SEMINARE ŞI TESTE

Drept penal. Partea specială
Caiet de seminar

CIOCLEI, VALERIAN Studii: Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, promoţia 1984; Diploma de studii aprofundate în specializarea Drept penal - Ştiinţe criminale, ca bursier al guvernului france/. (1991); doctor in drept al Universităţii Bucureşti, precum şi al Universităţii MontpcHîcr ~ Franţa. Activitate: profesor. Criminologie şi Drept penal - partea specială, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti; prodecan ai Facultăţii de Drept şi Director ştiinţific al Colegiului Juridic Franco-Român de studii europene (2001-2008); jurisconsult (după absolvire); procuror (până în 1991); diplomat (1991-1992); cadru didactic (din 1992); avocat, membru al Baroului Bucureşti (1993-prezent); membru al Consiliului ştiinţific al Analelor Universităţii Bucureşti, seria Drept, Colegiului de redacţie al revistei Curierul Judiciar şi Consiliului ştiinţific al revistei Caiete de Drept Penal; director editorial Editura C.H. Beck (din 2008). Publicaţii: a publicat numeroase lucrări ştiinţifice, articole şi cărţi, în domeniul criminologiei şi dreptului penal, dintre care: Mobilul în conduita criminală (1999); Manual de criminologie (1999, 2003, 2005, 2007); Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra persoanei (2007); Constituţia României. Comentariu pe articole, coautor (2008), lucrare distinsă cu premiul „Hanibal Teodorescu" al UJR; Critica raţiunii penale (2009).

Valerian Cioclei

Cristina Rotam

Drept penal. Partea specială
Caiet de seminar

ROTARU, CRISTINA Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991-1995); Institutul Naţional de Magistratură (1995-19%); doctor în drept. Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (2004); doctorand al Departamentului Drept Public al Universităţii Las Palmas de Gran Canaria (2000 - prezent). Activitate: conferenţiar universitar la materia Drept Penal - partea specială la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (din 2009); formator la Institutul Naţional al Magistraturii, materia Drept Penal (2005-prezent); cadru didactic (din 1996); judecător la Judecătoria sector 5 (1995-1999); judecător la Tribunalul Bucureşti (1999-2004); judecător la Curea de Apel Bucureşti (2004-prezent); redactor responsabil de rubricile de drept penal şi drept procesual penal la revista Curiend Judiciar (din 2008). Publicaţii: autoare a mai multor lucrări şi articole de specialitate, dintre care menţionăm: Legea falimentului - doctrină, jurisprudenţă, legislaţie (2001); Drept penal. Drept procesual penal. Teste grilă pentru examene de an şi examenul de licenţă (2002, 2003, 2005, 2006, 2007), Fundamentul pedepsei. Teorii moderne (2006).

Editura C.H. Beck Bucureşti 2009

Editura C.H. Beck este acreditată CNCSIS - Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior Drept penal. Partea specială. Caiet de seminar Valerian Cioclei Copyright © 2009 - Editura C.H. Beck Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck Nicio parte din această lucrare nu poate iî copiată fără acordul scris al Editurii C.H. Beck. Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate editurii. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CIOCLEI, VALERIAN Drept penal - partea specială : caiet de seminar / Valerian Cioclei, Cristina Rotaru. - Bucureşti : Editura C.H. Beck, 2009 ISBN 978-973-135-654-5 1. Rotaru, Cristina 343(498)(075.8) Editura C.H. Beck Cuprins Cuvânt-înainte.......................................................................IX Schema generală de analiză a infracţiunilor.................................1 Titlul L Infracţiuni contra siguranţei statului.........................5 Caracterizare generală a titlului......................................5 întrebări............................................................................8 Speţe.................................................................................9 Teste grilă.......................................................................10 Titlul II. Infracţiuni contra persoanei.....................................12 Capitolul I. Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii........................................................12 Secţiunea I. Omuciderea....................................................12 Caracterizare generală a secţiunii.................................12 întrebări..........................................................................14 Speţe...............................................................................16 Teste grilă.......................................................................25 Practică judiciară...........................................................26 Exerciţiu.........................................................................31 Secţiunea a 11-a. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.....................................................31 Caracterizare generală a secţiunii.................................31 întrebări..........................................................................34 Speţe...............................................................................34 Teste grilă.......................................................................39 Secţiunea a IH-a. Avortul...................................................40 Caracterizare generală a secţiunii.................................40 întrebări..........................................................................41 Speţe...............................................................................42 Teste grilă.......................................................................42 Capitolul II. Infracţiuni contra libertăţii persoanei........43 Caracterizare generală a capitolului..............................43 întrebări..........................................................................45

Str. Serg. Nuţu Ion nr. 2, sector 5, Bucureşti Tel.: 021.410.08.47; 021.410.08.09; 021.410.08.73; 021.410.08.46 Fax: 021.410.08.48 E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Laura Trifa Tehnoredactor: Cătălin Mantu

............................... 55 Caracterizare generală a titlului.......................................... Infracţiuni contra autorităţii............................................................50 întrebări........78 întrebări....113 Subiectul nr......................................................109 Subiectul nr..... 2.............................82 Titlul VI.............. 10..............................................77 Titlul V................................................................ 84 Capitolul I....143 Modtl rezolvare exerciţiu...............98 Caracterizare generală a titlului..................................59 Teste grilă.....96 Titlul VIL Infracţiuni de fals............................................................... Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală..................................102 Exerciţiu................132 Subiectul nr........................................................................Speţe...............................117 Subiectul nr...................................................136 Subiectul nr...................................................................................................................................88 Teste grilă........................... 4......................................................................46 Teste grilă........89 Capitolul II.............................................328 Subiectul nr................................................52 Speţe......................................................... 8.........................54 Titlul III.......68 Practică judiciară......................................................105 Subiectul tir.................................................... 6.....................57 Speţe....................................>. 5......................................53 Teste grilă....................................răspunsuri....................................................104 Subiecte de examen..78 Caracterizare generală a titlului...............................................80 Speţe...........139 Subiecte de examen ..........................................................93 Speţe... 1..................................................................................................................101 Teste grilă...........80 Teste grilă........................................48 Capitolul III..........84 întrebări......................72 Exerciţiu..........................98 întrebări.87 Speţe......................55 întrebări.... 7................................................................................................................100 Speţe.................95 Teste grilă............................ 3................................................................... 50 Caracterizare generală a capitolului................. Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei..105 Subiectul nr.....................................................125 Subiectul nr............................... Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege....................... 9............................................................................................................... Infracţiuni contra patrimoniului.........................................84 Caracterizare generală a capitolului.................................................................................149 ................................................................................................. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul..............................121 Subiectul nr......................................................................................91 Caracterizare generală a capitolului...........................................................................91 întrebări......................

în cadru] unor exerciţii. Caietul nu oferă şi rezolvarea speţelor. întrebări şi teste grilă. oferindu-se şi rezolvarea acestora. ce pot constitui o bază minimă pentru aptitudini ce vor trebui dezvoltate în activelaîca viitoare a absolvenţilor. tui s-a dorit canalizarea atenţiei către o soluţie pretins corectă. în primul rând. ce nu se doresc a fi modele de redactare. Şi textde acestor hotărâri reprezintă. liinităndu-se la tematica fixată pentru examenul de an şi pentru examenul de licenţă. studenţilor. prunele cinci aferente materiei studiate în primul semestru. ca un suport în rezolvarea celorlalte exerciţii. lucrarea cuprinde zece subiecte de examen. ci s-a urmărit punctarea unor probleme care să suscite discuţii precum şi formarea abilităţii de a argumenta.Cuvânt-înainte Prezenta lucrare se adresează. capitolele şi secţiunile stabilite în tematică. speţe cu diferite grade de complexitate. plecând de la o speţă dată. de fapt. de aceea cuprinde o scurtă irecere în revistă a noţiunilor teoretice din titlurile. deoarece. să încerce să redacteze dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti. de asemenea. Caietul propune. studenţilor de la -Hcultâţile de drept şi este destinată desfăşurării activităţii la seminarele de Drept penal — partea specială. in partea finală. Acest Caiet de seminar se doreşte a fi un mijloc de fixare a cunoştinţelor de bază în această materie. Tot în pariea finală se oferă un exemplu de redactare a dispozitivului unei hotărâri. ca mijloc de verificare a cunoştinţelor. la această disciplină. un prilej de analiză şi dezbatere. Lucrarea este structurată conform diviziunilor existente în partea specială a Codului penal. ci doar exemple privind modul în care arată o decizie în materie penală. iar celelalte cinci din materia semestrului al doilea. Am inserat două hotărâri judecătoreşti. fund conceput ca un instrument de lucru pentru seminare. în practica judiciară din România. Se urmăreşte prin aceasta stimularea dobândirii unor abilităţi practice incipiente. .

magistratură) pot găsi în acest Caiet un instrument util de verificare a cunoştinţelor.Credem că modul în care a fost concepută lucrarea permile utilizarea ei şi de către absolvenţii facultăţilor de drept care doresc să urmeze diferite forme de învăţământ postuniversitar. Obiectul juridic este reprezentat de valorile şi relaţiile sociale protejate prin incriminarea unei fapte. comun unui grup de infracţiuni (titlu. şi împotriva căreia se îndreaptă fapta (elementul material al infracţiunii). secţiune). Obiectul material este reprezentat de acea entitate mate rială. în acelaşi timp. capitol. prin care se exprimă valoarea socială ocrotită. Aceste explicaţii pot fi reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza teoretică a oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială. in timp ce obiectul special se referă doar la libertatea psihică). Poate fi obiect material al unei infracţiuni: corpul persoanei. cei care pregătesc un examen de admitere la un Maşter în Ştiinţe penale sau candidaţii la concursurile de admitere în diferite profesii (avocatură. infracţiunile de rezultat au obiect material. propriu). II. Fiecare infracţiune are un obiect juridic generic. la infracţiunea de ameninţare obiectul juridic generic este dat de libertatea persoanei. la atentat. La unele infracţiuni există şi un obiect juridic secundar (adiacent). . De regulă. Autorii Schema generală de analiză a infracţiunilor Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea specială este necesară trecerea în revistă a unor cunoştinţe predate !a disciplina Drept penal . Subiectul activ este persoana care comite nemijlocit sau care participă ia comiterea unei infracţiuni. O infracţiune poate avea şi un obiect juridic special (specific. un bun mobil sau imobil. siguranţa statului. un înscris etc. este protejată şi o altă valoare socială (spre exemplu. integritatea fizică şi sănătatea persoanei). 2. în timp ce infracţiunile de pericol nu au. Obiectul ocrotirii penale 1. exerciţiile şi speţele propuse în lucrare pot fi utilizate ca material didactic pe parcursul formelor de pregătire postuniversitară menţionate. Astfel. atunci când. Subiecţii infracţiunii 1. I. unde pe lângă valoarea ocrotită în principal. în mod adiacent sunt ocrotite viaţa.parte generală. pe lângă valoarea ocrotită în mod direct. în măsura în care valorile ocrotite reprezintă doar un fragment al obiectului generic (spre exemplu.

această legătură trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat (materiale) şi rezultă implicit din comiterea faptei (ex re) în cazul infracţiunilor <Jc pericol (formale). stare) fără de care comiterea faptei nu este posibilă (spre exemplu. sau juridică. este susceptibilă de a fi realizată doar de un autor unic (in persana propria). la care se pot adăuga unele condiţii privind mobilul sau scopul infracţiunii. 321 C. Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă hibridă de vinovăţie în care autorul comite cu intenţie o faptă. sau juridic (ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni). Cu privire la loc. Intenţia se prezintă în două modalităţi: directă (autorul prevede rezultatul faptei şi îl urmăreşte) şi indirectă (autorul prevede rezultatul. Legătura de cauzalitate este relaţia cauză-efect ce trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată. la rândul ei. în cazul omorului. nu îl acceptă.Este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană sau dacă acesta trebuie să îndeplinească o anumită activitate. spre exemplu. în cazul infracţiunii de furt calificat. deşi trebuia şi putea să-1 prevadă). dar rezultatul produs este mai grav decât cel urmărit sau acceptat. în cazul furtului). în cazul pruncuciderii (copilul nou-născut) sau în cazul ultrajului (funcţionarul). V.). dacă infracţiunea poate avea mai mulţi autori sau. instigatori) sau dacă pluralitatea de făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul). în cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului (art. în cazul ultrajului contra bunelor moravuri (art. Ea constă în preexistenta unei realităţi (situaţie. cum este cazul la nedenunţare. existenţa sarcinii în cazul infracţiunii de provocare ilegală a avortului etc). cea care suferă răul provocat prin infracţiune. 156 C. Cu privire la timp.pen. IV. III. să aibă o anumită calitate (funcţionar. la pruncucidere etc.pen. aceasta poate consta într-o stare de pericol (spre exemplu o stare de pericol cu privire la siguranţa statului. praeterintenţia. Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţa infracţiunii. spre exemplu. acţiunea de ucidere. dacă fapta poate fi săvârşită în participaţie (autori. respectiv dacă subiectul pasiv este calificat (circumstanţiat). în alte cazuri. Există două forme de vinovăţie. nu îl urmăreşte. Există un subiect pasiv circumstanţial. Latura obiectivă a infracţiunii este acea conduită aptă să producă o modificare a realităţii. sau locul public. fie printr-o acţiune (spre exemplu. Culpa se prezintă. în cazul nedenunţării). nu îl urmăreşte. Trebuie stabilit dacă subiectul pasiv poate fi orice persoană sau doar una care are o anumită calitate. de asemenea. cetăţean român etc). Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii pot constitui.) este necesar ca fapta să se comită în public. intenţia şi culpa. în două modalităţi: cu prevedere (autorul prevede rezultatul. este necesar ca fapta să se comită în timp de război. Subiectul pasiv este persoana fizică. în cazul trădării) sau într-un rezultat (spre exemplu o pagubă materială în cazul înşelăciunii). Trebuie. în unele cazuri. timpul nopţii. ambele forme se combină într-o formă mixtă. dimpotrivă. VI. . existenţa unei persoane în viaţă în cazul infracţiunii de omor. iar în iazul unor infracţiuni. elemente circumstanţiale prin care se realizează varianta agravată sau calificată a unei infracţiuni: spre exemplu. Locul şi timpul pot constitui. stabilit. militar. 2. condiţii esenţiale pentru existenţa infracţiunii. Urmarea imediată este modificarea pe care realizarea elementului material o produce asupra realităţii. adică să fie circumstanţiat (calificat). calitate. Este important de precizat. fie printr-o inacţiune (spre exemplu omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea unei infracţiuni. dar îl acceptă). complici. sau acţiunea de luare a unui bun mobil din posesia altuia. spre exemplu. destul de reduse ca număr. Latura obiectivă a oricărei infracţiuni are trei componente: Elementul material (verbum regens) este chiar actul de conduită interzis şi poate fi realizat. ci socoteşte fără temei că acesta nu se va produce) şi simplă (autorul nu prevede rezultatul. Vinovăţia este atitudinea psihică a făptuitorului faţă de faptă şi urmarea ei. pe care legea penală o sancţio nează. Nu toate infracţiunile presupun o situaţie premisă. vătămată prin comiterea faptei. Latura subiectivă reprezintă atitudinea psihică a făptuito rului faţă de propria faptă. Elementul principal al laturii subiective este vinovăţia.

VIIL Variantele infracţiunii se referă la incriminarea diferenţiată a unor fapte. absenţa calităţii pretinse în textul de lege fiind de natură a conduce la o altă încadrare juridică. unitatea şi indivizibilitatea.) subiectul activ are calitatea de cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în România. unde obiectul material este constituit din teritorii. — la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra sta tului. de regulă iraţional şi. Prezintă interes felurile pedepselor principale aplicabile unei infracţiuni (detenţiunea pe viaţă. infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete. unde obiectul material este alcătuit din documente sau date care constituie secrete de stat (în măsura în care datele sunt redate pe un suport material). Excepţie fac: infracţiunea de trădare prin ajutarea inamicului. ca atare.Mobilul este acel factor psihic de natură afectivă. independenţa. Obiectul juridic Valoarea protejată prin incriminările din acest titlu este reprezentată de statul român împreună cu trăsăturile sale fundamentale stabilite prin Constituţie. la unele infracţiuni însă este calificat. care îl împinge pe individ spre un anumit comportament. aeronave. . La cele mai multe infracţiuni din acest titlu subiectul activ nu este circumstanţiat. varianta tip. epuizare. acestea putând fi variante agravate sau variante atenuate. Obiectul material. 156. respectiv pedepse. Obiectul ocrotirii penale 1. XIX. valori ete. măsuri educative şi măsuri de siguranţă. VII. amenda penala). 157 C. închisoarea. armament. Subiectul activ. în acest sens trebuie făcută distincţia între: acte preparatorii. in cele trei modalităţi legislative (art. incontrolabil. consumare. respectiv: suverani tatea. art. Scopul este acel factor psihic de natură raţională. Titlul I Infracţiuni contra siguranţei statului Caracterizare generală a titlului I. precum şi infracţiunile pentru care aplicarea pedepselor complementare este obligatorie. Formele infracţiunii se referă la fazele de desfăşurare a activităţii infracţionale din punctul de vedere al laturii obiective. 2. Sancţiunile sunt acele măsuri cu caracter coercitiv. calitatea autorului este aceea de cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază pe teritoriul României. Există întotdeauna varianta de bază a unei fapte. la care se pot adăuga diferite variaţiuni în raport cu incriminarea de bază. oraşe.pen. art. Infracţiunile contra siguranţei statului sunt lipsite în general de obiect material. predate sau procurate inamicului. 155. care desemnează rezultatul prefigurat şi urmărit de individ printr-un anumit comportament. la infracţiunea de atentat care pune în pericol siguranţa statului sau de atentat contra unei colectivităţi există un obiect material secundar reprezentat de corpul persoanei (persoanelor) asupra cărora se acţionează. De exemplu: — la infracţiunea de trădare. în raport cu gradul de pericol social pe care îl prezintă. ce pot fi luate în urma comiterii unei fapte penale. II. Subiecţii infracţiunii 1. tentativă.

156 C. b) cetăţeanul român sau persoana fără cetăţenie care domicili ază pe teritoriul statului român. 160 C. Fiindu-i percheziţionată locuinţa. Care este încadrarea juridică a faptei? Teste grilă 1. precum şi în unele secţii de poliţie.C. 156 şi art. punând astfel în pericol siguranţa statului.Guvernului. unele clasificate secret de stat. c) crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului. integritatea corpo rală ori sănătatea unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă. 3.pen. în urma acestei descinderi în forţă.) au ca subiect activ: a) numai cetăţeanul român. a sustras mai multe documente. cât şi cetăţean străin. Infracţiunea de „Trădare prin ajutarea inamicului" (art. b) nu poate fi un cetăţean străin. sub forma participaţiei improprii. în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiilor de conducere avute la Secţia Judeţeană D. a încercat să pună la dispoziţia unui ziarist de la cotidianul J. 2. b) decesul. Este corectă reţinerea participaţiei improprii? Este corectă reţinerea variantei atenuate şi nu a variantei tip (acţiune armată)? 2.R. art.) urmarea imediată principală constă în: a) crearea unei stări de pericol pentru viaţa. s-au găsit mai multe documente. Ulterior. începând cu anul 1996. c) în timp de război.pen.pen. . al Parlamentului şi al unor partide politice. c) poate fi atât cetăţean român. 4. documente conţinând date şi informaţii cu caracter secret. Infracţiunile de trădare (art. La infracţiunea de „Atentat care pune în pericol siguranţa statului" (art. după trecerea sa în rezervă. 157 C. masele de mineri să săvârşească acţiuni violente ce au fost de natură să slăbească puterea de stat întrunesc elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de subminare a puterii de stat. de a determina. c) cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domicili ază pe teritoriul statului român.N. precum şi mai multe casete audio cu date şi informaţii secrete. în varianta atenuată.) poate fi săvârşită numai: a) pe câmpul de luptă. inculpatul I. primulministru a fost obligat să demisioneze. 167 C. S-a apreciat de către instanţa supremă că faptele inculpatului CM. în cazul infracţiunii de „Complot" (art. dar a fost surprins în flagrant în timp ce se deplasa la întâlnirea cu ziaristul respectiv. b) în condiţii de luptă. vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă. (XXX) Bucureşti.pen. cu intenţie. a S. pe care le-a deţinut la domiciliu.I. 155. în schimbul unor avantaje materiale.M.) subiectul activ: a) nu poate fi un cetăţean român. şi apoi la U.

reprezentantul unui stat străin. Locul şi timpul în general nu prezintă relevanţă. Ciinsumarea infracţiunilor are loc în momentul producerii stării de pericol. în cazul art. VIII. integrităţii corporale sau sănătăţii celui ce îndeplineşte o activitate importantă de stat sau publică. infracţiuni. Legătura de cauzalitate. Formele infracţiunilor Prin derogare de la principiul conform căruia actele preparatorii nu sunt sancţionate în sistemul nostru de Drept penal. De exemplu. prevede că în cazul unor infracţiuni contra siguranţei sloiului actele de pregătire sunt asimilate tentativei şi. 157 C. Fiind vorba de infracţiuni de pericol. urmarea secundară constă într-o atingere adusă vieţii. legătura de cauzalitate rezultă ex re. omisivă. Latura subiectivă Vinovăţia. 165 alin. ca atare. 171 C. aşadar. în cazul unor infracţiuni putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare: spre exemplu. poate fi săvârşită atât cu intenţie cât şi din culpă. la care tentativa nu este posibilă.. motiv pentru care infracţiunile din acest titlu sunt infracţiuni de pericol. în cazul variantei tip. art. cu momentul realizării i material. în cazul multor infracţiuni elementul material are şi o cerinţă . Timpul este.la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol siguranţa stalului. sau a unor documente sau date ce pot periclita siguranţa statului. un element esenţial în cazul acestei infracţiuni.pen. nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru realizarea infracţiunilor. sub aspectul laturii subiective. Pentru existenţa unor infracţiuni este necesară o pluralitate de făptuitori (de exemplu: complotul. Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi săvârşite în participafie: coautorat. fiind aşadar infracţiuni comisive. complicitate. Situaţia premisă Unele din infracţiunile acestui titlu presupun existenţa unei situaţii premisă. 170). Subiectul pasiv. în cazul unei urmări imediate secundare. face excepţie nedenunţarea (art. VII. aceea de nedenunţare. calitatea autorului este aceea de funcţionar.pen. Infracţiunile contra siguranţei starului se săvârşesc. legătura de cauzalitate trebuie stabilită. Latura obiectivă Elementul material.pen. VI. V. (infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin) . există în schimb . în cazul infracţiunii de trădare prin transmiterea de secrete este necesară existenţa unor secrete de stat. suni sancţionate. 160 C. în cazul art. însă pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie săvârşite în timp de război. chiar ir. 173 C pcn. instigare.pen.specială (spre exemplu: fapta să fie de natură să slăbească puterea de stat). pot servi pentru individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. La loate infracţiunile contra siguranţei statului subiectul pasiv principal este statul. (l)]. de regulă. ci de un scop ce fine de realizarea laturii obiective. de regulă. prin acţiuni. varianta de bază (tip). este menţionat cuvântul „scop". (atentatul care pune în pericol siguranţa statului) — o persoană care îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă activitate publică importantă. Urmarea imediată se caracterizează prin producerea unei stări de pericol pentru siguranţa statului. 160 C. In unele cazuri avem şi un subiect pasiv secundar: în cazul infracţiunii prevăzute de art. moment ce coincide. Există şi o infracţiune omisivă. subminarea puterii de stat). Toate infracţiunile contra siguranţei statului se comit cu intenţie. în cazul variantei atenuate. legiuitorul nu a prevăzut decât într-un riiţui caz o variantă agravată [art. IV. 2. Tentativa se pedepseşte la toate infracţiunile din acest titlu jart 173 alin. Deşi în art. (2)]. Variantele infracţiunilor Deoarece sunt fapte cu un grad de pericol generic ridicat. cu excepţia infracţiunii de nedenunţare care. III.

Care este diferenţa între infracţiunea de trădare şi cea de spionaj? 6.este prevăzută o cauză de nepedepsire pentru participantul care denunţă săvârşirea infracţiunii înainte de consumarea ei [art. de regulă. Care este tipul de participaţie în cazul infracţiunii de complot? 13. un număr mare de mineri (de ordinul miilor) a venit din Valea Jiului în Bucureşti. Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete are obiect 4. tot diferit faţă de regimul comun. Care este subiectul activ al infracţiunii de acţiuni duşmă noase contra statului? 5. a fost condamnat. 172 alin. Ajunşi în i:aji. 169 alin. 163 C.trei infracţiuni pentru care au fost prevăzute variante atenuate [an. printre altele. tulburând activitatea de transport pe calea ferată. 31 alin. minerii au atacat forţele de ordine şi au pătruns în sediul material? 3. de regulă pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani.pen. tăinuirea şi favorizarea săvârşite de soţ sau o rudă apropiată se sancţionează. (1)] şi o cauză de reducere a pedepsei pentru partici pantul care înlesneşte arestarea infractorilor după ce urmărirea penală a început ori infractorii au fost descoperiţi [art. dar limitele pedepselor se reduc la jumătate [art. (3) şi (4)). sub pretextul unor revendicări salariale. înarmaţi cu bastoane de cauciuc. 173 alin. în cazul celor mai grave infracţiuni contra siguranţei statului. (2). minerii au ocupat abuziv mai multe trenuri a căror circulaţie a fost deturnată. pedeapsa complementară: . Inculpatul CM. art. Care este elementul material în cazul infracţiunii prevăzute de art. Care este subiectul pasiv secundar al infracţiunii de atentat care pune în pericol securitatea statului? .pen. S-a reţinut în fapt că. (2) raportat la art. 157 alin.pen. 162 alin. Poate exista complicitate în cazul infracţiunii de complot? 14.pen. Care este diferenţa între noţiunea de „acţiune armată" şi cea de „acţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună" în cazul infracţiunii prevăzute de art. (2)].. Care este elementul material al infracţiunii de atentat contra unei colectivităţi? 8. 166 C. Sancţiuni Pentru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre. 7. 162 alin. au violat o femeie. (2).? 12. au prixJus vătămări corporale şi moartea a patru persoane. Ce se înţelege prin noţiunea de propagandă în contextul infracţiunii prevăzute de art.tăinuirea şi favorizarea privitoare la infracţiunile contra sigu ranţei statului se pedepsesc mai sever în comparaţie cu infrac ţiunile prevăzute de art. în toamna anului 1991. Ia care se asociază. 172 alin. (2) C. bare metalice şi sticle iiKriiiiiare. Care este subiectul activ al infracţiunii de trădare? 2. au distrus bunuri. „actele de diversiune"? 10. art. IX. 162 Cod penal? 9. Pe drumul spre Bucureşti.ia!ă.pen. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii de comu nicare de informaţii false? întrebări 1. .). 264 C. instigaţi fiind de inculpatul CM. (3) şi (5) C. Care este situaţia premisă a infracţiunii de trădare prin aju tarea inamicului? 16. respectiv art. (2). 221. pentru infracjiunea prevăzută de art. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de compro mitere a unor interese de stat? 15. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de subminare a economiei naţionale? 11. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de nedenuntare? Speţe 1.

Obiectul juridic. integrităţii corporale şi sănătăţii (Capi tolul I). Capitolul I Infracţiuni contra vieţii. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. . libertatea şi demnitatea. 2. Obiectul ocrotirii penale 1. Valoarea ocrotită prin intermediul infracţiunilor din această secţiune este viaţa persoanei. . Secţiunea I. integrităţii corporale şi sănătăţii Acest capitol este format din trei secţiuni: 1. 278/2006. Titlul este structurat pe patru capitole: . Omuciderea Caracterizare generală a secţiunii I. Omuciderea.Titlul II Infracţiuni contra persoanei în Titlul II sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic generic persoana omului. integritatea corporală şi sănătatea. drepturile şi libertăţile fundamentale ale acesteia: viaţa. .Infracţiuni contra vieţii.Infracţiuni contra libertăţii persoanei (Capitolul II). Avortul.Infracţiuni contra demnităţii (Capitolul IV) .Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (Capitolul III) şi .infracţiunile din acest capitol au fost abrogate prin Legea nr. 3.

175 lit. .. jandarmul sau militarul. de exemplu femeia gravidă. de exemplu: în cazul infracţiunii de pruncucidere. pen. procurorul. IV. 175 lit. în general.pen. Subiecţii infracţiunii 1. în moartea victimei. 176 lit. Pot exista cazuri în care legea prevede un subiect activ circumstanţiat. subiectul activ este mama copilului nou-născut. Poate fi subiect pasiv orice persoană în viaţă. 176 lit. soţul sau o rudă apropiată. Subiectul pasiv. II. în anumite cazuri.pen. Urmarea imediată constă. Locul public reprezintă un element circumstanţial în cazul infracţiunii de omor calificat [art. Autor al infracţiunilor de omucidere poate fi în general orice persoană. Subiectul activ.]. cu excepţia infracţiunii de determinarea sau înlesnirea sinuciderii. HI. unde elementul material constă în acţiunea de a determina sau de a înlesni sinuciderea. în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav [art. în cazul omorului deosebit de grav prevăzut de art. 2. e) C. în cazul art. legea prevede un subiect calificat. poli ţistul. c)]. în cazul acestor infracţiuni. Locul şi timpul în general locul şi timpul nu prezintă relevanţă în cazul acestor infracţiuni. V. Latura obiectivă Elementul material este reprezentat de uciderea unei persoane şi se realizează. judecătorul. în cazul infracţiunii de omor calificat [art. printr-o acţiune. g)].2. unde poate consta şi în încercarea de sinucidere a victimei. 179 C. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane în viaţă. dar poale consta şi într-o inacţiune (lipsirea unei persoane bolnave de îngrijirea necesară datorată). Există o singură excepţie. Situaţia premisă este dată de existenţa unei persoane în viaţă. i) C.

Sancţiuni Pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă.). c) C. omorul are şi două variante calificate. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă în privinţa existenţei infracţiunilor. dar şi din culpă (uciderea din culpă).pen.. sau intră în concurs cu cea de omor? 14. IX.] această infrac ţiune este absorbită. dar nu este sancţionată. în cazul infracţiunii prevăzute de art. Este sancţionată eutanasia în Dreptul penal român? 3. Variante Pruncuciderea are doar variantă tip. Ce înseamnă „starea de neputinţă a victimei de a se apăra"? 11. alternativ cu pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fost i'omis cu premeditare? 8. VI. 176 lit. Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz de unor in persana sau aberaţia ictus dacă autorul a exercitat o acţiune ucigaşă? 6. nu este posibilă la uciderea din culpă. Ce se înţelege prin expresia „cruzimi" în cazul omorului deosebit de grav? 16. 175 şi art. VIII. h) C. Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşit anterior şi cel ce face obiectul judecăţii. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul omuciderilor? 7.pen. din cauza specificităţii urmării imediate. în cazul infracţiunii de pruncucidere şi a celei de determinare sau înlesnire a sinuciderii. 176 C. Formele infracţiunilor Tentativa se sancţionează doar în cazul infracţiunilor de omor (art. Consumarea are loc în momentul producerii urmării imediate.). „stare de tulburare pricinuită de naştere"? întrebări 1. Ce se înţelege prin sustragere de la urmărire sau arestare în cazul infracţiunii de omor calificat? 13. Aceste infracţiuni nu pot fi continue sau continuate. Care sunt teoriile privind apariţia vieţii? Care sunt teoriile privind momentul instalării morţii? 2.Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea ce reprezintă elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei sau încercarea de sinucidere) trebuie stabilită. art. Ce persoane intră în categoria de „rude apropiate"? 10. pentru a putea fi diferenţiată infracţiunea de omor (tentativă de omor) de alte infracţiuni contra persoanei? 5. art. Latura subiectivă Vinovăţia. Care este conţinutul conceptelor de „copil nou-născut". VII.pen. Legiuitorul a incriminat săvârşirea omuciderilor cu intenţie (omor. .? 17. 175 lit. 176 C.pen. Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea unei femei gravide să constituie omor deosebit de grav? 18. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive? . Care sunt elementele obiective ce permit conturarea vino văţiei. în cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni [art. Care este deosebirea între omorul săvârşit prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane şi omorul săvârşit asupra a două sau mai multor persoane? 12. Poate coexista premeditarea alături de scuza provocării? 9. determinarea sau înlesnirea sinuciderii). este posibilă. Care este conţinutul noţiunii „în public" în cazul infracţiunii du omor calificat? 15. care îmbracă aspectul unor infracţiuni distincte (art. 175.iii!eiiiat după naştere". 4. 174.

Ce se înţelege prin „vehicul cu tracţiune mecanică". asupra a două persoane. care a proiectat-o într-un bazin cu ape reziduale. decizia V din 20 februarie 2006). lezând pleura şi producându-i un pneumotorax. Ce se poate reţine in sarcina mernpatului care a lovit victima. 176 alin. socrul său în vârstă de 75 de ani. în cazul infracţiunii de ucidere din culpă? 20. producând tumefiere a acestuia şi. în cazul actelor de violenţă comise. cu focare multiple. aflată într-o avansată stare de ebrietate.J. 23.C. a lovit victima cu sapa în cap. în cazul comiterii unui omor calificat asupra soţului sau unei rude apropiate? (RIL. 24. 75 alin. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat victimei. în speţă.C.J. Instanţa 1-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. „stare de ebrietate". 3. Este corectă înca drarea juridică? rvu(p % K-^-P4^ &&< i ~^i ' 6. aşa cum se arată în raportul de constatare medico-legală. în legătură cu apli carea art. i-a \$UrA. Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă din camera situată la etajul IV pe uşa unui balcon fals. b). Această lovitură nu a pus în primejdie viaţa victimei. Care estejncadrarea juridică a faptei? ulpatul a aphcat victimelo lovitură *dp cuţit. ale coastelor. cu consecinţa unor contuzii cranio-cerebrale vindecabile în 7-8 zile. iar aceasta a decedat.C. d) C. în vârstă de 81 de ani si suferind de anumite afecţiuni (diabet. aplicat o lovitură puternică cu palma în cap. b) C. pricinuit de situaţia juridică a acelei parcele. comisă în condiţiile art. dintre care doar una a decedat? (RIL. provocându-i astfel o hemoragie meningo-cerebrală. (1) lit. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată acestuia. Care este încadrarea juridică a faptei? 8. (1) lit. o puternică loviluiâ cu pumnul. provocându-i leziuni grave . Inculpatul.fracturi ale coloanei vertebrale. Inculpatul.C. instanţa a reţinut că victima. având ca urmare moartea victimei? . a cărui lamă a pătruns în cavitatea toracică prin spaţiul intercostal.______ 4. Care a fost soluţia adoptată de I.19. 174-175 ljţ. ruperea unor organe — constituie infrac ţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei? Dacă da.U ■ - . în legătură cu problema caracterului complex al infracţiunii de ucidere din culpă. în cele din urmă.C.pen. ce a determinat moartea.pen. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 7. în cazul infracţiunii de determinare sau înlesnire a sinu ciderii? 22. AJU-C CfuJLţSlj>» C£ 5. de mai multe ori în cap şi peste corp cu un ciomag.C. după o scurtă alter caţie. Care a fost soluţia adoptată de I. Care a fost soluţia adoptată de I. survenită la un orga nism cu grave alterări hepato-renale şi miocardice. IV din 26 septembrie 2005 ). sprijinindu-se . Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a imobilizat viclinui şi a lovit-o timp de 8 ore cu o nuia pe tot corpul. 178 alin. decesul? V^ h i~ j ^6 L C Mj u — W . decizia nr. Speţe j 1. şi a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al Hl-lea al unei clădiri. dar care au declanşat o meningită acută. fără a încerca să o salveze? OAi:)^ 4 \ i $ 9. ieşirea normală fiind blocată de el. cu intenţia de a ucide. „îmbi base alcoolică ce depăşeşte limita legală". 1 5 ^ . ulcer) s-a deplasat în acea zi cu bicicleta la parcela pe care o avea pentru a desfăşura munci agricole. (3)? (REL. Lovitura a determinat i^r" J o înfundare a oaselor craniene şi o dilacerare a creierului ce a avut r* ca efect moartea copilului. Inculpatul a lovit victima. decizia I din 15 ianua rie 2007). care a părăsit locul faptei. care avea un conflict mai vechi cu victima.. Victima a părăsit balconul. La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe între infracţiunea de omor şi cea de determinare sau înlesnire a sinu ciderii? 21. în legătură cu inci denţa dispoziţiilor art. care este încadrarea juridică a faptei?. nervos că fiica sa în vârstă de 2 luni plângea. căderea ci fiind auzită de inculpat.J. în aceeaşi împrejurare.

Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care. a aplicat victimei o lovitură cu un cuţit de 1*T*)10. în timp ce se lupta cu fiul victimei a aplicat o de cuţit victimei. între cei doi existau relaţii încordate. au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere.v iară a coapsei. în condiţiile date. în cele din urmă. Care este încadrarea juridică a faptei? _. unde i-a aplicat o lovitură în regiunea gâtului. victima se afla la masă împreună cu inculpatul şi familia acestuia. inculpatul a atras-o într-un loc retras. Pentru acest motiv. Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag. determinate de faptul că inculpatul nu-şi îndeplinea în bune condiţii obligaţiile de întreţinere. determinând-o astfel să se deplaseze pe spaţiul îngust unde se afla. ^ gpri'ectând cablul de la reţeaua de curent electric de 220 volţi. în partea infe. după ce s-au înţeles să aplice victimei o corecţie ~ '^ s ^ ^ nOl & râ' însă uciderea acesteia . femurale şi care. cu autoturismul pe care îl conducea cu mare viteză. cu un cuţit de dimensiuni mari. între cei doi s-a iscat o ceartă determinată de modul în care inculpatul îşi îndeplinea obligaţiile de întreţinere. Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi introdusese acţiune de divorţ. i-a aruncat hainele în stradă şi i-a închis uşa de la balcon. în timp ce se îndrepta spre casă. Care este încadrarea juridică a faptei? Care este forma (şi modalitatea) de vinovăţie? Ml2. care este încadrarea juridică? . să lovească vieri mpite. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? WLA 15. A 17. inculpatul i-a cerut să plece de sub balconul său. ^icjiujie_Ja_^areJnşă_ji_je^unjajL In ziua săvârşirii faptei. suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa. cu fractură de boltă şi iradiere la bază. Victima şi-a pierdut echilibrul. rude de gradul 5. Care este încadrarea juridică a faptei? M o?î n speţă. iar ulterior. In speţă. având în vedere că inculpatul susţine că a fost în eroare cu privire la identitatea victimei. aflat în stare de ebrietate. a avut drept rezultat moartea victimei. Inculpatul. în sensul că nu a prevăzut interpunerea acesteia? 3 1.s-au înarmat cu bucăţi lemn smulse dintr-un gard şi au aplicat victimei lovituri violente ■'în zona capului. când se afla în această poziţie periculoasă. victima a introdus o acţiune pentru rezilierea contrac tului. după ce şi-a aşteptat soţia la locul de muncă şi au mers împreună într-un parc. a căzut şi s-a accidentat mortal.cu picioarele de pervazul ferestrei a& la etajul HI şi. singurul loc prin care. inculpatul şi victima. a provocat la «curt timp moartea victimei. care. cei doi s-au întâlnit din întâmplare la un bufet. producându-i un traumatism cranio-cerebral acut. impropriu de a fi purtat în mod obişnuit asupra unei persoane. chiar dacă acestea nu au fost lovite datorită modului în care au acţionat spre a se salva? Dacă da. din răzbunare. o lovitură care a avut ca efect secţionarea arterei \^. după trei săptăde la un incident în cursul căruia inculpatul şi victima s-au lovit reciproc. Care va li juridică a faptei. la \KJiT&M t|ardu! împrejmuitor din sârmă al terenului său. care a atins sârma gardului încărcată cu electricitate? Care este forma de vinovăţie? '. mai putea reveni în clădire. Care este încadrarea juridică a faptei? 14. Inculpaţii. care s-a interpus între cei doi. din cauza unei hemoragii puternice. iar inculpatul. deşi a încercat să fugă. însoţit de alte trei persoane şi. cultivat cu porumb. spre fereastra de la casa scărilor. Constituie infracţiune fapta unei persoane de a încerca. fl^ a cauzat astfel moartea victimei. victima a fost urmărită de inculpat. s-a reţinut în fapt că într-o seară. a fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintr-un gard.

în actul de naştere al inculpatului. Victima a decedat. 1-a adus în domiciliu şi i-a dat îngrijirea necesară. Dacă inculpatul a ucis-o pe partea vătămată.*<M<*. Instanţa 1-a con damnat pe inculpat pentru infracţiunea de omor ca|ificat. care va fi încadrarea juridică a faptei? . jqculpatuj a considerat-o pe partea vătămată ca fiindjaţâi sau.comis di interes material. dar ditLprob. rwlpnin dintre g' fiind de notorietate în comuna în care locuiau . i*W*S (*> 18. partea vătămată nu figurează ca tată al acestuia. La rândul lui. nefiind stabilită paternitatea.bucătărie în zona pieptului. în speţă.J.e rezullăxu certitudine că inculpatul s-a născut din relaţiile din afara_j£ăsâtorie. Este corectă soluţia? U*. dintre mamă <?j patiffl vfttamata Acesta din urmă 1-a considerat întotdeauna drept copilul său.i.

'j-f. în timp ce aceasta se afla -i-j în pat înuvun somn adânc. nu a mai putut opune rezistenţă. datorită unei stări avansate de ebrietate? y~pH > 2l. *Vi .. reţinând în cauză doar infracţiunea de omor. pe vreme geroasă. . în speţă. aflată în stare gravă de ebrietate. provocându-i leziuni prin ele însele mortale. în ceea ce priveşte desfacerea căsătoriei. iar aceasta a decedat din cauza şocului hipotermic? f) h r).irrspe{â. Care este încadrarea juridică a firptei lîî&ulpatului care a J lăsat victima. săvârşind un furt în dauna unităţii şi fiind surprinsă de paznic imediat după aceea. ţ. jfij ^J^?~^ > •?■ Y 23. prima instanţă a reţinut existenţa agravantei prevăzute de art^iîS4iţ^d) cu motivarea că. după ce a împuşcat victima 'în piept şi aceasta. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpaii de a intra într-o încăpere unde dormeau mai multe persoane şi de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din ele. la sfârşitul lunii noiembrie. fă/ă a le răni pe celelalte? .noap tea. De faţă la luarea declaraţiei a fost . a aplicat paznicului o puternică. pentru a păstra acel toracică . iar aceasta a decedat.A"1 ! r. dar numai pe capătul de cerere privind partajul. cu bunul sustras asupra sa. Care va fi calificarea juridică în cazul uciderii soţului.?Jf (]U p5 violarea ei. Care este înca- în regiunea icică. pe câmp. pe cure . X a fost chemat la o secţie de poliţie pentru a i se lua o declaraţie în calitate de făptuitor. lo. . iJuî"{L.vv : f -. a şi ucis^p. inculpatul major a aruncat victima în vârstă de 9 ani de pe un pod plutitor. Care din cele două soluţii este corectă? 24. hotărârea Fiind definitivă şi irevocabilă? e încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi ucis victima prin aruncarea de la etajul VII.19. Instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică. i'? ) drarea juridică a far !.viu«4-de_£uţit 26. punându-i în pericol viaţa? <y.22. inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada metalică a unui podeţ. parţial dezbrăcată. grav rănită. persoană în vârstă. calificarea juridică 'a faptei unei persoane care. dacă fapla a fost săvârşită după ce hotărârea de divorţ a fost atacată cu recurs de către făptuitor.

. • f ■■' "'■>-■'' . care i-a cerut a doua zi.. lovituri care au i"jprovocat multiple echimoze. cu gândul să-1 ia prin surprindere pe X şi să1 ducă Ia secţia de poliţie. fapt.şi un student la Academia de Poliţie. X a plecat. plăgi contuze. pentru că va ii chemat să dea o nouă declaraţie. cu care se aflau în acelaşi apartament. la un moment dat. aflată în dormitor.V. se va arunca pe fereastră. a plecat acasă la acesta.. Studentul a ajuns înaintea lui X. 0 "O(. fără ocupaţie. aflat în practică. pentru a-1 surprinde. pe tot corpul. _ . într-o discuţie._. Deşi i s-a spus să aştepte pe hol.P. câ afa ptei? fiind văzut de o femeie de serviciu. cu o deosebită intensitate._ -gT i^^-4--J.. i-a spus soţiei acestuia că trebuie să-i permită accesul în casă pentru că este în misiune şi s-a ascuns într-o debara. soţia 1-a informat despre prezenţa unui poliţist în debara. aw sustras dintr-un vagon saci 28. a sărit pe geam de la o înălţime de 31 m. i j "-.. să restituie zahărul sustras. Studentul.V. inculpatul i-a aplicat lovituri puternice în cap cu o lopată. inculpatul ah?o^l*frM &9£ cu zahăr. ■ ( ■ . Ce se va reţine în sarcina lui X? „. P.' 27. la refuzul victimei şi ame ninţarea acesteia de a-1 denunţa la organele de poliţie. observând acesl lucru şi cunoscând din momentul declaraţiei domiciliul lui X.. în momentul în care X a venit acasă. decedând în urma leziunilor suferite. punândui viaţa în pericol. inculpaţii au stăruit în intenţia lor. Ignorând acest avertisment repetat. părăsit de . ■ i. fracturi ale coastelor. Care este încadrarea Jl """în. j . oferindu-i un sac cu zahăr.. poate fi calificată drept infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi? 30. X s-a înarmat cu un cuţit şi i-a aplicat studentului o lovitură în zona toracică.. ** 29. interesând mai mult de jumătate din \ suprafaţa corpului. Instanţa de fond a reţinut următoarea stare de fapt: din primăvara anului 1977 inculpatul S. cu toate că femeia le-a spus că. dacă nu renunţă.'"'■ .. Fapta unei persoane de a aplica victimei numeroase lovituri de curea. în fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe P. dându-şi seama că nu mai are nicio posibilitate de scăpare. Care este înca drarea juridică a faptei? ' î .. astfel că. inculpatul a încercat s-o mituiască. stază în organe şi care au produs decesul victimei.

inculpatul a aplicat persoanei vătămate o puternică lovitură cu o bâtă. pe când aceştia dormeau. Fiind internată în spital. imediat după naştere. S-a consta tat că noul născut este sănătos. Ce se va reţine în sarcina mamei? 37. a ascuns sarcina de familia sa. Inculpata a născut un copil. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat conţinutul unei sticle de petrol peste doi copii ai concubinei sale. provocându-i ruptura splinei. şi apoi 1-a pus într-o sacoşă şi 1-a abandonat pe scările unei biserici. întrucât femeia a început să ţipe. care se afla în autoturism. aflat în stare de ebrietate.din cauza căreia victima a decedat.\ 33.şi făcea zgomot în faţa . a încercat să-i împiedice^împrejurare care a dus la producerea de arsuri deosebit de grave pe 70-90% din suprafaţa copului ambelor victime şi. şi-a ucis copilul. a născut într-un loc retras. iar în cele din urmă. în zona toracică. înfricoşat. Ce se va reţine în situaţia în care inculpata. inculpatul. Ce se va ţ 32. şi apoi le-a dat foc.. dacă expertiza medico-legală a stabilit că mama.soţie. a bătut-o din nou pe sora sa: aplicându-i cu un corp dur mai multe lovituri. s-a urcat cu genunchii peste toracele acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini. constatându-se că prezintă o " ocluzie intestinală.. care avea asupra sa o armă de vână toare. neasistată. complicaţie Ipostoperatorie j cu dezechilibru 'metabolic grav. a produs un accident rutier în care au decedat 2 pietoni şi fiul său. bolnavă de schizofrenie. la decesul acestora? v 34. în urma unui conflict personal. între fapta inculpatului şi decesul -victimei? . data aceasta pentru ocluzie. la momentul săvârşirii faptei.blocului. trezindu-se. în speţă. i-a zdrobit ambii globi oculari. apoi externată. victima a fost supusă unei operaţii de spleneoctomie. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care. concepând un copil în afara căsătoriei. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală.L. Se poale reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost întrerupt în cauză lanţul cauzal. şi a asfixiat copilul imediat după naştere? 35. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? \ . pe care adesea o bătea. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 38. • ■ . S. aflat în stare de ebrietate la volanul autoturis mului proprietate personală. însă a intervenit o altă complicaţie -jperitonită postoperatorie . motiv pentru care vecinii au chemat poliţia. Inculpatul a scos un briceag şi i-a aplicat poliţistului o lovitură mortală. a avut discernământ? 36. violenţe care au cauzat moartea victimei. în final. în vârstă de 58 de ani. în ziua de 19 ianuarie 1980 inculpatul. vătămând în mod grav inte gritatea corporală a victimei. a văzut o „mogâldeaţă" despre care a crezut greşit că e un animal. fiind noapte. a fost trezit din somn de un zgomot şi. fără a anunţa pe nimeni. iar când copiii. de . locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa. au vrut să se salveze. După 5 zile persoana vătămată s-a reinternat. Ce încadrare juridică va reţine instanţa? ^ JÎ. Inculpatul. spre a o determina să-i cedeze o parte din câştigurile pe care aceasta le obţinea din practicarea cerşetoriei. . Inculpatul era în stare de ebrietate. precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale. Agentul de poliţie sosit ia faţa locului i-a aplicat mai multe lovituri inculpatului în zona abdominală pentru a-1 determina să tacă şi apoi i-a jsf>us să-1 urmeze la secţia de poliţie. el a tras în acea direcţie un foc de armă. Copilul a fost găsit după câteva minute de o persoană care 1-a dus la spital.

Cine va răspunde penal pentru această faptă ului? şi care este încadrarea juridică? 41.. Observând că trenul se apropie de gară şi a micşorat viteza. pentru a purta o discuţie . a inculpat împuşcat un alt copil. soldat aflat în post. inculpatul a fost trimis în at neglijen t un utilaj la locul de muncă. victima a sărit. produc ând moarte a unui coleg.reţine în la telefonul mobil. a abando nat pentru câteva minute arma. Ce se va reţine în sarcina incul patului? 40. S . dar în cădere s-a lovit ul a manevr cu capul de un stâlp şi a decedat. I nculpat victima cu un pistol că o va ucide. Aflându-se într-un vagon de tren. inculpatul a ameninţat 39. manevrând arma în joacă. Arma a fost luată sarcina de un copil în vârstă de 5 ani care.

motiv pentru care incul pata a început să lovească în uşă cu un picior de scaun. protestau în faţa primăriei pentru că nu le fusese repartizată o casă. 5. suferind un traumatism cranio-cerebral. împreună cu soţul său. s-a constatat că aceasta prezenta staze în toate organele interne. c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. în scopul sinuciderii. Bătând cu violenţă în uşă. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei reprezintă: a) omor calificat. Cunoscând firea violentă a inculpatei. să se deplaseze până la bucătărie şi să se arunce pe fereastră.]. din cauza loviturilor aplicate. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de 2 luni. 2. victima a refuzat să deschidă. 175 lit. după 7 zile. c) C. dar nu se pedepseşte. b) C. speriată.pen. inculpatul chema un prieten să o păzească. 174 C. inculpata a reuşit să spargă uşa şi să pătrundă în apartament. în timpul în care se odihnea. (săvâr şirea omorului asupra a două sau mai multor persoane): a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane. Victima a reuşit totuşi în una din zile. în speţă. victima a încer cat să se refugieze într-un apartament vecin.pen. bănuind că acolo se află concubinul ei. Victima. 175 lit. Există agravanta prevăzută la art.pen.). c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată. renunţând şi el să mai meargă la serviciu. Soţul i-a procurat victimei benzină şi o brichetă. modalitatea simplă. cu ocazia autopsierii. La infracţiunea de pruncucidere (art. victima nu se mai putea deplasa. c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Inculpatul a ţinut-o în tot acest timp încuiata în casă pe concubina sa. în disperare de cauză. 176 lit. La un moment dat. în timp ce victima făcea această încercare şi avea încă picioarele înăuntrul camerei de baie.pen. se poate reţine săvârşirea infracţiunii de: a) omor. b) omor calificat. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 44. c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul folosit a pus în pericol viaţa mai multor persoane. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane. b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai multor persoane. care i-a provocat moartea. însă s-a dezechilibrat şi a căzut de la etajul doi pe bordura de asfalt a blocului. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri mortale cu cuţitul într-o z. iar aceasta din urmă a aprins bricheta? Teste grilă 1. constituie infracţiunea de: a) pruncucidere. escaladând fereastra de la baie. 3.pen.]. iar aceasta şi-a dat foc. profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra [art. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina soţului? Dai' în situaţia în care soţul a stropit-o pe victimă cu benzină. victima şi-a tras picioa rele. b) omor simplu (art. c) omor calificat. b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii. deoarece victima avusese o tentativă de suicid. Ce se va reţine în sarcina inculpatei? 43. 6. fiind sub influenţa băuturilor alcoolice. A fost internată în spital pentru că suferise arsuri grave pe o mare suprafaţă a corpului şi a decedat după 7 zile. b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs. cu o curea ce avea o cataramă metalică. săvârşit asupra unei rude apropiate [art. a cerut victimei să deschidă. . 177 C. d) C. 4. b) tentativa este posibilă şi se pedepseşte. profe rând ameninţări la adresa acesteia. Ce va decide instanţa? 42. fapta constituie: a) infracţiunea de ucidere din culpă. c) tentativa nu este posibilă. a mers la locuinţa unei vecine. victima a ameninţat că-şi va da foc. în care se alia acasă doar cu inculpatul şi acesta era la baie. producându-i o fractură de boltă craniană având ca rezultat moartea.): a) tentativa este posibilă. dacă nu este primită de primar. ameninţând în acelaşi timp cu moartea. inculpata. Victima a decedat şi.onă vitală. Inculpatul a aplicat timp de 10 zile concubinei sale lovituri pe tot corpul.judecată pentru infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii. astfel încât.

după ce a consumat băuturi alcoolice. în raport cu succesiunea momentelor survenite. în forma agravată prevăzută în art. ceea ce . în timp ce întreţinea raporturi sexuale cu aceasta. 197 alin.. h) C.omucidere. 175 alin. Inculpatul D. (3) teza a II-a C.pen.Practică judiciară Prin sentinţa penală nr. i-a succedat acoperirea de către inculpat a căilor respiratorii superioare (nas. După comiterea faptei. în vârstă de 78 de ani. consecutive unei rupturi de col uterin prin viol şi asfixie mecanică prin obstrucţia căilor respiratorii superioare (nas. (3) C. Leziunile de violenţă s-au putut produce prin obstrucţia căilor respiratorii superioare (nas. a) şi b) C. cu aplicarea art. sporită cu un an închisoare.pen. care impun reţinerea a două infracţiuni concurente. în final având de executat 20 de ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art.pen. 174 .pen. Astfel. 192 alin. a) C. Potrivit textului de lege menţionat. (1) şi art.. intenţiei iniţiale a inculpatului de a întreţine relaţii sexuale cu victima prin constrângere şi profitând de imposibilitatea de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa datorită vârstei şi stării de sănătate. a) şi b) C. Pentru a pronunţa această sentinţă.. 197 alin. inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de viol. determinat de ruptura de col uterin prin viol şi asfixiei mecanice prin obstrucţia căilor respiratorii superioare (nas.R. inculpatul a spart un geam din partea dreaptă a casei. în seara zilei de 21 noiembrie 2007. (1) lit. s-a hotărât să meargă la domiciliul numitei C.pen. după care a intrat în camera unde dormea victima. 34 alin.pen. h) C. (1) lit.pen. instanţa de fond a reţinut că. gură). inculpatul i-a acoperit nasul şi gura. 64 alin. ceea ce ar fi condus la identificarea ulterioară a sa de către organele de poliţie. prevăzută în art. pentru ca aceasta să nu ţipe şi să nu-i mai ceară să părăsească locuinţa. . 33 lit. în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei de viol.. a) şi b) C. pronunţată de Tribunalul Bacău. în afară de urmarea specifică violului. 64 alin. bănuind că victima l~a şi recunoscut. cunoscând că uşa de acces era asigurată cu un zăvor. a). cu scopul de a întreţine relaţii sexuale cu aceasta. astfel că nu a mai auzit-o strigând.E.pen. (1) lit.. moment în care victima i-a cerut în mod insistent să părăsească locuinţa. (1) lit. inculpatul a părăsit locuinţa victimei. 197 alin. (3) teza a II-a C. Din raportul de constatare medico-legalâ rezultă că moartea victimei s-a datorat şocului hemoragie.. 33 lit.omor calificat. Succesiunea acestor momente demonstrează că inculpatul a depăşit intenţia iniţială. gură) . la pedeapsa de 9 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drep turilor prevăzute în art. . pentru a nu ţipa şi a nu-i mai cere să părăsească locuinţa şi bănuind că a fost recunoscut de victimă.. în raportul de constatare medico-legalâ se concluzionează că moartea victimei a fost violentă.art. forma agravată se referă la producerea. (1) lit. (1) C. 197 alin. b) şi art. în jurul orelor 23:00. a fost condamnat pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: . Pentru a pătrunde în locuinţă.pen. 336 din 25 iunie 2008.viol.. (1) lit. prevăzută în art. prin rechizitoriu. inculpatul D. Inculpatul a început să o dezbrace. 174 -art. în art. concretizată în dezbrăcarea acesteia şi întreţinerea de relaţii sexuale.E. 64 alin.. a unui alt rezultat care constă în moartea victimei. se reţine că.violare de domiciliu. art.pen. a) şi b) C. fiind depistat de către organele de poliţie în ziua de 22 noiembrie 2007. ea datorându-se insuficienţei cardio-respiratorii acute instalate după un sindrom anoxic-asfixic cu hemoragie externă şi şoc hemoragie. 64 alin. gură). inculpatul a acţionat în baza a două rezoluţii infracţionale distincte. (1) lit. prevăzută în art. (2) C. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 19 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 35 alin. în baza art. la pedeapsa de 4 ani închisoare. gură) şi datorită unei agresiuni sexuale (viol cu ruptură de col uterin) şi au legătură de cauzalitate directă cu decesul.pen.pen. la pedeapsa de 19 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa comple mentară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 175 alin. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din art. atunci când a „sufocat" victima.

evidenţiază că el a prevăzut şi acceptai posibilitatea ca rezultatul — decesul acesteia prin asfixie mecanică — să se producă. Rezultă că inculpatul a ucis victima pentru a înlesni ori ascunde săvârşirea infracţiunii de viol, forrna de vinovăţie fiind aceea prevăzută în art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C.pen. In aceste condiţii, s-a apreciat că inculpatul a săvârşit infracţiunea de viol, în forma simplă prevăzută în art. 197 alin. (1) C.pen., în concurs cu infracţiunea de omor calificat prevăzută în art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen. Având în vedere considerentele reţinute şi încadrarea juridică dală faptei de viol prin actul de sesizare a instanţei, s-a dispus scliimbarea încadrării juridice în mod corespunzător. în drept, faptele inculpatului au realizat conţinutul infracţiunilor de viol, de omor calificat şi de violare de domiciliu prevăzute în art. 197 alin. (1), art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) şi art. 192 alin. (2) C.pen. împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul D.E., criticând, în principal, încadrarea juridică reţinută de prima instanţă. Astfel, inculpatul consideră că încadrarea juridică corectă a faptelor este cea reţinută în actul de sesizare al instanţei, respectiv infracţiunea de viol comis în forma agravată prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen., în concurs real cu infracţiunea violare de domiciliu prevăzută în art. 192 alin. (2) C.pen. Prin decizia nr. 103 din 19 august 2008 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, cauze cu minori şi familie, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului. Instanţa de apei a reţinut că, în mod corect, instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de viol prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen. în infracţiunile de viol prevăzută în art. 197 alin. (1) C.pen. şi omor calificat prevăzută în art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen. Agravanta prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen. se referă la producerea, în afara urmării specifice violului, a unui alt rezultat care, de data aceasta, constă în moartea sau sinuciderea victimei. Pentru realizarea agravantei enunţate, este necesar să se stabilească, pe de o parte, raportul de cauzalitate dintre fapta de viol şi rezultatul mai grav produs (moartea sau sinuciderea victimei), iar, pe de altă parte, praeterintenţia făptuitorului. Dacă făptuitorul a

acţionat cu intenţie în ceea ce priveşte moartea sau sinuciderea victimei, infracţiunea de viol intră în concurs, după caz, cu infracţiunea de omor sau infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii. Analizând situaţia faptică relevată de ansamblu] probelor administrate în cauză, instanţa de apel consideră că inculpatul D.E. a acţionat atât cu intenţia de a viola victima, cât şi cu intenţia a o ucide. Potrivit datelor existente în raportul de constatare medico-legală, moartea victimei s-a produs ca urmare a şocului hemoragie, determinat de ruptura de col uterin, şi asfixiei mecanice prin obstruefionarea căilor respiratorii superioare. Ţinând cont de circumstanţele în care au fost săvârşite faptele, instanţa de apel, ca şi prima instanţă, apreciază că inculpatul a acţionat cu intenţia de a suprima viaţa victimei, rezultat care chiar dacă nu a fost urmărit, posibilitatea producerii acestuia a fost prevăzută şi acceptată de inculpat. Având în vedere că moartea victimei nu a fost un rezultat care a depăşit intenţia inculpatului, instanţa de apel a constatat că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului de către instanţa de fond este corectă, nefiind întrunite în speţă elementele constitutive ale infracţiunii de viol comisă în formă agravată prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen. împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul D.E.. invocând cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C.proc.pen. şi solicitând redozarea pedepsei. Examinând hotărârea recurată prin prisma criticii formulate şi a cazului de casare în care aceasta formal se încadrează, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat. Materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi în faza de judecată a fost corect evaluat de către instanţele de fond şi apel, atât sub aspectul situaţiei de fapt şi a vinovăţiei inculpatului, cât şi al încadrării juridice a faptelor comise de către acesta. Inculpatul nu a negat săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, însă a contestat schimbarea încadrării juridice dispusă de instanţa de fond, soluţie menţinută de instanţa de control judiciar, susţinând în esenţă că nu a intenţionat să ucidă victima, moartea acesteia fiind un rezultat praeierintenţionat al infracţiunii de viol.

Aşa cum corect au reţinut instanţele de fond şi apel, modalitatea în care inculpatul şi-a conceput şi realizat activitatea infracţională, împrejurările în care faptele au fost comise (victima fiind o persoană în vârstă de 78 de ani), ca şi concluziile actelor medico-legale întocmite în cauză demonstrează existenţa unui raport de cauzalitate directă între leziunile de violenţă suferite de victimă, produse exclusiv de către inculpat, şi decesul acesteia, situaţie în care nu se poate susţine că inculpatul nu a acceptat măcar rezultatul letal al acţiunii sale, chiar dacă nu 1-a urmărit. In consecinţă, inculpatul a acţionat cu intenţia indirectă de a suprima viaţa victimei, astfel încât corect s-a procedat la schimbarea încadrării juridice, în sensul reţinerii infracţiunii de omor calificat. Sub aspectul individualizării pedepsei, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că au fost avute în vedere prin coroborare toate criteriile prevăzute în art. 72 C.pen., atât cu privire la tratamentul sancţionator stabilit pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina inculpatului, cât şi în ce priveşte pedeapsa rezultantă. Pătrunderea pe timp de noapte într-o locuinţă, violarea unei persoane în vârstă de 78 de ani (despre care inculpatul cunoştea că locuieşte singură şi are posibilităţi reduse de ripostă, inclusiv datorită afecţiunilor de care suferea), urmată de uciderea acesteia prin asfixie mecanică reprezintă fapte cu un grad ridicat de pericol social, ce denotă o periculozitate sporită a persoanei care le-a comis şi justifică pedepse într-un cuantum superior minimului special. Conduita procesuală corectă a inculpatului, faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale care să atragă starea de recidivă, ca şi împrejurarea că la momentul comiterii faptelor se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, nu reprezintă circumstanţe de natură a conduce la un tratament sancţionator mai blând, ţinând scama de circumstanţele reale grave în care faptele au fost săvârşite. Prin urmare, pedepsele stabilite de instanţa de fond şi menţinute de cea de apel răspund imperativelor înscrise în art. 52 C.pen., iar sporul aplicat la pedeapsa cea mai grea, de un an închisoare, este justificat faţă de numărul şi gravitatea infracţiunilor comise. In consecinţă, critica formulată de inculpat nu poate fi primită, sens în care recursul declarat de inculpatul D.E. împotriva deciziei

nr. 103 din 19 august 2008 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, cauze cu minori şi familie, a fost respins ca nefondat.

Exerciţiu
Inculpatul A.D. a aplicat în ziua de 30.07. 2006 mai multe lovituri de cuţit în zona toracică, vecinului său I.S., pentru că acesta intrase în curtea sa şi îi lovise nejusîiflcat copilul. I.S. a decedat după 2 zile, ca urmare a loviturilor primite. A.D. a fost arestat preventiv la 2.08.2006; măsura preventivă a fost prelungită şi apoi menţinută de instanţa de judecată pe parcursul soluţionării cauzei. Soţia victimei s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 13.000 lei din care 3.000 daune materiale, constând în cheltuielile de înmormântare şi 10.000 daune morale. Inculpatul a beneficiat pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii de serviciile unui apărător din oficiu. întocmiţi minuta (dispozitivul hotărârii) pe care trebuie să o pronunţe instanţa la 3.05.2009.

Secţiunea a H-a. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii Caracterizare generală a secţiunii I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic. Infracţiunile din această secţiune au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei. 2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane în viaţă.

II. Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ poate fi orice persoană. Există cazuri în care calitatea subiectului activ reprezintă o circumstanţă agravantă |de exemplu, la art. 180 alin. (l1) şi alin. (21) sau la art. 181 alin. (l1), subiectul activ trebuie să fie un membru al familiei victimei].

Subiectul pasiv poate fi orice persoană în viaţă. Şi în acest caz, legea prevede uneori un subiect calificat [de exemplu, la art. 180 alin. (l1), şi alin. (21) sau la art. 181 alin. (l1), subiectul pasiv trebuie să fie membru al familiei subiectului activ; la art. 182, în varianta agravată referitoare la fapta prin care s-a produs avortul, subiectul pasiv este doar femeia gravidă]. în cazul pluralităţii de subiecţi pasivi vor exista atâtea infracţiuni câte victime.
III. Locul şi timpul nu prezintă relevanţă.

intenţie indirectă sau praeterintenţie, iar în varianta de la alin. (3) doar cu intenţie directă (cu menţiunea că este exclusă ipoteza punerii în primejdie a vieţii). Mobilul şi scopul. Prezintă relevanţă doar scopul, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. (3) C.pen. VIL Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă, dar nu este pedepsită în cazul acestor infracţiuni, cu o singură excepţie, în cazul vătămării corporale grave comisă cu intenţie directă. Tentativa nu este posibilă în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi a celei de vătămare corporală din culpă.

IV. Situaţia premisă Trebuie să existe o persoană în viaţă asupra căreia să se exercite violenţele. V. Latura obiectivă Elementul material. Se realizează, de regulă, printr-o acţiune. Aceasta poate fi directă (lovire, împingere etc.) sau indirectă (spre exemplu, tragerea scaunului, în momentul în care victima vrea să se aşeze). Elementul material poate consta şi într-o inacţiune (de exemplu, omisiunea de a anunţa victimei prezenţa în curte a unui animal agresiv). Urmarea imediată. Constă în provocarea unor suferinţe fizice, atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei. Există şi o excepţie, ia infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, unde urmarea imediată este moartea victimei. Legătura de cauzalitate. în cazul unei simple loviri, legătura rezultă din chiar materialitatea faptei. în ipoteza producerii unor consecinţe mai grave (zile de îngrijiri medicale sau decesul victimei), trebuie demonstrată relaţia cauză-efect, între violenţele exercitate şi rezultatul produs. VI. Latura subiectivă Vinovăţia. Infracţiunile prevăzute de art. 180 şi art. 181 se săvârşesc cu intenţie directă .sau indirectă. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se săvârşeşte cu praeterintenţie, iar cea de vătămare corporală din culpă se săvârşeşte din culpă. Infracţiunea prevăzută de art. 182 C.pen. poate fi săvârşită cu

VIII. Variante
Toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante agravate, mai puţin infracţiunea prevăzută de art. 183 C.pen. IX. Sancţiuni Pedeapsa prevăzută este fie închisoarea alternativ cu amenda [art. 180 şi art. 184 alin. (1), (2) şi (3) C.pen.], fie exclusiv închisoarea la celelalte infracţiuni, cu un maxim de 15 ani în cazul art. 183 C.pen. Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă şi loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Infracţiune Vinovăţia cu privire la elementul material (exercitarea unor violenţe) intenţie + intenţie + Vinovăţia cu privire la urmarea imediată (moartea victimei) intenţie culpă Forma de vinovăţie cerută de lege pentru existenţa infracţiunii Intenţie Praeterintenţie

Omor Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte Ucidere din culpă

culpă

+

culpă

Culpă

Notă: Diferenţa între cele trei infracţiuni, care au aceeaşi urmare imediată (moartea victimei), constă în forma de vinovăţie cemtă de lege. Pentru a detecta care este forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta, vom face o distincţie artificială între vinovăţia cu care au fost exercitate violenţele şi vinovăţia în raport de urmările faptei. Din însumarea celor două rezultă forma de vinovăţie cu cate a fost săvârşită fapta şi, în funcţie de aceasta, o vom încadra în una din cele (rei infracţiuni.

2. X a suflat praf de bachelilă în ochii colegului său. Se poate reţine în sarcina acestuia vreo infracţiune? ]<£'fcJ (c<) 3. Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii, peste faţă, cauzându-i pierderea vederii la un ochi a cărui capacitate func ţională era afectată în proporţie de 66%, din cauza unui traumatism anterior, reprezintă infracţiune? 4. Din actele medico-legale se constată că partea vătămată F.D. a suferit o paralizie recurecţională, ca urmare a lezării nervului laringelui, leziuni care sunt definitive, reprezentând o invaliditate definitivă de 15%. S-a menţionat că din punct de vedere funcţional nu prezintă deficienţe care să-i reducă acestuia capacitatea de muncă în raport cu profesia pe care o exercita. Prima instanţă a apreciat că pierderea corzii vocale stângi este suplinită funcţional de cea dreaptă şi că victima, nefiind de profesie cântăreţ, artist, orator, nu a fost lezată, astfel că fapta inculpaţilor se încadrează în art. 181 Cod penal. Este corectă soluţia? 5. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 182 Cod penal în situaţia în care inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă producându-i o cicatrice facială stânga de 7 cm, consecutivă unei plăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică, astfel încât aceasta apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatricea!? 6. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură în zona abdominală fără a cunoaşte că aceasta e însărcinată. Ce infracţiune se va reţine dacă s-a produs avortul, iar victima a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale? 7. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii unei fracturi a braţului cu durata de îngrijiri medicale până la 90 zile. Fractura s-a produs în locul unde victima mai suferise o fractură, iar în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 60 zile. Din raportul de expertiză medico-legală reiese că fractura cubitusului stâng s-a putut produce prin lovire cu un corp dur şi că prelungirea îngrijirilor medicale de la 40-50 la 80-90 zile, necesare pentru vindecare, s-a datorat terenului patologic preexistent pe care a suferit leziunea, astfel că s-a impus imobilizarea din nou în aparat

întrebări
1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale"? 2. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. ( l ) şi cea prevăzută în alin. (2) din art. 180 Cod penal? 3. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. 180 şi cea prevăzută de art. 181 Cod penal? 4. Care este forma de vinovăţie şi care sunt modalităţile aces teia, în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod penal? 5. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod penal? 6. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infrac ţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor? 7. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corpo rală din culpă? 8. Care este diferenţa dintre infracţiunea de ucidere din culpă şi cea de vătămare corporală din culpă? 9. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu raportul dintre infracţiunile de lovire sau alte violenţe, sau vătămare corporală, pe de o parte, şi infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută de art. 306 C.pen., pe de altă parte (RIL, decizia nr. 37/2008).

Speţe
1. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul pune piedică unei persoane, iar aceasta cade şi se loveşte uşor?

despre care făptuitorul avea cunoştinţă. (2) Cod penal pentru că acesta a aplicat mai multe lovituri victimei. Inculpatul a reuşii să trântească victima la sol. lovindu-şi în mod grav cu pumnii şi picioarele soţia.pentru 4 săptămâni. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea prevăzută de art. a determinat-o pe aceasta să sară pe fereastră de la etajul I. Inculpatul. Care va fi încadrarea juridică? 15. după care a imobilizat-o cu faţa spre pământ. Ce infracţiune se va reţine? 8. au deplasat-o. luptându-se la pământ cu victima. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea de o gravă maladie cardiacă. Victima a decedat după 2 zile. lucrători la o sondă petrolieră. împreună cu ceilalţi colegi. el aflându-se deasupra ei şi. Inculpatul. cu toată împotrivirea acesteia. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 11. Inculpatul. în cursul unui conflict personal. suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de îngrijiri medicale de 80 zile. şi doar întâmplarea a făcut ca acesta să lovească în cap pe minoră. cauzându-i leziuni ce au provocat moartea. lăsând cele 5 fetiţe singure. el nu 1-a orientat spre capul fiicei sale. n-a putut fi remediată? 19. Inculpatul a aplicat victimei. Inculpaţii. aflaţi sub influenţa băuturilor alcoo lice. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a cauzat vic timei o plagă muşcată a marginii libere a pavilionului unei urechi cu lipsă de substanţă în proporţie de 2/3 şi care. în vârstă de 23 de ani. suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale? 14. cu toată intervenţia de specialitate într-o clinică de chirurgie plastică. cei doi inculpaţi au cuprins în braţe victima dorind să facă o glumă. ceea ce a condus la pierderea a doi dinţi. lovitură ce a secţionat artera tibială şi i-a provocat o hemo ragie puternică ce a condus la deces. iar atunci când s-a reuşit stingerea acestuia. cu intenţie. ci fără o ţintă precisă. osificarea nefiind completă după 50 zile. Inculpatul a îmbrâncit puternic. fost boxer profesionist. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? . Există legătură de cauzalitate între faptă şi durata îngrijirilor medicale. a aplicat o puternică lovitură de pumn victimei în zona feţei. 182 alin. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 13. din care cauză aceasta s-a dezechilibrat şi a căzut. s-a lovit de un plan dur şi a decedat. declan şată de violenţe. provocându-i pierderea unicului dinte pe care îl avea? 17. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 16. urmată de moartea victimei din cauza insuficienţei cardiace. Deşi inculpatul a aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică. a avut o izbucnire de moment şi a aruncat un taburet în direcţia patului unde se aflau două din fiicele sale. Inculpatul a lovit în mod repetat victima. multiple lovituri în zona feţei. cu forţă. Este corectă soluţia? 18. Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe. a tras cu mâinile spre spate capul victimei şi un picior. şi au purtat-o deasupra unui foc. victima era deja decedată. victima. o petrecere în aer liber. Care este încadrarea juridică? 9. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat unei bătrâne în vârstă de 70 ani o lovitură în zona feţei. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 12. considerând că aceasta reprezintă sluţire. a reuşit să o deposedeze de un briceag cu care apoi i-a aplicat o lovitură în gambă. au organizat după orele de program. s-au luat în joacă la trântă pe un câmp. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 20. După ce au consumat băuturi alcoolice. Victima s-a dezechilibrat. ce i-au pus viaţa în primejdie şi care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. provocându-i multiple traumatisme în zona toracică. Ce infracţiune reprezintă fapta lui A care. Inculpatul şi victima. Hai nele victimei fiind îmbibate cu petrol. au luat foc cu uşurinţă. i-a tăiat părul şi i-a ras sprâncenele. provocându-i hiperextensia coloanei cervicale. enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă. stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii? 10.

). (2) C. alta a suferit leziuni ce au necesitat 53 de zile îngrijiri medicale.pen. cu aceeaşi ocazie. a două persoane constituie: a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe (art. a plecat la locul unde o lăsase pe victimă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului. 183 C. a rămas prinsă între uşi.pen. F va fi condamnat pentru infracţiunea de: a) omor (art.). V este examinată şi tratată superficial de medici. 2. c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată. conducând un tren de metrou.pen. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală. (1) C.4 %o? 25. fără a fi observat că persoana vătămată. 181 C. c) vătămare corporală (art. 180 alin.pen.). Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care au provocat vătămări ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngri jiri medicale. Ce se va reţine în sarcina şoferului? 24. în conti nuare. căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni corporale grave. echimoze. unde s-a izbit de peretele tunelului. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a pro dus victimei leziuni care au necesitat 18 zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de: a) tentativă de omor. traumatismele mai profunde au fost cauzate prin lovituri date cu picioarele încălţate cu încălţăminte uşoară. în lipsa căreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri medicale. Victima a căzut într-un şanţ adânc de 2m. fapta poate constitui infracţiunea de: a) lovire sau alte violenţe [art. cu laba piciorului stâng şi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului. c) vătămare corporală (art. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 23.21. iar cea de a 4-a persoană a necesitat 5 zile îngrijiri medicale. în urma unui accident de circulaţie provocat de un şofer profesionist.). tratament medical şi alterarea temporară a condiţiilor de viaţă. 181 C. având ca urmare internarea în spital. s-a deplasat cu autoturismul pe drumurile publice. partea vătămată a necesitat 8 zile de îngrijiri medi cale. în urma impactului. dacă expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50% în sarcina celor 2 inculpaţi? Teste grilă 1.].). dar inculpatul a salvat-o de la moarte prin înec. celălalt mecanic ajutor la între prinderea de exploatare Metrou Bucureşti. Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri. b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. însă victima încetase din viaţă. unde a intrat pe contrasens şi a lovit frontal un autoturism. b) lovire sau alte violenţe. 4. producându-i o leziune profundă. dar acestea au produs leziuni superficiale (excoriaţii. 3. ducând cu el îmbrăcămintea necesară. în urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătă marea corporală a victimei.pen.pen. una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medi cale. dar. b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs. după ce a consumat băuturi alcoolice. în urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie până la capătul peronului. . a plecat în sat pentru a aduce haine uscate pentru victimă şi pentru a-şi schimba propriile haine ude. 180 C. plin cu apă. pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri medicale. o persoană a decedat.]. iar după câteva zile decedează. după care au anunţat că se închid uşile. Inculpaţii. care încercase să pătrundă în ultimul vagon după darea semnalului sonor.pen. plăgi contuze). 180 alin. 174 C. Când s-a trezit. sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi. a adormit. Transportată la spital. fiind sub influenţa alcoolului. iar cu restul corpului în afară. lăsând victima pe câmp. c) vătămare corporală. Lovirea intenţionată de către făptuitor. Instanţa a reţinut că inculpatul. la plecarea din staţie au pus în mişcare vehiculul. inculpatul. dacă buletinul de analiză toxicologică a indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1. unul mecanic. b) lovire sau alte violenţe [art. Care va fi încadrarea juridică? Ce va reţine instanţa. care se deplasa regulamentar din sens opus. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona toracică. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 22.

urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie. dar nu se poate reţine infracţiunea de provocare ilegală a avortului. a) (fapta săvârşită în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate). la variantele tip. VIL Formele infracţiunii Tentativa este posibilă şi se pedepseşte. Cerinţa esenţială ataşată elementului material este ca acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii să se realizeze înlr-una din împrejurările prevăzute la alin. Latura obiectivă Elementul material se realizează printr-o acţiune.Secţiunea a IlI-a. viaţa femeii însărcinate şi libertatea de a duce la bun sfârşit o sarcină. eventual. II. intitulată „Provocarea ilegală a avortului". dacă vârsta sarcinii a depăşit 14 săptămâni) sau fără consimţământul femeii însărcinate. Avortul Caracterizare generală a secţiunii Deşi există o secţiune cu acest titlu. pe de o parte. în mod special la varianta agravată. sănătatea. Variante Infracţiunea prezintă două variante tip în alin. (3). aceea de întrerupere a cursului sarcinii. (3) şi (4). (2) şi (3). constând Fie în vătămarea corporală gravă. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei directe. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de provocare ilegală a avortului? 3. la varianta agravată de la alin. 2. Subiectul pasiv este doar femeia însărcinată. pentru existenţa infracţiunii în varianta tip de la art. întrebări 1. III. Situaţia premisă este dată de existenţa sarcinii. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii Prezintă relevanţă locul comiterii faptei. o altă infrac ţiune contra vieţii sau integrităţii corporale. Obiectul material este şi acesta complex. integritatea corporală. precum şi în produsul de concepţie. (1) (în 1. Urmarea imediată constă în oprirea evoluţiei sarcinii. Care este situaţia premisă pentru existenţa infracţiunii de provocare ilegală a avortului? . Subiectul activ poate fi orice persoană(chiar şi medicul specialist). Obiectul juridic este complex. VIII. Dacă femeia nu este însărcinată. iar. în variantele de la alin. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru încadrarea juridică. Este ocrotită prin intermediul afara instituţiilor medicale. fie în decesul femeii însărcinate. (1) şi (2) şi două variante agravate în alin. de o persoană care nu e medic de specialitate. Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de provocare ilegală a avortului? 2. cu excepţia femeii însărcinate. VI. Pentru varianta agravată există şi o urmare imediată secundară. se poate realiza. astfel încât analiza făcută secţiunii va corespunde analizării acestei infracţiuni. I. ea nu cuprinde decât o singură infracţiune. pe de altă parte. 185 alin. Sancţiuni Pedeapsa închisorii pentru variantele tip. este ocrotit produsul de concepţie. Obiectul ocrotirii penale acestei infracţiuni. şi praeterintenţiei. Legătura de cauzalitate trebuie dovedită. V. Consumarea are loc în momentul întreruperii efective a cursului sarcinii. IV. (1) lit. IX. Subiecţii infracţiunii 1. iar pentru variantele agravate pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi. constând în corpul femeii însărcinate. 2. care prevede decesul femeii însărcinate.

de exemplu. 2. circumstanţiat. în cazul infracţiunii prevăzute de art. 2. Inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei cu pumnii şi picioarele. unde subiectul activ trebuie să aibă o funcţie sau profesie prin care să poată lua cunoştinţă de anumite date. iar la unele infracţiuni (lipsire de libertate în mod ilegal. dacă aceste manopere au declanşat naşterea unui copil viu. Acesta a continuat însă să îi aplice lovituri pe toată suprafaţa corpului. aceasta a născut un copil cu malformaţii. c) situaţiei premisă. pentru una din modalităţi. reprezintă: a) omor deosebit de grav. . III. când victima trebuie să fie minoră. După o lună. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina lui B? Capitolul II Infracţiuni contra libertăţii persoanei Caracterizare generală a capitolului I. Teste grilă 1. (2). în cazul infracţiunii prevăzute de art. Subiectul activ nu este circumstanţial.j săvârşirea faptei în timpul nopţii reprezintă element circumstanţial. Pot exista şi excepţii. Subiecţii infracţiunii 1. Care este urmarea imediată a infracţiunii de provocare ilegală a avortului? Speţe 1. respectiv sănătatea şi viaţa persoanei. violare de domiciliu) comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună repre zintă element circumstanţial pentru o variantă agravată. în cazul violării de domiciliu [art. fără a reuşi însă întreruperea sarcinii. b) ucidere din culpă. Excepţie tace art. Ce se va reţine în situaţia în care făptuitorul exercită mano pere abortive asupra unei femei însărcinate în 7 luni. Locul şi timpul. 189 alin. Victima. o puternică lovitură cu o bâtă peste abdomen. 192 alin. ce a avut ca urmare avortul apare la nivelul: a) elementului material. când fapta este săvârşită în varianta agravată a supunerii la suferinţe. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic relaţiile sociale privind ocrotirea libertăţii persoanei. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 3. b) subiectului pasiv. cu acordul acesteia. (2) C. cum ar fi. B a efectuat în luna a şasea de sarcină manopere abortive. 189 alin. ţipând. de obicei. de exemplu în cazul art. Deoarece obiectul juridic se referă la un drept subiectiv. Diferenţa între provocarea ilegală a avortului care a avut ca urmare moartea victimei şi vătămarea corporală gravă. în ce constă elementul material al infracţiunii de provocare ilegală a avortului? 5. 1-a rugat pe inculpat să înceteze pentru că este însărcinată. Participaţia în general este posibilă. cauzate de manoperele abortive. (2) şi (6) C. iar femeia a decis să păstreze copilul? 2. ipoteză în care corpul persoanei devine obiectul material al infracţiunii. Obiectul ocrotirii penale 1.4. Se poate vorbi şi de un obiect juridic subsidiar. Obiectul material. 189. însărcinată în 5 luni. 2. lovitură care i-a provocat însă moartea acesteia. II. 196 (divulgarea secretului profesional). nu prezintă relevanţă. pentru a o ajuta să avorteze. în cele mai multe cazuri infracţiunile din acest capitol sunt lipsite de obiect material. Pot exista şi excepţii.pen. în general. c) avort urmat de moartea victimei. Subiectul pasiv nu este. Obiectul juridic.pen. Victima a suferit leziuni ce au necesitat 30 de zile de îngrijiri medicale şi pierderea sarcinii aflate în luna a 4-a.

în cazul lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată. Sancţiuni Este prevăzută.decesul victimei . Explicaţii privind diferenţa între omor. Excepţia apare în cazul art. pentru celelalte infracţiuni din acest capitol există doar variante tip. de exemplu. de regulă.IV. sub forma intenţiei. în unele cazuri (lipsirea de libertate. violarea de domiciliu) elementul material se poate realiza şi prin inacţiune. de regulă. Latura obiectivă Elementul material se realizează. întrebări 1. directă sau indirectă. decesul trebuie să fie determinat de lipsirea de libertate. 196) pedeapsa închisorii este prevăzută alternativ cu cea a amenzii. Situaţia premisă Pentru existenţa infracţiunii de violare de domiciliu. (l)-(4)] şi pentru infracţiunea de sclavie. unde forma de vinovăţie este praeterintenţia. ucidere din culpă. pedeapsa închisorii. Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea victimei). (6). iar în unele cazuri (art. VII. pe lângă elementul material există şi o cerinţă esenţială. Mobilul şi scopul nu prezintă aspecte relevante. Infracţiunile se consumă în momentul producerii urmării imediate. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută. printr-o acţiune. Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol. 193 şi art. violare de domiciliu. dar este sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate [alin. Poate să fie şi o urmare imediată care să constea într-un rezultat mai grav . Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de liber tate în mod ilegal cu cea de viol? tate? 2. VI. Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de liber . Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii sub unul din diferitele ei aspecte. Variante Pentru infracţiunile de lipsire de libertate. La unele infracţiuni. de regulă. de regulă. Legătura de cauzalitate rezultă. dar cu rezoluţie infracţională distinctă. nu de violenţele exercitate. şantaj. 189 alin. V. poate în aceeaşi împrejurare. în cazul infracţiunii de violare de domiciliu. este necesară existenţa unui domiciliu în sensul legii penale. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi lipsirea de libertate urmată de moartea victimei Elementul material Vinovăţia cu privire la elementul material intenţie + Vinovăţia cu privire la urinarea imediată (moartea victimei) intenţie = Infracţiunea Exercitarea unor violenţe Exercitarea unor violenţe Lipsirea de libertate omor intenţie + culpă = intenţie + culpă = loviri sau vătămări cauzatoare de moarte Lipsire de libertate urmată de moartea victimei Ucidere din culpă Exercitarea unor violenţe culpă + culpă = Notă: La lipsirea de libertate urmată de moartea victimei. există variante agravate. din materialitatea faptei. unde legătura de cauzalitate trebuie stabilită. VIII. IX. pătrunderea trebuie să se facă fără drept.

în situaţia în care cele relevate în plângere se dovedesc a ii adevărate? 10. făptuitorul a închis-o pe sora sa minoră într-un beci timp de câteva ore. Care este elementul material al infracţiunii de sclavie? 4. inculpatul. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor care. care i-au provocat rupturi ale organelor interne. Chiriaşul a formulat o plângere prealabilă la Parchet. la locuinţa unuia dintre ei. în speţă inculpaţii au luat partea vătămată într-un autoturism. Care va fi încadrarea juridică? 8. care a pătruns în repetate rânduri. în scopul de a săvârşi infracţiunea de viol. Numitul L. după aproximativ o oră. astfel legat. Care sunt agravantele în cazul infracţiunii de violare de domiciliu? 6. după care. ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu ruptură de splină. au imobilizat-o şi au condus-o într-un loc părăsit. iar din cauza temperaturii scăzute. Care este elementul material al infracţiunii de şantaj? 11. în urma loviturilor primite. Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare? 9. pentru ca aceasta să-şi poată lua lucrurile din locuinţă. Când se consumă infracţiunea de şantaj? 10. unde au ţinut-o închisă timp de cinci zile. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj? 2. Inculpaţii au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de bani pretins datorată de aceasta. Care este forma de vinovăţie pentru infracţiunea de violare a secretului corespondenţei? Speţe 1. întrucât victima 1-a insultat pe inculpat. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 5. însă victima a sărit din maşină şi şi-a fracturat braţul? 3. în urma unei neînţelegeri cu tatăl său. Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare? 8. imobilizându-1 prin apăsarea toracelui cu genunchiul. unde au legat-o cu lanţuri la picioare de un par şi au sunat-o apoi pe soţia acesteia. conform expertizei medico-legale. Ce trebuie să dispună Parchetul. Ce infracţiune săvârşesc cei care au legat. inculpatul s-a întâlnit cu victima. pentru a face o glumă. spunându-i că vor merge în oraşul Alexandria spre a se distra. în scopul imobili zării. victima a încetat din viaţă. Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde într-o casă la care a găsit uşa de la intrare neasigurată? 9. în locuinţă. a dus-o în afara oraşului şi a legat-o de un copac. o persoană agresivă până la venirea organelor de poliţie? 4. au urcat victima cu forţa în auto furgoneta condusă de unul din ei şi au transportat-o contra voinţei ei la locul unde aveau intenţia să săvârşească violul. victima a decedat. Ce se înţelege prin „muncă obligatorie"? 5. căreia i-au solicitat suma respectivă în schimbul eliberării victimei.A. care locuia şi ea în . 1-a dus în pivniţă unde. în speţă. a înmânat inculpatei cheile apartamentului său pentru perioada cât urma să fie plecat în concediu. Moartea s-a produs.3. Inculpata a găsit în apartament cheile părţii vătămate. Care este obiectul material ai infracţiunii de violare de domi ciliu? 7. Urmărind să lipsească pe concubinul surorii sale de libertate. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? 6. în stare de inconştienţă. De aceea. soli citând sancţionarea proprietarului apartamentului în care locuieşte. produs prin comprimarea toraco-abdominală. a obligat-o să se urce în autoturismul său. Ce se va reţine în situaţia în care. i-a legal mâinile şi picioarele cu o bucată de sfoară. fără acordul său. acesta a lovit-o cu pumnii şi picioarele în abdomen şi torace şi a abandonat-o. însă au dus-o în Bucureşti. silind-o să se prostitueze. 1-a trântit pe patul din bucătărie şi. aceasta a intrat în şoc hipotermic şi a decedat? 7. Care sunt persoanele ţinute de secretul profesional? 12.

c) este incriminată în forma tentativei. şi apoi refuză să o părăsească. c) divulgarea secretului profesional. deghizată sau travestită. . 4.): a) are ca obiect juridic relaţiile sociale de ordin patrimonial. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta in fracţiunea de: a) lipsire de libertate în mod ilegal. c) tentativa se pedepseşte. făptuitorul constrânge vic tima (V) să-i dea o sumă de bani. fără acordul acesteia. b) se grefează pe o situaţie premisă care constă în preexistenta domiciliului în sensul legii penale. c) de o persoană mascată. Violarea de domiciliu (art.000 lei. care fuseseră sesizate de un martor. Violarea de domiciliu (art.acelaşi imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. 3. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a pătruns în curtea vecinului său pentru a recupera nişte bunuri împrumutate? 13. V este interceptată de organele de poliţie.): a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul pasiv nu a cedat constrângerii şi nu s-a lăsat şantajat. o va denunţa la poliţie pentru un furt săvârşit în urmă cu 3 luni? 15.) va fi reţinută în vari antă agravată atunci când este săvârşită: a) în timpul unei calamităţi.pen. 2. b) tentativa nu este posibilă. în timp ce se îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a ameninţat partea vătămată că. b) violarea secretului corespondenţei. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă agravată atunci când fapta este săvârşită: a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei. b) în timpul unei calamităţi.pen. 194 C. deghizată sau travestită. 192 C. care lucrează în alimentaţia publică. inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa părţii vătămate. Ce se va reţine în sarcina sa? 11. La infracţiunea de şantaj (art. la cerinţa expresă a victimei? 12. dacă nu îi va remite suma de 2. Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de divulgarea secretului profesional în situaţia în care medicul anunţă autorităţile despre faptul că un pacient al său. b) prin folosire de calităţi mincinoase. Săvârşeşte vreo faptă penală soţul care foloseşte dispozitive de interceptare a convorbirilor telefonice pentru a verifica fideli tatea soţiei sale? 16. fără a efectua şi alte acte care să demonstreze că îşi pune în practică această ameninţare? 14. în sarcina făptuito rului se va reţine: a) şantaj.pen. 192 C. 6. A doua zi. c) tentativă la şantaj. 5. Ce infracţiune va fi reţinută în situaţia în care inculpatul a ameninţat victima cu un cuţit. b) tâlhărie. Care va Fi încadrarea juridică în situaţia în care inculpatul pătrunde în locuinţa victimei. c) de către o persoană mascată. Folosind aceste chei. are o boală contagioasă? Teste grilă 1. Prin aplicarea de violenţe fizice.

care nu se poate obiectiva într-o valoare materială. de regulă. incestul). Subiectul pasiveste uneori circumstanţiat. incestul şi hărţuirea sexuală sunt incriminate doar în varianta tip. se poate discuta de un obiect material secundar. celelalte infracţiuni conţin variante agravate. 111. în toate cazurile. In cazul unor variante agravate (viol urmat de moartea victimei). Prin excepţie. moment ce coincide cu lezarea libertăţii sexuale sau tulbu rarea moralei publice. 2. 2. Deşi în toate cazurile are valenţe sexuale. MobDul şi scopul prezintă relevanţă nu VII. Subiectul activnu este. raport sexual (art. urmarea imediată constă în decesul persoanei vătămate. Latura subiectivă Vinovăţia. constând într-o ameninţare sau o constrân gere a victimei. (2) lit. elementul material nu are în mod direct conotaţie sexuală. Există însă şi excepţii: în cazul infrac ţiunii de seducţie. Obiectul juridiceste reprezentat de relaţiile sociale referi toare la libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexuale a persoanei. la varian tele tip ale incriminărilor. la agravanta de la viol prevăzută în alin. 197 şi art. unde subiectul activ este rudă în linie directă sau frate (soră) cu victima. corpul persoanei. VIII. Latura obiectivă Elementul materialse realizează. nu . Infracţiunile din această categorie pot fi comise doar cu intenţie. Când faptele sunt comise prin utilizarea violenţei fizice. Obiectul material. calitatea de membru al familiei [la viol în varianta de la alin. 199 şi art. calitatea de rudă în linie directă. precum şi la moralitatea vieţii sexuale. VI. circumstanţial. La unele variante agravate există şi o urmare imediată adiacentă: de exemplu. de cele mai multe ori. 203). într-o încălcare a liber tăţii sexuale. 202). vârstă [Ui actul sexual cu un minor. 201). Variante Seducţia. din realizarea elementului material. Subiecţii infracţiunii 1. Infracţiunile din acest titlu nu au obiect material. în cazul violului urmat de moartea victimei. forma de vinovăţie este praeterintenţia. Obiectul ocrotirii penale 1. printr-o acţiune. Consumarea are loc. unde subiectul activ îndeplineşte o funcţie ce îi conferă autoritate sau influenţă asupra victimei. Locul şi timpul prezintă relevanţă. Există şi un obiect juridic secundar. II. acte de perversiune sexuală (art. în cazul infracţiunii de hărţuire sexuală. Capitolul m Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală Caracterizare generală a capitolului I. în cazul infracţiunii de incest. în cazul violului urmat de moartea victimei). de regulă. integritatea corporală şi sănătatea persoanei. la hărţuirea sexuală. în cazul în care urmarea imediată constă într-un rezultat. în funcţie de: sex (la seducţie subiectul pasiv este o persoană de sex feminin). Formele infracplunilor Cu excepţia seducţiei şi a hărţuirii sexuale. în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală. (3)].IV. legătura de cauzalitate trebuie stabilită. Situaţia premisănu prezintă relevanţă. b1)]. Urmarea imediatăconstă. acte cu caracter obscen (art. elementul material diferă de la o infracţiune la alta: act sexual de orice natură (art. 198). sau viaţa acesteia (în cazul unor variante agravate. de obicei. Unele infracţiuni necesită o participaţie naturală (de exemplu. V. frate sau soră (la incest). Legătura de cauzalitaterezultă. la celelalte infrac ţiuni tentativa este posibilă şi se sancţionează. ca de exemplu. unde subiect activ poate fi doar o persoană de sex masculin. întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale. în momentul realizării elementului material al infrac ţiunii.

III/23. ucidere din culpă. nu fusese înfiată de inculpat. Dacă pentru violenţele ce determină moartea există o rezoluţie infracţională separată. Care este subiectul activ al infracţiunii de viol? 2. Explicaţii privind diferenţa între omor. se va reţine viol în concurs cu loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. în legătură cu ipoteza incestului comis în condiţiile de la viol (RIL. Care a fost soluţia adoptată de I. Inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu victima prin constrân gere. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de seducţie? 5. iar fiica nu gospodărea împreună cu mama sa? 4. Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act sexual şi raport sexual? 3. prin constrângere. în legătură cu sensul expresiilor: „act sexual de orice natură" şi „acte de perversiune sexuală" (RIL. având în vedere că victima.C. Pe fondul panicii determinate de strigătele victimei. inculpatul . decizia nr. încercând să vio leze victima.05. a căzut şi a încetat din viaţă. care locuia în aceeaşi casă? intenţie culpă + + culpă culpă = Notă: La violul urmat de moartea victimei. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat. împotriva voinţei acesteia. Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi viol urmat de moartea victimei Elementul material Vinovăţia cu privire la elementul material intenţie intenţie Vinovăţia cu privire la urmarea imediată (moartea victimei) intenţie = culpă = Infracţiunea 4. persoană suferindă de o atrofie musculară. Care a fost soluţia adoptată de I. s-a urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de unde. iar aceasta a decedat? 2.J.IX. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie sexuală? 8. deci în imposibilitate de a se apăra. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii. Sancţiuni La infracţiunea de hărţuire sexuală pedeapsa este închisoarea alternativ cu amenda.C. Care este elementul material al infracţiunii de seducţie? 6. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care.2005)? 9. cu bunica sa. iar victima. moartea trebuie să fie determinată de actul sexual sau de violenţele exercitate pentru întreţinerea actului sexual. a izbit-o cu capul de o piatră. decizia nr. dacă unul dintre ei a întreţinut acte sexuale cu victima prin constrângere. Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un minor şi cea de viol? 6. Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală? Exercitarea unor violenţe Exercitarea unor violenţe Acte sexuale prin constrângere Exercitarea unor violenţe + + omor Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte Viol urmat de moartea victimei Ucidere din culpă Speţe 1. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 5. majoră.2OO5)? 7. Ce se va reţine în sarcina inculpatului.J.C. în scopul de a avea raport sexual cu aceasta. pentru a se apăra. pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este pedeapsa închisorii. dezechilibrându-se din cauza stării de temere în care se afla. întrebări 1. n/23. iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată? 3. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a între ţine raport sexual.C.O5.

b) viol în concurs cu lipsire de libertate. 2. indiferent de sex. cât şi de un imobil. instigare. care în cazul infracţiunii de furt îmbracă forma unei infracţiuni distincte (art. c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului. în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie. Titlul III Infracţiuni contra patrimoniului Caracterizare generală a titlului I. h) C. 175 lit. cum ar fi.pen. atunci când acesta nu se opune. Obiectul ocrotirii penale 1. Poate exista şi un obiect material secundar. 5. 197 alin. c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat [art. Nu este ocrotit doar dreptul de proprietate. viaţa şi integritatea corporală. Subiecţii infracţiunii 1. Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani. pentru ca fapta să nu poată fi descoperită. III. II. abuz de încredere). Subiectul activ nu este. conduc la reţinerea unor variante agravate. b) perversiune sexuală. în cazul infracţiunilor de tâlhărie şi piraterie. Violarea victimei. (pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni). Poate fi subiect pasiv persoana fizică sau juridică vătămată prin infracţiune. 209).) este în varianta agravată: a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra. reprezintă infracţiunea de: a) act sexual cu un minor. Poate exista şi un obiect juridic secundar în cazul unor infracţiuni prin intermediul cărora sunt ocrotite şi alte valori: spre exemplu. în principiu. 2. La infracţiunea de viol (art. cum ar fi corpul persoanei. care a decedat. b) când s-a cauzat victimei o vătămare corporală. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? Teste grilă 1. de regulă. fie doar de un bun imobil (tulburarea de posesie).]. 197 C.): a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul. Subiectul pasiv nu este circumstanţial. (3) C. 2. c) viol. h) C. b) infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii .pot constitui elemente circumstanţiale. fie atât de un bun mobil. ci şi posesia şi detenţia. b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia. 197 alin. reprezintă: a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art. respectiv funcţionarul care are calitatea de gestionar sau administrator. în cazul delapidării. imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea la întreţinerea unui act sexual reprezintă infracţiunea de: a) viol. Infracţiunile din acest t i t l u au ca obiect juridic general relaţiile sociale privind patrimoniul. în cazul infracţiunii de furi şi a celei de tâlhărie.a sugrumat victima. locul public. unde subiectul activ este dublu circumstanţial.pen. în cazul altor infracţiuni (distrugerea). pot exista toate formele de participaţie penală (coautorat.pen. c) viol în varianta agravată. Sunt şi excepţii. De exemplu: noaptea.]. 175 lit. Obiectul juridic. 3.pen. în cazul unor infracţiuni (furt.pen. complicitate). c) subiectul activ poate fi orice persoană. (1) şi art. circumstanţial. . urmată de uciderea acesteia. Violul (ari. Obiectul material este reprezentat fie doar de un bun mobil. 4. 197 C. spre exemplu.

211 alin. Care este accepţiunea noţiunilor de „armă" şi „substanţă narcotică" în cazul infracţiunii de furt calificat? 6. 215. Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă? 3. Ce se înţelege prin noţiunea „două sau mai multe persoane împreună". 2151 C. (3) C. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă.FV. inducerea în eroare etc). cum ar fi furtul sau tâlhăria. Situaţia premisă în cazul unor infracţiuni. abuzul de încredere). Care este obiectul material al infracţiunii de furt? 2. Daţi exemplu de situaţii în care o persoană se află în impo sibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra? 8. IX. In cazul abuzului de încredere. iar unele se sancţionează cu pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii (distrugerea. însă multe din infracţiunile din acest titlu pot fi comise şi prin inacţiuni (abuzul de încredere. trebuie să existe un raport juridic în baza căruia bunul este deţinut de făptuitor. la infracţiunea de tâlhărie. Latura subiectivă Vinovăţia sub forma intenţiei este necesară pentru existenţa tuturor infracţiunilor contra patrimoniului. ca atare. însuşirea bunului găsit). 208-212. V. Legătura de cauzalitate rezultă uneori din materialitatea faptei (la infracţiunea de furt. art. însuşirea bunului găsit. Poate exista şi o urmare imediată secundară. la cea de distrugere). Care este accepţiunea noţiunii de „loc public" în cazul infrac ţiunii de furt calificat? VIL Formele infracţiunilor în cazul infracţiunilor contra patrimoniului. Urmarea imediată constă. VI. art. cu excepţia unor acte pregătitoare realizate în vederea comiterii furtului calificat de produse petroliere. art 2151.). dimpotrivă. actele preparatorii nu sunt sancţionate. art. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată". pe lângă varianta tip. 218. distrugerea din culpă. 212. cu o singură excepţie. pot avea un moment al epuizării. în posesia subiectului pasiv. 215. Sancţiuni Cele mai multe infracţiuni se sancţionează cu pedeapsa închisorii. într-o acţiune (luarea unui bun. 217 şi art. (3). Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii de furt? 4. 212 alin. Variante în cazul majorităţii infracţiunilor (art. în cazul infracţiunii de furt calificat? 5. „deghizată". în producerea unui prejudiciu.pen. VIII. Cele mai multe infracţiuni pot îmbrăca forma continuă sau continuată şi. în general. 219) şi este sancţionată în cazul infracţiunilor prevăzute de art. art. constând în atingerile aduse sănătăţii. în varianta agravată. sunt prevăzute şi variante agravate. în funcţie de specificul fiecărei infracţiuni. întrebări 1.pen. Tentativa este posibilă (cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. Momentul consumării infracţiunilor patrimoniale este diferit. Unele infracţiuni (tăinuire. . de regulă. distrugerea. distrugerea din culpă. în cazul unor variante agravate [art. Latura obiectivă Elementul material constă. iar în alte cazuri trebuie stabilită (de exemplu. în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie. „travestită"? 7. art. La infracţiunea de tulburare de posesie este necesar să existe un bun imobil. abuz de încredere) prezintă doar variantă tip. 211. integrităţii corporale sau vieţii. este necesar să preexiste posesia sau detenţia persoanei vătămate asupra bunului ce constituie obiectul material al infracţiunii.] forma de vinovăţie este praeterintenţia. ce a avut ca urmare decesul victimei). înşelăciunea. art.

Care este elementul material al infracţiunii de abuz de încredere? 20. (RIL. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de furt şi cea de însuşirea bunului găsit? 29. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere (art. ■ 17. linii.C. 2 din Legea nr. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiu nile de abuz de încredere.C. în momentul în care se pregătea să părăsească acea casă. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei şi cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării? 16. 28. 192 C. în legătură cu apli carea dispoziţiilor art. în ipoteza în care beneficiarul unui cec cunoaşte şi acceptă împrejurarea că respectivul cec nu are acoperirea necesară? (RIL.C. 25. 59/1934. Care a fost soluţia adoptată de I. unde erau depozitate mai multe bunuri. în ce constă elementul material al infracţiunii de delapidare? 27. Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de posesie? 32.C. Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune? 23. (4) C.pen.pen. (RIL. Când trebuie exercitate violenţele. „escaladare". 111/2002).pen. comisă de administratorul asociaţiei de proprietari sau de locatari? (RIL.pen.) şi între infracţiunea de distrugere şi cea de distrugere din culpă (art. echipa mente şi instalaţii de telecomunicaţii. Care a fost soluţia adoptată de I. Definiţi noţiunile de „efracţie". în raport cu sustragerea bunului. UI 2006). 218 C. în raport cu art. Făptuitorul a pătruns printr-o gură de aerisire într-o boxă aflată la subsolul unui bloc. 215 alin. raportat la art. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace de transport în comun. a fost reţinut de organele de poliţie. Care a fost soluţia adoptată de I. prin smulgerea cablului prin care acesta era conectat. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere prealabilă (art. 2 11 .J.C. 210 C.C. 84 alin.J.J. Ce se va reţine în sarcina sa? 2.J. Inculpatul a pătruns într-o casă de unde a sustras o casetă de bijuterii şi un telefon fix. . Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de piraterie? 19. IX /2OO5). folosire sau traficare de bani. 217 C. în legătură cu înca drarea juridică a faptei de însuşire pe nedrept de cabluri. pentru a putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie? 15. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere? 30. valori sau alte bunuri. decizia nr. „folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase"? 11. decizia nr. Care este urmarea imediată la infracţiunea de înşelăciune? 24. decizia nr. cu privire la apli carea dispoziţiilor art.. 219)? 31. etc. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de încre dere? 21.)? 14. cu privire la încadrarea juridică a faptei de însuşire. pe care le gestionează sau adminis trează. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire? Speţe 1. Care a fost soluţia adoptată de I. Care sunt actele ce servesc pentru dovedirea stării civile. gestiune frauduloasă şi delapidare? 26.pen. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă'? 22. 13.) şi cea de distrugere calificată (art. (1) pct.9.C. pentru legitimare sau identificare? 12. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea de tâlhărie? IX. bunuri pe care le-a pus într-o geantă. decizia XXXI/2007).C. conform practicii existente în cazul infracţiunii de furt calificat? 10.

care avea părul lung. Proprietarul a venit la boxă abia peste 3 zile. Organele judiciare au prelevat urmele papilare lăsate de făptuitor şi. în această situaţie. în loc să o restituie părţii vătămate. a abandonat geanta şi a părăsit în grabă boxa. i-a smuls ceasul de la mână? 15. unde a escaladat un gard pentru a părăsi curtea? . motiv pentru care a anunţat poliţia. inculpatul a dezmembrat autoturismul şi a vândut compo nentele acestuia.art. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a pătruns pe poarta deschisă. Zgomotul auzit de făptuitor provenea însă de pe holul din scara blocului. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a pătrunde într-un apartament de unde a sustras un televizor. Făptuitorul a sustras un cal de pe câmp.A pus un radiocasetofon şi mai multe casete într-o geantă. profitând de faptul că aceasta se afla la pământ. După ce a efectuat apelul telefonic. doar că în realitate nu era vorba de o tânără. Conducerea liceului X a formulat o plângere pentru că o persoană necunoscută a sustras un laptop din secretariat. ci de un tânăr. a sustras mai multe bunuri dintr-o curte şi şi-a asigurat scăparea prin grădină. a săpat o groapă pe sub gard? 16. crezând că este proprietarul. inculpatul a aflat că este căutat de poliţie. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat de victima unei agresiuni săvârşită de altă persoană şi. întrucât bunul i-a fost împrumutat de partea vătămată. unde 1-a abandonat. pe care nu o cunoştea. (1) Ut. întrucât acesta avea antecedente penale. Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor în vârstă de 13 ani sustragerea unui portofel din poşeta persoanei vătămate. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a luat o drujbă de la vecinul său. La câteva ore după ce a sustras autoturismul. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletă din rastelul aflat în faţa unui magazin şi a circulat cu ea. Ce încadrare juridică trebuie reţinută? 6. Martorii au declarat că au văzut o tânără îmbrăcată într-un tricou negru şi în pantaloni. iară a-1 mişca din locul în care era parcat? 9. strâns într-o coadă. A fost identificat autorul furtului şi s-a constatat că acesta corespundea descrierii făcute de martori. Când se pregătea să părăsească boxa prin gura de aerisire. unei femei şi unui copil. până într-o comună învecinată. 208 . s-a deplasat cu el în satul vecin. incul patul a susţinut că încadrarea juridică a faptei este aceea de abuz de încredere.pen. până când acesta îi va plăti sumele datorate pentru efectuarea unor munci agricole? 4. reprezintă infracţiune? Dacă dat care este încadrarea juridică? 12. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului care. Se poate reţine în cauză infracţiunea prevă zută de art. acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său. pe care le-a transportat pe rând la autoturism? 7. Inculpatul a sustras un autoturism pentru a se deplasa cu el la munte. pentru a dormi în interiorul acestuia. în procesul penal. 209 alin. propunându-şi să-1 aducă în parcarea de unde îl luase după 3 zile.? 13. Inculpatul a pătruns într-un apartament de unde a sustras haine aparţinând unui bărbat. c) C. făptuitorul a fugit cu telefonul. care îl suspectează de furt. pe când părăsea în grabă curtea liceului ducând în mână un laptop. a auzit un zgomot din direcţia uşii şi. întrucât bunica sa se simte rău. pentru a pătrunde în curtea părţii vătămate. Ce infracţiune va fi reţinută în sarcina inculpatului care a sustras bunuri dintr-un autoturism parcat pe un bulevard? 14. toate aceste bunuri fiind găsite acolo. Făptuitorul a solicitat victimei. când a constatat că cineva pătrunsese acolo şi pusese acele bunuri în geantă. pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani? 10. Ce se va reţine în sarcina acestuia? 5. Care va fi încadrarea juridică? 11. de unde a sustras mai multe bunuri. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina sa? 3. un calcu lator şi o cafetieră. a depus-o drept garanţie. fără consimţământul acestuia. să îi împrumute un minut telefonul mobil pentru a da un telefon de urgenţă. spunându-i că o va ţine drept garanţie. a fost identificat. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a forţat încuietoarea unui autoturism. Ce se va reţine în sarcina sa? 8. iar apoi.

furând mai multe oi. timp de aproximativ 6 luni. inculpatul a observat că partea vătămată uitase un portofel pe masă. O firmă de transport avea în curtea unităţii un rezervor de 500 de litri de combustibil pentru alimentarea vehiculelor firmei. pentru a dormi. care urma să susţină examen la facultate. muncitor într-o echipă de fierari betonişti.pen. Fiind trimisă în judecată pentru infracţiunea de furt. a scos telefonul mobil din buzunar. iar prostituata a sustras mai multe bunuri din casă. Inculpaţii au pătruns prin efracţie în depozitul unei firme de telefonie şi au sustras 200 de metri de cablu telefonic. Ce infracţiune săvârşesc doi inculpaţi care pătrund în timpul nopţii în curtea unităţii şi sustrag 50 de litri de combustibil? 21. după sustragere. speriată. După ce a întreţinut relaţii sexuale. Inculpatul. Ce se va reţine în sarcina inculpatului. Ce se va reţine în sarcina lui B. L-a înştiinţat despre acest lucru pe B şi au convenit ca B să simuleze un atac asupra lui A. fără acordul acesteia. Soţii trăiau despărţiţi în fapt. încercând să sune la poliţie. pe care a şi lovit-o cu pumnii. Agresată. dacă în troleibuz nu se afla niciun călător? 18. parte vătămată în proces. cu ajutorul unor răngi. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 22. Cum poate fi încadrată juridic fapta inculpatului de a sustrage bunuri din camera de hotel unde este cazat? 29. în care era cazată echipa din care făcea parte. de a fi sustras într-o noapte. A trebuia să ridice din bancă o sumă de bani aparţinând firmei la care era angajat. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de a-şi însuşi un obiect uitat de un călător în autovehiculul condus de el? 19. Victima. Cum va fi încadrată fapta de a sustrage certificatul de înmatriculare a unui autovehicul? 20. După plecarea sa. partea vătămată a plecat din restaurant. Cum va fi încadrată fapta sa. Soţul a formulat o plângere prin care solicita condamnarea soţiei pentru infracţiunea prevăzută de art. soţia a vândut mai multe bunuri mobile pentru a face rost de bani. Ce trebuie să dispună instanţa? 28. diverse obiecte şi sume de bani. iMătuşa şi-a găzduit nepotul din provincie. Inculpatul a urcat într-un troleibuz aliat pe traseu şi a sus tras un aparat de compostat. în una din cele două camere situate într-un cămin de nefamilişti. Care este infracţiunea ce se poate reţine în sarcina rnătuşii? 25. Pentru că fiul lor a suferit un accident. în Bucureşti. inculpaţii i-au lovit din nou pe ciobani. După desfacerea căsătoriei. soţia ocupându-se de creşterea copilului minor. inculpata a continuat să locuiască împreună cu fostul soţ. pe care i-a utilizat pentru tratamentul copilului. Ce se poate reţine în sarcina inculpatei? 23. pentru a îngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie. care a sustras două pahare din hotelul unde era cazat? 27. inculpata a solicitat încetarea proce sului penal pentru lipsa plângerii prealabile.. aparţinând muncitorilor din ambele camere? 26.17. Aceasta a înstrăinat bunurile personale ale părţii vătămate. întrucât la momentul săvârşirii faptei era găzduită de partea vătămată. Ce va trebui să dispună Parchetul? 24. împrejurare în care şi-a însuşit respectivul bun. Partea vătămată a invitat acasă o prostituată. Făptuitorul a smuls din mâna . Inculpatul a intrat în restaurant şi a avut o discuţie în contradictoriu cu partea vătămată. într-una din acele încăperi. pentru a-şi asigura păstrarea oilor. doi ciobani aflaţi cu oile la câmp. căruia sa-i aplice câteva lovituri şi să-i ia suma de bani. partea vătămată a adormit. Inculpaţii au lovit. având impresia că aceasta a injuriat-o. a fost tolerat să doarmă alternativ. Care va fi încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina fiecăruia dintre cei doi? 31. 210 C. în sarcina inculpaţilor au fost reţinute două infracţiuni de tâlhărie în concurs. urmând ca apoi cei doi să împartă banii. Făptuitorul a lovit victima de mai multe ori. Mătuşa a sustras din bagajul nepotului suma de 200 de lei. Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina inculpatului? 30. Este corectă soluţia? 32. pe când se afla.

inculpatul le-a spus prietenilor săi A şi B că noaptea i-au fost sustrase oile şi că. până când aceasta le-a dezvăluit că şi ea venise pentru a fura morcovi. abandonându-1. După ce i-a oferit o cafea şi partea vătămată a încercat să se retragă. pentru a putea sustrage bunuri. Instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt calificat. motiv pentru care a fost urmărit şi somat de un .victimei telefonul. de teamă să nu fie muşcat. La 7 august. în loc să încetinească sau să oprească autoturismul. A şi B au fost trimişi în judecată. de la executorul judecătoresc. inculpatul a legat-o de un picior al unei mese. de a se întoarce apoi şi de a-1 lovi pe poliţist cu o sticlă peste mâna în care avea pistolul. a fugit. Z. la el acasă. Inculpatul a pulverizat un spray lacrimogen însă. cei trei s-au deplasat în satul vecin. pe baza unui proces-verbal. pe care o cunos cuse în acea zi. Care este încadrarea juridică a faptei. repre zintă infracţiune? mobil şi i 1-a smuls din mână. împrejurare în care i-a rugat să îl ajute să le recupereze. care fusese de curând recoltat şi depozitai pe câmp. Unul dintre poliţişti a decedat a doua zi. doi poliţişti i-au făcut semn să oprească. moment în care a fost atacat de mai mulţi câini folosiţi la pază. Z a fost nevoit să restituie oile Iui V. a accelerat. La 3 august. Este corectă încadrarea juridică? 42. pentru a-1 împiedica pe acesta să se opună sustragerii oilor. In momentul în care încerca să pără sească parcela. urmând ca. luându-le banii pe care îi aveau asupra lor? 37. Inculpatul a invitat-o pe partea vătămată. Inculpaţii au pătruns într-o seră pentru a sustrage morcovi. refuză să le restituie acesteia. Noaptea. întrucât nu plătise preţul. Inculpatul a pătruns în curtea unei societăţi comerciale. Ce ar trebui să dispună instanţa? 41. după o confruntare fizică cu aceasta. cum acesta nu a avut efect. la o cafea. motivând câ a existat o eroare cu privire la persoana agresată. Fapta inculpatului care. Z le-a spus prietenilor săi că a cumpărat 100 de oi şi le-a şi arătat. să-i restituie oile lui V. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 40. conducând autoturismul în direcţia celor doi. anumite bunuri pro prietatea persoanei vătămate. având în vedere că partea vătămată nu şi-a scos un certificat medico-legal. Inculpatul s-a apropiat de victima care vorbea la telefonul poliţist. fugind cu el. Z i-a rugat pe A şi B să conducă oile la stâna sa. întrucât asupra sa nu au fost exercitate violenţe fizice? 34. pentru a sustrage bunuri. dacă nu îi dă ceasul şi inelul. Care va fi încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpat? 38. în timp ce el va avea o discuţie cu ciobanul. primind în custodie. sărind gardul. Câte infracţiuni vor fi reţinute în sarcina inculpatului care a ameninţat trei persoane în aceeaşi împrejurare. Partea vătămată se afla în casă şi. Inculpatul s-a dus pe o parcelă care nu îi aparţinea şi a încărcat portbagajul maşinii cu porumb. au întâlnit o persoană pe care au început să o lovească crezând că este paznic. Se poate reţine în sarcina inculpatului săvârşirea unei tâlhării într-o locuinţă? 35. cu urmarea declanşării focului şi împuşcarea mortală a unui martor? 39. dacă Z nu îşi îndeplineşte obligaţia. A înmânat în acelaşi timp telefonul unui văr de al său şi i-a spus să facă ce vrea cu el Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului? 33. celălalt a avut nevoie de 90 de zile de îngrijiri medicale. şi a trecut printre ei. i-a aplicat mai multe lovituri cu un par şi apoi l-a legat de un stâlp. Cum va fi încadrată fapta inculpatului de a sustrage bunuri dintr-un magazin. pentru a o împiedica să sune la poliţie. Z a pătruns în coliba ciobanului angajat de V şi. Inculpatul a pătruns prin efracţie într-o locuinţă cu intenţia de a sustrage bunuri. Este corectă soluţia instanţei? 36. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infrac ţiunea de tâlhărie. Z a cumpărat în luna februarie 100 de oi de la V. Cei doi au convenit ca preţul să fie plătit în mai multe tranşe până la sfârşitul lunii iunie. în tot acest timp. Inculpatul. accidentându-i grav. din informaţiile sale. inculpatul a ameninţat-o că nu îi va permite să plece. au ajuns la o stână şi au constatat că oile se află acolo. acestea se află la o stână din satul vecin. Acolo.

Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane de a primi un telefon mobil pentru a-1 repara şi de a refuza să îl mai restituie? 44. Partea vătămată a împrumutat vecinului său. X a cumpărat de la Y o cantitate mare de marfă şi i-a lăsat acestuia o filă cec în care era menţionată suma reprezentând preţul stabilit de cei doi. Soţia şi-a însuşit sumele obţinute din vânzarea fructelor. angajat la o unitate de comer cializare a fructelor. Un vânzător gestionar. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului? 48. în cabinetul său fiind expuse diplome de licenţă. a fost răcit timp de două zile şi a rugat-o pe soţia sa să se ocupe de vânzare. Vecinul a decedat înainte de a fi restituit maşina. înştiinţându-1 pe Y că nu are disponibil în cont şi că îi va plăti ulterior cash. deşi ştia cui aparţine maşina. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina acesteia? 46. că acesta a rămas fără benzină la o distanţă de 500m de locul respectiv şi că are nevoie de 100 lei pentru benzină. dar acest lucru nu se întâmplă şi Y completează cecul. X. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o garde robieră prin atribuirea calităţii de depunător al unor haine pentru care s-a eliberat fisă. spunând că ei nu i-a fost înmânat niciun bun. Nu s-au înregistrat pagube şi nu a fost rănită nicio persoană. pentru nunta fiicei sale. 1-a stropit cu benzină şi i-a dat foc. care îi fuseseră încredinţate de firmă. făptuitorul şi-a dat demisia şi a reţinut uneltele folosite în procesul muncii. iar B i-a înapoiat bunul şi a făcut plângere la poliţie împotriva inculpatului. aterizând pe spaţiul verde din faţa ministe rului. fără să-i spună soţului. nu absolvise niciodată facultatea de medicină. menţionând că le va restitui la plata drepturilor salariale restante. fără să îi aducă acest lucru la cunoştinţă cumpără torului. Se poate reţine vreo faptă penală în sarcina ciobanului? 47. pentru două săptămâni. Inculpatul i-a vândut lui B o vacă pe care o furase cu două zile în urmă. avea un cabinet stomatologic şi trata pacienţi de aproximativ 3 ani. maşter şi autorizaţii de funcţionare. ulterior constatat nevalabil în cadrul operaţiei de omologare? 52. Partea vătămată a solicitat soţiei celui decedat să îi restituie bunul. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina acestuia? 45. dintre care pe unele le-a cheltuit. Ulterior. constată că nu există disponibil în cont şi apoi face plângere penală? 50. însă aceasta. B a intrat într-un restaurant. Cine poate fi tras la răspundere penală pentru lipsurile din gestiune? 54. a protestat în faţa Ministerului Justiţiei. care a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de înşelăciune. Cel care ocupase în prealabil masa s-a întors şi 1-a întrebat pe B dacă nu a găsit un telefon. dar B a negat. Inculpatul a venit la apartamentul lui V. s-a aşezat la o masă pe care a găsit un telefon mobil. unde şi-a parcat autoturismul. pentru a avea grijă de oi. a refuzat să i-o înapoieze. Proprietarul unei turme a angajat un cioban. Când s-a prezentat la bancă şi a introdus cecul la plată. V a aflat că fratele său nu trimisese niciun prieten la ea. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o agenţie „Loto" un loz falsificat. iar pe altele le-a ascuns în magazie? 55. D. întrucât nu i se plătise salariul de două luni.? 49. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina lui B? 56. Auto turismul a explodat. V. pierdută de depunătorul real şi găsită de inculpat? 51. S-a constatat însă că D. Ce ar trebui să decidă instanţa? 53. i-a dat inculpatului 100 lei pentru a-i înmâna fratelui său. Ciobanul a tăiat toţi mieii născuţi în perioada de două luni cât a păstorit turma. Care va fi încadrarea juridică pentru fapta gestionarului care a scos în mod repetat sume de bani din încasările zilnice. şi i-a spus că este prietenul fratelui său. pe care 1-a băgat în buzunar. nemulţumit că un proces pe care îl avea la judecătoria Craiova se tergiversa. După câteva zile. o maşină de tuns iarba. Ce se poate reţine în sarcina lui X? Dar dacă X a lăsat un cec în alb drept garanţie . Ce se poate reţine în sarcina lui D. Făptuitorul era angajat ca zugrav la o firmă. Reprezintă infracţiune fapta săvârşită de X? . victima furtului şi-a recunoscut animalul. Y a constatat că nu exista acoperire în cont. îl introduce la plată. Y a formulat o plângere penală.43.

b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nicio împrejurare. încadrarea juridică va reţine: a) două infracţiuni de furt. 6. . 4. reprezintă infracţiunea de: a) însuşirea bunului găsit (art. instanţa supremă a decis că: a) fapta constituie infracţiunea de furt. Nervos că fiul său avusese un accident. iar ulterior îşi însuşeşte bunul respectiv. X a scris cu vopsea sloganuri pe Coloana Infinitului? Se poate reţine în sarcina sa vreo faptă penală? 59. 8. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă: a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început. b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile. dăruindu-i unele bunuri furate? 61. Mama şi fiul au convenit să folosească amândoi bicicleta. Fapta şoferului de taxi care. s-a înţeles cu aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători. deşi observă că partea vătămată coboară din maşină fără să-şi recupereze un bun depus pe bancheta din spate. Ce faptă penală se poate reţine în sarcina lui S? 58. casa era părăsită. după ce a cumpărat unele bunuri sustrase de la autorii furtului. c) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului bunului mobil. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material: a) imobilele prin destinaţie. i-a luat acesteia. fără consimţământul ei. autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice mărfuri sustrase ulterior de ei. neprimind chiria de la partea vătă mată. Teste grilă 1. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina mamei? Dar în sarcina fiului? 3. a luat un ciocan şi a lovit-o timp de 5 ore. S şi-a scos din garaj maşina proprietate personală pe care o condusese fiul său. afirmând că i-o va restitui când va primi chiria. 2. argumentând că. dar nu reuşeşte să treacă de paznic. aceştia au refuzat. c) bunul în cauză fusese pierdut. c) indiferent dacă au sau nu valoare economică. b) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana vătămată. Fiul i-a spus mamei sale că a cumpărat o bicicletă cu 100 lei. Se poate reţine vreo infracţiune? 60. deoarece făptuitorul ştie că ia un bun fără consimţământul posesorului său. deoarece nimeni nu-şi poate face dreptate singur. 7. c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae). nu o atenţionează.pen. Prin infracţiunea de furt: a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare. Mama 1-a întrebat cum a reuşit să obţină un preţ atât de bun. până a distrus-o. iar apoi. c) o infracţiune de furt în formă continuată. b) o infracţiune de furt. Deşi proprietarul le-a pus în vedere să pără sească imobilul. iar fiul i-a spus că vecinul lor sustrăsese bicicleta din parc şi i-o ofe rise la acest preţ. dar ea nu a fost dusă până la capăt.57. în cazul inculpatei care. la momentul când au ocupat-o. b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă. deoarece lipseşte scopul însuşirii pe nedrept. în baza acestei promisiuni. înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt: a) doar dacă au valoare economică. fiind prins ime diat după sustragere. b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius). Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două persoane şi sustrage bunuri aparţinând amândurora. c) fapta nu constituie furt. 5.). Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când: a) bunul în cauză aparţine făptuitorului. 216 C. Mai mulţi romi au ocupat o casă de vacanţă aflată la mar ginea unei păduri. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă. Proprietarul a formulat plân gere penală împotriva lor. c) făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază. o bluză. b) fapta reprezintă infracţiunea de furt.

211 C. încadrarea juridică va fi: a) şantaj (art. dacă sustragerea are loc într-un taxi. 11. unul săvârşind acte de violenţă. . 19. b) însuşirea bunului găsit.pen.pen. c) furt simplu. neavând niciun călător şi fiind oprit. deţinut cu orice titlu.b) furt (art.]. (1) lit. urmată de restituirea autoturismului după numai o zi: a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă. b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat.pen. dacă bunul se afla într-o cameră de hotel. 213 C. b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ.) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte: a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C. c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod obligatoriu cea care suferă prejudiciul patrimonial.]. 9.E. b) ameninţare (art. după o înţelegere prealabilă. săvârşit în public [art.). c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plăti torului anumite servicii (o excursie. 15. b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut. c) furt calificat [săvârşit într-un mijloc de transport în comun — art.pen. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. c) simplă. a lua acest autoturism şi a pleca de la locul faptei cu el. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina. b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice. 211 C. 209 alin. nu servea ca mijloc de transport în comun. se va putea reţine: a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făp tuitori şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt. 13. în cazul infracţiunii de tâlhărie: a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau de neputinţă a victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. săvârşit într-un mijloc de transport în comun [art. amenin ţând-o cu un cuţit. pe numele proprietarului. Sustragerea unui bun de către un făptuitor reprezintă: a) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public.pen. c) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public.pen. b) nu reprezintă infracţiune. 208 C.). ( 1 ) lit. atacă victima. b) de obicei.): a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte. 17. 16.pen. 209 alin. 209 alin. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la vola nul unui autoturism. c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.C. un bilet la spectacol ctc). în cazul în care doi făptuitori. Tâlhăria este o infracţiune: a) complexă. Furtul unui bun dintr-un autobuz oprit la capăt de linie repre zintă: a) furt calificat. 10. 194 C. întrucât autobuzul. reprezintă: a) furt. ( l ) lit. c) tâlhărie (art.pen).). dar în care nu se află niciun cum părător. f) C. b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat loviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor. 193 C. b) furt calificat. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie (art. c) existenţa unui act translativ de proprietate. dacă fapta are loc într-un magazin deschis. 12. b) infracţiunea de furt calificat săvârşit într-un mijloc de trans port în comun.]. c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie. 18. c) abuz de încredere. e) C. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este: a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul. f) C. şi victima se conformează. iar celălalt sustrăgând bunul de la victimă. c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra. însuşirea unui bun mobil al altuia. 14.pen.

c) abuz de încredere. 350 alin. 21.2006. 22. In baza art. 33795/299/2006.C. (1) Cod procedură penală. b) gestiune frauduloasă. 209 alin. în baza art. (2) C. a observat-o pe partea vătămată G. uz de fals. (1) Cod procedură penală. c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile. inculpata S. cu aplicarea art.F.A. a fost condamnată inculpata S.. b) Cod penal. 90/28. după care a părăsit în grabă magazinul. care a fost restituit părţii vătămate în prezenţa martorei D. în baza art. Pentru a dispune astfel. pe care 1-a contopit în prezenta. în baza art.2006.G. A făcut aplicarea art. a) teza finală şi lit. intenţionând să se îndepărteze de locul faptei. 215 alin. care avea pe umăr o poşetă în al cărei buzunar exterior inculpata a observat că se afla un telefon mobil. b) doar o sumă de bani. 61 Cod penal. (1) . 64 lit. prima instanţa a reţinut că în data de 25. a dedus perioada reţinerii şi arestării preventive de la 25. onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei. b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat. în baza art. inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care a aplicat un spor de 6 luni. c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust. Inculpata a urmărit-o pe partea vătămată. a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de inculpată. b) într-o pagubă ce se produce în patrimoniul victimei. a luat act că partea vătămată G. în dosarul nr.G. 215 C. Subiect activ al infracţiunii de „gestiune frauduloasă" poate fi: a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică. 191 alin.01. 208 alin. 23. Aici.M.. Practică judiciară Prin sentinţa penală nr.art. atât în cursul urmăririi penale. fără aceste ele mente circumstanţiale neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma agravată prevăzută la art. a obligat inculpata la 800 RON cheltuieli judiciare către stal. şi a urmat-o pe aceasta când a intrat într-un magazin de pantofi.20. în baza art. până când poşeta pe care o avea pe umăr s-a deplasat către spate. la pedeapsa de 5 ani închisoare.M. b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals. a) Cod penal.2003 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. Inculpata a negat săvârşirea faptei. 2619/29. c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea altei persoane. s-a aşezat în spatele părţii vătămate şi. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa con stituie infracţiunea de: a) furt.pen. 37 lit. în timp ce aceasta se uita îndeaproape la vitrinele magazinelor. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals. a împins-o pe partea vătămată de mai multe ori. 24. profitând de aglomeraţie. iar cu mâna stângă a sustras din buzunarul exterior telefonul mobil al acesteia. în timp ce se afla în Piaţa Amzei.). La infracţiunea de înşelăciune (art. 88 Cod penal. e) Cod penal. nu s-a constituit parte civilă. fal sul privind identitatea etc). Inculpata a fost imobilizată în momentele imediat următoare de organele ce poliţie care o supravegheaseră până în acest moment. c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune complexă. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este: a) doar un bun mobil.11.09. a revocat liberarea condiţionată privind restul de 373 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. după care a acoperit poşeta părţii vătămate cu sacoşa pe care o avea în mâna dreaptă. (1) Cod procedură penală. 71 — art. Inculpata a .09. (1) lit.pen.C. pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti. asupra inculpatei fiind găsit telefonul mobil. în final inculpata urmând să execute 5 ani şi 6 închisoare.2006 la zi.A. cât şi cu ocazia audierii în faza cercetării judecătoreşti. 346 alin. urmarea imediată constă: a) într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei.

condiţii în care apare ca evident că ocrotirea ordinii publice şi a valorilor sociale enumerate de art.1998 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti. 270/18. fără a primi vreun spor. însă a fost oprită de organele de poliţie. 371 alin. inculpata afirmă că telefonul i-a fost dat de o persoană care nu fusese în magazin.06. 1 Cod procedură penală poate fi realizată numai dând prioritate scopului eliminatoriu al pedepsei. or. necoroborându-se cu materialul probator administrat în cauză. Astfel. date în cursul urmăririi penale. Instanţa a reţinut în acelaşi sens şi declaraţiile părţii vătămate. Instanţa a înlăturat apărările inculpatei. rezultă că aceasta a fost în repetate rânduri condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat după cum urmează: în perioada minoratului a fost internată la SSMR până la 18 ani prin sentinţa penală nr. s-a întâlnit cu numitul B. că a intrat în magazin pentru a proba o pereche de ghete după care.susţinut. Inculpata a susţinut că s-a deplasai câţiva metri împreună cu numitul B. Şi din această pedeapsă aplicată prin sentinţa penală 1776/15. iar când s-a uitat a observat că în mână aceasta avea o sacoşă din plastic pe care o ţinea foarte aproape de poşeta sa. Ulterior. 1126/22. A susţinut inculpata că numitul B a fugit în momentul în care de ei s-au apropiat organele de poliţie. prin sentinţa penală nr. potrivit art. 3312/6. care i-a dat să ţină în mană un telefon mobil. pe care partea vătămată 1-a recunoscut ca fiind al său. Instanţa a mai reţinut că susţinerile inculpatei nu pot fi primite. din care rezultă că aceasta a simţit că este împinsă de persoana ce se afla în spatele său. instanţa a constatat că în cuprinsul procesului-verba! de constatare a infracţiunii a fost reţinută şi descrisă întreaga activitate a inculpatei. care au găsit asupra sa telefonul mobil şi au învinovăţit-o de furt. cu care s-a întâlnit în faţa acestuia. deşi nu a observat momentul în care a fost comisă fapta.1995 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti. ulterior. fără însă a i se aplica vreun spor. dovedind astfel o periculozitate sporită. intenţionând să iasă din piaţă şi să ajungă la staţia de metrou pentru a merge acasă. 72 Cod penal. circumstanţele personale ale acesteia. pedeapsă în care s-a contopit restul rămas neexecutat de 357 zile închisoare. criticând-o sub aspectul nelegalităţii si netemeiniciei. aspectul că a suferit numeroase condamnări pentru săvârşirea unor infracţiuni de aceeaşi natură (astfel cum reiese din fişa de cazier aflată la fila 32-33 din dosar). în momentele următoare fiind întrebată de organele de poliţie dacă i s-a sustras vreun bun. că nu a sustras telefonul mobil respectiv. în acest sens a evaluat modul concret în care a fost săvârşită fapta. a văzut că organele de poliţie au luat de la inculpată un telefon mobil. pedeapsă în care a fost contopit şi restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 117 zile. organele de poliţie consemnând în detaliu actele materiale prin care inculpata şi-a pus în aplicare rezoluţia infracţională.u. a fost condamnată la 3 ani închisoare tot pentru o infracţiune de furt calificat. câl şi din oficiu.. din fişa de cazier a inculpatei aflată la fila 31 d. împotriva acestei sentinţe a formulat apel inculpata.2001 a Judecătoriei Sector . Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei. a mai fost condamnată la l an şi 6 luni închisoare tot în minorat. ca nesincere. Martora D. (2) Cod procedură penală. în momentul când dorea să se îndrepte spre casă. Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate atât prin prisma criticilor formulate de apelanta-inculpată.02. pe care îl cunoştea din penitenciar.12.1995 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti. instanţa a avut în vedere dispoziţiile art.F. sub toate aspectele. a fost condamnată la 3 ani închisoare. Declaraţiile părţii vătămate confirmă menţiunile procesului-verbal de constatare a infracţiunii. pedeapsa de 5 ani închisoare care a fost stabilită pentru infracţiunea ce face obiectul prezentei cauze fiind suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ şi sancţionator al pedepsei.11. întrucât din actele dosarului reiese că sustragerea bunului s-a realizat în interiorul magazinului. fără să îi spună ce este cu acest telefon. Tribunalul a apreciat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente: Astfel.p. considerând că sporul aplicat de 6 luni închisoare nu se justifică. a fost condamnată la 1 an închisoare tot minoră fiind. Condamnările anterioare nu şi-au îndeplinit scopul reeducativ. prin sentinţa penală nr. Din această pedeapsă inculpata a fost liberată condiţionat cu un rest de pedeapsă neexecutat de 357 zile. urmările ce puteau fi produse. poziţia constantă şi evident nesinceră a inculpatei. a declarat cu ocazia audierii în faţa instanţei că.

i s-a revocat liberarea condiţionată şi au fost contopite 2 pedepse de 3 ani închisoare fiecare. faptă ce în sine prezintă pericol social deosebit. aplicată prin sentinţa penală nr. precum şi faptul că anterioarele condamnări nu au condus la reeducarea acesteia. cât şi prin prisma cazurilor de casare care. în afara programului cu publicul. cu atât mai mult cu cât rezultă că inculpata este consumatoare de droguri. o periculozitate sporită. pentru întreaga activitate infracţională inculpatei stabilindu-i-se ca pedeapsă rezultantă aceea de 4 ani şi 6 luni închisoare. Ultima condamnare a fost de 4 ani şi 6 luni închisoare. Farmacista a reuşit să se dezlege la câteva secunde de la fuga celor doi. conform dispoziţiilor art. conform art. şi care este de natură să o determine să săvârşească infracţiuni de furt calificat. dar şi periculozitatea inculpatei. născut la 30 decembrie 1984. la un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei. rezultă că a fost condamnat prin sentinţa penală nr. Din această expunere a antecedentelor penale ale inculpatei. ceea ce indică o specializare în comiterea unor astfel de infracţiuni. De aceea. Inculpata a fost condamnată la 5 ani închisoare pentru că a fost surprinsă în flagrant în timp ce sustrăgea un telefon mobil din geanta părţii vătămate G. 192 alin. De aceea. rezultă că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin prezenta sentinţă sporita cu 6 luni. este chiar blândă faţă de perseverenţa infracţională a inculpatei şi specializarea acesteia în săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului. în vederea procurării unor sume de bani. Inculpata a fost condamnată în repetate rânduri pentru fapte de aceeaşi natură.G. definitivă prin neapelare la 5 ianuarie 2004. cu intenţia de a sustrage bani. în interior au constatat însă prezenţa unei farmaciste. 90/20. născut la 29 decembrie 1993. 14 Cod procedură penală. pe care au ameninţat-o cu un cuţit să spună cum se deschide casa de bani. . cei doi s-au speriat şi au fugit. Din fişa de cazier a lui A. din care s-a liberat condiţionat cu un rest de 373 zile închisoare. 1 lit. criticând cele două hotărâri ca netemeinice sub aspectul individualizării pedepsei şi solicitând redozarea acesteia. 2007.01. în momentul în care B a încercat să forţeze încuietoarea casei de bani. A fost invocat cazul de casare prevăzut de art. Exerciţiu La 14 ian. 112/2003 a judecătoriei J.C. 385 9 alin.4 Bucureşti inculpata a fost liberată condiţionat cu un rest neexeculat de 315 zile închisoare. Periculozitatea poate fi dedusă în special din antecedenţa penală a acesteia. timp în care B încerca să deschidă casa de bani. 385 15 pct. b) Cod procedură penală a respins ca nefondat recursul şi conform art. analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate. Aceasta a refuzat. Prin sentinţa penală 1655/25. împotriva sentinţei penale şi a deciziei penale a formulat recurs inculpata. nu este cunoscut cu antecedente penale. A şi B au pătruns într-o farmacie. (3) Cod procedură penală se pun în discuţie din oficiu.2003 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti.2002 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti inculpata a mai fost condamnată la 3 ani închisoare pentru furt calificat. La aprecierea cuantumului pedepsei şi a modului de executare a acesteia instanţa trebuie să aibă în vedere gravitatea faptei comise. ora 23:00.06. motiv pentru care A a imobilizat-o şi a legat-o cu o curea de un dulap. s-a declanşat alarma. care au fost constatate ca fiind concurente. 385 9 pct. întocmiţi dispozitivul hotărârii judecătoreşti. Curtea. a constatat că recursul formulat este nefondat. B. Curtea a considerat că o reducere a cuantumului pedepsei nu ar fi de natură să asigure îndeplinirea scopurilor prevenţiei generale şi ale prevenţiei speciale. (2) Cod procedură penală a obligat-o pe inculpată la cheltuieli judiciare către stat.

organ de cercetare penală. Latura obiectivă Elementul material se realizează. dar este sancţionată doar în cazul infracţiunii prevăzute în art. Latura subiectivă Vinovăţia. subiectul pasiv secundar este funcţionarul public ce îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. 242 alin. 236. Subiectul pasiv principal este instituţia a cărei autoritate a fost prejudiciată. Obiectul material există doar în cazul infracţiunilor prin intermediul cărora este ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea (de exemplu. Mobilul şi scopul nu au relevanţă în privinţa încadrării juridice. vătămarea corporală sau vătămarea corporală gravă. iar unele din ele au şi un obiect juridic secundar. II. 239 1 subiectul pasiv secundar este circumstanţial soţul sau o rudă apropiată a uneia din persoanele prevăzute în art. 244 alin.pen.pen. existând o variantă agravată. documente) sau o persoană care este reprezentantul autorităţii (de exemplu. la ofensa adusă unor însemne. procuror. Infracţiunea prevăzută de art. în situaţia în care purtarea tară drept de uniforme. poliţist.Titlul V Infracţiuni contra autorităţii Caracterizare generală a titlului l. 239 alin. (3). Infracţiunile din acest titlu au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind autoritatea. este funcţionarul public. obiectul material constă în corpul persoanei). 2. registre. 241 C. de regulă. în cazul infracţiunii de ultraj). are un caracter continuu. Formele infracţiunilor Tenlativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor. (2) poate fi comisă şi din culpă. Legătura de cauzalitate rezultă. La unele infracţiuni există şi o urmare imediată secundară: de exemplu. . celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma continuată. Subiecţii infracţiunii Subiectul activ nu este. iar în cazul de la art. de regulă. integritatea fizică şi sănătatea persoanei (de exemplu. deoarece prin intermediul lor sunt ocrotite şi alte valori: libertatea. ameninţarea. (2) şi art. situaţia premisă este dată de existenţa unor însemne ce constituie simbol al autorităţii de stat. executor judecătoresc. VII. lovirea sau orice acte de violenţă. Pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii prevăzute de art. (5) subiectul pasiv poate fi doar un judecător. etc. în cazul infracţiunii prevăzute de art. expert. la infracţiunea de ultraj aceasta constă într-o vătămare adusă integrităţii fizice şi sănătăţii persoanei. 241. 242 alin. Infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie. (5). V. VI. Obiectul ocrotirii penale 1. obiectul material constă în înscrisuri: dosare. în cazul infracţiunii de ultraj săvârşit prin exercitarea de violenţe. printr-o acţiune. la ultraj. 242 C. 243 alin. IV. (2). fiind vorba de infracţiuni comisive: manifestarea prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României. Situaţia premisă Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă. III. directă sau indirectă. ex re. Şi la infracţiunea prevăzută de art. timpul reprezintă un element circumstanţial. de regulă. 242 unde varianta din alin.. Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru prestigiul şi respectul de care trebuie să se bucure autoritatea. Excepţie face art. Obiectul juridic.pen. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii în cazul infracţiunii prevăzute de art. De exemplu. circumstanţial. subiectul activ este custodele. iar în cazul agravantei de la alin. în cazul infracţiunii prevăzute de art. jandarm ori militar. grade sau insigne militare se săvârşeşte în timp de război. La infracţiunea de ultraj. (1) C.

Inculpatul a sustras într-un mijloc de transport în comun un telefon mobil de la partea vătămată. 243. în legătură cu comiterea căruia persoana respectivă nu a avut nicio legătură. 239 alin. inculpatul stăruind să-1 restituie. partea vătămată în cauză. 244] pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii. încercând să scape. Fapta inculpatei de a lovi un pădurar. a avut loc un conflict particular şi o altercaţie în cadrul căreia s-au proferat insulte şi s-au produs violenţe reciproce. agent de poliţie de poliţie. în legătură cu indemnizaţia lor de con silieri. Sancţiuni De regulă este prevăzută pedeapsa închisorii. care are doar variantă tip. Ce se va reţine în sarcina acestuia. cu un baston confecţionat din textolit. 240. VIII. 242 alin. (2). Care este obiectul material ai infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri? 7. pe care o considerau nejustificat de mică. In sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de ultraj prevăzută de art. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragere de sub sechestru? Speţe 1. art. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj? 4. (1). cu menţiunea că poliţistul se afla în afara orelor de program într-un loc ce nu avea legătură cu sarcinile sale de serviciu. Care sunt formele infracţiunii de port nelegal de decoraţii sau semne distinctive? 6. cu întrebări 1. Un agent de poliţie şi un gardian public au încercat să silească o persoană să-i însoţească până la locul unui accident. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 4. dacă a avut o atitudine ofensatoare şi 1-a ameninţat pe agentul de poliţie? 6.pen. la 7 august 2006. dar la unele infracţiuni [art.VIII. cei doi inculpaţi au proferat insulte şi ameninţări. îl deţinea pe nedrept. întâlnind pe partea vătămată. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj? 3. (2). Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un poliţist ce a intervenit în aplanarea conflictului dintre acesta şi prietena sa. (2) C. Aceasta şi-a declinat calitatea de poliţist şi i-a solicitat inculpatului să-1 urmeze la secţia de poliţie. Este corectă încadrarea juridică? 5. însă această hotărâre nu a fost pusă în executare? 3. celelalte infracţiuni din titlu prezintă şi variante agravate. peste mână. între părţi. faptă ce a cauzat victimei leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale. pe care cealaltă parte. Variante Cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către Parchet. art. 241alin. Instanţa a reţinut că. Este corectă încadrarea juridică? 7. lucrătorul de poliţie a restituit dulapul familiei inculpa tului. dar că a intervenit după ce şi-a declinat calitatea de poliţist? . Inculpaţii au fost condamnaţi pentru infracţiunea de ameninţare. pe motiv că acesta semnalase poliţiei faptul că un fiu al inculpatei sustrăsese material lemnos din pădure. Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii? 8. în legătură cu un dulap aparţinând familiei inculpatului. a fost calificată ca fiind infracţiune de ultraj prevăzută de art. In ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale? 5. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei. Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sus tragere de sub sechestru dacă a vândut un apartament pentru care exista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului. Ulterior inci dentului. 2. art. Care sunt însemnele României? 2. inculpaţii A şi B au intrat în sediul primăriei comunei pentru a discuta cu primarul. 239. care erau vecini.

acte ce au fost folosite la întocmirea evidenţelor contabile? 12. . în sarcina inculpatului care. mergând la centrul de achiziţii al unei societăţi comerciale. Subiectul activ al infracţiunii de „fals în declaraţii" este: a) martorul. Teste grilă 1. deşi cunoştea că există moştenitori? 14. cerere în care afirma că defunctul nu are alţi moştenitori.pen. 3. Se poate reţine vreo infracţiune. b) persoana care face în public declaraţii calomnioase.): a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar. pentru a justifica destinaţia unui împrumut. Ce faptă penală comite un student care copiază la examenul de drept penal? 2. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi: a) doar un înscris oficial. b) doar funcţionarul public. Fapta soţului care a semnat o cerere de schimb de locuinţă. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. 4. şi-a atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă? 10. pe care le-a prezentat băncii. pe lângă cea de furt calificat. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat actele contabile ale unei societăţi comerciale cu răspundere limi tată. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit. însă a indicat în mod corect numele său? 9. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 11. în concurs cu uz de fals. 6. pentru a acoperi lipsuri din gestiune? 13. a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de naştere şi alte nume ale părinţilor. c) orice persoană. b) doar un înscris sub semnătură privată. prin ştersături şi adăugiri. după care a depus cererea la primărie. c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului. atât în numele său. c) orice persoană. Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără vinovăţie să falsifice mai multe borderouri de achiziţii animale. c) fals intelectual. 288 C.8. b) esle necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice. capabilă să facă declaraţii producătoare de consecinţe juridice. Subiect activ al infracţiunii de „fals material în înscrisuri oficiale" poate fi: a) orice funcţionar. 5. b) fals în înscrisuri sub semnătură privată. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect modificarea unui t i t l u de proprietate. expertul sau interpretul. 7. Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei socie tăţi comerciale care a întocmit facturi nereale de livrare a unor mărfuri. cât şi în numele soţiei sale de care era despărţit în fapt. constituie: a) fals în înscrisuri sub semnătură privată. c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată. pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu ce provenea din furt. încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fără drept poate reprezenta infracţiunea de: a) fals în declaraţii. b) alterarea priveşte conţinutul actului. c) uz de fals. în cazul infracţiunii de „fals intelectual": a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului. b) fals privind identitatea. fiind surprins de poliţie sustrâgând bunuri.

) din punctul de vedere al laturii obiective? 3.2008.07. se va reţine: a) infracţiunea de atentat în concurs real cu cea de omor. T.4 puncte 1. . T.2. c) doar infracţiunea de atentat deoarece aceasta absoarbe omorul. întocmiţi dispozitivul hotărârii pronunţate la 15 iunie 2009. b) infracţiunea de atentat în concurs ideal cu cea de omor. 155 C.2008.5 'ntncte p 1. 182 C. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări .12. la infracţiunea de viol? II.) prin uciderea victimei. a încercat să vândă imobilul lui C.Exerciţiu La 20..pen. având suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor lui T. Inculpatul a fost pus în libertate la 15. în cazul comiterii unei infracţiuni de atentat (art. încercuiţi varianta corectă .)? 2. 160 C.07. 181 C.) şi vătămarea corporală gravă (art. dar mai înainte de a-1 oferi părţilor pentru a-1 semna. Subiecte de examen Subiectul nr.pen. Cine nu poate avea calitatea de subiect activ Ia infracţ: îunea de avort? 4.2008. Notarul a redactat actul de vânzare-cumpărare..pen. la biroul notarial X.pen. a fost reţinut şi pe numele său s-a emis un mandat de arestare pe data de 21. folosind un contract de vânzare-cumpărare fals al unei case şi un act de identitate fals. în ce constă distincţia între vătămarea corporală (art. 1 I. a chemat poliţia. Care este obiectul juridic şi care este obiectul material la infracţiunea de trădare (art. în ce constă este elementul material şi condiţia ataşată acestuia.

patrulând împreună cu un coleg al său.). se afla în timpul servi ciului.pen. Parchetul a sesizat instanţa cu fapta inculpatului de a-şi atribui fără drept calitatea de detectiv particular. după ce a sustras un bun. b) furt (art.pen. pentru că ar fi trebui să se reţină infracţiunea de ultraj şi nu cea de ameninţare. 244 C. 2. c) lovire sau alte violenţe. Partea vătămată Z. Sustragerea de sub sechestru reprezintă o infracţiune: a) de pericol. ce întruneşte ele mentele constitutive ale infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. deşi nu era preot. Inculpatul a fost condamnat.pen. 242 C. Inculpata S.. ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta. de o instanţă de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie. (2) C. cărora le-a spus că este funcţionar la primărie.motivarea că încadrarea juridică este greşită. . c) furt (art. de drept public sau privat. document sau orice alt înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele la care se referă art.) are ca element material în varianta tip: a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală. c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt. poliţist comunitar. 4. registru.pen. Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legal sechestrat reprezintă infracţiunea de: a) sustragere de sub sechestru (art.pen. 5. acuzându-l că a lovit-o pe fiica sa cu o zi în urmă. Ce va decide instanţa? 11. c) complexă. 244 alin. dar care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu. după care 1-a lovit cu o sacoşă în cap. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asi gura scăparea. 208 C. c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei persoane juridice. Teste grilă 1. reprezintă infracţiune de: a) ultraj. 145 C. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatei S? 9. între altele. 1-a insultat pe Z.]. Este corectă soluţia? 10. soacra părţii vătămate.) în concurs cu infracţiunea de sustragere de sub sechestru în formă agravată Jart. 208 C. b) sustragerea ori distrugerea unui dosar. pentru săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale şi port nelegal de semne distinctive pentru că oficia slujbe religioase. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie. reprezintă infracţiune de: a) ultraj. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a sustrage mărfuri dintr-un vagon. b) de rezultat. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii. dacă acest înscris avea o valoare sentimentală deosebită pentru subiectul pasiv. Ce încadrare juridică va primi fapta inculpatului de a soli cita spre control certificatele de producător ale mai multor per soane.pen. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe.). obţinând astfel mai multe sume de bani drept taxe? 12. Ce va decide instanţa superioară în grad? 8. după distrugerea în prealabil a sigiliului aplicat pe uşa acestuia? 3.

întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt protejate şi alte valori. există o cerinţă esenţiala ataşată elementului material. Cele mai multe infracţiuni din acest capitol au ca efect producerea unei stări de pericol. 246. Obiectul juridic. Titlul VI Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege Acest titlu este format din patru capitole: Capitolul I: Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul.în cazul art. 248 C. La infracţiunea prevăzută de art. de cele mai multe ori. aceste infracţiuni nu au obiect material. Capitolul II: Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. (documentul ce constituie secret de stat) sau 1. cu o singură excepţie. se poate vorbi şi de un obiect juridic secun dar format fie din relaţiile sociale privind ocrotirea patrimoniului (spre exemplu. Subiecţii infracţiunii 1. Obiectul ocrotirii penale juridic general relaţiile sociale privind buna desfăşurare a atribu ţiilor de serviciu. la infracţiunile de dare de mită şi trafic de influenţă. integrităţii fizice şi sănătăţii persoanei (art.pen. la infracţiunea prevăzută de art. în interiorul căreia să fi existat raporturi comerciale ori de muncă. fie din relaţiile privind ocrotirea demnităţii. libertăţii.pen. respectiv persoana fizică lezată prin săvârşirea infracţiunii (în cazul infracţiunilor prevăzute de art. de exemplu în cazul infracţiunii prevă zute de art.pen. II. Subiectul activ este. existenţa faptei este condiţionată de o perioadă de timp de cinci ani. 247 C. în cazul celor cu subiect activ circumstanţial coautorul trebuie să aibă şi el calitatea cerută de lege subiectului activ. ci poate fi orice persoană. în cazul acestei infracţiuni. Capitolul I Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul Caracterizare generală a capitolului I. Se va face câte o caracterizare generală a infracţiunilor cuprinse în fiecare din primele două capitole. calificat: funcţio narul sau funcţionarul public. Urmarea imediată. Există şi excepţii. IV.). când purtarea abuzivă constă în exercitarea de violenţe (corpul persoanei).). 250 C.). prin care se aduce atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent). 253' C. Obiectul material. Latura obiectivă Elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune. Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie sub toate formele. 2.pen. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect IU. art.. Prin excepţie. între funcţionar şi persoana care realizează un folos material de pe urma activităţii acestuia. constând în aceea că fapta trebuie să fie de natură a aduce atingere intereselor statului. dar sunt şi infracţiuni la caxe rezultatul trebuie să constea în producerea unei tulburări . 250 C. Capitolul III: Infracţiuni contra siguranţei pe căile ferate. în cazul conflictului de interese (art.pen. 2. V. pentru una dintre modalităţi. subiectul activ nu este circumstanţial.pen.). 252 C. în general. Capitolul IV: Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de Lege. cu precizarea că. 252 C. Situaţia premisă constă în preexistenta unor atribuţii de serviciu de care este legată săvârşirea faptei. Subiectul pasiv principal este instituţia pe care o reprezintă funcţionarul.pen.

248. este prevăzută pedeapsa închisorii. IX. art. 169 C.pen.pen. 252 C. (1) şi art.pen. după caz. (1). Care este diferenţa între infracţiunea de neglijenţă în păs trarea secretului de stat (art. întrebări 1. Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şi cea de înşelăciune? Vffl. Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă în cazul majorităţii infracţiunilor din capitol.pen. Multe dintre aceste infracţiuni pot fi cornişe în formă continuată. în genera]. forma de vinovăţie este culpa. La infracţiunile prevăzute de art. în ce constă diferenţa între infracţiunea de luare de mită şi infracţiunea de primire de foloase necuvenite? 12. Tentativa nu este posibilă la infracţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor? 2. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă? 14. în forma intenţiei.pen. Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloase necuvenite? 13. 252. Celelalte infracţiuni prezintă şi variante agravate. 257 prezintă doar variantă tip.însemnate bunului mers al unui organ sau altei instituţii de stat sau altei unităţi la care se referă art. 145 C. La infracţiunile prevăzute de art. Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă? 6. 250 alin.).)? 8.. 246-250 există.pen. art. 253 1. în baza căruia acţionează făptuitorul. 252 C. dar nu se sancţionează. consumarea are loc în momentul realizării elementului material. religie. este condiţionată de un mobil special. art. VI. directă sau indirectă. 248'. pentru cele de rezultat. 256 şi art. Existenţa infracţiunii prevăzute de art. VII. atunci când subiectul activ este un funcţionar. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită? 9. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută. La infracţiunile de pericol. Mobilul şi scopul. în ce constă elementul material al infracţiunii de luare de mită? 10. 249 alin. Sancţiuni De regulă. consumarea are loc. Legătura de cauzalitate trebuie stabilită doar în cazul infracţiunilor de rezultat (ea rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol).. art. . în momentul producerii tulburării activităţii sau în momentul producerii pagubei. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciu prin îngrădirea unor drepturi? 3. ura sau desconsiderarea pe motiv de sex. 247 C. Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă în serviciu? 5. 249 C. 249 şi art. Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită? 11.) şi cea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului (art. în ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau aîte violenţe şi cea de purtare abuzivă? 7. Variante Infracţiunile prevăzute de art. pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii. în cazul infracţiunilor prevăzute de art. şi o variantă atenuată.pen. Care este elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice? 4. (2) şi (3) C. naţionalitate etc. pe lângă o variantă tip. sau o pagubă patrimoniului acesteia (art..

(2) C. b) numai cu intenţie. c) atât cu intenţie.pen. 145 C. 2. sau o pagubă patrimoniului acesteia mai mare de 100. ori unei alte unităţi din cele la care se referă art. b) intră în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art. Inculpatul. Inculpatul. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina poliţistului însărcinat cu evidenţa proceselor-verbale de contravenţie şi valorificarea lor prin dare în plată.pen. 4. Poate fi reţinută această apărare? 9. Neglijenţa în serviciu (art. în cursul cercetărilor. avocat.Speţe 1.000 lei. 41 alin. membru al comisiei de bacalaureat şi examinator în cadrul acelei comisii. pentru care respectivul client îndeplinea condiţiile necesare. o pagubă mai mare de 200. 254 C. Cum poate fi calificată juridic fapta şefului postului de poliţie de a săvârşi acte de violenţă contra unei persoane. c) se cauzează unui organ sau unei instituţii de stat. pentru a-i elibera o adeverinţă? 7. acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a putut sustrage gresia. în cazul infracţiunii de luare de mită (art. b) se cauzează un prejudiciu mai mic de 100.pen. în scopul acordării unui credit. deoarece 1-a mituit pe paznic.) folosul injust: a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul acceptării promisiunii. Inculpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de înlăturare a răspunderii penale. ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art.D. La dala de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei unităţi o cantitate mare de gresie. în scopul de a le asigura reuşita la acel examen? 4.000.). director de bancă. în urma cercetărilor efectuate. 3. Este corectă reţinerea art. c) nu intră în concurs cu infracţiunile de vătămare coqiorală şi vătămare corporală gravă.. Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o cutie cu bomboane. cu urmarea că amenzi contravenţionale de peste 150 de milioane lei s-au prescris? 2. pentru a nu interveni. 145 C. întrucât nu s-a prezentat la chemările anterioare. întrucât a denunţat fapta. în sarcina incul patului condamnat pentru infracţiunea de luare de mită. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de furt calificat în concurs cu cea de dare de mită.pen. Cum poate fi încadrată fapta unui profesor. lăsând să se înţeleagă că prin influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr? 8.000 lei.pen. a pretins sume de bani unui client. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu? Ce va trebui să dispună instanţa? Teste grilă 1. cu moti vaţia că foloasele promise au fost date ulterior în rate? 5. reţinându-se faptul că a pretins şi primit de la un client sume de bani în plus faţă de cele stabilite prin contract drept onorariu? Ce va decide instanţa? 6. de a fi primit de la două din persoanele ce s-au prezentat la examenul de bacalaureat diverse sume de bani.) se săvârşeşte: a) numai din culpă. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prezintă consecinţe deosebit de grave şi dacă: a) se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat. organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul faptei este A. 180 C. a fost trimis în judecată pentru infrac ţiunea de luare de mită. de a nu-şi îndeplini timp de peste un an această obligaţie.pen. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a pretins şi primit o sumă de bani. cât şi din culpă. . pentru a fi cercetat într-o cauză aflată în curs de urmărire penală? 3. Infracţiunea de purtare abuzivă: a) absoarbe în mod natural infracţiunea de loviri sau alte violenţe. 249 C.

Subiectul activ nu este.pen. constând în relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii fizice. art. art.. Obiectul material. 269 C. c) o cauză de reducere a pedepsei.pen. art. b) promisiunea sau oferirea de bani. obiectul material poate consta în corpul persoanei (de exemplu. art. 267. 7. 260. aceste infracţiuni nu au obiect material. c) se poate săvârşi fie anterior. art. subiectul activ trebuie să fie calificai: martor. în general. are totdeauna obiect material. La unele infracţiuni. reprezentat prin înscrisul emis de organul de urmărire penală sau de instanţă. fi. 263 C. art. Când sunt apărate şi alte valori. Elementul material al infracţiunii de luare de mită (art. Capitolul II Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei Caracterizare generală a capitolului I. 2. c) nu poate consta în efectuarea unei plăţi de către mituitor pen tru cel mituit. 266. buna funcţionare a acesteia. 261'. Obiectul juridic. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent): persoana fizică ce suportă consecinţele tulburărilor ce apar în înfăptuirea justiţiei (art.pen. Obiectul ocrotirii penale 1. fie ulterior efectuării sau neefec tuării actului de serviciu. 5.) poate consta în: a) darea de bani ori alte foloase. 266. 2. expert. Subiectul pasiv principal este statul prin organul judiciar a cărui activitate a fost pusă în pericol. de regulă. sănă tăţii (art.). art. 267.pen. Constrângerea rnituitoruîui de către cel care a luat mită de a săvârşi această fapta este: a) o cauză de nepedepsire. art. precum viaţa sau integri tatea fizică a persoanei. persoană aflată în stare de reţinere sau deţinere pentru art.pen. art. 271. 259 şi art.pen. II.pen. 267 1 C.) sau libertăţii persoanei (art.. b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Participaţia este posibilă la majoritatea infracţiunilor. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei. sau alt organ de jurisdicţie. 2671 C. există şi un obiect juridic secundar.pen. sau interpret pentru infracţiunea prevăzută de art. La infracţiunea de dare de mită (art. 2671 C. Subiecţii infracţiunii 1. funcţionarul public pentru art. 271 C. 272 C. 255 C. 259. . 260. 261. 260 C. Infracţiunea pre văzută de art. art.) elementul material al faptei: a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt ocrotite şi alte valori.).pen. circumstanţial. 254 C. art. c) acceptarea promisiunii unor foloase.). judecătorul.pen. b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu.b) poate consta într-un împrumut.

IV.procurorul sau un organ de cercetare penală. 267\ art. art. 272' Cpen. 2611. Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă continuată. se poate produce şi o urmare adiacentă constând într-o vătămare adusă subiectului pasiv secundar (art. 269. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. 260 alin. în consecinţă. (3) Cpen. 263. de regulă. ca de exemplu: existenţa unei cauze civile. altele au câte o variantă asimilată (art. art.). Infracţiunea prevăzută de ari.). iar în unele cazuri există variante agravate (art. VI. Sancţiuni De regulă. 265 Cpen. 261 şi art. directă sau indirectă. existenţa stării de reţinere sau deţinere pentru art. 2671. Există şi infracţiuni unde vinovăţia poate consta atât în intenţie. 263. 266. (3). 272). Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă. 262. art. (3)J. 268. întrebări 1. într-o acţiune. 267'C. Situaţia premisă Unele infracţiuni din acest capitol presupun o situaţie premisă. (2). La unele infracţiuni. Legătura de cauzalitate. legătura de cauzalitate rezultă implicit. 269. De regulă. cât şi în culpă (art. 270 Cpen. 267. (1). 259 alin. art. VIII. Cine poale fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie minci noasă? 4. Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii de denunţare calomnioasă? 3. Latura subiectivă Vinovăţia. art. (2).pen. Variante Unele infracţiuni au doar variantă tip (art. cu o singură excepţie: în cazul uneia dintre modalităţile torturii. pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii. în cadrul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze de nepedepsire [art. în cazul infracţiunii prevăzute de art. 265). art. fapta are ca resort „un motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea". Uroiarea imediată principală constă în punerea în primejdie a bunei funcţionări a justiţiei. 265. V. art. art. 270 alin. art. raportul dintre elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei în exemplul anterior) trebuie stabilit. (1). 259. penale sau disciplinare în cazul art. 272'). art. 266 este continuă. art. Care este diferenţa între infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă şi cea de tentativă la mărturia mincinoasă? 6. art. 263. Ce se înţelege prin noţiunea de „probe mincinoase"? 2. în cazul în care existenţa faptei este condiţionată de producerea unui rezultat (spre exemplu. (3). poliţist sau jandarm. art. 261'. Latura obiectivă Elementul material constă. La unele infracţiuni. VIL Formele infracţiunilor Tentativa este pedepsită în cazul infracţiunilor prevăzute de art. sau de reducere a pedepsei [art. 260 alin. 262. III. Cele mai multe incriminări din capitol reprezintă infracţiuni de pericol şi. tortura care a avut ca urmare moartea victimei). art. 262 alin. 270.]. în ce constă clauza de impunitate în cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă? 5. 260. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de împiedicare a participării în proces? . forma de vinovăţie pentru aceste infracţiuni este intenţia. 261. Infracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a îmbrăca forma tentativei. VI. art. 267. art. art. art. este prevăzută pedeapsa închisorii. alături de urmarea imediată principală. 271). art. dar poate consta şi în inacţiuni (art. art.

Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare? 19. şi pe cea de sustragere sau distrugere de înscrisuri. întrucât iniţial a avut în dosar.C.)? 8. împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală. Inculpatul P. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de cercetare abuzivă.? 4. pentru a-1 determina să recunoască săvârşirea unui furt. reţinându-se că a aplicat mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui minor. în ce constă elementul material al infracţiunii de nerespeclarea hotărârilor judecătoreşti? 21. Care este diferenţa între infracţiunea de nedenunţare a unor infracţiuni (art. 262 C. Ce infracţiune se va reţine în sarcina lui B. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omi siunea sesizării organelor judiciare? 9.F. S. deoarece nu s-a acţionat cu intenţia de a obţine decla raţii întrucât la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadru procesual. în fapt. în ce constă elementul material a! infracţiunii de arestare nelegală şi cercetare abuzivă? 13. în momentul în care i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată. martorul B. în timp ce era audiat de procuror în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie.)? 18. Parchetul a reţinut pentru această faptă în sarcina inculpatului.7.) şi cea de nedenunţare Om. în cadrul audierilor. anterior extinderii penale. Care este elementul material al infracţiunii de favorizarea infractorului? 10. Prima instanţă a achitat-o pe inculpată cu motivarea că neexistând violenţe sau ameninţări fapta nu reprezintă infracţiune. fiind cercetat penal.pen.) şi cea de represiune nedreaptă (art. Cine poate ft subiect activ la infracţiunea de înlesnirea evadării? 20. 242 C. Inculpatul s-a apărat. că inculpata a împiedicat-o pe partea vătămată să folosească un teren asupra căruia aceasta fusese pusă în posesie. în ce constă elementul materia! al infracţiunii de reţinere sau distrugere de înscrisuri (art. în sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă alături de alte infracţiuni. inculpatul a inototolit-o şi a rupt-o. 272 C. S-a reţinut în fapt că. Care este diferenţa între infracţiunea de supunere la rele tratamente (art. în ce constă diferenţa între următoarele două infracţiuni: omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare şi omisiunea sesi zării organelor judiciare? 12.A. S-a reţinut.pen. Este corectă soluţia? 3. Este corectă încadrarea juridică? 5. arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.F.)? Speţe 1. Ce ar trebui să decidă instanţa? . în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive. a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului. pe lângă infrac ţiunea de tâlhărie. în această calitate.pen. 268 C. a condus un autoturism fără a poseda permis de con ducere. Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de supunere la rele tratamente? 14. în ce constă elementul material al infracţiunii de represiune nedreaptă? 17.pen. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului. Care este diferenţa între infracţiunea de tortură şi cea de purtare abuzivă? 16. i 70 C. calitatea de martor şi. iar pe executorul judecătoresc 1-a împiedicat să pună în executare această hotărâre. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de tortură? 15. fără a folosi violenţe sau ameninţări. Este corectă încadrarea juridică? 2. spunând că nu corespunde adevărului.pen. Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infrac torului şi cea de tăinuire? 11.pen. 267 C. prevăzută de art. arătând că în reali tate el a condus autoturismul la acea dală.

deşi ştia că decedata mai avusese o nepoată aflată în străinătate. 5. b) reducere a pedepsei conform art. în cazul „denunţării calomnioase" (art.) învi nuirea mincinoasă: a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana ia o sancţi une disciplinară. iar în sarcina celei de a doua. c) atât cu intenţie. prin corupere. în urma unei înţelegeri avute cu acesta anterior săvârşirii faptei. Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni. iar cealaltă a declarat că a fost vecină cu defuncta şi ştie că aceasta nu mai are rude. reprezintă infracţiunea de: a) favorizarea infractorului. infracţiunea de mărturie mincinoasă. c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă. b) numai din culpă. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea incul patului sau. 76 C. Infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă: a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune. expertul sau interpretul. 4. c) martorul. b) se poate săvârşi şi prin convingerea martorului să dea de claraţii mincinoase. pentru zădărnicirea urmăririi penale.pen.pen. c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere. reprezintă o cauză de: a) impunitate. c) complicitate la acea infracţiune. Ajutorul dat făptuitorului. Omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 6. în toate cauzele. Subiect activ al infracţiunii de „mărturie mincinoasă" este: a) doar martorul.pen.. Sunt corecte încadrările juridice? Teste grilă 1. b) tăinuire. 259 C. b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii. înainte de pronunţarea unei hotărâri ori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase. încercarea de a determina o persoană. în sarcina primei inculpate s~a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii. să dea declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor repre zintă: a) instigare la mărturie mincinoasă. 263 C. cât şi din culpă. b) martorul sau persoana care încearcă să-1 determine pe martor să dea declaraţii mincinoase. .6. 7. 2.) se poate comite din punct de vedere al vinovăţiei: a) numai cu intenţie. c) o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei. c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni. b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă. a judecăţii sau a executării pedepsei. una dintre inculpate s-a declarat unică moştenitoare. 3.

Subiecţii infracţiunii 1. subiectul activ este funcţionarul aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. In principiu. V. Latura subiectivă Vinovăţia. din materialitatea faptei. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale privind încrederea publică în autenticitatea unor bunuri sau valori mate riale (monede. cu o singură excepţie: în cazul falsului prin folosirea emblemei Crucii Roşii există o variantă agravată. care să servească drept model (în cazul falsului de monedă sau a falsificării instrumentelor de autentificare). Latura obiectivă Elementul material constă. Capitolul II . în cazul infracţiunii de fals intelectual. nu şi obiectul material al acesteia. elementul material poate consta într-o inacţiune (Ia falsul intelectual. de cele mai multe ori. a înscrisului etc. 285 C. în cazul art. instrumente de autentificare. de regulă. directă sau indirectă.) constituie nu numai obiect material al infracţiunii. în modalitatea omisiunii de a consemna unele date sau împrejurări). de regulă. într-o stare de pericol pentru încrederea publică.Falsificarea de monede. Toate infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie. ci şi produsul acesteia. II. titlu de valoare. Prin excepţie. înscrisul etc. 2. I. Există două forme de falsificare prin acţiune: contrafacerea (plăsmuirea) şi alterarea (modificarea). Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. înscris) reprezintă doar produsul infracţiunii de falsificare. în cazul falsificării prin alte rare entitatea falsificată (înscris. circumstanţiat. în autenticitatea unor bunuri sau valori materiale. obiectul material al infrac ţiunilor din acest titlu este reprezentat de bunurile şi valorile ocrotite de lege împotriva falsificării.Falsuri în înscrisuri.. de regulă. Situaţia premisă Există mai multe infracţiuni în acest titlu care presupun o situaţie premisă. în cazul falsului prin folosirea emblemei Crucii Roşii raportul între elementul material şi pagubele produse trebuie dovedit.pen.Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare.) care au fie o semnificaţie oficială determinată. titlul de valoare. monedă etc. deci poate fi orice persoană. Urmarea imediată constă. în cazul fal surilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea falsificată (monedă.Titlul VII Infracţiuni de fals Caracterizare generală a titlului Acest titlu cuprinde trei capitole: Capitolul I . fie aptitudinea de a certifica (proba) o stare de fapt. spre exemplu: preexistenta unei stări de fapt sau de drept care să justifice întocmirea unui înscris fals (în cazul falsului în înscrisuri) sau existenţa unei valori autentice. de regulă. într-o acţiune de falsifycare. la falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii. latura subiectivă conţine o cerinţă . Capitolul III . timbre sau alte valori. urmarea constă în producerea de pagube materiale. Prin excepţie. Subiectul pasiv principal este instituţia sau organizaţia care a emis moneda. ObiectuJ material. III. timbre. 2. cum ar fi. IY. Participaţia este posibilă la toate infracţiunile. VI. Legătura de cauzalitate rezultă. înscrisuri etc. a titlului de valoare falsificat. Obiectul ocrotirii penale 1. Subiectul activ nu este. Subiect pasiv secundar poate fi persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce efecte juridice sau care a fost indusă în eroare prin intermediul monedei. Există şi excepţii: spre exemplu. dacă fapta se comite în timp de război. Prin excepţie. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă.

289. 287. de regulă. Ce se poate reţine în sarcina lui X? 2. Majoritatea infracţiunilor din acest titlu pot căpăta caracterul de infracţiune continuată. In ce constă elementul material al infracţiunii de fals material 3. 283. VIII. art. în cadrul unui schimb de valută. în momentul în care Y a introdus fila cec la plată. art. Consumarea are loc. 288. după ce a cumpărat de la un cetăţean străin 10 bancnote a câte 20 de dolari. în momentul producerii elementului material. remite celeilalte persoane. 288. art. 215 alin.) în varianta falsificare de cecuri şi infrac ţiunea de înşelăciune prin cecuri [art. art. art. IX. Expertul tehnic. Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană o cerere de eliberare a unui certificat de urbanism şi de a fi semnat cererea în numele acelei persoane constituie infracţiune? 5. confirmând astfel conţinutul fals al acesteia. dar sunt şi infracţiuni care au variante agravate (art. o sumă în dolari formată din mai multe bancnote falsificate? 4. dată de existenţa unui scop special (fabricarea ori deţinerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsifycarea valorilor sau titlurilor). Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat o adeverinţă prin care se atesta. 292 C. contra unei sume în lei. art. Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care. fiind vorba despre infracţiuni de pericol. în mod nereal. Variante Majoritatea infracţiunilor prezintă doar varianta tip. 290) nu este posibilă sau nu este incriminată în cazul altora (art. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual? 4. 282 C. Deţinerea de monede sau valori falsificate [art. Tentativa este posibilă şi este incriminată în cazul unor infracţiuni (art. art. art. (4) C. că o anumită persoană este salariat al băncii.esenţială.pen. le-a pus în circulaţie? 3. a constatat că X nu avea cont deschis la acea bancă şi fila cec era contrafăcută. Formele infracţiunilor Actele preparatorii nu sunt incriminate. desemnat să întocmească un raport de exper tiză într-o cauză civilă. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a legitimat în faţa organului de poliţie cu un paşaport emis pe numele altei persoane. 286.pen. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de fals intelectual. 293. Sancţiuni Infracţiunile din acest titlu se sancţionează cu pedeapsa închisorii ori cu pedeapsa închisorii alternativ cu amenda. 282. Care este diferenţa dintre infracţiunea de falsificare de monedă (art. dându-şi seama că sunt false. VII. în faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă. 285. X a cumpărat o cantitate de mărfuri de la Y şi i-a lăsat aces tuia o filă cec. 294). 5. Ce ar trebui să decidă instanţa? întrebări 1. art. pentru a fi în prezenţa infracţiunii prevăzute de art. deşi ştia care este adevărul? 7. 294 C. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată? .? 6.). 292.pen. art. 282 alin. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind identitatea? Speţe 1. (2)] constituie o infracţiune continuă. art. falsificate.pen. a întocmit greşit raportul din punct de vedere tehnic.]? în înscrisuri oficiale? 2. 291. 282. Cum poate fi încadrată fapta aceluia care. pe care lipise propria fotografie? 6. în mod intenţionat. art.

art. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. c) lovire sau alte violenţe [art. 181 C. 180 alin. 192 C. b) şi atunci când pătrunderea în domiciliu se realizează cu intenţia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care Je împrumutase părţii vătămate. inculpatul profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra [art.]: a) implică doar o chibzuire anterioară asupra faptei. b) C. 175 lit. chiar dacă făptui torul nu a chibzuit asupra faptei şi nu a pregătit-o. .pen. 75 alin.. 7. 182 C. a) C. d) C. cu ajutorul unui somnifer.]. 197 alin. 197 alin. prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezintă pericol public). 8. 4. art. 9. Infracţiunea de vătămare corporală gravă (art. b) omor calificat.J.] pentru fiecare făptuitor. 75 alin. 189 C.): a) şi atunci când pătrunderea inculpatului fără drept are loc într-o locuinţă care nu este efectiv ocupată de partea vătămată. este săvârşită infracţiunea de: a) omor simplu cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzute la art.pen. c) omor calificat. a) C. calificarea corectă a faptei este: a) câte o infracţiune de viol în variantă agravată [art.C. b) vătămare corporală gravă (art.] pentru fiecare făptuitor.pen.pen. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă agravată atunci când fapta este săvârşită: a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei. pentru fiecare făptuitor. într-un recurs în interesul legii. b) va absorbi în orice ipoteză şantajul. 175 lit.pen. d) C. iar aceasta din urmă locuieşte împreună cu autorul faptei. în varianta agravată (dacă în schimbul eliberării se cere un folos material): a) va intra în concurs cu infracţiunea de şantaj. 3. Conform soluţiei pronunţate de către I.] în concurs cu complicitate la viol în variantă agravată.pen. 175 lit. b) în timpul unei calamităţi. b) infracţiunea de omor calificat [art. c) (asupra soţului sau unei rude apropiate) cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzute la art. b) câte o infracţiune de viol în variantă agravată [art. sprijinindu-se reciproc (prin imobilizarea victimei). b) fie cu intenţie. a) C.pen.pen. c) infracţiunea de omor „simplu" (art. 6.] în concurs cu infracţiunea de lipsire de libertate (art.pen. fie cu praelerintenţie. după care o leagă de copac şi îi aplică o lovitură de topor în cap. c) . (1) lit. Omorul săvârşit cu premeditare [art. (săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime. c) implică existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a comite infracţiunea şi săvârşirea acesteia. b) implică exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de pregătire a infracţiunii.pen. c) de către o persoană mascată. 175 lit. 5. 175 lit. prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezintă pericol public). b) C.). (2) lit. Actele de violenţă intenţionate care au pricinuit victimei o vătămare ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medi cale constituie infracţiunea de: a) vătămare corporală (art. (săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime. în cazul în care făptuitorul ucide o rudă apropiată. Fapta inculpatului care.). reuşeşte să adoarmă victima.pen. 10. Există infracţiunea de violare de domiciliu (art.pen. prin constrângere. a) C. două persoane au fiecare raport sexual cu aceeaşi victimă.2. c) va absorbi şantajul în ipoteza în care folosul material se cere în mod direct persoanei vătămate.asupra soţului sau unei rude apropiate. (2) lit. fapt ce duce la decesul victimei reprezintă: a) infracţiunea de omor calificat. c) şi atunci când inculpatul refuză să părăsească locuinţa la cererea expresă a unui vecin al locatarului. (2) C.). c) câte două infracţiuni de viol în variantă agravată [art.pen. In cazul în care. 182 C.pen.].C. 197 alin. 174 C.). deghizată sau travestită.) poate fi comisă: a) doar cu intenţie. (2) lit. c) doar cu praeterintenţie. ( l ) lit.pen.

pen. sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase contra siguranţei statului. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări — 4 puncte 1. Analizaţi pe scurt infracţiunea de vătămare corporală 3.)? 3. la infracţiunea de pruncucidere (art.5 puncte I.)? II. b) acţiunea de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea.) elementul material este reprezentat de: a) acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine. 155 C.). 159 C. ori de subminare economică sau politică a statului. 185 C. 177 C. La infracţiunea de „Trădare" (art. încercuiţi varianta corectă —2. 2 I. ori de aservire faţă de o putere străină. 196 C.5 puncte Subiectul nr.pen.)? 2.pen. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de divulgarea secretului profesional (art.pen.III. suveranitatea sau independenţa statului. Cine poate fi subiect activ în cazul infracţiunii de spionaj (art. în varianta tip? 4. în ce constă elementul material şi cerinţa esenţială necesară pentru realizarea laturii obiective. . în ce constă elementul material şi urinarea imediată la infracţiunea de provocare ilegală a avortului (art.pen.

b) lovire sau alte violenţe [art. care fuseseră sesizate de un martor. 3.]). b) fapta nu reprezintă infracţiune. Uciderea unui poliţist cu o armă artizanală pregătită special în acest scop. Poate exista infracţiunea de omor calificat. în sarcina făptuito rului se va reţine: a) şantaj. A doua zi. Lovitura a proiectat victima pe un perete din apropiere.pen. b) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. ţinând-o închisă într-o pivniţă.pen. c) tentativă la şantaj. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentru vindecare 8 zile de îngrijiri medicale. încercând să pătrundă în locuinţa victimei. Fapta de a pune o picătură de otravă în cana cu ceai a victimei şi de a o ajuta să bea. b) violare de domiciliu în formă consumată. b) infracţiunea de omor deosebit de grav. provocându-i o leziune ce a necesitat pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale. b) poate solicita şi daune morale. 2. 9. 6. 180 alin. din cauza unui litigiu privitor la o moştenire reprezintă: a) infracţiunea de omor calificat. iar făptuitorul i-a dat o palmă. c) infracţiunea de omor. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului: a. 7. în varianta tip. făptuitorul constrânge vic tima (V) să-i dea o sumă de bani. Făptuitorii. 8.J. Victima unei infracţiuni contra integrităţii corporale sau a sănătăţii (art. într-o zi când făptuitorul i-a dus victimei mâncare. 10. 175 lit. c) făptuitorul nu cunoştea legătura de rudenie cu victima. în varianta omo rului săvârşit asupra soţului sau unei rude apropiate [art. c) poate solicita şi daune morale doar dacă s-a comis o infrac ţiune intenţionată.j. atunci când: a) făptuitorul a tăgăduit paternitatea în privinţa victimei şi acţi unea sa a fost admisă. Făptuitorul a lipsit victima de libertate timp de 20 zile. Prin aplicarea de violenţe fizice. nu şi a celor morale. fapta va fi încadrată ca: a) vătămare corporală din culpă fart. victima a decedat după 20 de zile. c) infracţiunea de omor calificat în concurs cu infracţiunea de ultraj. Din cauza unor complicaţii generate de vătămare.): a) poate solicita doar repararea daunelor patrimoniale. X a aplicat cu intenţie o lovitură de cuţit lui Y în braţul drept. aceasta 1-a insultat. faptă care i-a determinat moartea reprezintă: a) infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii. de către cumnatul său. c) violare de domiciliu în formă consumată. 184 alin. V este interceptată de organele de poliţie. infracţiunea de lipsire de libertate urmată de moartea victimei. Fapta reprezintă: a) tentativă la violare de domiciliu.c) acţiunea de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori eu agenţi ai acestora. 5.pen. b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Fapta reprezintă infracţiunea de: a) ucidere din culpă. 180-184 C.pen. c) C. motiv pentru care aceasta a decedat. iar în momentul în care se pregăteau să intre în casă au fost surprinşi de paznic şi au fugit. la rugăminţile insistente ale acesteia. în scopul de a obţine o răscum părare. c) fapta nu este infracţiune. în timp ce se îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului. c) omor. 4. (2) C. b) lovire sau alte violenţe în concurs cu şantaj. b) făptuitorul se afla în curs de divorţ cu victima. au sărit gardul în curtea acesteia. c) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de vătă mare corporală. (3) C. . în variantă agravată.

) şi vătămare corporală din culpă (art.pen. 184.pen.2. între infracţiunea de viol şi aceea de act sexual cu un minor? II.5 puncte 1. 181 C. Analizaţi pe scurt infracţiunea de lipsire de libertate 3. Pentru a obliga victima să-i cedeze.pen. Loviturile primite i-au produs victimei multiple fracturi craniene în urma cărora aceasta . 157 C.)? 3.) subiectul activ: a) nu poate fi un cetăţean român. c) poate fi atât cetăţean român.III. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . în ce constă elementul material (şi modalităţile acestuia) la infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete (art. cât şi cetăţean străin. Care este numărul minim de zile de îngrijiri medicale pentru reţinerea infracţiunilor de vătămare corporală (art.4 puncte 1.)? 2. încercuiţi varianta corectă . la nivelul laturii obiective. b) nu poate fi un cetăţean străin. cu o lopată. Ce diferenţe există. în ce constă elementul material al infracţiunii de şantaj? 4. 3 I. cu putere. după care întreţine cu victima un raport sexual. în cazul infracţiunii de „Complot" (art. 167 C. inculpatul o loveşte de mai multe ori.5 puncte Subiectul nr. 2.pen. C. în zona capului.

b) viol în concurs cu lipsire de libertate. 174 C.pen..pen. combinat cu art. reprezintă infracţiunea de: a) tentativă de omor.. 197 C. combinat cu art.). Fapta inculpatului reprezintă: a) infracţiunea de omor (art.pen. c) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei în concurs cu cea de lipsire de libertate în mod ilegal. deghizată sau travestită.pen. literele b) (asupra a două sau mai multe persoane) şi f) (asupra unui magistrat. 10. b) infracţiunea de şantaj în concurs cu cea de divulgare a secretului profesional.. 3. Fapta părinţilor de a deschide corespondenţa copilului lor minor. în situaţia în care nu va fi avansat în funcţie. c) de către o persoană mascată. informaţii pe care le-a aflat dintr-o scrisoare adresată celui din urmă şi pe care a desfăcut-o. b) în timpul nopţii. Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. raportat la art. 376 C. Ameninţarea adresată de un subaltern şefului său că va da în vileag. pentru a se sustrage arestării. literele f). raportat la art. | în concurs cu infracţiunea de viol (art. 174 C. 8.pen.. 7. h) C. 5.) este mai gravă în cazul în care fapta este săvârşită: a) prin simulare de calităţi oficiale. 176 C. g) [pentru a se sustrage (. comis pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea unei alte infracţiuni {art. c) viol în varianta agravată. 175 lit. Fapta de a aplica victimei o lovitură cu piciorul în zona abdominală faptă ce a pus în pericol viaţa victimei şi care a produs leziuni ce au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale. care nu a putut fi salvată. c) infracţiunea de şantaj în concurs cu cea de violarea secretului corespondenţei. 174 C. c) ucidere din culpă. Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea la întreţinerea unui raport sexual. ucide 2 poliţişti în plină stradă prin explozia unei grenade? a) art.pen. poate fi calificată drept: a) infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte. b) nu reprezintă infracţiune. (3) C. b) reprezintă infracţiunea de şantaj. poliţist (. reprezintă infracţiunea de: a) viol..pen. că îl va da în judecată dacă nu ridică materialele: a) reprezintă infracţiunea de ameninţare.pen. Aruncarea victimei de către făptuitori într-un bazin cu inten ţia de a face o glumă.. b) art. şi de a nu-i mai permite acestuia să se întâlnească în viitor cu prietenul care îi trimisese scrisorile reprezintă: a) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei. 174 C. . la câteva săptămâni după agresiune.pen. în vârstă de 12 ani.].pen. 175 C.). 6. literele b) şi f). b) lovire sau alte violenţe. faptă ce a determinat decesul victimei. raportat la art.a decedat. c) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 175 C. c) vătămare corporală gravă. 175 C.pen.)]. Ce încadrare juridică se va aplica faptei celui care. 9. literele b) şi f)4. c) nu reprezintă infracţiune. b) infracţiunea de omor calificat. Ameninţarea lansată de proprietarul unui teren celui care îşi depozitase pe terenul său nişte materiale de construcţii. literele e) (prin mij loace care pun în pericol viaţa mai multor persoane). b) omor cu intenţie indirectă. g) şi i) combinat cu art. 197 C. a citit-o şi a sigilat-o din nou reprezintă: a) infracţiunea de ameninţare în concurs cu cea de şantaj şi violarea secretului corespondenţei.) de la arestare (.. f) (în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei). 197 alin. 176 C.pen. literele g) şi i).pen.pen. 189 C.pen. c) ari.)> în concurs cu infrac ţiunea de viol (art.)] şi i) (în public).

Intensitatea loviturilor a determinat însă rupturi ale organelor inteme şi au provocat moartea victimei. Care este încadrarea juridică a faptei? . La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infracţiunea de omor şi cea de ucidere din culpă? II. însărcinată în 3 luni.4 puncte 1. Analizaţi pe scurt infracţiunea de şantaj .5 puncte 1.pen. 160 C.)? 2.3.UI. în ce constă elementul material la infracţiunea de incest şi cine poate fi subiect activ al acestei infracţiuni? 3. Inculpatul i-a aplicat soţiei sale. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele întrebări: . mai multe lovituri cu o bâtă în zona abdominală pentru a o ajuta să avorteze. la infracţiunea de violare de domiciliu? 4.5 puncte Subiectul nr. în ce constă elementul material şi care este situaţia premisă. 4 I. în ce condiţii se poale reţine ca încadrare juridică o tentativă la infracţiunea de atentat (art. încercuiţi răspunsul corect -2.

c) şi atunci când inculpatul refuză să părăsească locuinţa la cererea expresă a unui vecin al locatarului.pen. lovituri care au produs ruperea unor organe interne şi au cauzat în final moartea acestuia. b) lovire sau alte violenţe. 180 alin. b) fapta va fi încadrată la lovire sau alte violenţe [art. (asupra a două sau mai multor persoane) există: a) doar atunci când uciderea a două sau mai multor persoane a avut loc printr-o singură acţiune.a) infracţiunea de omor deosebit de grav. c) omor deosebit de grav. 10. Aplicarea mai multor lovituri cu băţul unui minor în vârstă de 10 luni de către mama sa. Nu poate fi subiect activ al infracţiunii de avort (art. b) infracţiunea de ucidere din culpă în concurs cu cea de provocare ilegală a avortului. 2. c) o persoană care nu este cadru medical. c) infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.192 C. lovitură ce a pus în pericol viaţa victimei şi a produs leziuni ce au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale.pen. 176 lit. c) vătămare corporală gravă. Există infracţiunea de violare de domiciliu (art. 3. Conform majorităţii soluţiilor date în practica judiciară. indiferent dacă omorul multiplu s-a produs printr-o singură acţiune sau prin mai multe acţiuni.]. 185 C. 7. c) reprezintă infracţiunea de corupţie sexuală. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentru vindecare 8 zile de îngrijiri medicale: a) fapta va fi încadrată la vătămare corporală din culpă [art. b) şi atunci când pătrunderea în domiciliu se realizează cu intenţia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care le împrumutase părţii vătămate. c) chiriaşul a continuat să locuiască în imobilul închiriat şi după pronunţarea unei hotărâri definitive de evacuare. b) reprezintă infracţiunea de act sexual cu un minor. b) omor calificat. indiferent dacă pentru omorul anterior făptuitorul fusese condamnat definitiv sau nu. c) fapta nu este infracţiune. b) omor calificat. 5. Fapta de a aplica victimei o lovitură cu piciorul în zona abdo minală.pen.): a) femeia însărcinată.): a) şi atunci când pătrunderea inculpatului fără drept are loc într-o locuinţă care nu este efectiv ocupată de partea vătămată.pen. Nu există infracţiunea de violare de domiciliu dacă: a) proprietarul imobilului a pătruns în locuinţa chiriaşului fără acordul acestuia. (2) C. 6. c) atunci când omorul este săvârşit de o persoană care a mai săvârşit un omor. . b) făptuitorul a pătruns doar în curtea imobilului. (3) C. b) C. elementul circumstanţial al omorului deosebit de grav prevăzut de art. întreţinerea de acte sexuale de către o persoană de sex mas culin cu un minor de acelaşi sex în vârstă de 16 ani contra unei sume de bani: a) nu se pedepseşte. 9.]. 184 alin. b) medicul de specialitate. 8. c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.pen. b) ori de câte ori două sau mai multe persoane au fost ucise de infractor în aceeaşi împrejurare sau cu aceeaşi ocazie. Uciderea fratelui mamei reprezintă infracţiunea de: a) omor. reprezintă infracţiunea de: a) pruncucidere. 4. reprezintă infracţiunea de: a) tentativă de omor.

Ce condiţii sunt necesare pentru a se putea reţine premeditarea.)? 2.3. 175 lit. la infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art.5 puncte 1. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele întrebări -4 puncte 1.]? 3. ca element circumstanţial al omorului calificat [art. Diferenţe între infracţiunea de spionaj şi cea de trădare prin transmiterea de secrete apar la nivelul: a) subiectului activ. 5 1.)? 4. . Care este diferenţa între infracţiunea de viol şi infracţiunea de incest din punct de vedere al obiectului juridic şi al laturii obiective? II. b) subiectului pasiv. c) elementului material. 183 C. în ce constă elementul material al infracţiunii de trădare (art.pen.pen.5 punere Subiectul nr. 155C.pen. a) C. Analizaţi pe scurt infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte .III. încercuiţi varianta corectă -2. Ce diferenţă poate exista între momentul consumării şi momentul săvârşirii faptei.

prin aruncarea de pe un pod. deşi nu vizează o zonă vitală. c) presupune luarea hotărârii infracţionale şi exteriorizarea aces teia fie şi numai într-un singur act de pregătire materială sau morală. i-au pus în primejdie viaţa şi au cauzat vătămări care au necesitat pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale. 198 C.pen. c) săvârşirea unei infracţiuni de omor deosebit de grav. b) C. 5. împreună cu reţinerea circumstanţei agravante (săvârşirea infracţiunii prin acte de cru zime) prevăzută de art. b) violarea secretului corespondenţei. dacă fapta este săvârşită de îngrijitor folosind calitatea sa. Actul sexual cu un minor (art. a) C. pentru a fi sigur că va reuşi să o ucidă. folosind calitatea sa. c) o persoană între 15-18 ani.prin cruzimi. ce a pro dus victimei o plagă penetrantă care a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de: a) tentativă de omor. h) C.) poate avea ca subiect pasiv: a) o persoană în vârstă de 16 ani. două persoane.pen. (2) C. încadrarea juridică poate fi: a) lovire sau alte violenţe [art. b) o persoană care nu a împlinit vârsta de 4 ani. fiind un element circumstanţial real. 175 lit. cu intenţie. b) doar infracţiunea de omor calificat prevăzută de art.). 182 C.pen.pen. chiar dacă făptuitorul nu a chibzuit asupra faptei.].). b) implică curgerea unei perioade de timp de la luarea hotărârii infracţionale şi până la comiterea omorului.pen.2. iar loviturile produc decesul rapid al victimei printr-o hemoragie internă şi externă masivă. c) vătămare corporală.pen. 4. c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat [art.pen. 3. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală. c) vătămare corporală gravă (art. 175 lit. 9. c) divulgarea secretului professional. reprezintă: a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei (art. Fapta unei persoane de a determina un minor în vârstă de 5 ani să se sinucidă. şi art. reprezintă infrac ţiunea de: a) determinarea sau înlesnirea sinuciderii. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infracţiunea de: a) lipsire de libertate în mod ilegal. dacă fapta este săvârşită de admi nistrator. b) lovire sau alte violenţe. (pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni). (3) C. pentru ca fapta să nu poată fi descoperită. b) omor simplu. Violarea victimei urmată de uciderea ei. . 197 alin.j.j. c) omor deosebii de grav . c) omor calificat . 197 alin.]: a) se răsfrânge asupra tuturor participanţilor. Când făptuitorul aplică deliberat victimei lovituri care. Dacă făptuitorul a ucis în aceeaşi împrejurare.prin cruzimi.pen. ( I ) C. Dacă făptuitorul aplică victimei multiple lovituri de cuţit. se poate regine: a) săvârşirea a două infracţiuni de omor simplu aflate în concurs. b) omor deosebit de grav . 6. 75 lit. 181 C. este săvârşită infracţiunea de: a) omor simplu. 180 alin. Omorul cu premeditare [art.pen.pen. 7. b) vătămare corporală (art. 175 lit.profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra. b) săvârşirea unei infracţiuni de omor. 10. h) C. 8.

5 puncte 1. Fapta de a lua un fierăstrău mecanic ascuns de muncitori între frunze pentru a nu fi sustras. reprezintă infracţiunea de: a) represiune nedreaptă. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de delapidare? 2. cunoscând acest aspect: a) reprezintă infracţiunea de furt. în ce constă elementul material şi urmarea imediată la infracţiunea de înşelăciune? 4. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . . în ce constă urmarea imediată a infracţiunii de tâlhărie (art.5 puncte Subiectul nr. 21lC.III. b) nu reprezintă infracţiune. 2.4 puncte 1.pen. în ce constă elementul material la denunţaiea calomnioasă. 6 I. Analizaţi pe scurt infracţiunea de vătămare corporală gravă — 3.2. în varianta tip? II. b) arestare nelegală şi cercetare abuzivă.)? 3. c) supunere la rele tratamente. Fapta de a condamna o persoană ştiind că este nevinovată. încercuiţi răspunsul corect . c) reprezintă infracţiunea de însuşirea bunului găsit.

Fapta de a oferi un cadou unui funcţionar din primărie.3. care fură unul în paguba celuilalt. iar această neîndeplinire constituie prin ea însăşi o infracţiune: a) luarea de mită va intra în concurs cu respectiva infracţiune. b) abuz de încredere. c) infracţiunea de arestare nelegalâ şi cercetare abuzivă. Fapta inculpatului de a solicita părţii vătămate telefonul mobil pentru a chema o ambulanţă şi de a fugi cu telefonul reprezintă: a) infracţiunea de furt. nu îndeplineşte un act privitor la îndatoririle lui de ser viciu. Y a refuzat să-i restituie bunul lui X. învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere.3. Se va reţine infracţiunea de furt săvârşit de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică: a) atunci când făptuitorul are asupra sa o pereche de cătuşe. 5. (pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă) în cazul în care subiectul activ este: a) fie găzduitorul. cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoană reprezintă: a) infracţiunea de denunţare calomnioasă. în scopul de a satisface solicitarea mituitonilui. X a împrumutat lui Y un autoturism pentru o săptămână. c) luarea de mită se reţine în variantă agravată. III. 6. c) expertul chemat să realizeze o expertiză într-o cauză civilă. b) doar martorul ascultat într-o cauză penală. 7. b) infracţiunea de abuz de încredere. 10. 9. Sunt aplicabile dispoziţiile art. 210 C. c) nu reprezintă infracţiune. Fapta lui Y reprezintă infracţiunea de: a) furt.5 puncte . Analizaţi pe scurt infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale . c) atunci când făptuitorul are asupra sa un briceag pe care îl foloseşte uneori la desfacerea cutiilor. c) doar găzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl găzduieşte. 8. b) infracţiunea de mărturie mincinoasă. 4.pen. b) atunci când făptuitorul are un cuţit la vedere şi e văzut de mai mulţi aiartori. fie găzduitul. La infracţiunea de mărturie mincinoasă subiectul activ poate fi: a) orice persoană care face afirmaţii mincinoase în public. la locul de muncă. b) doar găzduitorul care săvârşeşte furtul în paguba celui pe care îl găzduieşte. după întocmirea unui act în virtutea funcţiei sale: a) reprezintă infracţiunea de dare de mită. c) infracţiunea de înşelăciune. La împlinirea termenului. c) înşelăciune. b) luarea de mită absoarbe respectiva infracţiune. b) reprezintă infracţiunea de primire de foloase necuvenite. Dacă funcţionarul corupt.

4. 7 I. Făptuitorul a sustras paşaportul victimei. 3. 288 C. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual? în sarcina acestuia se va reţine: a) infracţiunea de abuz în serviciu.): a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar. X. b) infracţiunea de tăinuire. c) infracţiunea de furt calificat. i 1-a remis. reprezintă: a) infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoa nelor. c) infracţiunea de tăinuire.4 puncte 1. de către un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.2. aflat mai în urmă. de unde inculpatul X. Y. încercuiţi răspunsul corect . a fost de faţă când acesta din urmă. b) infracţiunea de favorizare a infractorului. Având în vedere că inculpatul a fost descoperit imediat după sustragerea paşaportului.pen. când urma să-şi atribuie altă identitate. Inculpatul. fără o înţelegere prealabilă. b) este necesar ca înscrisul falsificat să ti produs consecinţe juridice. 260 C. primind pentru aceasta a doua zi trei anvelope.)? II. 2. b) infracţiunea de furt. c) poate avea calitatea de subiect activ şi persoana care avea îndatorirea de a-î păzi pe cel care a evadat. încadrat ca agent de pază la o societate comercială. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . 1-a ridicat. în ce constă obiectul material al infracţiunii de furt? 4. în cazul infracţiunii de evadare: a) pedeapsa aplicată pentru această infracţiune se adaugă la pedeapsa ce se execută. c) infracţiunea de luare de mită. 5. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omisiune a sesizării organelor judiciare? 3. Ce infracţiune poate fi reţinută în sarcina inculpatului X? a) infracţiunea de însuşire a bunului găsit. întâlnindu-se cu Y. c) infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. autorul furtului a aruncat portofelul într-un tufiş. aflându-se împreună cu un prieten. cu intenţia de a-1 folosi peste o săptămână pentru trecerea frontierei. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit. indicând locul unde erau depozitate şi ajutându-i să le încarce într-o maşină.pen.Subiectul nr. după care a luat-o Ia fugă. fără a fi observat de persoana vătămată. . în sarcina sa se poate reţine: a) infracţiunea de fals privind identitatea. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană.5 puncte 1. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. a permis celorlalţi doi inculpaţi să sustragă din incinta unităţii mai multe anvelope. b) infracţiunea de purtare abuzivă. a smuls din mâna unei femei un portofel. iar mai târziu. 6. Cum însă victima ţipa. Care este situaţia premisă a infracţiunii de mărturie mincinoasă (art. b) pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se conto peşte cu pedeapsa ce se execută. 2.

de a nu depune mărturie împotriva fiului său: a) reprezintă infracţiunea de împiedicarea participării la proces. b) încercarea de a determina mărturia mincinoasă. Fapta şoferului de a permite unui coleg care lucra la depo zitul de produse electronice să ascundă în cutia unui televizor pe care şoferul urma să-l transporte la un client. dărâma rea unui stâlp electric şi secţionarea cablurilor de înaltă tensiune. în condiţiile în care prejudiciul total este de 300 RON: a) nu reprezintă infracţiune. 8. Rugămintea mamei inculpatului adresată unui martor. reprezintă: a) infracţiunea de complicitate la furt. b) reprezintă distrugere din culpă. c) nu reprezintă infracţiune. b) reprezintă infracţiunea de falsificare de monedă sau alte valori (prin raportare la infracţiunea de falsificare de valori străine).7.5 puncte . b) infracţiunea de tăinuire. 9. c) infracţiunea de favorizarea infractorului. urinând ca după ieşirea pe poarta unităţii şoferul să predea aparatul foto celui care 1-a sustras. c) reprezintă distrugere calificată. Fapta unui şofer de tir de a adormi la volan şi de a produce un accident rutier soldat cu dărâmarea unui gard de lemn. un aparat foto sustras în ziua anterioară din depozit. care se dovedeşte ulterior a fi falsă şi de a o vinde după câteva zile la o altă casă de schimb valutar. Analizaţi pe scurt infracţiunea de trafic de influenţă 3. cunoscând că este falsă: a) reprezintă infracţiunea de uz de fals. Fapta de a cumpăra de la o casă de schimb valutar o bancnotă de 100 euro. c) nu reprezintă infracţiune. III. 10.

b) nu reprezintă infracţiune. elementul material constând în „aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunului". c) infracţiunea de furt calificat.) în concurs cu infracţiunea de înşelăciune prin folosirea de mijloace frauduloase jart. Fapta şoferului angajat la o unitate. c) infracţiunea de înşelăciune. 5.2. b) infracţiunea de abuz de încredere. prevăzută de art. prin apli carea cu intenţie a mai multor lovituri de topor: a) reprezintă infracţiunea de distrugere. c) reprezintă infracţiunea de înşelăciune. 215 alin.pen. pentru a-1 examina. c) infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale (art. unde l-au dezmembrat şi au vândut piesele componente constituie: a) infracţiunea de furt de folosinţă în concurs cu infracţiunea de furt calificat.]. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de mărturie mincinoasă? 4. 4. de a prezenta documente false cu ajutorul cărora a ridicat o cantitate mai mare de marfă.pen. b) infracţiunea de falsificare de monedă (art. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului. marca Dacia. 3.4 puncte 1.Subiectul nr.) în concurs cu infracţiunea de înşelăciune. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . 217 C. c) nu reprezintă infracţiune. 6. prin apli carea menţiunii „Câştigător-Dacia 1310" cu un pix roşu şi de a-1 vinde unui bătrân în schimbul verighetei acestuia: a) reprezintă infracţiunea de înşelăciune în concurs cu infrac ţiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Fapta unei persoane care contraface un cec. dacă acesta solicită unui vânzător un telefon mobil. 215 alin. 288 C. Care este forrna de vinovăţie în cazul infracţiunii de nedenunţare a unor infracţiuni? 3. . Degradarea autoturismului propriu. în varianta tip? II. b) reprezintă infracţiunea de distrugere calificată. (4)].pen. 282 C. Care este urmarea imediată la infracţiunea de neglijenţă în serviciu. b) infracţiunea de furt de folosinţă în concurs cu infracţiunea de distrugere. însărcinat să transporte marfa.. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire? 2. şi în momentul în care primeşte aparatul fuge cu el? a) infracţiunea de furt. 8 I. folosind o parte din ea în interes propriu reprezintă: 2.pen. Fapta inculpatului de a falsifica grosolan un loz.5 puncte 1. de a se deplasa cu el în alt oraş. îl prezintă la o bancă şi obţine o sumă de bani reprezintă: a) infracţiunea de înşelăciune prin emitere de cecuri fără acope rire [(art. (2) C. încercuiţi răspunsul corect . Fapta inculpaţilor de a sustrage un autoturism.

c) infracţiunea de însuşire a bunului găsit. Analizaţi pe scurt infracţiunea de mărturie mincinoasă . reprezintă: a) infracţiunea de lovire (art. cu scopul ca acesta din urmă să-i dea o soluţie favorabilă. b) infracţiunea de ultraj (art. reprezintă: a) infracţiunea de tăinuire. b) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de gestiune frauduloasă. Fapta unei persoane care. 239' (cazuri speciale de pedepsire) în concurs cu infracţiunea de ameninţare (art. 8. . în cazul în care prin acelaşi denunţ mai multe persoane sunt învinuite mincinos de aceeaşi infracţiune. b) mai multe infracţiuni de denunţare calomnioasă în concurs. o sacoşă despre care şi-a dat seama că ar conţine bunuri furate din unitate şi pe care şi-a însuşit-o. 239) raportată la art. 180) raportată la art.a) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de înşelăciune. se va reţine: a) o singură infracţiune de denunţare calomnioasă în varianta tip. 10. b) este suficientă existenţa unei promisiuni sau pretinderea unor foloase necuvenite de către funcţionar. în concurs cu cea de lovire şi cu cea de ameninţare. III. Fapta lui A de a ameninţa şi a-1 lovi pe copilul procurorului care îl ancheta într-o cauză penală. 193) raportată la art. 2391.5 puncte 7. văzând că din incinta unei între prinderi s-a aruncat peste gard.3. 9. Pentru existenţa infracţiunii de primire de foloase necuvenite: a) este necesar să fi existat o înţelegere prealabilă realizării actului între funcţionar şi cel care oferă foloasele necuvenite. c) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de delapidare. c) infracţiunea de ultraj. de către o persoană necunoscută. c) o singură infracţiune de denunţare calomnioasă în varianta agravată. b) infracţiunea de furt. c) este necesară primirea unor foloase după îndeplinirea actului. 2391.

4. 6. în ce constă obiectul material şi care este elementul material la infracţiunea de înşelăciune? 3. 2. în cazul infracţiunilor patrimoniale continuate. Care este elementul material al infracţiunii de abuz de încredere? 3. Fapta de a contraface un act provenind de la o societate comercială cu răspundere limitată şi de a-1 depune ca probă într-o cauză civilă reprezintă: a) fals în înscrisuri sub semnătură privată. să dea declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă: a) instigare la mărturie mincinoasă. c) favorizarea infractorului. 8.Subiectul nr. prin corupere. Fapta de a avea o înţelegere prealabilă cu autorul unui furt de a-i depozita bunurile sustrase poate constitui infracţiunea de: a) tăinuire. c) imobilele prin destinaţie. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări -4 puncte 1. b) nu reprezintă infracţiune. c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă. b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă. gestionar şi administrator. caracterul de consecinţe deosebit de grave se determină prin: a) raportarea la prejudiciul produs prin fiecare acţiune sau inac ţiune ce intră în conţinutul infracţiunii continuate.5 puncte 1. c) totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii). a lua acest autoturism şi a pleca de la locul faptei cu el. Nu pot face obiectul infracţiunii de furt: a) înscrisurile fără valoare economică. Care sunt modalităţile elementului material în cazul infracţiunii de fals intelectual? II. c) uz de fals în concurs cu infracţiunea de fals intelectual. 9 I. Care este elementul material prin care se poate comite forma tip a infracţiunii de purtare abuzivă? 4. b) fals material în înscrisuri oficiale în concurs cu infracţiunea de uz de fals.2. b) complicitate la furt. încercuiţi varianta corectă . încercarea de a determina o persoană. c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie. b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la vo lanul unui autoturism. c) indiferent dacă au sau nu valoare economică. b) totalizarea prejudiciilor ce privesc patrimoniul aceleiaşi per soane fizice sau juridice (nu prin totalizarea pagubelor produse unor părţi vătămate diferite). 5. 7. urmată de restituirea bunului după numai o zi: a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă. . înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt: a) doar dacă au valoare economică. Pentru existenţa infracţiunii de delapidare este necesar ca: a) subiectul activ să cumuleze calităţile de funcţionar. 2. b) energia fără valoare economică.

săvârşeşte. 10 I. a ameninţat şi a lovit un poliţist. Elementul material al infracţiunii de delapidare constă în: a) însuşirea. b) nu reprezintă infracţiune. încercând să-şi asigure scăparea după ce a sustras un bun.2. traficarea. în ce constă elementul material al infracţiunii de distrugere? 4. . b) infracţiunea de tâlhărie în concurs cu cea de ultraj.b) instigatorul sau complicele să aibă calităţile cerute de lege pentru autor.5 puncte 1. Care este elementul material şi cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită? II. distrugerea.3. III. în cazul infracţiunii de tăinuire: a) fapta prevăzută de legea penală din care provine bunul tăinuit poate consta doar într-o infracţiune de furt. c) reprezintă un furt ce se urmăreşte la plângere prealabilă numai în situaţia în care cei doi locuiesc împreună. traficarea. folosirea bunurilor gestionate sau admi nistrate. b) însuşirea.5 puncte Subiectul nr. Analizaţi pe scurt infracţiunea de înşelăciune . Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă? 3. Făptuitorul care. 10. c) primirea. c) nu există situaţie premisă. c) subiectul activ să fie funcţionar. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . a) infracţiunea de furt în concurs cu cea de ultraj. încercuiţi răspunsul corect . Furtul săvârşit între foştii soţi: a) reprezintă un furt ce se urmăreşte numai la plângerea preala bilă. c) infracţiunea de furt în concurs cu cea de ultraj şi cea de ameninţare. 2. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de abuz de încredere? 2. 9. b) sora tâinuitorului beneficiază de cauza de nepedepsire dacă foloseşte bunul tăinuit de fratele său.4 puncte 1. folosirea bunurilor gestionate sau admi nistrate. folosirea bunurilor gestionate sau administrate.

b) reprezintă infracţiunea de furt calificat. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale: a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar.5 puncte f . 9. c) infracţiunea de uz de fals şi infracţiunea de fals în declaraţii. c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie. a prezentat un buletin de identitate aparţinând altei persoane. de către un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. c) furtul este săvârşit asupra unei persoane care se afla în stare de inconştienţă. în cazul infracţiunii de evadare: a) pedeapsa aplicată pentru această infracţiune se adaugă la pedeapsa ce se execută. 10. 6. b) furtul este săvârşit prin întrebuinţarea unor mijloace frau duloase.3. b) infracţiunea de tăinuire. b) infracţiunea de fals privind identitatea. 7. pe care urma să îl ţină drept garanţie a faptului că B îi va restitui o sumă pe care A i-o împrumutase în urmă cu două luni. 5. 4. aflându-se la volanul unui autoturism pe care îl conducea fără permis şi fiind legitimat de organele de poliţie. Infracţiunea de favorizarea infractorului se poate reţine doar atunci când: a) există o înţelegere prealabilă între persoana care a săvârşit infracţiunea şi cel care îi dă ajutor (favorizator). 8. c) pentru infractorul favorizat există o hotărâre definitivă de condamnare. Având în vedere că inculpatul a fost descoperit imediat după sustragerea paşaportului în sarcina sa se poate reţine: a) infracţiunea de fals privind identitatea. Analizaţi pe scurt infracţiunea de delapidare . b) nu există o înţelegere prealabilă între favorizator şi infractor. b) infracţiunea de purtare abuzivă. c) poate avea calitatea de subiect activ şi persoana care avea îndatorirea de a-1 păzi pe cel care a evadat. iar favorizatorul îl ajută sâ îngreuneze executarea pedepsei. Făptuitorul a sustras paşaportul victimei cu intenţia de a-1 folosi peste o săptămână pentru trecerea frontierei. când urma să-şi atribuie altă identitate. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit. III. termenul de restituire fiind de trei săptămâni: a) nu reprezintă infracţiune. b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice. Fapta lui A de a-1 imobiliza pe B şi de a-i smulge acestuia din mână telefonul mobil.3. Există infracţiunea de tâlhărie în cazul în care: a) furtul este urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păs trarea bunului furat. reprezintă: a) infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. ci un litigiu civil. b) pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se conto peşte cu pedeapsa ce se execută. c) infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană. Inculpatul. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului în concurs cu infracţiunea de conducere pe drumurile publice fără a avea permis de conducere: a) infracţiunea de uz de fals şi infracţiunea de fals privind iden titatea. c) infracţiunea de furt calificat.

b. 2. stoparea evoluţiei sarcinii. Persoana care în virtutea profesiei sau a funcţiei intră în posesia anumitor date confidenţiale (ex. fie prin constrângere. Urmarea imediată: la art. c. 9. 4. slujirea. 181 avem între 21 şi 60 zile de îngri jiri medicale. 7. Obiect mate rial . sau punerea în primejdie a vieţii). Statul cu atributele sale fundamentale: suve ranitatea. 2 I. c. cu cerinţa ca uciderea să se realizeze imediat după naştere. Elementul material constă în actul sexual de orice natură cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex. 8.nu are. o infirmi tate permanentă. Cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domi ciliază pe teritoriul statului român. 1 I. Subiectul nr. 10. unitatea şi indivizibilitatea. urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie. 3. independenţa. II 1. Obiect juridic. c. a. condiţia ce se cere este ca actul să se realizeze. 5. 6. notar etc).Subiecte de examen — răspunsuri Subiectul nr. 3. a. fie profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. avocat. încetarea funcţionării acestora. Femeia însărcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii. farmacist. 1. Acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii. b. 2. c. 3. c. 4. a. 4. avortul. 182 avem 61 zile sau mai mult (la varianta tip) sau una din consecinţele prevăzute pentru varianta agravată (pier derea unui simţ sau organ. medic. . Acţiunea de ucidere a copilului nou-născut. 1. la art. 2.

8. 10. (2) C. 2. Momentul săvârşirii infracţiunii coincide cu momentul realizării actului de executare (lovirea sau vătămarea). 4. b. 5. 5. Ambii parteneri ai raportului sexual au calitatea de subiect activ al infracţiunii. 173 alin. b. c. II. Elementul material este reprezentat de un raport sexual. a. 3 I. încăpere. 1. Deşi elementul material este identic (actul sexual de orice natură). în timp ce la incest este incriminat numai raportul sexual. 4. b. O. în cazul violului. 2. 3. simplă). obiectul juridic este libertatea sexuală a per soanei. dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea). trei modalităţi: transmiterea secretelor de stat. 2. fiind vorba de un raport sexual. c. ce decurge din complexitatea infracţiunii. 3. Subiectul nr. a. 2. 2. La nivelul laturii subiective. c. Acţiunea de constrângere realizată prin violenţă sau ameninţare. Exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de executare. se comite din culpă. Va fi sancţionată pentru tentativă la atentat persoana care va efectua acte pregătitoare (producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. a. 1. 1. 5. c. 7. autorii trebuie să fie persoane de sex opus. a. a. 4.II. c. 6. 5 I. 3. 21 de zile. forma de vinovăţie: în timp ce omorul se comite cu intenţie (directă sau indirectă). 2. 7. respectiv 11 zile. a. Funcţionarul care are atribuţii de administrare sau gestionare. 4. c. 10. 8. Autorii sunt circumstanţiaţi. Adoptarea rezoluţiei infracţionale şi chibzuirea asupra faptei. b. sau luarea de măsuri) în vederea comiterii infracţiunii [conf. a. 3. c. în timp ce la incest se protejează normalitatea şi moralitatea vieţii sexuale. c. 4 I. Subiectul nr. c. 9. 10. deţinerea de docu mente ce constituie secrete de stat. 6. Momentul consumării faptei coincide cu momentul produ cerii rezultatului (decesul). b. b. Situaţia premisă constă în preexistenta unui domiciliu în sensul legii penale (locuinţă. Subiectul nr. în ambele modalităţi (cu prevedere. 4. Acţiunea de a intra în legătură cu o putere sau cu o organi zaţie străină ori cu agenţi ai acestora. procurarea de docu mente sau date ce constituie secrete de stat. BL 1. a. 3. după cum o arată şi denumirea. 3. 9. 1. Existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a ucide şi punerea ei în executare. art. 1. 1. 2. c. uciderea din culpă. elementul material la viol este actul sexual de orice natură. 8. b. 8. a. 10. Elementul material constă într-o acţiune ce se poate realiza în 4. 5. Elementul material constă în acţiunea de pătrundere fără drept în domiciliul unei persoane sau în refuzul de a-1 părăsi. la cererea acesteia. 6. în cazul violului apare o condiţie: actul sexual trebuie să se realizeze prin constrângerea victimei sau profitând de imposi bilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. în sensul că trebuie să existe între ei o relaţie de rudenie specială: rude în linie directă (ascendenţi ori descendenţi) sau fraţi şi surori. c.j. 6. Urmarea imediată principală este similară celei de la furt: schimbarea stării de fapt a bunului. a. b. 7. 6 I. a. 7. 3. 2. 4. c. . c. 9.pen. în plus. c. Urmarea imediată are un caracter complex. 1. Subiectul nr. b. c. b. c. a. b. b. 9.

3.bunuri imobile prin natura lor. 3. a. Subiectul nr. 1. 9 1 însuşirea unui bun mobil al altuia sau dispunerea pe nedrept de bunul respectiv. b. c. 4. c. a. a. 1. 1. cât şi un bun imobil. b. a. 4. 9. a. 4. 5. 7 I. 8. 7. 9. Obiectul material poate fi atât un bun mobil. interpretul. Martorul. 9. 6. 7. n. 3. 3. .pen. 4. 6. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană. 8 I. 6. Elementul material constă în acţiunea de inducere în eroare a unei persoane. 10. ori refuzul de a restitui bunul. 3. sau decesul victimei [în ipoteza de la alin. .Urmarea imediată secundară: atingerea adusă integrităţii corporale. c. 2. 4 b. a. 10.înscrisurile. b. 7. 145 C. împiedicarea luării măsurilor de conservare şi de salvare a unui bun. a. 2. 1. b. cu privire la comiterea unei infracţiuni de către o persoană. c. a. 7. c. Existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul. n. degradarea. o pagubă patrimoniului acesteia sau o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane. dacă au fost dezmembrate şi au fost furate bucată cu bucată. 4. Existenţa unei fapte penale din care să provină bunul tăinuit. 2. un act al unei autorităţi ori o situaţie de fapt în baza căreia se transmite detenţia bunului. 1. sănătăţii ori libertăţii persoanei. c. b. Preexistenta unei cauze civile. fie prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului. elementul material este realizat printr-o acţiune: inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. II. c. 8. 8. 2. 6. disciplinare sau altă cauză în care se ascultă martori. c. 5. a. 10. b. 3. precum şi înlăturarea măsurilor luate. c. c. Subiectul 10 I. Acţiunea de învinuire mincinoasă făcută prin denunţ sau plân gere.bunuri imobile prin destinaţie. 4. 1. 5. Subiectul nr. 8. 4. c. urmarea imediată constă în crearea unei pagube. b. c. prin prezentarea ca adevărată a unei fapte minci noase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. 2. . 9. . . a. penale. b. 10. a. 3. 3. c. O tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele prevăzute de art. c. . Funcţionarul aflai în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. 1. aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun. Falsificarea unui înscris oficial. (3)J. 3. Intenţia directă în varianta agravată. Intenţie şi culpă. b. Intenţia în ambele modalităţi pentru varianta tip.energia care are valoare economică. Distrugerea. expertul. c. fie prin omisiunea de a insera unele date sau împrejurări. II. Intenţie şi culpă. 2. c.bunurile mobile. Subiectul nr. 2. 5. b. b. Poate fi un contract.. b. 2.

b). 8. c.2006. condamnă pe inculpatul X la 21 de ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. b. 67 alin. în baza art. a).2006 prin sentinţa penală nr. urmând ca în final inculpatul să execute 23 de ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. b) după executarea pedepsei principale. 64 lit. Model rezolvare exerciţiu X. X a fost reţinut la data de 30. a.pen. cu aplicarea art. a) C. c) C.2006. II. 175 lit. 9.09. în vârstă de 46 de ani. Inculpatului îi va fi aplicată şi pedeapsa complementară a degradării militare. accepta promisiunea de bani sau alte foloase. . 7.10. 218 a judecătoriei J. prin aplicarea unei lovituri de cuţit în zona toracică. a. 174 . b.. întocmiţi dispozitivul hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunţată la 16 septembrie 2009. X a beneficiat de serviciile unui apărător din oficiu. 5.pen. după executarea pedepsei principale. c..2007 a ucis-o pe soţia sa Y. revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 37 lit. Hotărâre 16 septembrie 2009 In baza art. b.2007 şi arestat preventiv la 1. a). 4. a. Subiect activ: funcţionarul (varianta tip) şi funcţionarul cu atribuţii de control (în varianta agravată). 218 a judecătoriei J.4. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat. 1. iar starea de arest a fost prelungită şi menţinută până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti. primi. definitivă la 15.pen. 10. 6.art.05. la 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Element material: acţiunea de a pretinde. Din fişa de cazier judiciar rezultă că X a fost condamnat la 23. şi dispune executarea acestei pedepse pe lângă cea de 21 de ani închisoare.2007. definitivă la 15. (2) C.04. inacţiunea de a nu respinge o promisiune de bani sau alte foloase..pen. reţinându-se că la 30. 2. 3. 83 C.09. 64 lit. în baza art. c. b. Pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii. aplică inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare.05.

a). în baza art.. 191 alin. din care .pen. Menţine starea de arest a inculpatului şi în baza art.art.pen. Pronunţată în şedinţă publică azi.2007 la zi.. lei cheltuieli judiciare către stat. 88 C. lei onorariu apărător din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.71 .pen.Face aplicarea art.09. b) C. deduce reţinerea şi arestarea preventivă de la 30. 16 septembrie 2009. (1) C. obligă pe inculpat la . 64 lit... Preşedinte . Cu apel în 10 zile de la pronunţate pentru procuror şi de la comunicare pentru inculpat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful