You are on page 1of 11

Referat

:

CRIZA CUBANEZĂ

Bibliografie 1. război „cald” 4.c. Cele trei interpretări 6.Introducere .a.b. Concluzii 7. Război „rece”. Conceptul de criză 2. Conceptul de război 1. Introducere 1. Criza cubaneză Aspecte Desfăşurare Încheiere 5.Cuprins 1. Conceptul de pace 1.Scurtă incursiune în istoria Cubei 3.

doar un simplu armistiţiu?] Lothar Brock (Prof.atât mie cât şi la nivel de masă. conflictul armat nu este constituit din confruntări spontane şi sporadice. care nu a păstrat sensul strict al cuvântului. Deşi scopul acestui referat nu constă in preluarea unor definiţii.a.Şi pentru că am prezentat cum este privită pacea. Şi pentru că am vorbit de război. dr.consider necesară o mai bună înţelegere a acestor trei termeni . Vorbim de pace atunci când vorbim de război.cu atât mai puţin o simplă enumerare. demersurile celor doi participanţi se desfăşoară într-o formă organizată.moment periculos şi decisiv.ca un produs cultural ce poate fi justificat din punct de vedere politic. condusă de la centru.apare categoric în acest context noţiunea de criză ca „manifestare violentă a contradicţiilor.„Pace înseamnă tăcerea armelor. dar folosit într‒un mod şi context greşit de Mass‒ media.tulburare”.înţeleasă ca „expresie a convingerilor oamenilor. chiar dacă ele nu sunt mai mult decât o defensivă armată sau atacuri planificate.c. al Universităţii din Frankfurt) 1.b.care trebuie sa fie fondat prin acorduri semnate(tratate de pace. în ultimul timp acest termen a fost folosit tot mai des. unde cel puţin una dintre forţe dispune de o armată regulată sau de alte trupe guvernamentale. Studiul crizelor internaţionale este un fenomen recent şi.ca şi concept. ambele părţi acţionează în mod sistematic‟³. voi defini noţiunea de război aşa cum apare în ştiinţele politice:„conflict armat de masă cu următoarele trăsături: două sau mai multe forţe armate participă la lupte.acorduri sociale)şi care trebuie apărat de către autoritatea publică².definiţie preluată din Dicţionarul explicativ al limbii române. [Dar pentru câtă vreme? Va putea domni pacea doar după ce ultimul război se va fi sfârşit? Este tot restul timpului doar o mare perioadă interbelică. 1. . în viziunea lui Meyers.îndeosebi. Reinhard Meyers¹ vorbea despre pace în lumina a două argumentări tradiţionale: „un principiu ordonator cosmic” existent în raţiunea cu care a fost înzestrată fiecare persoană şi pacea. 1.

În anul 1976 a fost adoptată pentru prima data în istoria Cubei o constituţie care avea .uns.htm 2.în special nord‒americane.¹Referinţe biografice: http://www. În 1959 a fost înlăturat de la conducere dictatorul Fulgencio Batista.htm ³ http://www.ac.la vest Mexic.org/frieden_rom/grundkurs_2/begriff.la sud Insulele Cayman şi Jamaica.Scurtă incursiune în istoria Cubei Republica Cuba este un stat în nordul Americii Centrale.La nord se află SUA şi Bahamas.htm ²http://www. guvernul .în urma „miscărilor rebele” pe care le absorbise Fidel Castro şi care a format.dadalos. întrucât încetarea ajutorului anual de şase miliarde de dolari a dus la o „perioadă specială”de refacere.iar la sud‒est Haiti.caesar.numit preşedinte in februarie 2008.Lupta pentru independenţă a început în 1868 şi a continuat pâna la războiul din 1898.un substrat sovietic.Prin reforma agrară cea mai mare parte a proprietăţilor a fost confiscată. În prezent Cuba se menţine ca un stat comunist aflat sub conducerea lui Raul Castro .se înţelege.Cuba a primit pentru mai multe decenii o subvenţie masivă în petrol.75% din terenurile cultivabile erau deţinute de cetăţeni şi companii străine. .rs/eng/center/rMajers. astfel că relaţiile cu SUA s‒au deteriorat în timp ce se puneau bazele unor relaţii diplomatice cu URSS.Din partea Uniunii Sovietice.situat pe cea mai mare insulă din Antile.Aceştia furnizau în schimb zahăr.din punct de vedere economic.org/frieden_rom/grundkurs_2/krieg.dadalos. limitată totuşi de Amendamentul Platt prin care Statele Unite deţineau încă o influenţă majoră. Colapsul Uniunii Sovietice din 1991 a fost o lovitură puternică pentru Cuba .SUA au ocupat insula până în 1902 când i s‒a recunoscut independenţa.astfel. Populaţia băştinaşă a căzut sub dominaţie spaniolă în secolul al XVI‒lea şi a fost exterminată în mai puţin de 200 de ani.În acel moment.

război „cald” „Atunci când elefanţii se luptă.de o temperatură ridicată.Ceea ce a dus la un asemenea deznodământ au fost măsurile luate de noul conducător cubanez prin naţionalizarea hotelurilor. unii istorici şi analişti politici ajung să constate ca „iarba turtită”a fost reprezentată de celelalte popoare ale lumii.o luptă surdă între capitalism operaţiuni şi socialism.o de confruntare între „lumea liberă„şi aplicat „societatea principiul închisă”.3.propagandă şi militare intensitate mică.iarba este cea călcată în picioare”spune un proverb.atunci factorul declanşator îl reprezintă cu siguranţă momentul din 3 ianuarie 1961 când Statele Unite rup relaţiile diplomatice cu Cuba.criza rachetelor cubaneze. 4.De ce acest atribut?!Pentru că tactica războiului a fost una deschisă.Război „rece”.Statele Unite si URSS au recurs la presiune economică.Studiile strategice arată ca nu se putea ajunge în acest caz la un „război cald” deşi.printre altele.după cum a fost ea denumită.aruncând o privire în urmă.Şi dacă asupra identităţii „elefanţilor” nu există nici un dubiu. ce s‒ar fi putut transforma cu uşurinţă într‒unul nuclear. Dacă perioada premergătoare crizei corespunde cu venirea la putere a lui Fidel Castro(prin revoluţie) în ianuarie 1959.consecinţele în cazul agravării relaţiilor între cei doi coloşi ar fi fost.prin faptul că ambele puteri s‒au dotat cu arme atomice şi nucleare. Deşi scurtă temporal.Criza cubaneză Din multe puncte de vedere.aeroporturilor şi a companiilor .reprezintă un moment esenţial al relaţiilor internaţionale din timpul Războiului Rece şi după.Au ‚deterrance‛.astăzi.nonmilitară. Termenul de „război rece”a fost utilizat pentru prima dată în 1947.de descurajare şi blocare reciprocă.aceasta a reprezentat „începutul unei noi ere la tipul de reacţie al societăţii americane în faţa încercărilor de extindere a sferei de influenţă sovietică”⁴ şi totodată punctul culminant al războiului.fără doar şi poate.

iunie.URSS manifestă interes faţă de revoluţia cubaneză cu atât mai mult cu cât programul lui Fidel Castro este dominat de lupta „antiimperialistă”.prin naţionalizarea fabricilor de zahăr.mai târziu.Editura Corint.consilierul pe probleme de securitate al Casei Albe.a unui arsenal nuclear sovietic capabil sa distrugă centre vitale ale Statelor.prin reducerea cotei de zahăr importată de Statele Unite.ar fi putut cauza contrarepresalii.McGeorge Bundy.Nu există nici o ameninţare”⁵.Au loc discuţii pro şi contra:Cuba nu putea fi invadată întrucât această acţiune ar fi întors ţările Lumii a treia împotriva sa. acestuia îi este adusă la cunoştinţă existenţa.Anul VI.Această constatare avusese loc în timpul unei misiuni de recunoaştere a două avione de tip U‒2.Nr. iar un bombardament. În acest context şi în contextul stabilirii relaţiilor cu China în septembrie.aeriene.Bucureşti.Astfel se pun bazele unor relaţii diplomatice concretizate printr‒un ajutor economic.Puterea corespunzătoare celor două tipuri de rachete era de 25 de ori mai mare decât a bombei de la Hiroshima.acestea construcţie.Crizele din Cuba(1961‒1962).24 de ore mai târziu.declara în această privinţă lipsa oricărui pericol:„nu împărtăşesc nicidecum opinia acelui număr restrâns de persoane care cred că asistenţa militară rusă ar putea constitui o ameninţare mortală la adresa noastră. Cristina Paiusan în Revista Historia. acestea să îmbrace o formă politică şi militară.Urmează o săptămână tensionată pentru cei câţiva oameni înştiinţaţi de pericol.p.la mai puţin de 150 km de Florida. În luna septembrie a anului 1962. 2006.O lună mai târziu. ⁵Claude Delmas.în seara de 15 octombrie. ⁴Prof.indiferent de natura sau anvergura sa. .Semnificaţia sprijinului financiar trebuie căutată nu atât în sumele puse în joc cât în ceea ce a însemnat din punct de vedere politic:Uniunea Sovietică avea intenţii în a intensifica comerţul în America de Sud pentru a‒şi face cunoscută prezenţa.prin confiscarea fermelor de la United Fruit(care au fost donate Institutului Naţional de Reformă Agrară).114.acestea identificaseră 24 de unităţi MRBM(Medium Range Range Ballistic Missile) şi din 15 urmă platforme aflate în IRBM(Intermediate Ballistic Missile).însă nu se preciza nici un detaliu asupra importanţei sau naturii acestora.54.a companiei Texaco şi a tuturor proprietăţilor nord‒americane.urmând ca.URSS anunţa printr‒un comunicat oficial că va furniza mai multe arme Cubei.2003.drd. în cele din urmă.

După patru zile de criză nu se conturase nici un incident .merită menţionate şi luate în considerare.care a oferit un număr de ipoteze privitoare la criza din Cuba.Kennedy îşi dă seama că făgăduinţa lui Hruşciov de a nu întreprinde nici o acţiune provocatoare de tensiuni înaintea alegerilor americane fusese deşartă şi se vede nevoit în a informa populaţia de existenţa rachetelor sovietice cu un mare potenţial de distrugere.sâmbătă.27 octombrie are 5. El începe prin a‒şi pune întrebarea de ce guvernul sovietic a instalat rachete în Cuba. Totodată.vorbind în numele URSS.Astfel.propune URSS suspendarea furnizărilor de arme şi SUA suspendarea blocadei.iar preşedintele american asigură că nu va avea loc nici o invazie a Cubei.Uniunea Sovietică dorea condamnarea Statelor şi anularea„carantinei” şi în final Cuba dorea consemnarea „actului de război comis de Statele Unite‟.Deşi ar putea fi expuse într‒o lumină subiectivă.Secretarul general ONU.În faţa Consiliului sunt depuse 3 pledoarii:americanii cereau retragerea imediată a tuturor rachetelor din Cuba sub supraveghere.Cuba fiind reprezentată de Mario Garcia Inchaustegui şi Valerian Zorin.şi răspunsul este unul adoptat de o masă mare a opiniei publice:URSS dorea .23 octombrie.are loc o reuniune a Consiliului de Securitate. După mai multe tatonări de‒o parte şi de cealaltă.U Thant. Această decizie a preşedintelui este privită cu ochi buni atât de foştii preşedinţi cât şi de opinia publică.dar se dăduseră frâu negocierilor.anunţă măsurile luate în privinţa Cubei şi anume un embargo asupra traficului de arme ofensive cu destinaţia Cuba. loc acordul Kennedy‒Hruşciov.Cele trei interpretări Graham T.Se promite returnarea armamentului ofensiv in Uniunea Sovietică. În după amiaza zilei de marţi.din ce în ce mai mulţi specialişti în domeniul istoriei politice.Moscova foloseşte un ton violent ca reacţie dar pregătirile militare anunţate rămân doar ca un mijloc de apărare împotriva ameninţării americane.Allison* se numără printre cei .din partea Statelor Unite prezidând Adlai Stevenson.demersurile păreau a avea un făgaş acceptabil.

retragerea rachetelor americane din Turcia.mai întâi. Ce a urmărit Uniunea Sovietică prin amplasarea armamentului în Cuba? Răspunsul ar putea fi pe cât de complicat.absolvent al Universităţii Harvard.escaladare ce n‒a trecut neobservată de ‘partenerul’mondial de conflict‟.] a constituit pentru Uniunea Sovietică ocazia de a pune Număr mare de specialişti..* ‟Criza rachetelor[.Dar numărul rachetelor sovietice depăşea cu mult pe cel al rachetelor americane.1940. 6.folosind şi acum tactica „întrebare şi răspuns”. .o verificare a teoriei de descurajare cu o escaladare nucleară urmată de o reglementare pacifică”.pe atât de banal.în acest caz.Allison are în vedere faptul că instalarea unor rachete tactice (cu rază scurtă de acţiune)n‒ar fi provocat o reacţie atât de dură la Washington .* „Constituie.Martie.* piciorul în emisfera americană.Cele două amplasări ar fi jucat atunci un rol strategic. Concluzii „Criza cubaneză nu a apărut ca rezultat al perfecţionării tehnicilor de spionaj americane..A fost rezultatul escaladării de către sovietici a războiului rece.pagini întregi de „ipoteze şi concluzii‟ însă la final mai rămân întrebări ce‒şi aşteaptă răspunsul.23.ceea ce a fost un eveniment istoric considerabil‟.se pune întrebarea de ce s‒au retras până la urmă sovieticii? O a doua idee vede desfăşurarea rachetelor ca un mijloc prin care SUA s‒ar fi O a treia ipoteză prevede desfăşurarea rachetelor ca şi cerinţă a lui Castro. *n.specializat în Ştiinţe Politice. angajat într‒un atac împotriva Cubei ce ar fi dus la o izolare a Statelor .

dacă nu cordială.Crizele Internaţionale:De la Beijing(1900) la Kosovo(1999).capacitatea de a strânge informaţii şi diplomaţia celor două tabere a dus la concluzia că o relaţie.Bucureşti.pentru o scurtă perioadă.Jocul moderat.2003.Nr. *Prof.2002.Anul VI.54.p.cel puţin făţişă. Cristina Paiusan în Revista Historia.Editura Corint.iunie 2006 *Jean‒Louis Dufour.Cert e că în anul 1962 . * Claude Delmas.Crizele din Cuba(1961‒1962).poate fi atinsă între cele două superputeri în condiţia unor compromisuri de o parte şi de cealaltă.drd.Editura Corint. soarta a stat în mâinile a doi pioni. .162.Bucureşti.

Stefano European. Dufour.2000.Realism şi relaţii internaţionale.Revista Historia.Institutul .Andre Fontaine.Editura Corint.1993. 5.nr.2006.Istoria Războiului Rece:De la războiul din Coreea la criza alianţelor.Editura Militară.Jean‒Louis 2.Crizele dinCuba(1961‒1962).Claude Corint.Bucureşti. 4.Bucureşti.2003. Delmas.Editura 3.Crizele Internaţionale:De la Beijing(1900) la Kosovo(1999).iunie.54.1950‒1967.7. de Guzzini.2002. Bibliografie 1.