You are on page 1of 42

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUC IILOR I TURISMULUI

Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucure ti DIREC IA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUC II Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro

REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND CERIN ELE DE PROIECTARE I EXECU IE A EXCAVA IILOR ADÂNCI ÎN ZONE URBANE”

Lucrarea: “ Ghid privind cerin ele de proiectare i execu ie a excava iilor adânci în zone urbane”. Elaboratorul lucr rii este Institutul de Proiect ri pentru Transporturi Auto, Navale i Aeriene – IPTANA-SA. Con inutul reglement rii Prezentul ghid define te cerin ele pentru proiectarea i execu ia excava iilor adânci în zone urbane. Prezentul ghid se refer la excava ii cu adâncimi mai mari de 6 m, m surate de la suprafa a terenului, situate în localit i urbane. Va fi considerat adânc i acea incint care are numai par ial excava ii mai mari de 6,00m. Prevederile ghidului vor fi aplicate i în cazul excava iilor adânci realizate în zone construite situate în afara localit ilor urbane. Aceste excava ii pot fi realizate în incinte conturate pe toate laturile sau numai pe unele din acestea. Ghidul se adreseaz investitorilor, beneficiarilor lucr rilor de construc ii, precum i proiectan ilor, verificatorilor de proiecte, executan ilor, speciali tilor angrena i în activitatea de inspec ie i control al calit ii în construc ii, speciali tilor din societ ile de asigurare etc. Aplicarea de c tre utilizatori a cerin elor de baz privitoare la proiectarea i execu ia excava iilor adânci in zone urbane are drept scop reducerea în limite acceptabile a riscurilor asociate, de regul , cu realizarea acestei categorii de lucr ri. Prezenta reglementare se înscrie în procesul de armonizare a legisla iei tehnice române ti cu cea din Uniunea European , îmbun t ind nivelul de reprezentare privind proiectarea i execu ia incintelor adânci în zone urbane, aferente construc iilor în România. Lucrarea a fost avizat favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare General prin PV nr.11/11.07.2006, prin care se recomand ca prezenta lucrare s se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intr rii în vigoare a prezentei reglement ri i a public rii acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, v rug m s binevoi i a semna ordinul al turat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE

Întocmit ing. Ion Niculescu

NORMATIV PRIVIND CERIN ELE DE PROIECTARE SI EXECU IE A INCINTELOR ADÂNCI ÎN ZONE URBANE

1. GENERALIT

I

1.1. Obiectul normativului Prezentul Normativ define te cerin ele pentru proiectarea si execu ia excava iilor adânci în zone urbane, precum si monitorizarea acestora. Reglement rile care se au în vedere au con inutul valabil la data elabor rii Normativului. 1.2. Domeniu de aplicare Prezentul Normativ se refer la excava ii cu adâncimi mai mari de 3 m, m surate de la suprafa a terenului, situate în localit i urbane. Va fi considerat adânc i acea incint care are numai par ial excava ii mai mari de 3, 00 m. Prevederile Normativului vor fi aplicate i în cazul excava iilor adânci realizate în zone construite situate în afara localit ilor urbane. Aceste excava ii pot fi realizate în incinte conturate pe toate laturile sau numai pe unele din acestea (fig. 1).

Fig. 1 Conturul incintelor adânci, excavate
a. – Excava ii în incint delimitat pe tot conturul; b. – Excava ii în incint delimitat pe dou laturi
1 – Linia terenului natural; 2 – Peretele incintei; 3 – Excava ii în incint delimitat pe tot conturul; 3’ – Excava ii în incint cu în l imi inegale pe contur A, (A’) – Adâncimea excava iei (incint cu în l imea inegal a pere ilor)

1

În cazul în care prin lucr rile aferente viitoarei amenaj ri este afectat negativ stabilitatea general a terenului, vor fi luate m suri pentru asigurarea acesteia prin dimensionarea în consecin a sprijinirii, care poate deveni astfel definitiv , precum i a noii construc ii. De asemenea, nu trebuie creat un obstacol în calea scurgerii apelor subterane, asigurându-se evacuarea acestora. În caz contrar, apar suprapresiuni pe perete, iar stabilitatea malului este diminuat . 1.3. Poten iali utilizatori ai Normativului Normativul se adreseaz investitorilor, beneficiarilor lucr rilor de construc ii, autorit ilor publice implicate în procesul de avizare i autorizare a execu iei lucr rilor de construc ii, precum i proiectan ilor, verificatorilor de proiecte, executan ilor, speciali tilor angrena i în activitatea de inspec ie i control al calit ii în construc ii, speciali tilor din societ ile de asigurare etc. 1.4. Scopul Normativului Normativul are ca scop aplicarea de c tre utilizatori a cerin elor de baz privitoare la proiectarea i execu ia excava iilor adânci, precum i definirea cerin elor specifice activit ii de monitorizare a evolu iei în timp a construc iei nou proiectate i a cl dirilor învecinate din zona de influen , pe parcursul execu iei i exploat rii. De asemenea, sunt identificate sursele de risc rezultate din aplicarea solu iei proiectate în vederea reducerii în limite acceptabile a riscurilor asociate, cu realizarea acestei categorii de lucr ri.

2. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVA IILOR ADÂNCI ÎN ZONE URBANE
Exist numeroase surse de risc (hazarduri) asociate cu realizarea excava iilor adânci în zone urbane, surse de care trebuie s se in seama la proiectarea i execu ia acestor lucr ri pentru ca eventualele costuri suplimentare s fie minime. Prin “surse de risc” se în eleg factorii care genereaz riscul i care pot conduce la concep ia defectuoas a incintelor, afectând astfel construc iile învecinate. În urma evalu rii surselor de risc, pentru eliminarea acestora pot apare unele m suri i cheltuieli suplimentare la proiectarea i realizarea incintei excavate, pe care investitorul este obligat s le suporte. Beneficiarul este obligat s prezinte la aprobare în vederea ob inerii Autoriza iei de construire, cel pu in dou solu ii alternative, din care una s prezinte riscul tehnic minim. 2.1. Surse de risc generate de pozi ia amplasamentului excava iei adânci în planul de urbanism Amplasamentele pentru construc ii pot fi situate în zone construite sau în zone libere de construc ii.

2

Amplasamentele situate în zone construite se disting prin cel pu in una din urm toarele particularit i: a - prezen a în apropiere a unor construc ii, monumente istorice, clasate i având atribuite Coduri LMI – 2004 inclusiv a celor avariate, cu grad de asigurare la ac iuni seismice, care nu corespunde Normativului P 100; b - existen a pe amplasament sau în imediata vecin tate a unor re ele subterane (ap , canal, gaze, termoficare, electricitate etc.); c - proximitatea c ilor i mijloacelor de transport urban; d - prezen a în vecin tate a unor supraînc rc ri; e – situarea în zona de protec ie a monumentelor istorice (Legea Protec iei Monumentelor Istorice - 2004); f – forma parcelei, care este impus de spa iul disponibil; g - aspectele juridice care privesc delimitarea propriet ii i a efectelor generate de noua construc ie dincolo de limita de proprietate. Toate aceste particularit i reprezint prin ele însele surse de risc în cazul unei excava ii adânci, care pot antrena consecin e nefavorabile, fie asupra construc iilor i utilit ilor din vecin tatea amplasamentului, fie asupra diferitelor lucr ri care concur la realizarea excava iei, prin condi ii restrictive privind deforma iile, prin crearea de suprasarcini etc. 2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excava iei adânci Forma i dimensiunile în plan precum i adâncimea excava iei pot reprezenta surse de risc. Un contur neregulat i dimensiuni mari în plan ale excava iei sporesc complexitatea sistemului de sus ineri. Pe m sura cre terii adâncimii excava iei, cresc nu numai dificult ile de realizare a lucr rii dar i riscurile pentru lucrarea în sine sau pentru construc iile din vecin tate, pentru stabilitatea acestora, care trebuiesc luate în considerare. De asemenea, este necesar s fie definite condi iile pentru realizarea construc iei subterane la limita de proprietate, prin rezolvarea aspectelor de natur tehnic , economic i juridic pe care le impune solu ia adoptat . 2.3. Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul excava iei adânci Se pot distinge în acest caz surse de risc generate de unele particularit i geotehnice sau hidrogeologice ale amplasamentului, ca de exemplu prezen a unei stratifica ii eterogene, încruci ate, cu straturi având propriet i mecanice defavorabile, prezen a unei pânze freatice deasupra cotei finale de excavare, prezen a unui strat de ap subteran sub presiune, sub cota final de excavare, care poate antrena terenul de fundare, absen a unui strat impermeabil în care s se poat încastra un eventual perete etan de sus inere a excava iei, etc. O a doua grup de surse de risc generat de terenul de fundare rezult din însu i faptul c cercetarea terenului de fundare se bazeaz pe un num r limitat de foraje, sondaje deschise i/sau probe de penetrare precum i pe încercarea în laborator a unui num r relativ redus de probe. Exist riscul de a nu fi puse în eviden particularit i ale stratifica iei cu

3

prin tehnologia i materialele utilizate. sprijinirea acestora. excava iile adânci pot fi considerate lucr ri cu caracter special. trebuie recunoscut c precizia calculelor geotehnice este limitat .5. Se vor avea în vedere efectele atât asupra oamenilor. având în vedere existen a în apropiere a unei incinte adânci. condi iile tehnice stabilite pentru realizarea excava iei trebuiesc respectate de c tre executant. Proiectantul excava iei adânci va stabili zona de influen a excava iei. respectiv pentru amenajarea taluzelor incintei. cât i construc iile i instala iile din zona de influen a acesteia. cât i asupra construc iilor. 2. pe durata existen ei incintei. vor fi afectate atât lucr rile pentru incinta propriuzis . propriile surse de risc. constructori f r o dotare adecvat cerin elor lucr rii.4. Surse de risc care pot s apar la execu ia excava iei adânci Indiferent de solu ia adoptat . Surse de risc care pot s apar la proiectarea excava iei adânci Chiar când condi iile de teren sunt bine cunoscute iar proiectarea este încredin at unor speciali ti care utilizeaz metode acceptate în practica de proiectare curent . 2. inând seama de solu ia aleas în toate etapele de execu ie ale lucr rii i va preciza m surile care 4 . 2. exigen ele i metodele cercet rii geotehnice a terenului de fundare” (NP 074/2002). Sunt necesare verific ri ale acestor lucr ri.7. Se impune astfel aplicarea unei strategii de proiectare care s elimine aceast surs de risc prin adoptarea unor coeficien i de siguran corespunz tori. s p tura propriuzis i epuismentele. Surse de risc care pot s apar la alegerea echipamentelor tehnologice Echipamentele utilizate în procesul tehnologic pentru execu ia unei excava ii adânci. Surse de risc generate de ac iunea cutremurelor În cazul apari iei unui cutremur. Eforturile i deforma iile trebuie s fie sub valorile admisibile stabilite pentru construc iile sau utilit ile existente.mare relevan pentru proiectarea i execu ia excava iei. 2. ZONA DE INFLUEN A EXCAVA IEI ADÂNCI Zona de influen a unei construc ii este definit în „Normativul privind principiile. etc. sau de a nu se ob ine parametri geotehnici reprezentativi ai diferitelor straturi. De aceea. 3. De aceea.6. drept „volumul din teren în care se resimte influen a construc iei respective sau în care pot avea loc fenomene care s influen eze acea construc ie”. trebuie s asigure productivitatea i cerin ele tehnice ale lucr rii i s nu conduc la nivele de zgomote i vibra ii peste limitele acceptabile. Fiecare din componentele unei asemenea lucr ri aduce. La acestea se adaug cele pe care le reprezint constructorii lipsi i de experien a unor lucr ri în condi ii de teren asem n toare. tema studiului geotehnic i hidrogeologic trebuie întocmit inând seama de caracteristicile incintei i de scopul final.

1. ETAPELE REALIZ RII UNEI EXCAVA II ADÂNCI ÎN ZONE URBANE Realizarea unei excava ii adânci în zone urbane presupune ob inerea în prealabil de date i informa ii privind: Terenul de fundare Condi iile meteo-climatice ale zonei Amplasamentul i vecin t ile Starea construc iilor i utilit ilor aflate in zona de influen Alegerea dimensiunilor in plan i adâncimii excava iei Alegerea solu iei de excavare Alegerea solu iei de epuisment Verificarea siguran ei construc iilor i utilit ilor aflate în zona de influen Proiectarea excava iei Evaluarea i limitarea deplas rilor terenului produse de excava ie i de coborârea nivelului apei subterane Execu ia excava iei Principalele etape ale realiz rii excava iei adânci în zone urbane sunt: 5 . astfel dup cum a fost definit la art. Aceast zon va fi detaliat la proiectare. inând seama de solu ia aleas i de toate etapele de execu ie. Acordul se va referi i la lucr rile temporare. 4. vecin t i. stabilirea Categoriei geotehnice se face în func ie de urm torii factori: condi iile de teren.trebuiesc luate pentru siguran a construc iilor aflate în zona de influen . 5. luând m suri ca peste tot s fie asigurat stabilitatea i deforma iile admisibile. Pentru situa iile în care sunt evien iate surse de risc care necesit interven ii prin consolidare. dat de c tre proprietarul fondului construit cu care se învecineaz construc ia. inclusiv ac iuni de îmbun t ire a p mânturilor cu caracteristici mecanice nefavorabile. CATEGORIA GEOTEHNIC DE ÎNCADRARE A EXCAVA IEI ADÂNCI O excava ie adânc . este obligatorie ob inerea acordului în form notarial i liber consim it. a c ror stabilitate si deforma ii nu trebuie s fie afectat . gen organizare de antier dac acestea îi afecteaz proprietatea. apa subteran . premerg tor etapei de trecere propriuzis la proiectarea lucr rilor pe care implic excava ia adânc .2. va fi încadrat . la Categoria geotehnic 3. clasificarea construc iei dup categoria de importan . decizia de interven ie va trebui s fie însu it de c tre proprietarii acestor construc ii. ca urmare a solu iei propuse. de regul . Acest acord trebuie s in seama i de consecin ele ulterioare ale utiliz rii parcelei vecine excava iei adânci. În condi iile în care limita zonei de influen se extinde dincolo de limita de proprietate. Dup cum se indic în „Ghidul privind modul de întocmire i verificare a documenta iilor geotehnice pentru construc ii” (GT 035/2002).

exigen ele i metodele cercet rii geotehnice a terenului de fundare”. viteza caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune). golurilor carstice sau antropice sau a altor discontinuit i. în func ie de condi iile de teren. Studiul geotehnic trebuie s precizeze cel pu in urm toarele elemente: succesiunea straturilor geologice care alc tuiesc terenul de fundare. direc ia de curgere. solu ia tehnic i procedeele de execu ie propuse ini ial vor fi modificate astfel ca s fie puse în siguran construc iile învecinate.1. 5. posibilit ile de îmbun t ire a terenului (dac este cazul). agresivitatea chimic a terenului i a apei subterane. m sur tori în piezometre ale presiunii apei din porii p mântului (dac este cazul). prezen a faliilor. i prezen a p mânturilor sensibile la umezire. parametrii fizici (pentru identificare i caracterizare) i mecanici (de rezisten i de deformabilitate) ai straturilor. Date privitoare la terenul de fundare Datele privitoare la terenul de fundare se vor ob ine pe baza cercet rii terenului întreprins cu respectarea prevederilor normativului NP 074/2002 „Normativ privind principiile. Este obligatoriu ca proiectarea unei excava ii adânci s fie f cut pe baza unui Studiu geotehnic i hidrogeologic. i anume: 6 . stabilitatea general i local a terenului. influen a prezen ei apei asupra acestor propriet i i varia ia în timp a acestora. p mânturilor cu umfl ri contrac ii mari sau a p mânturilor lichefiabile. în conformitate cu „Ghidul privind modul de întocmire i verificare a documenta iilor geotehnice pentru construc ii” GT 035/2002. - Cercet rile hidrogeologice vor cuprinde urm toarele lucr ri.2. 5. i test ri (pomp ri i turn ri) executate în foraje. privind regimul apelor subterane: m sur tori privind nivelul apei subterane. Este obligatorie verificarea Studiului geotehnic i hidrogeologic de c tre un verificator de proiecte atestat în domeniul Af. pentru determinarea coeficien ilor de permeabilitate ai terenului (dac este cazul). prezen a de eurilor i a altor materiale rezultate din activit ile umane.- Monitorizarea lucr rilor incintei i a construc iilor din zona de influen Urm rirea comport rii în exploatare a incintelor adânci i a construc iilor existente Dac este cazul. încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicit ii. Date meteo climatice ale zonei Se vor culege informa ii meteo climatice privind zona respectiv .

adâncimea i sistemul de fundare: se va preciza dac a fost utilizat fundarea direct (radier general.2. de care depinde capacitatea acestora de a prelua tas rile diferen iale. i siturilor tipul structural al cl dirilor. în zona respectiv au avut loc exploat ri ale unor z c minte Se va preciza dac amplasamentul apar ine sau este în apropierea unei zone de protec ie sau unei zone protejate. funda ii continue etc). starea tehnic a structurilor construc iilor. apreciindu-se m sura în care vreunul din aceste mijloace poate influen a lucrarea de excava ie ori p r i ale acesteia sau poate fi influen at de lucrare. 5. ansamblurilor i siturilor istorice. ansamblurilor istorice. funda ii izolate. metrou. sau fundarea indirect (pe pilo i. fisuri. ceea ce face ca acestea s fie deosebit de sensibile la viitoarele deforma ii. 5. cu sau f r îmbun t irea terenului de fundare. feroviare). cu probabilit i de apari ie a acestora pe perioada de execu ie a lucr rilor de excavare. inundabilitatea la cl dirile cu subsoluri.. se vor stabili m surile necesare pe perioada de execu ie a lucr rilor. eventuala încadrare a cl dirilor pe lista monumentelor.) ceea ce influen eaz comportarea cl dirii existente la noile solicit ri. barete etc. Date privitoare la construc iile învecinate Se va efectua o examinare general excava iei. Date privitoare la amplasament i vecin t i 5.3.- precipita iile înregistrate în zon . Date privitoare la mijloacele de transport din zon Se vor ob ine date privind toate tipurile de mijloace de transport care circul în zon (auto. tramvai. 7 . cr p turi etc. ob inându-se informa ii privind: a construc iilor învecinate cu amplasamentul vechimea cl dirilor i eventualele probleme deosebite care au avut loc în perioada de execu ie sau ulterior.1.3. - Pe baza acestor informa ii. eventuale fenomene meteorologice deosebite care au fost înregistrate. date asupra nivelului - - 5. temperaturi maxime i minime. Se va stabili dac subterane. ceea ce furnizeaz apei din teren. astfel încât s se evite inundarea incintei. cu eviden ierea eventualei prezen e a unor tas ri.3.3.3. precum i pe întreaga perioad în care incinta excavat r mâne deschis . Date generale despre amplasament Se vor ob ine informa ii despre eventualele folosin e anterioare ale amplasamentului. inclus pe lista monumentelor.

existente sau posibil de a fi executate în acord cu condi iile de amplasament aprobate prin planurile de urbanism i regulamentele locale de urbanism Se va ine seama i de m rimea distan elor dintre construc ii stabilite prin Codul Civil. se va c uta. 5. În cazul în care nu exist informa ii certe. Alegerea dimensiunilor în plan ale excava iei Dimensiunile în plan ale excava iei deriv din tema dat de beneficiar. prin care se urm re te. Dincolo de limita de proprietate nu trebuie tulburat starea terenului i s nu fie afectat funda ia construc iei învecinate. distan area limitelor excava iei fa de cl dirile învecinate. telecomunica ii. astfel c dimensiunea spa iului IV din fig. Pentru aflarea pozi iei re elelor. Pentru conductele aflate în apropierea incintei. canalizare pluvial . În cazul în care în apropierea amplasamentului sunt re ele electrice. se va stabili: perioada posibil de apari ie.3.5. se va depista i eventuala prezen a curen ilor vagabonzi.4. Trebuie avut în vedere spa iul de lucru minim cerut de execu ia peretelui de sprijin. se va cere acordul administra iilor respective. se va verifica starea lor de etan eitate. pe cât posibil. Atunci când pe conturul amplasamentului se afl cl diri. valoarea i m rimea. se va apela la serviciile care administreaz re ele de utilit i din zona respectiv . Pentru fiecare dintre supraînc rc ri. gaze etc.4.1. energie electric . rezultând astfel distan a noii construc ii fa de limita propriet ii (fig.2 se reduce în consecin . pozi ia în plan.4. 5. un grad cât mai ridicat de ocupare cu construc ii a amplasamentului.3. 8 . se vor efectua sondaje pe întregul amplasament al incintei. în scopul depist rii tuturor re elelor de utilit i existente. canalizare menajer . Supraînc rc rile pot fi generate de desf urarea lucr rilor de execu ie din incinta excava iei. sau pot fi generate de activit ile curente ale proprietarilor din vecin tate sau de diverse situa ii ocazionale. Date privitoare la supraînc rc ri Se vor culege date i se va aprecia posibilitatea de apari ie a unor supraînc rc ri pe durata execu iei excava iei precum i pe durata în care incinta excavat r mâne deschis . Lucr rile de deviere a re elelor de utilit i se vor efectua în baza unor proiecte de specialitate. pentru a se reduce riscurile pe care executarea excava iei le poate aduce acestor cl diri. Date privitoare la re elele de utilit i Pentru întregul amplasament se vor indica traseele eventualelor re ele de utilit i existente aflate în func iune: ap potabil .2). de regul . durata. iar efectul lor va fi luat în calcul.5. Alegerea dimensiunilor în plan i adâncimii excava iei 5. Viitoarea construc ie poate fi realizat în contact cu peretele de sprijinire a taluzului incintei. prev zând eventual între acestea un strat hidroizolant (folie). Atunci când este necesar devierea unora dintre acestea. Se vor culege informa ii i despre eventuale re ele de utilit i abandonate.

este necesar ca definitivarea acestei adâncimi s se fac dup cunoa terea condi iilor geotehnice i hidrogeologice de pe amplasament.Execu ia excava iei adânci a c rei zon de influen se extinde în afara limitei de proprietate. 2 Spa iul de lucru minim pentru execu ia peretelui temporar a. b. Întrucât dificult ile i riscurile cresc în m sur apreciabil prin coborârea cotei finale de excavare sub nivelul apei subterane. 3). ca urmare a sc derii presiunii geologice (fig. sunt valabile m surile prev zute în prezentul Normativ. dat de proprietarul vecin. Pe parcursul realiz rii excava iilor. se va face numai cu acordul de vecin tate. dar zona ei de influen afecteaz funda ia construc iei învecinate. (II) – L imea peretelui temporar. 5. (III) – Toleran a de execu ie a peretelui temporar.0 m. Tendin a de umflare cre te odat cu m rirea dimensiunilor în plan ale excava iei.4. trebuie avut întotdeauna în vedere posibilitatea limit rii num rului de niveluri subterane. odat cu cre terea adâncimii exist riscul umfl rii fundului s p turii. liber consim it. Totu i. 9 . pentru reducerea acestor dificult i i riscuri. în forma notarial . Fig.2. (IV) – Spa iu de lucru pentru noua construc ie.Spa iul de lucru minim pentru execu ia peretelui temporar. Dac excava ia are adâncimea mai mic de 3. – Sec iune vertical (I) . – Plan. în mod particular a nivelului i caracterului pânzelor de ap subteran interceptate în forajele de cercetare a terenului de fundare. Alegerea adâncimii excava iei Adâncimea excava iei rezult din num rul de niveluri subterane specificate prin tema de proiectare a noii construc ii.

Una din m surile tehnologice indicate este excavarea par ial i execu ia radierului pe ploturi. evitând descoperirea total a incintei la cota final de fundare i men inerea ei un timp cât mai redus. PERETE INCINT NH 1 2 G 1 – NISIP 2 – ARGIL G – GREUTATEA STRATULUI DE ARGIL NEEXCAVAT S – REZULTANTA FOR ELOR DE SUBPRESIUNE ACVIFER SUB PRESIUNE S Fig. din cauza umfl rii terenului Pe baza m sur torilor. 24. Prin proiect se va stabili tehnologia de execu ie a radierelor noilor construc ii. care s indice evolu ia ridic rii fundului s p turii pân la finalizarea lucr rilor de excava ii i. 4 Verificarea ruperii hidraulice a fundului incintei 10 .PERETE INCINT LINIA POSIBIL A FUNDULUI S P TURII LINIA PROIECTAT A FUNDULUI S P TURII Fig. respectiv. de la începutul execu iei construc iei pân la terminarea lucr rilor. înainte de efectuarea excava iilor se poate recurge la m suri de consolidare prin injec ii a terenului aflat sub cota final a excava iei. 3 Linia posibil a fundului s p turii. În cazul în care este justificat. astfel încât s se realizeze fundarea construc iilor la cotele din proiect. se poate întocmi un grafic de tipul celui prezentat în fig.

Solu ia de excavare trebuie s fie sus inut de concluziile expertizelor tehnice privind starea tehnic a construc iilor învecinate i s fie însu it de exper ii tehnici care au expertizat construc iile. Alegerea solu iei de excavare În func ie de dimensiunile în plan i de adâncimea excava iei. excava iile adânci se pot realiza în dou moduri: . Excava ii taluzate Excava iile taluzate pot fi avute în vedere doar în situa iile în care între limitele în plan ale construc iei pentru care este necesar excava ia i conturul amplasamentului r mâne o zon de teren suficient de mare pentru a se putea înscrie un taluz. se pot alege solu ii diferite de sprijiniri pentru fiecare dintre laturi. În func ie de natura terenului i de distan a între baza excava iei i suprafa a terenului.1. Taluzuri în p mânt natural În figura 5 se arat o excava ie limitat de un taluz în p mânt natural. Dac nu este îndeplinit condi ia S (1.taluzuri în p mânt natural. . 5.1.taluzuri în p mânt ranforsat. exista riscul de rupere hidraulic a fundului incintei i / sau de deplasare a pere ilor incintei.1)xG (fig.1. 11 . se vor lua m suri de depresionare a acviferului.05 1.5. Solu ia este indicat îndeosebi în situa ia în care nivelul apei subterane se afl sub cota inferioar a s p turii sau.5. Alegerea solu iei de excavare se va face printr-un calcul tehnico-economic în care vor fi comparate diferitele solu ii. În func ie de particularit ile de pe fiecare latur a unei incinte excavate. înainte de începerea lucr rilor de execu ie a incintei. de condi iile geotehnice i hidrogeologice i de vecin t i. . 4). excava iile taluzate se pot realiza în dou variante: . dac se afl deasupra acestei cote. atunci când volumul de ap acumulat prin pere ii i baza excava iei este redus i poate fi st pânit f r riscuri.excava ii verticale sprijinite.excava ii taluzate. 5.În situa ia în care sub nivelul cotei inferioare a incintei se g se te un strat impermeabil sub care se afl un acvifer sub presiune. 5.5.

. Taluzul în p mânt ranforsat este un taluz în care. Dup introducerea elementelor de ranforsare.CONSTRUC IE NOU TALUZ SAPATUR NE NH NE – NIVELUL EXCAVA IEI NH – NIVELUL APEI SUBTERANE Fig.2. 5.5. fa a taluzului este protejat cu un strat de beton torcretat sau alte solu ii care s asigure fixarea cap tului intelor. Elementele de ranforsare trebuie s fie capabile s preia solicit ri de trac iune. care se pot ob ine prin ranforsarea p mântului. îndeosebi în cazurile în care nu sunt necesare epuismente dificile. în trepte de 1. Ele se introduc cu o u oar înclinare în jos in raport cu orizontala..5 m. Aceast solu ie se poate alege în situa ia în care fa a expus a s p turii este stabil în intervalul de timp cuprins între excava ie i protec ie. 12 ...5 Incint limitat de taluz înclinat Avantajul solu iei const în simplitatea execu iei. În figura 6 se arat fazele de execu ie ale unei excava ii taluzate în p mânt ranforsat. Taluzuri în p mânt ranforsat Pentru reducerea volumelor excavate se impune adoptarea unor pante ale taluzului mai apropiate de vertical . pe m sura excav rii.1. si sunt realizate din bare metalice cu diametre de 20. Un taluz din p mânt ranforsat se realizeaz „de sus în jos”. se introduc în p mânt elemente de ranforsare. 40 mm („ inte”) introduse în p mânt prin batere sau în g uri forate i apoi fixate prin injectare.1. Dezavantajul îl reprezint volumele mai mari de terasamente. pe m sura excav rii.

2. Excavare Fig. de excava ii adânci verticale sprijinite: . Sprijiniri folosind elemente prefabricate Sprijinirile folosind elemente prefabricate sunt.1. urm rindu-se recuperarea i reutilizarea elementelor utilizate. 13 . Introducerea intei 3. . Torcretarea fe ei peretelui 4. filate i prai uri În figura 7 se prezint înclinate. nivelul hidrostatic i debitele infiltrate admisibile.1. filate orizontale i prai uri Aceast solu ie poate fi aplicat doar în cazul în care excava ia nu implic epuismente iar cl dirile învecinate sunt situate în afara zonei de influen a peretelui vertical.2. Cre terea nivelului apei poate conduce la modificarea unor caracteristici ale terenului i la pierderea stabilit ii terenului. o sprijinire cu dulapi verticali.5.5. 5. 6 Faze de execu ie ale ranfors rii unui taluz prin inte 5. de regul . Excavare 2. terenul poate fi consolidat prin injectare.3. Taluzuri în p mânt consolidat prin injectare Pentru ca taluzurile incintei s fie realizate cât mai aproape de vertical . Solu ia de injectare se alege în func ie de natura terenului.5. în zone urbane. Se disting dou categorii principale de lucr ri de sus inere utilizate pentru realizarea. evitând astfel ridicarea acestuia. Se va urm ri ca nivelul de ap subteran s fie cât mai pu in influen at. Sprijiniri cu dulapi. Excava ii verticale sprijinite Excava iile verticale sprijinite sunt excava ii realizate la ad postul unor lucr ri de sus inere.pere i îngropa i.1.sprijiniri folosind elemente prefabricate. 5. sprijiniri cu caracter temporar. înclinarea propus a taluzurilor.

care reduce din suprafa a disponibil pentru construc ia definitiv . ca urmare a nerealiz rii etan rii corespunz toare a rosturilor.la extragerea palplan elor. astfel: . În zone urbane. introduse în teren prin batere sau vibrare pentru a forma un perete vertical impermeabil. Utilizarea pere ilor din palplan e este recomandat mai ales în situa iile în care nivelul apei subterane este situat deasupra cotei finale de excavare. filate i prai uri Sprijiniri cu palplan e Palplan ele sunt elemente prefabricate din lemn sau profile metalice speciale. sus inerea este completat prin filate i prai uri. un perete din palplan e la care. pe m sura excav rii. exist riscul de apari ie a unor goluri în terenul de sub construc iile existente. în cazul în care terenul con ine straturi de p mânt cu coeziune mare.la introducerea palplan elor. cu titlu de exemplificare. Aceste aspecte vor fi avute în vedere la alegerea solu iei pentru sprijinirea incintei. iar zgomotul produs este un factor de poluare sonor care poate atinge limite inacceptabile.Un dezavantaj al utiliz rii acestui sistem. În figura 8 se prezint . exist riscul nerealiz rii impermeabilit ii. La introducerea în teren a elementelor. . Se va avea în vedere alc tuirea hidroizola iei noii construc ii pentru a nu fi deteriorat la extragerea palplan elor. 14 . prin utilizarea pere ilor din palplan e apar unele efecte negative. 7 Sprijinirea taluzului incintei cu dulapi. DULAPI in CONSTRUC IE NOU PRAI URI FILATE NE NH NE – NIVELUL EXCAVA IEI NH – NIVELUL APEI SUBTERANE Fig. îl reprezint faptul c reclam o suprafa plan relativ mare. vibra iile propagate în teren pot afecta cl dirile i utilit ile din zon .

În func ie de adâncimea total a excava iei i de natura p mântului. pân la adâncimi care dep esc cota final de excavare. P MÂNT NEEXCAVAT DULAP ORIZONTAL PROFIL METALIC FORAJ PENTRU INTRODUCEREA PROFILELOR Fig. 8 Sprijinire cu perete de palplan e Sprijiniri în „sistem berlinez” „Sistemul berlinez” const în forarea pe conturul peretelui a unor g uri verticale.3 m.i men ine stabilitatea pe în l imea de excavare corespunz toare dulapilor ce se introduc intr-o faz de execu ie. 15 . Împingerea p mântului este transferat fie unui sistem de sus ineri interioare (filate i prai uri). între care se execut protec ia terenului. de aripile profilelor metalice sunt împ na i dulapi orizontali din lemn sau. În g urile forate se introduc elemente metalice cu profil dublu T. mai rar. fie unor tiran i de ancorare. 9 Sprijinire realizat în “sistem berlinez” cu pilo i din profile metalice Utilizarea „sistemului berlinez” se poate face în p mânturi care posed suficient coeziune pentru a..PRAI URI FILATE NE PALPLAN E NH NE – NIVELUL EXCAVA IEI NH – NIVELUL APEI SUBTERANE Fig.. În locul profilelor metalice se pot executa pilo i fora i distan a i la un interval de 1-2 m. fie în mod natural fie printr-o coborâre general a acestui nivel. profilele metalice pot fi introduse în teren i prin batere. de regul cu interax de 2. care se încastreaz în teren prin betonarea g urii sub cota final de excavare. din beton armat prefabricat. Pe m sura excav rii. pe amplasamente în care nivelul apei subterane este situat sub cota final de excavare. este necesar ca umplutra din spatele dulapilor s nu conduc la deforma ii ale terenului.

neasigurarea unui flux neîntrerupt al fazelor de execu ie (s parea panoului. 5. neasigurarea unei diferen e suficiente între nivelul noroiului în tran ee i nivelul apei subterane. excavat sub protec ia unui noroi bentonitic substituit apoi de un noroi autoînt ritor sau excavat direct sub protec ie de noroi autoînt ritor. Conlucrarea între elementele prefabricate i p mântul din spatele peretelui precum i etan eitatea peretelui sunt asigurate prin înt rirea noroiului de foraj autoînt ritor i prin profile din material plastic introduse in rosturi. a unor elemente prefabricate. minime i maxime. admise între faze. având drept consecin o impermeabilitate deficitar a peretelui i antrenarea p mântului din spate. prin care se pot produce scurgeri importante de ap . Pere ii îngropa i din elemente prefabricate sunt realiza i prin lansarea într-o tran ee. dup ce în prealabil a fost realizat prin forare. În func ie de alc tuirea constructiv . sub protec ia noroiului bentonitic. între care: utilizarea unui noroi de foraj cu caracteristici nefavorabile prin preparare sau cu caracteristici depreciate prin ac iunea de sp lare de c tre apa subteran în mi care. pere ii îngropa i se clasific în: pere i din panouri i pere i din pilo i fora i.În figura 9 se prezint o sec iune orizontal printr-un perete realizat cu „sistemul berlinez” în care.2. Pere i din panouri Ace ti pere i pot fi executa i din beton monolit (pere i mula i) sau din elemente prefabricate. cu formarea de incluziuni de noroi în masa betonului. ceea ce reduce num rul de rosturi. Pere i îngropa i Pere ii îngropa i sunt lucr ri de sus inere realizate pe conturul viitoarei incinte sub protec ia c rora se realizeaz excava iile adânci. o tran ee de dimensiuni stabilite prin proiectare. mai ales sub presiuni hidrostatice mari (la un nivel ridicat al - - 16 .5. Uneori. creând astfel zone neetan e. având astfel un caracter definitiv. viteza de scurgere prea mare a apei subterane care poate antrena particulele fine din betonul proasp t turnat. conlucrând cu viitoarea construc ie. pere ii îngropa i pot servi i ca funda ii de adâncime sau pere i perimetrali. dar face s creasc în mare m sur riscul unei beton ri necorespunz toare.2. atât în cuprinsul panourilor cât i la rosturi. extragerea tuburilor de rost) i nerespectarea intervalelor de timp. lansarea carcasei de arm tur i a tuburilor de rost. cu consecin e nefavorabile asupra stabilit ii pere ilor tran eei. Pere ii mula i reprezint o solu ie care implic numeroase surse de risc (hazarduri). În acest caz trebuiesc adoptate detaliile necesare impuse de viitoarea construc ie. betonarea. utilizarea de panouri prea lungi. Trebuie semnalat riscul execut rii unei etan ri necorespunz toare a rosturilor. Pere ii mula i sunt realiza i prin turnarea în teren a betonului. ceea ce poate produce pr bu irea pere ilor tran eei. cu consecin e negative asupra capacit ii peretelui de a re ine apa. în care s-a introdus carcasa de arm tur . în g urile forate au fost introduse profile metalice.

cu consecin e defavorabile asupra calit ii betonului. Atunci când se impun asemenea condi ii. precum orizontale între perete i radier. cele care pot avea drept consecin surparea pere ilor excava iei trebuie avute cu prec dere în vedere atunci când în imediata vecin tate a peretelui mulat se afl construc ii.apei subterane asociat cu o excava ie foarte adânc ). sistemului de îmbinare dintre elemente in prezen a profilelor metalice i a noroiului înt rit. 11). modul de realizare a rosturilor verticale dintre panouri. i a rosturilor - Între sursele de risc enumerate. Pere i îngropa i din pilo i fora i Pere ii îngropa i din pilo i fora i cu interspa ii (fig. se folosesc pere i din pilo i secan i dintre care pilo ii primari sunt nearma i din beton. o densitate prea mare a barelor (deci bare prea apropiate) în carcasa de arm tur . 10 Perete din pilo i arma i cu interspa ii 17 . În acest caz. iar cei secundari sunt arma i (fig. nerespectarea toleran elor prescrise privind verticalitatea panoului. mortar sau din alt material cu rezisten a sc zut . folosirea unui echipament de excavare necorespunz tor i neadecvat condi iilor de teren. de asemenea. iar trecerea la execu ia unei noi tran ei se va face numai dup betonarea celei precedente. prin utilizarea chiar în faza de s pare a noroiului autoînt ritor cu densitate mult mai mare decât a noroiului uzual. distan a între pilo i Fig. Totodat . este asigurat o mai bun impermeabilizare a peretelui. datorit calit ii mai bune a betonului prefabricat. riscul de surpare a pere ilor tran eei este considerabil diminuat. Astfel. 10) sau dispu i joantiv se utilizeaz în amplasamente în care nu se impun condi ii de impermeabilitate a peretelui. Unele din sursele de risc men ionate în leg tur cu pere ii mula i lipsesc sau pot avea consecin e mai reduse în cazul pere ilor îngropa i din elemente prefabricate. etc. se recomand limitarea lungimii unui panou la dimensiunea cupei de excavare. îndeosebi asupra impermeabilit ii acestuia. scade gradul de siguran al excava iei executat lâng un calcan.

i popii. atunci când nivelul apei subterane este situat sub baza pilotului i pilo i fora i sub protec ia noroiului bentonitic în prezen a unei pânze de ap subteran in p mânturi cu sau f r coeziune. În situa ia în care în zona de influen a peretelui nu se afl construc ii sau utilit i. pe m sura excav rii În cazul excava iilor adânci.1. prai urile trebuiesc împ nate astfel ca s exclus deplasarea spre incint a peretelui sprijinit. dispuse perimetral (elemente încovoiate) prai urile (elemente comprimate). Utilizarea pilo ilor fora i cu tubaj recuperabil este recomandat în cazul când în apropierea peretelui se afl cl diri sau utilit i. care se extrage pe m sura umplerii g urii cu beton. i în cazul pere ilor din palplan e. se pot executa pilo i fora i f r tubaj. care se dezvolt în interiorul incintei excavate. Sus ineri prin prai uire în interiorul incintei excavate În figura 12 se prezint în plan i în sec iuni verticale diferite moduri de realizare a unor sus ineri prin prai uire.distan a între pilo i Fig. deoarece comport mai pu ine riscuri. se va studia necesitatea utiliz rii unui sistem de sus inere a pere ilor îngropa i pe m sura excav rii.5. Principalele elemente constructive care alc tuiesc sistemul prin prai uire sunt filatele. Se evit astfel ancorajele care adesea p trund sub cl dirile existente i pot conduce la modificarea condi iilor de fundare i la apari ia unor tas ri necontrolate.5. 5. cu adapt ri de rigoare. pentru a evita riscul destabiliz rii pere ilor g urii sau al amestec rii betonului cu p mânt. principala surs de risc pe care o aduce s p tura sub noroi este eliminat . acolo unde este necesar reducerea lungimii de flambaj a prai urilor.3. 5. 18 . fie Sus inerea prin prai uire a excava iilor verticale adânci în zone urbane reprezint o solu ie indicat .3. din material cu rezisten sc zut Alegerea tipului de pilot forat se face în func ie de condi iile de teren i de vecin t i. i anume: pilo i fora i în uscat. Moduri de sus inere a pere ilor îngropa i. La contactul cu peretele excava iei. Prevederile prezentului paragraf sunt aplicabile. care se poate face în interior sau prin ancorare. Trebuie totu i avut în vedere c extragerea tubului s se execute cu o vitez suficient de redus . 11 Perete din pilo i secan i: pilo i rezisten i (arma i) / pilo i nearma i. Întrucât stabilitatea g urii forate este asigurat de prezen a tubajului.

activit ile de construc ie asociate lucr rii subterane. popi etc.Dezavantajul sistemului îl reprezint aglomerarea incintei cu prai uri. 2 1 Berm temporar 1 2 7 6 2 1 2 1 3 4 5 Fig. sec iuni prin incint cu sprijiniri interioare 1 – filate. 2 1 a. 5 – pilot. b. contravântuiri. 2 2 2 1 3 1 3 b.. dispunerea în plan a sprijinirilor (exemple). 6 – bloc de preluare a împingerii. 2 – prai uri orizontale sau înclinate. în general. 12 Sus inerea în interiorul incintei excavate prin prai uri a. 3 – popi. 7 – radier 19 . ceea ce îngreuneaz excavarea si. 4 – reazem.

13 Ancoraje în teren pentru pere ii unei incinte 20 .5. deplas rile maxime admisibile ale peretelui. pozi ia funda iilor i subsolurilor cl dirilor învecinate. caracterul definitiv sau permanent al ancorei. în faza de excavare. existen a autoriza iilor legale de a se executa ancoraje în teren în afara limitelor propriet ii. agresivitatea apei subterane. necesitatea efectu rii în timp a unor interven ii la sistemul de ancoraj. natura terenului. comportarea în timp a terenului.5. între care: adâncimea de excavare. Sus ineri prin ancoraje în teren Ancorajele în teren (figura 13) reprezint elemente structurale capabile s transmit for ele de întindere care le sunt aplicate la un strat portant de p mânt sau de roc prin intermediul unui bulb.3. învecinate la deforma iile terenului induse de programul de execu ie a lucr rii subterane. regimul apei subterane în momentul execut rii ancorajelor i ulterior. determinaea ancorajelor provizorii. eventuala obliga ie de a scoate ancorajele de sub construc iile învecinate.2. la cererea proprietarilor acestora. SPRIJINIRE SPRIJINIRE CONSTRUC IE NOU ANCORAJE CONSTRUC IE NOU ANCORAJE NH NE NE NH STRAT IMPERMEABIL Fig. amplasarea utilit ilor existente. Alegerea sistemului de sus inere prin ancoraje în teren depinde de numero i parametri. sensibilitatea construc iilor excava ia adânc .

Astfel. În cazul deschiderilor mari. lungimea mare a ancorajelor. Va fi considerat adecvat acea tehnologie care a fost g sit corespunz toare în toate fazele de execu ie a ancorajului (forare. La asemenea lucr ri. se pot introduce în teren stâlpi metalici cu funda ii pe pilo i fora i. trebuie acordat o aten ie special în primul rând leg turii plan eelor cu peretele îngropat. Sus ineri prin plan ee de beton armat Sus inerile prin plan ee de beton armat. dup care se transport la lucrare.3. De asemenea. În fig. înainte de turnarea plan eului. care îndepline te rolul de prai pentru pere ii îngropa i. injectare). adâncimea mare de excavare. influen a varia iei nivelului acestei ape. atunci când acest nivel nu poate fi coborât sau când nu se dispune de o tehnologie adecvat care s permit prevenirea curgerii apei. armare. pe baza unor încerc ri in situ.3. rezisten ei peretelui sub plan eu pân la turnarea plan eului inferior i deforma iilor peretelui între dou plan ee consecutive. cu antrenarea particulelor de p mânt. a unui plan eu din beton armat în care se las goluri care vor servi ulterior la accesul lucr torilor i echipamentelor i la evacuarea p mântului. S parea se face sub plan eu. 10. implic numeroase surse de risc. curgerea lent a terenului (argile). cunoscute i sub denumirea de „metoda milanez ” sau „metoda de sus în jos” implic turnarea la suprafa a terenului. Consecin ele acestor surse de risc sunt cu deosebire defavorabile în situa iile în care se suprapun factori cum sunt nivelul ridicat al apei subterane. sau în imediata apropiere. nu se recomand folosirea unor tiran i cu durata lung de folosin în cazul terenurilor deformabile (argile). solu ia cu ancoraje în teren pentru sus inerea pere ilor verticali la excava ii adânci în zone urbane. cl diri i utilit i în apropiere.11 se arat etapele de execu ie ale infrastructurii unei cl diri înalte cu subsoluri multiple realizate prin „metoda de sus în jos”.prezen a unor strate de p mânturi u or antrenabile de apa în mi care. 5. Nu se recomand folosirea ancorajelor în cazul în care nivelul hidrostatic se afl deasupra punctului de pornire al forajului. barete etc. 21 .5.

ca urmare a proximit ii unor cl diri. 6. 5. i asigurarea Principalele metode prin care se asigur îndep rtarea apei subterane din excava iile adânci sunt: 22 . Totu i. 8. inclusiv a elementelor de sus inere.3.7 5 6 4 1 3 2 I II V VI 8 9 10 III IV VII VIII IX Fig. nu va fi mai mic decât a construc iilor din zona de influen . Alegerea solu iei de epuisment Prezen a apei subterane pe amplasamentul excava iei adânci reprezint un factor care aduce numeroase surse de risc. 14 Etapele de execu ie ale infrastructurii unei cl diri înalte cu subsoluri multiple folosind tehnica pere ilor îngropa i 1 – perete îngropat.5. Clasa de importan a pere ilor incintei. de care trebuie s se in seama la proiectarea i execu ia lucr rii. 4 – balast. Scopul epuismentului îl constituie îndep rtarea apei din excava ie condi iilor de lucru în uscat. 3 – stâlp. care s afecteze construc iile i instala iile din zona de influen . 9 – plan ee.6. 5. apar dificult i i costuri ridicate la realizarea s p turii si betonarii sub plan ee. 2 – baret . 5. 7 – stâlp.4. 10 – radierul de la ultimul subsol „Metoda de sus în jos” este indicat în situa ii în care se impun limit ri severe ale deplas rilor pere ilor îngropa i. Efectul cutremurelor asupra elementelor de sus inere Lucr rile de sus inere a pere ilor incintei trebuie s reziste la ac iunea cutremurelor i s permit deplas ri.

executantul va întocmi un Proiect de epuismente. Solu iile tehnice de realizare a epuismentelor se vor alege func ie de particularit ile fiec rui amplasament i se vor corela cu tehnologia de execu ie a lucr rilor din interiorul incintei. m rimea presiunii apei în fiecare strat. colectare i evacuare din incint a apelor infiltrate i a apelor provenite din precipita ii. Alegerea metodei celei mai eficiente depinde de numero i factori.realizarea unor bariere etan e care s împiedice apa subteran s p trund în excava ie. . el se poate comporta ca un filtru invers. îndeosebi în prafuri nisipoase i în nisipuri fine. f r s se produc alunec ri ale când stratul purt tor de ap este un p mânt granular neuniform. stabil . 23 . de unde acestea vor fi evacuate prin pompare i conduse în sistemul de canalizare al localit ii. În cazul diferen elor mari între nivelul apei subterane i cota inferioar a s p turii exist riscul unor debite prea mari necesar a fi evacuate. dintre care se enumer : dimensiunile în plan i mai ales adâncimea excava iei.pomparea direct a apei care p trunde prin pere ii i fundul excava iei. metoda de epuisment nu trebuie s afecteze cl dirile din apropiere. Proiectul va con ine toate m surile necesare coborârii nivelului apelor subterane sub cota final a excava iei i men inerea acestui nivel pe perioada de execu ie a lucr rilor în incinta. În cazul în care nivelul apei subterane este situat deasupra cotei inferioare a s p turii. Tot în acest scop. prin filtre aciculare sau pu uri-filtre. pentru a se evita antrenarea excesiv a materialului fin din terenul de fundare. metoda aleas trebuie s evite pierderi excesive de p mânt din masivul adiacent excava iei. fie nu pot fi st pânite. în cazul curgerii apei prin pere ii excava iei. în perioada de execu ie. Programul de pompare se va întocmi înainte de începerea lucr rilor i se va adapta func ie de necesit i. filtrul invers trebuie realizat în jurul pu ului de desc rcare. excava ia trebuie s r mân în permanen malurilor sau umfl ri excesive ale bazei. coborârea general a nivelului apei subterane. care fie conduc la antrenarea excesiv de material. perioada de timp cât va r mâne deschis excava ia. ba ele din care se evacueaz apa vor fi amenajate pentru ca pompele s nu antreneze materialul fin. La alegerea i aplicarea metodei de epuisment. realizat înainte de excavare. este necesar condi ii de baz . capabil s previn pierderea de p mânt prin pompare. grosimea i natura straturilor de p mânt. în care se vor detalia lucr rile de dirijare. Se va executa un sistem de rigole care s adune apele în interiorul unor ba e. precum: îndeplinirea unor - nivelul coborât al apei subterane trebuie s se afle în permanen sub control. Rigolele vor fi c ptu ite cu materiale filtrante. dac acest lucru nu se întâmpl . instala ia de pompare trebuie prev zut cu capacit i i surse de energie de rezerv . pentru a împiedica antrenarea p r ilor fine. cât i stabilitatea construc iilor învecinate. prezen a în vecin tate a unor cl diri i utilit i. pentru evitarea varia iilor care pot afecta atât stabilitatea excava iei i continuitatea lucr rilor de construc ie.

7 – nivel coborât al apei. 5 – linii de curent.5. 24 . 4 – dren de colectare.15a). 5 c. 3 – sistem de colectare i evacuare a apei. Fig. În terenuri neuniforme alc tuite din pietri uri cu nisip. 15 este prezentat schema clasic de utilizare a pomp rii directe în cazul unei excava ii taluzate. Stabilitatea acestor p mânturi se poate îmbun t i prin a ternerea unei „saltele” din pietri sau piatr sortat . întrucât p mântul însu i ac ioneaz ca un filtru. 6 1 2 3 5 5 2 3 a.6. 7 6 8 2 b. apa în mi care poate provoca deplasarea particulelor de p mânt i pierderea stabilit ii taluzului prin eroziune. 16 sunt ar tate condi iile epuismentului prin pompare direct în cazul unei excava ii la ad postul unui perete etan . 15c). 2 – diferen a de cote între nivelul apei din teren i cel al excava iei. mai cu seam în p mânturi de tipul nisipurilor fine sau nisipurilor uniforme.1. La o diferen redus între nivelul ini ial al apei subterane i cota de excavare i la un taluz suficient de lin (fig. În fig. c – incinte ale c ror taluze sunt protejate cu “saltele” cu rol de filtru invers 1 – taluzul incintei. 6 – nivelul ini ial al apei. 15b). a c rui baz se opre te în stratul purt tor de ap . cu rol de filtru invers (fig. Epuisment prin pompare direct În fig. riscul de pierdere a stabilit ii malului excavat este mic. 8 – „saltea” din material drenant.incinte la care riscul de pierdere a stabilit ii taluzelor este redus. 15 4 Utilizarea pomp rii directe la o excava ie taluzat a . b – incinte la care riscul de pierdere a stabilit ii taluzelor este mare. riscul de instabilitate este mai redus. Dac diferen a de nivel este mare iar taluzul este mai apropiat de vertical (fig.

sau trebuie s se recurg la epuisment prin coborârea general a nivelului apei subterane. z l Strat impermeabil b. – sec iune vertical . b – schema curentului de infiltra ie i antrenarea p mântului 25 . apei 2 H 1 t a. 2 – punct de colectare a apei Liniile de curent ocolesc baza peretelui. Se creeaz astfel. Strat impermeabil Fig. dirijându-se apoi spre baza excava iei.1 2 Niv. 16 Epuisment direct la ad postul unei incinte etan e a. condi iile unei curgeri „de jos în sus” prin raport cu excava ia. putând produce antrenarea hidrodinamic a p mântului i pierderea stabilit ii terenului de la baza excava iei (fig. Fig. ceea ce reprezint o surs major de risc. 17 Antrenarea hidrodinamic a p mântului a – linii de curent. Strat impermeabil b. 17). . Pentru prevenirea acestui fenomen trebuie asigurat o fi “t” care s confere siguran a cerut . b.plan 1 – perete etan . Linii de curent a.

Fig. perete îngropat etc. totodat . 19 Coborârea nivelului apei subterane prin pompare. Prin amplasarea instala iei în interiorul excava iei. 20a se refer la cazul unui perete vertical neetan . reducerea presiunii exercitate asupra peretelui. 20 sunt ar tate câteva situa ii de utilizare a coborârii generale a nivelului apei subterane în cazul unor excava ii verticale sprijinite. 20b se refer la cazul unui perete vertical etan (perete de palplan e.2. 26 . se urm re te coborârea nivelului apei subterane sub baza excava iei. 18 Coborârea nivelului apei subterane prin pompare. În fig.) oprit cu baza în stratul permeabil. Instala ia de coborâre general amplasat în exteriorul excava iei asigur epuizarea apei din stratul permeabil i. Fig. Epuisment prin coborârea general a nivelului apei subterane În fig. 18 este ar tat schema de principiu a coborârii generale într-o singur treapt a nivelului apei subterane. în mai multe trepte În fig. folosind filtre aciculare sau pu uri filtre dispuse pe conturul unei excava ii taluzate.5. Pu filtru sau filtru acicular 1 Nivelul ini ial al apei 1 H Nivelul cobor ât al apei Strat permeabil Strat impermeabil Fig. care p trunde într-un strat de argil . într-o singur treapt Pu filtru sau filtru acicular Nivelul ini ial al apei H Strat permeabil Nivelul cobor ât al apei Strat impermeabil Fig. 19 este ar tat schema unei coborâri cu dou trepte.6. Apa r mas în interiorul excava iei este eliminat prin pompare direct .

20c se refer la acela i caz ca i 20b. i anume faptul c presiunea efectiv cre te cu m rimea w H . d. iar w este greutatea volumic a apei.Fig. Cre terea greut ii p mântului este înso it de tasarea terenului. b – perete vertical etan . 20 Coborârea nivelului apei subterane în cazul incintelor cu pere i verticali a – perete vertical neetan . d – perete vertical oprit într-un strat de argil cu ap sub presiune 27 . b. Fig. oprit într-un strat de argil . oprit într-un strat permeabil cu epuisment în interior. a ruperii hidraulice a stratului de argil . coborârea general a nivelului pânzei de ap sub presiune are ca efect depresionarea acesteia i evitarea. apare îns un dezavantaj. 20d se refer la cazul unui perete vertical permeabil sau etan . De asemenea. sub care se afl un strat de ap sub o presiune. în acest mod. În acest caz. iar w H . unde H este coborârea în punctul considerat a nivelului apei subterane. oprit într-un strat permeabil cu epuisment în exterior. nivel ini ial al apei nivel ini ial al apei H nivel coborât al apei H a. nivel ini ial al apei nivel ini ial al apei H nivel coborât al apei H h c. o durat îndelungat de men inere a nivelului sc zut al apei în zona adiacent poate conduce la uscarea vegeta iei existente. c – perete vertical etan . Fig. baza excava iei g sindu-se într-un strat de argil . cu efecte defavorabile asupra mediului înconjur tor. diferen a constând din plasarea instala iei în exteriorul peretelui etan . unde H este diferen a de nivel între talpa stratului de argil i nivelul primei pânze de ap subteran . cu consecin e defavorabile asupra construc iilor din zon . ceea ce conduce la reducerea presiunii asupra peretelui. La coborârea general a nivelului apei subterane în exteriorul excava iei.

Bariere verticale În cazul excava iilor adânci în zone urbane. care poate produce tas ri ale cl dirilor din zon . 6-Limita inferioara a excavatiei 5. barierele verticale se pot realiza prin injectare. realizând astfel o incint drenant . situa ie care conduce la cre terea presiunii pe ecran. doar rol de etan are. în func ie de condi iile de teren. fie injectarea la presiuni normale de lapte de ciment sau de amestecuri argil -ciment fie injectarea cu suprapresiune (jet grouting).Dren vertical intre pilotii forati pentru colectarea apelor freatice. 21 se prezint schema unei astfel de incinte drenante. 28 . În situa ii speciale. În acest mod. din pere i îngropa i care trebuie s p trund cu partea terminal într-un strat de argil practic impermeabil. 4-Nivelul apei freatice care curg spre incinta. care dirijeaz apa infiltrat într-o ba e de unde este evacuat . barierele realizate prin injectare se plaseaz în spatele peretelui îngropat pentru a se evita astfel necesitatea unei coborâri generale a apei subterane. 3-Dren longitudinal. 22 se prezint sec iuni verticale prin câteva tipuri de pere i compu i. iar pentru captarea apei se prevede un dren perimetral sau un an în interiorul incintei. În fig. având la partea superioar dublul rol de rezisten i etan are i o alc tuire în consecin . 2. 1 4 3 5 2 Fig. La baza pere ilor se prevede un filtru invers.Când apa p trunde în incint prin curgere dinspre exterior se pot executa incinte cu pere i verticali permeabili (ex.6. nu cre te nivelul apei în interiorul incintei. utilizându-se. barierele verticale se realizeaz . 21 Incinta drenanta 1-Perete perimetral din piloti forati cu interspatii.3. este indicat utilizarea de „pere i compu i”. Bariere etan e pentru prevenirea p trunderii apei subterane în excava ie 5. În fig. pilo i distan a i) între care poate p trunde apa freatic . Uneori.6. care asigur racordarea cu stratul de argil . iar la partea inferioar .3. de regul . 5-Teren existent.1. Atunci când stratul de argil se afl la adâncime mare.

barierele de grosime redus realizate prin jet grouting se ancoreaz cu ajutorul unor mini-pilo i sau prin ancoraje verticale în teren. Uneori.6. 23a se arat o barier orizontal executat prin injectare cu suprapresiune (jet grouting). i etan are Bariere verticale realizate din pere i îngropa i cu rol de rezisten a – perete mulat. În fig. se poate recurge la formarea unei bariere orizontale care s închid accesul apei prin baza excava iei.2. Bariere orizontale La grosimi mari ale stratului sau straturilor permeabile. b – perete mulat i berlinez. 22 c.Perete îngropat din beton armat Perete berlinez Perete îngropat din elemente pre-fabricate Strat permeabil Perete din noroi autoîntaritor Strat permeabil Perete din noroi autoîntaritor Strat permeabil Perete din beton simplu Strat impermeabil Strat impermeabil Strat impermeabil a. 23b o barier prev zut cu elemente de ancorare. În func ie de condi iile de teren. În ambele cazuri. b. silicat de sodiu. sau prin injectare la presiuni normale de argil -ciment. c . este necesar efectuarea verific rii stabilit ii la subpresiune.3. iar în fig. bariera orizontal se poate realiza prin injectare cu supra-presiune (jet grouting) etc. 29 . Fig.perete din elemente prefabricate 5. când pere ii verticali etan i (cu rol de bariere) nu pot atinge stratul impermeabil.

acestea se vor executa în corelare cu realizarea incintei. stabilitatea i securitatea în exploatare. stabilit ii i securit ii în exploatare. privind rezisten a. Perete îngropat Strat permeabil Strat permeabil Barier orizontal realizat prin jet grouting Barier orizontal realizat prin jet grouting Ancoraje Strat impermeabil Strat impermeabil Fig. se vor avea în vedere dimensiunile din proiect a funda iilor acestei construc ii sau determinate prin decopertarea acestora i caracteristicile de rezisten ale materialului din funda ii.7. în vederea stabilirii caracterului deforma iilor i pericolelor pe care acestea le aduc asupra rezisten ei. Perete îngropat b.a. Starea construc iilor excava iei adânci i utilit ilor aflate în zona de influen a Investitorul construc iei pentru care se realizeaz excava ia adânc este obligat s dispun expertizarea tehnic i realizarea programului de monitorizare pentru toate construc iile i utilit ile situate în zona de influen a excava iei. b – injectare la baz i ancoraje 5. care s eviden ieze starea tehnic a construc iilor învecinate i modul în care se fac observa iile asupra fisurilor ap rute în elementele portante ale construc iilor învecinate. Dac prin expertizarea construc iilor i utilit ilor existente este pus în eviden necesitatea efectu rii unor lucr ri de consolidare. relevee foto. La efectuarea calculelor privind o construc ie existent . Pentru caracteristicile fizice i mecanice ale terenului de sub funda ia construc iei existente se admite adoptarea valorilor date în studiul geotehnic întocmit pentru construc ia nou . 30 . Se va executa releveul fisurilor. 23 Incinte cu bariere orizontale a – injectare la baz .

efectele preînc rc rii prai urilor i ancorajelor în teren. starea ini ial de eforturi orizontale („starea de repaus”) în teren. în jurul i sub o excava ie adânc . efectuate în conformitate cu reglement rile tehnice în vigoare. caracteristicile terenului. Pentru reducerea la minimum a deplas rilor pe vertical i pe orizontal ale terenului. prevenirea antren rii particulelor fine de p mânt prin pomparea apei. evitarea utiliz rii de echipamente i tehnologii care produc vibra ii. impus de prezen a în imediata vecin tate a unor cl diri i utilit i. în special în cazul când malul este consolidat iar apa subteran este drenat . vor lua în considerare atât înc rc rile cl dirii existente cât i ac iunile provenind de la diferitele faze de execu ie ale excava iei pentru noua construc ie. Principalii factori care trebuie avu i în vedere la evaluarea deplas rilor pe vertical pe orizontal ale terenului în jurul i sub excava ie sunt: i modificarea st rii de eforturi în cuprinsul terenului.8. calitatea for ei de munc angrenate în lucrare. caracterul provizoriu sau temporar al peretelui sprijinirii. 31 . Evaluarea i limitarea deplas rilor terenului produse de excava ie i de coborâre a nivelului apei subterane Caracteristic pentru proiectarea i execu ia excava iilor adânci în zone urbane este cerin a de evaluare i limitare a deplas rilor terenului. pre-înc rcarea prai urilor sau pretensionarea ancorajelor în teren. rigiditatea peretelui i a sprijinirii. care reprezint regula i nu excep ia. evitarea coborârii generale a apei în spatele peretelui. prevederea ultimului nivel de sus inere cât mai aproape de cota final a excava iei. asigurarea unui num r corespunz tor de puncte de sus inere pe în l imea peretelui. dimensiunile excava iei. se pot adopta în principal urm toarele m suri: realizarea unei structuri de sus inere cât mai rigide. 5. asigurarea unei fi e corespunz toare a peretelui într-un strat cu caracteristici mecanice ridicate. evitarea de solu ii i tehnologii de execu ie care pot duce la pierderi de p mânt din spatele peretelui. în func ie de tehnologiile adoptate. regimul apei subterane i modificarea acestuia.Verific rile de rezisten i stabilitate ale cl dirii existente. metodele de execu ie.

noua construc ie s asigure stabilitatea acestor taluze. La proiectarea excava iei adânci în zone urbane se vor respecta prescrip iile tehnice privitoare la diferitele tipuri de excava ii: excava ii taluzate în p mânt natural. se trece la proiectarea propriu-zis a lucr rilor pe care le implic excava ia. De asemenea. îmbun t irea p mânturilor cu caracteristici mecanice nefavorabile aflate la i sub cota final de excavare. pere i din pilo i fora i secan i) cu sus ineri prin prai uire sau prin ancorare. La proiectarea excava iei adânci în zone urbane. dac e cazul. efectul asupra apei subterane etc). sprijiniri cu palplan e. utilizarea inject rii care s compenseze modificarea tensiunilor în teren i pierderile de p mânt. se utilizeaz sus inerea pere ilor prin ancoraje. pentru respectarea normelor de protec ie a muncii i desf urare fluent a lucr rilor. pe lâng prescrip iile tehnice în vigoare men ionate mai sus i condi iile rezultând din specificul lucr rilor în zone urbane. utilizarea. va fi rev zut solu ia incintei i se va stabili men inerea nivelului apei subterane sub construc ia existent la cota ini ial etc. în interiorul i pe conturul excava iei. prai uri. totu i. de varia iile nivelului apei subterane în cuprinsul terenului de fundare al construc iilor existente învecinate. Dac deplas rile estimate sunt inacceptabile. inând seama i de recomand rile formulate la paragraful 5.9.evitarea ridic rii nivelului apei subterane a c rei scurgere era asigurat printr-un sistem de drenaj. Este obligatorie efectuarea unui calcul al tas rilor i compararea acestora cu tas rile admisibile pentru construc ia existent . inject rile se realizeaz concomitent cu excavarea i trebuie înso ite de un program de observa ii asupra terenului i construc iilor. excava ii verticale cu pere i îngropa i (pere i mula i. În cazul ancorelor definitive se 32 . Proiectarea excava iei adânci Dup alegerea solu iei incintei. având rolul unui zid de sprijin ale c rei deplas ri s fie sub m rimea celor admise de lucr rile existente aflate în zona de sinfluen . Dac sprijinirile taluzelor incintei au un rol temporar. atunci când în zona de influen a excava iei se afl cl diri iar nivelul apei subterane este situat deasupra nivelului punctelor de ancoraje i exist un gradient hidraulic. se va ine seama de eventuala ridicare a nivelului apei care conduce la cre terea împingerilor asupra peretelui excava iei i la sporirea debitelor concentrate care vor afecta negativ stabilitatea general . filate. la presiuni mari. Vor fi evaluate deplas rile terenului cauzate de excava ie i. excava ii taluzate în p mânt ranforsat. se vor avea în vedere. ridic ri în faza de injectare a suspensiei sau mortarului. excava ii verticale sprijinite (sprijiniri cu dulapi. sub forma inject rii de compactare în p mânturi necoezive i a inject rii cu fracturare. este obligatorie estimarea prin proiect a efectelor pe care realizarea ancorajelor le poate avea asupra acestor cl diri (de exemplu tas ri în faza de forare. Dac . în p mânturi coezive. pere i din elemente prefabricate. 5. pentru sporirea rigidit ii i asigurarea unei rezisten e pasive adecvate. a unor berme. Utilizarea ancorajelor la excava iile verticale adânci sprijinite realizate în zone urbane trebuie evitat . pere i din pilo i fora i joantivi sau cu interspa ii.8. sprijiniri în „sistem berlinez”). pe cât posibil. ori de câte ori este posibil. trebuie avut în vedere ca în exploatare.

recomand efectuarea de evalu ri asupra comport rii în timp a acestora i f cute preciz ri asupra modalit ilor de interven ie în cazul apari iei unor defec iuni. 5. Antreprenorul general poate încredin a lucr rile aferente execu iei excava iei uneia sau mai multor antreprize de specialitate. sau altor condi iile specifice de oprire i reluare a lucr rilor i de asigurare a aceast perioad . De aceea. executantul este obligat s prevad scenarii de interven ie în caz de avarii înregistrate prin care s limiteze consecin ele unor accidente tehnologice cu efecte grave asupra construc iei de baz sau asupra construc iilor amplasate în zona de influen a lucr rilor. accidentelor tehnologice de execu ie. Lucr ri de monitorizare 5.1.10.10.2. La execu ia excava iei adânci se vor respecta toate normele tehnice în vigoare privitoare la lucr rile prev zute în proiect. Se interzice atacarea lucr rilor aferente excava iei adânci înainte de stabilirea de c tre beneficiar a antreprenorului general al construc iei. Execu ia excava iei adânci 5. Acest proiect va fi o parte componenta a proiectului general al obiectivului. Intervalele mari de timp între terminarea excava iei i atacarea lucr rilor de construc ii (de exemplu armarea i betonarea radierului) reprezint o surs major de risc atât pentru excava ie cât i pentru construc iile învecinate. 5. Pentru situa iile în mari de timp. Aceast etap se încadreaz în planul general de execu ie a structurii.1. ca urmare cauze. Este necesar ca antreprizele care sunt angajate în aceste lucr ri s demonstreze c posed experien a unor lucr ri de acela i tip în condi ii de teren similare. 33 . durata de men inere a nivelului excava iei la cota final trebuie limitat la strictul necesar tehnologic. fie Antreprenorul general va urm ri atât corelarea între fazele componente ale lucr rii de excava ie cât i corelarea strâns între lucr rile de excava ie i lucr rile de construc ii ce urmeaz a se executa în interiorul incintei excavate. Execu ia propriu-zis a excava iei Execu ia excava iei reprezint o etap deosebit de important în procesul de realizare a rocii construc ii care necesit o excava ie adânc în zone urbane. s se stabileasc stabilit ii incintei în toat care pot s apar întreruperi în execu ia lucr rilor pe perioade mai a timpului friguros. Responsabilul tehnic cu execu ia desemnat de antreprenorul general trebuie s selectat dintre inginerii atesta i pentru domeniul „Lucr ri speciale de funda ii”. Monitorizarea excava iilor Este obligatorie întocmirea unui proiect de monitorizare a excava iilor adânci în zone urbane privind urmarirea comport rii în timp pentru toate construc iile aflate în zona de influen a lucr rii. Prin programul de lucr ri adoptat. corelat cu lucr rile viitoarei construc ii. Pentru ancorele provizorii se va prevedea detensionarea acestora pân la finalizarea construc iei care a necesitat realizarea excava iei.10. care poart r spunderea realiz rii construc iei în termenul prev zut i în condi ii de calitate corespunz toare.10.2.

In acest caz. Amplasarea m rcilor se va stabili în corelare cu proiectul excava iei. în mod obligatoriu. . i m surarea cu mijloace adecvate a varia iei nivelului apei subterane în zona de influen a excava iei. ca de exemplu: cutremure. Raportul cuprinzând rezultatele m sur torilor trebuie transmis beneficiarului i proiectantului în termen de 5 zile de la încheierea fazei de m sur tori. efectuarea de m sur tori topometrice.Monitorizarea va cuprinde. se poate întocmi un grafic de tipul celui prezentat în fig.programul de m sur tori. ploaia cu frecven a anual 1/1 (cea mai mare ploaie dintr-un an). în toate cazurile.amplasarea reperelor de referin . i vor fi M rcile de tasare vor fi confec ionate în conformitate cu STAS 10493-76 amplasate astfel încât s fie vizibile pe toat perioada execu iei lucr rilor. Aceste m suri devin obligatorii pentru constructor pe perioada de execu ie a lucr rilor. în limitele zonei de influen a excava iei. Raportul va fi interpretat de c tre proiectant. În cazul excava iilor adânci cu l imi mai mari de 20m. provocate de s p turi si de realizarea construc iilor. se recomand efectuarea de m sur tori de deplas ri ale bazei excava iilor. Proiectul de monitorizare va cuprinde. se va prevedea în mod obligatoriu efectuarea de m sur tori dup evenimente speciale care pot apare în perioada de execu ie i care sunt resim ite în zon . Proiectul de monitorizare poate include i un sistem de instrumentare a pere ilor de sus inere a excava iei. 24 Graficul de evolu ie a deplas rilor pe verticala bazei excava iilor 34 . Anexa B. în concordan cu prevederile din STAS 2745-90. 24. care va stabili eventualele m suri ce se impun. La întocmirea programului de m surare. INCEPEREA CONSTRUCTIEI CLADIRII FINALIZAREA CONSTRUCTIEI CLADIRII INCEPEREA EXCAVATIEI FINALIZAREA EXCAVATIEI RIDICARE (mm) 1 CAZUL IN CARE GREUTATEA TOTALA A CONSTRUCTIEI NU DEPASESTE GREUTATEA VOLUMULUI DE PAMANT EXCAVAT 1 TIMP 2 2 CAZUL IN CARE GREUTATEA TOTALA A CONSTRUCTIEI DEPASESTE GREUTATEA VOLUMULUI DE PAMANT EXCAVAT TASARE (mm) T Fig. . explozii.amplasarea m rcilor de tasare. M rcile se vor amplasa atât pe elementele structurale (de exemplu perete îngropat) cât i pe construc ii i teren. oprite cu baza in forma iuni argiloase sau marnoase. Prin proiect se vor stabili: .

La întocmirea proiectului se vor respecta prevederile din punctului 5.2. Activitatea de monitorizare a construc iilor aflate în zona de influen a excava iei adânci s se efectueze de c tre speciali ti independen i de executantul lucr rilor de construc ii. 35 .5. m surile de interven ie. func ie de etapele de execu ie . s fie efectuate de aceea i unitate.10.11. la care se adaug urm toarele: La amplasarea m rcilor: se vor fixa m rci de tasare sau martori în zona fisurilor existente în pere ii. atât în perioada de execu ie a lucr rilor cât i dup finalizarea acestora. cu urm rirea comport rii construc iilor existente Cele dou activit i de urm rire descrise în capitolele de mai sus vor fi corelate. Prin modul de efectuare a inspec iei periodice a structurii de rezisten a cl dirilor învecinate se vor explicita condi iile de m surare a fisurilor (deschideri. se va ine seama de rezultatele expertizelor tehnice. cauze generatoare. timpul de observare i modul de men ionare a acestora în Cartea tehnic a construc iei. stâlpii i funda iile construc iilor. Corelarea urm ririi comport rii în exploatare a incintelor adânci. Se va specifica inventarul instrumentelor de m surare i observare a comport rii în timp care se preteaz pentru aceast activitate.10. La efectuarea m sur torilor: se vor efectua m sur tori i observa ii s pt mânale în perioada de execu ie a lucr rilor i lunare în primul an dup terminarea lucr rilor. Monitorizarea construc iilor aflate în zona de influen excava iilor adânci a Este obligatorie întocmirea prin grija investitorului a unui proiect de monitorizare a construc iilor aflate în zona de influen a excava iei adânci i suportarea cheltuielilor de monitorizare. astfel încât programele de efectuare a m sur torilor s fie comune. cu propunerea men inerii sau scoaterii de sub urm rire a comport rii în timp a lucr rilor. astfel încât s fie prev zute m rci în toate punctele/zonele construc iei stabilite ca fiind critice. Se recomand ca m sur torile care vor fi efectuate pentru noua incint / construc ie cât i pentru construc iile existente. adâncimi.2.2.1. etapele de execu ie în care apar. 5. Copii ale raportului cuprinzând observa iile i rezultatele m sur torilor efectuate se vor preda autorit ii publice locale emitent a Autoriza iei de construire i Inspectoratului de Stat în Construc ii. grinzile.

36 . va interpreta datele rezultate din programul de Expertizele. Totodat . pentru incint sunt prezentate în cele ce urmeaz .5. proiectantului i constructorului. rapoartele. Persoana juridic achizitoare (Investitorul). localitate. expertiza geotehnic va stabili m sura în care condi iile de teren întâlnite sunt în concordan cu cele recunoscute prin cercetarea terenului de fundare i necesitatea adapt rii proiectului sau tehnologiei de execu ie la aceste condi ii.1. vor fi aduse la cuno tin a beneficiarului. Tema de proiectare a construc iei. în concordan cu cerin ele prezentului ghid.1. Con inutul cadru al Studiului de fezabilitate A. notele etc. întocmite de expertul autorizat pentru domeniul Af. 7. În faza de proiect tehnic sau la proiectul în faz unic . În faza de execu ie a lucr rii. 7.3. 1. cu fundamentarea necesit ii i oportunit ii avute în vedere la Studiul de prefezabilitate. expertiza geotehnic monitorizare a lucr rii. Proiectarea incintei se va efectua în strâns corelare cu cea a construc iei din interior. P r ile scrise Acest capitol va cuprinde în principal urm toarele: 1. 1. expertiza geotehnic va trebui s evalueze corectitudinea solu iei adoptate fa de riscurile geotehnice identificate. Amplasamentul incintei (jude . de la fazele preliminare de proiectare i pân la finalizarea execu iei. Date generale 1. beneficiarul poate s apeleze la serviciile unui expert autorizat pentru domeniul Af. Denumirea obiectivului de investi ie. expertiza geotehnic va avea drept principal obiectiv identificarea surselor de risc geotehnic asociate utiliz rii diferitelor solu ii ce pot fi avute în vedere. strad etc. dup caz. 1. CON INUTUL CADRU AL DOCUMENTA IEI PENTRU REALIZAREA INCINTELOR ADÂNCI Cerin ele tehnice minimale pe faze de proiectare.4. pentru care condi iile geotehnice i hidrogeologice au un rol preponderent. 1. Elaboratorul (Proiectantul).). EXPERTIZA GEOTEHNIC PRIVITOARE LA EXCAVA IA ADÂNC ÎN ZONE URBANE Excava ia adânc în zone urbane reprezint o lucrare cu caracter special.6. În fazele preliminare de proiectare. în vederea reducerii riscurilor la un nivel acceptabil. Pe întreg parcursul lucr rii.2.

2. Caracteristicile principale. sinteza condi iilor naturale din zona incintei excavate: natura terenului.). Con inutul cadru al Proiectului tehnic A.1.Suprafa a i situa ia juridic a terenului. re elele existente de utilit i care vor r mâne în func iune i cele care necesit modific ri. men ionând: .2. 3.definirea zonei de influen a s p turii i a inventarului de lucr ri la construc ii care necesit m suri privind urm rirea comport rii în timp 2. Concluzii privind vecin t ile. precum i programul de interven ie în caz de accident tehnic de execu ie. concluzii rezultate ca urmare a expertizelor tehnice a construc iilor din zona de influen a incintei excavate i eventuale m suri de consolidare. Piese desenate: Proiectul va cuprinde cel pu in urm toarele: 1.2. Sec iuni tip prin incint . Plan de amplasare în zon . . precizându-se supraînc rc rile care pot s apar în vecin tatea incintei. Descrierea lucr rilor În cadrul acestui capitol se vor face referiri la urm toarele elemente: amplasare. . . 2. 2. Amplasarea incintei. - 37 . P r ile scrise 1. B.2. agresivitatea apei subterane etc. regimul apelor freatice etc. Plan general.3. vecin t ile. profile transversale principale. .4. Date tehnice ale investi iei 2.Conturul. cu recomand ri privind tehnologia de execu ie. modific ri aduse mediului natural i construit. c ile de acces i mijloacele de transport care circul cele care necesit devieri i modific rile care intervin. Caracteristicile principale ale construc iei pentru care se realizeaz incinta. natura terenului de fundare.Condi iile naturale (zona seismic de calcul i perioada de col . condi ii hidrogeologice. 7. în zon .

) condi ii de recep ie. organizarea de antier privind c ile de acces. a execu iei acesteia. descrierea incintei.- memorii tehnice pe specialit i. necesare execu iei lucr rilor . teste. aspect etc. i anume: centralizatorul categoriilor de lucr ri pe obiecte. 4. 3. i 38 . Programul de control al execu iei pe faze determinante Acest program este minimal. Liste cu cantit i de lucr ri Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare pentru cuantificarea cantitativa a lucr rilor i a duratei de execu ie a incintei. epuismente etc. m sur toare.. teste verific ri. program de monitorizare a incintei perioada de execu ie a lucr rilor subterane. i standardele. m surarea lucr rilor. zonele în care se pot amplasa construc ii provizorii. pentru materialele componente ale lucr rilor.. verific ri etc. punere în oper . teste etc. inclusiv grafice de lucru. cu indicarea standardelor . de calitate. sursele de utilit i. ancoraje. - - 2. instala ii etc. specifica iile tehnice. excava ii. are drept scop asigurarea calit ii lucr rii i va cuprinde: trasarea lucr rii. dimensiunile i trasarea conturului incintei. pere i verticali. din care va trebui s rezulte fazele componente ale realiz rii incintei excavate. verificând distan ele pân la construc iile din zona de influen coresponden a cu proiectul. toleran e. i construc iilor din zona de influen pe i dac este cazul a regimului apelor - - breviar de calcul pe faze i final privind incinta. toleran e. programul de execu ie a lucr rilor. utilaje. sprijiniri. precum i corelarea strâns dintre execu ia incintei excavate i cea a construc iei din interior. normativele i alte prescrip ii care trebuie respectate la execu ie (materiale. ordinea de execu ie. chimice. pentru toate lucr rile care se vor executa în vederea realiz rii incintei: taluze. fazele determinante din programul de control a execu iei. de aspect. devieri de re ele. cu descrierea în detaliu a lucr rilor.. listele cu cantit i de lucr ri aferente categoriilor de lucr ri. probe. Caiete de sarcini Se vor întocmi caiete de sarcini pe specialit i cu urm torul con inut minimal: propriet ile fizice. plan de instrumentare a incintei i construc iilor din zona de influen .

. - B. 7.eventualele infiltra ii.marca i re eta betonului. Plan de amplasare a lucr rii.capetele de ancoraj ale sistemului de ancore prev zut.sistemul de epuismente. 8. Planurile principale privind construc iile din interiorul incintei. 6. inclusiv a nivelului apei subterane. Planul de amplasare a forajelor geotehnice. inclusiv nivelul apei subterane 6. . Con inutul cadru al fazei detalii de execu ie A.regimul apei subterane. 7. inclusiv ultimul nivel.deplas rile i deforma iile înregistrate ale incintei i cl dirilor din zona de influen . .tehnologia de execu ie a ancorajelor.carcasa de arm tur . Planuri topografice principale. . 4. 2. Plan de amplasare a lucr rii. . dac proiectantul nu indic intervale mai mici în func ie de metoda de execu ie aplicat . B.modul de turnare a betonului. Plan de amplasare a reperelor si a m rcilor. Planul de amplasare a forajelor geotehnice. 3. . . 2. . . atingerea nivelelor de excavare la intervale de cca. 3. Memoriul tehnic referitor la detaliile de execu ie prezentate. 9. când s-a prev zut coborârea nivelului apei subterane. verificând coresponden a acestora cu proiectul i. Sistemul de epuismente. Piese desenate Proiectul va cuprinde cel pu in urm toarele: 1. Profile geotehnice caracteristice. în cazul în care s-a prev zut coborârea nivelului apei subterane. Planurile privind solu iile constructive ale incintei. Sec iuni care s cuprind vecin t ile din zona de influen a incintei. dup caz: .0 m. Plan de amplasare a reperelor si a m rcilor. .3. 39 . pilot forat. 5.).sprijinirile malurilor. . 5.calitatea noroiul bentonitic.taluzele i eventuala protec ie a acestora. ancoraj etc. P r ile scrise 1. Planuri topografice principale. Piese desenate Proiectul va cuprinde cel pu in urm toarele 1. 6. 4.- execu ia primelor elemente ce alc tuiesc incinta (panou.prefabricatele. Profile geotehnice caracteristice. Planurile principale privind construc iile din interiorul incintei. .rosturile dintre panouri. verificând: .

766/1997 HG nr. execu ia.7. 789/1997.1.1865 HG nr. 10. 960/1999 Ord.10/1995 Legea nr. exigen ele i metodele cercet rii geotehnice a terenului de fundare Normativ privind încercarea în teren a pilo ilor de prob i a pilo ilor din funda ii Instruc iuni tehnice pentru proiectarea baretelor pentru fundarea construc iilor i executarea Normativ privind proiectarea.12.1943/2001 Ord. DOCUMENTA II CONEXE I DE REFERIN 8. 1013/873 1 2 3 Calitatea în construc ii Autorizarea execut rii construc iilor pentru realizarea locuin elor i unele m suri Legea privind Protejarea Monumentelor Istorice 4 5 6 Codul Civil Aprobarea construc ii unor reglement ri privind calitatea în Aprobarea Regulamentului general de urbanism 7 Aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea execut rii lucr rilor de construc ii. 11.al Ministrului lucr rilor publice i locuin ei. Detalii constructive pentru sprijiniri. monitorizarea i recep ia pere ilor îngropa i 40 . Documente conexe Legea nr. cu modific rile i complet rile ulterioare Ordin al ministrului finan elor publice i al ministrului lucr rilor publice. 9. Solu ia de epuisment în cazul în care s-a prev zut coborârea nivelului apei subterane. Sec iuni care s cuprind vecin t ile din zona de influen a incintei. 59/1999. 525/1996 (cu complet ri ulterioare) din HG nr. Plan de excava ii.50/1991 (cu complet ri) Legea nr. nr. Planurile privind solu iile constructive ale incintei. 8. 422/2001 modificata si completata prin Legea 259/2006 Legea 01. Partea 1. transporturilor i locuin ei privind aprobarea con inutului i modului de utilizare a Documenta iei standard pentru elaborarea i prezentarea ofertei pentru achizi ia public de servicii Cod de proiectare seismic . Prevederi de proiectare pentru cl diri Ghid privind modul de întocmite i verificare documenta iilor geotehnice pentru construc ii a 8 9 10 11 12 13 14 P 100-1/2004 GT 035/2002 NP 074/2002 NP 045/2000 P 106/1985 NP 113/2004 Normativ privind principiile. 8. republicat .

Reguli Generale Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Partea 1. Îmbun t irea p mânturilor prin vibrare de adâncime Executia lucrarilor geotehnice speciale. Execu ia lucr rilor geotehnice speciale.2. Micropilo i Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Ancoraje în teren. Injectarea cu presiune înalt a terenurilor (jet grouting) Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Piloti forati Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Injectarea terenurilor Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i mula i 41 . Piloti de îndesare Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Documente de referin Normativ privind proiectarea teren i execu ia ancorajelor în 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 SR EN 1997-1 SR EN 12063:2003 SR EN 12699:2004 SR EN 12715:2002 SR EN 12716:2002 SR EN 14199:2006 SR EN 14679:2005 SR EN 14731:2006 SR EN 1536:2004 SR EN 1537:2002 SR EN 1537:2002/AC:2002 SR EN 1538:2002 Proiectarea Geotehnic . Ancoraje în teren Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pere i din palplan e Executia lucrarilor geotehnice speciale. Coloane de p mânt tratat Execu ia lucr rilor geotehnice speciale.15 NP 114/2004 8.