You are on page 1of 50

Determinarea costului de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj

1. Componenţa costului de deviz

Costul lucrărilor de construcţie-montaj este expresia bănească a consumului de resurse (materiale, manoperă, utilaje de construcţii) necesare pentru execuţia acestora în condiţii organizatorice şi tehnologice bine determinate.

Cdeviz = CD + CI + BD + CL + TVA,

(1)

unde: CD – cheltuieli directe ; CR – cheltuieli indirecte; BD – beneficiu de deviz; CL – cheltuieli limitate; TVA – taxa pe valoarea adăugată. Costurile directe sunt costurile nemijlocit legate de executarea proceselor de construcţie şi sunt constituite din expresia valorică a consumurilor de materiale, forţă de muncă, utilaje şi echipamente de construcţie, şi anume: • costul materialelor, elementelor de construcţii, detaliilor etc.; • salariul muncitorilor; • decontările pentru asigurare obligatorie; • cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii. Costul materialelor este expresia valorică a consumului de materiale, prefabricate, etc. şi cheltuielile aferente acestora (transport, manipulare, etc.). Acest articol de calculaţie “Costul materialelor” din devizul ofertă pe categorii de lucrări cuprinde următoarele elemente primare: a) materiale de bază, materii prime, semifabricate, prefabricate, etc. la preţul de livrare al furnizorului; b) cheltuielile de ambalare şi amenajare a diferitelor dispozitive în mijloacele de transport; c) cheltuielile de manipulare şi transport: c1) cheltuielile de transport a materialelor cuprind: - transportul (auto, CF, naval) al materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, etc. pe distanţele de la locurile prevăzute în condiţiile de livrare legal stabilite sau de la locurile de preparare sau confecţionare, după caz, până la depozitul intermediar sau la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijlocului de ridicat (în cazul lucrărilor liniare); - taxele şi tarifele pentru operaţiunile auxiliare şi adiacente, aferente transporturilor, prevăzute în tarifele în vigoare, şi anume: - taxele pentru recântăriri; - taxele pentru spălarea, dezinfectarea sau curăţarea vagoanelor, după caz; - tarifele pentru avizele de expediţie; - taxele pentru manevre în raport cu distanţa şi numărul de vagoane, etc.

1

c2) cheltuielile cu manipularea materialelor cuprind: - încărcările şi descărcările în/din mijloacele de transport ale materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, confecţiilor, etc.; - micile manevrări cu braţele ale vagoanelor şi îndepărtarea materialelor de la liniile ferate, pentru asigurarea gabaritului; - apropierea materialelor în raza de încărcare a mijloacelor de transport şi îndepărtarea acestora de la locul de descărcare a autovehiculelor, pentru asigurarea gabaritului de acces la punctul de descărcare; - manipulările şi transporturile manuale locale (prin purtat direct, cu roaba, etc.) în magazii, depozite şi şantiere şi de la locurile de depozitare la obiectele de construcţie în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, respectiv până la locurile de punere în operă (în cazul lucrărilor liniare); - salariul însoţitorilor mijloacelor de transport; - aşezarea materialelor în stive, figuri sau în rafturile magaziilor sau depozitelor, precum şi orice operaţiuni de manipulare care intervin în timpul transportului materialelor de la locurile de livrare, în condiţiile de livrare legal stabilite, până la obiectul de construcţie în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, respectiv până la locurile de punere în operă, indiferent dacă materialele trec prin unul sau mai multe depozite sau magazii. d) pierderile de materiale (pe timpul transportului, manipulării) în limita normelor legale de perisabilitate. Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncitorilor, nemijlocit implicaţi în procesul de construcţie, diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru condiţii nocive, lucrul timp de noapte, vechimea în muncă etc.), premii etc: o salariul pentru lucrările executate; o salariul suplimentar (sporurile) al muncitorilor direct productivi, impozitul şi contribuţiile pentru asigurări sociale aferente acestor salarii; o impozitul pe salariu; o contribuţiile pentru asigurări sociale; o cota pentru şomaj; o cota pentru pensii, etc. Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin costul unei utilaj-ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul utilajelor şi echipamentelor cuprinde costurile aferente utilajelor folosite pentru executarea lucrărilor de construcţie, care sunt: a) cheltuielile iniţiale: cheltuielile ocazionate de încărcarea-descărcarea şi transportul utilajelor de construcţii la /de la şantier; montarea, demontarea şi proba de funcţionare a utilajului; mutarea utilajului în cadrul şantierului; construirea şi demontarea instalaţiilor provizorii, ajutătoare necesare funcţionării utilajului, etc.

2

b) cheltuieli anuale: amortizări; reparaţii capitale; modernizări. c) cheltuieli de exploatare: deservire tehnică, reparaţii curente; costul materialelor de întreţinere, uleiurilor, combustibililor, energiei electrice; salariul muncitorilor şi mecanicilor ocupaţi cu conducerea şi întreţinerea utilajelor. 2) Cheltuielile indirecte reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condiţiilor pentru execuţia construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea acestora. Cheltuielile indirecte se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe. Cheltuielile indirecte sunt divizate în 4 capitole: - cheltuielile generale şi administrative; - cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii; - cheltuielile pentru organizarea de şantier; - alte cheltuieli generale şi de antrepriză. a) Costurile administrativ-auxiliare cuprind : • salariul de bază şi suplimentar al personalului de conducere, administrativ, economic, tehnic, auxiliar, precum şi impozitul şi contribuţiile la asigurările sociale aferente; • costurile legate de activităţile cu caracter tehnic şi economic din birourile firmei de construcţie; • costurile pentru întreţinerea clădirilor şi încăperilor de serviciu (încălzirea, iluminatul, canalizarea, alimentarea cu apă etc.), pentru reparaţiile curente a acestora, precum şi a inventarului cu destinaţie administrativă şi gospodărească; • costurile pentru întreţinerea şi exploatarea transportului auto de serviciu; • costurile privind compensaţiile (în limitele normelor stabilite) personalului administrativ pentru utilizarea în interes de serviciu a autoturismelor personale; • costurile privind deplasările în interes de serviciu ale personalului administrativauxiliar; • amortizarea fondurilor fixe destinate deservirii aparatului administrativ; • costurile de întreţinere şi deservire a tehnicii de calcul, dactilografiat, multiplicat etc.; b) Costurile pentru organizarea de şantier cuprind: • decontările de amortizare (plata de arendă), costurile pentru reparaţiile curente şi dislocarea utilajului şi echipamentelor, incluse în componenţa mijloacelor fixe sau arendate, întreţinerea cărora nu este inclusă în costurile directe; • costurile pentru reparaţia sculelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată; • costurile privind reparaţia, întreţinerea, montarea şi demontarea construcţiilor provizorii, a dispozitivelor şi instalaţiilor (birourile şi magaziile şefilor de şantier şi a maiştrilor, încăperile de depozitare şi şoproanele de pe şantier, baracamentele muncitorilor, schelele, eşafodajele, scările, gardurile şi parapetul de protecţie etc.); • costurile pentru întreţinerea serviciilor de pază şi antiincendiare; • costurile de întreţinere şi amenajare a şantierului, a drumurilor provizorii din incinta şantierului; • costurile în legătură cu predarea lucrărilor terminate la beneficiar (evacuarea materialelor neconsumate şi a deşeurilor, lucrări de curăţenie, lucrări pentru măsurători şi verificări etc.); c) Costurile pentru deservirea lucratorilor din ramura construcţiilor sunt constituite din:
3

salariul direct al muncitorilor care execută lucrări de întreţinere, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale ale fondurilor fixe de interes general, obiectelor de inventar; • costurile privind transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale; • salariile cuvenite muncitorilor direct productivi care nu se referă la timpul efectiv lucrat, cum ar fi: • indemnizaţiile cuvenite pe timpul scoaterii din producţie; • alte plăţi făcute din fondul de salarizare pentru timpul nelucrat. • costurile pentru asigurarea condiţiilor sanitaro-igienice; • costurile cu protecţia muncii, etc. d) Alte costuri indirecte: • transportul obiectelor de inventar şi de interes general, cazarmament de la depozit la şantier; • costurile legate de aprovizionare cu apă a baracamentelor; • impozitul pe clădiri şi prime de asigurare; • taxe de circulaţie; • curăţirea şi evacuarea zăpezii în cazuri normale; • trasare şi topometrie, etc. Calculul cheltuielilor indirecte se reglementează prin CP L.01.03-2000 „Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor indirecte la determinarea valorii obiectivelor”. Conform Instrucţiunilor, întreprinderile de antrepriză determină normele individuale de cheltuieli indirecte pe baza cheltuielilor indirecte din datele şi rapoartele financiare contabile. Normativele individuale se aprobă de către conducerea întreprinderii de construcţii. Normativul cheltuielilor indirecte (Ncr) se calculează ca raportul dintre valoarea cheltuielilor indirecte pentru perioada corespunzătoare a anului precedent (CRpr) şi valoarea cheltuielilor directe pentru aceeaşi perioadă (CDpr) :

Ncr = (CRpr : CDpr) x 100 %, (2) În devizele investitorului normativul de cheltuieli indirecte se aplică în mărime medie pe ramură “Construcţii”. 3) Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli generale ale întreprinderii de antrepriză, un plus de valoare, care constituie partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata impozitelor, dezvoltarea producţiei, modernizarea utilajelor, plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare, etc). Calculul beneficiului de deviz se reglementează prin CP L.01.05-2001 „Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii”. Normativul de beneficiu de deviz (Nbd) se calculează ca raportul dintre valoarea beneficiului de deviz pentru perioada precedentă (BDpr) şi costul lucrărilor executate pentru aceeaşi perioadă (PCpr) : Nbd = (BDpr : PCpr) x 100 %, (3)

În devizele investitorului normativul beneficiului de deviz se include în mărime medie pe ramură. Datele privind norma medie pe ramură pentru cheltuielile indirecte şi beneficiu de deviz se comunică de către ministerul de profil, la începutul fiecărui an printr-o scrisoare instructivnormativă cu publicarea în revista “Monitorul construcţiilor”. În devizele-oferte antreprenorul ia în consideraţie cheltuielile limitate, printr-un rând aparte (4): K = 1,015 x 1,005 x 1,0066 x 1,015 = 1,042,
4

(4)

unde: 1,015 – coeficient care ia în consideraţie cheltuielile pentru organizarea de şantier (1,5 %); 1,005 - coeficient care ia în consideraţie plata pentru energia electrică (0,5 %); 1,0066 – coeficient care ia în consideraţie scumpirea de timp friguros (0,66 %); 1,015 - coeficient care ia în consideraţie cheltuielile neprevăzute (1,5 %). Taxa pe valoarea adăugată se include conform legislaţiei în vigoare.

2. Componenţa documentaţiei de deviz
2.1 Structurarea obiectelor de construcţie pe categorii de lucrări. Determinarea costului de execuţie a obiectivelor de construcţii se stabileşte prin întocmirea documentaţiei de deviz. Datorită particularităţilor specifice, determinarea costului de execuţie a construcţiei nu poate fi făcută în întregul ei. Din acest motiv, ea se detaliază, se descompune, până la un nivel în care părţile componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. În acest stadiu, se determină cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se ataşează preţuri. Printr-un proces de recompunere a părţilor componente, se determină preţul investiţiei în construcţii. O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. Obiectivul de investiţii poate cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utilaje sau echipamente tehnologice. Construcţia unei uzine, a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în acest caz obiective de investiţii. Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii. Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă, delimitată spaţial, având o funcţionalitate precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea obiectivului de investiţii. De exemplu, un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal, hala de producţie cu instalaţiile aferente la o unitate industrială etc. Obiectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemijlocit funcţionarea construcţiei; utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe care le adăposteşte aceasta nu sunt incluse. Evaluarea totală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. Este posibil, şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali, prin compararea cu lucrări similare. Indicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate după parcurgerea procesului de descompunere - recompunere a obiectului de construcţii, putând fi exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţii. Se impune deci parcurgerea Procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o fază care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură. Se descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici, denumite părţi de obiect de construcţie. Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie, delimitată spaţial, având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată. De exemplu, suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial, are o funcţie precisă (preia încărcările şi transmite eforturile la infrastructură) şi, împreună cu infrastructura asigură stabilitatea şi funcţionalitatea construcţiei. Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu, subansamblu, element de construcţie.
5

Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele acesteia. De exemplu un stâlp, o grindă, un planşeu, o conductă montată etc. Subansamblul reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale, structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu continuitate. De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie. Ansamblul reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. De exemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente, structura de rezistenţă a infrastructurii. Se constată însă că nici elementul de construcţie, diviziunea cea mai mică a unui obiect, nu poate fi măsurat. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor, în procesele elementare de producţie care au dus la realizarea lor. Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintr-o succesiune de operaţii, care se execută în general de către muncitori de aceeaşi meserie, după o anumită tehnologie, pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură. De exemplu execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor, confecţionarea şi montarea cofrajelor, fasonarea şi montarea armăturilor, prepararea şi turnarea betonului etc. Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie, atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări, transformă procesul elementar în articol de lucrare. Articolul de lucrare reprezintă un proces simplu, executat cu continuitate, de către o anumită formaţie de muncitori, şi care împreună cu alte procese similare ca rezultat duc la realizarea unui element de construcţii. De exemplu, pentru elementul de construcţie stâlp, se pot defini următoarele articole de lucrare: fasonare şi montare armătură, cofrare, turnare beton, decofrare, tencuire, zugrăvire etc. La acest nivel de detaliere, articolele de lucrare pot fi măsurate, deoarece proceselor simple respective li se pot atribui unităţi de măsură (fasonare şi armare - kg, cofrare - m2, betonare - m). Articolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor. Din acest motiv, ele se mai numesc şi articole de deviz. Fiecărui articol de deviz îi corespunde o normă de deviz. Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură dintr-o lucrare, precum şi preţurile aferente acestora, se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. Dacă înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se obţine preţul corespunzător procesului elementar. Prin însumarea preţurilor proceselor elementare ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. Continuând procesul de recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect, obţinând în final valoarea obiectului de construcţii. Aplicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de construcţii, se determină valoarea obiectivului de construcţii. Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi schematizată ca în figura de mai jos. Obiectiv de construcţie Obiect de construcţie
Parte de obiect de construcţie

Ansamblu Subansamblu
6

Element de construcţie Proces elementar (Articol de lucrare) Articol de deviz Figura3. Schema procesului de descompunere a unui obiectiv de construcţii Acest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe tehnice şi cunoaşterea alcătuirii constructive a unui obiect. În consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de toate problema inginerului constructor. 2.2 Normele de deviz. Culegeri de norme de deviz Procesul producţiei de construcţii-montaj are în general un caracter mai complex decât cel din alte ramuri ale producţiei materiale implicând punerea în operă a unei diversităţi de materiale, cu folosirea de muncitori din meserii deferite şi a unor utilaje diferite ca tip şi capacitate. Această complexitate a pus elaborarea unui număr imens de prescripţii şi normative tehnice, cuprinzând caracteristicile lucrărilor de construcţii-montaj, materialele necesare pentru realizarea lor, precum şi tehnologiile de execuţie a acestor lucrări. Stabilirea încă din faza de proiectare a preţului unei construcţii necesită descompunerea ei până la nivelul proceselor simple. Procesul simplu se compune dintr-un complex de operaţii care se desfăşoară constant pe acelaşi loc de lucru într-o succesiune bine determinată de tehnologia de execuţie. El se execută de către o formaţie de lucru constantă ca număr, calificare, dotare cu scule şi necesar de materiale şi are ca rezultat unul şi acelaşi produs, reluându-se în mod identic odată cu trecerea formaţiei de muncă în alt loc de muncă. Analizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de construcţii a permis elaborarea normelor de deviz. Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de producţie care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forţă de muncă, utilaje de construcţii) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă. Importanţa normelor de deviz rezidă din faptul că ele stau la baza determinării costului construcţiilor şi a decontării lucrărilor executate. Conform Ordinului Nr. 137 din 23 noiembrie 2001 al Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova, au fost aprobate ca naţionale Indicatoare de Norme de deviz pentru lucrări de construcţii, de montare a utilajului tehnologic, de restaurări, consolidări şi reparaţii la construcţii. În Republica Moldova se utilizează două tipuri de norme de deviz: - normele de deviz orientative, care figurează ca Norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii, puse în aplicare de la 1 ianuarie 2001 prin ordinul Ministrului ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului nr. din 2001. Normele de deviz orientative se utilizează pentru întocmirea devizului investitorului, de asemenea pot fi utilizate de către întreprinderile de construcţii; - baza normativă proprie a utilizatorului, din care fac parte normativele de deviz individuale, care ţin cont de condiţiile reale de activitate a întreprinderii executant de lucrări. De regulă, această bază normativă se bazează pe normele de deviz orientative. Baza normativă proprie a utilizatorului se utilizează pentru întocmirea devizelor antreprenorului (determinarea valorii ofertelor). Dacă indicii de resurse din normele de deviz aprobate se deosebesc de la consumurile resurselor reale mai mare decît 5 %, normele de deviz sînt supuse modificărilor necesare. Pentru tipurile de lucrări, care lipsesc în Indicatoarele se elaborează normele de deviz suplimentare, care supus avizării şi aprobării de către Organul Naţional de dirijare în Construcţii, cu înregistrare în
7

Registru documentelor normative al ONC. Norme de deviz suplimentare aprobate se supun publicării în revista Monitorul Construcţiilor. Fiind strîns legate de tehnologia de execuţie existentă la un moment dat, normele de deviz au un caracter dinamic presupunând îmbunătăţirea şi completarea continuă, datorită apariţiei unor noi tehnologii, materiale de construcţii sau meserii. Acest lucru este evidenţiat în „Monitorul Constructorului”. 2.3. Metoda de resurse ca instrument principal a elaborării documentaţiei de deviz în economie de piaţă. În condiţiile economiei de piaţă, cînd factorii valorici sunt extrem de instabili, determinarea valorii de deviz a obiectivelor de investiţii se efectuează în baza indicilor de resurse evidenţiaţi în documentaţia de proiect şi deviz: materialele, manoperă, utilajele de construcţii-montaj şi preţurilor de livrare a acestor resurse. Metoda de resurse dă posibilitate de a determina cu mare exactitate, în orice moment, valoarea obiectivelor de investiţii pornind de la preţurile curente ale resurselor materiale, energetice şi de manoperă. Metoda de resurse reprezintă metoda de determinare a preţurilor pentru produsele de construcţii prin calcularea în preţuri şi tarife curente a elementelor de cheltuieli (a resurselor) necesare pentru realizarea proiectului. Metoda dată se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de construcţii speciale şi reparaţii (reparaţii capitale şi curente ale clădirilor şi construcţiilor). La fel, metoda de resurse poate fi utilizată la orice fază de elaborare a documentaţiei de proiect pentru construcţii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuţie, proiectul de execuţie. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1570 din 9 decembrie 2002 „Cu privire la măsurile urgente de trecere la nouă bază normativă de deviz în construcţii”, s-a stabilit că, începînd cu 1 ianuarie 2003, pentru obiectivele de construcţii neîncepute sau pentru care documentaţia de deviz nu a fost elaborată şi nu se află în stadiu de elaborare, întocmirea documentaţiei de deviz se va efectua prin metoda de resurse, conform codului practic CP L.01.01.-2001 „Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”. Instrucţiunile date reprezintă un document normativ, care stabileşte modul de întocmire a devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse şi reprezintă unul din documentele normative ale capitolului "Economia construcţiilor", care face parte integrantă din sistemul de documente normative în construcţii. Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitară, care să servească drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii privind determinarea valorii de deviz a obiectivului de investiţii, formarea preţurilor contractuale pentru lucrările executate. Pentru determinarea valorii obiectului de investiţii la faza studiilor de fezabilitate se utilizează norme comasate, inclusiv de resurse. De aceea se recomandă ca persoanele care întocmesc documentaţia de proiect şi deviz să formeze bănci de date automatizate privind valoarea şi indicii de resurse pentru obiectele proiectate, construite şi date în exploatare. Eficienţa maximă a metodei de resurse se asigură prin utilizarea tehnicii de calcul şi a mijloacelor de programare. Rezolvarea reuşită a acestei probleme este asigurată de “WinСмета 2000” - programul nou şi modern pentru elaborarea devizelor. Pentru a efectua evaluarea indicilor de resurse, în perioada de organizare a licitaţiilor şi de execuţie a obiectivului în orice moment, ţinînd cont de modificarea preţurilor şi a tarifelor se recomandă ca documentaţia de deviz să fie predată beneficiarului de investiţii de asemenea în formă electronică pe suporţi magnetici. 2.4 Documentaţia tehnico - economică pentru lucrările de construcţii Conform codului practic CP L.01.01.-2001 „Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”, pentru întocmirea
8

documentaţiei economice pentru lucrările de construcţii, sunt utilizate următoarele tipuri de documente: 1) Listele cu cantităţile de lucrări 2) Documente de evidenţiere a indicilor de resurse (borderou de resurse, catalogul de preţuri unitare) 3) Devizele locale 4) Devize pe obiect 5) Devize generale Lista cu cantităţile de lucrări este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice şi deci, la baza evaluării costului unei construcţii. Lista cu cantităţile de lucrări este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc lucrările necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea în normele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se executa. La etapa de elaborare a detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie) organizaţia de proiectare întocmeşte şi predă în mod obligatoriu Listele cu cantităţile de lucrări. Listele cu cantităţile de lucrări se elaborează pe părţi de obiecte, fiecare parte de obiect de construcţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie şi se întocmeşte pe baza pieselor desenate, stabilindu-se lucrările necesare a se executa, după care, folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare, se încadrează lucrarea şi se cuantifică. La obiectele pentru care nu este necesar să se elaboreze documentaţia de proiect (de exemplu, pentru reparaţia curentă a unei clădiri, în valoare de pînă la 100 mii lei), listele cu cantităţile de lucrări pe categorii, cataloagele de preţuri unitare şi devizele se întocmesc de către beneficiar sau, la rugămintea lui, de către antreprenor cu avizarea ulterioară de către beneficiar. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte: - succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie, astfel încât să se cuprindă toate lucrările; - analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fi omise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori. Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte Lista cu cantităţile de lucrări trebuie să posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şi cunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace tehnice. Lista cu cantităţile de lucrări poate fi întocmită în două moduri: pe categorii de lucrări; pe stadii fizice. Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au acelaşi specific de execuţie şi care sunt cuprinse, de regulă, în acelaşi indicator de norme de deviz. De exemplu, o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară următoarele categorii de lucrări: lucrări de terasamente; lucrări de construcţii; lucrări de izolaţii etc. Aceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri, caz în care, listele cu cantităţile de lucrări vor fi elaborate pe stadii fizice, astfel: - lucrări la infrastructură; - lucrări la suprastructură; - lucrări de arhitectură etc. De cele mai multe ori lista cu cantităţile de lucrări se întocmeşte pe categorii de lucrări. În funcţie de particularităţile unor categorii de lucrări, de specializarea întreprinderilor de construcţii-montaj, de structura documentaţiei de proiect, listele cu cantităţile de lucrări se întocmesc aparte:
9

pentru clădiri şi construcţii: pentru lucrările de construcţii, lucrările de construcţii speciale, lucrările tehnico-sanitare interioare, iluminatul electric interior, instalaţiile electrice de forţă, utilajele tehnologice şi alte tipuri de utilaje, aparatele de măsură şi control şi mijloacele de automatică, instalaţiile de curenţi slabi (telecomunicaţii, semnalizări etc.), procurarea mobilierului, inventarului şi pentru alte lucrări; • pentru lucrări de amenajare a şantierului: pentru sistematizarea pe verticală, construirea reţelelor edilitare, căilor şi drumurilor, amenajarea teritoriului, formele arhitectonice mici etc. În plus, în cadrul listelor cu cantităţile de lucrări se efectuează gruparea categoriilor de lucrări pe capitole conform cu succesiunea tehnologică şi specificul categoriilor de lucrări: • lista cu cantităţile de lucrări de construcţii trebuie să cuprindă următoarele capitole: lucrări de terasamente, fundaţii şi pereţi la subsol, pereţi, schelet, planşee, pereţi despărţitori, pardoseli, acoperiri şi învelitori, ferestre, uşi, scări şi podeşte, lucrări de finisaj la interior, lucrări de finisaj la exterior, diferite lucrări (cerdace, straturi de etanşare etc.) ş. a; • lista cu cantităţile de lucrări de construcţii speciale: fundaţii pentru utilaje, paturi de fundaţie speciale, canale şi gropi de descărcare, înzidiri, căptuşeli şi izolaţii, acoperiri chimice de protecţie etc.; • lista cu cantităţile de lucrări pentru instalaţii sanitare interioare: conducte de apă, canalizare, încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului etc.; • etc. La obiectivele relativ simple gruparea categoriilor de lucrări pe capitole poate să nu se efectueze. Categoriile de lucrări, codurile lor, unităţile de măsură a lucrărilor şi resurselor care se includ în lista cu cantităţile de lucrări, trebuie să corespundă cu articolele de deviz, cu codurile lor şi cu unităţile de măsură prevăzute în Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii care sînt în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru calculul detailat al cantităţilor de lucrări, cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz, pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile tehnice şi caietele de sarcini. Valorile rezultate a calcului se rotunjesc, întotdeauna în plus, la a treia cifră semnificativă. De exemplu: 2 345 kg rotund 2 350 kg 12,3257 m3 rotund 12,4 m3 La obiectivele pentru care se vor ţine licitaţii cu participarea investitorilor străini, codurile articolelor de deviz nu se înscriu, categoriile de lucrări se descriu detaliat. Lista cu cantităţile de lucrări pe categorii de lucrări se întocmeşte conform Formularului nr. l comasat cu formularul deviz-ofertă (se anexează).

Documente de evidenţiere a indicilor de resurse Evidenţierea resurselor se efectuează în conformitate cu normele de deviz în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru evidenţierea resurselor se întocmesc borderourile de consumuri de resurse, în continuare denumite, borderourile de resurse conform Formularului nr.2, în care se reprezintă valoarea resurselor pe întreg volum de lucru conform listei cu cantităţile de lucrări, sau se întocmeşte catalogul preţurilor unitare conform Formularului nr.5, în care se evidenţiază costul unei unităţi de volum a categoriei date. Fiecare categorie de lucrări se reprezintă sub formă de indici de resurse: manopera (h-om), necesarul de utilaje de construcţii (h-ut.), necesarul de resurse materiale (în unităţi de măsură adoptate: m3 ; m2; t etc.). Pentru obiectivele finanţate din bugetul de stat sau din bugetul unităţilor administrativteritoriale borderourile de resurse sau cataloagele de preţuri unitare şi devizele se eliberează în mod obligatoriu ca parte componentă a documentaţiei de proiect. Pentru obiectivele finanţate din alte surse borderourile de resurse, cataloagele de preţuri unitare şi devizele se eliberează la cererea beneficiarului.
10

Pentru evaluarea valorică a ofertelor sau a contractelor de construcţii întreprinderea de antrepriză întocmeşte cataloagele de preţuri unitare şi devizele-oferte. Contractantulcâştigător prezintă, în mod obligatoriu investitorului cataloagele de preţuri unitare, în a căror bază au fost evaluate devizele-oferte. Volumele şi preţurile în devizul-ofertă rămîn constante pe parcursul întregii perioade de construcţii, dacă altfel nu prevăd condiţiile speciale stipulate în contractul de antrepriză. Întocmirea devizelor locale prin metoda de resurse Devize locale sunt nişte documente primare, care se întocmesc pe categorii de lucrări şi cheltuieli pentru execuţia unei clădiri, construcţii sau lucrărilor de organizarea a şantierului, pe baza listelor cu cantităţile de lucrări, care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie). În Republica Moldova devizele locale pot fi întocmite prin două metode: 1) Pe baza resurselor evidenţiate în total conform listele respective cu cantităţile de lucrări, pe obiecte sau pentru obiectivul în ansamblu, în baza căreia se utilizează Formularul nr. 3. Acesta metoda se recomandă pentru întocmirea devizelor investitorilor. La utilizarea primei metode de elaborarea a devizului local indicii de resurse globali obţinuţi prin însumarea totalurilor din borderou de resurse se evaluează în preţurile curente pentru a obţine cheltuielile directe. 2) Prin întocmirea preţurilor unitare individuale pentru fiecare categorie de lucrări, inclusă în lista cu cantităţile de lucrări. Pentru acesta metoda se foloseşte Formularul nr. 7 şi se recomandă pentru evaluarea valorică a ofertelor. Pentru categoriile de lucrări (articolele de deviz) incluse în lista cu cantităţile de lucrări se întocmeşte un catalog de preţuri unitare, pe baza normelor de deviz pentru aceasta se întocmesc două formulare obligatorii: desfăşurat - Formularul nr.5 şi sumar - Formularul nr. 6 Pentru fiecare obiectiv de construcţii (construcţie) se întocmeşte un catalog individual de preţuri unitare. După totalul fiecărui preţ unitar se evidenţiază indicele: „inclusiv: salariul muncitorilor constructori". Devizele locale pentru procedeul 2 se întocmesc conform Formularului nr. 7 (se anexează). La dorinţa titularului devizele investitorilor se pot întocmi şi prin metoda 2. Pentru procedeul 2 contribuţiile la asigurările sociale, cheltuielile indirecte şi beneficiul de deviz pot fi luate în calculul preţurilor unitare. In acest caz Catalogul de preţuri unitare trebuie să aibă menţiunea respectivă: "preţurile au fost formate ţinînd cont de cheltuielile indirecte, beneficiul de deviz şi de contribuţiile la asigurările sociale", iar devizele locale se întocmesc fără a lua în calcul aceste cheltuieli. La întocmirea devizelor la procurare şi montaj a utilajelor tehnologice pentru capitolul „Montarea utilajelor tehnologice” se utilizează aceleaşi principii ca pentru lucrări de construcţii. Valoarea de deviz a utilajelor tehnologice se determina ca suma cheltuielilor pentru procurarea şi transportarea lor la depozitul anexă sau locul de predare în montaj. Valoarea de deviz a utilajelor tehnologice constă din:  preţul liber (de piaţă) de procurare a utilajelor; valoarea pieselor de schimb;  valoarea ambalajului;  cheltuielile de transport şi servicii intermediare sau aprovizionare;  cheltuielile de completare;  cheltuielile de aprovizionare şi depozitare;  alte cheltuielile care se raportă la valoarea utilajelor. Dacă datele concrete privind piesele de schimb, ambalajul şi cheltuielile de transport lipsesc, cheltuielile pentru acestora se iau în mărime prevăzută de Catalogul normativelor comasate de cheltuieli pentru piese de schimb, ambalaj şi cheltuielile de transport pentru determinarea valorii de deviz a utilajelor. Deviz pe obiect
11

Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic. El se obţine prin însumarea valorii categoriilor de lucrări ce compun obiectul. Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către proiectant. Întocmirea devizelor pe obiecte se efectuează conform Formularul nr.8 În devizele pe obiecte valoarea devizelor pe categorii de lucrări se stabileşte pe baza estimării cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora, neincluzînd T.V.A. Deviz general Devizul general reprezintă documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală estimată a obiectivului de investiţii în faza de proiectare – studiul de fezabilitate şi proiect tehnic. Acesta constituie baza elaborării documentaţiei economice ce urmează a se finanţa după ce, în prealabil, valoarea cheltuielilor supuse licitaţiei a fost adjudecată. Conform legislaţiei în vigoare, devizul general pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor se întocmeşte conform Formularului nr. 9. În devizul general se includ, prin rînduri aparte, totalurile pe devizele pe obiecte şi pe devizele şi calculele pe tipuri de cheltuieli. Devizele generale se întocmesc şi se aprobă aparte pentru obiectivele productive şi neproductive. Pentru devizul general se întocmeşte un memoriu explicativ în care se prezintă:  nivelul preţurilor de deviz pe a căror bază a fost întocmit devizul general (trimestru, an);  lista Indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţiiconstrucţii;  normele de cheltuieli indirecte şi de beneficiu de deviz;  alte date privind modul de determinare a valorii, caracteristice pentru obiectivul dat (existenţa proiectelor de execuţie a obiectelor de uz comun, documentelor privind includerea mijloacelor pentru construcţie în obiectele de uz comun, proporţional cu necesarul de servicii ale obiectelor de uz comun etc.). În devizele generale pentru obiective productive şi obiective locative-civile mijloacele se repartizează pe următoarele capitole: 1. Pregătirea terenului pentru construirea obiectivului. 2. Obiectivul investiţii de bază. 3. Obiecte auxiliare şi de deservire. 4. Obiecte energetice. 5. Obiectele de comunicaţii şi transport. 6. Construcţii inginereşti şi reţele exterioare (apă, canalizare, termice, gaze). 7. Amenajarea terenului. 8. Organizarea de şantier. 9. Alte cheltuieli. 10. Întreţinerea direcţiei (supravegherea tehnică) a întreprinderilor(instituţiilor) în construcţie. 11. Pregătirea personalului de exploatare. 12. Lucrări de proiectări, prospectări, controlul de autor. În capitolul 1 "Pregătirea terenului pentru construirea obiectivului" se includ mijloacele pentru lucrările şi cheltuielile legate de obţinerea şi amenajarea terenului de construcţii. Valoarea lucrărilor pregătitoare se determină pe baza volumelor prevăzute în proiect şi a preţurilor în vigoare. În capitolele 2-7 se includ obiectele, a căror denumire corespunde cu cea a capitolelor. În capitolul 8 "Organizarea de şantier" se includ mijloacele pentru:  execuţia şi demontarea clădirilor şi construcţiilor provizorii, prevăzute în lista de titluri, conform NCM L.01.03-2001 "Norme de deviz pentru construirea clădirilor şi construcţiilor speciale provizorii" - în coloanele 4, 5 şi 8;  plata autorizaţiilor de conectare la reţelele provizorii sau permanente de telecomunicaţii,
12

de alimentare cu apă, energie electrică, termice, gaze. plata autorizaţiilor necesare pentru executarea lucrărilor de construcţii, montaj, speciale, în cazuri admise de legislaţie: cheltuieli suplimentare pentru transportul muncitorilor care execută lucrări cu caracter mobil sau ambulant, cheltuieli de deplasare, metoda de schimb etc. în devizele investitorului aceste cheltuieli se includ în mărime de 0,3% (valoarea medie pe ramura) din lucrările de construcţii-montaj (col.4 plus col.5) conform totalului capitolelor 1-7, în coloanele 7 şi 8. În devizele-oferte cheltuielile pentru organizarea şantierului se includ conform calculelor întreprinderii de antrepriză. În capitolul 9 "Alte cheltuieli"" se includ mijloacele pentru:  cheltuielile suplimentare la realizarea lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros, conform normativului NCM L.01.04-2001 "Norme de deviz pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros” - în coloanele 4, 5 şi 8;  plata pentru energia electrică. La întocmirea devizului general plata pentru energia electrică se determină în baza Normelor de consum de energie electrică, prezentate în Anexa B, din col. 4 plus col 5 conform totalului capitolelor 1-8, utilizîndu-se tarifele energiei electrice în vigoare la data întocmirii devizului general, se înscrie in coloanele 4, 5, 8. La întocmirea devizelor-oferte antreprenorul include plata pentru energia electrică în conformitate cu Normele ce consum sau conform calculelor proprii bazate pe consumurile reale înregistrate la obiectele analogice;  alte cheltuieli neluate în considerare în capitolele anterioare. În capitolul 10 "Întreţinerea direcţiei (supravegherea tehnică) a întreprinderilor (instituţiilor) în construcţie" se includ mijloacele pentru întrecerea serviciului beneficiarului. Pentru obiectivele care se execută pe contul mijloacelor din bugetul de stat sau din bugetul unităţilor administrativ-teritoriale, mijloacele pentru întreţinerea serviciilor beneficiarului se determină prin aplicarea limitelor de cheltuieli, prezentate în Anexa C Ia prezentele Instrucţiuni. Limitele ce cheltuieli se aplică la totalul capitolelor 1-9 ale devizului general şi se înscriu in coloanele 7 şi 8. Pentru obiectivele care se execută pe contul mijloacelor proprii ale persoanelor juridice sau fizice, mijloacele pentru întreţinerea serviciilor beneficiarului se determină prin înţelegerea între beneficiar (ordonatorul ce credite) şi titular (investitor) în conformitate cu Indicaţiile metodice cu privire la modul determinării cheltuielilor pentru întreţinerea serviciului beneficiarului, aprobate de Colegiul Departamentului Arhitecturii şi Construcţiilor prin Hotărîrea nr. 4 din 10 martie 1995 (Monitorul construcţiilor, 1995, nr. 1 (7)); În capitolul 11 "Pregătirea personalului de exploatare" se includ mijloacele pentru pregătirea personalului de exploatare pentru întreprinderile în construcţie sau în reconstrucţie, care se determină prin calcule pornind de la numărul şi structura pe calificări, termenele de instruire, cheltuielile pentru instruirea teoretică şi în producţie, salariile (bursele) muncitorilor care se instruiesc, costul călătoriei pînă la locul de studiilor, tur-retur etc. În capitolul 12 "Lucrări de proiectări, prospectări, controlul de autor".(în coloanele 7 şi 8) se includ mijloacele pentru:  executarea lucrărilor de cercetări şi prospectări - aparte pentru lucrările de cercetări şi cele de prospectări;  efectuarea controlului de autor a lucrărilor de construcţii de către organizaţiile de proiectare;  efectuarea expertizei documentaţiei de fezabilitate, documentaţiei de proiect şi deviz;  efectuarea avizărilor cu plată, obţinerea prescripţiilor tehnice şi a autorizaţiilor cu plată;  organizarea licitaţiilor (tenderelor) pentru proiectarea sau executarea lucrărilor de antrepriză;  plata pentru obţinerea certificatului de urbanism şi prelungirea lui, pentru autorizaţia de construire sau desfiinţare a obiectului;  încercarea piloţilor executată de organizaţia de antrepriză de construcţii-montaj conform sarcinii tehnice a beneficiarului.
13

Valoarea lucrărilor de cercetări şi prospectări se determină în conformitate cu documentele normative în vigoare la momentul încheierii contractului de executare a lucrărilor de proiectări şi prospectări, se include în coloanele 7 şi 8. La data 1 iulie 2001 valoarea lucrărilor de cercetări şi proiectări se determină în conformitate cu Recomandările metodice provizorii cu privire la modul determinării preţurilor contractuale pentru lucrările de proiectare şi prospecţiuni pentru construcţii şi expertiza documentaţiei de proiect şi deviz în condiţiile liberalizării preţurilor (Monitorul construcţiilor, 1995, nr. 2 (8;). Pentru obiectivele care se finanţează din bugetul de stat sau din bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, valoarea de bază a lucrărilor de proiectări şi prospecţiuni se determină conform Culegerilor de preţuri pentru lucrările de proiectări şi prospectări, în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. Recalcularea în preţuri curente se face cu ajutorul unui coeficient care pentru acest tip de lucrări periodic se aprobă de către Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. În preţul contractual se include suplimentar rentabilitatea planificată. La data 1 iunie 2001 se aplică coeficientul 4900 - pentru lucrările de proiectări şi coeficientul 5700 - pentru cele de prospectări. (Scrisoarea Ministerului Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului, nr. 32/17-720 din 1.03.2001, nr. 04-3/9 din 2.03.2001, nr. 274-10-01 din 6.02.2001). Mijloacele pentru efectuarea controlului de autor a lucrărilor de construcţii de către organizaţiile de proiectare se determină prin calculul întocmit pe bază de contract. Cheltuielile pentru expertiza documentaţiei de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect şi deviz se determină în conformitate cu documentele normative în vigoare la data întocmirii devizului general, se înscriu în coloanele 7 şi 8. Pentru obiectivele finanţate din bugetul de stat sau din bugetele unităţilor administrativteritoriale cheltuielile pentru expertiza documentaţiei de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect şi deviz se determină în conformitate cu Recomandările metodice provizorii cu privire la modul determinării preţurilor contractuale pentru lucrările de proiectare şi prospecţiuni pentru construcţii şi expertiza documentaţiei de proiect şi deviz în condiţiile liberalizării preţurilor (Monitorul Construcţiilor, 1995, nr. 2 (8)). La data 1 iunie 2001 recalcularea în preţuri curente se face cu ajutorul coeficientului 3600. (Scrisoarea Ministerului Economiei şi Reformelor, Ministerului Finanţelor, Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului, nr. 32/17-720 din 1.03.2001, nr. 04-3/9 din 2.03.2001, nr. 274-10-01 din 6.02.2001). În preţul contractual se include suplimentar rentabilitatea planificată. Cheltuielile pentru avizarea cu plată, obţinerea prescripţiilor tehnice şi autorizaţiilor cu plata se determină pe baza tarifelor serviciilor care emit avize, PT sau autorizaţii. Cheltuielile privind plata pentru obţinerea certificatului de urbanism, şi prelungirea lui pentru obţinerea autorizaţiei de construire sau desfiinţare a obiectului se determină în conformitate cu Anexa nr.12 la Regulamentul "Privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor", aprobat prin Hotărirea Guvernului Republicii Moldova, nr. 360 din 18 aprilie 1997 (Monitorul Construcţiilor nr. 1 (15); nr. 2 (16), 1997); Cheltuielile privind organizarea licitaţiilor (tenderelor) pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de antrepriză (dacă licitaţiile au fost ţinute sau vor fi ţinute) se determină în conformitate cu pct. 2.2 din Normele metodologice privind conţinutul-cadru al documentelor de licitaţie, ofertelor şi al contractelor privind execuţia investiţiilor publice. Mijloacele ce ţin de încercarea piloţilor, efectuată de întreprinderea de antrepriză de construcţii-montaj conform sarcinii tehnice a beneficiarului (achiziţionarea piloţilor, transportarea lor şi înfigerea în terenul de fundare, amenajarea dispozitivelor de încărcare, încercarea piloţilor în teren cu sarcini dinamice şi statice, realizarea conducerii şi observării în perioade de încercare, prelucrarea datelor de la încercări etc.) se determină prin calcul, pe baza datelor din proiect şi a normelor de deviz pentru lucrări de construcţii cu calcularea cheltuielilor
14

indirecte şi a beneficiului de deviz. Aceste mijloace se înscriu în coloanele 4 şi 8 ale devizului general. După totalul capitolelor 1-12 în devizul general printr-un rînd aparte se include rezerva de mijloace pentru cheltuielile neprevăzute, destinată acoperirii cheltuielilor care apar în procesul de elaborare a documentaţiei de execuţie sau în procesul de construcţie ca rezultat ai precizării soluţiilor de proiect sau a condiţiilor de construcţie pe obiecte (pe categorii de lucrări), prevăzute în proiectul aprobat. Această rezervă se determină din totalul capitolelor 112, în mărime de 2% pentru obiectivele din sfera socială şi de 3% pentru obiectivele productive şi se înscrie în coloanele 4-8. O parte din rezerva de mijloace pentru cheltuielile neprevăzute, prevăzută în devizul general, în mărime convenită de beneficiar şi antreprenor, poate fi inclusă în structura preţului contractual fix. Dacă preţul contractual este deschis şi decontările între beneficiar şi antreprenor se efectuează pentru volumele de lucrări efectiv executate, această-parte din rezervă nu se transmite antreprenorului, ea rămîne la beneficiar. În conformitate cu Regulamentul "Cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor fondului extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii", aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 216 din 20 martie 2001, după totalul care cuprinde rezerva pentru cheltuielile neprevăzute, se include rîndul : "Defalcările în fondul bazei normative în construcţii (fondul BNC)". Suma defalcărilor. În funcţie de sursa de finanţare, se determină în conformitate cu prevederile literelor a) şi b) ale punctului 5 din Regulamentul privind fondul BNC şi se înscrie în coloanele 4, 5, 6, 7, 8. Aceste defalcări se calculează din investiţiile capitale, care cuprind: valoarea lucrărilor de construcţii-montaj (construcţie nouă, reconstrucţie, extindere, reutilare tehnică a întreprinderilor în funcţiune), cheltuieli pentru utilaje şi inventar, lucrări de proiectări şi prospectări, lucrări de expertiză a documentaţiei de proiect şi deviz, supravegherea tehnică şi de autor a lucrărilor de construcţii, precum şi alte cheltuieli prevăzute în devizul general. Cota defalcărilor din volumul investiţiilor este stabilită în dependenţa de sursa de finanţare a obiectivului de construcţie:  din bugetele de stat sau locale au fost stabilite în mărime de 0,3%.  din alte surse au fost stabilite în mărime de 0,5%. Cheltuielile cuprinse în capitolele 1-12 ale devizului general se determină fără aplicarea taxei pe valoarea adăugată. Din totalul care ia în considerare defalcările pentru fondul BNC se calculează, taxa pe valoarea adăugată (TVA), conform modului şi mărimii stabilite şi se înscrie în coloanele 4,5,6,7,8. Conform articolului 103 (4) din capitolul III al Codului fiscal, din 1 iulie 1998 lucrările de construcţii, realizate cu atragerea mijloacelor bugetare de orice nivel şi a fondurilor extrabugetare speciale, sînt scutite de plata TVA, cu condiţia că aceste mijloace constituie minimum 40% din valoarea lucrărilor. În acest caz materialele, articolele, elementele de construcţii, resursele energetice, serviciile de transport, alte servicii achiziţionate pentru executarea lucrărilor la clădirile de locuit sus-indicate se includ în devizele locale (devizele-oferte) luînd în considerare taxa pe valoarea adăugată. Din lucrările de executare a clădirilor fac parte doar lucrările de construcţii-montaj. Valoarea utilajelor, lucrările de proiectări şi prospectări, supravegherea tehnică şi cea de autor, lucrările de expertiză a documentaţiei de proiect şi deviz, alte lucrări şi cheltuieli care fac parte din activitatea beneficiarului, prevăzute în devizul general pentru execuţia obiectivului, lucrările de reglare-demarare, lucrările de reparaţii-construcţii nu se scutesc de plata TVA. în acest caz taxa pe valoarea adăugată se calculează din totalul care ia în considerare defalcările pentru fondul BNC, din coloanele 6,7şi se include în coloanele 6,7 şi respectiv 8 ale devizului general. Conform Codului fiscal, capitolul III, lucrările de construcţii-montaj şi cele de reparaţii-construcţii executate cu forţe proprii (construcţii individuale de case de locuit, construcţii pe bază de autogestiune, lucrări de reparaţii-construcţii executate cu forţe
15

proprii) nu se consideră livrări impozabile. În acest caz taxa pe valoarea adăugată se ia în calcul conform alineatului 1 al punctului 6.14.1 din prezentele Instrucţiuni. Se supune aprobării suma totalului "Total deviz general". După totalul devizului general se indică:  sumele recuperabile, care se formează din sumele recuperabile indicate în devizele pe obiecte (locale);  valoarea de bilanţ (valoarea reziduală) a utilajelor demontate sau reamplasate în limitele întreprinderii de reconstruit sau de reutilat tehnic în funcţiune, (în acest caz indicatorii tehnico-economici ai proiectului se determină ţinînd cont de valoarea totală a obiectivului, care cuprinde şi valoarea utilajelor reamplasate);  datele privind cotele de participaţie a întreprinderilor şi organizaţiilor la execuţia obiectivelor de uz comun;  datele - totaluri privind repartizarea valorii totale de deviz a obiectivului de execuţie a unui complex de clădiri de locuit şi sociale pe direcţii de investiţii capitale, în cazul în care în componenţa acestui obiectiv se prevăd clădiri şi construcţii încorporate, anexate sau izolate care fac parte din diferite direcţii de investiţii capitale (comerţ şi alimentaţie publică, întreprinderi de deservire socială, gospodărie comunală etc.) Devizul investitorului întocmit pentru licitaţie supune precizării în conformitate cu devizele-oferte contractantului - cîştigător şi condiţiile contractului de antrepriză încheiat şi se aprobă de către investitor. Devizul general precizat se prezintă pentru admiterea la finanţare a investiţiilor capitale. 1. STUDIEREA ŞI ANALIZA PRINCIPIILOR DE FORMARE, A COMPONENŢEI ŞI STRUCTURII INDICATOARELOR DE NORME DE DEVIZ EDIŢIA 1981 REVIZUITE ŞI COMPLETATE Prin hotărârea Ministerului Ecologiei, Construcţiei şi Dezvoltarea Teritoriului nr. 137 din 27 noiembrie 2001 în Republica Moldova au fost aprobate ca naţionale, normele de deviz elaborate şi care sunt în vigoare în România. Normele de deviz sunt grupate în cărţi, numite „Indicatoare de norme de deviz”, care se referă la realizarea unor lucrări de aceeaşi natură şi având înscrise pe prima copertă printr-o literă sau un grup de litere categoria lucrărilor executate, urmată de instrucţiuni privind folosirea indicatorului respectiv. Exemplu: terasamente (Ts), construcţii (C), instalaţii sanitare (S), izolaţii (Iz), drumuri (D), poduri (P), termoficare (Tf), construcţii hidrotehnice (CH), etc. Funcţie de natura lor, normele de deviz sunt grupate în : - 29 indicatoare pentru lucrări noi de construcţii (35 сărţi); - 9 indicatoare pentru lucrări de montare a utilajelor tehnologice; - 8 indicatoare pentru lucrări de restaurare, consolidări şi reparaţii la consrucţii şi instalaţii. Unele din aceste Indicatoare de norme de deviz sunt compuse din câteva volume, de exemplu, Indicatorul C este compus din 4 volume, indicatorul S – 2 volume. Fiecare indicator de norme de deviz este structurat pe capitole, simbolizate prin litere de la A la Z, după tehnologia şi meseriile dominante în cadrul respectivelor lucrări care fac obiectul fiecărui capitol. De exemplu, lucrări de betoane – CA, cofraje şi schele – CB, armături pentru betoane – CC, etc. În cadrul fiecărui capitol, normele de deviz sunt numerotate de la 1 la 99. La începutul fiecărui capitol sunt prezentate instrucţiuni privind utilizarea normelor de deviz din capitolul respectiv al indicatorului. 1. Simbolul normei de deviz, simbolizarea normelor pentru lucrările adăugătoare, pentru care normele de deviz sunt elaborate în Republica Moldova

16

3.1. Simbolul normei de deviz a lucrării se află în partea dreaptă, mai sus de denumirea acesteia. Simbolul normei de deviz are semnificaţia unui cod alfanumeric pe 12 spaţii, cu semnificaţii precise (fig. 3). Fig. 4. Descifrarea simbolului normei de deviz elaborată sau modificată în Republica Moldova Exemplu 1: Simbolul şi denumirea lucrării în NDN-2002 (indicatorul C, capitolul CA)

C A 03 A -

Beton turnat în fundaţii, socluri, ziduri de sprijin, pereţi sub cota zero; preparare cu centrala de betoane si turnare cu mijloace clasice, beton simplu, clasa C5/4 (Bc 5/B75)
Variante tehnologice în care se execută norma A (Prepararea cu centrala de betoane şi turnare cu mijloace clasice, beton simplu, clasa C5/4 (Bc 5/B75))

Număr de ordine al normei în cadrul capitolului A Capitolul de lucrări, A (lucrări de turnări de betoane)

Categoria de lucrări, C (lucrări de construcţii civile, industriale, agrozootehnice)

2.4. Structura formării şi conţinutului normelor de deviz. Standardele pentru fiecare tip de resursă (armatură, beton, ciment, etc) 4.1. Denumirea normei - este descrisa în detaliu denumirea procesului de construcţii şi condiţiile de execuţie punându-ce astfel în evidenţa diferitele variante de execuţie. Este de dorit să remarcăm faptul că: denumirea normei va cuprinde partea generală de descriere a procesului, completată cu informaţiile corespunzătoare variantei tehnologice adoptate; • la unele norme de deviz este precizat şi conţinutul acestora; • specialistul, care întocmeşte devizul va preciza varianta tehnologică funcţie de condiţiile concrete, furnizate de planşele obiectului de construcţie analizat; • la întocmirea devizelor, denumirea lucrării trebuie să corespundă cu denumirea generală a lucrării inclusiv informaţiile corespunzătoare variantei tehnologice adoptate din Indicatoare. 4.2. Unitatea de măsură – fiecărei norme îi este specifică o anumită unitate de măsură proprie procesului de construcţie care face obiectul normei, de exemplu – metrul pătrat - m2,
17

metrul cub - m3, masa - kg etc. Unitatea de măsură din devize trebuie să corespundă nemijlocit cu unitatea de măsură a normei. 4.3. Tabelul cu consumul de resurse – sunt precizate cantităţile medii din resursele folosite : materiale, manoperă, utilaje pentru realizarea unei unităţi de măsură din norma respectivă. Pentru lucrările care necesită consum de beton sau mortar, în tabele se specifică norma de consum în două variante, şi anume când: - betonul sau mortarul este pregătit pe şantier; - betonul sau mortarul este preparat la uzină şi adus gata la şantier. Dorim să remarcăm faptul că în Indicatoarele de norme de deviz toate materialele, elementele de construcţie sunt dimensionate conform Standardele din România. În momentul elaborării devizelor este necesar de a utiliza Standardele care sunt specificate în proiect. În continuare prezentăm un exemplu cu corespunderea câtorva tipuri de materiale din diferite standarde (aceste corespunderi sunt prezentate de către Ministerul Ecologiei, Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriilor) (tab. 5,6). Corespunderea clasificării claselor de betoane Indicatoare de norme de deviz ND-1984 C5/4(Bc5/B75) B5/M75 C10/8(Bc10/B150) B12,5/M150 C15/12(Bc15/B200) B15/M200 C20/16(Bc20/B250) B20/M250 C25/20(Bc25/B330) B25/M300 C30/25(Bc30/B400) B30/M400 Corespunderea clasificării armăturii pentru betoane Indicatoare de norme de deviz Otel beton OB37(profil neted) Oţel beton PC52;PC60(profil periodic) Tabelul 5

Tabelul 6

ND-1984 Armătură A-I, B-I, B-II (profil neted) Armătură A-II, A-III, Bp-I, Bp-II (profil

periodic) Observaţii referitoare la consumul de resurse : • Materiale Funcţie de modul de utilizare, materialele sunt de două categorii : materiale care rămân înglobate în elementul de construcţie (cărămizi, mortar, beton, tuburi etc.)

N i cs = Cth + Ppt + Ptm
materiale refolosibile (cofraje)

;

N j cs = Ppt + Ptm ,
unde :

N i cs , N j cs

- norma de consum specific pentru materialul respectiv;

Cth – consumul specific de material care rămâne înglobat în elementul de construcţie ;

18

Ppt - pierderi tehnologice datorate prelucrării sau tăierii materialului pentru punerea lui în operă ; Ptm – pierderi datorate transportului şi manipulării materialelor în drumul lor de la furnizor la locul de punere în operă. • Manopera Consumul de forţă de muncă – exprimat în fracţiuni de ore – şi structura forţei de muncă

pentru realizarea unei unităţi de măsură din normă, se stabileşte pornind de procesele simple de construcţii care alcătuiesc norma de deviz. În Iindicatoarele de deviz consumul de forţă de muncă este stabilit pentru fiecare specialitate. Menţionăm că norma de timp pentru muncitori a fost prevăzută în ND-1984 în om-ore. • Utilaj Pentru fiecare tip de utilaj care participă la realizarea procesului de construcţie care face

obiectul normei de deviz, se precizează timpul necesar pentru realizarea unei unităţi de măsură din norma respectivă. În unele norme sunt prezentate caracteristicile tehnice a utilajului. Norma de timp a utilajului este în ore, în comparaţie cu normele prevăzute în ND-1984 care sunt în maş-ore. Pentru exemplificarea conţinutului unei norme de deviz se dă în tabelul 7, un exemplu din Indicatorul C, vol. 1. În cazul transferului informaţiei prezentate în tabelul 7 în versiunea electronică, aceasta iniţial necesită modificări, adică trebuie formate 11 norme de deviz cu resursele corespunzătoare (vezi tabelele 7.1-7.11). Astfel, exemplul cu simplul tabel (în Indicatoare se întâlnesc tabele mult mai mari, decât tabelul de mai jos) prezintă că, manopera în cazul transferului informaţiei în versiunea electronică este de 4-5 ori mai mare decât culegerea informaţiei analogice pentru Indicatoarele normelor de deviz. 5. Sistemul de codificare a resurselor În indicatoarele de norme de deviz fiecărei resurse – materiale, manopera, utilaj îi este atribuit un cod din 13 semne. Scopul codificării resurselor – este posibilitatea grupării resurselor de acelaşi fel după anumiţi parametri calificativi în momentul prelucrării informaţiei pe calculator. De exemplu, în cazul unui deviz local cărămida poate fi folosită la zidirea pereţilor portanţi, despărţitori, stâlpi etc., dar necesarul total de cărămidă pentru obiectul respectiv este prezentat în tabelul cu consumul de resurse. Structura codurilor resurselor are următoarea formă:

19

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11 12

13

c o d u rile e xiste n te in b a ze le d e d a te la n ive l d e ra m u ra

c o d u rile in c o n c o rd a n ta cu C la sific a re a P ro d u s e lo r si S e rviciilo r p e A c tivita ti (C P S A )

c o d u rile in c o n co rd a n ta cu C la s ific a re a A ctivita tilo r E co n o m ie i N a tio n a le (C A E N )

Figura 5. Structura codurilor resurselor

Documentaţie de deviz – documentaţie întocmită pentru determinarea valorii de deviz pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor proiectate. Elaborarea documentaţiei de deviz se efectuează în conformitate cu “Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii–montaj prin metoda de resurse” –CP L.01.01-2001, care reprezintă unul dintre documentele normative ale capitolului “Economia construcţiilor” şi face parte integrantă din sistemul de documente normative în construcţii. Instrucţiunile au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitară, care să servească drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii privind determinarea valorii de deviz a obiectivului de investiţii, formarea preţurilor contractuale pentru lucrările executate. Documentaţia de deviz se compune din: - listele cu cantităţile de lucrări; - borderourile de resurse; - cataloagele de preţuri unitare; - calculele şi devizele locale; - devizele pe obiect; - devizul general. Devize locale – documente de deviz primare, care se întocmesc pe categorii de lucrări şi cheltuieli pentru execuţia unei clădiri, construcţii sau lucrărilor pe baza listelor cu cantităţile de lucrări, care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execuţie. Valoarea stabilită de devizele locale cuprinde cheltuielile directe, cheltuielile indirecte şi beneficiul de deviz (Formularul nr.7 din CP L.01.01-2001). Pentru participare la licitaţii se întocmesc devize-ofertă. Pentru alcătuirea devizului - ofertă sunt necesare următoarele date iniţiale: 1) caracteristica obiectului; 2) lista cu cantităţile de lucrări; 3) norme de deviz al consumului de resurse; 4) norma decontărilor pentru asigurări obligatorii; 5) norma cheltuielilor indirecte; 6) norma beneficiului de deviz; 7) norma cheltuielilor pentru clădiri şi edificii provizorii; 8) norma cheltuielilor suplimentare legate de scumpirea lucrărilor pe timp de iarnă; 9) norma cheltuielilor neprevăzute;
20

10) norma defacărilor în fondul bazei normative în construcţii. Pentru alcătuirea devizului local obişnuit sunt necesare doar primele 6 puncte. Deviz pe obiect – se efectuează conform Formularului nr.8 din CP L.01.01-2001 prin însumarea datelor din devizele locale. Deviz general pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor – se întocmeşte conform Formularului nr.9 din CP L.01.01-2001. În devizul general se includ, prin rînduri aparte, totalurile pe devizele pe obiecte şi calculele pe tipuri de cheltuieli, precum şi se evidenţiază structura tehnologică a investiţiilor. Devizele generale se întocmesc şi se aprobă aparte pentru obiectivele productive şi neproductive. În devizele generale pentru obiective productive şi obiective locative-civile mijloacele se repartizează pe următoarele capitole: 1. Pregătirea terenului pentru construirea obiectivului. 2. Obiectivul investiţii de bază. 3. Obiecte auxiliare şi de deservire. 4. Obiecte energetice. 5. Obiecte de comunicaţii şi transport. 6. Construcţii inginereşti şi reţele exterioare (apă, canalizare, termice, gaze). 7. Amenajarea terenului. 8. Organizarea de şantier. 9. Alte cheltuieli. 10. Întreţinerea direcţiei (supravegherea tehnică) a întreprinderilor (instituţiilor) în construcţie. 11. Pregătirea personalului de exploatare. 12. Lucrări de proiectări, prosperări, controlul de autor. Pentru devizul general se întocmeşte un memoriu explicativ în care se prezintă: nivelul preţurilor de deviz pe a căror bază a fost întocmit devizul general (trimestru, an); normele cheltuielilor indirecte şi a beneficiului de deviz; lista Indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii-construcţii; alte date privind modul de determinare a valorii, caracteristice pentru obiectivul dat (existenţa proiectelor de execuţie a obiectelor de uz comun, documentelor privind includerea mijloacelor pentru construcţie în obiectele de uz comun, proporţional cu necesarul de servicii ale obiectelor de uz comun etc.). După totalul capitolelor 1 – 12 în devizul general printr-un rând aparte se include rezerva de mijloace pentru cheltuielile neprevăzute, destinată acoperirii cheltuielilor care apar în procesul de construcţie. Această rezervă se determină din totalul capitolelor 1 – 12, în mărime de 2 % - pentru obiectivele din sfera socială şi de 3 % - pentru obiectivele productive. În conformitate cu Regulamentul „Cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor fondului extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii” aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.216 din 20.03.2001, după totalul care cuprinde rezerva pentru cheltuielile neprevăzute, se include rândul „Defalcările în fondul bazei normative în construcţii”. Defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din bugetele de stat sau locale au fost stabilite în mărime de 0,3 %; defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din alte surse au fost stabilite în mărime de 0,5 %. Din total se calculează taxa pe valoarea adăugată (TVA), conform modului şi mărimii stabilite. Conform art.103 (4) din capitolul III al Codului fiscal, din 01.07.1998 lucrările de construcţii ale clădirilor de locuit, realizate cu atragerea mijloacelor bugetare şi a fondurilor
21

extrabugetare speciale, sunt scutite de plata TVA, cu condiţia că aceste mijloace constituie minimum 40 % din valoarea lucrărilor. În acest caz materialele, articolele, elementele de construcţii, resursele energe-tice, serviciile de transport, alte servicii se includ în devizele locale luînd în considerare TVA. Documentaţia de deviz pe obiectele de construcţii începute, eliberată până la punerea în aplicarea a Instrucţiunii CP L.01.01-2001, nu se reîntocmeşte şi nu se recalculează. Devizul investitorului întocmit pentru licitaţie supune precizării în conformitate cu devizele-oferte contractantului-câştigător şi condiţiile contractului de antrepriză încheiat şi se aprobă de către investitor. Devizul general precizat se prezintă pentru admiterea la finanţare a investiţiilor capitale.

11

restaurări, consolidari

Pentru lucrări de

RpC, RCS,RpAc,

RpD,RpG,RpIz,

RpI,RpS,RpV,

si reparaţii

Reieşite

Deviz al antreprenorului

Baza normativă proprie a utilizatorului

Condiţiile reale de activitate

40

IF,IZ,Ms,P,RM,RD1...RD9,S,TF,TR,Ts,V

39H,40H,41H,42H,47v,Ac, C,D,F,FJ,G,I,

07,08,10,11,33,34,36H,37H,38H,

PENTRU LUCRĂRI DE

Deviz al investitorului

Norme de deviz orientative 01.01.2001

CONSTRUCŢII:

Organul Naţional de dirijare în construcţii

Fig.7. Baza normativă de deviz

Pentru lucrări de montare a

9

M 1 , M 2 , M 3,

M 7 , M 8 , M 9.

M 4, M 5 , M 6 ,

utilajului tehnologic:

22

C Norma de timp

Aprobate

RpC >20%

RCS >40%

RpAr,RpE

2. Modul de evidenţiere a indicilor de resurse Evidenţierea resurselor se efectuează în conformitate cu normele de deviz în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. În Republica Moldova se utilizează două tipuri de norme de deviz: a) normele de deviz orientative, care figurează ca Norme de deviz pentru lucrări şi reparaţii puse în aplicare de la 1 ianuarie 2001 prin ordinul Ministrului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Nr.137 din 23.11.2001. Normele de deviz orientative se utilizează pentru întocmirea devizului investitorului, de asemenea, pot fi utilizate de către întreprinderile de construcţii; b) baza normativă proprie a utilizatorului, din care fac parte normativele de deviz individuale care ţin cont de condiţiile reale de activitate a întreprinderii executante de lucrări. De regulă, această bază normativă se bazează pe normele de deviz orientative. Baza normativă proprie a utilizatorului se utilizează şi pentru întocmirea devizelor antreprenorului (determinarea valorii ofertelor). Dacă indicii de resurse din normele de deviz aprobate se deosebesc de consumurile resurselor reale mai mult decât cu 5%, normele de deviz sunt supuse modificărilor necesare. Pentru tipurile de lucrări, care lipsesc în Indicatoare, se elaborează normele de deviz suplimentare, care se supun avizării şi aprobării de către Organul Naţional de dirijare în Construcţii, cu înregistrare în Registrul documentelor normative al ONC. Normele de deviz suplimentare aprobate sunt publicate în revista Monitorul Construcţiilor. Fiecare categorie de lucrări se reprezintă sub forma de indici de resurse: manopera (hom), necesarul de utilaje de construcţii (h-ut.), necesarul de resurse materiale (în unităţi de măsură adoptate: m3 ; m2 ; t; buc. etc.). Pentru evidenţierea resurselor se întocmesc borderourile de consumuri de resurse, conform Formularului nr.2 din CP L.01.01-2001 sau se întocmeşte catalogul preţurilor unitare, conform Formularului nr.5 din CP L.01.01-2001. Pentru obiectivele finanţate din bugetul de stat sau din bugetul unităţilor administrativteritoriale borderourile de resurse sau cataloagele de preţuri unitare şi devizele se eliberează în mod obligatoriu ca parte componentă a documentaţiei de proiect. Pentru obiectivele finanţate din alte surse, borderourile de resurse, cataloagele de preţuri unitare şi devizele se eliberează la cererea beneficiarului. Pentru evaluarea valorică a ofertelor sau a contractelor de construcţii, întreprinderea de antrepriză întocmeşte cataloagele de preţuri unitare şi devizele-oferte. Contractantul-câştigător prezintă, în mod obligatoriu, investitorului cataloagele de preţuri unitare, în a căror bază au fost evaluate devizele-oferte. Volumele şi preţurile în devizul-ofertă rămân constante pe parcursul întregii perioade de construcţii, dacă altfel nu prevăd condiţiile speciale stipulate în contractul de antrepriză. Pentru fiecare categorie de lucrări se efectuează evaluarea resurselor şi însumarea valorii lor, adică se formează preţurile unitare. Pentru fiecare obiectiv de construcţii se întocmeşte un catalog individual de preţuri unitare. După totalul fiecărui preţ unitar se evidenţiază indicele “inclusiv: salariul muncitorilor constructori”. Pentru evaluarea indicilor de resurse în preţuri curente se utilizează valoarea resurselor determinată în felul următor: a) Valoarea 1 h-om se determină pornind de la salariul lunar al unui muncitor constructor dintr-o întreprindere de antrepriză sau de la salariul acceptat în structura preţului contractual pentru execuţia unui obiectiv concret (fig.8). Determinarea salariului mediu al muncitorilor se poate face diferenţiat, pe profesii, prevăzute în norme. Valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare în preţuri curente se face pe baza manoperei de lucru, exprimată în h-om, cu formula (40): S = (M x Slun) / t, unde:
23

(40)

S - valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare a muncitorilor - constructori în preţuri curente, inclusă in componenţa cheltuielilor directe ale devizelor locale, preţurilor contractuale şi proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor executate, lei sau mii lei; M - manopera lucrărilor în componenţa cheltuielilor directe (consumul de muncă al muncitorilor-constructori) care se determină conform normelor de deviz pentru lucrările construcţii, montaj şi reparaţii-construcţii, în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova sau normelor folosite în organizaţiile de antrepriză, h-om; Slun- salariu mediu lunar al unui muncitor-constructor în organizaţia de antrepriză sau inclus (convenit cu beneficiarul) în componenta preţului contractual pentru construirea obiectului concret, (în conformitate cu pct.20b) al S.N.C. 11 "Contractele de construcţii"; t - numărul mediu lunar de ore de lucru, aplicat la determinarea salariului tarifar orar din salariu tarifar lunar stabilit (pentru săptămâna de 40 ore lucrătoare - 169 h/lună). La calcularea mijloacelor de salarizare a muncii indicatoarele de manopera pot fi grupate conform meseriilor muncitorilor, prevăzute de norme de deviz, cu înmulţirea ulterioară la salariul mediu orar al unui muncitor de meserie respectivă în organizaţia de antrepriză dată. La elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz, de licitaţie la comanda investitorului (beneficiarului) în devizele investitorilor cheltuielile pentru salarizare se recomandă să se determine pornind de la salariul mediu lunar în ramura "Construcţii", fixat trimestrial de către Departamentul Statistică şi Sociologie. Modul de calculare a valorii mijloacelor de salarizare din documentaţia de deviz, preţurile contractuale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate, indicile de modificare a salariului de baza de deviz sau mărimea salariului mediu lunar (orar) al muncitorilor angajaţi la lucrările de construcţii-montaj se stabileşte prin înţelegerea dintre părţi (beneficiar şi antreprenor). b) Valoarea 1 h-ut pe tipuri de utilaje se calculează de către întreprinderile de antrepriză, deţinătoare de tehnică de construcţii, prin calcularea cheltuielilor pentru carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb, amortismente, salarizarea mecanicilor, deservirea şi reamplasarea utilajelor etc. (fig.8).

24

Deviz al antreprenorului

1. Cheltuieli iniţiale : cheltuieli legate de transportarea utilajului pe şantier, montarea, demontarea si reamplasarea lui ; 2. Cheltuieli anuale: uzura, reparaţii capitale, modernizări; 3. Cheltuieli de exploatare: salariul maşinist ilor, deservirea tehnică şi reparaţii curente, combustibil etc.

Ch-ut = I + A + E

Deviz al investitorului

Valoarea de deviz pentru funcţionarea utilajelor (maşinilor) antrenate în construcţii se determină pe baza timpului normat de lucru al utilajelor (numărului de ore efectiv lucrate), necesar pentru executarea volumului stabilit de lucrări de construcţii, montaj, reparaţiiconstrucţii şi al altor lucrări, şi pe baza preţului de deviz individual pentru funcţionarea utilajelor de construcţii, calculat pe unitate de timp - 1 oră-utilaj (1 h-ut) în preţuri curente. Drept norme de determinare a necesarului de utilaje de construcţii se utilizează datele din Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii-construcţii, în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. Preţul de deviz pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajelor de construcţii se calculează cu ajutorul formulei (41): Put = A + S + C + L + H + R + Ream, (41) unde: Put - preţul pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajului de construcţii, lei; A - normativul de amortismente pentru restabilirea utilajului, lei/h-ut; S - normativul de salarizare a mecanicului (echipei de muncitori care conduc utilajul de construcţii), inclusiv contribuţii la asigurarea socială, lei/h-ut.; C - normativul de cheltuieli pentru carburanţi, lei/h-ut; L - normativul de cheltuieli pentru lubrifianţi, lei/h-ut.;
25

1. Salariul tarifar; 2. Premii; 3. Sporuri la salariu cu character de compensare şi stimulare etc.

Deviz al investitorului

Salariul lunar include:

Ch-om =

Fig.8. Determinarea valorii 1 h-om şi 1 h-ut

Sallună 169h

Deviz al antreprenorului

H - normativul de cheltuieli pentru lichidul hidraulic, lei/h-ut.; R - normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii ale utilajelor, deservirea şi diagnosticarea lor tehnică, lei/h-ut.; Ream - normativul de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de pe un teren de construcţie (baza de mecanizare) pe altul, lei/h-ut. Normativul de amortismente pentru restabilirea utilajelor se calculează cu formula (42): A = (V x Na) / (T x 100) , (42)

unde: V - valoarea de bilanţ a utilajului (grupei de utilaje), se ia conform datelor din evidenţa contabilă, lei. Valoarea de bilanţ este egală cu valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată cu uzura acumulată; Na - norma anuală de amortismente pentru restabilirea tipului dat de utilaje de construcţii, procente/an; T - regimul normativ anual de funcţionare a utilajului (grupei de utilaje), h-ut./an. Determinarea regimului normativ anual de funcţionare a utilajelor de construcţii se efectuează pe baza recomandărilor privind determinarea regimului anual de funcţionare şi productivitate a utilajelor de construcţii şi se calculează cu formula (43): T = (Ta – Tl – Tream – Tm – Tn – Tr) x t, (43) unde: Ta - durata anului (365 zi); Tl - numărul de zile libere şi de odihnă (112 zi); Tream - durata de reamplasare, inclusiv timpul pentru montare şi demontare (conform datelor efective); Tm - numărul zilelor nelucrătoare pe an din cauza condiţiilor meteo (conform datelor medii statistice); Tn - numărul zilelor nelucrătoare din motive neprevăzute (conform datelor efective); Tr - durata de efectuare a deservirii tehnice şi a reparaţiilor, inclusiv timpul tur-retur de transportare pentru reparaţie, precum şi timpul de aşteptare a reparaţiei (conform datelor efective); t - durata schimbului de lucru (8 h). Normativul de salarizare a mecanicului (a unei echipe de muncitori care conduc utilajul de construcţii) se determină conform salariilor tarifare care se aplică în organizaţie, ţinând cont de sporuri, adaosuri, premii, alte plăţi şi contribuţii la asigurarea socială. Componenţa echipei şi categoriile tarifare ale muncitorilor se determină conform normelor de producţie, iar în lipsa lor conform instrucţiunilor privind exploatarea utilajelor şi Indicatorului unic tarifar şi de calificare pentru lucrări şi profesii de muncitori. Salariile muncitorilor, care participă la procesele mecanizate de construcţii, însă nu conduc utilajele şi nu le deservesc (manipulatori de cabluri, montatori, perforatori, pozatori de conducte etc.), nu se includ în normativul de salarizare. De asemenea nu se ţine cont de salariile muncitorilor care lucrează cu unelte mecanizate al căror consum de muncă se include în normele de consum de resurse pentru lucrările de construcţii-montaj. Normativul de cheltuieli pentru carburanţi (benzină, motorină, energie electrică, aer comprimat) se calculează cu formula (44): C = Nc x Pc, (44)

unde: Nc - norma de consum de carburanţi, luând în considerare consumul suplimentar pe timp friguros, pornirea motorului Diesel, reamplasarea utilajelor prin autopropulsie (automacarale, autoturnuri, autogu-dronatoare etc.), 1/h-ut. Normele de consum pentru materialele sus-indicate se aplică conform reglemen-tărilor în vigoare, datelor din cartea tehnică sau prin calcul.
26

Pc - preţurile locale de procurare a carburanţilor, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor, lei/1. La calcularea preţului pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajelor, care funcţionează cu energie electrică, costul de energie electrice nu se ia în considerare, deoarece plata pentru energie electrică se efectuează de către antreprenorul general conform contorului montat pe şantier. În mod similar se determină cheltuielile pentru lubrifianţi: L = Nl x Pl, (45)

unde: Nl - norma de consum de lubrifianţi, kg/h-ut. Normele de consum de lubrifianţi se iau conform reglementărilor în vigoare, datelor din cartea tehnică sau prin calcul; Pl - preţurile locale de procurare a lubrifianţilor, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor, lei/kg. Normativul de cheltuieli pentru lichide hidraulice se calculează cu formula (46): H = (V x Dh x Ch x Ph) / Th , (46) unde: V - volumul sistemului hidraulic, dm ; Dh - densitatea lichidului hidraulic, kg/dm3; Ch - coeficientul de adaos de lichid hidraulic (Ch = 1,5); Ph - preţurile locale de procurare a lichidului hidraulic, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lui, lei/kg; Th - periodicitatea de înlocuire a lichidului în sistemul hidraulic, h-ut. Valorile mărimilor V, Dh, Th se iau din cartea tehnică a utilajului. Normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii, deservirea şi diagnosticarea tehnică a utilajului de felul, tipul sau de grupa de tipodimensiunea dată se calculează cu formula (47): R = RDDa / Ta , (47)

unde: RDDa - cheltuielile medii anuale pentru reparaţii şi deservirea tehnică a utilajului (a grupei de utilaje) pentru unitatea (întreprinderea) dată. Indicatorul RDDa cuprinde cheltuielile în conformitate cu următoarele articole: agregate şi piese de schimb, salarii pentru reparatori, contribuţii la asigurarea socială defalcate din sumele aferente, materiale de reparaţii, cheltuieli pentru organizarea şi executarea lucrărilor la baza de mecanizare pentru reparaţii şi exploatări (cheltuieli pentru amortizare, exploatare şi întreţinere a clădirilor, construcţiilor şi utilajelor tehnologice ale atelierelor de reparaţii staţionare sau mobile, cheltuieli pentru amortizare şi reparaţie a inventarului şi uneltelor, cheltuieli pentru întreţinerea pazei contra incendiilor, pentru tehnica securităţii, pregătirea cadrelor, plăţi pentru revizii tehnice, pentru obţinerea autorizaţiilor de circulaţie a vehiculelor cu masă totală, cu sarcina masică pe osie şi cu gabarite ce depăşesc limitele admise, întreţinere şi reparaţie a căilor de rulare ale macaralelor-turn şi macaralelor-capră); Ta - regimul însumat normativ anual de funcţionare a utilajului (a grupei de utilaje), h-ut. Calcularea normativului de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de construcţii trebuie să se efectueze pornind de la următoarele condiţii: modul de reamplasare - prin autopropulsie, prin remorcare cu cablu sau pe trailer la un autotractor (cu demontarea sau fără demontarea utilajului), pe cale ferată; distanţa (timpul) de reamplasare, inclusiv timpul pentru montare, demontare, încărcare, descărcare şi transportare a utilajului; structura mijloacelor de transport auto - numărul şi marca autotractoarelor, remorcilor (trailerelor), maşinilor de însoţire; tipul de macara care se utilizează pentru montare, demontare, încărcare şi descărcare a utilajului;
27

structura calitativă şi cantitativă a echipei de muncitori ocupaţi la lucrările de reamplasare a utilajului. Pentru autovehicule, utilajele autopropulsate pe şasiu de autovehicule sau de tractoare pe pneuri cheltuielile pentru reamplasare nu se planifică, deoarece astfel de utilaje se transportă prin autopropulsie. Utilajele pe pneuri (fără autopropulsie) se transportă în remorcă la autotractoare, utilajele mici - în autocamioane. Pentru transportarea utilajelor de tonaj mare şi de gabarite mari pe autodrumuri se utilizează trailere cu capacitatea de încărcare până la 20, 40 t şi autotractoare MAZ-200, KRAZ ş. a. Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor de construcţii, care se transportă la şantier cu ajutorul autotractoarelor sau al trailerelor, se determină pornind de la cheltuielile medii anuale pentru încărcare, descărcare şi transportare a unui singur utilaj (a unei singure grupe de utilaje) calculate pentru 1 h-ut. de regim normativ anual de lucru al acestui utilaj (grupei de utilaje): Ream = [(Vî-d + Vtr) / T] x n , unde: Vî-d - costul încărcării, descărcării unui singur utilaj, lei; Vtr - costul transportării unui singur utilaj, lei; n - numărul de reamplasări pe an; T - regimul normativ anual de lucru, h-ut. Cheltuielile pentru o singură încărcare şi descărcare a utilajului la trailer cu folosirea macaralei se calculează cu formula (49): Vî-d = (Tî + Td) x (Pa + Pr + Paî + Pm + S + Se), (49) unde: Tî, Td - timpul necesar pentru o singură încărcare şi, respectiv, descărcare, care se determină pe baza normelor de producţie, h-ut; Pa, Pr, Paî, Pm - preţurile de deviz pentru funcţionarea autotractorului şi, respectiv, a remorcii (trailerului), automobilului de însoţire, macaralei care efectuează încărcarea şi descărcarea utilajului, lei/h-ut; S - salariul mecanicului utilajului de reamplasat, lei/h-ut; Se - salariile echipei de muncitori care participă la încărcarea şi descărcarea utilajului reamplasat, lei/h-ut. Cheltuielile de deviz pentru transportarea utilajului se calculează cu formula (50): Vtr = [(Pa + Pr + Pai + Pm + S + Se) / V] x L , unde: V - viteza medie de transportare a utilajului, km/h; L - distanţa la care se reamplasează utilajul, km. Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor pe pneuri neautopropulsate prin remorcare cu autotractoare se calculează cu formula (51): Str = [(Pa + S + Se) x n x L] / (T x V), (51) (50) (48)

Pentru unele utilaje de construcţii (macarale cu capacitatea de ridicare mare, excavatoare păşitoare, tehnică pentru lucrări de săpare a tunelelor şi de decopertare) în cheltuielile pentru reamplasare se includ şi cheltuielile pentru montare şi demontare care se determină prin calcule aparte. La reamplasarea utilajelor la distanţe mari cheltuielile de reamplasare nu se includ în preţul pentru 1 h-ut., dar se calculează individual în conformitate cu condiţiile concrete şi se includ în decontările pentru lucrările executate, printr-un rând aparte.
28

Calcularea preţurilor de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţii (preţul pentru 1 h-ut) trebuie să se efectueze în două variante: varianta 1 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA), varianta 2 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj nu sunt scutite de TVA. Pentru lucrările de construcţii-montaj scutite de TVA în preţurile de deviz pentru funcţionarea utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice ţinând cont de TVA, plătită la procurarea lor. Pentru lucrările de construcţii-montaj, care nu sunt scutite de TVA, în preţurile de deviz pentru funcţionarea utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice fără a ţine cont de taxa pe valoarea adăugată, dacă există facturile care confirmă achitarea TVA. In acest caz, în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate TVA se include, printr-un rând aparte, din valoarea totală a lucrărilor de antrepriză care cuprinde valoarea de funcţionare a utilajelor de construcţii. În documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborată la comanda investitorului (devizul investitorului) valoarea 1 h-ut pe tipurile de utilaje se adoptă pornind de la informaţia pe care o deţine alcătuitorul privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. De regulă, acestea sunt preţurile medii pentru 1 h-ut de exploatare pe tipurile de utilaje de construcţii pentru localitatea dată, în care se execută construcţia; Valoarea resurselor materiale se determină pornind de la informaţia pe care o deţine alcătuitorul privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. Pentru întreprinderile de antrepriză acestea sunt datele medii privind valoarea efectivă a materialelor, elementelor şi articolelor (ţinând cont de cheltuielile pentru transport până la depozitele obiectivului, inclusiv pentru lucrările de încărcare-descărcare şi de cheltuielile pentru achiziţionare-depozitare suportate de întreprinderea de antrepriză), care se determină în baza preţurilor de piaţă şi a tarifelor furnizorilor şi în baza datelor din evidenţa contabilă. Cheltuielile de transport pot fi determinate luând în calcul datele efective sau cele medii pe unitatea de măsură adoptată pentru materialul transportat (pe m2, t, m etc.), în procente din valoarea materialelor, pe 1 t-km de încărcătură. Cheltuielile de achiziţionare-depozitare se iau în calcul sub forma de procente-norme din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport. Fiecare întreprindere de antrepriză calculează şi aprobă pentru sine o normă individuală de cheltuieli pentru achiziţionare-depozitare, stabilită pe baza datelor din evidenţa contabilă (fig.9). În caz de necesitate normele pot fi revizuite şi reaprobate, de regulă, o dată pe an. În documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborată la comanda investitorului (devizul investitorului) valoarea resurselor materiale se determină pe baza preţurilor de piaţă pentru materiale, articole şi elemente, tarifelor medii pentru transportul încărcăturilor şi cheltuielile de achiziţionare-depozitare. Normele cheltuielilor de achiziţionare-depozitare se adoptă din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport până la depozitele obiectivului: a) materialelor de construcţii şi tehnico-sanitare - 2 %; b) utilajelor-1,2%; c) construcţiilor metalice - 0,75 %. Informaţia privind preţurile curente pentru resursele materiale folosite în construcţii poate fi obţinută de la organele de statistică, din diferite materiale informative publicate, de la fabricanţii de materiale şi de la întreprinderile de antrepriză. Pentru obiectivele nescutite legal de TVA, valoarea materialelor, resurselor energetice, serviciilor de transport, altor servicii achiziţionate se iau în calcul fără TVA. Pentru obiectivele scutite legal de TVA valoarea materialelor, resurselor energetice, serviciilor de transport, altor servicii achiziţionate se iau în calcul ţinând cont de TVA. În ambele cazuri trebuie să existe, în mod obligatoriu, factura care confirmă includerea TVA în structura preţului.

29

Cheltuielile de transport pînă la depozitul obiectivului

Cheltuieli de achiziţionare-depozitare

[% din (P a+C tr +D)] pentru devizul investitorului
Fig.9. Determinarea valorii resurselor materiale

Se stabileşte de către firma de construcţii conform datelor din contabilitate

Dara, ambalaj, rechizite

Preţul angro

resurselor

Procedeul 2 – prin întocmirea preţurilor unitare individuale pentru fiecare categorie de lucrări, inclusă în lista cu cantităţile de lucrări. Se recomandă pentru evaluarea valorică a ofertelor. Pentru categoriile de lucrări se întocmeşte un catalog de preţuri unitare conform Formularului nr. 5 – desfăşurat şi Formularului nr.6 – sumar din CP L.01.01-2001. Pentru fiecare obiectiv de construcţii se întocmeşte un catalog individual de preţuri unitare. După totalul fiecărui preţ unitar se evidenţiază indicele: “inclusiv: salariul muncitorilor constructori”. Devizele locale pentru procedeul 2 se întocmesc conform Formularului nr.7 din CP L.01.01-2001. Pentru ambele procedee (Formularul nr.3 şi nr.7 din CP L.01.01-2001), după totalul devizului, se efectuează calculul: - contribuţiilor la asigurările obligatorii defalcate din cheltuielile pentru salarizarea muncitorilor constructori în mărimea stabilită de Legislaţia în vigoare; - cheltuielilor indirecte din totalul cheltuielilor directe (fig.10); beneficiului de deviz din totalul cheltuielilor directe şi cheltuielilor indirecte (fig.11). Pentru procedeul 2 contribuţiile la asigurările obligatorii, cheltuielile indirecte şi beneficiul de deviz pot fi luate în calculul preţurilor unitare. În acest caz devizele locale se întocmesc fără a lua în calcul aceste cheltuieli.
30

materiale

Valoarea

Se stabileşte în dependenţă de preţurile medii din localităţi unde are loc procesul de construcţie

Deviz al antreprenorului

Deviz al investitorului

În devizele-oferte antreprenorul ia în consideraţie cheltuielile limitate, printr-un rând aparte (52): K = 1,015 x 1,005 x 1,0066 x 1,015 = 1,042, (52)

unde: 1,015 – coeficient care ia în consideraţie cheltuielile pentru organizarea de şantier (1,5 %); 1,005 - coeficient care ia în consideraţie plata pentru energia electrică (0,5 %); 1,0066 – coeficient care ia în consideraţie scumpirea de timp friguros (0,66 %); 1,015 - coeficient care ia în consideraţie cheltuielile neprevăzute (1,5 %). Taxa pe valoarea adăugată se include conform legislaţiei în vigoare.

Conform datelor din contabilitate

Deviz al antreprenorului

NCR =

∑ CDPER.PREC .

∑ CRPER.PREC .

⋅ 100%

31

Conform scrisorii nr. 11-09 / 1 din 25.08.2005 norma cheltuielilor de regie constituie 14,5 % din cheltuieli directe

Deviz al investitorului

Fig.10. Calculul cheltuielilor de regie

Codurile practice în construcţii.
1. Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţie montaj prin metoda de resurse. (CPL.01.01.-2001) Prezentul document normativ stabileşte modul de întocmire a devizelor pentru lucrările de construcţie-montaj prin metoda de resurse şi reprezintă unul din documentele normative ale capitolului " Economia construcţilor" , care face parte integrantă din sistemul de documente normative in construcţii. Metoda de resurse poate fi utilizată la orce fază de elaborare a documentaţiei de deviz pentru construcţii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuţie, proiectul de execuţie. 2. Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii. (CPL.01.02.-2000) Prezentul normativ stabileşte modul de calculare a valorii mijloacelor de salarizare pentru includerea în deviz, contractele de construcţii şi efectuarea decontărilor penrtu lucrările executate.

32

Fig.11. Calculul beneficiului de deviz

Instrucţiunile au fost elaborate în scopul asigurării unei noi metodologii unitare, care să servească drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii, indiferent de apartenenţă şi forma de proprietate. 3. Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor indirecte la determinarea valorii obiectivelor (CP L.01.03 - 2000) Prezentul document normativ stabileşte structura, conţinutul şi modul de calculare a cheltuielilor indirecte care face parte din valoarea lucrărilor de construcţii-montaj. Instrucţiunile sunt destinate specialiştilor care practică întocmirea devizelor, elaborarea normelor de deviz, formarea preţurilor în construcţii şi pot fi utilizate la întocmirea devizelor pentru investiţii care se folosesc la determinarea de către benificiar a valorii obiectivului , la pregătirea licitaţiilor, precum şi la determinarea cotei aferente cheltuielilor indirecte ale unităţii de antrepriză ţinînd seama de structura acestea, specificul administrării şi desrvirea execuţiei construcţiilor. 4. Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţii (CP L.01.04 - 2000) Prezentul document normativ stabileşte modul de determinare a cheltuielilor de deviz pentru funcţionarea utilajelor (maşinilor) de construcţii. Instrucţiunile reprezintă unul din documentele normative ale capitolului " Economia construcţiilor", care face parte integrantă din sistemul de documentare normative în construcţii. Instucţiunile au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitară, care să servească drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii, privind calcularea cheltuielilor pentru funcţionarea utilajelor de construcţii şi includerea lor în devize, contracte de construcţii, decontări pentru lucrările şi serviciile executate. 5. Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţie: (CPL. 01.05.-2001) Instrucţiunea stabileşte modul de calculare a valorii benificiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii pentru întreprinderile care execută lucrări de construcţii în Republica Moldova, indiferent de forma de proprietate a acestora . Instrucţiunile sunt destinate specialiştilor care practică elaborarea documentaţiei de deviz pentru construcţii, normelor de deviz şi formarea preţurilor în construcţii şi se utilizează la întocmirea devizelor, la determinarea valorii obiectivelor scoase la licitaţii şi la formarea preţurilor contractuale.

33

Anexa 1 Modelul de completare a documentaţiei de deviz Formular nr.1 Investitor ________________ (denumirea) Obiect ___________________ (denumirea obiectului) Lista cu cantităţile de lucrări nr. 5001-1-1 Deviz-ofertă nr. 5001-1-1 Lucrări de construcţii generale (denumirea lucrării) Nr. crt. 1 1. 2. 3. Simbol norme, cod resurse 2 TsC03F1 TsA01B1 CA03F Denumire lucrări 3 1. Lucrări de terasamente Săpătura mecanică, teren cat. II cu excavatorul 0,4-0,7 m3 Săpătura manuală 2. Fundaţii Beton turnat în fundaţii, M-150 etc. Total Contribuţii la asigurări obligatorii – 26,5 % din salariu Cheltuieli indirecte – 14,5% Total Beneficiu de deviz – 6% Total Cheltuieli limitate k=1,042 Total TVA – 20% L.S. L.S. U.M 4 100 m3 m3 m3 lei lei lei lei lei lei lei lei lei Cantitate 5 6,52 13,5 56,5 Preţ pe unitate de măsură, lei (inclusiv salariu) 6 Total, lei 7

Proiectant _______________________ Ofertant ______________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) funcţia, semnătura (numele, prenumele) APROBAT: L.S. Investitor ___________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele)

34

Formular nr.2 Investitor ________________ (denumirea) Obiect ___________________ (denumirea obiectului) Borderou de resurse nr. 5001-1-1 Lucrări de construcţii generale (denumirea lucrării) Nr. crt. 1 1. Simbol norme, cod resurse 2 TsC03F1 Denumire lucrări, cheltuieli şi resurse 3 1. Lucrări de terasamente Săpătura mecanică, teren cat. II cu excavatorul 0,4-0,7 m3 Excavator pe şenile Săpătura manuală Muncitor 2. Fundaţii 3. CA03F Beton turnat în fundaţii, M-150 Muncitor Vibrator de adâncime Beton M-150 Apă Material mărunt ----------------------------------------Total lista de resurse Manopera Muncitor Utilaje de construcţii: Excavator pe şenile, 0,4-0,7 m3 Vibrator de adâncime Materiale Beton M-150 Apă Material mărunt Întocmit _______________________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) Verificat _______________________________________ m3 h-om h-ut m3 m3 % -------3,85 0,60 1,025 0,10 1,5 ------------------56,5 217,53 33,90 57,91 5,65 U.M 4 Cantitate Pe Conform unitate datelor de din măsură proiect 5 6

100m3 h-ut. m3 h-om

2,25 0,77

6,52 14,67 13,50 10,40

2.

TsA01B1

h-om h-ut h-ut m3 m3 %

227,93 14,67 33,90 57,91 5,65 1,5

35

Formular nr.3 _____________________________ (denumirea obiectivului) Deviz local nr. 5001-1-1 ______ Lucrări de construcţii generale (denumire lucrări şi cheltuieli, denumire obiect) Valoare de deviz _______ mii lei Întocmit în preţuri curente trimestru ___, anul 200__ Cantita- Valoare de deviz, lei Simbol te conNr. norme, form pe uniDenumire lucrări şi cheltuieli U.M. crt. cod datelor tate de Total resurse din măsur proiect ă 1 2 3 4 5 6 7 Total borderou de resurse nr.5001-1-1: Manopera: 1 Muncitor -------------------------------------Total manopera Utilaje de construcţii: Excavator pe şenile, 0,4-0,7 m3 Vibrator de adâncime -------------------------------------Total utilaje de construcţii 4 5 6 Materiale: Beton M-150 Apă Material mărunt din pct. (4+5) -------------------------------------Total materiale de construcţii Total: Contribuţii asigurări obligatorii – 26,5 % (din 821) -------------------------------------Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte – 14,5% Total cu cheltuielile indirecte Beneficiu de deviz – 6% Total deviz Întocmit _______________________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) Verificat _______________________________________ m3 m3 % -----lei lei lei -----lei lei lei lei lei ---------------57,91 5,65 1,5 ---------------331,7 9,75 19214 55 289 -----19558 21450 225,8 ------21689,8 3145,0 24834,8 1490,1 26324,9 h-om -----lei h-ut h-ut -----lei 227,93 --------14,67 33,90 ---------3,60 ------68,60 1,92 ------821 ------821 1006 65 ------1071

2 3

36

Formular nr.4

Lista de preţuri pentru resursele materiale şi de muncă a) manopera Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 1 Salariu mediu orar, lei/h-om Săpător h-om 2,50 Betonist h-om 3,40 Zidar h-om 3,50 Dulgher h-om 3,20 Finisor h-om 3,80 Parchetar h-om 3,80 etc. … … Sau pentru devizul investitorului: Muncitor-constructor h-om 3,60 Denumire profesii U.M. b) funcţionare utilaje de construcţii Nr.crt. 1 2 Denumire utilaje Excavator pe şenile, 0,4-0,7 m3 Vibrator de adâncime etc. U.M h-ut. h-ut. … Valoarea 1 hut., lei 68,60 1,92 … Informaţie preţuri Date S.A. Lusmecom Date S.A. Lusmecom … Informaţie preţuri Date S.A. Monolit Date S.A. Monolit Date S.A. Monolit Date S.A. Monolit Date S.A. Monolit Date S.A. Monolit … Date statistice

c) materiale de construcţii nr. crt 1 1 2 Denumire materiale 2 Beton M-150 Apă Preţuri de achiziţionare fără TVA, lei 4 304,00 9,75 Cheltuieli transport, lei 5 21,28 Cheltuieli achiziţionaredepozitare, lei 2% din col. (4+5) 6 6,51 Valoare de deviz, lei col. (4+5+6) 7 331,79 9,75 Informaţie preţuri 8 Date S.A. Monolit Ordin MMAT nr. 178 din 17.04.01. …

U.M 3 m3 m3

etc.

37

Formular nr.5 Investitor ________________ (denumirea) Obiect ___________________ (denumirea obiectului) CATALOG DE PREŢURI UNITARE PENTRU OBIECTUL nr. 5001 (formular desfăşurat) Simbol norme, cod resurse 2 TsC03F1 Cantitate 5 Valoare, lei pe Total unitate (incde lusiv măsur. salar.) 6 7 154,35 (-) 68,60 154,35 2,77 (2,77) 2,77 361,41 (13,86) 3,85 0,60 1,025 0,10 1,5 3,60 1,92 331,79 9,75 13,86 1,15 340,08 0,98 5,34

Nr. crt. 1 1

Denumire lucrări, cheltuieli şi resurse 3 Săpătura mecanică, teren cat. II cu excavatorul 0,4-0,7 m3 Excavator pe şenile

U.M 4 100m3 h-ut

2,25 m3 h-om

2

TsA01B1

Săpătura manuală Muncitor m
3

0,77 h-om h-ut m3 m3 %

3,60

3

CA03F

Beton turnat în fundaţii, M-150 Muncitor Vibrator de adâncime Beton M-150 Apă Material mărunt (din 341,06) etc.

APROBAT: L.S. Ofertant _______________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) L.S. Investitor ______________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele)

38

Formular nr.6 Investitor ________________ (denumire) Obiect ___________________ (denumirea obiectului)

CATALOG DE PREŢURI UNITARE PENTRU OBIECTUL nr. 5001 (formular sumar) Nr. crt. 1 1 2 3 Simbol norme 2 TsC03F1 TsA01B1 CA03F Valoare, lei pe unitate de măsură (inclusiv salariu) 5 6 154,35 (-) 2,77 (2,77) 361,38 (13,86)

Denumire lucrări 3 Săpătura mecanică, teren cat. II cu excavatorul 0,4-0,7 m3 Săpătura manuală Beton turnat în fundaţii, M-150 etc.

U.M 4 100m3 m3 m3

APROBAT: L.S. L.S.

Ofertant _______________________ Investitor ______________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) funcţia, semnătura (numele, prenumele)

39

Formular nr.7 ______________________________ (denumirea obiectivului) Deviz local nr. 5001-1-1 ___________________________________ (denumirea lucrării şi cheltuieli, denumire obiect) Întocmit în preţuri curente trimestrul __, anul 200__. Valoarea de deviz ______mii lei Nr. crt. 1 Simbol norme, cod resurse 2 Cantitate conform datelor din proiect 5 Valoarea de deviz, lei pe unitate Total de măsură (inclusiv (inclusiv salariu) salariu) 6 7

Lucrări şi cheltuieli 3 1. Lucrări de terasamente Săpătura mecanică, teren cat. II cu excavatorul 0,4-0,7 m3 Săpătura manuală 2. Fundaţii Beton turnat în fundaţii, M-150 Total Inclusiv salariu Contribuţii la

U.M 4

1. 2. 3.

TsC03F1 TsA01B1 CA03F

100 m3 m3 m3

6,52 13,50 56,50

154,35 (-) 2,77 (2,77) 361,41 (13,86)

1006 (-) 38 (38) 20420 (783) 21464 (821) 225,8

lei lei asigurări lei ----lei lei lei lei lei ---------------------

obligatorii – 26,5% (din 821) --------------------------Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte – 14,5% Total cu cheltuieli indirecte. Beneficiu de deviz – 6% Total deviz

------21689,8 3145,0 24834,8 1490,1 26324,9

Întocmit _________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) Verificat _________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele)

40

Formular nr.8 ______________________________ (denumirea obiectivului) DEVIZ PE OBIECT nr. 5001-1-1 ___________________________________ (denumire obiect) Unitate de măsură de calcul pentru valoarea unitară __________________m3 (m2) Valoarea de deviz _______________ mii lei Întocmit în preţuri curente trimestrul _ , anul 200__ Valoarea de deviz, mii lei Nr crt Numărul devize şi calcule Denumire lucrări şi cheltuieli Lucrări de construcţii 4 Lucrări de montaj 5 Utilaj, mobilier, inventar 6 Alte cheltuieli 7 Indici valori unitare 9

Total

1

2

3 Lucrări de construcţii generale Lucrări de instalaţii sanitare interioare Iluminatul electric interior etc. Total

8

1. 2. 3.

5001-1-1 5001-1-2 5001-1-3

Inginer şef de proiect funcţia, semnătura (numele, prenumele) Şef (denumire secţie) secţie funcţia, semnătura (numele, prenumele)

Întocmit _________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) Verificat _________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele)

41

Formular nr.9 Investitor ____________________________________________________ APROBAT Deviz general şi valoare de _____________________________________ mii lei Inclusiv sumele recuperabile ____________________________________ mii lei _____________________________________________________________ (referinţă la documentul privind aprobarea) “___”________________200__ DEVIZ GENERAL nr. 5001 __________________________________________________________________ (denumirea obiectivului) Întocmit în preţurile curente, trimestrul __ anul 200__ Număr devize şi calcule 2 Denumiri capitole, obiecte, lucrări şi cheltuieli 3 Valoare de deviz Lucrări de construcţie 4 Lucrări de montaj 5 Utilaj, mobilier inventar 6 Alte chelt. 7 mii lei Valoare de deviz totală 8

Nr.crt.

1

Conducător organizaţia de proiectare ____________________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) Inginer şef de proiect funcţia, semnătura (numele, prenumele) Şef (denumire secţie) secţie funcţia, semnătura (numele, prenumele)

Întocmit _________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele) Verificat _________________________ funcţia, semnătura (numele, prenumele)

42

Cu privire la aprobarea Indicatoarelor de Norme de deviz ROM pentru lucrările de construcţii, montaj şi reparaţi MINISTERUL ECOLOGIEI, CONSTRUCŢIILOR ŞI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA MD 2005 mun.Chisinau, MD 2005 мун.Кишинэу, ул.Космонавтов Str.Cosmonautilor 9 9 Tel.22-86-08,22-16-67, tel/fax. 22-07тел.22-86-08,22-16-67, тел/факс.22-07-48 48 E-mail:egreta@mediu.moldova.md E-mail:egreta@mediu.moldova.md 23/11/2001 ORDIN Nr . 137 23 noiembrie 2001 Cu privire la aprobarea Indicatoarelor de Norme de deviz pentru lucrările de construcţii, montaj şi reparaţii În temeiul Regulamentului Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 703 din 23 iulie 2001; Avînd în vedere avizul Comitetului tehnic CT-C L.01 nr. 2 din 23 noiembrie 2001, emit următorul ORDIN:
1.

mun. Chişinău

2. 3.

4.

5. 6.

Se aprobă ca naţionale Indicatoarele de Norme de deviz pentru lucrările deconstrucţii: Ts, C, I, S, V, E, At, F, Ac, Tf, Iz, D, P, Te, G, W1M, W1ML, W2, W2L,T, L1, L2, Lc, Cs, Fj,H1, H2, IF, TR - Anexa nr. 1. Se aprobă ca naţionale Indicatoarele de Norme de deviz pentru lucrările demontare a utilajelor tehnologice: M1, M2, M3, M4, M5, M6, M7, M8, M9 - Anexa nr.2. Se aprobă ca naţionale Indicatoarele de Norme de deviz pentru lucrările derestaurări, consolidări şi reparaţii la construcţii: RCs, RpC, Rpl, RpS, RpV, RpE, RpG,RpAc, Anexa nr.3. Indicatoarele de Norme de deviz de la punctele 1,2 şi 3 se pun în aplicare de la 1 ianuarie 2002. Direcţia tehnică, normative, autorizare şi atestare va efectua înregistrarea Indicatoarelor de Norme de deviz în modul stabilit. Centrul Republican de Cercetări şi Reglementări în Construcţii "CERCON", va asigura numărul necesar de Indicatoare de Norme de deviz aprobate. Ministru Gheorghe Duca

-----------

Anexa nr. 1
43

ROM

Indicatoare de Norme de deviz pentru lucrări de construcţii Anexa nr. 1 Indicatoare de Norme de deviz pentru lucrări de construcţii Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de terasamente - Ts, 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social-culturale - C, ediţia 1981, volumul I, II, III, IV, revizuit şi completat la nivelul anului 1999. 3. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de instalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii - I, 1981. 4. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de instalaţii sanitare - S, ediţia 1981, volumul I, II, revizuit şi completat la nivelul anului 1999. 5. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de instalaţii de ventilare, climatizare şi condiţionare a aerului la construcţii civile, industriale şi social-culturale - V, ediţia 1981. revizuit şi completat la nivelul anului 1999. 6. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de instalaţii electrice la construcţii - E, 1981. 7. Norme de consum orientative pe articole de deviz pentru lucrări de automatizare - At, 1994. 8. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de instalaţii frigorifice - F, 1981. 9. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de alimentări cu apă şi canalizare - Ac , 1981. 10. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de termoficare - Tf, 1981. 11. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de izolaţii la construcţii şi instalaţii - Iz, 981. 12. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de drumuri - D, 1981. 13. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de poduri - P, 1981. 14. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de telecomunicaţii - Tc, 1981. 15. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de conducte pentru transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere - G, 1981. 16. Specificaţie tehnică de consumuri de resurse medii pe articole de deviz pentru lucrări de reţele electrice, aeriene, subterane şi posturi de transformare pentru tensiunea de 20 KV - W1M, 1981, vol. 1,2. 17. Liste Anexe de materiale la Specificaţie tehnică de consumuri de resurse medii pe articole de deviz pentru lucrări de reţele electrice, aeriene, subterane şi posturi de transformare pentru tensiunea de 20 KV - W1ML, 1981. 18. Specificaţie tehnică de consumuri de resurse medii pe articole de deviz pentru lucrări de reţele de distribuţie a energiei electrice, pentru iluminatul public şi pentru branşamente electrice aeriene şi subterane din reţelele cu tensiuni sub 1KV - W2, 1981, vol. 1, 2,. 19. Liste Anexe de materiale la Specificaţie tehnică de consumuri de resurse medii pe articole de deviz pentru lucrări de reţele de distribuţie a energiei electrice, pentru iluminatul public şi pentru branşamente electrice aeriene şi subterane din reţelele cu tensiuni sub 1KV - W2L, 1981. 20. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de tuneluri - T, 1981. 21. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de linii ferate normale şi înguste – L1, ediţia II, 1983. 22. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de construcţii pentru linii de tramvai şi cabluri subterane de curent continuu pentru tramvaie şi troleibuze — L2, 1981 23. Norme de consum orientative pe articole de deviz pentru lucrări de linii de contact pentru tracţiunea electrică feroviară - Lc, 1994. 24. Norme de consum orientative pe articole de deviz pentru lucrări de centralizări şi semnalizări feroviare - Cs, 1995. 25. Norme de consum orientative pe articole de deviz pentru lucrări de foraje pentru alimentări cu apă - Fj, 1994. 26. Indicator de Norme de deviz comasate pentru lucrări de construcţii hidrotehnice la suprafaţă şi în subteran – H1, 1975, vo1. I, II.
1. 2. 44

Indicator de Norme de deviz comasate pentru lucrări hidrotehnice portuare - H2, ediţia a II -a, 1981. 28. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare şi corecţia torenţilor IF, 1981. 29. Indicator de Norme de deviz pentru transporturi de şantier şi încărcări - descărcări de materiale de construcţii - TR, 1996.
27.

----------

Anexa nr.2 Indicatoare de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajelor tehnologice

ROM

Anexa nr.2 Indicatoare de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajelor tehnologice
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic de folosinţă comună şi a conductelor din instalaţiile tehnologice – M1, 1981, volumul I,II. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic - din industria minieră (la suprafaţă) şi lucrări de construcţii de funiculare - M2, 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic din industria chimică, celuloză, hîrtie, petrolieră - M3, 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic din industria lemnului M4, 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic în industria uşoară - M5, 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic din industria alimentară, agricultură şi zootehnice - M6, 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic din centralele termo şi hidrotehnice - M7 , 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic din industria metalurgică - M8, 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic din industria materialelor de construcţii - M9, 1981.

----------

Anexa nr.3
45

ROM

Indicatoare de Norme de deviz pentru lucrări de restaurări, consolidări şi reparaţii la construcţii şi instalaţii Anexa nr.3 Indicatoare de Norme de deviz pentru lucrări de restaurări, consolidări şi reparaţii la construcţii şi instalaţii
1. 2.

3. 4. 5.

6. 7. 8.

Norme de deviz pentru lucrări de restaurări, consolidări şi reparaţii la construcţiile avariate, civile, industriale sau social-culturale - RCs , ediţia 1997. - 4 vol, Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de reparaţii la construcţii civile, industriale şi social-culturale - RpC, ediţia 1981, volumul I, II, III, IV, revizuit şi completat la nivelul anului 1999. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de reparaţii la instalaţii de încălzire centrală Rpl, ediţia 1981, revizuit şi completat la nivelul anului 1999. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de reparaţii la instalaţii sanitare - RpS, ediţia 1981, volumul I,II, revizuit şi completat la nivelul anului 1999. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de reparaţii la instalaţii de ventilare, climatizare şi condiţionare a aerului la construcţii civile, industriale şi social-culturale RpV, 1981. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de reparaţii la instalaţii electrice - RpE, ediţia 1981, revizuit şi completat la nivelul anului 1999. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de reparaţii la alimentări cu apă şi canalizare Rp Ac , 1981. – 2 vol. Indicator de Norme de deviz pentru lucrări de reparaţii la instalaţii de gaze naturale RpG, ediţia 1981, revizuit şi completat la nivelul anului 1999.

46

28-04- Cu privire la aprobarea Explicaţiilor metodice privind 2005 determinarea valorii de deviz a utilajelor instalaţiilor sanitare ROM DEPARTAMENTUL ДЕПАРТАМЕНТ CONSTRUCŢIILOR СТРОИТЕЛЬСТВА ŞI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI И РАЗВИТИЯ AL REPUBLICII MOLDOVA ТЕРРИТОРИИ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА 28-04-2005 Cu privire la aprobarea Explicaţiilor metodice privind determinarea valorii de deviz a utilajelor instalaţiilor sanitare În temeiul Regulamentului Departamentului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 268 din 17 martie 2004, În conformitate cu prevederile NCM L 01.01-2005 Economia construcţiilor „Reguli de determinare a valorii obiectivelor de construcţii”, În scopul reglementării modului de determinare a valorii de deviz a utilajelor instalaţiilor sanitare, ORDON: 1. Se aprobă Explicaţiile metodice privind determinarea valorii de deviz a utilajelor instalaţiilor sanitare (se anexează). 2 . Explicaţiile metodice de la pct. 1 intră în vigoare de la 1 mai 2005. 3. Centrul Republican de Cercetări şi Reglementări în Construcţii „CERCON” va publica acest ordin în revista „Monitorul Construcţiilor”. Prim-vicedirector general Anatolie IZBÎNDĂ ORDIN Nr. 99 mun. Chisinau

Elaborat: Coordonat:

Anatol Cosolapov Valeriu Găină

47

Aprobate prin Ordinul Departamentului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr . 99 din 28 aprilie 2005 EXPLICAŢII METODICE privind determinarea valorii de deviz a utilajelor instalaţiilor sanitare În scopul reglementării metodologiei determinării valorii de deviz la întocmirea devizelor pentru montarea şi procurarea utilajelor instalaţiilor sanitare prin metoda de resurse la aceste utilaje se referă: 1. Ventilatoare cu cost mai mare de 1000 lei. 2. Blocuri de admisie. 3. Atenuatoare de zgomot. 4. Calorifere, aparate de condiţionare a aerului. 5. Filtre de aer. 6. Cazane (de toate tipurile, inclusiv carcase cazane, scări şi podeste). 7. Arzătoare şi injectoare de gaze ş. a. 8. Bacuri şi rezervoare, metalice şi de polipropilenă de toate tipurile. 9. Boilere şi încălzitoare de apă (de toate tipurile). 10. Pompe (de toate tipurile). 11. Căzi de baie. 12. Contoare de gaze şi termice. 13. Dulapuri de gaze şi reductori de presiune a gazului. 14. Aragazuri. 15. Armatură pentru instalaţii sanitare cu acţionare electrică (de orice diametru). 16. Robinete pentru închiderea conductelor din reţea, diametru mai mare de 250 mm. 17. Robinete pentru închiderea conductelor din reţea, cu cost mai mare de 1500 lei (fără TVA). 18. Utilaje nestandardizate. Pentru determinarea costului de deviz a cheltuielilor pentru montarea şi procurarea utilajelor susmenţionate se întocmesc: - devize pentru montarea utilajelor, în care se includ cheltuieli pentru salarizarea muncitorilor, cheltuieli pentru funcţionarea utilajelor de construcţii, costul materialelor auxiliare, incluse în normele de deviz. Costul însuşi a utilajelor nu se include în devizele pentru montarea lor. Cheltuielile indirecte se calculează din salariul muncitorilor, în devizele investitorului în mărime de 76%, în devizele-oferte ale antreprenorilor la fel din salariul muncitorilor, dar calculat în modul stabilit pentru întreprinderea de antrepriză. De la suma cheltuielilor directe (inclusiv contribuţiile la asigurările sociale de stat şi la asigurările obligatorii de asistenţă medicală) şi a cheltuielilor indirecte, în modul stabilit, se calculează beneficiul de deviz. - devize pentru procurarea utilajelor instalaţiilor sanitare , în care se includ cheltuieli, legate de procurarea şi livrarea utilajelor la depozitul anexă sau la locul de predare în montaj, şi anume: - preţul liber (de piaţă) de procurare a utilajelor; - valoarea pieselor de schimb; - costul ambalajelor;
48

- cheltuieli de transportare şi serviciile intermediarilor sau a organizaţiilor furnizoare; - cheltuieli de completare; - cheltuieli de achiziţionare-depozitare; - alte cheltuieli care se raportă la valoarea utilajelor. Cheltuielile indirecte şi beneficiul de deviz în devizele pentru procurarea utilajelor instalaţiilor sanitare nu se includ. Cheltuielile pentru asamblarea şi instalarea utilajelor instalaţiilor sanitare nemontabile urmează să se includă în devize în mărime de 0,5% de la preţul lor de procurare.

49

09.12.2004

Cu privire la aprobarea Modificării nr.3 la Indicatoarele de norme de deviz

ROM

DEPARTAMENTUL CONSTRUCŢIILOR ŞI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA Nr 194 din 09-12-2004 ORDIN mun. Chişinău

ДЕПАРТАМЕНТ СТРОИТЕЛЬСТВА И РАЗВИТИЯ ТЕРРИТОРИИ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

Cu privire la aprobarea Modificării nr.3 la Indicatoarele de norme de deviz
• • •

În temeiul Regulamentului Departamentului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 268 din 17 martie 2004, În conformitate cu prevederile NCM A.01.03-96 „Principiile şi metodologia reglementării în construcţii. Modul de elaborare a documentelor normative”, Avînd în vedere procesul-verbal nr. 7 din 17 noiembrie 2004 al şedinţei Comitetului Tehnic CT-C L.01 „Economia construcţiilor”, ORDON:

1.

2.

3. 4. 5.

Se aprobă Modificarea nr.3 la Indicatoarele de Norme de deviz Ts, C, D, G, RpC, RpE aprobate prin ordinul Ministerului Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr.137 din 23 noiembrie 2001, RCs aprobat prin ordinul Ministerului Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr.236 din 25 noiembrie 2002 - Anexa nr.1. Se exclud din lista Indicatoarelor de norme de deviz naţionale, aprobate prin ordinul Ministerului Ecologiei Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr. 137 din 23.11.2001 următoarele Indicatoare: E, At, W 1 M, W 1 ML, W 2 , W 2 L, L 1 , L 2 , Lc, Cs. Modificările de la pct.1 şi 2 intră în vigoare de la 1 decembrie 2004. Direcţia generală construcţii va efectua în modul stabilit înregistrarea modificărilor indicate în pct.1 şi 2 . Centrul Republican de Cercetări şi Reglementări în Construcţii „CERCON” va publica acest ordin în revista „Monitorul Construcţiilor”.

Director general Elaborat: Coordonat:

Igor Semenovcher L. Kupţova A. Izbîndă M. Potârcă V. Găină

50