţi-a ş fi l ă sal o amintire u şor de apă rat. izbucnese tn plYns? Si cInd mi-e dor de ftatele rneu. n-a ş mai fi acela pe care 1-ai cunoscut. c ăci. şi eu o auzeam adresindu-mi-se dîn toate p ă rţile. CH ă r serisoarea aceasta. care atit de s ă' fii oblig-at des a venit Îri ajutorui unor str ă ini. de în ţelepcune ă unui tat ă . Trni spunea. imagmea unui eare respir ă . pe toti zeii. c ă reia nu i-am ing ă cluît s ă mâ urmeze pentru ca cineva s ă veghea asupra a oeea ce a rnai r.e despre ce era vorha. creil e ă rni-e dor nurnai de f rate1e meu? Nu. acum lipseşte tocmal cind tu tnsuti eş ti 1n pericol 01-1/. e'ind o scriu.rn. care aveai tu och[i in Iacr[ml.a. De ce. barbaria sa-1 snitiV din imbrăli şarca mea. QuIntus. dacă sclavii mei au venit 1a tine ! ă ra scrisori.n aeltncul lacrimilor şt durcrFi». ffirleTindu-in ă . Ce fericire tu. fă ră inine? am incereal noi vreodat ă . ei ş i de ginga şa afec ţlune a unui prieten. cu oehîi l ă t? oare supravieluieş ti nu nurnaî mele..§' dintre fernei. nîmie deett doar urnbr. vocea mea. eare. Oh! n-aş vrea sâ nt ă -v-ezi. T ţ i spun. seeast ă suprern ă s1 ă hiciune care se g ă .seşte 1. de deFeren ţ a unui fîu.

pin ă aeum. •in cazul in eare ar mai r ă rnine du şmani ineă nesatisf ăeuti. te rog. Philogonus. niei pe ai s ă i. i-am scris. Multi irni serhu in leg ă tur ă aceasta multi Îrni spun s ă sper. prin tine„ prin eopffl s ă i i prin soţia sa. eit tirry rn ă vei erede 1n stare inirunt un pericol care te va 6menin ţa. Ţie ţi-arn trimis serisori prin libertul t ă'u. c ă unii m ă p ă r ă sese.. Aeurn. iar s&rni rearnintese de prostia pe. In aceste scrisori imploram şi te rugarn să faei eeea ce te ruga sern prin gura sdavi]or mei . Dae ă exagerez prirnejdia eare te a ş teapl ă . Astiel. C2E. Aşa e ă .ţi reinviu durerile. fratele rneu. În afarâ de aceasta n-a ş fi in stare s ă tră lese. drag ă frate. prudenţă sau filozofie carc s ă poat ă suporta asemeriea dureri.ă cut•o„ s. pe care au ft'eui o mul ţ i e ă 1-am l ă sat să treac ă . Mai i ritii vreau s ă vii aici ca un proteetor. Ins ă am f ăeut greşeala. de nenorockile eare s-au ab ă tut asupra noastr ă . ' Ş tiu c ă' avusesern un timp mai bun şi mai potrivit ca s ă mor. chiar a ş a cum shrt. r ă pentra rrine eeea crezi c ă ar trebui fă eut. niei pe ei. int ă re şte-te ea s ă fii pregătit pentru lupla pe eare o avea de sustinut. N ăd ăjdulese — dac ă ine ă rnai poi. Eu voi tră i elt timp vei avea nevoie de viata mea. eel care ineă acum eltva timp se putea socoti eel mal Ferieit orn din lurne. eu. al ţ ii m ă tr ă deaz ă ? Se tern toiţi că inapoierea mea ar putea le fie remu ş eare pentru ingratitudinea lor seelerat ă t Dar. dragostea pe eare ti-o poart ă coneefil ţ£nii şi poate ehiar mila de nenoredrea mea. prin bogăţ ia 3a. ar Fi s ă . dar eu cum s ă mai sper eind vă d duşrnanii mei arn de puterniei ş i pe prieteni.ă ead irl gr'eşeaa de a suporta necazurile şi ru şinea acestei vieţ i mai mult decIt este absolut neeesar pentru leri&ea ta pentru nevoile tale. ţ i-o jur. Dae ă aeurn ai curaj pe care eu nu-1 mai arn.C arti 1. n ă d ăjdui — n ă dkjeluiese e ă integritatea ta. nu exist ă forţă . te ver eeroti. ineit trebuie s ă ia o hotă rlre suprem ă şiE să nu se rnai v ă leă rease ă ru şinos. prin stim ă şi favoare acela a ajun s intr-o a semenea mizer asemenea ruin ă . totu ş i. eel pe eare lu il considerai a3it de tare. şi seriemi desehis. eel eare acum citva timp se mai considera Inc ă egalul eelor mari prin onoruri şi prin innuentă . Oare eu nu tr ă iese pe eheltuiala ta? Vail ş i in privinţa asta - 132 . eind am putut. şi cred că . de ee-rni vorbe ş ti de irn sef. în adev ă r. fe•ai primit. eit rnai repede eu putint ă . sondeaz ă -i. sâ nu mai vorbirn de treeut. adică să vii ia Roma.rnb.s ă •i poat ă ocreti pe să rrnanii mei eopii? ş i. in eruzimea lor. e ă ci. spune-rni.

sirrit foarte vnovat. in aceste neeazuri. Dar rnai e eeva. pe 1-Tortensius voi face bincvottor. rn-arn pribu ş it l'n pr ă pasfie. n-a ş putea scriu pentru e ă iaerimile strică tot ce seriu. tc rog. niei urr alutor nu e de condamnat. adic ă posibilitatea saiv ă rii meic ş i speranta de a reveni in patr5eca s ă acolo. Tot ce a ş indr ă zni ar fi s ă -i rog se muitumease ă doar cu nceazurilie eopleşese aeurn. impreun ă cu Anius. mie nu-rni mai trebue Dae s-ar intImpLa să survin ă vreo incurc ă tur ă grav ă. inconjurIndum ă r~u tot feiul de aten ţ ii. fie e ă V. ar vrea s ă par ă c ă este.ilfel. Tns' Marc Antorlius ş i Cepion au primit ă surnele pe care mi-ai scris s ă le datt. fie M.al este şiliortensius. fie c ă v/Z0r1 inuinge . chiar dac ă nu este. C8 nu-ti aduc ă nepl ă ceri. Nu-ti dau tn grij ă nici pe fiica mea. pe vrernoa cind concurat pentru edititate_ Ntl m ă tern de nimic mai rnult is ora actual ă deelt s ă vă ct e ă oamenii te crul ă din mila pe care le-o poti pentru mine. Tns ă gă sfreazi3 toate astea pentru tine. Exist ă oare ceva pe Eurne care s ă rn ă fi f ă cut s ă sufă r şi care 5ă produs si o egal ă suferin ţă ? Cit eş ti in viat ă .8 trebui să disperă m. fratele meui sint lini ş tit: copiii mei nu vor fi orfarn.. nici pe Cicero al nostru. Pe cind eu arn primit ş i arn risipit f ă r ă folos a toti pe care tozaurut 113cpublicfi rrii t-a nurnrat in nurnele t ă u. el a ineercat mercu. impotriva mea. asupra Terentiei. prin Pomponius. Dea. despre restul.re rn ă face să ş ov ă i. Alectl'nd o rnare simpatte pentru mine. Messala cred ti-e prieten cu aelev ă rat. tare afit natura ti pertr3iteoinului s ă fie ta re intr-o asernenca imprejurare. dar ş tiu dac al putea sa telncrei in el. fratele meu. Cred c ă Pompei. S ă Impiedic ă rn ca vreo mkirturte mincinetas ă s ă realizeze versul ace1a care cireuLa impotriva ta in leg ă tur ă eu legea Aurelia. ţine-m ă la curent cu loate. Asta i-a ş ruga. este faptul c ă actiunile rnele ecte mai gcnerease sint cauza persecutiilor pe Care le indur.. tn sfIr ş it. e ă el atunet toat ă ura pe carc am strins-o asupta rnea se va abate a. care este a ta. Dup ă sfatarik lor ş i contInd pe prornisiufflIe !or. clac ă mi-ar mai aseulta rug ă ciunile. Ce-a ş putea prevedea mai teribiI deeit de a tc ş ti fortat s ă -lt pt ă teş ti datoriiie cu fiinta ta şi tă u. Vegheaz ă . lucrurik eete mai odioae şi eele tic ă loase.. sint de p ă rere s ă te adresezi fie Crassus.» 133 .supra capulul ta'u. ş i asta insearrin ă pentru rnine adine ă durere ea. Mie irni ajunge eit am pentru planurfle pe eare le fae.

drepte ş i l ă cute interesul t ă u. care p ă rea un speetaeol ofert poporului pentrn a-1 face s ă se eread ă 1n vremurile frumoa. După plecarea sa. ordonase ă lie ra. dar erau prezeeri ea ale Casandrei. Alunei ai să -ti aduci aminte de avertiz ă ri1e lui Cato şi ai s ă -ţi dai searna eă erau cinstite. niciodata prekurile tixate ri-au ajuns s ă iie atinse. a ş a curn am rnal spus. deeit să -I Fl fubit. Flind deasupra fulgerelor. v ş tiu. te-ai plietisit de m ă rire şi te inharni la jugul lui Cezar? „. ea un rnerit al romanilor. Acestea despre Cieero. de aceea alerga s-1 vad ă pe Cato urnWind f ă răr tunic ă ş i piefoarele goale. cum pelf s ă fii lovit de ele? Dup ă ee Clodius fusese nurnit tribun. trebufe s ă reeunoa ştern. Deocamilat ă nu-ti dai searna de ateasta.uâ: — Ab! va să zică a şa. pe eare nimeni nu 1e b ă ga 1n searn ă . Mai rnult. in ţelese e ă nu avea să fie niciodat ă st ă'ptnul Rornef. 134 . dar eind vei incepe s ă o eTnd vei vedea e ă nu poţ r suporta.se ale Republicii. nu nurnai cii Clochus pf3runeise s ă se ali şeze holă rirea eu privire la exilarea ]ui.Dar noul ăţile pe Ca r12 Cicero le eerea fratehii s ă u nu erau de natur ă să -1 poat ă Ifni ş ti. Pompei. dar d ă duse foe easelor sale de la lar ă şi t dep ă ce loeuise un mornerit casa aceea lainioas ă de pe Palatin. orielt de se ă zute erau pre(uriie eu eare se seoteau luer uri le la lieita ţfe. Cato profeliza. S ă vedern ee f ă ceau eeflal ţ i.s ă de pe Ta ţ a p ă rrkitului ş i pe Iocul ei ddicase un terrip1u Libert ă tii. cît tirnp se gă sea acolo Cato.Speetaeolul il d ă dea Cator Cata era un fel de bufon serios c ă ruia i se permitea s ă spurtă şi s ă fac ă oriee. Poporul mai mult se amuza de el. PQmpei luptase ob ţ in ă lui Cezar proconsulatui Cato 31 apostrolase pe Porripef 1n rnUlocul drumul. seosese in vinzare bunurile exilatului ş i lieeare zi desehidea asupra Dar. o vei face s ă cad ă asupra Romei. eare eostase tr6 milbaane einci sute de mii desester ţ i. XXIX mijlocul acestei corup ţ ii se petrecea la Roma ceva efudat. Pompel ridica din umeri si treeea maî departe. Trimise dup ă acesta.

dar te previn de un luerw dac ă nu vrei s ă te duei ► n Cipru de bun ă voie.te pe ufl prieten al s ă u. şi vrcau s ă lidau o dovad ă Dest raul ţ i eer. — Fic. eare rektzase s ă se due ă atunci cind i1 ehemase tin rege.Tie. N 1. pu ţ in ii p ăş a lui c ă tribun cra CIodius sau un altul. dintre eare unu! era un tilhar notoriu. vreau s ă r ă rnin in Rorna. — De ee refuzi? — Pentru e ă cstc o eurs ă : vrei m ă inclep ă rtezi cHn Rorna.eri publiei. Cato r ă spundea ehern ă rii tribuntflui. Atunc se tritimpl ă luî Cato acela ş. Ei bine. eu cred c ă tu eş ti singurul dcmn de aceast ă cornand ă . Cato accept ă . nici ofit.Da. apoi plecă . imi oierl rine comanda Ciprutui? . ii spuse CIodius. — Oh! exelarn ă Cato. pe nurne Canidfus.î. — Cato. Dar Clodius d ă du ia plecare nfei nave. pentru 3-1 convi nge pe Ptolerneu s ă se. Cato prfrnise ordin s ă goneasc ă dfn Cipru pc regele PtoLerneu eare nu trebuie con ţ undat cu Ptolemeu Auletul. prezenfindu-se irnediat fa ţ a adun ă rrl poporului. r ă spunse Clodius. Cato? . Cato socoti e ă trebuia procedal cu pruden ţă . Aceste rujslunI aveau ca seop s ă -1 ţin ă pe Cato departe de Roma pe toat ă durata tribunatuiui lui CLodius. el. — Retuz. Cato. regele Egiptului şi să readue ă 1n Bizant pe cei exila ţ i de aeo[o. f ă eu s ă se voteze legea care ti numea pe Cato guvernatorul Ciprului. El se opri la Rodos 5i trirnise inain. ei doar doi greijeri. şi cu mari interventii. eu te consider ornul eel maj curat 5î mai cjnstif din Rorna. Cate se cluse ta Cfeero care rnai era tneă la Rorna şi-i rugă s ă nuprovoace vreo rebeifune. nrci trupe. spuse Clodius. ş i.Cato se supuse. Ţi-o ofer. Era toernai in tirnpul tulbur ă riJor care îzbueniser ă in ]egă tur ă cu Cicero.Da. care cinta din llaut. — Mie.J maî era niei o posibilitate de reruz. . Cato era legea: tribunul tl chetna. ai te duci eu for ţa.noroc care se t35 . iar cel ă ialt un orn al lui Clod[us. retrag ă f ă r ă lupl ă'. Inzestrat cu mtiloa ee atit de modeste. s ă le dau comanda Ciprului.

ş 1 instig ă prietenii la s-a inarmat urt pumnal ş i s-a dus in Forum_ Aeo1o. 1-a InEpt putece Spurius. de toat ă bogă (1a l ă sat ă de Ptolemeu? Iş i arune ă privirea in jur şi ş i-o opri pe nepotul s ă u. 5upravietuind tat ă tui şi fratilor a lost str ă moşui modernului Brutus« Cel eare contestau aceast'ă filiatiune spuneau c ă . fiind prea parttelpase la conspiraiie. susţ Inea e ă se tr ă gea din aeel Serv-i1ftls Ab:la eare. adlc ă pr1u anul 438 7. fiul Serviliei. clnd Junius B•ulus poruneise s'a se taie capetele celor doi ai s ă i? Este adeArat c ă fitozofui Posidonjus sustine 13rutus ar mai fi avut ş i un altreilea Piu . chiar aeurn eind istotia ii pomene şte numele. Rolul mare pe care il va juca ne face s ă ne oprim un moment asupra lui. Brutus era de orig1ne plebee. pe loc. numai câ aceast ă orig1ne li era contestat ă de lucr ă rde genealogice ale timpului.Pompei cu Wtridate. l ă sind D avere eonsiderabil ă Cum am mai spus._ Canidius ti acluse Inlimp1ase vestea c ă Pto1crneu se otr ă vise. g ă zindu-i pe Spurius Mellius că aspră tiranie şi eă . rin ă rui era o firc 171IJC1 L36 Studiuse nlozolia tn . In adcvă r. sftriplu intendent. in atte decit ale sale. Aeum arnirWrn pentru intiia oar ă de acesi lin ă r. a şa c ă .e. dimpotriv ă .n. Incit nefericitut s-a pr ă bu şit Cu mort. Cato trebuia să se duc ă ş i 1a Bizant. Ce s-ar fi a1es. a c ă rui [amilie nu ajunsese ciceit de seurtil vreme la onorurile acordate Republic ă . cum era s ă se tragă d1n Junius Brutus. E1 Brutus avea atunei vreo douAzeei pretindea c ă se trage acel f ab-rzos bronz eă ruia tomanE ridieascr ă pe Capitoliu slatu1e Vninel Tn mtn ă o sabie goală . convingindu-se c ă ceea ce auzise era adev ă raf. fîul unui oarecare Brutu. ş i acesta. mama luî Brufus. eare treeea drept nepotul lui Cezar. Brutus cra admis ă Partea aceasta ifin genealca de toat'ă lumea. Marcus Brutus. doi de ani. Aceasta se inUmpla eam trci sute optzeei cle ani mai inainte. pentru a ară ta e ă e] distrusese pentru totdeauna puterea TarquinlIor.

se asupra sa_ tris ă cu baa te aceste preeautiunt.p ă tul că reia ag ţ ase bueat ă de plut ă . Ariston. particip si el la wmare supralieitind. ea mode]. insertsese in CIQU ă registre lot ceea ce Ineasase cbe1tuise îrt Itrnput guvern5H1 sale. pentru ca in caz de accEdent i ă z[le s ă cad ă în ap ă . pierdut registrui şi. dar buc4ite de plut ă . end Cato s-a gindit sâ se ficloseaseâ de el pentru a 5c4. Rezultatul vInz ă rii şi surnele g ă sîle in tezaur se rldiear ă' la vreo ş apte rnii de falan ţ L o valoare foarte mare pentru vremea aceea. De fieeare Udi ţă sfoar groas ă Cung. ca s ă sc ajungă la surnete a şteptale. toate care I se Inered/ri ţ aser ă _ Cato a pstrat registrul s ă u pin ă. un registru îl tncredin ţase unuta dîn libertit să i n pe nume Philargyrus. tnttrnplarea a f ă eut s ă dispar ă arnbcle registre: Philargyrus.a de ia jaF averea lui Ptulemeu. la Koreira. trnpreurt ă ett eare Lua rnasa. toate stofele de purpur ă fur ă pretuite de Cato. Toat ă vesela aur şi de argint. Acolo a poruncit seina4e corturile pentru el si ai să [ tn pia ţa public ă . La inceput. unde petreeea eonvaleseenta dupâ o boal ă grav ă .a. Cato luase toate m ă surile prevedere pentru ca aceast ă surn ă ajungă la Roma f ă r ă. asupra tui Platon. Marinarti 137 . Ca toti distinsi dîn acea epod. ateident. toate tablourîle preţioase. 1nplus. toate pietrele seumpe.Anliohus Asealonianul.ă . eitise ş i eomparase pe toti litozofii si se opdse. a nauf ragial. trnpreun ă cu el. se supuse. Stirna mult pe . Brutus insusi intoemi inventarui obieetelor. Maj rnulf inc ă : Tntructt acesta voia ca preturile s ă reprezinte valoarea lor reaî ă . ei poruncises ă se fac ă l ă dite continInd Fieca re doi taianti şi cinei sute de dr ahrne. unehiul să u nsulta pe Canidius dindu-1 ea inspeetor un tin ă r de dou ă zeci şi dol de ani. pentru că avea o mare veneratie pentru Cato. iar rtn altul i[ p ă stra. Terninduse de un naufragiu. a. se Osea tn Parnphilia. pe deasupra. iar Cato ajunse clnd tre1na s ă inceap ă viniarea. tn ea. Brulus nu i-a pl ă eut rnisiunea dup ă el. Brulus vorbea la 1e1 de bine latina si greacak poseda o oareeare eloe[M ă si pledase sueees.Grecia. s ă îndice locul unde se gă seau acestea. care se trnbarease la Kentcreea. IT1Să . seful veehii Acadernii ş î se Imprietenjse cu fratere acestui.

11 ş ase rinduri de rame a lui Ptolemeu. Cind Roma a allat de venirea toată populaia 1-a ieşit inainte de-a Iungul fiuviului_ Vă z. mai ales. Poate eă ar Fi fost rnai modest din partea lui Cato s ă se oprească acoIo unde i-a tntllnit pe consuli ş i pe pretori. in primuI rnoment. cind s-au v ă zut treelnd prin Forum cantit ăţ ile imense de aur ş l argInt pe care le adusese. Dealtfel. Senatut se intruni si-i aoorifi pretura extraorchnari cu privilegiul de a asrsta la jecurt trnbr'a'cat intr-0 togă broclat ă cu purpur ă . iar registrui a fost mIstuit in incendki. Cato. intre timp. xui Cato fur ă cru(ate onorurile. intendentul regelui Ptolemeu. şi nu s-a oprit decit atunci dnd 4 şi puse Ilota la ad ă post.t ă elnd focuri mari. Cato ti r ă spunse: — Am intocmit aceste socoteli nu pentru a-rni dovedi fidditatea. Ins ă . admira ţ ia pentru acest dezinteres alungă impresiiie pe eare le inspirase ingird-area. Cato. Este de la sine 'in ţeles c ă cererea i-a fost lat ă ce f ă cea Cato in timp ce Cezar I ş i ţ ricepea carnpaffla Galia. nu putem s ă Oricit am fa de partizani al ascundern cilitorilor no ş tri că aceast ă nea şteptat ă dovadh' de Trigin-tfare dat ă de cetebrul stolc a f ă cut.înd aceast ă Hot ă — c ă ci Cato a piecat cu o singur ă nava ş i a adus o intreag ă ilot ă — v ă zind aceast ă iletă plutffid sus pe Tibru poporui urrnInd-o„ s-ar fi zis c ă e vorba de un adevarat triumf. redevenise eI insu şt. fl ă e ă rile s-au Intins la corturi. care. dar n-a considerat c ă era bine s ă procedeze in telut acesta ş i•a continuat s'a' piuteasc ă rnai departe pe galera regal ă CL. invodnd grija ş i credtn ţ a clecare acesta dduse dovad ă . ci pentru a da altora exerrtptul unei severe exactit ăţi. refuză toate aceste onoruri şi ceru Senatutui doar redea libertatea lui Nicias. ş i c'ind prieten i ş i ară ta mffinirea pentru acest accident. Să vedem ce ( ă ceau Crassus ş i Pompet sau. Îrl arsenal. asupra. Rornei o impresie proast ă . ce f ă cea 138 . contrar tuturor obiceiurî!or proconsulare. Ear Cieero t şi plingea axllul tn Theş alonk..

in care se vedea o surs ă jmensă de prad ă pentru ef.ş i strice frizur ă ? — Pompet! — Cjne vrea s ă se ducâ la Alexandria.XXX Crassus pă rea cit se poate de Iini ştit. aş a e ă se hot ă rf să acţ ioneze. Privind in jurul s ă u. rrsiunecare va fi Wne pl ătith"? . . repun' pe tron un rege a! Egiptului. .tş i. deei. Clodius se vedea. . el nu avea depIina rn ă sură a puterii. G[odius 11 scoase [orta din temni ţa in eare se g ă sea şi-1 aduse la ei. Dealtfe3 nu dorea deeit lan lueru: proconsulatul Siriei.PCITI pei! ş i. fă r ă să se sjnehisease ă de ceea ee se petreeea tn Forum. unieul st ă pIn Rornei: Ciceroera Ia Thesaiordc. ad ă postit cum era. I ntr o zi cind Pornpei. ie ş ind din vila sa de pe rnuntee Albano e ă leind eereul rnagie trasat de dragoste jurul să u venise s ă asiste la proces„ Clodius Ineonjurat de o ceat ă de arnici — şi se eunoaş te eine erau arnicii I Ckdius Clodius. Istre patru oehi tin ă ra Sui so ţ ie. Tin ă rul Tigrane era inehisoare.to 1n Cipru.Gne este Unpera -lorui nest ă pinit? — PornpeH repetar ă amfcii sâi in cor. In sfIr ş ft. atita timp cit Pompei se afla in Roma. Codius provoc ă procese arnkilor lui Pompei con darnn ă . Ca. Cîteva cuvinte despre acuza ţia: (Cine vrea să meargă !a Alexandria să repun ă pe tron un rege a ţ Egiptului. Pompei t ăeu. pe de alta de Pornpel. TotT. Pompei nu spuse nimie. . Visul s ă u era s ă deciare r ă zboi par ţ lior. pe de o parte de Cezar. Pornpei i ş i petreeea tot indr ă gostd b ă tr[n. la fleeare intrebare pus ă . corul arnicilor repeta: «Pompei». Pompei tratase cu Tigrane tată ] Am vă zul şi-I p ă styase pe Tigrane fiul pentu triumful s ă u. se tdreă pe estrad ă de unde putea fi v ăzut auzit de toată adunarea de acolo tricepu s ă strige.Cine este ace!a eare. de eind s-a tnsurat ş se scarpin ă in cap rumai un deget ca 5 ă nu . Inconjurat de ceat ă de amici.

Dae ă regeie Ptoierneu dore şte s ă m ă vad ă. avusese ni ş te r ă fuieli cu supu ş ii s ă i. — S ă po!teasc ă . şi se opri Cipru toernai eind Cato Făcea si el in insul ă vn scurt popas. Plotemeu plecă _din Alexandria ginduJ de a face apd ia poporul roman. dae ă e nevoie. plec ă la R01112. Stoicul se gă sea in closet. Ră spuosuI era brutal! Ptolctrieu se F ă cu c ă nu intelege şi se duse 1a Cato. — Atund.m'isIune care va fi bine pl ă tită ?» pentru c ă vrem să nv l ă s ă rn nimic nel ă rnura 1n expunerea noastr ă . ii ceru sfatul asupra a teea ce era bine s ă facă . cedind aflor slaturi. ce este de f ă cut? . adică dac ă trebffla s ă .— S ă faci apel la popurul roman. r ă spunse el. Fiul natural al lui Ptolemeu Soter II. regele Ptolerneu acteptase-.nsoţ i 51 M ă voi eu•cle aceast ă imp ăcare. Ira vremea aceea Roma era tribunalui regi şi popoare vencau s ă -ş i caute aeole dreptatea. El ascult ă date de ofi ţer cu privire la dorin ţ a st ă pinului să u. de Ven. De ce? Pentru e ă dae ă a ţ j angajat eapă t din Egipt laminoru ţ acesta care se chearnâ Roma. . nurnit «auletul› din cauza pasiunii sale pentru flaut.Tritoarce ţi-vă Egipt.şi continue drumul sp7e Roma sau s ă se fntgarcâ fitt Egipt. dar. exaci in aceea şi situalie carc sc g-ă sea dl. Convorbirea începu pdri a fi pu ţ in rece. Ptcdemeu plcc ă deei. La Ineeput. Ptolerneu descoperind mult ă juclecat ă ră spunsurile lui Cato. trimisul lui Ptolerneu fu anuntat. imp ă ea ţ i-v ă cu supu şii dumneavoastr ă ş i r pentru a da dovad de dorin ţa mea de a v ă fi pe plac. Ptderneu Auletul. ră spunse Cato fă ră ezitare.— De rtotat: Cato se dusese Îri Cipru ca s ă -1 jecm ă neaseă pe fratele lui Ptolemeu Autetul.dorne e'ind se anun ţase Alberoni. pe Cato el ii trirnise vorb ă printr-un ollier c ă voia s ă -i vad ă . tot Egiptul fi apueat tn el. acesta este un lueru foarte simplu: easa rnea este desehis ă deopotriv ă regiIer şi altot. f ă r ă 140 . .eetăţ eni. vă voil.V-arn mai spus: intoareeti-v ă in Egipt. spuse Cato. incetul eu fleetul. tritro bun ă diminea ă . dar. insemna s ă iaci apel la omu] puternic in Rorna iin acel moment.

Pompei in(elese c ă era milin[t că din cauza unui caraghlos ea Clodius trebuia s ă o hotă rire. Senatul d ă du un decret. prin care anunf.şi pun4` mintea CLi ClOdlLt$. Totuşi. poate.Senalut derbedefi s ă"i. au stiut ett costase aceast'ă proteeye. s ă se trnpace eu Senatul. rnai ales eI. repudiinein-i filea şi. Ptolerneu in dreptude sale. La propunerea aceasta. Pompei işi consult ă Unul dintre ei. doi eonsuli noi I şi luau tn pr ► rnire sareinile. El anur4 ă Senatu1 o ă era gata s ă ajute. 141 ._ Senatul era sup ă rat pe Pompei de cind acesta l ă sase cu atIta la şitate ş i ingratitudine Cicero să lie exilat Acesta era. Intoeu[ndu-i pe Piso şi pe Gabinius. doi ani mai tirziu. cu amia rnin ă . Îl sftui s ă rupă cu CQZ2F.s fi reehernat_ Era declara ţ ie de r ă zboi tn ioat ă regula_ aceea ş j zi. daF Pornpe# nici nu se gîndea Ia dZi SerRenea era Indr ăgostit ca un nebun de s44ia solutie: am spus sa. acela pe eare Cieero •i enp]e şea eu cpigramele saic. el nu mai era tribun.. dar nurnai acesta din urrn ă ş i Pompei. urma acestei repudieri. eare era un om atit de nedeeis. Lentulus Spinter. intrueit tre_buia sttr ş it o dat ă. Cledius amenin ţa .a e ă nu va mai aeorcla sane ţ iunea sa nici unei m ă suri şi nu va i'neepe discutarea nici unei proMerne eind Cieero v. se puse sub protec(ia lui Pornpei. Tn adevdr.spun ă Cato nirnic şi. spune proverbul. Cu tiiharii trebule s ă te por ţ i tţ lh ă reşte. Gabinius. Cuieus. şi să ne intoareem la ultima glum ă lui s ă acţioneze. un mijloc de a se kip ă ca Senatut. ceru cu hot ă rire rechernarea Cel ă lait consul era Metellus Nepos. Bazat pe aceast ă prornistune. urechile. Unul dir noii consull. PompeE girEdi eă nu era de demnitatea sa s ă . Era Cindius. Dar. care luseser ă in funchine la data exii ă rii lui Cicero. locotenentul şi omul lut Pompei„ il reinstala pe. Inapoierea lni Cicero. OacUus puse un C1uffiu5 yi jum ă tate: se numea Milon ş i fusese numit tribun in locul lui Clodius. fapt twn şi dernn de re ţ iout. dar trebuia ea Senatul s ă iniVativa. propuseră s ă -1 aduc ă Napoi pe Cieero. desigur. ajuns aeolo.

Fompei socoti 'n sfir şit verdse tIrnpui intervină . dar de data aceasta ei avea a lace cu veteranii din Spania şi din Asia. Milon nu-i spusese dectt c ă era la dispozI ţ ia rnai r ă mInea s ă 52 infrunte. Clodius g ă si Jeac acestei situa ţ ii. dar era numal grav r ă nft_ Tribunul acesta F ă cea parte din fab ă ra lui Gicero. Roma nu tr ă ia decti prin corno ţ ii şi salturt Nu exist ă nici Senat pe Capitoliu. Rorna de o oareeare trecere. Quintus fu ră rlit grav. Ntetdeauna. Sylla şi se bucura la. 1n timpui Incaier ă rii. Clodhis t ă ra dupa ei vreo sut ă de gladiatorL Milon angaj ă dou ă sute de besfiarL Ceie dou ă trupe se tntiloir ă . Mindru de prirna vietorie. se facea du ş manuJ Uoctins. a şa curn ar Fi Fă cut-o unai condotier. poporul intelese veni şe morrientul ca Clodius să Fie arestat. apoi n . 142 . Cind Pornpei i se dest ă inui. nicicInd nu se v ă zuse pe pavajele I ui num ă r atit de mare de derbedel Clodius trivi. ci pentru c ă . nici tribunaie in bazilici.Annius Mîlon era un om deleapa lui Clodiu ş . E1 l ă s ă şan ţ uriie piine de singe. F ă cindu-se arnicul IuE Cicero.le.pornind irIgiParC prin ora ş. Se c ă sătorise cu fiica lu. nici adun ă ri in Forum. era grav . Porepei ie şi tnsop de o escort ă serioasă conduse pe Quintus in Forum. Clodius si Milon nu puteau in acela şi oras. vă zindul pe Qufntu5 rrnit. canalele de scurgere pline de rnorU. Milon luase partea lui eicero nu pentru câ a ş a ar Fi fost drept. R ă nirea aceasta a Fost un noroc pentru Cizero. ş i aj d ă dur ă loc templulul MrnFelor. Deai tie1. el puse sâ Fie ucis un tribun din tabă ra sa si aruncă tnvinakea acestei crime asupra oarneni1or Senatuiui. tribun r ă m ă sese prntre cadavre. Clodius tl atac ă pe Pompei.ng ă tor. Tntr-o dirnineat ă. se crezu c ă murise. Se ineepu insulte ş i se sfIrşi prin a se Incă iera Lupta Fu lungă şi inversunat ă : Clodius alergară din toate p ă r ţ i. a şa că Fu bMut.

lin niihon opt sute de mii de voturi dispun 'inapoierea exj!atutin! Ztua tri c:ne a. De-a lungul drumului. a ş a e' fu s'a'rbMeare pentru toat ă furcea.ceast hot ă rlre a kkst cunescuU a [ost o zi rnare. aproape in unanimitate. voi folosi de autorittea Senatuitd. te voi vedea in eurind.» sfir ş it. acero observ ă 4. Cieero se hotr . dar ş i din ceT care se oferfsera singuri.ncl va •i corilirrnal de o lege. Prefer s ă -rni pierd viala dec11 patria. Te rog nu le lipsesti alor mei nenorocirea care S•a ab ă tut asupra lor A ş a dup curn 1mi scrii. aco$o o g ă si pe fifca sa. Ajunse la Brin disi 1n zEua nonclor. pă r ă si Brindi ş i lnsotit de o esocrt ă alctuit ă nu numai cei nurniti de rnagistrati. Tullia.rn de gtnd s5 a ş tept pin . tcFat ă enegia spulber ă _ ateva zile rnai tirziu trfrnitea lui Atticus o a doua scrisoarc: 4r.Senatul lu ă o mare hot ă rire.să pleee din Dyrrachium. Cf•ero afU deodat ă . De la poarta Capena. Br'ind!sf. Toatâ itafia ea voleze ş i s ă deeW ă intre Clofflus şi CEccre. Pe drum. «Arn prirnit Q1.i Marle. c. intus irripreuu W1211SCWS1111. venit ă să •I inUrnpine. prin otasele pe wre le str ă bă tea reehernatut. afl ă că iege3 Iusese votat ă majoritate 2 drobitoare. Creero primise deeretul Sena#ulut prin care se convoca noporul pe 19_Ji narte Sci•a lui Afficus.eăci Inapoierea lui Ccero era o problern ă capitaW el convoc ă toată Itaba pe Cimpul Ir. nu exista orn cu renume sau de calitatecare s ă nui ias ă 1n cale. era oprit de delegaW trirnise ca s ă -I felicite. pr i n care intr ă . la fiecare pas. Printr-o intimplare. ehiar ziva in care fusese publicat decretui privind rechernarea sa. zi de sâ rbOoare pentru loat ă italia. viro să ne 4ntnneştf tik mai repede Dar se tribunul Serrands se opuse decretulul de rechemare. Dup ă suisuriie taie şi după situalia ins ăşi s rrni dau searika e ă totui este pierdut. iar dac ă aceast iege îrni este potrivnic ă .131 eare este vorha de rnine A. Toti cei care au dreptul de cetate se indreapt ă spre Roma. in ajunui nonelor lui august.3 .1. era ziva lui cle na ştere şi Liva de sktiMoare a colonle[. afar ă de eazu[ c ă fusese prea compromis 1n partida advers. Tu.

Aciarna ţ iite 11 inse ţ ir ă pină tn Forum. tzbueni strig ă te de bucurie. a ţi ţ ate de Clodius. De mult nu i se mai auzise vocea„ a ş a Inclt vocea fui. Senatul se declarâ in şedin ţă perrnanent ă . dar puse condiiite sale el se argaia„ pe einci ani. Mul ţ i doreau ca Pompei s ă fie tns ă reinat cu aprovizionarea ora ş ului. care att ă dată fusese atit de des auzit ă . consta intocmir ă un proiect eare ti dă dea lui Pompei. Inapoterea lui Cicero reIntinse ereditut lui Pinmpei r Multimea striga lut Cicero: — Pompett PorupeVI Propune-I pe Porupeit Cieero f ă eu semn vrea s ă vorbeasc ă . Primul numit a Fost Cicero. De dou ă zile. Oarnenii cu judeeat ă' gă SeaU era foarte bine a ş a.ă ktorIi ca s ă' i se deschid ă drum pin ă la Capitoliu. daua zi. se Tritocr ► t un senatusconsult ca ă s ă -t invite pe Pompet s ă ia conclucerea aprovIzion ă rii. Acolo agiumera ţ a era atit de mare ineit a Tost nevole s ă se folose. el se prezent ă In fa ţ a Senatulut ş i-i adres ă mul ţ umirile sale. Este aclev ă rat c ă informatia o avern de la el 51 el nu are obiceiul s ă se denigreze. Dup ă avizut s' u. - Feci ef aceusaie sen&ntiarn. pe timp de cInd ant. citeva voci. Dixi. Lurnea t ă cu. poporul tzbucni tn aplauze. curn arn ş puri Meilius a propus s ă ise acorde lut Pornpei ş i posibilitatea de a dispune de teate resursele financiare ate de flot ă şi de armat ă l'n m ăsur ă in care ar avea nevoie şi de - a supune autorit ăţ ii sale pe guvernatorii pro ► inciTior. Cicero vorbi„ ş i vorbi irurrios. era acurn un lueru nou. de curn rl recunoscu. trei ori era s ă fie asfixiat. A. sarcina de a se ocupa de organzarea aprovizion ă rli cu alimente pe ic‘ OffanirE. dar voia s ă alb ă cincisprezece Iocotenen ţ i. La eirirea senatuseonsultului ş i la auzu[ numelui lui Cicero. La inceput. strigar ă e ă ineepuse s ă' se siml ă jnfluen ţ a Inapoierij Iut Cicero. Pompei accepi ă . De vreo clou ă . 144 . printr un arnendarnent.ase.trepteie templelor acoperite de lume care. In eonsecin ţă . cu aprovizionarea Rornei. A. dar voci[e acestea fur ă in ă bu ş [te. doua zt. alirnentele se seurnpiser ă consklerabil. Jr1 ztua nonelor septembrie. care ÎI determinase.

1 rnai bine ca Cricine. votate tintr-un plebiseit. care au stabflit c ă : 4:Dac ă acela care spune c ă a consacrat locul n•a ac(ionat nici in virtutea unei dispozi ţ il generafe. Treboia s ă se evite saeriiegM de a se expropria on zeu sao o zei ţă _ 1Problerna ro supus ă spre rezolvare poutilicilor. pentro c ă aceasta no-1 mai interesa. c ă porticui tui Calui va fi ref ăcut pe banii statului. nici virtutea unui rnandat ernanind expres de la o lege. sfInt ordin al lezui ţ ilort tu nu te tragi nomai de la Igria ţio de Loyola. atit aceca care fusese pur si simplu ras ă de pe suprala ţ a p ă mintfflui de Clodius.ste stabIlit acolo c ă locoinţa loi Cicero iF va fi restituit ă .se aloc ă lui Cicero. u ar şi eicero si oarrieni curnsecade giisesc c ă este foarteputin_ —Que aestimatio non modo vehementer opUmo quogue. şi asupra aceIda 1n locul c ă reia se el ă dise un terriplo Inchinai Libert ăţ il. CiTlei sute de nrii de sesterli pentro cea de la Tuseulorn. Otirrtl% 145 . sau triscris. A. ert s•ar fi prea departe adrniratia aceasta exageratl A doua zi a avul loc o mare 1:lzbatere cu priv!re la casele lui acera. dup ă com a fost si pa ţ a .1 in Senat. E1 ti fluier ă pe Clodius ş i decr e to 1 este vota t. dar poporot rorna. drept dauneinterese. set etiam a plebe reprehenditur« eloldius este ÎnfrIn. apol î.m ş i se n ă pusteste eu aceste resturi asopra zidarilor ş i eioplitor 10.n este un popor artist: ei g ă seste că Clodfos folose şte mai bine spada decit cuvintul si că 1.`n privin ţ a cuvintutoi eicero este triaestrul lui Clodkts. omui celor dog. apoi el.public ă . E.Ocero t ăcea. dar ClocHus no este ornul care s ă abandoneze lupta: la 4 none afe loi noiernbrie. Oodius vorbi trei ore f ă ră să poat ă clovedi c ă a avut dreptul s ă facă ceea ce a f ăcut. gă sea. doo ă sote cincizeci de rffli pentro cea de 1a Forrnio. poate. restituirea pulea fi operată fără prin aceasia să se aducă vreo afingere Oh. dou ă rnflioane de sester ţ i pentro casa dela Roa. et adon ă restul fostei sale arrnate de pe vremea ctrid era tribT. ci e)dsten ţa ta se pierde in negura timpurilorl Mare dezbatere legă tur ă cu aceast ă problern ă . care-1 cono ş tea pe Pompei.

cu Flaccus i‘n trunte.locuIrria duşmanului sâu. pin'a la urrrt. nou atac. inarma ţ t cu s ă bti. Clodius fuge si el sj se ascunde in casa lui Publius Sylla. alta pe care a mo şteniţ o de la Annitts. La 5 ale bJelor Eui noiembrie.k. oarnerni lui sint inarmati pietre. in tirnp ce există acolo un Senat. seotind strigMe inspa'imintkoare. ei prin seatpel. ca Cicero.sed iaza' case Wntu_s inarrna0 eu pietre ş i. Cartierul general al sefului este in easa lui Faustus Sylla. apol a. pretort si tribuni. scuturi şi torte. Aeofo se balleadeoz ă respect pe lui Clodius.i ÎvWo de pe muntele Gerrnatus. Clodius pierde si de data ace'asta. Milo a fost prevenit: et posed cloua case tn acelast cartier: una pe care urnIA ra t-o banii fui. A doua zi se intruneste Senatul. ti dau toate acestea se petrec in Roma. Cicero o rupe la Fugă pur ş i simplu. Flaccus ş i nion nu se gindesc trateze prin diet ă . A ş fi putut pune sa>-I ueicM.de piatră oeupa0 să reconstruiaseh. spune Cieero: dar Îneep să tratez eu 1Wera. ciornege şi cu spade.. consuli. ehirurgia obose ş te (ipse occidi potuit sed ego dieta curare incipio. 146 . Din t'erieire. face aiesire ş i iesirea aceasta pune in derut ă hoarda lui Clodius.tdrosui! Cieero a gresit cru ţ indu-11 pe ea>ci. pe Clodius c ă •si pune 'in minte să incendieze easa fu. eind apare Clodius pe neasleptate şi se repede asupra lui eicern.. Este adev ă rat Pornpei era plecat cumpere gru. acero cobora Via Sacra escortat de ş i de curtea sa de eavaleri. in ajunut tde]or lui noiernhrie. Garnizoana. Ei g ă seste deschisa' usa la vesfibulut Tetius se refugiaz ă aeolo Impreuri o parte din suit. Flaccus s-a inchis cu o garnizroan ă . ş i asta pe lumînâ. ziva in Remareati amiaza mare. chErurgiae foedeQ 1. goneste. pe iîngă cei care uri ă in spatele Iuj aodius. aceasta urm ă . la a cincea or ă din zi_ ş i-a recrutat ceata tot phntre zdren ţă roş i de care vorbeste Safar[ in Rug Mas sint niste regi indieni. E e ă utat din pod pin ă in pivnij ă . La rindul s ă u. dar zadarnte. Cieero primeste intarrki.

primarul unui cartier din Roma r —ce de un asernenea magistrat? — ş i. notiftc ă protestui s ă tt ca tribun. care dureaz ă zece zite şi pe care el o pune pe seama clupercilor a verz(i de Bruxel les pe care le-a mincat la osp ă tul augural dat de Lentulusi 147 . La 10 calende„ se ca de la /rivoi'at ă . Ast ă zi va fi cfnipul de lupt ă pe care se va decide silua ţ ia dintre Milo si Clodius. Si se inter zdant obtulerit.etellus se retrage in mij]ocul huiduletior . Nliilo alearg ă . o Jantern ă veche lumineaz ă ci ţ iva tic ă ]osi in zdren ţe. ora nodă seara. De data aceasta ce] totul se sţir şeşte cu o puternică colic ă a iui Cicero. odat ă edil. e mort. Deadat ă tl observ ă pe Metellus. PA doua zi. il ajunge. al tuturor aman ţ ilor soliei sale? Nu. dar anun ţă dinainte c ă va trece Roma prin loc şi sabie. Nu cumva este Metellus CeIer. pe Clodius. la I ale calendelor. ampul lui Marte este rnasa verde pecarese joac ă de-a ategeriEe. care trece fugă . Miloobţine postul. la 8 noi2mhirie adunarea are loc. nu vor fi corr4i decit ca Milo să -1 acuze pe Clodius. La 8 noiembrie. Nu vor fl corni ţ [is sau cel pu ţ in. Intreba ţ j cauza rnor ţii ş i vise va ră spunde: «L-a otrvit nevast ă -s ă ». fostul consul. A doua inatnte de a se cr ă pa de ziu ă . Cicero scrie lui Atttcus despre aceasta. Dar comi ţ tile se vor intruni.n orn rnort. nu numai e ă nu va rnai putea fi juclecat. Clodius va. vestibu lu I casei sa1e e aproape gol. MElo acuz ă. ft nurnit edi]. Metelius cel lute. rivalul Iui Catul. E profesiunea lui de credint ă _ augurii sint Zitta corni ţitior sose şte. Clodius este acurn un orn pierdut. Oricurn ar fi. occisum iri ab ipso Milone uedso. Milo se prezinra' in laţ a inainte de zorilor. al lul Cezar. Dac ă Mito lntilneste pe Cloffius pe strad ă . Clodhls nu se arafi-J. Milo anun ţă nefa ► orabili.Clodius nIci nu rni şcă . iar M. Clodtus este u. Cine este acest Metellus? Cicero nu o spune. un Metellus oarecare Incerca s ă ajung ă in Cl`rnpul lui Marte pe drum oco[it. asa c ă nu se va vola decit a doua zi. cumnatut lui Clodius. Tn anui 695 acesta se dectarase impottiva curunatului s'a'u şi murise subit. Dacă CLodius s-ar Kezenta. Dup ă cum se ş tie.Milo se dueein Cimpul lui Marte.

La Rorna nu se vorbea despre el dedt ca s ă se arninteasc ă o nou ă victorie. stabffite pentru anui 148 . Pornpei r. cre ş tea la orizont. vara şi toamna pină cind ploile desfundaser ă drumuri ţe. ALd ş E acurn se botă rl ea Cezar s ă p ă streze inc ă cinci arti proconsuiatul Galiei. se g ă seau la Lucca o sut ă douizeci de Uctod purtind fascii şi peste dnu ă sute cle senatori. se isc ă un vint puterrfic. asemeni unut nou Adarnastor. 1n rnornentul eInd se preg ă tea s ă le pornease ă pe mare . ca Pornpel ş i Crassus s ă fie nurnifi consuE. nregistreze nurna cuvintele lui Cezar. este euvIntul potrivit. Appius. pin ă eind z ă pada blocase trecerile.Am spus câ Ponipei lipsea. E1 acord ă coneedii muitor solda ţ i ca s ă -si poată da volurile Jor Planuffle acestea fuseser ă. 1n timpul iernii anului 696.guverrtatorut Sardiniei. fiind pleeat s ă aprovzione- ze Rorna. După ce se luptase prim ă vara.pre Roma. Veniser ă şi Crassus şi Pompei. e ţ . cu ocazia acestei intrevederi ele fur ă strinse. Nepos. a ş a c ă istoria noteaz ă toate cuvi. Pompei este Ine ă in perioacia lui de giorie. Airica făcuse aprovizion ă ri considerabile. Se dusese in Sardinia şi it.rtai lipsiseo dat. Cezar scrise tu. dar el se urc ă pe primul vas porunei să se ridice pInzele. Toar ă lumea era de p ă rere câ Poripei nu trebuia s ă pieee. proconsulut Sparfiei ete. 1n timp ee rivalii hai sl ă beau lneă ieră rj de la r ă scruee de drurnuri. Ca să se poat ă ajunge la alegerea lui Crassus ş i a lui Pornpci. Cezar venise la Lucca şi tin ă eurte.turor pdeteruilor s ă l din Roma. Tot ce era mai ilustru in Roma şi in provincie venea Ia Lucca. pin ă cincl purt-ind sloiuri incetaseră Să fie navigabile. dar trebuie s ă şi tr ă iesc.a.ş i thi ă curtea. ca Crassus Pompei s ă fIe nurniti Ruvernatori de provineie ca s ă poat ă (ine 1n miiniie tor toate trupele din Republid. S ă . Cu cilva tirnp rnal Inainte.ntete pe care le spune_ Dar va veni Pharsa]us ş i ea le va uita. Leg ă turile care uneau triumvratui erau intr-u. spurl'ind: Trebuie plec.n iel sl ă bite.

Prin aceasta. or Cato ţinea rearte mult s ă nu dispară urma trecerii saie prin afacerile publice. Iumea fusese imp ă rld ă Intre ce[ trei b ă rbali. Ck. e nevoie ca Crassus ş i Pompei s ă fie consuli. iar Plutarh nu scr1e dedi dteva cuvinte: . Anul 698 trece ra'r ă evenimente depsebite. Cicero m ă ntrică atit de bine din [arfuria lui Ciodius. cinci de ani Insâ evenimentele pe eare le-arn povestit ne readuc in an. ş ruAte. Incovniat suh gretitatea rnilioanelor. acero rLu vorbe şte despre ea serisorile sale. 1a care nu se a ştepta. S-au v ă zut hoti care. Tn mici şjcane. Mai farleazâ el ici. fn momentul arest ă rii. Clodius st rigă că s-a produs o ilegaIitale. mai rupe citeva coaste 1n dreapta şi ÎTI stInga. ceea ce il F2Ce pe Crassus doreascli si mai mult plecarea in Sh -ta. CInd se afl ă c ă Crassus şi Pompei aveau s ă se prezinte 149 . Se zvonea peste tot c ă . nu se ste curn.699 de la fundarea Rornei.ul 698. dar care i aruir[c mare r ă ceal ă peste prietenia lor. profitîrLd dv absen(a acestuia.1 poporului. rnai d ă !oc la citeva case.Fiind patrician„ C1odius nu putea fî tribun a.. strigau ei «hotii!» Cicero r ă spunse cu una din dilernele lui obi. eplo cite o uşă . oricine 1e peate chstruge. neputincl 1. . Cind se intoarse. Ciceru d ă du lui Cato e lovitur ă care n-avu nici o consecinp. Fe aceste table erau inscrise misiunile lui Calo la Bizan ţ şi trt Cipru. Intreg anui se pet recu. din cauza acestei distruger. Clodius e complet doborit. actele tribunatului s ă u fiind neavenite. dar searn ă n ă cu un buldog c ă ruja i-ai 1. Dar. şi se ajungein anul 699 de 1a fundarea Romet. dar pentru acesta. Pompei ins ă rcineaz ă pe Gabinftis s ă -1 reinstaleze pe Ptolemeu in drepturile sale regale Gabinius seIntoarce. Curn se termin ă aceast ă ceart ă ? Din nefericire. actele din timpul tri[bunatdui s ă u sint neavenite. cu cincizeci inaintea erei npastre.1 kribun al poporului.18 botni ă ş i care este silit Să lase i ş te pr ă p ă dili de ciini s ă m ă nince din propria lui farfurie. anri mai spus-P. în urma unei consf ă tuiri Cezar.ero provoc ă o discu ţ ie Intre el şi Cato. se duce pe Capitoliu si sf ă rtm ă table1e tribune in care erau inscrise actele fni ă ptuite sub tribunatui du şmanu1u1 să u.

c ă seopul lor nu era o magistratur ă la Roma. r ă spunsui să u fu mai modest. ci s ă obtin ă st ăpinirea unor provineii importanţ e şi con. de ce oamenii ace ştia. n-am spune la Republic ă . f ă eur ă' pe elţ iva competitori lndr ă znease ă s ă .Voi candida la aceast ă rnagistratur ă . cred că am 1:101. spuse Pompei. ş i tn juru1 lor lumea repeta: — in adevă r. piard ă speran ţ a ş i convingindu-1 c ă pentru iibertatea comun ă . Ră spindind asemenea cuvinte sus ţ inind asernenea ei il ineuraja pe Dornitius.Trnpreună la consulat nu mai r ă mase o tridoial ă . la numele Repubticii. T1 susţ inea Cato.. Cato nu se jena. eind Cr2SSUS şi Pompei: fur ă vă zu ţi eă se prezint ă to ţ i candidaţ ii se retraserk cu excep ţ ia lui Domitius. eare au mai fost consulli impreun.Ei bine. r ă spunse acesta. [i iolositor statului.spdns precis. oarnenii lui 150 . voi candida in interesul eelor buni şi trnpotriva celor 0 astfel de aliar ţă nu era de natură să Uni ştease ă pe toţ i cei ce mai ţ ineau ett de pu ţ in inc ă . Cato are dreptate. Ră spunsul orgollos a] lui fkomp'ei. dae ă nu. dacă. recurgea ia for ţă . In a s#fel de lupte. . r ă spunsul arnWguu al lui Crassus.anda unor puterniee for ţ e militare. bine. Parnpei se speria u şor şi atunci. intrebat Crassus. spuse el. ea un adevă rat ş oldat.şi pun ă eandidatura. . — Candidezi pentru consulzt? inirebar ă Marceii eus Dornitius pe Pompei.inainte de a se face ziu ă . la o intrebare precis ă . spurrindu-i s ă nu-şi alega ţii. E1 mergea prin pietele pub[ice şi spunea că Pompei Crassus în realitate urrn ă reau consulatui. Ei pregki urr atac impotriva 1ui Dornitlus. m ă voi abline. ci tirania. — Poate poate nu. dup ă• eurn il sustUmse şi pe Bibulus 'impotriva lui Cezar. După curn se ştie. se îndrepta spre Forrnu. mai pretird tot Impreun ă un al doilea consulat? De ee Îrnpreun ă doar urruf din ei? Oare Jumea duce lips ă de cet ă teni care fie dernni a sta al ă turi de Crassus şi Pornpe[? Pornpei se sperie. -d ă un ra. — Dar. Pe cTn£1 acesta i Insotit de ei ţ iva printre eare şi Cato. Dar cind situa ţ ia se contură cu toat ă elafitatea.

Din !ericire toate acestea se petreceau destul de aproape casa lui Domitius. Aşa c ă se bot ă rf tnl ăturarea lui Cato. era._ Pretori tur ă numi ţi Antias şi Vatinius: arnindol oamenli lui Pompet gî ai lui Crassus. ei impinser ă inainte pe Trebonius. de care era diri ce in ce mai Indr ă gostit !n stir ştt. Pompet şi Crassus putur ă . Dar dintre toti cel mai fericit era Crassus.Pornpet se aruncar ă asupra micufui grup. care proclarn ă decretele Intocrnde la Lucca. a ş a Incit_ acesta impreun ă cei clffiva amici care mai r ă rn ă seser ă cu el se •efugiar ă acolo. uciser servitoriE care purtau tor ţeie si-1 r ă niră pe Cato. Cato. nici mai rnull nici mai pu ţ in de parc ă ar fi !ost oarnenii lul Clodlus. da. nu ascultată . Crassus ş i Pompei erau begati. Milioanete Iui Gabinius nu-1 l ă sau să doarrnA. Intre Mitridate şi Temistocle era vorba de lauri.şi doriser ă . Oamenii lui Pompei blocar ă casa si. Crassus Pornpei traser ă la sorti Siria si cele dou ă Spanii: Shia Yi reveni lui Crassus. adic ă la porţ ile itaitei. Cato avea o gUr ă loart mare ş i. tribunul poporului.şi pă ră sească sotia. Siguri nu vor intilni vreo opozi ţ ie. care devenise dusmanul de muarte si c ă rtia de-abia 1 se vindecase rana că p ă tat ă pe cirld pe DoKlius spFe Forurn. iar Spaniile tui Pornpel. cel pu ţin auzită' ln toat ă Roma. de ţ jnea Spania f ă r ă să fie obligat s ă . tn liniste. tntre Gabinius şi Crassus era vorba de 151 . care cuno ş tea Spania ş i care conta să stringă' acolo.. nirrik nu se putea face la Rorna fkir ă care credea Pompel. Crassus.. dar nu prin violen ţă . Cato soficita pretura. poporul. Dar un pericol ti arneninta. Cezar prirni continuare pe cinci ani guvernarea Gaiiel. s ă Yie consuli. il p ă stra pe Pompei la ROMa. so]da ţ ii de care ar fi avut nevoie infr-o zi pentru planurile sale. care voia Siria ca s ă porneasc ă r ă zboi contra avea Siria: Pornpd. ctnd siriga. Tott obţinur ă ceea ce. a şa că se risiptr ă elteva milioane printre tribuni_ ş i Cato esu ă. in absen ţ a rivalulut Ior.că.

«Ii treeea. dar foarte discret c ă ci nu se putea I'mp1ediea s ă nu konize. seria el. şi Cato 4l trimitea pe Tribatius. Apoi termina: grij ă de s ă n ă tatea ta şi iubeş te-rn ă cum te [uhesc şi (E• me nt amas. chiar şî Cezar.şi mai bate joc de Crassu —eel putin eu vciee tare. doar in scrisorile sale conriden ţiaIe euntinu ă să -1 mai nurnease ă Chelu1 ş i Milionarul. deş i toat ă lumea ş tia ch> aceasta era ideea lix ă a 1ui Crassus. numai ep[stolare.şi plimbe solia prin toat ă Italia: G arată populaţiei. vrea s ă fie admirat ă' cea pe care o iube ş te. din sale in rniirdle eredindoase ş i vietor1oase ale 1u1 Cezars. iar trt 152 . Cicero nu.pesim!stului acela de Cato luerurile 1-nergau din ră u irr rnai r ă u. ozMi-1 recomanzi pe M. actul eei mai important al consulatului să u este s. iar acesta 11 Ineredin(eaz ă planurile pe care şi le face. 1-a ş face regele galilor. Mai ironiza el.ze — in5 ă Îl saluta pe Pompei şi-i surldea sau 4i scHa lui Cezar pe eare pl privea ea pe un alt eu al 11.z . Cleero Inv ă tase pe proprîa piele fie in ţelept. cfma).a nu pornene şte nimic de r ă zbo1u1 eu par ţ 1i. care fi ă scria din Galia laude proiectul. Plutarh nu vorbe ş te in această perioad ă decit despre arnorul 1ui Pompei.s. Orfiu. spunea el.epaeă' mai ai pe elneva s ă -mi ca s ă -1 1-mboViesc. lotuş is deeretui care il numea pe Crassus proconsuI Sir. VletoriiIe ale asupra parliIor! ei nu se va rn ă'rgini 1a el va ar ă ta vietorli[e Lucullus asupra 1u1 Tigran ale 1u1 Porripe1 contra lui Mitridate nu sînt deeit nIşte joeuri de e] va reTnnoi mar şul triumfă tor aI lui Alexandru. el ti aplaud'ă proieetele eind il innie ş te şi-1 Ieficit ă pentru viitoarele sale vielorii asupra par ţ ilor. va p ă trunde in India prinlBadriana şi nu se Va opri deeit la marea exterioar ă l ş i. Îndemnindu-1 s ă -1 due ă la hun sfirş it. b[ne[nteles. este adev ă rat. trimite. dae ă n-ai prefera s ă -1 fae loentenentul Iul Lepta. să spunern că. Este adevă rat că şi Cezar l ă cea tot felul de dar.11» lată cum se proceda ta Rurna.

prin seriozitatea natural ă a lui Pornpei. spune el. Or. pin ă şi loga 5a Cu mInjil ă de sînge. Pornpei spunea că avea să celebreze asifeI ziva lui Venus Victorioasa. această dragosie: «Tandretea aceasta se explic ă . asa c ă a fost neveit s ă -şi schimbe iml)ră că mintea. de cine credeP de 113 ferneie care trebuie s ă se fi priceput la a ş a ceva: curtezana Flora. iar lulia n ă scu copil rnort Această mic ă dram ă dornestic ă provoc ă interesul Romei pentru Pompei ş i f ă cu sâ se cread ă dragostea adev ă rată a sotiej pentru sot.a motivu. atinse izvorul copflui fu ucis !n sinui mamei.privnla fulici.spre atasamantul s ă u_pentru Pompei. c ă ci sint date. Alegereo a fost furtunoas ă „ s-a ajuns la Incă ierare. nu se vorbe şte dedi de.fl de consul Porrip& trebuia prezideze alegerea.1. Pentru face popularitate. care neavind nimic aspru în el. Pornpei anunl ă că cder ă jocuri. Leş inul fu lung. Pornp& nu avea s ă stea rneren sc4ia sa. rn rn . nu se stie. ea ocazia s ă se djstreze. Se dttse in luj Marte.lbano c ă ful[a era insă rcinat ă . Jocurile pe care Pompei le oferea Romti erau niste vInători de fia. Trei luni mai nrziu. De aceea PIutarh se crede obligat s ă justifice terneink e un adev ă rat scancial dragostea unt4 so ţii de dou ă zec de ani pentru solul ei de cincizeci. asernenea 4n ă tori constittbau spectacolul care 153 . prin inteiepciunea sotului şi. numeroase persoane au fost ucise sau r ă niteln jurul 1ui Pompei.re s ă lbatice. Car am ă nuntele de iRtirnitate trebuie crezute. iar calitatea 11. sau pentru a s ă rb ă tori aceast ă veste fericit ă . Din nefericire. Aveau s ă fle nunnilf noi edill. Dar pe Roma putin n interes.ijlocul fdvolit ă tilor conjugale din firnpul acela. Pornpel ceru s ă ise aduc ă o altâ togă ş i o trimise acasă pe cea plin ă crezu c'a' solul ei fusese La vederea asasinat ş i Era ins ă rcinat ă . f ă cea companra Jui pl ă cut ă ş i 1ncintă toare. Porna avu o nnu ă prob ă despre aceast ă dragoste: se anunt ă in mod oficial clien ţilor vilei de pe muntele A.

inarrna ţ i cu să g0 LJn vechi senatusconsult interzieea adueerea de pantere 1n Italia. o sut ă patruzeei şi doi de elefantl. pe nurne P.zbor. Scaurus prinse Mingee din . trlbunul C. in anul 655.a poporului_ Poporul.errlenea canUtti. Servilius.ta puporului rornan. printre care ur şi şi elefanti. v ă zfn(1 a. Nu era un lux. ofeilse o vtnMoare de o sut ă de Iet cu coarn ă . SyIla.pl ă cea eel rnai mult tornanilor prima care avusese loc luseşe magnific ă şi inflor ă taare in ace1aş i timp.au. e ă ci leii din Nurnidia. getuli. timpul prh-nultu consulat Pornpe/ oierise pin ă la patru sute zecel Intrebarea firease ă pe care ne-o punem. dep ă sind totul. Clochus Pulcher desigur c ă tată 1 iLli Clochus al nostru — a pus să se lupte elefan ţ i intre ei. Pe la anu. iar Republica. Un sjrnplu eet ă te. Foarte simplu: anurnitor popoare I[ se impunea thhat 154 . ci o neeesitate: elefan ţ ii aceştia fuseseră . Pompeî oferea de data aceasta o vină toare de şase ute de lei. Lentulus s-au vă zut lupte cu şaized ş i tref de pantere şi patruzeei de alte animale. cu ocazia jocurilor oferite de Sc1pIo Nasica şi P. este de unde ş i cum se luau — de exernpiu — trei sute de lei c -u coam ă ca sâ fie ucI ş i ln fa. de tearn ă . Aufidius aduse această problern ă in fat. prolit ă de abolirea ş i aduse pentru a fi ucise asul ă cinejzeei de pantere in !ocurde din timpul ediiit ă tii sale. Ins ă in anul 670. sfirşit. Gladiatori criminali tuptau contra lei1or. T şi dohindise un Fel de celebritate pentru c ă oferise o vin ă toare in care fuseseră uei şi trei sute de ur şi şi tot alitea pantere ş i leoparzi.. din care trei sute cineisprezeee eu coarn ă ş i de dou ă zed de elefan ţ i. cu să geţ i lovituri de lance. in tirnpul edilit ă tji sale curule. prea s ă rac ă poat ă hră ni şi prea prudent ă ca să -i dea alia ţ Hor s ă i. Tri anul 583. des1gur. suliLes contra elefantilor.1 503 de la fundarea Romei. c ă ruia ii era indiferent clac ă ar fi fost mincati d ţ iva provindali. capturati intr-o luptă cu cartaginezii. c ă dacă ar fi sc ă pat pereche aceste s ă nu se inmulteasc ă s ă fac ă ravagii. hotă rise sâ fie uci şi. adic ă treized ani Inainte de epoca la care am ajuns. pretoru1. adi:c ă lei din Atlas. din Abisina şi iiin Yemen slnt lIpsiti de o asernenea podoab ă . anul ă senatusqonsultul. se uciseser ă ln Cjrc.

iar femela murf in timpul nasterii. 13oropei era disperat. Dar ee cantitateuria şă de iiare hră nea Alrica. Copilul scos dar dup ă o săpt ă min ă murf ş i el. lei. Plautus Hypsoeus şi Metellus Scipio Î ş i prezentară eandidatura la consulat. altora tributuri ir# anirnate să lbatice. 13orrepei ajunsese la punctul eulminant a1 fericirii şi al bogă tiel.in bani. pantere. Dar. a şa era impus ă Africa. poporul avea voie s ă le viziteie şi exista dubla p1 ăcere de a le vedea luptindu-se mai IntIi imaginatie şi apoi in realitate. aşa eurn dealtfel se intimpla intotdeauna. primul avertisment al destinului. Crassus se preg ă tea s ă plece in Siria. pentru a avea mormintul ei în permanent ă fata cchilor. un mare eveniment avea s ă se petreae ă la Roma. nu sotiei 2u1 PQM care era de fat ă l iar numele Cezar str ă bă tu ora ş ul de la un eap ă t 1a altul. dar poporul se n ă pusti in pa1ati tu ă cu Forta cadavrul şi-I duse pe Clrnpul lui Marte. C1odius se prezenta pentru a candida 1a pretur ă . el voia s ă'-ş i Inmorrnfoteze sotia In vila sa de pe munide Albano.[ Inehise 1n cu şti. mai tineti searna c ă era vorba de vină tori de hă itaş i 1n care vin ă torul trebuia s ă prindă vinatul viu. 0 nenorocire persona. să se poată stringe asernenea eontribu ţ ii. Annius Mi1o. ca in acestei absente.rfurnuri ş i aromate. leOtur ă cu această ceremonie funebr ă .l ă avea sâ ffe. Tntre timp.şi revin ă cornplet din emolla pe care i-o provocase vederes imbrk ă rrlintii lui Pompei minjft ă de singe: cea de-a doua sarcin ă a ei fusese boln ă vkioasă . rinoceri ş i efantil Tn aş teptarea jocurilor. Nbciodat ă iumea nu se oeupase ant de mult de el.— Am 155 . cu pa. inainte de plecarea lui Crassus. Dar poporu1 f ă cea aceste onorurf filcei lui Cezar care lipsea. Acolo 11 arse pe rug cu mare pornpă. ş i ee vinat1 hipopotami. Consulatui 1ui Pompei ş i al Crassus expira şe. f ă r ă să sece izvorul? . f ă ră s ă -1 lovease ă sau să -1 ră neasc ă .Apot. in acea vreme. lulia reise s. lus ă . erocodiIi. animalele acestea era4.

mă supun: da ţi-mi voturile voasire. v ă va spune c ă s-a tntimplat dată Ca puterea cansular ă să r ă mtnă timp de cincizeci si cinci de zite tn mtinile a unsprezece kiterregi numi ţi unul după altul_ Or. avind in vedere constffii i şi pă r ă seau func ţille lor fă ră să affiă succesori. Atunci. Milo se imirepla spre Lanuviurn. scenele cu crime şs C1.e nume ş te un alt interrex. interrexul este un tnagistrat cu putere ega I ă a consulilor.punea creditorilor «i-fot ă rit lueru. corni ţ ifie trdirziau prea mult iar consulii nu erau aIesi 1a tnceputul anutui. Clnd.rnit interrex. scenele acestea intrerupeau corniffile ln fiecare mornent. dar care poate sâ dureze mai mult le de cinci Ef avea obliga ţ ia să convoace comi ţift„ eze puterea consulifor de indat ă prezideze şi s ă increcUnţ zile consulii nu srnt ee erau aIesi_ nac ă tn timp de atunci s.tnai spus•o. a şa că se ajunse 1n luna anuarie f ă ră s ă se fi ales nici nici pretorii. nutni un Senatul. 20 ianuarle dup ă caiendarul modern. la 13 caIencle ale lui februarie. a doua zi dup ă ce Lepkfus Ţ usese nu. de pe urma administratilor rnel. dobinda capitalui». adic ă la trei dup ă -amfază pe 156 . vă zind inerrex. pretura era magistratura care se solidta de cei ruina ţi.5 municlpiu al c ă rud ffictator era.1 [ncericEi pe care le-arn snai povestit se reinnoir ă . Pe la ora a nclua dln zi. iar eu v ă voi pl ă ti. era ceea ce se clierna un interregn.terrex. ora. stabileşte nimie. pe Tiik Liviu. Oamenii curnsecade erau pentru poporul observa ţi că tri anfichitale poporul este separat t ntot deauna de parnerth curnsecade = poporul era pentru Hypsoeus 51 Scipio. din c. Ce era un Witerrex? Vorn explica knediat.auza opoz] ţ iei tfibunifor sau ciin cauza unor auguri nefavorabili. Acest interrex era Ernilius Lepidus. Atunci Senatu] se ingrijea de conducerea statului creind un in. un om care soilcita pretura era un um care le s. Asa că tncepu s ă subrnineze candidatura Iui Milo ş i s-o sustin ă pe a lui Scipic şi Bypsoeus. Se cunoaste dti ş m ănia dintre MIlo si Clodius_ că pretura sa era nul ă Clodius inţe1egea un dac`2i ajungea consul. pentru a alege un ilatnin.

timpu. nepotu[ s ă u. seprivea în urrn ă . al ă turi de el era un cavaler roman. eare venea de la Ariccia şi care se oprise lIng ă templui zeitei Bona. cJoi t ă rani. Acesta.3 A. seKr"a'bir ă ajung ă eseorta PM1o.afl ă acum localitatea Genzano. Impreună cu el era so(ia sa. şi doi plebei.Doc ă e r ă nit. atunei eInd il pe Clodius. P. toemai in locul unde se . Cei doi gladiatori. care fusese transportat intr-o favern ă . for ţeaA taverna 157 . . Tufius. adk10: — Fustenus. mai avea cu el vreo dou ă zeci de gladiatori„ printre care doi oarneni renurniti pentru for ţă şi indeminare: Euclarnus Birria. Şeful sclavilor se apropie de carul care se oprise ş i-i po ► esti st ă pinului să u eă unuI din glad ia tori r ă nise grav pe Clodius. sclavii lui Clodius duser ă intr•o tavern ă . Eudamus şi Birria mergeau in urrn ă .1 acesta.Clodius. urrnau CIod1us era c ă lare. Mi10 că lMorea car. v. nestiind dad au l ă cul bine sau r ă u. unii rideau. Grav ră nit. suita Ini de selavi era celpupn de dou ă cri mai numeroas'ă deeit a Lui Clodins. E1 se ţndreptă arnenbi-pilor spre eei doi gladiatori.zuseră taverna în eare fusese dus Clodius. Cassidus Sehola. privind in urrn ă să vad ă dat ă nu erau urrn ă riţ i. Cei doi gladiatori. et intrase pe Via Appia dintr-un drum l ă tura[nic.eienilor. M3o se gindi Lin rnornent. Mai rUi rni se poate dimpotriv ă l şi adresindu-se şefului sclavilor. tre[zeei de selavi i`narrna ţ i cu palose. doi oameni rrai . Weau intreb ă ce se intirnplase. g ă sindu-se Yri (elut acesta in dreptul 1ocalit ă til AIbano. pentru a vorbi cu decurionui ari. Clodius. mai bine s ă moară . 11 cunoa ş tern pe C1odius. MIlo observ ă oareeare â urneiR r eseorffi_ Se şu şctea. in pIus. ei se ine ăierar ă cu sdavii lui  1odius. veni 1n grab ă . eincizeei de cameni. Fausta. ş i amicul să u M.ppia. Clodius se pr ă busE de pe cal. auzind gă t ă gie. si urrnase ‘+9. Pornpenius ş i C. formind ariergarda. eu degetu1 indic ă taverna. Linul dintre d ă du o lovitură de lance care îl str ă b ă tu um ă rul.

Tncepur ă . ptebea luâ cadavrul gol. senator. La Indemnul lor. dar incă lial. prin euvinte iniUc ă rate. La vestea celor petrecute. Minutius Plancus şi Pomponius Rufus. J'Aito nu se oprise ca sâ va. M. avind toat ă tnerederea Tn Fustenus. Elineinţeies. cump ă rase de la Scaurus un fel de palat pe muntele Paiatin. Clodius . s ă inslige poporul trnpotrIva uciga şului. de la ţ ară . Aeckio Sextus Toedius depuse eadavrul. Fuivia veni in grat&— Clodius era adorat de Ternei şi mai ales de solia lui. un eadavru z ăcea pe Via Appia. După curn arn vă zut. lovindu. Sextus Toedius. A doua zi in zori. ţii lui Ciodius. partizanii lui Clodius.şi la ţa şi ară ttnd toga instrigerat ă'. E1 v ăzu cadavru mijlocul drunllui. ineit trei sau patru persaane fur ă surocate_ 1n multimea aceasta se g ă seau do9 tribuni ai poporului. mergind pe jos. porunci să se a şeze cadavrul in lectic ă iar el.şi p ă rmi din cap. Intr-o clipâ. dar Fustenus ră scoli totul ş i sfIr şi prin a. da peste el. cereet ă eadavrul şi recunoseu că este al lui Clodius. cobori dia lectică . a ţ a in t ă rtnă .— adic ă a şa curn era ctrid fusese a şezatpe pat. casa se umplu de Iurne. Noaptea se scurse in bocetele Fulviei şi in planurile de ră zbunare f ă cute de clien.oartea Tui Cloclius ii retnviase popularitatea_ Toate acestea se petreceau ehlar seara rnortii_ Corpul ajunsese pe Palatin spre prima or ă din noa. aproape opt mii de oameni se Inghesuiau iîn jurui cas& se inghesuiau atTt de tare. se intorcea I a Rorna.pte adică pe la ora Ş R Se seara. Atunci. ca s ă i se cerceteze r ă nile lu ă şi-1 duse la rostre. porni ş i se apucă să -1 caute Acesta se aseunsese. Fustenus lu ă eincizeci de selavi. acesta tr ă daseincrederea.şi fă aş a fel ea Clodius să lie Iichidat in tirnpul ' tncă ieră rii. Dup a. el i şi cantinuase drumul.d ă executia. 158 .— Fulvia incepu să scoată strjgă te disperate şi ap ă ru Tn pragul casei sroulgindu. unde Plancus şi Rufus. ce lusese expropriat de easele lui Cicero. nurn ă rul crescu. aduse la Rorna. Zece minute rnai ttrziu.

poporut te duse lui Pornpe -1 care st ă tea retras. ca de ohicei.arda care ii era dat ă ca interrex. se Tntoarse ca asedieze casa inlerregelui. In gr ădinite sak — 51-1 salut ă cu strigă te pldernice de consul dictator_ Apoiacela ş1 popor. Porţfie Furâ st ă rirnate lar Furio ş ii se na>pustir'a' Try toat ă casa. ne arnintim. zTrid aceasta. r ă sturnind chipurile str ă rnosilor fannitiei asezate pn atriurn. o ap ă rase Cato cu pre ţ ui vieţli care arse pin ă 1n ternelii.are.1 Apoi. in cele din urrn ă fu cucerit ă . fanaticii pornir ă Tn goan ă s ă asedieze casa tuf Milo ş i a interregelui.şi câ vreo opt Sa 11 zece cfin ai s ă i fuseser ă ucisi sau r ă nîti de Lep . De aici. se intoarser4 Foruro.tea ridicar ă corpul Ş F-1 coborTr ă in curia unde T1 arser ă improviz7nd un rug din h ă ncite ş i mesele tribunaleior şi Senatului. Rugul fu aprins cu caietele scriitoriior 1•brari. ă Milo. . Vreo doisprezece r ă inaser ă pe de b ă taie. Atuncl. Din c_auza de la rug Fu ă Foc curia. s ă se ohtin ă cu forţ a nurnirea lui SclOo si a lui Hypsoeus. care.i simplu un act de r ă zbunare. sotîa lui Lepidus. nu i-ar Fi venit in ajutor si nu 1-ar Fi despresurat. ăv fascele de pe patul libitinar si le duseră 1a casa Jui S-chipio si Hypsoeus i care nu lndr ă znir ă s ă. le prirneasc ă . de 1a curie focui se Tntinse la fairnoasa bazilic ă Porcia pe c. Rorna era literalmente sub Foc sInge: s ţ ngeFe curgea pe stră zi îar incendiul curiei si al bazilicil contiriva s ă furnege. luar ă Ceilatti. asediar ă pe acesta partea din fund a casei. Milo rtu era acas ă : rmpotriva [ui era pur ş. El inchise portile ţ i şi adun ă servitorii ş i g. Fu ă cornanda ş i respinse pe asediatori cu o ploaie de săgeti.idus de servitorH aoestula. distruser ă patui si rnoblIeIe Cornelk]. arnintindu. oiricea a interregnuiui. care după ce fugise Rorna se Tntoarse o arrriat ă de partizani pentru a cere convocarra cornItHlor. unde Lar Fi ucis dac.0 să -i si]easc ă s ă adune cornittile profitIncl de iritarea care se rnanffestase irnpotriva lui Milo. partizardi ş i sciavii c ă rora Clodius le prornisese de atîlea ori liberta. Dar Lepidus nu se ă să intirnidat. Ins ă contra lu3 Lepidus era un act politic_ Voa.

Odată intrat in Roma. oric ă rui cetătean care ar fi volt sâ primeasc ă . Uciderea ]ui Ciodius ră nise prea adine inirna poporului. cle cine era tulburat ă lini ş tea? De cei care eereau judeearea lui Milo. Nirnic nu putea calma agtatta porni ţă Impoiriva lui. iar acesta işi lu ă imediat magistratura primire. ded. la trei zile dup ă instalarea sa. A şadar. Caelius. e ă ruia re amintim c ă poporui dusese s ă aibă grij ă ca Republica să aibă ceva de suierit. corni -tile erau tutburate de vreo nou ă mi şcare. In realitate. aceste agita ţii fur ă atit de grave.a ornul să u şi eu toate e ă trei ani mai inainte Mito fusese instigat de el. in aşa fei Incît.XXX V Agita ţ iile acestea contrabalansar ă uciderea ]ui Clodius.t nevinovat? Tot ineontestabil. Zadarnie luar ă ap ă rarea tribunul Ni. dup ă cum se vede.ri numai lui. nu ezitase să se inoareă !a Roma. Dar el ă rnicia sa nu avu niei un rezultat. In eele din urrn ă . ei ceru un senatusconsu)t care f j autoriza s ă Wiinteze tribunale excep ţ ionale. La 5 calende ale lui martie. deci r să -I pun ă $11 b aeuzare pe Milo. In fiecare zi. 160 . Odat ă ajuns putere. eI i ş i continu ă eandidatura şi distribui publie. o mie de a ş i. Marcellus. care s ă poat ă mult ă' atentie judeca cu Ll mai multă severitate deell tribunalete obi şndite. Inctt un senatusconsult ordon ă interregelui. Milo. alltnd revIrimentul care se produsese in lavoarea sa. o ură Furioasă ţ'isnise contra lui Miio din aceast ă ran ă . Trebuia. Pompei se hotari-. Pompei InMese c ă pentru a-şi mentine autoritatea era nevoie s ă se knstaureze irnecHat atare I iniste„ Or. ineantestabil. cet ă -tean roman? De bun ă searn ă . 23 februar'ie. sau achitat dae ă ar li fost recunosen. interrex Servius Sulpicius il proclarn ă pe Pompei consul unic. Milo era vinovat sau nurnai acuzat c ă pusese să lie asasinat Clodius? Era Clodius. Fapt este c ă t]e aduser ă proftu. instante f ă r ă apel. Q. de str ă in era Pompei aceste tulbur ă ri.? Este greu de spus. ca Milo s ă urrn ă rit şt pedepst dae ă ar fi Fost reeunoseut vinovat.. Hortensius„ Cicero. Cato şi Faustus Sylla. deş i Milo et. tribunilor poporului lui Pompet.

et il acuz ă pe T. de pe Via Appia. 11. Dornitius Ahenobarbus cliestur pentru completul care trebuia s ă judece violen ţ a ş i uneltirea si pe A. alta — de uneltire. Appius Clodius deciar ă că . sim ţ ind că avea de partea lui pe to ţ i cei că rora nu le p ă sa că el face Pompei declar5 dictatur ă .Astfel procedInd Insernna s ă Incercl dictatura. Cel mai in virst ă din farnffia Clodius. nimen} nu s-a IndoU de aceasta. de ademenire de Poporul il alese pe L. Opozilia tribunului a fost in ă bLisită prIn presiunea exercitat ă de cla sele bogate ş i aristocrate. nurnai s ă reciea liniş tea fi fost dac ă că p ă sa de opozi ţ ia tribunilor nevok. inaintea chestorilor Dormtius si Torquatus. zece zile lui Mito ca s ă .şi preg ă teasc ă ap ă rarea. ar fi recurs ia arme ca să apere RepubHca. ins ă' Pompei.dec ă torilor pentru a 6 zi a 7deLor lui aprine {8 apri}ie se acordar ă. una de vioten ţă — ln care era cuprins ă uciderea lui Cloclius si incendierea curtei HostWa a bazincit Porcia. la I I 11. Torquatus pentru completul care avea s ă judece adernenirea de voturi.uma. chestoru I era in acelasi timp ceea ce este la noi juclec ă torul de instruc ţ e şr procurorul fmperial. Appius Clodius suslinea acuzarea de vioten ţă si de uneltire. Aceasta Inserana exiluL Se stie câ un cetă tean roman nu putea fi condamnal la moarte. la 8 ale idelor lui ziva 6-a din luna aprilie noastr ă ). Annius spunnd că februarie trecut ziva de 3 calende ale nurnitul a pus să lie assasinal Clodius in taverna Coponius. consul Lillie. T. S ă rrnana Repubtic ă ! cu adev ă rat avea nevoie s ă fie ap ă rat ă . irr virtutea legii Pompeia despre viotenţă . Dornitius re ţ inu pe Appius Ciodius ca acuzator şi pe Annius Mila ca acuzati ş i fix ă prezentarea in fata ju. ca de ln Forum. potrivit legii Pomp&a. se Initinţar ă dou ă tribunate speciale st se formular ă trei acuza ţfl trnpotriva autorlior httburdriint. Dezbaterea se tinu. Annius Mdlo s ă re condamnat la interciic ţ ia apet şl a focului». Ţribtinul CaeLius s-a opus toată puterea cre ă rii acestor tribunale excep ţ ionale. 161 . Legea cerut ă de Pompei fu votat ă . Dup ă curn i1 indic ă nurnele. deci. a tre[a. Iat ă acuzarea sus ţ inuU de Appius Clodius: «In timpul celui de-al treilea consulat al lui Pornpei ceI Mare. E1 cere deci ca.

Lurnea se urcase pe ternnla public ă . Rorna. nu se putea observa zeee zile— şi pentru e ă purta o tegă elegant ă . La ora şase ş i jurn ă tate de dirnffieat ă . prin costurnele lor zdrentuUe. ta. adic ă nurn ă rul total al 162 . in locul unei togi murdare si zdren ţ uile. Este de la sine inţelescă lrei gerturi din spectatori nu puteau auz] nimk. pe Grecostaze şi chiar pe rnuntele Palatin. atit de intesat'a de turne era pia ţa. Tnurmur insoU apar1 ţia lui Mtio. acuzatul şi apă r ă torii ocupară Apoi. prin Intati şarea ilqr trist ă . nopţ il.aldarirnui pe treptele templelor. care p ă reau ni şte gradene f ă euite speciat ea s ă primease ă spectatori. Domitius ceru să se aducă rnIct globuri pe eare se gă seau inscrise numele tuturer cet ătentlor pe o list ă Intocmit ă de Pornpet. nu alecta triei acel aer umil supus pe eare II la Rorna. eare unctfflau asemeni unui lan erian. mai aies la p ă r. pe areul lui Ianus. eind soarele se spatele muntilor Sabini. S-ar tl zis e ă . nu. curn se obi şnuia 1n asernenea ocazie. acuzatur Tn fa ţa judec ă torAor.ş i I ă sase nici barb ă . El aruncă aceate gioburt intrun oş ş l scoase din eLe optzeci şi una care reprezentau optzeci unu de nume. sus. Ş i aproape in acelaş i rnernent i şi fă cură aparttia şi unul cel ă lalt. apoi de pe trepte pe ternple. pe ternplele Fortunel ş i al Concordiei. ş i rudele sale 1•1 insoteau ş i raceau un puternie contrast eu el. dar pentru rornani ca 51 pentru italienii moderni. fneIt toate aeoperi ş urile erau inţesale de eurio ş l. El avea ş ase apă r ă tori in fruntea c ă rora mergea Ckero. Acuzatorul. pentru c ă Milex nesocotind cornportarea obi şnultă . pe areul lut Fabjus. Ea Ineepu la prima or ă a zdel. pe bazilica lui Paulus. Tn plus. aelic ă la ora şase de dimineat ă. nîmeni nu se eulcase in neaptea de 7 spre 8 aprille. pe bazifica Argentaria. ntei p ă r mare tapt care. pe Tabularium. tri sensul exact al cuvintutui. pe zidurile Capitoltulut. un erainic se urcă la tribun ă anuntă pe aeuzalor si pe acuzat.tribunalul pretorului. aceast ă n-lare de oarneni se urease de pe e. situat intre Via Sacra şi canal. nu atit pentru c ă el era uciga şu) lui Clodius. oratorut cauzei. a vedea insemna a auzi.

la rYndul ssu . ciod Minutius _se urcă la tribun ă' si incepu să strige: — Popor. in afar ă de cazul c ă nu se ca s ă nu participe la judecare. crainicul anunt ă c ă se terminase cu audierea rnartorihr. inchide tavernele vino aici I'mpiedic ă rn pe asasin si s ă scape de la o dreapt ă r ă ztunare. — Judecă tori. a ţinut rnereu pieptbandi ţilor de toatc fel ude şi amenint ă rilor de FeI ar fi fost ele. insă . Ziva intreag ă fusese ocupat ă cu aceasl ă prim ă formalitate. de data aceasta. ca s ă v ă indce hot ă rl re.ste de la sine Inteles. Fiecare judec ă tor care a ştepta in locul indicat pentru to(i cei pe list ă pe m ă sur ă ce era strigat. Odat ă tribunaIul forrnat. De obicei. Fie ca aceasU amenin ţare. Aş a că rnaî intIi fur ă audiati martoriL Audierea martodor dur ă de la ora sa pte de dimineat ă pină la ora pairu dup ă -arfflaz ă . c:are se face cli atjdo Indr'nai ă. care riu se ar ă tase deloc Yn Iimpul zilei. searna c ă el nu era judec ă tor care s ă pronurrte o hot ă fire. dezbaterile incepeau prin pledoaria acuzatorulL apoi urrna audierea martorilor adu ş i de el. Mul(irnea ineepuse s ă se retrag ă . Lumea.judecătorjor fixa ţ i prin legea Pornpeia. Pe la ora adoua. fu foarte odat ă cu venirea tritunerkului.nea s ă se inceap ă cu a uffierea martorilor. chestoruI ceru judec ă teriler s ă depună jurknintul. noaplea fu folosit ă cil mai bine. de c ă tre ambele tabere. strig ă Cicero. eI se deciarase /n 163 . se indrepIa spre locul fixa. Să vă fie un avertisment ca s ă face ţ i cireptate cleplin ă unui cet ă lean care. auziti? Oarnenii acestia pe care Clod'ius Yi hr ă nea din furturi SInt invitali aici. Crassus. care dispu. se afTau sub irreperiut Pompeia. rniine. se mfjlocul untii turreult lnfricos ă tor XXX V I Curri e.. pentru niTntuirea oameniler cInstiti. Numai el nu prest ă jură mint. milne se va hot ă ri soarta infamului MiLD.t bernidetu. ci judec ă tor de instruc ţ ieţ conducă tor al dezbatedor. raportor a] voturilor şi cei care aplica sanc ţ iunea. Pentru a-si consolIda popularitatea.

judec ă torii ocupar ă iocurile. veni rindul s ă u.asa indt razek soarelui se r ă sfringeau in cuîrase. toate tavernele fur ă tnchise. dep ăşi tot ceea ce se Tă cuse cu ocazia acuza ţ ie[ adusă alt ă dat ă mortuiui. pe trepteie templului lui Saturn. Se formase ca o centur ă de fier şi l'oc. dar cind se ajunse tn Forum. ziva Tri care trebuia s ă se pronun ţe bot ă rirea. stind in picioare. Gicero se isi trecu afina pe frunte. spune el in discursuJ pentru Precau ţ iunea luat ă de Milo tş i dovedi utffitatea fusese vorba de str ă baterea str ă zilor. 1n spade ş i ţn l ă nci. se mersese pin ă acob incit 5ă i se spun ă că el sr ă tuise s ă se infă ptuiasc ă crima. fusese tratat drept brigand si asasin. . nesiDcotit ă de ai nostri. garant ă pentru claudieni. reinnoi aceast ă garan ţ ie. A doua zi. cit le ern tng ă cluit de Tribunalele romane I uaser ă m ă sura In ţeleapt ă . Ei erau Applas Clodius. Marcas Antonius Valerius Nepos. iar craînicul ceru s ă se facă liniste. Milo avusese grij ă ducă pe acero eu lectica sa. ţn toate direc ţ ille. fn m ă sura in care ass ceva era putinţă ţ inind searna de o asemenea multime. Dup ă ce acuzatoriE sfIrsir ă de vorbit. pe allii ti chenn ă la el. Se proced ă la apelul judec ă torilor. Abia !a a doua or ă a zilei. asa cum spusese in ajun. suspirt ă 164 . Ei vorbir ă' două ore. ră spIndi bani CE1 pumnii plini. apol cheator I ceru rini şte la rindul s ă u_ Dup ă ce se f ă cu tă cere. Cicero nu era prea vileaz_ 1n ajun lusese insMat de mut ţ ime. cu bastanu. 2 ide ale juî aprî lie. de a 1Trnita tirnpul de vorbire acordat avoca ţilor. Pornpei asez ă trupe de jur imprejurul Forurnuiui si pe treptele templelor. acuzatorii svur ă cuvtntul.1 de comandant ţn min ă ş i 1Trtgă el. cind Ckero v ăzu că este inconjurat de solda ţii lui Pornpeî c ţrid il ► ăzu cMar pe POM pei i n miilocu I unei gă rzi atese. intrucit era de ternut s ă nu se produc ă vreo orens ă sau acte de fa ţă de tribunal.favoarea lui Clodius_ Vizit ă pe judecă torii care erau situa ţ i in posturîle cele mai tnalte. Arn spus. Minutius. atund Cicero se intimid ă . fratele s ă u mai mic. — Me laironent sicariarn objecti horhines perditi describerunl. adic ă la sapte diminea ţ a.

s ă -i confirme generozitatea.adfne. rece. dar Jegea Pompeia. proJectorii ş i chiar elien(H acuzatuiui. in total treizeci de judec ă tori. incit nurn ă rul acestora se reduse la eincizeci şi unu. se trecu ia recuzare.r4tea. Atunci Pompei care jurase s ă fie îrnpartia. cenci tribuni ai tezaurului. trei ore total. mul ţi fur ă ră nitI. in cele din urrn ă . Era un avantai şi pentru acuzat şi pentru acuzatori: ei t şi cuno ş teau judec ă torii putuser ă urrn ă ri pe flgurile lor diferitele impresii din timpul dezbaterilor. cloffienii il intrerupser ă prin vocifer ă ri. şi curn aceast ă evacuare nu se producea f ă ră injurii şt fă r ă luptă . f ă r ă viagă . Dixirunt. de trei ori. Avocatul avea dou ă ore ca 5ăr vorbeasc ă . Jaudatorii o or ă . Cicero. Este de la sine in ţeles că aceast ă recuzare nu se f ăcu fă r ă str[gă te proteste. De indat ă ce uhimui Isudator pronuntă Formula obi ş nuită . In cadrul legii oWsnulte. ftecare venea pe rind s ă pronunle eiteva euv&ite ]audative. Apoi se cUstribui judee ă torUor rUste tablete mici. Acuzatorul şi acuzatul recuzar ă fiecare cite cinci senatori.. dar rn ă sura Itlet ă impuse lt. p ă rl`nd st ă pfnit de o ernoVe tşi incepu euvintarea o voce tremur ă toare. Laudatorb erau rudele.şi Inscrie votul. tar doi uciş i. sub imperiut că reia se desf ăşura procesul.absoluo. recuzarea avea 1oc Inaintea pledoariei şi a audieril martorilor. Dup ă. Cel care erau pentru achitare. autoriza recuzarea după plecloarie şi audierea rnartorilor. Dixi. cincti cavaleri. porurtcî ca tu[buratorii lini ş tei să fie alungaţ i din Forum cu latul spadel. urmar ă laudetorii. işi privi rn'ţintle. pentru ca fiecare judecnor s ă . cu toate exciarnatiLle de «-Bjne! Foarte bine! Excelenti Perfect! Incintă tor!» care ii r ă sunau urechi. el fu slab. trozni degetele ŞX. eurajui morabtatea.1 pin ă la cap‘ă t. 166 . de Indat ă ce un crainic repet ă tare. late cam de patru degete şi aeoperite cu un strat de cear ă . scriau un «A). i şi plirnb ă o privtre trlst ă si rugă toare peste judecă tori ş i peste mul ţIme. intr-un cuvint nedemn de el insu ş i. Dar de la primele cuvinte. Cicero i şi relu ă dîscursul_ Dar lovitura fusese dat ă _ Cu tnate aplauzele amicifor ş i familiei lui Milo. s ă pomeneasc ă o frumoas ă tră să tură a fîrii saIe.

un «C*. 1ntrucă tabletele nu erau semnate.noase se auzir ă Forum. Ju. condeinno. i ş i lepă d ă Loga 1n sernn de donu. ca o dovad ă unei adInei urni]M ţe.t. neutri scriau un «N» şi un «L». nurn ă rarea voturitor.cei care erau pentru condarnnare. că raportarea voturilor [usese exact ă . cu proprii s ă i oehi.otarn qi2aes4tionern a se. mari strigă te de bucurie ş i aplauze furtu.asta. La auzu] acestei sentin ţe. Rezutlatul fu treisprezece voturi pentru jertare. amicii şi laudatorii lui Milo invadară hemicîelui judee ă torlior ş i. Apoi..q. le s ă rutau genunch .. astfel ca s ă li se vad ă bratul. Era Cato« tn tirnpul votului. Atunci. nu compromiteau pe nirneni. cei care doreau s ă r ă rriîn. tri consecint ă poruncim sâ ise interzică apa şr focui. i ş i manifestau triumful. eu spun ace. Deaitfel. treizeci ş i opt pentru condamna re.veritte ad clementiam mansuetudinenz sfir şit. Acest e clar ar ăta că ntei revinov ă tia ntd vina pă reau destui de sigure pentru ca judec ă torul să poată pronunta. trist ş i solemn. L7E4od conspuc‘urn 1. in rnijlocul unei t ă ceri ca de triorm'int: MiI0 rnerit ă să rie exlat şi e ă trebuie ca . 166 . Gs siblUTZ coeno replez. Crassus ră mase printre cet urm ă si ceru să i se arate tabletele. Tn momentu I acela se porni o ploaie puternic ă .Se pare bunurile sale s ă fie vindute. Un singur judec ă tor vot ă partea scrisă a tablei că tre public şi spurand voce tare: — Absolvo. chestorul ridic ă şedinta spunind asesorilor să i: — Vă pute0 retrage. iar tableta o tineau cu partea scrisă spre podul pairnei. Non e clar. luau norol ş i. unti. tirîndu-se la pkioarele Jor. eeea ce p ă ru eă impresioneaz ă puternk pe judee ă tori.— Ele trebuiau expuse rnud public pentru ca fiecare cet ă lean se asigure. cliesterull Dornitius se ridic ă si.cieeă toH aruncan t ă blita in urn ă ridkInd toga. apoi spuse. ci Valerius Maximus.ş i mInjeau fala.ii 1n timp ce rce ş tia î ş i serLau voluriie.

u. 167 .bil de SeCretBcir să i. e1 se de meseria pe care o face. In aceea ş i seară . Gabinius era orn ul lul Pornpe r ş i era foarte probabil c'a' nu furase numai pentru el. jefuise fi v rut s ă se duc ă la etesifun SeLeucia. si nicf pe arnicli să i nu Ineerc ă să -i fac ă să cread. Anni. . jefuise Egiptul. ă aceasta. s ă jefuiasc ă Ctesifonul si Seleucia.coIo prirrfi discursul lui etcero. citi pe cInd st ă tea 1a mas ă şi minca rindunică de mare. mereu gata sâ acuze. c ă Gabinius era cel mai cinstd orn din lume şi câ in loc s ă -1 acuze pe Gabinius i ar ii trebuit s ă pledeze pentru et s ă -1 apere.A. Dup ă citi. furio ş i că el ia tot şi lor nu le las ă scrlseră lui Cicero_ Cicero. inicearcâ. Pompei se duse La Cicero.» Am spus milioanele Luj Gabinius nu-1 ţăsau pe Crassus s ă doarrnă . Ar intorsese !a Rorna. oft ă . dar cavalerii. recoplat convena. Dar nici eI Insu şi nu tncerc ă s ă cread ă că fusese Iticru cinstit. adev ă r. scrrsorlle. it convinse c ă se insela. — Ce să fac? spune el. Milo p ă r ăsi Rorna si piec ă la MarsAia. vcd incerca. s ă rid ă citeodat ă . de ea si sper ă sâ se obi şnulască . Cicero i şi d ă du searna c ă greşise si se gr ă bi s ă revin ă . stomacul se c ă le şte (sionzachus connaltuit) . in timp ce tabIetele celelalte erau acoperite cu cear ă de culoare naturat ă . Gabinius Judeea. acuz ă pe Gabinius« De data aceasta. EL putu s ă recurtoasc ă in felu[ acesta judec ă tori se tinuser ă de cuvint ş i etti ii furaser ă banii.s Milo n-ar rnInca La ora asta rindunid de rnare la Marsiba.el d[stribuise judec ă toliDar erassus avusese 1:1 Ior pe care iicump ă rase tabLete acoperite cu cear ă roşie. .se. se cam grnise. si•i trimise urrn ă torul r ă spuns simptu qustrului orator: «Dac ă Cicero ar ff vorbit dup ă cum a sCris.

Ea avea tab ă ra in AsIa de sus. se recruta din selavi eurnp ă rali. El declarase c ă nu-I va l ă sa pe Crassus s ă plece. Et rugă să -1 Znso ţească ptn ă la ieşirea din celate 5i 1 acopere popularitatea sa. Susiana. ueigă toare in atac. Dar ceea ee ştia toat ă lumea era raptul c ă pariii erau ni şte adversari că oamenii si caii erau Imbr ăcai îfl ş i eă armete 10T -erau niste S ă geţi curn nu se poate mai de tennut.şi sus(Ine acelo popularitatea şi Imprurnuta doua Iegiuni Parnpei şi trei rnii de oarneni lui Crassus. peste urn ă rul sting. eare servea sub ordinile sale. Ateitts. pe Orode I. el trimilea Ia Rorna cincL ş ase milioane pe an. uneori. Hyreania si nu mai ştiu tnc ă cet Monarhia aceasta. pentru a. Numai dorinta il impiediea sâ ya. avusese eeI mai rnuit a face - 168 . Zn afar ă de Lueullus. era de p ă rerea Itt( Cato. 1n irnperiu1 Seleueizilor care unise M. De ce caut ă. Cato dezaprobase r ă zbajul partic cu toat ă puterea. Poate c ă Pompei. Persida. după romani.ş i ceară inapoi fiul. ctnd le aruncau in urrn ă . Crassus t ă scrise Iui Cezar ca s ă . Inainte de plecare. Bahilonul. Se ştia din auzite si din ceea ee y ă zuse Porripei de Insp ă irnint ă toare era eavaleria seit ă care. in timpul la care arn ajuns cu povestirea. Cind Crassus pled. cezar îl r ă spunse nu nurnai c ă ii ya reda liul.d ă primeidia. o dorea Crassus.sia Atropatena. etesifortul si Seleueia. Roma ceari ă unor oameni care nu i-an f ăcut nici un ş i cu care sint înehelate tratate? spunea el. A. fusese intemeiat ă de Arsace.ntr-un rzboi teribil.Or locrnai aceast ă minunal ă parte a lumii care iEi se ă pase lui Gabinius. mai ucig ă toareinc ă caz de fug ă . esenlialmente feudafli. se produse o adedrat ă r ă scoal ă. Crassus se sperie si se adres ă 1u1 Pompei. V ă zind eă Rorna era agitat ă . ornud care. tribunui poporultd.esoputamIa. chiar şilna[nlea rornanilor_ A şa era Cezar:. ba. antrenat 1 . dintre toli genetalli romani. asemen1 marrieluci1or din timpurile moderne. dou ă sute eincizeci ş i einci cle ani inainte de era noastr ă şi ayea ca rege. dar c ă va da porunc ă să fie insc4it de o mie de e ă lareli de elit ă şi de cEprp de gali pe care garanta ca pe cei rrtai buni setdati drn lume.

probind acţ iuneg violent ă a lui Ateîus. 1n cinism. Dar deza. Str ă zile care conduceau la poarta Capena. şa eurn se dep ă rtase Cezar. Odat ă ră mas s[ngur. arunc ă peste ei parfurnuri Tnehina' pe Crassus zeilor infernului. figura El se Indrepta spre nemuk ţ urni ţ i.poi. A_teius d ădu poruncă unui port ă rel să -I aresteze. în ă l ţă un trepted eu c ă rbuni aprin şi. ded. Port ă re1u1 puse mina pe urn ă rul lui Crassus ş i-1 arestă in numele poporului_ iribuni se apropiar ă tn grab ă şi. A. ca Crassus s ă se dep7irteze de Rorna. acolo. pentru ineuraiat de Porupei. doar zeii puteau s-o spun ă . si s ă -I apostroleze. Atunei Ateius. Dar Pompei mergea tnaintea lui Crassus. 169 . Crassus. permiser ă Crassus s ă . protestind Impotriva r ă zboiului. nurai ţI «maimu ţele». ea regaIitatea. erau intesate lume.fi pe unde urma s ă treae ă arrnata. Ateius si Favonius erau. Cressus contrnu ă drumul. chiar tei mai iritati se d ă dură tn l ă turi. el urma s ă astepte Linistt solicite. se gr ă bi spre poarta orasull. pe unde trebuEa s ă iasg Crassus. a. Ate[us st ă tea. Vă zIndul pe ornul acesta pe care il Inconjuro o mare g[oLie Si pe care tl itţViSC o at'it de rnare durere. vedea pe Crassus In Mesopotamia pentru clti ani. iar el r ă mtnea Ia Roma. le vorbea gravă si voeta lui b1Indk rnvita la calrri şi i ruga in - numele s ă u să se dea la o parte. în drumuluL E1 l ăcu doi pasi spre Crassus si-1 sorn ă să -si tntrerupă rnar ş uL. singurul dintre cei trei interesul luî Pompe[ era. dac ă nu in geniu rivalii lut Cato. Asa c ă se duse s ă -I ia pe Crassus de acas ă . lar cei mai r ă uvoitori tăcur ă . Dar Porripei il şti2 pe Cezar in Galia pentru incă einci ani. sau rn ă car dicta.perate câ Pompei ar Fi trebuit s ă -1 determine pe Crassus s ă renun ţe Ia planut skt. ded. luind-o tnainte. Multi dintre eei a[la ţi pe pareurs se pregă teau să se trnpotriveasc ă plec ă rii lui Crassus .ş i continue drumuL. Se f ăcu loc ca treac ă Pornpei Eţ ar Î'n mijiocul acestui drum se afla tribunu I Ateius.tura. in sloidsm s ă spunem mai bine.

ş i aproape intotdeauna tira cu el in mormint ş i pe imprudentul provocator care chernese in alutorul s ă u ierjbfide divinit ă ii ale infernului. S-ar fi zis e ă -1 impmgea fatalitatea cu bralui de fier. se ap ă r ă şi-i ueise o sut ă de oarnenî. Ajunse la Eufrat. p ă rea de şaptezeci.Evenimentul acesta produse oprufundâ impresie. Era obstacol pe care Crassus Y1 Intfinea 1n drumul s ă u. Ateius era atit cie exasperat inett cuprinsese in blestemul s ă u nu numai pe Crassus. Crassus i şi continu ă drumul.0. incit nu a ştept ă .la Roma. arunc ă un pod şi trecu rhal. DealtfeE. fiind complet ebel.al doisprezecdea? Regele Galatiei i I privi pe Crassus care avea peste şaizeci de ani şi care. care poruncise s ă se cons[ruiasc ă cira ş nau. Defotaru ş era b ă trin. dar Fn timput travers ă ril se pierdur ă mai multe cor ă bii_ shinse Itota. Crassus se f ă cu roşu de se indreptă cu armata I70 . Crassus inaint ă spre el aluzie la virsta lui: spuse fin glurn ă. care se predară de bun ă vole. N-aveal ce s ă laci eu un barbar care avea replica atit de prompl ă . Apoi ocup ă mai mu]te ora şe din Mesopotamia. pe care 11 comanda Apollonius. După dou ă sau trei mar ş uri.ş i continu ă drumut pe useat. celatea sacr ă ! Crassus trecu prin TumW parfurnurilor infernale. debardi 1n Galatia ş i. Vorn vedea că rnai tirziu Cicero va pleda pentru acest rege. intiini pe regeLe Dejotarus. spuse el. rege! Curn se face c ă incepd s ă' construie ş ti in ceasul. peste impreca ţiunile tribunului şt ajunse la . oareeare Totu şi. unul dintre ele. Nici un 0111 astfel 'inchinat se spunea — nu sc ă pase de moarte 1n r ă stimp de trei ani de la data sacrificiului. tmi pare c ă nid tu • pornit prea dis•de•diminea ţă ca s ă te r ă zboieşti cu pa0i. viteaz general. El porunci s ă se ridice p1nzele. f ă cind . dar chiar şi pe el şi armata ş i ora şul — Roma.Dar tu. .dar el era Marea era ineă agitat ă de vl ntu rile de • de gr ă bit să caute ruoartea.

să mInulască şi s ă socoteasc ă l greută U şi balan ţe. s ă ocupe Babilonui ş i Seleucia. ora şe ostife partficr. reveni. XXX VI 11 La Inceput afacerea a tost bun ă . atit de bogat ă incit in tot timpu ţ unel ierni Crassus a fost intre ţinut de ea. il gă sE flul s ă u. Apoi. el Iniiin ţ a o casă de comer ţ in care se puse s ă calculeze venituille ora şelor. stabdindu-le un contigent de solda ţ i. Toate acestea Ti Imbog ă teau pe Crassus.şi preg ă tească solda ţ H prîn exerci ţ ii cu arma sau prin gimnastic ă . ca să a ştepte acolo pe liul s ă u care. ceea ce o apropia de zetta Ivia. se l ă sa TndukIş at schimba contribuţ la in oameni in conffibu ţie in bani. ltn acela ş i timp el scria popoarelor şi principatelor. adic ă de Dea Bona. 171 . dar r ă spindeau despre el in Siria şi provinciile invecinate proasta reputa ţ ie pe care o avea la Roma. venea Galia cu intă rituri trftnise de Cezar. era o zet ă foarte boga ă :. pe locui(ori Li vindu. in searnă nă altil c ă este zei ţ a Natura. Dar rassus avea planurile Ini: el nu tntreprindea o carriparfie frurnoas ă . o lu ă cu asait. orice caz. pentru c ă unii ziceau că este o Venus. dup ă ar fi trebuit s ă meargă mereu inainte. şe cucerite vreo şapte sau opt rnii de oameni in garnizoane. retr ă gindu-se. arniniim. in loc s ă lase tirnp clu şmanului ca. Aici. dup ă ce le N•tico şase hint cu contribu ţ ia in oameni. pentru că l ă sase in difeilte ora. Acesta a fost prirnul repro ş adus ]ui Crassus de istaricii mffitari ai epo-cii. asculta plingerile loeuitorilor. şi nici un Lach n zilele noastre ro-ar fi calculat rnai bine.irnpotliva acestei cet ăţt prost fortificate. Siria. stalyili tab5ra de iarri ă in Siria. că este o Junon ă — ceea deloe cu o Venus. să se preg ă tease ă de ap ă rare. printre care o rnie de că l ă reIt. Apoi. acolo„ in loc să . o zei ţă ast ă zi tutat ă de tot şi cMar in vremea aceea destul de puOn canoscut ă'. Crassus se stabili in Siria ş i. bogăţfile bei ţei din o ra şui Hierapolis dtn Caria. iar et se proclam ă Etnperator. a că rei istorie arn povestit-o cind arn vorbit de dragostea lui Clodius pentru so ţia Eui Cezar. ci o afacere rentabil ă . inir-adevr. o jelui.

comunic - 1n Seleucia? repet ă Vagise. alunec ă si c ă zu peste el. Crassus. care iau drept nume de regi titul generic prin care acestia erau desemnatL Tot asa traduceau titul de brenn. este F ă cut F ă r ă voia patriei tale pentru a satisface l ă comia ta. spuneV regelui vostru c ă am r ă'spunsul rneu in Seleucia. p ă rnint a] Atricii. teribil. adic ă coloana 1ui Irmin sau Herman nurneau Irmensul. Solii eratt insă rcinati . un adev ă rat imperator. care se credea inv.5-nransmit ă Jui Crassus aceste putine cuvinte: . probabil. tat ă l îl conduse să viziteze templui acesteia. iî clezarrn ă pe zei: <3z0h! Te trnbr ă tisez. spuse Apol. a]es. dat sefilor gali. Dar.. o prevestire nelast ă astepta s[ pe tat ă şi pe TrecInc1 pragui tempiului. Cohorta gaHe ă . care venea in urrn ă .Dac ă armata ta a fost trimis ă de romani. t ţuă rul alunec ă ş i c ă zu. era magnific ă .s. se ineurc ă d ă dea numele de arsace regflor ceea foarte mu)t pe rornarU. r ă mase foarte mirat. d pur si slrnplu prizonieri. regele va ar ă ta moderatie: lui fi rnil ă de Crassus si le va l ă sa. Acelasi lucru i se intIrnplase şi Jui Cezar cind pusese piciorul pe p ă mintul dar Cezar iesise din incure ă tur ă printr-un cuvInt trumos pe care TI cunoastem ş i care.rea pe Ca re o dobIndise 1n Galja si care iî fusese decernat ă de Ceza•. cel mai h ă trin cl[ntre 172 . De la Interneierea monarhiei de că tre Arsace I. inclat ă dup ă sosirea tIn ă rului Crassus. cu nuntele cle Brennms iar irnwnstuit. Iferapolis că cl. nein d u r ă tor ţ Dacă . ktr b ă trInul.Bine. la ieş irea din templu. ii soseau noi soli din partea arsacelui partilor. aşa curn se spune. soldaWor acestula ie şh-ea liber ă din fiecarc ora ş in care sInt nu in garnizoan ă . . lzbucnind in ris.g ă for si c ă ruEe i se vorbea ca unui Învins.rnă rtfl venea p lin de mîndriP pentru valoa. acum e ş ti a! meu!» In ljrnp ee Crassus se îugrijea s ă • şi scoat ă trupele din taberele de iarn ă . Arsacelecaredomnea acel tit -np se nurnea Orode t. aducea eu el cele trej rnii de oameni prorni ş i. r'a'zbolul va porni imediat f ă r ă nici o intirziere. . Se pare Crassus F ă cuse o promisiurle zeltei dFn.

du ş manii aceştia nu erau aarneni.Apoi. regele armenilor. Mulfi dintre 05i ţeri. Se crezuse c ă ş i ei erau asernen[ arrnen[lor şi eapaderekent'lor. eind te urm ă rese.. Rornariii se a şteptau la o rnare aboseal ă .sosi in tab ă ra roman ă . Dup ă p ă rerea lor. solii plecar ă s ă -[ spun ă regelui Orode e ă trebuia s ă se preg ă tease ă de r ă zboi.» Armele acestor c ă l ă reti. ii ră spunse: Mai lnainte de a ajunge tuin Seleuea. acum iat ă că ideea aceasta pe care ş 'eţ f ă cuser ă despre nofi du ş mani se topea ea un rum. 1n timpul acesta. asculta nurnal de eifiva irnpruden#i ş i lingu ş itori Care-1 sf ă tuiau s ă meargă inainte. Vestea pe care o aduceau era in perfeet ă enntordant ă cu amenint ă rile care rnai irem ă tau incă ureebile noului imperator_ Ei v ă zuser ă cu ochii ţ or clusmanut cu eare aveau a lace şi tum atatase acesta ora şele in care aveau romanl garnizoana. cInd rug. eare fugeau de cum vedeau solda ţii lui Lucullus ş i pe care acesta ii urm ă rise piri ă se pEctisise. Prezie ă torli erau de aceea ş i p ă rere. Veş tde atestea erau sinistre. printr-0 minune. drnau orice obsiacol pe care il InflIneau în cale Si reiistau oric ă rui şoc. ei spuneau e ă vietimele d ă duser ă semne contrarit şi luneste. dar ace ş tia 173 . ei adev ă rati elemoni. şi dintre eei rriai importanti in armat ă . Două iraze rezurnau intreaga lor gindire: 4:Este imposibiL s ă> 1e scapi. Repet ă rn i pInă atunti abia ruseser ă lintrez ă riti. c ă sosir ă titiva romani sc ă pati din garnizoana lor şi eare. Crassus i şi sirinse consiliul. acoperi ţ i ZEţ k şi ei şi sra. dar nu la un raare pericol. Abia ajunseser ă sorii partilor la o dep ă rtare de vreo trei de tab ă ra lui Crassus. Artabase.. tousiderau e ă trebuie s ă se 0preasc ă aici: frunlea lor se afia chestorul Cassius. Dar Crassus nu voia aud ă nimic sau. mai ales tind erau aduse de oameni carespuneau clar: yă zut cu oclifi no ş tri». reu ş iser ă să ajungă pInă ra comandantul lor. o s ă crease ă pă r aiei! ş i. mai curînd. Et venea cu şase rnk de c ă l ă reti. arăSndu-i podui palrn&. Este imposibil să -i ajungi. l ă r ă un alt ră spuns niei dIntr-o parte s niei din alta.

şi va continua drun-tul prin Mesopotarna. Aşa Ar(abase isi tu ă r ă mas bun de La el şi se retrase_ in telul acesta. affic ă forţ a principa[ ă partilor. dou'J rinduri. locaLitate care. alimente pe care romanii le considerau ca simbol de dolh) $i 1e serveau la i'nmorminiare. acoperit cu harnuri magn1fice. ei promitea inc ă zece mii de câ[areti ş i tre'Lzeci de mii de pedestra ş i care aVelaU să fie hr5Ai pe cheituiaia t ă di sale. el porunci să se dea de rnincare sokla ţilor. unde va g ă si din b-el şug hran4 ş i pentru oameni pentru cai pe unde va putea umbla Iri deplin ă sIgurant ă . şi ce oamenil Localnici care cunoşteau locurile. izbindu-le unele de altele şi distrugind citeva dintre eie. de pa.nu erau. la adpostul muntilor. Cind se lini şti. Crassus reînnoi ordinul de a merge inainte ş i de a trece poclul. ca ghid pentru celcialte se r ă suci pe loc. se porni o furtun ă puternic ă . Crassus c1 ă du ordin să se porneasc ă Inainter Se scoaser ă pajurele din p ă m-int. dup ă cite se spunea.ş i tră gea numele de la numele unui pod pe care Alexandru il constru[se acolo. Dar Crassus nu se ar ă ta interesat deacest bun sfat. ln timp ce fulgere neTritrertipte ardau Un val puternie se peste cor ă bli. Crassus se Bpsea de trejzed sau patruzeci de mll nameni. itmete se auzeau intre nori pe dea5upra capete1or soidaltlor. fu cuprins de o pank ă de puternic ă Incît se arunc ă in fluviu cu c ă l ă re( cu tot ş i d[sp ă ru acolo tnghilit de un Se f ă cu popas ca s ă se lase timp furtunii s ă se lini şteasc ă . telul de trai şi de a lupta prin aceste PrOr iend ajunse Ta Zeugrna. decli garda escorta sa. El deciar ă c ă . tr ă snetul c ă zu chiar pe tocul unde urma sâ se instaleze tabă ra lui Crassus. peun leren unde nu s-ar putea desf ăştwa cavaleria.rc ă ar fi dat semnalul de retragere. unde tuseser ă dar cea care servea. intr-un leI. pe Eutrat. Dup ă ce se trecu podul. !t1 ale c ă rei ora şe instalase garnizoane romane. Iln singur lucru il sf ă taia pe Ccassus anurne: s ă schimbe drumul să invadeze regatu1 lui Orode prin Arrnena. Linul din caii acestuia. 174 . insă hrana consta cfin linte sare.

Voi. asa c ă trecu imediat la sacrificiu. nu v ă teme ţ i de nimic? — Ba da.ş i gindui. ne temem s ă nu cad ă cerul pe nci. . Ei anun ţ au c ă toat ă cimpia eif vedeai cu ochil era dar că pă miniul era plin de urme de copite de cai c. 175 . printre altele: .Ce-nsearnn ă b ă trineţ ea! spuse el. Tn Ca ş i curn prevestirile ar fi voit s ă -1 avertizeze pin ă ia cap ă t. de mal puţin de patru mii de c ă l ă reţ i si carn tot de Dar de clata aceasta aveau de-a face cu uM du ş man niult mai peticuios: cu Tn timpul rnarsului. După ce se sHrsi sacrifîciui. aces6a. tar cind romanii fi intrebau: . rmele nu-rni vor c ă dea din mîn ă curn rni-au căzut aceste m ă runtaie.are f ă ceau cale ntoars ă . arrnata trist ă si abă tut işi relu ă drumul de-a lungul Nu era nici un roman care s ă nu fi fost pro[und impresionat de acest sir de prevestiri. care nu se stie ettal Ii sc ă paseră f ă r ă s ă vrea.d ş i expLicindu. auzul acestor vorbe.se pr i ntre so1da ţ i o oarecare tuniurare. in momentul ctnd prezk ă torii prezentau m ă runtaiele.Atund.are. Aceasta era singura lor learn ă XXXIX Se mergea de-a Crassus dispunea de sapte legiuni de infanterie. cercetasli se intoarser ă din misiune. Nurnal galii rldeau şi chitau neincetat.I roage să renun ţ e la planu] s ă u. Crassus putea lini şti aceast ă tearn ă . obser ► ţnci că se produse. Dar fi ţi solda ţ i. ar fi venit ea insă s s ă . se produse fn rtndul armatei o spaim ă ingrozito. revenin. in care 1e spuse. InIrico ş al ă . r ă spundeau el. ele ii scâpar ă din rffin ă ş i că zură pe p ă rnint. ca şi cum Fortuna. ins ă el considera o ru şine ca un general să dea expEca ţii soida ţ ilor să i. Crassus ii adun ă s-] ie tiru? o cuvintare.Trebuie distrus pndui pentru ca dintre noi s ă nu-I mai treacă inapoi.

Din nefericire. el nu mai inceta 1a adresa acestela şi a generalului s ă u. La flecare oprire. e ă dacă ehiar voia s ă bat ă retragere si să i`u gâ din fa ţ a unui adversat care ş i el fugea. rnai era o alta si anume: de a se indrepta spre Seleucia. rnergnd de-a lungul f]uviuJui.şi retrag ă armat2 Intr-uoul ffln ora şele ocupate ş i să a ştepte acclo Inforrna ţ iE preeise despre Dacă Crassus ar fi refuzat cu inc ă p ăţinare aceast ă posibilitate ca ffind prea prudent ă . 1n fa ţa unei astfel de armate toate armatete 1ui Orode n-ar putea rezilsta nief o or ă m ăcar. Niciodat ă par ţ i n-ar indr ă znit să -i atace pe rornarfi. fluvtul 1e-ar fi asigurai aproviz[onarea ap ă .. 176 . avindu-1 pe du ş man En fa ţă . Dar Cassius interveni pentru a dou ă zecea oar ă . repetindu-i lu[ Crassus ruga s ă nu mearg ă mai departe. dup ă Dio. e ă zut pare ă in admiratie fa ţă de m ă reţ ia armatei lux Crassus. El 1neepu prin a-i adueelaude lui Pom pei eare.. In fehil acesta se mergea ai ă turi de vasele care transportau aUrnentele. cit era el de harbar. Crassus il crezu. C ă L ă re ţ ul fi zis câ vine că lare stră bă tea atît de repede pe urr cal tnaripat Că l ă retul se indrepto direet spre romani. navele hrana ş i. nu le-ar fi lipsit nimic. spunea el. apoi. Era şeful unui trib arab care. dar se prefă euse admirabil. Mai multi soldaţ i eare serviser ă sub Pornpei 11 recunoseur ă ş i confirmară că e1 f ă euse mari servicii lui Pornpei. s-ar fi numit Ariarnnes. spunea el. putea m ă car să . l ă ră să mai pui la socoteal ă că fluviul le-ar fi acoperit unul din fiancurL afutindu-i s ă fie vreodat ă fri cazul câ par ţ ii ar fi prim ► 1upta. Insistenţele tribunului il $' ă cură pe Crassus s ă examineze acest plan ş i poate e ă ar e ă zut de acord. du$ Apparius — Aeharu$. era binef ă dtorui lui. 1)entru e ă ş i barbarul. etnd fu vă zut c ă l ă reţ venind din dep ă rtare. dup ă Plutarh. astfel.Vestea aceasta confirm ă speran ţ a lui Crassus. Augasus. A şa că se puteau servi de el ca ghid cle-a tungul deşertufuL Ei voia cu olice chip să -i surprind ă pe parti. s-ar fi putut lupta in condi ţii de egalitate.

predea pe Crassus şi pe romanii să [. Ora şul Seleuces se l'nc ă p ă tinas. nu cabora niciodată sub zece mii de oameni. 11 adusese din ex[l şi-I rea şezase pe trori. Prin origffle.>1 V > cleni si mai Inderninatici din vrenlea sa. 1-)urries. care auziser ă vorbindu-se de Crassus de armata lui. cu garda lui personat ă . ca dai cu ochii de E.Totut era să dea ochii cu partii care se ascundea 4i. Actualui rege fusese alungat. Far tli coalait ă un srnplu general. 177 . le punea coroana pe cap. 411.1 cucerl. la urcarea regilor parţ F pe trou. Ca statur ă ş i frtimusete nu avea pereche. era atit de nobil el era acela care. el Ii intrecea pe oarnenit cei 1112. dou ă sute de c ă rute incă rcate cu letneile lui. Dealtfel.1a timp cit s-ar II urmat s-ar Fi ţniors spatele. asemenea unui stol de pă să ri speriate işi vor lua zborul spre Hycania ş i Sci0a. de ce s ă mergt de-a lungul Tara nu era str ă b ă tută şi de a ite cursuri de ap ă ? DupA piurerea lui . mai mu[t decît Cezar. cete dou ă calit ă (i ale popoarelor nornade din Yernen. irnpreun ă servitorFi şi sclavii.i indernInarea sa. apoi. Tn tirnpul marsuiui. asernent unui alt Cezar. nu se gîndeau s ă -1 a ştepte_ Ei erau ocupa ţF acurtr s. Orode i ş i imp ă rţ ise armata ln dou ă corpuri. fârâ alutQrul lui.reate bagaiele sale ş i. eF ducea cu sine o sut de c ă mile îneâ. sau aproape.şi stringă averite şi ce aveau mai de pret ca oarnerd şi rnateriate.e in rebeliune_ Surena il lu ă asalt. Cu una pustia Arrnenia ca s ă se r ă zbune pe Artal+ase care venise s ă -51 ofere servciiie Crassus. •tind primut care se urcă pe zidurile cet ăţ H_ A. nu era să putint ă r se retră seser ă in interiorul ţă rii şi. Par(Fi.Surena. Escorta lui obişinUit ă o formau o mie de caâ de cavalerie grea.Pdn videnia ş. cinci sau şase rnii de cai de cavalerie u şoară care. sau sutepţa — aici romanfi luau drept nume trebua s ă a ş tepte ca Ariamnes. Asiria Yi Mesopotarrfla. nu irebuia pierdut nid un mornent. Este adev ă rat ca" acest surena nu era un orn de rind. Ca naştere. 1. prEn bogă lie imediat dupi' rege_ prin curaj el venea . Toate vorbetc acestea nuerau decit tiri Viele şug arab.

era foarte frurnos. Cind se pl'ingcau c ă l ă uzei. ş i indemnInclu-1 s ă facă papasuri Itngâ riuri sau rezervoare cu ap ă din abundent ă . dar Îl pe Crassus s ă facă ei. apoi JI antren ă incetul cu tneetul spre interiorul t ă riI. isi pâstrau veseTia. era acopedi ă cu nisip. p ă rea c ă din rnoment in mornent aveau s ă I ş i arffinfir ă atunci de armatele lui Cambise inghi(Ue de nisip urke Egiptului si incepur ă să se tearn ă de o soart ă asenri ă n ă toare. care luptau aproape f ă r ă arme de a p ă ra re şi care.e rnergea pe nisip fierbinte care ardea si si och{1. nisipul devenea mI ş că tor ş i adinc.ş i lardindu-se ş i parfurrându-se ca o rernee. Crassus F ă cu irnensa gre ş eal ă să se tneread ă in c ă l ă uza a Aceasta 11 l ă să un timp s ă urrneze riul. care se credca cel mai abil şi cel mai vklean orn ffin Eurne şi nu ştia că europeanul cel mai indeminatic mal ş iret nu este dectt un biet copii pe un arab. ceea ce lui nu-i era cu putint ă. li se r ă spundea câ aceasta era doar o seurtă por(iune pe care aveau s-o treac ă . In starea aceasta şi g ăsir ă curierii armeanulut Artabase. fă ră o plantă . adic ă 1 78 . f ă ră un riuşor. Doar drnpia aceasta mai trebuia trecut ă ca s'a" se ajungă la parti. s. pe m ă sură ce inaintau. Ăcesta era omul care avea s ă aibă a face Crassus.. treptat. ş i-si accentua frurnusetea vopsindu. de r ăzbolui cu Orode.rrnur[le lar grele. miscMoare ca intinztndu-se spre orizontud nem ă rginfte. nu putea s ă i se al ă ture. Apol.şi dea searna c ă in toate t ă rite sIot drumuri greie şi obositoare. Ins'a soldatii romani vă itau groaznic v ă zind valurile de nisip. iar drumuL clevni rnunicks ş i greu. treplat. Crassus. i ă r ă un deal. sar romanii 11 credeau pentru c ă crau prea experimentati ş i prea obisnuiti cu greut ă tille r ă zboiului ca s ă ou. iiind refinui. pe jurn ă tategoi. ptn ă la orizont. 5 uportau u şor ş i gerul că ldura. cu a. M. ajuinseră tntr-o citnpie imen şă . Numai galii. şi care.1 la inceput pe drum frurnos şi uşor. se dep ă rtar de fluviu.ar ş ul fu continuat l ă r ă intrerupere.Ine ă n-avea treizeci arfi. Sotdatilor ajunga pin ă la genunchi şi. E ă r ă ap ă . asa cum am spus. ilirmata murea sete. 1n sfir şit. Fă r ă verdea ţă . ducindu-. Fă r ă eopaci. Acesta ti comunica lni Crassus c ă .

iar clind ace ş tia se plIngeau. nu a.. unui knperator roman? Munct. Ti rnai spunea c ă era prudent s ă nu rneargă decil drumurŢ rnuntoase pentru că acolo ar cu jutorul infanteriei„ s ă beneficieze de teate a . pernea de-a lungui rIndurilor soldatilor romaril şi-i ironiza. avea s5 se indrepte impotriva armenilor.. de pare5 am ft sub comancla unui şer de ttihari. Solii pornir ă . XL Crassus porni mai departe la drurn. tr ă dă torul se arunea la picloarete Lui Cassius şi-i jura c ă se arlau pe drurnul cel bun şi drept. ce geniu r5u te-a indreptat spre noi. prinlre te ţi n tribunul Cassius presimţ i că la rnijioc este vorba de tr ă dare. le striga: — Heit voi d-acole. dar ce. iar şefli imp ă rt ăseau increderea.să se indrepte spre Armenia_ Dac ă Crassus nu era de aceast ă pă rere.. clar siguri c ă Crassus n-avea să fic niciedat ă in stare 5ă le pun ă in apticare.gura c ă . furios pe eJ r ă spunse ră stit tâ avea altceva mai bun de f ăcu.ş Fac ă tab ă ră Tn locurile proprii unei evolu ţii cavaleriei. ca lovi ţi de tr ă snet. Ins ă Crassus. il indernna s ă evite să . Singur. cSp ă tau curaj ş i mergeau inainte. Ins ă oboseala şi setea sel daticu cre ş teau atît de mult Incit unji c ă rleau mor ţi.rantajele terenuLui. cerind ap ă sau m ă car pu ţin5 urnbr ă . crede ţi că umbia ţ i prin cimpUle Campaniei ca s5 pretinde ţ i iintini si crriguri? De 179 . ducInd cu ei aceste amenin ţă ri. ce b ă uturi blesternate i-ai dat proconsulului s5 bea că şi-a pierdut in 3 şa hai incit ne face s ă str ă batern astfel de pustiet ăţ i. iar al ţ ii I ş i pierdeau cind arabul reusea s ă scape din lui Cassius. ii ruga &'ă rriaE aibă incă ră bdare ş1-1 asi. 011! cel rnai tr ă d ălor ş i ► ielean dintre eameni ţ ii spunea el. P ă rea că e lovit de orbire. inc ă de a deua zi. ce 5Auturi mag[ce. cind il vedea se incapă ţ inerea să inainteze tot mal rnult in acest de şett de nisip. El il ruga mereu pe Crassus s ă se oprease ă şi s ă se ântoarcă ş i. se ducea la Ariarnnes ş i-I apostrefa.t decit s ă seocupe de armeni: il prevenea doar pe regele lor c ă avea să lnceapii prin distruge pe par ţ i st dup ă zdrobirea par ţ ilor. aspectul JocurIlor avea se sch[rnbe.

Pe intunerie. Crassus ie şi djn cort. la obosea L ă la sete. dar. ci inmegru. aceca şi zi. incurcase bainele_ De curn i ş i d ă clu searna de gre ş eat ă .abiei ale Asiriej? ş . r5 ca ei s ă Fi avut putere. nu imbră cal in purpurâ cum era obiceiul gcncrallior romani. Du ş rnanut venea In urrna lor.zură revenind avangarda zis r ă rn4i ţe1e avangardei — intr-c Insp ă imint ă toare dczordine.-1 vad ă . rise de teama solda ţ ilor ş i smuise et Insu ş i hampelc din p ă rnint. dupa. care ap ă rea ca un btestern einfl era prezent. galopind cu calul s ă u intr-un nor nisip r ă stingInd in solz -i euirasei sale razeic Saarehil. il că utar ă . v ă . r i cînd solda ţii 11 auzeau pe ornul acesta vorbind a ş a de prost latine ş te şi eu accentuL sa'u gutural. ar fi putut s ă -i şî scoat ă ea. Fusese ataeat ă dedusmani ş i pierduse trei sferturi din efec tiv. s ă se poată smulge de la aceast ă picire. Strigm. intr-o dinineat ă . chlar dad ar fi vrut. iar zvonu] despre acreast ă apari ţ ie funebr ă se r ă spi. in rnomentul pleckii. Ornul acesta. P ă rea singurui care. Crassus veni in grab ă . spuneau oamenii. cu toate c5 acAele fuseser ă tatipteln abia reusit s ă le srnulg5. gr ă bind rnar şul ş i forţInd infanteria s ă urrrwze cavaleria in mar ş for]at. sau mai bine Deodată . dup ă ce disp ă ruse le lipsea tuturor. nep ă să tor la soare. pentru a ajunge avangarda plecat ă din zori. Crassus anunt5 că ei stia de plecarea lui Arjamnes şi că . dac5 plecase. dar zadarnic. Că l'a'uza disp ă rase. ij şe p ă rea c ă e un dernon le ş it din iad care ducea spre rnoarte. ca s5-i [ae5 pe parti s ă cad ă in capcan5. Pentru a-si iini ş ti solda ţ ii.ndi ?n armat5 ca o presim ţire nefast5. se tntoarse in cort.ce iî tirtse pe romani in aceasta' situa ţ ie periculoas ă . şi Crâ phn incredere.. dnd s ă porneasc5.ce vre ţi şi hanud? unde s'inteti şi c ă traversa ţ i ţ inuturile Ar. Atarrna fu gcneraW 180 . dar avuseser ă tirnpul s ă. eind 11 vedeau fiu al de ş ertului. Cu strig ăte puternice ea chernat Adarnncs. D ă du ordin de plecare. p!ecase de acord eu et.

in a şa fel incil ace ş tia s ă paată inainta u ş urint ă . romanii aflar ă rnai firziu c ă se nurnea Balisus.. de parc ă un dernen n. k)rrn ă un careu adinc. C1. dup ă. dLspuse stringerea cohortelor. Apoi.. Scos din fire.ar fi vot să -i lase nici o posibilitate salvare. fiecare laturâ se compunea din dou ă sprezece cohorte.Du ş manul pe care de atitea ori i 1chemaser ă era intilnit acum cu spalm ă . Un flanc incredinat lui Cassius. du şmanul pe care iI c ă utaser ă de atit de departe şi pe care Intilneau dup ă atita ohose_al ă Iu ză rit.1171 se procedeaz ă inainte de luptă . voind sâ proffte de aceast ă ocazie fericit ă . in primul mornerit. indemnat de insistentele s ă u. nepuUnt ă ca armata Dar curind de tot. dar 1n pas normal oprki din timp In timp. acord ă doar o halt ă o oră şi porunci să se mă nince in picioare. după toate inttrnpi ă rite prin care irecuser ă .tacului orice directle. i ţedi 11 - intrebar ă> pe Crassus dac ă n-ar fl considerat potrivit s ă se opreasc ă aici şi să ridice corturile. atii de de şertul pe care 11 traversaser ă . o oră ajunse la malul unui riu.rile. care ab -ia a ştepta lupta. 'in a inte ctflar de a se fj sfir ş it ma. Inire fiecare cohort ă era d[stribuit un rTnd de c ă l ă reti. suficientă să asfimpere setea soldatilor care. iar cel ă ialt lln ă ruluf Crassus. totu ş i. Dar Crassus. otn ă vor gă si in Fala duş manutui. I ă sind ş i masei posibMatea lnainteze ş i s ă fie ap ă rat ă din toate p ă rtile. f ă r'ă să se p ă r ă sească rindu. Crassus i ş i dispuse armata in forrnalie de lupt ă : cedind sfaturilor lui Cassius i et subtle mai Intii legiunile de fnFanterie pentru a Ie Intinde cit mai mult pe Apoi repartiz ă cavalelia la arlpi.sa. Armata astfel orgaffizat ă se ouse 1n rnar ş : printr-o tntirnplare feridl ă şi nea şteptat ă. Atunci. Rlul avea destul de putină apă . Imperatorul luâ comanda centrului. maril de c ă ldur ă şâ de oboseal ă t c ă p ătar ă pu-rin ă putere. ordon ă s ă se porneasc ă la drum. Dar. in sfir ş it. ci repecle tn mar ş fortat. Astfel organizat ă era aproape să fie ineereuit ă . a ş a. eI era mal pu ţtn Infricoşă tor 181 . putind face la ţă a. el i şi schimbă planu 1.

5-ar fi zsd sernnaH fusese dat nurn şii romanilor. se inirebau ce instrument putea . Parţ ii inaintau scotind strigâte Înliortoare atacau ş i Ineit nici nu pe rornard-cu Erau atit de nurnero puleai să -i murneri. rupser ă rindurfie s fă curâ stinga imprejur şi disp ărurâ. 1n fruntea par ţ ilor era chiar surena. eirnpia se umplu de un strig ă t terffifi ş i de un zgornot "infiorâtor. care ali ţă pasiunile.sâ lie aceIa care producea un asemenea zgornof. 2gornotul era ca un tunet s iar rornanH.nevra182 . toate acestea. romanii se opreau in urnp ce parOi 2 Ş1 descopereau armele Se r ăspinde2u pe cIrripia pe care p ă rea c ă se rostogoliser ă valuri de loc.ş i cMdeau searna c ă urrna s ă se petreac ă vreo ma. Din cind in cind pă rea câ se aude r ă getul unor Fiare s ă lbatice tn mijlocul fulgerclor. Acest zgornot infrico şă tor era produs de ni ş te vase de ararn ă pe care du ş manul le lovea cu ciocane 1nvelite fn «C ăci barbarii ace ş tia. spune Plutarh. erau incă departe de a ş ti cu ce du şman aveau a face. Ins ă s cind v ă zurâ rft de adinci erau rindurile du ş manilor lor ş i c ă toti rornanii forrnau un de zid de nep ă truns din cauza scuturilor sudate pard unele de altele. ei par ţ ilor. Romanii in ţ eleser ă că venise mornentul LIOCi lupte inver ş unate. Rornauji nu intelegeau cauza retragerii. Era evident insă câ prin aceasta nu erau ellbera ţi de atacanii ş i. Se apropialli pîn ă la o sut ă' depa şi de soida ţ ii lui Crassus. au observat c ă simtul auzului este sim ţ ur eare tulburâ cel rnaf u şor suf1etu1. 1n clipa aceea.rul soarelui. imbr ă cat intr-o arrnur aurit ă s că l ă rind pe urt cal a. obi ş nuiţi cu gearnele ş i cu trompetele.ca infăţ işare şl r-nult maipu ţin nurneros dedt secrezuse. pe viat ă şi pe moa rte ş [. care scoate cel rnai u şor pe orn din La auni) acestui zgornot.rit de str ă lucitor incit pă rea desprins din ca. Pentru c ă surena plasase gmsul arrnatei in spate ţ e primei linii şi poruneise s ă se 2copere str ă iudrea arnielor cu stofe piei. Crassus se Indrept ă crirect spre du şrnan eind ajunse la dou ă icwituri de s ă geark sernnalui de lupt ă .

Crassus In ţelese c ă kiroiau să -1 incing ă ntr-un cerc de fier. ca sa evite ciocnirca. Intr-adev ă r. Aceş tia fură v ă zu ţi curn se arunc ă fn Euptâ.‘ar sub un nor de a ă geţ 1. ia o distant ă de vreun sferi de leghe.>. tIrziu. dacă ar ji ineercal să Tnainteze. eurn atac ă ş i apoi cum revin in dezerdine se inapoiau eu brate1e. Atunci. partii continuar ă să arunee s ă geţ i din toate p ă rtily ş i dintr-o • ă r ă a fi fost nevoie s ă ţ inteasc ă .. timp ee eiceancle acetea ingrozitoare conlinuau s ă loveaseă in vasele de ararn ă . Loviturle erau extrern de ‘dolente. a51 f lex ibile Tricit aruneau s ă' ge ţ ile o putere de nedescris. pleioarele 51 chiar eu corpul str ă bă tute de s ă ge ţ i lungI de elnci picioare! Soldatii observar ă cu groaz ă c ă sâge ţ ile acestea treceau ş i prin seuturi şi p[in euirase. parpi se Qpriră . 0 armat ă Intreagă cra prinsă ca intr-n Trnens ă curs ă . scotInd neineetat zgornote ca de tunet. punetul cercului pe care 1-ar 11 atacat ar fi cedat. apoi un strigă t dc clurerc t Tsni din cinci sutc de piepturi. Era moartea care incepea s ă lovea. vreo trei tite de pasi de rornani.a e ă rei explica ţ ie aveau să o afte maT. Frem ă t ă toare. A ş a că fiecare din aceste s ă geti atingeau o ţ int ă vie. omenească . X LI Tirnp de eTteva mornente. atZt de mari . ei v ăzură currnd se ridiea in jurul lor. . Deodat ă ziva p ă ru că sc intunce. mornente care au p ă rut o eternitate.sc ă si care p ătrundea 1n rindurile rocnanilor precedaM de r ă nr grave. aruncă lupt ă pe cu porwlea de a zdrobi inelele acestui lant. iar in rnijlocul norului scInteTau ca niste fulgere. Dac ă ar fi r ă rnas pc ar fost duruiti` ca nistRlinte. 183 . un hens cere de pral. eare se apropia din ee in ce. SitugLa roman[lor era Tnfrico şă toare. atit era dc cornpaet ă rnasa ronianilor i a ş ezala Tn ordinea de b ă taie Tn eare o dispusese Crassus. par ţ ii ar fr fugt. rar care ră rriTneau pe loc i-ar Pi lovit pe romani eu s ă gelţ ile› din flancuri i unde acestia r ă irrdneau descoperi ţ t. Areurile erau atît cle puternice. ş [-ac aruncat s ă geti din fug ă'.

galii acei ► f rurr.l. peioareEe aproape tot atit Trebuia angajat ă . rnereu zirnbetul pe buze. prin pustiu.o ş r eu pă rul lung şi bkind. eedar. «Unul rernarcabil priri euraj. u h sabla sohda ţ ilor lui Cezar. Fug! strig ă Publius Crassus. abia a ştepta . cu pieptul pe jurrWate got. eare clocotea ca un leu rin cu şe ă .Rornanilor le mai r ă minea o speranW ea par ţ ii să se retrag ă dup ă ce. infanteria nu răr nase in urtn ă . eel ă lait prin dernnitate senatorial ă eloein ţă ». in fruntea acestor sotda ţ i eare p ă reau că se jerUese cu tot elanul se g ă seau Censorinus şi Magabacchus.. de clata aceasta. cu orlee preţ. luptau cu ea că deau să dea en pas inapoi Aşa c ă zuser la cel ă lalt eap ă t ai lurnfi. Clnd par ţ li v ă zură că eei care ii urrn ă reau pierduser ă 184 . rornanii erau cei care c ă deau şi barbadi triurnfau. sazeei de rnii de gaii. Atunci. o Intilneau. acest rnomen. eare. la eare luau parte e ă l ă re(i rornani şi gall. Trebuie s ă fi fost o frumoas ă eursă eă lare. Publius avea mult ă eavalerie in subordine Trt afar ă de ea pe gaiii care lu. Crassus In ţelese adineknea pr ă pastiei in eare c ă zuse. jurn ă tate gali si se arunc ă asupra partilor eare voiser ă să sustin ă ataeul.ş i vor fi ispr ă vit rezervele de s ă g0 diu tolbe. o luptă corp I a corp. — Fugl repetar ă solda ţ ii. spunea Plutarl-r. e ă l ă relii Impreun ă Cu pedestra şil porniră in urrn ă rirea du şrnanului.. A şa eurn erezuse tin ă rui cornandant. lie e ă aseultar ă de ordinele date de surena.ptau pe jurn ă tate şă care aveau ca pbeioarele eatior. arnindoi arniel cu Publius şi de aceea. El trimise un soldat fiului s ă u. Acestia. fie c ă - cei o mie trirni şi cie Cezar. Dar sperar4 aceasta nu dur ă rnult. El luâ o rt ► le trei sute de c ă l ă re ţ i. Insă . sau eel putin asa pare dup ă nurne. Că mile inc ă reate s ă greî treeur ă priutre rinduri ş i toibele goale se urnplur ă . printre care galopau în jurui lui. opt cohorte de jurn ă tate romani. se aruncau spre prirnejdie.si vIrst ă el. un romarL un barbar.

inelt le era irnposibil să fugă . Galfi. dar sokta ţ ii ti ar ă tar ă bratele in ţ epenite pe seuturile hpite de corpuri. El ajunse pin ă la cavaieria erea a par ţ ilor. 0 mare de nisip fierbinte se richease in juruL lor ş i norui acesta fierbinte ii orbea sufoca pe rornani. se opr[r ă _ Romanti se oprir ă şi ei. tnsă armele romanilor. Ei se invirteau in eercuri. i'mpotriva unor oameni acoperi ţ i cu piei crude ş i fier? Deal ţfel.ă o tc[le ă de lupt ă 1a eare voiau să renun ţe. ci una lent ă ş i atroce. se dovedeau neputincioase in fa ţ a cailor ş i c ă l ă retlior inve şmintati ln fier. pe eare se bizuise Pubilus. fur ă demni de Par ţ ii Ioveau eu 5ulitde in oamenii ace ştia eu capetele 185 . chiar s ă cad ă . să atace sau. care aduceau moartea-. porni )a atac. dar nu o moarte blInd ă şi repede. unora. $e auzeau r ă gete ca tntr-o aren ă . se sprijineau unii de aItii ş i atunci ofereau iar aceea lint ă vie. de aceste r ănt în carnea vie pe care le produceau s ă getile. ră gete de fiare s'a'lbatiee şi nu tinguiri sau gernete ornerle şti. se ridkau cu ace] instinct care face ca ornul s ă caute omul. 1n adev ă r. dar ei nu vedeau unde lovease ă .orice leg ă tură cu grosul armatei. cavaleria part ă tinu piept.. aeea ţ intă irern ă t ă toare pe eare grosul armatei continua să o ofere la o leghe mai departe de acoln.adoptaser. disperat. prea slabe. dar ce puteau galh ş i ronnanii inarrnaV eu suli ţ e lungt de ttei pieioare şi spade seurte.j1ocul acestui Publius d ă du ordin de alac. Din mijlocul acestei ingrozitoare rni. ei singur ş i puOrd( oameni care mai erau inc ă in stare s ă lupte. c ă deau. Apoi din m1jlocul acestui nor incepur ă să ti ş neasc ă s ă geffle tn!rico ş toare. Era un tr ă snet invizibil şi ucigă tur. aar a ş a_ Par ţ ii . de ş i invizibil. pieioarele Infipte in p ă rrant. Atunci. cavaleria u şear ă part ă Ti Invă luise eomplet. RkIniţti se t ă v ă leau pe rupind s ă ge ţ ile eare se infjpseser ă in ei: alth ineereau s ă le srnulgă sInguri sau eereau tovar ăşilor tor să 1e smuigă „ dar corpurile tuturor se infiorau de aceste dureri insuportabi1e. socotind e ă v ă zIndu-i 2re num ă r atit du ş manul rl-ar fi refuzat o lupl ă corp la corp. Remanii erau Lov-i ţ i. ascutae.

dar era prea t1r2iu. se 1ntirnp1 ă toemai invers.i. pe galif aceia obi şni4 eu fluvii largi.deseoperite. care rnureau inl ă n ţ uiţ i luptă . Dar şe in ş eIară . Resturile acestea urnane. primul rFnd protejeaz ă pe al dollea. al doilea pe al treilea. o sete mistuiteare eare-i f ăcea s ă sufere mai mult deell r ă nik. tî doborau de pe sugrurnau cu neputindul udde l'n al t mod. dir£ tot acest corp de armat ă nu mai r ă m ă seser ă decit dou ă sau trei sute de oameni_ Se gindir ă să se retrag ă . gă seau un Ioe neacoperit. dimpotriv ă . Altii se strecurau Sub burtile cailor. 186 . Caii fur ă lega(i in Tirf. Forrnar ă din Oan9enii se 5trinSer ă in jurul cailor seuturi un zid. mai cu seam ă pe gali. setea. r ă nit in trei loeuri. supravie ţ uitorii se retraser ă şi se masar ă pe acest rnarnelon. Se strinser ă rn jurul lui. pieptul descoperit: dar galli se ag ăţ au de oarneni. SoldaW se uitar ă la Publius ca pentru a-le ă uta in o ultirn ă sperant ă . s ă rind de clurere. ca s-o mai poat'a' repara. mutilate.a rindul 2E1 doiJea peste primffl rind. Lin rnarnelon de nisip se ridica la de pa ş i deei'mpul Printr-o tactic ă de Iupt ă oWşnuil ă . Să murim! r ă spunse acesta. Pe o ebnpie neted ă. In rstimp de o or ă de infior ă tor tn ă cel. se mai ţinea ine ă pe ealul să u ejuruit de s ă gef. Credeau ielul acesta ar fi putut respinge mai lişel r ataeul barbarilor. al treliea deasupra eelui de-al aşa ineit eei din urrn ă se gă seau deseoperi ţi pe jum ă tate. eu rluri cu ap ă limpede. cu riuri bogate. I şi arunear ă privirea xn jur. dar toţi erau expu şi deepotriv ă atacului barbaritor_ Se v ă zu repede greş eaJa comis ă. zdrobea sub copite ş i pe par ţ i şi pe gali. Publius. Aici. inegaJitatea terenulul ţ nă l ţ . asemeni unor arnanti inl ă ntui ţ i tn dragoste_ şi peste toate acestea. InFigeau aeole sabia seurt ă şi o ră suceau in m ă runtaiele animaIului pirl ă ce acesta se pr ă bu şea sau arunca din ş a eă l ă retul ş i.

fugiţ it ş i. El v ă zu ctrnpul de b`tale coper'ft cu morti ş i muribunzi ş.Aeum. printre cei care ll ineonjurau. voi sţuteţ i greei. spuse e1 eelor doi greci. . fiecare s ă rnoar ă eum poate. ne mai ră mţne elecit s ă murim. . Pubfius se Intearse spre eei eare 11 Inconjurau.Nu exist ă moarte allt de 1ngrozitoare. Publiias scoase un oftat şi că zu. ca s ă -1 tae ă pe Publius să abandoneze pe cei care mor ai ă turi de eE. currl 11 p ă r ă sise pe Publius şi care 5useser ă u]timele cuvinte pe care le spusese tIn ă ru I plin de caracter. Unul dintre sc ă p ă şi *nse la Ichnes. unde povesti tot ce se ntirriplase. pe nume Hieranymus ş i NIdiornahus. — Apoi. Eu r ă mtn. In rnijlocu( aeestor oarneni inchina ţi cle Ateius zeilor din infern se g ă seau şi doi greci. soida ţii repetar ă . spre Tehnes. Ei st ă tuiră pe Pubhus s ă .S ă murind şi Ineepură s ă a ştepte lovituri pe care nu le mai puteau inapoia. ă u coasta neacoperit ă de plato şă . ad ă uga. La tel rnuri ş i Censorinus. .ş i desellidă drurn sf ă rirnind zidul care-linconjoară s ă lugă . de pe apa Euiratuini. pentru era r ă nît la rriîn ă . r ă spunse tin ă rul. iar acesta I şi infipse acl1nc palo şui 1n locul ră rnas descoperit. Megabacchus se ucise singur. rnoarlea esle de neţ ni ă tu rat.Nu. via ţ a le era asigurat ă . pe drumuri euroscute deQi. Publius privi jurul s ă u.i. intoarse spre seutierut s. doi locuitori din ora ş ul Carrai. nu romani. Dacă ajungeau la ora şu1 ace1a care trecuse de partes rornani1or. . r ă spunser'a' ei.Resemna ţ i. spuse el. După plecarea celor doi. neputIndu-se ucide sîngur. cu exeep ţ ia eţtorva care c ă zură vii care 187 . Voi.el. Cei doi greci •si aruncar ă caii in galop şi idisp ă rur ă in norui de pfaf ridicat de par ţ i. dacă râmii. eei mai mul ţ i r ă ni ţ i ş i incapabili de a-1 urrna. Cel care mai r ă rn ă seser ă se uciser ă ţritre ei pin ă la tel din urm ă . intinzinc1u-le mIna sting ă — c ă ci dreapta era stră punsă de o să geată — ii pofti sâ pfeee.

ţe si se Îrdreptar ă spre grosul armatei romane.r atunci cind romanii erau gata sâ ajung ă ra colinele spre care b ă teau in retragere. acesta. fiul t ă u ş i ai sai sint pierdu ţ i dac ă nu le trinrdti in grab ă . Apoi. Privirea lui era indreptat ă mereu. v ă ztnd c ăl ă ret ce gonea spre ei mincInd p ă rnintul. t ă iar ă eapul. in jurul romanilor. certndul ajutor. 188 . se desf ăşurau. Publiras reinnoise aceeasi tentativ ă « Un curier reusi i sc ăpind ea prin minune.mai coi-upact se tndrepta spre acestia. Dar primii trbrdsi c ă zuseră r ă pusi de s ă getile partilor. a ş tepttridu•se Ia o nou ă lupt ă _ Atunei reap ă rur ă partli. In iimp ce un grup. Vă zindu-se mai putin presat ea maf inainte. Crassus r ă rnase un rnoment in cump ă nă . Crassus p ă straser ă rîndurile. se pr ă busi de pe eal. — Crassus. ajutoare. in ce tarntainul acela asurzitor devenea din ee ce mai Ingrozitor. se isi regrup ă trupele eare. sim ţă mintul dep ăşindu-I. desi retră seser ă spre un ş r de conne ce ar putut sâ sfarrne Intrucitva eforturile eavaleriei parte . s ă se strecoare prin rinduriLe du ş mane. In momentul etrern. ArlInd de la prizonierii Eer rangul Inalt al lui Publius Crassus. ea si eind e ă l ă re ţ ul nu vusese putere decit s ă vin ă si s ă pronunte aceste euvinte. La rIndul s ă u. o n ă dejde dubl ă . se oprise ca să -I a ştepte. Publius trimisese tat ălui s ă u rnai rnutti curieri. ruse Fiul să u unde pre punctul acela unde dIsp ă spera să -1 vadă revenind. suli X LII Ş arja pe care o i ncerca se Publius asupra partilar i ă sase armatei romane un timp de odihn ă . apoi.d ă dură mai tirziu arn ă nunte despre aceast ă Inhor ă toare catastrof ă . ia. ti strig ă el. porunci arrnatei s ă se tndrepte ajutarull fffilui s ă u. el il ajunse pe Crassus. ti infipser ă vtrful unei. Romanii se oprIră . tot in cerc. Dar nu f ă cuse o sut'ă de pa ş i directia indkat ă c ă dln toate p ă rtile r ă suriară ncA strig ă te.

Dar n-au sfIr ş it ei. prIn a fl st ă pxnii celor care mai tritil fost Inving ă tori? S ă ş titi c ă rornanii au ajuns la gradul de putere la care se g ă sese ast ăzi nu prin vreo favoare a noroeului. oare. fă ră viaţă Dimpotriv ă . de CrassLis. Rorna va fi neatins ă ş i neIrvins ă ! Dac ă este mîl ă de nn tat ă care pierde un copil renurnit prin Ş E gtoria Romei st ă trt vol! Capul sus! curajut s ă u. Dar rimeni nu ră spunse. sehirnbati-y ă rnil a In furle şi Indrepta ţi aceast ă f urte Irnpotriva du ş rnanului! Nu v ă dobor[ ţ i de ceea te se intimpi ă . cel dintii strig ă tui de lupl ă . eele mal iari erau îrifiorate. aceea romanii y ă zuser ă multe lueruri Ingrozhiare. IW . sonor. cel care intearc ă lapte marl trebule să treacă prin dureri maril Tot eu stnge rnult invins sl Lueullus pe Tigrane şi Scipio pe Antiochus. str ă lucitor. Strig ă tuI de lupt ă l ş i să le dovedirn acestor barbari e ă r ă minern ee striern: romanti. inclt in mijlocul acestei sl ă bleiuni generale lot nefericitul p ă rInte fu acela eare t ş i recă'pă tă . v ă zur ă capul şi rectmoseur ă c ă era a] lui Publius. partii r ă spunser ă erd un strig ă t general. st ă pinii lumil. care scoase in r ă cnet de durere ş i. cel dintli curajul. durerea aceasla este numai a mea! Soarta Atita timp cit ve ţi tră i voi. sufletele cele mat incercate cl ă tMau. rar. scoase. dar nu credem a ş a ceva: nu este cu putinfă ca tin ă rul cu un suflet atIt de nobii ş i atit de valoros e ă rula ii apar ţ inea capul acesta s ă aibă un tat ă atIt de la ş şl de lipsii de suflet! Romarl. ci printr-o fermltate de necttn tit şi prin curajul cu care au infruntai marile pericoie. Inainte„ solda(1t ad ă ugă el. Str ă rno ş il noş tri au pierdut in mii de vase iar in ltalia mul ţ i pretorl ş i generali. Dar strig ă tul acesta abia g ă si un ecou sIab.1n fa ţ a grupulul mergea un o ITL care purta un eap in vtrful Ornul striga — Cine sint p ă rin ţ tE.ş i aeoperi oetitt cu scutul. Apois v ă zincl toată aceast ă lurne ab ă tutA de durere rnai mult deeIt de tearn ă . inegal. strig ă — Romani. El privi in jurul s ă u cu un aer bot ă rtt. a cui este famitia eelut al eă rui cap 11 port aici? Se zice c ă tat ă l lui se nurne ş te Crassus. dar nimic nu trInse inima ca acesta. de forţă .

FieruI Iat al sulitef str ă b5tea trupul ornului ş i p5trundea pin5 in eorpul ealulut.a Incepu imediat.Lupt. Crassus. inaintind cu suliţe aseuţite. Dealtfel. Romanii erau aproape treizect rnii: era nevoie de timp ea s ă -i ucid5 pe toţt. toţ i voiau s ă -I vad5 şi 55 . Pentru a sfir ş t mai repede agonia. v5zindu-se p5r5si ţ i. Noaptea romanilor lu irtstA ş t t5eut5. flindu. tn i0C de a f i tirtt lor ţ a.şi panseze r ă ni ţii. Par ţ it se retraser5 strigind: — Crassus. p ă rea irriposibit s ă se poat ă seă pa ‹ie la moarte. dintliane reineepu sA 8runce acea insp ă trnint ă toare ploate de s5ge ţt eare costase atit de scump pe romani. Dar rn5car de oarneni[ aceş tia inarrna ţ i cu sulile te puteai apropia. ii st ring-ea intr-un spa ţ iu tot rnai rnle.ţi un bun sf5tuitor. nici s5.. Parţ ii I şi petrecur ă noaptea cu rnuZîcâ şi veselie. ar fi semnalat du şmanutui aceast ă fugă . eare ar fi trebult 5 ă lie ş i suprerna inteligenţă. Cavaleria part5 se desl ăşur ă pe aripi. ln adev5r. I5s ă rn noaptea ateasta ea s ă ţ i plingt eopilul.Et riu se oeupar ă ntei să -st trigroape rnor ţ U. ş i. fie că s-ar fi ineereat o lug5 peste elrapitle l ă r ă sftr ştt. trnpreea ţ [ile lor. 1 aud ă : se spera de la autoritatea suprerdA. Sie e ă se a ş tepte Zji12 şi odat ă cu ea rfloartea. nu vei eorisirri ţ i s ă fiî cendus de bunAvotein Fala lui Ordde. afar ă dac ă ea. luga ar li devent s ă -i fi abandonat. dac5 ar fi ce se l ăceau cu r ă ni ţ P S ă --i luat el. ar ff lost S-Q f aci inc ă ş i mai imposibill. Nimeni nu se gtnclea la fieeare se plingea pe sine. Dup5 eare i ş i ridtcar5 corturile ara -turi de corturtle rornanflor. dar rapidA. Se viAzur ă lovitart date cu atila putere inett str ă b ă teau prin doi sotda ţi deodatA. timp ee prirna linie a duşrnanului. Se ştia eA rAnile nu erau vindecabile. 194 . de pare5 ş i-ar ii p5zit prizenterii ş i le-ar fi luat oriee speran ţ 5 de lug5. ar fi trebuit s ă coboare Nrreo raz5 desperan ţă . pentru strigătele lor. Lupta dur ă pinA ra eklerea nop ţ ii. d ţ iva solda ţi romant se aruncar ă asupra acestora ş i murir ă de o moarte trilior5toare. De ş t Crassus era autorul tuturor acestor suferin ţe.

p ă rea ins ăş t statuia descuraj ă rii. retras intr-un col ţ al cortului. cu capul acoperit. El euno ş tea drumul ş t r ă spundea cu capui c ă n dacă se mergea dup ă et. ş t.ntul vostru. impreu• n ă eu tret sute de e ă l ă re ţ t. fă r ă să mai dea nici o explica ţ e. Un comandant de ca ► aleri şt nurntt Ignatius. E] Ine ă lecă frnpreun ă oamentt lut şi p ă r ă st tab ă ra. se ceru p ă rerea fiec ă rula. nu ar fi dus armata pe un drum gre ş it. IŞ J continuar diumut. trecur ă poetul ş t puseră riul Intre ei ş i duşmani. el erezuse c ă totul ii lipseş te şt saeriftease mit de oament aeestei ambi ţ it. Et se mul ţumir ă s ă meargă de•a lungul zidurilor ş i s ă strjge la sentinefe: — Spuneţ i-i lui Copontus. dar v ă zind c ă era munc ă zadarnică .1 . Lui Coponius i se raport ă ceea ce se intImplase şi îse 10. Dar tearna le era at'it de mare incit nu se crezur ă in ş igUrant ă nici interterul cet ăţ ti. Că ci daeă s-ar ft ori:entat hine. ci cerceteze regtunea. se hot ă rir ă aetioneze fă ră Ei adunar ă pe centuriont ş ipe cornaniJan ţ ti de cohorte. pe la miezul nop ţ ii ajunser ă la Carrat. Dar atunet se intImpl ă eeea ce se prev ă zuse: i ş i dă dură seama că erau abandona ţi ş i incepură să strige attt de tare incft provocar ă dezordine 1n. Auzt:nd aceste s•rig ă te.set ă tabra romana. in adev ă r. Pentru c ă oarnent treceau inaintea luî in Republkă . t ă eur ă tot ce le st ă tuse in putin ţă ca rldice lut Crassus curajul. 1n loe s ă fac ă din el primui din concetăţert s ă t in glorte. ehiar atunei ş i f ă r ă zgomot. Oetavius şi Cassius. findul celor să n ă toş t.ş i veneau dup ă ei. Si. Cei doi loeotenen ţi ai s ă t. culcat cu fa ţ a la p ă rnint.Dar el. Pompet şi Cezar. sâ ridice tab ă ra şi să se retrag ă . fu ţ ns ă rcinat. eare. cei care plecaser ă i şt inchipuir ă c ă par ţ ii invad. e ă s-a dat o mare b ă l ă ite intre Crassus ş i parţ i. comanda. nu erau decit einci ore de mers pin ă la ora şui Carrat. nu s ă conlande avangarda. t ă cea din el primul concet ăţ ean In nenorocire. Ignatius ş i cei tret sute de oarnent ai s ă t porniră in galop. iar p ă rerea majortt ăţ it a fost că irebuia.

Asa c ă Coponius g ă zdui cetate si pe general restul armatei sale. continuar ă drumur spre Carrai şi . XL11111 Paffi ebservnser ă retragerea rornanilor.repelar cuvintele cai-e p ă reau că fuseser ă aruncate in trecere vreo n ă lucă . cele patru coborte fur ă rnasacrate. Cei dou ă zed. 'inconjurat ă de dustnanl. se aruncar ă . in tirnpul retragerii din Rusia. deschi -se portile eet ă tii si inaint ă carn leghe direc ţ ia de unde creden el c ă aven să apară r ă măş itele arrnatei lui Crassus. Aeolo. 1i l ă sar ă s ă treae ă . nici ca să atace sau fugă . eavaIeria Cu ă prizonieri un rnare num ă r de fugari care pierduli in iniuneric. sau tearna de l'ntunerie. fie din fie din admiratie. la multe popoare respectul pentru no ► pte. Surena nu cunostea drumul urrnat de Crassus. 1n eonsecnt ă i porunci trupe s ă -şi ia arrnele. doar ciţiva 192 . Crassus si grosul armaid porniser ă pe urrnele Ignatius. mica trup ă se retrase pe o rnovIl ă . r ă t ăceau r ă spInditi pe etrnp Locotenentui Vargonieius se r ă t ă dse patru cohorte. f ă ră s ă meargă in dezOrdine. generaf. Curn se f ă cu ziu ă . dar nu-i urrn ă riseră . mult ă vrerne cazacit nu atacau armata in timpui noptii. Ace ş tia. Eloar vreo dou ă zecl de oameni. In ptus.ajunser ă la eetate l ă r ă să fi fost tulburati de eineva. f ă r ă sa facă vreun pas nfei inainte. asupra barbarilor. iar pe patru diminea0 se ţ ntţ iniră cu armata cu care Coponius venea in ealea rornardlor. Se observ ă . Abia ditninea ţ a reluau urrnele l ăsate pe z ă pad ă de armata franeez ă Ce urmau pin ă d ă deau peste ea Asa s-a i'ntTrap[at cu Crassus. Intr-un acees de disperare. El inţ elese c ă vestea if fusese dat ă de nişte fugari. parţi/ lnirară tab ă r ă ş i masacrar ă vreo pntru rnif de ră ntti care nu putuser ă s ă fie transporta ţL . ei credea. asa CUŢ11 i se spusese din greseal ă . spada fn min ă . f ă ră să se gr ăbească .

1n ti:rnp ce se sch[rnbau accste euvintc intre eel sosir ă dtiva că l ă reti par ţ i care ti cunosttau din uedere si pe Crassus şi pe Cassius. pe Cassius. fereasc'a de El f u invitat s ă nu se arate. Dwrifi ş 193 . Ornul se apropie de El trebuia s ă -1 cheme pe CF3SSUS dac ă Crassus nu era in Carrai.rugari se retr ă seser grosui armatei. Cassius intoarse Ajuns la acest punet al Spre general ca sâ prinicase. ă ordine. Convinş i c ă erau intr-adev ă r Crassus ş i Cassius. A. — Generalul. Trimisul tui surena ii spuse că st ă pinul s ă u voia s ă aitaâ cu Crassus o convorWre personal ă . Impotriva tuturor. ei spuser ă aceasta parlamentaruluL Atunci acesia spuse e ă surena era dispus s ă negocieze. el r ă spunse strfg ă tele de că era un trmis aI lui surenz şi că avea o misiune din partea acestuia pentru general. In tot Iimpui numai Cui Cassius i se vorbise şi nurriai el rb'spunse. Crassus se duse pe ziduJ cet ă tii. el se asigurar ă de identltatca genera]ulUi roman si a locotenentului s ă u. Cassius urrn ă . ada. Crassus fu anuntat. s ă semneze p ă rsease ă Mesopotamia. i se spase dintre barbari: dar Neş iiind ce avea s ă se el va'zu [ri accas propunere o posIbilitate de salvare a armatei sale. cei maj Crassus rwU ascuLt ă . in loc să se ajung ă la lupră pe viată sl pe moarte. urtnkirea !ffl Crassus? ora ş ş i c ă Crassus sc ă pase zu aseditze pe IocuCtorî ş din Carrai ş i pe cei care se refugiaser ă Intre zidurile sau s ă pornească inainte de a fi luat vreo hot ă rtre.ugă parCarnentarui r crecle eâ aceasta este situa ţta cea rnai favorabil ă ş i pentru romani ş [ pentru par ţ i. să' le acorde rornardEor viata cu conditia ca ei s ă devfn ă tratat de allano ş [ lui Orode. trebua s ă se asigure că Crassus nu era trt ora ş . a Ie santinelelor. trimise deci la Carral un fel de partamentar eare vorbea şi latina şi parta . ş iretenta par ţ ilor. Crassu5 f ă cu seTnn să aceepte.

le trigau ei. in fata cel ă tif. nu veţ i obţ ine eapitularea noastră Crassus şi Cassius. in lan ţuri. spunind e ă ei trebulau conteze decii nurnai pe ei inş [ ş i şi eă singura tor salvare consla in a se retrage. Ins ă romanif cl ă tinau din eap. 194 . De aceea surena nici nu se mai gindi s ă ascund ă aceast ă situa(ie. eare nu era aitceva un spion al par ţ ifor.§ ne preda ţ i pe . Crassus vol s ă le dea pulin ă speranţă : el 1e vorbea de A. 5e 05eau in CarraL ocupati cu for ţa de romani. inso ţft de parţ ii să f. fnc ă de-a deua zi ch-de-dinRinea ţă el se prezent ă . fieeare fiind convins c ă dacă un singur locuitor al orasului ar fi avut cuno ş tint ă . iar par ţ if Incepur ă să -i insulte pe roniani« Dae ă ureţ i să oblineti o eapWtulare. Crassus fusese tnehinal zeilor inFernufelul acesta. daeă ţ ineţ i la vialk cum dovedit-o fugind din fa ţ a dac. anuntîndu-k e ă Crassus şi Ca şSiti5 nu scă paser..Aşa c ă accept ă Intrevederea ş i intrebă ora ş i locul unde urrna să se intlineasc ă . Cu toate acestea era nevoie de Crassus voi s ă o aleag ă el insu ş i — si ce rnin bun ă avea! El il alese pe unul numit Andromaehos. s ă p ă r ă seastă orasul ş i s ă rneargă eit mai mult eu putin0 in timpul iniunerieului« Crassus era foarte dispus dea aseultare dorin ţei solda ţ lior. parld erau informa ţi 7n cele mai mi. solleitau pe Crassus s ă profile de In conseein( ă noapte. Rurnanii aseu1tau eonsternati aceste insulte ş i i şi d ă deau searna se puteau inerede niei în locuitorH ora şului.ei arri ă nunte de ş pre fuga ][11 Crassu ş .abase de ajutoruf armernior atit de disprelui ţ i in zitelede prosperitate şi atit de apreciali dup ă ngere. erau du şmanii lor inverş una ti. nurnai că pentru a reusi trehia ca acest plan să ră mIn ă seeret. zeee minute mai tirziu ar fi ştiut ş i surena. ParCamentarul [i spuse c ă r ăspunsul la ambele intreb5r1 avea s ă -i comunicat in eursul Apol se Intoarse la surena. Hot ă'rtt fueru. ei iritelegeau câ liecare piatră din caidarim aseunde o tr ă dare.r.

era sigur o g ă seasca.Aşa ca nu se erno ţ ionar ă de putin. pin ă ce luna va trece de zodia Scorpionului. 1-ă sindu-i pe Crassus fn orbf. Cassius frisusi se pronun ţ a hot ă rit. deşi [n realflate ti men ţ ineau in irnprejurimile lui. nici cel rnai rnic zgonlot s ă fi auzit din tab ă ra parWor incit fi f ă cut să se tearn ă c ă retragerea lor ar fi fost cunoseut ă . dup ă sentimentu[ instinctiv pe care aveau sint rnai aproape ca niciodat ă . Pe Crassus. Romanii ie ş ir ă din Carrai f ă ră ca. ş tiind c ă du ş tnanii lul s'int că l ă uziţi de Andrornachos. Amen n ţindu-1 cu spada deasupra gttului. Nu-mi pasa de Scorp -[on. C ă l ă uza reusl sil Sndepârteze pe rornani de la drurnul bun b ă g ă intr-o reglune ml ă stinoas ă si pIin ă de gropi. ea ajunse 1a urr lant de niunţi care se intind 1a o rrfic ă distan ţă de fluviul Tigru şi care se nurnesc Sinnaca. Condusa de c ă [ ă uze credincioase. Erau cam o mie de oarneni sub cornanda unui locotenent cunoscut prin eurajul s ă w. Lumina fl surprinse pe Crassus printre mla ş tini ş i gropi. atunci. acurn se nurnea Andrornachos. La drum! La drund ş i' porni e ă lare in spre Asiria. Dar ckn cauza marsuriler şi a contramar ş urilor„ din infă tisarea terenului. ci S ăget ător. Acesta se supuse cu greu. Locotenentut acesta se nurnea Octa ► ius. el le spuse. E'ste adev ă rat că surena. să nu plece inc ă . Cas&us se separ ă de et bnpreun ă cu vreo sute de că l ă re ţ i se Intoarse spre Carrai. geniul sau r ă u nu-I p ă ră sise: la inceput acest geniu r ă u s. a şa ea aveau toat ă increderea In el.n adev ă r. De Crassus se rnaî desp ă r ţj o parte din armat ă . acuzindu-1 pe Andromachos. T. rnul(i declarar ă că Ancirornachos era un tr ă d ă tor si refuzar ă să -1 mai urmeze. in ţelea0 E1 Uwepu era voTba de o tră dare. de dusman. romanii erau condu ş i pe drurnuri care pă reau dep ă rteaz ă de ora ş. Ins ă .e nu[rii Ariarnnes. 195 . Acolo lu ă ri -[ ş te că l ă uze arabe ş i.rea lui. şi [-ar fi ucis dac ă Crassus nu [-ar fi luat sub protec ţia sa. perdru e ă acestea JI sf ă tuiau să mai astepte. el ii porunci iui Andromachos s ă -I conduc ă pe urr teren bun.

vă zrndu. vreo sut ă de c ă lâret( şi cinci Datoril ă terenutui rnai bun. Ea vreu jurn ă tate de leghe depârtare i z ă ri un alt deal pltn de oarnenL cu armele str ă lucind.şi generalul inv ă luLt. f ă cu un apei la oarnenii să i. il acoperir ă cu scuturRe şi incepurâ să strige. cu corpurile lor. sustine unul pe altuL Parlii se indreptar ă spre Crassus i ş i cind ar fi ş tkii c ă acolo era generalul comandant. strin ş in 24i ţ rnnsA mobilâ şi oproape de nepâtruns.0 aceast ă arrn ă de ap ă rare hind morţ i. XLEV Se ş tie curn ataeau Numai c ă . abia apucaser ă s ă se string ă jurul tui care Si mai r ă m ă seser ă . să v[nă eI să -i aducâ La lnceput cincl sute de oarnenL apoi ş i restuI de patru mii cind sute coboriră de pe dealul lor ca o avalan şă de ffer foc. d. erau ei atacati.91 rnu[l› oboseal aduse arrnala drumul cel rnare Crasswş avee el patru sau einci cohorte. il a şezar ă pe Apoi. la du ş rnan: Acurn. de data acea sta. ar trebui s ă murim cu totii in jurul ş i inaintea gerieralufui nostru. rupser ă rindul partilor şi fă cur ă jonc ţ iunea cu armata lui Crassus.5nnaca. din cauza scuturilor. trageti clt veti vrea. ar 1I dorit s ă meargă . cind du şmanul i ş i F ăcu aparitia. cu rnindrie. cea mai mare parte a soktatilor riarrnati u şor şi care purta. incepur ă sâ batâ in retragere spre . Se puteau. ca ajungeti voi m ă car să -1 atingeti. Surena observ ă cli nelini şte că aproape nu mai ră mineau in jurui Crassus decit oarnerni cu sculuri. tovarăşii Ior.up ă ce se Li nir ă generaL tn centru. ş i cu toţ ii. Cei care ocupau acest deal erau Octavius şi soldatii Lui. Scuturife. OcAavjuşţ de care la inceput p ă reau că nu vor sâ se ocupe. Era o u1lim ă sperant ă . ded. 196 . Crassus se urc ă pe coama unui deal de acolo.Dup. de bun ă voie. 1n soare. pentru ca cei care. 1n tirrip ce atacau. ş i Incepură atacul.

ar ti fost salvati. Ei fură du ş i in fata h. dar se mi şca. c ă ruta ti repetar ă povestea inventat ă de surena.si arcul. odat ă angaiat in valea crintre dealuri. omenie. Apoi. sc ă pind de cei zare ii urrn ă reau ş i de să getde lor. dimpotriv ă .f ă r ă s ă neutralizeze loviturile fruternice de s ă geat. regele v-a fă cut Incercati energia şi puterea. aproOndu-se de regfunea muntoas ă . cavaieria.j Crassus. f ă ră indolat ă . iî întinse ml`na invită să stea de verb ă . Acurn. ei vrea s ă vâ dea dovad ă de ingă duinţ a hun ă tatea Intrucit cuvMtele acestea se potrivau cu ee. Inaint ă spre Crassus. care forrna forta lui principai ă . tutusi. Atu ►ci barbarul f ă cu apel la vicienia care ii reusise Întotcleauna la de bine ca şt forta.stoo5 ă ell carap2cez de iler. nu pentru c ă a vrutao el. soldatit f ăcură t ă cere ş [-1 auzic ă pe gerieralul du ş man vurbfnd: Romani. urrn ă Hndu-i din ochi. Dar Crassu. Difn ordinul comandantuiui lor. Prfzunierji fugir ă şi.ia s ă se Tneread ă spusele ci ş manului.J. lor c ă regele Orodes vola nimic nu era rnai pl ăcut decH amicitia ş i prietenia romanilor. Aşa grupaV czirn erau. partii discutau in prezenta prizonierilor c ă romardi se in şelau cind credeau exterrnine. care se mi şca incet. 1n (ara lui. ajunser ă tovar ă sii. dac ă Crassus şi romardi s-ar fi predat. Vă zind aceast ă demonstralLie pacific ă . El l ă să să scape 'in mod intentjonat ettiva prizonieri. el vă zu că avintul partilor s ă i se topea si nu se Indof dtuşi de putin c ă . destinzindu.a ce p ă reiri povestiseră prizonierH. cu pas m ăsurat insotit de prindpalit ofitert.a lor. rorrian'fi le prknir o extrern ă bucurie. it v ă zuse ajungîrld arrnata roman ă ş i. 2r fi fost tratatf. ci pentru c ă ati venit peste el. eiectul. Acesta. suspend ă atacul. trirrif ţIndu-v ă teferi in tara voastră . El intelese c ă . ie arrmrtizan. rornanii o irnens5 bk-oa$c ă te.s cl ă tina din cap şi nu vo. dacă ar fi putut s ă eread ă 1n aceast ă prietenie ş i 1n aceast ă aliantă şi. c ă rora le Imp ă rtă sir ă ceea ce auziser ă . Toate tratativele de pin ă atunci ascunseser ă o Cil sau vreo minciun ă nu vedea acurn . dac ă se f ăcea noapte iar romand reu şeau s ă p ă r ă sească eţrnpfa. devenea inufil ă . observtnd mi şcarea care se produsese după verdre. pref ădndu-se c ă -i urm ă reste si c ă trage asupra lor. c ă .

Ei tsi loveau arrnele ca s ă -i acopere vocea s treclod la insulte la amernnt ă ri ş i strIgind. ei. — Octavhis. Hind de pă rere s ă se re_spingă orice tratative. dac ă scă pa din aceast ă prirnejffle. nici să -i vorbeasc ă. ş i acestia se consf ă tuiser ă hoiă rtseră ca comandantul lor s ă se ducă la surena. dar Înaftlie de a se Indrepta spre par ţ i se adres ă soIdatilor. dar nu mai era vorba de diD11-0. Crassus spuse c ă era gata sâ fac ă ce cerea armata. şi după ce spuse aceste cuvinte '11cepu coboare singur de pe generalui ss se expun ă singur cobortr ă si ei. c. Crassus a voit s ă se apun ă dorintei lar. Striotele şi insuitele incepur ă să se fac ă auzite din masa agitat ă şi in ă crit ă . ş i vc>i toţ i.are spuseser ă c ă nu se va putea ajunge la corpul generalului decit clup ă ce i-ar Li ucis pe toti s strigau acum c ă dacă Crassus nu s-ar duce spre surena s să -I ia ei ş i au să -1 precleaRaza de speran ţă care se ivise pî orblse si-i 'innebunise. ci prin viclenia clusmanului.nici 1. stnteţi rnartorii violen ţei cu care stnt tratat. ofi ţell aci de fa ţă. pentru c ă ş i surena venea spre el. Crassus era tr ă d ă turs un la ş. Oct2vius ş i Petronius se ru ş inată să şi lase - . ei i-ar fi dat pe rnina dusmanului La care nu Îndr ă znea nici s ă mearg ă . ta cap ă tul puterilor ră bd ă rii si nu mai voiau s ă stie de nirnic. dar a]es s ă continue retragerea spre f ă ră nici ttn moment de zind strig-ă tee soldati1er It tuiburar ă cunsr ă tuh-ea.111 motiv ca par ţii să -si schimbe purtarea atit de curnplet ş i de neaşteptal_ El se consf ă tuia c ă ofi ţerii.tregi Crassus a pierit prin tr ădarea compatriolilor lui. ci de u but ă rtre. rrrici# de seduc ă toare ş i de trarida-firi ar fi fnst e Ţ e. uitall modul CUITI m ă trateaz ă proprii mei solcla ţi ş i spuneţ i Lurnii îr. şl să accepte propunerile care i se F ăceau. Lictorii lui Crassus socotind c ă era de datoria Lur sâ 198 Atunci. in sfirşit. le cerui s ă nnaî astepte o zi m ă car s prurnitindu-le c ă a doua zi aveau s ă se gă seasc ă in sigurantă s mun ţ i_ al Dar oamenU erau dispera ţ i. Petronius. Ins ă . desi aceştia veneau spre el neinarmalL Generalul roman insist ă .

fl salutar ă cu tot respectui ş i-i 4. Mai intli. ea sâ Intrebe cite persoane aveau s ă rie la intrevedere ş i despre ce aves să se vorbeasc ă . recunoseIndu-1 pe Crassus. strig: . Dar Crassus ii trirnise Inapoi . sase rornard devota ţi.nu-si abaridoneze st ă pinui. spuse el. unul pe care lr i-1 diă regele. st r ă b ă tind repede. Acesta ii d ă du mtna lui surena. dar ei refuzar ă cu hot ă rlre să -I p ă r ă sească . ins ă nu s•a semnat nimica ş i ad ă ugă ei cu un suris rom anii. s'int destul eu. — Dac ă aş ţine la vIala rnea.rorbir ă greceste.Curn? Noi sintem că lare ş i generakull roman pe jos? Un call Repede. se gr ă bir ă să se aseze al ă turi de el. crezi că n-avem cai? lat ă. acest mornent exist ă un tratat. iiacă este pentru a muri. La vreo cinci. Pentru c ă e vorba de un tratat intre noi. a şa cum f ăcură Incă vreo cinci.. . in aceIa şi timp. eg. ş i pe Octavus ş i pe Petronius. eu. dese ă kcară in graba. un call — Nu nevoie! r ă spunse Crassus. e destuI s ă mor numai. careE1 voi să -i trirnit ă inapoi vo[r ă tmpartă soarta generaMui lor oricare ar fi fost . - . s ă discută rr< aici condi ţ iile acestui tratat. şi cum. Ins ă surena iî r ă spunse: — Sigur crt da.şi trimit ă oamenii ca să se convingă c ă surena Inainta neinarrnat. Trnpreun ă distanla care il mai desp ă r ţ ea de Crassus. ş ase pa ş i in urm ă venea mica tor escort Cei care venir ă 5ntimuinarea lui Crassus ş i care ti adresar ă cuvintul au fost doi greci corcitur ă . porunc[nd.Dacă este vorba de tratative. celor care il trisoleau aduc ă un caL De ce tti ceri caluL t ă u? spuse surena. se un moment trimise Inaffite pe cei doi frai ROSCiti5. in orke tr ă dare trebuia s'a se găseasc ă un grec Ace ş tia. repede orice tratat care ra ut ăcIos poart ă vostru. de cInd cu Sinon. ră spunse Crassus in aceeă si n-a ş fi venit s ă ajung in puterea voastr ă Totusi. Cei trel parti tnaintar ă spre grupul rornan care aşiepta. apoI. surena t3 relinu pe cei doi fra ţ i. invitIndul să . Apd ii intinse mlna lui Crassus.

Era evident c ă se 'infă ptuia tră darea şi că volau s ă -1 r ă peasc ă pe Crassus. Tn acela ş i moment. agitatie. scutieril richcar' ş i-1 a şezar şa. spunind: Facem e scorta generalului nostru. (r4e. Inainte de a se Fi putut ridica.re il Ineonjurau pe Crassus ş i că ut ă zadarnie. bată calul ca să -i gr ăbeasc ă mersu I. mergind al ă turi de el. eurn se Int'frnpl ă dnd r ă ibunarea este Oetavius. Tn timp ce scutierul ch'dea r Petronius.a. ei din eauza unei lovituri pe care o primise in plato şă . Dar toti surideau — ş i surena nuridea ş i mai rnult.. acoperit cu valtrapuri seurnpe eu friu de attr. de TrIu. ei Tridep ă rtar ă pe seutieri ş i se a şezar ă 'in Fa ţ a caLului lui Crassus.ş i tî ar ă t ă un cal minunat. si mai Înnte ea Crossus fi putut ap5ra. apuz ă cle Friu calul lus Crassus şi-I opri. Impins ă turi. tumult« Tn acest turnult Oetavius seease sabia ş i. Petronius fu I ucis.ă -1 ajute s ă se dar pe. — Generalul nu va merge mai departe. care se eabr ă Si incerc ă s ă se smufgă din rriTna lui Oclavius. Ceilalti romani care il Inno ţeau pe Crassun inteleser ă sernnul lui Octav'ius. apoi. ca ta lernel dar toti surideau Intr-un Tel sinistru. eare e( -)nUnuase s ă mearg ă pe jos. prntre o figură eare s ă Fnspire incredere. eu p ă rul separnt printr-o c ă rare la rn[jloc. Incepur ă s ă. 2(Jia . Atund. se produse . Tri mornentul acela dZL. f ă r ă să se fi declarat ostffit ăţiie. inFipse spada in corpul seutierului. cli obrajii fardati. Octavius se aplec ă s. cu ochii lui pictati. care prirnise eI un cal. El arunc ă repede o privire asupra Chnir ca. care se pr ă bu ş i. Dar surena lovi cu lemnui arcului s ă u ealul lui Crassus.? ş i Crassus. XLV Oetavus iu cel dintii eare observ ă tr ă darea ş i care incereă să 1 se opun ă . cind se apleca primi din spate o ovitur ă care-1 ucise pe Ioc. v ă zInd c ă un neufier apucase ealul lui CFEISSLIS şj-1. se pr ă bu şea din şa. dar r ă nit.

neputInd sc ă pa de Latura dramatic ă şi mai ales filozofic ă a ei. le spuse: RoiT)ani. In tirrip ce petreceau aceste fapte Mesopotamia. Dar abia c ă zuse.menii care se r ă spindiseră in rnun ţ i avurâ mai mult neroc. pe nurne POMaxaiihres. iar din cei care il 7nsoleau pe Crassus. asupra c ă reia pozte c ă ne-am intirts cam rnult. profitind de inv ă lm ăşeal ă . se pred ă . nemaiavind comandant. se Impr ăş tie In mun ţ i. c ă cx nu voi.tastrof ă s-a petrecut cu [ulgerului şi tot ca un fulger p ă ru că dispare in nori.) capul ş i apoi mina dreapt ă . Una din condi ţine pă cii a lost c ăsă toria surorii lui 201 . ciRe va veni va rătrane in Nria ţă 0 parte din armat ă mai crezu şi In vorbele acestea şi . o mie cinci sutesau dou ă mii reu şfr ă să treac ă granIţ a. la citeva leghe de Carrai. Dintre aceştia. Crassus. iar in timpul noplii. Soldatti ră ma şi pe deal erau prea departe ca s ă peat ă vedea bine am ă nunte/e. Cei[al ţ i. trecern acum la epilogul acestel Infrico şă teare tragedfi. Dar tocrnal oa. reu şiră ajungă pe dea]. examin ă plin de Surena l ă să pe loc corpul şi le d ă' du cufiozitate capul mina pe care se ari. Orode f ăcuse pace armeanu[ Artabase. cind putu să fie auzit. Toat ă aceast ă ca. adic ă doar tre) sau patru oarneni.152 iffin lntimplare? Nu se ş tie. dup ă cum e lesne de fă r ă s ă se mai utte inapoi. se aruncă asapra Eui ii t ă ie ma.Fusese lovit eineva sau C ă Z1. insă pentra că nici prizonierii nu s-au mai inapeiat. insă care se predară n-au mai apticat nicE vad m ă car: toţi fur ă uci şi de «Se zice c ă in total au fest dou ă zeci mii de mor ţ i şi zece mii de prizorderi». scrie Plutar. că un part. Cealaltă parte r ă mase unde se g ă sea. unii fur uci ş i odat ă cu cu Octavius ş i cu 13etron[LIS.a unffl şef pe nurne Syflaces_ Apoi apropie de tabka şi. Aşa că vă puteţ i apropia Cli teat ă tncrederea. ş i ei pot fi socoti ţi in nurn ă rul morti[or. r ă zboiul s-a sfir şik regele era sup ă rat nurnai pe generaIul vostru. ci gneraLul vostru a voit r ă zboiul.

el porunci să fie introdus Syllaces. dup ă ce se indep'artaser ă mesele de ospăţ jar un actor tragic. in care Agave tine rnîn ă eapu) Pentheu. care ii aelucea regelui Orode veşti hvne din Mesopotarnla. — Acluc din rrninţ i o nou ă podoabâ pentru tirsa mea. dar ar ă tind spre eapul 1ui Crassus de al lui Pentheu. Intr-o sear ă .cesta in pia. dind capul tui Pentheu unui personaj din cor luind capul LtA Crassus. Regele Orode fl ş tia pe Syllaces ea unul din oamerni apropa0 surena. Un ofi ţer plecă si se intoarse imeffiat spufflnd era şef part nurni. capul şi mina iui Crassus. de feL din Tralles.scena dintre Cadmus si Agave. lar ca autor drarnatic tragedii_ Or. Orodeln-ţelese imediat şi fă'r ă niei o alt ă explicafie. Regele ţ i a şezâ pe Syllaces ling ă el. iar parţ h prezeriti osp ăţ umplura' sala de apiuzc si de striete de bueurie. Dup ă curn vezi. ca rege. ee trt Mesopolarnia erau masaerati galii romanii.:a's ă toriej celor doj iineri. rolul lui Agave din Bachaniele Euripide. istorie.Artabage cu Paenrug. un cap de teu. date eu ocazîa c. Artabase trimise se vad ă eine bate. locabtate Caria. spunearn.t Syllaces.. crezut. spre m. SylIaces era şi un demnitar al imperiului„ La un de aprobare ai regeluJ Artabase. Cuvintul a tost spus frenezie.s ă . actorul Tason. vorbea pu ţ in latineste ş i foarte bine grece ş te. c ă ei Orode. arn prins leul a. einta. Syllaces incepu prin a se prosterna la picloarele Iui Orode. un str ă hicit trofeu de vfn ătoare.area mulţ urnire a spectatordor. in plus. in nebunia ei. si ajuns tocrnai la .zi Utind cineva in poarta palatului. de ş î era barbar. apoi. capitaLa Ar ţneniei era s ă rb ă toare_ ferb ă rne acestea. care cInta rolut lui Agave. ridicindu-se d ă ciu drumul puipand hainei lă să să ead ă . Asa că in t[tnr. la s ă u. f ă cea. lason. 202 . constau special in reprezenta ţ ii scence din vechiul teatru grec. l`ncepu 8 an L Teejte Ca şi eurn ar fi confinuat rolul Agavei. se av. a ş a curn am rnai spus. La rîndul să u. autor dramatie si rege. pe nume lason. iar Artabase.. la picioarele lui Orode. fiul lui Orode.

curn doborr un stejar care face prea mult ă umbr ă . 1n felul acesta !u. Pharaates arese drumul cel mai scurt: i ş i sugrurn ă tat ă l. citeva cuvinte vom 5131. ne 2mintim c ă el tl ucisese pe Crassus ş i-i t ă lase apoi capul şl braţ ur drept. otr ă vr. A] doilea fiu aJ să u. XLVI S ă reverdrn la Cato ş i la Pompei. Pacorus. ILd Crassus el ajunsese. c ă otrava era remedrul necunoscut pentru boala de care rusese afins Orode. Jui Artabase ş i eare v ă zuse capul şi inţna lui Crassus jucind un rol la serb ă rile ocazkinate de nunta sa. se serie Plutarh. Dar. g ă sftid că nu murea destui de repede. Surena a fost ucis cRn porunea lui Orode. Phraates. prin rnoartea unuia dintre membrii s ă i. ri smulse capui din şi rspunse cu versul din Euripide: - Eur Eur Mre rnti se cuvine aceast ă.einstel in adev ă r. avînd 203 .11-W acurn ce au devenit cerralli actori ai acestei piese. mai mare decît regele. Intr-un rel. tntre tragedia factfee şi tragedia adev ă rată Orode porunci s ă se dea cite tarant dintre cei doi actori.tr ă rn primui triumvirat. Cato continua s ă fie orraui excentric. Orode ti dobori. adă ugă Plutarh. barbarie. apoi vom arunca o prrvire Garia ca s ă vedern ce lace Cezar. Orode se Sjrniî uşurat. care se d ă dea lupta intre ejviliza(le şi osp ă i eiudat. «Or. continuind dialogul s ă u cu corul şi riind intrebat cor: — Cine i-a dat lovitura de moarte? Pornaxafflares se repezi la Iason. Orode se irnborn ă yl de bidropizie: boare cra de rnoarte.:i sfir ş it aceast ă Jr-Lare ş i nebunease ă acţiune a Crassus ş i se de.Apoi. Prin rnfrţ ngerea. fiur s ă u. pentru c ă boala lui o primi ş i o absorbi se anihilar ă una pe alta. care se c ă s ă torise cu sora. Intrmplarea aceasta nea ş teptară compiet ă osp ăţur.» consecin ţă. ru invins şi ucis intr-o mare b at ă lie dat ă Impotri‘Pa rornanilor. un talant lui lason şi un talant lui Pornaxaithres.

Ră zboful este un Incru serios şi dnstît. CH un noroc nernaipomenit. cu toate acestea. Candidase şi n. flind consul la Rorna. un ră zboi important.0 reu şise. el sc4Fase de toate aceste r ă zboaie meschine din Forum care. depâsindu-1 pe Pompei. imperator In Galia. Cato era. el ridic ă pe oameni I orice 'in ă ltirue pe care sint St a re s-o ating ă .s ă spunern doar cInd e vorba de un om de importanta luf Cato. concurInd 1n relul lui Coriolan al lui Shakespeare. scâpase de ele ca s ă fac ă un r ă z. ca Senatul s' ernit ă decret potrivit c ă rifia candiciaţ ii trebuiau s ă.boi.de a face orice. Pentru Cato nu exista dedi un singur mijloc de a opri aceast ă inaintare. dar. de şase sl ăbeau pe Pornpei. care constihdau cele dou ă mari procedee ale lui Cezar_ Cato vedea mai pu -ţ in victoriiie oblinute cle Cezar in Gatia. ş i atunci candid ă .» A şa fţ ind. armat ă . irnal putin pur decIt fratii Grachi. tribun mai putin popular decit Clodius.c. se adreseze ei in şiş i poporuluf şi-că nimeni nu p utea soficite voturile in numele acestora. prin fel ul lul de a Si. Tn Forurn. Era un lei a reuş i. 204 . se ad ă uga o abilitate profundâ si o coruptie pertnanent ă . neputInd s ă fie nurnit consul. la aceastA magie a cea mal stră lucitoare dintre toate rnagitte. Trebuie sâ recunoastern c ă Cezar d ă dfia perlect ă dreptate profetiiior lux Cato_ Numai el se ridica 1n mipocul acestor zile dezastruoa- se. el s-ar fi impotri. Mai pulin energic decit Catiliria. cit trifrico ş âtorul drum pe care 11 fkea 1-1 Rorna. cine era Cezar? Un . care tindea I a abolirea acela de a fi nurnit el consul. poporul era nemultumit c ă> era lipsit de salariu. trebuie spus cî curn s-a f ăcut că n-a reu ş it. EI obtlnu. vit lui Cezar. Cezar Incepuse s ă rivalizeze cu Pompei si. Cato reusi in tandidatura pe care pusese. scrIe Plutarh cu naMtate. s ă -i dep ăşeasc ă pe toti Or. Dar nu este destui . arnintim prazsese Cato lui Pomp.i privire la Cezar. un candidai mediocril 4:Pe de aJt ă parte.

a şa eurn. greei. după 2. totu şi. Cato ademaseat in şeWoria a aruflat alegerea Mai tirziu. unde concura i ă r ă prea mari şanse.fust ates edil. Grecii. prielen şi imiitator al Jui Cato.dcv ă rat e ă tocmai Cato. t ă ră s ă ecineid ă Intre ele.0b . tn perscan ă . Favonius jl aplanda pe Cato impreun ă cu mul ţ imea. mfneau napii şi prazul rizind. ofelind aetorilor eununi de ea in Olimpia > nu cununi de aur. trebulau ţotu ş i. Afiat in rnij]oeuT mu)Ornii. Curion ş i joeurile saie 5 ilYşiră printr-an f iasco Este a. care erau earneni de spirit. dup ă spuside lui Demetrius din Phaleron. cum era obieul. in urrna c'ă rara Pompei ajunsese s ă fie narnit j tempora. era obicelui c ă atunei etnd se suferea o asernenea infringere cel tnirint s ă seInchicl ă in casă ctleva ziie s ă petreae ă aceste impreun ă cu ş i cu prieteniL in tristeţe şi in Cato nu f ă cu a şa. 1n Oripul magstralurii sate el dai spectaeffle. limpul acesta se petreceau cvenimentele dintre Milo şi Ciodhis. fusese Apolodor fat ă de Soerate. ci uicele cu vin. Lurnea nr ji Trut s ă -] vad ă pc Cato negustor de legurne. carne de porc. spunind -. poporut aduse fa muci ă Ocurik lu ă F3Nionius .Or. punea cunurAle de m ăş iln pe capul cint ă re ţ ilor ş i distribuia prazul ş i eastravetii. Mai îrit'U Cato s-a apus acestei numiri. Cato se hot ă rt să -I ajute pe Favonius in aiegerile la edilitate. Observkid că voturile sint scrise de o singur ă f ă ctrid apel la tribuni. castrave ţ i ş i clte o leg ă tură de Ierane pentru romani. Dar surveniră dou ă evenimente eare. Lurnea se Ing.unics. smochine. prin una clud ă tenfile eare caraeterizeaz ă . la r ca daruri nu imp ă r(it lucruri scumpe. eare aveau stornae bun. Favonius a. Cato se opunea la toate. Neţ inind searn de nfringerea suferit. Cum se ştie. Ce orn chidat e Cato acestal Apoi. inincau carnea de pore ş i smochinele. praz i l ă piuci. Rornanii.hesuia ca s ă primeasc legă tura de gulii sau legă tura de vreaseuri. napj Si pere pentru . In vrernen aceea tr ă ia la Roma un nareeare Favnnias.

adie ă doi lupt ă tori gala sâ se incalere pentrt. cu eareersu in pace. ş i că lena ucis trei sute de rnii de oameni. dup ă eurn am spus. s-au Iini ştit . "fn timp ce din Orient veneau vesti despre InIringerea Crassus.a Cezar asupra Rornei. dad nu prin gernu. Intr-o zi se afl ă că Cezar pornise Irnpotriva germantior. murise. tuha tusese leg ă tura dintre Cezar ş i Porupei. Cato nu-i iubea pe PompeL dar mai ales ti ura pe Cezar! Cato nu uitase e ă Cezar publicase tucrarea sa Anticaton că in aeest Aaticaton si reproş ase două lueruri că trecuse prin sltă eenu ş a fratelui să u şă scoai ă aurul ş i eă ti cedase lui Hortensh]s pe so(ia sa. infernui ş i. dup ă ce se f ă eu Irnp ă rţirea. Or. clierau ei de zei. c ă zu prad ă dezn ă dei dii. s ă lupte Impotriva unuia se rn2. in speran(a să o ia inapoi mai tirziu. Teama pe care Crassus o insWase In special [ui Cezar ş i Pompei 1i • ă cea să respeete unul fa ţă de cel ă lalt comit ţiile tralatului semnat. marea. Dar. care ar fi putut. b ă trin ă ş i bagat ă . numai c ă Crassus l ă sase pe de luptil 206 . cind inuartea le ră pI dintreel pe adversarul acests. eerul Neptun. Pluton. ceea ce Cato hicuse intr•adev ă r.J sUpTnirea lumji. din Occident veneau ve ş.doi b ă rbaţi Cezar Pornpei care g ă seau e ă lumea e prea mica' pentru amTndoi? Zeii împ ă r ţ iseră universul in trei: Jupiter. Moartea Crassus destr ă ma triumviratul. Moartea rupea leg ă tura iie rudenie dintre socru ginere. ttn ă ră .opinia lui Cato.i vzu dedt cei doi ar fi fost victcrios. Ce urm ă reau cei . Cezar ş i Pompei erau doar ei doi care s ă -ş i impart ă imperiul rornan ş i imperiul nu Ie ajungea! XLVI[ Ceea ce Îlsperia pe Cato era ciudata autoritate pe care o obţ ine. cel pu ţin prin avere. Era aceea ş infracţ iune care se comisese contra parlilor. ceea re ră mase reatitate. eind lipsea din Roma. Crassus !usese invins si ucis de par ţi. s ă albă o influent ă fatal ă asupra sotia lui Pompei. in a şteptare.ti despre v[ctoriiie lUi Cezar.

sau cel putin spre dietatur ă . Pompei. cele două registre de socoteli cipriote. in depă rtata Gaila. ca şi Cicero o intrare triurrdat ă . — S ă aducern saerificfi zeilor. dar s ă -I pedepshu pe general ea 5 ă nu atragem a.supra noastr ă r ă zbunarea zeilor şi s ă nu ead ă asupra Romei greutatea unui sacrilegiu Este la sine in ţeles că propunerea ru ş inos respins ă . Interesui luf Cato pen(t u el şi. el. intr-o scrisoare adresat ă Senatului. mai muIt aur şi argint dedt adusese Pornpei de pe urrna tu tu COF r ă ZbOai&Cir sale. f ă r ă să se tulbure c ă •usese omui lui şi f ă r ă s ă ţ in ă searna de serviciul pe care f ă cuse ucigindu-1 pe Cloditts. ca sa' fac ă cu eE ce le-ar fi pl ăeut. ci pentru c ă socotea principfile lui Pompei prea pu ţin conforrne cu Numit unk consul. La ► estea acestei victorEi. restabilise ordinea ş i-I condarnnase pe Milo. La ace-ste împutatfi. pe cInd Cezar rn ă r3 gEoria popularitatea. işi f ă cuse. gsie o nou'ă ocazie de ins ă Cato. ea s ă Ie mul ţ urnim că nu arunc ă asupra armatei nebunia ş i indr ă zneala generaluldi. dimpotrivk se impotTiva lui Cezar.şi pierduse viata. Cezar intreba dac ă aceast ă ur ă nu provenea la feptui Pornpe i o refuzese pe fata lui Cato. sau corabie. ei adusese din Cipru. daeă s-ar fi pierdut ori s-ar fi p ă strat. SI umplu pe Cato de oc ă ri ş i aeuzatil Printre aceste acuza ţ ii. a şa curn arn spus. aveau un rol principal. Cicero numea divin consulatul tui Pompei. c ă privinta refuzului lui Pornpei de a-1 fi avut pe Cato ca socru. cuv'intul de rege era atit de detestat de 207 . alungat ă din Roma. Cato refuzases ă -laibă pe Pompei ca ginere: nu c ă I-ar ri socotit pe Pompei nedemn de se inrudi cu el. Unde duceau ROM3 toate acestea? Spre regalitate. că l ă ra să fi primit din partea Republici{ un eal. deoareee eornisese nedreptatea de atacat popor cu care se aflau în pace şi ceru ca Cezar s ă fie predat gerrnandor. In adev ă r. Liniştea. Cato a fest Cezar afl ă .treizeci de mii de oarneffl ş i. un soklat. dup ă oe agitase toat ă iumee. a triumfurilor sale. poporul scoase strig ă te de bueuile ş i eeru s ă se aduc ă publEc muliturniri zeilor. privin ţ a urii tui Cato impotriva luk Pornpei. Cato r ă spunse c ă putin contau cele dou ă registre. unul Inecal şi altul ars. ckrnpotrv ă .

romani. ins ă ar trebu.15e eu jurn ă tate glas: 1k F trebui un dietatoil E neeesar un dietator! Apoi ad ă ugaur . la care se putea aj unge: E trist să m ă rturisesti.. — Dar bine. a şa c ă numai Pompeă este accia eare ar putea Fi dietator? Calo. Era ine ă proasp ă tă amintirea dietaturii lui •SylJa. mai muiti prieteril ai lui Pompei se prezentar ă irr numele s ă u. cei eare f ă euser ă ei ătinau melanealic din cap. constil.i an dietator.ş i si. A şa că se auzeau aceste cruyinie. Pompet n-ar Ti aceeptat-o. vorbi ţi in nurnele lui Pompei.' să ajung ă la singura concLuzie.ş i ar ă ta buna-eredint ă . Deghizat sub numele de dietatur ă . — El bine.ş i piardă tribunatul. 5p1. ea ş i ceilal ţ I. ebiar dae ă s-ar fi oferit Ifictatura.neer vorbind. sau numele vostru personal? — Vorbim in nurnele Pompei. Vă zind acest e şee. .IncIt ar fi fost o adev ă rat ă nebunie s ă se pronunte acest euvint. 1n urrna exprim ă rn acestui regret. mai eu seam ă tot patriciatui Rernei:. spuse Cato. deelarind e ă . faptul acesta era mult mai putin respingă ter. De aeZ rezult ă c ă Pompeâ se erezu destui de puternic ca să fae ă o ineereare Se rspTridi prin Roma s tn awuris. auzea toate acestea şi se intoreea furios cas ă la eL ceie din urm ă . Dar Cato era acolo. ApOi. 1111 om se Tns ă rcina să formuleze aceast ă pretins'ă nevoie a Romei: tribunul E1 propuse publie alegerea lui Pornpei ea dictator. el se urc ă la tribun ă şi-1 traUl atît de aspru i incit Lucilius lu pe punctui s ă . c ă Parripei. Postbilita-tea propus ă de Cato fEl raportat ă 208 PoropeL. Pornpei are o posibilitate foarte simpl ă de a. g ă sea e ă asenlenea diciatur -ă era de prelerat unor trInnate ca ale fratilor Grachf san al lui Ciodius. spuse Cato. ră spunser ă' solii. n-ar fi puini s ă Tae ă tot binele pe care ]-ar Fi dorit şi mai ales s ă impieche tot r ă ui de care se temea. dar dictatura lui Sylla Fusese o diciatur ă aristoerat ă şi toat ă nobilimea. are puteri să reinstatireze legalitatea in Rorna. ca curn erau nevoj ţi. sprijinind ategerea a doi consuli.

o terneie incint ă toare. virst ă pot ri să filuat pe cel mai ttn ă r db-t eopiii I uî Porapei. A. Pe de att ă parte. iar liră . arn ob ţ inut toate funetUle mai repede . ioarte pticeput ă literatur ă şi o muzician4 exedent. eare se desf ăş urau ea 1n zilele lui Clodius M.. şi cine se Indr ă gostise? 0 vorn spune irnediat. Dwriab4 209 .oase din Rorna. Pompei fix ă cornisiile peste o lun. fkea Pompei 1n tirnpal luptelor din Forurn. Cato eern ea. iar ea doar nou ă sprezece. deciar ă că toti cet ăţ enU erau I iteri se prezinte. cinta din studiat geornetria. Arn s ă fae dup ă C1. Apoi Pompei renunl ă la putere se retrase. Pompel nu avea nioi mai rnult nici mai putin de einciieei şi trei de ani. ioarte ia mod ă la Rorna: de fka lui Metellus Scipio.ilo? 14. Se nurnea Cornel[a.Ta zi. se prezentar ă . Pornpei cobori in Forutn sj se adres ă" popourlui.decit sperasern si le-arn predal ţ ntotdeauna mai repede decit s-ar Fi a şteptat cineva. Domitius era acela pe care Pornpei de atitea orj il atacase pe nedrept Ş I pe care tI asetlhise in casă . Ce vrea Cato . s ă Fie aleşi doi consuti ş i. prin influenta lui Pornpeî. tn Franta. nurnai s ă Fi Indepfinit 1n prealabil condjt iile necesare pentru consulat ş i afirrn ă că vor ft alesi l ă ră tulbură ri. — CeU ţerfi.A dcn. C ă sMoria aceasta l ă cu sâ se clatine Cu uirnire toate capetele ser.1 rn dor eşte.nii g ă seau de data aceasta Pompeî uEtase situatia precar a Republicii. Fură ak ş i Dornitius şi Messala. sau l ă s ă s ă se oreadii e ă se retrage in vato partteular ă « De unde venea graba aceasta de a redeveni Simplu particul a r? Trecuser5 aproape doi ani de la rnoartea Pornpei se /ndr4-ostise nou. Sub noii cansnli x tuibur ă rile incepură ofin nou. era o persnan4 !oarte distins ă . dar asta n-o impieclicase in rnornentele sale de r ă gaz s4 eiteasca> pe noastre. Era ceea ce se cheam ă in o ferneie de lîtere iar la englezi un 1325 bleu». f ă rri tuttiură ri. republica. de 4duvalui Publius Crassus. dac era puVnt ă . in timp ce el era ales consul Impreun ă eu - Crassus. adev ă r.

dac ă ar fi avut nevoie de n coleg. Toat ă lurnea se a ştetita la o ie şire vehement ă trnpotriva lui Pompeir Cltu ş i de pu ţin: Bibulus propuse alegerea iui Porripei ROMA la ca unic eonsul_ Astrel Pi aeorda o mare autorjtate.Tn felut acesta. atunei eind Messala şi pornitius Iş i terrninar ă magJstratura ş i n-a ş putea spune o duser ă pin ă ia capSt — toti oamen{i eurnsecade din Roma erau de p ă rere eă Pompei trehula s ă fie dietator_ Observati că . pronun ţate in mijlocul unei t ă ceri mormintale: . Senatul. toat ă lumea gindi că avea să tune ş i sâ fulgere impotriva tuturer chiar tmpoiriva ginerelui s ă u.Se incununa cu llori.şi eelebra toria. Dar atunci Bibufus se ure ă la tribun ă . P ă rerea ap ă rea chldat ă in gura lui Bibulus. f ă cea ŞI. Lui Cato urrn ă toareIe cuvinte. incintat de a fi g ăş it un sprijin tn omul In care 21. din cauza opozitiei f ăcute. el putea s ă . dar pentru c ă 1-a dat un altul. iar noi vom fi sclavii celui mai bun cet ăţean. A şa eă rriornentuI cinel Cato se ridic ă .şi aleag ă pe eare 1-ar fi voil. Dar de ce tuffiurase Cato consulatui lui Pompei? Ti eonvenea atit de mult lui Clcero! Totui mergea atit de bine clnd Pomper era consul une. Repuhrlfca va ie şi . Spre marea uirnire a se zuzir ă ieş ind din gura. spunea chn haosul care se g ă se ş te. numai c ă acea şta nu p ţitea lace rnai inainte de dou ă Porripei. Dar nu se intimpl ă nirnic din toate acestea. A şa c ă .a ş li dat avIzul pe care auzit. Cato era socotit printre oarnenti de rea-credin ţă . sus ţ inu aceast ă p ă rere imed[at ce rostit ă'. Se decret ă . eel pu ţ in prin legi.Niciodat ă mi. care nu a ş tepta decit cuvintul lui Cato ca s ă se pronunţe. V ă arnintiV de Hibulus? Era ginerele luf Cato_ A ş adar. ered c ă ar trebui urmati. a şa eum era oblceittl. deci c ă Pompei va Pi nuirnit unic consul Yi c ă . Prefer in locul anarhiei oriee fe[ de magistratur ă şi TILI cunosc o pecsoan ă rnai potrivit ă decit Pompei care s ă cornande mornente atit de tulburi ca acestea.0 . aibutus se UPeri Ia tribun ă . Aş aclar i se propunea lui Pornpei n nou ă dictatură . 1imitat ă ins ă .

f iubi. după curn nici comportarea mea acum nu este pornit ă din vreo favoare. cel ă lalt era la fet de bine cu Cezar si cu Pernpei. Cato se duse. Ait ă dat ă . eş i inainle. cum era cu Pompei §-1 cu Cezafl X LVIll Toate acestea erau lueruri meschine şf foarte putin cinsfite. ik invi pe Cato să vin ă să -I vad ă in gr ă dina sa. voi da sfatul rneu toată pl ă cerea. pe cine ai lubi atunei. Crezi c ă Cezar. chiar dac ă itTli ceri slatul sau nu. cu Favoruri tneit Quintus nu s-ar mai blne dac ă eu 1-as fi itiperator. nu rn-am c ă l ă uzit decll dup ă irrteresul statului. şi-1 rugă s ă -1 ajute Cu siaturile lui ş i se considere ca ş i cum ar fi Smp ă rtit puterea cu el. in luna noi.propo. ca şi acurn. după curn 1mi scrie el. c ă sint locotenentull Pumpei şi că plec din Roma la klele lul ianuarie?» 0. Pompei ii . Cleero ii scria lui AttIcus: ‹G ă sesc o prfm ă consoare. EI cople şeste pe fratele meu Quintus — as zlce fratele t ă u › o zei! —11 copleşestecu onoruri. Acum. serls. demn Cieerot 51 cincţ te ginde şti c ă . pWitre toti oarnerni ace0a? A. anul 7013 de la facerea Rotnel. fr ă Fulvia. m'indru ca de se multurnG s ă r ă spund ă acestor cuvinte poLiticoase ale lui Pompei: — Comportarea mea anterioar ă n-a fost dietat ă vreun sentiment de ur ă .credea că avea să' g ăseasc ă 121-1 adversar.embrie. nu că am voi să fa cern isto rlcu 1 carn pa niei S3 le diu a f-a f ă cu t 21 I . adic ă cu CirleiZCCi ş i trei de ani l'uaintea erei noastre. 1 a l ă sat - aleag‘ locul de tab ă ra' de larn ă pentru legiunfle sale? Si dac ă tu nu 1•a. ori de cite OTI m vei consulta asupra problemelor tale personale. ca o scindur ă naufragiul meu. Dar Cato. dar cind va Ti vorba de probleme de stat. cu aientif. multurnindu-i pentru sprijin. Sâ rie ocuOrn pu ţ in de Cezar. ar fi fost la fel de bine ett Antonius. leg ă' tura raea cu Cezar. eu irrfi voi spune iffloldeauna p ă rerea cu voce tare. Cu Cicero se intimpla cu totul altfel riecit cu Cato: unul pă rea c ă tine la onoarea de fi r ă u toat ă lurriea.

şi poate c ă noi n-arn gă si nimic altceva ma1 bun, adev ă r sau mindun ă., decit ceea ce poveste şte el! Tn timpal celor nou ă ani scurşi, 1n care el n-a mai v ă zut Roma şi in care de la treizeci ş i noua' de an1 a ajuns la patruzeci şi opt vedeţ i, dar, c ă nu mai

avern a face cu un tin ă r ani a făeut minunif

timpul acestor nou ă

A luat eu asalt opt sute de ora şe, a supus trei sate de na ţ iuni diferite, s-a luptat cu trel mitioane de du ş mani, dln care a ucis un rniiion, a f ăcut prizonierj un milion, 51 un milion i-a pus pe fug ă , ş i toate acestea cu dnetzeci de mii de oameni! Dar ce oarnern! Cezar a pl ă rn ă dit armata aceasta cu mina cuno ş tea fiecareorn pe nume, ş tia cit valoreaz ă şi eeera 1n stare in atae sau Yn ap ă rare. Arrnata aceasta sem ă na cu şarpe al e ă rui cap este el; cu singura deoseWre c ă o poate face sâ se mişte in totahtatea ei sau pe tronsoane. Pentru aeeast ă armat ă ei va fiin acela ş i timp generat, p ă rinte, stapin ş i tovar ăş . Dou ă Fapte pedepse şte: tr ă darea şi revolta; ffici tearna n-o pedepse ş te; chiar cei mai viteji au momentek ]or de sl ă biciune. Cutare LegIune a dat tnapoi, a fugit: in alt ă zi va 1-1 brav ă . Perrnite orice solcla ţilor să i, dar numai dup ă victorie: arme, aur ş j a.rgini, odihn ă , lux, pi ăceri. Solda ţ ii Cezar pot Invinge chiar parfuma ţ i, spune el. Merge ptn ă acoLo d ă fiec ă rui soldal un sclav ales dintre prIzonieri, Odat ă pornW ntmeni va nici c'ind se va sosi, nici cind se va pleca, nici ctnd se va da Jupta. it.desea s nici e1 tnsu şi nu va ş t1, ci se va conduce dup ă imprcjur ă ri. Orice intimplare, orielf de important ă sau oricit de nel- nsemnat ă ar fj, ii aduce o inspira ţ ie_ Fă r ă rnoKk, de oprire, se opre ş te; f ă r ă motIv de plecare, pleaeă . Trebuie ca solda ţ ii să i sâ ş tie eă et de ţ ine toate argarnentele ş [ toate mot[veLe şi ea de aceste argurnente şi rnotive nu d ă socoteal ă nim ă nuir Foarte adesea pteac ă deodat ă , dispare, 1ndicInd drurnitI care trebuie urmat. Unde e? Ni ţneni nu ş tie; solda ţ ii vor Irebul s ă -1 caute si3•1 g ă seasc ă . 212

Astfel, oarrientd ace şt[a eare sub cOmanda altora erau si vor fi oarnerii obi ş nufţ i, cu e] sint nt ş te eroi. E] fubeş te„ pentru eă se stie lubit de ei. El nu-t nume şte sotelaţi, nurneşte ceffiţ eni, ii nurneste
carnarazi Dealtfel, rnolatkul acesta, omul aeesta slab, • acesta s nu imparte eu ei toate prirnejditle? Nu se

gă seş te el peste tet Îtn acela şt timp? Nu face o sut ă de rnHe
pe zi c ă 'lare, e ă ru ţă sau ebtar pe jos? Nu traverseaz ă'

inot? Nu rnerge in eoloank eu capul goi s pe soare sau pe ploafe? Nu doarrne, ea cel din uern'a- soldat al s ă u,
alar ă , pe p ă rnintul gol, sau e ă rul ă ? N-are mereu al ă turi de eI , zi ş i noapte, seeretar gata s ă serie d.upă dietare i 1n spate un sofdat care-i poarl ă spada? Cind a p ă ră sit Rorna, n-a depus arita zel ineU iri op( era pe rnalul Ronului, pe etnd curierii , pleea ţ i cu trei • zile mai inainte ca s ă anunte sosirea lui ş i a arrnatet, au aijuns la patru, cinci zile dup ă ei? Extsta toat ă arrnata un c ă l ă re ţ capabil să se Infrunte eu el? Avea nevoie de să -şi rnanevreze calui calut ace[ ă fantastic, creseut de el, eare avea copita crestat ln einei, ca un pictor de om? Nu: fi erau destul gentmehii, ş i-1 conducea cum voa el, cu bratele lneruel şate la sau eu rniinile la spate. 0 legfune a sa e masacrat ă : o pItnge, ş i-şi las ă barb'a' eind va fi r'a'ibunat ă .

Dac ă ş i nobilii e ă pitani, care au venit 1n Galia nurnai eu gind s ă se trnbogăţeasc, se tem de un nou
r ă zbo ă , el ii adun ă şi le spune: — N-arn nevoie de voi; mie Irni ajunge legi.unes a zecea! (Legiunea a zecea a Jui Cezar este vech.ea lui gard)_ N-arn nevok dectt de logunea mea, a zecea„ ea să -1 atac pe barbari; n-avern a face cu du şrnant mai teribili deeft eimbrif, ş i mi pare eă eu tae cit Marius legiunea a zecea îi trirnite ofiterii sâi , ca • exprime reeuno ş tk4a, iar a]te î şi dezavueaz ă că pitanîf, a ereat tretsprezecea legtune, EQuire Mai galii a reerutat zeee mii de oameni; lek mie sau o mie dou ă sute din aceş tla f-a ţ i v ăzut eum W1J luptat at ă turt de Crassus; ace ş tta constttuia arrnata sa u şoar ă ; s'int ea tiraltorti de la Vineennes, rrrereu veseli, nIciodat ă obositi! este legiunea tare rnerge eintind ca pasirea al c ă rei nume paart ă şi pare a a ► ea aripl, tot ea ea.
-

213

Acurn, dacă trecern la curajul şi devotamentu] tuturor Ia euralui ş i devotarnentud individual, vorn g ă si niş te exempIe ca pe vrernea frurrioa şă a repub ţ icti greeeş ti a Ciriegirei, sau a republicii romane a lvi Scaevola. Intr-o lupt ă naval ă , aproape de Marsitia, un soIdat pe nurne Acjius, se arune ă pe o cora bie dusman ă , dar cînd s ă pun ă piciorui pe punte, i se (Me bra ţ ul [Irept eu o lovitur ă de spad ă . Atunci, cu stingui, care poart ă scutul, tl love şte ra ţă pe du ş man cu at]ta patere tneit arune ă Inapoi pe toli cei din fa ţ a lui, Ear el pune st ă pinire pe corabte_ ln Marea Britanie, in insula saer ă , in insuIa druizilor, pe ca.re Cezar s-a hot ă rit s-o eueerease ă şi pe eare o cucere şte folosind fluxul şI refluxul, renomene care ultdesc ş ttinţa roman ă , 1n Marea. Britante comandantii coliortelor s-au angaiat intr-un teren ml ăştinos, unde strrt puternic ataca ţ i de duş man. Sub privirile lt1E Cezar, un soldat se arunc ă in mijlocul barbarilor, face rninuni de vitejie, obligă duş manul să se retrag ă in fugă , tl urm ă reş te, ş i-si salvează ofi ţerii. ► poi trece prin rnia ş tin ă cel din urrn ă , traverseaz ă această moeiri ă jurria'tate fnot, jurr ă tate n-tergind, dar 51C pr ă bu şeş le intr-o groap ă din eare reuseşte s ă ias ă , tnsă f ă ră scut. şi curn Cezar, plir< de admira ţ ie fat ă de astfel de curaj, se indrept ă spre el cu bratele deseWse, soldatu!, eu capul in jes, ochii in lacrimi, eade la pieioarele Iui Cezar ş i-i cere iertare c ă n-a putut s ă • ş i p ă streze şcutul. Mal ttrziu, la Dyrrachium, unul din acesti oameni, Cassius Scaeva, eu un och.t SCOS de a s ă geată', cu um ă ral ş i coapsa str ă b ă tute de două lovituri de cu o sut ă treizeei de tovituri primite in scut, va cherna du ş manul ca ş i cum ar It voit s ă se predea, iar din cei doi du ş.mant care se vor apropia, unuia fl va despica n um ă ri iar pe eel ă lait ră ni la faţă , sf va reuş i s ă scape, ajutat de camarazit veni ţ t în ajutor. Mai ttrziu, Afrtca, un altul ţ Granius Petronkis, aflat pe o corabie cueerit ă de Scipio, îi spune acestuia, eare porunctse să tie ucis tot cehipajul, iar ltd sâ i se lase pentru c ă era chestor.: SoldaVi lui Cezar sint obi ş nu[ ţ i s ă - şi dea ei via ţ a altora, sl s ă prirnease ă ► tata t ă je beregata. Cu aeest rel de soIda ţ i, Cezar riu se leme de că cei mai viteji dintre galt, s-au r ă sculat si au ridicat o arrnat ă de peste o sut ă de mii de oarneni. Se repede intr-aeolo cu et ţ i pot s ă -I urrneze, dou'ă zee sau
2]4

dou ă zeci st cinci de ruit de spaniolt i rotuant, gali ş t germani; totul este Cezar 1n arrnata Cezar4 eI cade asupra belgdor fn momentul cind ace ştia distrugeau pă minturile alia ţ ilor Romet; ii bate, it taie in buc ă 0 ş t ucide un nurn ă r aUt de mare, SOlda ţfi care urrn ă resc pe Aliprevî tuîtori trec iazurlle ş i rbirite f ă r ă pod, pe Iruptirtle celor c ă zu ţ i. Ş aizeci de mii neryieni il surp.rbid pe Cezar, c ă zind
^

asupra lui Inornentui in care se Fortilica. şi se aştepta la luptă . Cavaleria 11 este risipit ă din primul şoc, barbarii
incercuic a duu ă sprezecea si a ş aptea ş i masacreaz to« ofi ţerii. Cezar stuuige sculul din raina unuî soidat, î ş i face drurn printre cei care lupt ă fa ţ a luî, se aruric ă in

rn ăjlocul nervienifor şi ir7 cljpa urrn ă toare este înconjurat ifin toate p ă rtile_ sa.;veaz ă legiunea a zecea eare, de sU.S, de pe deal, observind pericolul care arnenin ţă pe generalul ei, se n ă pusteş te ea c avalanşă , ră stoarn ă tot ce Intilne ş te tn cale, despresoar ă pe Cezar, şi nu se rnut ţ urneş te nurnai să -i dei3presoare, dar las ă timp intregii armate s ă lovească ş i ea dusman. Angajarea este general ă . Treizeci de ruji de rornani se lupt ă cu ş aizeci de mii de du ş rnard; liecare face rnkluni de dar nervienii nu se retrag nici un pas rn ă car. Fiecare soldat 21 11,1i CC22Ir ucide doi du şrnani. Cei şaizeci de miî de nervien[ zac to ţ ii pe etnipul de lupt ă _ Rin patru suke de senatori s'int uci ş i trei sute nou ăzeci şi şapte. Doar trei scap ă viaţă . Resturi aIe unui popor, irnpreurr ă cu regele lor, s-au inchis in un ora ş din .Auxoffia, situat pe unui munte. Ora ş u) este considerat ca inexpugnabd; z ă durile 5ale Inalte de treizeci de ca ţ j. Nu import ă ; Cezar asediază . pe toti cei care sint în stare s ă poarte arrna, Că l ă reţii aduc trei sute de mii de oarneni. Cezar, cu eel şaized de mii de solda ţ i ai lui , este prins intre cei ş aizeci de mii de 2seclia(i şă trei sute de Tilii de oarneni, care îl asediaz ă . Dar el a prev ă zut asta şi s-a fortificat ş i Impotriva celar din ora ş ş i Impotrlva celor din cfrnpie. ş i-a Inconjurat tab ă ra cu lucr ă ri uimitoar% trei
215 Regele Iş i tr[mite c ă lă reţ if prin toat ă Ga]ia, să spun ă n-are aliniente declt pentru treized de zile, ş i sâ adune

rIndurt de şan ţ ull, late de dou ă zeci de picIoare; trn parapet de clou ă sprezece picioare; opt rinduri de şă ntulete, palisade pe margine; toate acestea, pretungite pe un circuit de dou ă au tost terminate fn cinci s ă ptă mtni, Era ultimut efort pe care ti f ăcea Galia: el se zdrobi Intr-o zi, Cezar din tab ă r ă , l ă s!nd oamenii necesari ca s ă (in ă la respect pe cei asediati, şt ca-.zu asupra celor tret sute de mil de oarneni care ti incer• cuisu. «Tatreag ă aceast ă putere formidabil ă , spuse Plutarh, se risilxs sub palo ş ul rornanUor şi se topi ca o fantorn ă sau ca v[s». Romanii care p,',Tzeau tab ă ra nu arlar ă cle victorie decit din strig ă tele, din bocetele ferndlor din Alesia care, de pe zbJuri i vedeau armata roman ă ntordndu-se cu scuturile i'mpodobite cu aur şi argint, plato şe pline de singe şi cu vesela şi corturile gati[or. in cele din urrn ă asedtafii, murInd de foame, sint fortaţ i s ă se predea, dup ă ce propuseseră să ucid ă rerrreHe ş i copiii, şi să -i rn ă nInce. iCezar a ş tepta solit tor, stind pe un jilt. Vercingetorix care fusese sufletul acestui r ă zboi, se trnpodobt cele frumoase arme, le şi fflo cetate pe an cal acoperit cu valtrapurl bogate, juc ă tfl jurul tui Cezar, desc ă lec ă , arunc ă la picioarele Inving ă toruiui spacia, suhlele, casca, arcui ş i s ă ge-ţ ile şi, hră s ă spun ă un cuvint, se a şez ă pe treptele care duceau spre jittui s ă u. — Pentru triumlul rneul spuse Cezar, ar ă lindu-1 soidafilor degetui. nurriâi c ă Cezar f ăcut dar a fa'cut mai mull dectt oricine Naintea mai mult decIt Fabus, mai muit mai mult decit Metellus, mat mult decit decit Marius, mat mult decit Lucuilus, rrrai mult chiar decit Pompei. Pe unut 1-a dep ăşit prin dificult ă tile locurilor in care a purtat r ă zboiul; pe altut prin ferocitatea şi perfidia natiunilor pe care le-a supus. a fost superior tuturor prin num ă ru p-e care le-a dat şt prin nurn ă rui Infricos ă ter de mare al dusmanilor pe care i-a ucis. Dar la Roma ce se petrece? Rorna era atit de speriat ă de victoriile sale Incit Senatul propune ca, clup5 pacificarea Gatiei, sa'•i dea Un

216

Cezar, iar Cato anun ţa sus ş i tare, jurind, succesor c ă -1 va cher-rra j udecat ă pe Cezar de indat ă ce acesta i ş i va fi trimis armata la vatr ă _ Tolul era s ă -1 facă să - ş i trimit ă armata la valr ă .

X LIX
spunem ce ! ă ceau la Roma dfferitele personaje a c ă ror via ţă am urrurrrit-o iri am ă nuntime şi care vor lua o parte activ^ la r ă zbeiu1 civil. S ă' arunc ă m o rază de lumin ă asupra intereselor fieckuia, Dup ă !rumosul studiu despre Cezar al nos ţ ru Lemartine, este singurul lucru care ne rna r ă mlne de făcut.. Mai Intit s ă' vedern f ă cea Cicero in mornentuI in care se produse ruptura dintre Cezar şi Pornpel. Cicro Frioş tenise de la tIn ă rul ,PubUus Crassus locul s ă'u Sn consiljul augurdor: apo eu o armat ă de dou ă sprezece mii de pedestra şi sl dou ă mii ş ase sute de c ă l ă reţ i, el se `r.nharic ă- să plece in proz)incia sa, curn se spunea Munci. Misiunez Sa er a să supun ă Capadocia regeltd Arioha rsan E1 achiită de aceast ă misjune f ă ră să armele. .Aphase in practic ă incă o dat ă fairnoasa lu3 a>jorn ă

Cedant arma togae.
Lucrui nu era u ş or; Infringerea rornanlor de c ălre par ţ i indemna pe la revolt ă ; 1-0maBii puteau invinsi. Dar ceea c.e uimi pe toat ă Jumea„ c.-eca ce lstoricii constată cu uirnire este faptul c ă Cicero nu voi sâ primeasc ă nici un dar din partea regilor scuti provincia de ospeţele pe care era obiceiul s ă' le dea vernatorilor_ ijecare zi invita la masa. 11.i pe cel mai de searn ă ş i suporta aceste mese oficiale din dreptudle pe care i Ie acorda Republica, Cas.a lui avea portar; cine voia s ă -1 vad ă , il vedea şi era introdus la ei, f ă r ă m ă car s ă - ş i spun ă numele. Nimeni nu 1-a gă sit vreoda ţă pat, cu toate c ă vizitele incepeau de dirninea ţă . Se scula 1n zori, In tot flmpul proconsulatului s ă u, n-a pus nici un orri să fie b ă tut cu vergile; niciodat ă , intr-un mornent de furie, nu i-a s!i ş ial toga ce1ui care fii produsese aceast ă furie; 217

niciodat n-a Insultat; ircioiriat n-a aifiug4t 0Fense 1a

amenzile pe eare le-a aplicat. M.ai mult, observind că banii statului erau de[apidati, chemat pe delapidafori şi le-a cerut s ă restitlfie totul, f ă ră s ă publice numele eelor care restituia.0 surnele cele mai mari, nevoincl s ă denunte urii concet ă tenilor aa meni Ca r e,. poate„ rw se crezuset ă atit de vinovat{ pe cit erau realitate, f ă cind eeea ce f ăceau toti. Ni şte tilhari se stabiliser ă pe rnuntele Amanuis ş i pretindeau r ă scump ă ră ri, jefui.'au ş i omorau pe c ă i ă teri. Impotriva lor, Cicero a pornit un r ă zboi necrut ă tor, i-a impr ăş tiat si a fost numit imperator de so1datii fost proclamat • ş tiati, dragi cititori. c ă Ccero general? Este totu ş i un îapt constatat de Plutarh. Este drept că Cicero„ ca un adev ă rat orn de sffirit ce era, a Inteles e ă titul să u de orator ar fi aruneat o urnbr asupra s ă u de Frnperator, a ş a c ă n-a abuzat de coroana de laur. Toluşi, d1n dnd l'n cind, vanitalea din el t ş i face aparitia. -Drag ă con.frate, ri serie oratorul Coeljus, frirrffle-rni citeva pantere pentru jocur1le mele». ‹Imposibii, Yi r ă spunde Cicero, nu mai stnt pantere in s-au refugiat toate in Caria, sup ă rate de faptu1 c ă sint singurek impotriva c ă rora se mai duce r ă zbolul, Tri mij1ocul p ăell generale›. Curind, p ă r ă sind guvernare.a, in care pacea geriercdă nu-i mai d ă dea nimic de f ă cut, el trecu prin Rhodos, unde eknase citva timp 1n mijlocu1 fo ş tilor prieten[ ş i loş ti[or cunoseuti, şi sosi eeLe din urrn ă la Roma. pe eare o g ă si infierbintat ă şi agitat ă , in starea aceea 1n care se g ă sese cet ă ti/e ajunul unui r ă zboi civil, La sosirea sa, Senatul voi s ă -1 aeorde trkirriful; dar ne amintim clt de mult Unea Cicero s ă fie in bune rela(ii eu toat ă lurnea, • r ă spunse Senatu!ui c ă pi ă cui mai rnult s ă urmeze earul triumfal al Lui Cezar clup ă ce se va E imp ă cat cu Pompei, deelt şă obin ă propHul să u triumf. Cit 11 puiveş te pe Porupei, el ii vedea pe Cezar in ă ltindu-se, dar nu p ă rea să se sinchiseasc ă de proporUile uria şe la care ajungea acesta. • nu vedea rivalul să u deeit pe tribunui r ă zvră tit al Romei ş complicele lui Catillna, instigatoruI lui Clodius; nu-1 vedea pe Cezar. 218

Apoi, investit eu puterea suveran ă , îş i reproşa, pe bun ă dreptate, nurneroase abuzuri, a ş a cum seIntirnpră cu cei atotputernici. Fă cuse legi trnpotriva celor care cump ă rau ► oturile
sau a derneneau j udec ă torii. Legiie acestea erau bune şi perlepseau dup ă curn se cuvine pe cei vinova ţi. Scipio, socrul s ă u, fu acuzat. Pompti chem ă la el pe cei trei sute şalzeci de judec ă tori rugă să [ie favorabili .acuzatului. Drept care, acuzatond v ă zindul pe Scipio condus pin ă acas ă de cei trei sute ş azeci cle judec4tori, renunp la

acuzare.
Interzisese, printr-o lege, s ă se mai aduc ă laude aeuz,a ţ ilor tn timpol proceselor. Amicui să u PJancus flind acuzat, se prezent ă personal ca s ă -1 laude. Cato se afla printre judec ă tori pe acesta, corup ţ ia general ă nu-1 sehirnhase — el i ş i acoperi urectffle cu

arnindou ă raiinile. - Ce facI? il intrelFar ă colegii. - Nu vreau s ă ase,J1i l ă udinclu-se un acuzat impotalva dispozi ţ Wor legh:, mai ales clnd este l ă udat chiar de cel care 1e-a f ă cut, ră s.punse Catot/rrnarea a lost c ă PIanc.us 1-a recuzat pe Cato, dar, cu toat ă reowarea, a fost conclamnat. Condarnnare?. aceasta 1-a sup ă rat atIt de rnult pe
Pompci., etteva zile rnai tlrziu, cind Flypsoeus,

personaj consular, acuzat ca şi Piancus ş i Scipio, se arunc ă la picioarele lui in momentul eind ie şea din ba1e şi se indrepta spre rnasa preg ă tit ă , el ii spuse, n1:1ispus: - Lasă .rn ă in pace, c ă d de ci ş tigat n-ai C7ştIg Mare lUCCU CU rugă ciurdle tale, schimb rffle o s ă lrli se
ră cească raincarea.

Intre timp, cu ocazia unei c ă L ă torii pe care o f ă cu la Ncapoic, Prornpel se Imboln ă vi grav, Dar se vffidec ă şi, dup ă shitul grecului Praxagoras, riapofitani1 f ă cur ă sacrificii de mul ţ urnire pentru vindecarea sa_ Exemplul ru urmat dc cet ăţ ile dln apropierea NeapoluIffl, lar zelul acesta se r ă spind1 attt de puternk in toată ltaila incit nu rr3ai r ă rnase ora ş , rnare sau mic, care să nu fi f ă cut timp dernai multe ziie aceste sacrifidi pentru convacscen ă . Apo1, etrid Pompei se Intoarse la Rorna, popula0a tl 219

pe care o g ă si infierbIntat ă si agitat ă „ 1n starea aceea in eare se g ă sese ceUili1e in ajunul unui r ă zboi toata Iumea_ La soslrea sa. trimite•mi elteva pantere pentru joeurile mele». Impotriva lor. f ă eind ecea ee f ă ceau toti.fficIodat n . observInd e ă banii stalului erau delapidati. r ăspunde eicero. i-a cherna t pe deapidatori şi le-a eerut s ă restituie totui.a insultat.'r ă sind guvernarea. jeful'au ornorau pe e ă l ă torl.nu p ă rea s ă se si. el treeu prin Rhodos. mult. vanitatea din el i ş i lace aparilia. nu mai sint pantere in Cilicia: s-au refugiat loate tn Caria. a şa că n-a abuzat de coroana de laur. nu-1 vedea pe Cezar. a inteles e ă titul s ă u de orator 2r fi aruneat o umbr ă asupra titfflui s ă u de irnperator. Este drept e ă Cieero. pa. se stabiliser ă pe munteie Arriamis ş i Niste pretlrideau r ă scumpă ră ri. ş r sosi 1n eele rfin urm ă la Roma.ti El r ă spunse Senatului e ă i-ar fi pl ă cut mai mult s ă urmeze carul triurrdal al lui Cezar după ee se va fi imp ăeat eu Pornpei. deeit s ă oblin ă propriui s ă u triurnL Ctt it prive ş te pe Pompei. ii scrie oratorul Coelius.nehiseasc ă de proportille uria ş e la care ajungea acesta Et nu vedea 1n rivalul s ă u pe tribunul r ă zvră tit al Romei. Totu ş i. ca adev ă rat orn de spirit ee era. nu se erezuser ă at'it de vinovati pe erau in realitate. dar ne am1ntim c ţ t de mult tinea Cieero s ă Iie tn bune re1a. c ă Cieero a fost proelarnat general? Este totusi un tapt constatat de P1utark. din cind in eind. 21. Cieero a pornEt un r ă zboi neerufă tor. i-a impr ăş tiat şi a rost numit imperator de soldatii NII dragi eititori. complieele lui Instigatorul lui C Ţ odius. . «Dragă conirate. unde r ă rnase tirnp tn miflocul fo ş tilor prjeteni ş i foştilor cunoseuli. sup ă rate de faptul e ă s!nt singurele impotriva e ă rora se mai duce r ă zboiul. el 11 vedea pe Cezar dat. nieicidat ă n-a ad ă ugat oien. f ă r ă să publice nurnele celor care restituiau surnele ce]e mai rnari.se la amenzile pe eare le-a aplicat. in care pacea generahi nu-i mai d ă dea nimie de f ă cut. Senatul voi acerde triurdul.8 . poate. nevoind denunte urii coneet ă tenilor oa meni care. in millocu1 păeli generale»_ CurInd.

aeuzat. Exemplul [u urmat de eet ă tile dîn apropierea Neapolului. nurne ease abuzuri. care s ă nu li f ă cut timp de mai rnulte aceste sacriliell pentru convalescenl ă . iar zelul acesta se r ă sprnffl atit de puternic !ri toat ă Italia Inclt nu mai r ă mase oras. reprosa. coruptia general ă nu-1 sehimbase — el i ş i acoperi urechile cu arnindou ă mlinile. mare sau rnic. napolitanii f ă cur'a' sacrificii de mulurnire pentru vindecarea sa. a şa eurn se intJrnpl ă cu ceî atotputernici. clieva zile mai tTrziu. acuiat ca ş i Plancus si Scipio. printr-o lege. socrul să u. 35 se mai aduc ă laude acuza ţ i1or in timpul proceselor. rti ocazla unei c ă l ă torii pe eare o l ă cu la Neapole. dar. Pompei imbotn ă vi grav. mai ales etrid este Fă udat chiar de ce] care Ie-a f ăeut. aeuzatorul v ă. se arunc ă la pi6Darele lui in rnorneritul crnd ie ş ea din baie ş i se ridrepta spre masa preg ă tită . inclispus: — Las ă -rn ă în pace.zindu-1 pe ScEpio condus pin ă aeasă de cei trei sute ş aizeci de judec ă tori. dup ă sfatui grecului Praxagoras.t. Interzisese. Tntre timp. pe bun ă clreptate. ei ii spuse. elnd Pompei se intoarse la Roma. jnvestit eu puterea suveran ă . renunt ă la acuzare. r ă spunse Cato. Drept care. personaj consuIar. cu toat recuzarea.1 Plancus flind aeuzat. Condamnare2 aceasta 1-a sup ă rat atIt de mult pe Pompei. se prezent ă persona I ca să -1 laude. Porripei chern ă la el eei trei sute saizeci de judee ă tori şi-i rug ă să favorabili acuzatului. cind Hypsoeus. 1n sehirnb rrfie o rni Se r ă ceasc ă mIncarea. populalia 219 . rntrebar ă — Ce ae(? — vreau s ă aseult l ă udindu-se un aeuzat impotriva dispozilMor legii. Dar se Vindecă si. F ă euse legi Impotriva celor eare cump ă rau volurile sats a dem ene au j u dee ă tori Legile atestea erau bune ş i pedepseau dup ă eurn se euvirffl pe cei vinovati. e ă el de cistigat ctsflg mare luerto rugă ciunile tale.Apoi. Cato se afla printre judee ă tor — pe acesta. Pialw2us rost condamna. Scipio. Urmarea a Fost c ă Planctis 1•a recuzat pe Cato. Arnieul 5 ă 1.

lul Pompei». ‹V[no s ă predai. bazindu-se pe t ăcerea lui Pompei. Arnidi formular ă cererea tn absenta lui. Ei eereau ea. Carteghl.e era indiferent. devenit simplu parlicular. Cezar. si după avizui dat de Cato. mi se pare drept s ă ise permit ă să -1 cear5. ea s ă fie desă rdnat cle oboseaJa acestui r ă zbo[. de şi eske absent. dup ă ee-si va fi depus armele. Dar şi Cezar. eare m5 roag5 551 dau un sueeesor. Dar Cato era acolo.rerea d ă du Joc la o mare discu ţ ie. se puteau refuza nici lui. Cato. pentrn a r ă spl ă ti luptele pe care le-a purtat. Ce. mareie nlvelator„ s ă spunem cinsfit. f ă r ă arrne. Am serbori de 1a dragul rneu. pin ă la Rin. Cft prive şte consulatul. s ă vio5 in persoan ă să solielte de la coneet ă leni s5i recornpensa pentru aceste servkit Pompei nu mai spus. extinderea imperiului impins spre vest pin ă la marea exterioar ă iar in nord pînăr 1a Marea Britanie şi un ai doilea consulat.. arnetit de acest rnars triumfal. iar in calilate de comandant unic asupra regiunilor pe care le-a supusi s5 se bucure in tffin ă de onorurile pe care le merit ă pentru faptele lui viteje şti.i venise ş i 1L1 rindul s1 'intrueit 1 se f ă ceau toate acestea lui Pompel. s ă 4 se acorde p ă strndu-i-se mai departe guvernarea pentru ca succesor să r4easc5 şi reaultatu1 atîtor efortuii. socotea c ă . prtvi cu disprel spre furtuna care se aduna spre Oceident. spuse el.?n. Se indol tnc ă şi rnai pu-Vn de viitor dup5 ce i se pretungi guvernarea pe 1rreă patru ani şi cind fu autwizat ja din tezaurui public o mie de talan ţ i ln fieeare an pentru solda ş i l`ntre(tnerea trupelor. marele Cato se opuse din eâsputeri la aceast ă propunere ş i ceru ca Cezar. se d ădur ă hanchete publice. consecint ă . Pornp& p5ru surpFins de partea a doua a cererii ikut ă de amicii [ui Cezar. adie ă du şraanului de moarte. marde oponent. Senatul refuz ă luE Cezar prelungirea guvern ă rii_ 220 . iar cind intra e51ca numai pe erengi de laur şi pe Aşa Că g ajungînd la Roma. cleputaţ fl ieşir ă in eale coroane flori pe cap. la rEndul s ă u. Cato 5Nne kui Cezar.

tribunul poporului. Cezar ti trilffise opt. Felul ]ui de a se unge era să A ungă pe al(ii cu aur. a şa eă Marcus Antonius. D ă duse bani şi lrxvoirii )a peste dou ă zeci de mii de soIdal« Trimsese Lui Pompei dou ă !egiurU pe care acesta i le cruse sub pretextul rzboiu lut eu par(ii. arMnii eine era Marcus Antonius. TrImisese la Roma surne imertse. Tn timpul acesta Cezar i ş i lua sale de prevedere. Bine ţ spuse el btind cu TnIna tri garda spadei. asta o să dea. Dar tui Cezar acestea nu-i erau (iestui. El ilIntreb ă pe Mareus Antonius dac ă n-avea nevoie de servicjile salle_ Acesta răspunse c ă era pu(in incurcat si că ar ri acceptat cu pl ăcere un imprumut de ctleva mitioane.ofier al lut Cezar se afla inuşa Senatului ş i auzist r ă spunsul. PronurWă rn acurn pentru prima dat ă numeie unui om eare va juca un mare rol si va ap ă sa C13 o greutate irnen. se ungea cu ulei pentru lupt ă ». d ă duse fiec ă rui soldat su. 221 . «Aserneni unui atiet. Antonius avea treizeci i treizeci şi doi de ani. ne 5' proccd5m dup ă curn ne este obiceiul ş i oprim la acest mare nurne. Apoi atr ă sese de parlea sa pe Curion.s ă in curap ă na evenimentelor. adic ă dndzeci şi doi de ani in aintea erei noastre. spune Plutarh. Nu t se cunoa şte data preds ă a na ş teriL Unti spun că n ă scuse CLI ş apteici. alUi cu optzeci cinci de ani tnaintea erei noastre. se g ă sea astrel degrevai de datorffle arnicutui s ă u.tă cineîzec ă de drahme. S ă lu ăm rnecfia. La epoca la care arn ajuns. care il girase pe Curion. ş i Irei de ani. că ruia ti pl ă ti şe daterfile enorme (vreo p&sprezece sau eincisprezece milioane).

Marcus. Antonius fusese crescut de rnama sa. Marcus Antonius. era rudâ cu Cezar. in inchisoare. trnp ă r ţ i porecla de Creficus cu Quinlus Metellus. li . cu explica ţ ia că avea s ă se rad ă singur. curn se zicea — si.S ă. Dup ă citeva zIle.I ierte. Antonlus auzi un zgornot rnare inspre aripa buc ă l ă riei. Dup ă ce r ă mase v ă duv ă . ma ă curInd. unul din amicii s ă [ l-a rugat s ă -limprurnute niste bani. el bă ga> ligheanui sub haina prietenulni sAu. Fîind fiul acestei Iullia. oricit de rnodest ă lusese suma. Antonius rşi chern ă so ţ ia. Era so ţ ia Iulia. ar ă t ă m ce era el La aceast ă virst ă si ce f ă cuse pin ă 3tanci_ Marcus Antonius avusese ca str ă moş pe oratorul Antonius. care c ă uta ligheanul de argint şi. pu ţ in bogat. incep!nd cucerirea insuIti Creta. Sclavul acluse ligheanull cu ap ă . al c ă rei rn ă reţ mausoleu. Antonius nu o avea.m ă rturisi cele petrecute o rugă Să nu se supere.şi ferecâ inirna cu acela ş î lac ă t ca lada bani.neteaz ă l aau vMde-i ţ Nu se va putea apune c ă un prieten rni•a cerut uri servidu eu nu r 1-am l ă cut. iar tat ă i s'ă u era un Antonius care. Atunci. Arna. vom vedea. pe care tat ă i s ă u o rugase s ă . sau. ridicat pe partea stIng ă a Viei Appia. cel ce realizase planu]. dar. porunci unui sclav s ă -i aduc ă ap ă pentru ras intr-un lighean de argint. se tr ă gea deci. Educalia nu fusese mai pu ţ in bun ă . După moartea lui Antonius. Intr-o zi. Dup ă ce plec ă sclavul. pe care Marius tl condamnase la rnoarte ca partizan al luî Sylia. ternperarnentul clep ăşise educa ţ ia. o fernele foarte distin9 ă . voia s ă te supună pe sclave la torturi. din larnilia rulia — d ă n gens lulIa. dealtfel ca to ţă cei care nu. şi mai ales s ă le lase in pace pe bietele scîave. apunern Gn treadt c ă Quintus Metellus a fost tat ă l Ceciliei Metelia. este şi astă zi loc de pelerinaj artistic pentru toţ i _Antornus Creticus trecea drept un om liberal. pr ă n rnarna sa. drept comp]ice al 222 . marna irsi se c ă sâtor[se Cu Cornelfus Lentulus — locrna ă acel Lentulus pe care Cicero poruncse s ă Iie ucis. negă sindul. prin urmare. din nearnul lui Cezar. Antonhis ii spuse sclavului să plece. cu mina si inima deschise.

Carn irr tirn. o. incit Curion.pul a. se potrivea foarte bine cu viala sa plin ă de ostenta ţ ie ş i tndemnat ă spre toate inegaItl ă ttle pe care ambi ţ ia le antreneaz ă după ea.. curn verierri. la optsprezece ani era dator un rnitton jurn ă tate. era Clodius. se va 4s ă lori cu Fulvia. atIt de frumos. pe viat ă pe moarte.11 care afacer Ţ le lui Clodius incepuser ă s ă se incurce. istoricii nict m ă car rru Se sliesc s ă credeau pe oarceni mak r ă i ne-0 explice. us ca pe un om ră u care ii pierdea fiul. Antonius c ă lta pe urmele Cezar. plin de imagini. p ă ră si Italta şi plecă in Grecia. făcindu-se decit stnt. a trebuit ca aceasta. v ă duva fui Clodius. Elocin ţ a asiatică era romantismul elocir*i. omul cel mat destr ă b ă lat din Porna (acela c ă ruia. pentru a-lobtine. sau ni-tprezint ă sub o infăliş are deformat ă . Cicero a participal ş i el cu ceva la moartea lui CloMus. După. Anionhis ii repro ş a lu1 Cicero c ă refuzase sa-i predea marnel sale corpul sotuut ei ş i pretindea c ă . adinc ă . fakiosu! Gabinius. Insă in mornentui 1-. de tearn ă s ă nu fie compromis. AntonWs se jena s ă minl ă . Or. o fi lost dev ă rat? Cind nu era beat. cel ajuta să u să se piard ăAl doilea arnic al Iui Antonius. iar Lentulus iusese ornoril din porunca lut Cicerc. Lentulus era ded tat ă l vitreg Ahtonius.cesta. Antonius era de o frurruse ţ e perfect ă . — nici rnkar sub acest aspect nu rA-1 prezint ă isiortcfi pe brutaLul deseenden1 al lux Hercule —. pe care acesta fI fndr ă gea cel mai mult dup ă Curion. sau care. Vom intelege imediat ura mare pe care i-o purta Antonius iu3 Cicero. tIn ă rul se Neu rornarttic Stilul acesta fastuos.— Vorbirn de Curion fiul: Curion lat ă l 11 gonise din casa itt[ pe Antoni.mul cu 223 . adic ă a unei rrftei burgbeze_ Dar. colorat. ur ă stngeroasă. pentru care şe constituise cau ţ iune. adic ă . Alli0T1 alegea bine prietenit. 1n epoca aceea. Antonius. matroanri din famtlia să tneargă Să se arunce la picioarele so(tei lui Cicero. erau in Grecia dou ă şcoli de docin ţă : elocint ă romană ş i elocint ă astatic ă . Cezar i-a pl ă ffl datoritle) i-a acordat una din acete prietenti pe care contemporanri i'neeteaz ă s ă o calomnieze. Sub raportui datorWor.lut Catilina. să nu uH ă rn.

care tl tent ă grozav de mult p-e Gablnius. care desigur primise din partea lui Ptulemeu vreun dar de un milion sau dou ă . Gablnius Fi d ă du comanda cavaleriei şi-1 lu ă cu I. Trirnis mai irzfiii impotriva lut Aristobolus. apo ă . 11 indemna pe Gabinius Cu atiita 'inFl ă că rare incit acesla se deeise. il t ă ie in buc ăţ i. 224 . numeau aceste rnia ş tini ră suri ă tuarea lui Typhon. treeu 'in Grecia şi-i propuse lui Antonus -1 urmeze. mari arnatorl de nfinuni.ntoniu ră spunse c ă nu va da eurs propunerii dată nu va pr ă mi o turnand ă . trtgrozitoare. apoi. el porni in fruntea asediatorilor. Pu ţ in nrrEp rrtas tirziu. Aşa eă aceepiă f ă ră niei o ezitare. Succesul acesta 11 atrase increderea deplin ă a lui Gabinius. Dar Pi. Era toemal ceea ce solicita cti toat ă puterea tin ă rul acesta Anton ă us avea atunci dou ă zeei şi opt de ani acest t'in ă r locutenent in c ă utare de aventuri. pentru e ă eer mai mul ţ i or ăţer ă b ă nulau e ă a1 ă turi de avantaj ul banilor exjsta poslbilitatea unei mari primejebi. ajungindu-1 ş 1 lupfindu-se cu el. Ll Toţ i se femeau de drumul pe care trebuiau s ă -1 urmeze pin ă la Pelusia. Gab ă fflus ezita. eind Ptolemeu Auletul (vi-1 arninU ţ i pe regele cint ă reţ din rlaut. cu condi ţ ia _ca avangarda s ă o condue ă Antofflus. Ins ă Antonius. nurnfl laeul Serbonid. omul s ă u de afaceri. Totu şi. grirnul ora ş din Egipt vertind dinspre S ă rra. cu toate armata lui era de dou ă ură mai mic ă dedt arrnata du şmanulu ă . romarfii. 11 alung ă pe Aristobolus Ifin fort ă reat ă in fort ă rea ţă . mal erau ni şte rffla ştini. r ăseulată imputriva Pumpei il trUn ă se la Gabinius. Ptolemeu i ă okri Jui Gabinius zece rnii de talan ţ i (cincized milioane). Surn ă rutundă .— Egipten. nu-i a ş a?) ti eeru lui Pompei ajutor pentru a reveni in ţ ara sa.după ce fusese trirffls ca prucun ş ul prin interven ţ a lui Pompei.H. formeite de un rel de lac de noroi. Trebula traversat tot de şertul infins ast ă zi de la Ja•fa la Arich. reali şti.

şi Curion avea v mare influent ă asupra poporului. a ş a c ă o executie r<u avu loc.grosului armatei. iar intr-o zi cei doi roşti arnici s. F ă r ă Indoial ă că pentru numirea lui se recurse )a acelasi subteriugu ca pentru Ciodius. Am spus e ă Antonius era arnicul lui Carion. ap ă rea In acel loc si se v ă rsa In ivtarea Aediteran ă .aver. Aceast ă' infi uerJt ă se dubl ă eind Cezar trimise deu ă sprezeee milioane Curt. etrid se intoarse la Roma. Mlastina aceasta exisfă ş i astă z si se Int[nde intre Rosette ş i Raz-Burloz. Antonius avea o inim ă bun ă şi uu suferea crirneIe. dar. se asgur ă drumuri şi pregă ti treeerea . • fo. Ptolerneu reintr ă apoi In Mexandria. dup ă ce #r.pe Pompei. unde Anionjus d ă du si alte dovezi de ornenie. Aceasta pietae fi atrase nu numai simpatia loeuitorilor Alexandriei. asa incit. care li atraser ă bun ă voi. dup ă ce-1 g ăsi. G?iia.ntare grandioas ă .e infruntar ă . 0 parte din aceast ă surnă fu folosit ă ca Antvnius s ă fie nurnit •ribuin al poporulffl.nta locuitor ilor Una dintre acestea.sase pe sub p ă rnint parta cea rnai ingust ă a istrnului. fu numit. fn urrna !ui. Arhe1aus fu invins ş i uds. Pelusia. Era tocmai epoca In care Rarna era Imp ă rtit ă tn dou ă facti.ş t urrn ă toarea: E1 fusese oaspetele şi prietenuI lui Arhelaus. dar. Arhelaus ajunse cluşrnanu! s ău. ca tuti oamenil curajosi sE risipitari. Or. euceri Pelusia. cum se IntImp1 ă In r ă zboakle eivile. porunci s ă i se caute corpul prkitre eadavre si. AflInd de moartea sa Antonius. Curn era primul oras din tara sa pe care 11 recucerea.pretIndeau c ă este o seurgere djn Marea Ro ş ie eare. Plutarh povesteste curn s-au petrecut lucrurile: A_ Durnis 225 . dar şi garnizoana. avInd frunte .uni: o nobjIllor. ii f ă cu G Inmarrni. care ii f ăcea sernn lui Cezar se intoarcâ din . care aduse cea mai ma re canoa re. a poporukri. oricurn. Ptolerneu intr ă In.chiar şi a romannor care luptau sub condueerea sa. Antonius porni inainte. el voi sâ dea un exemplu. Dar. avea o oarecare popularltate.on şi opt milicane lui Antonius. ordon ă masacrarea incudodlor. eI 1u ă sub protectia•a nu nurnal pe locutori.

EI deciar ă că Cezar era gata s ă vIn ă la Roma. A ş a fiind. re'intors dIn Egipt. care construla pe soccteala sa bazilica ce se ridica pe locul bazilicii F"uivia. nu nurnaf eu votul. spurand: — Aceasta va da. Curnp ă rIndu-1 pe el. multirrea de cameni.‹reet eare ea. Or.ar curnpka ş i poporul şi Iat ă 1n ce raporturI se g ă sea Cezar eu Senalul in mornentul 1n eare.i Cezar că putea conta pe el. Cezar avea s ă vînă la Roma cu armata lui. dar şi eu areul praştia. ar fi trebuit tratat ca du ş rnan public. SenatuI decise c ă Cezar va putea candida pentru considat.de s'inge Ş I ineonjurat ă de eadavre. Cution insista asupra concedierii trupelor Lui Pornpel. Dacă Pompel ş i . f ă r ă s ă v Ină la Rorna. aveau s ă a ş tepte IIecare onorurile pe eare concet ă lenii lor ar fi voit s ă le acorde. Exista un orn loarte important pentru Cezar: Paulus. s[ngur şi f ă ră armat ă . ecrupind. Atuncl. Consulul Marcellus 11 r ă spunse Curion. Cezar ii trimjse şapte rnilioane. şi in r ă spu ţisul s ă u il trat ă pe Cezar drept filhar F adă ugind că dae ă Cezar nu voia s ă lase armele. 226 . Curion f ă Ctlo propunere 1n nurnele lui Cezar. adesea.ar p ă stra arrnata. lurnea se indep ă rta de tlibun ă . eu neru ş inare.ndidau la funclit a şezau irz rnijkieul rnese cu bani.» La putin timp clup ă numirea lui Antonius ca tribun at poporului. neconsiderindu-se rnai important decit cel din urrn ă ceta4ea n. Se diseut ă asupra afaceril cu consulatul. pentru era rrjnjita. dar cu conditia ca Pcmpei s ă -şi coneedieze trupele şi să r ă min ă in Roma singur şi I ă ră armat ă . Paulus ii transmise lu. a ş a e ă poporul iupta pentru eel ce il pi ă tise. Arn v ă zut cum Îi refuzase Senatul 1ui Cezar pre}ungirea guvern ă rii ş i cum un ciiter al lui Cezar i şi lovise spada. Cez. credea totu ş i că era mai bine pentru Republic ă să se gă seaseă şi el ş i Pompei fat ă fn fară ca doi sirnpli partieulari deeSt ea doi cornandarli de armate. spunind c ă Cenr. iar ora ş ul se gă sea anarhie. Antonius urrna 5 . Paulus era strirntorat din cauza eheItuiellior pentru aceast ă eanstru0e. trateze cu Cezar. ca s ă -I ajute. ei fu primit in ccIegEui augurilor.

t ăcu sâ se decreteze c5. dacă zjua tlxafa' Cezar nu.Curion iu sustinut de Ardonius. sa 1J Dup ă emiterea celor dou ă decrefe. Antortias se Inapoe fri Senat şi ceru perrrnsiunea s ă eteasc ă senatoritor o scrisoare pe care o primise de ia Cezar Dar. Scipio. El profit ă de acest moment de entuziasm al poporului pentru Cezar ş t obinu din partea poporului un decrel potrivit c ă ruia Care gă sea a. de Nulus.e şi ca Pornpel să pă streze cumarda s ă ireac ă parie a Aceasta seam ă n ă in Cea mai mare parte a seriatorlior. cei care erau de p5rere ca Porripei şi Cezar lase arrnele ş t ca n[d unul din et să nu. adic ă . si fu condus cu ov* pf. indemnat de Marcellus. povestise poporului ce se petrecea in Senat ii incMzise entuziasmul pentru Cezar A ş a c ă . Senatul isi schirnbase prerea. M.n ă in poarta casei. de Piso . angajat l'n Siria pentru r ă zbotul parlt[. va fi depus armele. Atunci. socrul lui Pompei. aturtei dnd Curion coborl ş i aram ţă victaria pe care cf realizase oblinind dezavuara i incă de la u şă il a ş tepta un adevrat triurrd_ I se aruncar ă cununi. Ei ceru Senatului un vol vizibil adica> cine ar ji voil ca Cezar s ă depan ă arrnd.şt p ă streze armele. 227 . Doar dou ă zeci şi cinci de senatort r ă maser ă credincie şi lui Pompei. Era rindu! tui Aniontus s ă actIoneze. ce1 de al doilea consul. Carton ceru contraproba. avea să Fie considerat un duş man public şi tratat ca atare. ha ctitar aproape toţ i.arcellus se opuse ca Antontus s ă ctleasc ă scrisoarea lai Cezar. In tlmpul celor dou ă votă ri. ca atIet vietorios. cobori 1n Forum ş i o citi poporului. s ă treac ă de cealalt ă parte a s ă lb. insâ in mijtocul unui vacarm atit de mare incit auzd Rid un cuvint. şezlnd. Antonius coborise tn Forurn. Yn timpul acesta. felul nostru de a vola.clunat ă Rorria fie trimis5 a tnt ă ri armata lui Bibulus. trecur ă in partea indicat ă de Curion. Antonius o citi. totu şf.

Legiunile totalizau aproape dou ă zeci de rrfii de oarnenL acero venea din Dorea pacea mai mult ca orice E1 11 rug ă pe Pornpei s ă fie atit de aspru cu Cezar. N-am dedt batcu piciorul ş.easta nu i sz p ă ru suftzient ă .Ai cu cine s ă te lupti impotriva lui CezaT? intreb ă el. cu condltia de a ise l ă sa cornanda GaIlei cisalpine şi a Iberiei. edi ţ eni. să ne irnbr ăcă rn in haine cernIte! ş i Senatul hot ă ri ca Roma s ă se Îrnbrace in haine cernite. foTosind rnetafora. in loc de a p ă stra dou ă legiunL.— Biat ă Rorn ă ! Lil intre timp rn. se oferi să abandoneze totul. . ti spuse etcero lui Antonius. Cezar se mul ţ urnea eu ş ase rnil oarnent.."1 vor Ieş i soidatif din Clcero il deterrnin ă pe Pornpei s ă accepte cererea arrkilor lui Cezar. Cicero ?i arnintl de decretele poporului. 228 . — Dal r ă spunse Pornpei. pin ce va f i obtinut dotlea consulat. ci de arrnef. de faptul c ă de interdicOa fă cut ă arata era trirnis ă tn m eetă lenilor cle a se angaja 5ub conducerea Ju? Pornpei. ad ă ugă : — V ă d de pe acum zece legiuni coborInd Alofl şl spre Rorna. Porripd reFuz ă s ă -i lase legiunite. care consirntea !a o nouă concesk. Dar Pornpel r ă sgunse c ă dorea să -I scoat ă din s ă rite pe Cezar pentru c ă in felut acesta avea s ă s!ir şeac ă rna repede cu el. Pompei cansimte.Intrucil lui Len{ulus rn ă sura ac. prea muit ă asprime putind s ă -I indispun ă pe acesta. Apol.al sos[ser ă şi alte scrisori de ]a Cezar El l ă cea noi propunerl: — şi trebuie să recunoa ştern că Cezar actiona cu toată maderOa problerna aceasta dintre el şi Pompei. — Propune repede aceasta in Senat. el strig ă : — irnpotriva unui bandit ca Cezar nu e nevoie de clecrere. ş i a dou ă legiunt. Ce Senat eumsecadel ş i Rorna se `rribr ăc in haine cernite.

ţi primi pe Curion. am Fost goni ţ i pentru c ă eram pentru dreptate.i # li Antonius se duse 1n grab ă in Senal şi făcu propunerea. insultat in fieeare zi de Di reetorat. se rev ă rs ă . Avea eu el for ţ a. iată -ne! Cezar 505] 1n grab ă . aeoperjndu-1 pe senatori de oc^rl ş i. Nu mai exist ă ordine În Roma: tribunii nu rrud au lffiertatea de a vorbi.ş tepta la un asernenea noroe. peeare Cezar il acordase de eurind in Ontia. goni ţ i din Ronia. consIderind e ă venise pentFu Cezar mornentu. Antofflus Tneepu s ă strige: — Soicia ţ it Nai sintem tribunii poporului. şi eind senatortd eeru s ă i se spun ă cel puUn motivul unei asemenea insulte. Paharld„ prea plin. Mareellus r ă spunse e ă a ş a voia el şi e ă cei care erau nemulturniti de el ş i de R. Antonius ş i Quintus Cassius cu bratele deschise ş i le aeord ă imediat comenzl in eadrut armatel. Nirnic nu lipseş te acestei compara ţ il. de cum ii deseoperi pe solda ţ i. De cleparte.1 de a risea fotul pe o sngur ă earte. se intoarse aeas ă . in plus.r.oma n-aveau deelt s ă se duc ă să i. se 'imbră c ă. Ca Bonaparte 1n Egipt. avea aproape dreptut. se plingă ]ui Ceza. Adâuguti la toate acestea ş i faptul e ă Mareellus şi Lentulus ridieaser ă dreptul de eet ăţenie Icieuitorilor ora ş ului Neoromus. ş i aeurn. ei poruneiser ă s ă fie bă tut un senator al acestora 1n timpui consulatfflui lui Marcel1us. Nu se a.v. unde avea cu eI numai legiunea a treisprezecea. EI n-a ştepta deelt La oeazie ca s ă se r ă zbune pentru insuita ş i ingratitudinea pe care le Inghi ţea din plin de ş ase tuni de zfle. Anionius ş i Quintus Cassius Ti aduceau legalitatea.ş i eread ă ochilor e ă avea un asernenea norue. Pompejul franeez se numea Moreau. Cind sosir ă tribunii. Nu-i venea Să . Curton. convinse ş i pe Cur ► on ş i pe Quintus Cassius s ă fae ă la fel. nici elliar Porn pei. 229 . in hane de sela. apoi to ţi trei se urcar ă Tntr-o eă ru ţă inctiiriat ă şi plecară din Roma ea să -I intiinease ă pe Cezar ş i să -1 pun ă la eurent Cti eele Intimplate. Dar consulul LentuWs refuz ă net ş1 gani din Senat pe Antunius şi pe Curion_ Antonius ie şi. Cezar se g ă sea la Ravena.

numit Rublcon. experienlei ş i In ţelepciund saIe argumentele contraril. pe care i-a trimis la Roma ca voteze. arme sau soldati. se into. se va face totut cu cit mai pulin 2gomot. Va incepe prfn a ocupa Ariminium. s ă le antreneze trecerea acestui rhi şor vocea tare. Dar.iniurn d ă peste Rubicon. le promite c ă va reveffl curInd. iese.ş i ia decit spadele incredi:nteaz ă comanda armatei luî Hortensius. Atund se opri.5ă u. r ă mine aco}o dtva tirnp cu cumesenii pe care i-a invEtat la c -tn ă .Tolu! era s ă nu se piarel ă niei o or ă . In acest scop. intr ă ln suirage. tnf ă ti şă sie ş i lor toate difieuR4ile pe care aveau.el conteaz pe soldaffi care vor fi impotriva lui ş i eare au servit sub comanda sa. ilustru astâzi C8 cele mai rnari iluvii . Cezar porunce ş te c ă pitanilor soldatHor s ă nu. cint ă rl In ba[anla . nimerfi s ă nu treac4 drapele. riu şor. pe loe. ei 230 . se v a ► rsa eit mai pu ţ in SInge putint ă . dirt partea lui. tortele care să se pe şi ?urninează caJea se sting. Cezar. mai MIJ 1 t dectt pe Drice. ca om Ca re are dreptul s ă cear ă dinainte sucoteal ă posterit ă lli. o sut ă cincizeci de drahrne. apucă pe un alt drum. ora ş mare din GaUa cisalpin ă . dup ă o ort se ridic ă cle Ea mas ă . urcă intr•o c ă rul ă luat ă şi porne şte din grab ă alt drum decit cel care trebffla. ş i in plus. utt biet fir de ap ă . Cezar n-are decit cjnci mil de peclestra ş i şi trei sute de eM ă reţ t. r ă t ă ceş te toat ă noaptea. I şi pelrece ziva asistind la luptele clJ gladâatori > iar cu pufin 'inainte de rniezul noptii tace după bale. t ş i chern ă prIntre pe Asinius Pollion. pentru aceasta ora ş ul va fi luat prin surpr[ndere.arce spre Arhn. nu g ă se ş te că l ă uz ă decit in zorii zflei. care desOrlea Gaba cisalplin ă de ItaUa propriu-zisL Manutius pretinde c4 rnalul Cezar a citit «Dincolo de acest fluviu. cop)esit de num ă rul ş i m ă relia gtndurilor care ii veneau tn Ţintuit. imperator pe unul din malurile nu era pe cel ă lalt mal decit un.rie. el trecu mult t[mp 1n revist ă diferitele hot ă riri care ti veneau gind. ronteaz ă pe norocul . conteaz ă pe toţ î veteranii in concedffi. rebeI.» 1n adev5r. eind isi intilne ş te 6otda ţii şi că pitanii la locul 51âbilit. ii invit ă pe convivi m ă nInce copios. pe cele deu ă trimiselui Pompei ş i in care tiecare om a la pleeare.

dup5 Appianus.tirrip. Cezar juca leatru„ sau actiona pe bun ă -credint ă 1n felul acesta? Un leC de rntracol. spre nenorodrea rnea. Printre soldat:i se g5sea ş i un gornist. sau s5-1 trecem. dar ebiar asupra intregîi Cezar trecind Rubieonui şi inainttnd asupra Romei s asta insernna r ă zboiul 23 1 . un b5rbat de o nernaipomefflt ă ap ă ru pe rnalul rtului„cintind din flaut. pregă til desigur de el. constatat de Tit «Cezar porni Irnpotriva universului eu einci ruU de oarneni trel sute eai» LIII zorilor.o intreb ă asupra aprecierii pe care ar face-o despre el. ne ehearn ă vocea zeilor ş i nedreptatea oamenilor. puse cap ă t acestor ineertitudini. Solda ţ H. Orieurn ar [I. ne putem tntearce: dar dae5 trecem riutl acesta. In rnomentuL in care. ornul misterios artind fioutziL apue ă goarna. el ar fi spus: — A vent rnornentui s5 r5rninern dincoace de Rubicon. un lapi de net5g5duit este acesta. o duse la buze. dup5 ce l ă cuse apel la arnici] Fă cea apet la soi dati. se apropiar5 de uria ş . Cezar era st ă pin pe A doua zi. inainte de Arirntniurn (Rimini) Aceast5 veste p5rea c5 zboar5 cu aripi de vu]tur de pe rnalurile Rubieonului ş i se abate nu numai asupra Romei. Afea jacla e. — Haide ţ i„ spuse Cezar. spunîndu-le: — Carnarazi.s!'! (textual Zarui a fost aruneat!) PLutarh fiî face să fl spus aceast ă fraz ă in greee şte: (Textual: S ă fle aruneat zarull) ltn nne. sau chiar dacă niei n-a [ost rn ă car spus5. olieurn s-ar fi spus aceast5 iraz ă devenit ă proverb. Cezar nu spune un cuvint de loate acestea şi nici nti pornene ş te rn ă ear Rubieond. spre nenorodrea lurnh. restul va fi treaba spadeil mornentul acela. rnai este inc ă . se arune5 in rtu sunind din toat5 puterea ş E treeu pe ce151alt.

era neobi şnuit. marea aceasta de oamerd izImcnind la r ăspintii in piele. Senatul o arunca asupra lui Pompei.Vine Cezar± şi fiecare gur ă repeta: .2 ca trebuia ca greşeala s ă fie aruneat ă asupra cuiva. pentru eâ nh rnai exista nici ratiune. Inett furtuna de pe stracl ă . Pompei era singurul care ti putea rezista Iui Cezar Ce amlntire se p ă strase despre Cezar? A unui tribun risipitor şi r ă z ► ră tit. fiecare intra intr-o panicâ atit de violent ă . fn intreaga Italie se vedeau b ă rba ţ i ş i fernd fugind Innebuni ţ i. dimpotriv ă . fiecare femeie. Ora şeIe pareau ca fuseser ă smulse elin ternellile Jor ca s ă poat ă fugf şi se rnute dintr-un loc Tri Toatâ lumea aceasta se indrepta spre Roma. De ce a reiuzat Pompei propunerile foarte cump ă tate pe care î le facuse Cezar? se 1:ntreba Cieern. al bunelor inoravuri. groaza ti scotea pe ffin cas ă . namenii ace ş tia toate ora şele acestea. Se putea gbici un /LICTLI de neghieit? Cine putca ghici dac ă invingatorul era Ing ă duitor? Aşa ceva nu se pomenise. Roma p ă rea inundat ă de un potop de oarneni care se refugiau acolo din irnprejuriml. Cinc era Fornpei? Reprezentantu. Aşa de data aceasta. era iar Sylla.Cezart Gezar! Cezarl Ce c ă utau la Roma tot. Celelaite r ă zboaie f ă cuseră InvingWrului o reciarn ă Infior ă toare. 1n care teama ii indidea pe oarneni in c. Nu. riu era ca tn celelaIte r ă zboaie. El a fost acela care i-a dat m ă relie lui Cezar Impotriva insu ş i ş i impotriva spunca Cato. Ins ă Ponwei pierduse capul. .Or. a şa ceva nu se vă zuse vreodat ă . ş i fiecare b ă rbat. din ce in ce mai alergau strigInd: . rnoartea p ă trunzind tri flecare casă . Pentr4. propunind şi punind tn aplicare agrare. ce insernna un r ă zbui civil pentru romani? Era jalea in flecare farnilie. nici autoritate eare s-o poata domoti. era iar Marius. toate popula ţ ille acestea? Sprijinui Pornpei. sInge eurgtnd pe toate str ă zile.as ă . mereu mai agitat ă . acum. 232 . cre ştea netncetat.1 ofdinii al propriet ăţ li.

1 şi ia fiul ş i-ş i lasă soţ ia ş i fijea. Senatul decret ă panică general ă l El ernise o lege care declara tr ă d ă. Cato jură s ă nu. . Pompei avea de patru ori mai multi soldaţ i deeJt Cezar.N-arn. La rindul lor. tor pe oricine n-ar fj fugit impreun ă cu el.Favorinu ş opri pe proconsul in Forurn.ş i rnal taie barba ş i p ă rul ş l s ă nu-şi rnai pună curnin ă pe cap pin ă' riu va ff pedepsjt Cezar. Unde Iţ i silnt solda(ii. 3i Eugea p ă mintul de sub pcioare PoporuC este solul care se construje ş te orice guvernare. lar Republică scă pat ă de prirnejdje. r ă spunse acesta dispera. — Atuncl. n-aj nimic de cI ştigat flindu-i inarniel Dac ă ar fi fost Pompel ln locul Tuj. dci Florten&us murise la moartea sa o L ă sase moş tenitoare». Apoi. ca s-o ia inapol bogat ă ?) Alurisit orn Cezar acesta. spune biograM grec. El fă cu un lucru care irebuie fi costat mult: el i şi relu ă soţ ja. ii precedau. Dar cine s ă ş tie că Cezar n-avea cinci ztziii de oarneni? in Rorna se r ă sptndeau cele rnai ciudate zvonuri idespre num ă rul soldaţilor Cezar. Dacă ar ii fost Cato. de ce a cedat-o altuia? ş i dac ă n. te-ar [i b ă tut. revolu ţ iile sint cutremurele acestui sol Vă zind că Pornpel i şi pierdea capul.Aceasta 11 repro ş a Cezar lui Cato. fiecare luind cu ei ce-i că dea rnai de pre ţ in  cero face ca to0. Senatoffl if urmau sau. cu toate acestea.avea nevoie. . -cekL spunea Cezar. El ?1 acuza c ă ?i pl ă ceau banll Ucuse aceast ă c ă să torie cu gind negustoresc. bate din pentru c ă b ă tInd din picior irebuie s ă scoli din p ă rnbit intregi.ceau de oble& cind se p ă r ă'sea orasui attt gr ă bl ţi erau s ă fug ă .t. Pornpei? fl fritreb ă ei. consulif p ă ră sfr ă Rorna f ă r ă să fi indepErfit eare se adt. 233 . despre rapiditatea cu care Cezar lnainta. Plutarti spune câ «era v ă duv ă' şj posecla o avere considerabb ă . Pompel sirn ţ i c ă tot poporul se Indreapt ă spre Cezar. te-ar fi ironizat. pe Marcia. clece a reluat-o? i-o d ă duse lui hertensfus decIt ca o morneaLă ? Nu -3 dat-o oare tin ă r ă . dac ă avea nevoie de ferneie. Intr-un fel. ca s ă se ingrijeaseâ de tinerli s ă j Despre ea.

dacd se va ajunge fa jaf. eEra un speetacol teribil. Senntul fti.» Pompei fuge. Trebuie să hine şi sa va cansuitafi şi cu protenii noş rt. prezenfa 7. Nu pripifi: e nurnal probtema vaastră. Ramenefi la Roma? Venifi dupd mine -Intr-an loc . Cato fuge.1' vezi ora ş ul acesta abandonat tntr-o furtun'ă atit de ingro2itoare. plutind ia intimplare pe aceast ă rnare de spairn ă şi de groaz ă.şi sâ (in4 destuld lurne induntrun apoi căLdafi avefi curieri sigad ca sa-mi tr[miteţi zdnic ve şti despre vc4 fine. ar fi crezut eâ popula(ia aceasta fuge de Irica ciurnei. ianuarie «GUIcif(i-u ă hine. drumurile Italiei. ce hatărire vefi tua. toat ă lumea fuge. dragele mele.. ci a mea. consuiii fug. aserneni unei cor'jhji f ă r pitot. 234 . Forrraes. din zbQrul p ă s5rfi. Paniea este general ă . ornul pentru care Ce7. serie Plutarti. dar mai pulefi Rarna. lara in care nu'1 aflu shnt atitea Ofa şe care ne 7 s2nt devolate. pe Porripei. n-as şi• tft spun care dinire posibiltdfi esie cea mai bund. 2ncit afi putea . ca intilneasc pe fugi. l'ocotenentul )111 Ceiar. Vedeti voi cum pracedeaza femelle de acela şi rang cu ales aveli zrijă sâ nu fie prea arziu şi să qu voi. Cicero fuge. Dac ă cineva ar fi privit. pe Cicero. fdră a inceta de a gasi pe (rito•iu neatru.. le spuse Apol le sierie.sigur? In privtn ţa aceasla. rnă gindesc că tofi hine inienpona ţi se află in afara Romd şi şi-au lual saffile ei. uitafi şi voi de a voasira. s. dacă rxâ interesaft de s ăndlatea mea.2r riscase viata.» Pin ă ş i Labienus. La drepl DorMnd.Dac> o să prade. impreun ă Cato. chiar daca se vor produce excesE.Joasiril pe loc ne va fi de mare ajuior Dar. pârâsi arrnata lui Cezar Jocuitorii Rorriel. ja shafi. parerea mea: av?r!du-I pe n-avefi de ce s ă terneţi Dolabella ală tur de Rcitna şi. pune(i-v ă sub proteetia Dolabelia. vedefi des sa rra# părasifi u ş urintă. Sli e atU pă nrint al nostru. Spunefi-i Philatirnus masuri ca sd pund casa irr sare de a rezisla.

lar eind Cezar acuz.al că fortase portibe templului de aur.Un singur fapt d ă o idee de spairna care domnea la Rorna. pentru un deta ş ament trirnis'impotriva luî [n loc s ă -1 atace. Opphzs şi fui Balbus. iOt a Eu ri-am sâ fac ca el. dar ii predase ehiar pe cornandant. f ă ră să -i facă nici ră u. cu ohliga ţ ja ca ei s5-i scirie lui Cicero. că arn allat cu un mare interes din strisoorea voastrd cd sintefide acord tu ce s-a petrecut la Cortiniurn. Cei care m-au pmcedat n-au puuf alunge vra prin cruzinle şi n-au putut reatiza o vWorie de durot ă frAosind cruzimea. Consului Lentulus. Cezar ÎJ l ă s'a' Hber pe Lueius Papius. cit ei de acor d inten(die meie. voi se poaie de şi troi face totui ca saal aduc inapoi pe Pompei. cu excep0a. Cum sd facern ca . . LiV Dar Cezar nu voia s ă fle o sperietoare pentru Italja. să ingtmuitori darnici. Arri să urmez c ăci cra cu atit mat uşor. reputa ţ ia •e incendiaior şi de jefuitor nu-i erau pe plae. Cezar scrise luî Oppius şi lui Balbus. tocrnal clnid desebidea. Sc1 ca -at4ra noi milloace de anvinge. pe care le Juase cu Saturn ca sa ia trei tnii de adev ă ral. ce tearn ă $'ngrozitoare il gonea sau rnai degrab ă' il făcea s ă goneasc ă pe Cicero. nu numai f se ata şă . venit să scoată bani din tezaurul seerel depus in ternp!ul lui Saturn. Să '1ncercCun in jelui acesta s ă d ş tig ăm inimik şi facern Esictora traink ă. Ei fugi atIt de repede tnen utt ă u ş a clesehis ă . Tn sfirşit. u ş a tezaurului peeineva strigInd c ă se v ă d câlâre ţ ii lui Cezar. Dimpotriv ă „ trebula s ă atragă la el oanienii curnseeade. «Cezar. el m ă rturisi: — Jupiter1 fost nevoie s ă for ţez njel o u şă . le consulului Lentulus ii •usese attt de Jrte ă de l ă sase deschise pe toate. Acrele de bandit. pe Luelus Paphis. Mai intli ti trimise inapoi lui Labienus banii ş i hagajele. Apoi. ba. şi putea s ă fac ă aceasta decit dInd dovad ă de bun ă tate.

teleri şt ne. oclaU cu aceasta. Ceza-r c' a dimas credincios tradi ţ ittor Civil. Din ordinui lui Martus ş i Syila.41k-na ţ i. pe Lucius Rubius şi pe mai mulU al ţ it. un str ă moş al lui Nero n pe Vitellius Rufus. deş i ş tia bine c ă banii nu erau a11vi ci ruseser de la vistierie ca să W ă ieasc ă solda ţ ii ce trebuiau . meritau mai pu ţin dedt ce ştia de aeurn o asemenea soart5. B nuinclu 1 pe.— S ă iertat. ei predaser'â lui Cezar şi pe oamenii Pompei: pe Lentulus — nu pe Lentulus acela care fugise cu atIta grab ă Incit uitase deschise u şlle visteriei. t-a ] ă sat s ă plece. rnal degrab ă. Cneius Magius. Mai mult. mul ţ i fuseser'a ucişi. a fost surprins de irupeie tnele. locuitorti predaser ă cetaiea ş i. pe Quintilius Varus. acesta este Lentulus Spincer. nu. VO. cu certitudine. - deş i. fericire. un arnic al lut Cicero pe Dornitius Abenobarbus. incit Domittus ceruse otrav ă şi o ingbi ţ ise.e1 va r ă mTne unul din raaariî duş mani ai lui Cezar. i nsista pe hag ă Pornpei fie. 236 . prefect al tui Porapei. prieten decit du şţnan ca nceia ale căror inirigi făcut RepuhUca ajunV in starea 1n care o vedern asMzL)› Ce-a fă eut Cezar la Corliniurn. apot. Toţ i aceş tia se a ş teptau sa. 11171 procedat cu el aşa curn arn hatăr11. Ce-a f ă cut Cezar? • le-a ţ inut scurt ă cuvintare in care a repro ş at la doi sau tret din arnicii sâi c. ca atragil aprobarea luk Oppius şi a lui Balbus? Cezar asedia Corfiniurn. Dac ă or vrea s ă -şi arate recuno şEmta fală de tnine. prtzonterii nu eredeau c ă mai aveau vreo sc»are. şi erau atit de siguri de sfir ş it. a poruncit s ă i se restitute lui Dornitius cei o sut'ă de mii de Filipt de aur pe care el depusese la magistra ţ i. dup ă ce i-a ap ă rat de furia solda ţ ilor.fte uci şt.ajungetn acesi rezu1tat? Arn dieva idei ş i sper să -rni vina şi G'indqi-vd vă fog. I-arn lăsat iraediat Uber_ rnai Înainte prinsesern Lrică doi prefec(i tui Pompei. cel e ă ruia i se adresase contase pe iertarea lui Cezar şi-i cffiduse lui Dornitius doar butur ă tfil ă rn peacest Domitiug: de ş i tusese inofensiv ă .` au îniars arrnele imputriva lui. pe Lăsai fiberi. Apropa. Curn se Înfitriplase curn avea Se mai Intimple.

ii trirnse si serisoarea lui Cezar. legea Eumenidelor. imperator„ Cicero. Impotriva eă reia ktpta. după dte se spune. ii era necunoseut ă ura şj care.d de mine itni s'int o garantie. dincl dovad ă de indurare. Cezar ii scrie dkeet lui Cleero: «Cezar. Aristocra ţ ia. c. dar 237 . se r ă zbuna cu tvat ă blindelea»? Sau a f>.» Inipotriya lili CeZâr. Partida impotriva c ă reia se indrepta se nurrsea partida oamenilor eurnsecade.are a in ţeles c ă dup ă asas[natele lui Sylla şi după măeektrile lui Marius se putea eţştiga o vietorie ulmitoare. legea rb. convins. pe eare el Yi tnsă relna aeurn s ă 1•1 adue ă pe Cieero. s ă proflte de liberlatea pe care te-arn redat-o CE1 -7 ă ridice arfneie ?rnpotriva Pne a. s ă lupte e ► iar IrnpotrIva Tată ce feuse la Corfifflurn.4eut-o din ealcul? Caleut su ► lim orke caz. legea urna nită tiL fost un insfinct al acestui ern (e ă ruia. ging ăşia fut fal.'zbun ă ri. legea Minervei. Halbus serise Tui Cieero. Atund. aplica vechea lege. aceea de a te alături de mine Ornenta lui. a ş ia cum frz-arn obtş nuit_ nu-tni este rfuzi drag decH scumpul t ău Dolabeila. bunul s ă u stmţ. PrIperator.a Lui Cezar. adevă r. Nu e-ai e departe de rnine ca cruzftnea. Cicero r ă spunse că ii cunoa ş te pe Cezar. datorez o nouă favoare. Am spus eă locuitorii şi chiar ora şele fugeau.. atr ă ginel laudele Iul Oppius ş i ale Baffius.i. spune Sueloniu. se pregă tesc. Cezar se hot ă ri mai eurnseeade deen oamenfi cumsecade. Itirnua avea preconcepute. M ărturisesc sint fercit rnindru cd pcirerea aceasia despre mine_ Oamenii pe care tăsat teferi nev ă tă rnali. eind se r ă zbuna. cum spurte Eschil. salati şi fn-ai cunoscut foarte Mne. Cezar este bun ă tatea ş i eă nu 1•a erezut niciodat ă in stare s ă verse o pie ă tură de sInge. Ti d ă du toate asigură rile. 51. Fe1 N-au decît s-o fac11 Dar lucru: ca pol face apel la sfaturtle tate şi rnd folosesc de tMe "in orice 'imprejurare.E1 proclama onou ă Lege.

1 din simpatie.— Nu. ş tial asta şi na fac nirnic? . nu incendia. de inclată ce bancherii. ş tia aceasta o mai ştiau şi toată turnea o ş tia. Cicero. ruoartea_ Dar Cezar trecea. nu ucidea. s-o ci din reeunoş tin ţă . Pentru acestea nu mai era. foc. Cezar Fă cea toate eforturile ca ora şele apropiate s ă -1 vadâ sosind. el era nepotul lui Marius.ţ i c ă e susţ [nut ă prin mifloace mizerabile. cum? ai spui. care aveau timp s ă fugă . asa curn spune Cicero.1 toare. nu fae 111. dimpotriv ă . scapul esie s ă infometeze Rorna ş i Italia. Trebuia s ă stai. oomplicele ţ ui instigatorull lui Clodius. jaf. nu jetula. el. a spune chiar Cicero. dimpot ţfy`i.EiC pe zeit nu fac nimic. nici o posibilitate de sc ă pare. oamenii de bani gata au crezut c ă 1i se vor l ă sa Irumasele lor 238 .un ă lura asta de nobili ruina ţ i u trIrnbitau pe toate drumurile. Acest lucru era attt de nou de Geobi şnuit inelt oameniic ă rora nu le f ăcuse un r ă u ră rnaser ă şi totu şi. de ce s ă te indofe şti? Pompei flil era. ins ă . ad. oare. on-tul ordinii.aceasta se IntImpla cu loctfiturii din ora ş ele mai Indep ă rtate. Vorbesc dep]in ă cunoş t Ţ np de cauz ă . Acestea nu le spun du ş manii. elevul lui Sylla? A şa ca. c ărn ătarii. nIci seffingiuiril Pe cind PornpeI. apoi să devasteze ş i să arcia' totul şi. 0 s ă •rni spui: Nu gă se ş ti cauza dreapt ă? exeelent ă .şi vor face nici un scrupul din a-i jeful pe boga ţi! Or.Ei bine. 21 moralei. te asigur. odat ă cu vestea care 1i anun(a vertirea.arnic pe orieine nu-1 urmeaza' splrizur ă şi promite ctumai exil. că ci atunci a ş fi Indernnat sâ dedar nu cred0 nimic despre r ă'ul care se imput'ă rnai a!es r ăzboaiele eivile. Dealffel. cleci. să astepţI incendIul. al Iegii declar ă in. nu. el nici nu s-R ierit prea muit de asta. nici nu. dealtfel. . el. Mai degrab ă iat ă un model de felul curn vorbeste el despre planurile lui Pompei: «Nici nu-ţi ţnchipui (ii scrie e1 lui Atticus). aminte şte.ţ i Jnehipu) in ce m ă sură dore ş te scurnpu[ nostru Cneius s ă [le un al doilea Sylla. b ă taie ct.

Apoi. unde este Pornpei? Atticus in lebruarie anul 705 de ta friWntarea Romei. 1n generat se spune că -i va veni fn ailutor. zeea el.gil lor b ă nt şori. Cicero_ scrii la să vedem. sau m ă in5e1 profund. C'tă grabă din partea lui Cezarl in timp ce din parlea noastr ă Ins ă nu-rni ptace s ă -I acuz pe acela cind Infrunt ă pericole care pentru mine sInt tot atItea pri. 1-ar putea abandona pe Domitius. ins ă dae ă la vrernea asta nu este pe mare. u ş ile se desz ă vorau: tritli este prIvit cum trece. apoi oarnenii vin tn calea lui.. ş i ee-i spui? «INiu-i mai lipseş te arnicului nostru ca s ă se dezortoreze definitiv dedt s ă -I lase DornRius singur.vilisoare ş i dra. Cum adic ă ? frni vei Spktrie. Cicero. apoi se reped in intimpinares Cui_ Arnintiti-v ă de inapoierea pe insula Elba. ce se intimpla Pompei? Ce se intImpl ă ornol care a refuzat orice propunere de pace? Ce se lntirnpl ă vanitosul imperator care. da! o s ă -I abandoneze. Dar eu rn ă Îndoiese. drag ă Atticus.ecrezut. care are la dispoziia lui treizeci de cohorte? E[ bine. Oarnenii incetau s ă mai fugă . se imOcar ă cu eonducă turtil caIicilor. atunci ce vor spone cel care 3l acuz ă ? LV in timpul acesta. cu eare mar şul acesta at tui Cezar searn ă n ă enorm de mult. Despre Pornpe4.» Cleero scrie clar: speciat nisi fugarni 239 . ei. A şa c ă Cleero ii serise lui Attieus! «Nid G pa.Iejuri de dezn ă dejcie şi de suterin( ă ». rzic5 un cuvint. un om de o asernenea Important ă . orice trecere treblfie se incl-nd ă . Frica Itfi este de n. Nu se ginde şte dedt să fug's'. cu patruzeci ş i opt de ani inaintea erei noastre. clac ă d[n ceie ce am citit Cicero nu-1 aeuz ă pe Pompel. n-avea decIt s ă bal ă cu piciorul ca s ă scoat ă din p ă mInt de eavalerie ş i de pedestra ş i? Cineva trebuie s ă ştie cu siguranl ă unde se Ose ş te Porripei.[GA de p ă rnint din Italia peste eare s ă nu Ffe st ă rdn.

Ş tept ve ş ti de la tino. Iat ă ce-i scrie el. deodat ă . Dealtfel.1. se gă seş te extrem al Italiei. dar. fuge pe la Brindisi. Pretinzi c ă ara rostit euv in (e memorabile cind arn spus că as prefera s ă fiu Invins al ă turi de Pompei. lat ă ornul cu care. plus. nici cum.» După CU ITI vede ţi. Adio. Da i dar cu Pompei cel de a. iat ă că li scile Domitius. trebuie s ă •mi unese soarta. care •uge f ă ră să ş tie nici de ce. Attunci.. Citi ţ i. ltii Cicero: 240 . nu văd pe cine trebuie să urmez. ţrisă . ru ş ine! Oh. se spune Dorrfitius s-a predat impreun ă cu toţ i cei care erau cu el.ş thi ce cer datoria şi onoarea. n-a ş putea s ă m ă obiş nuiesc s ă v ă dlucruri pe care nu le-arn crezut nIciodată nici s ă urrnez un orn care m-a smuls dintre ai mei şj din mine Insurni. el trimite o scrisoare consuIikir: pare c ă s-a trezit in el sentimentul onoareL Crezi c ă . alearg ă pe la 131indisi.de r ă mas bun pentru nimeni.va striga: . i . ş i. Pornpei a fost g ă sit.. ş i care e gata sâ pă r ă seasc ă Italia. cu Pompei cel pu ţ in cum mi se p ă rea atunci. alar ă din Roma: pierde Picenum din gre ş eala se pregăteste s ă treac ă in Grecia şi nici cuvint. Ce-rni pas ă de pericole cind dreptatea este cu minel A ş ! ă cflo onoaret Eroul este pe drum. dup ă p ă rerea -ta. atita pagub ă ! Fapta e cornis ă ! SInt invins.tunci. reverU:ndu•si. care a predat ceea ce posedam. adic ă iri punctul intr-adev ă r. incepes ă se tearn ă de el si nu vrea pace cu nici un chip. Ei bine. eu vă d de ce trebuie s ă -I p ă ră sesc. Oh! Ce lucru ingrozitor! Termin scrisoarea: durerea mâ impiedic ă continui. care a abandonat pat[ia. eroul .» Vre ţ i să ş ti ţ i ce a urmat? lai ă . Arn spus-o? Ei bine.A şa că . de aeolo. nu cu Pornpe! cei de acurn. o s ă . nenorocire! C ă ci nu este nonorocire mai mare decit ru şine. din p ă cate. Dar ln acela ş i timp trebuiespus că nici nu face abso[ut rdrnic pentru r ă zboi.ţi scriu precis ce va rtiai urma. fuge. decIt Inving al ă turi de al ţ ii. «Pompei a fest g ă sit. se las ă incol ţ it un cuviint despre o hot ă rlre atit de grav ă şi de neaş teptat ă.a pl ăcut ajute pe Cezar să devin ă mare si iat ă .nici lui. A. ş tiu ce gindeş ti.

Te conjur.«Cnetus cel Mare. A. Tot ce ş til este. pe care o avearn Apatia. soldat[i no ş tri care.ri nurnete acestui adrnirabil patriofistn care nu s-a deznntit niciodat ă. dacă eşti săn ătos. c ă intentioneaz ă să m ă cherne la Rorna de cum va !i gonit pe Pompei din Italia. 1n fond > din toată accast ă glorie care mie nu-mi revine nirnic! N-a ş putea s ă -ti spun asta dectt prin viu grai.dts rnai repede 3. ce vreti? M-ara obligat s ă v ă prezint pe oamcnii mari in intirMtate.DUM 115 . procons4a. imperator! Atn pritnit scrisoarea ta. in afar ă cloar lapftul c ă lul Pompei 241 la. acum pe care ti scrie 1ni Cicero: zSpune tu adev ă rat. iut: Ccero. arn nevoi.c-os ă cn onmenii mari se IntimpI ă cum se intimpl ă şi cu friptura de iepur% nu po ţi s-o faci dac ă n-a1 vinatul ca să vă fac un 0111 marc. le cele spui arn recunoscut vechitii de-tioarnent pentru Repubtic& Consutii s-au cu arrnaia mea. .. inghe ţati pe ger n ă prasnic.. Cezar al nostru. dragi cititor. dimpotriv.42 şi vino la Brin. s . sine se inl. s' proVoci o tulburarne atit de adinc ă ş i s ă nu faci dectt prostifl Dragul rneu. c ă v-a fost l ă udat prea rnult Pompei. ai mai v ă zut um mai prost acest CRei ţik Pompei t ă u? Să laci attta zgornot. cit ă putere de acţ iune şi rnai ales cit ă moderalie 1n victoriel Ai mai citit sau ai mai auzit tu ceNra asem ă n ă tor? Ce zici? Cr zici şi de solda ţ il noş tri. Tri rest. fac o campanie de parc ă ar fi o plimbare! Pe Jupiteri Ce Ce-al ntisi r5de de rnine dac ă ai ş ti cern ă nclini şteş tc. scl pentru a izotă r2 mproun ă asupra eekfr rnai potrivite m ăsuri tuat wrr sUuatia de plins care se g ăseş te Republica. fa-o pe App1. locurile cele mai inaccesibite.% ş i continu ă totuşi sâ se rnai numeasca> Cneius cel Mare ţ Vă spunearn eu.e dc un mare. cred c ă la ora actual ă s-a ş i comis.elege c ă eicero nu-i singurul care gindeşte ş i spunc că Pompei este un prost şi un laş. Pompei la ş ! Ce asociere de cuvintei Dar.

imperator. Cezar. ins4 de trecerea pe care o arn de toP ce pod Asa este alkeva şi trr ă 2Mre& ce sens dal tr ă acestor cucnre. A şadar. Salut pe b ă iatut t ă u Cicerc4 La rindu[ s ă ti. Ceza. sTnietn in mar ş . ai dreptale sd gÎnde ş ti ta mine. Aş putea si3 te acoto şi să profit de trecerea ta. Dar el.. Arri scrisoarea ta. dacă prestrn ţirea meţ2 rna 2r1 ş42M. de pozifia ta. ]artă •m ă că . inelt nu pot superta nici m ă car umbra unet ingratitudint. sfir ştt. 4:M ă gr ă besc. Dac desre aşa. pe cine va asculta? dac ă ar Indr ă zni.. Ear tegiudie au luat-o inainte. de tot ce po ţi! Terrnin curn inceput: timpul zboar ă . Nu vreau Iaş pe Furnius s ă plece r ă r ă sh1-11 trimit priit el un cuvInt de gratitudine. cfr care 1-at ins ă rcinat pentru rntne pe furnius ar± nostru in care 2ndentni ia Rorna. de lurninile tale. desigur. ha Cezar i imperalor. care 242 . Pompei il trage spre Cezar I eltearn ă Ca Ro ► a.stfef.ţ i cer imediat. ceea ce-li cer ea e faveare este s'a' vii la Roma. c ăci eu strit omul care-ti trebute prIn şi prin fire. Cred.ţ i scriu numai atit. Dar credeţ i că Cezat insu ş i ştie unde se afl ă ? El 'inah-rteaz ă graba care Fiornpet tuge. De unde? Scrisoarea nu este datat ă .naita-11 iflielepcfurxe nu-fi poate inspira pentru conceta ţentl t ăt decit senttmenre de pace. ră spunde lui Cezar: «Cicero.i-ar place s ă se lase asediat in Brinffisi. toat ă Iumea il vrea pe Cicero.» A.r ii scrise din nou Lui Cicero. unde 5per c ă ajung curind ş i eu. d'aed uret eit de cit să -1 vezi revenind Spve trne şi spre Republică să găseş ti nicătert un agent tnet bun decir pe mtne„ eu. C . Ceea ce. de tini şte de hlielegere. dat ă ai japd de Pompei cît de pu ţind bundvotnţă. atund. Furnius va spune restui. Vorbeşti că uret să de rnele şt de pozifia rnea. curn i-ar rnai 1sa pe 13 ompet şi ar fugt la Cezar! Aht dacă n-a ş fi angajatt spune insă sint atrt de obligat la ţă de Pompei.

făcut pentru ceea ce Mcuse ei pentru Mine > Dar dgpă scrisoarea pe care scris-o in eittzhtnea recuno şlin ţei. dae ă rnâ due [a Rorna. dar tn-arn str ăduit 5 ă o fac . .Nu pretind s-lidtetez eu rolul. Cezar. A şa te rog. — Te prevfil c ă . spuse Cezar — Voi avea libertate de actiune? intreb ă CiCeTO.Inpă rlăştl ă de rnă rturisesc.]i Pornpei. credincios in andatirea ceior mai rnari servicit pe care le-a putut prrra un orn ztreodat&-. le rog.jorat: e. prime ş te acolo un bilet de la Balbus. este vorba Pornpei de Cezar. iniptor genunchi. eel pu ţ in la noi ordine. recunoscător. Senatului. itut pot uedea cu indiferenlă decăderea Pompei.. Dacd aceasta este recunoşUnia mea din cauza lui Lentulus. Insă acero este foarte Ingri.4 Lefftutus. irnperator. eicero primeste deci acest bile ţek «Batbus lui Citero. . eu bit*Iele care soseau dirrunea ţ a? Nurnai că 1n loc de a fl dornnul de la Rochefolicauld ş i eardina [L] de Retz. voi indernna Senatul sâ te i'mpiediee s ă te duci in Spania şi s ă duci ră'zboi in Grecia. ş i IrE adev ă r.arri decU sicduri bune Zmprefur' rile şi tut.s-at uta. Crufă-t dect: pe singurul otn care. Tri plus. era bun in Cicero! Dar asta n-a dus la nirnic.ori de cite ori mi-a siat ira d putint ă.ntic ă . smulge-le un montent din griitte care te preocup& să jiu sincer. şt fie. Nu vi se pare este un fel de !rond ă a.. Cezar. Am ptitnit de la Cezar o scrisoare secret& de pe care 243 . caci de ani am f ăcut din tine din idoW şi u-am uaehinaf lui. — Atunei. te previn c ă vol protesta mereu in iavoarea 11.Vino ca rnediatur. o prktenie prolundă. salut. nu m-arn mui ţumit să -rni 5pun d'oar p ărerea. tnsisi ă Qcero. r Sspunse Cezar. r ă spunse Cezar. eicero ră rnîne la Formics. rnai serioasă deeZt aceea djn seeolul al XVIII-]ea. f ă aş a ca pot JuJea una şi din cauza Pompei». nu veni.ţi poate servi ca mediator 1ntre tine şi '4'fiLre doi concet ăferdi uoş trt. Ţi-ant rnuifurritt t-at 14. irrii pare că impart cu el aceeaş binefacere.

din deprtare ş i prin interrnediari nimic nu se poate aranja. La aceast ă pe care o ceruse face alude Cezar clnd ti scrie Juf Balbus: /kM. vedem reversul Cezar a TTICTS CU gra ba lui old şnuit ă . pe care ace ş tia credeau compromise. San Perino de asUzi. neffind linga hne. E1 precedat de Magius. pe ca. nu are alte b ă rci declt pe acelca cu care a debarcat in Anglia şi pe care n-a avut timp s ă le treac ă prin strimtearea dela Cadix şi le aduc ă in Marea Adriatic"a'.. ca s ă -mi vorNeasc ă poc. rnd frdinint a şiepiind». Cezar. şi trernur cre tearn ă nrt se spulbere aceast ă n ădekte. a pornit de-a lungul t ă rmului Adriatidi. curn uoi avea speran ţa reariz ă rii unui araniarnent. administraterul caselor Pompel. F-1 spune e ă cstc in interesul Republicii Intifni ţi„ dar numai N.ţi fac decIt ur ărire mere. singurf l ă r5 rnarteri. de pace». laU aver&ul. 244 . Dor acum. Cezr. «Cezar lut Oppius Cornelius Barbas Arn ajuns Brincli la reu ă rsatur zoraor. Pompei este da Brindist: er 1-a trimis mine pe N1.. Drn net6Yicire. arn te anun ţ». Dacă o să survin ă ceva noa. că ci imi scrie atIt de tacont£ despre lacruri de o asemenea importan ţă. care este to r`zbol galii. După ce a Imat Corfinium. 1-am r ăspuns ceea ce oi să vezi.re il tritjIrkise in drUMUI şă U trimisese inapol sUpfnuil s ă<u. rt-arn vrut nici un montent ca să te previn. 'in ztaa a 7-a a idercr 1w: martie. spuneam. pe care mul ţ i istorici 11 con ş undă cu Corfu (Corcyra). peateaş ft pulut s ă fac ceva.ţi scriu ătnecLat. arn s". nu pot să .Fui doi. a urrnat ţă rniul rr&ii şi a ajuns la Brindisi.1rrnir copte: prin t-oncizianea ei 6ei da seama clt este de ocupat. drag ă Cicero.rieerea p ăcU. Acam.i 1-a trimis pe Maigius ca s ă verbeasca. şi mt-arn a şezai tabOra acolo.2. Magins avea sarcina spună Pornpei: — Gezar se aprope. dac ă fost aroio. Mognas.. dup ă ce a consolidat Domitius Lenbilus Spincer. inieregi nelini ştea? Este doua oari se dau speran ţe de ifle.

el }e In ţ epene şte cu ancore la cele patru colturi. ca s ă le scufunde. Acestor construc ţ ii. Ascultati: Cezar se decide s ă inehid ă portul Brindisi.aje. ca la asediul de la Rochelle din 1. pe care le Inarrneaz ă cu maş ini şi suli ţ e de tot felul › apoi. Dar Cezar vrea s ă aib ă pin ă la sFI'rsit procedeal de partea sa. Dup ă eurn se vede. srir şit. aceste plute. din care dou ă ereate 1n Intregime in timpul drumului. El le acoper ă cu p ă rnint şi er ăci. xar pentru le ap ă ra eonstruie ş te un al rInd asemeni cu prirnul. astfel inarrnate. pune sâ se construiasc ă pe aceste bastlrnente turnuri cu trd el.Cezar avea cu ei ş ase leg[uni. twla construieş te dig in clreptul intr ă ril celei rrtai inguste. El trirnite la Pompei pe unul din locotenenilii s ă i.tunci ineepe asedeui.ebilus are rnislunea s ă cear ă o intrevedere lui Pornpei dln partca lus Cezar.— Pompel va avea toate onorurile tlIniril. Intă reş te cu pgrapete şi imp]etituri de nuiek flancu1 şi f apol ridic ă turnuri eu dou ă etaje. pe care le va lega de lucr ă rile de fie zidă rIe deja incepute. Caninus Rebilus. Pompel opum marile bas«mente de transport pe care le-a g ă sit in port. Ca s'â zdrunelnate de vaiuri. el canstruieste plute de treizeel de pieloare p ă trate. le lanseaz ă impotriva plutelor. eei cffici rnii de peclestra şi ş i cei trei sute de c ă i ă reir i ai lui se inmul ţ iser ă . a ş a cum fă cea Cezar. A. R.mpiedică s ă continue lucrarea. şi el este tratat drept tîlhar de Lentulus al epocii sale. şase legiuni. Astfel. Pompei r ă spunde nu poate face nimic in lipsa consuliJor. Cezar i şi d ă cuvintul.1 urrnau pe Cezar. Elba eu sute de ş i Napoleon plecase din oarneni. glgan ţii luptă corp la corp. Ins ă intrucit adinclmeg apei il 1. gdic ă aproape patruzeei de mii de oarneni. unul din acele asedii gigantice.628. el alunge la Tuilleries urmat de o kitreag ă armată . fă cat de eardinglul Richelieu. ea s ă se poat ă eircu)a u ş or pe deasupra lor. 245 . va Inchide portul. a zeceo parte din nurn ă rul oarnenilor care 1. şi lupla poate reineepe ln ficcare zi. pentru a le feri de loviturile vaselor ale foculul.

In sfir şit. mare ckeoL adic ă inconjoară' ora ş ul. numai douâ vase e ş uate ling ă dig. puterea Iui Porkpei nu este aki. for ţează lreeerea si pleaqă . acoperă totui cu trnpletdur ă de nuiele. I as ă b ă rei tn eare s ă se retragă si areasii la rfirldul lor. Era a şaizecea zi de cind trccuse Rubiconui. şi care rezurn ă o intreagă situ atie: — Fiai s ă ne Fuptărn rrkEd inffi cu o arrnat ă l ă ră general ş i. iar soidalik lui Le forteaz ă pe dinafar ă . Dar alAa plecase Pornpei şi trupete sale abia irnbarcaser ă arcasii eare p ă zeau zidurile cet ă til. Un rnornent.Tri adev ă r. ei Face ajunge la diguri. Ele revin ia pe Pornpei şl cele dou ă zeci L:le cokorie ale sale. vaseie care transportaser ă pe consuii ş i o parte dân arrnat ă la Dyrrachiurn se intorc la Fkik. Pune să se barleadeze por ţ ile ora ş ului. Cezar trielege totul. E gata s ă se repead ă de-a lungul stră zifor tn urrn ă rirea lui Pompet. c ă „ de pe acoperi ş arile easelor. esie in Spania. Atunci. peste care pune pă rnInt si nisip: se Fac astfel capeane in care vor e ă dea solda ţ ii lui Cezar. le g ă se ş te Inchise si vede. Ei continu ă asediu[. inkbarc ă in tain ă soLdatki.arrne şi f ă r ă consuti. iar la rfflezul noptii ridic ă pinzele. marea plin ă de cor ă bilke care fug. inc ă rcate cu solda ţ i. Cezar şi-a dat bine searna. 246 . Era un subterfugiu. se repede la port. dar locuitorii inforrneaz ă despre capeanele preg ă tite pe str ă zi. Atunci. Cezar spune atunci cuvinte pe care nurr:ai un om genia I le paate spune. să pind şanturi. Dup ă nou ă zile.are nid o corabie. tipt ă rri eu un general F ă ră armat ă . intr'rile in pleţe ş i r ă scrucile: ridic ă barleade pe str ă zi. ?e car locuitorij !e degajeaz ă pe din ă untru. censulii stnt la Dyrrachium. Dealtfel. dnd VOTtl Intoarce. unde se g ă sesc trupeleU cele rnai bune. intr-o noapte. Cezar cade pe Să Ineerce s ă -1 urrn ă reasc ă pe Pompel? Cezar n. dep ă rtare. Fundul c ă rora bate t ă rusi cu virfurile asculite tn sus. Pompei se preg ă teste s ă fugă . Spania este citadelalui Pornpei. bineinteles. locuitorii din Brincfisi incepur ă să -1 strige pe Cezar şi s ă ra că soldalilor s ă i semne să vin ă . dup ă ce Ş E-a [nstalat arealt de-a iungui zictului cet ă Vi.

şiln aces1 scop v ă re'inapoiem Aflărn dziar in mornentai acesia c ă Cezar va clorrni lui ş i la ĂJ Simieve. impercaor. atIt de calm i spune Cicero„ inett oarnenij curnsecade reincepuser ă să [a carn ă t ă . se intoarce ta Rorna. de la Cannes 1a Paris.'n/ern sigari de aceasia». Cezar se nu ca Ludovie al X1V-lea > cu . Cezar str ă bituse toat5 Italia. urrnind itinerariul ar ă tat. . prirna grtj ă a lui Cezar a fost de a da porunci Senatului s ă se 'intruneasc ă . Compara(i acum intrarea lui irr Rorna cu intr ă rile lui Marius şi aie SyLla.fi Napoleon care str ă bate toat'ă Franla.. adevă r. arn afiat pe drum Porapei s-a -tmbarca. Tn rnornentul acesta. BeneveW ia 8 tatende .şi Trebatlusi sahlii Dttpă precarea. ci cairn. va pleca irr Spania. mare dovad ă de calrn! Aserneni 11.( cu arrnala la 16 catende ale apri1ia A dotta Cezar a intrat in ora ş . va incepe pentru Cezar o er ă non ă . La Roma totul este caltn. 247 . Era pe care din p ă cate. de la Rorna la Brindisi de la Brindisi la Rorna l ă r ă să fi vă rsat o pic ă tură de st'nge.S. iara' dar şi I ă r ă crava şa in mtn ă mindrie. Cicero prirneşte aceast ă scrisoare: «Martius . era in lor: care oarnenii i Şi arat ă ode ş âr4ta mă sura' era LV1 Odală ajnins la Rorna. ş i Senatul se intruni. ŞE irden(i. Cezar. Ar pu2'ea sît afttng ă poputalie• şi a Oecat inainte de calende. Cicero. f ă r ă s ă fi tras un singur foc. noasiră din Capua. ei a finut un discurs Rema.Citeva zile dupa intrarea luî CeZar tn Brindisi. In adevă r.oneaz ă răinind decd ettva De acolo. Credern rrâ facern bfne anunpridu-v ă de sosirea lui Cezar. Pornpel a parcurs-o.

acest concurs.ului s ă nu tin ă seama de et. prietene şte f ă r ă v ă rsare de Ţinind seama de loate acestea. Trisă . se ingrijeasc ă Repuldic ă . nimeni nu voi s ă parte. ivloratmente.. Pornpel declarase sus şi tare 1n Senat: —• fac nici a deosebire intre cei care r ă rn7n in Ronta şi cei care 11 urmcaz ă pe Cezar. ceru Senatulu1 s ă şi aclucă arninte c. că a şteptase prev ă zut de Lege ca s ă candideie ia un nou consulat. impreun ă cti el. voind să -i impună n1ste legi pe care ei le respectauz ii acuz ă că au preferat s ă arunce ltalia tn foc şi singe decil să sufere cea mic ă rricşorare a auturităţ ii lor.-I expk ă se natorilor c ă nu aspirase niciodat ă Ja vreo funcţ ie a c ă rei u şă 6 ă nu fi f+W de8chis ă oric ă rui cet ă tean r roman. Discursui lui Cezar fu aprobat cu putere şi chiar foarte aplaudat. 248 . N•avea deci Inf ăţ i ş area unui diclator. insă ad ă ugă că clac ă' Senatul i-ar fi refuzat singur de Republic ă . el se deciara st ă pin Totu şl. eI se va socotind c ă -i va jr mai u şor lui nu tin ă searna de Senat. şi mai pu ţin inc ă a unei persoane care venise s ă solicite ceva: avea infăţiş area unui om st ă pîn pe sine ş i pe dreptu! s ă u. poporut hată rîse că putea s ă -. ca nfere un nou a. le repro şă că -1 luaser ă ceie dou ă tegiuffl„ le violenta cu care fuseser ă tratati tribunii > incit Marcus Antonius şi QuIntus CaSSIUS v ă zur ă obligaţ i fugă d1n Roma in haine ide sciav şi s ă vin ă să se pună sub protec ţia rearninti jnsisten ţa pe care o depusese pe ling ă Pornpei ca s ă obtin ă intilnirea 21 in vederea rezolv ă rii tuturor problemelor.ă et se oferise lase trupele la vatr ă dacă Pompei ar fi f ă cul ia fel. Cezar fusese mai pu ţ in categoric: el deciarase • AILFz'm la 18 Bruniar al liai 11. el propuse să se triu-ntă o deiega ţie Pornpei.I ş i cantonase trupele in Amprejurimi ş• intrase in Roma aproapc singur. dernanstr ă nedreptatca pe care iro făceau duş mardi.ranjament. cind fu vorba s ă se numeasc ă rnembrii delega ţiej. el f ă cuse un 4:18 brumar»* al s ă u. el rugă Senatul ca. decit Senat. F. de r ă bdarea sa.).1 de şi era absent. sub o rnodest[e aparent ă . Vorbi de modestia. c ă in Citida opozitiei f ăcute dc du şman ă să i şi Cu toate strig ă tele lui Cato..

considera arnic pe oricine nu era ră zboi eu el. spun aceasta bun ă tate. Cind era gata s ă plece in Spania ca s ă se lupte acoio cu Mranius. Petreius şi "Varo. necunoscut ă'.. inl ăturindu-se singura ş i adev ă rata cauz ă : firea luî inn ă scut ă intre limp. eu pot s ă fae ce vreau voi. voi sInteti prizonierii mei. ar trebui s ă ştii e ă r ăzboiul nu este vrernea Daeă nu. . Trei zile se seurser ă in convorbin. Cezar arune ă oettii Tri jurul Iat ă oe v ă zu: Cotta st ă pTnea Sardinla. cind voi s ă ia din vistieria pubile ă banii neeesari pentru campanie.ţ i plac luerurile pe eare am s ă le fac. neobi şnuit ă . du0 recucerire. aeolo rneit. Tuberon Cezar d ă du ordin lui Valerius s ă ocupe Sardinia o lui Curion. Dup ă ee voi depune arrnele. fă ră greutate. to ţ i banil de care avea nevoie ca sâ poarte — r ă zboiul.De ce? intreb ă Cezar.Tribunule. moi-nentul p]ec ării in Spania. Metellus n-a stat s ă' aseulte mai multe şi s-a retras. bltride ţea lui Cezar. ii Încu. deci. dup ă ce se va incheia o In ţelegere. Poate treia e ă lusese bueuros c ă nu-i putuse convinge pe ace şti frkoşi. ii spuse el. Cato Sieilia. Intre timp blIncletea lui Cezar — blindele e ă reia i se c ă uta un motiv politte. pentru c ă şi tu şi eel din Fat ă stnteli ai mei.Pentru că nu Îngă duie leglie„ r ă spunse Cezar rldic ă din umerL . Cezar renun ţă la propunerea F ă cut ă . eei trei locotenen ţi ai lui Pompei. .aturn„ g ă si vistieria deseinsă — ne amintim c ă consului Lentul 115 [ugise atit de repede incit n•avusese iimpul sâ o Inai fnchid ă ş i iuă . 249 . pentru că. s ă treac ă tn dou'ă şi. 1.ră se ajung ă la un rezultat. tribunul Metellus se opuse. mi-e mai u ş or s ăte ucid dectt s ă -ti spun câ am de gtnd s-o fae. lrni aparUneţ i.Bagă de searn ă . a ş tepte fn Africa. r ă zboiul nu frigă duie o asernenea kbertate 1n vorbire. atunci vei putea să vorbe şti dup ă plae. iispuse Cezar. la urma urmei. Suetonfu spune: trel mii de livre de aur. şi cum Metellus voia s ă ridice tonul: . d ă-te la o parte din calea rrea. neinettiptfită 7n asemenea imprejur ă ri. tribunule. s ă ştiii Pentru e ă eu sint aki prin dreptul celui mal lare. Cezar intrâ in templul S.raj ă pe du şmanL Se ajunse pin ă.

inainte de a se irnbarca. Dar. primf clou ă de la Antonius (stnt amoscute rnotivele urii dintre A. ceaIaJt ă de la Cezar. Cit tirnp Pompei se conducea l ă ră judecat ă ş i [ ă ră ratiune.Pompei era la Dyrrachiurrh Preciz ă rn imediat c ă Dyrrachium este Durresul de ast ăzi. S ă ni se ierte aceast ă vorbire pompoas ă : de fiecare dat ă eind il eit ă rn pe Plutarh. nu avea vint favorabil. Acolo I ş i stringea arrnala şi o Hotă . da r nu se imbarca. fusese invinc[bil. S ă revenim la Cato. cind vrea s ă . meditind pentru sine — Arn destui solda ţ i ca să -1 gonesc pe Assinius din dar eJ a şteaptă o armat ă -mai numeroas ă decit cea pe care o are acurn: nu vreau s ă ruinez insula atr ă gind un r ă zbol tn stnui ei. Cato. Acolo afi ă c ă Assh-nus Ponion — unul din locotenelii lui Cezar — sosise la Messina. Assnius Poiiion cornanda avangarda lui Curion. sâ l intfineasc ă pe Potripei. cit ă rn un grec s[ un grec din perloada cie decaden ţă . — Ceincurcate şi de nep ă truns 5 int că iie strig ă Cato. saraii il izgoniser ă pe Cotta.— Vorn ar ă ta nriai tirzhl cit ă flotă ş i cit ă armat ă. lar asUzi. sta la Cumae. gata se irnbarce. In schimb. Acesta Fugi in Arrica. E1 ti sl ă tui pe siracuzani s ă imbr ăţ i şeze partida cea mai puternic ă . Apoi. Cicero continua s ă se afle tn Italia. probabil l mai.ntonius ş i Cicero).şi salvezc patria ş i luptă pentru libertate. Dyrrachium cu Pornpei. lat-o pe prirna: 250 . care tr[c ă nu ştia ceva sikar tri leg ă tur ă cu evenimenteIe de trirnise la ei ca cear ă l ă rnuriri asupra situatIei. succesul p ă r ă seşte.. Assinius Pollion spuse c ă Pornpei era p ă r ă sit ş i c ă I şi avea tab ă ra la Dyrrachium. Cato era la Siracusa. Valerius plec ă in Sardinia. Se chinuia tugrozitor ia o hot ă rire: nu se intorcea nici la Roma. iar ei se irnbare ă şi porni pe mare. ca s'an se tntilneasc ă la. spuntnd una In aceea ş i zi.

17 aprilie de ce s ă le terni. te implor. Ai s ă trect rnarea. era adus ă de Philatffius. ţi-o jur pe Hercule! V reau sd te conving ed. nu-laşa? Tu nu eş fi ontul care să I acă ceva cu impruden ţă. nu exist ă nirnerzi pentru care să arn o afecţiune mai mare decit pentru tine şi dup ă p ărerea mea. nu te asocia unei cauze pterdute! Tu tt-ai fost at ă turi de aceasiă cauză cind avea toate şansele. arnicul . se pare. ca sri vezi c21 tni-e de scurnp tot ceea ce prive şte fericirea şi gloria tal» Am spus c ă iry aceea ş i zi Cicero primea o a doua scrisoare. iţi frimit aceast ă scrisoare prin Caipurnius. dragd Cicero. ă iube şti atit de mult pe Dolabella şi pe Tulia.ţi faci rău Oare nou ă nu ne-a reuşit totz. tribun al poporului Cicero. numele prieteniei noastre. tolu şi.«Antonius. dar să.. tu. salut. nu m-aş ocupa de un zuon care c ăreul ă pe aică şi pe care eu cred pe de-a-ntregui fais.Inpotriva tnea n-ar fi tnaf grav dee'it dacă ai face ceva 251 . a refuza să treel de partea norocului ar fi nu numai su insulţi prietenia. nu te angaja . de la Cezar. şi incă mai rnult decit at vrea tu s ă crezi. vrea sd te vad ă puternic onorat. imperator. cu atil mai mult arn dreptul s ă m ă ocup de urt zrzon. luibural de ni şte zvonuri. in afard de Cezar. lui Dacd rEU te-cl ş iubi.. nu fugi ca de un du ş rnan de orruil care face anta haz de tirze înclt pentru c ă ie ăubeşte.t: nici o interven ţie care s ă te oblige.11? Oare tor nu k-a fost potrivnic tolui? Nti urtna o cauz ă care este asetneni ceki ta ate că rui indefnnuri refuzi s ă iel parte. tu care . fu care ne e ş tă at ă t de drag la to ţi. chiar dac ă ei ar fă neintemeiat. salut! propretor. cdcă rtimic din ceea ce ai pulea face . De aceea. Dar cu cit m ă sirnt mai legat de t ăne. consider potrivtt s ă . ca urrnezi. meu personal. lui eicero imperator. fere şte-te de cine a fost ingrat faţă de tăne şi. «Cezar imperator. nu exisi ă nămeni pe devoicaneatut edrula Cezar sd confeze mai mult decit pe devotamentut f ău.ţă scriu. a că rui onoare considerafie ne afecteazi` :i pe rzoi ca pe tine insufi. fdr ă să fnd tnşe4 afn comis o fapt ă condamnabil ă.

are a bilei a pus capât indispozitlei care Ildoborise o[ere un ca o so ţie ploasă ş iplinâ derivn ă ce era. tn. din portui Gaeta i ca o puternicâ v ă rs.pentru du ş manuf mea. dup ă cum nu separa pe Cezar de Pompei! Prirnele ve ş h de la el. le inc ă rd cu oameni de pe propilet ăţile salQ şi se repezi ei in MarsIlia.. cle vreme ce nu separa pe ApoUo de Esculap. Apoi strInse şapte brigantine. care Fmi curto şii vii2ja hltreagă. citiva tineri din Marsilia care veniser ă s.şi termine educatia la Roma. Pe ace ş tia Ins'ă rcinase sâ le spunâ pârinti1or lor câ ii ru. Cicero intra atunci in al şaizecilea an. care poii s ă-mi anatizezî toute acfianik. sub patronajul lui. Pompei lâsase la -vatr ă .ainte de a p ă'r'ă si Roma. sInt din Epir. Fereş te-te sil pdr ăseşti (fac ape la prietenia ta. intilneascix pe PQmpei. iar in ziva de 11 ii scria so ţ iel s. Toate aceste insisten ţe eş ueaz ă : Cicero plecâ din Curnae spre sttr şitul }ui lunie. Ntai intti trecut Alpii.1 cunoştz prietenta peir4Uu tine. cred că arn acest drept). adic ă patruzeci şi ş apte de ani lnaintea erei noastre. dup ă aceast5 scrisoare. LVII un capitc Sâ-1 urm ă rnpe Cezar 'in Spania. tu. puleu face Nne decit te abţii? Vino fa RomabP.aCe. utug bun cetii ţearz? oarneni care Wndesc a şa au putut fi totu şi dezeirenta de un sentiment de learrW şi de asupra mea. o ruga sacrfficiu lui Apollo şi iui EscuIap.rfiurn şi câruia Cezar ti acordase viata ş i-1 l ă s ă liber să fac'ă orice dorea se gr ă bse S ă -1. datate clin luna Eebruarie anut 706 de ta tnterneierQa Rornei.ga sâ. la farnithle lor. Deallfel 'in conchliite care ne aft ă m. Este adev ă rat că nici campania aceast& durat prea nrwit: cred c ă vreo ş ase s ă pt ă m•ni. a ş a curn prev ă zuse Cezar in scrisoarea c ă tre Cicero. Terentia. liti sau dou ă ne vor fi de ajuns pentru intregul râzboi pe cart I] vapurta acolo. Ce team ă avea sarmanut Cicero sâ nu se compromitâ nici fa ţâ de zei. spune. neutraiitatea nu este oare situafia care convine cel mai bine unui om cumsecade pa ş nic. La rindui s ă u. Acela şi Ahenobarbus care voise s ă se otrâveasca' la CorEi. Dar tu.şi aminteascâ de 252 pe . care &r1.

spunind c ă Marsilia a atlat c ă Italia era Impă rlită dou ă mari tabere: a lui Cezar şi a Pompei. 1i rugă s ă nu fie ei prinfi care s ă -i deelare r ă. de la p ă durea Cafionie pin ă la Guadiana. Petreius Estrarnadura ş i Portugalia. dar nu e nici 1. cere s ă r ă rnină neutr ă r putea neutr ă dacă avea Intre Or.ş i a şezară tab ă ra lingă LeHda. optzeci de eohorte de infanterie ş i cincl mii de cai. v ă rui să u: arnindoi Îl vor as. Fabius.zbcd şi-i inderrm ă să urmeze exeniplul italiei. ş i că Marsilia. porunci s ă se construasc ă la Arles dou ă sprezece gaiere.111 rnotiv ca s ă se confunde urr asasin trimite pe Fabius cu cele trei legiun[ cantonate pe tirnpul iern li ia N arbonne. avea şase şi trd rnii de cai.tori rnaf iimportan ţ i din ora ş. reparase sp ă rturde din ziduri şi zidurfie Însele şi. pe zate o ap ă ra Afraniu. pentru a ocupa trecerea Pirinetior.care le aveau fa0' de el ş i s ă nu prefere favoruri uoi lu incul celor vechL Ace şte dou ă imprejur ă ri Fă cură din Marsilta un nra ş ostil lui Cezar« De aceea Marsilia chernase Intre zidurHe sale munteni din imprejurirni.s. reparase cor ă biile. in plus. La apropierea lui Cezar. fn siirşit. ordon ă celorialte s ă le ajung ă . dar a şl venit ia ei. care rtu nurnai câ s-a supus. f ă cuse depozite de griu din griul luat de la ţ ar ă ş i din cel ă tile irivecInate. Cezar n-avea timp de asedii. eirn sale pe Dornitius oamenii Cezar 1-n ă l ţă turnuri şt obloane de sabordare. Ei revenir ă . Inchisese por ţ ile ful Cezar. Varo. El chern ă eincisprezeee locui. tar et se arunc ă pe drurnul urmat de avangard ă . locotenentut iut Cezar. m Avenu la un cinci legiurn. Cczar. in drurnul s ă u spre du ş rnan.as-Ena pe Cezar. organiEase ateliere pentru forjat arrne. care se terminar ă se echipar ă in treizeci de zile. Petrei'us ş i AfranIus J ş i unir ă aratele şi. Cei trei locoteneni al ]uî Pompei imp ă r(iser ă asifel Spania Între ei: Mrantus guverna Spania interioar ă . Dup ă ce sţnt aduse la fata i se incredinIcaz ă iui Trebonius cornanda asediului şi lui DecImus Brutus comanda Sâ nu se confunde acesta cu Marcus Etrutus. restul. ricticase din Galla trei rnii de c ă l ă reti ş i o mul(irrie de gasconi şi de 253 . Le spuse apoi c ă va a ş tepta ră spunsul lor. ora ş grec.

Era posibil de zeee ori să fle a ş a. Et il g ă si pe Fabius stabilit pe rÎul Segre (Sicorius). Mont-Louis. Afranius şi Petreius. Ne servirn de nurnirile moderne ale tocalit ă tilor pentru a fi mai tesne intelesi ş i ca să putern fi u şer unn ă rili de cititori pe prtma hartă eare le-ar e ă dea dac ă ar dori s ă fac ă. Segre izvor ă ste din murrţ li careinconjoar ă valea Andora. Dou ă ztie lirzfu.ş i plard ă nurnele. inarnicul ii va reeunoaste prezen ţ a dup ă loviturile pe care te d ă .basci. se une ş te. Cezar t şi adun ă ofiteri ă şi Imprurnut ă de ia ei toti banii eare nu }e erau absolut neeesari peniru cheituielile personaie. Plancus i care comanda convoiul si care dup ă pră busirea podului se g ă sea izolat de tab ă ra lui Fabius. Porlui fusese ref ă cut tn noaptea dinatntea sale şi se ierminase sub ochij . Î şi continu ă dr urnul prin Lerkla ş ( se vars ă in Ebru. Unut din poduri se pr ăbu şi sub greutatea unui convo. cu riuf Noguera. Fahius arunease dou ă poduri peste Segre. la Hataguer.lui. se v ă zură str ă lueind in dep ă rtare steagurile a dou ă tegiuni. Podurile acestea serveau pentru aprovizionarea cu furaje. luptei. curge spre sud-vest. şi cu acesti bani pl ă fi solda ţ il Cezar intr ă in Spania prin Perpignan. care venea in ajutoru) tui Plancus Trecuse pe al doilea pod. felui de r ă zboi pe care avea s ă -1 fac ă . care tl face s ă . Era Fabius. Circuta zvonul c ă Pompei venea pr[n Airka e ă avea s ă sosease ă foarle repede in Spania cu o arrnat ă numeroas ă . Afranius Re retrage. contrariut p ă rea complet curn s-ar spune in zilele Fie tipsea nurnerarn) noasire fle c ă voia s ă . Era cu dou ă zite inainie de ve(Wea lui Cezar. 254 . c ă ef regiunen prin care trecuse era complet pustiil ă . care ocupau cursul riuluf. lată -1 sosit. la o distarl ă de o leghe unuf de altul. la Menqu ă nenia. loarfe buni solda ţ i rnai ales pentru.şi lege comandan ţ ii armalet de propria lui soart ă . eurn am spus. a ş a ceva. se retrrase pe o ridic ă tur ă ş i f ăcu front de ambele p ă r ţ i. Isi d ă dur ă seama de aceident v ă zInd rtul purttrid resturÎ. ş î atacar ă irnediat soldatii LIA Cezar. Puycerda. Cezar sose ş te eu o escort ă de nouâ sute de c ă l ă ref.

ŞaTiţtirile erau ir]tă rite cu palisade. Griul se vinde Cli patruzeci de dinari oborocul. v ă zIndu-1 pe Cezar pe jurn ă tate fortilicat.Ua de la Wagrarn. şan ţ urile sint s ă pate. toţ i proprietarfi de animale ş i -au dus cirezile in afara regiunil. este tactSca Jui riJapoleon. Lumea il credea la o sut ă de leghe. De reconstruirea poidurilor nici nu poate fi vorba.. şi care zi ş i noapte h ă rţ uiesc armata lui Cezar. obi şnuite să treacă riul pe hurdufuri. legunfle se pun pe lucru.ni trei şan ţ urf care mai trebuiau s ă pate. a şi Iată -1 pe Cezar [ă ră alimenle si i ă ră posibiltate le procura. Pu(inul griu se termin ă repede. nici o vit ă . Tuptă rntre Cezar si Afranius. apele Sint prea. Cezar are o tab`rr. cu citeva zile Inainte de b ă ta. in care i şi 2duce bagajele. Cezar va aseza tab ă ra Ja poalele dealului. el se retrage dincoace de acest retransarnent. trupele r ă mţn in ceatalt ă lab ă r ă . Recunoa şte lasă sase cohorte pentru paza podului si s taberei ş i porne şte trnpotriva lu[ Afrarijus pe trei direcW. e prea vijelios. Afranius refuz ă lupta si. marii Cezar e prins ca intr-o capcan ă . Acelasi lucru ise va int'impIa şi Napoleon pe insula Lobau.ă fortfficat. a ş. TitodeauncmDou ă zile mai ttrziu se peirece un accident mai grav! z ă pada se tope ş te in riul Segre se revars ă ş i ia cu ei cele dou ă poduri ale lui Cezar. fiecare se laud ă cu ► ictoria. n-a indr ă znit s ă p ă ră seasc ă poalele Cînd selăcu ziu ă . muri foarne. A doua zl. La venirea napiiii . A.a cum se 'intimpra. mii de ani. Vestea se r ă spIndeş te si ajunge pin ă la 255 . eI sose şte noaptea şt atac ă doua zi. El ţ ine toat ă ziva armata preg ă tită ide lupt5. Afranius a voit s ă -i impiedice din dar.şi rnaseaz ă solda(n pe un deal. Nici und din solda ţ ii ucidă Cln@Y8î vor nu va 1i nevoie nu va scă pa. La sfir şitul zilei.d ă uga ţ E la aceasta trupele usoare spaniffle. iar in spatele liniei de b ă taie pe care aliniaz ă spre duşman restul armaei sap ă sanţ pe care Afranius nici nu-1 b ă nuieşte. el indic ă la trei ţ egiu. Pfn ă seara.La o deOrtare de dou . A doua zi .

ocu0 url mamelon şi se Int ă resc acoto. şint ilrfite la vreo cinci sau şase leghe de tab ă r ă _ Dou ă sau trei sute de soldati trec rfr. ]a Villa Sacra. Fundul şi pă rlile princlpale ale acestor b ă rci erau . sub comanda Lui Decirrius Brutus. se construie ş te un pod care se ridică in dou ă zile. Belş ugul reintr ă 1n tab ă r ă pe arnindou'ă p ă rtile. Gne a spus c ă Cezar a plerdut? Prea 5-31_1 gr ă bit cei din Roma.Roma. DulA ce a trecut le&nea. lat ă -i acum dulgherI. s1nt hic ă rcate pe c ă rute cuplate. Apoi sose ş te un convoi cu provizii şi bagaje.fficute din Jemn restul din nuiele acoperite piele. de Roma. 1n tirnp cc ci impiedic ă aproperea du ş manulul de capul de pod. lumea face coad ă . 1n acela ş1 firnp. Dup ă trece rtu1 Segre caN. care porneşte in galop şi-1 surprblde pe inamic la furaj. şi eci mal mul ţ î care au F ă cut un pas şpre Pornpei revin acurn ş i fac doi paş i spre Cezar. Afranius este salvatord lumW Se trimit lui Pornpel mesageri senatori care pin ă acurn ezitaser ă se decid. ca ► alerie din Calia.aleria. este irecut ă legiune. Cczar porunce şte soldatilor s ă facă mici harci. ca acelea pe care ie-a v ă zut SoIdalfi Cezar sk3t buni la toate.l . Nurnai c ă in bate acestea nu Ş -a (inut searna de gernul şi de energia )ul Cezar. din 256 . ş i cu oescort ă de ş ase mil de oarneni de toate fclurile: arca şi din Rouergue. La casa tui Afranius. apol intr-o noapte. Nâ amintiO de cete dou ă'sprezece galere pe care Cezar a poruncit s ă se construlasc ă la Artes? blocheaz ă portul Marsitia. ca s ă -i copleşească pe lucră tori cu să ge ţ i. trece in lberla ş i in Grecia. pentru c ă se construk ş te din ambehe pă'r ţ [ iar du şmanul nu este in apropiere. Inire th-np sose şte tab ă r ă vestea unei victor}i navale. Dar Domltlus a tnarrnat ş aptesprezoce galere. copii de scnatorl şi de cavaleri. Apoi. in stir ş it. şi trec de partea lui.

odat ă ag ă taU. galera du ş tnan ă putea să se socotease ă prins ă . ş i le aluag ă pe celelalte in port. Marele dezavaniaj al fiatei Cui Cezar era c ă . repezi. din PirIneL Pin ă Dotnitius. vasele du ş manului.carc ă bă rcile cu arca ş i şi cu oameni de la raunte. dalmatteal. c ă rora stă pinul le promsese libertalea. Lupla Fu tuag ă şi crlacen ă : muntenif f ă ceau toate t ă rile din lume. Gind4i-v ă la tiroiezi. Este aclev ă rat c ă . ti cucer[ sau ti 5culunciă nou ă galere. Soldaffl lui Cezar să reau pe deasupra. le sf ă rtrnau rarnele. l ă ră discutie. erau conduse de piLa ţ i prkeputi ş l manevrate de cei mai burn rnalinari din turne_ Ete evitau ciocnirea Cezar. ci satdati care nu cuno ş teau nici rn ă car cele mai simple notiuni rnarin ă re ş ti. PLJO7= 257 . din Auvergne. locuitorii efin Huesca (Osea) şi din intruniră si hol ă dră' să triratiă Calahorra (Calagurris) 17. ]uptau corp la corp fortau echipajul du şman s ă se arurwe Inares Armata tui Cezar sfir şi prin a face un adev ă rat rn ă cel In dndu[ armalel du ş mane.care unsprezece acoperite. De data aceasta. munterni oarnenii aceia aspri. ca aiste p ă s ă ri de mare. din cInd in aind s cite o galer ă de a lui Cezar ag ă (a cite o galer ă du ş man ă . Se :1'n. ins ă. ILiptau ca nj şte erol. de partea armatei lui Cezars intre timp. albanezis la cei din Caucaz. victeria nu mai iu o problern ă : ea ră rnase. muntenit stnt soldati excetentI. construil ă din lemn verde. in schirnb.4. Atunct avea loc o luplă adevă rat ă şi dintr-o parte şi din alta_ Muntenii foceeni. . sclavii lui Darnitius. 0 parte din garnizoan ă este trabarcel ă pe galere. acestea atac ă cele dou ă sprezece galere ale lui Cezar s ancorate aproape de insu!a urde este ast ă z-L LazaretuL Din fericire. greoafele gatcre ale pluteau de-a lungui lor ş i s in trecere. ahi ş nuitr i s ă urce ş i să coboare inegalit ă tiIe scoartei p ă rnintului — pretutindeni. era nurnai chestfure de timp. Folosnd un vint favarabil. care se oteriser ă voluniari Să fac ă asechul. se roteau in juruI acestara. era greaae ş i se mi şca cu cu mai difIcil cu c'it a manevrau nu ni ş te rnarinari. tott rivalizau in vitejie cu soldalii lui Cezar. pe cele dou ă sprezece galere ale lui Cezar erau irnharcafr i de elit ă şi Incereati. plus vreo cincisprezece b ă rci.

avaler•a. in timpul acesta. apa era destui de se ă zrut ă ca poat ă irece c. In care se rev ă rsă riut a ş a fel incit.rto) l ă cur ă si ei la ret. E) puse s ă se sape ni şte şanturi largi de cite trezed de Ficioare flecare. Se !ntimpt ă ceva si mai gray• coliort ă recrutat ă la Tortosa şi eare servea sub comanda Lui Afranivs. Or. apoi cinci leghe de coborIt. Tns ă infanteria 1ui Cezar Incepu s ă murmure. Arranius si PetreivstMeleseră că aveau de-a face nu numai cu toat ă arrnata lui Cezar. v ă zind c ă pod este o trecere prea tngustă pentru rnanevreLe la care se gZndea. asta tocmai cInd se afiase c ă PompeŢ pă ră sise ş i nici n-avea de gi.tea rnaf bine. Cezar lans ă cavakria asupra Nirneni nu se putea gindi s ă -] urrneze cu infacteria: erau de urcat cind teghe pin ă Ia pod. Dap. ş i atunck incepu s ă strige spre ofiterii s ă i: 258 . lincă rcate pe animale povar ă .o delegalie la Cezar pentru a-i solicita Exemplul este contagios. ea vedea retragerea du şrnanului. h ă rtviala dintre ar[ergarda acestuia arrnata 1ui Cezar. Astfel. cinci mari ora şese gă seau aliant ă cu Cezar. El te ceru furaie si griu. Flind de alianta dintre tocuitorii din orasul s ă u şi Cezar. locuitorii din Tortosa. Vă zind că inarnicul se retrage. De pe dealurile care m ă rgineau riuL. De atune[ se putu observa cu u şurinti.5 cum e Iesne de inieles. oricit de mare era apa. mornentul in care cei doi locotenenti af lui Pompei efectuau aceast ă retragere.nd s ă pă r ă seasea Dyrracffiurn. din Tarragona (Taraco) şi chn Bareelona (Vare. Cezar.ezit area i şi uimirea du ş rnanului. gata s ă r ă spund ă la toate nevolle lui. se hot ă ri să creeze un vad. pe eare ei ae gr ă bir ă S le trimit ă . p ă ră s[ tab ă ra locotenentuluf lui Pompei şi trecu in tab ă ra du şrnanului acestuia. Vă zInd ateast ă situatie. V ă z'ind ce l ă ceau vecinii lor. nu Ins ă infanteria. riul sc ă'zu eu rnaf multe picioare. dar şi cu cele dnci ora şe aliate el t asa c ă se hotă riră se retrag ă dineolo Ebru. dusmanui ar fi fost departe. Cezar îi ptimi curn nu se pu.

pe ş i cavaleria. Itunea . SoLdatii duş rinan recunose intenta« Sofda ţă lui Cezar incep s ă diseute cu solda ţ ii lui Pompei. la asigurarea care li 5e d ă . se imbr ă lfş eaz ă .i lui Pompe[ conduc 259• . Cezar Face ocol peste cimp. s ă ridice 'tn jurul ior dou ă de circumvala ţ iun[. la gd. 1n discu ţ iile lor se arnestec ă ş i ofi ţerti inferiori. Atunci. rnka ştini. nu vietirne. Atunci se dezi ă ntui a tupt ă teribilă . ei n-ar mal fi fost v i a ţ â. g ă seşte p ă zită . isi strtng rntinHe. c ăr inc ă de rnuit ă vrerne. f ă r ă să un sEngur Gill care ruseser ă lua ţ i curent furS saIva ţ i de eavaleria eare forma lantuL Ajuns pe cel ă lat tnal. Soida(li lui Cezar Inteleg c ă duşmanui este in rnina tor. singurul drum pe unde se putea irece din provncia Lerida ifl provincia Saragossa. Din clipa aceea. Toat ă arrnata treeu. dac ă ar fi voit Cezar. o s ă unde a treut trecern• tot a şa de bine şi noi. care din partea lui 11 astepta nimic mai muit dect să riste eeva pe Înerecterea lui în noroc. dac ă a trecut cavakria.1 exte•mine dintr•o ră . tnfometeze. a şez ă o linie c ă l ă reţi ln sus şf jos de vad. Oarnenii tui Powei recunosc datoreaz ă via ţa lui Cezar. dea•1uri si rrtun ţ . escaladeaz ă care soldatii sIni sili ţ i lase armele.. trebuie prieteni. Cezar I şi organiz ă' trupa trei eoloane ş i porni in urm ă rirea . şi se arunc ă cel tn aceast ă ap ă inghe ţat ă .ş i tirlă cuvintul pe care ş i 1-au da Sc mu4umeş te ineonjoare.armatei iui Pornpei. fu adev ă rat ă eursă eu obstacoLe pentru a vedea dne ajunge primul la trec ă toarea muntilor. sâ treac ă unul d'te unul rnergind 4n mîini. Cezar. trirnit eenturionii fa Cezar. Intreab ă dacă se pot increde tn cuvintui lui si. avtnd apa pin ă. Pentru a sfirsi cu el. l ăs ă in tab ă r ă pe cei mai siabi o legtune. şi s ă -si r&a apof arrnele Cind Afran[us ajungela tree ă toare. Ar putea distrugă .incepe s ă cread ă că s-a f ă cut pacca. dar ii las ă să tr ă laseă . riu. cezarienii si pornpeienii se arriestec ă unii cu aJ ţ ii. Atunci. Dar Cezar se tnduloseaz ă de atIţ ia viteji care vor trebui s ă rnoară ca să . vor s ă .Spune(i-i lui Cezar s ă lase s ă trecein. Solda ţ.

ii h ă r ţ uieşte cavaleria. iar soldalii lui Cezar fac acela şt 11JCFLI cu SOlda(Ei tai Pompei. se deelar ă trivtn ş t ş i-1 implor ă pe Cezar s ă nu abuzeze de vietoria pe eare a ob(inut-o_ Cezar iart ă toat ă iumea. aceea de a p ă r ă si provinca şi de a coneedia trupele. Pentru a urgenta invoiala. pin cl cu viată ournai pe care trisu şi soldatii lui Pompet li aseund şi ii lasa' apot să fug'a in timpul nop ţ ii. Cezar âi i'neol ţe şte intr-0 poziţ te Trebuiau s ă lupte. de acest m ă cel. Cînd. se arriestee ă 1n discu ţ ie Imediatl Imediat! strig ă ei din toate p ă rtik. Ins ă Cezar urrri ă re şte. MIncindu-şi caii eurn mincat eatirti. Va avea tot aliati in tab ă ra du şman ă . tot ee a avut de valoare şi a pierclut 260 . Printr-o rni şcare abtlâ. cer să se Inceap ă tratative. niet Afranius. Totuşt. li strinv pe solda ţ ii lui Pornpei ş i..solda(it lui cezar rn corturtle lor. Gezar va pl ă d el solda ţ ilor lui Pompei soldele r ă rnase restante. s ă ia din tab ă ra sa. şi se pun in . Ti trimile in tab ă ra lui Afranius. a lUi CeZZr. SC:3. tut Arranius şi lut Petrehis nu le mat r ă rnIne deeit şă ealeuleze cite zile le rnai r ă rnIn ptn ă s ă moar ă de loarne. soldat sau oft ţ er. f. la rindul să u. nu impune du ş manitor deelt o Singur ă condiţ te. deodat ă aflInd ce se petreee. Cezar. nu pot merge mai departe« Ei hot ă r ă sc sâ se rntoarcă la Lerida. niet Petrelus. rnarş . eele din urrn ă . Apoi Ingă duie nedrui om. Se poart ă discu ţ i asupra datei cind s ă se concedieze armata_ Atunei. ş i•i rn ăcel ă resc. le m ă ntneă . Atrantus ş i Petreius adun ă o gard ă spaniol ă de eare srit siguri s ead asupra soldalilor romant eare se afl ă in tabă ra Ior. ei se int ă rese_ Cezar ineercuie şte eu unul din aeeie teribile ş an ţ uri cu eare legtunile sale s-au obisnfflt s ă br ă zdeze p ă rnIntul.b` ă să le fae ă ntei un r ău m ă car să -i amenin ţ e. apoi pornese rnai departe. ii inforneteoz ă cu c ă l ă retE Ei uetd vitele de povar pe eare nu le mai pot br ă ni. LocotenenW preler ă un asediu uneî b ă tă iii.

. inclusiv pe Hercu1e. la Cadix. pentru c ă Cezar este mai generos deelt i s-a cerut s ă La s ă u.timpul campaniei_ Pe soldaţ fi s Cezar li va desp ăgubi. ET trimite o scrisoare. in ora ş nu se rriînea deeti orz stricat şi mei alterat. 1n care ara t ă că este gata s ă se predea. iar unora chiar mai mull decit ix cer. LIX Pe acest Lepidus il vorn mai eT forma. 1n timpul acesta. ţ a că reia plinsese ru cincisprezece ani rnai inainte. timpul absentei sale şi Ea propunerea lui Lepidus. c ă ru[a i se r ă pise tezaurtil. v ă zindu-se singur in fa ţ a unei armate de trei nri mai puternice decIt a sa.r. ora§ele tri care vrea s ă intre i şi porţ ile in ra ţ a lui. una (lintre Jegiuni iG p ă ră se şte. ajunge pe mare la Tarragona. mai al doilea triumvirat. regă seş te aceea ş i statuie in fa. g ă seste aeole delega ţ ii mai rnultor ora şe spaniole. El cere s ă i se predea ni şte sume de bani. in Marsilia bintLUa ciuma şi toarrietea. ş i acolc. frripreun ă cu Antonlus ş i Octavianus. a mun1tiflor. iar o m ► re parte din zidurile foarte zdrunefnate amenin ţ a s ă se dă rtme. Cezar merge in intirnpinarea lui pin ă la Corcloba. provincia pe care o cornand ă se r ă scoal ă Trnpotriva sa. pe navele lui Varo. desp ă gubeşte cet ăţenii pentru pierderile suferite şi pentru contribu ţ ille care le-au rost rripuse. Deattref. Cezar se imbarc ă . Vor avea toat ă înerederea Ceza. la Cadix. le acord ă deputatilor acestora tot ce-i cer. Dup ă terminarea r ă lboiului din Spania. 261 . Aicj ati ă c ă la Porna. a suraelor de bani care se g ă sesc tri ea. Dornitius Inţ elese c ă era vremea s ă p ă ră seasc ă Marsa. că d altki MarsilLa 1-ar fi p ă r ă sit ea pe el. Dirt mornentul acela. se indreapt ă pe uscat spre Narbonne si de la Norbonne spre Marsilia. pentru c ă nu realizase nimic pin ă la vfrsta ofrid Alexandru cucerise lumea. se discut ă nirnic: voci1e solda ţ ilor acoper ă vociTe ş eMor.velor. Varo. a fost nurnit dictator. gindeste s ă ineeap ă ş i el tratativele cu Cezar. primeste din ml[rdle sale o situa ţ ie a provincieL. Unul din lurnu r1 se pr ă buşise. a na. desp ă gubeste pe toli.

Marsilia ceru 1nclurare. impreun ă cu a1 s5i. care. nurniduI. ma şinile. Curion ii confiscase regatul. sacrifică dou5 din cele trej corh'bi[ eu a ireia. Curion Incepea prin a-1 tnfringe pe Varus ş i pe aiutor. nesinchisindu-se citu şi cle pulin de nedrept ălile pe care aceş tia le1ndurau. reu ş i să se aprople de el. care era prieten. pentru c ă tat51 s ă u se tat ă l lui legase odinioar ă cu o prietenie deosebit ă Pompei. Quintillus Varus. Curion este Incereuit şi timpul luptei. r ă mos la Rorna. Antonius. cu putini1oameni care 11 rnai r ă m ă seser ă . sHrşit. l ăsase dou ă [egiuni 1n Sleilia ş1 luase el cinci sute cle eai Ş 1 cloti ă leg[uni. Dornitius. trattnd cu asprime pe cei care veneau s ă i se plin0. Apoj p1ec ă la Rorna. din uLtimul râ zboi din Spania cum trebuizi. El t$1 petrecuse tirnpul orgii ş i SYL arnorurl i fă cinduse. Atunci. o ach s tb scrupuloillate pe cea contractat5 fat ă de Ceiar. corupind [erneile 1ibere. l ă sau h ă tu ţ 1 oriunde nu sc afla Cezar cli ei. vasele. ş1•1 invit5 s ă se saiveze. in timpul tribunatului s5u. Dar Curion r ă spunse: Curn crez1 tu c-as putea da ochii cu Cezar dup ă ce am fugit? ş i aruncIndu-se.inarrrA trei ie şi pe ovreme urit ă . 51 ln al rind pentru c ă .şi pl'ă tea greti datorine. Era vremea s ă ajungă acolo: iui Cezar . 262 . procedat cu Cezar_ Cezar eeru 55 i se predea arrneie. MarsitiezU ş t1au. banil strinşi. promitindu-ic ă -i va deschde drum ş i-1 vo proteja retragerea. str ă b ă tu flota lui Decimus Brutus. care st ă pinea Afrka pentru Pornpei. Acesta til ura pe Curion pentru dou ă rnotive: fntii. că zu ue[s. şi ierU ora şul. Pe de alt5 porie. care 11 venise insă Juba vine cu nurnizii trt ajutorui celor doi pompeieni. tnelie1ase o cu Juba. asemeni locoterien ţ ilor lui Napoleon. Curion irecuse din Sicilia Africa. din consideratie pentru marna S3 Phocea. irt locuL unde lupla era mai aprig ă . nu f ă cuse s ă -i crease ă st ă p!nului popularitalea. Curion. scrie insuporiabil cet ă tenilor clin cauza len&.

nu cred e din vina mea: e din cauza dusmanflori care fug din fala noastră . la intoarcerea sa la Roma. spuse el. S ă fie uci şi aceşti cloisprezece oarneni. Ascult ă dar o m ă sur ă mentinu pe Antonius in cornanda pe care o detinea. to ţ i. implorindu-lpe Cezar cu rntnile l'rnpreunate. dar sInt vinovat. s!:111Se Cezar. ră spunser ă toti intr-un glas. de ce te afli printre ce[ dest[nali s ă moară ? 263 . ani s ă fiu teribiL Nu-I vreil pe Gezar. arnenintau pe pretori lor. Dae ă durează atit de mult.ii[or s ă i. — Este adev ă rat. spuse el. v-ati plins de lungimea r ă zboiului. reelarrfind cinci rnine pe care Cezar i le promisese ta Brindisi. de comun acord. cind m ă vedeti angajat in r ă zboj. alrtgeti clintre sut ă dolu ăzeci de oameni. Rebelii il credeau pe Cezar Inc ă Ia Marsilia sau in Spa Ria.Asa că . Trecind prin Piacenza. va fi decirn. c ă vinevat? spuse Cezar.„ voi fii conoastell Fur ă scosi din front o sul ă dou ă zeci de oameni. E aclev ă ral. Intrebati-f pe carnarazii mei. Cezar le porunci s ă se aseze in linie. v-a ţ i pronuntat pentru r ă zboi. c ă flcepur ă s ă se vaite şi 55 se roage. Cezar primi nunieroa şe plingeri impatriva locotenentu3ui s ă n < ins5 el consider ă in timp de ră zboI se puteau acotda unele Ilcen ţe genera. care a provocat aceast ă revolt ă . 'in loe de a fi inteleg ă tor ş i tiberal. Legiunea a noua. Una dintre TegkiniLe sale se revoitase. eu nu-[ cunosc pe vinovatf. pretorii C'ZUF genunchi. v-ati imbog ă lit sub eomanda mea. chntre ei se adres ă lui Cezar.Bfne. ca in trecut.a rindul Ivr. acurn. I. Dosprezece oameni Iesir ă in fat ă . el proced ă la o execu ţ ie eare il afectase ioarte muit. apoi il ehern'a' pe pretor: — Nurn ă r ă de dou ă ori pin ă la zece. etrid v ă aflati in Gaiia. spuse el. si ptn ă atunci fiecare al zeeelea orn s ă Fac ă clot pa ş i in !ala ' froniului. Intr-o zi fost vorba dac ă pornim sau nu acesi r ă zboi.at ă ! Abia termin ă Cezar aceste cuvinte. — Atunei. v ă gindi ţ i sa rn ă prră s(il Daca este a ş a.ptatc. in mijlocul lor ap ă ru Cezar Soldati. spuse el. Vreau s ă' rnor. 31 veti avea pe Petreius. E1 ascult ă un mornent si reflect ă : . pe neaşte. vinovat? il tntreb ă Cezar.

1 s ă u. . ludulgent cu du ş rnanii. Cez. Cezar a considerat c ă irebue s ă fie sever cu ai pe care trebuia s ă -î paStreze. spuse Cezar. se alese con.su I Impreun ă Serviii115 Isauricus. Cererea aceasta era datorat -a faptului e ă pe piM ă nu se mai g ă seau niei bani.Aşa intreb ă Cezar — Asa e! r ă spunser ă cei unsprezece condamna ţ i. pe eare nu-. pe care vota s ă -i ciOge de partea lUi. se exilase de la sine. si. Inapoiat la Roma.ş i cedezebunurile ia preturile pe care acestea le aveau Inainte de r ă zboiull civil şi s ă scad ă capital iJobinzile pl ă tUe.ş i intoarse privir[le spre Orient.Atunci. Piso ii d ă di. credit. Prima tui grij ă a fost s ă -i recheme pe Astfef se inapotara la Rorna toti eet eare mai rârnâseserâ exhati Inc ă din tlrnpul lui Sylia.— tin dusman m-a denur4at pe nedrept. iar acesta. el nu o pâstrii deelt unsprezece zile. Cezar f ă eu zitele noastre: un mie faihnent. un asemenea sfat era foarte prudent. Apoi. LX Sfatul pe care Isauricus inl d ă duse Iui Cezar fusese de a merge drept impotriva Pompei.ar se g ă st in fata marelui rnoristru al razboatelor eivile: anularea datorilor.1 exila.hae. treet in front st moară in locul ffii3 Cel care te-a denun ţ at pe nedrept. ţ ncerce inc ă' In aciev ă ri pentru un om care nu s-ar fi putut Inerede 1n geniu. Debitotii eercau sus ş i tar tabukte noz. cum făcea ezzar. cum şe spune in Informat. un sfect de faIiment. dup ă p ă rerea sa. alte euvinte. Numerarul. — Cine e du ş manul acela? Condamnatk4 Ei spuse numele. 264 . priveş te dictatura. este un proseris care riu se intoarce eu u ş urint ă . adic ă falimentul. compromis. ti d ă duse un foarte bun sfat. el primi din partea Senatului confirmarea tîilului de efictator.erit: el voia ca Cezar s ă trimit ă soli du şmanului s ă u dat ă o intelegere ru acesta. Cei deisprezece revoltati fur ă ucisi. Ceea se execut ă . . debitorH fur ă autoriz4 sa. CopLti celor morti tn exii fura repusi in posesia bunurtior lor paterne. duse Onerelut s ă u un sfat Dirnpotriv ă . care.

prin Lentulus. fiul regelui Cotyso.ri ► ing"a' Spania. care Isi sacril[case ura. cornandati de Arlobarsan -. fie de 265 . Pornpei dispunea de o flot ă imensă pe -care o adunase din Ciclade. de la Atena. rormat ă din veteranl carc se stabiliscr ă in Crecia. din Cilicia. cinci sute venind din Capadochia. ultimele douâ fuseser5 ricficate In Asia. sase sute ven[nd din Galatia. comancla ţi de b ă trfnul Dejotarus. s ă supun ă Marsitia.Tot timpul pe care Cezar tl folosse ca s ă r. din Pont. l ă sati de Gabinius ca gard ă regeluj Pto]emeu Auletu] ş i aduse de Pompei cel Ti'n ă r. una veche. Ciudat ă orb4re din partea unor oameni inteligen ţi care I] consderau pe Pompei Pcdria. trei rnii de arca şi din Can dia ş i dou ă cohorte de aruneatori eu prastla. să in ă bu şe rebeliunre. alcă liMe riecare din cite saSC 6Ute c)e avea paisprezece rffli de oarneni că l ă ri: şapte mii apailinind florb cavaleritor romarfi. pun ordine irr interesele debitorilor si ate creditorilor 'in limpul Intoarcerii.boa[ele civile ale luî SyHa — pin Brulus. cinci. S ă ară tă m acurn de ce rerle dispunea Pornpei. opt sute de oameni pe care recrutase acesta fie cu banii s ă i. din Corru. pe care Crassus I] gă sise construftid un oras. in afar ă de acestea dou ă . tot timpur acesta fusese folosit de Pornpd ca s ă -si string'a' o arrnat uri[as -a Venise la el ş i Cato si Cicero. cumandati de Saral. sub comanda lui Rascypolis. cinci sute venind din Tracia.sute de gali şi de germani. pe al dirui tan ucisese cu brutaHtate — am amintll acest eveniment cind arn vorffit si Marcus de r ă z. lara s'4 mai num ă r ă m brigantinele si bastimentele LI ŞO2FC. din Siria. ş i alU trei sute cornanda ţi de Castor de fluT lul DonlIas dou ă sute venind din Macedonia. si pentru a se completa golurile se r ă cuseră recrut ă d in Tessalia ş i Tn Beotia. sapte mii adusi de aliati. s ă linisteasc Ron-ia rn treacM. din Sictlia. in Acha[a ş i 1n Epir Se rnai asteptau dou ă pe care Scipio trebuia s ă le aclucă din Siria. Dyrrachjurn. o alta din Caudja din Macedonia. Pin ă si Marcus Brutus. din Bitinia. in sfîrsit. c-are se numea Geam ă na pentru câ era compasa din dou. pentru patrie. din Fenicia şi din Egipl: cinci sute de nave de r ă zboi. ceea ce dovedeste sInt Intotdeauna dou ă patrii Intr-o na ţiune• Patria poporului -si Patria aristocraUei. venise la Pompei. romane: cinci Pornpei avea in subordine nou care trecuser ă impreun ă cu el din Italia la.â legiuni.

sau aruncind suli ţa nu nurnal cu inclerninare.Se st ă pinea rnarea cu o liot ă . Este . Mareus Brulus şi şchiop. Cicero. lmpă r ţ ită in ş ase esea. Mareeilus şi Poiripordus — pe eca. Alimente aveau piri peste eap: grinare aveau Asia.vea.ş i sabia dIn teac ă şi reb ă gInd-o in teac ă . tnarrnat. Tessalia şi Macedonia. de pare ă permanenW el insusi ar fi avut dou ă zeei si einei de ani avea cincizeci si opt — ikea acelea şi exerei ţ ii ca solda ţii. Or„ pentru acestia era apnterrEicâ Sncurajare vad ă pe generalut lor. inc ă leelnd. era comandantul general.dre. sco ţindu. Orientul era ţ elul Invingă torului lui Mitridate. incapabilui dar viteazul. la o distant ă pe care tffierii nu reu şeau să o realizeze. eu toate c ă fă ceau c!orturt ca s ă fje şi ei ca Pornpei. spunea eL. Candia Cyrene. ş i observali câ koate acestea se pe(receau in prezen ţ a a patru sau cînei reg[ din Orient şi a celor mai ilustri oament din Occident: Cato. b ă trInu} Tedius Sextius care.adevrat e ă l`ntreagă aceast ă armat ă . avea mare nevoie sâ iie disciplinat ă . Tessalia. Grecia a Tă cut pentru el I elort. a. nu se dueea lips ă ! Rorna A. Regi poppare erau Pompei. cea mai rnare parte din ei area şi eă rati.nd exereitii pe jos. f ă ct. EgiptuL. in sp-ecial din Trada.pe propriet ă ttle tat ă lut să u sau a1e 1ui. dar. De bani. Pompei eel Tin ă r cornanda escadra din Egipt. dou ă sule venind din Comagena. 266 .Bibulus. de şi era sexagenar p ă r ă sise Roma. Lelius şi Triasius ^ pe cea din Asia.0 Uzile publicani[or de satrapilor din Orient. din Rhodos. Dar lueru pe eare il e ăuta cel mai mult era nu fie ataeat inainte de primvar ă Atunci era noiembrie. in sitrsit. ea s ă o reg ă sease ă 5n tab ă ra lui Pornpel. sia v ă Dornnului. mat ales de galii acela ai că ror str ă'inu şi asediaser ă' templul de la Delphi. dar şi cu tor ţă . ale ă tuit ă din elemente atit de diferite. trimi ş i de Antiohus. Libon si Octavius — pe cea din Iiiria ş i din Ahaia. restul ale ă tuit din voluntari sau toernifi diferite ţă ri. ş i Pompel conta e ă Rorna era cu el. Bibulus. ginerele lui Cato. la vrsta lui. Apni. Ea se temea de Cezar şi de r ina a tui de barbar]. Cassius — pe cea din Stria. dup ă eum am v ă zut. ca să ajung ă la acest rezultat. Pornpei avusese la &spoziie un an intreg.cestui an Î ş i instruise trupele in permanent ă act ►Mate.

jar pe solda ţ i ii trimise s ă . voi lupta acolo unde trni vefi spune. atenienii reintrar ă ifl Atena şi o reconstruir ă . şi toţ i.in ceea ce m ă aceast ă grav ă criză prin care trece patria. mai Frurnoas ă ş i mai mindr ă .şi int ă reasc ă dictatura.El considera că ar ri putut s ă -ş i stabileasc ă de p-e acum taberele pentru Strinse senatorii şi cavalerij. la ţtiolen ţă ? Ornui care s-a i ă cut odios in prin rapacitate.tri au abandonat orasul. curn nu fusese niciodat ă . crede ţ E c ă si-ar ace scrupule ca s ă bage mtna in pungile cet ă tenilor . dragoste pent ru bani. intr-un singur glas. dup ă toate probabi. că patria era acolo unde erau ei. A ş a am făcut si ceital ţ i romani. dup ă imortalIzarea Salarninei. il prociamar ă imperator cerur ă s ă le fie 5e1' suprem. n-ar 'intreptinde nirnic pe o asemenea vreme C2 S& vhi ă. cuno şţ in ţă irt tacttca militar ă . Ioi ce le cer este. in nurnele patriei. Atunici Pompei le mui(umi ş i fe spuse că . ' Dup ă aceste cuvinte. apoi s-au retras la Ardea. intrucii Ternistocle se ternea ca zidurile cet ă tii ş i casele s ă constituie pentru LIn popor ceea ce se nume ş te Ora ş ul. ca si Ternistocie. []iria..ş i petreac ă farna irt Macedonia ş t Tessalia. spuse el. ş i voi lupta ca soldat sau c ă pitan. zgircenie. cic. ş i 11 vorn 1ZgOni pe Cezar din Roma? Cki. curaj persona[. in arnfnlirea acestor dou ă evenimente dup ă modelul lor. iar Carnii ş i ei socottr ă . ş i in adev ă r. tot ce cer zeilor este s ă contribui ceva la r ă zbunarea patriei. oprit de timpul r ă u si de rnarea agitara'. isloria ne inva ţă că aternenii ş i-au p ă rast odinioar ă orasuf Ior pentru a rezista mai bine trt la ţ a inamfcului şi s ă . câ va r ă mine la Rorna ca s ă .. dac ă recunosc c ă arn cit de cit pricepere ln lupt ă . Cezar. ordon ă oliţ eritor de mare sa' pă zzască trecerea cu str ă srAcie. cum a bă gat mtna prive şte. cind galii au invadat Italia. dup ă InvMgerea tul Xerxes. St ă pini si cet ăţ eni. curind dup ă aceea.u1.şi apere mai bine libertatea. ş i dacă ar vrea s ă ş i aduca aminie c ă ri-am iost niciodat ă tnvins. Ins ă . Prin urrnare. credefi voi c ă' ar Face dacâ ar teş i inving ă tor? Credefi că cel care ridică arrne]e i'mpotriva patriei va renunta la cruzime.. Pompei t ă cu. p ă rinţ it nos. am p ă r ă sit şi noi 1tatia pentru a venf afci unde ne g ă sim acum. Dar tn timp ce Pornpet #inea discursul acesta armatei 267 . vistieria public ă ? .lit ă fiie.

s ş că dern asupra înt tocmaj etrid se a şteapt ă mai putin. doar cu deu ăzeci şi cincj sau treizeci de mil de carnenl.Q au Juat asemenea re eu toat ă convingerea. Cezar. ş i s ă ne urcă rn pe prjrnele cor ă bjI pe care le VOTT1 g ă si. prolitind de care pe du şman iî linişteşte. murmurind: — PIn ă unde vrea ornul acesta s ă ne ducă . nu vorn mai duce lips ă de nimic.Să plec ă rn ţ Opt zile mai •ă ră alimente. servitorij. nimic nu poate s ă ne impiedice de a ne continua r ă zbolui şi singurnt lucru indispensabil 5uccesulul este rapidItatea. şl. nici incetineala camarazilor no ştri. Aş a sint de - p ă rere să ne aici slugile. Pe aceş tia nimic nu poate să -i opreasc ă : nicI ljpsa cle alimente. nici lipsa de ma ş ini. ne va mai a ş a după el? Cind nsă pun ă cap ă t eforturilor 26. curaju ţ va num ă rui ţ . printre toate porturile fiind p ă zite de osrnenii Jui Pompei. A şadar. nurnaj s ă fie destule. f ă r ă materia] şi fă r ă allmenle. e liber s ă -I abandoneze pe Cezar r ă spunsul: Un singur strig ă t . R ă rnin alimentele. dup ă o oprjre doar de vreo unsprezeee zile la Rorna.grijorati. saJe.ne nu vrea s ă rişte norocul al ă turi de Cezar. nu exist ă nicl jarn ă. niej turtun ă .8 . pentru laptul c ă sintern maT putini. traversaser ă Rorna ca balt ă obişnuit ă . sosise singur Ja Brindisj.1i Pompei se g ăsesc de toate din plin: dup ă ce-I vom izgoni pe Pornpei din tab ă ră .ş i partiza ► ilor să i. s ă vă in. a ţi venit cu mjne ca s ă facei lucruri mari. strIngftid vreo dou ă zecf de Jrnii de oameni. debarc ă Intr-un loc pustju — ling ă Appolonia — pe plaj â . Venea cu dou ă zeci şi cinci de mil de eameni ca s ă asedieze n sută cincizeci de miil Si totu ş i. bagajele. Galia transalpin ă . trecind prin mijlocul Emensei flote comandate de Bibulus. le spunea . pornIser ă pe Vja Appla ş i se indreptaser ă' spre Brindisi. nu-j a ş a? Ei bine.Camarazi. pentru cei 1 . f ă r ă maş ini de r ă zboi. ci. 1n tab ă ra 11. str ă b ă tuser ă Narbonnais. f ă ră sâ mai a ştepte trupele c ă rora le dă duse la Cezar se Irnbarcă pe vreo cincizecI de vase pe care propuse s ă le trimit ă inapoiea să aducă restuî de vreo dou ă zeci de mii de oameni ş i. pornite de pe malurile Segre. Acum. Lumea va fi a noastr ăţ minte lucru: c ă noi s/ntern cet ă teni şi că avem de-a facecu sclavi. ca s ă ne duc ă pe s'intern aici şi.

de La Manzanares la Voiga? Dar cind veteranif lu ă Cezar ajunser ă la Briaffisi şi v ă zură că Cezar plecase f ă ră ei. la unelc genii.211-e trebuia ucisCczarf sc ă p ă din nqiinilegardienflor ş i fugi ffin ora ş inainte de a f ă fost atins m ă ear. Vă zindu-ne rânile . V ă zîndu-se futeala cu care mergem.1 stntem ni ş te mizerabili câ ne-arn tr ă dat gener al curn I i se spuse c ă cele cincizecf de COTbii care I-au transportat pe Cezar Greela s impreun ă cu oam. ş i paloşele au nevoie de s ă reziste.noastre? 0 fi crez:ind c ă avern picioare de otel ş i trupurf de fier ea s ă ne duc ă pin ă la cel ă iall cap ă l al p ă rnintuluf. descurajal. 11 travers ă 269 . cl ă tirifnd din cap la indernnurfle şefilor. era supersiAlos. nenoroei ţ ij aceştfa se asczau pe marginea drumului.are Napofeon ii Impingea de la Nil la Dun ă re. Nu se pare c ă auziti plinsetele veteranifor pe c. de la est la vest. superstitia nu este sl ă biciune. nu c ă noi platoşele. Taurul C.i. suporta oboself peste puterile ornene ş ti.Ite. urrnau s ă vină ia ş i pe ei.. de la nord Ia sud. Cezar jurase s ă nu le mai ascu. intlfnind iaz. s-ar zice fugitri de duş man.ş i aduc ă arninte c ă cornanda niste oarneni rnuritori c ă nu putem zeu ar obosf dac ă ar face ce facern noi.enii Iui. in mornentul dnd se pregă tea sâ piece din Rorna l ă cu un sacrificiu Fortunci.. credea totu ş i prevest[ri. dar ş i o presinuţ ire. 011. destulf ş i. urrn ă rkn. se intoarser ă spre şefă i plingi`nd de — E gre şeala voasiră c ă n-arn piecat cu elf Ar if trebuit s ă ne pe drurn 1n loc s ă ne l ă saf să ne odihnirn ca ni ş te la şă şi leneş i. apoi. Destul! Cezar. Cezar trebufe s ă . c[ orgolfu. din Or[ent in Occident? Ş i fieral ş i se toce ş te pr[n loviturile pc care le dă şi pe care fe prirne ş te_ platoşele. se a şezarâ pe plaj ă ca să vad ă mai repede ivirea la orizont a pinzelor albe pecare le doreau. paloşele ca s ă nu se toceasc ă . ca toji oarnenii rnari. LXI Ceea ce d ă duse aceast ă rnare incredere 1n Cezar fusese mai intli gentul s ă u. Deş i cfnd 1f anuntaser ă rnoartea.

Sint rr. sau. lac intins care te desparte de Pornpet. acesta. După cltva timp. iing ă Cesareea. eu sarcin ă de a spune primului barcagiu pe eare I-ar fi IntUnit c ă Cezar voia s ă trfrnit ă un mcsager In Italia şi trebuie s ă -i asigure un Loc acestui mcsager In prima barc ă gata de plecare spre Brindisi. cineea 5n Palestlna. a trcia in Cirenalca. Oarnenitor ca Cezar nu le ptace s ă a ştepte. mai curind. ast ă zi se numeşte Polina. a şasea in lIng ă v ă rsarca riului Aous.z ă Pontui Euxin: ast ă zi se numeş te Sizeboli. Rezultatui acestui mic ră zboi a lost o mare b ă tă lie 1n eare se observ ă că pompeienii Iuseser ă In firnpul. din Roma se imp ă r ţ iră In dou ă tabere. unii cezarierd ş i ai ţii pompeeni. in slir ş it. pe eare garnizoana pornpeianâ nici nu incercase m ăcar s ă o apere. erau atund rnai multe Appolonii. a doua in TracIa. pairia filozolului Diogene.Ş tepi_ae restul armatei. nevoie de vase. ast ă zi Vuissa. Gaikr. inspre sud-vest de Salonic. Atunci incere ă una din acele actiuni nebune şti ea Ţe i-au reu ş it de atItea ori in. am nevoie de nameni. la intratea goffui pe eare il formea. si care ast ă zi se nume ş te Arznut. Cezar se atia in aceasta din urrn ă . ş i Incepur ă un mic r ă zhoi pietre. spurrea el.Ce poate s ă Insernne asta? Intreb ă Cezar pe ghicitorL — Iat ă ce vrea s ă Insemne: eş ti pierdut dac ă r ă rrEii Frt Roma dae ă nu tra ► ersez1 chiar acum marea. El trimjse trei sdavi pe malu I rlutui AOUIS. Dac ă n-ar fi g ă sit nici o barc ă preg ă tită pentru 270 . situat ă pe malui la nord de Cyrene. a patra tn insula Creta. c ă reia ri servea ca port: ast ă zi se nurne ş te Marza-Susa. Prima In Macedonia. v ă zind că nu mai vin. Ins ă rcininclu-I pe Antonius s ă -i aduc ă restul armatei. care nu rnai venea. zi de la plecare se ră spindi vestea in tot ora şui. se bot ă ri s ă -i caute chiar el. Chiat din a doua. $e mai numea ş i Eleutera. care se aFla doar la vreo dou ă mile dep ă rtare. Cezar se g ă sea in Appolonia. Acoler 2. e ă ci trecInd partea cealali ă a m ă rd te a şteapt ă victoria norocuL Cezar plecă . Mai intli trlmise mesageri la Brindisi cu ordin de a spune soldatilor s ă se Irnbarce imediat ş i să nu crute vasele.ai multe orase eu acest nume.

veni un mornent in care toate eforturile deveniră Un val sfkim ă ar patrcinul. ingrozit. se duse singur pîn ă la malul rIului şi. s ă fa pasageri ar fi vrut. Dar. sau nu-i Ing ă duta s ă Inainteze de6t cu foarte mare greutate. Intre tirnp l ă e_indu-se ziu ă .ş i haina. apoi. anunlndu-t pe Cezar c ă totui era preg ă tit pentru accea ş i sear ă . Cezar gr ă bi plecarea cit putu mai mult: era important să se profite intunerieul noptii pentru a trece neobservat printre fiota pompeian ă .plecare. Oh! Norod Noroc ţ murrnur ă Cezar. In stieşit. minat ă de vint şi de valufl. riscau s ă fie prin ş i de inarnic. cu atit trimisui lui Cezar ar fi putut mai bine s ă treac ă neobservat. Dup ă mai putM de o or ă . ii p ă r ă si in Umpul mesei. sdavii revenir ă . in afar ă de trimisul lul Cezar. scJavii trebuiau s ă inehirieze una ş i s ă -I autorizeze pe patron ca. parunci visIa şilor să pornească in susul Atuncf. ei reu ş fr ă să treacă barajuJ C3re se formase gura Dar. se finbr ă c ă castom de sctav. pe m ă sur ă ce se apropiau de vă rsare. imposibfl sâ se rnai poat ă st ă pini barca. ti spuse patronului. — Am sosit! Eu sint mesagerul l ui Cezar. Cezar 3 ş 1 invit ă arnieft Ia cin.. Patronot îl prirra in barc ă. reunindu. tot ca la Ravena. m ă pă r ă seş tl? Apoi porunci s ă se pun ă barea pe rtu şi. odat ă pe rnare. uncle mal a ş teptau ş apte sau opt pasageri.ş puterile. valuri din ce ce mai înalte nă v ă leau intre cele două maluri ale farrnnd un fel de flux care impiedica barca s ă inainteze. pentro c ă avea s ă revin curind.reagiului ş i visiaş ilar. a ş a cum f ă eose la Ravena. Gratie vtsletor şi curentuiuL totul merse bine eit limp s-a plutil pe riu ln jos. c ă ci !I transporti pe Cezar şi narocul Aceast ă dezv ă lure d ă du curaj ba. crnd se preg ă tea s ă plece la Rorna. ea fu aruncat ă pe Plaj ă . 2jutonil 271 . spunTridu-le s ă nu se ingrijeasc ă de el. c ă ci cu elt erau rnai rnulti pasagerri. Cezar se ridic ă ş i. recunoselnd barca dup ă inclicatiile date. intrtnd ta cort. desf ă cinclu. spuse co v inteIe istorice tuf! — Ni te teme.

st ă pinit de aceast ă 272 . o v ăzu acoperU ă de sf ă rTm ă turile flotei lui Pornpe. care bot ă rfse să -1 zdrobeasc ă pr[n orice rni. — Cezar. vintul Isi schimb ă ffirectia ş i irK-epu s ă hat ă dinspre sud spre norcl-est. Unul dintre ei fu trnputernicit s'a' vorbeasc ă 1n nurnele lor. se hot ă ri s ă profite de tulburarea care trebuia s ă se Fi produs in arrriata naval.re. se adun ă r ă in grab ă in jurul lui. dintr-o dat ă . altii dezaprobau trulr ă zneata. se incirept ă spre Appollonia. Linia care linea marea si bloca portul iu sl ă rimată in ciocniTe. spuse el.us puternice int ă rituri s[ vesti bune. Antonius si vasele sale trecur ă . Pfn ă atunct. . Ceea ce Îl Impiedica pe Antonius s ă iasâ din Brindis era vIgilenţa Bibulus. Antonius Ist orienta repede pinzele si. plutInd de-a lungul coastei.fideau portu! Brindisi. rnai pu ţin de o jurn ă tate cle otâ slră b ă tu cele citeva rnile care SI desp ă lleau de tab ă r ă . Bihulus muri iar comanda rn ă rii fu dat ă 3ui Libon. indernnat de o ingrqorare jignitoare? Este adev ă rat c ă sintern rnai pu ţ in nunlero ş i decit dusrnanul. el atac ă direct vaseLe care ind . Profitind de aceast ă ocazie.j10c. vecin cu portul Dyrrachlum. ce ţ i-au f ă cut pe care nurneal c ă ţ i-al pierdut speran(a de a ţ nvinge impreun ă cu te duci s ă -i ca. aflind de aceast ă moarte. dar oare nu contai tu pe noi ctnel irebuia s ă lupt ă rn impotriva gaIllor? Cezar.u ţ l pe cei absen ţ i. vintu1 de sud i! tnnpinse pe dusrnan in fundul vasele tui Este adev ă rat c ă acelasi vInt tnarepta Antonius spre sttncile de care aveau s ă Inttrzie s ă se sf ă rirne: ajunseser ă atit de aproape Incit Antonius si oarnenii s ă i 5e credeau plerdu ţ i cind. l ă cu nurnero ş i prizonleri. Din fericire. Se aflase de plecarea Jui si il credeau pierdut. Navele lui transportau dou ă zed de mii de pedestrasi opt sute de cai.vIntului care o impingea spre interior si a visielor care tnfr?nau curentul. doar rniracal il salvase pe Cezar_ Parnpei. Unii curajul. şî ajunse in tabă ra lui Cezar un presbigiu dublu acela de ad. insă flota lui Libon se regrup ă si pornt tn urm ă rirea lui. arrnala ta Î ţ i cere s ă -i redai i'ncrederea pe care rnerit ă s ă o piard ă . neupâ portul Lissus. Antonius. inapoierea lui f u o adev ă rat ă s ă rb ă toa. şi in tirnp Gabinius fă cea u ► ocol pe uscal.

ţ ia intret ă iat ă . Însă . Ochii lurrdi intregi erau a ţ intitt asupra acestui punci din Epir. Toţ i cei care se aflar ă' pe et că zură 1n ap ă se inecară .. I ui Martus? italla va fi cople şită de proscriptiile lui Pomper? Roma va beneficia de clemen ţa lui Cezar? Nu sint un creator de teorit._ «Ce-o SP TntImpIe cu not?» Oecidentul.psus. d ă du lupta suprern ă. am spus-o. Cezar t ă să iri pace. Asta. adic ă rn ă reţ ia trecutulut. cind podul se pr ă bu ş i.Antonius şi a celor dou ăzeci de mit de oarneri.idee. care v ăzu cei doi solda ţi In ap ă. Pompei se retr ă sese la Asparagos. nordul ş i sudul se intrebau. dup ă cum nu exista nict sudul. in care Pompei i şi instalase ogarnizoan ă. adică forta vittorului. ccup ă in i•ecere ora şul partenientlor. ni se permit .. prtvea respira ţ ia t ă iată . trimise doi oarneni să sondeze adIncimea vadului. in lumea inireagă . iar a treia zi. Problerria. cei care apucaser ă' să treacă . era urm ă toarea: Avea s ă triurnfe oare atIstocra ţia cu ajutorui elevuiui lui Sylia? Sau va triumfa poporui Cll ajutorul nepotului . Galia. era pentru Cezar: Ortentul. redus ă' la ternienii s ă i cei mai simpli. se aruncă in riu după atac ă ş i-i uctse_ Porrepei se hotă rt să arunce un pod peste ap ă . Podul tu construit. Unul din soldatii lui Cezar. S ă lat ă -ne ajunş i la ulfirna b ă tă lie. era penkru Pornpei . ă nu extsta. Egiptul. socotind c ă ta un moment dat avea s ă -'t atace pe cei care ar fi trecut. Spania. LXI I Dup ă sosirea lui. Siria. ling ă Dyrrachium Cezar i1 urmă rt. g ă stndu-se fa ţă in fa ţ 'a' cu rivalul s ă u. fură uci şi ptn ă ia cel din urrn ă de solda ţ H lui Cezar. nu sint un e ă ută tor tle aluzit: in telege deet a ş ieptarea gzneral ă . Orientul ş i Occidentul. fn drum rTut A. Porripei privi acest dubiu eveniment ca un semn ră u ş i se retrase. Dar nu fu nevoie 6' facă rrici un efort: abia apucaser ă s ă treac ă podul vreo dou ă sau trei sute de oarneni.. Cezar se hot ă rI să Inceapă ofensiva.> ne oprirn un mornent in fata evenimen telor asupra că rora lumea intreag ă i ş i indreptase cu resptra. Ahica. Grecia. Nordulins 1 8. A. Ouerms 273 .

Cezar. Cereeta şii se intoarser ă tn cursut rioplii. searna c ă Cezar era prevenit. Pompei r ă mase in tab ă r ă . ricurajindu-i. 274 . adică de a-i t ă ia aprovizionarea cu alimente ş i muniţ it. Porripet a creiut. pufm propice pentru agricultur ă : grlul iipsea pretutindeni. in ora şul partenienilor. Cezar a ş tept ă o parte ş i. a treia zi. Cezar era izolat ş i redus numai ia resursele locale_ EI nu putea aduce alirnente din Orient. irnpuse toate ora şele la dă ri Sn natur'ă trimise dup ă griu )8 Lissus. l ă cind acest mare ocol. a şa cum crezuse şi Afranius ş i Petrejus pe malul riuluî Segre. Pompei. de la in ă Wimea.Dup ă cum spuneam. Porripei I ş i instal ă tab ă ra pe o stinc ă dorninind rnarea şi ia ad ă postul e ă reia se ana de port in eare i şi strinse vasele: cu eie se aproviziona alimente din Asia şi din alte puncte supuse in Orient. ş i nu putea aduce nici din Occident. Pompel ordori ă să se ridiee tab ă ra chiar atunci şi se indrept ă spre ora ş . gr ăbind plecarea şi explicind importanta unei mi şc ă ri rapide. Apoi coneepu alt plan. venea s ă se plaseze intre Pompei şi Dyrrachium. gă sindu-se b-1 fala ]ui Porripe i ii oteri lupta. Cezar. e ă din lips ă de alimente Cezar se retrage. Pe poted inguste. El trimise cercetaş i pe urmele lui şi a ş tept ă . 1:)r-ripatriy. V ă zEridu-1 e ă face ocol atit de mare. v ă zInd c ă Pornpei reiuza i ş i retrase trupeie in tab ă r ă . spunind c ă Cezar nu b ă tea in retragere. el porni pe drurnul spre Dyrraehiurn. Intentia lui era de a-1 izola pe Pompei de acea tocalitate. şi tn toaie cet ă lile ş i eastelele din apropiere. Dar se g ă sea intr-o ţar ă de munte. care presirntise aceast ă manevr ă . Dealtfel. mergea pe jos in truntea soldatilor. A treia zi. de care era separat cele cinci sute de cor ă bii ale tui Pompei. cind se cră pă de zim ă . pe drumul cel mai scurt. Ceea ce li se Intimplase in Spania lui Afran(us ş i Petreius. neaeordhict dectt popasuri scurte. treetnd obstacole- le eel dintli. Ei trirnise curieri ca s ă cumpere din Epir. numai e ă el avea asupra avans de o or ă . observind totul ca uri vultur. ei c ă. care nu-I apari r inea. periculoase. se v ă zură in ace]a ş i limp şi zidurile eet ă til Dyrrachiurn ş i sotda ţ il lui Pornpel. Speriat de cele dou ă prevestiri de eare am vorbit. asemeni eelor pe C31re ie urmase 1n Spanin.

asedlind o armat ă de peste optzeci mii de oameni. eJp ă' ştea eaii ca Intrun PO TC.ş i continue lini ş tit aceast ă mune ă . pentru oricine altul 1n afar ă de Cezar şi pentru orice SOldati til afad de soldati lui Cezar. Stornacurile din nord ŞI din apus. care amortizau loviturjle. ce flota aproviiwna din 6I ş ug cu grki. ceea ce nu era dispus s ă fac ă . dup ă cum nu putea nici să irnpiediee luer ă rihe lut Gezar deca ataeindul. dep ă rkindu-le. ce-ar fi gindit lurnea despre accast ă noutate care se r ă spindi.sta muntilor aL c ă ror virf era oeupat de Pornpei. Aş a flind. despre el? Poţripei refuz ă lupta şi Cezar 11 asediaz ă l opt zile. care forrnau un circuit pe o lungirne de aproape patru Tn interJorul acestor patru leghe. erau aserrteriG cil. carne ş i Cezar tras ă Iinic de sa şe leghe 1ungime si construi treizeei ş i şase de Forturit Cum este de la sine Inteles. dar soIdatii lui Cezar. ar ii p ă rut utt vis. 275 . spanioli sau germani. vin. El leg ă aceste forturi fntre ele prin ş an ţ uri şi iinii de comunicalle. Pompei trimiLea i'mpotriva lui Cczar lupt ă tori cu pra ştla sau arcaşi. De cum tl vedea c ă oeup ă vreo nouli In ă ltime. care dispunea de toate din abunderul ă . arunca asupra Lor cavaLeria Eui u şcar ă şi le pr ă da.C111-11vala I lor pe care le trasase 1n Galia_ Pcntru c ă Pompei nu voia niei s ă p ă r ă sească coasta. A ş a ceva ii era u şor. Era un plan gigantic care. pe Pompei. avinel de dou ă ori mai mul!i oameni decit adversarul s ă u. ş i armata. ca s ă dis[oce. nu-i mai r ă minea decit s ă ocupe cit mai muit p ă mint. trupele lut Cezar. vedea de departe apropindli-Sa convoaiele. Era un spectaeol eiudat s ă vezi aceast ă armat ă fipsit ă de toate ş i num ă rind doac patruzeel de rnii de oameni. erau ingenio ş i ca. ni ş te francezi moderni. din piele sau 4:Un pinz ă tIgbelit ă . nici sâ se indepkteze de Dyrrachiurn.slincli pe care se afla. Luer ă toril l şi fă cuseră c ăş ti din pisl ă. Dac ă ar reu ş it. şi fiind mai bine inzestrat cu eavalerie decIt Cezar. Porripej pe Cezar să . et construi dou ă spreze forturi pe crea. Pompei ecnstrui şi dou ă zeci şt patru de forturi. Ş L de unde ar fi. adle ă şl oraş ul. Cezar se hotarl s ă asedieze in acela ş i timp ş i Dyrrachium şi. itr cea mai mare parte gali.

V ă da ţ i binc seama c ă Intreaga armat ă asta arn uitat s ă v-o spurt — care. d ă dea un fel de pfine . Cato şi Cicero se ala. cu Vaierius. ba chIar şi iarb ă in loc de ptine. lui Cato. mai clegrab ă mincă ra coaj'ă de copac decil s ă . aceast ă speran ţă .se ascand ă plinea pe care o aruncau solda ţ ii lur Cezar. crezuse c ă i se prornite fiec ă rui orn cinci miî de sester ţ i ş i Inelul 276 . Pompdi ş i acum.lotu şi nevoie de hran ă . Inmuiat ă Iapte. ş i cu toale c ă nu aveau prea mult ă nici din aceasta. In schimb. LXIII S ă vedem ce se petrece la Rama. se rnnInc ă orz. Se g ă seş te ln Plutarh lista acestor glurne. vad ă cu ce fel de harbari avea de-a face ş i cu ce animale s ă lbatice va trebui s ă lupte Intr-o zi.ţ i d ă m drumui ţ Pornpei poruncise sâ. si legurnele. El decret ă c ă nici un ora ş uu va fi pl ă dat. Apoi. Cicero! Ar fi Bietul Cato± De ce n-avea el spiritul avut rriai pu ţ in ă inim ă . nu l ă sa să treac ă nici o zi f ă r ă să -1 improa şte pe Pompei ca vreunul din acele cuvinte biciuitoare pe care ş tia să le spun ă.' d ă rcin ă care. solda ţil Iui Cezar aruncau acest fel de piine peste int ă riturile lui Pempei. ş l curn la un momeat dat ajunse s ă lipseasc ă şi orzul. cu FeLul lui batjocoritor. chiar dac ar fi fost cucerit prin asalt: c ă un soldat roman nu va IL ucis dup ă incetarea luptel. Impiedidnclui pe ciebitori s ă fie declara ţ i cornpLet Cezar nu mullumise toat ă lumea. cInd esti in rnTinile noastre. aştept ă . pentru a 1e ar ă ta acestora cu ce ştiau să se hr ă neasc'a' clu ş manil lor. care il urmase. pentru ca tinerimea spilcuit ă din Rorna. care sub CiRiSITUJI s ă u ascundea • orn curnsecade şi care nu avea o lire potrivit ă pentru un ră zboi civil. cei care fuseser ă in Sardinia.. kisă . Cicero. strigau de la un fort la aLtul: — Ahl In slir ş it te avern in mina.0 in Dyrrachiurn vedeau de acolo tot ul. pl ă cea s ă glurneasc ă in asemenea momente nenerocite. La gestul pe care tl f ăcuw Cezar intinzlnd rnina pe care purta inelul si r ă sfirind cele cinci degete. susţ inute de Cezar. greu de in ţ eles pentru noi. legurne. descoperir ă o 1.

alta. care a fost excius dbi Senat de eenzor din eauza imorallit ăţ ii.area sa istorie. a şadar. c5 armata aceasta tretea prin rnornente de nernuflumire: a ţ i v5zui c ă o legiune se revoltase la Piacenza ş i o alta pe Via Appia. odată ajuns in fa ţa duşmanului. Rdzi5oitd Jugurta.nca iarb ă in toe de piine. Curion Cassius. in einej e5rţ i. au venit in eredeau gata mas5 tn tab5ra ta.de eavaler. numit proconsulgi Nurnidiei. se arune ă de neeaz 1n parlidul elemocra lie al lui Clodittst el unul din principalii agen ţ i ai tulbur5rilor eare au dus Ia moartea şefulur 3k1. el.ad5 c5 Fae numai aluziI: vair toate revolu ţ ille seam ă n ă intre că au eineizeei de ani Înaintea erei noastre. de pe pe_ Salustiuf Luer5rîle sale au fost: 1. mai ttrziu.ulae nozw.rt se ere. eare a venIt in tab ă ra aeestuia dup5 Antonius. v ă daţ i seama. intr ă ril acestuia durri Ut ă lia de Ia Pharsalus. M. 3. la Înapoîerea din Africa. ca s ă r. ornul eare. zic. Lin2 scrisă Rorna. surprins tn oonversa ţ ie eriminal ă . el. pregă tea s ă m5ninee senar ţă de copac Iapte ş i lu. inett se va face moralist şi istorie Yn frumaasa lui vil5 ineonjurat ă de gră dini imense. se va inapoia atit bogat. fie câ se chearn ă Rulius sau Babeuf. eare a fost corespondentut şi persoana de ineredere a lui Cezar la Rorna. eare. s5 ce speria Roma 1n vrernea clnd Cezar era st ăptnul ei? pe serlitorul din Arffiterne. care te le dai Republiea pe mtna lor.a 1:ierdut şi nu cunoa ştem din ea dectt cteva tragmente: 2. singu rul dar pe care 11 primise armata fusese dou5 rni[ de sester ţ i pentru fiecare om. eurn spun englezii. Rilzbolui fui Catiiirta. euprinzind toate evenimenteie petrecute la Rorna de Catilina.pta. amenin ţ ind jaful pe cet ăţenii 277 . eu Fausta. erau debitorii insolvabili eare se refugiaser ă in tabă ra lui Cezar ca s ă fugă de condarrinare s5 a ş tepte tab. so ţia lui Milo. armata se rnai plingea. este vorba de aceea şi teorie. sau c uo mie opt sute de ani dup ă aceea: acelea şi interese nasc aceia ş i oameni şi. el. 41 Dou ă ajunui Scrisori politice adresate Cezar. ce-i scrie lui Cezar: «Oarrieni pingkit( de depravare şi de erbne. Vre ţ i să ş titi ee sper[a Rorna? şl observaU c ă dau date preei:se. Cei Ca re se pl'ingeau erau eei din ş leabia lui Catilina şi a luî Clodius. dup ă' moartea lui Juba. Vreli. ea la moartea iui Sylla pIn ă la Conspira ţ a s . Or. rriî. el. Insă .

daeă euvIntu. te conj ur n dragă' Cleero. să fac promisiuni impotriva propriei tale persoa. ei fi scria lui Cicero: «1n nurnele tuturor celor care sint dragi. ci şi cu moartea.. sau dac ă urmezi partida proteoni ă . să te uneşti in fuga lor Cu Cei a că rQr n ai sus(i. ş i odat ă cu moartea. ii spunea odată unui elient al s ă u prea servil. Nu spus nimic int-impl ă tor.1 meu şi al excelentulut t ău ginere 41. dac ă nu vrei s ă ne distrugi ultimele noastre speran ţe.riut o. pentru 2 nu apare suspect. cu tot ee se poate a ş tepta de ni§te oameni corup ţ i.1 vreo trecere la line. fapt. Unul din ace ş ti oameni de care vorbe ş te Salustiu era pretorul Caelius i al că rui nurne parcă 1-am mai pomenii. in n umele coOlor t'a'i. insearnn.ă s ă procedezi l'n mod necugetat. spune_ m ăcar o dat ă nu. şi care era Intotdeauna de p ă rerea Jut: Hai. eit de şi ce oameni au abandonat eauza ta pentru a trece de partea lui Pompei. Dar cind au v ă zut eă nu-i seuteşti de plata datoriilor. daar putini dintre ei s-au considerat mai j'n siguran ţă in tab ă ra ta decit in Roma.nevinovati. dup ă plecarea I Cezar in Grecia. voind prea mult să laei pa rte dîn pariida celor buni. cu care minca impreun ă . Coel ius d ă du seama c ă partida Cezar era partida c ă m ă tarilor. E1 conta foarte muit pe tabut4e novae. un om de spirit — oamenii de au adesea multe datorit aceia eare. cart ă rel înver ş unat. dac ă nu vrei să tulburk vieţ iles te implor. pentru farnilia ta. să nu te piarzi şl să' te comprornqi prin vreo fapt ă neeugelat ă. Să infrun ţ i.. dar nu numai cu jalut. pe omul. aprilie 705. eind e vietorios. ginde ş te-te ai lnlirziat prea mult s'a te pronur4i.ne. nu m ă pune fri situa ţia de a urf a repudia un partid al că rui triumf trebuia s ă ne sal ► eze. mariori imt sint zeii şi oamenii. nu te•arn sf ă kult nidodat ă in rnod superfieial. Să nu ajungi să nu mai faci parte dln ea! A şteaptă m ă car evenimentele clin Spania: Spania e a noastr ă cum o pune Cezar - 278. atIt de mult se temeau de ereditoriC Dar este de naerezut. Ai grij ă . care te-a menajai atunci eind sUa ţ ia ta era şev ă Uoare. ca să fiu eel pulin o dat ă de alt ă p ă rere! Or. . Jur pe prietenia noastr ă ! Dacă ai vreo oarecare ateetiune pentru mine. ş i au a les tab ă ra acestu ia ca un az5l inviolaba pentru debitori:b. pentru b ăiatul t ă u. c ă nu le dai pe mtn ă cet ă tenii ca pe ni ş te du ş rnani s au p ă ră sit tolui.

Nu cunosc trupete voastre. ca Appius Claudius. at ă -1 prevestInd c ă Ce_zar il va bate pe Porripel. Am atras de partea voastr ă pin ă şi ealicimea eare ne era atit de devotat ă . if-o spun eu. — ceea ee nul irnpiedică s ă l dedare r ă zboi lui Cezar. nicE de loarne. Mai intii pune s ă i se aseze scaunul s ă u al ă turi rie 279 . Da. şi chiar şi eeea ce se nurne ş te poporut. Curion. ş i dae ă ei pierd Spania. ţ La Roma. ce faceli? Vrei s ă da ţ i tupta? Aveţ i grij ă . lupt ă pentru Cezar şi se intoarce la Roma impreun cu Celar. tn 1 Cle de a autoriza [alimentul toatal. ŞI oarnenii. imprean ă eu voi! De-ar fi fost ş i Curion din partida asta. ce te rnel r ă rnine?» ş i Coelius se duce in Spania.piciorui aeolo. Cezar nu autoriz ă decit un faijrnent modest.8 de 0 parte afeel[unea. ordinele. de nu v ă cla(i seama. dar de felul rneusint razbun ă tor dac ă sInt tratat cu tic ă loşie. Dar nu pe a şa ceva coniase Coelius. Voi. un an mai tirzki. Adio!) Vă spunearn c ă acest Coeljus era un orn de ş tept. in rnartte 706. spunerni. te rog. dar rnai hine mort deeft s ă ai a face cu oarnenii ace ş Ua Dae ă nu ne›-arn terne de represaht dinpartea voastr ă .. ii scrie lui eicero: ‹cl:»fl dragul meu Cicere.1 un al doilea Cato_ Dormi(i. şi centeazA pe labuicte navae pe care le va institui Cezar dar nici 11 porneneal ă ! Coellus este In şelat 1n a ş tept ă rile sale. a c ă rui prietente rn-a antrenet 1n aceast ă eauz ă detestabil ă . kii dan searna. Avetj r ă bdare. cu Cezart De ee n-am rners şi Cu la Pompei. este cel mai puternie dintre du ş manii voş tri. allt era r ă zbun ă tor. am s'a' v ă fac s ă fiti victorio ş [ diar impotriva voastr ă : vreau s ă f 11. de mult n-arn rr/ai fi fost aici. fn afar ă de c4itn2 că nWari. totut este de-a[ lui Pompoi. p. De aceea. Deodat ă se afl ă in tab ă ra lu Cezar c ă arnicul Coelius i ş i face de eap 12 Rorna. eit ne expunemi dt de slaW sfritern? tn rnornentul de !alii nu sint en[mat de niti un interes. aco10. dar afe lui Cezar ştiu să se Irat ă ş i nu se tem nici de [rig. După ce prezisese c ă Cezar avea s ă cucerease ă Spania. pe d. de dou ă zeei şi einci la sut ă .e alt ă parte ura rn-au [ ăeut s ă -rffl plerd caput_ Nu eă rn-aş Indoi de justetea casze( noastre. de ce n-am venit ş i eu cu vcd ta Formies 'in loe s ă rn ă fi dus in Sparga.

Caelius strig ă sus ş i tare eă se va duce ia Cezar s ă p[Ing ă . strigă vivat: lumea Se adu in Forurri. se produce emofte. iş i face rap-ortul. f ă r ă dobind ă . iat ă ce inventeaz ă : cit timp va dura r ă zboittl. Catus Trebonius„ care avea misiunea s ă facă dreplate cet ălentlar. care inehisese acolo cu o legiune. dar ei nu ş tiau. de pretarul Quintus Pedius.estc extiat la Marsilia ş i m ă n'inc ă rindunici de marel Milo strihIge vreo sut ă de oarnent ş i in Italia. Nimic: poporul nu mi şcă . Dar consulut Servillus Isaurieus. Este ucis de o piatr ă aruncat ă el. niment nu se mi şoă . ş i totu ş i. iut Coeitus ii trebuie o r ă scoal ă . in speralla de a provoca rebetiune. In aScliFIS. peste zidul ora ş ului. Atunci. trimite o ş taret ă la cerindu•i s ă fac ă o diversinne in Italia cu nemui ţ umilti pe care putea a. Coeflus propune un edict prin eare s ă se permită debitorflor s ă • ş i achite cialoffile in ş ase rate. se Intilne ş te cu el ş i iat ă -i pe arrtIndoi bă tind drurnurile de tarâ ş i anulInd c ă ac ţ ioneaz ă 1n numete lui Porripet ş i posecl ă In acest sens scrisori pe eare le-a adus Bibulus. 280 . Arnindui anueră anularea datoritior.scaunul celuilalt pretor. Coeltus.durta. ehiria şit nu vor Yi obtigati s ă pl ă teasc ă Ahl pentrii asta. apot anuntă că va primi pitngerile debitorLer Impotriva hot ă rirtIer date de arbitri ş i a ordonantelor lui Cezar. Nirneni nu se prezint ă s ă se pling ă . Insa ţit de citiva gladiatori CafiC ii mai r ă min de la jocurile saie. că zi-nd pe sc ă rt. Notati c ă Bibulus murise. dar. Mflo elibereaz ă citiva selavi ş i asediază' un oraş clin Calabria.— V ă aminti ţ i de Milo. Trebonius este dat jos de pe seaunui să u de judecat ă ş t. iar Caelius este dat afar ă din Senat. sparge capul. timpul acestei emotii. Ce lace Coelius? Reriun ţ primul să u ediet şt proclarn ă aite dou ă . lictorit il dau jos. curnse spunea pe atunci. Coeltus vrea să se adreseze poporului ş i Se urcă la tribun ă . Cansolul IntervIne. se opune la aceast ă măsur ă . pe care Cezar 1-a l'ă sat in urnia lui la Roma.

281 . ucisese doi soldali ai Pornpei. f ă ră Tridoal ă . El plerdu dou ă triii de oameni. dar aş a fie pe deplin satisf ăcut. Poropei ţarrrirea să ocupe un munte sduat dincoio de puterea de b ă taie a s ă geţ hler să -si stabjeasc ă aeo[o o parte din solda ţ iior lui Cezar trupe.— Un oareeare Minutius prirrhise in seutull s'au SUb' dotizekei de şă ge ţ i. El atac ă pe cezarieni prin trei punete. una din Dyrrachturn. care fusese pretor in Asla. face ta fei. unul dintre c ă ră rell. iar garn[zoana cfin Dyrrachium. apa'Aind un rort asupra druia se nâpustiser ă solda ţ U tui Pompei. si odat ă eu ei rzrneri ţ a lor. Pe ce] de al doilea it einsti sj-I recompens ă in alt fel.. de ş i eu nehbt scos. care. finI lui LUCLUS Vaiertus.— Arn povestit eum acest viteaz. nu-1 găse ş te destut de eloevent sau i se pare e prea probx„ i ş i Infige spada En ei. pref ăcinduse se pred ă . c ă rora le ofer hani ca şă p ă r ă sease ă partida Cezar şi sa treac ă de partea lui Pompei. raportar ă c' numaL in fOft gă siser ă trejzeci de rnii de s ă geţ i.Acolo. Pernp& fu respîns peste tot. Nurna scutul eenturionului Seaeva fusese strâpuns de dou ă sute treizeci de s ă geţ i. tsi pierdură dte un ochi ş i. Cezar pkrdu doar dou ă zed de oameni si captur ă sase stindarde_ PairL1 centuriorii. un rnare num ă r de voluntari si de printre eare Valerixts Flarrus. iar corpui ii fusese str ă b ă tut in sase [oeuri. Se tupt ă deci sn sase puncte deodat ă . Aş a siir şesc MiLo ş i Coelius. e ăci se vinded de toate eele dou ă r ă ni pe care le primise. LXIV Asadar.. Cezar si eei patruzeci de mit de oa. Prin aeSiC dotiă ieşiri. cea ce va da o idee despre violenta atacului.Coellus asedie Thuriurn.meni al lui asediau pe Pornpei cei o sut ă de rnii de solda ţ i al acestuia. una din tab`Eira Pompei se hot ă ri să fac o dubl ă sa. in tirnp ce incit ă nişte c ă l ă reţ i spanicli ş i gali.

arnindor IuptInd bine irt r ă zboaie:e ob ţ inuser ă ca recompensă primele grade: plus. prin proteelia Lur Cezar. fiii unui ş ef pe nume Aibueile. Upseau ş i furajele pentru animale. rrap] şi eastraveti IrE joeuri[or pe ca. situa ţ ia luâ Pompei se Înr ă ut ăţ i5e: apa pentru oameni lipsea. riind aproape toti dIn Grecia şi din Pont.re d ă dea. 282 . ca s ă p ă strat ă numai pentru cai. spunlnd că nu )e-o d ă duse Cezar Soldaiii se plinser ă lui Cezar Cezar 3'i chestiona şi all ă nu numai c ă ce: doi nu Ie pl ă teau oamenilor soldele euvenite cl:n banfi pe eare ii primcau. il trirnise la el pe Appius Clauchus. rn:rosul cadavrelor id ă du na ş tere tab ă r ă unuj de epidernieL Se aduser 'a' turaje pe mare. EI il impiedic ă pe Scipîo s ă -i aseulte pe Claudius. se hot ă rî s ă ineeree o icşire lntimplarea il favoriz ă . Dar loate accstea nu le ajungeur AA(3nd ewnanda eâl ă rcţ itor din tara ]or.utnd. care nu sc ă pa nici an penej ca s ă ineeree o tntelegere. Intrueit Cezar cleviase toate cursurile de ap ă . Din neferleire. care in realitate nu existaser ă niciodat ă . ru şinat. Cezar ii stinta mult ş i d ă duse p ă rninturi luate de duş inan. raportau că au dat dou ă sute de oameni ş i dou ă sute de cal. aş a proast ă cum era. lar caii. al ă turi de Sciplo se gă sea faimosul Pa. oamenil nu mai aveau deelt o jurn ă tate din ra ţ la de ap ă _ şi animalele povar ă primeau cleelt frunze r ă d ă eim cle trest ţe tocate. Seipio sosi din Asia. Insă . Se ş tie eă Scipio era sorcul iui Pompei avea o rnare influen0 asupra ginerelui s ă u. d re5naser ă solda acestora. ei fuseser ă prirniti in Senat Inainte de virsta cerut ă de lege. Catirff rri ă gahl murlr a'. dar mai ş i exagerau situa ţLa oarneni]or pe eare is comandau ş i.vorinus. dar nu se putea proeura deelt orz izt toc de ov ă z. a mi cul s ă u. animaieIe de povar ă fur ă ş i de aceast ă hcan ă . nu crau ob:.Ceilalli primir ă plat ă clubl ă şi ra ţ ie duhl ă _ Intre timp. tab ă ra lui Cezar sc aflan dai cavaleri alobrogi. ş ouW cu o astfel de hran ă In cele din urrn ă . amlndoi erau viteji. acela care i1 imita pe Catu ş i oferea morcovi. de un an. Cezar. Pompei. Cţ.

sc puteau inererlein generozitarea lui Cezar. ei se mni ţ urniră să rmprumute de la prieterni lor ett mai rnulti bani. zealait ă . cu fascine ca s ă umple şan ţ urile. seara. Observa ţ iiie azestea ii jignir ă . le repro şa aceast ă deapidare. Ei se ţntoarser ă la cortui Ior„ se sf ă tuiră şi hot ă riră s ă scffirnbe partida şi să treacă de partea lui Pornpei. de care Pompei ducea lipsă in tab ă r ă . dar Si chern ă pe arnindoi la el. spre locurile unde tab ă ra lui Cezar se g ă sea mai aproape de ţă rm ş i mai departe de connandarnentul taberei. la o distan ţă de vsutâ de pasi. generaful cornandant ai eavaleriei. dar Intr-un loc şi neterrninat ă .I tele Bine inforrnat. şl trecnră la du ş man cu to ţ i cei care consim ţiser ă să -i urrneze. la nevole. 283 . iii rnustr ă in particular. ca cum ar Fi voit Să pl ă tească solda ţilor ceea ce le re ţinuser ă mod necuvend. al e ă rci ş a. Lentnius Marcellius era bolnav. apoi scoase lab ă r ă saizeci de cchorte ş i ie indrept ă . spunindu-le c ă toţ i. insă „ fie c ă nu se ivi nici un prilej favorahil. d ă du ordin s ă se imbarce mul ţ i arca şi şi infanterie usoar ă . Punctu. - Tfl [Artile neestea se gseau dou ă linii de ap ă rare a l e taberei Cezar: una in fata inarnieuflui. hot ă rir ă să -1 ueid ă pe Volusius. şi. pentru a fi mai birse prirni ţ i de aceste. gcnerazit ăţi. ş i ei mai mult ea oricare pentru c ă le f ă cuse dovada acestei. era nu nurnai rnult mai mic ă . Aşa le f ăcu o prjrnire s ă rb ă torease ă şi-i pIimb ă prin toat ă tab ă ra.Cezar consider ă nu era mornentul potrivit ca s ă facă scandal. cu banii ecestia cump ă rar ă cai. fix ă surpriza pentru a doua venirea nopUi. Apoi. adic ă vreo sut ă de oameni„ Pompei nv era obi şnuit asemenea dezert ă ri.1 pe eare Pompei se hot ă rT să -1 atace era ap ă rat de chestorul Lentulus Marcellius si de legiunea a doun. fie c ă intimpinar ă prea multe greut ă ti. de la ei punctele puternice ş i slabe ale taberei lui Cezar notă distan ţeIe la care se g ă seau corpurile gard ă unele de a. iar Fulvfus Postumusli fusese dat ca s ă -isusţ in. ii chern ă fn cortul s ă u.nţ avea adincime de cincispreze picioare meterez de zece picioare in ă ltirrie. In plus. de a lungul m ă rii.

. Prevenit prin fumul care se ridica din forturi. Antonius se apropie cohorte. semn convenit pentru cazurile de surprindere. despică urn ă rul soldatului. Dar nici Antonius. dar int ă riturile erau prea slabe si veneau prea Apol. Marceitius trimise intă rIturi. Cezar fusese gata s ă . Ca să nu fie clezonoraţ i din cauza acestei panici.lor s ă i: . To ţi fugiră. scutierul lui Cezar v ă zu pericolul si.ar si cei viteji au momentete lor de panic ă .ş i plard ă via ţa. Cezar avu dou ă' mii de mor ţ i şi vreo patru sau cinci sute de oameni Fur ă f ă cu ţ i prizerueri. dar inainte de a muri mai avu puterea s . Din fericire. — Victoria ar fi lost asUzi de partea pompeientior dac ă Pompei ar li stiul s ă invIng ă l 284 . grab ă cu deu ă Din fericire. Legiunea a noua fu atacat ă zori. romanit o puneau seama unui zeu.Pompei cunostea acurn toate aceste arn ă nunte.r c ă 1-arn predai decit cincl arn fost gata s ă mor. si Trtsă m ă celtil cel mare se s ă virsise. Seara. cht. spuse el. s ă -I dovedesti luz Ceza. El. dar alunci nurnai unui roman. işi concentr ă toate for ţ e)e asupra acestui punct. Portstindardul principal f u r ă nit de moarte. dacă Pompei s-ar fi Îndott de succesu] să u st n-ar Ei l ă sat timp cezarierdlor s ă . Ei vose s ă porneasc ă' din nou Impoirtva du şrnanulu[. predea stindardui unui că l ă reţ. dar ca să treac ă peste san ţ uri nu mai av ur ă nevoie de pod. La a•larea vestti despre acest atac. san ţurile erau pline cu mor ţ . Soida ţ it 1ui Pompei se retraser ă in ordine. soidatul ridlc ă spada Ca ]oveâsdi pe Cezar. Cezar alerg ă la rindul s ă u. — lat ă . le spuse arnici. totui ar ft fost tntrCezar credea totul pterdut adevă r pierdui. nici Cezar nu reu şk ă adune pe lugari.şi reuneasc ă eforturile. cu o lovitură de spad ă .

a bolnavi1or. f ăcuse a ş a.1. I cuprins ă de frică . Inerez ă tori noroc. unde sicimacurile germanilor si galifor ar fi gă sit din eu ce să se 1-ir ă nease.X V Cezar petrecu o noapte ingrozitoare. so ţia sa. dimpotriv ă . deci. Dac ă . sâ se ingrijease ă de tratarea ră ni ţ ilor. lki fertile. Scipio fusese trimis tn Macedonia eu dou ă iegiuni. .Arrdndoi. Cezar isi reprosa c ă venise s ă dea piept cu Pornpei pe o coast ă aridă . poate eă ar mai fi losi inc ă timp. Dar. ofere lupta Cezar s-ar fi Întors prin lliria şi ar fi venit sub zidurlie Rornel ţncepu. mai indr ă gostft ca nieicidat ă de Cornelia. aprovizionat ă de A. asemeni cu noaptea pe care trebuia s ă o fi p&Tecut NapGieon dup ă pr ă bu ş trea podului de ia Lobau. Gezar aplic ă vreociteva pedepse u şoare consci ă pe sal dati — Altă dată vetri lupta mai vitejeste. Grosul armatei nu trebuia s ă se pu. eeclase 111 atila usurint ă . Ordinui fu executat asa cum fusese dat. se prezenl ă' cu tol efectivul in fala cortului lui Cezar şi ceru să fie pedepsi t ă. Pornpei ar fi iraversat marea s. Oacă Cezar s-ar fi f ăcut că -1 urmeaz ă . le spuse eI . dar trebuie să las timp fricii voastre s ă se Solda ţ il insisiar ă s ă -si ia revansa imediat. sub ap ă rarea unei legiuni ordin de a nu se opri deeit in Appollorlia. Legfunea a nou.n ă mar ş decit pe ]a ora trei dimineat ă . bolnavii şi bagajele sâ plece iimpul noptii. 285 .a care. apoi porunci ca r ă ni(ii. •ă euseră aproape aceeasi greseal ă . nu 1-ar fi 1 ă sa.t pe Cezar s ă -i ucidă socrul şi cele dou ă ale sale. cînid armata arl ă de plecare şi de faptul c ă Cezar luase aceast ă hotă rke pentru că ea nu Iuptase bine.r fi putut muta r ă zboiul in Tessaha sau in Macedonia. unde soldaţii rnureau de foame. adev ă rat doliu in soidatilor. contrar a şteptă rilor lui Cezar. Dar. pe elnd el nu avea niei o sans ă să inforneteze armata Pompei.ar fi i`napoiat in lialia. Cezar refuz ă cu hotă rş re si rein.noi ordinu1 de pieeare la ora trei diminea Se indrepta spre vechea tab ă ră din Appolionia. mai mult ca sigur c ă Pompei.

era Se rileUr ă cinci sute de prizonferi: in eiuda legii pe care o initiase Cato şi eare spunea e ă niei un soldal rornan nu putea ti uel' ş 1n afara eimpului de b ătaie. s ă reia Spania ş i s ă reintre astfei tn st ă pinfrea eelor rnai f turnoase provineil ale imperfului. unii i şi `. nu. Ei i ş i Imp ă r(eau de pe acum rno ş tenirea iui Cezar. La rev ă rsatul zorifor. trimiseser ă ia R0:712 oarneniiisau tntendentii ca s ă Ce retin ă locufnte in apropiere de Forum. spuse Labienu. Tri a şieptare şi perttru a nu pierde timp. ne-arn luat obiceiui s ă ging ş i-i ueise de prirnull pin ă la Dup ă cum prevzuse Cezar. Pompei se f ă eu că erede c ă avea să if se aeorde gratie si 1-i Ked ă — bine.Cezar plec ă uttirnul. Cine avea fie mare pontifiee tn locui s ă u? Lentulus Spinter şi Domitjus Ahenobarbus aveau €. ci tigea. itse lut Cezar Sfria. oare Cezar nu fugea? N-ar ii fost mai birte s ă -1 ajungă să terrnine r ă zbolui printr-o a£1h3ne genera l ă ? 1-'onnpei scrise regaor. Corneba. generalilor si rnaselor ca cum ar fi fost de pe acurn Invh-igkor. solia sa. care jurase c ă rru va pune armeie jos deeit dup ă ce va fi pe fostul s ă ugeneral. sau aproape. dar Seipio era socrul lui Pornpei. de cind ne-arn desp ă rţa. b ă tlInii mei tovar ă sl. Lablenus. Degeaba pusese Cezar s ă sune trompeteie. ei o fug ă . Labienus oblinu dreptuf de a dispune de ei. impreun ă iegiuni. s ă ruinezeeavalerii rernad. din pragul e ă rora — ca sâ 286 .s. s ă p ă ră sească Orientul in rntinile barbariCor. era la Mytilene cu copliul: el iî trirnise curieri cu scrisori 1n care rSzboiul luase sfirsit. Pompei lansh cavaleria asupra ariergardei lui Cezar. mai ales marele pontificat.1repturf serloase. dar curn? abandoneze pe Scipio. Tn tabă ra lut Pompei ru o mare s ă rbă toare. Fornpei porro in urm ă rirea sa. pe eare avea s ă . Grecia ş i Asia. o anunia ceea cel privea pe oarnenfi lui Pornpei. a şa eeva nu era eu putint ă ! Dealifel. cn trompeteie in frunter— A pleca zgomot nu era o batere in retragere. increderea lor era ciudat ă .1 lase vacant. Mul ţ i Sl sfă tuiră pe Pornpei s ă treac ă !It italia. C eaar nu b ă tea in retragere. suscita ambitii.

eind il vedeau pe Pompei urrntridu-I pe Cezar pas pas. spuneau nernulturniti. tn ziva aceea n se retr ă sese tn ora ş pitnOnd ş t..Prieteni. atttia oarrieni de renume. et In mas5.in5 totul prin oboseaI5 şi negoderi. afar ă de Pornpel.ş i piard5 timpul cu intoernirea Tns ă Pornpet deetsiv ă . De ce s ă . . ă optsprezece secole mai firziu. o curte de regi şi de senatori! Dornitius Ahenobarbus nu-1 numea deen A garnern non. attlia oarneni de rang. ia Hoblenz.nvIngă Impreună. Cieero ironiza mat mull ca orleind. r ă spundeau erntgrati. — place. din Epir in iliria. armata lui se g5seau ind atitia oament thi ş trt. care pierduse Spania tusese aeuzat c5 287 . — Liste de proseri ş t. Este adev ă rat c5 ş i altit tl secondau pe Ciceto curn puteau mai 1:ne. Avea in perrnanent ă in fata ochtior eele dou ă mii de eadavre de la Dyrraebturn şt cei einel sute de prizonieri neist de Lahlenus. nu mai ajungern noi sâ ralne ă rn anul acesta smochtne de Tuseulum. spunea Favonius. ii repro ş a.ş t aeoperise eapul cu toga.0 c ă voia s5eternizeze pozitia de dietator. El vola s ă temporizeze ş t să obt. lanstndu-i irnpotriva acestor veterant? Dar Pornpei: nu era st ă ptn s ă fae5 ce vrea.. la bun? Bun pentru s ă . not nu vom proscrie pe cap. inett toti erau st5pini. numai eă acurn mai frnb ă triniser5 ş i ar fi putut fi distruş t cloar cu ş i prin ohoseară . tn serrin de doilu.spunem aş a să !i putut trage $forite pentra Funetille pe care contan s ă 1e soliette. Se r cea in tab5ra lut Pompet eeea ce se f ăeu. spunea Cicero: va ft lucru fă cut. Nurnai Cato era de aceea şt p ă rere eu el. cind se 5coară dirnineata. Domitius avea in buzunar o lege cu privtre la suspeett 1 şi un proieet de tribunal revoIutionar. ineft de multe ori Pompei dorea ca acest zefIernist necrul ă tor s ă fi trecut tab ă ra lui Cezar.ş i comprornit ă recruţ ti. adie5 regele regilor. era prea gr ă bit s ă ajungă la o b ă t5lie Ş tia cu eine avea a face şt cunoş tea de muit timp pe aceş ti oarneni neinvinsi sub arme şl obisnuili să T. .Tritoemiţt de prosert ş i. s5 vad5 in jurui lut.

o vinduse. Cato ajunse astfel un simplu p ă zitor de bagaje« Insă . spuneau eavalerii. şi se ştie ce innueri ţă aveau presirn ţ irile asupra evenimentdor din lumea antic ă . Cato s ă se ridice şi s ă -i ceară s ă predea comanda. tn ceie tfin urm ă . se culcă şi adorrni. Prirnele zile aie retragerii fost pentru Cezar zile de ingrozitoare Fr ămintă ri. il nttmea pe Pornpei marele traficant de provincil Să sc ăpă rn intii Cezar. Avu o presimlire. Visă . Ş i Cezar se opri ctrnpia de la Pharsalus. Visa era la Rorna. după ce de la teairu. reşind din consiliul unde se fixase lupta pentru a doua zi şi Labienus. odat ă ajuns la Pharsalus. c ă poporul primea cu aplauze puternice şi că .ă tab ă ra pe o Ină l ţ irne. pe care riu i-o d ă duse vreo cornisie important ă . mergInd tn urm ă rirea lui Cezar. v bacanal ă care dură irei După cum am spus. şi pe urm ă sc ă p ă'rn nol şi de Pornpei. Totusi. Acestua ti era attt de team ă ea nu curnva. `nett. organizar ă . că soldatii s ă i. Cezar se opri. Inctt el se iwtă rt să-1 atace pe Cezar de tridat'a ce acesta s-ar iri oprit. Vestea Infringerii sale se r ă spindise şi il expunea dispreţ ului> generat: i se refuzau alimentele ş i furajele_ Situa ţ ia aceasta dur ă pin ă se ocup ă oraşul Gomphes din Tessalia. Pornpei intr ă tn cort. t:Pe atund. la teatru. datorit ă amforelor numeroase g ă site in pivniţe. Pompei i şi aşez. lit l ăsă pe acesta la Dyrracbium. LXV1 Acola avea să se botă rască soarta lurnii. tri fa ţ a taberei lui Cezar. d ă du este bei ş ug a şa m ăsur ă . efectul ironii ţor şi a oc ă ri ţ or impolriva lui Pompei ajunse atit de puternic. 288 . comandantul i şi reinnoise jură mintill solernn câ nu va l ăsa armele decit dup ă inffingerea total ă a lul Cezar. care de cinci luni aproape că mureau de loarne. dup ă invi.ngerea Cezar. Îi cuprinse din nou nesiguran ţ a..

printre spaţ iille dintre pl ă d(e de piatr ă crescuse un paimier Itng ă piedestalul statuii. observalffie si examinind din nou seniriele. tu vei r ă spande mai bine cledt mine. in templul Victoriei. el Isi scoase cununa de pe eap. La. Duenffis 289 .irripodobise pr ăz'i bogate altarui Venus Nicefora Or. Apoi. orn renurrut in arta de a prezice şi prieten intirn cu istoricul Tit Liviu. sf ă tea pe sca. A. Padova. ai să fii invingă tor. iar pr ă zile eu care Pornpet trnpodulAse altarul erau oare propriile sale pr ă zi? tulburat ă de paniel Toat ă noaptea. n puse jos şi deelar ă câ nu o va pune din ig. tab ă ra infricoşă toare. visul acesta. preutul il anun ţă e ă tn trei zile va da b ă tă lia cu duşrnanul — In arar ă de asta. unde dorrineau o 5-1 o tă cere total ă . ij spuse preotni. dat ă eşti invingă tor. trei ori santinelele se repeztser ă la arme. de dou ă . se rictiea". Dar nui nurnai cete don ă tabere sau tn jurui Ior Se produser ă La Trales. foarte soLid construit ă „ elra pavat ă cu o piatr ă foarte tare toat ă podea. vezi vreun sernn favafabn in rn ă runtaie? intreb ă Cezar. Cu pu ţin Inainte de ivirea zorilor ş iin tirnp ee se schirnba garda. putea s ă aseund ă . Zeti indic ă o rnare schirnbare.La intrebarea aceasta. un sens. se g ă sea o statuie a lui Cezar. cu totul altfel dectt sint acurn. Dac ă eş ti ai să fii ne[ericit. podeaua dimprejur. o revoluţ ie a lucrurlior stabffite. Cezar! ş i curn lurnea se indo4 de profelia lui. crezind c ă erau atacate. Cu trei rnal inante. dac ă e ş ti învins.unul s ă u augural urrn ă rea zberuI p ă să rilor E1 cunosou momentul b ă t ă liei ş i-i anunt ă pecei din jur lupta lincepuse. şi strigă : — să Învingi. de deasupra taberei Lui Cezar. Calus Cornelius. Cezar era Venus. totu şi. aj fii invins. entuziasmat.na aceasta. Cezar F ăcuse run sacrificiu pentru purificarea annatel Dup ă jertflrea prftrid vIctirne. se v ă zu ridicindu-se o lurnin ă foarte vie care se stinse ir] tirrip ce cobora peste tab ă ra lui Pornpei. . care la prima vedere p ă rea s ă nu con ţ in ă TlifTlie nefavorabil.

Neavtrid. decil o mie de c ă l ă reţ i ca s ă -i opun ă ce1or ş apte sau opt mîi dec ă l ă re ţ 1 ai Pompei.nou pe cap dacă evenimentul i-ar Fi conffrmat prezkerea. dimpetriv ă . il rugar stă ruiLor s ă nu maf aş tepte cf. dup ă cum am spus. pentru exit. iar momentui şarjei pedestra ş ii s ă reau jos. Ins ă a m spus c ă Pompei evitase ptn ă atunct angajament general. in spatele c ă l ă retilor. dac ă dusmanul ar fi ezitat. câ Coelerius avea 1n jurul Megarei ş i al Atenei cincfsprezece cotiorte gata s ă porneasc ă 1n marş şi s ă vină spre el. Pompei. n-avea dou ă zeci de mii de pedestrl. Cezar alese din rindurile infanterief u şoare pe cei mai tineri şi mai spiluteni o mie de solda ţ i. toate acestea. Intr-un singur glas. astfel c ă solda ţ i1 Pompei in toc s ă aibă a face cu CJI mie de V41MQ11i. phn tirap DontWus spusese e ă ericare senator care nu-1 urma pe Pompei merita pedeapsa cu nioartea sau cel pu ţ in şi imp ă r ţ ise judec ă torilor de pe acum trei tal'Aete: poniru mt)arle. Cu citeva zile mai Fnainte. to ţ i Solda ţH. aveau a face cu dou ă Intr-una din aceste inc ăieră ri. de la plecarea lor din Dyrrachium. şt cinci de mil_ 1 se anun ţă lui Cezar c ă in tab ă ra lui Pompei 5e producea o oarecare mi şcare şi c ă' Pompei p ă rea c ă este gata s ă dea lupta_ Cezar Işi strinse sedda ţ il. anun ţă c ă Corn1fichis. pentru amend ă. s ă inventeze vreo stratagem ă oarecare ca sâ-1 decid ă să lupte. ş i mereu tnvinseser ă armata duş man ă tn IntIlnirile pe care ]e avuseser ă . E1 Ti Intrebă dacă vciau s ă a ştepte aceste :nt ă rituri. Pompei avea patruzeci. E1 se ingrozea de inferioritatea for ţ elor sale:: n-avea decit o mie de c ă l ă reţi. In plusi ceea ce d ă dea curaj solda ţ ilor lui Cezar era ş i faptul c ă . pus in 290 . aflat la o dep ă rtare de numai dou ă zile. Gezar se preg ă tea s ă ridice tab ă ra ş i s ă -şi continue retragerea spre Scotusa. sau s ă dea singurt Atunci. Pompei avea opt mi1. el ii a şeză pe crup ă '. diminea ţ a b ă t ă liel de la Pharulus cra twt ă rit să atace. Cezar ii pusese mereu la exerciţ ii. lu ucis unul dhttre cei doi Fra ţ i alahrogi care trecuser ă tab ă ra lui Pornpei şi fuseser ă cauza infringer1i de la Dyrractdurn. ti aducea dou ă iegiuni.

ştiu c ă pritnul moment a şa ceva pare de neconceput. Au au participat la ['nvinOtorli şt Germantei. dar planul meu este foarte simplu: cu cavaleria vof inv ă lut aripa dreapt ă a arrnatei lui ş i o voi c ă s ă pi.comanda altuta şi du-te p ă zeş ti bagajele in locul lut Cato F'ornpel r ăspunsese: — Alit de plAin m ă ► preşte frica. pentru a fi v ă zut şi auzit de cil maf mu]ti. in ziva clnd Pornpet va voi s ă atac ă m. C ă el arn participat la rknas pu ţ im soldatt din eet care din Nord ş i din Occident. 291 . a venit ziLa in care Pompei oFer ă tupta. iar nol ne vom bate nu I'mpotriva foarnei setei s ci impotriva oamenitor. cohorte intregi s'int ocupate cu paza ora şelor. pentru a confirrna spuseLe Pornpel ŞJ pentro a ra ă ri tncrederea soidatulut. Aşa că .ulut şt din Galia cisalpin ă . Lablenus ad ă ug ă S ă nu credell c ă mat ave ţi de-a tace acenst ă izbind ă . Cezar strig ă : . vom ob ţ ine vktorie str ă Lucit ă Atunct. Atunei. Inctt a ş vrea s ă atae ş i să dtstrug arrnata lui Cezar nurnai eavaleriai ş l penitu c ă rnulll care. tncepuser ă s ă mine inatnlea lor pe servitort ş t animalele povar ă . fn mijlocul deliruluf general. ceruse un r ă gaz de eiteva Ce.situatia de a da Lupta. apoi voi ataca armata dtn spate ş i ve ţi vedea e ă .r ă pe Pornpej eurn avea s ă fae ă . ff tn Epir. ad ă ugar ă c' primele rinduri ale armatet ă lui Pompei se şi a ş ezaser ă in pozt ţ ie de lupt ă . aproape f ă ră luptă . p ă straser ă judeeata intreba. ti-e tearn ă ? Intreb ă Favonius. Aţ i a ş teptat ctt ner ă bdare această zi. Atunei. el le r ă spunse: — Da.luptef.p rieterii. Cei pe care ii avern tn fa ţ a noastr ă vin de pe malurile Pad. prornis c ă o să trivingati: tineti-v ă covintul. sernn al . eu ş tiu ce spon. ailit au muril de boli 1iein Italia.0 parte a ră mas pe elmpurffe de b ă taie. ure[ndu-se pe o movil ă . ştafetele ventr ă să-I spun ă era o mare zarv ă tn pompeientior c ă totul f ăcea să se cread ă c ă se preg ă teau de lupt ă Al ţ ii. vom şaria cu toat ă bot ă rtreal Ziva aceea venise Ta mornentol iri care Cezar pyruneise s ă se stringă eorturile. veniti urm ă . zedeaz ă ' . pe loci Apoi ordon ă să se ridice in fa ţa cortuiLd s ă u drapelul ro ş u.— Toat ă lumea.

riului. fieeare orn trebuta s ă . de aceea. compus din şase cohorte. urrna ţ i de oamenii 1eir. ocupindu.re: Pompe] comanda aripa sting ă *.. E1 avea s ă le fae ă seran cu un steag elnd era momentul s ă execute aceasi ă manevră. ş i avea in fa ţ a lui pe Caluius Lucius. În rnoTrientui cele ş ase cohorte trebuiau să se arunce iri rIndul intii. toată forţ a activ ă punetul unde se g ăsea el. area şii şi toată eavaIeria. cum planul de kipt ă era intoemit dinainie şi fieeare şef de corp ş iia ce avea de f ă eut. de a se ascunde de du ş man cit mai mult ou pulin ţă p'ină l're rriumentui in care cava feria pompeian ă va irieepe ş arja.ş i locul. Vă zInd eă se strInsese in fa ţ a lui toată aceasU mul ţ ime arurietori eu pra ştia. romanii s-au repezît fa arrne. arcaş i ş i eavalere„ Cezar In ţelese eă planul du ş manuiui era s ă Ineeap ă ataeul din partea aceasta. In sfirşit Afranius comanda aripa dreapt ă a lui Pompei: el avea sub ordinele sale legiunile din şi cohortele aduse din Spania pe care Pompei le considera ca cele rriai burie trupe ale sale. eenturionii şi decurionii conduser ă pe soldaţ i la 1ocurile desemnate şi. 3nsâ Cezar afirm4 asemenca caz cred câ trcbuk crezut Cezar câ ar ipa 5[Ingk 292 . 1 era irt legiunea a zecca. Aripa dreapt ă a porripeienilor avea Flancul acoperit de un rIu şor greu accesibil. avea cu e1 eele dou ă Iegiuni pe care Cezar i le trimisese inapoi din Antonîus era in Pompei. spune Plutarh. * Plularh zice aripa dreaptâ. cu atita discipWi ă ş i ealm. «heeare ocupă locul. c ă utind s ă -1 Atunei. Cezar se plas ă in faia Pompei.şi ridice laricea la In ă l ţ irnea felei du şrna. ş i-lplas ă in spatele legiunii a zeeea. comanda eentrui. nu-ip ă rea r ă u aibă. ş i.Indată ce 1-au v ă zut. LXV1i Iată locul pe eare il ocupa fieea. Tn fa ţ a lui era Sylla. Incit pare ă s-ar fi aranjai un cor tragedie». ordintil de a nu se rni şea. eles1gur. cu legiunile dfn Sfria. cum iae de obicei eei mai gră b•ţi s ă' ajungă eit mai repede la lupta corp la corp. aş a eurri J. ehern ă un eorp de rezerv ă . ş i in loc cle a fansa l ă neile de depa rie. Pompei adunase la artpa sting ă pe arune ă torii Cu praştia.

i şi. care se insufie ţesc prin rni şcare„ şi pe care mai curind trebuie s ă le intretii decit s ă le la şi s ă se sting ă . C ăCi 3 venit mornentui s ă -I tndeplinim ce 1-am promis lui Cezar.» E1 se hot ă ri deci. in felul acesta. ii fusese dat Pumpei aprob citu şi de pu ţ in. pe cInd Porapei d ă duse ca parol ă Gezar i şi mai arunc ă ci dat ă privirea peste toată Tn rnomentul aceia. ie strig ă : . s ă astepte clu şrnanul. orice caz. in timp ce o sut ă dou ăzed de oarrieni porneau .Cezar era convins că toat ă tinerirnea aceea elegant ă . copii! Pe dusmani se arunc ă inainte. ce de ziva de azi? — Numai bine ş î glorie pentru tine. că strigă : camarazi. celor din prirnele rinduri s ă stea p-e loc. il intreb ă Cezar. — Ei. care era Venas Victorioasa. rnisiunea de a porunci trirnise curieri c ă lare. sâ se stringă unii lingă al ţ i. dirnpotriv ă . Apoi. 293 . că lare. şi asia ifin lips ă de experent ă . Să profite de care i .Haideti. ca Napoleon două mii de ani mai tirziu cunoş tea pe nume toţi solda ţii din ermat ă Crestinus. cei rnai rnuiV din solda ţ if să it ă stea ln ordine ţri front. toţ i acei dansatori frumo şi ş i stră lucitori nu ar fi putut suporta yederea L ă ncieril ace ştfa erau in nurn ă r de trei mii. Porripei. dar care in anul precedent fusese c ă pitan in legivaea a zecea. studia de pe în ă l(imea unei coline cum erau rinduite cele dou ă armate. dup ă ce d ă du parola. Crastinus.1 da Pornpei şi sâ Intea p ă tacul« acest avantaj Atunci.. v ăztnd c ă rmata Cezar astepla tri Uni şte sernnalul ş i că . imperatorl r ă spurise Crastinus. spuse Cezar. cle ş i era cel mai stab. Atunci. de Triarius. pe mine să rn ă vezi dectt mort sau Inving ă tor. se agitau în cea mai mare trilocs dezordine. Atunci. se temu ca inc ă de la Inceputul ac ţiunii trupele sale s ă nu striceordinea. urmat de o sut ă douSzeci de oameni. dar eu «Sfatul acesta. Intreh ă Cezar — c ă ci Cezar. IntorcIndu-se spre oarnenii lui. pentru c ă tn becare om exist ă un anurnit avint şi o impeluozitate natural ă . auzi un seldat vohmtar in armat ă'. pe du ş man.

f ă r ă s ă caute 294 . un mornent. Cezar v ăzu veniml spre el aceastâ mas ă de cai al că rei galop lăcea să secutrernure p ă rnintui nu spuae dectt trei c Tri Vinte: — La fa ţă . ca sustin ă pe cei o sut ă două zeci de bravi care le ar ă tau drurnul aruncind I ă ncile ţn fug ă şi scoţtrad strig ă te puternice. carnarazi. cezariienii t şi traser ă spadele ş i se n ă pusttr ă asupra pompeienilor. Crastinus şi oarnerni Equn ş i la dou ă zeci de pa ş i de pompeieni. ca ş i cInd re-ar fi a ş teptat dedt aceast ă certitudine. ridicate pire ă Yn dreptul ochilor du ş manilor şi repetind strig ă tele lui Cezar: — La fat ă .agul care trebuia s ă dea sernrialui celor trei de oarnern de rezerv ă . c ă arrnata lui va suporta cu vitejie primul şoc ca să . f ă ră să se clinteasc ă . Dup ă curn prev ă zuse Cezar. tromba aceasta vie de m ă tur ă cei o mie de c ă l ă reţi oameni şi Tntre c ă l ă retil lui Pornpel se g ăscau arcaş it. Pompei. de arnIrideu ă p ă rţ ile incepur ă s ă sune trornpetele şi laticiumete. dup ă ce. Toată lînia de inFanterie a lui Cezar se arunc ă .eci şi dou ă de mii cleoameni ai 1. pe deasapra celor dou ă arraate. cei opt frffi c ă l ă reţ i ai 1ui Fompei . După ce arunc ă Inapol cavaleria lui Cezar ş i clup ă ce cl ătină prMlele rTncluri ale a zecea. care primiir ă hotă rîti. prieteni! Fiecare soldat auzi ş i Fă cu un seran din cap.tfi Pompei. El porunci s ă se ridice ste.cei atace pe cei einc2. işi aru. şi luaser ă escadroanele ca incerculască pe Cezar.şi recapete toat ă increderea„ Pornpei d ă du ordin cavaleriei s ă şarjeze aripa dreapt ă a lui Cezar ş i s ă o invă luie. Ace ş tia i şi p ă straser ă 1ncile şi incepură să inainteze ţ inind armele curn ţ in moderni baioneta.şi aruncar ă suli ţele. Mornentul acesta II a ştepta el. ar ă tind că in ţelesese.ncar ă fost ca un semnal. Apot. t'ă cerea aceea funebr ă care precede botă rltoare şi care pare că nu aude altceva decit b ă taia nev ă zut ă a ariMor acestei t ă ceri. indată. se l ăs ă . la fa ţăţ acela ş i timp„ f ă r ă s ă le pese de cai.

Pompei in ţelesese ce ll se intimplase cavalerilor s ă i «Este greu de 5pus ce ginduri trecur ă atune) prin minte. f:ă r ă' s ă dea vreun 295 ultirn ordin. fă r ă s ă se tritoare ă . asemeni unui om euprms de ame ţeal ă . cu ordinul de a ataca pe du şman din la ţă. nemaiobosindu-se urrn ă reasc ă pe ace ş ti fugari. acoperindu. to ţ i cavaterii.şi fetek cu arnindou ă tnnniIe. dar zece limbi diferite Sintern invin şi! ş t fă cind stfliga-mprejur. toU recri4 veni ţ i din Tessalla. Ei fugjr ă a ş a.ia îl ataca din flanc INki: ş carea se f ă cu tu o regularitate wrnItoare Este adev ă rat c ă Cezar. obi ş runt să . cax-e fură la unu). f ă ră s ă spun ă euvInt. da! CM-1 pe Plutarh . Vă zIndu. din Fenicia. din Slria. tei ţ ce[ chn Galatia.. toti arca şn din Pont. se vedea acurn ea Ins ăşx inv ă luit ă l Rezist£ un mornent.fla ţ o ţ n primejdie„ o conducea personal infanteria pompelan ă . o luar ă la Fug Este adev ă rat că Pompe) le dUuse exemplul Cum? Pompei? Pompe) cel Mare! Ei bine. dar curInd intr ă in debandad ă şi urm ă exemplul cavatertei. Atunei. Cu cet tr& rnii de k ă ncieri ş i cu cavaLer . diri Candia. dar. preferind fie dezonorali decit desf[gura ţ i. din Abaia. 7ş i aruncar ă armele. din Beo ţia. ue ştea rezistar ă . p'in ă ajunser ă la munte. nict nu vreau s ă rn ă refer la Cezar Nota ţ i câ Pompet nict nu a ş teplase atit de mult pe cit am spus noi. apoi. 1n mornentul ace]a. to ţi aliatii care veruser ă 1n ajutorul IUi Pornpei. ea un srninfit. ş i-i l'a'sar ă expu ş i m ăcehdui pe arca şi. Cezar arunc ă inante iegiunea a zecea. di ► Capadoda.şi pun ă .s ă ră nească pe oarnern. Urt moment. ei amenir4au eu Cierul l ă ndlor figurile tinerilor eavaleri. et a pornit în galop şi s-a inapolat tn tab ă r ă Cititi-1 tot pe Plutarh! V ă zind pralul ridicat de sub cordeie callor. 2 lui Cezar. rnai mult din rninie decit din curaj. intoarser ă caii şi o rupser ă ia goan ă . care prirmse orM sâ intoarc ă du ş rnanui du ţA ce eavaleria ar fi pus in derut ă anpa dreapt ă. din Epir. el se . Incepur ă sâ strige Intr un singurglas. timp ce el. uittind dintr•o dat ă c ă era marele Pompei.şi cavalerrt in derut ă . chn Macedonia.

ISIntern invjn ş ilk stoase srr zece limbi diferite. ar fi fost atIt de numeroas ă ca armata Cezar Cezar îş i strinse solda ţjj ră spindi ţ i pe cimpul de lupt ă 296 . Auzind aceast ă scurt ă dar expresivă prociama ţ ic.b ă ră un refugiu. şi zuZflifidu şi scuful acoperil de ş upte de bou. Fuga barbarfier. Apoi se retrase in cort. - Ca Pornpei! . pierzindu-si n ă dejdea tn succesal b ă t ă liei Tris ă a şteptind everfirnentui eu resernna- LXV1111 Evenimentul era usor de prev ă zut. stri'g ă tele . cu orffinuE de a suna şi de a striga: fertare rviziani!orî Nu ucide ţ i deett pe str ă lni. fugi muifime. ca să dau peste tot acela şi ordin. ciffind cu privirea rat ăcitd . oamenii se oprir ă si ridicar ă rninjle In fa ţa soida ţilor care veneau spre ei cu spadele gata s ă lovească Acesba aruncara spadete şi se repeziră in bra ţ ele festitor lor camarazi 5-ar fi zis c ă in[rna ingă duftoare a I Cezar trecuse in corpu! rjec ă rui sofdat din armata sa: Totu şit of ţ iva pornpeleril isi urmaser ă şeffi care ineercau s ă -i regrupeze. si-i r ă spindi pe cimpul de lupt ă.Ajungind tab ă ră . atrigă spre ofi ţerii de servidu. afar ă de ace ştia r maj r ă m ă seseră de gard ă In tabă ră incă vreo dou ă sau trej mii de oarneni. iaf acesia Se Opri i torM de 4rrlire. arunc Aicu tsarna. ca s ă fie auzit de soida ţi: Aveţ i grij ă de ap ă rarea por ţilor. a dnua zi. Mu[ ţ i Îugari i ş j cautar ă in ta. p ăriniele zefter.retrase intru totu! asemenea lui Ajax şj putInd tot atit de bine ca si acCluia 6ă i se potrivease ă' aceste versuri ale lui mer: Jupiter. aşezat pe un iron Înali. ii g ă s.. se r ă spindiră in restul armatei sj dezorganiza ră Atunci incepu masacrul Dar Cezari v ă zInd e ă b ăt ă lia fusese cIstigat ă ş i ziva fusese in favoares luL adun ă toţi trornpeW ş i oamenii pe care. îar acolo se putea forrna o nnu ă armat ă care.r24colo şi irtrioace». eu arn s ă fac ocalul taberei.

gă sir ă meseie puse.. a şa eă ei in şi şi strigară r . incă lecă pe primul cal ea. a ş a cum rAcuser ă şi ceiiai ţ i. Atunci. fnurind de sete. Fugarli fur ă obliga ţi s ă se oprzascar pe o În ă l ţ ime. nu se mai g'i'ridir la alteeva decit să hată Yn retragere. care aruncau arrnele. cind v ă zut trednd pe fugari.i ReInnoi invin ş ilor promisiunea de lerlare şi. deşi era aproape noapte. deş i erau frinti de oboseal ă din cauza peste zi. astfel cli dup ă o cursâ de o or ă ii Uie retfagerea. dar Cezar le aminti e ă ar fi fost rnai bine să 1 lichideze pe inamic.Cezar! Cezarl str]gar ă oarnenii. şţ aruncii a treia treime pe un drum mai scurt dec ş t ce1 pe care pornise inarnicul. Fugarii se refuglar ă ln munfrInvingă torii. era tapilat cu iederâ. ba chiar ş i drapelele. eF ră eu un ultim apel la curajui tor şi-1 conduse la asaltui fortl fica(litor. puse patru rnii de ce pe dusrnani oamen1 să sape un ş an( intre in ă l ţ imea ocupat ă cle pornpeieni cursul de ap . ieşi pe poarta Decurnan ă ş i porni in goan ă pe drurnui spre Larissa. t ş . in cort_ . alergind Ingrozi ţi spre fortitica ţii. o trei ţne pentru paza taberel sale. SaIdaffl se apă rar ă mai bine decit o f ăcuse comandantui. - 297 . iar cortui lui lentulus. Cez ar ocupa' imediat frealurile ca sâ îImpiediasttrnpere setea. Pe la ora ş ase din seark tab ă ra fu for ţ at ă . cele rtlai bune trupe auxilare. ş i„ rii:Eetndu-se.re il g ăşi. — Cum? Chiar pin ă in tabAra mea? strig ă Pompei. printre aitele. v ă zind c ă lf se talase retragerea. Era foarte irr•bietor pentru oamenii eare luptau de jurn ă tatea zîlei.Ce este zgomotui aoesta? 'intreh ă Porripei. cu vesel ă din aur şl argint. E4te adevă rat c ă tracii. erau acolo_ Dar st ei. deş i oamenil se luptau de la arniaz ă . la poalele drela curgea un rTu şor. pornpeienii trijniserâ la Cezar parlarneritari. arunc ă insemnele de general. a ş teptindu-se sar fie ataca ţ i dLri spate.inaintel Cezar l ă s ă o treirne din oarnenii s ă i pentru paza taberei lui Pompel. Peste tot se g ă seau maId ă re de frunze ş t de 1lori. intrar ă in tab ă ră . .

I revad ă decti ori mort. ineonjurtudu-1. arnesteeati ă llii Cezar v zitâ apoi cImpul de b ă taie. i ş i tritinseră mina. antrenind CrastinUSeu eohorta după cl El t ă [ase 'in buc ă li pe prIrnit du ş ruaffl pe earo htntilruse in eaie ş i p ă trunsese adinc dc tot 1n rinduE batalioancior a rie Aecio se hiplas. nu se m ă cel ă riser ă intre et. el lc t ă eu semne binevoitoare Cli mina Ie surise ie spuse el. se Imbr4I ş ai ă unt ca ş i aeurn. strIngindu-i mtna pe care Intindea r ş i-i s ă rutar ă paalele mantiei de lupt ă arunent'ă pe urneri Cezarienii ş t pompetenii se Intearser ă talAr ă . ş i care pornise atIL viteleş te atacul tat ă ze aff ă Dup ă cum am spus. ori inving ă ter. pentru Venus Vietortoasa!» un pompeian infipse spada 1n gur ă cu allta putere Ineit prin Crastinus ruurise pe Toe «Se g ă sir ă pe cimpul de !upt ă . eine era tnsetat puten să vin ă s ă bea. Cezar rua eunoa şte du şrnani a doua z/ dup ă vietorte! To ţ i se aproplar ă . dar tirnp ce striga «Inamte.E[ se biertr ă sfl se predea_ Cezar le spuse c ă a doua z( de diminea0. trei ore mat inatnte.. se interes ă de soarta Crastinus.e cu 'îndirjire. Noaptea treeu in intilniri de felul acesta. Cei care aveau alimente 5deau care n-aveau. se aprinser ă focuri tn a şa rn ă sur ă Inett s-ar fi pkut ventseră acelo la o rnare petreere.le va primi actul de sLipuriere ş i eă pYrL ă atunei. spune insn ş î Cezar.2%1 . Pornpeenti cobortr ă Jn grupuri. Nu plerduse decit douâ sute de oarnern Atune]. dup ă ce se tudep ă rt ă de Cezar n ă Impoiriva du ş crianukui. Luelus Domitius Fur ă f ă cuti prizonieri dou ă zect şi patru sau dou ă zect ^ .eolo. A doua zi de dinineaW. cirousprezece de dusrnarn rnorti sau trkind s ă' niciar». Intilntndu-se. pornp-elenii şi eezartenii se reg ă sTr ă vechi prieteni.Cczar aOrnin mijlocul lor Mui ţ i senatori profitaser ă de tffluntricul noptii Să' fug Celor care se afkau a. eare ti Korrusese c ă n-o să . printre aeeş tla ş i du ş manul lui de moarte.

dimpotriv ă s ă -1 crule ş i să -i adbeă fa ţ a lui. din eare o parte fu fneorporat ă in arrnata Cez ar Fur ă capturate opt aevtle ş i o sut ă dou ă zeci ş i patru de drapele. ei. adk ă [i se aeord ă ferlarea la deu ăzeci ş i patru sau dou ă zeei ş i cinci de rnii oarrieni. legiunii zzecea. al treilea 11 fu dat lui Crastinus. aflind de grija pe care Cezar avea pentru Iinisteasc ă . 1n tirnpul nop ţ ii fugise la Ladssa. sfir şd. aproape. Brutus vein. Intrueit luptase cel rnai Wne. Dup ă b ă t ă lie„ ceru din nou Inforrna ţii despre Brutus.un fel de rnla şt[n ă plin ă de ap ă st ă tută şi de stuf:. il strînse la piept şi nu maf sfir şea spuffindul iart ă . al doilea fu acordat cornandantului. o Trla re tngrijorareill preocupa pc vingă tozinainte de lupt ă şi ehlar 1n timpul luptei el reeornandase of[ ţerdor şi să nu-1 ucid ă pe Brutus. Ti strise citeva cuv[nte ca Cezar i ţ trirni. Obiectele care alc ă tuiau aceast ă reeornpens ă ruAllar ă fură InmormIntate impreun ă cu Crastinus. cu tonte era rnort. atunci trebuia lase să rug. cu dreptut ea ace ş tia s ăi acorde celor care se comportaser ă cel ruai bine. corlul luR Pampei se g'a'si toat ă coresponden ţ a acestuia. idar nu se ştia ce se Inffinplase Cu ei. Cezar f ă eu soldaţi lor s ă i trei daruci. Ne că Brulus era fiul Servilliei ş i c ă Cezar fusese rnuit'a' vrerne arnantul acesteia. via ţa lui. Cezar intirkse bratele. ş i-1 trat ă cu mai mult ă ornenie decit pe oricare din s ă i. dac ă s-ar fi ap ă rat impotrava celor care ar fi incercat $ ă -1 arestete. Cezar porunei sâ fie e ă utat c ă ut ă el insu şi printre In adev ă r. Acolo. dar ti fu atribuil de soldati lui. clacă se preda de bun ăvoie. ln morrnintal pe care 1•1 r[dicS Cezar. dar in afara gropii cornune. in seara zilei eare se d ă duse b5t ă lia. 299 . dupâ lupt•gi Brutus se retr ă sese intr.ş i cinci de mil de oarneni.'selrnediat uri mesager ceru să virCa' la el. Fusese v ă zut [uplind. Totb şi. apffl.

Ce Tad? Î Intreha Antortius. eJ spuse un cuvlrit eare era seuz ă fa ţă de zei ş i poate la ţă de el insusi. Pornpel respinsese oriee Inveial ă Chiar şi 1n ajun el ar Fi putut Irnp ă rţ i I umea Impreun ă eu Cezar ş i să -si aleag ă . Str ă b ă tu Laiissa. privind eitnpul de lupt ă aeoperit de mor ţ i. Dar. pe care. r ă spunse Cezar. să 11 rmeze In India drurnol lui Alexandru. Intrebarea care se punea era urm ă toarea: era mai bine s ă liî un Temistoele miles dectt un Cezar vletorios? LXIX S ă -1 urrn ă rfm peinvios ln ruga sa. f ă ră s ă fi eitit o singur ă SC115112re. f ă r ă s ă se opreasc ă .Cezar o arse. . vorn reveni apoi la 1-nving ător. dou ăzeel de ani mai tirz ă u.c vreun motiv de ră zbunare. de nurnal persoane. ora şul lui Achille.De cIte eri gIoria str ă mo ş ilor vostri v ă va rnai servI ea seuz ă pentru greşelile voastre? plus. H ă r ţ uit de sete.Vai! EI vrut-nl Dae ă Cezar şi-ar fl desfiln ţ at armata. şi Inc ă Napoleon n-avusese de ales: fusese for ţat să lupte. v ă z!nd că nu-I urrn ă rea nimeni. Cind Pompei.— inehipui ţ i-vă un Napoleon dup ă Waterloo. să r ă zbune Infringerea su ferit ă Crassus la parţi. rornanii s ă se bat ă cu rornanil Pompei s ă se bată eu Cezar! Pompef era st ă ptnul unei jurn ă t ăţ i a azi. Aeum. se indep ă rtase de tab ă ră . ş i daeă ar fi veit neap ă •at r ă zborul. tncepu s ă meargă 1-neet. st ă pInit de gindurile negre eare 11 fr ă rnintau in acel mornent.r ar fi lost condamnat. toate ► ietorille de pIn ă atunel.Ard scrisorlle astea t ca să riti Oses. avea 5-0 cinte Virgiliu. . Cczar le spuse• . Orientul sau Oceidentul. trinte şfi! Iala p ă mint ş i bea 300 . dese ă lec ă şi. mai intil trebuie s ă fugă . dup ă Mae. Catol-ar fi aeuzat Ceza. ereseInd mijioeul ră zboafelor civile care ii vor l ă sa o arnintire atit de amar ă . Unde o să se refugieze? Va fi #trnp mai tîrziu pentru a se la aceasta. apoi p ă trunse 1n valea Tempe. el riu mai este st ăpIn nki ehiar pe propria sa via ţă . Iar eInd atenienii verilr ă să ai eear ă indurare.

şe[ triurnfind. — Noaptea asta te-arn visat. deodat ă .Cum a şa? întreb ă Pompei. cineva veni s ă -i spun ă eă se vedea o corabLe care f ă cea eforturi s ă se aprop[e de ei c ă in corabie se allau oamern care intindeau tritinfle impreunate ca pentru [luturau toglie rug ă ciune. dar. pettece noaptea intr-ocaban ă să rac ă . str ă bate valea ş i ajunge la malul m ă rfi. asiguefndu-i c ă n-aveau de ce s ă se tearn ă de el. ş i ştiai c ă viu ca un fugar? — Da. c ă putea s ă urce bord. cu toat ă nenorocirea care s-a a. si ulei. dis-de-dirffinta ţă se urcă pe corable Trriprcun ă cu persoanele de condj ţ ie liber ă care ti inso ţ esc. apoi ti spuse: — Mi se pare reeunoscut tnainte de fi spus nurnele rneu. Pornpel urc ă .cl[ri fluvtul Peneu i apoi se ridic ă . te-ani mai v ă zut la Romw. ab ă tut. ei fă cur ă serrm celul care p ă rea c ă este comendantul cor ă biei. se adres ă ei marinarlor. el este . apoi. incă Inainte de a-ti face apari ţia.Ohl strigă el. o prevestire a adev ă rului. Porunceste vls[asilor s ă se indrepte spre corabia aceea.. prirni rea care i se f ă cea.. ca să si le ungă clup ă aceea. ci umilit. stiarn e ă ai să . De sus. e Pompei! Ş i porni tn fugă spre port. Plutea de-a lungul t ă rmulut cind z ă ri. Se mul ţ urni să ofteze adinc. In asteptarea prinzului. Pompei ceru ap ă că ld. Erau cu el Lentulus ş i Favonius. iar pe sclavi ii trimite Ta Cezar. Porripei mul ţ umi mai Uirnit tntii lui Peticius. de pescar. ca să şe speie pe pldnare. Acolo. meFgeli prinfiti-1 toate onorurile. Pe cind se ocupa de Inc ă rcarea navei. r ăspunse Peticius.puis «Aceşla e Pompei!» Pompei nu r ă spunse nimic.b ă tut asupra lui. venind să -arn s. din capuI sc ă rii de pe nav ă . . o nav ă comercial ă gaia să nidice ancor ă . — Da. da. nu ca Roma. 301 . M-ai mai v ă zut. EI se tnchina in rata zellor care ttimiseser ă -acest vis. Patronul se numea Pelicius. era un roman care nu avusese leg ă turi personale cu Pompei si nu-1 euneştea dect't dln vedere.aţă .

ravon[us.Lin Marinar ii aduse cele cerute. In fala insulm aruncar ă ancora ş i trimlser ă un curier Dar. dispera. palrchnul v ă zu ia ţă rm un OTFI f ă drici sernne de disperare. ti desc ă lt ă . • rug5mintea sa.ţ vezi intr-o stare dintre ceie mai nenorodte rn ă car corabia pe care se g ă seş le nu este a Lui Spune-rni totl sWg'ă Cornelia. ad ă ug ă cncsagerul. Privi fn iur.. Ce s•a fnUrriplati 'intreb ă CorneHa S-a tritimpiat câ dac ă vrei să -I saluti pentru ultirna oară pe solui t ă ti. trebue s ă roă urrriezi ş i să te a ş tepli să . terrninat dar'nu a ş a CU 11-1 le-ai fi a ş teptat. mesageruC ii povesli de iupla de }a Pharsalus. cu lacrirni in ocffi. se arunc5 In genunchi cu toat ă rezistenIa luI Pompe. Dou ă ore dup ă ce il primise pe Pompei la bord. şi-I aduse la bord era regele Dejotarus A dnua z] in zori se ridic ă ancora şi porof Porupet trecu prin la ţa ora şului Arnphipolis. reveninduin fi. Atunci. vezi c ă mă ucizi? Atunci. O barc ă trimis ă spre acesta. omul acala aspru care -pusese luI Pompei: «Acuni. ii spă l5 picloarele ş î i le urLse cu din acel mornent. s'a'-i fac5 toate servicide pe care le-ar fi f ă cut numai servitorul eei rnai credincios. eare spusese: «Anu1 acesta.. Favonius. adio srnodUnelor din Tusculum!». Corneiia se trinti la p ă rnint ş i se t5v5[I mult timp. Favonius acesta. nu? — Da. el nu incel ă grij ă de Porupei. apoi.t ă şi mut ă . l'nfr'ingerea şi Iuga iui Pompei ş i de primirea carc isc f ă cuse corabia unde o a ş tepta> CInd auzi aceste cuvinte. Incepu se descaite singur.chium. vail curierui acesta nu era cel a ş teptat de Corrielia dup ă scrlsoarea datat ă dIn Dyrra. bate piciorul p ă mint». apoi surise trist: nu era eu eI nici un servitor. care se anun ţ a infingerea şi Iuga lui Cezar CurieruI o gă s1 piin ă de bucurie. Veş ti de la Pornpeif strig ă ob.ş i searna c ă Tri asemerlea rnomente avea alkeva mai bun de f ă cut decit gearn ă ş i 5 ă 302 .re şi dindu. eorabia fu Indreptat ă spte vola s5 o pe Cornelia ş l pe s5u. r ă spunse cur:erul cl ă tirand din cap.l ce fericireT desigur c ă imi anuni ă terminarea r ă zboluini. ci ş i sciavui cel mai supus..

Te rev ă d pierdut pe • sFmpt ă barc ă . ca s ă nu ajung n ă pasta pentru Pompei cel Mare! Pompei o strInse in brate cu mat mulU afeetiune decit o F ă euse pi. dimpotriv. InfrIngerea F'ompei ş i victoria 1uG Cezar se pare o interventie a providentei divine 1n aptek ornene şii. spunindu-le: Supuneti-v ă lui Cezar cu teat ă tnerederea Cezar e bun ş i Sndur ă tor. Ohl dragul meu sot ţ strigă ea. a mea. eare purtal neriorec. care te cu n atit de mare nenoroctre? Ohl Ce fericită a ş fi fost să fi muril mai jnainte de 3 ii afiat c ă Publius. şi să revenim din ee sint acurn ha ce am fost in trecut. El se de ea: ba f ă cen mai muit decri se iindoiască nega. stnt supus nestatvrrriciei soartei S ă nu disper ă m. şi să fi fost atit de inteleapt ă ca.nd rerkirea s ă mor de mIna zet)or. Îi leşi in eale Si o prinse Fn brale tecrnai cind era gata s ă se pr ă bu§easc ă . eare stnt o piaz.n ă atunci_ — Cornelia. dar e] refuz ă . draga mea sotie. s ă fi murit de mtna mea. n-ai cunoseut pin ă acurn decit binefacerile seartei. 303 . pterise tn !uptele cu par ţ ii.. ş i din cauza ta. care tri ainte de a te fi e ă să torit cu Cornelia str ă b ă tuseşi marea eu cind sute de cor ă bili De ce vii aeum s ă m ă cauti pe rnine. setui rnele.1 rea pentru Une? De ce nu m ă la şi in searna • mcie pe mine.stră b ă tu ora ş ul in lugă ş i se indrept ă spre port_ Porripei 421 42u de departe cum venea tn goarl ă . tu. afilnd e ă Pompei a sosit in pert. ă . Atunci. ventr ă să -i salute şi 11 rugară s ă iutre Sn ora ş. Dup ă not. Locuttorii ora ş ului Apoi discut ă pu(in despre QXisien ţ a providentei cu fhlozofuh Cratip. pentru eâ din irecut şi pină acum am tot cobortt. Searta aceasta Stat Mit ă vreme al ă turt de rtine ca o iubtt ă credindoas ă de eare n-arn avut s ă rn ă orn. Corneila ehern ă servitorii şi perunci s ă i se aduc ă obiectehe pre ţ inase. dar asta este ctri cauza rnea. spuse el. neav.

ir. din acel mument chiar. se ar ă turar ă vreo cinci sau ş ase galere.a s ă recruieze oameni şi echipeze coră bfi1e. care constituia prEncipala sa for( ă . aceasta era puterea cea rrraî in m ă sură s ă -1 proteleze.sc ă . 1n plus. El isi trimise s ă cear ă alutor citeva ora şe. ternndu-se nu-1 intilneasc ă dintr-un morneni In a1lui şi sâ nu ft avut nici m ă car posibEitatea de a-i ţ ine plept. in acelasi timp. trecuse tn Africa. după pă rerea sa. sau macar şă . destInele trebuie oare s ă se Implinească ? Un amic a1 lui Pompei propuse s ă se retrag ă' la regefe . Pompei aflâ c ă flota lui nu suferise nici G pierdere. prompfitudinea eu care acesta era obi şnuit să se folosească de victorie. l ă stnd nefolosită ilota. Ele veneau Cflicia ş i-1 ajutar ă s ă -si tnighebeze o mică trup ă . F ăcu ef insu ş i cek mai vii reprosuri. primul Acest a. Ear Cato. Curind adunar ă trt juru] tuf vreo ş atzed senatori.i. dup ă ce strinsese un mare nurn ă r de solda ţ i.8SS1.ş i ii g ă sit tocul de reiugiu in cazul unei InFringeri pe uscat. 304 . şi eunosetnd iu ţeala mi şeă rilor lui Celar. o armat ă mai puternic ă decit era cea pe care o pierduse. era un nueleu jurtil c ă ruia se grupau fugari. că d ă duse lupta mimai cu arniata de uscal. 13 Grnpet tncerc ă ceI pu ţ En s ă 1e SpcFrea. Pompei alese regatul par ţ ilor. Atunci se prinse arnicilor şi. astepHrEd ca liecare s ă . 13on-ipei era inc'a prea aproape de Pharsalus. CorneIla nu ar fi fost tn sîguran ţă la ace ş ti barbari. Numai flota i-ar fi putut pune la dispoziţie. For ţat să ac ţ ioneze cu singurele for ţe care fi mal r ă m ă seser ă .ş i lin ă prorrhisunea pe care i-o l ăcuse. el i şi continu ă drumul f ă ră să se opreasc ă tn porturi deett ea se aprovizioneze cu ap ă şi cu alimente Gra ş unde s-a oprit a fost din Pamilagenia.ş . din cauza marii sale frumuse ţ i. ins ă âse atrase aten ţ ia c ă .ş E recucereascâ poz4ia p[erdut ă . altele se duse personal c. s ă -1 apere chiar s ă -i dea trupe ca s ă . care 11 ueiser ă pe tin ă'rul Ck.. Dintre toate regatele str ă ine.15. Tnsă . el incepu s ă caute urr loc pe furne unde s ă Si putut g ă si azil_ strinse amicii şi ţinu sfat tn aceast ă problemă .rgurnent 11 _bot ă rt pe Portwei Să renun ţe la drumul Eufratului.LXX La Mitilene.

Ptolemeu. retorul Chios. Trt conseeiniă . gă sind uri prilej s'ă • arate str ă lucirea ş tiintei sale de relor. erau un eunuc. adierea vaseloil Din primele inlorma ţ ii primIte. Pompei trirnise riainte pe unul din amicii inSă reiriat U . se g ă sea "fil Africa cu fo*considerabile.43. după cum am spus. tar Theodat din ChirJs. azil 1n Egipt. Cleopatra. o galeră din Seleucia. numele lui Pornpei. voise s ă exerehe puterea. avea fa ţă de acesta prea mart pentru a cel rnai devotat dintre servitorii s ă l. Tnsă Teofanus Lesbos insist ă pentru Egfpt şi pentru Ptolerneu.tra. era de doi arti 81:11U1 surorii saie Cleopatra. Celelaite persoane suit ă erau fmbareate pe nave lungi ş i pe nave comerciale. Egiptut nu era dedt o distant ă de trei zile de navigalle.numid Juba şi s ă se intilneasc ă accdo cu Cato. . 305 . Pompel afi ă Ptolerneu ern la Pelusa şi se râ'zboia eu sora sa. Acest conciliu respectabil fu convocat Theodat din să hot ă rască asupra cererii luî Pornpel. iar servitarul Achiltas. dar oamenif de Incredere af lui Ptoiemeu provocaser ă o revoit ă Impotriva ei şi o tridep ă rtar ă . Deliberarea şi hoUrkea fură dernne de aceast ă dunare_ Polhinus era de p ă rere sâ i se refuze lui Pornpei ospitailtatea: Achillas era de p ă rere să fie prirnft. lat ă care era situa ţia 1n Egipt in momentui dnd sosIse ruesagerul tuf Pornpei.1 anunle pe rege de sosirea cear ă . in virstă de nou ă sprezece ani. in virtutea dreptului de pri rn n ă scut. dacă Îi refuzi pe Eluz. Inso ţit de soţ ie. care. sufla in pinzele Traversarea fu fericit ă . un retor ş i un servitor_ Eurtucut se numea Pothinus. inseamn ă c ă ţ i-1 dusman pe Cezar şi pe Pompei st ă phi. Pornp& plecă din Cipru. care abia cincisprezece ani. iar tTn ă rul tege Ptolerneu„ pe al c ărui care era el insuşi tată Pompei fil rea şelase pe tron pupilut lui Pompei. Pompet il făcu s ă aleagă aceast ă Genjul r ău al prapunere. puse Urrrl ăttatKt di1Cfn ă : — Nu esie nici a sigurani ă nici una din eete dou ă p ă reri: dac ă este primit Porupei. Oamerffi de incredere ai lui Ptalerneu > care o indep ă rtaser ă pe Cleopa.

Moartea aceasta. ş i apoi. s ă treac ă din galcr ă pe bare ă .0 veffind vasele tui Ptoterneu pline de soldafi care cobora. ş i pur şi strnplu să -1 ucid. Atunct. to ţ fi se Indreptara spre galera pe care se gasea Rampei. a şa e ă toţ i sf ă tuir ă pe Pornpet s ă iasă 3rr larg elt ine ă rrtal era Dar Pornpei era la caplituiputerilor si al niarneului. oontinu ă onorah'ilul retot. a da sernne de -team ă ar ls tnsernnat s ă acorzi personal asasirfilor seuza erirnei. galera FLU gă sea adincimea necesaz . S ă astept ă rn. Dup ă pă rerea retoruhti. ad ă ugă eL mor ţ i] nu rnt. iar Achillas fu i. Achil il in greeeste.ns‘dreinat cu executarea ei. Pornpei o irnbr ăţ i şă pe Corneija. iar acesta va iî din nou inving ă tor. aceast ă lips ă de considrM.ie p. şi Seene ţ]s. Pornpei ezita. pLin ă de bancuri de nisip.Pornpei. Barca se aprop -la toi rnal Septirniusill recunoscu pc fostut s'a'u connandant salut ă cu titlul de îrriperator. pentru câ cauza terenului rntios ş i n rn ă rii. spuse el. intre timp se vedea.sia intruut toate aprob ă rile.sşe ă . ar îi ridicol să fugirn din !ata a opt oarnerd. pe nurne Septircius Salvius. eare fuseser ă eindva unul de eohort ă ş i cel ă tall eenturion ub Pornpei > şi vreo trei sau patru sclavi. in situatia la eare se ajunsese.ă ca s ă inainteze rnat rnuit. ar Insernna s ă ne Tacern din el un du ş rnan de rnoarte. P ă rerea acea. un sclav_ ş i in timp ce Achillas ii Înţindea rn'ina 306 . cei de pc nav`a' orati duna ţ i pe punte a$teptau ră spuns la rncsajul adresat Cui Ptolerneu Se a ş teptau să vad ă venind in inttrnp[narea iiustrului fugar Ins ăşi ga]era regal ă şi după ea se uffau Aşa atunei eind tn locul acesteia fu z ă rtt barcă pr ă padit ă . poruneita doi eenttnioni ‘fin suit ă orce barc ă eei un tibert al să u. 1n consccin ă.0 ş i se răspindeau pe I ă rtn_ Ca -I prirneasc ă pe Pornpei cu onoruri? S-ar fi putut crede. In acela şi timp in nurnele regelui Ptolerneu. Dea[tiel. opt oarneni. care ii pHngea de pe acurn moartea. I u ă cu el doi rornani.ă ni tuturor suspect ă .r. cel maj bun lueru era s ă se lase impresia prirnesc. va obliga pe Cezar . 1n care se aflau vrco şapte.

amicii Pompe1. Dar speranla aceasta se topi ca Barca ajunsese la ma1. un mornent se f ă tu o t ăcere solemn ă .eut r ă zboiuL mine. strin ş i 1n jurul soliei şi s ă u. Septimius rhpunse din cap. timpul c ă re3a trecu din galer ă in barc. dar 5 -ri . se uită (a pe să vaci ă dac ă vreunul 1-ar ri vorbil cel din ţ 11. printr. m ă insei sau arn rnemorie bun ă ? Ivii se pare ca intr-c vreme ai f ă. privirea 1u1se opri asupra lui Septimlus.klerâ şi t ă rm era lung tr] bara pierdut pe lacul loată lumea IScea.. care. indreptindu-se spre Galera r ă mase nemi şcat ă . ajunge slaurra Chiar claar era iiber clnd pornise spre LXX1 Acestea au rost ultfracie zuvinte pe care Pornpei le-a scbirnbat cu cei dragi Apoi. 40 7 . ş i Uerea aceasla ap ă sa pe suflekul lui Porryei ca o tkere de tnoarle Tncerc ă sa' ru. tabletele unde scrisese dinainte.(1 şi tutunecat1 ca ni ş te stane de piatr ă PIn ă la urrn ă . Zgornotul produs de vorbele fugarului se iopi f:ă r ă vreun ecou in inimile aceskor eunuci şi sclavi. b.dirt barc ă .un semn afim rativ. tn grece ş te. f c1tu ş 1 de pu ţ in sensib11 la arnintirea sugerat ă de Pompei. el se intoarse că tre so(ta ş i Îjul situ 111 r ă mas bun de fa ei prin aceste dou ă versurl din Solocle: Cine se duce tiran. discursul pe care trebuia s ă i-1 adreseze kri Ptedemeu. se vedeau ori ţerii regeLui strfngindu-se pe ( ă rrn fn unde trebuia să acosteze. xi spuse eI.soteasd sernnu1 vreo vorba sau să parâ .pa` racerea.area se despr1nse de galer ă . Drumul (11ntre g2. tl salutase la verdre cu titlui de 1mperator Prietene. il priveau dep ă rtindu-se. In s•tr şit. Pompel ort ă şf. îl şi-I coreot ă . am rnal spus-o. Dar toli st ă teau ruu. Pe m ă sur ă ce barca se apropia de uscat.

Selenus şi A. cei eare r ă m ă seser ă pe gaIeră scoaser ă rii şte strig ă te sfisietoare. ca s ă coboare. ded. i şl apue ă peierina cu am•ndou ă aeoperE cu ea la ţ a şi. strinse de pe t ă rrn resturile aproape pz. Pornpei i şi intoarse pentru ultirna dat ă privirea spre solia 51 fiul s ă u. navele se dep ă rtar ă in grab ă . se tntinser ă piniele datorit ă vintului care b ă tea dInspre uscat. Atunci PornpeI.rnpUrfise in ajun cincizeei si nou ă de ani ş i murea. seoase doar un oftat ş i prirni toate loviturile t ă r ă să se plingă si t ă ră ineerce s ă le evite. EgipieniE.ehiLias scoaser ă şi ei patoşele. fur ă' eurInd s ă renunte ia planul nave[e fugarilor e ă p ătaser ă un prea mare avans la ţă de ei. f ă r ă s ă facă niel un gest care nedemn de el. T. V ă zind prima lovitur ă dat ă . ca sâVl duc ă regelui lor s ă fac ă dovada câ ii executaser ă ordinul Corpul. Filip sp ă r trupul lui Pompei: in apa ă m ă rii. Dar chiar in elipa aceea. care la inceput erau hot ă ritî sa' le urm ă rease ă . ca un stol de pescă ruşi alunga ţi. 308 . Numai Filip. Cornella I şi fringea tpra ţ ele de disperare.ltrezite ale unef bă rel de pescari care. spune Plutarh.Er ă pîn ă ia ţă rrn. Dar toate că Ensista să rse dea m ăear corpuI sotului s ă u. complet gol. luind cu ei capul lui Porripei. care se auz. Asssinii se indep ă rtar ă . La vederea asasInatului.rndielndu-se. Cu tot respeetul. Pompei se sprEjini de urn ă rul lui Filip. ceru s ă ise permItă să r ă rnină lIngă corpul st ă pinuluI să'u ş i să ri pe uscaL ling ă el. Copilul plingea. nruncar ă pe ţă rm. a doua zi dup ă 2niversarea zilei de na ştere. il aeoperi propria 4ui tunic ă . fă r ă s ă spun ă un euvint. Septimius scoase paloşul şi-t trilipse In corpu] Jui Pomp-ei. printr-o mi şcare kr[ger ă loa-re. libertul lui Pompei.ciente ca s ă se Injgbebeze un rug pentru cadavru ce nici m ăcar nu era inireg». Iibertul s ă u. se ridiear ă ancorete. f ă r ă s ă ş tie de ce. au !os 4:sufi. L ă stridu-I tn starea aceasta unillitoare expus privirilor curiosiior indemnati să compare m ă reţ ia urnana' eu un cadavru f ă rii ca p. eare cu toat ă rana teribril ă r ă m ă sese in pieioare. ca şi cum un uriaş de talia lui n-ar fi putut s ă cari ă dintr-o singur ă' lovitură . Asasinii tă iar ă eapui tui Pompei.

scoase un oftat adîne ş i ad ă ugă . dup ă atttea necazuri.rtoare 309 . sInt doar un urnil servitor. Aflase vestea ingroztoare ş in opd. Ajuns in Asta. pe Itbertul Filip stind jos. ă pling de şederea mea in aceste locuri. dupa' ce te-am g ă sit aiet. oare.Cine eş ti tu. Cezar porni in urm ă rirea tui Pornpei. Tessaiii ca urmare a vtetoriei pe care o ob ţ inuse ia Pharsalus. spuse veteranul. aproape. dar un servitor eredinetos: sint un libert al lui PompeL — Fie. care te preg ă teş ti s ă faci funeratille mareluf Pompei? — Vail r ă spunse Mitp. f u prins şi muri In închisoare. cu capul in Cine o fi aceIa care a venit sitrşeasc ă ailele ş i se odihneasc ă aiei dup ă truda din timpti vietii? murmurâ el cu irtsie ţe. ilustre Pornpei! Curind dup ă aceea clebare ă . Acestea au fost funeralffie 1. Dar •oarte pu ţ ini se preocupar ă de eI.ndu-se tin fala libertubiL ii spuse: . rnartor N-am s'a m Îmj sint ze]f. pentru c ă nErnent nu-i putea r'a'spunde. iar soarta lui se pierdu şi ea 1n soarta nelericit ă a lui Pompei Mare! La rindul sâu. m ă asociez eu tine la aceast ă pioasă datorie.finge de a 'ingropa corpul eelui mai mare iJintre romani.W Pornpei cel Mare. dar n-ai s ă ffi tu singurul care ai onoarea aceasta. sta in pteioare pe punte.Pe cInd culegea resturile acestea de scindur ă ş i pregă tea rugul. Ias ă -rn ă ca. Un b ă rbat. Pe rn ă sur ă ce inainta. imbr ă cat in armur ă şt infăş urat intr-o pelerin ă militar ă . pentru c ă . rni s-a rezerval gloria de a a. aceea ş i favoare ş i cnidienilor. un b ă tr-in se apropie de el_ Era un rornan b ă trin care in tinere ţ ea sa fusese reerut in armata lux Pompei. autorul unui tralat mitologte. venind din Ciprun plutea de-a Cungui coastei Egptuiut. scutind de o treime din impozite pe toli IocuUoril AS3. tin ă r ş i el pe vremea aceea. dup ă ce d ă du Ţ ibertate Tntreigil. Apof. ginditor. ca un hatIr pentru Theopompus. A doua o alt ă navă . numele lui se pierda in numele Pompei. ca pentru — Vait poate vei fi tu. afia despre hiptele uk. ei acord ă . cu bra ţele incruci şate şi cu privirea a ţintită spre Et v ă zu focul rugului gata s ă se stingă şi itrigă acest foc.

i s3giiiul lui Porripei. ş i alta care il urrnase. eu ia ţ a spre ze ţă . c' v ă zu vert. arn purie aproope prima datori a Cezar sosji in Egipt a fost strIrtgă cenuşa. fuseser ă prinşi de regele EgiptuU.11 pe ţă rtn. aflat ă tn AchaIa. oricit de pu ţ Ul numeroasă era lut. iI lu ă cu venecal. Aceste dou ă legEuni totalizau doar trei rnii dou ă sute de sokla ţ i. Se intorsese. EI copieşi de daruripe toţ prietenii lui Pornpei care. Vă zind aceasta.şi putu reţine lacrimile. se Indrept ă 8pre Alexandria cu v-reu cincisprezece gatere. uria pe care o adu. si 1u ă pe Ung ă sine. fă r ă să le fi atins cineva. scrise ta Roma c ă rezultatut oel mai dulce şi rnai adev ă rat al victoriei sale fcist s ă saiveze în fiecare zi ci ţ iva din concet ăţ enii care ridicaser ă arrnele impotriva tut. Abia pusese pcort. la Trales i se ar ăt ă palmierui care crescuse in ternpffil VictorieL Ajunsese la Cnid cind afl ă că Pompet p ă r ă sise Din acel moment. i ră spindindu-se in ţar ă dup ă rnoartea sa. Doar cu aceste for ţe intră 1n portul Atexandria. Pe sigiliu era gravat un leu ţinind o spad ă. dup ă oe-i f ă cu tot feIul de complImente.nd spre el un fei de solie. plus. LXX Prirna grij ă . tobele care se afiau irt sanctuar incepur ă să bată singure. in ziva spre u ş e de intrare a templului. WtoTief. dup ă vietoria de la Pharsalus Cezar se sirri ţea peste tot in siguran ţă . I se ofer. 310 .ie. Cezar Zntoarse higrozit capur sl nu. a şezat in ternplul Miriervei Pe Elida. Atunci.sese din armata lut Calenus. el dorea ca s ă se retrag ă Egipt. i şi clesf ă cu pulpana mantalet şt t ă să s ă cad ă la picioarele lui Cezar capul lui Pompel. La Antloha se auzise de trei ori un sunet de trompet ă strig ă te de incît arrnata kt ă armcle se repezi pe zidurile cet ălii ţ Ia Pergarn. restull r ă m ă sese pe drurn Dar.care precedaser ă sau îi Insaţ iseră victoria. în srfr5tt. a1 c ă rei orator. lui Pompei ş i să trimit ă Corneliei care con ţ inea. opt sute de cai şi dou ă legiuni.

1a Rorna. Achillas ş i sofistul Theodotus. mai era irate r vtrst ă de unsprezece an. iar cei ă lalt r ă m ă sese "fri arhiva tfin Alexandria Prin acest lestament. auzise oarte mult l ă udindu-se frumusetea Cieopalrei şi era foarte curios s ă cunonsc ă asemenea rninun ă tii.11 POMpel Pothinus. primii n ă scu ţi. Or. nurnit ă Arsinoe. Ca dov-ad ă a bunelor sale intentii ţ n Favoarea ce[or doi principi. care nu numai c ă erau frate ş i sor ă . Cleopatra avea aiunci nou ă sprczece ani_ doi mai inainte murise Ptolerneu AuIetul. Cezar. creditor al regelui rnort pentra sufna de 311 .ă zut.e un zn. care il v ă zu * poveleş le e ă timpul r ă zboiului purtat de Traian tri Egipt impotriva evreilor aceş lia 11 d ă rlmar ă pentru câ Ti stinjenca Cezar era destul de tulburat. vInturile la vară lineau pe loc. care avea fiecare cite o arrnal ă .şi 1icentieze armatele şi si:›L se prezinte in lata lui ca s ă . puterea laai Pompei trecuse Cezar Mai mult.Cornelia o a şez ă Frurnoasa locuint ă din Alha. ci'nt ă retul din flaut pe care 1-am 4zut venind la Rorna ca s ă solicite protec4ia iu] Pompei E1 L ă sase un test ament 1n dou ă exemplare: unul I sese Lrimis Jui Pompei. ceva mai tirztu.i ş. El invit ă pe Cleopatra. s ă . in numele poporulut rornan.11 ocazia s ă pomenim de mal rruJte ori. d. Porripe! fusese asaslria4 ctuar de acest Ptolerneu ale c ă rui drephin trebuia s ă 1c sustin ă' Cirnd Cezar iritr ă tri Alexandria.i o alt ă soră . dup ă ourn arn v . Apoi. Ptolerneu nu ava atunci decit cincisprezece arg. ca testarnentul lui s ă fie executat i[ntocrrtai.ş i susljn ă cauza. iar el abia a ş tepta ocazia s ă porunceasc ă ucidrea celor trei uciga ş i [1. Testatarul invita pe Pornpei s ă vegheze. b ă trtnul rege l ă sa tronul îîulixJ $k. E] d ă duse Alexandria mai multor vase. pe de alt ă parte. trebue s-o mai spunern. Appian.1 sale. 1n virst ă de paisprezece ani. templul acesta Fu construit. Ploletneu şi Cleopatra. erau 5i soti. Cezar b ă luse cu piciorul Îri p ă mint pe .ocul unde fusese ucis Pompei si spusese: Aici voi construi un templu tneffinat ş i In adev ă r. despre care am 2V1. pe Ptolemeu.

covorul se ciesf ăş ur ă cte.se lui Plolerneu şi Ceopatra. Ornui desf ă cu eatarama curelei. «acesta şi-a dat pentruc seama. pe cei care o vedau. dar admirabil proporlionat ă .nt ă Ta ş apte mifieţane. tnir-un fntruchiparea legendei Este de crezut e ă ea nu l-a l ă sat pe Cezar să tInjeasc ă > ă doua zi. renu. Acest gest de coe•et ă monden ă i1 incint ă pe invMg ă torul de la Phorsalus. Nu era prea fnalt ă de vrerne inc ă put intr-un eDvor l ăeut sul:Era plin ă de gratie.‘. poporul puse m!na pe arrne. Totu şf. neputInd s ă intre f ă ră să fi fost recunoseut ă . şi cerea fle pl ă tite.1 era fâc. Cieopatra nu era numal frumoas ă . p ă r ă si palatul ş i incepu s ă Fugă pe str ă zfie Atexandriei. Dar.saptesprezeee milIoane einei sute de mii de drahme. spurie Dio Cassius. se pref ă eu c.ş i puterea pe care ş i-o exercitase 1n special asupra ttn ă rului Sextus Pornpei. ea se aruncase ţrdr-o barc ă . Cunoscindu. dar declar ă eă avea nevoie de restul de zece miEickane cinci sute de rnii de drahme. Mic ă de statur ă . la sine. spunInd c ă fusese tr ă dat. egipteana„ lirnbN din Siria ş i Asia. Pe de ail ă parte. era mai mult deeit atit era Incint ă toare. Era Cleopatra. tIn ă ruI vulpffl i ş i ascunse gIndurite. de cochet ă rie de spirit. tfil covor pe eare ti depuse la pleioarele Cavoru. Cezar a ş tepta rezultatui invitatiei pe care o f ă eu. ş i ajunse fata paiatuluî cani pe la Ora nou ă seara.1 nu observ ă nirnie. Din Orient luase gustul pentru somptuozitate şi ini ă n ţ uia cu lanturi de aur şi de diarriant . ea LIZ2 lui era pierdut ă ». ea Ti porunci Iui Apolodor să o ruleze Intr-un covor ş i s-o duc ă astfel ln fa ţ a Tui Czar. dup ă unele ffintre Cezar şi sora sa eă nu rnai avea nimic de sperat. eind s se anunt ă eă voia să -i aduc ă Tn dar Jui Cezar.ik sul şi strins cu o curea. Pothinus trimke mesager tui 312 . era.cind a sosit Ptoierneu. iar Cezar vizu ridicindu-se de pe el o lem&e. Vorbea latina reaca. Insotit ă de Apolodor din pe care tl socolea cel mai bun wieten al ei. de Indak ă ce aflase de invitatia lui Cezar. La strg ă tele tirlă ruful rege. Izar cum se Tvi un moment favorabil disp ă ru.

in ţ elese c ă situa ţ ia era grava'_ Ei trimise lui Achillas doi foş tf mini ştri ai regelui defuncl. Cezar. in ceea ce se namea patatul rol. care avea nurnai trei rn{i dou ă sute de soidatf. r ă ma ş i dintre aceia pe care Unpr ăş t . aceasi ă arrnaf ă ar fi fost o bagatel ă i dar ea era compus ă din r ă rn ăş i ţele arma(ef lui Gabinius adic ă din veteranf romani care se obi ş nufser ă via ţ a destr ă bă lată din care. Atunci l'ncepu lupta. egiptenii l-ar lj f ăcut prizonier pe Cezar. dar ajunse la un moment dat cind trupeLe lut Cezar incetar ă sâ se mai retrag ă . tn sfir şt. Fiecare se [upta cit putea mai bine: solda ţ if 313 . Armala egiptean ă num ă ra dou ă zeci ş i cinci de mii de oarneni. impreun aeopatra. era o veritabil ă declara ţfe de r ă zboi f ă cut ă impotriva lui CeZar Cezar o aceeptL Avea 'irnpofrIva lui pe Aehillas şi pe cet dou ă zect şi cinci de de oarneni ai fui.oscoride_ Inainte ca ace ştia să fi deschis gura. eare se c ă s ă torisc. fo ş tf arnbasadori ia Rorna. trupele Achillas inaIntau in ora ş.ş i concentra trupele şi se retrase. p ă strtndu-st Alexandria. Auzind strig ă tele de moarie tndreptate i'mpotriva lui. cerIndu•i s ă porneasc ă Impoiriva Alexandriei. dar avea al ă turl de e] pe atfatul acela puternic care se nurne ş te Arnorul. alte dou ă zeci două p ă zeau portul. Apoi. Or.ri de rame şi perlect echipate. Aeilif las ii ucise.r ă aici calitatea lor de Tornan•. afar ă de acestea. Se nurneau Serapion şi D. puse infna pe tin ă rul rege Ptolerneu pe eunucul Potkinus. proscri şi. printr-o intimp[are. Achilfas incerc ă s3 foreze p ă trunderea in paial si dă du cfleva •saituri. care nu erau egiptenf: pentru Cezar. Apol tneerc ă s ă pun ă mina pe galerele lui Cezar Cezar avea cincizeci: erau galere cucerite din flota lui Pornpci. dac ă s-ar fi pus m•nape aceste vase. Cezar tricepu prin a.comandantul armatef din Pelusia. cu cite trei sau cinci rtridu. pira ţ i din Citicia. Pe m ă sur ă ce Cezar se retr ă gea.iase fugari Si Pompei. fu respins de pretutinderii. luaser ă obfeeturi orIentale. ar ff fntercepfat portut şi rnarea şi i-ar fi t ă fat calea de aprovizionare. După cum se vede.

altele rn4eindu-se pe dou ă roU pub7nd (i purlate oriunide ar fi iost nevoie.Achillas. v ă zinci c ă nu. veni ia ei 51-i spuse eeva Ja ureche. 1n plus. La insisten ţele 1ui Cezar. Cezar d ă du un rnare ospM pentru a sL-bteri trnp ă carea> Tn timpul ospalului. care H servea ca Urbier. Cezar continua s ă -ş i joace roM s ă u de conciliator. solda ţ il 1ui Cezar. unu] dinft-e Să i.L Apoi. dÎndu. drn acete prodig-Loase lucr ă ri de [ortiFicatie care ii eran farnilare E1 inconjurase cu ziduri toai ă de up ^ rar e a ora ş ului pe care it ocupa Cu portui şi Cu arsenakil comunica pnn tentru. Cu toat ă aceast ă lupt ă dus ă Implotriva ora ş uW Mexandria.ş 1 putea 13:1'$tra galereI cu forle de care dispunen.te de dott ă etaje. Intre tîmp. construlte din bloGur: rnari de pjair. con ş tienti c ă m ţa Cor depinde de curajui de care d ă deau dovad ă Atacurile Iui furâ respLn6e in toate pundee Cezar. ş i care era un oru 1-oarte fimid şi foarte b ă nuitor.TI turn de o rnare l'n ă Wrne. slmulase e ă 5e 1mp ă ease sora lui ş i cor15U s ă 'impari ă troriul cu ea. le ar$e pe toate. t1nru3 Ptolemeu. care d ă duse (iurnele inStdel ii. 3!4 . nu se putea pă trunde acoIo dedt dup ă buuul plac al celor csrc se arlau Tri turn. La ior eglptenii il blocaser ă pe Cezaş incbizind toate str ă zile ş i toate r ă spIntiiie zidun Inalte de patruzeci de picioare in ă ltirne.. concomitent. tn locur[le jonse ridicaser ă turnurl inal. construit de regil preceden ţl. debalTâ trupete la far Farull era . indusiv pe acelea care erau in arsenal Apoi. uriele fixate 1n p ă rnint. av'ind cite pod la [ecare ealAt Ea era locuiLa de o popula ţ re eţ t un ora ş de nurricroas ă ş i alcă tuit ă din bandi ţ i ş i pir4i care se aruncau asupra tuturor vaselor Turnul farului avca aceast ă irnensar (rnportan ţă că intruCit mtrarea in port era extrern de ingusU. Ceza r terrninase in r ă sfirrip de trei una.2sese construit aceaska era legat ă de ora ş printr dig Iung de nou ă sute de pa şi. copil vieleari şi du ş rnkos.şi seama de rmportanila pozi ţ lei pe care VOiaU Cltereasc.

S ă fle ucis Pothinus.a'. dar in loc s ă lase impresia că A regreta. E1 dfstribui armatei mari sume de bani in numele tirierei sale sUptrie şi se angaj ă să continue mistunea periculoas ă de a Iupta impotrlva lui Cezar.me Canymede. Al dodea udgaş at lui Pompet isp ăşise crima. Umbl'ind şi cotrohă ind prin paIat. Ganyrnede prelu ă apoi comanda irdpelor.Cfncf minute mai tIrziu. ineit tin ă ra. A ş tept ă vă zu pkeind pe oarnenii care trebuiatt să execute ordinut. fugi in noaptea urrn ă toare trecu in tab ă ra lui Achillas. b ă rbierul auzise voei şoptite. termin ă m repede aceste odioase personaje. relu ă locul ling5 Cleopatra. spuse el. Ea avea o sperantâ câ sora sa iiind amanta. ar ă tind câ era multurnit. el Un moment mai tirziu. Ptoterneu afl ă de moartea conlidentului s ă u. Cezar le şea. Arsinoc. Cezar a ► ea toat5 increderea in cel care ii denuntase complotul. şi Achillas se produse Dar foarte curtnd intre ea vrajb . sofistul. trupele o prImir ă aclarnatii puternice. E1 se apropase l`ncet ş i surprMsese un complot de asasinat ca. Vă zind aceasta. iar Iratete s ă u prizenierul acestuia. Arsiroe puse pe Ganyrn. ea s-ar fi putut proclama regin ă . apoi se intoarse. Moartea aceasta produse o 2Serrienea groaz ă printre cei care Incercaser'ă conspire inipotrva lui Cezar. după ce reuş i s ă se sustrag ă 315 . sor ă a Cleopatrei.re Se Infiripa intre Pothînus şi trirni şii lui Achillas. sala unde se d ă dea ospă tul. luj. Birte. Cezar. iat ă -1 că a venit şi 11-3111 să las s ă -rni scape. ii fehici -U pe Cezar c ă sc ă pase de pfirneidja eu eare arnenintase tr ă darea servitoritor s ă t. cu surisul pe buze. in adev ă r. Irsotil de perceptorul s ă u pe nu. Wrbierul it astepta pe sat ă . iar centuriorul ie ş L Chiar in aceeasi sear ă . Theodatus.ecle s ă -1 ucid ă pe Achilias. un centur[on se apropie ş i-i şopti: — S-a făeut! Cezar fReu din cap un semn. de mult a ştept pritel'ut s ă r ă zhun mourtea lui Pornpel.

reu ş ind s ă pun ă mina pe el. eisternele ochi. p ă trunzind in inleriorul puturilor ş i eisternelor. Mvelul apei m ă riI ereseu ş i p ă trunse ţn primele rezervoare. a şa eă Incetarea aprovizion ă riI prin apeduete nu•1 Ingrijor ă prea muit.. a a lui Theodatus. sub presiu nea rna şinilor inventate de ace ş ti prodigioşi arhitecti eare erau e&tenii. ora ş ul Alexandria primea apa Nilului prin apeducte şi o clistribuia prin puturi sau e şterne fn eare avusese tirnpul s ă .justiVei lui Cezar.. mizerabil Dup ă moartea ful Cezar. nu s-ar mai it indoit de exstenta ei. altera apa de b ă ut. In adev ă r. reuşi. Vorn vedea mai t ţrziu c ă ueigaş ii Jui Cezar sf ţ rş ir ă aproape toli tot atit de p ă e ă tosea şi ueiga ş ii lui Pompei. fugi din Egipt ş [ r ă t ă ci mult timp. il ţ intui rre eruee. Mareus Brutus. Du ş rrianul b ă nui eurind cauzele acestef lini şti. 316 . ca ş i aeurn. iar Cezar şi garnizoara tui ar fi pierit de sete. LXXIII Iat ă •ne ajunşi la deznod ă mintuI acestei fronde antiee intreprins ă pentru oebii frumo ş r ai unei femei_ ş i atunei. I se anun( ă accast ă veste lui Cezar. Cezar avea ap ă desti. cu atit mai muit cu eit apa din puturite rrta Indep ă rtate continua s ă fie bun ă de b ă ut. Or. apa din toate toate dsternele se alter ă . Dae ă Pornpei > care nega Providenta la ar fi putut vedea moarlea lui Pothinus. neavind nici puturi. ea ş i acum — eu toate câ Mexandria zi ţ ele noastre nu mai este situat ă pe loeul Alexandriei de odinioar ă şi atunci. Ins ă l pentru că puturife erau ptine. Cind soldatii b ă ur ă din aceast ă ap ă să rat ă erezur ă eă se ţ n ş elau. o beau tuibure. I nsă . Atund i iverti ideea de a face s ă creasc ă nivelul apei m ă ri ţ cu ajutorul rotilor ş i al ma şinilnr. Infund ă toate conduetele prirs eare apa Nituluf ajungea in eartiere!e iecuite de romani şl. ajuris st ă pinui AsieL descoperi ineut unde se ascundea Thendatus şi. dup ă o munc ă uria şă . Apa s ă rat ă . nfei eisterne. eu rlscul orie ă ror inconveniente sanitare care ar ff putut rezulta din acest cleleet de puritate.şi depoziteze mfInt. Oamerdi din popor.d ă . tneetui cu Ineetut. du ş rnanui st ă ptnind fluvitd.

- Ei, bhe, intreb ă el, cu fala şi cu vocea calm ă , ee spun solda ţ ii de acest accident? — Sint disperafi, imperator, r ă spunse eel care adusese vestea, şi se v ă d de pe acum la strimtoare. — Desigur c ă m ă condanin ă , spuse Cezar. Omul tăcu, — vorbeş te deschis, conthu ă imperatorffl. — Ei bine. toţ i stnt depă rere că ar trebui s ă îneerd s ă p ă r ă seşti Eg4:itul pe cor ă bi.ile care i ţ i rnai ră min, dar se tem că n-ai să reu şeş ti să te irnbarci. — Rine, spuse Cezar, o s ă ne retragem, dar victoriosi, apa? intreb ă centudonul. la cind sute de pa şi rnalui - la zece oameni, m ă rii şi sapă acoJo rdn ă ai să dai ap ă : sau coasta de aici nu e făcut ă ca cele din alte ţă ri, sau, mai Inainte de a fi ajuns la o adincinie cheisprezece pieloare, ai Să. dai de ap ă , Centurionul se conform ă ordCnu1ui dat x să pă gă si ap ă . 0 nfie de affl dup ă Moise., Cezar, resnriol rniracolul 2pelor i şnitoare; amindoi ghiciser ă secretul pu ţ urilor arteziene, intre timp. cea de a trezed şi şaptea legiune, pe care Cezar o alc ă tuise din resturile legiunU. Iui Pompei, debarc ă ceva mai sus de Alexandria, Din cauza vinturilor nefavorabile, ea nu putuse intra in port. A.ncoră , deci, de-a lungul plajeî. dar curn nu avea ap ă ş i nxci nu ş fia de unde ia, ea ii ceru lui Cezar. Cezar se Imbarcă impreună vreo trei-patru sute de oarneni pe cele citeva gaIere care ii mai r ă t-nă seser ă , ieş i port ş i se Ţ.ndrept ă spre Flota sa, care se g ă sea la vreo douâ-tret Ieghe de Alexandrja, Ajuns 1a Chersones, el debarc ă o parte din ca s ă se aprovizioneze cu ap ă, dar cavaleria du şman ă , eapturtnd vreo doi-trei oameni care se d.ep ă rlaseră ca Fure, afl ă de la aeeştia Cezar se aflauna din galere. pe Scurt timp mai firzu, Ganymed e incunoş tiinţ at_ El imbare ă imediat dou ă sau trei rnii de sole14 pe vreo dob ă zeci de galere ş i il atac ă pe Cezar. Cezar nici nu se gindea s ă accepte lupia, pentru dou ă motive: pentru c ă noa ptea avea s ă se lase peste vreo dou ă ore, Ş I atunci avantajuL avea s ă fie de partea inamkului, care euno ştea coasta mă rif mai bine deeit el; şi al doilea 317

rtnd, pentru c ă di ş te sotdati ai s ă i, eare lupLau mai ales ca să fie remarcati de Cezar, s-ar fi luptat ineontestabil rnai r ă u pe trituneric
Cind v ă zu c ă spre el plerele Lnarnice, sc indrepl ă spre consl ă . Dar se tntlnipl ă c ă o galer ă din Rhodos nu putuse urrna ceidalte galere, asa c ă se g ă si Înconjurat ă de patru gaiere clu şrnane şi de mai multe b ă rri.

Cezar era siguranţă şi ar fi putut l ă sa galera s ă sc descurcc 511gurii, eum ar fi putut, dar, dup ă rum se ş tie, el nu era ornul care s ă se cru ţe: tndrept ă galera sa spre gaiern atncat ă ş i porni eu toata' viteza spre ea La eap ă tul unei lupte care dur ă o oră , carc timp Cezar luptase ca un sirn" marinar, cucerise n galer ă patru rinduri de rame, scufundase o atta şi seoase din [Lipt ă o a treia, ceielalte ambarcatiuni, infrico ş ate, fugir trtgrozite eczar profit ă de spaima lor, remerc ă cu galercle sale va$ele inc ă reate ş i, ajutorul vislelor, mergInd 'impotriva intră cu ele port Acest fel de lupt ă sc repeta ;r1 Fiecare zi, cu ş flnse diferFte. bă tea pe egipteni, cind eg i ptenii i[ Cind Ceznr b ă teau pe Cezar. intr-o galera lui Fu alitt de inghestfit ă iar el se g ă si il de s ă geţ i, fieenre du şman tinhnd spre toga atIL de cople ş obligat s-o seoară , să se arunce in sa de purpur'al, incil mnre s ă fac ă vreo trd sute de rnetri tnot, actionInd numai cu min ă , pentru c ă in realaltă , pe care o tinea deasupra apei, avea ni şie documente. Tnga de purpur ă , trofeul zilei, c ă zu egipteniIor. Toate arestea se petreeeau sub ochii Cleopatrd: ca t.n Evul Mediu, eind eavalerii i ş i fringeau l ă ncife pentru ochii ubttelor, Cezar incepuse un fet de turnir 1n nebuna şi perfida Aiexandria, orasul acela u ş uratic ca Atena şt supersiitios ea tirnpui accsta, Cezar prirni o solie din partea du ş manuLui. Eg[ptenii it fh'ceau cunoscut c ă se s ă turaser ă ş tă pinirea lui Arsinoe, care nu era declt un copil, ş i a lui Ganyrnede, care nuera decit un ş i c 1n consec[nt ă , daeă ar ri voit li-1 trirnit ă inapoi pe ei 5-ar el asupra problemelor care Li intereseaputea consulta 358

z ă , ş i ar putea fi prjrnii care sâ propun5 pacea. Cezar euno ştea perf ă dia acestei natiuni, dar trebuia sfIrşit odat ă : Tri t ă mp ce se amuza luptind acest de

Iume, sirnlea eri restul 1urnil 1i se ă pa.
Tr ă misese dup ă Ptoterneu luindu- ă mina in a sa, ii ar5t5 ctt ă Inereelere avea in el, trimitindu-1 astiel soidalilor, ŞI-1 potti Să - ş i P0age oamenil 5- ş i vad5 de treab ă ; dar e1 — tin5'r prin(, ineepu implor ă pe Cezar s ă goneasc ă de ling ă ei, afrruind c ă prezenta Jui ii era maj scumpâ deeit domnia. Cezar, care nu era nici fals. niej erud, se 15s ă Induloş at„ imbră ti şă , cum ar Fi f ă eut cu propriul copil porunci s ă Ile condus plA ă' 1a avanposturilc

duşrn ane_
ins ă , abia ajuns aeclo, laerimile se uscar5. f5cur ă Ţoe arneninWrii, iar Cezar intelese c ă , incepind de acum, avea un du şman in plus. Dar, din ferieire, curn arn v ă zut, Cezar nu !e mat Vnerl socoteala.

LXXIV
Lucrurik r5maser ă nesefilmbate ine5 o bueat ă de vreme, ins intr-0 zi Cezar aft ă că Pelusia, unde sc afla
grosul armatei egiptene, c ă zuse trţ rnlinile unuia din tocotenentji s ă i. 1n adev ă r, Mitridate din Pergarn, pe care Cezar if aprecia fl1W1( pentru capacitatea 11.fi şi pentru experien(a Jn meseriS armelor, sCLS5e- pe uscat dinspre Sr ia şi Cilieja, cu ă forle arrnate puterniee. A.nuntat de Cezar de la ineeputul r ă zboiuruj, care dura de peste şapfe luni, et făeuse apel, Ia sentimentete
popoarelor aliate şi venea acum cu o arrnat ă de vreo

dou ă zeei de mil de oarneni.
Or, friteieg'ind e ă Pelusia era poziiija eheie pe useat, clupâ eurn Alexandria era pozitia chete pe mare, atac ă PeJusia eu o asemenea vigoare, 'incU dup ă al trellea sau al patruTea asalt o eueerj. Dup5' ce lâsâ o garnizoan'5 in oresul cueerit, se indrepU spre Cezar, cueerind regiunile pe unde trceca_ Ajuns de1ta 6e gă si in hta uriel din

armata 1uj Ptolerneti. 319

Era nurnai juntate din trupele trirnise de tin ă rui rege. Ins ă , pentru a avea, ea, intreaga glarie, aceasta> parte din arrnată care venise pe Nil ş i-i urmase rnersul, voi s ă atace nurnai ea, fă r ă s ă mai aştepte, aşa cum recornandase regele, ş i partea a deua a armatei, care venea pe rna1ul Mithdate se fort.ific ă după obIceul rornan, Egipteniii crezur ă c ă rornanii se tem ş i se n ă pust[r ă asupra taberei din toate p ă rtile. Vă zindu-i c ă acţ ioneaz ă cu atîta nesocofinl ă , Mitridate dintr-o dat ă prin toate taberei, ti lncercui ^ că sâpi pin ă' ta unut, f ă ră s ă cunoasc ă locul şi faptuI că se g ă seau in apropierea navelor ior, to ţi . rknaser ă pe cImpuL de lupt ă , ş i Cezar şi PtoIenneu, fur ă anun ţ aţi in acelaş i fimp, gi arnindoi, in acela ş i tirnp, pornir -a Intr-acolo eu toate forţele de care dispuneati: unul — Cezar — ca confinue victoria; ceniatt — PtvJemeu — s ă- repare Înfringerea. Ptderneu ajunse prjmul, pentru c ă se ârnharca.se pe Nil, unde avea toatâ flota gata preg ă fit ă , Si Cezar ar Fi putut folosi aceea şi rut ă , dar nu vol i de #earnâ s ă nu fie obligat s ă [u.pte pe cor ă bii ş i ţn canalut Fluviului, gen d.e luptâ care tl Upsea de posibffitatea mi şcă rilor neprev'a'zute, care f ă ceau forţa lui. Dar, de şi s ► sise dup ă Ptolemeu, Cezar intîrzlase atit de pulin Incli regele n-apucase tnc ă s ă -1 atace pe Mitridate. V ă zind sosrea Cezar, regeie Egintulni cel care se fortific ă . Lccul in care se Fortificase Pto]erneu era dintre cele rnal putriMe. Pe o latur era ap ă rat de Nil, pe o alta de o mlastin& 1n slir ş it, pe a trea de o pr ă pastie. Tn a şa fei incIt tab ă ra nu derea deell singur ă intrare, strimt ă aceea care da spre Cezar se indrept ă spre tab ă r ă . Dar, la jurrAtatea drurnuluf, ajungInd la ma[ul unui fitt, 11 g'ă si ap'ă rat, de Floarea cavaleri& egiptene şi de v parte din infantera usaar ă a lui Ptolerneu. Acolo se produse oinc ă ierare de morrient, de-o parte şi de alta, Fă ră sâ se fi trecut la o adev ă ratA, amhele 320

malurl ale rlului fiind foarte abrupfe. Ins ă , ner ă bd ă tori, soldaUi lui Cezar eers.trâ securile. Li se aduser5 secur]. Ei Incepur ă sâ doboriră eopacit de pe maluri irnpingYndn apof inspre albia riului ca s ă formez poduri, iar dup ă ce doborir ă copadi, trecur ă printre cr ă cf, cu apa pîn ă la briu. Intre timp cavaleria roman ă urcase pe fiuviu trl sus şi, gă sind un vad, trecu şi ea riul. Vă gndu-se atacat din fa ţă inv ă luit prin fiancul drept, inarnicul o rupse la fug ă . Cezar, care se g ă sea la nurnai o leghe şi jurri ă tatelJe ă ra giplean'ă p dMiu ordin să se rneargă' inainte. tâb Inten0a sa era ss profite de tuiburarea care trebule s ă se fi g ă sit duş manul ş i să -1 atace pe loc; v ă zînd Ins ă poz4ia puterni.di a in ă ilirnea avantajul situa ţ tei ş t tot zfflul de ap ă rare ţ nIgsal dg solda ţ i, amin ă asaltu pentru a doua zi, nevind s ă ri şte un atac impotriva unor trupe odifinIte, cu trupele sale obosite de lupt ă ş i de drum de mai multe leghe_ Examinind deei terend privirea aceea c ă reia nimic nu-E sc ă pa, ei se hot ă ri s ă atace a dous zi, Ia rev ă rsatut zorilor, un fort legat de tab5rg printr-o puternic ă tortiftca. ţ e_ zori, armata lui era gata, nrl pen&ti c ă s-ar fi Incă ci pentru c ă gindlt s ă alace fortul acela cu toti voia ca toale fortele sale s ă ite eata să atace tab ă ra in punctul pe care avea s ă -1 Ca şi C11111 Cezar ar fl explicat planul s ă u de Jupt ă fiec ă rui soklat, ate ş tia se indreptar ă spre fort crl atita hot ă r:re, indt i1 Iuară cu asalt, Apoi, dup ă ce-1 cucerir ă , se aruncar'ă 1.ntr-un suflet pîn ă la linia de ap ă rare a du ş manult, unde fncepu adev ă rata lupt ă . După cum am spus, tab ă ra nu putea fi afacatK decit cţinspre cimpie şi, Kreş te, 1n acea zon ă inamiculi ş i masase trupele eele rnai butie Cu koate acestea, in tItnput unei recunoa şteri pe care o f ă cuse, Cezar observase o trecere ingust ă intre Nit şi tabă ra egiptean ă . lui Cezar ar fi avut 1n spate Irns'ă Wunci şo I cl " Intreaga fIot ă du ş rrTan ă . Aş a că Cezar p ă râsi acest ruijloc de atac. Wiz"iind că atacu.rHie frontaie nu d ă deau rUci un 321

rezutiat, eI chern ă pe unui din c ă pItanif s ă i cei mai experimenta(1, nurnit Carfulenus, ii expuse situa ♦ [a şi-i tntreb ă clacă ar FI voit s ă atace, cu o mie de oarneni„ dinspre Acesta ră spunse c ă era gata. Cezar ordon ă să se clubleze eforturne in portiunea dinspre timpien in timp ce CarFulenus o mIe de rnen ai s ă i s,e strecurau de-a lungul Or, se tritimpl ă c ă sotda(ii fns ă rci ► ati sâ aslgure acea şlă parie a taberei, crezindu-se ocrotili de Flot ă , cobortser ă de pe InWituri rie Cti ţ iozitate, ca să vaci ă lupta, fie din cural, ca s ă ia ş i ei parte Ia ea, cind, deodat ă , auzir zgornot rnare in spatele Fra Carfutenus care, neflind impiedica.t decit de s ă geWe trase asupra de pe galere, reusise treac ă s ă ajung ă pi-n ă suS pe l`ntMturi. G ă sindu-ke p ără site, p ă trunsese tabă'ră şi atacase dusrnanu1 din spate. Cind romani[ auzir ă venind din partea ceziall ă a taberei strk ă tek de victorie ale tui Carfulenus ş i ale solda(ilor pe care ii comanda, t ş i dublară eforturite. La rindul tor , egiptenii , z ă p ă ci ţi acest atac neprev ă zut, st ă bir ă . Cezar vă zu c ă momentul era hot ă Ktor. Lu ă comanda a dou ă zed cohorte care Fric ă intraser ă in lupt ă ş [ porni la asalt in fruntea lor, ca urr simplu c ă pitan. Inan-ficul nu mai putu tine piept acestui ultim atac: el p ă r ă si Int ă riturile şi ineerc ă să Fugă . fă cuse puterea c7nd era vjetorios, fi Dar, ceCa oduse pleirea cind era Fnvins_ care Fncercar ă s ă Fugă spre mla ş tini se inecar ă in noroaie. se putea gIndi cineva la şalvate, Sprc rtp ă , Ră rninea NiiuL Toti se repezir ă deci spre fluviu regeie 1a un loc cu ordon ă s ă se Regele apuc ă să se urce pe o galer ă indep ă rteze imediat rria 1_ Dar mul(r imea care insotise ŞI se tngr ă mă rfise imprcun ă cu el nav ă şi nurn ă rul mare al celor care se aruncaser ă tn apă ş i se refugiaser ă ş i ei acolo ingreunar ă atit de muit vasu]. Incit, aiun.s in miilocul apa p ă trunse in eI şi i1 6cuftind ă . Pto]emeu ş i principalii sâi ofi ţeri se tnecar ă . R ă z.boiul din Egipt se terminase. 322

ali 0 rrue opt sute elneizect de ani pe rnalul neeluta ş L fluviu o asernrOtoare Cuceritorui 2centa se nuirnea NapoIeen, iar lupta Napoleon b ă tă n'a de la piramtde ea abandona Cairo dulA CUM bă t ă Tia pc care descris-o a.bandona
cueerfior ifildca Alexandria amuza sa intre cu Dar de data aceasta ttu se greutate prim port, c; horarl' s ă treac ă prtn rnijlocul .ora şul ui, Vestea vietortei sate il preced;-1, str'd`riintnd portile d ă rirnInd zidurile de ap ă rare Diri neFericire, tinrul rege Ptolerneu ik scapase prin moarte, dar o Wase prizoruer pe Arsmoe

Ceca ce prevAzuse Cezm se intImpl ă ruasă Dar cum fu z ă rit de locultori i. ace ş tia vermi ImplorIndu-1 şi purtînd inaintea lor obiecte saere cu eare obi şnulau s ă potolease ă mirua roglior leFF Cez?r, ca de zertA El travers ă 1ot ora ş ul Alexandna, ora ş ul acela Cu Str ă Zi largi, casele printr un dublu şir de b ă rbati şi Fernei genunchi
Ajuns ziduribe rldieate de alexandrmi, cl ti g ă's] pe Iocuitori cu tîrnlieopui in rnin ă›, ocupall s ă desct-nd o bres ă. Reap ă ru deci in laja alor s ă i ca un aldev ă ra4 invIngalor. Cleopatra, de pe eel rnai inalt dintre turnuri, t) a ştepta ca s-1 salute. tabă r ă fu o dubl ă srUtoare, din CaLIZ3 victoriei

complete din eauza înapoierii grabniee. kvu toti cei eindzed şi patru de ani ai s ă i, Cezar r ă m ă sese acela şi: Cezar din Galia, Cezar de la Pharsalus chiar Cezar al aventurilor amoroase.
SoLdatii, eare rnurrnuraserâ atl`t de rnuit impotriva Cleopatrei, aplaudar ă din plin end o v ă zur ă pe tlnă ra fruinoasa regIn ă InIktluind cu bratele saLe gitui irnpQratorulu) lor ş i purind pe capul acestuia o cunun ă de lauri aur, Atund ineepur ă serb ă ri tn palat, jocuri îu teatru. Cezar inaugura viitaarea regatitate a A,ntonius.. Apoi trebuia s ă se faca` eunostin ţă noua eucerire pi care Cezar o anexa Rornel; trebuau ,./zttate pirarni'dele monurnentele acelea carc aeurn dou ă mii de constituiau un mister. 323

Se naviga t-n aniontele NituIui chiar pe gaiera fostului rege Ptoierrieu, impodobit ă să rb ă tore ş te, ziva cu ghirtande de noaptea iturninat ă cll ghirlande de tor ţ e, 1n urma ei, ureau patru sute de gatere. Acesta Iu adev ă ratui triumf a1 3ui Cezar. 1n tirnpul drumului, ei poruncl s ă se ridice un templu in cinstea zeiţ e1 chiar pe locul unde fusese ucis Pornpei, Dar tot in timpui acestui drum, lurnea, insuficient ţ rift-int ă , se unise aserneni' titanuiu1 Encelade. Locotenen ţii 1ui Pompel se strIngeau tri Arrica in jurui lui Scipio, socrul acestuia. Ce1 doi fii a1 lui Pompei ehernau Sparţ ia la arme in numele mernoriei tat ă lui lor. Farnace cucerea Arrnenia de la regele Dejotarus dar pe care Cezar Inzestuu,e ca pe un Invingă tor. Ariobarsanus se plingea lul Calvinus, c ă jiul Jui Mitridate ocupase Capado-cia, Toate veştiie ajungeau la urech[te /ui Cezar şi, ca şi curn ar fi voit să lase duş manului timpul necesar ca S Se adune pentru. 3 - distruge apoi dinir-0 ngur ă !ovitur ă , la fiecare nou ă veste suridea, f ăcea un sernn din cap şi spunca Cleopatrei: — Mai departe! siGeopatra.suridea La rindui s'ă u, mindr ă c ă ţ inea in mifni 1an ţ ul cu eare era prins in eele din urrn ă reveniră cu toţ ii !a Alexandria; ineintilloarea c ă l ă torie se Era momentul să se fac ă fa ţă Iumii intregi. Cezar tş i strinse trupele. Iat ă forţ ele dc carc credea c ă putea dispune: Cu el erau aproape dou ă z.eci de rri[i de oament; o legiune pe care i-o trimisese Calvinus şi care, lolosind drumul pe uscat, nu ajunsese la ti ţrip; una pe care o p ăStra Calvinus ş i care s-ar fi al ă turat lui Cezar dac ă acesta ar fi Ineeput cu Farnace; aite dou ă , Inarmate ş i echlpate dup ă principii1e romane. pe care te-ar fi g ă'slt la Dejotarus, in sfîrşit, o uitim ă legiune recrutat ă de Calus Pletaeus in regatui Porttului. Ins ă s tntr-o dirninea ţă sosi vestea c ă Dontitus fusese bă tut de Farnace şi d1n toate for ţeie sale, mai r ă m ă sese aproape intreag ă doar legiunea a treizeci şi ş asea. 324

Trebuia tnfrint Farnace. afl ă că aeopatra n ă scuse un b ă jat ca. du şmanii a ckor infringere ţ i-a atras numere de cel Marel Cele trei cuvinie tn care rezuma toat ă campania Impoiriva lui Farnace it precedar ă la viril Ajuns la Roma. unde 1:1 . o legiune se revo[tase 1n Spania. 325 . ca să asigure lini ştea Egipt. ataşă la vecNea legiune pe eare o adusese din Eglpi resturile [ui Dornitius.§ aceasU victorie. Marcellus fusese b ă tu. puse 1a punet problemele ţă rii şi ate statetor veeine. Eezar Egiptut. că zei[ fă cuseră dreptate şi c ă el recucerise regatul tat ă lL Neavînd incutro. Pe tet drurnul. Îl zdrobi Intr-o singur ă b ă tMie şi. l ă strid jurnMate din trupele sale goilor so ţ i. treizeei si opt de centurioni şi patru tr[buni. ajuns la Roma.duse inttlnire Cilicii. alese de aici pe to« copiii addescen ţii tineri şi frumoşi f ă cu eunuci. El o căsă tori pe Creepatracu fratele el cel mai tIn ă r. Gabin Ţ us fusese b ă tut in Iliria şi pierduse dou ă mii de solda ţi. Cezar i1 l ă s ă in Siria pe Sextus Cezar. Cezar trirnisi cu vesti dki teate proviriciile. erau mai mult sau rnEd pu ţin rere. spunind: Feheitute Pompei. ii lu ă o legiune. travers ă Capadocja tn mar ş for ţ at. iar Cassius Lenginus fusese eit pe ce s ă fie asasinat. o ruifi a se knbarc ă pe flota pe care o adusese din Egipt trecu Tars. il instat ă pe Necomide al ca pontif I ternplulu Be[onei din Cornana. ajunse in regalul Pontolui -.şi rehA drurnul spre Roma. anur0 sus şi tare. ru[a popoarele ti cliidiiserâ numete de Cestiron Inainte de inapoierQa inving ă toruIui luI Poirupe. inti[ni pe acesta rn apropierea orasuiai Zela. Apoi. primi supurterea LAtrInului rege Dejotarus. 1n virstâ de unsprezece ani. irr siir ş it. Farnace nu se mai Indoi de Ocupă Pontuf.Dup. r ă mase patruzed opt de ore Ia Massaqua. infrinta' Africa. infrtnU de Farnace. porni spre Siria ş ti d ă du Cleopatrei inttinire la Rerna peste patru luni. Roma era agitat ă de tulbur ă ri provocate de tribuni.t pe malurile GuadaIquvituruE. 5 upu Spana. In sf5rşit. şi (a ţ a intregi.

nurnit corsul pentru a trei. plin de rrit're ş i ur ă s ca să -1 aface fn pL9la public ă pe cel pe care tl considera s ă u.i de toat ă aceast ă ri:s4) ă . ş i-1 aso• cie pe Lepktus .[ so ţ iei sale Mai intii işi repudie sotia: apd. De aceea deelar ă că . Dup'a eurn se vede.ş i face du ş rnani şi in nobilirnif. 326 . Cez a r sosi. Cornericius nU o gsi niei desloi de mare. o el`ş tigase la Pharsalus. Antonfus eump ă ra intotdeauna Dar einci fusese vorba s ă pratease ă s Antonbs g ă si nepotrivit să ise eear ă pre#ul pentru casa aceasta peeare. Casa iui Pompei fusese seoas ă 1a liefta ţ ie şi vindut ă . pentru stirna pe care i-opurta lui Cieero. socrul acestuia. ru expropHat pTn ă urrn ă . a popularit ăţfi descendentului lui Hercule. Cezar. pusese st ă pinire pe Forurn. Lueru[ acesta duse la pierderea. Intr-o oareeare m ă sur ă . oid destul de frurnoas ă pentru eI. toate aceste bacanale. vederea iui. Întrucit nu pl ă tise casa lui Porripei. nu-1 va mal urma pe Cezar Aftica. iar pentruaSenatut emisese un deeret eare ordona se i4 armele Impotriva lui Dolabella.a oar ă . care spera s ă fie numif consul impreun ă cu trebui s ă renun ţe la acest plan. Antonius porni. totui reinfr ă in ordine: Dolabe1ta puse serfar proieetele sale pentru abotirea datoriflor: Antonius i şi intrerupse nebunlile. dup ă p ă rerea Sa. Corneficius se gr ă bi ş i terrrikte locuinta. Cezar uit ă pe Dolabella. ins ă Ardonius fu euprins âe o b ă nufal ă impotriva lui Dolabella b ă nuI c ă era amantu. se pierduse tirnpul tri zadar. Ceea ce-1 exaspera era mai ales faptuI e ă . ii ucise mul ţ i oarneni ş i pferdu şi eJ eî ţiva din oarnenii să i. clacă 1n felui acesta i se r ă spl ă feau servici3e. Romanii erau indignat. Antonius gă sf mfjloeut de a. de toate aeeste be ţ ii.Antonius şi Dolabeila iuseser ă gata s ă se In ţeleagă asupra unei probleme eare le convenea arrandurora: abolirea datoriilor.şi poporui. intrudt Dolabelia s şi trece !egea. a ş a c ă o d ă rtrn ă şt pe locul ei construi atta. Pe de alt ă parte. indep ă rilndu. iar easa adjudecat ă ful Corneficius. Antonius eurnp ă ră easa rui Pompei. Insă Antonius.

pentru a dovedi ca se cateş ie se hot ă ri să 5e 1nsoare Cezar ridic ă din urneri Antomus este ornul extrernelor spuse et Antonius se c ă s ă torL. ă n ccl de al dodea triumvirat Intirnpt ă ceva Cezar il cherna.Futv)a. pretenVa voastr ă este dreapi ă .„ li se adrcs ă ei. Cezar avea obiceiui S ă se adreseze soldatlor cu cuvintele: prieteni. Anto n[us dojerht c ă sMont. se pare ca am spus-o cu v ă rtuva lui Ciodius Pe ea arn v ă zut o ap ă rind cu ocazEa asasmarit so ţulul sa'u. ea aspira s ă conduca un so ţ care sa li eornandat et pe ailii AŞ3 câ Cleopatra. Cornelicws mustrat. iar cInd ace ş tia ajunscrâ ia margftlea Rornei. care ar fi putut s ă te urrneze exempluJ şî să se uncască Cezar iî astepta.rdin fie gai$ s' plece ln Ctrid vent mernentut cl le trwrnse ordin se irribarce insk curn lî se nia) datora un rest de solda in loe sa sc supun ă . r5rnaser -a incremenilL Cetăţern. care va cleveru mai tirziu coleuul Eu4 Antonius Octavianus. care le ar ă ta ca nu erau nici prietenE nici carnaraz[i Jui Cezar. camara2i. ei se riscular ă se Indreptar 5pre Roma Joc sâ LrImit ă ţ n intirnpinarea a[ti soldali. spune Plutaril era ar ft fost penlru treburiCe ş i domestice tar arnbitia foar[e pu ţ m m5gulit ă sa domme un sot oarecare un particular. care ti deposeda chiar ş i de tittul de sold».ă leni. solda(i. sint cind ani de obosea I de ră nL v5 dez]eg de 327 . Ie ie şi inainte. Futviei a datorat de doctlitate pe care le pnrruse Antonms caci supus voin ţ ei femellor » Fulvi'a 1-a preclat suplu Dolabeila ţ ind iertat.lat ă cum orescu incetui cu Incetui acesi Lepidus orn mecliocru. — Cetil ţenit . Cezar sQ tntoarse apoi spre soklati legiune se revoltase cursul revoltel ucisese dou' personaje pretorierle Cossornws Ş L Galba Cczar trimtsese pe rebeli inCampama le d ă du o. La cuvtntul ce. ti se adres ă Cezar. chernind pe rornani la arrne şi lurnmata de tor ţele care ]ncendau rnet dm Roma ]'enicie putm acuta . pe Antoruus [a` Cli o rnoral ă atit de serkoas ă pentru purtarea lu] clezordonata' f fncit acesta.

s. Cei care ş i-au f ă eui Stngiul VOF ri p-fri ă ultirnul setert. dup ă p ă rerea Iui. Dar ei . armatele Ior toriJ Socoleli de rezolvat cu Vă arn[ntiti de dueele veteranii Impefiului. Cezar lu neSnduplecat le disfribui p ă rnint. Atunci. ad ă ugă tercninindu. de Berry. dinire 1•radud[orii. dae ă ar fi fost nevoie. daeă nou ă ne•a pl ă cui să -i aeord ă rn erediti • ă spunse ur vetcran. spune eL. Acela ş 1 oarneni c ă rora le pi ă cea !ac ă credd cind era exilat [n innula Elba sau prizonier in irsula Stinta Elera. kij Svelonkk.a stAd4lor er. nereguLaritate a SDI dei sfir ş it. t ş trnpreurlar ă rugat. ca s ă -lbsoteasc ă în A•rica.jur ă rnintul vostru.ş discursul.9.(11 arnă nun(ile eind firn voFtiIt cCc kgefi agrarZi prop de Cezar. hot ă rtrea iui gă sndu-1 pe rnalui mârii auzindu•i c ă vor trece şl 1n Spania. despre rare mrrt dat expIk. dar depart de le pi ă fi o parte din banii datorati ş i se angaj ă 5. nirar"A deor daeS n[04nui n apo rţinut anel cum derkrziedezi pe propri'. c ă zInd genunchi. asemeni soidatilar Celar. nu inklege nbnie aecostă d e phlmni[ menijonal§ ele teiji Isteriefi ş/ de Suetonjo_ ‹AeustR irazS a Sueleniu. in tirnpul eInd era a[otputernic.uuldku.n de - in ţel.a rzlodut cum ora plrnirdull cucerit.le pl ă teasc ă restui cu dolAnd ă . Cezar sfir şi prin a•i ierla Cezar Intelese câ ceva era totu şi drept tn reelarnatia solda.eimi?» prenupune porte rlin aHo n-ar fl dai phrnbli Să 1-71 Harpe ignor. cind a trecut in revist ă Printre pUngerile pe care.pe Cezar s ă le permit ă s ă ră rniră rnaf departe cu el. aveau dc repro şat solda ţli imp ă ratului era ş i plara.a aizer .lilor Toti Cuer. solda se l ă sa a ştepta-Ui Cezar se s ă •j pl ă teasc ă * Lo Horpo. bi4p ă tinau S-1 urrneze. eare Impârle. v-a r ă nias clator pe yreo doj ani ş i ce.. 328 . oamenii ace ş tia revaltati si arnenint ă tori trecur ă de la arnenintare la rug ă rninte. este destul dc grc. accia ş i oanieni murrriurau c -itcodat ă . şl oricare a fost . Mai aveli ceya de spus? Dar atunci Napoteon nu era acolo.

con ► ffis eă •1 va indupieca. Cind i se anun ţă eă Cieero urrna s ă -1 apere pe acuzat i Cezarspu: Ohi sint ine['ntaL Apoi. Cicero pdmi. il imbT ăţ i şă şi. Cind aEl ă c ă Cezar debarcase la Tarento şi că venea pe uscat spre Brindisi. EI distribui fiec ă rui orn zece oboroace de griu şi zece livre de ulei. LXXV Lumea se mira c ă Cezar. de cum tl z ă d. voia s ă -I cond amne Era nevoie de un acuzator acuzalor era mai u ş or de gă sit deeit un ap ă r ă tor Tuberon aC112. ad ă ugă un osp ă t pubk o distribuire de carne . cu toat ă comportarea manierat ă a lui Cezar. le mai d ă du şae seter ţ I drept dobind ă 1n plus i reduse eniria caselor din Roma pIn ă la concuren ţ a surnei de dou ă mii de sester ţ i. Gu[nIUS Ligarius ridicase armele Trnpotriva lui Cezar. Ligarlus il rug ă pe Cicero s ă sc ocupe de ap ă rarea sa Cicero primL Apropo. pe o distan ţă de mai muLte stadii. Cezar.ş i obişnui tă . cerind sfatul tuturor. ş 'i p ă rninturiLe de care arn vorbit Apoi veni rindu1 poporului. tntorelndu-se spre arnicii 329 .E1 d ă du veterardior sai tri alar ă dc doi sester ţi rnari. c ă avea s ă int impine starea de spirit a du ş rnanului tnvinOitor tn prezen ţa unei rnari rnul ţ irni. se duse inalnlea lul . dar ru ş inat. r ă mtnea totu şi 1n Rorna_ Mai avea s ă -I condarine pe Ligadus Si sâ o primease ă pe Cleopaira. iar in restul Italiei pin ă la concuren ţ a surnei de cinci sute de sester ţ i Tn sftr şit. vorb nurnal el. pe 1Ing ă aceste darud. avind atitea trebun 1n Alrica. ş i pcntru c ă trecuse un an de cirid le f ăcuse aceast ă promisiune. dou ă zec patru de mii de sester ţ i Fiec ă rui orn. totu ş i. Insă. Ins ă . eare dezrnin ţ indu. ap ă rarea luî Ligarius. s ă spunem CUM se tniorsese Cicero ia Rorna ce se petrecuse intre el şi Cezar Cicero era la ezitind mereu. cobori de pe cai. totu şi.

Ligarius este un r ă u care va fi con da. Tns ă . anul 705. Cezar nu mai este irx sUltalia de a ceva . Itmpul„ opinia putdicd şt. pe care nu 1-arn auzit piedind de rnult. septembrie ţero port datareazd consotafe şe te afti Dară rzu 0-arn scrisSfr ă acum este am cdutal zadarnic euvinie ea s ăl-mi 2nduleesc durerea. spune Plutarhp Invins de elocin(a lui Cicero. cind oratorul ajunse la b ă t ă tia de la Fharsalus.1 este decit a parafrazare despre moderatia ş i dernenta tui Cezar. deş i pledoaria lui Cicero (rna1 fericit ă de data 33 0 . de acoţd cu fraftt Curajul.» Ce ► orn spune acum sun ă foarte ciudat..» refuza RestuI scrisorii 111. luind cuvintui. De c'end cu primele nout ăli din Africa.. nu să-i Urfu. este adev ă rat dar toat ă elocinta lui Cicero nu a putut Impied1ca s ă nu fie eondarnnat la exi1 Duvada sustinern noastre o g ă sim aceast ă scris@are a Cicero ctre Ligarlus Roma. leacure pentru a o vindeca. in zma stabitit ă . chzar firea iut.4 vreme. nu se schirribe la fat ă . ghicesc şi-I vitd. Cicero pled ă atIt de frumos. incomparabila ior J21 ectimn e.şt ptistreze rnereu asprt mea.mnat chiar daca ApoIlo ar pleda pentru el Totu şi. aplaude. natura nernulţunurti sale. iar . ufiqulea. dup' curn d face tmpresta.. tui ai rizai jrzffrni Îirni dou toate asigurdrile.Tr tine peronal. Dar L ► garius? ntrebar ă cei de fat ă . câ la anurnite pasaje Cezar nu se putu ImpledlCa s. Asttezi arn sfaturt nertoroctrii in cafS unele motive cred ne yet fi redat şi nu pol sâ nu-(1 Prietenta pe care uorbes4 de speran(ele şt de udirtle rnele Cezar să. Cezar I) pe Ligarius. dar credern c‘ă Plutarh se In şal ă cu prwire !a prehnsa achltare a lui Ligariu$ Ligarius n-a Iost cond arrnat la moarte. Cezar fu cuprins de asernenea ernotle Incit sc ă p ă hlrtiile pe care Ie t]nea In min -a «In sftr ş it.ş i voi nu? Irni face pl ă cere ascult pe Cicero. tolut contribuie stl-i inspere zitmc mat rnuit ă moderafee Sent sigur de asta pentru tofe.iesc. dupd piirerea mea. activitatea eor rnereu Ireaz ă au fost atit de bine primite. cit tfe.

oricit de blind ă ar fi fost. puse sâ se toarne o statuie din aur a Cleopatret.— Ceea ee numea Cato tîranie rttl era chiar o tiranie. la rindul să u. care ma1 tirziu vainfricosa mult pe Horatiu. cfin ziva 1n care 1-am v ă zut intrind in Dyrrachiurn ochA 1. Cato era nurnal pretor. ins ă Cezar sirntea e ă putea risca totul. el s ar fi dus după Pompei oriunde s-ar fi aftat acesta. fusese cuprins de arne(eul ă . • mal departe de tiraffle. Dup ă deruta de Ca Pharsalus. o numea Cezar. S ă revenirn la Cato. Acolo g ă si pe Cieero ş i voi să -r eedeze corrianda Cicero era consul. Africa linea cu Pompei. Daea' Porripei or lî fest uds. rnai ales e ă . pe care 1-arn uitat pulin. Neştiind ins ă ce se pelrecuse in Egipt. Cato ar fi adus in ltalia so[dapi pe care iC avea C1J el. dup ă care ar fi fugit. Onorurne fă cute Cleopatrei displ ă eură rnult poporului roman. a fust totu şi un discurs excelent. unde se afla flota. dup ă ee văzuse masacrul prizonieriLor. altfel. Dae ă Pompei ar fi trM1. că rua fi era tearn ă de el.se ă bagajele.1 ridie2se Cui Venus Vietorioasa.`n lacrimi. singur. ii prirni in r[ndul arnieilor poporului roman. Arn spus doar e ă' Pompei. Cleopatra si2 intoarse in Egipt. pe care o a şeză 1n fa ţ a statuiî zei ţ ei in terup1u1 pe care 1.. in caz c ă Porapei ar. Cezar i ş i lndrept ă privirCle spre Brindisi: Cleapatra. dar stiind c ă Pornpei fusese v ă zut pe coasta Asief.Milo) nu reuş ise să aceasta deelt cu ocazia proeesului dueă !a achitarea lui Ligarius. Dup ă' terminarea a!acerii Ligarius. el d ă du serb ă ri magnifice in onoarea vfzitatorilor. el ri-ar mai fi plecat. debarcase irnpreun ă cu solul să u de unsprezeee Cezar It prîrni pe amindoi in palatul s ă u ş i.ti trit. era totusi guvernarea Lui Cezar. sfIrşit. inl ă ntuit curn era 1n ineol ă ceata viperei de pe curn . Cato i ş i pusese doiA ipoteze: fn caz c ă Pompel ar Fi fest ucts. - 331 . or Cato nu cune ş tea decit legea. Cato treee tn Corelra. timp ce Arsncie era p ă strat ă eu grij ă pentru triumf. tl râsase la Dyrraellium s ă p ă zea.

dup ă care porni cu mulle bagaj considerabil. Acolo aş tept ă veş ti. pe eind mergea de-a eoastei. de Juba.re mal tIrziu avea s ă .iseser ă por ţ ile eet ăţii tri fa ţ a lui Labienus. pentru e ă era lar s ă ajungă la et pe useat. nirneni din eare ti Înso ţeau n-au mai voit Lirmeze ait şef decti pe eL. eunoseind aceast ă veste. Cato fu primit la Cyrene. Lui Cato ii fu ru ş ine s ă lase Intr-o ţ ară str ă in. lut Labienus â se aeord ă lui Cato. c ă aeesta s-ar ti retras Egipt sau in Africa. eel eare fusese amantui Cleopatrei şi ea. sau să -1 urrneze.ş i fac ă o reputalie dk: a fi restabilit pirateria distrus ă de tat ă l S ă Ll. Cato all ă eurind câ Seipio. la Cirta. Cato petreeu tarna jn Africa. at'i ţ ia oament vttejt.: s ă se reIntoare ă tn Italia. singuri ş i f ă r ă ajutor. f ă euse teg ă m•nt se Intind ă decil Ca Să doarrn ă . tn timpul acesta. care vindeeau muşeă tura reptildor cellor rnai veninouse. pe tinâru9 Sextus Pornpei. dar eeea ee refuzase. intfrziar ă prea rnult. Cu pu(tn thrrtp rnat Inainte.Cicero refuz ă . tnergInd tot tirnpul pe jos. Era tarna aceea 1n eare 332 . e ăci. eă rule şi Cu Ducea cu ei muIV trnblinzitorf de şerpi. Ajuns in Africa. c ă rkria Pornp&li ineredinlase guvernarea AfrieB. Tns'a' s InaWite de a ridica ptnzele. el l ă să fiee ă ruta posibilitatea sâ aleag ă . regele Numidiei. socruI lui Pompein trecuse 1n Atrica ş i eă fuse şe !oarte Mne prirntt. Atunci. dup ă drumul pe eare il urrna gompei. Et se hot ă lise să se impace eu Invingă torul Presupunind. Mar şul dur ă şapte zile. dup ă b ă t ă lia de la Pharsalus. stind jos în tirnpul rnesei. şi gr ă bit s ă -1 ajungă . Adun mul(ime de mă gari şi ii indre ă eu ap ă . locuitorii din Cyrene ineh. Cato se trnbarc ă impreun ă cu toti soldalii eare erau eL. sughid rana cu gura. precedase trnpreun ă ell arrnata pe care o comancla. Cato era tn permanen ţă in fruntea soldatilor. De la el afl ă sfIrş itul neferieit al lui Pompei. Cato Se hot ă r s ă -i tntlinease ă pe eei cloi şi. _A şa eă prirni eornanda cobort la Cyrene. Attius Varus.

leagă marele r ă u provocat de cearta lor partidei pe care a sustineau. Cato sosi in vechea Cirta. fu in opozitte zu Cato. c ă SCipi0 QVca s ă fie meru tnv-ingă tor in Afrie. lar un oracol afirmase. se spunea. Utica ş i Cirta erau rivale: in afar ă de aceasta. Cato şi Scipio şi-ar fi strins la un Coe cei treizeci de mii de oameni ş i s-ar fi uni t cu Ptolerneu„ ce s-ar fi Intimplat cu Cezar? Dar nu: Varus ş i Seipio se eertau la eurtea regelm Juba. 1.. ceru audient ă Jni Juba. Juba uord ă audtenta. inc ă de la ordin pe care il d ă d u. Dealtfel. făcindu-i să inte. inr micul şi r ă uC rege nunitd profita de aceast ă neintelegere ea să vad ă prosternindu-se la pkioarele sale dou ă din numele m.a. Dad Varus. ricredirlar ă cornanda luî Cato-. Ş C rnai cu searn pentru a-i face pt ăcere lui Juba. După ce se sfir ş i cearta. Constantine de ast ă zi. Cato era numai propretor. in plin Cato protesra' toaU euerg[a Impotriva acestei v{olente. se deelar ă protector al ara ş rllui condamnat şi ceru să nurnU guvernator pentru a fi 2. că ci publicase trnpotrIva lui un parnflet pl1n de in- Cato f ăcu mai mult: ei reconeitie pe Scip -w cu Varus. toli. numelelw popular in Africa. deven1 persoanjul prineipal al eonferintei.Cezar tupta ia Aiexandria tmpotriva egipteniler lui Ploterneu. dar ea s ă -I primeasc ă preg ăli trei j[lturi: unui pentru Scipio. unul pentru Cato ş i a] să u la mij ]oc. şi nu Juba. UHca trecu pe fal ă de partea C«i Cezar Pentru a.33 . Scipio pretu4 deci cornanda armatei_ Din nefericire.ar Seipio tusese proconsut. să rad ă ora şul de pe fata p ămintului.ari ale ROMei. I ă r ă deosebire de sex sau vIrst ă . Dar Cato era ornul care s ă ing ăduie asemenea impertirient partea onut rnic rege nurnid« Ei lu ă jiltul care ii era destinat 51-1 duse Ung ă jiltul !ui Sdpto. inspira soldatilor cea mai mare Incredere. Scipio se hot ă ri să ueid ă toti locuitorfi din Lftica. şi Scipio r ă mtnea du şrnanul Cui Cato. Intr-un cuvint. şi astfet Sdpio.şi satisface ura. dar Cato era un prea striet p ă str ă tor al tegilor pentru a accepta.

Cato incepu s ă o lâeuse cedind cornanda armatei ]ui Scipio. ar fi invingă br. — Acurn imi dau bine seama c ă o să condue ă prost r ă zbo1u1. ins ă . ca S ă i se eunoasc ă bine inten ţ ia de el porunci s ă îse ridice cortul a irece imediat in Africa la rn ă rii ş t.sigur. c5Iffl gata s ă m ă intorc eu trupele pe care learn adus Africa.ti ş i cu ci ţ iva cai. 11 re ţinu en vfnt nefa. să devin ă magazia de provizij a armatei pentru că Cezar era asteptat din mornent Sn mornent. ieşind din consiliu. clu ş m ă nas ait ă dat ă .vorabil. le şopti arnicilor să i Hot ă rA lueru. gornî cu trel 334 . pu ţ ine vase. că . elnd sosi vintul favorabil.ă nu se lupte du ş man curajos expera-nentat. toat ă tnerirnea din cunoscut ă pentru simpatia fa ţă de Cezar: ora ş . Cezar sUr şise dragostea lui cu Cleopaira si se trnbarease pentru Sicilin. prudentule Cato. neavind dedi de infanteri ş. să preiungeasc ă r ă zboini ş i s ă a ş tepte totui de la Limp nesocoti sfatul ş]. peniru ca ora ş ul acesta. c ă te 4ii inchis intr-un ora ş bine fortifieat„ vrei s ă pe al ţ li s ă gă sease ă o ocazie favorabil ă ca să pun ă in practic ă ceea ce au hot ă rit Cato scrisoarea şi. acum supus şi st ă pInit. Cato e un la ş ! Apol scrise «Nu-li ajunge. restul locuitorilor f ă cu pro‘dzU irnense. Arn adus zece rnii de oarneni ca s ă te scap de Cczar să •1 atrag asupra Dar Setpto ridk ă din urneri la propunerea Cato. Intre timp. printr-o tritkriplare nesperat ă . eu rnari posibifit ăţ i pentru cel care r ti ocupat: era foarte bine aprov1zionat Cato affilug ă noi forldica ţ ii la cele existenic. repar ă rufic ă in ă l ţ imea turnurilor. Utica cra un ora ş int ă rH. recunoasc ă gre ş eaia pe eare Atunei. fă ră să se emoţ ioneze. ora ş ul nu sc va prcda ful Cezar Tn plus. tnconjur ă tot ora ş ul cu un şan ţ adinc. Cato d ă du lnî Scipao sfatul pe care 1-1 d ă duse ltu Pompel s. altt tImp c31 va fl el [ti viM ă . pres ă rat cu iorturi. le spunea Cab arnicilor s ă i.eroase ale lui Scipio. r ă spunse. unde„ moment. v ă deciar de pe acurn e ă nu voi sta 1n Rorna ca s ă tiu marbr 14 r ă zbun ă rile stng. instară tn aceste fortura dup ă ce o dezarmase. dar dacă .

e bun angur R ă rnines precizarea oracoluLui: «Un Sdpio va fi mereu itivingă tor To Africa» 1 se arffi:nti oracotul acesta luj Cezar Foarte bine. a c ă rei cornand ă suprem ă o rezerv ă pentru el. increzîndu-se in norocul să u.se el. nu mai avea decit putine alirnente pentru trup ă . Dup ă dou ă o Intilni ş i o aduse 1n tab ă r ă .debarc ă lă r ă să fi Fost v ă zuli porni din nou pe rnare. se Iropiedic ă c ă zL4 dar se ridic ă ţtnind in fiecare min ă un purrin de nisip strig ă : P ă mint al eş ti al rrieu prezenlei lui de spirit 7ntimpIarea aceasta. Dar la Dyrrachlurn se g3s3se intr-o situaVe şi mai grea. CInd ajunse pecoasta Airicii. Furaje peritru cai rnai avea deJoc. i I n. Pun ţ nd piciorul pe p ă rnintul Africii. pentru a se Informa asupra situatiei restului armatei. dar f ă cţ nd parte din familia Scipioni!or. i se vorbise rriult lui Cczar despre suriata lui Tn adev4r. Sdpio dispunea de dou ăzeci de şi Zece [ ă r ă s ă se mai socoteasc ă cele patru 335 . a şezb" pescari pe t ă rrn ca aib ă peş te proasp ă t. iar cai[or 1e d ă du muş chi ş i alge macerate 1n ap ă dulce Zri care se amesteca pu ţ in rk.urni imperator ş i-i d ă du comanda avangardei armatei. de care era ingrijorat. c ă lc ă greş it. Chern ă apoi din tab ă ră pe arn obscur şi dispreluit to(i. Reduse ratia solda ţ ilor La jurn ă tate. se transforrn ă irtlr-o prevestire d. care se numea Scipio Sallutius. Tri timpui şederii 1n Sicitia. spu. [11 loc fie socolit ă o prevestire de r ă u augur. dar oracolui n-a spus c ă n[ci un nu va ii vreodat ă invins aici. lată curn st ă teau lucrurile in AFrica atunci cind Cezar debarc ă• acolo_ LXXXVI Ca de Cezar se arunc ă inainte.

A treia zi dup ă debarearea de ltng ă Adrurnete ş. Din tal. Cezar avea trei rrxii de oameni ş i o ş uU eindzed de cai. punct de tntilnire pe toat ă aceast ă nesfir ş it ă eaast'a' a•ricank in loc s ă lase flota s ă ră t ă ceasc ă la ţntImplare? La toate aceste repro ş uri. avca un nurnk foarie mare de şi o flot ă formidabil ă . Omul s ă fie ucis. pozi ţ ia era mii pu ţ in proast ă deeit se spunea. iar scrisoarea inapolaU nedesehis ă Irti Cezar Ambele ordine fură executate Intocmai. pe 1:3 so cn toat ă eavaleria din garnizoan ă ş i trei mii de numizi. ş i pentru ce vii? Ca să"-ti adue aceast ă scrisoare. care se Lă sau bhuli peste tot unde era prezent. restul trupel nefiind ind venit ă .)ra lui Cezar. da. In conseein ţă . De ce nu d ă duse Cezar ofi ţerilor ordine sigiEate. zirtutilenra ş ului se umpiur ă cti trupe eare. asa eurn era obieeful? De ce nu ftWicase ur. Pede a10 parte. prin-fi aceasU AUtorilme. unde eornancla ConsIdius cu dou ă Cezar vă zu apă rInd deodat ă . f ă cu aeolui cet ăţ ii ea s ă se intoarse in tab ă ră . se vedea bine. prieten vechi cu Considius. de-a ţ h`rnulu -L ş i paralel cu el. lase Hota să fie zdroblt ă In lipsa 1ui. el se fortifid in fala ora şului interzse tuturor sâ urnbte prin ora ş sZL1 s ă fure. 1n pius. Cezar ră spunse seurt_ Cum să fixeze un loc de intfinire pc o coast ă pe eare nu si.areare ş i atunei să -i strIng ă pe toti in jurul lui? Si apof. ă pinea nici un punct? Cum ar fi putut expun ă locotenentU. Plancus. se preg ă teau să facă o ieş ire.câ din intimplare navele ar fi mers mai repede decit armata pe uscal? ar li fost rnai bine să a ş tepte s ă aleagA el Lin loc de deb. unu! din !ocotenen ţ ii lui Cczar. Cezar ru ă eu ei cîţ iva oameni. r ă spunse prizonierul. Vă zInd irtferioritatea 1n eare se g ă sea.Iegiuni pe care le formase Juba. o reeunoasc ă Atund se ridiear ă b ă nuieli impotriva lui si murmure irnpotriva geniului s ă u. S-ar fi putul trata eu Considius. ÎneereInd să -I readucă Cezar. Trebula s ă se bată fn retragere. 336 . trirnise serisoarea eu un prizorer De unde vii? ll IntreH Considlus. Planeus fi scrise Lui Consfilius.

s ă caute aprovizionare in Sicilia. adev ă r. fiecare era cu octifi asupra Cezar şi. ora ş liber care se autoguverna. A. in liecare din aceste localit ăţi garrfizoane de-ale 22. iar cavaleria nurnid ă pe urme. Cezar relu ă rnarşul. la Ruspinus. l ă sind in ariergard ă vechile saIe cohorte. in felul acesta. norocui Iui Cezar aduse in raza ora ş ulut Leptis o parte din vasele de oovar ă ş i citeva galere. In asernenea condilit se opri lingă Ruspinus. mai mult decit calmâ. care se ga. Ele veneau C1. dup ă obiceiul lui. se l'ndreptase Tntr-acolo. Apoi. puţ in.poi i şi a şez ă tabă ra in fa ţa porfflor ora ş ului. cu fata cakn ă . Unele trebuiati's ă recruteze oarneni şi rnunitii din Sardinia.seau din Intimplare II ngă ş arjeze cei dou ă mîi de nurnizi ai lui Juha.bit ă Jui Cezar.1 vestea c ă restul flote4. printr-un miracol. totul merge bine. necunescind Eocui de debarcare ş i aflind c ă Utica era favora. dar de indat ă ce se afl ă de hot ă rlre cei din ora ş se indreptar ă knpotriva lul. fiecare iş i zicea:. de unde a doua zi plec ă spre Leptis. urrn ă rirea du ş mantflui se mai ternper ă. Inc ă de a doua zi. cind il vedea. Ca rispuns.. l ă sind. Cezar se ternea de vreo dezordine şi nu voia ea o asernenea dezordine s ă -i instr ă ineze simpatta locuitoritor. santinet iie avind ordin s ă -i irn piedice pe soldatii să l s ă intre in ceta te. Cezar ptec ă dela Leptis. ş l tfecare fă cea datoria. unde f ăcu masive a. Cezar opri infanteria greu Tnckcata ş i d ă du ordin la vreo dou ă zeci si cInc[ sau treizci de c ă l ă reti gali. precum ş i cavaleria. oricit de slab era.A Dwomi5 337 . Cezar expedie pe loc zece galere. c ă rora le ar ă t ă cu ce tel de inamici aveau a lace. c ă reia cei treizeci de gati iî d ăduser ă exemplu. Galii pornir ă in galop şf. puser ă pe fugă virtejul acela de du şrnani.provizion ă ri bran ă şi lernne. iar altele s ă adune Flota şi sâ o aduc ă la Leptis. in acestiar actur. Generalul e lini ştd.Cezar p ă ră si tab ă ra. Dealtfel.. Leptis trlm se soli cu acelea ş i oferte. Cezar puse oameni de-ai lui s ă p ă zeasc ă portile ora şului. situatia se arneliora: ora şele şi cet ă lne prin fa ţ a c ă rora treceau trimiteaualimente lui Cezar ş i-i cornu nicau erau al ă turi de el.

se setnnak ă 12. se distrau privind african eare dansa şi cInta din fluier ş i. anunţIndul că v ă zuser ă du şrnanul. trebffla sâ prevacH orice. Era flota strIns ă de galerele trimise dup ă ea şi care venea acum s ă -1 g ă sea şc ă pe Cezar. apuca cle git şi. ş i cu toate c`a" nu era decit cavaterie arnestecal ă ş [ ş i cu escaciroane de rezerv ă pe flancuri. eu un entuziasrn de pare ă fi fost circul din Roma. neavInd ce face. spuse: — Te In şelf. Irtiorcîndul din drurn. Fostul locotenent aL lui. Intr-o zi. s-ar ft zis car era FTIES ă lUnfforrn ă de infanteri ş ti. Un portdrapel fugL luInd cu el aevila. du ş nianul e acollo! 1n tirnpul acesta. Cezar strinse treizeci de cohorte şi inafint ă in i nierrorul ca s ă fac ă o raze. Cu du. Aceasta f ă cea necesar ina€ rnuite atimente.a' n recurioa ştere spreceea ce jArea un du şrnan nurrieros. Aproape in aceia ş i tirnp se v ă zu wn dep ă rtare ridicIndu-se un nor de praI. se arunc ă asupra Jor şi. urrn ă rindu-t p ă trunse de-a va[rna cu ei f•n tab ă ră . pe clid solda(ii lui. dar n-apfuear ă s ă faci trei sferturi de Leglte. Cezar i ş i rIndui oarnenii pe un front atIt de strIns. din dep'riare. Ingrijo•at. c ă cerceta ş ii se Infoarser ă . vreo Cezar adun ă imediat vreo patru sute de cai cWva cirderl'a' legiurfilor urrrieze pasţ iar eI rac . Incit dae ă Cezar şi Pelion nu ar fi venU irnediat tn ajulor.IinIre aproape identic ă .‘a" chiar tn ziva aceea_ intr-o alt ă ini. se pregjtea sâ lase garnizoane in ora şe[e Ruspinus ş i Leptis ş i s ă pornease ă In dutarea flotei. i şi l ă saseră grla rInda şilor cati ş i se strinseser ă In jurul aplaudIndul ş i strigInd «Bravo». ş mani ca aceia cu care avea a •ace. soldatil intraser ă intr-o panic ă asernenIcu cea Ineercat ă la DyrracHurn. mullfrne de T:nze eare rur curind reeunoseute ca pinze prietene. ineinta ţ i de spectaeol.t de galit aceia grea de rh'zbobIL s-ar fi sfIr şit cu sigurant.sale„ pentru ca eaz de infringere eie sa' devin ă refugiu pentru ilot ă . Era Labienus. cavaleria ournid ă ii Inconjur ă . Cezar I ş i rIndui cele treizec de coborte pe 338 . In momentul in care Cezar. sprijinit. De aceea. Cezar alerg ă dup ă ei.

s ă nu se lini şteasc ă pin ă va fi invins Cezar Labienus inaint ă . din centrul trontului de lupt ă .Oh! ohr facern bine pe vitejii. incurajat ă de nurn ă rul s ă u. in mornentul acela. că d toat ă cavaleria du şrnan ă . . dar şarjar ă ş i ei irnpotriva sarjef du şmanului. stind pe !oc şi a şleptind producerea evenimentului. tn ajunul b ă t ă iiei de la Pharsalus. crezut c ă fug y is-au aruncat in urrnZirirea lor. apoi drsp ă rură din nou. pornea o sarj ă sprijind ă de infanter[a u şoar. care 3i impungea cu să ge ţ tle ei. oblig3ndu-1 s ă lupte in cerc. care era s ă tatal soldaWor Iui Cezar. 3. din rindurt ie ş i soldal rornan ş i varbi ca in Iitada: — Eu nu stnt un soldat nou. FoIoseau un riou sstenr] de lupl ă . in afara rIndurilor . El Îneepu s ă strige dă du ordin sâ se cornunice tuturor s ă nu mai Inainteze mai mult de patru ptctoare fa ţa frontului de lupt ă .39 . ordonind fiecfria s ă depun ă toE efortul ca s ă nu se lase Dar. acela carejurase. ins ă . Ins ă Cezar trecu in galop de-a iungul intregului front.o singnr ă aeoperi cu area şi centrul fruntulut de tupt ă aripa cavalertei. căci v ă zuse din primul moment ce se pornind in tirmă rirea cavaler[ei.i gravă . v ă zindu-i pe c ă l ă refi] numizi că se retrag. Intorcinclu-se spre cezarieni. iimp ce intanteria se angaja in lupt ă cu CeZa rienii > di! ă reţii nurnizi dIspă rur ă ca niste p ă să ri gonite. Gezar v ă zu cu cine avea a face. irnediat. sint un veteran ifin legkinea a zecea. acela care rna$acrase prizonierit din Dyrrael-tiurn. soldalii Isi descopereau flancul spre infantelia u şoar ă du şman ă . 1 ab[enus duşmanul inverş unat al lui Cezar.xrrnatei numide si. se regrupar ă 1n o distant'i de vreo cinci sute de pa şr revenind în galop. le strig ă batjocoritor. de şi stntern soIdati noi! Atunci. Nu numaî că cezarienii suportar ă cu hot ă rire şocul. cu capul descoperit. aruncar ă sulitele. cti toate aceste rn ă suri de precau ţ ie. c ă cJ cezarienii. situatia devenea din ce Irt ce ma. tncercuise cornplet cele treizeci de collorte ale lui Cezar. c ăci cavaleria inamic ă incepu s ă se intind ă s ă -i Inv ă ]ute aripile in timp ce.

21. oblibat s• se retrag ă In spatele frontuluî tncet ă s ă mai lupte. Regrupa P prin aceast ă int ă rire de forte.Dar steagurîle unde sint? ad ă ugă Labienus. Aşteapl ă . ii ră spunse soklat!il. atae ă eu toate trupele respinse pe pornpeieni dineolo de eohn ă . pe eare iE sfă rima sub puterea şocului. eeea ee echIvaIa eu o mare vietorie.. Inainte de a fî ajuns aeolo. Lupta dur ă de la ora unsprezeee de dimfneal r ă pin ă la apusul soarelui. fă r ă să -i rnal urrn ă reasc ă Cezar se retrase. Dar. apoi se intoorse îneet in 1?b ă r ă . 340 . timp ce ş i Lablenus se retr ă gea in lab ă ra sa. l ă s ă dusrnanul s ă se aprople. lovit o suEit ă in timpul lupteE. Sulita porni şuierInd şi se inflpse in pieptul Cal ul că l ă retu) prâbu ş irâ ş i un moment se erezu Labienus (usese ueis. Imediat apoi. Petrelus. tinInd searna de inferioritatea numeric ă a trupelor saIe« Lablenus avu un mare num ă r de pe care transport ă la Adrurnatos eă rutele. dad vezE steagurile. Cezar n-ar •i Indr ă znit s ă o accepte. A doua zi. Acesta ordon ă armateE s ă se oprease ă .ă ră . Labienus avea eu ei opt sute de e ă l ă reţE gall ş i gerrnani in alara eelor o mie o su( ă pe eare aduseser ă in ajun Piso ş i Petreius — opt mii de nurnizi şi treizeci ş i dou ă de rnii de infanteri şti inarmati u şor. nd centrul armatei pompeiene. atael. cealait ă arune ă — Na! Să ş tli vine din partea legiurdi a zecea. pote ai r. EI credea c ă dad i-ar fi oferit Eui Cezar lupta in eimpEa deschis ă . şi se intoarse in ordine spre tab. pOmpeienii se aruncar ă din nou pe urrnele lui Cezar. Dar Cezar ie şi in eimpie atad in primul rind pe Petreius. . intorefnd la fiecare extremitate a frontului un batalion eu fa(a spre porn fruntea eavaieriel. Cezar r ă rnase st ă pin pe eImpul lupt ă . Cezar i ş i des[ ăş ura armata pe un front imens ŞE. timpul acesta. sosiser ă i n ajutorul lui LabEenus cn o rre o sut ă de eă ră reiţE nurnizi şi eu mult ă infanterie u şeară . de tearn ă s ă nu provoace vreo ambuscad ă . le vă d. Iupta relueepu. Piso şi Petrius.1 o min ă casea.theuno şti sulita a ş ta.

ar fi lost un iniraco1 s ă p-oat ă lupta impotriva unor For ţ e de patru orI mai nurneroase. iar rezervele din cet ăţ i se cpuizaser ă . s ă se descarce arrneLe şi tria ş nile affale pe vase ş i inarrn ă cu ele solda ţ ii pe care ti adusese flota de la Rhodos ş i din Galia. ca caute fier. 1n sfir şit se v ă zu că nu rnai aveau griu. Problema era urgent ă : irw trci zile sosca Sdpio — despre asta Cezar fusese Inforrnat preds — şi aducea cu el opt patru mii de c ă l ă reţ1 o sută dou'azeci de elefanţ i. pentru c ă d ă du searna ca' avea s ă (ie folosit tot fIerul existent. Tnsă. Intentia sa era de a-i arnesieea printre cavaierie.şi avea adunate toate trupele. porunci apoi.cu atft mai rnare cu eît flota venit ă din Rhodos aducea exceien ţi arca ş i din Siria. a ş a curn fkuse iar a. pentru e ă loti piLlgarii luseser ă' armata lui Pornpel.sta avea s ă aibă un efect.eultate ajutoarele pe care le aş tepta. pentru Cezar trei zile erau cit trei luni pentru un altuL In dou ă zeci patru dc o r e se organzară ateHere pentru forjarea de s'ă geţi şi de sulf ţe. EI incepu s ă -fm ă gulească pe cet ăţeni şi curind se racu atrt de Indr ă git de el Inett fiecare sfîr ş i prin a irripLEirti cu el rezerva pe care o avea Ingropat ă in p ă rn'int sau p ă strată ascuns ă pentru roiosu1 s ă u personal. atita timp clt nu. nuiele grinzi pentru berbecl. 1 ăsase acolo pe Cato. Apo. Cind Cezar voia eeva i nimic nu-1 era Cezar. Cezar trirnse cor ă bli în Sfrfa.Onorurfle zilei le avu Cezar. griul care se atIa 1n ora şe fusese ridicat. 341 . Dar el in ţelese c ă . in corisednit ă . porunci să se trag ă dotA fortiricate de la labă r ă şi de la ora ş ul Ruspinus pîn ă la rnare> pentru a putea comuni•ca In ambele sensuri pentru a putea primi fă r ă riict n difi. nid unul din sortur[le de Iernn care creşteau pe coasta Africil nefiind bune pentru a ş a ceva. c ă ruia ora şuL datora faptul c ă nu fusese ş ters de pe fa ţ a p ă mIntutui. lui LXXVIl Scipio pIecase din Utica.

Inctt ace ştia abia avur5 tirnp să se retrag ă pe na. s5 fac ă incursiuni ptn ă Fn tab ă ra lui Cezar.Dar. si sclavi. tat ă i t ă u. abandonInd Mrica pentru a nu rriaI reveni niciodat ă _ 1n timpul acesta.ve. avînd liber 5 342 .i neliot5rtt. ajunse la tab ă ra lui Labienus dup5 un mar ş de o noapte intreag5.. inmormtntate sub propriike lor ruine. Cato . e ă zu asupra oamenlior s51. cu o iu ţ eal5 F ă r5 perectie. n-ai vrea s5 te duei in Spania s5 intIlneş ti prietenii tat ă lui t ă u si s5 dai Republicii ajutorul pe care ea ti-1 cere momentele ei de dezn5dejde? Pin5 la urrn ă . a str'ins resturile armatel care sIujise Sub tat ă l s5u ş i a salva. ca s ă spunem a ş a. el recuceri Afriea şi că pă t ă un renurne nernuritor. Curind. garnizoana din cetate. El 3 vea a. şul să se predea. tin ă rut Pompei 1u5 trdzecx de vase.. cuprins de unul din acele momente de indoiaJ ă ce atinge si iniude eele mai viteze. afeelat aceste mustr ă ri ş i v ă zind că Seipio se indrepta Impotriva iui Cezar. graUe numeroasei sale cavalerii. Ei se apropie de Ascurus. iar ei se indrept ă spre insulele ElaCea re. anIniat de curajul să u de dorinta de glorie. cum se astepta Cneius. Apoi. pr[rna lui incereare fu un eşec. 'impreun ă cu dou ă de oameni. ptndind si c ă zkid pe neasteptate asupra oarnenitor care se duceau dup5 ap ă ş i dup ă furaje. dupâ ce acord ă trupelor sale un repaus de eiteva zfle. printre eare si etteva nave de r ă zbo[ şi se Indrept ă din Utlea spre Mauritaria.15turi pe tîn ă rul Pompei care. Cezar se Convoaele din Sicffla ş i Sardinja nu mai veneau. din cauza furtunitor dejarn ă . cu loate c ă ră m5sese uman ş i Indur ă tor. mo ş teniturul gIorlei sale şj care ar trebui moştentt si curajul„ spune-rni. el incepu. si 7n cea mai mare dificultate. si som5 ora. Din nelericire. Iungul coastei. obtinind trjurnfui aproape la lesirea din perioada copil ă riei ş i nefiind ine5 decit simpiu eavaler_ Iar tu. ir puse pe fug5. La virsta ta. unde se afla o garnizoan5. r ă minea inert . Dar In Inc să ră spund ă Ia sornMie. Odat ă jone ţ iunea făcut5'.11 trdernna neeontenit s ă se r ă zbune. Incit Cezar. Scipio tsi asezase tab ă ra [a Mrurnetus si.t Rorna şi Itaba. v ă 2Trid Republica Impilat ă sl oarnenii cumsecade sau exilati. Cato i ş i pă strase ura tnver ş unal ă impotriva lui Cezar. bastimentele Indr ă zneau s ă navigheze de-2.

Juba arl ă de la cercetasii s ă i situalia disperat ă care g ă sea Cezar şi. indră gostit ă de Cezar. impreun ă cu regeie Bogud — pe care rornanii numeau Bochus şi care f ă cea un ră zbrA personal. Lnd spre a ş teptarea Intă ririlor„ a că ror sosire trebuia s ă pună capă t 343 . şi dup ă Cirta ţrică dou ă localit ă ti din Getulia. si une]e personalit ă ti se prezentar ă 1n iabă ra Toti se plinge.şmanPor_ Aceste pingeri loveau 1n acela şî tirrip 1n firea mitoas ă şi orgoliul Lui Cezar. era hpsit si de ptine pentru oarneni sr si de iuraje pentru cai.ă i„ Cezar trirnse rnesageri in toate p ă rtle. acestuia să -i trimit ă irnetbat toate trupee pe care î le irnprurnutase. Se întoarse brusc cen. mishmea de a coniirma laptul c ă el insuşi comanda armata. ca s ă -I intilneasc ă pe Ins ă . ci unul din locoterlentii să i. iesi tuate for ţelede care d'Ispunea. Juba arl ă aceste mornentul tn care era doar la ci#erra ore de mar ş dep ă rtare de tab ă ra lui Scipio. prh. riind de pă rere că nu trebuia s ă i se lase acestuia timpul se reFac ă . scriindu-le c ă nu putea perrnite s ă vadă Africa ucsă sub ochli lui şi prevenindul c ă dadJ ar Fi Intirziat rn ă car o Jună . De indată ce se ari ă că el se găsea la Ruspinus.au de inflor ă toarele cruzirni ale du.doar sau o ş i jurn ă taie de coast ă . printr-o loviturk Cirta. rduse Zncrederea 1n destin pin'ă Ntr-atita incit ajunsese s ă poarte ră zboi Tn Africa prin lucotenentii s . scrisorik incepur ă să curg ă . pe ai c ă ror locuAori ii masacrar ă . De aceea.şi pie. restuL trupdor pe care le avea in SicIlia. profitind de aceast ă absent ă . fă ră intirziere şi l ă ră nici un lel de scuz ă . una iffin capitaleIe saie. Nevoind s ă se cread ă c ă . Publius care ţ inea cu Cezar. — Publius Sdius şi regele Bogud p ă trunser ă ţn lara regelni nurnid şi ocupar ă . el ceru pretoeului Albinus şi lui Rabeius Posturnus să -i trimil ă .zert de elefantL Tn acela şi timp se ră spindi vestea — şi inactivitatea 11Ă Cezar confkrn ă' acest zvon — la Ruspinus nu se gă sea Cezar.cu exceplia a trel. Ini ă rirje care trebuiau s ă sosească n-ar rnM fi gă sit nici o casă 1n pkioare. El t ă tea aproape tot timpul pe un cap rnai (idicat al ţă nnulu. impins de sotia sa > Eunce.

1n aceia şi timp. tribuni ai a cincea. s ă se intă reasc ă vreo nou ă citadeVă . Virgilius Petron[us. Apoi. 1e umplu arca şi şl porni 1JFITI ă 'Tirea nayelor r ă t ătitoare. isi imp ă rtise in două grupuri arune ă torii cu pra ştia. poruncea s ă sape un nou sant. ca şă -si dreseze elefanlii. b ă rcile si şalupele fur ă respinse. La rindul s ă u.inactIvită tii salle de pIn ă atunei. locotenentul s ă u care comanda in Thapse. Pentru c ă se adresase soldati1or şi nu lui Scipio„ cererea ii f n respectat ă . a. destul de puternic cum era prin int ă riturile pe care le realzaze — ş i mai ales prin genlui s ă u militar ca să nu se tearn ă c ă Sciplo ar Fi in tab ă ră .mai dresat elefant poate s ă fac ă ră u ş i prletenilor ş i clu ş rnanilor. preg ă ti ni ş te b ă rci ş i şalupe. cel mai vîrstnic dintre doi tineri nn ceru altceva decit si# fie ucis pentru a nu avea durerea s ă -ş1 vad ă frate ţ e ueis sub ochli s ă i. să -i innpingă Tnainte dae ă s speriati de aceast ă pioaie de pietre. s ă se ridice forturi pin ă ia maxe. &erea pl ă'eerea citorva uoideri Sn a şteptarea preseriptiltor de La Roma. Dar dresarea era ibarte spune autorui contestai a1 Rclzboiturui ci:fn Africa — pentru in timpul luptei cet . ş i un eentu. pentru ea s ă aib ă timpui s ă .şi indure agonia. v ăzTrid că vasele tui Cezar sint Itteă ria r ă tăcind la Intimplare f ă r ă să ş tie unde se afl ă . revenea din elnd 1n cind in tabă ră . Sdpio.1 c ă ror p ă rinte fusese făcut senator de Cezar. Tot atunci.Aceste eruzirni se ouno ş teau tab ă ra Lui Cezar şi initna lui singera de durere. Prizonierii fur ă condu ş i 1a Scipio. dar intr-o zi el cuceri un mare bastiment Tn care Se gă seau doi tineri spartioJI. Dar. eare porunci pe loc s ă fie ucisi dup ă trei zile. De mai rnu]te ori. nurnit Salienus. nu era ins ă destul de sigur.don diri aceea şi unitate. unii Cli misiunea sâ arunee cu pietre Irnpotriva monstruo ş ilor să i eeila[ti. putut atace ţirdnd seama de trupele putîne de care dispunea. atit pentru 2F1 Irarea arrnatei oît şi pentru a nu o l ă sa f ă r ă ocupalie. ar i'neereat sâ fug ă . - 344 . nev ă zind nimie. c ă 1-ar fl putut zdrobi pe du ş man dintr o SE-Igur ă lovitur ă pentru a bot ă ri să accepte o b ă tă lic decisiv ă . . ţ ri momentul execuliei.

produce o reac ţie in ră u dacă situatia e bun ă. rinduindu. ş ase ore. care avea 345 cu ce . incetui eu incetui.nirW acolo einci. garbarii aceş tia fă cură ceea ce. Iş i adun ă Tri orciine ş i lini şte oameni. Primele sernne ale Trnbun ă tăţ irii situa ţ iel au fost dezertarea getuliler şi a nurnizilor care se alIau irr tab ă ra lui Seipio. gr ă bind ell dorin ţa ş i ou susţ›inele saIe sosirea int ă riritor pe care le a ştepta de atita vrerne. dac ă situa ţ ia e proast ă .tab ă r ă ş i totu şi. probabil. ajunse s ă se apropie de ÎriUrituri p'in5 la o sut ă de p3 ş i.şt trupele ca pediru lupt ă in fa ţa taberei lui Cezar. conyins c ă Cezar tretriura fa ţ a lui. n-ar fi fă cut ni şte oarneni civilizati: I şi arnintir ă c ă erau indatora ţ i fat ă de Marius ş i că Cezar era nepotuI s ă u. eeea ce nu-1 impledica s ă rnearg ă in Tiecare zi ş i să se a şeze pe In ă i ţimea eare domina ţă rrnul. care norocul sau nenorocul. izt fiecare zi Scipio ie şea ş i verrea s ă -f ofere b ă tă lia. zece zile de asernenea exerci ţiu. nurn[zii ineepurâ treac ă Tn tab ă ra lui hr ă nease ă pe trisă Cezar. Dup ă vreo opt. Situatia Cezar tn acest rnornent era allt de tnell rtu putea deveni mai reai o schimbare in birie trebuia neap ă rat să se produe ă . pleca ţ i dup ă furaje„ dup ă ap ă sau clup ă lernne. CL1 elefanţ ii in trunte ş i eu arn-iata Yri spatele tor. r ă crt. el TIU obosea sîi se uree pe ci d ă dea toaie ordinele intins 1n eort. Dar Cezar nu se I ă să fritat nici de aceast ă clernoristralies nici de arnenint ă rite eu care era insold ă . Ş tilnd bine că clu şrdanui n-ar fi indrăznit s-1 alacelrl tab ă r ă . bine. intinsâ pe un r'inr[t irneds. Qbi ş nuindu-i priveasc ă inarnicul de St1S de la arneninţă rik pe Intă rituri s ş i să r ă spundP1 acestuia. dezerteze din tab ă ra lui Scipicr Cezar. LXXVIII ţr] via ţa unui orri ca Cezar apar dou sau trei ocazii ferielite sau nenoroelle. A ş a c ă . retr ă gindu-se apoi fn tab ă r ă la c ă derea serii. nep utInd merge rnai departe.

în tab ă ra lui Scipio era uurrnire total ă . s ă -. ca transfugi. ş f toţ i ajunser ă bine în portul Ruspinus.a lui Cezar. iar Scipio p ă zea atit de bine Imprejurimite Ineit i-ar fi cucerit toale convoaEele eare ar fi ► enit pe uscat. lur ă reparfiza ţ i prin forturi ş i de ap ă rare. aici puteai s ă generaL şi istoric). E! Îl alungase pe(Aus Dedus care p ăzea aici convoaiele pentru pompeieni ş i. sub pretextu] că vor să devină cezarieni. se consIdera c ă acesta trebuie s ă fi fost foarte slab ca s ă stea inchis in tab ă r ă . settirnb. promi ţ indu-i că in schimb ii vor trimile gritr F)ar Cezar riu dispunea de alitea trupe încit s ă .ş i pL ă teasc ă datoriile. Pentru c ă se cunoş tea Firea ÎntrepKnz ă toa. soseau la Cezar clelega ţ i din partea unor ora şe din inferior ca s ă i se supun ă ş i să -1 cear ă garnizoane pentru ap ă rate. s ă . ea ş i curn noroeul ar fi voit s ă . apoi revenind irx tab ă ra lui Scipi. ales. unde puteai fi avocat generai. s ă r ă min ă cneva zile in tab ă ra tui Cezar. s ă trimit ă ajutoare du şrnani[or să i.acestes ia arrnele. Scipio hot ă rT să trirnitas. Aprovizionarea cu alknente şi intă rIrea adusa. Kerkeni de ast ă zi. între timp Salustiu debarcase in InsuLa Cercina.pioni care. 346 . Sa. plece Ly]ibeea Impreun ă cu opt sute de eă l ă reli g-ali ş i cu o mie de arunc ătoK cu pra ş tia sau area şi.dup ă patru zile la pteeare. s-a bucurat nespus de mult dnd a v ă zut ap ă rind aceste pinze_ El asist ă la debarcare ş i.ş i reeunoase ă libertatea si.dezertori.re a iui Cezar. Intre timp. fiind bine primit de locuitorii inc ă rcâ o rnare cantitate griu pe vasele de comer ţ pe care gă sise in port ş i le Indrept ă Jrnediat spre tab ă ra 3ui Cezar. pretorul Allienus porunci teQi-unitor a treisprezecea ş i a paisprezecea sa.1 facă un raport e. lin acela şi timp. Cezar. Alegerea generaifflui se opri osupra a dai aetuli• Că rora f ăcu mari prorfflsiuni: plecar ă in tab ă r. ii l ă'sa la vatr ă ş i le d ă dea scrisori pentru nolabilit ăţ ile ora şelor ior.armatei r ă spindir ă o mare bueurie tri tab ă ra lui Cezar. scrisod p Ţin care 1e invita pe . Pe de aLt ă parte. indat ă ce oamenii se odihnir ă dup ă oboseala drurnutui pe mare. care te a ş tepta eu ner ă bdare.0.xact de ceea ce au v ă zut.ş poată descompleta tab ă ra.lustiu (ca la Roma.

precurn ş i o parte din soldatii legiunilor a patra şi a şasea ardeau de dorin ţ a de a trece partea sa. Trit ă rit C11 IdedA f ă r ă s ă ma[ &oeotirn cavaerla şi sulita ş{i. s' se asigure dac ă În dreptu I portilor sau 1n a]fă parte erau sau nu preg ă tite capcane impotriva eIefantilor.o. se preg ă ti de lupt ă . Cezar p ă r ă si tab ă ra pe la Miezul noptii. o tu ă ]a sfinga de•a lurtgui ajunse eimpie vreo patru legbe i m ă rginită in arnfiteatru de un la. Era o inl ă nure de iar pe ereasta tea mai inaIt ă construiscr ă rrtai de rryull ni ş te turnuri pentru observarea intregii regJuni. Ei ti m ă rturisir ă adevă ratul motiv 31 lor in tab ă r ă . Aceasta sosi la Hrnp. se preg ă tea s ă se Intoarc la Cczar.Dar abia se prezentaser ă calificadv. fiecare turn era ocupat dc soldatil s ă ir 347 . apoi.nt de rnun ţ i la extrernitatea c ă rora se g ă sea taba'ra lui Scipi. arnintirea kui Marius. capricios un rnornent. fă r ă să fi prevenit ofiterii in alt fel decit c ă trebuiau să fie gata de la prima veghe pentru orfce eventualitate. 1)e aceea. dar c ă nu puteau in şela garda a şezat ă de Scipio la porlile taberel. intii se indrepta' spre Ruspinus i unde l ăsase o garnkoan ă . toake cresteLe ş i. Se cerea garnizoan ă ca s ă p ă zeasc ă . povesti. Se primi o scrisoare de la SitiLlS. l•cuitorii din Ty5dra il anuntar ă pe Cezar c'ă plugarit ş i negustor[i italieni strInsescr ă in ora ş aproape trei ş ute de rnii de obroace de griu. anuntInd c ă Lnirase in Nurnidia ş i ocupase un fort &tuat pe un rnunte unde DiDiA Juba depozikase toate ş i astFel.i de o jurn ă tate de or ă. zile rnai. a dou ă zeci şi cincea zi a lunii tanuarie. câ ei cerur ă să ruseser ă prirniti sub acesl du ş i in fata lui Cezar. Ei ad ă ugar ă aproape toţ i compatriolii Lor.ndu-i c ă Sdp[o si krirnisese ca. in ma. Cezar ocup ă . rns ă a dou ă zi raportul lor fu conl'irmat de Tenirea a vreo doisprezeee soidati din legiunile a patra Si a şasea. Chlar in seara zilei in care a debarcat. el nu se acurn destui de puternic: tdrffise şase vase consider ă de corned s ă eaute Ia Lylibeea ş i restul armatei. trimtse in Cezar primi minunat. norocul. dar in realitatecredincios. le f ă cu daruri sectorui transiugilor. pe rind. de acolo.

l ă sînd şie rn ăcel ă rW germanii ş i galiL c ă să pi(i pinâ la uniA. Atunci. se retrase intr ă in talAră prin toate portHe.şi Jm şcarea. La vederea romanner. apoi . Incit tne ă de la prima p ă trunser ă de ap ă rare du ş man ă . La ivirea zorilor. Lablenus. numizii o rupser ă la fugă .r continuo nestingherit s ă . şi perni tn aiatoru] nurnii3or. de şi se laptar ă a ş a cum ştiau şi germanji si gatff să o facă .Ajungind la ultirnul turn. acoperindu. desprinse escadron de cavaterie spaniol ă pe eare il sustInu eu un batalion de inlanterie u şoar ă şi le erdon ă să ocupe dealul unde era instalat ă poziOa numizilor. se oprl. Ele r ă maser ă st ă pîne pe pozl ţ ie. o aranjor ă lirde de b ă taie. c ă rora de mult timp era sete de Jupt ă . atacar ă cu atIta infl ă c ă rare.a şczor infanteria Tn lInfa a doua.n(elegind e ă reusise alunge du ş rnanul din eimple de pe dealuri. adie ă intreaga arip ă dreapt ă . 11. Trt acela ş i tft-np.. 348 . desprinse toat ă aripa sa stIng ă pentru a-1 t ă ia. de unde riu rnai putur ă Ft scoşi.1 clin rezerva armatel dou ă mii de oameni. eare-I trnpieclica pe Labienus s ă vad ă ceea ee se petrecea. T. Cezar nu merse mai deporte. care se afla 1n pozifie de lupt ă in iata taberei. să u. El porunci sâ se traseze o linie de ap ă rare ireeWnd de la tocul unde se oprise ptn ă la locut de unde plecase. La rindul. o eură să Inainteze citeva rid de po ş i. Cezar tns ă. Sdpfo Labienus ordoriar ă eavalertei sâ jas ă . cam 1a vreopatru sute de meiri de tab ă ră _ Ca teate ocesteo.udent in toiul luptd. Cezar. infanterio iui Seipio. după ee ueiseser ă ş i ră niseră o parte din ap ă r ă tori. linia de ap ă rare era aproape terminat ă_ Vă zindu-I pe Cezar. dar. v ă ztnd dezordinea produs ă . Cezo. v ă zind e ă inamieut apropia pentru a-i tulbura pe luer ă tori. Cavaleria şi infanteria. voind s ă repare acest insucces.ş i traseze linia de ap ă rare. porunei s ă se retragerea şi d ă du dispozitil cavaleriei s ă intre In tab ă r ă . o ş a c ă acesta nu observ ă manevra dedt dup ă ce se trezâ cu oamenii luj Cezar irr spate.. era ocupat de o trupă de nurnizi. vă zind corpul de ormat ă respeefiv tridep ă rtindu-se impr. datorit ă unei imense fortârete flancat ă de patru turnuH.

cind i] v ă zu pe Cezar. Fiecare r ă mase asa > Fn Iinie de b ă tate. A cloua zi. spre norocut vostru. C ă cind parte din ultimul convoi venit din Sicilia. dar 1n spatele cet ăţti. un cavaler ronian.ecit trupurile goale şi albe ale galilor ş i ale germardlor.. Cezar crezu Scipio se hutrise sâ dea [upta şi porunci trupelor opreasc s tn lata cetaliL Sc[pio i şi opri tab ă ra sa.izat'a`. In timp ce toate acestea se petreceau pe uscat.a şa c ă pe cirnpuI de Tupt ă nu rknaseill d. rotu ş i. Intrudt aceast ă prim ă linie se puse in rni şcare a şa curn era organ . clac ă i'nWngere se poate numi evenimentul pe care vom povesti. rAri ă c ă derea serii. spuse e]. care inaintase pu ţ in clte pu ţ Ui de-a muntelui. Ei ]e asez ă in de b ă tate pe patru rInduri si p[asă . in tirnp ce o alt ă galer ă era capturat ă flota lut Varus ş i Octavanus Quintus Considius ş i Lucius In prima nav ă se Tacida. irs prima linte cavaleria amestecat ă cu elefon ţ iInarma ţf ş i purttnd turnurt pe spate. ru rindul 1ui Celar s ă otere lupta i dar Scipio nu iest din fortificatfile sale. Cezar iş t pre1ungi tortUica ţ iile tn a şa tel el trupele. in cealalt ă se g ă sea un centurion din legiunea a paîsprezecea eltva centurionuL fur ă du şi in ta ţ a Lut Scipio. voi care desigur c ă stnt0 siliti sâ lupta ţi sub ord -mele Lu. a ţ i că zut in rrainile mele. de care nu-I desp ă rţ ea decit un skrt de leghe. nu ezitafi ş i cleschis daca vre ţ i s ă urma ţ i partida RepubLicit 349 a tuturor oarnenllor .i Cezar. Cezar suferea pe rnare o inFrbigere. care ir prirni. dezbrkate de arrne si de trnbra~te. apoi Itecare intră in incit să se poat ă apropia de inarntc. A doua zi. ora ş de unde el se aproviziona cu ap ă si alimente. capturat ă de b ă rcile ş i şalupele lui Virgi}tus Yn apropiere de Thapsus. Una din navele aprovzionare. stind pe jil#ul de judee ă tor_ Pentru că . c ă era aproape gata sa ocupe ora ş ul Usila. f ă r ă s ă se clnteasd. ndep ă rtindu-se de celelal(e. n-avu l'neotro si ordon ă je şirea trupelor.

de bine. se o Turtun ă Insp ălmint ă toare_ Vintul ducea nor[ de nis4) de pietr ş . dup ă apusul pleiadelor. pentru c ă . nu le pernfise nici m ă car s ă fie adusi 'inaintea sa. mullndu-se a. A ş primi ell pl ă cere cele ilou ă lucruri atit de pre ţ ioase pe care le propui. Dac ă vrei să -ti lncerci fortele. Cezar f ă cu cunoş tinp cu simunul.11.p ă ce am IuMt pentru el timp peste dou ă zeei de ani şi s ă ridie spada mea irnpotriva vtlejtlor rri& tovar ăş i de lupt ă .şi constru.iase ă colibe undc să se poat ă ad ă posti. Dar centurionui. . n-avuseser ă s ă . Culnd cuvintul..nii galerelor care supravegheau marea din fa(a ora şului Thapsus pentru a asigura securitatea convoaieior. dup ă rezuttatui luptei noastre. Ei fur ă repartizali 1n corpuri ale armatei. âlergat ca iesi(i din minti apr'ndu-se de '350 . cu asigurarea deplin ă si sigură nu nurnai a si a libert ătii.. f ă r a-1 numi imperator: — mul ţ urneşc eu.1/1i SciWo.ş i construiasc ă' ad ă posturi_ Neferici(ii. prizonierul t ă u. ie rnfrarn pus adesea via ţa prjrnejdie? nu m ă constringe. in schimb.tit de disperat. Cezar afl ă acesteintImpl ă ri fu a. Scipio vorbea aişa.0 erim ă ? repet ă Scipio. pe care vei aleget Apoi. Îneit destilui pe c ă pita. Cam 1n timpui acesta. crezind c ă ar prirffl aceast ă favoare cu infl ă c ă rare. lnett peste tab ă ră c ă dea o aclelArat ă ploale cle pEetre. pentru c ă 1mi oferi viala ş i libertatea. dac ă te-as putea accepta f ă r ă a •ace o crim ă . Aceasia nu-1 deranja pe cameril care avuseser ă' timp s ă . carnpe Ia al schkb. dar si a unei bune recompense. pentru care Aşa câ. tale. spuse centurionul. Scipio iniffignat aceast ă sfidare. El ordon ă centurionni toir i prizonieril 1n virst ă de peste treizect cinci de arfi să ueki. n-ar fi oare nerirrlâ s ă m ă prezint lupt ă Impotriva lui du. pentru oamenii lui eczar era necaz nemaiporneni1. — Desigur. laSă -rn ă s ă -mi ateg zece oameni dintre prjzonierii t ă i ace şti zeee camarazi rn ă ofer să lupt ctl una din cohorig. Ordinut se execula pe loc. ise adre . adie ă lui Tacida„ Considius si cet Ca re fuseser ă prinsi Unpreun ă eu ei. vej pulea judeca rezaltatut r ă zbolului.‘. Intr-o noapte.proape in fieeare noapte din tab ă r 1n tab ă ră .

intrucIt Folosise nmpul acesta ca s ă leinstruiase ă lupta cu clefan ţ ii. Fusese o noapte care aproape e ă cehivalase cu o infringere. Toate alinlentele se stricar ă > toate focurile se stinseră . Cezar i şi dispunc arrnata pe trei a ş a. De ş i era unui din eci mai pricepu(1 locotenen ţ i Pornpei. ca s ă aeoPere Hancul luptd. cle1an(ii pe aripi. în ziva de 4 aprlhe asedie ora ş ul Thapsus. Cezar Itiera la Tricereuirea cu ş an ţ uri a ora ş ului. fiind insă atacat dffi toate p ă rţ ite putut rezista arrnata lui Cezar.şj abandoneze unul din eef rtiai buni c ă pi. Intruelt 3n intervalul acesta Cezar avusese tlrnpul s ă • şi adune aproape loate trupele.ş i La arrne[e. fă cind unuE din rdar ş urile pe care numat ei era în stare s ă Ic ţ •ae ă . cele dou ă arrrate se g ă sese Fa ţă în 0 parte din andata di.. cornando Virgilius. Trec user ă doui sat. printre f eL reaminteş te b ă [rini!o nolfi ţ i victoriile ob ţ imAte. Apd. iî 351 . trecind pe jos. i. lar aerul se inc ă re ă cu attta eLeetricitate incit a cineca se iv[r ă fl ăc ă ri. de ş i dispunea de o bun ă garnizoan ă . dar erau srnul ş 3 de pe p ă rdint. opreş te porunce ş te luer ă torillor să . 5. de zile fă r ă ca eczar s ă putut antrena inamieui intr-o b ă t ă lie decisiv ă . penteu care adusese elef an ţ î din italia.tani.nate s ă susţ in ă efortul elefan ţ ilor. vecle du ş rnanul. plasă armata fn El porni trt ajulorui ora şuiui şi dou ă tabere separate. E1 • ce se petreee. era evident c ă n-ar acestui eiort. Scipio avea deci dc aks: . sau să ri ş te o b ă t ă lie dccisvă . ti apree[az ă pozi ţ fa. r ă sturnaU şi luati de trirnbeie vijefie. erau trei tabere. a riciva ş i a opta pe aripa sfing5. Riseă bă t ă lia. La Thapsus. mai pulin de o oră . unde se ă suse area şij.ii ajunsese7 ă să ţ in ă piept cu succes ataeului acestor el p ă rsi tab ă ra 'tntr-o noapte ş i. ea se gaseş te fa ţ a şno ţ uriior.uragan cu seuturile. Imprcun ă tabă ra luI Juba. • doua a zecea pe aripa dreapt ă .ar pc ceklalte centr u.1 intr uctt acum caii şi e ă MTC. In sfirşit.i ş man ă se si afl ă tn forma ţ ie de in ce reslut este oeupat ă să se fortiflce. minune vtriurile sub ţelor eare Infrico şă pe toţi solda ţ ji. arunc ă toril cu pra ştia şi cele cinci coliorte desti. lasă doa ă sub comarida proconsululul Aquenas s ă p ă zense ă tabi5Era şi aleargă trdpotriva duşmanului. grab ă .

şanţ uril A doua tab ă r ă fu cucerM ca şi Pă r ă si ţi de ş i Juba. interzice s ă se pornească la lupt ă . . se aruncase asupra unui sena -ter dezarrnat şi. dar. urlind şi t ă tind ornui cu trompa„ 352 . sirnVnd c ă sint inutile toate eforturile saie ca s ă impotriva r ă ului care il n ă p ă cteşte.ţndearnn ă pe să le urrnezecuraful. ş i c ă r ă ul trebuie t ă sat s ă • Ş urrneze cursui. Cezar. ca să se vad ă spuma ce-i apa. ajun şi in fa ţ a acestor noi Int ă rituri. ceru I ti pare ctrid negru. A fost un aI doilea Pharsaius_ de Nu nuinai că soldaW lui Cezar au cucerit pus stă pinire ş [ pe tabă ra du şman ă . dar invingă'torli ii arrn ă rir ă ş i aici. Din fericire. Un trompet din aripa dreapt ă a fost Silit de soldati s ă dea serrinalul de tupt ă . care se ră spindir'i CLliu ţeaia fulgeruilli peSte fat fro n tui de ptă . cind de culoarea singelui şi. Cezar vede armata punindu-se mi şcare. rna[ are putere s ă 5e acoperecu rnan#aua inainte de a se pr ă buşi murmurfrid: Bona Fortunat şi intr-adev ă r. am ă nunte ciudate au supravie ţuit acestei mari nurnita b ă tă Liea de la Thapsus. Dar este prea deodat ă se aude sunind atacul. nedecis şi trernurInd. care fugeau mincind sQ[da ţ ii Fur› masacrati f ă ră Cezar avea nu s ă ş e r ă zbune•că ci Cezar se ră zbuna niciodat ă —ci să lase s ă se ră zbune uciderea alor Ca la Pharsalus. ace rnoment fli inconjurat de locoten2n ţ ii să i. avea s ă depindă notocul lui Cezar. Un veteran chn legiunea a cincea v ă zu un elefant r'ă nit care Innebunit durere. insă . vernin goank strigind: Tn şan ţ uri.11 strivea lovindu-1 cu genunchiul.re la gur. deodat ă . nu mai ş tiau ce s ă facă . Ca prin cQa ţă . se opre ş te. şcă pat din criz ă . totu. pentru că de data aceasta geniul s ă u nu participa' nirnic Ia luptă . care îl Fugau să nu uite s ă le dea cuvintul de ordine. Apoi. Cezar sirrite vine boala aceea teribil ă de care suferă — epd)epsa. E1 l ă să scape cu o VOCe sacadat ă şi cu buze ţe pă lfind ca de mciarte cuvintele BORCI FOrtUNCI. sub picioare. clar p ă rrfintul parc ă Zi fuge de sub picioare. dar lupt ă Pornpeieni se refugiar ă tab ă ra in care se opriser ă in ajun.

Juba pusese să se ridice un rnare rug in phata public ă . urcindu-se pe ziduri. lugă spre ceilaitl elefa. Atunci. Juba I şi ceru femeile. Juba Petrelus fugiser ă tri goana ruare spre Zama. dac. ti cuprinse cu trompa. tl leg ă nă pregă ti să -I izbeasc ă de pă mint. Amenintarea aceasta lusese witat ă . Meteilus fugea pe un vas. agitîndu. Tn seara bMMiei de Thapsus. Dar. iar el c ă zu 1a p ă rnint avind tncă incol ă cil in jurul trupului acest sarpe infioc ă tor. intorcinclu-se spre Petreius.nU„ scotind ţ pete ingrozitoare.palo şele şi incepur ă o adev ă rat ă luptă de gladiatori.El se apropie cu lndr ă zneal ă de animal şi aruncă tn el suli ţa. 353 . care nu ş tiuser ă' sâ tupte. locuitorii din Zama inchiser ă portile şi.ece Juba.ş i trompa ciuntit ă ş i 'insingerat ă . vor cuprinde ora şul vor aprinde şi rugul meu. ele•antui p ă r ă st corpui pe jum ă tate strivit şi se t.pă ce ocupase tab ă ra lui Scipiu el se indreptase asupra tabere oameni.aser . Cezar cucerise trei tabere. Inainte de plecare.Ră nit o doua oară . adic ă incă aproape şaizeci de mîl de oarneni. r ă spunse Metellus str ă purrgInduse cu sabia. dar ele fur ă refuzate. [Ani:se drnA5prez. aveau să -I copieşească sub mul ţ imea s ă ge ţiTor. că ci du. o rupse la. — Dacă voi fi Invins. acum nu ne mai r ă rnine decit s ă facern c&a ce arn s pus_ Ceea ce se in ţeleser ă Petrelus şi Juba era s ă se lupte tntre ei. spuse — El bine.ntoarse Impotriva noului s ă u aer şi se adversar. una ain capitalele Nurnidiei. Elefantul.5 se va apropia bă taia arcurilor. sco. Dar instInctul de conservare fu rria puternic şi fiecare fă cu toate eforturile ca ucidă adversarul. ii strigar ă lui Juba că .17 intrebar ă ei.Nmpeienii. de scurt ă fu aceast ă soldatul lovi sabla peste tromp ă atIt de puternic tneţt o retez ă . ucisese zece rnii de alungase restul. ştiuser ă sâ moară . E in sigurarrt ă . cezarienii abordar ă vasui« — Unde este generalu. i ş i ceru comorile. Ca să rnoa r ă . pune femeile Il ă că rile care mele să se urce pe e I ş i voi da locora şului. spusese el. voi poruncI s ă se a şeze pe acest rug toate comorile mele. ele ti fur ă refuzate. V ă zindu-1 pe Juba revenind invins.

şi arunce armele. unde comanda Considius E1 se indrept ă spre Utica.Incepur ă s ă . Ce mai r ă rn ă sese din armata pompeian ă se ref uglase pe in apropierea taberei lrli Juba. Cavaleria pompeian ă ajunse in fata. Cezar nu pierduse decit o sut ă cincizeci EI mai r ă mase inc ă forrnaVe lupt ă Fn fala incaUt ă lii Thapsus. dar nu primi nici un r ă spuns. Spera să 'invingă prin prezenta sa acola inc ă p ă trnarea Virgitius si a eelor eare erau el. temîndu-se s ă nu dea gres inceroind s ă se sinucid ă .11 ora şului. Atunci fortar ă ora ş ul„ aprinser ă mare rug in mijlocui pietei publice si-j aruncar ă fl ă c ă ri pe deasebire de vîrst ă sau de sex. Atunci. ti t ă ud ă pe soldati. dar. Ti som ă să se predea. acord ă recompense vechilor Iegiuni si. Ie r ă spunser ă ei nu erau asasinI şi c ă trebuie ea invinsil se pregă tease ă de moarie. v ă zindu-se pierduti. ş i toti fur ă udsi pin ă la unu[. oragului Pasades. Juba chem ă un selav 5i. marputernic Sell poate mai abil. trimi ţind inainte pe Messala cu eava[eria. Dar $[ tab ă ra aceasto iiind cucerit ă .ri peei. Atunci. indignati de crimele peeare Scip[o le fă cuse sau le porun6se asupra carnarazilor c ă zuti in sale. distribui fiec ă ruia prerniile pentru Apoi lui Rebilius trei ea să eortinue ased::. să irnplore mila carnarazilor de altă dat ă ş i s ă -i numeasc ă frati. str ă punse cu paioşul trupul lui Petreius. Dar cezarienii. c ă ci cavalzria lui Seipio fugise in aceeasi directie. nenorocilii aceia.Juha.1i Scipio. intinzindul ti porunci să -1 ucid ă _ Selavul se supuse şi-i -tă ie capul. de la tn ă ltUnea jilttdui s ă u. E1 strinse armata chiar suh zidurile eet ă tii. dar sosi prea tirzki ca mai poat ă impiedica aceste m ăcelurL 354 . Petreius se pr ă buş i f ă r ă sull are_ Apoi. personal se apropie de ziduri si-1 strig ă' pe Virgi]ius pe nume. locuitorii r. două legiuni Dornitius ea s ă asedieze Tysdra. Cezar urm ă ri de aproape. cu oei saizeei şi patru de elefanti pe care ii capturase compLet armati şi cu lurnu. arl ţnd despre InTrIngerea 11. fugarii fur ă Inconjurati de inving ă tori.efuzar ă s ă deschid ă portiie. Cezar nu mai putea plerde timp in fata ora ş ului Thapsus. dar acesta nu se ar ă tă .

re intrar ă ftorosi in oras gata s ă reverse asupra lui prea plinul st ă pinea. oprim ca s ă vedem ce se rntimpEase cu pompeieni. se pred ă 1 ui ReWlius pe Consiclius. Dar eezarenn se inarmar ă cu bite si pietre Tricuraja ţi de zvonul victoriei lui Cezar. care ajunsese pin ă la ei. se puse Fn fruntea lor si. se indrept ă cu ei spre Zarna. un curier SOSea la Utica si-1 anun ţ a pe Cato e ă mare b ă tă lie avusese loc la Thapsus. Vergflius. intr-un rnic retransament ridicat chiar de ea. v ă ztrid c ă era ineercuit pe mare şt pe uscat. unde credea c ă o să -1 g ă seasc ă pe regele numki. iar cei din partida lui morti sau fugiti . pe care Cato o d ă duse afar ă eetate din cauza p ă rerilor sale favorahile lui Cezar. Dou2J zile mai eavaleria aceea care fugise din udscse Thapsus. c ă totul fusese pierdut fârâ posibilitate de salvare că Cezar ocupase tab ă ra lui Scipio si lab ă ra lui Juba ş i c ă acurn se indreapt ă spre Utfea. El fu obljgal atunci sâ foIesease ă fa ţă de ei aite argumente d ă du fiee ă rula eite o sut ă> de sestcr ţ i s'i-i eliber ă din arrnaUi. care se g ă sea in Tysdra cu o garnizoan ă de getuli si de gladtatori. nestiind ce se intimplase cu Juba. fn adev ă r. Cato veni in grab ă si-i rugă . tn tirnpul nep ţ ti. s ă se oprease ă dar omenia era o virtute compIet neeunoseut ă pompeienilor. tn şo(it 355 .A treta zi dup ă b ă tă lie. Faustus Sylla le mai d ă clu hic ă pe atit cHn banti s ă l. se aruncar ă asupra caselOr cu iriWşare aspectuoas ă . ca. adic ă' ia pidoareie zidului orasului. le jefuir ă ş i uciser ă o prte din locuitorii tor. care d ă duse foc ora ş u!ui Pasades toeuitorii i ap ă ru in la ţ a orasului Aeolo. la s ă u infringerea lui Sdpio si de apropierea lui Domitius. Cato poruncises ă fie p ă zită . se afla plebea. Atunci ei voir ă să -i trateze şi pe ace ş tia dup ă eurn făeuser ă eu locultorii din Pasades. pierdu speran ţ a eă ar mai fi putut pă stra oraşui în tain ă . in nurnele omenici. a ş a cum am spus. Fugarli se informar ă şi afiar ă că oarnenii pecare vedeau in la ţ a lor erau cezarieni expulza ţ i cltn ce-tate de Cato. Stiind-o ostjl ă . timp ee restul locuitoriior p ăzea orasui. de o parte din locuitod. ii respinser ă pe porapeieni.

trei siite de c ă lkeli fugari.i disp ă rură tri valuri cu toti cei ee le oeupa ► .eare ctţ iva uciser ă tn drum. crezindu-se insuficient ap ă rat de zIdurile eet ă tii. neeaud nu era atH de mare p-e se spunea. ca s ă -i fure banii afla ţ i asupra sa. EI incerc ă. el travers ă ora şul. ţinind in mInă registru pe eare il ettea 1I thripul mersului. care se alla tn rad ă . fur ă seufundate . in sfir ş it. după toate probabilit ă ttle. fiind de tor ţă inferloar ă . maş 1ni. Consihui se numea «Cel trei sute». Cato se adresă maiintfi celor Trei Sute. eind toat ă lumea fu adunat ă . seo ţ ind shigă te de disperare. lurnea fugea pe str ă zi ca ie şit ă rnin ţ i. ineă zăpă eită . Cato instituise un consillu de trei sute de notabilit ăţ i. jefuir ă casele eele mai bogate ŞJ nu . alese dintre romartii stabiliti in Africa care se ocupau cu problerne de negot sau de banc ă . dar bastimentele sale. Regitrui cuprindea resurseie de r ă zboi. hol ă rti. tn oraş se produsese o mare tulburare. Dar Cato le ie ş i inainte şi-i opri pe cei eale. Cato se 7ndrept ă ş i el spre acela şi Loc. Am anticipal asupra evenimentelor. să lupte. Apoi rept ă de nenurn ă rate ori e ă ve ştile rele se exagereaz ă Intotdeauna e ă . resphi şi cu pietre ş i ciornege de plebea pe eare Cato o gonise din cetate. mai umbla agitat ă ineoace şi Tneolo.. Scipio. le l ă ud ă zetul 356 fidelitatea pe care ie . astfel reu ş pOtQie216d tumullul. iu mult ă vreme ct ă tinat de furtun ă şi 1n cele d3n u. aiirnertte. ealm. Ins ă . soldati. hecare voia s ă fugă . p ă trunser ă Orgş. pentru a sfIr şi cu toţ i comandan ţ ii pompeieni inakite de a aiunge la Cato. Am povestit eum dup ă b ăt ă lla de la Thapsus.rrn'a' aruneat 1n portul Hipponus (Bone) unde fu incercuit de flota lui SiUus. care se retr ăsese pe galere eu speranţa de a trece 1n Spania. pleeaser ă decît dup ă ee Cato le pl ă tise o surn ă deo sut ă de sester ţ i de om dup ă ce incasaser ă Incă peatIt dîrx partea Iui Syli4. pe etnd toat ă lumea. La vestea aceasta la vederea fugaritor. arrne. primise vestea despre 1ntringerea lui Juba ş i a lui. SciWo şi eum a doua zi.

gata s ă se ridice ia cea ma{ mic ă schi'mbart_ Nu fugt ţri de pericol. lua ţ i o hot ă rtre. s ă [I ţică la bun sttr şit hot ă rtrile luate. muite de a fi in siguran ţă . Faptul rriportant este s ă lupta« impotriva unut om care actioneaz ă nu dup ă voinţ a Lui. Abia clnd ajunge s ă vedctl eare va soarta patriei cact palfia voastr ă nu. d rept scadent ă a unui r ă zboi al c ă rui succes este nesigur. dimpotriv ă . aceast ă. v ă va lerta mult rnat u şor. este nici Andrumetus. care. care de mal multe ori s-a riclicat prin propria ei mitrelie d[n pr ă bu ş iri ş i mai triste decit cea dc acum v ă mai r ă min muItc posffitlit4i dc sc ă pare. ca voi. ci Roma. Totu ş i. ti Indernn ă s ă nu. să lupt al ă turi de voi. r ă sculată trnpotriva lut Cezar. l ă r ă a avea. A ş a vorbi Cato.dovediser ă pin ă atuncl. aceaa ş i timp in toate p ă rtfle Spania. a imbr ă ti şat partida ttn ă rtdui Porupd. ca se revolt ă impotriva robiet. dup ă p ă rerea lui Cato. dar mai ales exemplul să u au gă sii un largecou in auditoriului: cei mai multi dintre ei.ş i piard ă. a ş a ceva ar ft tnsernoat pieirea tuturor . nu voi Conclamna nici una din cele dou ă alternative. — Dacâ r ă mtneti uniti.siune_a Irnprejur ă rilor şi pe care problemele sale ti tir ăsc tn. v ă ]as st ă pini pe deplin pe fapicIe voastre. Rorna insăş i tnc ă n-a acceptai cornplet un jug cu care nu este obt. dac ă sentimentele voastre sc schimb ă dup ă eum bate vintul noroeului. s ă apă rati libertatea? Vot l ă uda st voi admira corectitudinea şi m ă voi oferi s ă vă servesc ca şef. tie cea mai giorioas ă dhire mor ţ i dac ă murli tn timpul luptetin sfir şIt„ chibzuit1 intre r. Mai bine s ă spuser ă ei asculandu-1 pe 357 . te spuse et. Nu numai ctivintele sale. iş t risc ă viata in fieeare zi. drept pret al virtutii şi al zclului pe care ar ă lat prn ă aeurn. ci sub pre.un şel invincita Aşa că i se acordar ă depline buteri.şnuit ă . chiar din exernplul du ş manului vostrru. a ş atribui accast ă schirnbare necesită tit. fie o via( ă fericită dacă veti fi tnving ă tori. ornenie ş i aceast ă cutezant ă .nplortrid zcii pentru ca. v ă znd aceast ă noblele a sunetulu[. iar dac ă cere indurare. Cezar v ă va respect2 ş i rnal mult. pentru a comite oele mai mari nedrept ă U. speranta şi mai ales să se despart ă de şi sâ fugă care Ineotro. nici Utica. uitar ă primejdia momentului ş i-1 priizir ă pc Cato ea pe. analizMi aveţ i de l ăcut. s ă tnfruntati pericolut. Vreti s ă ţ ine ţ i piept nenorocirii.

«SInt corpurj. A şa erau oarnenii acest(a.ă sc[avU ş i-i 7nralar ă _ negustorii. s ă se ia act de aceast ă deelaratie. scrle Plutarb. timpul acesta. de respect pentru Cato l'n adev ă r.ă lur acestuE aviz. . şi nelegifim. cit timp le ► orbea şi I. eliberar. spuse Cato. Dac ă st ă ptnii lor i-ar elibera. te voi astepta. a ştepta acolo. nu departe de Utica. s ă vad ă ce hot ă rire avea sâ ia  ato.1 .Cata. dup ă discursul lui Cato. dar. care pierd că ldura de fnclat ă ce o primesc ş r care se r ă cesc de indat ă ce se indep ă rteaz ă de Ungă foc. Juba se re[ugiase Ln muni. Dar Cato se opuse.U Cato.au cu propri(te lor ginduri . Dar. inEerbinta ţi de prezen ţa 11. gata pentru orice sacrinciu. la virsta s ă poarte armele. teama de Cezar le gonea SUrki orice urrn ă pentru virtutea lui».ncuraja. Dedaraffile fur ă inregIstrate. eu voi primi cu pl ă cere 1n arrnata mea pe cei care vor f. totul mergea de minune. este şi injust. dectt s ă" ne sa[v ă rn via(a tr ă dind o einste atit de perfect ă . curind. voi veni cu armat ă ea să ajut. 1a. ace şha uitar ă repede discursul lui Cato şi-1 analizară prin prisnia vederilor lor. te intilne ş ti cu mine. elac ă ai vrea s ă susth acolo un asediu.1<)rice preţ voiau să a jungă de se a şeze din nou pe scaunele ior eurule. speculanti care f ă ceau negot pe mare sau fă ceau pe cavaierii şi a ca'ror prindpal ă bogMie o eanstituiau sdavh. sfatuI se tmp ă rti in dou ă tabere.Noi acord ă m ibertatee sclavillor no ştri. i ş. Serratorii din RC1111.Bine. spuse eL.1flea şi vrei lî scria el. Cato primi ni şte scrisoll din partea lui Juba ş i a lui Scipio. Unul din eei Trei Sute propuse s ă se acorde libertate sclavilor aproape toat:ă adunarea se al. hnediat se rdicar rnaj rfluite voei spunind: . — Daeă pleci din 1.tă ce spuneau carnenii: 358 .8 Cafe CT. erau entuziasm. Cato relinu mesagerii care aduseser ă aceste scrisori pirt ă cînd tu sigur de poziiia pe care aveau o adopte cei Trei Sute. tirnp Cato era acolo şi-1 aveau in ra ţa ocffilor. Scipio era ancorat 1n spatele unui promontarlu. ş i IncA nu ineercase fatala actiune asupra urasului Zama_ El voia sâ aile de ia Cato ce avea de gind s ă fae. — Aşa ceva. clnd r ă'rnine.

nu se gindeau acurn dectt la o comportare Cato cunostea oamenii cn care avea a face. noi. de unde ptn ă unde. atit cit mai este eti putinl ă . nu ne Noi ne ellber ă.ş i respecte angajamentele. a ş a voia să -i expun ă pe Juba ş i pe Scipio pericotuJui care ii ptndea pe senalorf ş i chiar peei rnsu ş i.rn biefi sclavi r ă mtne ca libertate decit atita elt i-o place lu ă Cezar s . Noi nu avern Ioc in politică nîci aeum.— A şa că le scrise ceior doi sâ nu se apropie de Utka. Observati c ă a ş a vorbeau cei ITKideFa0.— De lapt. S ă frezirn dintr-o asemenea nebunie! S ă ne curioa ştern lungu] nasului ş i. ş ului un corp de cavalerie destul de nurneros. ŞT marele Pompei au fugit. a venit s ă caute refugiu sub ora.şi curn jduit primii.luj Sylla si tot attt din partea T4i Cato. pretinzind. Se ştie ce s-a infimplat arritndurora. in aarb. Atunci. abardonind tn rntiniie lui Impă r ă tia lurnfi? Ce facem? sintern. Cato le trich[se portile oraş ului.ne lase. Sintern nIşte negustorf care n-au alt ă faim ă cleCt aceea a fi negustori onora. Atunci.bili. s ă susţinem tn Utica un r ă zhoi impotrfva aceluia din fata Că nli3 şi Cato. ce sintern not şi pe cine refuz ă rn să -1 ascult ă rri? Oare in Cezar se tn Inne ş fe asf ă zi toată puterea roman ă ? Nici unul (ffin noi nu este un Pompei. ni ş te s ă alegern tocrnai momentul acesta pentru a lupta pentru iihertatea Rornei. vrerne in ca re oarnenii cedeaz ă tn f al a teroarel şi se injosesc mai mult decti s-ar cuveni s ă o fac. a şa curn tşi propuneau s ă •i predea pe ceflaW. acesta. un Scipio sau un Cato. cei mai einstiti din rTndul acestor dernni negusturi eare tn timp de pace ar fi considerat c ă e rusinos să nu.de eei citîva cW ă re ţi pe care i-am vă zut c ă au pr ă dat Utica in trecere că riu s-au dep ă rtat pin ă nu au primit ette sulă de sesterti din partea. nes ă bu4i ce stntern. De aceea. să tacern apel la bun ă fatea tnving ă toruIui cerern ne prirneasc binevo[tor. nid in viitor. ei ti trirffiser ă o deput ă tie 359 . Scipio se bot ă rt se Intoarc ă Tn Spania ş i Juba s ă r ă min ă in capitala sa. nU niMiC nu a şteptau deett prilejul s ă pun ă mina pe senatori ş i să -i predea lui Cezar. că ci nimic nu putea să -1 asigure dacă Cezar ar fi f ăcul din predarea lui Cato o condi(ie a indur ă rii sale> ei nu 1-ar fi predat. Amintindu.

Mai era printre ei gi o a treta partid ă . obligat să trirnit ă pe cineva ta Venelia. totuşi.. [e şi din ora ş tmprean cu ei şi se duse la In absen ţ a sa. Cavaleria ar fi putut întra Cli ei tn cucerit. Utica. ivlarcus Rabrius s ă ră rnin ă ora ş şi să vegbeze a5upra eelor Trei Sute. Cato se asez ă pe o In ă itime. avind s ă aIeag ă In. şi el contase toarte rnult pe ei El ii rug ă StkuIlor ca. Ofi ţerii din corpul de cavaterIe 11 a şteptau pe Cato eu ner ă bdare Ei Işi d ă deau bine seama c ă omul acesta era ultirna lor speran ţă I. neavnd condiVi atIt de bure. Impreun ă cu senatorii. Cato era singura stea r ă masă curat ă şi 360 . in a şteptarea lor.tre el şi Juba. Dar Cato sc g ă sea in situaVa lui Dante la Floren ţ a. de aceea ei fneepur ă să se vaiete şi roage pe Cato. eare. se temeau s ă intre in ora ş .I aleag ă pe el: avtnd de ales intre Roma şi ZaM2. reu ş ise.. COrtiretit10. R ă seoala aceasta era pielrea senatorilor. oras puternic !ortificat greu aprovizionat cu alimente şi muni ţfi pentru citiva ani 4 ş i să lin ă piept lui Cezar. eare venea să -i anunte cei Trei Sute se revoliaser ă . Tn aceasra lurtunii irnens ă . Ofi ţerii se retraser ă ca sâ se sf ătuiascil cu In pr3 .cornpus ă din tref dintre ai lpr Unii voiau s ă -I caute 1) Juba. provocaser ă mare lulburare In ora ş ş i-i stIrniser ă pe !ocuitori. atunci etne sn duce? Dar dac ă m ă duc eu. iar cei tret soli avcau rnistunea de a consutta pe Cato asupra a ceea ce trebuiau s ă facă . eind. aici dne r ă mlne?» Pin ă la urm. s ă aLeag ă Roma Ti solicitâ med ales să se stringă în juruL senatorilor eare. erau a putere politic ă . dac ă nu reprezentan o fotl ă materfal ă . a şa eurn f ă cuse Marsilia. al(ii eereau se pun ă sub comanda lui Cato. rşi zicea: «Daeă r ă rnIn eu.. să reziste. Cu laerimi in ucki. care. _senatorif le f ăeurEi aceea şi rugă minte. Marcus Rabrius trebula s ă primeasc ă deciaratiile de Iiberare a sciaviior. iî eerur ă lui Cato să binek•olasc ă să vin ă la ei.7inta celor ce li se spusese. ş Hind că tocuitorii ora ş uld Utica erau partizani de•ai Cezar.n rindul lui. Dar abia 5C instaiaser ă că vă zur ă venind spre ei In goana calului eă l ă ret: era Mareus Rabrius. să se poarte loat ă lurnea şi nu ror ţ eze pe nirneni. să . De aceea. Cato senatorH.

Pentru moment strit Hnistiti ofi ţerif ş tian ce venise s ă spună Rabrins dar. oeld. surd cum era. Dar.11 Cezar. in nurncie lut. inapoierea sa. Et se ternea c ă . popor pa ş nlc. cei Trei Sute se vor decia la aete de violent ă 'impotriva senatortior.A. DWILAS 381 . Inclec ă şt perni dup ă c ă l ă reti. A şa e ă se ridic ă tmedtat din mtjtoeul consiliuM.turrflnoas ă . dup ă piecarea ca1 ă reţilor. a că rut fidelitate ne este suspeet ă. şi se inapoie fn ora ş . fin timpui acesta. Aceasta era o nenorocire. Ace ş tia pă rură lerldtt să -1 revad ă . Intre timp revenir ă N-avern nevoie s ă ne punern în slujba lui Juba sau s ă devenim nurnizi presupunInd c ă 1-arn urrna pe. plectnd cu ei. El 1-1 trirr -[se Înapot la titiera pe Marcus Rabrius. nu ne temern de Cezar ctt timp -vorn Fî comanda ţ i de Cato. 11 primtr ă cu mantfest ă ri de bucurle si-1 rugara st ă rnitor se salveze..Tuba plus. Dar se pare perieulos s ă ne Incbidem intr-un oras cu locuitorii din Utica. luase o alt ă botă rtre. şi noi nu-f ascundern citu ş i de pu ţtn câ vom izgoni sau vorn ncide pe toti c ă ci abia atunci ne vorn sirnti in siguran ţă intre zidLirde acestui oras.. s ă ne atace şi ne vor preda irt milnile lui Dae ă insă Cato vrea s ă rie angaj ărn sub comancia lui. Marcus Rabrius plec ă . cu rnistunea de a le spune celor Trci Sutc. a ş tepte inainte de a tna vreo bot ă rIre. Cato r ă spunse c ă va diseuta eu cei Trei Sute. Totu şt. Cato cl ă tin ă din cap. el le Intinse mtna rug ă s ă vină in 23. ei i lvor ajuta. Dar Calo nu tinu cont aceast ă p ă rere. declarar ă cu toat ă hotă că n-aveau s ă lupte impotriva h.un ţă retragerea I ret Elor. cu calmul s ă u obişnutt. cei Trei Sute isi lep ă daser ă masca. Urffi cii[ar murrnorar ă ar ti foarte s ă se pun ă mina pe senatori ş i să -Itin ă aresta ţi pinit la venirea lui Cezar. i se an. şi fiecare naufragiat se Indrepta spre ea. taorimile ţn. Ei luaseră cunoş t5nt ă de sent ă rnentele locuitorilor f ă rii r1rea ineonjur sau menajamente. Cato lsi d ă dea seama c ă acestea erau m ă surile pe care trebuta s ă le impun ă nişte oarneni dornici s ă se gă seasc ă in siguranţ k dar erau prea barbare. trebuie s ă renunte la Utica şi s ă ne lase s ă facem cu ea ce vrern noi. de indat ă ce va apare Cezar. pe care se l ă cu c ă ntei n-o auzise sau pcate c ă intr•adev ă r n-o auzse.

Cei Trei Sutese îtifr•cosar ă . LXXX I AceasU desprindere de orice sentiment. ant sim ţ ea ?n suFlef o mare arn ă r ăciune si o mare durere pentru eel pe care avea s-1 p ă r ă scase ă prad ă tuturot iurturfflor de pe p ă rnint. ş i toti eei care reiugiaser ă in Utlea nuircau pentru eL aceea ş i dragoste si aceea şi admira ţ ie. Prin urmare. pentru a askura :etragerea senatorilor. spuntnd că ar insernna s ă -I abandoncze pe Cato dae ă 1•ar l ă sa pe proteetorui şi sprijinitorul lor acestor tr ă d ă tori ş i misei_ «1n adevă r.ajuterul senatoritor. r ă mas fap tn fa ţă el insu şi ş i cu geniul s ă u să -si ia viata. unora dintre ei Ji se feu mi15 şi cedar. larrîndul lor. Insă anun ţar ă c ă hot ă rIrea lor era de nestr ă mutat. senatorii se strinse[ă jurul Iui ş i-1 rugară p'h-seas. intr-adev ă r. desi nu pornenise un cuvint despre aceasta». serie Plutarh. cit plutea mai mult pe deasupra acestei Ndeti. rnerse pin ă acolo indt se agM ă eă pestrete ezifor trase spre el ca s ă -i întoarc ă [a Utica.in ă aeoho ine_ ă o zi.d. după ce va duee la bun sfirsit aceasU obligatie. tl rugar ă' să -i e ă t ă uzeasc ă in hofă rirea tuat ă .dup ă Cato. iar el obtinu de ei promislunea s ă mai rărn.zeă ci. graba sa dc a muri nu se putea ascunde. dar v ă ztnda•i eă pleacă fă r ă s ă ţ ină searn ă de rug ă rninitle sale. apoi. ivi trirniser ă imedat. 4. HoUriseta' s ă trimită so[i la Cezar. pentrn niciodat ă se observase in purtarea lui nici cea mai slab ă urm ă de artificiaL sau de [alstale». se duse Ie cei Trei Suie_Ace ş tia ti mui ţ umiră pentru Increderca pe earc o avea in ei. in rnomentul aedla virtutea luî Cato era reeunoscul ă toti. pentru a duce la bun sftrsii sarcina asurnat ă . scrie Plutarh. atIlia el ţI mai r ă m ă seser ă . 362 . rugindu-1 s ă vin ă la ei. aceast mare abnegatie fat ă dee acest mare devotament fa ţă de al ţ [i venea din faptul c ă de muit th-rip se hot ă rise s'a` ITIOar ă . inainte de pune 4n apiieare acesi sinistru plan. El ii asigur ă deci senatori ş i. Asa fiind. aduse cu ora ş plas ă pe unii porţ i. dar. pc al ţ ii eitadel. ş i. el se hol ă ri să se ingrijeasc ă de siguran ţa pompelenflor.

la un loe.ne din armata lut Seipio. vinovatilor să cear ă îartare. Invinş nor li se eade s ă implore pe Invingă tor. 1n eeea ee priveş te pe mine.Haideţi. el este prins ş i invins. — Datt adă ugă el surizInd trist. aceast ă fraeff iune se cornponea Elin dou ă legiuni. atunci nu vorn prjrnIniej noi. Cato l ă ud ă rnult aceast ă bun ă v-ointă pe eare ei o manifestau. porunci s ă se inehidă toate portile. ci vorn lupta.nere lat ă de Cezar. preintimpin ă agita ţ iile care aproope intotdeauna se petree in cazul rtragerilor precipitate şi porunei să se dea să racilor bran ă gratuit ă pentru toat ă durata. Aşa că . bun ă vointa 1ui.Vai! puseră «noi nu sintern r4te Catoni ş i. nu e timp de retragerea voastr ă' eIt pierdut. fic eă nu voja s ă antreneze atî ţia oameni pir ă pastie Îrnpreun ă tu el. prieteni. rUstribui navele intre rugari. Marcus Dolavius a ş ez ă tah ă ra earn la o jurn ă tate de aeola ceru lui Cato de leghe dep ă rtare de Utka 363 . Ti sf ă tui să trimil ă elt mai repede solia la Cezar. gr ă bi ţi-vă. aflind aceast ă veste. nu nurn& c ă toatâ viata am fost neInvins. pentru tine vom cere ia primul rInd bun ă vointa lui_ Dae ă nu prirrieş tl rugă min ţ ile noastre. intelege-ne slniciunea. pină la ultirna r ă suflare. p)anurile pe care le urze ş te impolriva patriei. că ei seopurile sale eriminale.Binel sirlgă Cato. urm ă ri ea totul s ă se petreac ă in ordine. Hot ă riti să trimitem o misiune lui Cezar. in realitate. pentru noi. 1n eonseein ţă'. se hot ă rtră să fac ă act de supu. că ci am asupra lut Cezar avantajui de a fî cinstit şi drept. c ă t ă toriei. Cei Trei Sute nu doreau aiteeva decit s ă ti se forireze mlna. intoreinclu-se spre senatori: . nu eere ţi nimic pentru mine. ins ă bot ă rit. Apoi. spuse el. vorl ţ a să v ă' mai sînt eavalerii in ora ş . fie e ă n-avea prea rnult ă incredere bunacredMtă punică . sub cornancla Marcus Dotavius. la insistentele lui Cato. Dar. nu avem virtutea unifi sIngur Cato. dar şi ast ă zi sint'invingă tor şi am s ă liu eit am să vreau. din dragoste pentru tine. gindurile pe care alt ă dat ă !e nega ast ă zi s'i'nt date pe fa ţă şi recunoseute public. ca s ă -st scape vieţ ile. Aceasta era cu atit rnai neeesar cu ctt Cezar se indrepta spre Utica_ . Intre timp ise anun ţă că se vedea o fractiu. M ă car se pare Cezar ne trateaz ă ea pe nişte bă rbati.

Apoi se intoarse in port. Cato strinse locuitorii ş i-i rugă p ăstreze bun5 întelegere cei Trei Sute wi s ă nu a ţ ite du ş manul grabă spre locurile unde se producea comun nici urni. ace ş tia jefulau cet ă tenji." r5spunci ă ceva solului. spuse — S5 ne mai mir ă rn că situa ţ ia noasir ă este atd de disperat ă . dar. a. Acas ă 2 a Cato tr ă fau ca inire prietern irel b ă rba ţ i: stoicul Apononides şi peripatelicianul Dernetdus. dup ă ce petrecuse o parte din zi şi noapte portul Utica. care se l ă uda cu o putere de caracter f ă r ă pereche ş i care pretindea c ă. Dup5 ce prieteiiii se Îrnbarcar şi ce cavaieria p ă r5si ora ş ul. s ă vindec ă rn ingirnfarea acestui tin5r şi s5 reducern 1a proporpi fire ş ti. arunc ă • LlitiM ă privirc spre prietenii lui care se dep ă rtau 1n Ţ arg. in timpul lAec5rh.i1 ÎeIicitâ in loc s5•1 dojeneasc ă ş i iI aduse acasă .bandonar5 indat5 tot ce strinseser ă ş i se retraser5 tu ţ buira(I ş i cu ochji in p ă rnint. intorcindu-se spre cei din jurul s5u. el ar fi ră rnas tot atit de nep ă s ă tor ca Cato. Tină rul verlea 13 Cato solicite sprijinui ca s5 compun5 o cuvÎntare cu care s5-1 iunpresioneze peCczar ş i s5 acluc ă salvarea tuturor_ — In ceea ce te prive ş te pe spuse et. Cato se repezi in strad ă şi se indrept5 in Ajunse la şi le srnuise prada din rnin5. iar ai trei ţea era pe nurne Statilius. AceasU preten ţ ie a ucenicului fitozof Yl f ă cu pe Cato s5 surTd5 ş i să le spurt5 — Este de datoria ncastr ă . Cind seinapoie acas5. las5 pe 364 . ru şinali de comportarea lor. dar r5rn ă sese in port.Să l SpUri COMâTicln curn gindea s ă stabileast ă Tmpreurt ă cu ei orasutui. prieleni. iş i gă si care se pref ăcuse că era de acord s ă şe irnbarce. orîce ar f ă intervend. cfnd vedern c5 Între noi arribi:tia de a cornanda e mai puternic ă chiar decit preocuparea de a supravie ţ ui? tn tirnpul acesta ise anun ţ 5 lui Cato plecarea eAră retilor c ă . imputernicit de cei Trei Sute s ă intervin ă pentru ei pe Iing5 Inving5tor. o rud ă Cezar. Imediat. clucIncl cu ei o prad5 hogat ă 1n bani ş i obiecte pr ţ ioase. Cato g5si acolo pe Lucius Cezar. nici al ţ ii. Cato rIdic ă urneri f ă r5 5 .

Sustine că va ră m'ine Ş J va face tot ce va Face ş i Cato. toat ă discu ţia dintre noî. să analiz ă rn impreun ă ce-ai pulea s ă -i spui tu 1n favoarea celor Treî Sute. ceea ce mă face să cred cs va fi cedat insistentelor tale se va fi imbarcat. Dup ă rnas ă . magistratii important din Ufica. dar r ă u a f ă cut c ă s-a irnbarcat l ă r ă s ă -si fî lual ră nnas bun de la mine. conduse. Comesenii lui erau prieteMi s ă i obi şnui(i şi. Dar Cato il opri scurt. — N-arn sâ te Intlinese la inapoiere? tl intreb ă — Poate arn s ă fiu plecat. voi face InIne. Bine a F ăcut c ă s-a Imbarcat.Ls. îar eu m-arn exceptat de Ia lertarea general ă . cfild o giorle s ă -i skut miinite şi imbr ă tisez picioareIe. ca un zeu. il chem ă pe nui s ă u ce Fei. isi lu ă r ă mas bun de la el şi intră 1n cas ă . potHvit legarnIntului pe care il f ă cuse la Pharsalus de riu se Intinde idecit ca s ă doarmă .voi irnplora in favoarea ta. ca cî'nd ar fl inceput să -si lacă ultimete interzise ca. nu 1-arn vă zut pe nostru. . Lui Cato pl ă cea să stea la taclale s ă le insoleasc ă de ur 365 . nimic din toa te acestea. Acolo.Apropo. Cato se Tntoarse acas ă şi lu ă masa inkr-o companie numeroasă . s ă se arnestece tn problemele guvernare_ — Situalia actual ă nu perrnite s ă se facă ceva dernn bine s ă nu faci absolut nîmic decit de nurnele lui Cato. In haie isi aduse aminte de tin ă rul filozof Statiih. vtata celor care nu depind de el? Deci. dup ă care prezent ă prietenit si pe fiul s ă u. in plus. — Aidader r ă spunse Apollonides. indiferent tn pregă tiri. c ăci cu ce drept ar putea acorda el. dimpotriv ă . ceva nedemn de numele nostru. dragă Apollenides. r ă spunse Cato. dup ă ce am stabillt aceasta. — Dac ă aş avea s ă -j ciatorez viata lui Cezar. m-as fiu dator tiranuld putea duce singur Dar nu vreau pentru lucrurx asupra c ă rora are un drept. se aduser ă vtnuri dv diferfte sorturi. strig ă el. ră spunse Cato. Minc ă stInd pe scaun. el a r ă rnas mai incă p ă lfnat si rnai neciintit ca niciodat ă . — 0 să vedern noi disear ă . şi ajută pe Luclus Cezar redacteze un cliscurs. Pe la sase după -arniaz ă . Spre sear ă se duse la baie.

numeroase probleme de flIozofte şt. 365 . ş i. cine tuase sabia. Conversatia calrn ă şi savant ă . curn erau de ohicei cele pe ca. el suslinu tupta attt de mult ş t cu atita fermitate. Dup ă un moment privt t`n jur. el se ar ă t ă Ingrijorat dc soarta celor pleca ţ i pe mare Si i ş i manifest ă mai ales tearna Cu privire la situalta celor plecatt pe uscat de-a lunul unui pustiu s ă lbalic şt l ă r ă ap ă . desigur. Dup ă aceea intrâ 1n carnera Sa isi 1mbr ă O şă fiul ş i pe flecare dirttre prietenit s ă i in parte. Curn era de a şteptat. spre a le 1ndep ă rta b ă nuieltie. iar Cato I şl continu ă lectura. s ă u. S-au discutat.re le prezida Cato. apoi i ş i arunc ă ochit pe peretele din fat ă .pahar de v[n. Apoi. diaiogul lui Platon despre suflet Phedon eiti o mare parte din el. — Arn intrehat: unde lmt este spada. Dup ă ce se culc. atit il ascultau de • cei din juru. Cato intelese jrnediat cauza şi se gr ă bt să . dar atunci se Cato ş i ii respinse argurnentele cu vehemeni ă . Sclavul t ăcu. Chern ă un sclav ş i-1 Intreb ă . Ochii s ă i că utau spada. se ajurse la exarninarea a ceea se nurne ş te paradond stoicilor: de exemplu„ c ă numai ornul milos este om bher si to-ţt cei r ă t sint sclavi. din vorh ă t'n vorb ă .me care tr ă da o febr ă intern ă . spuse el. curn o numea el apoi d ă du ordine potrivite c ă pitanilor serviciu. pe rind. Du.vul nu tnai era a cerlo_ Strigă din nou.p ă plecarea comesenitor. peripateticianui Demetrius se ridic ă impotriva acestei dogme.ş i antreneze prietenii in discute. ahi:a i ş i terrninase accst monfflog agitat =c ă ci sfir ştse prtn a vorbi aproape nurnai el. inclt nimeni nu se mai lndoi c ă hot ă rirea lui fusese definitiv luat ă şi uâ se decisese s ă se omoare. dar f ă ră minie ş i f ă r ă neră bdare. cu o oarecare arn'a'r ă ch. aducind disculia pc care o angajase asupra situatei prezente. A şa c ă . . cu dovezi de prietenie mai accentuate c. am spune chiar cu veneta(ie — st se ră ctx o t ă cere trist ă . scla. pe un ton aspru şi sever.a ceea ce Ie int ă rj ternerile cu privire la ceea ce avea. I ş i fă cu plimbarea obi şnuit ă . s ă se intîmple in timpul ce mat t ă nriirrea dln noapte. fabia nu era aco1o. care de ohkei era ag ă tată la capul patului. insottt de prieterdi s ă i pilmbarea de dup ă mas ă .

ridicindu-se 1n eapul oaselor. hoholind. o. dacă am fuat o hot ă. CFC7. repezi 1n eel care era aproape de el un pumn cu attta putere. i ş i chern ă sclavii unul dap ă altul ş i-i Intreil ă grăbit. leşiră dup ă el. Insotit camer ă şi se aruneă de gitul s ă u. ust orn de vîrsta mea? veti r ă mine pe ling ă rnine. intră tn La strigă tele sale. pentru c ă se temea tat ă l să u să nu-1 mustre pentru aceast ă sl ăffleiune. ittunei. care vor s predea de Vill duş manuftiV filozof. Sclavul ieşi. şi cu rier ă bdare de data aceasta. cu o privire sever ă in ochi: - and şi unde am dat dova. nimeni nu caut ă arate c ă arn gre ş it? De ce. stă pine. ca s ă -mi iau viaţ a. unde mi-e sabia şf poruncese ffe adas ă .d ă de nebunie f ă ră s ă -mi dau searna? De ce. Atuncf. dac ă hot ă rlrea mea e bună . ti vorb"i. nu te ornorti Dar Cato tI respinse si. strigind: — Tat ă ! in nurnele zeilor. zise Cato. ie şi in grab ă din camer ă . ea s ă m ă pă zi ţ i in I ini şte? Sau a ţi venit să -mi adueeţi ni ş te frumoase 367 . Cato. Doar Dernetrias şi Apollonides mai ră maser ă cu Cato.-1 gă sească stare de a se ap ă ra? Dealtfel. le spuse: voi vre0 să retinet forta "i`n viat ă . tat ă drag ă. S ă fie că utat ă şi să -mf fie adus ă . Ş i.rlre gre şit ă . — Vreau s ă ştiu. oar ă . eind va veni. ineit nencrocital de sciav ie şi din carner ă eu fata sc ă ldat ă singe. privindu-i rna! lini ştit. aceste cuvinte ale tat ă ltr! s ă u.1 c ă arn nevoie de o spad ă ? 1mi este destul s ă -mi tin respira ţ ia pin ă la suiocare. numele kornei. Trecu un timp destui de lung.şi putu reţjne lacrImile si. clar spada nu-i fu adus ă . fin ă rul nu. pentru a trefa. s ă fiu Împiedicat s ă -mi pun în apifcare hot ă rfrea ş i să mi se ia annele? De ce nu put s ă -1 lege pe tat ă'l t ă u. tirnpul acesta Cato striga mereu: — Biestern pc capal sclavifor mei al fiului meu. r ă spunse sclavul. fiuf s ă u. s ă nu. sau s ă -mi sfarm ţeasta lovindu-m ă eu capvl rwreti.L — Da. copH generos! De ce nu pui s ă i se Iege miinile I a spate. dar eu nu ş tiu unde este. pentru c ă nimeni nn se gr ă bea să se e_xecute cu graba cu eare vcia el. pentru ca Cezar.

s ă se asigure c ă teat ă I umea plecase. cer altceva. omul său de tncredere problernele politice. Apoi îi spuse copilului sâ plece. haide.argumente. şi spuneţi-i fiului meu s ă nu caute s ă obţ ină prin violent ă ce nu poate obtine decIt prin convingere. pentru ca. Copilul aduse spada. şi-1 d ă du arma atit de a ş teptat ă . nu! Dar mi se pare c ă . ş i pe Butas. apoi. Dernctrius şi Apollonides Inţeleseră c ă tot ce ar fi putut ră spunde nu-1 putea convinge pe Cato. de•enit mal Intelept. face ţ i-rn ă s ă -rni schimb p ă rerea. a şez ă sabia lingă el şi- Se spune că a recitit Phedon de dou ă ort de la un cap ă t ia altul. şi-i trtmiseţă spada printr-un copil. alergă priln toat ă casa ca s ă liffi ş teasc ă lurnea. ap ă să cu degetui ar ă t ă tor pe virtul suficient de ascu ţIt şi larna fonrie t ă ioasă . Scirbiti-m ă de concep ţ tile tn care am tr ă U pină acum. ca s ă -mi doveditt c ă . adică să -I ucid ă . pe Cteantcs.  ieantes se supuse. dup ă care a fost cuprtns de un somn atit de adinc. Cato o Itt ă . e rnai onorabil pentru Cato s ă o oblin ă de la Cezar? Haide. f ă ră Indoial ă cu un dublu seop: crezInd c ă ]a vederea tineretti. zise incet: si reluă lectura. Pe Butas 11 trirnise in port. ar fi dezarmat şi că nu i-ar Fi putuL cere acestui copil ceea ce i-ar fi putut cere unui adult. Pe la miezul nopiii se trezi şi cbern ă doi liberli. s ă m ă al ă tur lui Cezar. a ş vrea s ă m ă sf ă tuiesc cu voi. — Aeurn sînt st ă pIn pe rnine tnsumi. s ă -I aduc ă veş ti despre traharcare şi despre starea Dup ă plecarea lui Butas. Ascult. hot ă rîrea odatâ lualâ. vorbi ţ i1 Convingett-m ă de aceast ă frurnoas ă zical ă . eu trebuk s ă fiu st ă pin pe punerea ei în aplicare. v ă ascult. vorbilL f ă r ă să vă terneti de ceva. medicul s ă u. oscoase din teac ă. neavInd alt mijloc de a. tnelt cei care îl vegheau la u şă 11 auzeau curn sfor ă ie. FI ar ă tă medicului rntrza umflat ă de lovitura pe care i-o d ă duse sclavului şi-i ceru sâ i-o bandajeze. Ei ie ş ir ă dirs carner ă plingInd. dup ă ce ii f ă cu bandajul. f ă ră să ş tie că aducea moartea.şi salva Vi3ta. intr-un fel. Pîn ă acum nu am luat nici o hotă rlre. povestind cele IntImplate şi spunInd: Dac ă ar fi Fost adev ă rat c ă ar fi voit s ă moar ă . 1n toat ă splendoarea ei. 368 .

— Ai rost 1n port? Te-ai rilorrnat? — Da. Butas re ► eni şj iî spuse c ă irnprejurirnik portului erau complet Atunci. pe care 1--au rnai re ţinut etteva trebuti. vezi dac'ă n-a Triai r ă mas cineva 5i da. toti au plecat. rnarea este foarte agitat ă . — Ei? crede ţ i voi că ubar fi chernat Ei bine. — de t ă cere.că n-are nevote de ajutor. iar el se urc ă pat.Arn vefflt. Butas Pe la cintatul cu-cu ş ilur. sclavii Tns ă rcina ti s ă -1 vegheze scoaser ă un strig ă t de spairn ă . tn afar ă doar de Crassus. ca taat ă lumea. . gTndindu-se la cei de pe rnare. Ei il g ă sir ă pe Cato t ă v ă lindu-se pe jos Intr-un lac de singe. Ins ă durerea pe care i-o producea rnina um. ca şi cum s-ar fi preg ă tit să se culce din nou — pentru c ă coborise ca s ă -lprimească pe Butas Tnsă . dar o s ă se imbarce şi ei foarte curMd« — Sî tirnpul? — Bate un vint puternic. in că dere.Intoarce-te port. ră sturn ă v tabra pentru trasat figuri geurnetrice. a ş a că rnaartea nu se produse irnediat.nset rntrin? Intre tirnp se inapoie Butas. Luptind trnpotriva morlii care nu voia s ă vin ă ş l care tn loc trtrnitea durerea. Cato atipi clteva minute. Cato scoase spada ş i Infipse putin rnai jos de coaste. Indat ă ce se inchise u şa in urnia lui Butas. Inc ă din vestibui fu oprit ca s ă i se cornunice vestea care r ă spindea bucurie in foat ă . spuse Butas. dar 360 . Asa ca' intr ă la Cato. c ă' nu mai era nirnic tngrijor ălor in această pri. Cato ii porunci sâ se retrag ă inchid ă u şa carnerei. Cato c ă zu de pe-pat. e o adev ă rat ă furtun ă . — Ah! ti spuse acesta.vint ă . Aproape loate rn ă runtatele ti ie şiser ă âin carp.flat impledică şi infigă spada cu rnai mutt ă putere. Aşlepta inapoierea lui Butas.pa. si. adic ă pe la ura unu de dIrffineat ă .casa Atunci crezu si ei. La tgornotull provocat cle c ă derea tablei. le asteptarn cu ner ă bdare. spuse Cato. se Intoa rse şpre Btitas: Apt* dup ă ci . ş i anunt ă -m ă .

Vestea mortii se r ă spindi cU o intrico şă toare afle de ea cei 1n mai putin timp decit a lost necesar ca cei Trei Sute. le introduse in corp şi cusu rana. numeau pe Cato bine! ă că torul. salvatoral. lulnd m ă runtaie1e. peste toate. a şa că fă cu semn c ă se putea p ă stra speranta. i şi destă cu rana. Dar. care sosi intre timp. dar m ă runtaiele nu erau atinse. pentru c ă nu mai aveau Urnp să -1 ard ă pe rug si s ă •i stringă eenu ş a. tre2i ţ i nop ţii. ii F ăcur ă o inmormîntare grandioas ă şi. şi acestea toate chlar dipa cind se atiase c ă Cezar se. toat ă populatia din Utica se gă sea ea aduinat ă. Cezar gindi că oarneniti ace ş tia cu inima stoic ă aveau un plan care nu. i ş i smulse m ă runtaiele ş i expir ă . el i ă p ăstra o mare considera ţ ie iui Cato. Cleantes examina rana: era l'ngruzituare. Totul se petrecuse in timp ce Cato era lesInat. Cezar se apropia era adev ă rată . nici dorirr[a de a-1 rrigulti peinving ă tor. gă sea doar la cYteva. pe mă sură ce-si rec ă p ă ta cuno ş dnta. Atunci.şi putea da searna si pentru c ă . ej tria 370 . nIci discutiiie care ii şeparau puteau sl ă bi respectul pe care i-1 purtau lui Cato. Dar Cato isi reveni şi. turios că mai tr ă ieş te inc ă . Aflind de la Vestea cei care se i)reclaser ă c ă atit Cato cit şi fiul acestuia se gă seau in Utica şi p ă reau să nu p ă r ă sească ora ş ul. Un moment mai tirziu . pe vrernea lui Plutarh. se mai vedea o statuie a lui Cato ţ nind spada 1n min ă . Apoi. rtici dorin(a de a t rata cu el. singurul om liber. AruncarA peste corpul acestuia hainele lor cele Frumoase. singurul neInvins. strig ă te de nem ulturni re. dă du seama de ceea ce se peirecuse cu ei. portinci să se tnainteze spre oras cit mai repede Cti Dar tocrnai atunci i se anun ţă moartea Cato ş i idut cum raurise. intr-un singur gi as.si avea larg deschisL Cti strig ă te fu chernat Cleantes. aco1o. Cato murise la patruzeei si Dpt de ani.Cato fusese ridicat asezat in pat. chiar fn Jocul unde. il inmormintară la marginea m ă rii. rnile dep ă' rtare de iş ra ş .0 clfri pn tata casei. Abia dup ă ce terminar ă inmorm1ntarea se ingrijir ă de salvarea lor a ora şuluj. se şi afla. Se auzeau ţ ipete neobi ş nuite. alungă cu vident ă pe medic.

Cezar aseult ă . nicI s ă se ascund ă . care jurase să urmeze intocrnai exernplul lui Cato. el tinu pEept du ş manului c ă zu cu arrna tn min ă . c ă ci m-ai invidiat pentru faptui as ii putut s ă -ti d ă raiesc viata. care lu ă parte La conjuratie si. cu o durere viziblt ă . cE. Fă r ă indotal ă c ă lumea era de sever ă fa ţă de tin ă r din cauza rigidit ă tii tat ă lui s ă u. el are un şuftet regat». se ornori cu c ă rbuni Incin ş i. el nu vol nici s ă fug ă . pe care regret c ă n-arn putut-o g ă si si 1n vfata Eui Cato. Acurn. sotta lut Brutus. exclam ă : — Oh. aceea care s-a ră nit cu un cutit ca s ă afle secretul sotutui s ă u. sfictind pe inving ă tor adunind pe fugari. doi arnici.a fiul lui Cato. Acest rege avea o sotie foarte frumoas ă . povestirea despre aceast ă ingrozitoare agonie ş i. care se nurnes Psyche. itt invidiez moartea. It) sprWriul acestut repro ş ei citeaz ă Indelungata şedere a tIn ă ruhli 1n Capadocia. El muri in b ăt ă lia de ta FElipi impreun ă c. ins ă moartea lui ato şterse de pe viata fîului aceast ă pat ă usoar ă . Sau se spunea: «Porcius Cato esie nobil generos. tuase spada mortukfi Si preg ă tea s ă se arunce ea. Pe fiu 1-am v ă zut jucind un rol trt drama mortii tat ă luj s ă u. un sEngur suflet». el tupl ă al ă turi de Brutus ş i CaSSill$ impotriva iui Octavtanus şi Antonlus. cind povestitorul terrni&ă . prietenul s ă u. fu imptedicat de fitozuff. adică suflet. Inc ă rcat de durere. Cato. istorictl fi repro şeaz ă o pasiune ce in mod cert nu i s-ar Ji putut repro ş a s ă a: o prea rnare d mgoste pentru fernei. 0 cunoa ştern şi pe fata lui Cato: este Poreta. Filippi. de aceea se spunea despre el despre Maria date: «Marladaie şi POrcius. Statilius. pe tng‘ă regele MarfEidate. Vă zlnd armata 1n derută . imi pare c ă ar fi trebuit să atragă simpatie fat ă de acest neferic tin ă r pe care il cople şea un nume atit de mare. iar rolul acesta. . Cato l ăsa un fiu o fiic ă .. ceea ce ii f ăcu chiar pe Octavianus pe Antonius s ă -i aduc ă laude pentru curejui dovedit. allind c ă se pierduse b ă t ă lia de la Ftlipi şi c ă solui să u murtse.

scute şle pe oameni de a aubnira sinuciderea lui Cato. Se zice câ. dac ă ar fi fost si Cato la Munda.LXXX11 Cafo. ci pentru via ţă . sinucidcrea corpului duce la sInuciderca sufletului.arcus Octavius. daeli n-ar Ci fost 372 . cine ş tie. 0 sut ă de ani mai ttrziu. Cato consfin ţ ind-o in sersul c ă ornol rigid impune prin tol ce face. Sinuciderea Iui Cato a avut nefericirea s ă fie nici rnâcar necesar ă . Este adev ă rat câ totul fusese pierdut tn Grecia. pe Napoleon rnurind Fontainebleau clin lotrava pe care o inghl ţ ise. ş i. Metellus şi. pentru c ă sinuciderea nu e niciCidat'ă Cato s-a sinucis de ciudă . de a. tn ş i tn Africa. in raornentul in care Calo i şi lua treisprezeee Jegiuni tiih Spania gravau pe scuturile lar nurnele PompeL S ă cliscutam frumoasa problem ă a 5in. a deschis calea spre un rnare refugiu irnpotriva sinaciderilor: m ă nâstirile. este pic ă tura de ap ă sau mai bin-e 2js de fiere care l'ace s ă se reverse cupa preaplIri ă . in care iuba i Petreius. acesf M. fn sftr ş tt. din fericire.ş i zbura creierii f ă r ă se sh-mcidâ. creştin ă care. din dczgust mai aies. i-ar fi lipsit pentru posteritate !egendara intoarcere de pe insula Elba şi apoteoza la Sf[nta Eiena. utilâ nu putea s ă fie. dar lotui s-ar fi putut repara in Spania. Ajuns la cel mai inalt stadiu al nenorocirii. care vine pin ă faţa portilor ora ş fflui Utica ş l vrea s ă şfie C11171 Va putea imp ă r ţ puterea cu Cato.11CWrii la romani. ornul se c ă lugă rea: era un fel de a. ea ii ad ăpostse pe cei doi fii ai lu[ Pornpei şi pe fugarli din Thapsus. cum va spune . cine ştie ce s-ar fî inttrnplat cu Cezar. • Sâ ne oprim un mornent asupra sinucideril care urnple de admiratie pe profesorli noş tri de istorie şi ge care noi arn f ă cut greş eala să a reducernia expresia ci cea mai sirnplâ . Cato deschNeser ă drum. sinuciderea va fr una din Rornel ş i-i va scutt pe imp ă rall sâ angajeze Apoi. de a se asffida. unde Cezar lupta. adic ă sa o consider ă m o trufa ş a eroare. Fugarui acesta.şi tă ia vin&e. Spanta era pompdana: ea i1 ad ă postise ş i tf ap ă rase pe fugarul Selturius.rna nu wIctotie.

instinct decit acela de a ptinge. dorin ţ e mat arz2toare. la virsta de eineizeei şi şase de ani. Nurnai el. Via ţ a lui atit de scurt ă este şi mal rnult redusă din cauza somnulut care îi mistuie o jurn ă tate din ea. astfel f ăcut. nelini ş tea parea de ceea ee va intimpla dup ă el. preocuambi ţ ia. este unul din oamenii la eare trebuie studiat ă stnuciderea. ornul se Intoarce acolo unde a vcnit. care ar fi aceea de a nu ne f‘ n ă scut. Itpsiti de ferietrea suprern ă . c ă ruia i se spune eet B ă trIn. moartea grabnic ă si neeesar ă . de noa pte.a. intr-o alt ă via ţa. cu ocazia erup ţ iei vrflca. «Ornul. el estc2ccea ce 373 . acoca dc a ne tnloarce in neant.irnfat pe care mirosul un& l ă mpi prost stinse este de ajuns ca 5 ă ucid ă în sţ. aruncet gol pe p ărn?ntui gol. cîrtd tr ăfeşte nurnai ca sufere.pasiunea pentru nernurire 11 tortureaza. ar voi să ir ălascâ mal mtftt. cînd traieste f ă r ă sâ gindease: de b ă trineţ e. Vis de eopil! Dac ă şi-ar supravie ţ ui lui nu ş i-ar g'a'si totusi uktodat ă lini ştea! Ar 3i lipsit atunei de eef rnai mare dar al 1110A rica. m. n•arn avea sUigura consolare care ar putea sa fic dat ă . de infirrnit ăţi. de parc ă ar fi fost sp ă lat vaiete ş i de lacrirnile sint unul din s-ate. pentru c ă n-ar face decti sâ ne conduc ă spre noi suierin ţe. e ă ruia i se spune cel B ătrin. ador ă zeii manj. care f ă r ă sornn e un chim de eopilarie. Plinfu.rud marnei sale. spune este un animal rnizerabil şi . de boli. o rniffie mai furloas ă . crede tri sulletul s ă u.ing.rudui. g ă sind-o moart ă pe doarrina de Mon ibazon. dup ă moarte. de terneri. supersti ţ ia. El nu simte c ă tra ieş te decît prin sureirin ţă şt unicalui ertm ă este a se are alt n ă scut. plintre toate anim alele. cea mai rnic ă durere a tui nu e eampensat nici ehiar de cea mai mare bucurie.m ăn ă stirile. CIJ toate acestea. ornui. dest nu a murit la o virst ă prea insintat ă s-a nascut la Verona in arrul 23 era noastr ă a murit la Pornpetiln anul 79. deci. s-ar ii spinzurat ort s-ar fi aruncat pe fereastr ă in loc a se fi s ă se pr ă buseasc ă in prapastia 1n care It Cherna m ă n ă stirea. Risu I nu-i este dat mai inainte de a imglini patruzed de ai1e.enutui să u. Nu exist ă rki un anintat care s ă nibă p via ţă mai pl ă p ţruM. o tearn ă utuitoare. sau. Numai ei ctinoaste rirriornii`ntarea. fika fatalităţii.i curind. şi această durat ă scurtă a vie ţ ii este totuşi eel mat mare dar pe eare i t-a f ă cut natura. ea ar ajunge sâ rie fie nelndupleeat ă . dornnui dc Rance. are grij ă de ră rn ăş i ţele sem. Nu.

ildr ieriare.› Cu.fusese' inainte de a se "fi n ă scut.sa se paveze o carte porfir pentra ca de ea s ă . c ă ci 4:neferieiti sinl zeii nernuritori. care spune c ă totul este condus de intimplare şi pHveşto rnoartea bun atit de pretios. Curn sif adopt ărn aceast ă ingrozitoare eoncluzie a lui si rornanii v a dopiaser c ă . in cnoartea din antiel-dtate se g ă sea o voluptate funesfă . sau mai degrab ă el se spriiin ă pe . Priviţi-i pe trnp ă ratfi care pot orlee cu ee se ocup ă toti uneIc mici exeeptii? S ă' aclineease ă f ă ră ineetare pr5pastia nebuniei depravate in care se cufund ă . 5â se sccbeasc ă un smarald ca S'ă se pun ă in ă untru otrava. fdră remuşcore.şi slă rirne teasta. ueidea sufletul. care f ăcea să te arunci ca un adev ă rat eian afar ă dintr-o viaţă unde plIkerea era [ipsit ă de pasiune ş i de bucurie. Lucaniu care neagă provider0.Lucaniu. şi de aceste dou ă nurne. cultui lacesta devine universal. Îneit face din ea recompensa oarnenilor virtao şi: 374 .» adevă r. ca de don ă coloane de marrnur ă neagr ă'. KEI[ntre zeif. sinueiderea este consoiarea Romei. Moartea era aceea al c ă rai cidt era ceh mai des invocat. Esfe adev ă rat c ă estc sprijinit de Lacanki.ug ă : . desfilu in singe. in timp ce Hellogabal i şi pregă tea sinuciderea corpului poruncind să se impleteasc ă un siret din Bre de m ă tase purpurie cu care s ă se spinzure.noa şteti ceva care s ă te arunce rnal adinc in disperare ş i inclinat ruai mult spre si. care n-au ImpotrivA nenorocirii aceast suprern ă resurs ă pe care o are Ofrl u l». sinneiga şii a. de ce s ă tr ă im dac ă se poate rnuri atIt de u şor? Dup Pliniu. care ne prornite altă viat ă ! Ce departe este şi conclamnarea sinuckieri rezurnat ă Intr-un vers de Sbakespeare: Singura critn ada.nucidere dectt aceast ă ingrozitoare inoral ă a neantului? Ce departe de aceasta este consolarea religiei cre ş tine.a mereu pe buze numele lui Cato şi al Iui Brutus. dac ă moartea este supremul bine şi viata suprerna durere. e[ prind şi ză vor ă sc u şa care duce spre pr ă pastia f ă ră fund vizital ă de Virgniu cu patruzeci de ani inainten lor pe care o va vizita Dante o mie d ► uă sute de ani mai tIrziu.

si 'intre Lucaniu care ince din sinueidere virtutea suprern ă . Quara aethere in alio Nanc ei pauperiem ei duros perferre kboresr De care stnuciga şi vota să vorbească VtrgilIu dac ă nu de Cato ş i de 13rukus? lat ă ce pas trnens a făeut ateismul Intre Vh-giltu şi Lucautus adic ă abia in decurs de o ium ă tate de secol.i. tn arninttrea uciderii lui Petreius şi Juba in lupta lor suprem ă . vrea sâ cunoasc ă izvoru) lucruriIor. Sed te sola daretf rnoartea. aceştia ş i-ar dori s ă revină' pe pă rnint chiar dac ă ar s-şi reja aiet povara durerti. poetuI precursod «Fericii cel ca. care impune sinuciga ş ilor astfel dechinuri. pre.znt ă doi fanattet care cad ide acord asupra trumuse(ti unui asasinat reciproc. tntrev ă zind bucuria vesnic ă . ci pentru c ă amorteş te latura inteligent ă a ornului. Ei cura cul vulnera prima Debebai.corpului. Ch! Ctiril nu gindeste la teI leb ă da din Mantua. tn cer. ci pentru c ă ii sitnge !I ac ă ra gtridirH in odihna târd gr4t a lui Lethe! ş i Seneca. nu pentru c ă ti conduce umbra CimWi ţ e Eltzee. ele rnerg acoIo unde rneg lucrurile necreate». clulceie Virgiliu. 0 să ra ă Intrebati. incit «ar vrea ca aeolo sus. sâ mai suporte inc ă sară cia crudă' ş i asprele munei de pe p ărnint».re a putut cunea şteizvorul lucrurilor si care a putut c ă lca iri pichDare fr'ă rnintă rile igIrdtului Ăetteron!» Apoi. tneurajind dezn ă dejdea nu rnai puOn dectt Plirdu Si Lucaniu cu al s ă u ex «Din n[mic. pe care o glorifte ă nu. primtnd loviturile de paIos cli erEcire Inapolndu-le uu recuno ştint ă . tntre care. graio moriens InierNU iciu. ctnd vede de departe pe sinuciga şi. unde se cluc lucrurile create.Mors u1inum pcuidos vitae subducere noties. pentru c ă eIthereaz ă via ţa de imbr ă ti şarea terestr ă a. f ă r indojal ă că . De aceea. ubi non nalajacent. sinuciderea lui „Cato îi insplr ă cel mai frumos vers al s ă u: 375 . spune el. eare. ti vede atit de aspru pedepsi ţ. totul se intoaree in neant de unde a ie şit. este rnereu torturat de zgornotui acestui zgircit Acheron CarC curge sub picioareie sale.

376 .art in iala smulge bandajele şi moare fericit de aceast ă rrică r ă zbunare. s-ar zice e ă şi cl. con. invirtindu-se. Roma suFeră de plictisea] ă . intr-o va Incerca asprele volupt ă ll sinudderit. pune s ă se bandajeze bra ţele şi picioareie. dar.şt.. ş i roata. Ce Face? trkt. aeuzat sub Tiberiu. d ă ordin sâ i se aducă vasul.Ccmsa diis vkirix piacuit. culeat pe pat de . Cremonius Cordus. porunce şte sâ lie sp. rupe coloana vertebraW Apoi. pin ă şi Ieacut bogatului impotriva imbuib ă rii. evadarea suiletului din inchisoarea sa: este totul. goale.solarea s ă racilor. Mai ales Seneca trebuie studial asupra acestui apo[ i ş i subiect. Sint jigni ţ i. amintindu. ce face? Intrebatil pe Seneca: bag ă caoul printre obezile carului pe care tl conduce.rele leac contra tuturor suferin ţelor. are allarele la Roma. ctorio0s ă 1e-0 pl ă cut zeilor. rnoartea voluntar ă este exprktarea opozWei Fa ţă de conducere. sed vicia Gaicmi! «Latura . sint glorifica ţ i. se omoare. zeul aesta 10tal care pLaneaz deasupra Londrei Londra nu rnai are m ă n ă sHri dio timpul lui Henrie al VIII-lea — zeul acesta fatal care planeaz ă deasupra Londrei. r ăzbunarea surgbiunitului s ă tul de captivMte. G[adiatorul nu g ă seste moartea dEn cire destui de grabnic ă .rebaU. Chiar şi ornui blazat caut ă xn moarte o atenuare a dezgustu[ut s ă u: FasUdiose mori. uneori. panaceul universal al tuturor dureritor. sinuciderea devenise rna. invitat de Nero t&e venele Tri timp ce vorbea cu pretenii. sint drn ra ti cei eare ipsesc de corput lor pe Tiberiu sau pe Nero. se intinde In Petroniu. Ornui d[in popor rnai are pfine. spune Seneta. iar latura inirint ă Iui Catol» Tot a ş a. cea ţă . se las ă să moar ă de Foame şi este o adev ă rat ă vesetie public ă v ă zind infometali inchizindu.ş i de un frumos vas rnarbin pe care ar urrna baie să -I rooş teneasc ă Nero dac ă ei n-ar face ordjne. i ă iede cu care credeau c ă or să -I devoreze.I pe Flora ţ iu: Iniăşoar ă capuf in mantaua lui zdren ţ uft ă şi se arunc ă In Tibru de pe podul Fabrkius. este incpuizabil. in timpui imp ă ra ţ ilor.

s. al ţ ii că s-au plictistt de via ţă . ros de o boal ă Jungă incurabll ă . ont curajos. de 24. cei se ornoar ă din dispret. despre care se discut ă . amicul nostru. iî vorbi: cu totul Marcellinus. totul trece. ce zice ţ 1 de ornul acesta superior. un accident obi ş nuit. mereu acelea ş i lucruri.„ra esie de prisos: Quibus nort vzire dururn. un accident prev ă zut. care este recorna nd at. din suferint ă . sornnul ş i pi ă cerea simluritor nu sint mereu acelea ş i? Cineva poate să vrea s ă moaA nu numai din rafiune. ca s ă revink nu e nimic nou sub soare! 1n siirşit. T ş1 cheam ă prietenii. s ă -U tie frig. !a care 1 umea se girde şte.ed superfluum« sinuciderea a devenit un accident al vietii. 5e unioar ă . orn superior. nu pentru c ă' viaa lor e grea. Ins ă . ii vern ideea să se ornoare_t şi dureroasa›. nirnic nv se termin. Majoritatea voturiCor este pentru sinucidere. să -t[ fie cald. spune—să se ajungă ]a un — asemenea grad de imoralitate! Exemplu! — Exemplul ni-1 !urnizeaz ă tot Seneca. o fan[ezi a rnorti. nu Le frriminta ca de o problern ă important ă . ss te culci. iarna pr'irn ă vara-. nu Lrebuie pus cap ă t acestei odstente monotone? te treze ş ti. chri oboş eal ă". vreun rnare hine? . sclavii ş i animalele tr ă iesc. dar şi din plictiseal ă .» Dragi cititorL. Problerna cea mare este s ă" mori cu jntelepciune şi curaj. ci pentru . ii Intreab ă . Noaptea vine dup ă zi. In adev ă r. bine zis. dar chem ă deci citiva pr ţeteni. acela ş i cerc se invirte ş te l ă r ă incetare ş i revine mereu. Tin şă nu e inc ă destul de hot ă dt. ş E urrnează' majoritatea volurilor. spune Senec2. o ciudat ă manie neantului.«ExisU.. a tr ă i e.ă . «Lul Marcelinus. condnu ă Senea. La şi şL siatul pe care ş i 1-ar fi dat [or in şişi iingu şitori — sfalul pe care credeau c ă d'ă dură adev ă rati 1-ar fi dorit Marcellinus. LInfi. trece prin minte ornului ideea de a se ornorl. oare..N-ai tr ă it destul? Firana. a!Lii pur şi să facă acela şi Eucru să reinceap ă ast ă zi viata de leri şi viata de azi». multi MCIC sau. din curaj. un stoic. incitnate nebuneasc ă spre snucidere de care scapă nici la ş n atinşi de ea.A Curnes 377 . vara aduce dup ă sine toarnna.

Asculta ţ i mai bine: ‘. adic ă al lui Durrinezeu. ş i (otu şf. «Pitagora — spune Cicero 1n De Sen4Thile — opre şte s ă p ă ră sim portul f ă r ă ordfnul generaiutui.arn ă de nimic atuncl etnd st ă pInul Lui vrea s ă munr ă . el V3 urma exemplul fatal dat de Cato dup ă b ă tă lia de Tliapsus.omul acesta curajos.» vorn vedea pe bietul Cicero. de arnicul acesta al lui Tullius iMareell ă nus? . 378 . 13e la intemeierea cre ş tinismului. Este adev ă rat cartea sa despre M ărefia decadenla romanilor. toti filozoiti ace ş tia erau unor şcoli greceşti. dece v ă temeti? Un sciav nu trebuie s ă se te. Platon. asta nu e tot. care se va sinucide. Brutus. mama Messaline sf ă tuie şte Iiica 1n acela ş i sens. clar. apreciaz ă rnult ă vreme rnoartea lui Cato ca nedemn ă de el. EI le d ă curaj. luptele se r ă rir ă . — Bind spurte ef. Montesquieu pare s ă regrete luptele de gladiator].Aş teptati. Sclavi[ ezit ă să serveasc ă nten ţ ia st ă pinului lor. Brutus.ş i pun ă capă t Coceius Nervus se ucide cu teatâ frnpotrivirea lui Tiberit4. sLA ş ti ţ i c ă e o crim ă [a de mare s ă . clup ă cIt se pare. Phaedon pe care il citea Cato inainte de a se sinucide. Constantin le internizise. Thaseos d ă un exemplu admirat de Tacit. care de ş i rar mai toat ă viata fuj n-a prea str ă lucit prin curaj.lor spectacole decît ceea ce putea sIa% curajul ş i servî ca atrac ţle pentru voluptate_» Totu ş i. Rornanff nu reţinur ă clin lostele. v ă previn. Ele fur ă abolite definitiv de Hanorius si. c ă ci filozof ia se opreş te alci. ca lipsit ă de respect fat ă zei.ţ i ucizi stă pinul sau s ă -I Impiedici s ă se ornoare! Credeti Seneca ne citeaz ă un caz izolat? Mci porrieneal ă „ Mă tu şa lui Libon sf ă tuie şte pe fiu] s ă u se omoare. ii Indearrin ă . de Thodoret ş i de etto de Freisingen. dup ă ce a pierdut b ă tă lia de la Filippi. este de pkerea lui Pjlagora. Brutus insu ş i. c ă n-a murit nici eI In mod urft. iar grecii interziceau sinuciderea. Atticus Işi anunt ă moarlea retorul Albutius Siius se adreseaz ă poporului ş i ii expune rnotivele care deterrni4 s ă . fi alkă .

Serh ă rile ţ inur ă' patru zile. pe care am văzut-o fugind din palat inso ţ ită de Ganymede. a patra zi. adusese din Egipt pe Arsinoe. El adusese din Galia pe VercingetorEx pe care 1-am vă zut arunctndu-sî arrnele. pentru Pont. desigur. purta pe cap o pkil ă rie din flori. venir ă darurile. Cezar distribui fiec ă rui cet ăţ ean cite ş ase obroace de grtu si trei sute de sester ţ i. la picioarele lui Cezar. Ei tsi semnal ă inapoierea prjntr-o cuvintare dintre cele mai minunate. care după numele nurnit ă Julia. tot singele acesta provine dln stngele. stngele acesta. ApoL poporul il conduse acas ă . Cezar inaugur ă forumul. in p&ioare papuci rosii. el ajunse. fiecare sol dat primi dou ă zeci 379 . pla ţ a public ă . vorbi de victoria sa ca care voia s ă si-o fac ă iertat ă . Cezar triumf pentru Galia. a şezinclu-se apoi pe treptele jil ţ ului pe care st ă tea acesta. inconjurat de patruzeci de elefao ţ i captura ţ i de ia Scipio si care purtau tor ţe si Fă cM. Triurnful Cezar fu un spectaeol teribi ţ ş i minunat in acela şi timp. El pUtea să -i urrn ăreaSe ă imediat pe pornpeieni treac ă 1n Spania du0 Dar socoti necesar ă prezen ţ a lui la Roma. ş i acum. unul dEn cei mai mari savan ţ i istorici greci. Wiscut harbar numid. mai 2(11/li pe Cato cine o vrea! LXXXIU Vechea Republic'a' murise trnpreuna' cu Cato: Cezar ti culesese ulthnui suspn. Dup ă triumf. lui Cato. Vercingetmix Fu ucis. De Pharsalus nu se pornerd in seara triumFului. Cu acesta din urrn ă se petrecu un schimb cludat de situaţ ie si de reriume. adusese din Africa pe fiul regelui Juba. ca s ă -si ascund ă paloarea.P§_stfel. Cezar avea fa ţ a fardat ă . pentru Eglpt pentru Africa. incit poporul roman avea s ă primease ă fiecare an dou ă sute de medimne atice de grtu trei milioane de livre de ulei. datoritA aceste[ nefericiri. spusee ă ţă rile pe eare lecucerise erau atIt de intinse. care se vars ă şi care va jnunda Roma timp de trei secoie. 1n aceast ă a patra zi. tin ă ra sor ă a Cleopatrei. una una.

fiul unl pretor se f ăcu rairmilon. la ROM3 tr ă ta un hă trin eavaler roman. s ă se mai lase ceva de ş i pentru domnia lut Dornjtian şj a Cornozilor_» pe deasupra luturor str ă zilor. pe deasupra tuturor pie ţelor. pentru prima dat ă .avu toc o tupt ă intre fil de şi in to4te aceste lupte pierir ă o nrw Iţ irne de oameni. [ ă eu citeva versuri adresate poporului ca 380 . care scria piese. Cavakerii coborfr ă fn eire si luptar ă glackatorit. lucru ciudat. p-e deasupra naumahiei. spune Wchelet. S ă rrrianui h ă trin. 4 -trebula. DL]p ă ce muL ţ imea fu s ă turat ă cu vin şi cu earne. in loc ca poporul sâ fie recunosc ă tor pentru aceast ă imensă canfitate de aur aruncat ă din abunden ţă asupra lui . tupte de eldan ţ i.aeole. Cczar porunei s ă se constrldase ă un amliteatru. Pfnă ş i solda ţ il se revoltar ă pentru acela ş i rnotiv. avu lupt ă naval ă pe Cimpul lui ► arte. Trebuia. fu imbă tat ă cu spect. lupte intre infarderi ş ti ş i cavaleri şti.. toti solda ţ ii şi toti cetblen(i rur ă 111 vItal.mense m ăceluri. Tntr-una din aceste vfn ă tori ap ă ru peniru prima dat ă camelopardul (girafa). Cezar irnpruinutase aceast ă. pentru a oferi aeoio Vin ă tod. trans•ormat in naurnahte. ş edeau clte cincisprezece persoane la mas ă . Cezar ti for ţă să joace in una dkn farsek al c ă rui autor era. f{ecare cite trei paturi. Mai mult fnc ă . Dar. uL. inova ţ ie de !a popoarele iffin Asia. Apoi. totu şi.i la un osp ă l glgantic: intinser ă dou ă zeei ş i dou ă de mii de mese. el se plingea de be[ şug striga sus ş i tare: dobtridit-o eu r ă utate ş i o risipeş te nebune ş te». destinat sâ apere pe spectatori de razele soarelui. iar aceast ă revolt ă dur ă pin ă cind ap ă ru Cezar 1n mijlocul lor. animal pe care cei vechi considerau fabulos ş i e ă ruia eei moclerni Fi negar ă existen ţ a pIn ă cind Levaillant trimise un exemplar de pe ma[urile riutui Crange. pe nurne Laberius. pin ă puse frisusi rnina pe unut din fevoltati şi porunci să fie ueis pe loc. peste arnfiteatru Fu tntins.de rnii de sester ţ i. ca tuturor acestor rornani care puluser ă asista la b ă tă liile de la PharsallIS si de la Tharsus să li se ofere o idee despre ce putuser ă fi aceste i. Cezar interzise unui senator să [upte. Itariurri. Se prezentar ă lupte de gladiatori ş i de eaptivi. adică aproape trei sute de rufi de persoane. . Cezar asst ă la toate serb ă rile ş i cWar la farsele teatrale.

nă -i explice acestuia tardiva apare p scen ă . iribunatul sE dietatura. Incă de la inceputul r ă zbolului civil. inscrip ţ ia: reprezenttnd Terra. dreptul de a distribui provincifle pretorlior (cu exceplia provinciiior populare). eI voia s ă ii se acorde toate oncrurite şi depline puteri. fă cut senatori. să rn ă intorc aeas ă mirn! Ah! Am tr ă it o zi pre.» Se cintau. considerindu-i greu de invins ca du ş mani. in afar ă de eintece obscene despre Nicomede si despre inving ă torul chel. Aş a c ă se vot ă phn aclarna ţ ii. că rui na ş tere era indoielnick et n-avusese alti fii să t furâ declaratE impffalores.. de asemeni fu proclamat pater patriae şi e ţiberaicdortit — !r] alar ă de Cesarion. de şi: trecuse nic art de cind Ozduise sub acoper ă rnintui conjugal. dulA ce am ieş it din cas ă cavaier. «Vai. ş i ş tia că anemenea Senat nu i-ar fi refuzat rdrnic. impreun ă cu copilul care ii era artibuit public ş i care se nurnea Cesarion1 Ş E HeIvetffis 3BE . rrk sfirş it. care vor Ineca Roma.azia harbarflor. Cezar a acordat dreptul cie cet ă tenie tuturor gatilor n ă scu ţ i intre ş i Eridan. dar pe care it inviasese Nicomede.a mult!» De data acestei intoarceri a luE Cezar trebuie s ă fie legat de că tre orice istoric inteligent Inceputul erei imperiale. in Virst ă de unsprezece ani.xCezar poart ă pe gali in urma carutui s ă u ca fin Senat. curn s-ar zice in zilele neastre: puterea de a-i judeea pe pornpeien. vechiLd nurne aI După Pliarsalus Thapsus. ornui care îi invinsese pe gaii. miel spunea el. fu rturnit reformatorui moravuritor. pe frumoasa Cieopatra şi pe soţ ui ei. soţ ia sa.ndare: «Publicul este rugat s ă nu incUce senatorilor drunnul şpre Senat. ca recompenn ă' a serviciElor aduse. Deasupr. dreptul de pace şi de r ă zboi. mie care arn fost impins de nevoie aproape in ultima zi de vTa ţă lDup saizeci de an Ţ de ► ia ţă rnizeraint ă . al ă turi de Calpurnia. SCid 'LJ to r u I ehel. Nu l ă r ă motiv proceda Cezar in felul acesta. soldati ş i chEar Atu ►ci a fost afi şat pe zidurile dEn Roma celebra recorna. ei au ş ch(mbat costurnul celtic pe laticlav».E. dar sinceri ş i credincioş i ca alial. versuri care şpuneau: duc . se ridic ă statuia serrzzeului. A f ă cut colegi cu Cicero centurioni.a uneE statui din bronz. Odat ă cu Intoareerea lui Cezar Incepea inv.

nici influenta iui prietenie. moartea e toluna_ Gladiaturul are cu ce s ă se consoleze privind spectatorii. Pln ă ş i medful lnconjură tur este trivins: girafa din Abisrfia şi elefantui din lndia vin să se lupte. rnuri ţ i 1n aceast ă bacanal ă a neamului omenesc care se involbureaz ă in jurul capului fardat al imperiutui. sub a pă dure mobiră . locotenen ţ ii 11. Viat ra. ci 1n viain ţ ei unuf singur 001. să cinta ţ i. preg ă tise o lege prin care aVea S ă i se permit ă lui Cezar s ă ia in c ă s ă torie oricZte fcrnei ar fi voil.— 0 sut ă şaplezeci de mii pieriser ă fn r ă zboaiele civile ş i dtn cauza nenaracirilor care se ab ă tuser ă . asupra Itanej ş i a tuturor provinc[ilor.Lrn s-a retras nu tn fa ţ a unui decret al Senatului. Vercingetorix 31 galilor a ŞJ fost ucis 1n seara aceasta.nu va da ductt o sut ă cincizeci de mii. politic ă şi intelectual ă . arnindoi atIt de paHlt 1n togi1e for albe. vede viper ă a Nilulu{? Soţ ul ei. Cezar mai are un lucru de F ă cul: recens ă rnintul Llliimul recens ă mnt d ă duse trei sute dou ă zeci ş i cinci de mii de cet ăţern. p ă scind 1n aer. să declama ţ i. Astepta ţ i. ca aih ă rnoş tenitaril Dar asia nu e totul: scliir•barea se produce ş i in sdua ţ ia material ă . in circul roman. ş i vor mai rnuri inc ă dintre ţ i lIngă Cezar pe gratioasa ce( care sint Nu. 1n rnijlocul serb ă rilor ş i trtmturitor. nici chiar onoarea lui? Veni ţi. dup ă triumf. este un Vercingetorix al ei. nici banii. ş i craniul ingust ai lui Brutus. Cezar I şi arninteş te c ă Spania este revoltat ă . pe via ţă ş i pe moarte. să lupta ţ I. Navele se lupt ă pe uscat. deci. De partea cealalt ă a dictatormlui nu z‘ă ri ţ i tigura livid ă a }ui Cassius. brodate cu re şu ca singeie? Dar. pe care va porunci s ă fte ucis. 382 . de bună ► oie cu to ţ ii. iTl virst ă de unsprezece ani. ş i clac ă Virgiliu cintase seceri şul ş i nu ar fi fost de mirare s ă se vad ă intr-o zi cerbi «Cine ar putea contrazice spune Michelet — pe cei că ruia natura aameriii i-au refuzat p-e cel care n-a refuzat nim ă nui nimic. recens ă rnintul tui GeZ31.t[ It chearn ă acolo cu ner ă lbdare. Calendarul potrivea cu mj şcarea de revolu ţ ie anuai ă : lunile se nurn ă rau inc ă dup ă lun ă _ Cezar diseutat cu savan ţ ii egipteni despre aceast ă neregularitate şi de atunci Incolo anul va num ă ra trei sute şaizeci ş i ş apte de ztle.tribuoul poporului. ca oconsecin ţă a lor. Imuabilul I3ornaerh.

acurn. Incit nu se puteau recunoa şte anficii sau du ş manii nici la o distant ă de elnci pa ş i. bun curtoscbior a? Ca să stră bat ă tab ă ra lui Pompeius. I ş i a şezase oarnerdi doi dte doi. a ş a cum veniser ă trimi ş i din partea ora şului Cordoba.meni din cetate ca s ă -i spun ă că o putea cueeri u şor .a sosise. cerindu-le să -i trhită c ă l ă reti recrutati chiar din tar ă . clnd o santinel ă strigă . Tn plus.bius Maximus. c ă ţncepur ă să vin ă la el oa. compuse poern pe care intital ă CaMtoria. locotenentii lui din provincie. pe care o st ă pinea Sexius. unei că l ă torii f ă cut ă peşteAlpi. Cezar avea leg ă turi secrete in Cordoba. durase destul. nt ă şi ţ ncepu p ă trund ă in tab ă ră . inc ă din tirnpul şederit' la Rorna se distrase. f)ou ă zeei ş i ş apte de zde mai tirziu. ca ocupe cit mai putin loc cu puti. asedia ora ş ul Cezar abi. Cezar trirnise şa5e colwrte ş i rai tot aatEa pedestra şi ş i Ineredin ţă eo manda acestet armate tuiJunius Paehecus i experimentat c ă Otan spaniol.Pachecus alese mornentut rind se dezi ă ntuiseo furtun ă atit de mare. ace ş tia gă'siră rnijloace de a-i anunta pe locuitorii din care tneau cli Cezar. Mai dernut. Tn timpul acestor dou ă zeci şi şapte de zile. Curind dup ă aceea. Cneius. eInd Inc ă nu se ştia de so5irea lui Spania. r ă spunzind elogiului pe care i-1 f ăcuse Cicero Jui Cato. El trirnise atunci la QuIntus Pedius ş i 1a Fa. cel ă talt fiu. — Cine-i? Slail Tă cere. ajunse la Cordoba. acest devorator de oarneni. cel rnai tin ă r dintre fiii lui Pompei. printr-un parnfiet intituiat Anii‘at Arn avut ocazia s ă dt ă rn acest parnflet de rtlai multe pin ă acum. sintern uri deta şament 383 . data lui precis ă se sitlICE1Z1 intre r ă zbolut din Airica şi ră zboiul din Spania. Cezar p ă răsi Roma. ap ă rură' soli ş i din partea oraşutuj Ei trecuser ă prin tab ă ra !Ui Cneius Pompei f ă r ă s ă fi fost descoperitt şi veneau acum ]a Cezar să -1 roage s ă -i ajute cit mai repede ca putin ţ_ă . rspunse Pachecus. considerind că r ă zboittl civii.Dup ă recens ă rnInt. c ă Cezar susIse.ii defficase lui Cieero dou ă volurne asupra grarnaticii ş i ortografiej. ca pe ni şte fideli atiati ce erau.

santineta ll l ă s ă pe Pachecus s ă treac ă . Poriveienii erau a ş ezati pe o coUnă şi ocupau ora ş ul Muncla. l ă sară o puternic ă ariergard ă ca s ă. ieşir ă la atac. preg. cu mtnia suflet. Locuitorii. dar eind eele dou ă trupe fur ă la dtstartla de o bă taie de să geMă.ă tindu-se să asedieze ora ş ul şi s ă lupte in acela şi timp eu Cueius Pompei. Ajun ş t fin lata porli ţor cet ăţ ti ei f ă cur ă semnui convenit dinainte. Cu tot avantajul pozitiet in care se afla armata pornpeian ă . apoi se aruricar ă asupra taberei liii Pompet. cerindui s ă riffice asediul cet ă tii LTHes şi unease ă !orteie eu el mai inainte ea Cezar să aib ă timp să forteze Co rdoba. intre ei şi tab ă ra lui Cezar se infinclea ocirnpie de 384 .nel să se desi ăşoare drapelul ro şu.eare nu ş ita câ Cezar venise. La s ă u. iar oamenit lui Cezar se afiar ă dtntr-o dat ă de dou ă ort mat • meroş _ Cavaleria şi infanteria se aruncar ă asupra pompeeni- lor şi it incercutr ă. le asigure o eventuară retragere. astfel Int ă ri ţ i. dup ă citeva inc ă i&ă ri. 1n grab ă . fu o mare bucurie pentru toat ă armata lui Cezar. erezind c ă au de-a face nurnai eu e ă l ă reli. din cele citeva rait de oameni care ieş iserâ din cetatenamat vreo eiteva sute reu şir ă s ă se mai intoarc ă . Cezar a ş ez ă tab ă ra cimpul de la Munda. pentru a-1 forta pe Cneius s ă ridiee asediul eet ă tii Cezar se '1ndrept ă impolriva cet ăţ it Cordoba. dae ă acesta ar fi primit iupta_ Pe la miezut cerceta şit Cezar il anuntar ă că Pornpet pă rea c ă vrea s ă prtmeasc ă lupta. a şezţnei cite un hrtlanterW. Cei revenitt anuntar ă sosirea Tui Cezar şi c ă !u şeser ă chiar de ei. atunci o parte din garnizoan ă irecu de partea lor şi. iar acesia str ă b ă tu toat ă tab ă ra i ă r ă o greutate.de prieteni ş i Ineereă rn s ă tu ă rn ora ş ul prin surprjrldere. infanteri ş tfl să rir ă jos de pe cat. Fă r ă nici o b ă nuial ă. tn care provocar ă o asen-ienea dezordine. in spateîe fiec ă rui eă l ă ret. crezu timp de citeva rninute c ă totul era pierdut. Cneius se l`ntitni cu fratele s ă u. tnet Cnejus. Cezar poru. sfirşit. In citeva zile ar fi tuat Ulies. Sextus Pompei trimise curieri fratetui s ă u.

s ă ffe hot ă rItoare penUu soarta ilec ă rel p ă r ţ i. Ciprirea Inaint ă rii lui Cezar m ă ri eurajul pornpeienlor. ir# primeie ceasuri ale Cezar v ă zu du ş rnanul a şezat in pozi(ie de erezu c ă avea să coboare in clropie. inamicul 1-ar fi putut disputa trecerea. soida ţ ii tui Cezar nu rnal rezistar ă : ei trecur ă linia pe eare se opriser ă ş i se 385 . ai c ă rei amant fusese Cezar. CImpia era str ă b ă tut ă de un riu şor care F ă cea ş i mai puternic ă pozi ţ ia pompeierfflor. Mi s2 pare e ă arn mai spus c'ar. pe acesta. o vreme potrivit ă pentru luptă . dar nu fă cea nici c mi şcare. Vrernea era minunat ă . din ş a se de soIda0 din infanteria u şoar. Dup ă obieeful s ă u. Cezar d ă duse drept cuvint de ordine Venus Victorioasa. Ajuns la marg[nea cimpief. Cezar interzise soida ţ ilor să inainteze: se supuser ă cu mare p ă rere ră u. şi la Pharsalus. dar ace ş ti nu voir ă s ă se dep ă rteze La rrtâi mult de sfert leghe de zidul eet ăţ ii. rev ă rsindu-se se infiltrase in p ă mint şi forrnase pe maluL drept o mEa ştin ă intins ă . rornaffli numeau Boehus ş i eă era so ţ ul reginei Eunoe. Cezar făcu jumă tate din drum.« V ă zind rni şcarea pompeienilor. Und. avind eavaleria Ia cele dou ă flancuri. Ei se hol ă riră deci să pornease ă ta lupt ă f ă r ă s ă piard ă avantajul locului. intrudi apa.eind sferturi de ]eghe. Tritreaga armat ă roman ă se bucura c ă putea lupta. Pompei atesese Miia. unde cavaleria sa avea tot spa(iul s ă se desf ăşoare. Cezar gr ă bi p astit ş i ajunse la riu. toate c ă o oarecare neiini şte trecea prin inimile lupt ă torilor cind se gindeau c ă aceast ă zi ar fi putut. Cezar n-avea dedt optzeci de eohorte de infanterie grea ş i opt rnii de c ă l ă reţ i. sau mai curind Netatea. Este adev ă rat eă mai conta pe diversitinea pe care trebuia s ă o efeetueze regele Bogud. eare crezur ă c ă o face dfn tearn ă . E1 se a ş tepta ca şi painpeienlis ă fae ă la fel.. Artnata ponipean ă se compunea din trejsprezece legiuni. iar in stInga legiunile a treIa şi a eincea. Cezar avea la aripa dreapt ă faimoasa legiune a zecea. e ş i că vairia. şi din tot ati ţ ia aliati. Impreuri ă cu trupele auxi[im. pentru ca la nevoie sâ se folosasc ă de ea ca de un zict de ap ă rare. pin ă La urm ă .

Cezar desc ă Lecă . şarlindu-1 pin'a La aproape zece pa şţ de el. Era şi timpull Din fet ţeire.arunear ă asupra prknelor rinclur ţ . ef crezur ă eă Labienus fugea. le evit ă pe unele. se tepezi la un soldat. Elţou ă sute de s ă geti ş i de sulEti sint aruneate asupra lui.neobiş nult ă . fă cu semn locoteneni ţ ior sâi s ă fac ă la fel ş i trecu prin fata frontului de fupt ă eu capul deseoperit şj cu bra ţeţe ridicate spre eer. Lu ă cu el vreornie dou ă sute sau a rnie cfnei su ţe de c ă l ă re« şi porni in galop i ă -1 inttmp ţ ne pe regele maur.ncl in loc de oameni un zid de granit. strigInd sol da ţ ilor: Priviti-rn ă drept in fa ţă ? Dar srn ţea b ă ina cum it seapă printre degete şţ moenea ţ a fteeea care preveste ş te deruta p ţ utintiu-i deasupra capului. fostul locotenent al 1ui Cezar. tot ţ contaserâ> pe o b ă tă lie ca cea de la Pharsalus sau de la Thapsus. voi murf aicil ş i porni sjngur inarnie. eare i ţ urrnau in rnarşuri ţ e sale maţ ueigă toare prin rapiditate deelt erau fnse ş i b ă tă li ţ le. curn feuser ă pe ► remea 1ui Camil stră moşţ i ţor. Atunei. de pare ă piefoarele 1. strig ă : dac ă vreti. To ţţ drldeau inapoi. tocrnaf 1n acel moment. 8e ins ă rein ă să tin ă piept ace şţ ui nou atac. Soldath şi tribunii se ru ş ineaz ă _ Cu un strigă t uria ş. legiunea !ormat ă in Galia. regeie Bogud etectua diversiunea de care am vorbit. ei se intorc ş i se arund Sn ajutoruI imperatonfluf lor. o i'rnpfngea acum din nou impotr ţva africanflor drn Spania. Armata lui Cezar Incepu o retragere Ingrozitoare.ar ti prins r ă d ăcinf. to ţ i erau chos ţţ i. cu un eţ an de nest ă gnit. To ţi oarnerni pe care Cezar ii ducea dup ă el. ins ă acolo intfin ţ ră o rezistentii. dar fusese Indep ă rtak ă ş i Cezar.care un mornent sperase jeruiaseă Roma. pe care Cezar t] frtf!nea pretut ţ ndeni un du ş man Inver ş unat. inving ă tor In Africa. gă si. Insiă aceast ă rni şcare fu s greş it inţe]eas ă de porupeeni. ii smulse scutul dîn rnin ă şi adresindu-se armatel. legiunea a zecea. Labienus. zdrobftf. so)dat[i b ă trini. cu care f ă cuse tak1J-1 I urnii antice. neclintil. 386 . altele se izdese de scut> dar el r ă mine pe loc.

1n tot timpul acesta se lupt ă mină contra mln ă . FugarH ocupaser ă podul. A doua zi. flecare eadavru era era prins de vecinul S ă U Cli aşezat cu capul spre ziduri. prot•fi. dacă s-ar fi putut. c ă ci de nu. v ă zindu-se urm ă rit de Cezar. Porunci să se ridice un rug uria ş irk pia ţ a ora ş ului. peste care i ş f trec armata. arnestec ă parlumart in vinuL de bui. Inctt nu mai aveau putere dedt s ă -i jeluiască pe dup ă care.Un sentiment de sov ă ial ă r ă spindi armat ă . ră maser ă picioare. 1f vom reg ă si mai tirziu pe arn1ndoi. Sextus Pompef se tnchiscse in Cetatea Ossun. Toţ i se cuIcar ă pe cimpul de lupt ă . sulit ă contra in cele din urm ă . s ă se preg ăteasc ă un osp ăţ bogat. faiLa Cezar l ăsă o treime din for ţele sale restul armatel porn[ s ă atace Cordoba. pompeferiii cedar ă . se a şez ă la mas ă . fiecare aco!o unde se gă sea. a şa cum ar fi f ă cut la o petrecere.a: adic ă nou. dar solda(ii erau atit de obositi. sprijiniti In suli(e sau in l ă nci. LXXX IV Fugarti se retr ă seser ă in Cordoba. Apoi I şi asez ă tab ă ra in fata ora ş ului. nu mai gindi la fug ă . altii se a şezar ă . picior contra picior. Lupta dlif ă sear. Cezar nici nu se gind( să'-I fer ţeze. acurn s ă -1 urm ă m pe Cezar expedija 6a imptodva orasului Cordoba. se intinser ă pe p ă rnint. ore. iar cel rnai dbosii. Scapula conducea ap ă rarea orasului. cu cei treizeci de rnif de mor(i se f ă cu un fel de zid are fu ineon]liTRI ora ş ul. ă in primele rinduri ş l Dar Sextussi Cneius se arunear restablifr ă ordinea de lupt ă . el se retr ă sese În cetate si iriroi ă in armata sa pe liberti şi pe sciavi. EI arunu ă •luviu cosuri pline cu p ă rnÎnt Ş E improviz ă ţ ri !elul acesta un feL de vad. iar spre 387 . Dar.t de un puternie lot de cavalerfe.i.a. 0 sutită de eare fuseser ă ag ă (ate scutudle. Cezar Fusese de p ă rere s ă -i urm ă reasc ă şi. •unda Cneius Pornpei Fugise. n-ar mai fi r ă mas m ă car unuL singur din to ţ i». zice autorul i?ăzboiutu Spania. s ă p ă trund ă odat ă Cli ei in cetate. se imbr ă e ă in hainete cele mal prelioase. si se retr ă sese la Carthea„ unde g ă sea flota. Dup ă inFringerea La Munda.

sfţ rsitui osp ă lului distribui servRodiur vesela banii. ToP volau să se predea. Garnizcana pornpean ă r ă rn ă sese in Sevilla. Sevilla chn zilele noastre. cetate intr ă numai Cadnius Rebilius. legiunea a treisprezecea. curn legiunea a treisprezecea pusese stă pinire pe turnuri pe ea deschise por ţ ile. c ă dac ă venea imediat pierdea o mare ocazie_ Cecilkis Niger sosi in grab ă . Vă zind aceasta. In interiorui ora ş ului fură ucişi dou ă zeci şi clou ă de mii de oameni. Tn momentul acela.r1 t1rnp ce u.1 fumul şi focul. pompelenii c ă utară s ă fugă din cetate. dac ă ar fi tncercat un asalt. De tearn ă ca nu curnva. Tn acela ş timp. dar de indat ă ce v ă Z1.n libert punea Focul. f ă ra' se mai pun ă la SOce tea ce masacra ţi in afara zicludlor. garnizoana din Sevilla trirrfise unul clin conducă toril partidukfi pompeian s ă -1 prevh-L ă pe Cecilius Niger. dup ă care plec ă irnediat spre Mspalis. Indignat de faptul c` locuitoril deschfseser ă por ţ ile lui Cezar. Dar„ de curn lil v ă zur ă de sus. chn cauza dizidentei arm. Dup ă ce termin ă aceast ă opera0e macabr ă . ondon ă să . ingr ă m ă dindu-se 1a por ţ i sau să rind peste ziduri. iar Cezar v ă zu venind spre el legiunjte pe care Scapula le alc ă tuise dft-] sclavi ş i din liberţ i. Cezar se arunc ă in ajutorul ora ş ului. iffin proprie ini ţ iativ ă „ ocupă turnurile şi zidurile cet ăţ ii. eI porunci s ă se zidească porţ ile şi se pregMi pentru o ap ă rare disperat ă .ş [ aseze tab ă ra 1n afara zidurnor. de team ă ca s ă nu se lase ant rena ţ i tn vreo ac ţ iune condarrinabliă . care comanda un corp de lusitardeni. apoi arunca pe rug ş i. locuitorii iî tri. El ajunse noaptea tn aproptere de fu introdus tn ora ş si uelse intreaga garnizoan ă pe care Cezar o trbrisese acolo ca s ă -1 protejeze pe locutiorf. supranumit Barbarui. . por ţ iLe se deschiser ă . sperind s ă se salvezein dezordinea produs ă . pnmpeienii sc ă pa ţi din NUInda puseră foc orasului. din cauza cruzirriit sale.ata care ap ă ra ora şul. el porunci unui sclav sa-I uckt ă . rnser ă a solie ca solicite iertarea ş i să se incredin ţeze inclur ă di Cezar le r ă spunse că ie acorda lertarea deplin ă şi. inso ţ it de etteva sute de oarneni. 358 . Cezar nu se opd la Cordoba decit atit c ţt a fost necesar ca s ă restalajleasc ă ordinea. de deasupra zidurilor.

Odat ă ajuns in port. aproape de escaladal.şt piard ă tirnpul cu descurcatul. str ă b ă tu ora ş ul În lectică . aler0 spre eor ă bli eu anta grab ă ineit. v ă zindu-i afar ă dfn oras. cu gindal de a se retrage printre stînelle eare forrnau o fort ă real ă natural ă . Ajuns aeolo. eI str ă b ă tu aceast ă distan ţă zi şi jurn ă tate.. se incurc ă intr-o finnie şi că zu. . aflind cele petreeute. eind un orti din sulta g ă sit de că l ă retti lui Didius. Y şi f ăcu la talpa piejorull o ran ă adine ă. era . ş i pentru eă voia să taie funie cu spade. ş i-i seulund ă sau. Didius eateulase bdie.Diclius 11 ajunse flota. Mai Întli. clesi erau patruzect de leghe intre Munda si Carthea. 1f atac ă. Pornpei trase la mal si debare ă pe ta'rrn.Îoiră să 38 . fusese r ă n[t ta um ă r. 411 r ă spindf eavaleria şi infanteria de-a lungu ţ coastel.turha ţii aceia să ucid ă jurn:4tate din locuitori. eare sub un aer de indiferenl ă le urtrE ă rea toate misdrtle. fortat s ă navigheze pe lIng ă coasU s ă se opreasc^ din loe 'in loc ca ţacă provizit de ap ă duice. peritru a pune mina pe Cnejus atunei c'ind acesta nr fi Îneereat s ă debarce undeva. asupra lor cavalerie şi ii c ă s ă pi pin ă la unul. si-si scrintise si piciorui s ă n ă tos. Oamenii Cezar . Diebus. Cezar se retrase. A treia noapte de la intrarea sa in 1-lispaIis.A. si ternindu-se de tr'a'dare ffin partea ioeuitoritor. punind piciorut pe cea pe care o alesese. de parc ă ar fost un simplu partieular. Pompet ce ţu oarnenilor gră beasc ă pasul ş i ajunse 1n ad ă postul e ă utat. A şa ca' era purtat in lectic ă. Cneius ajnnse la Carthea 'inso ţft doar de o sut ă einetzeei de era atH de gr ă bit Indt. pi arse dou ă treimi din nave. A dotia zi dimineat ă i Cezar intra S ă ne Întoarcern acum la cei doi fii ai ţ ui Pompd. eare connanda la Cadix flota lui Cezar. Ins ă Cezar. cere pornir ă indat ă pe urrneie Ior. Cocilius Niger iesi i de oamenii care venise si de veehea garnizoană pompelan ă . Era rănit la eurn arn ► ă zut. ţinind ins ă ora§ul sub o strict ă supraveghere. Din cauza grabei cu care plecasc. CtleiUS POrflpei Ilu avusese timp S c1 se aprovzoneze eu apa_ De aceea. Hispatis. ca s ă nu.junsese pe rnal f ă r ă s ă ii fost v ă zut si avusese toate şansele s ă scape.

Ameninţall 1n relul acesta. enelus Sextus fugar. in ă l ţar ă teras ă attt de Inalt ă . Cli lovituri de suli ţă ş i alunga ţ il Ei revenir ă . unsprezece mii fcu ţi prIzon1eri. ii preg ă tiră o capcan ă . i1 denur ţă : fu prins şi ucis. Intre timp. ti fu oferit capul fîulvi F dup ă cum.e1 se Îndrept ă cu un corp de cavalerie spre o cetate din apropiere. Atund se hot ă riră să -i asedieze pe fugari ş i. nid se urce in lectk ă diri cauza drurnului pr ă p ă stios. Treizeci de mii de oarneni uci ş i la Munda. Cezar relu ă drumu] Rornei. care se asg-Lrase nu exista pic de ap ă pe o raz ă de o teghe jum ă tate.â ln frontier ă'. care se r ăspIndiser ă p ă ră siseră pe Cneius.i Mundei. uciga ş ii ii t ă iară caput.rij. ocupase ora ş ul. Antonius îi veni in Intţnipinare pţri. porund s ă se trag ă navele la mal pentru a le repara. poruncise s ă se taie toll pomii pentru ca Cez. Lusitanienii. dar Sextus mai a ş tept ă rezultatul asediului Mundei. Ins ă . se reunir ă si. in timp ce se f ă ceau opera0.for ţeze. VdzIndu-ş i oamerdi urrn ă ri ţt. care il v ă zuse ascunzindu-se ţ n aceasU cavern ă . pe care Cezar înskeinase coritinlwrea asediulu. se aruncar ă asupra lui si-1 uciser ă . in scurt tirnp. el se afund ă in munţ ii ş i-1 vorn vedea reap ă rind rege al pira ţ ilor din Mediterana. el se ascunse scobitura unei Dar unul din oameni. Apoi. 1. iar in mornentui drid Cezar iritra in Hispalis. fase unsprezecemii deprizonieri şi se Îndreptase spre Ossuna. v4zInd ce pu ţ in ă armat ă 11 Însotea pe Didius. dar fuga nu era deloc u şoară : Pompei nu putea nici s ă meargă. uciş i f ă ră mil ă . ora ş fortiricat şi de riaturâ şi de oamenL Sextus Pompei. doukeci ş i dou ă de mii la Cordoba. iar 394 . pompelenii se gindir ă s ă fug ă . Era ln ziva de 12 aprilie an u 45 tnaintea erei noastre. incit de pe ea se putea lupta cu du şmanui la acela şi nivel. Fabius Maximus. dar fur ă respin şi pin ă pealele muntelui.11e. ti fusese oferit capul tat ă lui. Dar aceast ă necru ţă toare expedi ţie nu-i aduse profit nici Iui că ci. Egipt.— nici să tncalece.— din cauza r ă nii şi a scrintitu. crezindu-se de acum inainte in deplin ă siguran ţă .zbojul din Spania se sfîr şise. dar tot f ă ră rezultat. cinci sau ş ase rnij la Sevilia.ar s ă nu-si poat ă constrffl nici un fel de ma ş ină de luptă .

e ă Porripei nu putuse sust€ne drepturile aristoeratiei ş i ale libert ă tii. timp ce in spatele luf se aflau Brutus Albinus şi fiul nepoatei sale. r&t. ş i aceasta uirnea cu mult din partea lui Cezar. iar in urma lui solcia ţ ii Votea poporului. Totul era ostenit. din Pont. Era inving ă tor.iumf f ă r ă glorie. A doua if.Cezar. voia totu şi s ă mai triumfe. dar de putin lipsise ca s ă i. dar disp ă ruse o mare farnitie şi se distrusese un prineipiu. Deş f de triumfuri. eine le-ar mai fi putut sus ţ ine după ei? Invin ş ii ineepeau o robie f ă r ă sperant ă !Dezam ăgi ţ i de rkboiul care de trei ani nu era alteeva deeit un r ă zboi civii. ii fku acestuia n mare einste: str ă b ă tu klată Italia al ă turi de el in car. Dup ă uelderea iui Porripei ş i rrnicirea nearnului s ă u. din Galia. ia. fu aplaudat la intrarea in teatru i dar se 391 . gă sindu-si gloria intr-un succes pe care nurnal nevoia putea scuza in fala zeilor ş i in fata oarnenilor.r el. ajungi rege! Or. EL triumfă deei impotriva fiiior lui Pompei. nu putuse impiedica ura. eăei despre Sextus se mai ştia nirrft. sau asupra lui Juba. pe care Ti crezuse neobosiii.nvins? Munda fusese pentru et o rnare inv ă t ă tur ă de minte. lumea rou-i ierta c ă triumFa pe nenorocirile patr€ei. Cezar se sirn ţea mai mult temul deelt toat ă bun ă talea lui. care nu triumfase pin ă aeum Impotriva du ş manului stră in. Da. adic ă str ă ncpotul s ă u„ tin ă rul Octavius_ Triapoierea fu trist ă . eare avea fat ă de Antonius sl ă biciunea oamerfflor superiori pentru oarnenii inferiori. a c ă ror eauz ă era cauza unei p ă rti din ltaha ş i a că ror Iuptă era privit ă cu simpatie de jurn ă late dintre romani. ett nierodată ei rat trimisese euriert şi nici nu serisese Senatului. 5e stinsese nu numai tin mare nurne. inving ă torii particIpau ia un tr . c ă e€ triurnra asupra fiilor lui Porripei. pin ă şi soldalij luf. de data aceasta proceda ca unui din neorneno ş ti aceia eare se nurneau Marfus sau Sylia. pentru a-i anunta victoriiie oblinute in ră zboaiele civile şi f'ndepă rtase intotdeauna de la el o glorie de eare p ă rea că se ru ş ineaz ă . dirr Egipt. Ins ă Cezar ajunsese s ă dispretuiasc ă Roma şi voia zdrobeasc ă mindria. voce a zetior cintaw FaCi fac. desigur numal ca s ă vad ă avea să zie ă Rorna.

erau barbarii aceia. era reconstruirea acestei noî Rome — mai mutt atr ă. erau.Apot. tipul rornanuJui care se mentine pe lirda de Cu Cezar. e ă d Cezar va fi intotdeauna obEgat s ă se coboare ca s ă -1 trnbr ăţ i şeze pe Cioero. erau senatorii loviti de infarnie. urernd spre Capjtoliu lmpreun ă cu el.st el va trigroş a curtea luî Cezar. Cieero esle fiul unui c ă k ă ter de postav. Cicero va redevent nicEodat ă Ctcero al lui Catdina sau at Ju C ţocitus. strigind: «Nenoroeire!»: speetrul lui Cato smulgIndu. gali. ca general. este mu ţ t mai tare deeit el. iat ă ce r ă neste oriee arnbitte asem ă n ă teare cu ambilia sa. afficant.şt m ă runtaiele ş t spectrul Cneîus Forripe[ tinindu. prirn-rnintstru sau earn a şa ceva. ş i fiu] lui Aneus Martius prin fernei« Plebeul Cicero este aristecrat. si este ş i mai adev ă rat că s-a achitat ia( ă de lume in dauna Romet. rnai cu seam ă . Cteero. Totu şi. F ă ră să mal fie nevole s ă adauge e'A Cezar. 302 .are apă reau dtri nou tn Senat erau proseri şH că rora se restituiser ă bunurile con isca t era acea Galie transpadanâ adurnis ă in lotalitatea ei la dreptul de era acel Balbus. erau extla ţ it vechit Republici revenbid la Roma in urrna Cezar. un gaditan. Litn piesa eare se juca: — Oh rornani! Ne-arn pierdut 1ibertatea! Dar ceea ce ii reveMa mai mult pe rornani era urrnarea a ceea ce v ă zuser ă după inapoierea din Egipt. il ia de rnin ă rribr ă li şÎndu-1. sau al unui zarzavagIu: Cezar este tiul Jut Venus prin b ă rbatt. Cicere.ap[aud ă cu totu] altfel clnd se auzir ă versurile acestea.M ă deelt nou ă pe ruinele vechh Rome. et drum a avut de str ă b ă tut? Va trece o vial ă intreag ă ş i rtn va ajunge nici 14 jurn ătatea la eare se afl ă Cezar. dar ce va fi el la curtea Cezar eit timp Cezar va aeolo? Dgeaba se duce Cezar la ei. dars pin ă a ajuns s ă fie. ceea ce 11 ră neş te pe acero. dou ă umbre care veneau in urma tuturor acestora. spanioli. e.ingur c ă in avocatur ă nu este cu rnult mai tare dedt Cezar. iat ă . oirnut de geniu eare i ş i domina epoca din toat ă in ă i ţ irnea sa. avocat şi general. m ă rturiseste k.. care ş t-a trecut viala ea s ă secoboare spre popor.ş i capul rn min ă _ Este adevă rat că Cezar a avut Roma si lurnea intreagă al ă turi el. Extst ă tnsă un personaj care poate da o idee despre situa ţ ia 1n care se g ă seş te Roma in totantatea ei: Cicero. jn sfIr şit.

şi totu şi. dae ă se fridep ă rteaz ă de Cezar. fri:j să doboare vreunul. Curton.Ce departe e totul intre Cicero. n ăscut ă in timpul consulatului meuf» Dar Cicero ce fate? Face mofturi. dar nu poate decit s ă -I iubească pe Pompei. admiratori. politician nehota'rit i in sfirşit uri om mediocru. şi Cicero ajunge s ă pearte dou ă doliuri: doliul pentru file ă şi doliul pentru libertate. Pornpel are clienţ [. ins ă Cezar se mul ţ unneş te sa' publicc Anticaton şi. iar ei. crifrid panegirieul lui Cato. să l dedice lui Cicero dou ă voturne de gramatic ă . Ridică un templu in amintirea Tulliei şi. hoţ. priv4i-1 pe Cezar: cine sint cHen ţ ii lui? 0 adun ătur ă de lică loşi: Antonius. fanatici. nu mai este patronul. mai alcs Cicero are pentru el pasiunea pe care o ai pentru o amantă caprieloas ă ş i nestatornic ă . pe care acesta o plirnba al ă turi de el intr-un car tras de lei. Cicero caut ă s ă se amuze. clien ţ ti aceş tia. capricios. Pompei vanitos. E1 le tecţ ii de filozofie. ii dau lecţ ii de gastronomie. admiratorii ace ştia. Din contra. Dolabella. istoria lui Cicero este istiaria tuturor individualit ăţilor furioase c ă Cezar a dep ăşit tuturor capetelor le-a f ă cut pe toate s ă se plece. beţ iv şi corupt. asta-i tot! Cezar este lumina: nu se v ăd decit cei asupra e ă rora î ş i aruncă razele sale. pentru a sc verbi cle el. Trebuie s ă recunoa şteţi că aceasta fnsearnnă să nu ai noroc. prieten necredincios. care face ca inving ă torul s ă Fie tot atIt de trist ca şi invin ş ii. calc ă in obscuritate. fosta amant ă a lui Antonius. Cicero. in drurn spre b ă t ă tia de la Munda. Ei bine. un falit: Coelius. fiica lui. ş i Cicero strigind: ocb. se produce un fenomen ciuriat. Cilu şt de putinf Indep ă rtindu-se. Brutus. Dar. Dolabella. vall Cicero nu mai este ap ă ră torui. i ş i va relua vechea pozi ţ ie. cel amestecat fn muitimea curtezanilor lui Cezar. un nebun. Toate acestea se petrec in casa lui Cytheris. nu mai este consiiierui nim ănui_ In acest timp moare Tullia. despre care a spus celc mai urfte lucruri. incearc ă să se facă persecutat de Cezar. omul care 25 DIMIL3 393 . fericit ă Rom ă . el cineaz ă cu 1-firtfus şi cu Dolabelia. l'n sch[mb. curtezana greacă. Cicero ar vrea s ă -1 admire pe Cezar. fanaticil aceştia sint oameni de o valoare superioar ă lui:Cato. el crecie c ă .

Ni ş te erealuri. au crezut c ă Cezar ar fi dorit s ă termine Cu via ţ a. ţ risă elne ar indră zni să -I ucid ă pe Cezar. cind toat ă lumea are interes ca Cezar făr tr ălască ? spune Salustiu. nu va tndr ă zni si mai treac ă neinso ţ it prin fa ţa casel celui de-al doilea: crU ţi scrisorile lui toţt ace ştia strig ă . to ţ i aceş tia T1 fac de rts. Cezar s-a f ăcut eenzor„ reformator de rnoravuri. cum era de . spuse el. statuie ringă regi. un mormtnt t'n FiomoeHum. Daca se ridic ă greut ă Vi Trn pot riva ttlapoierti vreunui proscris. tricit el.» Este prevenit c ă Antontus ş i Dolabella consW ă impotriva eL etatin ă din cap. Cezar t ş i d. Tcr ţ i exna ţ ti se Tnapoiaz ă pe tind şt-ş i poztţi& pe care le ocupaser ă tnainte de r ăzboiu[ civil.prob ă . 1-ar fi pl ă'cut mai curind s ă moar ă decit s' se tearn ă neincetat. pe C3S511. Dup ă ee fusese demagog. pu ţ in stnge v ă rsat n-ar stricat Cezar ş tie că in partfda lui nurnai el este un orn cumsecade. liberUn şi risipitor. S1 deza. CieeTO aLea rg ă ş t le aplancaz ă . Tntre Tarquinius Superbut ş i Brutus cel B ă trin. coroana de aur.vrea anularea datortilor. econorn. Dezgustal de propriii s ă i amici. revolu ţ tonar. de aceea ii voteaz ă de aur.§ bine seama c ă loate onorurile acestea erau mai mult ueig ă lloare decIt conservaloare. care şi-a fă cut sa ţ ia să rnoar ă de 51. de ternut stril slabe şi paIider . conservator. Bun ă latea lui Cezar Ti oboseş te pe to ţ i aceş ti aventurieri. 394 — stnt de temut figurile acestea pline şi Juminoase. nu ni ş te amict! Antontus ş i Dolabella vor complota impotriva lui. Brutus o iase destul timp corpului acesta firav s ă se dizolve de la sine. Cezar. le acord ă onorurt. ş i ar ă ta spre Cassius şi Brutus„ 1n sfirşil . Renun ţ ase la garda spardol ă . ginerele lui Cicero. pe Sulpicius il lace prefeetul Aettaiei. De aceea.ş bra ţ ele sl ă bite.15 il face h)eCitenwtul. Ccea ee ar explica inditeren ţ a lui fa ţă de să nMatea lui ş ubred ă şi fa ţă de presim ţ idie arnicilor să i. pe Brutus tl face guvernator al Galiei eisalpine. de cine se Inconjnar ă ? De pornpeteni.10rare. Dup ă ce t-a dup ă ce i-a iertat. să u. aceea ş i p ă rere el şi-1 asigura c ă Brutus organiza un comp1ot: — zise Cezar pip ă indu. ceea ce nimeni nu oblinuse ptn ă atunci. Scnatal rldie ă un icmplta in eare Cezar ' şi Zei ţ a işt dau mina.

In tirnp ce proiecta un templu mijlecul arnpului lui Marte..nienus fu Ins ă rcinat această intreprindere. pentru a uni nu nurnai cele dou ă m ă ri ale Greciel. s ă taie istmul Corint st isirnul Suez. ar fi deschis comertului un drum mai d rept şi mai comod ptn ă Irk capitala irnperiului. acela. sâ construiasc ă acolo un port şi arsenale. pe rnuntele Palatin o bibliotec ă destinat ă să cuprind ă comorile stiinteî umane.ceau locul acesta prZmejdios. ora şeIe acestea dezolate ii ap ă ruser ă in visl Trirniprid colonii in nord-est. Apoi. dirijInd Tibrui pin ă la rnare.KI)up ă ce Cezar a sftr şit dzboaiele ci ► ile. Citesc primele rinduri ciin capitolul al care sînt astfel concepute: . at ă inv ă l ă tur ă se găseşte in aceste citeva rInduri ş i de clar este exprimat ă gindirea autorului in limbajul să u naiv Nurnal că aceste onoruri lî erau acordate 1rt adev ă r lui Cezar numai din team ă ? de Senat.A. mai ştia curn s ă .ş i foloseasc ă gentui. să inl ă ture stincile care fb. Cezar descentraliza Porna ş i o ră spîndea asupra universutui tirnp ee a. in est st ln sud. el voia. e din anul 1560. cum se seria atunci. să sece mlaştinile Pontine. c ă ci. plus. Cezar ridicind Corintul. la Terrecina. se Intoarse la Roma. din aceast ă cauz ă 1 se fă cură toate onorurtie omene şti». et depuis archeveque de Thurin». un arnMeatru la poalele stincii Tarpeiene.Am in fata mea o veche traducere dup ă Applus. CapL13 şi Cartagina. se ar ă i ă poporului foarte mindru şi infricoşă tor fa( ă de tot poporui. ornul cel mai Inv ă lat al epocii. nurnind ca bIbliotecar pe Terentius Varro. el trehuia s ă cureţe rada portului-Osba. autorul ei este «monseigneur Claude de Seyssel. s ă ridice diguri puterniee pe maturile sale. mai mult deelt eeI care fuseser ă inaintea lui. premierement'evesque de Marseille.şi Anienus trebuia s ă sape un eanal de la Roma prn ă la prornontoriui Circe ş [ care. ulmit de a vedea lumea in pace.ducea universul in Rorna. de popor. dar ş i Mediterana cu Oceanut indian. relaind ni ş te luer ă ri de mutte ineepute tot atitea ori 2rbandonate. da. transformînd p ă rninturile irnbiba► 35 . dup ă s ă parea acestui canal. pentru c ă acest geru:u rnitos nu se Ondea numui la Roma sau la Itatia.

Mai avea un project. El voi ea„ in caz de parîcid. dup ă ce rotunjise irnperiul romart„ care ar - 396 . el se ocupa de eele mai mici arn ă nunte. El voia sâ p ă irund ă in aceaată Asie misterioas ă unde se artmdase Alexandru şi in pragui că reia c ă zuse Crassus. lă r peLitru ca orasul 5â nu se depopuleze. eare era numit solul tuturor Femeilor si viceversa.folcsirea lecticilor. să revin ă in ItaHa prin Gaiii. intrega avere s ă fie confiscat ă. Urm ă rea eump ă ră torii prin paznici deghizati.a treia dup ă ce aceasta se desp ă rţ ise de sotUl s ă u.iitorise ferneje. el. lucru eiudat. eare mergeau pin ă acolo ineit ridicau carnea pin ă şi din case. el care d ă dus Serviliei perl ă valoare de un milion o sut ă de mii de ratici! in sfirsit. Tn sfir şii. iar pentru altfel de crim ă .te eu ap ă ş l nefertile 1n holde fertile ca s ă producă grţ u pentru Rorna r care de atunci incido inceta s ă rnai fie tributar ă Siciliei ş i Egiptului. eare il f ăcea pe Bonaparie s ă viseze. pentru c ă voia să fb(eze Tri ora ş inteligen ţe superjoare ş i s ă atrag ă ş i inteligentele din ora ş ele str ă ine. Pentru fi popula noile optzeci de rnii de cet ă tern au fost trasporta ţ i peste mare. iriterzise . a purpurei si a perielor. el. s ă traverseze Hyrcania de-a Caspice si a Munţilor Caucaz. cu exceptia cazurilor in care datoria şi jur ă miniul dat i-ar fi retinut peste acest tEmp: aeord ă apoi dreptul ele cei ătenie celor care profesau medicina la Roma sau predau ariele Liberale. Voia s ă -i supun ă pe parţ i. incit isi avea spioni prin pie ţe i spioni eare confiscau produsele a c ă ror vInzare era interzis ă ş i le aclueeau la el. Trnpotriva crimelor stabifi pedepse mult mai severe dedt cele fiiate pin ă atunci: eei hoga ţ i puteau sâ ucidă l ă r ă să pedepsi ţ i si era a juns s ă se exileze l ă r ă să pi. atunci ctnd spunea: «Oceidentul nostru nu este deeT1 un bordei. nurnai jum ă tate din avere. Puse impozite p-e rn ă rfurile stră ine. Alung ă pe delapidatori din Senat. Dar Cezar nu intetegea ca Iucrurfle s ă C0fliiirWe ipt a şa. nurnai 1n Orient sc pcale lucra in stil mare). Cezar interzise printr o lege ca cet ăţ enii intre deu ă zeci patruzeci de ani s ă lipseasc ă din itaila tirnp de trei ani consecutiv.. care storsese aittea -milioarbe cUri Galia ş i din Spanial Declară nul ă că s ătorja dintre un fost pretor eare se c ă s.ard ă ceva din bunurile pe care le posedau. să se aruncetri snpună toate popoare]e vecine cu Germania st chiar Gerrnmila ins ăş i. de de necrezut.

putea fj pe bun ă dreptate numit ixpater patriae». mergIncl pe un drum contrar celui urmat de să l. lupt ă pentru a dep ăş i victor ăle trecute prin cele pe care le proiecta in viltor. Sylla şi Marius. sinuciderea Cato. Dealtfel. se sim ţea născut pentru fapte mari ş i 1oc ca nurneroasele sale iapte să -1 facă s ă . 1n sufIetul acesta hun şi blind se infiltrase o adinc ă triste ţe. consul pe zece anl. adunind toate legile romane intr-un singur cod. Marea Neagră care la apus atingea Oceanul Atlantic. Ele stirneau in el clorin ţa unel giorii Inc ă ş i mai reari. care. Ce-ar ajuns lurnea dac ă Cezar fi tr ă it cu zece ani mai mult ar avut timp să . impreun ă cu limba latină . pe care că uta să ş i-1 apropie dup ă moarte.şi dorească să se bucure titin ă de rezultatele muncil sa1e. Cezar nu avea s ă mai apuce ZiLla de 16 martie din acel an. «Cezar. am mai spus-o.şi realizeze toste planurile? Dar se intrase in anul al 44-lea •naintea eret noastre. din Cezar orn superior.» Îns ă ceea ce in ochii no ş tri face. 397 . ca s ă spunern a şa. Apoi. Marea Caspic ă .r. le impunea tuturor na ţiunilor. el in ţelese nu se pot in ă buş i partidele 1n singe că . Aceast ă pas i une nu era decIt un fel de gelozie pe el insu şl.e dou ă ori aceeptind triumful: mal intti pentru că triumfase in urma unui r ă zboi civil. micşorau iui gloria doblndit ă . pă reau doi du ş mani care il urrn ă reau cu indirjire. mai ales. la centrul s ă u toate popoarele-civihiate şi euprinzind in granitele sate toate natiunile barbare. la est OceanulAndian. Greşise d. stoicsmului legai şi strimt al lul Cato. Plutarh Inf ă tişeaz ă foarte bine aceast ă febr ă a lui Ceza. a şa eurn ar fi putut-o rnanifesta faiţă' de nn str ă in. este faptui c ă . Omul care substituia astfel de proiecte nehot ă rite a lui Pompei. la nord Marea Baltică . l ă stnd să republicani dup ă d ă inuia şcă ceea ce mai r ă m ă sese infringerea lui Pornpei. meritind astfel eu aciev ă rat titul de imperiu universal.. limbu ţid lui Cicero. Asasinarea lui Pompei ale c ărui statui porunci sâ fie retn ă l ţate. dictator pe viat ă . in sud rnarele deşeri. ele ii inspirau proiecte mai vaste. In al doilea rind o greşeal ă inc ă ş i mai mare — I ş i pusese tocotenentil s ă tr1umfe tn locul s ă u.fi cuprins astlel in incinta sa Mediterana. spune el. ar fi ucis republica. De cInd se intorsese din Spania.

care stnt aceste fapte st vorbe care pot jastifice moartea tui Cezar. deci. dorea serios aceast ă bucal ă de panglic ă nurnit ă benttla regala? Nu credern. Dar.astr ă . mifne. nurnele de imperator de p ă rinte_ al patriei. si de aceea n-a voit s ă dedt proteetor. CLIM era consulatut prelungit. el care toat ă viata a refuzat de rege. se apucase s ă scile istoria celor dosprezeee Cezeri. Dftl p ăcate. el mai adunase impotriva lui si alte nernulturniri. legge. la inceputu! anului 708 de la furLdarea RorroeL se r ă spindi zvonul c ă Cezar VGJEI 5 . LXXXVI Asadar.: 1 se represeaz ă fapte si vorbe care nu stn1 alteeva decIt un abuz de putere. să nu te gtridesti schimbi nici m ăcar sterna». sub pana acestui povestdor indiferent care este Suetoniu si care. func ţ ia de cenzor. care avea toate coroanele. frt plus. el merse - 398 . August siia aceasta. de aceea este curios s ă se dteasc ă aceste rinduri Sueteniu.La Bruyke a spus: vrei sâ sehimbi o repubbe ă „ se apredază mai pu lin lucrurile decit rnornentul. «Nernulturnit de a prkni onorufi excesive. oare. Alară doar de faptui c ă titiul 1-e tentat pe Cezar tocrnai pentru c ă era odios şi plin de pericole. amicîi lui au voit ca el s ă fie. Cezar voie s ă fie rege. Sint forme exterioare de Ifberfate la care poporul ţ ine adesea mai rnult decit la libertatea ins ăşi. nu Cezar a voit s ă fie rege. nernullumIt să perntWă ca statua ski fie printre skatuite regilor şi sâ ocupe un scaun in orchestră. Azi po ţi suspenda unui oras Ifbert ăţik. Crernweil o stia şi el. S ă vedem. dictatura perpetu ă . Cezar dorea Intr-ade ► ă r titiul de rege? El. t ă ră se mire de ceva sau f ă r ă s ă se mînie vreodat ă .ite rege. Oricum ar fi rost. dup ă ce-si pierduse 8ecretar al imp ă ratului Adrian pentru e ă isi locul permisese libert ăţ i pu ţ in respectuoase iinp ă ră tease Sabina. ins ă ele pot să -i justifjee mcartea». Ce a f ă cut chvinut lulius veti afla. Dup ă p ă rerea no. Cezar nu-I citise pe La Eiruy6-e.

se că ar fi trebuit s ă se rnai micsoreze aceste onoruri 1n loc s ă' se mă rease ă . ă drumul eu un aer nernd ţumit. ei spune că.earn ă Cezar. f ă eu pe supă ratul si spuse: . Intr-o att ă zi. prin fa ţă . avu preo ţii s ă i. dar epeca aceea era o zi in care din cele mai hune familii djn 399 .Pe mine nu m ă ehearn ă rege. Cezar r. ş i se observ ă c ă . Toate acestea meritau moartea? Este adev ă rat e ă mai f ă cuse ceva. Dar de ae nu s-a ridfcat fn fa ţa Senatului? Plutarh pretinde c ă spaniolul Balbus l-a oprit s ă se spunindu-i: că tu eş ti Cezar?» Dio Cassius riâ o alt ă explica ţie. ziva Lupercabiler.Tribunule. Îrr finer intr-o aft ă zi. care alt ă data' fusese o s ă rb ă toare a ciobanilor. iar senatorii se indreptau spre tocuin ţ a lui s ă -j aducă la cuno ş tin ţă decretul.are. Ti spusese el. pe mine m ă ch.sta se numea Pontius Aquila. d ă du nurnete s ă u unei luni a anului tulie. pe cind se Inapoia dki Alba.pina. vrei să -mi eeri republica inapoi? ş i cum trffiunul ace. de fiecare dat ă cfnd dă dea un ordin. Senatul ii acordase onoruri extraordinare. pe ce1 pe care 11 f ă cuseră zeu dea durea stornaeul si se temea ca. El. ise dedicaser ă ternple şi alt.şi continu. se juea eu clemnit ăţile pe Cal-C le risipea şi eu cele pe caşe primea». et ţiva arnici mai gr ă bi ţ i veniră Inaintea lui si-1 d ă. Cezar luase obiceiul s ă spun ă eu . la dep ă sirea limitelor grandoarei ornenesE: 1 se puse un scaun de aurin Senat ş i in tribunalui s ă u.clur ă titluI de rege. sus ţine c ă -i era tearn ă de un atae de epileysie. s ă dovadii ilagrantâ de o comportare orneneasc ă . care ni pare cea mai bun ă . statuta lui fu dus ă 1n ci rc cu acelasi fast ea statuile zeilor.Ins ă eunoseind tulburarea pe care un astfei de titlu o provoca in rindui poporului. Lin tribun refuzase s ă se ridlce cTnd Gezarii trecu. el ie acordâ audient ă ea unor simph particulari şi le rspunse. ridicindu-se.Dacă Ingă duie Pontjus Aquila Tritr-o zi.

Cezar asista 13 aceast ă să rhă toare stind pe un scaun de aur. Cezar lu informat de cuvintele spuse de popor.1 in subţ iri din piele cu care ii loveau pe cei — 1n zitia Lupercalillor. care. Dar doi tribuni ai poporului.Roma şi cea mai mare parte din magistrall alergau goi prin ora ş . Scaunul acesta de aur revine adeseori: pentru c ă scaunele de aur erau rezevate pentru ceremorlite religioase. Cezar asista la s ă rb ă toare. Brutus? repet ă el. Poporul urrn ă rea pe magistra ţi. 1n calitatea sa de consul.. se ridică in bra ţele arnicilor si-I oferi o coroanil pe care era tmpletit ă o ramur ă de laur. Ei incoronar ă statuile. Du coroana aceasta la Capitoliu n spuse Cezar ridicindu-se. aplaudindu-i si nurnindu-i Brutus. fi arestar ă băgar ă la inchjsoa re. smulser ă' lor aceste cununi şi. c ă ci alifel risc ă via ţa. De data aceasta. stind pe un scaun de aur. dar şi a dou ă oară Cezar fă cu un get refuz. participa la cursa sacr ă . 40. 1n arnintirea bă trinului Brutus care pusese cap ă t autorit ăţii monarbice şi trecuse asupra poporului puterea regilor. sus ţ inut de aceia şi oameni. dad Cezar porne ş te r ă zboi impotriva par ţ ilor. Flavius Marcellus. Cii privesie Roma. Ei descoperiser ă in că r ţ ile sibiline că numai un rege poale 'Lnvingă pe parV. Desigur c ă vor s ă zic ă brute. aliceva! Pe cei doi tribuni ii destitui. Dar Cezar respinse ofranda. Dar aceasta nu-i descuraj ă pe lui Cezar. Ci ţiva carneni adu şi in acesl scop b ă tur ă din palrne. purtinc. Citeva zile mai tiraiu. insă Antonius. care nu-I putuser ă Incorona pe e1 personal. clnd Anionius. de I.a dicintur ă pe vial( ă la regalitate nu e decit pas. partizani lui Cezar. abia dac ă' iî va observa diferen ţ a. A şadar. Dealifel.Q . trebuie să fie rege. A şa c ă . ap1auzele izbucnir ă şi mai nurneroa se. ii oferi a doua oar ă cununa. asa cum s-a intimplat cu Crassus. şi atunci aplaud ă toată lurnea. intiln1nd pe cei enre Î1 salutnser ă pe Cezar ca rege la inapoierea lui de la Alba.

intr-o zi. ii luase leii pe eare intretinea_ S ă ueizi sau s ă iel ieli era pentru ei o injurie grozav ă ! Singu. Casshis inv ăţa la aceeaşi şeoa ă eu Faustus. veninosul Cassius. fiul lui Sylla. Cezar. mare Shakespeare. care•1 auzise. se ridie ă de la loeul tui. pe aristocraţie. f ă ră Insisten ţele fui Casstus. tree'ind prin Megara. de ce a fost ueis? Cred că arn s ă v ă pot spune. de o sut ă de uri nu? Atunci. ş i pentru că l in timpul r ăzboiului civil. Dar Pornpei interveni„ ehern ă eopifl la el interog ă .. era sup ă rat pe Cezar că acordase lui Brutus o pretură mai onorabil ă decIt a lui. eit de bine ai inteles tu ioate rnal bine deeţt profesorii de istor i e roman ă l — Ciiiii ln marele poet englez seena dintre Casslus ş i Brutus. au fost tin ă rul Lueius Cezar şi doi pompeienl care i şi ueiseser ă liberta. Cind era copil.Nu 'imbrae ă totul forma regatdor din Orient? Cezar ou esie zeu. cu capur b ă gat printre perdele. a şteptind umil ordinete sUpinului? Credeti pe popor il re ► olt ă aşa ceva? Nru. Dealtfel. er care ierta pe toat ă lumea. Faustus ineepu să •si laude tată l 1n faţ a coiegqor s ă i să aplaude puterea absolută de care se bucurw Cassius. un iapt caraderizeaz ă pe Cassius. Cassius. Dae ă Brutus ar voit s ă aştepte moariea Cezar. selavii ş i in Frain ţ a. se plrnse p ă rintiler lui. orice marebiz voia s ă aibă paji. pe Antonius? C8fQ rnerge ar ă turi de leetica irnperial ă . dar Brutus ura doar tirania. se apropie de el ş i-i d ă du o palm ă . fiecare patrician voia s ă aibă lei. Credeţi c ă Cezar a fost uels pentru toate aceste rapte urite? Nu. 40i . ş i totusi un poet m ă nine ă mal pulin!» Cassfus se duse 1a Brutus. Poatee ă el ar fi aeordat ilbertate Romei. ea regii din Asia? N-are preotul s ă u. aCCşta.rii oarneni pe care Cezar lertă niciodat ă'. Avea nevoie de un otn cumsecarle e ă ruia să •i propun ă teribila actiune la eare reflecta. pe cirtd Cassius ii ura pe tiran. Brutus ar fi fost suceesorul firesc. care voir ă sâY1 dea in judeeat ă pe Cassius. după p ă rerea noastr ă . la Rorna. 0. «Vail spune Juvenal.

clacă Brutus consimte ne Fie şef. repet ă şi in Fata lui Pompei cuvIntele care ti-au atras o patm ă . Brutus avea un regret:nu-I putea urt pe Cezar. . vizitase arnicii unul eite unul.N-ai uitat t ă blitele eare au Îost Osite Ia picioarele 402 . 1. care ucisese tat ă l in rnod bratal. ş i arn să ti-o aplic şi pe a doua. dar un spirit ingust. dac ă indrăzne şti. că tu e şti ceea cu rneartea ta? valorezi? Brutus.Oh! spuse el. EI fă cea parte din scoala stoicilor si era un mare admirator al lui Cato. fiec ă ruia ii expusese p1anul conjuratie contra lui Cezar fiecare dintre ei ră spunsese: .Ia Pompei_ curn s-au petrecut laptele.Cassius are dreptate. dar 1-arn v ă zut totuş i c ă se dusese la Pompei. solicilaseră arnIndoi aceea şi functie. Brutus. amicii Cezar vor propune să i se acorde regalitatea.i te cheam ă ? reluă Cassius. . Cezar 4i incredin ţase cea mai important ă province a imperiului„ Cialia cisalpina. Reintors la Roma. nu m ă duc. spuse Faustus. — dac ă este atacat ă libertatea? — Jur s ă mor inainte de a o vedea expirind.Atunei duc pentru c ă trebuie.a un suftet mare.1 intreb ă Cassius după ce schimbară Intre ei primele cuvinte. Cassius revenea. spusese Cezar.. ziva aceea. barbar. nun-se totu ş i pe Brutug. şi luptase sub cornanda lui. . . — Brutus. spuse Brutus. Cei doi b ă rba(i erau certati. ura pe Pornpei. . am vă zut. dar nu reuş ise. Cassius incercase s ă fac ă totul f ă ră Brutus. spuse Cassius. pentru c ă . care este rornanul care sa.Dar daca' tatu ş. Cum spunearn.Nu.Vin şi eu.' lie de acord dai searna.s dă du din cap. şi cum liecare işi sustinea drepturde. . Brutu. Cassius se indep ă rlase. la Pharsalus. Cassius se duse la Brutus. Cassius riidică din umeri. nu te duci la Senat de calendele lui Martie? Arn auzit c ă . S ă l ăşlulau in eI o cludată nevoie de eforturi dureroase şi de sacrificii zrude. Brutus er. in Grecia.incruntă spr'incenele. Brutus 1i intinse mlna. cu iata c ă ruia se că s ă torise.

Ligarlus. in plus. şez ă la picioarele patuiuj i şi Atund. supranumit maimula hil Coto. dar 403 . Ligarius ii propuse lui Brutus asocieze pe filozoful epieurian Statilius şi pe acel Favonfus. e. Brutus se a arnindoi fixarâ bazele conspiratiei. Ceea ce se a ş teaptă de la ceilaiti pretori.Ahl spuse eI. — ga da. rriare cauza cIernentei iuf Cezar ei devenise cel dusruan al acestuia. lupte de Dar ceea ce se asteapi ă de la tine este plata datoriei ereditare aceast ă datorie este eliberarea patriel.Bine. 1n lipsa lui Cicero. Toat ă lumea e gata s ă sufere pentru tIne dacă ai vrea să te ar ăţ i aş a curn se a şteapt ă de la tine să fii. loat ă nobilirnea din Roma. Cassius Brutus se fiecare eu prietenii lui. c ă ci Cicero era b ă irin si ad ă uga lap.statuii lvi Brutus cel B ă Wn? continu ă Cassius.dar pciate câ tocrriai . arn zi. ei. Acesta se duse s ă -I vad ă gă sI bolnav in pai.ste tot patriciatul. Vă de Quintus Ligarius. Brutus!» si un altul care scria: «Nu. Brutus 11 phni. clnd vorbearn f ăcui ca din Intimplare o aluzie vagă la aceasta.şi eu am g ăsit pe meu un bilet con ţ inind aceste cuvinte: «Dortni. . colegii l ă i. erau două .Nu. i•ntreb ă Cassius. arn să m ă gindesc. nu fi ingrijorat sţril s ă n ă tos. u ţ irra lui Indr ă zneal ă natural ă circurnspecţia oarnenilor b ă trini. spuse Brutus. spuse el. este distribuire de banf. Se c ă zu de acord să nu se spună niruic lui Cicero.sie pe Cassius.ai briholn ă vitf Dar Ligarius se ridic ă . care urrnase partidla lui Pompel şi pentru ca re Cicero pledase in fa ţa lui Cezar. Ligarius era foarte ata şat de Bruius. se spriiini in cot: . Brutusl». spectacole. şi cealali ă : ‹De ce ai niurit! . crezi c ă biletele astea le scriu njste ţes ători sau mIci circiumari? N1A. Dup ă ce se desp ă rţ iră . dac ă pl ă nuie şti ceva deinn de tine. infierbiniat de conversa ţ ia pe care o avusese el.Brutus. 1n ce rnoment te. . Ligarius fusese iertat de detator. aş a? — Una spunew_ «De-ar fi vfLit zeii s ă rnai trieşfi. nu eşti Brutus eu ade ► ă ratl» — Ei bine. Dar Brutus scutur ă din cap: . spuse el strfingindul rnina.

care vedea cele mai ilustre person.Eu. t ăcu. .Atunci tnsearnn ă că Labeon n-ar refuza s ă fie al ături de noi? . . . continu ă Ligarius.Labeon a tost de p ărerea mea . Labeon. intr ă Brutus Albinus.ţ i confirrne ră spunsurjle lor. prin actiuntle lui. prin cornportarea. Brutus. eşti şefni conjura ţ iet de care nat. acas ă la ei era cu totui alteeva. eu. in pubitc. ca un orn ţn ţelept şl prudent nu se expune la o primejdie cle dragu$ unor oarneni râ. ..Favonius mi-a r ă spuns un ră zboi civil era. care isi intreţine gladiatori pentru spectacole. so ţ ja lui. r ăt ăcea prin vestibut şi prin gr ă din ă .Da.şi i-a combă tut pe arnindoi. se sHea s ă r ă rnină .Mai bine spune că este locotenentul lui Cezar. . Porcia. — Care dintre voi doi tl va vedea? intreb ă Ligarius. apoi le ş i f ă r ă 5 ă spun ă un cuvint. Atunci. adesea tl 404 . spuse Brutus. mult mai runest decit cea mai just ă clintre monarbil.ş i Labeon ce-a spus? intreb ă Ligarjus. 1n afar ă de ef. am s ă -1 rnai Intilnesc pe Brutus Albinus.Aşa cred.alit ăţ i din Roma al ă turtridu-se soartet sale — s ă nu uită m un mornent că conspiraţia lui Brutus era aristocratic ă tn fritregirne — Brutus. se trezea ş i. care stnt s ă nttos. Chiar acel rnornent. Venea s ă se intereseze de s ă nă tatea fui Ligarius se vorbi de conjura ţ ie. care dormea al ă luri de el.. se Ingrijora.'t a unor neburij. sint cu voi din toal ă inirna. Cei dot prieteni crezur ă că fă cuser ă o impruden ţă.at yorbalt ieri sear ă la Ligarius? intreb ă el. . care era de fa ţă . gă sindu-se singur ă . Conjura ţ ia Hete repede mari progrese. insornnia gonea din pat sj atunci. poate s ă . e orn activ ş i curajos.Atunc. dar a doua zi Albinus se cu Brutus. . perfect st ă pin pesine ş i s ă nu lase să se ghjeească despre acest cornpiot prin vorbde. raspunse Brutus. Albinus se gindi. jar Statillus. idup ă p ă rerea lui. ins ă e prîeten cu Cezar . Dar. ca o umbr ă . care d ădea seama marele pericol la care se expunea si in care I şi antrena complicii.Da. in Imprejurarea aceasta ne va fi ioarte util.

incit. iot ce vă cer este s ă -rni aeordati succes deplin 1n hicercarea rnea. pentru ca posteritatea s ă m ă corisidere demn de a fi fost solui Porciei_ ş i ilupă ce ii d ă du toate ingrijirile pe care le necesitau el se hisenin ă atit de rnult. . zei! spuse Brutus ridieindu-si bratele spre cer.Oh. La cincisprezece ani lusese e ă să torli ă cu Bibulus. a l ă sat o carte intitulat ă Memorille tui Bra. Tris ă ea. Porcia. insă . ră spunse Porcia. R ă rnas ă insă de tin ă r ă vă duv ă. ci ca s ă impart cu ei si ră ul. iî ar ă tă rana. Luă un cu ţit de t ă iat unghfile. daeă tu m ă crez1 incapahil ă s ă ţifl secret? şfiu că femeia este socotit ă o fiin ţă slab ă . lapte miraculoase 405 . ă de dureri•puternice.1 timpul tull)ur ă rilor ini ţiate de Cezar si care il nurnise ca comandat al flotei lui Pompei.os toate acestea f ă ră s ă •ti fac dovada. Se stie e ă Porcia era filca lui Cato. si si-I infipse in pulp ă . ador'indu-si solui. De cind ne-am c ăsă torit nu mf-al dat nici Uf2 prilej ca să m ă pling. dar eu. Ea nu voi s ă -I intrehe nimic pe Brutus despre secretul s ă u. inainte a fi f ăcut proba curajuiui ins‘ si. de mai multe ori afundlndu-se pe sub eopacii din gr ă din ă . dar care exista pe vrernen Plutarh_ Or. Poreia se e ă să torise cu Brutus. — Sint flica lui Cato si soţia luî Brutus. Brutus.tas. porunei tuturor s ă o I ase singur ă cu solul să u şi. o bun ă edueatie si relatiile oarnenli. dac ă ti-aş Ci sp. dragă Brutus. pe Brutusi era o fernele filo•eaf ă . Arn intrat in casa meu nu ca s ă -i tin companie in pal si la mas ă . Porcia nu numai că pierdu rnult singe. carte pierdut ă ast ăzi. Am f ăcut ce vezi. Rana desehizindul o ven ă . insolite de o fehră violent ă . care la rtnclul s ă u o adora pe Porcia si nu cunostea cauza acestel era foarteingrkjorat. ce dovad ă ti-arn dat de recuno ş tin ţ a tandretea mea ce dovad ă ti-a ş putea da. eu toate avertismentele date de zei prin preziceri. ai fi putut s ă teIndoiesti.auzea mergind pe coridoare.ngrijorat deeit Inainte. Mai indoleste-te acurn! . Ilica lui Cato. cumsecade pot in ă lta si intki sufletul Or. un fel de ă asupra briceag eu lama dreapt ă . suriză toare. de care am vorbit.Ce esie asta? strig ă Brutus Tnc ă si mai . eu un eopil.— Plui acesta. dar fu cuprins. pe care 11-am v ă zut judrid un rol Tn Forum '1. ca concubin ă . cind fură singuri. sau curn se spune o femeie tare.

Lumea credea c ă o s ă i se ard ă mirza. acesta nu pciate fi considerat fabulos. Intr-un sacrificiu oferit de Cezar. ei găsiră o MaSă die ararn ă eu a inscripţie in ifrnbe gread. Avertismentui acesta nu-i fu ascuns lui Cezar si.. spune Suetoniu. dfii eind in inttineau sculpturi antice. eurn toemai i se spunea s ă se ferease ă de Brutus. amicul intim al lui Cezar». fondatorui orasului Capua.si prin sernnele vietimelor. pentru c ă povesteşte Cornerius Balbus. pentru c ă toţi istarieil le povestese. Or. După deetara ţia filozofului Strado. atunci efrd se va descoperi eenu ş a lui Capys.re se spunea e ă fusese inmorrnin- tat Capys. un deseendent din rulia avea 5 . eredeţi c ă Brutus ar ft atit de gr ă bit incit n. pentru e ă nici un animal nn poate tr ăl fă ră inirn ă _ Cu ocazia mn. Care erau aceste prevestiri şi ce încredere li se putea acorda? Trebu ie erezute. Din mina servitorului unui soldat ţisnise o flacgr foarie puternic ă . eind se stinse liae ă ra. dar. şi pe care li l ă saa să pase ă tn libertate. de idele lui martie era amenir4at de 406 . nimeni nu crezu tn realitatea cornplotutui. Dar asta nu e totul.fie ueis tie oarneni apropiaţii lui şi• Nra Fi r ă zbunat de nenorckeirile care se vor abate a ş upra italiei.tn sacrificiu. iar dup ă istorici Virgiliu le-a consaerat prin nemuritoarele sale versuri. rnina nu suferise nimic. intr-un 1QC in ca. Coloni ştif aeoio. eă toţ i caii pe care ti consaerase. tri eare se spunea e ă . scorrnoniră prin vechi morminte cu atît mai rnult euriozitate cu. clup ă trecerea Rubieonului. refuzau m ă ntnee plingeau foarte mult. el ar 1. S ă -1 ră sfoim pe Suetoniu si pe Plutarh.0 mai a ş tepte sHrsitul acestui trup nevoink? se anun ţă fin plus. augurul Spurins il avertiz ă pe Ce%/ un mare peried. si aproape acelaşi timp. voind să -si construlase ă locuin ţe. eit. s-au v ă zut sus in aer oarneni de foc pornind unii contra altora. Ne arnintim ei Cezar restabilise Capua si repopulase Carnpania.i spus: Eh. nu se g ă si inirna vietimei şi aceasia era prevestirea cea rnai infrieo şătoare cares-ar fi putut inifini.

După eină .1n ajunul acestor cle. apol. dup ă ce acesta infrumuselase eartierul. visam c ă erai str ă puns de iovituri şi eu te lineam in bra(e. timp ce sernria„ convivii au propus s ă se r ă spund ă la intrebarea: «Care este cea ma1 bunh' moarte?» — Cea 1a. putin. se. şi 1-au făcut bucăll In seara zilei ctrid se peirecuse aceast ă prevestire. care dormea adinc i gemlnd pronun ţind euvinte neartieulate El o trezi şi o tntreb ă de ce gernea a ş a. cu un purrinal ascurs sub tog ă . La ora stabilit ă . Ceila.l ţ i conjuraţ i erau aduna ţi acas ă la Cassius. potrivit obieetului.Oh ţ dragu1 rneu sot. spuse Czar sernrrincl. Senatul fusese corivocat sub uoul porticele care 1:nconjurau teatful.cu o ereang ă de laur in cioc. . ztua pe care remanii numeau idele lui rnartie. mai multe specil de p ă să ri au tă b ă rtt pe un au şel care se asezase deasupra s ă lit Senatului. spuse: — Bine! Lui Cezar n-o s ă se Intî. a ş a curn porunctse. Deadat ă. se a!la statuia pe care Rorna 1-o ridicase lui Pompei. f. Un moment. Et se sfă tuiatt dac ă n-ar Fi trebuti s ă se descotoroseasc ă şi de . ie şi din casă .mple decit ceea ce-i este dat s ă i se Era ziva ide 15 martie. după ce adorrnise. şi se tndrept ă spre Senat. a şile şi ferestrele se deschiseră cu de la sine putere. unde se a şezar ă seaune pentru c1 ţeurnstan ţă. Brutus. Cezar r ă mase pe gInduri. o auzi p c Calpurnia. 1 se aduceau serisorile la semnat. . consfruind teatrul st porticele acestuia. spuse ea. ridiCtndu. A doua zi diminea ţă i se anunţă lui Cezar eă . Locul Initinire p ă rea ales de R ăzbunare ş l de Fatalitate in acela şi tirnp.n afar ă de Porcia. unde. Sub acest portie. Tn timpul noplii fuseser ă ucise tempiele din Roma o sut ă de victirne„ sf nici una nu d ă duse un augur favorabli. • 407 . Trezit de zgomot de lurnina iunti eare se r ă spindea in camcr ă . Cezar cina la Lepidus. Ca niciodat ă .. se Intoarse la palatul s ă u şi se culc ă al ă turi de Calpurnia. eare te aste0 mai pu ţ în. f ă r ă să imp ă rt ăşeasdi nimă nui pIanul să u.

ca a ş tepte pe Cezar. pentru c ă unij se terneatt de puterea extraordk!ar ă a lui Antontus. Trebonbas c ă l ă twise mereu impreun ă cu Antonjus ş i. Totu şt. se c ă zu de acord sâ se ata şeze pe personna I u i dot sau trei conjura ţ i. Pe de all'a'. dar Antonius. adunarea aceasta avea drept scop s ă -1 triso ţeasc ă pe fjul Jui Cassius. spunind c ă considera inutil ă şf c ă G Incercare atit de indr ă znea ţă „ care urrn ă rea n-ten ţinerea drept ăţ ii şi a legibpr. p ăstrase o t ă cere deplin ă . rnergind odat ă 1n "intImpinarea lui Cezar„ la intoarcerea acestuta Effipt. atit de bine rnotivate de parc ă nirnic extraordinar nu-i amenin ţ a. conjura ţ ii ti insotjr ă pe tfn ă r pină Fn Forurn. el. 1n apel }ui Cezar. dar el refuz ă acorclul s ă u pentru aceast ă nou ă crirn ă . odată momentui venit. ii f ă cuse o u şoar ă aluzie 1a un plan asern ă n ă tor cu cel care urma s ă se pun ă acum in aplicare. â se ceru p ă rerea. este adev ă rat c ă nu-i spusese ntruic IUi Cezar. Ei ascullau expunerile cu privire 1a difere•clul pe care il aveau de judecat şi d ă deau hot ă rlri atir de exacte. Trebonius. 1n tfrnpul acela. ca şi c-ind ar fi avut spiritul complet Unul din acuza ţ i. condamnat de Brutus la arnenci ă .ntonius odat ă' cu Cezar. Din cauza acestei dest ă 1nuiri a lui. trebuia lipsit de orice act de injustj ţ ie. dar de acolo se strecurar ă sub porticul lui Pornpej. Tnsă . ar fi putut adrntra jrnpasibilitatea conjura ţ tlor 1a apropferea Mulfl erau pretori aceast5 calitate. dar Trebonius se opuse. de ş i pă rea in ţelesese perfect. pleear ă din casa Cassius. nu mai era vorba doar de a-1 la'sa deoparle Antonius. adev ă r. se adres ă .parte. Antonius tusese l ă sat deoparte.. 151 plItnb ă privirea peste asisten0. spuriin& 403 . spunind c ă . imp ă r ţ eau dreptatea. pentru ca acestia s ă -1 reţ in ă in afara Senatului 1n timp ce asasirlatu1 se s ă vIrşea interk► _ Du01 se rezolv ă acest punct. care urrna s ă irnbrace toga viril ă . Dac ă cineva ar fi avut cunestin ţă de comp1ot. Aparent. Intre timp sosjse ş j Brutus. Atunc1 Brutus cu calmul s ă u neobi şrant. La 5nceput fusese orba s ă -1 bage ş i pe Anionius rn corn plot: cei rnaf mul ţ i erau de pă rere c ă trehuia pr ţrnit şi el. considerau c ă ar li fost rnai prudent s ă -1 loveascâ ş t pe el odal ă cu Cezar.A.

skua ţia era gravk şj ea se agrava ş i iecare moment care se seurgea. dup ă cuni arn v ă zut„ zvonul acesta ajunsese pin ă in Forurn ş i pin ă la Brutus. nu putea st3 ieşea. e2 CZIJ ies ► se cas ăi deşi era in nesirn ţire.Cezar m-a impledleat ni. Dup ă aceste euvinte. La strig ătele Lor. porurrei Se dezmintă vestea c ă ar fi Dar. rflult Tutu ş i. Sntr-o clipă se ră spIndi tn rot orasul vestea tnurse. cum ea era leapă n ă si rece. revenindu-si daiorit ă ingrijirilor pe care i le d ă cleau ferneile din eas ă .i este seeret ă .a. clup ă ee-( salutase pe Cassius si pe Brutus. c ă ci etiestiunea nu rna. Cezar fusese prevend de vrerne ce ora unsprezeee dirrfinea ţ e. ii p ă r ăsi. le spusese în soapt ă . trirnilea în Forum rnesager dup ă rnesager. Îoarte Ingrijorat ă de sfirstrui even[mentului. gffieltorui. cind se spuse desigur. Mfta. 7'n rnernentul ace[a selav lui Brutus veni in fug ă moarte_ anunte sotla Lui era pe tn adev ă r. Ins ă sf ă tufesc s ă -f grăbi ţ i executarea. ea afle ve şli. oprea trec ă tor[i ca să -i intrebe dac ă ştiau ce f ă cea Brutus. V ă zind-o in starea aceast. rerneile sale incepur ă s ă se vaiete ş i să eear ă ajutor. ş i. Brutus nici m ă car nu avea ocazie s ă -si pună practic ă dup ă ca un necaz personal nu trebuie ţinut in searn ă fa. eulrnea ingrijor ă rii. aceia care î ls[ ătuise să se tearn ă de idele lui martie? Apoi. f ă ră ca Cezar s ă fi fost de fa ţă . ă de interesul publie. intreba vecinii„ ca afie dac ă auzjser ă eeva nou. 409 . venir ă vecinii ş i. Porcia.: — Rog zea să acorde succes planulu la eare v ă gindi ţi. cu tearna ca complotul s ă nu [ie descoperit. Se schimb ă la fat ă si-si pierdu cunostinta. tn sfir şit. rnai afeetos deett de Qbicel. [apt care m ă rea nelini ştea: unul din senatorl. Papitfus Loenas. De ce nu venea Cezar? Chie tl reţ inea? Il opreau prevestirile? Asculia de cuvtntul lui SpurMa.ciudat ă s5 judee in conforrnitate cu legea. insă.

lu ă de rnin ă ŞI-1 atrase spre us ă. aceea. Cezar. v[no tn Senal ş i anunl ă personal c ă arnil şedInta pentru o alt ă zI. Cezar. că nu exist ă tirania Ce3 mai deplin ă? Ins ă .E[ r'arnase deci in Senat. nep a'ster. dae ă vrei s ă socote şti neap ă rat c ă ziLta aceasta este nefast ă . ii spuse el. ei bine. Ş I. Asa c ă dacă acum ar venI cineva s ă le spun ă senatoriter.iieze por ţi acest titIu etnd vei str ă bate celeialte regiuni ş i ceIelatte m ă ri. Dar abia ajunse ln strad ă c ă un scIav incere ă se apropie de eI. ei sInt dispusi s ă te ţzleetare rege peste teate proNdneifie situate afara Italiel ş I s ă te autor . Tr'ă darea acestuia era cu alit rnai grav ă cu eît. a ş teptindul pe . arninte şte-(i uri lucrul senaterti s-au adunat. convoca ţş de tine. Cezar Mcu Caipurriieâ un uffirn semn plec â. terntridu-se e ă daeă Cezar ou partieipa la şedintă 1n ziva aceea comptotur ar fi putat fi dernaseat. Tocrnal atunci sosi Antonius_ EI venea s ă anunte din partea lui Cezar câ' acesta rt u rnai ieşea ş i ruga SenatuI s ă amine şedInta pentru o alt ă zi. care. conjura ţii. te a ş teapt ă acum pe scaunele tor„ s ă plece ast ăzi şi să se Intruneasc ă Intr-o alt ă ai — tnir-0 zi e ţ nd Calpurnia ar ii visat rnai frumes — ce erezt ea> ar spurre eei eare te invidia4 si eine i-ar crede pe amicIi t ă i cind vur spune e ă nu există o supunere oarb ă . ti instituise ai doilea mo ştenitor al s ă u. dup ă Marcus Brutus„ el era ornuI pe care Cezar Îl itibea eeI mai rnult: de aceea. ca de ol-AceL de 410 . Cezar era Ineonjurat. tnett. că reia ii cl ă duser ă o oarecare consistent ă retat ă rile ghidtorlIor. eu aeeste euvjnte. se bot ă rtra ca unul din ei să -I caute pe Cezar acasă şi să fac ă tot posibilul ca s ă -I aduc ă . LXXXVII La vestea accasta. EI II gă si pe Cezar atit de zdrancinat de teama sotiei sale. Dar cine sâ mearg ă ? Alegerea e ă zu pe Deernus Brutus. a şa cum arn spus„ se bor ă rTse să nu jasă dfn cas ă zina. supranurnIt Aibinus.

care te #ntereseaz ă personal. Cassius şi Inc ă vreo etţ iva puser ă mâinile pe pumnalele ascunse sub haine. richc ă tableta 1n sus şi strigă : — Cezarl Cezarf Apoi. sinucigindu-se. scrisest pe o tabiel ă pincipalele arranunte şi se să Înrfflneze. v ă zind c ă pe rn ă sur ă ce primea cererile. Lin pretor pe nume Ariernidor din Cnid. singur şi repede: ea con ţ ine lucruri importante.gi la Calpurnia.o multime de care 1i solkitau favoruri: selavul fu tridep ă rtat f ă ră s ă fi putut alunge pină la Cezar. s ă nu a ş tepte pîn ă să fie ci mai bine să prevină aceast ă trijosre. tofi se retraser ă . după gesturile f ă cute de Loenas.rg pentru ca cei care tl formau sâ nu poat ă auzi euvintele schirnbate intre senator ş i dictator. dar abia coborise c ă se intilni cu Papilius Loenas.nas se g ă str ă in mijiocul unni CCFC destul de la. la dtiva pasi. dar nu reu ş i atit era de tnghesuit de rni4rnea eare se stringea în jurul lni ca sâ i vorbeasc ă . care se strecurase pină 1n primele rinduri ale cercului. Dar. CL1 o jurn ă tate de or ă rnai inainte. cind Brutus. Aş a că intră in Senat incă rnIn ă tableta pe care tot apucase s-o citeasc ă. ii spuse e!. Cezar lu ă tableta. recunoscu. Dar asta flu a fost totul.ş i arunee ochji pe ea. care preda Ilmba greac ă la Rorna care ti vedea adesea pe prindpalii conjurai. conjuraiii Incepur ă să se tearn ă ş eu atit snai mult cu ctt şfian că Loenas avea cuno ştin ţă de comp ţ ot ş i avură impresia c ă era u denuntaP de colegul lor. nâ intre Cezar ş i acesta era vorba mai curind de o rug ă rninte foarte ► e dectl de 411 . Cu toate acestea. ad ă ugă : — Cezar. acelasi care. iar Cezar ş i Loe.« Papiiius Loenas i1 acapar ă « Asa cum se Inttmpl ă ctnd un om important p ă rea că ► rea să -1 spun ă ceva lui Cezar. urase lut Brutus Cassius succes deplin. — Ţine-rn ă aiei pin ă la tnapoierea Cezar. Cezar le irecea ofilerilor careit tncon jurau. in apropiere de Senat. am s ă -i comunic lucruri de cea mai mare irnportan( ă . Cezar cabort din lictică . Ineurajindu-se ochi. f ă cu un serrin din cap ş i incereă — este adev ă rat —s ă . A5a c ă se priviră intre ei. citeste asta. curn Loenas p ă rea că -i vorbe ş te [oarte arfimat şi Cezar asculta cu mare atent1e. Ătunei fu. cind Cezar ii f ă cu serrin să se apropie.

Arn bot ă rIt odat ă e ă nu va mai intra in Roma. Cezar refuz ă cererea_ Era o ocazie de se aprapia şi rnai mult. Trebenius il lu ă pe Antonius ş1-1 seoase din sal ă . ş tilnd e ă in jurul lor erau numeru ş i senatori care rtu f ă ceau parte din comptot.Asta e vioIen ţă 1 strigă Cezar. Se Indrept ă spre scaunul care ii era rezervat. c ă Tullius apucă cu amIndou ă miinile toga lui Cezar ş i. Aproape In acela şi moment Loenas 11 s ă rută mIna Cezar ş i se desp ă rti de el. Casca. nellni ş tit. pentru c ă Cezar. Ins ă . Era seennalLil de atac. Piecare intelese c ă nu fusese vorba deett ehesfluni persanale. . ciudat. acest moment. ca lini ş teasc ă . Tanius Cimber t rebuia s ă vin ă să -i solicite lui Cezar rechemarea fratelui s ă u. ş i incepu să'-i vorbeasc ă despre lueruri care ş tia c ă ii intereseaz ă . deş i lă cea parte din secta lui Epicur. f ă cuse o mi şcare ca s ă se ridice. Atunci se apropie Tullius Cimber.A. cu o mi şcare brusc ă . Totu. Dar el Je respinse insistentele. ins ă surIse Iui Cassius. to0 Intindeau mlinile spre Cezar. Apoi. ar fi dorit 5. Irnedia. Cu toate acestea. . Si se a şez ă . Cascal strig ă ei. pentru a-1 lipsi pe Cezar #1€ a juturul s ău in cazul eInd s-ar fi angajat vreo lupt ă .şi. adică nu credea in alt ă viat ă . spuse conjuratilor nici un euvIni. ii dezve]i um ă rul. In timpul acesta.ş i linea5d rug ă rnintite 1or cu rug ă rnintea sokitantului. ce mai st ă ruili pentru ornul acela? spuse el. Incereind să îndep ă rteze multimea care il sufoca. Cezar sienti flerul. de pare ă ar fi invocat-o pentru reu ş ita Incere ă rii.11! rffizerabile. inieresati de saarta celui exilat. toti conjuratii se apropiar ă de Cezar ca ş i cind. pumnalul alunec ă pe um ă r şi-i provoc ă doar o rană' pu ţIn adInc ă . Dar abia se a şez ă. ce fad? 412 .t. 'potrivit celor dinainte stabilite.o acuzare. care tusese El t ş i Incepu discursul. Cezar urc ă trepteIe porticului şi se gă si in incinta unde se linea adunarea in ziva aceea. scoase purnnaM lvvi cel dintii. se uita tint ă la statuia Lui PorripeI. ş i asta se stabilise de mai Inanîte. Cass1us. a flat ln spatele lui Cezar.

se zb ă tea intre toate aceste rnIni inarrnate care.ş ise. vola aib ă pârtea ei la asasinat ş i să guste. Dar senatorii. nici s ă fugă . pă rea c ă Pompei asistase la pedepsIrea du ş mariulul că zut acum la picioarele lul şi zb ă tIndu-se inc ă sub muItirnea r ă nilor. al că ri. infrIco şMi. tni filii tu. deoadat ă . d[n singele sAu. i ş i acoperl capul cu toga l ă să corpul pradă să billor si pumnalelor. Atunci h>du drumull pumnalului luE Casca. in grece şte: — Ajutor. f ă r ă să incerce s ă se.0 parte din complot se retraser ă . Frate! Ai3nd se produse o puternic ă miscare cei care nu l' ăcea. Cezar r ă mă sese in picZoare. incit ajunse şer ă să se r ă neasc ă intre insu5i Brutus se alese cu rnina spintecat ă . fă ră alt repro ş decit cuvintele: Tu quoque. il Inconjur ă pe Cezar asa fel incit in orice parte se intoarse nu v ă zu ş l fIli sim ţ i decit oţelui. altii: «Cezar a fost ucis!».Ş E apucind eu rninâ pumnalul ţ i1 lovi pe Casca cu stiletuI de cace se Folosea ca s ă serie pe t ăbbte. ii d ă duse o ImAtur ă de pumnal in vintre. Casca. ca s ă spunem aşa. Semânin ci nerinI şte sl groaz ă În rindul poporului. [jul rrleu!). nici să spună vretin cuvint. fie c ă asasinil iI impinseser ă intr-acolo. Insă el. trernufind din tot corpul. sau dup ă ce Cezar se pr ă bu ş ise Atunci se produsc 'in strad ă o tulburare aproape tot atit de mare pe cIt fusese 1n Senat cu un moment mai devrerrie. Acest rnoment de eztare lu inte ca apoi fiecare conjuratisi scoase pumnalul. tolust. spune Plutarh. fie din 'intl`rnp lare. Tn fine. iar asasinii loveau cu atna sete.î soclu il ins'inger ă «Tncit. strigi ► cl uriU «11 asasineaz ă pe Cezarf».» Trupul neinsufle ţ it al lu[ Cezar r ă rnase intins la piciaarele statuii lui Pornpei. inch{ser ă uşlie„ altii p ă r ă sir ă 413 . Brutus inaint ă in rnijlocul Senatuluica s ă explice ş i s ă laude actulcare se s ăvh. striga si el. se repezir ă spreieş iri. and Cezar striga cuvintele acestea ?n r ă nit. el se pr ă bu şi la plcoarele statuii lui Pompei. fiecare. neindr ăznind nici să -I apere pe Cezar. Toti se umplur ă de sInge. Fă r ă s ă dea drumul pumnalului lui Casca.mal apere. pe care numea flui s ă u. cInd. in mijIocul acestor recunoscu pe Brutus ş i sirnti că acesta. dup ă CLIM unii lesiseră dnd incă Cezar mat era in picoare.

sale confiscale. iar aetele sale declarate nule. Cassius şi conjurati prezentar ă in Forum şi vorbiră poporului.dar toti se repezir ă spre porticui lui magazinele şi Pon-ipeL Antonius şi Lepidus. care disp ă' ruser ă in timpul asasinatului. toate cele dou ăzeci trei de ră r. şi Lepldus. Brutus. tns ă tearna ca Antonius. să reapar ă tn fruntea arrnatei şi a poporului. după udderea Eui Cezar. dar nimerd nu indr ă zaea să. corpul acestuia fie tirit pe str ă zi.r ă duseră acasă fatr-0 lectică din care atirna un braţ . Se spune c-ă fusese cea de•a doua lovitur ă pe care-o primise. cei doi mari amiei ai lui Cezar. acest tirnp. amIndoi au fost pedepsiti pentru s[rigero. aceea primită piept.-1 atinga.ş x atribuie partea lor de glorie. ehernind poporul la Iiberiate şi chernind la ei persoande de vaza pe ca. cele din urrn ă . nurnai una singură . In planul lor. consul. cu purnnalele ş i n ăcl ă fte de singe. conlandantul cavaIeriei. Fu chernat medieull Antistus. ca şi curn ar fl fost ni ş te adevă ra ţ t ucigaş i! Antonius. conjura ţ ii slabiliser ă c ă .şi ConjuraPi. Prffitre ace ş tia fură Caius Octavius şt Lentulus Spinter. A doua zi. fugeau ternIndu. unii din aceia care sini intotdeaun. irei sclavi il ridica. Calpurnia era prevenit ă de nenvrocirea ab ă tut ă asupra-i: ea primi iiri pragul easel corpul neffisullelit al soţului ei.re le intfineau irt drum. Discursurele lor incepur ă şi se sfIrsră fă ră ca spectatorH s ă dea vreun semn de aprobare sau dezaprobare_ ffin aceast ă profund ă 414 . ş i. cadavrul r ărn ă sese intins intr-un lac de singe. ins ă . ci pentru c ă se uda ser ă c ă !useser ă . fusese murtal ă . ş t Octavius tl condamnar ă la moarte ca asasini ai Cezar. f ăcu să nu se infă pivasc ă nirnic din ceea ce se stabilise aceasi ă privinră . all ă turară ucigaşilor ea să' lase ImpresLa câ ajutaser ă conspira ţ ia ş i sâ. grupat. te ş iră din Senak urcară pe Capitcliu nu ca ni şte fugari. rnornent.a gata s ă treac ă de partea invng ă torilor ş i să 1aude succesul.a lor fanfaronad ă . ci ca ni ş te oarnern radio şi şi de incredere. Toat ă lumea venea s ă -1 vad ă .as. Cezar era mort. apoi aruncat bunurile .

fiecare credea c ă luerudIe se araniaseră in mod ntelept şi câ Republica se restabilise pentru totdeauna. Ace şti trei mostenitori erau cei trei str ă nepoţ i ai lui. se jur ă pace d3n nou. frebonius— Asia. Vă z5r3c1 foate acestea. al ţ ii la simple cuno ştin ţe. Senatul se adunase in templul Terrei. Senatul ernise un decret prin care se stabileau onorurile care s ă lf se acorde acestora. Cassius cin ă la. nus Intre tirnp incepuse s ă se vorbeasc ă in mod discret despre existenia unui testarnent a 1 Iui Celar. Se decret ă deplina sguran ţă a. a şeza in a doua clas ă a legatarilor s ă i. Cassius — Africa. iar Antonius. Se spunea c ă Cezar răcuse acest te-stament 1n luna septernbrie trecut ă . Msa poporulut roman grdinille sale de pe Ti bru ş i fiec ă rui 415 . satul Lavcanurn.njura ţilor mult ineă . iar Brutus 1a Lepdus. 1n a.cest timp. Dup ă ee luâ aceast ă hotă rire. - Primu1 era Octavius.ment instituia trei mostenitori. . Senatul se ntruni din nou ş i. sl Incred1ntase primei clintre vestale. Ceilalli conjura ţ i fur ă invita ţ i la unii ş i la a10. toţ i se imbră [i şar ă . 1n termenii cei orrorabilT. Cimber Bithynia Brutus AlbiGalla circurnpadan ă . Senatul ridică şedin ţ a. Îl adopta pe Octavius ş i-i dadea nurne1e s ă u. Prin acest testa. • Dar in toate ea1culeIe acestea nu se tinuse serrin de Pol)orA doua zi. care se retr ă seser ă. Dup ă aceea urr ► ă disiribuirea provinciitor: Brutus primi insuIa Creta. el primea trei sferturi clin succesIune. Deciara mai mul ţ i din arnicii să i — care aproape al[ fost — tutorii d2c ă ar fM avut.41 doilea era Lucius PenarIus şi al treilea Quintus Pedius. dar i1 regreta pe Cezar. Brutus fii cople şit de elogii. co.lă cere reie şea un dublu adev ă r: c ă poporul il onora pe Brutus. zori. 1rM. rnuflurn1 Anton ă us c ă ţ n ă busise germeni ai unui Apoi. şi că .acolo ca s ă se pună sul) protecţ ia Cind toafă himea se găs reunH. . acela care venise ia de acas ă .A. Antonius. p]us. Pe Decimus Brutus. Plancus şi eicero propuser ă o a.ce ştia din urrnă dobindeau flecare cite optime din hunurile 1ui Cezar. după sigilase. unii la prieteni.mnistie general ă ş i invitur ă toat ă lurnea la In ţelegere şi a rmonie. iar Antonius trimise flu1 pe Capitoliu pentru a servi ca ostatic conjura ţilor.

Prima fusese cind il crulase pe Antoniu. Dar mal era un rnotiv de nelini şte — apropderea funeraffilor. îar in aceste spectacole aranjate de _Antonffis se cintau buc ă tt destinate si3 atite mila ş i indiparea. dup ă modelul terriplutui Iui Venus Genttrix 1n fata tribuinei pentru cuvint ă rl. ţrisă Antontus il rug ă atit de mktlt pe Brutus. Cassius fu de p ă rerea chiar cu un asemenea risc. morlelog Tfl re S'e g ă sea - urm ă torul vers: Salvatu-i-arn ta să pfardiV convot•l in mijlocul acestui inceput de mortuar ai lui Cezar se puse in mişcare. Apoi. se anuntă că Flecare putea s ă rneargri l ă r ă vree ordine stabilit ă.s_ Mat intiî. dar se ternur ă s ă nu irite poporul. tată ceea ce se ivonea prkt popor crea un tel de agitate. se oferi poporului spectacole de jocuri funerare. ş i o capel ă aurit ă. Antonlus alese acest mornent pentru a transporta corpul de acas ă pe lui Marie. Tot ce se zvonise mai tnainte în Forum. incepind de dimineat ă . Acolo se ridicase Ufl rug a. Era a dotta gre şeal ă pe care o comitei. in piete şi pe la ră spIntfile drn Rnma era adev ă rat. care am vă zut atitea zile rurtunoase 416 care se .proape de rnorm'intul fffeet sale Iuila. inclt Brutus ced ă . In aceast ă capel ă se preg ă tIse un par din acoperit cu o ţes ă tur ă dîn aur purpur ă peste care fuseserâ a şezate armele mortului ş i toga ln care fusese ucis. inmorrfflnta•ea nu f1e publjz ă -.. A. se ar ă t. toarte afectat de searia lUi Cezar rn ă rturist pă rerea de r ă u pentru moartea lui. printre altele monologut tui Ajax dintr 0 plesa de Paeuvîus. Cind poporut afl ă c ă Cezar lil ă sase gr ă di. trebLdau s ă ab ă loc 112neraN. dac ă s-ar ti respectat ritrnti] cerernordal al unui mar ş funebru. pe unde ar fi in plus.ntorrius citi testamentul Cezar tn fata casei acestuia. Nol. izbucni in pli`nsete şi vaiete. La început s-a venit cu ideea s ă se lacă secret.nile sale de pe Tibru st efle trei sute de sester ţi de fiecare eet ă tean. pentru c ă se conslderase ziva Intreagă n-ar fi aluns celor care ar fi adus daruri pentru rug.cetă tean clie trel sute de sester ţ i. vrerne ce trupull nu fusese aruncat Tibru.

La ora stabilit ă . Oameni sini ştri şi ameninţă tori treceau in sus şi fri jos: sint chipu. in timpuf Acolo trebuia s ă se fac ă o eorpuC fu a şezat pe o estrad ă separată „ Cind spunem corpffl. preg ă tit cu o art ă aclrnirabH ă Impodobit cu toate Florite elocin ţei asiatice. facem o gr e şea 1 'ă . Acest discurs. in line. apoi. toga aceea n ăct ăită de singe sfi`ş iată de purrinalde uciga ş ilor. decreteIe Senatului care T1 confereau onorurile pubtice ş i private. sim ţind că poporul ajunsese la a radul de exaltare pe care 1! clorise. anun ţind r ă seoala ş i ziva aceea. Pentru c ă Shakespeare 1-a reconsfituit impreun ă eu Plutarhul s ă u. dup ă testament. Mag[stra ţ t> unii in exercitiu. Est rada. Roroa n-avea inf ăţ i şarea ei obi ş nultă . corpul era inchis Intr-un fel sicriu şi era InEocuit eu o din cear ă . Acesi efogiu nu ne-a fost p ă strat. pe templele situate de-a lung-u1 drutrufu1 pe care trebuia s ă' trea. ne arnintim sint ore predestinate şi fatale. pregă tită dinainte. statuile Fuseser ă ineoronate cununi din rarnuri funerare.c ă alaiu1 mortuar se agăţ aseră simbeturi cle doliu. cirui Antonius lu ă toga purtat ă de Cezar şi o flutur ă pe deasupra capetelor muI ţ irnij. corpul lui Cezar fu ridicat. Ba nu. ne inşel ă rru el se g ă seşte in Shakespeare. al ţ ii eş i ţ i din fune ♦ le. jur ă ru'intui senatorifor e ă aveau s ă -1 fie clevoiali pIn ă la moarte. urmate de stlig ă te durere transiormale fc arneninţă rt ş i btesteme. l ăcut ă după ehlpu: tui Cezar şi muiată dup ă natur ă după moarte_ Etigia av-ea culoarea pa114:U a unui eadavru şi l ă sa să se vad ă cele dou ă zeci trei de r ă ni prin care ieş ise sulfletul acesta hiind. 417 . ori 1-a reconsfitutt irs intregime cu genffil să u. produse o impresie profund ă .ri eare par a şezate suti ocrotirea Teroarei eare nu res dectt cind aceasta trece despietit ă str ăzi.0 ale unui regat. era dominat ă de un trofeu afrintinci victorfile lui Cezar. care se rnanifest ă prin prinsete ş i suspine. Antonius se urc ă pe estraciă . and se sitnte ceva platind S'n aer. dar se supusese legibor destinului ctrid aceste Iegi ţ i fuseser ă prezentate de mina Brutus. 1n rnomentul aceia. purtar ă catafalcul in Forum. ţncepu e[ogili[ Funehru al Ini Cezar. care se ap ă rase impotriva luî Casca. mai eiti a dat ă testamentuf iui Cezar.ateg destinele unui popor sa.

doi b ă rlba ţ i inarrna ţi eu s ă b.ă bea sa adueă lemne 1-1 sea te. In mipoeul acestei eonfuzii. era u a ţuk a I n lui Cezar > ţnaint ă . unde gă si rnul ţimea in dispozi ţ ia pe care arn arnin tit-o. cu atit mai repede Cu Ctt fiecare se gr . fneepu • smu ţ gă 13 ă ncile seriitorifor. un eetăţ ean intrel3 ă pe un 418 . bijuterfile şi chiar podoabele copiilor lor.1 votau s ă ard ă ţ rupW 1ui Cezar in ternplui ltn Jupiter. In visul s ă u. eare loeparte la conjura ţ ie. umbra venea prietene ş te să -1 ein ă . pa!id şi complet distrus. inaintar ă şi puserâ foe estraclei.Ătunci se produse un mare turnuit.! lui Cezar. 'frr mijlocul Forumului. cu furia distrugă toare eare o euprinde unele mornente nefaste. pe nume Helvius Cinna. Chiar in rnomentul acela se petrecu unul din acele evenimente ingrozitoare eare par destinate s ă reverse eupa beţ iei şi a pe eare rnarile emo ţii o pun tn mina luase deUn poet. Cfnd ap ă ru. de dirnineaf ă . Frae ă rile seln ă l ţară repede.0 nu-1 rnai p ă r ă si nici eind se făeu zitr ă .d Cezar. u şile obfoanele rnagazinefor ş i b ă ncilor. scaunete judeclitorilor. Fie!vius fu euprins de o groaz ă Car. tar mul ţ imea. femeile podoabele. De aceea. Helvius Cinna refuzase la Inceput invita ţia. aceasta era serunffleativ ă ş i prevestea un sfIr ş it apropiat. ţ inind fiecare in mina sting ă eite douk-i sultţ i iar dreapt ă eite o tor ţă . şi arunc ă toate aceste materiale combustibile in vtiv ă taa uria şă . cum f ăeuse fn ziva funerafillor lui Clodius. Totuş i. arunear ă in fl ă e ă ri hainete triumfale cu care se frnbr ăeaser ă pentru cerernonie. se ru şin ă de propria lui sigbiciune si se duse Forum. chipul paHd. Intr•o vreme in care orice vis era o prevestfre. care fi fcu o impresie attt de teribii ă incit trezise pe nenoroeit din somn. al ţii — ineinta unde fusese asasinat. ei dim potrivă . Tn noaptea care trecuse visase: visase e ă -i ap ă ruse urnbra ft. ochii cu corpu! str ă puns rie lovituri. un!. dar umbra i1 luase de mină şj„ tră gincful cu silise o fort ă se dea jos din pat şi s-1 urrneze hltr-un loe intuneeat şi reee. dnd auzi e ă se transport ă corpu . veteranii generalit — armele CLI eare se Tnipodobiser ă pentru funeralifie generafului lor. Dar asta nu fu totul: cint ă reţ H dln flaut cIţ i se gă seau de fa ţă .

aceş tia fugiser ă si se retr ă seser ă la Antium. pre ► eni ţ i din -iimp. eu eiteva zile rnai inainte. Fieeare in ţeiese acesi sernnal Mul ţ imea se napustî spre rug.ti sft şie tunica. nu assasioul I pe urnă r. apue ă lemne aprinse. Jr. nirneni nu ştie nici etnd.. kLşa eum se .eă ri. Dar ett poporui este ea ş i eu furturta. r ăspunse acesta. odat ă dezi ă ntuffă . interpretat ă ea o eNpresie a remu şe ă rli. Din rerIcire. Credin(3 lui Brutus e ă tnapoierea sa la Poma ar ti fosi u şoar ă şi apropia era cu ati't rnai normal ă cu c xt nurnit de eurInd pretor. capul vietimei.euse parte r3In conjuraUe. vai sâ se retrag ă . nenorocitul Cinna era un biet cadavru eare şi rnai repede Ine ă fu sftş tat in bue ă (i. linuse tn public un diseurs Impotriva lui Cezar. pe nurne Cornelius Cinna. BeVa lie stng-e e de rapid ă l 0 elip ttrziu.E Cinna. un altui lovi cu un elornag: singele (i şni. aprinse de la ele f ă cill torţ e ş i urfind. 419 . dar era prea tirzju. trebuia s ă ofere joeurl ş i. Apoi. P ă r ă siser ă deci Rorna f ă r'' Iupt ă ş i ieşiseră din eetaie ca s ă spunem aş a. Groaza l'ntip ă rit ă pe chipul lui. eurn se 1 iniş tească .s Cinna. Este adev ă rai e ă se gIndeau s ă se retnioarc ă atunei eind poporul s-ar fi e ăei eunoş teau Ineonstan. ţ a poporului. e ă era orn t ismulse toga tîe arnieul lu[ Cezar. un aftul. Cei care auziser ă numele repetar ă : — Cinna. tar lumea l`L acuza pe acest Cinna e ă la.Moarte asasinilor! Un aitui tneepu s ă agite un i ă etune aprins.ane este b ă rbatul acesta atit de palid. TT1 momentul aceia. 1n mijioeul atestut vaearm asurtor se ridie ă un cap Snfipt intr-o suii ţă . eineva strig ă : . Mul ţirnea 41 eordund ă pe Heivius Cinna cu Cornelius Cinna. de proprilie lor rernu ş. il pierdu. care merge un aer atil de uluit? . se tndrept ă spre locuin ţa hui Brutus si Cas&us. Urmarea a iost c ă Helvius fu prirnit eu acel marm ăit surd eare preveste ş te furtuna. desi irr realitate nu era deeit arninfirea nopţit preeedente. proferind arnenin ţă rl de rnoarte şi de ineendiu. un trinds al poporulffl. Nimeni nu se mai tnd& degeaba striga s ă nnanul poeiţ e ă el eris Helvius Cinna şi nu Corneliu.

cu toate e ă murise. pe eare fu s ă pat ă urm ă toarea Pariniete patrici. p ă mînt şi bani. Brutus fa anuntaf e ă nurnero şi veterani din cei care prirniser ă deJa Cezar ease. Nitiodat ă nu lusese Cezar mai viu ca acurn. ii invinsese pe du ş mani.i trei de lovituri de pumnal se putea ueide un orn. Vechea imbr ăeă rninte fusese mistuit ă de fl ăc ă ri.0 . ta Juptele de gladiatori. Cezar fusese omul urnanit ă (ii.s ă suFletul lui Cezar continua tr ă ia şeă şi plutea pe deasupra Romei. cele din urnik o arone ă rug.şi dezolarea dup ă eurn era oLieeiu1 tn tara Conjuratil erezuser ă eă eu elou ă zeci ş. p ă ră si* vechea imbr ă eă rninte. apă ru aeurn purifiest in oehii Cato Fusese oraul legii. iar speetrut Itti Cezar„ ace1a şi speetru pe eare Brutus ll v ă zuse prima dat ă la Abydos ş i a doua oară la Filippi. dimpotriv ă. intrau in Rorna cu ginduri ostile fat ă de el. Joeurite Fur ă splendide: Brutus cump ă rase loarte multe anirnak feroce şi porunei ea nief unul s ă nu Fie crutat. oierind Intu ş i poporului joeurile prornise. Se duse ehiar pin ă la Neapole ca sâ arigajeze acolo earnectlanti. Poporul asist ă la vină teri. ş i v ă zur ă intr-adev ă r c ă nimic nu era mai usor de uels decit corpul. Nu nurnai Roma. Socoti deei prudent s ă r'ă rnin ă mat departe la Antium. dar nu-1 ceru pe Brutus. Tn. vechea imbr ăe ă rninte era toga Tnsingerat ă şi ciuruit ă de levituri de pumnal pe eare Antonius o fluturase pe deasupra cadavrukd lui Cezar pe care. fieeare marcindu. Cauza ueiga şilor era pierdut ă . 42. la joeurile see. şi pentru e ă In vremea aceea se g ă sea in Italia un rnim ee1ebru nurnit Canilius. Str ă lnii se lmbr ă eară doliu şi 1neonjuraser ă rugul. Inalt ă de dou ă zeci de picioare. de eind Brulus şi Cassius il culeaser ă in mormint. el ridieă Yn pla(a public ă aculoan ă din marmur ă de Africa.niee. dup ă cum eind era in viat ă . oricit i-ar cere. Cezar tî biruise pe asasini.Intirnp1a de jocurile acestea erau intoldeauna a ş teptate de pupor eu ner ă bdare_ Insă in rnornentul e1nd se pregă tea s ă pă r ă sease ă Antium. dar universul intreg p1ingea pe Cezar. el 1i scrise unui arnie ora ş loeuieşte acest Cardltus şi să -I angajeze pentra joeuri.

perioad ă genezică aItceva ceea ce au v ă zut autorii p ă gIni şi nu va face deeit copleze traducîndu-i.acurn Intelegern perfect di pentru cei care 1-au vzut pe Cezar nurnal din punetui de vedere al trupului Cezar fusese tlran. omul care marile fapie brkplinite din aceasU imensa. Oarnenii ace ş tia eare ne-au transrnis lapM scriau în Tntuneric: ei riu [e puteau spune contemporanitor decit eeea ce cuno ş teau. Apion. Dio Cassius n-au v ăzut 1n ace ş ti lstvrici decit ceea ce s-a g ă sit. Taett. in obscuritate: acela va fi orb_ . Suetoniu. genera. tnielegern de ce şeoala. va vedea in insă . a f ăeut din Cato un martir ş i dfn Brutus ş i din Cassius ni şte erol. dup ă p:arerea noastr ă . sau traduc ă copiindu-i. adic ă faplul tmpIinit. acest loc orizont sturt ş i strirnt. acela nu va serie ca ei.lElor viitoare numai ce v ă zuser ă . In(elegem de asernenea e ă istorieff care au copiat pe Plutarfr. nu puteau transmde conternporanilor tor decit iceca ce ş tiau.