You are on page 1of 6

Nivelul 2.

Înaintarea clasică în traverseu Exerciţiul 1: Înaintarea în traverseu oblic, fără colţari, pe toată talpa Loc: Pantă de zăpadă tare de aproximativ 25º Descriere: Plecând de la o anumită înclinaţie, îndoirea gleznei ajunge la maxim, deci înaintarea directă va fi imposibilă. Astfel va fi necesară adoptarea unei tehnici de înaintare în traverseu. Picioarele sunt uşor depărtate spre exterior, piciorul de sus îndreptat spre sensul deplasării, iar cel de jos perpendicular pe linia pantei (fig.13).

Deoarece suprafaţa de zăpadă e prea tare, puteţi să loviţi scurt cu piciorul la fiecare pas, pentru ca o parte din talpa bocancului să se înfigă în zăpadă şi să aibă aderenţă. Corpul trebuie echilibrat în poziţie verticală, genunchii şi gleznele uşor îndoite şi uşor îndreptate spre vale. Pioletul e utilizat ca sprijin la urcare şi înfipt atunci când greutatea corpului se află pe piciorul dinspre vale. Erori tipice: -Elevul se apleacă spre munte şi picioarele alunecă. Corectare: Măriţi orientarea gleznelor şi genunchilor spre vale. Exersaţi într-o manieră mai relaxată. Nu vă sprijiniţi în piolet. Exerciţiul 2: Înaintarea în traverseu pe toată talpa cu colţari Loc: Zăpadă îngheţată sau gheaţă moale cu înclinaţie de aproximativ 30º Descriere: Urcaţi în diagonală apăsând cu putere toată talpa bocancului şi deci toţi colţii colţarilor pe zăpadă. Pentru a efectua acest lucru e necesară îndoirea laterală a gleznei spre vale. Poziţia picioarelor: Piciorul de sus – în direcţia deplasării, piciorul de jos – în jos. Sprijinul pe piciorul de sus se realizează printr-o răsucire progresivă a gleznei, astfel încât toţi colţii colţarilor să se înfigă în sol în momentul de sprijinire maximă. Genunchiul piciorului respectiv e uşor îndreptat spre vale. Poziţia bustului: Uşor aplecat înainte, umerii îndreptaţi spre vale, bazinul îndoit. Cu cât panta urcă mai mult, cu atât mai mult e necesar să orientaţi vârful piciorului de jos înspre vale, pentru a înfige toţi colţii colţarilor (fig.14).

1

înfigeţi pioletul. Greşeli tipice: -Elevul nu se apleacă. Elevul poate să se ţină de genunchiul de la vale cu mâna dinspre perete. Greşeli tipice: -Colţii colţarilor nu se înfig toţi în zăpadă şi picioarele calcă pe marginea bocancilor. iar în cealaltă mână puteţi avea un băţ de schi. Pioletul e înfipt în acelaşi timp în care piciorul de jos se sprijină pe zăpadă. vârful piciorului de jos nu e orientat destul spre vale (fig. E important să efectuaţi exerciţiul în ritm: doi paşi. cu picioarele depărtate şi orientate spre exterior. -Îndoirea gleznei piciorului de sus nu e suficientă. Corectare: Concentraţi-vă atenţia asupra înclinării genunchilor spre vale. Exerciţiul 3: Schimbarea direcţiei spre vârf Loc: Ca şi exerciţiul precedent Descriere: O dată ajuns la capătul traverseului.15). vă poziţionaţi cu faţa la perete. etc. 2 . sau poate fi pusă pe coapsa dinspre vale.Pioletul e utilizat ca sprijin în mâna dinspre perete. Corectare: -Ghidul corectează poziţia corpului elevului ţinându-l de mâini şi trăgându-l la vale. apoi orientaţi piciorul de sus spre direcţia dorită.

Exteriorul piciorului trece în faţa vârfului celuilalt picior. cu vârful orientat în sensul deplasării. încrucişaţi piciorul de jos trecându-l mai sus de piciorul de sus. regăsiţi poziţia de plecare punând piciorul de jos în faţa celuilalt şi mai sus. cu vârful îndreptat spre vale. 3 . e orientat spre vale. piciorul de jos este orientat sub piciorul de sus (picioarele sunt paralele). Bustul. genunchii îndoiţi în direcţia văii. Greşeli tipice: -Când se încrucişează picioarele se înfig doar colţii interiori ai colţarilor. bazinul spre perete. uşor îndoit şi aplecat în faţă. Pioletul este înfipt atunci când picioarele sunt încrucişate. iar interiorul piciorului în spatele călcâiului exteriorului piciorului. În cadrul înaintării din traverseul clasic.17).Schimbarea mâinii pe piolet se efectuează atunci când picioarele sunt îndreptate spre exterior (fig. De la poziţia de plecare: piciorul de jos cu vârful orientat spre vale. “Piolet adunat” Loc: Pantă de gheaţă de aproximativ 35º-40º. Forţa spre vârf se află în principal în piciorul exterior. Muşchiul solicitat de această înaintare încrucişată este cvadricepsul exteriorului piciorului. iar în cadrul înaintării încrucişate piciorul se pune în faţa celuilalt (picioarele se încrucişează) (fig.16) Exerciţiul 4: Înaintarea în traverseu cu picioarele încrucişate cu colţarii. piciorul de sus puţin mai sus şi în faţă.

pioletul se ţine cu două mâini orizontal în faţa voastră. atunci când panta devine abruptă. Din această poziţie. 23) 4 . Această metodă e foarte utilă pentru ghid deoarece acesta nu pierde niciodată din vedere elevul şi în plus nu trebuie să treacă peste coardă. (fig. genunchii şi şoldurile îndoite.Corectare: -înclinaţi genunchiul spre vale şi îndoiţi mai mult glezna. (fig. 21. 20. mutaţi pioletul şi plecaţi spre direcţia dorită încrucişând paşii. Utilizarea “pioletului adunat”: în traverseu. 22.19. Mâna din exterior ţine capul pioletului. Descriere: La capătul diagonalei vă întoarceţi de bună voie cu faţa în jos.18) Exerciţiul 5: Schimbarea direcţiei cu faţa în jos Loc: Pante de zăpadă tare sau gheaţă cu înclinaţia de aproximativ 35º. având picioarele desfăcute. Pioletul e înfipt de fiecare dată când sprijinirea se face pe piciorul din exterior. cu lama în faţă şi efectuează o tracţiune în sus. Mâna dinspre perete ţine mânerul pioletului aproape de vârf şi îl împinge în zăpadă.

ţinând pioletul în mâna cea mai puternică. Priză de mână: E o tăiere care se efectuează în gheaţă. În funcţie de tipul de gheaţă şi pioletul folosit aceste prize de mână se taie prin lovituri scurte de piolet (fie cu ciocul fie cu lopăţica). Ea serveşte prinderii cu mâna atunci când trebuie escaladaţi mici pereţi de gheaţă cu un singur piolet. Se recomandă tăierea mai multor prize de mână pentru a avea mai multe prize în pasaj. un pas. Pentru a se evita lovirea tibiilor cu pioletul. În funcţie de obişnuinţă se pot sincroniza tăierea cu ritmul pasului.24). Gheaţa: Vă aşezaţi de-o parte şi tăiaţi cu lopăţica ţinând pioletul de capătul mânerului şi cu mâna din exterior. o tăiere etc.25) 5 . (fig.Exerciţiul 6: Tăierea urmelor Zăpada tare fără colţari: Se taie cu lopăţica pioletului. înainte de a tăia zăpada. Tăierea urmelor se începe de jos (lovituri orizontale) şi se termină cu lovituri verticale (fig. se recomandă efectuarea unei rotaţii a pioletului spre vale.

ATENŢIE! Dacă pasajul trebuie coborât e necesară efectuarea unor urme ca şi în desenul de alături. altfel coborârea va fi dificilă. 6 . chiar imposibilă.