REFORMA CURRICULARA

5.1. Precizari preliminare
Reforma educatiei /invatamantului reprezinta o schimbare fundamentala, proiectata si realizata la nivelul sistemului de educatie, in orientarea, structura si in continutul acestuia (11). Fiecare lege aparuta intr-o tara sau alta in domeniul educatiei a generat schimbari mai mult sau putin profunde. Secolul al X 454h73e X-lea insa, alert rascolit in plan economic si social, a generat, incepand cu anii '60, o adevarata criza in educatie, dezbatuta la vremea aceea de specialisti, care s-a manifestat atat in planul teoretic, conceptual, cat si in practica educationala, in comportamentul si atitudinile educabililor (elevi si studenti). Intr-o serie de tari precum SUA, Anglia, Olanda, s-au organizat mari miscari protestatare ale elevilor si studentilor, care au culminat cu cele de anvergura nationala din mai 1948, din Franta. Ca urmare a acestor manifestari s-a produs o veritabila explozie de reforme in domeniul educatiei si invatamantului in tarile dezvoltate, reforme care urmareau compati-bilizarea sistemelor nationale de invatamant cu transformarile sociale si economice (22). Aceasta perioada de varf in reformele educative - remarca D. Ungureanu - a fost si consecinta impactului curriculum-ului cu educatia, ca singura modalitate capabila sa realizeze corelatia viabila dintre o educatie traditionala si o societate dinamica supusa transformarilor profunde (22, p.310). Daca in prima jumatate a secolului al XX-lea interrelatia reforma curriculara-reforma sociala figura doar implicit in demersurile cu privire la schimbarile sociale, dupa deceniul al Vlea al secolului al XX-lea aceasta interrelatie incepe sa fie formulata explicit. Din perspectiva pedagogiei sociale exista doua distinctii majore intre reformele curriculare initiate in prima si respectiv ultima parte a secolului:  Actualele inovatii in domeniul continuturilor educationale si al organizarii procesului lor de asimilare nu mai sunt interpretate ca reactii de adaptare a sistemului educational la schimbarile din celelalte sisteme sociale, ci mai mult, ca un complex de interventii optimizatoare pe termen lung, asupra dinamicii societatii pe ansamblu.  Desfasurarea reformelor curriculare este insotita acum, spre deosebire de perioada anterioara, de elaborarea unei teorii a curriculum-ului si a reformei curriculare care au doua functii importante: fac posibila organizarea datelor empirice culese din practica scolara, astfel incat sa releve semnificatiile generale; ghideaza interventia instructiv-educativa. Legatura dintre dezvoltarea societatii si reforma curriculum-ului este reflectata pregnant intr-o serie de principii sintetizate de Cretu, C. si G. Vaideanu, pe care le prezentam mai jos:

 Integrarea reformei curriculare in reformele globale ale societatii. Reforma in curriculum semnifica o orientare reformista esentiala in educatie, iar prin efectele indirecte, pe termen mediu si lung, ea insasi determina schimbari in toate subsistemele sociale.  Reforma trebuie sa reflecte obiectivele globale de dezvoltare a societatii. Aceasta implica o buna circulatie a informatiei legate de proiectul de reforma si de implementarea acesteia, consultari permanente intre cadrele didactice, receptivitate din partea autoritatilor. Aceste consultari si dezbateri, conduse cu profesionalism, reprezinta nu doar o modalitate de sensibilizare, constientizare si informare /explicare, ci si un veritabil training de pre-initiere a cadrelor didactice in infaptuirea reformei.  Structurile necesare unei reforme curriculare depasesc cadrul sistemului de educatie. Ele presupun schimbari si la nivelul structurilor celorlalte subsisteme ale societatii.  Reforma curriculara nu devine realitate sociala si pedagogica decat daca reuseste sa transforme, cu timpul, practica educationala (relatiile didactice, relatia scolii cu familia si comunitatea, climatul educational al scolii, mentalitatile etc.).  Reforma curriculara trebuie conceputa ca reprezentand o activitate continua si perfectibila. O astfel de interpretare a reformei, ca inovare permanenta, nu conduce la instabilitate tensionata, ci dimpotriva, este modalitatea cea mai eficienta de a evita schimbarile bruste, discontinuitatile violente, incoerentele inevitabile in perioade de reforma precipitata.  Reforma curriculara trebuie sa fie conceputa si aplicata in interdependenta cu realizarea educatiei permanente. Educatia permanenta definita drept procesul de perfectionare a dezvoltarii personale, sociale si profesionale pe durata intregii vieti a fiintei umane, deschide perspective de proiectare si realizare a curriculum-ului. Spre deosebire de viziunea traditionala (cand se elabora un curriculum pentru fiecare nivel al sistemului de invatamant) pedagogia moderna vorbeste despre curriculum-urile educatiei permanente, astfel incat sa nu se piarda din vedere 'deschiderea educatiei permanente si multiplicarea aspectelor ei pentru fiecare individ in cursul vietii lui si pentru fiecare faza a vietii sale' (14, p.88).

5.2. Specificul reformei curriculare a invatamantului in Romania
Spre deosebire de reformele actuale ale invatamantului in tarile occidentale, care sunt concepute ca inovari si adaptari in scopul optimizarii diferitelor aspecte ale sistemelor si proceselor educationale sub sintagma de 'reforma avansata', in Romania, reforma inceputa timid dupa 1990, printr-o lunga perioada de tranzitie, care inca nu s-a incheiat, prezinta unele particularitati distinctive.

In documentele Ministerului Educatiei Nationale *) sunt formulate directiile complexe de reforma, rezultate din analiza starii actuale a invatamantului romanesc si expertizele internationale ale reformelor din Europa Centrala si de Rasarit:  reducerea incarcarii programelor de invatamant si compatibilizarea europeana de curricula;  convertirea invatamantului dintr-un invatamant predominant reproductiv, intr-unul, in esenta, creativ si reamplasarea cercetarii stiintifice la baza studiilor universitare;  ameliorarea infrastructurii si generalizarea comunicatiilor electronice;  crearea unui parteneriat si, in general, a unei noi interactiuni intre scoli si universitati, pe de o parte, si mediul inconjurator economic, administrativ si cultural, pe de alta parte;  managementul orientat spre competitivitate si performanta, distantat deopotriva de centralism si de populism; integrarea in forme noi, a organizarilor comune, in reteaua internationala a institutiilor de invatamant. Aceste directii trebuiesc raportate la cadrul axiologic larg al idealului si finalitatilor educationale formulate prin legea invatamantului in vigoare, adoptata in 1995 (vezi Cap. III, 3.2.1. Teoria Instruirii.)
Reforma invatamantului are un caracter global. Ea se desfasoara in contextul unei tranzitii printr-un nou regim politic catre un nou sistem economic. Caracteristicile pregnante ale acestor mutatii constau in dezvoltarea sistemului politic democratic, generalizarea economiei de piata, accesul deschis la informatie si la circulatie pentru segmente ale populatiei din ce in ce mai largi, cresterea interdependentelor dintre state si culturi, accentuarea specializarii la nivel inalt relationata cu mobilitatea pietii muncii etc. Ca urmare, reforma invatamantului vizeaza toate aspectele sistemului de invatamant si supune unei reconstructii semnificative intreg procesul de invatamant (3, p.188-199).

5.2.1. Directiile principale de orientare a reformei
Din 1994 s-a aplicat efectiv 'Proiectul de reforma a invatamantului preuniversitar', co-finantat de Guvernul Romaniei si de Banca Mondiala, orientat spre 6 linii directoare:

 reforma curriculara;  reforma sistemului de evaluare;  reforma manualelor scolare;  reforma pregatirii personalului didactic;  reforma managementului educational;

*) Din 2001. Minister ul Educati ei si Cerceta rii

 reforma standardelor ocupationale din sfera educatiei formale (Ex. educatoare, invatator/institutor, profesor, consilier scolar). 5.2.1.1. Reforma in subcomponente: domeniul curriculum-ului a fost structurata pe trei

• Subcomponenta conceptuala isi propune:  sa elaboreze politica curriculara coerenta pe termen scurt, mediu si lung care sa exprime conceptia despre evolutiile de perspectiva ale invatamantului gimnazial (cl.I-VIII) si liceal (IX-XII); conceptia privind corelarea tuturor dimensiunilor de reforma a invatamantului (curriculum, manuale, formarea resurselor umane, reabilitarea materiala a scolilor, etc.);  sa elaboreze o conceptie curriculara coerenta care sa stabileasca tipul de curriculum, de invatare predare si evaluare; • Subcomponenta institutionala si organizationala creeaza:  structuri institutionale capabile sa asigure conceperea curriculum-ului si dupa incheierea proiectului de reforma;  un sistem complex de formare a conceptorilor de curriculum.
Managementul proiectului de reforma este asigurat de Consiliul National pentru Curriculum, format din reprezentanti de la toate nivelele sistemului de invatamant, precum si de doua comisii de coordonare pe arii curriculare, pentru invatamant general si liceal (4, p.198-202).

5.2.2. Innoirile aduse de noul curriculum national

Dintre numeroasele innoiri generate de Curriculum National cea mai semnificativa reprezinta compatibilizarea documentelor curricular e elaborate in cadrul reformei cu rezultatele cercetarii pedagogice si cu tendintele de practica educationala intalnite pe plan international.

Consecinta directa, realizabila pe termen lung va consta in formarea unei culturi curriculare exprimate in practica educationala pe urmatoarele dimensiuni:  Plasarea invatarii - ca proces - in centrul demersurilor scolii (important este nu ceea ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a invatat).  Orientarea invatarii spre formarea de capacitati si atitudini prin dezvoltarea competentelor proprii rezolvarii de probleme, precum si prin folosirea strategiilor participative in activitatea didactica.  Flexibilizarea ofertei de invatare venita dinspre scoala (structurarea nu a unui invatamant uniform si unic pentru toti, conceput pentru un elev abstract, ci a unui invatamant pentru fiecare, deci pentru elevul concret).  Adaptarea continuturilor invatarii la realitatea cotidiana, precum si la preocuparile, interesele si aptitudinile elevului.

 Introducerea unor noi modalitati de selectare si de organizare a obiectivelor si a continuturilor, conform principiului 'nu mult, ci bine'; important este nu doar ce anume, ci cat de bine, cand si de ce se invata ceea ce se invata, dar si la ce anume serveste mai tarziu ceea ce s-a invatat in scoala.  Posibilitatea realizarii unor parcursuri scolare individualizate, motivante pentru elevi, orientate spre inovatie si implinire personala.  Responsabilizarea tuturor agentilor educationali in vederea proiectarii, monitorizarii si evaluarii curriculum-ului. (Programe scolare pentru invatamantul primar, MEN, Bucuresti, 1998, p.14)

5.3. Perspectiva curriculum-ului in secolul al XXI-lea
Numerosi experti in domeniul educatiei apreciaza curriculum ca fiind singura 'modalitate de imbinare de modalitati' care sa satisfaca exigentele actuale si sa reprezinte garantia solida a educatiei viitorului. Pe agenda de lucru a unor organisme internationale specializate in educatie si cultura (Biroul International al Educatiei, UNESCO), precum si a unor organizatii predominant economice (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica - O.C.D.E.) figureaza problema redefinirii curriculum-ului in noi termeni, noi contexte diferite de cele existente la sfarsitul secolului al XX-lea. Ideea omniprezenta in dezbaterile si studiile pe tema redefinirii curriculum-ului si a scolarizarii in secolul al XXI-lea este aceea ca varianta curriculum-ului in educatie nu numai ca nu intra in discutie ca singura solutie pentru educatia viitorului, dar se sustine ca insusi curriculum sa fie tratat curricular in noul secol. Numeroase idei privitoare la perspectiva curriculum-ului in secolul al XXI-lea se refera punctual, fie la aspecte ce reprezinta noutati in educatia prezenta si care vor trebui iarasi reinnoite, fie la aspecte cu totul noi, abia maginabile, vag deocamdata, ce vor constitui provocari de mare anvergura in educatia viitorului. Prezentam selectiv cateva dintre acestea, doar cu titlu informativ-ilustrativ (Documents O.C.E., 1994, cf. D. Ungureanu):  opozitia, paradoxal chiar, intre evolutia continua a cunoasterii umane si nevoia de stabilitate cognitiva a indivizilor;  problema stringenta a secolului urmator o va constitui "invatarea prin invatare" si "a invata sa gandesti", dupa ce secolul al XX-lea a fost pus sub pecetea lui "a invata sa fii" si a lui "a invata prin a face";  trunchiul comun din curriculum-ul actual va fi redefinit si reconsiderat radical, esenta acestuia trebuind transferata de pe discipline sau continuturi comune, stabilite totusi conventional, pe cunostinte si abilitati perene, etern umane;

A. autonomie. dezvoltarea inteligentei educabililor. (Centre of Educational Research and Inovation) si-a constituit un subprogram specific (in 1975). prin sinteze cumulative de nevoi si intentii particulare. (Instructie Asistata pe Calculator) generalizata si multimedia interactive in educatie. in principal.m. mergandu-se pana la o I. p. revolutionand materialele curriculare. independenta.E. pentru formarea educabililor in spiritul educatiei mediului inconjurator. tot mai debusolate: 'Secolul al XXI-lea in educatie va fi curricular sau nu va fi deloc!' (23.C.S. prelucrate sus si revenite alterat si mediat in teritoriu s. C. concluzia generala. disciplinara a mediului global. poate fi exprimata printr-o parafraza la o asertiune a lui A.  modificarea mediului inconjurator pana la limita rezonabilului.a. contextuale.  continuturi ca educatia interculturala /ecologica se vor contopi cu preocuparea globala a curriculum-ului viitor. Malraux.I. va fi devansata de insistarea pe capacitatea si ocaziile de reflectie si interpretare contextualsituationala a acestora. Reformele in educatie ale viitorului.313) CAPITOLUL 2: DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI CURRICULUM SI DEZVOLTARE CURRICULARA:UN POSIBIL PARCURS STRATEGIC Elaborarea si infuzia in sistemul de invatamant al unui nou curriculum scolar În acest curs: . de secole neglijata in invatarea scolara /sociala.d. Daca ideea de fond a unor astfel de opinii 'anticipative' ramane aceea ca un curriculum inevitabil va trebui el insusi reformat continuu in viitor.  studierea inter-.I.  multimedia educationale vor fi spectacular valorizate in curriculum-ul secolului urmator. Pentru o asemenea arie curriculara viitoare. denumit E. si in special reformele in curriculum vor fi practic inversate ca sens si alimentare cu plecari de jos (microeducational) in sus (macroeducational). in curriculum-ul viitorului:  considerarea mediului inconjurator ca un domeniu de experienta personala pentru educabili. (Environment Soft Instruction) si care isi propune. la randul ei.  acceptarea mediului ca limita pertinenta pentru initiativa. desi va ramane importanta in curriculum. ca si de logica disrumptiva a emisferei drepte a creierului uman. privind inerenta religiozitate a umanitatii. libertate.R. in locul sintezelor 'birocratice' /statistice. dar si curriculumul-actiune. trans-. dincolo de scoala. creativitate etc.  gandirea continua a educabililor va fi contrabalansata de gandirea discontinua si divergenta.N.

intr-o maniera. Intr-adevar. 9.atat aria extinsa a ofertelor de invatare si a manierelor de organizare a acestora de catre institutiile scolare. el comporta. p.dupa cum se stie . unele dintre definitiile mai vechi acopereau si aspecte privitoare la materialele educationale. multe dintre reformele curriculare din anii '60 au initiat cercetari privind asa-numitele "nevoi sociale" .a ajuns . explicita sau implicita la un "plan vizand invatarea" (Bruggen. 1. de preferinta. 7. fie in "liste". sedimentarea unui parcurs curricular coerent. 12. progresiv.numeroase discutii si controverse. organizate. deci.un concept focal nu numai in stiintele educatiei. 10. acestea fiind extrem de diferite in functie de scolile si curentele care le-au generat. pe de o parte. Este interesant asadar de remarcat ca. notiunea de curriculum a inceput sa insemne . exista . 1993. deci. 2. "contexte" ori "activitati " de invatare.1979. implementate. Rãsfoieste cursul <--Biblioteca Curriculum-ul reprezinta . relativ limitate. prin curriculum se desemneaza.J. J. In ciuda unei asemenea acceptii . conceptul omonim. G.si cu trimitere expresa la "invatamantul formal" . 1985.si fenomenul a fost nu o data . Ca atare.3). dar si in cadrul practicilor instructionale contemporane. De aici deriva insa . abordarea unora dintre punctele cheie ale dihotomiei curriculum . studiul de fata isi propune. pe de alta parte. era vorba. indiferent de sursa lor . cea mai veche si restransa definitie a curriculum-ului pare ca se referea doar la ce se preda in institutiile scolare. astfel. Pornind de la acest fapt. atat din punctul de vedere al strategiei adoptate cat si din cel al rezultatelor sale concrete.1992. De altfel. Conceptul de curriculum Dezvoltarea curriculumui Scurt istoric Cum se planifica un curriculum Curriculum si cultura educationala Dezvoltarea curriculumului la nivelul scolii Curriculum si democratie Curriculum si invatare Curriculum si reforma Respectul de sine Ce este un proiect PCM PCS PUC Tendinte de reforma in S. implicit pe selectarea si organizarea acestuia. el urmareste sa aduca o serie de precizari in ceea ce priveste structurarea unei posibile strategii de dezvoltare curriculara pe termen lung.[ed] . A. mai toate definitiile trecute si actuale ale conceptului de curriculum cuprind . In ciuda diferentelor la care s-a facut referinta.U. 6.143). Dupa cum se poate observa. productive in masura in care ele pot determina. reconsiderarea periodica a unor aspecte privind curriculum-ul. in acceptiile sale conceptuale. cat si corpusul extrem de complex al documentelor prin intermediul carora sunt proiectate. flexibila si deschisa. inglobind.este un proces complex si de lunga durata.referinta. 13.]. 5. la nivelul unei discipline sau a disciplinelor scolare in ansamblu (Milaret. Intr-un asemenea context. ambitionand. 3. 1.relativ ingust la inceputurile impunerii sale in aria discutata .1.1979). 15. 8. despre o viziune in care criteriul determinant il constituia centrarea excesiva pe continutul instruirii. conceptul a dobandit cu timpul o relativa dinamica. derivand din acestea. G. mai recent. 4.ca un numitor comun . precum si "finalitatile" si "continuturile instruirii". precum si la problematica metodelor utilizate in procesul invatarii ( Bruggen.1991. dar si in manifestarile esentialmente procesuale se impune cu necesitate. Van.C.dezvoltare curriculara.C. Curriculm-ul intre concept.Milaret. progresiv. fie intr-un "plan general" (Enciclopedia.. Apareau.2). aceste "oferte".A.peste o suta de acceptii ale termenului. evaluate si revizuite. van. in genere . . p. Evolutia conceptului : cateva repere. si intrebarea ce si cat anume ne intereseaza din ceea ce numim "invatare"? In acest sens.[ed.actualmente. din ce in ce mai mult. 14. sa cuprinda tot sau aproape tot ce are legatura cu situatiile de invatare ori cu procesul devenirii umane prin intermediul invatarii. cui si cum sa se predea (Walterova. 11. sa clarifice riguros ce. "proiect" si "proces" 1. programul integral al institutiilor educative.p.E. Tocmai din acest motiv . si doua noi intrebari : cum si din ce fel de materie se invata in scoala ? Treptat.1145). totodata.

) la cerintele vietii active " (Rhoades.)". in afara sferei sale de cuprindere. ca ("o ancheta metodologica menita sa exploreze . J. ca "[.. creator si flexibil. mai degraba. daca in deceniile trecute.. curriculum-ul a fost definit. meritul de a integra . posibilele modalitati de a gandi experientele umane. Ca o dovada a acestui fapt. O asemenea acceptie.Luckowski. anterior.] un ansamblu de actiuni planificate pentru provocarea instruirii : el cuprinde definirea obiectivelor predarii.in directia care ducea dinspre disciplina scolara catre elev.n. "curriculum-ul" se va defini. si abordari cu un grad mai inalt de abstractizare si modelare : intr-o asemenea viziune.. notiunea de curriculum priveste nu atat ansamblul experientelor de invatare care "i se administreaza" elevului. in ce conditii ("situatia de invatare". cine (caracteristicile subiectului invatarii). odata cu impunerea conceptiei constructiviste privind invatarea si predarea.n.. in fine.1145). prin excelenta holistica a curriculum-ului. (Walterova. rand pe rand. (1990. el fiind indreptat de aceasta data . daca se poate spune asa. 1976). cand (factorul timp). ca un ansamblu care acopera : "experientele instructionale ale elevilor" (Enciclopedia. "tradusa" de catre aceasta in propriile sale coduri cognitive si actionale. p.aspecte situate. "reflectorul" a trebuit oarecum "reorientat". ci modalitatile din care decurg aceste concluzii ") (Enciclopedia.n. dinamica devenirii personale prin invatare. Drept urmare . de observat ca .v. are. cat si social.n. se vorbea despre trei "focalizari" diverse ale interesului celor care se ocupau de "curriculum": inspre disciplina scolara.prin care tanarul va deveni . este.p..] in timp ce abordarile traditionale relative la invatare si predare privesc in special modul de transmitere a informatiei si . curriculum-ul este inteles .1989. "un set de experiente (care . Important este.1169). inspre elev ori. inca din 1976.17) concep curriculum-ul ca pe o "[. el este vazut ca un mijloc de a ajuta elevii sa-si reconstruiasca propriile experiente si sa caute propriile lor intelesuri (s..independent. la ora actuala.1145). Tot in cadrul perspectivei "centrate pe elevi" exista. G. 1991. In aceeasi ordine de idei. E. la sfarsitul anilor '70. din unghiul "celor care il elaborau" in posibilele sale forme concrete..p. actualmente. Intr-adevar. E.in principal.. valori. materialele utilizate) si cu ce efect (rezultatele asteptate) invata (Walterova. p.2). insa. mai recent. sistemul "experientei achizitionate". cum (strategiile invatarii). In acest sens.1160). 1985. R.. Potrivit acesteia "[. 1991. La nivel personal. Intr-un cuvant. ce ( continutul).. inspre un anumit aspect bine determinat al procesului invatarii (Zais.. definirea curriculum-ului se facea. 1985.13). G. "adaptandu-se (permanent . asadar.intr-o fuziune . o comutare interesanta in teoria curriculara a intervenit in anii '80. experienta interiorizata si. s-a putut asista in ultimele decenii si la aparitia catorva perspective inedite prin care se incerca stabilirea sferei de interes si de cuprindere a conceptului de "curriculum". printre altele. Totodata.). atat la nivel personal. metodele (incluzand si evaluarea).Rogan si J..n. ori. "toate experientele pe care un elev le are sub indrumarea scolii" (p. functii). deci. In acest fel. ci. 1979. ca un "(par)curs pentru/de viata al educabililor" in cadrul institutiilor scolare.. curriculum-ul a ajuns sa fie conceput . in final.p. nu concluziile.2-3).] intrepatrundere de experiente si idei.toate intrebarile pe care ni le putem pune in legatura cu actul invatarii : de ce (sens. materialele (si manualele scolare) si dispozitiile relative la formarea adecvata a profesorilor" (De Landsheere.p. spre exemplu.progresiv . Curriculum-ul ar constitui deci .) este pus la punct de scoala cu scopul de a disciplina gandirea copiilor si a tineretului" (p.s. continuturile.

de regula .van Bruggen (1993. "programele" si diversele alte documente scolare . planuri reprezentate prin documente comportand diverse niveluri de generalitate. de aplicare in proces a unui posibil produs curricular.instructiva si pentru discutiile actuale din Romania. (2) curriculum scris ( un curriculum oficial. derivat dintr-un demers de dezvoltare. de un grup ori un minister.. (5) curriculum testat (ceea ce se testeaza din curriculum-ul scris ). p.] este folosit mai mult pentru a indica documente (s. procesual.). spre exemplu.Walker (1990) sa porneasca de la o astfel de acceptie. prescris pentru o tara.in literatura europeana de specialitate. De altfel.7) .A. O asemenea abordare nu face altceva decat sa o restructureze pe aceea oferita. si aceasta. autorul citat identifica ..n. experientele de invatare. termenul de curriculum "[. spre exemplu. dar si interactiunea acestora cu "situatia de invatare" ipostaziata in timp si in spatiu. p. (2) implementarea acestor planuri in contextul scolar. curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente scolare de tip orientativ in cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative. in cele ce urmeaza. (b) ceea ce elevii. alocarea de timp. o clasa s. trecerea de la transmitere . si programei scolare din traditia romaneasca). insa.. B. dar si modelele de .20). Asadar.d.asa cum arata recent J. (4) curriculum ca resurse ( cuprinzand acele elemente care sustin material transpunerea curriculum-ului : manualele.m. in locul tipului de definitii mentionate mai sus sunt preferate .a. Glatthorn (1987). si anume acelea care definesc curriculum-ul in termeni actionari .prin tranzactie . Potrivit autorului. Este clar pentru oricine ca definitiile de mai sus includ in conceptul de curriculum nu numai produsele curriculare . profesorii si alte persoane implicate recunosc ca fiind important din punctul de vedere al invatarii si al aprecierii rezultatelor acesteia. (6) curriculum invatat (ceea ce elevul a invatat realmente din ceea ce i s-a predat). in sens larg. Glatthorn (1987). planurile.. este important sa aratam ca .]. relative la problema curriculum-ului este oferita de acelasi A. fara statut prescriptiv). Potrivit acestor acceptii. Este firesc. curriculum-ul priveste (a) ceea ce profesorii si elevii intreprind in comun . 1993. D. corpul profesoral etc.cum ar fi. pe care elevul le parcurge in cadrul scolii si care au rolul de a-l sprijini in procesul autoformarii sale constiente. ca. intelegem prin curriculum ansamblul contextelor si experientelor de invatare . concepand curriculum-ul ca 'un curs de strabatut'. Astfel. autorul face diferenta intre 6 tipuri de curriculum : (1) curriculum recomandat ( un document elaborat de un comitet. Este. corespunzand. cu putini ani mai inainte de A. si (c) maniera in care se asigura interrelationarea celor doua realitati.(3) curriculum predat ( ceea ce profesorul reuseste sa predea in mod real in clasa din ceea ce i s-a prescris). si (3) "mediul de invatare" care influenteaza procesul subsecvent.acceptiile operational-pragmatice.un mod 'absorbtionist' de invatare.A.. de aceea. o interesanta ierarhizare a acestor documente . abordarea constructivista ofera prioritate efortului propriu-zis al studentului de a intelege [. proiectiv. dar si latura actionala a concretizarii lor. sub forma unei "programe ideale". inclusiv a manierelor de organizare a acestora. in orice etapa de reforma curriculara.la transformare " (Sense of Beloging. In sens restrans . de referinta . Trebuie . desi . de fapt. remarcat ca.. in cadrul curriculum-ului. o scoala. ne asumam ambele tipuri fundamentale de acceptii ale conceptului de curriculum. intr-un studiu relativ recent. trei componente : (1) planurile elaborate pentru a ghida invatarea in scoala.) avand titluri diverse de abstractie si specificitate".

chiar si in cadrul celei de-a doua acceptii accentul trebuie sa cada pe proces. probabil. "conceptorii de curriculum" pot oferi fie materiale de utilizat nemijlocit in sistem. deci si a generalizarii ulterioare . 1. diverse materiale auxiliare. in mod eronat ..1993.organizare specifica a acestora pe care scoala le ofera elevului. in esenta. totodata.in principal despre documente de tip proiectiv (liste de finalitati si obiective de diverse categorii. de altfel. insa. finalizate . 5-8). p. In aceeasi ordine de idei. K. ca sa nu mai vorbim despre recunoasterea inechivoca a profesiei de "proiectant de curriculum". in perioadele de reforma curriculara. De aceea. si. "teoreticienii" curriculum-ului .66). "filosofia curriculum-ului a comutat accentul de pe documentele birocratice spre luarea de decizii care preced. p.sintagma "dezvoltare curriculara". deseori.aplicare . de tip mai mult sau mai putin prescriptiv. "curriculum-ul". o nuantare : nu este vorba aici despre simpla elaborare a unor documente birocratice si inflexibile. p.acel corpus de documente care consemneaza ofertele educationale si experientele de invatare pe care scoala le poate propune elevului. din punctul de vedere al "proiectantilor de curriculum". adica pe "maniera in care sunt organizate situatiile de predare. a unor revizuiri si corecturi permanente la nivelul textelor programatice. clarificand.si diferenta destul de neta care se opereaza in majoritatea tarilor lumii intre "teoria curriculum-ului" .prin elaborarea unor programe. si de existenta. Importanta si caracterul permanent al unui asemenea demers este confirmat. in numeroase tari a unor institute de dezvoltare. standarde de tip curricular etc). Concluzia absolut necesara de retinut este ca "dezvoltarea curriculara" nu reprezinta o suma de acte punctuale.urmatorul ciclu complet: elaborare testare. invatare si evaluare" (Ibidem. [Evident.2. Intr-adevar. in cadrul unor asemenea institutii un accent aparte se pune pe elaborarea celor mai apropiate strategii si tactici de dezvoltare curriculara si de management al intregului proces descris anterior (cf.. mai important chiar decat elaborarea produselor curriculare ar fi verificarea acestora in proces si . timpul sa se introduca si in Romania. 1994. pe baza datelor si a informatiilor acumulate. ci un proces de permanenta reconsiderare critica si rafinare a practicilor curriculare in uz. Care ar fi. corpusuri de "contexte". Boersma.66).revizuire . De fapt.proiectiva . special create in acest sens. "Curriculum-ul consemnat" : ipostaze Dupa cum am aratat in capitolul precedent. 'curriculum development').] 2. Distinctia mentionata anterior explica. manuale. insotesc si urmeaza actele oficiale " (cf. Birzea. "circuitul curricular" ar trebui sa acopere . este. C.mai mult operarea. obiectul domeniului pe care il avem in vedere? "Dezvoltarea curriculara" isi propune. si aria pe care o acopera un asemenea concept. "descriptorii" sau "proiectantii" de curriculum . Este vorba . sa elaboreze si sa testeze in vederea relativei oficializari.in locul denumirilor de "proiectare/planificare curriculara" .pe de o parte . de altfel. accentul cade pe cea de-a doua acceptie . asadar.pe de alta parte. "conditii" si "activitati" de invatare.si "dezvoltarea curriculara" (engl. Curriculum si dezvoltare curriculara. "curriculum-ul ca/in produse" si "conceptorii". de vreme ce in ultimul timp. Se impune.programe etc) sau aplicativ (materiale-suport pentru profesori si elevi.a . de ce nu. Altfel spus. fie documente care sa orienteze/ghideze testarea si implementarea unui nou curriculum. in calitatea sa de concept.in principiu .asa cum se crede.

2. pentru o clasa. Gradul de obligativitate in proces al unui asemenea curriculum este extrem de diferit.a celor mai importante ipostaze ale segmentului de curriculum consemnat in documente scolare de diverse tipuri este. 1994). in functie de o serie de factori care concura la functionarea diverselor sisteme de invatamant din lume ( a se vedea . ar trebui sa cuprinda. # Obiectivele generale ale sistemului de invatamant. 1994.8). [ Iata .'core objectives'). de preferinta alternative.fie si succinta . 2. 1994. in Olanda. 2. despre 'core objectives'.A. Odata sanctionat. p. In ceea ce priveste sistemul ramanesc de invatamant . " core curriculum-ul" se prezinta ca o descriere relativ amanuntita a asa-numitelor "profiluri de formare" (vezi Core curriculum. pe ani de studiu. pentru o scoala. binevenita. devenind "oficial" sau "formal". 66 si urm. Glatthorn (1987).[ed. vezi Salade.curriculum-ul formal ("oficial").asa cum s-a mai remarcat .tinand seama si de o serie de elaborari care l-au marcat in ultimul secol al evolutiei sale moderne . in acest sens. obiectivelor generale ale sistemului. In alte situatii. cel de "educatie generala" sau "de baza" ori cel de "trunchi comun". curriculum-ul se institutionalizeaza. # Sistemul obiectelor de studiu si durata destinata abordarii acestora. # Manualele si materialele auxiliare pentru elevi. totodata. # Instrumentele de evaluare. urmatoarele componente: # Documentele de politica educationala in masura sa consemneze finalitatile educatiei formale si informale. de pilda. mai degraba. si o serie de sisteme de invatamant in cadrul carora . 'attainment targets'). pe cicluri de invatamant (engl.1982.ca sa dam si exemplul unei tari din Europa Centrala . In invatamantul din Cehia . in cadrul invatamantului general. O prezentare . el se defineste pe baza a trei componente: (1) o lista de discipline.1. . et.] Avand in vedere structurarea specifica a scolii romanesti. d. # Obiectivele generale sau profilul de formare vizat de invatamantul general (engl. (3) cincisprezece seturi de obiective terminale (vezi Basic education. Crisan . core curriculum-ul acopera realitatea circumscrisa prin conceptul de "cultura generala" (pentru o incercare de definire a acesteia. "Curriculum-ul de baza" ('core curriculum').Al.]. "contextele" si principalele " actiuni" de invatare aferente acestor obiective.din cate cunoastem . # Curriculum-urile pe discipline sau pe arii curriculare. doar cateva exemple: in Norvegia. # Continuturile.se vorbeste. # Obiectivele specifice ale diverselor arii curriculare (si discipline). in calitatea sa de proiect educativ. (2) intervalul de timp recomandat pentru fiecare disciplina.. 'core curriculum'-ul ar trebui sa fie consemnat in urmatorul corpus de elemente : # Finalitatile educatiei. definite in termenii unei politici educationale deschise si flexibile.. o perioada de invatare etc. p. Potrivit terminologiei lui A. in acest sens. consideram ca.conceptul nu este folosit. 12-13). Exista. in perspectiva mutatiilor unei societati in devenire. # Obiectivele de formare pe tipuri de scoli si pe cicluri.al. in principiu. de la tara la tara. "Curriculum-ul scris" si "curriculum-ul formal". # Planul de invatamant. Prin conceptul de 'curriculum de baza' ('core curriculum') se inteleg realitati foarte diferite in functie de tara in cauza. prin "curriculum scris" se intelege .).conceptului discutat. in principiu. # Standardele consemnand performantele minime de atins in zona diverselor arii curriculare de catre absolventii invatamantului general. de aceea. p. care corespund. # Obiectivele terminale ale diverselor arii curriculare (si discipline).un curriculum pregatit pentru un sistem national de invatamant. precum si evolutiile cele mai recente in circumscrierea acestei categorii a stiintelor educatiei. # Ghidurile si celelalte tipuri de materiale pentru profesori. printr-o decizie de ordin administrativ.

'schoolbased curriculum'). in timp.. fie de catre un grup de profesori. totodata. et al. capteaza . pentru moment. "Curriculum-ul disciplinar" si "programa scolara". de cele mai multe ori. "Curriculum national" si "curriculum cu baza in scoala" (engl. o mare varietate in manifestarea acestui echilibru.1994). dar si intr-o deplina coerenta transdisciplinara urmatoarele componente (Crisan. curriculum-ul de baza ar avea menirea de a circumscrie. mai recent. institute de dezvoltare sau grupuri de experti si avand o valabilitate pe plan national) si "curriculum-ul cu baza in scoala" (realizat pe plan local. concretizarea la nivel de documente si de actiune didactica fiind strict de competenta scolilor. noile programe din Portugalia . capacitati metodologice si atitudini fundamentale (Propositions. el ar urma sa ofere.Programa. pentru Spania. principii si obiective. este documentul care . printre altele.). si (b) un instrument de orientare pentru profesor si elev. Al. in acceptia sa restransa. [ Exista. necesare atingerii obiectivelor.(vezi si Nias. gradul de centralizare sau. restul intrand sub autoritatea instantelor locale. norvegian etc). iar pentru Anglia. Consultations.este cazul si al Romaniei .o solida traditie in acest sens. 2. 1992) la a caror structurare ar trebui sa tinda scoala prin ansamblul demersurilor sale educative si instructive. 1989.3.curriculum-ul national este. "contexte" etc de invatare.et al. p. si modele de mecanisme decizionale si de organizare privind implementarea si revizuirea permanenta a propriilor componente. acel ansablu de cunostinte disciplinare. din contra.1994) : o anumita conceptie privind "tratarea pedagogica" a unei arii curriculare date (sau a unui obiect de studiu). In alte tari. "organizare curriculara" ( a se vedea. de descentralizare a procesului . pentru intreaga scoala.inteles in sens foarte larg. totodata : (a) un punct de pornire in redactarea unor manuale alternative. el prezinta o serioasa adaptare a "curriculum-ului national" la resursele. 166 si urm. "curriculum disciplinar" ( a se vedea. un "sistem de referinta" .evident . curriculum-ul disciplinar poate deveni. structurile.. In virtutea acestei structurari. precum si oferta de "situatii". un ansamblu de recomandari privind caile.1994). mijloacele. 1992.. fie de catre echipele profesorale de discipline).din ansamblul de elemente care circumscriu curriculum-ul de baza .poarta denumirea de programa scolara. curriculum-ul cu baza in scoala acoperind doar zona transpunerii concrete in proces.. 1991. de ministere. doar un anumit procentaj (de aproximativ 60-70%) din curriculum-ul national este obligatoriu.constituind. "conditii". spre exemplu.in numeroase tari .Intr-un cuvant. intro maniera flexibila si orientativa. In unele tari . Exista si sisteme de invatamant (cel olandez. Aims. un corpus orientativ al "blocurilor de continut". J. pe plan international. care au . sau. nivelul si obiectivele (valorile) pe care o anumita scoala si le creeaza/asuma . un set de sugestii privind evaluarea performantelor obtinute. Segmentul cel mai important al "curriculum-ului scris" (consemnat). 2. Una dintre problemele cele mai actuale ale "dezvoltarii curriculare" priveste modul in care diversele sisteme de invatamant asigura echilibrul dintre "curriculum-ul national" (elaborat. integral obligatoriu pentru toate scolile din tara."curriculum0ul disciplinar" (sau "programa scolara operationala"). englez. un corpus de obiective de diverse tipuri (pe ciclu si pe an de studiu).] Dupa cum este lesne de inteles. In mod curent . in cazul carora curriculum-ul national asigura doar un cadru foarte general de finalitati. Diseno curricular. echilibrul la care ne-am referit vizeaza. demersurile de tip metodologic. in fond.4.pentru fiecare caz in parte .

a uneia de natura strategica si tactica. dar mai putin abordata pana in prezent. 1993.printre altele .2.. vizand. a trei categorii de fapte: (a) componentele curriculare care urmeaza a fi realizate. De altfel.2. dar si ansambluri de contexte si activitati de invatare vizand ariile sau disciplinele din planul de invatamant. Cristea. cea de reglaj (vizand stabilirea finalitatilor educatiei.. Al. pe baza acestor rezultate. Componenta institutionala cuprinde atat structurile organizatorice implicate in reforma curriculum-ului. alaturi de mecanismele lor de functionare. de testare si (c) una de generalizare. asa cum aratam cu alt prilej (Crisan. (c) cadrul organizatoric si institutiile implicate. in sensul restrans al cuvantului.1993).1. structurarea treptata a unei componente organizatorice si institutionale. p. (6) instrumentele de evaluare curenta/finala si de examinare.2. (b) calendarul transpunerii. Parcursul strategic propus vizeaza elaborarea si implementarea unui numar de 7 componente de baza : (1) finalitatile si obiectivele generale ale sistemului de invatamant. acesta cuprinde: (a) o faza preliminara. a sistemului decizional subiacent (Birzea. 3.suport de predare/invatare. 1994. Fullan. evaluarea primelor rezultate.67 si urm. ne vom ocupa de o serie de aspecte privind componenta strategica. Structura strategiei.ca o problema esentiala. 1994) au sugerat . Avand in vedere complexitatea realitatii curriculare.). dar mai ales. . C. cat si regulamentele (ghidurile) de functionare a acestora. cuprinzand unitati de continut. de regula. (7) strategiile de formare initiala si continua a cadrelor didactice. la nivelul sistemului romanesc de invatamant. O ipoteza privind strategia elaborarii unui nou curriculum scolar 3. orice reforma a curriculum-ului comporta un complex de elaborari si pasi. Este in afara oricarei indoieli ca descentralizarea progresiva la nivelul dezvoltarii si deciziei curriculare prezinta avantaje care nu ar trebui neglijate. In ceea ce priveste calendarul de realizare. 3.dezbaterile generate de preconizata reforma a invatamantului romanesc (a se vedea Birzea. planificarea "pasilor" de strabatut. trebuie sa tinem seama de intersectia. 3. (b) una intermediara. ghiduri pentru profesori etc. implementarea acestora. este si aceea relativa la strategia elaborarii unui nou curriculum scolar. arii curriculare sau discipline.] In cele ce urmeaza. 3.de invatamant.2.. nicidecum. in cadrul acestuia. et al. revizuirea continua.. S. World Bank Project. (3) obiectivele specifice ale diferitelor arii sau discipline. C. in fine. Preliminarii. cea proiectiva (acoperind "proiectul concret" de realizare a celorlalte subcomponente). (5) diversele tipuri de materiale . dar si a principiilor care vor monitoriza functionarea sistemului de invatamant) si. in sfarsit.1993. pe ani de studiu.. (2) obiectivele terminale ale diverselor cicluri. de elaborare. 1991. [ Componenta (C) conceptuala cuprinde trei (sub) componente (SC) : cea teoretica si aplicativa (privitoare la optiunea pentru un anumit model educational. a uneia conceptuale si. 1994. Componenta strategica se structureaza din urmatoarele procese (SC). In ceea ce priveste demersul de planificare a elaborarii noului curriculum.1. M. Vom incerca sa surprindem mai jos structura si dinamica primelor doua aspecte. (4) "programele".precum si pentru modelul actional de implementare a acestuia).

inca din primele momente.). avand un caracter exclusiv orientativ..a obiectivelor terminale ale diverselor cicluri ale sistemului nostru de invatamant.pe cat posibil. iar. (3) realizarea .a unei schite (a unei "baze de discutie") privind noile obiective terminale (engl. construite. evidentierea acelor disfunctii ("de proiectare" si "de proces"). potrivit caruia intr-un curriculum importante sunt nu cunostintele transmise. J. "de lucru" . Pe aceasta baza. intr-o viziune coerenta. [ Echipa de dezvoltare curriculara din cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei a respectat intocmai parcursul strategic expus mai sus. despre un model constructivist de dezvoltare curriculara. ca "proiectant" si actor al propriei formari etc. 1993.a finalitatilor si a obiectivelor generale (de tip transdisciplinar) ale invatamantului romanesc. in esenta. p. et al. apoi. sub forma unor "texte preliminare de programa scolara" pentru principalele discipline studiate in invatamantul secundar romanesc (vezi Crisan. [ Este vorba. de la invatamantul magistro-centrist la unul focalizat pe actiunea propriu-zisa a elevului si. dintre care amintim : trecerea de la invatarea centrata pe acumularea de informatie la cea definita prin structurarea/"construirea" graduala de capacitati si competente.] In plus. profesionista . obiectivul primei faze.. in esenta. acestea au marcat .urmatorii pasi: (1) redefinirea . Al. (2) redefinirea .in aceeasi maniera . ci "efortul propriu al elevului de a intelege". Constatarile se coroboreaza. (4) elaborarea unei prime schite orientative de "programa .pornind de la acestea . 1988 . nu in ultimul rand.apud Sense of belonging. cu datele cele mai pertinente pe care le pot furniza trei dintre reperele definitorii in reglarea oricarei strategii de innoire ( Crisan.prin implicarea. Aceasta faza are in vedere. pe nivele de competenta. care induc nevoia unor schimbari mai mult sau mai putin adanci in sistemul de invatamant si a caror "neutralizare" se ambitioneaza prin noua paradigma curriculara avansata. asa cum s-a prefigurat ea in cadrul variantelor din 1992 a acestor "curriculum-uri".P.] Noutatea abordarii curriculare. et al. precum si capacitatile sale de a-si construi treptat cunoasterea (Miller. a constat in cateva "comutari" esentiale. Astfel.a starii prezente a domeniului vizat. in ceea ce priveste statutul pedagogic al "curriculum-urilor" in discutie. prin excelenta curriculara. 20). 1994): traditia demna de a fi reconsiderata. sintetizand la maximum.3. finalitatile pe care un anumit sistem de invatamant si le formuleaza pentru o etapa data.a unor noi "programe disciplinare". in sfarsit. Aceste documente cuprindeau. evidenta in multe dintre evolutiile care au loc actualmente pe plan international si. primele trei dintre secventele componente ale oricarui curriculum disciplinar (Supra. "attainment targets") ale diverselor arii curriculare sau discipline. in aria problematica avuta in vedere.cadru". pe ani de studiu. insa. Faza preliminara porneste. este elaborarea progresiva . de regula . 2. la un moment dat.ca o finalizare a fazei preliminare la care ne-am referit . de la continuturi "directive" la continuturi flexibile... pe previzionarea acestuia din urma. demers care urmareste.A. Al.intr-o prima schita provizorie. mai tarziu. inovatia de varf.inainte de toate . de la o diagnoza . in ideea conceptiei care guverneaza reforma. s-a urmarit .realizarea primei versiuni a unuia dintre cele mai importante segmente ale curriculumului in ipostaza sa proiectiva. 1992). a cadrelor didactice . in esenta.trecerea de la "programele .

] Datorita numarului restrans de cercetatori.va fi asigurata prin (a) respectarea aceluiasi set de obiective generale si "de referinta" (cf.acoperind.A. Al.cadru. ca baza de elaborare. p. ca urmand abia dupa o a doua faza .a unor manuale alternative. privind tipul si natura acelor materiale (auxiliare sau de suport) prin intermediul carora s-ar putea produce "iesirea" dinspre curriculum-ul disciplinar scris . Totodata. B. Confruntand aceasta "necesitate" cu nivelul la care se gasesc elaborarile noastre curriculare. In cadrul cercetarii intreprinse de colectivul de curriculum din Institutul de Stiinte ale Educatiei.toate tipurile de elemente de continut cuprinse in programa.al. s-a putut realiza si o utila analiza a necesitatilor ('needs analysis').desfasurata sub forma unei anchete nationale pe baza de chestionar . intervalul spatial si temporal dintre curriculum-ul scris si viitoarele . fie experimental (Seguin. prin diverse acte de tip decizional.aceleasi pentru toate scolile si toate manualele. (b) instrumentele de evaluare ar urma sa fie centrate pe aprecierea nivelului de structurare a unor competente si capacitati masurabile in performante concrete ..in conditiile in care selectarea si organizarea continutului vizat urmeaza a fi diferita de la caz la caz . adica spre acela care se desfasoara la clasa. R. unitatea procesului de evaluare va deriva din faptul ca : (a) instrumentele de evaluare vor avea. in doua modalitati diferite. Prima dintre ele .cea de testare sau de pilotare a noii paradigme curriculare.spre cel "efectiv" . Francais . in cadrul reformelor curriculare. s-a ajuns la concluzia ca aceste materiale . un asemenea tip de "curriculum scris" devine . precum si din cauza unor limite financiare ne-am propus . a unei asemenea testari. pe cat posibil.). insa. ca . In ceea ce o priveste.realizarea. ele au fost concepute ca programe .OR. focalizate pe obiective dar si pe ansambluri de "contexte" si "situatii de invatare".pe plan national. adecvate realizarii . recurgand la esantioane riguros delimitate de cadre didactice. Analiza statistica a datelor obtinute prin aceasta ancheta ne-a dovedit (Crisan. 1993). pe de o parte.et.in viitor . "obiectivele de referinta" pe clase . aceasta oficializare a fost conceputa.componentele "obiective" si "continuturi" ale noului curriculum au fost validate (Ibidem... Glatthorn (1987) . sa investigheze dinamica receptarii de catre comunitatea pedagogica romaneasca a paradigmei curriculare avansate prin textele preliminare ale unor noi curriculum-uri disciplinare.la nivelul populatiei de cadre didactice din invatamantul secundar .a vizat. [ Unitatea. indiferent de structura si de forma lor. Pe de alta parte. de fapt. validarea programelor poate avea loc fie empiric (prin testari pe esantioane reduse si pe problematici excerptate din curriculum).extrem de importanta . deschise si flexibile.fie si in forma sa preliminara .potrivit taxonomiei lui A.300 si urm. asa cum se infatisau acestea in 1992.un "curriculum oficial". identificate de catre cei care lucreaza la catedra. originala si inedita .] Odata definitivata si acceptata. cu rol de asigurare a coerentei conceptuale si functionale la nivelul sistemului. 1991).centrate pe continuturi" la "programele operationale.intr-o maniera. pe baza unor itemi special introdusi in chestionare. 1989) si (b) cerinta de a acoperi . a manualelor alternative . [ Conform literaturii de specialitate.in acest context .

sistem care sa se axeze pe (a) un curriculum propriu. Intr-adevar. este vorba despre elaborarea .prin feed-back .s-a dovedit a fi in afara oricarei indoieli.realizarea si. (d) modele metodologice noi si alternative. 1994. aplicarea . dupa folosirea timp de cativa ani a primei "generatii" de manuale alternative.manuale alternative ar fi cu atat mai utile cu cat ele ar putea oferi cu titlu de ilustrari : (a) module alternative de realizare a legaturii dintre noile obiective prevazute in curriculum-ul scris si posibilele arii de continut (la nivelul programei. strict orientative). a acestor materiale curriculare au fost importante si prin faptul ca ele au putut furniza . apoi. urmarind dezvoltarea unor competente si capacitati pedagogice de construire/utilizare a componentelor curriculare vizate mai sus. trecerea de la "curriculum-ul proiectat" la cel nemijlocit "realizat". actionand dinspre "actiunea scolara" spre zonele de proiectare este o conditie sine qua non a bunei functionari a sistemului curricular.a noii perspective pedagogice pe care o ofera forma preliminara a curriculum-ului scris. p. acest permanent feed-back. ar incepe odata cu difuziunea in masa a noii conceptii curriculare. (b) materiale-suport de tip metodologic pentru profesori (Fullan. prin care sa se asigure evaluarea gradului de atingere a unora dintre obiectivele specifice avansate. multe dintre elementele curriculum-ului oficializat vor fi regandite si rafinate.] Tot in aceasta faza. Probabil ca. modulele in discutie au putut oferi elevului o gama mai larga de "situatii de invatare" si de "conflicte cognitive". M.au contribuit la facilitarea intelegerii si extinderea in viitor a noii viziuni curriculare. (b) module alternative de selectare si organizare a categoriilor de continut aferente noilor obiective. In alta ordine de idei. Faza a III-a. dar si infint mai incitante decat cele cuprinse in actualele manuale scolare. de testare. cu ajutorul lor. menite sa duca la atingerea obiectivelor pe parcursul activitatii concrete la scoala. s-ar impune si dezvoltarea unui sistem de formare initiala si continua a cadrelor didactice.104 si urm). precum si de tehnologii didactice inovatoare etc.in paralel . In al treilea .date semnificative pentru o serie de corecturi. (c) module strategice alternative care sa asigure. in primul rand. cat si pe baza noilor competente pedagogice dobandite de catre profesori. chiar si intr-un segment redus al sistemului. C. s-ar putea inscrie si alti cativa pasi. De altfel. a putut avea loc. testarea . de generalizare. construite atat pe baza unor repere. se poate anunta un concurs de module sau de manuale scolare alternative. apte de extrapolare la cele mai diverse situatii de invatare.a unor instrumente de tip experimental. . materialele de acest tip difuzate in sistem . premergand viitoarele manuale alternative. In al doilea rand. pe baza unor curriculum-uri oficializate. in cursul instruirii.. revizuiri si rafinari care se impuneau la nivelul textului preliminar al curriculum-ului scris.printr-o confruntare nemijlocita cu realitatea scolii . "supra-curriculare". La finele celei de-a doua faze. nu numai inedite. inclusiv prin intermediul manualelor scolare alternative. de data aceasta relativ verificate si consolidate prin testare. de "ghiduri didactice pentru profesori". Ca o interfata a demersurilor mentionate. [ Utilitatea unor astfel de materiale .si nu in ultimul rand .aplicate in unitatile-pilot pe tot parcursul anului scolar 1993/94 . precum si de asimilare a materialelor de predare/invatare utilizate.

*organizare. 1993. de ce nu. se poate anticipa ca tipul si numarul unor eventuale "materiale-suport" pentru elev. *dezvoltare. accentul in demersul de dezvoltare se va pune treptat pe realizarea unor materiale curriculare variate.1992.pare sa ofere o imagine relativ centralizata. si . sa sensibilizeze cadrele didactice.. numita si "dezvoltarea curriculumului cu baza in scoala"1 (Skilbeck.et. A. transformandu-l din partener la inovatie in conceptor de inovatie. ca parteneri in difuzarea si generalizarea unei anumite formule curriculare. Din contra. rolul unor asemenea materiale era. Programele centrate pe scoala pot fi continuate printr-o varietate de proceduri : *adoptare.Daca . care .p.al. capacitatea de a se regenera mereu. profesor sau chiar parinte se va extinde substantial. in faza a III-a. germenii descentralizarii curriculare sunt promovati. In acest sens. SFCP poate fi vazuta ca o serie de decizii . Marsh et al. de insusi parcursul strategic adoptat.. Concluzii Se poate afirma. F. ca un curriculum generalizat nu inseamna nicidecum un curriculum imuabil si impermeabil la schimbare. dar si pe "reorientarea" mai accentuata a demersurilor de elaborare spre unitatea scolara. incluzand activitatea de predare si materialele didactice. Programele elaborate sunt un rezultat al discutiilor "la fata locului" purtate de membrii corpului profesoral3 (Skilbeck 1984. *implementare si *evaluare a elementelor curriculumului. Cros.SFCP). in final.4. DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI LA NIVELUL SCOLII Planificarea curriculumului centrat pe unitate scolara (School Focused Curriculum Planning . ca urmare a detectarii si solutionarii propriilor disfunctii intrinsece. M. In sens restrans. *revizuire. Urmand un asemenea proces. Curriculumul astfel proiectat reflecta contextul educational si este rezultatul concentrarii problemelor curriculare la nivelul scolii. accentul va cadea pe realizarea unor instrumente in masura sa dezvolte autonomia cadrului didactic. destinate ameliorarii calitatii procesului de invatare. Clary. atragandu-le spre actul inovarii.(Rogojinaru.1990).M. in fapt. *adaptare. in conditiile in care curriculum-ul va intra in acest proces de permanenta revizuire/regandire. in manager al unui curriculum generat in si pentru unitatea scolara de baza. in faza a II-a.doar in aparenta . 1994). Fullan. 1984) si "inovatie centrata pe scoala"2 (Hargreaves 1989) are loc atunci cand o scoala isi dezvolta propriul curriculum bazat pe o filozofie educationala proprie. Instantele SFCP difera unele de altele in functie de gradul de concentrare asupra variabilelor implicate. Evident. "starea naturala" a curriculum-ului este tocmai procesualitatea si dinamica sa continue..237 si urm..1993. mai degraba.

autonome pentru implementarea unui curriculum adoptat de catre director si cadrele didactice. In sens mai larg. in calitatea lor de participanti la procesul de dezvoltare a curriculumului si nu numai ca simpli parteneri receptivi. acestea s-au concentrat pe obiectele de invatamant traditionale. profesori. aceste noi curriculumuri create pe baza acestui tip de abordare.a. implicarea comunitatii. specialisti in domeniu. Drept consecinta SFCP s-a legitimat ca sistem complementar si alternativ de dezvoltare a activitatilor curriculare iar sustinatorii SFCP au perceput scoala ca pe un partener deplin in planificarea. adesea. Scopul acestor centre a fost producerea de curriculumuri care sa acopere intreaga perioada a vietii (obstructionand astfel introducerea de schimbari relevante).Profesorii primeau materiale gata facute. au utilizat o expertiza profesionala de inalta calificare. spre sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor 1980. .expertii in curriculum au inceput sa-i priveasca atat pe profesori cat si scolile in ansamblu. Ultimii sunt profesorii. cateva trasaturi comune. pentru care s-au investit cele mai mari eforturi4. s-au dovedit a fi ineficiente.In ciuda diferentelor dintre ele.In primul rand. In ciuda calitatilor profesionale. Totusi. pe care le adapteaza apoi. Asemenea decizii implica pe toti actorii directi ai educatiei. totusi. cu sau fara un curs introductiv de familiarizare. care a criticat aceasta abordare de sus in jos. adesea insotite de instructiuni detaliate (si restrictive). perfectionarea cadrelor didactice. dezvoltarea. parinti si altii care vor sa participe. cum ar fi: organizarea scolii. la nevoile propriilor clase de elevi.directori. Au existat foarte putine semne de impact in clasa. SFCP poate fi perceputa ca un proces de luare a deciziilor care cuprinde planificarea dezvoltarii. ele au angajat echipe de proiectanti pentru producerea de materiale instructionale. cei care cunosc cel mai bine conditiile de predare invatare din propriile clase. implementarea si evaluarea unui intreg curriculum scolar cu referire la deprinderile de invatare. au avut un scop prestabilit la un nivel macrosocial si au dezvoltat curriculumul pe calea unui proces "stiintific". resursele.chiar in cazul curriculumurilor de stiinte. Aceasta larga definitie cuprinde toate aspectele experientelor educationale pentru care o scoala isi asuma responsabilitatea . Connelly5.s. elevi . aceste centre au. Aceasta planificare ia in considerare nevoile elevilor atat in planul vertical cat si in cel orizontal al curriculumului scolar.la materiile individuale. la temele integratoare. a conceput un proces de dezvoltare a curriculumului in doua faze: *pregatirea materialelor curriculare de catre agenti externi si *planificarea instruirii la clasa de catre utilizatori. Acesti profesori primesc materiale didactice pregatite de experti. PERSPECTIVE ISTORICE In jurul anilor 1960 s-au creat in toata lumea numeroase centre de planificare a curriculumurilor . la obiectele obligatorii cat si la cele optionale. implemen-tarea si evaluarea curriculumului6.

in general. in care diverse grupuri etnice doresc. cinci trasaturi comune: 1. 3.mediu care include dezvoltarea materialelor de invatare si a programelor de predare. Democratizarea larga a diverselor aspecte ale vietii si descentralizarea actului decizional au fost urmate de dezbateri permanente asupra necesitatii de a ridica statutul ocupational al profesorilor. de asemenea.iar mai restrans. Rezultatele cercetarilor si activitatea teoreticienilor curriculumului au contribuit.Recunoasterea crescanda a rolului pe care profesorii si scolile pot si trebuie sa-l joace in imbunatatirea curriculumului a fost stimulata de o varietate de aspecte ale dezvoltarii sociale si educationale. la aceasta schimbare. .Aceste descoperiri au fost intarite de conceptul elaborat de Goodlad8 (1980)ca: "profesorii trebuie sa fie implicati in deliberarea si deciziile asupra a ce si cum sa predea "8 (pg. 2.pe de o parte sa-si pastreze cultura.245).Trebuie adaugata observatia ca datorita Education Reform Act (ERA) din 1988. Canada. sa devina parte a societatii ca intreg. proiecteaza un mediu de invatare compatibil cu filozofia educationala a scolii. pun in actiune o structura a invatarii care sa se potriveasca obiectivelor educationale si principiilor pedagogice specificate in platforma proprie . din cauza lipsei de implicare a profesorilor in procesul de dezvoltare a curriculumului7 . in principal.9 CARACTERISTICI ALE SFCP Studiile arata ca scolile care practica SFCP au.Mai mult. opereaza in conformitate cu o platforma sau filozofie educationala formulata in interiorul scolii . si au existat incercari de a asigura un contract intre scoala si comunitatea din care provin copiii. de exemplu.educatia pentru sanatate. incluzand diverse instante decizionale care au tendinta sa implice cat mai multe cadre didactice posibil. precum si implementarea metodelor adecvate . multiculturale. precum si anumiti factori externi. SUA si Israel. iar pe de alta. Marea Britanie se afla intr-o situatie regresiva in ceea ce priveste SFCP. 4. A existat un interes crescand fata de implicatiile educationale ale instaurarii unei societati democratice. Tarile in care se practica SFCP pe scara larga sunt Marea Britanie si Australia. etc. Acest interes a fost "acompaniat" de ratarea implementarii noilor curriculumuri dezvoltate centralizat. lucreaza in interiorul unei structuri organi-zationale democratice si difuze.parinti. Studiile de evaluare au dus la concluzia ca reformele curriculare ale anilor 1950 au esuat in ceea ce priveste infaptuirea schimbarilor asteptate in calitatea educatiei. a crescut interesul fata de domenii cum ar fi protectia mediului.

Harrison10 (1981) considera ca scolile care aplica SFCP prezinta o interactiune dinamica intre urmatoarele subsisteme : sarcina si structura . spre deosebire de cazul cand scoala opereaza cu un curriculum centralizat. fara a o impune. reflectand diverse abordari ale . mai degraba. In asemenea scoli e nevoie de o structura organizatorica democratica. Sarcina directorului este de o foarte mare importanta in cazul SFCP. schimbarile si inovatiile nu pot fi introduse in scoala. utilizarea resurselor si relatiile umane. stil managerial individual si trasaturi personale.Acest lucru este adevarat mai ales in cazul unei schimbari atat de complexe cum este SFCP. din totala implicare a acestuia in orice schimbare sau inovare. O echipa care functioneaza bine are nevoie de o conducere care sa fie acceptata pe baza recunoasterii pregatirii profesionale. la randul ei. trecerea la SFCP plaseaza scoala in focarul evaluarii si a presiunilor interne si externe de tot felul. in aceste conditii. de sus in jos. in scopul imbunatatirii lor. Directorul unei scoli care trece la SFCP trebuie sa aiba calitati de lider specifice. crucial13 . incluzand capacitatea de a incuraja cooperarea prin dialog constant cu corpul profesoral si iscusinta de a utiliza autoritatea atunci cand este nevoie. UTILIZAREA RESURSELOR SI RELATIILOR UMANE Antrenarea in procese de luare a deciziilor in grup. in primul rand. pe un sistem de comunicare orizontal decat pe unul vertical. birocratic. care opereaza. un sistem cu sens unic. ori in implementarea acestora in scoala12 . inspira cele cinci caracteristici prezentate mai sus. in principal. SARCINA SI STRUCTURA SFCP poate opera numai intr-o scoala care este pregatita pentru aceasta: nu poate fi nici impusa.5. Aceste calitati sunt necesare chiar si in cazul cand in scoala lucreaza un agent al schimbarii( asistent. S-a insistat pe rolul directorului mai mult decat pe rolul profesorilor. Dupa cum au aratat o serie de studii.Ultimul este. directorul este persoana fara a carei implicare activa. facilitator ). deoarece el este cel care conduce corpul profesoral pe traseul schimbarilor asteptate si spre consecintele acestora. deschis si sa ajute acolo unde este nevoie. trebuie sa fie intelegator. in timp ce primul se caracterizeaza prin existenta unor canale deschise in toate directiile. aplica un sistem de evaluare interna a proceselor de predare . expert de curriculum. nici dictata. care. Trebuie sa izvorasca din filozofia educationala a scolii. Aceasta deriva. Aceasta structura orizontala deschisa este stimulata de comunicari orale si scrise multiple care fac posibila descentralizarea autoritatii si dependenta de munca in echipa si de o buna comunicare in/intre echipe11. nu doar a autoritatii functiei. obiectivele clare acceptate in comun si mai larga reprezentare a profesorilor.rolul directorului devenind. In plus.invatare .

mijloacelor de realizare si a etapelor de urmat in realizarea scopurilor.back intern real.Munca de echipa este indispensabila in SFCP.curriculumului.Ea ne face sa-i vedem pe elevi .Problemele carora trebuie sa le raspunda o institutie scolara (ce. Aceasta impartasire modifica relatia intre institutie si personal.Esentialul consta in a intelege ca aceste modele influienteaza profund activitatea actorilor educatiei.El nu inseamna o dominare asupra fiintelor si lucrurilor ci o orientare a actiunilor si deprinderilor de catre un proiect. a spatiului si a fondurilor este o conditie care garanteaza operarea fara sincope a SFCP. conduc la crearea unui climat de responsabilitate impartasita si a unei motivatii mai inalte pentru reusita. ceea ce inseamna accesul fara dificultati artificiale sau inutile al expertilor.Managementul personal mentine o tensiune creatoare necesara reinoirii. Daca acestea sunt conditii operationale pentru toate scolile.Modelele mentale sunt foarte numeroase. * munca de echipa care difera de munca in echipa prin aceea ca o persoana poate lucra si singura stiind insa ca toti ceilalti lucreaza la acelasi proiect.Ele trebuie totusi concepute ca simplificari care trebuie supuse unei analize critice. Prin definitie.Nu este important daca aceste modele mentale sunt percepute ca fiind bune sau rele intrucat aceste atribute sunt interpretabile.Persoanele capabile de management personal privesc in permanenta viata ca pe o trambulina nu ca pe un obstacol.Viziunea impartasita creaza un obiectiv care le transcende pe toate celelalte si da nastere unei noi maniere de actiune si gandire. nu poate exista un format unitar al SFCP pentru toate scolile. de altfel.Oamenii actioneaza in functie de reprezentarea pe care o au fata de o situatie anume.Ele utilizeaza fortele schimbarii in propriul lor profit si nu incearca sa li se opuna.managementul personal inseamna a-ti trai viata ca un act creator nu ca o reactie la evenimente. urmatoarele sunt specifice fiecarei unitati in parte: *Cum se implica elevii si parintii in luarea deciziilor *Cum isi distribuie scoala implementarea diferitelor decizii intre echipe ? *Cine evalueaza gradul de implementare si lectiile care urmeaza a fi predate ? *Cum sunt organizate resursele ? *Care sunt modalitatile de cooperare cu agentiile externe de expertiza si feedback ? Toate aceste probleme urmeaza a fi decise si rezolvate la nivelul fiecarei scoli in parte. * realizarea managementului personal care isi gaseste sursa in competenta si talent. o contradictie interna a conceptului SFCP.pe directori intr-un anumit fel.si niciodata n-a fost mai necesara ca astazi in viata cotidiana.pe profesori.de ce si cum ) se rezolva prin raspunsul la intrebarea fundamentala:in ce credem noi? * revizuirea modelelor mentale.Aceasta reprezentare se construieste de-a lungul anilor pe baza datelor furnizate de experienta proprie.Toate marile decizii sunt luate de catre echipe si aplicate . Alocarea judicioasa a timpului. acest fapt fiind.Ceea ce se cere in SFCP pentru a putea functiona ca atare se poate defini in cinci dimensiuni care pot da forma SFCP: *impartasirea aceleiasi viziuni asupra scopurilor. dialogul continuu si un sistem de feed .

Munca de echipa solicita dialog si discutii. In timp ce avantajele SFCP sunt usor de identificat. Se poate observa. trebuie sa fim constienti ca implantarea cu succes a acesteia necesita o investitie foarte mare.de catre ele.cea care se intoarce asupra propriilor probleme. intreg corpul profesoral. Participantii pot fi profesori individuali. selectia dintre materialele existente si adaptarea acestora. diferitii clienti (elevi si parinti) si experti externi. GRADUL SI LIMITELE VARIABILELOR SFCP Asa cum am mentionat mai sus. Ea se bazeaza pe o combinatie intre modelul lui Short15 (1983) si cel propus de Marsh. Cine sunt participantii activi in echipa si care sunt functiile lor ? Pana la ce limita dezvoltarea curriculumului este independenta ? Care parti sunt originale si care sunt dictate din exterior ? In care cazuri se aleg materiale disponibile si in care se produc altele noi ? In ce fel si pana unde curriculumul este o prelungire a filozofiei educationale ? Figura 1 sugereaza un model care reprezinta diferitele posibilitati de combinare a acestor elemente. ca SFCP poate opera pe un continuum care merge de la investigarea zonelor de activitate. interesul crescut si satisfactiile profesionale obtinute. directorul. Parintii sunt chemati sa contribuie la planificarea si dezvoltarea curriculumului si sunt incurajati sa-si exprime reprezentarile si preferintele educationale.invatarii 17. Curriculumul este flexibil. trece prin adoptare fidela.s. grupuri mici de profesori.Sa nu uitam ca stiinta isi afla radacinile inconversatie. Planificarea poate viza o activitate punctuala sau una pe termen lung. Se promoveaza utilizarea efectiva a materialelor curriculare existente si este facilitata imbunatatirea calitatii predarii . AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE SFCP O scoala care introduce SFCP devine un loc de munca atractiv pentru profesori deoarece se creaza un climat de emulatie si motivatie. * gandirea critica. subiecte emergente cu relevanta imediata putand fi integrate cu usurinta. Elevii simt ca invatarea este mai relevanta in raport cu nevoile lor.prin urmare conditiile stimuleaza cresterea si dezvoltarea pregatirii profesionale. pana la crearea de noi materiale.a. . Comunicarea in interiorul scolii devine mai usoara. Profesorii pot contracara consumul nervos prin activitatea in echipa.stari si procese si care produce informatii si solutii necesare celorlalte patru dimensiuni ca si pedagogiei institutiei.(1990)16. modurile de abordare a SFCP difera unul de altul prin variabilele implicate.intrucat opiniile lor constituie un element important al inputului curricular. prin motivatia superioara. Statutul profesorului este inalt. principala slabiciune constituind-o problema calitatii. Sunt multe dezavantaje si pericole. in legatura cu materialele instructionale.

De asemenea.formati si instruiti doar pentru aplicarea instructiunilor metodice si nu au abilitatile de a construi sau produce materiale curriculare.Alte presiuni isi au originea in lipsa de vointa a cadrelor didactice de a lua parte la schimbare. materiale si alte resurse. cadre didactice.etc).nu in compunerea "libretului" spectacolului18. intrucat evaluarea pe criterii profesionale efectuata de catre agenti din sistem (de ex. in necesitatea perfectionarii/pregatirii acestora. Un alt dezavantaj este acela ca unele criterii profesionale externe de control sunt inlocuite de controlul intern si comunitar. O alta ingrijorare vine din faptul ca SFCP e dependenta intr-o masura foarte mare de initiativa scolii. Profesorii sunt pregatiti. duce la ignorarea criteriului relevantei. In sistemele totalitare.economice a rezultatelor invatamantului. elevilor si comunitatii. exista presiuni care au o origine externa si izvorasc din implicarea parintilor. profesorii sunt deja supraincarcati cu ore de predare si.Doar o asemenea evaluare poate constientiza actorii educatiei (decidenti. Trecerea la SFCP expune scoala unor presiuni fara precedent. In sistemele democratice. Pentru profesori exista avantaje intr-un asemenea sistem dar si temeri si . din cauza miscarilor de cadre din interiorul sistemului. convingandu-le de avantajele sistemului si convingandu-le sa aloce timp. De asemenea.politici. astfel incat SFCP poate primejdui obiectivele nationale ale egalitatii sanselor. impunerea de sarcini suplimentare pentru producerea de materiale poate reduce sau afecta negativ timpul disponibil pentru activitatile legate de predare.comunitari. controlul politic este cel care propune si produce schimbari.elevi) de lipsa relevantei socio . In termenii accesului la asemenea resurse exista diferente intre scoli. schimbarea nu este posibila decat in conditiile in care controlul si evaluarea sunt efectuate de catre agenti externi (economici. altfel putand aduce politica si conflictele in interiorul scolii. chiar si la nivelul elementar. Aceasta schimbare pune in pericol calitatea activitatii din scoala. in special prin cresterea implicarii comunitatii.Critica majora adusa de adversarii SFCP se refera la incapacitatea profesorilor de a pregati materialele. Mai mult. Acest dezavantaj se constata si in sistemele de invatamant centralizate. este predispusa la introducerea mediocritatii si compromisurilor. nu sunt capabili sa raspunda criticii aduse de autoritatea centrala. Unele din aceste presiuni sunt de ordin intern si au de-a face cu transferul autoritatii de la cadrul didactic individual la scoala ca intreg. prin urmare. este posibil ca unii profesori sa nu participe la deciziile curriculare care urmeaza a fi implementate in anul urmator. de resursele umane si financiare si de sprijinul comunitatii. Competenta profesionala pentru majoritatea profesorilor se manifesta in domeniul interpretarii. In plus. inspectorate scolare). sistemul de invatamant isi este suficient siesi si se autoinchide. si astfel sa nu se angajeze la nivelul cerut (si necesar) pentru SFCP. sociali. cei care aplica SFCP.

pentru a planifica si implementa schimbarea cu succes. In sfarsit. de la principiile elementare ale democratiei catre etnocentrism (al minoritatilor) sau rasism (al majoritatii). teama de greseala.si transfera continuturi similare in moduri identice. povara unei autoritati in plus impreuna cu responsabilitati in plus si necesitatea de a raporta esecuri care in trecut puteau fi sanctionate sau puteau fi puse pe seama autoritatii centrale. in procesul SFCP. PERSPECTIVE SI CERCETARI RELEVANTE PENTRU SFCP Se pare ca dezvoltarea in tarile democratice si in special in societatile multiculturale si pluraliste va aduce o raspandire a SFCP in viitor. valorile societale fundamentale care incurajeaza aceasta planificare sunt respectate si luate in considerare de catre fiecare scoala si ca SFCP nu va servi ca o unealta pentru a transmite valori contrare celor ale democratiei. S-ar putea pierde convingeri si realizari traditionale obtinute la nivel national. si altele. societatile vor trebui sa raspunda pentru existenta pluralismului cultural pe de o parte iar pe de alta parte sa asigure respectarea valorilor democratice21 . sau o sporire a responsabilitatilor existente. autoritatile educative vor trebui sa permita variatiunile de care are nevoie SFCP in incercarea de a raspunde la nevoile specifice ale elevilor. drepturilor omului si altor valori fundamentale22 . SFCP implica pericolul devierii educatiei planificate de catre mici comunitati sau de catre scoli singulare. Autoritatile educative din aceste tari vor trebui sa dezvolte noi sisteme de control si de orientare a scolilor si sa stabileasca noi canale de comunicare cu scolile care opereaza pe sistemul SFCP. toate acestea gasindu-si expresie in programul educational al scolii asa cum a fost tradus in curriculumul centrat pe scoala. dorinta de a asculta nevoile elevilor si parintilor. neincrederea in talentul. Exista teama ca va fi nevoie de o investitie de timp si resurse superioara in SFCP. Fara indoiala. dorinta de a fi liber fata de o autoritate centrala care compara scoala cu celelalte similare ei. exista si factori care stau in calea trecerii la SFCP. parintilor. pregatirea si resursele proprii. Aceste sisteme vor trebui sa asigure ca. In aceste tari. ingrediente considerate fundamentale pentru succesul SFCP19 . tolerantei. dorintei de a controla sursele de cunoastere si continuturile transmise de scoala. Intr-un sistem in care SFCP joaca un rol important va fi nevoie de un cadru care . dar nu in ultimul rand. fara o recompensa financiara pe masura. Totusi. conservatorismul si teama generala de schimbare ca si atmosfera saraca sau insuficienta cooperare intre cadrele didactice. Intre factorii care-i incurajeaza pe profesori sa treaca la SFCP se afla solutia pe care acest sistem o da problemei promovarii profesionale si dorintei de progres personal si de creativitate. Diferentele financiare si culturale dintre comunitati ar putea sa-si aduca partea la devierea de la principiile egalitatii sociale si rasiale20 .dificultati. comunitatii si cadrelor didactice.

o identitate de valori sau de idei.Prin urmare intrucat calitatea exprima un mod de a fi. In plus. Calitatea nu este niciodata o intamplare.. stabilirea unei varietati de moduri de colaborare intre activitatile de dezvoltare a curriculumurilor desfasurate de cadrele didactice si cele desfasurate de catre specialistii/profesionistii in domeniul curriculumului 4..! Calitatea recunoscuta nu este niciodata o intamplare ci este rezultatul unui efort intelectual. inexplicabil. 3..specificarea cadrului si conditiilor de implicare a elevilor si parintilor in SFCP. deoarece este nevoie de ei in calitate de consilieri in domeniul SFCP in scoli.unui individ. includerea studiilor SFCP si a deprinderilor in programele de formare initiala si continua a cadrelor didactice. de a le pastra si de a face uz de ele in pregatirea unor noi echipe si in pregatirea unor alte scoli pentru aplicarea SFCP. Pe masura ce apar din ce in ce mai multe cazuri de SFCP. Dincolo de orice perceptie imediata si intuitiva se constata ca dimensiunea calitativa este fructul punerii in aplicare a unor mijloace particulare si a unei actiuni care implica efort intelectual mergand in sensul unei preocupari spre perfectionare.unei institutii.sa reuneasca cunostintele si experientele castigate in scopul de a invata din acestea. clarificarea functiilor cadrelor didactice in procesul de dezvoltare a curriculumului si identificarea modurilor de utilizare a pregatirii lor in diverse faze ale dezvoltarii curriculumului si ale implementarii. societatea sau mediul subscriu in mod global. sa faca trecerea de la teorie la practica. in sensul universalitatii calitatii. rolul expertilor in curriculum devine mai important.. Asemenea cercetari trebuie sa furnizeze o baza de cunoastere care sa vina in sprijinul ideii de pluralitate in educatie. 2. O scoala care functioneaza pe baza SFCP trebuie sa devina un local in care membrii corpului profesoral se dezvolta din punct de vedere profesional23 . Tendintele viitoare in SFCP pot fi rezumate in 4 zone care necesita considerari si examinari ulterioare : 1. Calitatea este ceea ce da valoarea recunoscuta unui obiect. Evaluarea si cercetarea SFCP trebuie sa reflecte diferentele societale si culturale intre scoli24 . Toate aceste schimbari vor solicita mai multa cooperare intre domeniul practicii si domeniul cercetarii. CALEA SPRE AUTONOMIE 1. ce sta la temelia ideologica a SFCP. sporeste nevoia de instruire in domeniul dezvoltarii curriculumului ca parte a pregatirii initiale si continue a cadrului didactic. Si totusi nu este asa.o viziune de ansamblu la care individul. am fi tentati sai atribuim cu destula rapiditate un caracter . Ceea ce apare evident in domenii foarte diferite cum ar fi : literatura . grupul. Ea exprima o comunitate de vederi.

cinematograful. Fiecare din acesti termeni pare a avea o anume greutate si poate vehicula un anumit numar de constituanti care pot explica impresionantul joc de constructie care este institutia scolara. Institutia educativa se poate inscrie intr-un model de organizare care ia forma unui tetraedru in care fiecare fata se poate defini printr-unul din termenii "strategie" ... scoala fara identitate.in strainatate.. "decizie". Se pot intui astfel multiple posibilitati de analiza : scoala fara strategie. in plus. "identitate".nici o strategie nu este posibila daca nu exista din start responsabilizare si cunoastere a scolii.ea nu exista cu adevarat decat daca este inscrisa in texte de nivel institutional. indispensabile gestionarii scolii.Dupa parerea noastra. muzica. Elemente de modernizare a scolii Orice cadru de referinta prezinta avantaje dar si inconveniente : ni se pare indispensabil pentru a evalua o scoala si functionarea ei . managementul intreprinderilor . stiintele.Prin urmare. printr-un efort intelectual care vizeaza o inteligibilitate mai buna a institutiei scolare si aceasta in perspectiva ameliorarii functionarii comunitatii educative. Deja. Strategia Strategia apare ca una din primele competente ale scolii.ea implica in mod obligatoriu aplicarea celorlate fete. descentralizarea. "structura" . Noi credem ca principiile unei organizari rationale se pot aplica si la gestiunea scolara. Fiecare dintre fete pare indispensabila si complementara unei functionari a ansamblului si indiferent care fata ne apare privirii.cheia de bolta a oricarei actiuni de schimbare si innoire. Autonomia e fara indoiala expresia cea mai adaptata a modernizarii.fiecare fata implica in mod legal competente distincte .etc.in alti termeni. fara indoiala. dar si daca se manifesta in gestionarea cotidiana a unitatii scolare. 1. scoala cu structura dar fara identitate. orice tentativa de ameliorare a calitatii scolii in ceea ce priveste institutia trece inevitabil printr-o preocupare spre o rationalitate care sa inlocuiasca empirismul. scoala cu strategie dar fara structura .. valabil si in domeniul calitatii gestiunii scolii..1. Trebuie spus insa ca autonomia responsabila nu poate deveni eficace decat . este.stabilirea unui referential in care indicatorii sa ne permita pe de o parte sa apreciem realizarile si pe de alta parte sa anvizajam prelungirile posibile pentru ameiorarea calitatii scolii. Asumarea reponsabilitatii angajeaza ceea ce numim autonomia comunitatii educative. in plus. 2.TAVERNIER considera ca e o urgenta a concepe scoala ca o intreprindere educativa.inca din 1967. 2.

Cunosterea faptelor este o trecere obligatorie catre orice strategie scolara. . . in singuratatea activitatii lor . In acelasi timp.. in plus. O sinteza in ceea ce priveste strategia Autonomia si orice strategie trec prin diferite etape : . 3.posibilitatile de actiune inscrise intr-o lista cat mai completa. va contribui la stabilirea mai buna a politicii (strategiei) care urmeaza a fi adoptata si va constitui un cadru in interiorul caruia directorul nu va avea decat sa-si exerseze calitatile sale personale.daca scoala dispune de o cunoastere exacta a originalitatii si specificitatii sale.cunoasterea necesara a faptelor. Majoritatea directorilor resimt. In ceea ce priveste autonomia institutionala .autonomia institutionala.calitatea bazei materiale. Fara indoiala ca ceea ce le lipseste cel mai mult directorilor de scoala este cunosterea faptelor si datelor scolii..cunoasterea mediului : sansele de care sa profitam. . Au dreptate si unii si altii .autonomia scolii. In sensul expus aici.campul de actiune posibila. Intre faptele care trebuie luate in considerare s-ar putea retine: .inteligenta si bunul simt. La limita.necesitatea de a recurge la un tip de abordare care sa studieze mai bine scoala pe care ei o percep intr-o maniera empirica . un fel de audit scolar care sa precizeze indicatorii de bord ai unitatii scolare . unii directori se plang ca este imposibil sa transpuna principiile de organizare si management in domeniul scolar. acesti indicatori pot reprezenta unitatile scolare ca sisteme situate intrun mediu specific in interiorul caruia o decizie punctuala ar putea sa se regaseasca eventual in interiorul altor sisteme. aceasta actiune de analiza a faptelor masurabile va deschide poarta catre o mai mare stapanire a institutiei. ca si atuurile sale.pericolele pe care sa le prevenim. potentialul de ameliorare al capitalului uman. Analiza institutionala ar permite directorului sa faca o analiza personala a scolii sale si in acelasi timp sa-si confrunte propriile pareri cu cele ale altor membri ai comunitatii educative.potentialul de creativitate al cadrelor didactice.prima componenta (autonomia . . .fortele si slabiciunile scolii. 2. cunosterea si analiza faptelor vizeaza in mod esential punerea in lumina a starii functionarii "aparatului' scolar prin intermediul unei serii de indicatori pertinenti si masurabili astfel alesi incat sa furnizeze responsabilului unitatii scolare o reprezentare sintetica a scolii sale.cunoasterea scolii : calitatea cadrelor didactice.

In plus. In concluzie. . . materiala) aceasta constituie primele jaloane ale unei veritabile autonomii ale institutiei.culturala) e inscrisa in textele legii dar foarte departe de a fi realizata in practica.subansamblul directiune (director.femei de serviciu.a unei gandiri strategice pentru unitatea scolara respectiva. In ceea ce priveste autonomia scolara cu cele trei componente ale sale (financiara.. ..subansamblul administratie ( secretar.supraveghetor.). 2. Specializarea este indispensabila. inca imprecisa in majoritatea unitatilor scolare . 1. economist. .putem afirma ca strategia este indisociabila de autonomie si de cunoasterea faptelor.. De la inceput . Structura Scoala este departe de a fi un ansamblu omogen dar este totusi un corp organizat constituit din unitati si subansamble distincte.asupra membrilor ei .localitate.Se intuiesc legaturile privilegiate care ar putea exista intre strategie si structura.subansamblul elevi . consideram ca orice strategie nu va putea fi realizata.2.subansamblul cadre didactice ( profesori. pedagogica.fara o specializare a fiecaruia dintre subansamble.cartier..etc).tot asa specializarea si competenta in domeniile specxifice par a fi esentiale oricarei structuri..subansamblul muncitori de intretinere (muncitori. Va trebui cu certitudine sa constientizam directorii scolari atat asupra demersurilor unei strategii dar mai presus de toate va trebui sa le dam mijloacele acestei strategii. Asa cum autonomia (legata de descentralizare) este necesara strategiei.ca orice structura nu va putea fi eficienta .etc. Cunoasterea faptelor . pasaj obligatoriu pentru o veritabila strategie nu e decat la inceputurile sale. . Putem distinge : . mediu social. Structura se bazeaza pe o repartizare judicioasa a sarcinilor care urmeaza a fi realizate.etc) ...subansamblul mediu (parinti.). invatatori. primei componente ii lipsesc mijloacele unei veritabile politici scolare iar componentelor a doua si a treia le lipseste definitia.). a doua componenta (autonomia structurala) este aplicata dar fara prerogativele sale desi bine precizate inca nu are eficienta dorita.director-adjunct..mecanici.

Dimensiunea pedagogica : o prioritate. prima sa functie este functia pedagogica in care cel putin trei dimensiuni pot releva competenta sa : a) definirea misiunii scolii. Daca ni se cere sa vorbim despre descentralizare si autonomie in aceeasi masura noi putem cere in interiorul unitatii noastre scolare descentralizarea si delegarea sarcinilor.Persoanele.ca urmare a acestor calitati .apartinand fiecareia din aceste subsisteme ar trebui sa fie specializate si sa aiba cele mai inalte competente in domeniul respectiv pentru a reduce la minim disfunctionalitatile scolii. . c) promovarea unui climat de invatare pozitiv. In acest sens directorul apare ca un clinician al practicii educative prin cunostintele de expert asupra meseriei de cadru didactic.actiunea sa va fi lipsita de orice sens daca nu asociaza acestui comportament o capacitate de relationare . stabilirea scopurilor scolare. administratorul. directorul da ocazia dezvoltarii fiecaruia dar . incurajarea cadrelor didactice.. "Fisa de post" a directorului de scoala este foarte complexa. Care sunt functiunile esentiale care pot duce la ameliorarea functionarii unitatii scolare? 2.directorul asigura organizarea umana a unitatii sale prin instaurarea unui climat stimulant ..posturile administrative conferite nu sunt insotite de o formare specializata ceea ce mentine titularii acestor posturi sub dependenta directorului de scoala (toate textele precizeaza ca secretarul. In fata multitudinii de roluri . Dimensiunea administrativa : o specializare necesara Suntem constienti de complementaritatea indispensabila a diverselor dimensiuni care printr-o actiune conjugata ar putea duce la ameliorarea calitatii scolii.prin competenta interpersonala. uitata. incurajarea invatarii.contabilul.. 3.. In prezent. In prezent.etc b) dirijarea programelor de invatamant: supravegherea si evaluarea cadrelor didactice. mentinerea unui inalt nivel de invatare. este nevoie de o definire a sarcinilor si functiunilor de care scoala are nevoie.toate sarcinile administrative de gestionare si de orice alt tip cad in sarcina directorului de scoala.In plus. In realitate. comunicarea obiectivelor scolare. urmarirea progresului elevilor. Prin respectul personalului.de asemenea . prin evidentierea criteriilor privind perfectionarea personalului .

trebuie sa se integreze in procesul de decizie. Decizia Daca structura si strategia constituie marile axe. Directorul.consideram ca in nici un caz scoala nu este proprietatea directorului. de un specialist in reguli si regulamente sau un specialist contabil.ne apare ca esential .capabil de a dinamiza scoala si constient de ansamblul principiilor de gestionare care concura la buna sa functionare. Asa cum s-a semnalat anterior este vorba de definirea cu precizie a rolului si functiunii fiecaruia ca o conditie a trecerii obligatorii catre o mai mare eficacitate. . gestiunii intendentei a mai multor unitati scolare dintr-o arie geografica restransa.de un specialist care sa se ocupe de problemele de administratie sau. . Aceasta sarcina o poate indeplini numai daca el ar putea sa se sprijine pe un ansamblu de persoane competente care sa-i aduca ajutorul indispensabil in domeniul economic si administrativ.de un specialist in domeniul reglementarilor juridice.in termenii managementului. Deciziile care urmeaza a fi luate sunt acelea care privesc strategia definita in marile linii directoare dar si ansamblul tuturor actiunilor punctuale ale fiecaruia dintre membrii colectivitatii educative astfel incat fiecare sa-si aduca partea sa de contributie la indeplinirea obiectivelor stabilite.directorul adjunct . In plus.sa se favorizeze spiritul de concertare. 2.la orice nivel s-ar situa. pentru a se intoarce catre domeniile care privesc in primul rand educatia si organizarea pedagogica a scolii.de un specialist in economie si contabilitate. Nu ne gandim la faptul ca fiecare scoala ar trebui sa dispuna de un specialist in administratie.sunt plasati sub autoritatea directorului scolar).In plus.ca fiecare membru al comunitatii educative . De la inceput. ar trebui ca puterea politica sa decida asupra formarii specializate a acestor persoane.fiecare specialist avand atributiunile gestiunii economice.placa turnanta a scolii va trebui sa fie debarasat de rolul sau care-i consuma tot timpul. marile artere ale organizarii scolare . In aceasta perspectiva . Aceste reflectii ar dori sa reduca din functiile directiunii pentru a face ca in sarcina directorului sa ramana ceea ce ni se pare esential : dimensiunea pedagogica si umana.gestiunii administrative. Centrele bugetare actuale par a fi o infrastructura ideala pentru asemenea propunere. chiar indispensabil .echipa educativa poate avea la dispozitie un animator .3.ele vor fi ineficiente fara punerea in miscare a proceselor de decizie.de consultare si de democratizare in interiorul unitatii scolare. de logistica scolii.dar putem sugera ca un grup de scoli ar putea dispune : . . o frana in calea initiativelor este data de aceasta lipsa de specializare cat si de lipsa autonomiei.acela de sef de birou.

s-ar putea spera ca scoala sa iese din neutralitatea ei institutionala in care a fost mentinuta in interiorul anumitor frontiere.adica acelea care privesc strategiile definite si structurile existente sau viitoare si acelea din interiorul frontierelor definite . democratizarea deciziei.notiunea de decizie si de democratizare a gestiunii scolare e departe de a fi intrata in modul de actiune al nostru Aceasta este semnalata doar ca o perspectiva care va fi fara indoiala utila in vederea ameliorarii functionarii scolii. specializarea diverselor functii . Este vorba de a ajunge la un tip de consiliu de administratie al unei unitati de invatamant care va avea printre alte avantaje atat apropierea membrilor scolii dar si favorizarea impartasirii responsabilitatilor. Astfel. trecerea de la un anumit tip de tutela ierarhica la o relatie contractuala. se va rasfrange asupra proiectelor scolare care vor duce la concretizarea strategiei gandite.o globalitate care sa favorizeze sentimentul de apartenenta la o colectivitate.Daca discursurile oficiale vorbesc adesea de democratizarea studiilor . ca scoala si-a insusit libertatea de actiune.a mijloacelor de realizare si a ansamblului riscurilor autonomiei.autonomia la diverse esaloane .s-ar putea spune.fara indoiala. prin urmare.vor trebui sa confere unitatii scolare o atmosfera unica.. De la inceput.Aceasta democratizare a gestionarii care presupune responsabilitate si participare la ansamblul deciziilor va trebui sa implice intrega comunitate educativa : directiune..inseamna. elevi. daca strategia implica autonomia. -o structura insotita de o mai mare specializare a functiilor.inseamna de asemenea . Identitatea scolara. Identitatea sau impartasirea unui ansamblu de valori Scoala este pe cale de a-si dezvolta o identitate proprie.a recunoaste ca daca obiectivele .scoala resimte de asemenea o criza care consta intr-o denuntare a sistemului autoritar de gestionare care impiedica initiativele si inovatiile. 2.ideea unei gestionari democratice in interiorul unitatii scolare care este un corolar natural al autonomiei. Astfel conceputa democratizarea permite determinarea ansamblului indiferent de deciziile luate .etc. Identitatea. parinti. Ajunsi la acest punct suntem tentati sa dam unitatii scolare o fatada rationala:Ea trebuie sa dispuna de: -o strategie insotita de descentralizare si de autonomie.Se ghiceste aici faptul ca o coeziunea care s-ar putea realiza.daca drumurile autonomiei sunt puse in aplicare cu toate dificultatile semnalate.fara indoiala. este gandirea la un proiect pentru unitatea scolara.. o globalitate care sa fie reflectata de participarea cea mai larga posibila. S-ar putea dezvolta avantajele acestei fatete.daca structura presupune specializare ne apare ca indispensabil sa asociem fatetei "decizie" a tetraedrului nostru. "Entitatea" noastra astfel structurata prezinta. un ansamblu de repere . in plus . cadre didactice. in plus.4. administratie. -o decizie asociata democratizarii. daca este puternica.

statul a pus la cale o strategie de ansamblu care vizeaza ajungerea la o strategie a scolii: totul e departe de a fi perfect.catre autonomie culturala. REFORMA SI CURRICULUM Reforma educativa are ca obiect nu numai si nici in principal organizarea sau structura sistemului educativ. Adesea. Identitatea inseamna . procedee..materiala. In realitate.generale si validarea studiilor sunt domeniul statului obiectivele intermediare trebuie sa raspunda solicitarilor locale.prea adesea. catre structurile specializate ale scolii ca si catre democratizarea deciziilor pentru orice lucru si activitate.pas cu pas. la oferta si oportunitatile de experienta si instruire pe care scoala le ofera elevilor. In acest tablou sunt surprinse diferitele etape ale demersului nostru. Linia intrerupta este o linie de demarcatie. Ea se refera. Aceste oportunitati se constituie intr-un continut mult mai amplu decat o programa sau un plan de studii centrate aproape exclusiv pe aspecte conceptuale. Toata structura acestei reflectii contribuie la crearea . o reintoarcere la strategie. si care cuprinde in plus. inainte de toate. metode si atitudini. Pas cu pas. nu numai concepte si cunostinte. Bucla este inchisa.de asemenea.structurala.punctul de plecare al reflectiei noastre dar se poate vorbi si de o strategie mai direct legata de calitate si de ameliorare. Dupa cum se constata. financiara.pedagogica.. dar merita sa existe! Structurile scolare sunt insuficient specializate . atat mijloacele de sustinere a oportunitatilor propuse de scoala cat si acelea de evaluare a insesi . in mod progresiv a identitatii scolii.Pas cu pas.unitatile scolare si-au insusit o anumita identitate care nu este totusi altceva decat o simpla reflectare a specificitatii lor. Privire sinoptica Reflectia noastra se poate rezuma intr-un tablou in care ne apar realizarile si ceea ce presupunem si propunem pentru ameliorarea functionarii scolii. scolile raman intr-o neutralitate institutionala care le da doar posibilitatea sa existe. ci si principii..deasupra se afla ceea ce este realizat. Speram ca aceste elemente de modernitate ale scolii (care sunt de altfel elemente de modernitate ale oricarei intreprinderi ) vor fi puncte de reper pentru directori.dedesubt ceea ce ne ramane de facut.decizia depinde mereu de autoritate si identitatea este foarte rar atinsa. oferta si oportunitatile educative sunt continute in notiunea de curriculum care imbratiseaza tot ceea ce mediul scolar ofera elevului ca posibilitate de invatare. 2. Fara indoiala.4.. la continuturi.

Aceste elemente de curriculum implicit nu trebuie considerate ca valori negative. In definitiv. aceste intentii educative trebuie sa se permanentizeze in forme . In prezent. atat organizarea educatiei obligatorii cat si acordarea de diplome si titluri academice care acrediteaza indivizii pentru exercitarea unor profesiuni determinate. intentia educativa a administratiei publice se limita la cateva elemente: alfabetizarea si un nivel elementar de cultura. elementele implicite ale curriculumului duc la distorsionarea intentiilor educative mai explicite. Este clar insa ca. cadrul didactic propunea finalitati educative. Pe de alta parte si mai presus de toate. care ulterior sa fie amplificat si diversificat la nivele succesive de concretizare : inspectoratele scolarecomunitatile locale cu competente educative. in special. cel ce realizeaza desfasurarea unui curriculum in activitatea didactica si in sala de clasa este profesorul. Intr-un curriculum se recunosc intentiile educative. Pe atunci scoala si. gradinite. In mod frecvent scoala ofera posibilitati de invatare mult mai bogate decat cele prevazute. sau permite.Am putea considera un asemenea curriculum drept o matrice de la care sa emane alte nivele de dezvoltare curriculara.si care vin sa constituie asa .politica educativa necesita stabilirea intentiilor educative. ajungandu-se uneori pana la denaturarea lor completa. Altfel spus : diversele instante care. alaturi de declaratiile vizand asemenea intentii. aceleasi intentii educative care le anima. la nivele distincte. contribuie la determinarea si dezvoltarea unui curriculum. este de dorit ca aceste intentii educative sa fie formulate expres.numitul "curriculum implicit" alcatuit din tot ceea ce scoala ofera. fiecare la nivelul sau. Un curriculum adoptat la nivelul ministerului invatamantului trebuie sa aiba un caracter deschis si flexibil. nu pentru a reduce oferta educativa numai la ele ci si pentru a mentine o vigilenta critica si rationala cat mai riguroasa asupra proceselor reale ale educatiei. intr-o societate democratica si pluralista. presupun si necesita o decizie a administratiei publice referitoare la continuturile de cunostinte corespunzatoare. cel putin. Se presupune ca instanta care stabileste un curriculum are unele intentii determinate in ceea ce priveste educatia cat si in ceea ce priveste destinatarii acestei educatii.proceselor de invatare si instruire. ai finalitatilor pe care societatea le pune in fata scolii si a etapelor distincte de educatie. unitatile scolare ( scoli. In proiectarea si in dezvoltarea intentiilor educative se presupune ca autoritatea administrativa si profesorii insisi sunt interpreti fideli ai propunerilor educative venite din partea societatii. in toate tarile dezvoltate. tot in mod frecvent. fie prin intermediul elaborarii unui sistem oportun de probe de evaluare. Dar. In orice caz. Cu alte cuvinte. clasificate si dezbatute. traduc. In perioada timpurie a educatiei obligatorii si gratuite in diverse tari. fie prin mijlocirea unui curriculm mai mult sau mai putin determinat. pe langa intentiile explicit formulate in curriculum exista alte elemente neexprimate care sunt. alaturi de intentiile instantelor de decizie in materie de curriculum sau.De aceea il vom numi in continuare Curriculum Matrice(CM) Fidelitatea in respectarea intentiilor educative poate fi considerata ca un ultim referent care legitimeaza un anumit curriculum si o anumita dezvoltare curriculara.in mod expres consistente. licee) si profesorii insisi. Deci cel ce fixa curriculum-ul era invatatorul.

O reforma structurala nu asigura prin ea insasi schimbarea educativa reala.Vor exista probabil indoieli asupra modului de a realiza asemenea proiecte specifice. cuprinzator si flexibil. fara indoiala. Pentru invatamantul liceal problemele devin mult mai complexe si ar fi nevoie de o echipa de experti in curriculum pentru a face un asemenea proiect.Aceasta etapa are sarcina de a schimba practica eucativa si unele din responsabilitatile si rolurile agentilor educatiei. Proiectul de Curriculum Matrice exprima intentii educative. care sa permita optiuni responsabile din partea copiilor si adolescentilor in interiorul unui pluralism democratic care caracterizeaza societatea moderna. pregatindu-i astfel pentru noi roluri.din punct de vedere curricular. un statut aparte intrucat planificarea si dezvoltarea unui curriculum pentru formare profesionala ridica. Invatamantul profesional are. In paginile urmatoare incercam sa propunem un curriculum matrice deschis. asupra instantelor si modalitatilor responsabile de concretizare a PCM. Desi ceea ce vom prezenta in capitolul urmator sub titlul de Proiect de Curriculum Matrice.consideram insa ca e o etapa necesara si obligatorie in tranzitia spre o reforma radicala a educatiei. Dar trebuie sa existe un consens asupra faptului ca un proiect curricular matrice trebuie sa fie deschis. dar si modelul cultural al invatarii si scolii. de sex.deschise. Reforma sistemelor si structurilor educative are sens numai prin mijlocirea reformei in continuturi si metode. capacitate. Propunerile noastre se refera . Proiectul curricular matrice ilustreaza si face inteligibil proiectul de sistem de invatamant. ci dimpotriva.la invatamantul general obligatoriu(prescolar. cautand sa . orientata spre egalitatea sanselor indivizilor si a posibilitatilor de realizare personala.flexibil si dinamic care sa poata fi concretizat in proiecte curriculare specifice in care sa se implice comunitatile scolare. respectand in acelasi timp valorile si credintele altor persoane si ale altor grupuri sociale.mai putin autoritatile administrative. flexibile si adaptabile particularitatilor elevilor. deschis si flexibil trebuie sa aiba drept obiective: a) Educatia morala si sociala a elevilor in masura in care contine formarea atitudinilor si valorilor. cateva linii directoare care sa traverseze diferite etape si domenii educative si care sa reflecte marile finalitati pe care curriculumul trebuie sa le serveasca: un curriculum matrice.in principal. Finalitatea unei reforme a structurilor este aceea de a face posibila (si de a facilita) realizarea unui curriculum determinat. asupra amplitudinii continuturilor prescrise. probleme pur tehnice.nu reda fidel conceptia noastra asupra functiilor educatiei. Curriculum-ul concretizeaza si da sens sistemului.primar si gimnazial).decat filozofice.Intentiile educative trebuie sa contina. rasa sau origine sociala. O reforma a invatamantului este totdeauna o reforma a curriculumului: a intentiilor educative si a conditiilor pentru transpunerea lor in realitate. b) O educatie fara discriminari. In general intr-o reforma educativa se propune o corespondenta mai buna intre curriculum si structura invatamantului.mai degraba. oricare ar fi conditiile personale si sociale.

ecoul mentalitatii si sentimentului social fata de cum trebuie sa fie educatia la diferite nivele. fara a examina toate implicatiile.biologie). in general.se poate constata ca reprezentantii acestor discipline in Consiliul de Curriculum nu stapanesc si nu inteleg conceptele din Ghid si nici spiritul acestuia. Prin publicarea acestor documente Ministerul Invatamantului cauta sa asigure comunicarea cu societatea punand intrebarea daca ceea ce se propune este adecvat si dezirabil. etc. un document pedagogic. Un curriculum central este un document care trebuie considerat.ci. resursele didactice.Se va observa ca. Pentru ca este o greseala sa se discute curriculumul doar in continutul.pe predarea directa de capacitati mentale si practice")2.elimine stereotipiile de religie si origine etnica si altele care persista astazi in societatea noastra.. si se face. Proiectul nostru trebuie citit in paralel cu Ghidul metodologic de curriculum scolar propus de Consiliul National pentru Curriculum si Formarea Profesorilor (Bucuresti.M. Aceste consecinte implicite trebuie de asemenea analizate atunci cand se analizeaza curriculumul.. un curriculum are consecinte stricte in ceea ce priveste organizarea institutiilor educative. incat profesorul nu mai are nici o libertate de actiune in aceste domenii.C. curriculumul trebuie sa incorporeze noile tehnologii informatice atat in calitate de continuturi cat si de mijloace didactice. de asemenea. catre progresul cultural in diferitele lui manifestari. deschidere care sa apara prin incorporarea de noi continuturi in curriculum.De altfel aceste "Programe analitice" nu numai ca n-au tinut seama de cerintele unei minime interdisciplinaritati dar nici nu permit o abordare interdisciplinara la nivelul cadrelor didactice. 1996) si cu Programele analitice pentru clasa a V-a propuse de acelasi consiliu(Bucuresti. printr-o atentie sporita fata de exigentele unei societati inalt dezvoltate. Natural. inainte de toate. flexibil si dinamic "oferind largi posibilitati pentru optiunea personala si pentru dezvoltarea creativitatii celui educat"1(pag9) la nivelul concretizarii acestui "core curriculum" in programe analitice nu vedem cum ar putea fi realizate asemenea deziderate la clasa intrucat nu se tine seama de elevi si. Perspectiva unui proiect curricular matrice (P. noi limbaje si. Pe aceasta linie. intentiile si ofertele educative pe care le presupune.1996). relativ la continuturile si modurile de invatare. c) Deschiderea scolii catre mediul inconjurator. in acelasi timp.mai ales de diversitatea acestora..Din pacate aceste documente au avut o sfera de circulatie restransa iar.dupa modul de exprimare a obiectivelor in programele analitice la anumite discipline(istorie. daca acest Consiliu a optat de asemenea pentru un "core curriculum" deschis.. calificarea cadrelor. catre realitatile sociale care o inconjoara si. prin noi tehnologii educative.Obiectivele de referinta si elementele de continut sunt asa de amanuntite si de supraincarcate(cu toate ca in ghid se specifica "accentul va trebui sa cada nu pe cantitatea de informatie. el pretinde a contribui la : .) este esentialmente didactica.ca pana in prezent.

cand. De aceea trebuie diferentiate doua faze pe care le vom denumi Proiectarea (dezvoltarea) curriculumului si Desfasurarea curriculumului.1) Egalizarea posibilitatilor de educatie a elevilor cu aptitudini si interese diferite. fiecare dintre ele aducand un aport si propunand informatii specifice: . 2) Comunicarea intre concetateni. si se evita transformarea sa intr-o seria de principii fosilizate. intr-o anumita practica pedagogica. propunand in invatamant si o cultura comuna care sa faciliteze convietuirea intre cetatenii unei tari. incapabile de a genera inovatii educative. Curriculumul include atat proiectul cat si punerea sa in practica. stabilirea finalitatilor. Vom reliefa patru tipuri de surse. Curriculumul include atat proiectul cat si punerea sa in practica. coerenta si progresul de-a lungul diferitelor etape de educatie. Faptul ca un Proiect de Curriculum Matrice deschis si flexibil are un grad de generalitate propriu ne obliga la o prezentare oarecum abstracta. a cunostintelor si priceperilor lor. modifica proiectul si a-l ajusta progresiv la conditiile reale. aceea ca informatia obtinuta prin aplicarea curriculumului trebuie sa serveasca pentru a optimiza. SURSELE CURRICULUMULUI Curriculumul incepe deci prin a da unele raspunsuri la intrebarile fundamentale: ce. isi pot programa si concretiza propriile lor intentii educative in curriculumuri adaptate caracteristicilor institutiei si elevilor. fundamente sau temeiuri ale curriculumului. Numai inchizand acest ciclu complet se respecta natura dinamica a curriculumului. Aceste doua faze au o relatie stransa si foarte importanta intre ele. 4) Autonomia institutiilor de educatie si a profesorilor. pornind de la proiectul general. Aceste raspunsuri se concretizeaza pornind de la fundamente de natura si origine diferite. izvoare. cum se invata si de ce. In prima intrebare se intalnesc aspectele curriculumului legate de prima functie.culturale diferite. prima pentru proiectul care cuprinde intentiile si planul de actiune iar a doua pentru procesul de punere in practica. sa aiba asigurata continuitatea situatiilor si experientelor lor educative. care. Celelalte trei se refera la planul de actiune care trebuie pus de acord cu aceste finalitati si servesc de instrument pentru desfasurarea practicii educative. si cu conditii materiale si socio . 6) Specificarea conditiilor care permit evaluarea progresului realizat de elevi ca urmare a actiunii educative.Insa acest caracter abstract nu inseamna speculativ deoarece conceptele propuse sunt extrase din realitatea educativa. 5) Continuitatea. Finalitatile si planul de actiune care sunt stabilite in curriculum se imbina. in ultima instanta. 3) Posibilitatea ca elevii care se deplaseaza dintr-o localitate in alta sau se transfera de la o scoala la alta. cand si cum se evalueaza.

cat si profesorii in proiecte si planificari si practica educativa. si cum sa se invete acest posibil. b) in desfasurarea curriculumului in sala de clasa. Aceste patru tipuri de fundamente joaca un rol deosebit in toate fazele elaborarii si realizarii curriculumului: a) in momentele diferite ale proiectarii: curriculumului de baza. credem ca e bine sa prezentam acum pe scurt premisele sociologice de la care pornim. Curriculumul trebuie sa cuprinda finalitati si functii sociale ale educatiei.Fundamentul sociologic se refera la cerintele sociale si culturale fata de sistemul educativ. ce e posibil sa se invete in fiecare moment. atitudini si valori care contribuie la procesul de socializare a elevilor. Atat Ministerul Invatamantului si Stiintei cand stabileste curriculumul normativ. Premise sociologice: Curriculumul exprima intentii educative. Acestea trebuie. deprinderi. priceperi. sa reflecte cerintele societatii fata de scoala intr-un moment istoric determinat. in activitatea didactica reala a profesorilor furnizeaza elemente indispensabile elaborarii curriculumului in fazele de proiectare si. pentru ca elevii sa devina membri activi si responsabili ai societatii careia ii apartin. la noi ca si in celelalte tari constituie un izvor curriculum de neinlocuit. structura interna si stadiul actual al cunoasterii in diferite discipline stiintifice. Metodologia. desfasurarea curriculara in sala de clasa. la continuturile de cunostinte. Fundamentul epistemologic este cel care vizeaza cunostintele stiintifice care integreaza domeniile sau materiile curriculare corespunzatoare. la asimilarea normelor sociale si a patrimoniului cultural al societatii. Intrucat izvoarele psihologice si pedagogice vor fi expuse mai tarziu. Experienta acumulata de-a lungul ultimilor ani. Fundamentul pedagogic se refera atat la teoria pedagogica existenta cat si la experienta educativa acumulata in practica didactica. de asemenea. Cunoasterea legilor dezvoltarii evolutive in diferite etape si a legilor ce guverneaza formarea proceselor cognitive la fiintele umane. un aport decisiv la configurarea continuturilor curriculumului. In mod concret. Fundamentul psihologic se leaga de procesele de dezvoltare si de instruire a elevilor. iar cele epistemologice vor fi incluse in domeniile curriculare corespunzatoare. Trebuie sa se refere la aceste izvoare din care curriculumul isi extrage atat continuturile cat si legitimitatea. curriculumului la nivelul unitatii scolare si planificarii didactice. ca si relatiile interdisciplinare dintre ele aduc. de desfasurare. ulterior. in ultima instanta. . ofera curriculumului un cadru indispensabil in ceea ce priveste posibilitatile si modurile de invatare: cand se invata.

Avand aceasta functie. permitandu-le astfel sa ia pozitia in raport cu valorile si ideologiile stabilite. parinti. la o analiza amanuntita. scoala este foarte dependenta de sistemul social. * De aceea educatia serveste unor scopuri sociale si nu numai unor finalitati individuale. curriculumul. ci sunt multidirectionale. un curriculum deschis in care sa fie definite prescriptiv numai acele elemente care fac parte din cunostintele si valorile care pot fi considerate ca sunt impartasite de toata . care au organizat scoala obligatorie pentru toti cetatenii pana la o anumita varsta. exista cerinte multiple si diverse din partea diferitelor grupuri sociale in ceea ce priveste scoala. In fapt. Fara indoiala. scoala reprezinta un important subsistem social in contextul sistemului global al societatii. trebuie sa expliciteze valorile si atitudinile propuse a fi transmise elevilor. In relatie cu aceasta pozitie in interiorul societatii. Drept consecinta a acestei maturizari si impreuna cu ea. Iata cateva din aceste directii diferite: * Fiecare societate are unele cerinte specifice fata de ceea ce asteapta de la scoala. Scoala face parte dintr-o societate determinata si educa pentru aceasta o societate determinata. * Intr-o societate pluralista. aceasta transmitere se face intr-un mod mai mult implicit decat explicit. in schimb.Dar. de asemenea. relatiile intre educatie si societate nu au numai o directie. puternic normativ si normalizator care nu lasa o marja de libertate nici profesorului. cum este cea actuala.elevi. nici elevului. Cu extraordinarul nivel atins in societatile moderne. de asemenea. in care se plasmuiesc intentiile educative. se observa ca scoala are un puternic caracter conservator in masura in care se limiteaza la reproducerea relatiilor sociale existente. odata cu acestea si strans legate de ele. Aceste cerinte se leaga de functiuni sociale importante: socializarea noilor generatii si pregatirea lor pentru responsabilitati viitoare in calitate de adulti intr-o organizare concreta a muncii si a rolurilor sociale. educatia coopereaza la formarea unor cetateni care vor fi capabili sa modifice relatiile sociale existente. educatia poate ajunge la trezirea la elevi a unui sentiment critic fata de atitudinile si relatiile sociale dominante. * Educatia transmite cunostinte. profesori . * Fara indoiala si fara a prejudicia cele spuse anterior. Diversitatea optiunilor si valorilor participantilor in procesul educativ . Mai concret: scoala pregateste individul pentru a trai ca adult responsabil intr-o societate si. de la societate catre scoala. In sprijinul acestei clarificari. Data fiind aceasta pluralitate nu este de dorit.sau sistemul educational se caracterizeaza prin faptul ca a fost constituita ca institutie si sistem social special organizat cu o finalitate educativa. am zice. priceperi. Scoala . Clarificarea explicita a intentiilor educative si a continuturilor usureaza aceasta critica posibila si contribuie la maturizarea elevilor. un curriculum inchis. valori sociale si ideologii dominante. deprinderi si patrimoniul cultural al unei societati.reclama. transmite. pentru a juca roluri determinate in interiorul ei. este chiar imposibil.Oricare societate isi educa tinerele generatii dar nu totdeauna acest lucru se face prin intermediul unor institutii specifice.

pentru participare cetateneasca. In zilele noastre se poate considera ca un interes social unanim recunoscut si impartasit nu numai educarea pentru unele roluri productive determinate. permite ca. Un cadru comun asigura. MOTIVATIILE UNUI CURRICULUM DESCHIS Functiile curriculumului scot clar in relief caracterul sau dinamic. Aceasta propunere trebuie sa fie. pentru sanatate si protectia mediului inconjurator si. nu in ultima instanta. Proiectul curricular poate si trebuie sa orienteze practica educativa. unificare si uniformizare curriculara. progresul. Acest caracter presupune renuntarea la ideea de omogenizare. suficient de deschisa pentru a permite interventia autoritatilor locale cu competente educative. Profesiunea de cadru didactic cere ca acesta sa joace un rol fundamental in luarea deciziilor cu privire la obiectivele si continuturile invatarii. de asemenea. posibilitatea de a urma un curriculum de baza similar. De asemenea. in ultima analiza. asigurandu-le. ci si pentru toleranta. Pe de alta parte.societatea. legat de propria experienta si valoros pentru viata adulta. deoarece cadrul didactic este acela care cunoaste cel mai bine elevii si este cel mai indicat pentru a stabili asistenta pedagogica care trebuie oferita. coerenta si continuitatea de-a lungul etapelor educatiei. sa posede suficiente elemente comune ce vor da elevilor posibilitatea sa schimbe scoala fara "suferinte" inutile. relevant. pentru respectul drepturilor umane si recunoasterea egalitatii intre persoane. si adecvarea la realitatea contextului socio-economic si cultural al fiecarei unitati scolare si la caracteristicile specifice elevilor fiecareia. Caracterul deschis si flexibil va permite respectarea pluralismului cultural si va da un raspuns educativ care sa tina cont de diversitatea capacitatilor. NIVELE DE CONCRETIZARE IN PROIECTAREA CURRICULUMULUI . intereselor si motivatiilor elevilor. pentru loisir si cultura. In acest caz apare necesara o propunere curriculara comuna intregii tari deoarece permite stabilirea unor obiective accesibile tuturor elevilor oricare ar fi caopacitatile lor. curriculumul dezvoltat la nivelul fiecarei unitati scolare. a renunta la o propunere deschisa inseamna a anula autonomia si initiativa profesionala a cadrelor didactice care se vor vedea transformate in simpli executori ai unui plan stabilit anterior. independent de caracteristicile lor individuale si sociale. daca tine sa ofere principi valide pentru fiecare situatie concreta nu poate in acelasi timp sa tina cont de specificul fiecarei realitati educative. dar e imposibil s-o determine si s-o inchida in totalitate. fara indoiala. pentru convietuirea pasnica si democratica. deoarece.

sugestii si orientari asupra finalitatilor educatiei scolare si asupra strategiilor pedagogice mai adecvate atingerii acestor finalitati. Unele pot porni de la principiile semnalate in CM si pot continua cu luarea deciziilor privitoare la diferite cicluri si domenii. CE ESTE UN PROIECT ? Cuvantul "proiect" poate fi utilizat pentru a descrie o incercare de conducere si coordonare a unui anumit numar de activitati pentru atingerea unui obiectiv specific. forme de organizare si coordonare. . pe care profesorii le vor proiecta intr-o maniera mai mult sau mai putin explicita pentru a articula procesul de predare . Elaborarea lui este de competenta Ministerului Invatamantului si va avea un caracter normativ pentru unitatile scolare. Elaborarea PCS poate urma cai diferite. Deciziile astfel luate se vor constitui intr-un Proiect Curricular Scolar (PCS) care face parte din Proiectul Educativ stabilit prin Legea Invatamantului. Legea este. proiectele educative sunt puse in aplicare de unitatile scolare.invatare al propriilor lor clase de elevi. Functia de baza a PCS este luarea acestor decizii pentru a garanta progresul si coerenta adecvata in invatarea continuturilor scolare ale etapei la care se refera proiectul. reguli de functionare a scolilor. In aceste programari care se pot referi la unul sau mai multe domenii.M. organigrama.elaborarea sau innoirea metodologieie generale sau a unor elemente metodice.Numeroase ratiuni ne indeamna sa propunem o modalitate in care proiectarea curriculara este articulata in nivele succesive de concretizare. .modalitati de aplicare a unor programe de studii sau de filiere de invatamant. legatura cu comunitatea. Deciziile ce se iau in PCS vor constitui cadrul de referinta pentru al treilea nivel de concretizare: planificarea si programarea.M. In contextul nostru. propune acest cadru comun in care se formuleaza in termeni foarte generali un ansamblu de prescriptii. Probabil ca echipele de profesori care predau la un ciclu sau la un an de studiu isi vor articula propriile lor propuneri si ca apoi vor incerca sa le faca coerente intre ele in cadrul unitar al PCS.etc. se va stabili o secventializare ordonata a unitatilor curriculare care se vor derula de-a lungul anului. ca organisme care intentioneaza atingerea unor obiective ca : . si vor stabili mijloacele de realizare adecvate propriilor lor realitati. logic. Primul dintre ele "Curriculumul Matrice" (C. Intr-un al doilea nivel de concretizare. CM fiind o propunere deschisa lasa un mare numar de decizii nestabilite. deoarece acestea vor trebui sa urmeze directiile indicate in Curriculumul Matrice. Acest prim nivel de concretizare va trebui completat cu propunerile Inspectoratelor Scolare cu competente educative. mai ampla si include aspecte cum ar fi obiectivele prioritare si fundamentale. avand in vedere unitatea ciclului de invatamant. echipele de cadre didactice din unitatile de invatamant vor detalia obiectivele si continuturile propuse de C.). Acordurile ce se obtin in unitate referitoare la obiectivele unui ciclu se vor dezvolta ulterior in aceste programari.

2. tot ceea ce caracterizeaza aspectul pedagogic. a logisticii. resurse materiale si resurse financiare si se desfasoara totdeauna intr-un context spatio-temporal particular. proiectul fiind . Se pot distinge trei mari tipuri de proiecte: 1. Este vorba de montarea si asamblarea unor procese mai ample care alcatuiesc sistemul de invatamant peren. Proiect de practici pedagogice. In ansamblul sau. In aceeasi maniera cu inginerii din domeniul industriei care lucreaza pe baza de proiecte. 3. sistemele de formare se desfasoara in interiorul unor cadre mai largi care reunesc decizii politice care demonstreaza anumite orientari fundamentale in domeniul socialului. informatice. dar si o actiune de formare punctuala propusa si condusa astfel incat sa faca cunoscut tuturor cadrelor didactice un nou program. trebuie ca si in invatamant sa se rezolve probleme specifice cum ar fi tratarea simultana a mai multor proiecte sau interventia intr-un proiect propus sau impus atunci cand nu merge bine.suport. etc. Ca si practicile pedagogice. media). selectarea continuturilor. Din fericire exista metode si concepte de gestionare a proiectelor. . Proiect de sisteme de formare. in fapt. etc.realizarea de resurse pedagogice (audio-vizuale. o noua finalitate. proiectele dupa care ne conducem au totdeauna un anumit numar de traiecte comune atat in ce priveste problemele de rezolvat cat si solutiile pe care le punem in aplicare. Dar problema socialului nu e usoara. Acest tip de proiect poate desemna sistemul de invatamant care exista intr-un cadru juridic dat. alegerea materialelor.. care pot fi adaptate la situatiile particulare ale vietii. sisteme sau practici de formare si de a le implanta. . instala.Este vorba de ansamblarea proceselor de lucru care alcatuiesc activitatea pedagogica in formele ei de "predare/invatare" la nivelul unei clase de elevi. Proiectul este totdeauna expresia unei politici: el vizeaza ca prin intermediul unui ansamblu de actiuni sa produca o "transformare". dezvolta si desfasura in situatii sociale reale in interiorul sau in afara institutiilor traditionale de formare. in termeni de mijloace si modalitati. .conceperea unor dispozitive de formare initiala sau continua a cadrelor didactice. intr-o secventa de formare (unitate didactica). Un astfel de proiect poate desemna tendintele de democratizare a unui anumit sistem scolar. El implica resurse umane (actori ai transformarii). Proiectul presupune capacitatea de a concepe politici educative. Proiect de politici sociale. Cu toate ca prezinta o diversitate infinita. Se observa deci ca definirea unui proiect educativ este determinata de mediul in care se situeaza. a cadrelor didactice. sau dorinta de a insera educativul in activitatea socio-economica. testate si atestate. un proiect poate prezenta doua etape: o faza de inginerie si o faza de realizare incluzand momentul delicat al montajului. Aici se regasesc. un proces global si integrator.organizarea unor retele de schimburi sau cooperare cu late unitati scolare din tara sau strainatate. Oricare din aceste tipuri de proiecte implica rezolvarea unor probleme.

Este deci necesar ca fiecare sa-si analizeze riscurile pozitive (ceea ce va castiga . DE LA IDEE LA PROIECT : ELEMENTUL DECLANSATOR Un proiect implica unul sau mai multe obiective. "tel". Pentru conducatorul unui proiectconceperea si punerea in aplicare a unei actiuni sau a unui produs. a actiunilor de intreprins in functie de resursele date. In amonte. elaborarea unui tablou de bord) care-i maximalizeaza . antreneaza. ceea ce e de valoare) si riscurile negative (ceea ce va pierde sau crede ca va pierde). parteneriatul presupune domeniul negocierii si schimburilor. presupune un demers ingineresc riguros. cu adevarat. schimbarea in interiorul ei este totdeauna o sursa de traumatisme: aplicarea oricarui proiect nu scapa de aceasta regula deoarece se inscrie intr-un proces de "schimbare . adica identificarea punctelor de sprijin si a factorului declansator al proiectului. In fine. Pentru unitatea scolara. Un proiect nu se decreteaza.In acest stadiu ne referim la faza de inginerie. de atins. modificari profunde ale rolurilor si misiunilor actorilor structurii considerate. Analiza se face asupra domeniului proiectului: care sunt domeniile de actiune asupra carora se propune interventia ? Analiza cauta sa distinga obiectivele proiectului in sensul de "rezultate ale". De unde vine cerinta ? Ce vrea solicitantul ? Are. Trebuie luate in considerare mai multe elemente: oamenii. sau institutie.tranzitie". Un prim factor de reusita il constituie analiza prealabila a oportunitatilor. un demers specific care permite structurarea progresiva a realitatii viitoare din punct de vedere metodologic. Prin urmare un proiect nu reprezinta doar o intentie vaga sau doar o schita.sau crede ca va castiga. CHESTIUNI PREALABILE IN MOMENTUL GENEZEI PROIECTULUI In epoca noastra se multiplica necesitatile de a actiona pe baza de parteneriat datorita complexitatii solutiilor de aplicat cat si a cerintelor indivizilor sau institutiilor. tehnicile. o nevoie? Care sunt obiectivele sale adevarate? INAINTEA ANGAJARII IN PROIECT A schimba ceea ce exista pentru a-l face mai bine adaptat la mediul sau. mai performant. riscurile. Aceasta vizeaza aplicarea unui ansamblu de principii si de operatii (definirea obiectivelor. costurile si cheltuielile. construirea proiectului. poate pierde sau castiga prin schimbare sau inovare. In acelasi timp e vorba si de evaluarea dificultatilor previzibile. analiza ia in considerare trebuintele celui care solicita. Daca se discuta in termeni de obiective se raspunde in termeni de riscuri: "in ce masura ceea ce astept de la proiect si de la parteneriat este superior situatiei actuale?" Riscul este ceea ce fiecare persoana. inevitabil.

.informarea principalilor actori trebuie sa dispuna de un timp de reflectie. specificatii. Gestionarea proiectului e un proces de definire si de manipulare a "variabilelor proiectului' pentru a atinge obiectivele intr-o maniera optima. Acesta este rezultatul unei istorii a capitalizarii unor cunostinte.). . constrangeri. in timpul careia se realizeaza: . inseamna asumarea unui risc. calitatile demersurilor didactice. se poate spune ca angajarea intr-un proiect pornind de la o idee sau de la o propunere. a carui importanta trebuie evaluata. si. . la nivelul pilotajului. sa se ia in considerare doua domenii: domeniul rationalului si domeniul relationalului. Primul domeniu are ca obiect metodele de planificare. Criteriul de reusita nu este dorinta de schimbare.a defini schimbarile asteptate in functie de context. ci gradul de maturitate al mediului proiectului in ansamblul sau (competentele actorilor. In fata dorintei de inchegare a unui proiect trebuie. Faza de initializare. Cel de-al doilea se refera la definirea relatiilor: cine ce face in interiorul proiectului ? Cine monitorizeaza metodele si mijloacele? Cine insoteste si supravegheaza proiectul ? Dificultatea esentiala consta in a reusi sa faci ca aceasta idee de schimbare sa fie impartasita de majoritatea actorilor pentru ca ea nu se poate sprijini doar pe o conduita "directiva". Se recomanda stabilirea unei durate pentru proiect. un inceput si un sfarsit. E o faza in care se decide asupra interesului si se proiecteaza un demers. La fel.. Este.a identifica existenta unui potential pentru aplicarea proiectului in primul rand.sansele de reusita.insusirea proiectului de schimbare. o echipa de lucru. . adica metode si mijloace de ordin tehnic. resursele. . ACTIUNI PREMERGATOARE In faza de initializare. de asemenea o faza in care se incearca crearea conditiilor de receptivitate a proiectului din partea instantelor de decizie si de parteneri. punerea in practica a unui proiect. Faza de initializare este o faza de coacere in care initiatorul si echipa isi insusesc proiectul.punerea in evidenta a intereselor pentru institutie(i). O alta dificultate consta in gestionarea a doua logici paralele: trebuie asigurata continuarea functionarii unei activitati cotidiene. in acelasi timp. I INITIALIZAREA PROIECTULUI Orice idee de schimbare pentru a fi concretizata trebuie sa intalneasca o suma de conditii favorabile.a realiza o coerenta pentru un ansamblu de sarcini. . este nevoie de identificarea unor elemente care ar putea fi definite ca "premergatoare" proiectului .

aceasta etapa vizeaza precizarea pozitiei institutionale. demersuri si modalitati. in mod concret. . . Asta implica faptul ca. OBIECTIVELE ACESTEI FAZE . . . El vizeaza in general.ante-proiectul e trasat in linii mari (context.existenta proiectului a facut obiectul unei informari globale.In aceasta faza ar trebui sa fie identificate punctele forte ale actiunii precum si dificultatile pentru a se permite formularea unei tactici de abordare insotita de un plan de actiune si de evaluare a mijloacelor pentru a pune proiectul in functiune.conducerea (manuirea. . Pentru seful de proiect (si pentru echipa sa). S-au prezentat riscurile virtuale.inteleaga. SCHEMA GENERALA DE APLICARE .luarea deciziilor si. organizeze legaturile cu actorii.Etapa de initializare se realizeaza atunci cand: .defineasca. redacteze obiectivele. facand sa iasa la suprafata. in aceasta faza se poate decide renuntarea la proiect in functie de constrangerile reperate. Gestionarea eficienta a proiectului rezida in principal in aptitudinea de a face bine trei lucruri: . negocieze.propuna. . argumentarea si motivarea deciziei de a pune in practica proiectul. si s-au stabilit "hamalii" proiectului.precizeze necesitatile. mai mult.Studiul are ca obiectiv deciderea asupra configuratiei generale. clarifice. strunirea) oamenilor care executa munca. pe baza de analize si de cifre statistice. .comunicarea. obiective. . accepte o misiune. acesta e momentul in care trebuie sa fie capabil ca. . in fata institutiei. sa: . informarea si sensibilizarea mai profunda a actorilor fata de proiect si de procesele pe care le va declansa. . uneori.rezultatele investigarii permit listarea principalelor riscuri interne si externe proiectului. II STUDIUL DE FEZABILITATE In acest moment proiectul este initializat si s-au definit obiectivele generale.s-a identificat "hamalul" proiectului. interesul de aplicare a proiectului. . rezultate scontate).Studiul de fezabilitate este o etapa de preanaliza.

Trebuie sa se interogheze asupra autoritatii de a actiona a sefului de proiect. asociati proiectului. Acesta trebuie sa se adapteze modificarilor frecvente si adesea. Prin urmare este nevoie de conceperea a ceea ce se numeste strategie organizationala. . il pot facilita sau promova. releu. Unul dintre primele elemente ale studiului de fezabilitate consta in situarea indivizilor implicati in proiect: cine sunt decidentii? Din cine e formata echipa? Care sunt actorii (principali.etapa ingineriei. ceea ce inseamna ca acestia trebuie castigati de partea proiectului. in ciuda diversitatii proiectelor si studiilor. Seful de proiect (impreuna cu echipa) face propuneri catre decidenti. A organiza un proiect inseamna a-l planifica adica a stabili planul director al .nu neaparat pe cale ierarhica . materiale. afecteaza resursele (umane. UN PROCES RELATIONAL Intr-o maniera globala trebuie prevazut modul de pilotare a actiunii.timpul de realizare.. Seful de proiect trebuie sa "masoare" statutul proiectului in raport cu prioritatile institutiei. Actorii vizati ( actorii-tinta) sunt afectati zilnic de proiect: activitatea lor va fi modificatamai mult sau mai putin. Actorii principali (actorii aflati in puncte cheie) pot bloca un proces. cu alte proiecte sau activitati.de asemenea relatiile lor. capacitatea de a face implica : mijloace umane si materiale vointa de a face implica : planificare (planning) "stiinta" de a face implica : competente si metode trebuinta de a face implica : caiet de sarcini (tablou de bord). In acest studiu este preferabil ca proiectul sa fie descompus in etape intermediare. Se pot distinge trei elemente: . importante.etapa montajului. . pe cat posibil. Astfel. asigura promovarea proiectului. vizati)? Decidentii valideaza deciziile luate de echipa. In plus.DEMERSUL Atingerea obiectivelor acestei faze solicita un numar de activitati variabile in functie de stadiul de avansare si de statutul fiecarui proiect. la un moment dat pot influenta . financiare.prin urmare si acestia trebuie tinuti alaturi. conduce actiunile. este de dorit si se recomanda. Cine ii acorda aceasta autoritate? ORGANIZAREA PROIECTULUI Studiul de fezabilitate duce la organizarea proiectului. Actorii releu pot ajuta . de aceea trebuie sa fie informati si.. a se interoga asupra gradului de adecvare intre actiunile vizate si resursele mobilizate.).

. . numarul de reuniuni. . Fiecare sef de proiect trebuie sa conceapa. Pentru pilotare este de dorit ca echipa sa dispuna de mijloace pentru a masura progresul activitatilor prin stabilirea rezultatelor intermediare. este vorba de pilotarea si conducerea propriu-zisa a studiului. De la aceasta regula nu se poate abate nici studiul de fezabilitate. Inca de la inceput trebuie evaluate mijloacele pentru conducerea studiului: timpul. adica se formuleaza conceptual schimbarea dorita si contextul acesteia si. FORMALIZAREA Aceasta este necesara pentru definirea proiectului. pentru intretinerea unei reflectii. a cheltuielilor previzionate. calendarul. impreuna cu echipa sa.proiectului. se defineste impactul scontat si conditiile de reusita. Organizarea unui plan de actiune trebuie sa includa si o tactica pentru ca proiectul sa fie insusit de catre actori precum si o tactica de conducere a acestora "in regim" de proiect. descrie logistica: . anumite activitati declanseaza anticipari si progrese rapide. se descrie situatia..deducerea obiectivelor de actiune.stabilirea mijloacelor necesare. altele produc intarzieri.De asemenea se propun conditiile de realizare (metode.clarificarea scopului. Astfel. Apoi. In fine se arata componenta echipei si responsabilitatile fiecarui membru. Studiul de fezabilitate poate releva un anumit numar de puncte forte pe care se poate sprijini proiectul pentru a demara dar si puncte de alerta. pentru fixarea unui plan de actiune sau de comunicare. de asemenea. un plan tip. . costuri directe si indirecte. studiul de fezabilitate poate avea si scopul de a propune variante alternative in anumite momente ale proiectului. de demaraj sau de functionare). ORGANIZAREA DEMERSULUI Insasi organizarea proiectului implica cu necesitate o planificare. Sistematizarea proiectului are nevoie de precizarea zonelor de activitate si nivelelor de implicare a actorilor in diferite faze (preparative. In fine trebuie formulate si difuzate concluziile.definirea activitatilor (a actiunilor generale) sau a sarcinilor (actiuni particulare) pentru punerea in aplicare. cercetarea documentara. organizarea secventiala anticipata: planificarea proiectului. In cea de a treia parte. Propunem. In partea a doua. adica: . un scenariu pentru implementarea proiectului. In orice moment sarcinile si activitatile pot bulversa cronologia "Teoretica".). documentul de formalizare propune obiectivele functionale. Intr-o prima parte se reaminteste intr-o maniera precisa ratiunea de a fi a proiectului. interventia expertilor. De asemenea se stabileste tabloul de bord general. ca element indicativ.. Acesta indica elementele de gestionare a proiectului. documente de formalizare. documentul prezinta un plan de actiune tip. deplasarile.

cat si in gradul de generalitate pe care il are fiecare din acestea. in seama profesorilor. material. Aceste trei trasaturi de baza configureaza natura acestui document. justificandu-si astfel caracterul prescriptiv.) si logistica decizionala. Acest caracter deschis si flexibil se regaseste in selectia elementelor care-l constituie. cu scopul de a asigura caracterul deschis si flexibil al curriculumului. si. exprimate in capacitati pe care elevul le va avea la sfarsitul etapei respective. logistica materiala.ca PCM sa fie deschis si flexibil. S-a realizat un capital de informatii necesare luarii deciziilor si actiunii. Un asemenea tablou de bord inseamna un instrument referential pentru desfasurarea proiectului si pentru stabilirea caietului de sarcini (caiet care traseaza sarcinile fiecarui actor care trebuie sa dispuna la momentul interventiei de mijloacele necesare pentru realizarea sarcinii sale). sa fie un ghid de orientare pentru profesori. VALIDAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE Prezentarea si validarea acestui studiu de catre decidenti este o etapa esentiala a studiului de fezabilitate si a proiectului in globalitatea sa. Aceste functii cer.pe de alta parte. defineste elementele care il compun in termeni suficient de generali pentru a se putea face concretizari diverse la nivelul unitatilor scolare. Se poate spune ca.dar. Criteriul de redactare al acestui dosar este acela de a permite unui responsabil care nu e specialist in domeniu sa inteleaga in cateva minute esentialul proiectului.logistica documentarii pentru fluxul informatiilor. Elementele componente care vor fi expuse mai detaliat intr-un capitol urmator. la finele studiului de fezabilitate organizarea generala este elaborata. * Definirea domeniilor disciplinelor in care se vor organiza diverse summus de . de asemenea. Si. In acest scop. pentru fluxul fizic (persoane. apoi. PROIECT DE CURRICULUM MATRICE 1.. PCM lasa o mare parte din deciziile curriculare in seama institutiilor locale cu competente educative. echipa concepe un dosar de prezentare. sunt urmatoarele * Obiectivele generale ale etapei de invatamant.. incluzand numai obiective si mari blocuri de continuturi (module).este responsabilitatea Ministerului Invatamantului si Stiintei si trebuie primit de catre unitatile scolare ca un instrument pedagogic care prezinta intentiile educative si orienteaza asupra planului de actiune ce va fi continuat in urmatoarele nivele de concretizare si in desfasurarea curriculumului. NATURA SI FUNCTIILE PCM PCM constituie primul nivel de concretizare al propunerilor curriculare . PCM reprezinta gradul maxim de deschidere si flexibilitate al propunerii curriculare in scopul de a permite o gama ampla de adaptari si concretizari.

in forma finala. Prin urmare. posibil ca alte elemente care nu apar in CM sa trebuiasca a fi incluse si a li se atribui un caracter prescriptiv. servind de ghid si instrument pentru activitatea educativa. de asemenea. el trebuie transmis catre corpul didactic nu numai ca un produs elaborat. * Orientari didactice si de principii pentru proiectarea activitatilor de predare invatare si de evaluare coerenta cu optiunile psihopedagogice adoptate de CM. Aceste informatii sunt extrem de relevante pentru ca din fiecare conceptie psihopedagogica se deriva o maniera specifica de a . intregul curriculum presupune anumite optiuni fie explicite. este. fie neexprimate. de asemenea. care e posibil sa fie numai orientativ. ci. * Marile blocuri de continuturi (module) in care apar faptele. in orice caz. In realitate. Este posibil ca unele dintre continuturi sa nu fie considerate prescriptii. 2. O a treia trasatura definitorie a CM o constituie caracterul sau prescriptiv. CM isi poate implini functiile sale. a principiilor psihopedagogice din care deriva. preferabil a se explicita acele optiuni care pot fi discutate de o maniera critica. deprinderile si priceperile. fara indoiala. pentru ca realmente CM sa aiba un caracter de orientare. PRINCIPII DE INTERVENTIE EDUCATIVA Printre sursele curriculumului se afla si informatiile care ne vin din partea psihologiei si pedagogiei.e poata lua ca puncte. de mai mica importanta ori de natura diferita. de pornire in elaborarea propriilor proiecte curriculare si a proiectelor de lectie. Necesitatea explicarii optiunilor care stau la baza curriculumului pe care dorim sa-l prezentam in paginile urmatoare obliga la expunerea. ca si conditiile sociale la care incearca sa raspunda si fundamentele epistemologice de la care se pleaca. cunostintele. epistemologice si psihopedagogice de la care se pleaca. Prezentarea explicita a premiselor si optiunilor de la care se porneste in elaborarea CM favorizeaza atat reflectia cat si analiza critica din partea profesorilor. Este. In organizarea interna a CM se diferentiaza. in vederea asigurarii posibilitatii ca acestia ( in echipe) sa l.Continuturile curriculare sunt destinate nu numai orientarii corpului profesoral si unitatilor scolare ci si prescrierii unor obiective si continuturi determinate. Este o prima tentativa de propunere pentru a fixa ceea ce se poate trimite scolilor ca prescriptii. cu caracter general. ca proces prin expunerea explicita a drumului care a dus la o anumita formulare. astfel ca daca sunt exprimate pot fi si corijate. exemplele CM pe care intentionam a "le prezenta" constituie o prima aproximare a elementelor prescriptive ale curriculumului. In orice caz. Curriculumul matrice mai are si o a doua caracteristica : aceea de orientare. valorile si atitudinile care sunt considerate adecvate pentru dezvoltarea capacitatilor propuse in obiectivele domeniului. Pentru aceasta este nevoie ca PCM sa expliciteze in orice moment presupozitiile sociologice. elemente care probabil sunt foarte prescriptive fata de altele. Ambele posibilitati s-ar putea clarifica in analiza si discutiile ce vor urma propunerii noastre.cunostinte * Obiectivele generale ale domeniului derivate din cele ale etapei si plecand de la aporturile specifice fiecarui domeniu. conceptele. Numai daca continutul sau se dovedeste semnificativ pentru corpul didactic.

le permit elevului. Procesul de predare invatare poate duce atat la achizitii cu inteles cat si la memorari mecanice. desi are o dinamica interna. de asemenea. adica stadiul de dezvoltare in care se afla. Ei ii revine sarcina asigurarii producerii achizitiilor necesare pentru a trai in societate. Actiunea educativa trebuie sa tina cont de o serie de principii fundamentale care insotesc tot curriculumul si pe care le prezentam in continuare: a) Primul principiu se refera la necesitatea de a pleca de la nivelul de dezvoltare al elevului. reprezentarile si cunostintele pe care elevul si le-a format de-a lungul experientei sale anterioare. Daca. Prin urmare. planificate si intentionale. intelegem educatia ca pe un ansamblu de activitati si practici prin intermediul carora grupurile sociale cauta sa promoveze dezvoltarea individuala a membrilor lor. Psihologia generica a pus in evidenta existenta unei serii de perioade evolutive calitativ diferite intre ele. inseamna a lua in considerare simultan cele doua aspecte mentionate: nivel. Procesul de dezvoltare. mai degraba. cu elementele centrale ale diferitelor cadre teoretice care se imbina intr-o serie de principii pe care le expunem mai jos. de aceea. Inceputul unei noi invatari scolare se realizeaza totdeauna pornind de la conceptele. cateodata. b) Un al doilea principiu de baza al actiunii psihopedagogice se refera la necesitatea asigurarii construirii unei invatari cu inteles. in general.raspunde intrebarilor curiculumului: ce. si cunostintele pe care le-a construit anterior. Educatia scolara trebuie. prin urmare. conditionate in mare masura. aceste efecte posibile ale actiunii educative sunt. capabila de a schimba structura anterioara care. care. In concluzie actiunea educativa trebuie sa porneasca de la posibilitatile de rationare si de invatare pe care capacitatile care concretizeaza aceste stadii. Pe de alta parte. In aceasta conceptie. Aceste cunostinte servesc ca punct de plecare si ca instrument de interpretare a noilor informatii pe care le primeste. se va produce numai o invatare mecanica. fara a se putea identifica cu nici una din teoriile concrete. un rol mediator intre elev si cunoasterea cultural organizata. e foarte trainica si solida. Pe de alta parte. daca se doreste asigurarea coerentei verticale si orizontale a curriculumului este indispensabil ca toate propunerile sa raspunda acelorasi principii psihopedagogice. in parte. ceea ce elevul stie deja se poate realiza asimilarea si integrarea acestuia in structurile cognitive anterioare producandu-se in acest fel o invatare semnificativa. situata numai la nivelul memoriei. Joaca. sa asigure construirea . prin intermediul unei interventii active. Procesele educative nu sunt altceva decat practici si activitati sociale prin intermediul carora grupurile umane isi ajuta membrii sa asimileze experienta colectiva cultural organizata. de cunostintele anterioare cu care copilul vine la scoala.ul sau de competenta cognitiva. conditioneaza efectele posibile ale actiunii educative scolare asupra dezvoltarii elevului. este inseparabil de contextul cultural in care se produce. Daca noul material de invatat se leaga intr-o forma semnificativa (inteles si importanta) ca. Educatia scolara pretinde construirea de catre elev a unor semnificatii culturale. fara a fi integrata in structura cognitiva a elevului si condamnata. ci. repetitiva. la uitare. a tine cont de nivelul elevului in elaborarea si desfasurarea curriculumului.cum si cand se invata si se evalueaza. Principiile pedagogice care consideram ca trebuie sa stea la baza CM se incadreaza intr-o conceptie constructivista asupra invatarii si instruirii scolare intelese in sens larg. dimpotriva nu se realizeaza aceasta conexiune.

trebuie acordata o atentie speciala invatarii de strategii cognitive de planificare si organizare a propriei activitati de invatare. Prin urmare.de actiunea educativa.Daca.aceasta sarcina sau informatie este foarte familiara elevului. se realizeaza unul din obiectivele principale ale educatiei: asigurarea functionalitatii a ceea ce se invata.nu se va putea realiza legatura cu achizitiile anterioare. Intr-un cadru constructivist. Acum stiu ca orice invatare presupune o memorizare comprehensiva. Cu cat structura cognitiva in care se impletesc informatiile si achizitiile relizate va fi mai bogata cu atat mai usor se vor realiza invatari cu sens pentru si prin sine insusi. sa invete. cu atat nivelul invatarii va fi mai ridicat.Faza initiala de dezechilibru trebuie sa duca la o noua reechilibrare care depinde. Prin urmare. adica sa fie motivat in a lega noul care se invata cu ceea ce deja stie. aceasta activitate se concepe ca un proces de natura fundamental interna nu manipulatorie. adica sa fie capabili sa invete. cu atat va fi mai mare functionalitatea acestei invatari in stabilirea de conexiuni cu o mare varietate de situatii si continuturi. valori si atitudini. si. In primul rand.acesta o va rezolva sau insusi de o maniera automatizata fara a presupune o noua achizitie.in mare masura.adica de gradul si tipul de suport pedagogic pe care il primeste elevul. Pana de curand se considera memorarea ca un proces complet mecanic si repetitiv. de asemenea.Daca sarcina sau informatia care se planifica a fi transmisa si insusita este foarte indepartata de ceea ce stie elevul. Manipularea externa este una din caile de actiune dar nu este unica si nici cea mai importanta.atat din punctul de vedere al logicii disciplinei sau domeniului din care provine cat si din punct de vedere al structurii psihologice a elevului. dincolo de manipulare . de cunostinte sau deprinderi si priceperi. A doua conditie se refera la necesitatea ca elevul sa aiba o atitudine favorabila invatarii cu semnificatie. Daca. De aceea pare lipsit de sens sa polemizam asupra caror din aceste continuturi sa se insiste cu precadere. Educatia scolara tinde ca ceea ce se invata in scoala sa poata fi utilizat in imprejurari reale in care se afla elevul. Pentru a se asiguar o invatare cu sens trebuie indeplinita o serie de conditii.dimpotriva. e) Un ultim principiu postuleaza ca invatarea cu sens presupune o intensa activitate din partea elevului. c) Actiunea educativa trebuie sa aiba ca obiectiv prioritar posibilitatea ca elevii sa realizeze achizitii cu sens pentru si prin ei insisi. Daca se produc achizitii cu adevarat semnificative. Posibilitatea de a realiza achizitii cu sens pentru si prin tine insuti este legata de functiunea memoriei. mecanice. astfel. Memoria nu e numai un rezervor pentru cunostinte ci si punctul de plecare pentru o noua invatare. (iar) nu repetitive. in scopul modificarii structurilor cognitive anterioare. continutul trebuie sa fie potential semnificativ. rup echilibrul initial al schemelor sale de gandire. In timpul procesului de invatare elevul va trebui sa primeasca informatii care sa intre in contradictie cu cunostintele pe care le detine in momentul respectiv si care.de achizitii semnificative cu continut scolar de toate tipurile: atat continuturi conceptuale. cu cat vor fi mai complete conexiunile intre noile achizitii si structura conceptuala a elevului. cat si continuturi referitoare la norme. Elementul decisiv consta in concentrarea atentiei asupra construirii de achizitii cu semnificatie. Aceasta activitate consta in stabilirea de legaturi multiple intre continutul nou si schemele de cunoastere deja existente.

Aceste capacitati exprimate in obiectivele generale atat ale ciclului de invatamant cat si ale domeniului de cunoastere. activitatile care au repercursiuni sporite pozitive in procesul de predare . in ultima instanta. Zona care se configureaza intre aceste doua nivele. Este deci necesar sa specificam ce concept si ce procedee de evaluare urmeaza principiilor psihopedagogice expuse anterior si naturii intime a unui CM deschis si flexibil. In ceea ce priveste interactiunea elev . Din principiile amintite si din conceptia despre curriculum deriva concluzii pentru evaluarea sistemului educativ si a procesului de invatamant. isi construieste. activitatea constructiva care se pune in functiune nu apare ca o activitate pur intelectuala ci ca parte a unei activitati interpersonale in care el este numai unul dintre poli.invatare cu doi poli. IMPLICATII PENTRU EVALUARE Evaluarea constituie un proces si un element fundamental in procesul de invatamant. De aceea se vorbeste de un proces de comunicare. nu sunt evaluabile direct. Cel mai bun sprijin pedagogic este acela care se ofera in functie de fiecare caz in parte. Fara indoiala. in ciuda postulatului clar ca elevul este cel care. . de predare . 3. Activitatea educativa este un proces de inter-actiune. In educatia scolara trebuie sa se distinga intre ceea ce elevul este capabil sa faca si sa invete singur si ceea ce este capabil sa invete cu ajutorul altor persoane. Profesorul trebuie sa intervina cu precizie in acele activitati pe care elevul inca nu e capabil sa l. profesor-elev sau elevelev. delimiteaza limitele de incidenta ale actiunii educative. Cateva din aceste concluzii vor fi expuse in alta parte a lucrarii. Dar indicatorii care trebuie sa constituie obiectul evaluarii sunt capacitatile nu randamentul sau conduita scolara.e realizeze singur. modifica si coordoneaza propriile scheme.ce se evalueaza . permitand. ci indirect. Conceptul de evaluare este strans legat de cel de invatare si cel de curriculum. cand si de ce se evalueaza? In ceea ce priveste obiectul evaluarii . in care exista totdeauna o interactiune intentionala responsabila de dezvoltarea care se produce. sau acelea in care se stabilesc relatii de tip tutorial in care un elev indeplineste functia de profesor in fata altui coleg. are ca obiect evaluarea capacitatilor.o evaluare conforma cu CM propus. acelea care provoaca conflicte socio-cognitive in care se confrunta diferite puncte de vedere moderat discrepante. In continuare prezentam implicatiile pe care principiile psihopedagogice le au asupra evaluarii proceselor de invatare la elevi: ce. in fiecare moment. In fapt este inseparabila de acesta.nu se ajunge la realizarea unei activitati intelectuale reale (adevarate).elev.invatare sunt acelea care favorizeaza munca in cooperare. cum.nu se produce un proces de reflectie asupra actiunii. Pentru ca interactiunea profesor-elev sa fie realmente eficace este indispensabil ca interventiile profesorului sa fie ajustate nivelului de indrumare al elevului in sarcina de invatare. colectarea de informatii si realizarea judecatilor de valoare necesare orientarii si luarii de decizii in procesul de predare-invatare. dar pe care le-ar putea solutiona daca primeste ajutorul pedagogic convenabil. este adevaratul "mestesugar" al procesului de invatare. formand o unitate.

. Toate acestea sunt foarte diferite de finalitatea traditionala a evaluarii. nici pentru compararea intre ei sau in raport cu o norma generica. la o analiza amanuntita. cere o evaluare cu dubla caracteristica: continua si individualizata. Ea cere o evaluare initiala a elevului: care sunt cunostintele lui anterioare. Intr-un anume fel . despre propriile progrese si despre ceea ce poate face in raport cu propriile posibilitati. ciclu. necesitatea evaluarii finale a procesului de predare-invatare oricare ar fi extensia segmentului considerat: unitate didactica. si pentru a se putea adapta diferitelor nevoi ale elevilor. printre alte motive. aceea de a orienta elevul si profesorul asupra aspectelor determinate ale procesului educativ: metodologie.Aceasta evaluare in care se fixeaza scopurile pe care elevul trebuie sa le atinga pornind de la criterii derivate din propria sa situatie initiala. Finalitatea acestei evaluari initiale este obtinerea informatiilor asupra starii actuale a fiecarui elev pentru a initia un proces determinat de predare-invatare si a-l adecva posibilitatilor fiecaruia. putand fi astfel numita "sumativa". Se evalueaza nu pentru clasificarea elevilor.Cat priveste intrebarea cum trebuie sa se evalueze. adaptari curriculare. atitudinile. resurse. sar putea numi evaluare "criteriala". de orientare si de autocorectare a procesului educativ. in principal. optiuni.Aceasta evaluare are un caracter reglator.putem sa consideram ca evaluarea sumativa constituie evaluarea initiala pentru un nou proces deschis. diversificare. Principiul evaluarii continue corespunde logicii considerarii ca element inseparabil al educatiei insasi. la propria negare. Evaluarea continua nu impiedica posibilitatea si. standardizat in care elevii sunt sistematic comparati si raportati la o norma generala de randament si la o insusire de cunostinte care se fixeaza pentru toti. Finalitatea evaluarii este. aproape exclusiv. deseori. De la ea se porneste in urmatoarea treapta a procesului educational: urmatoarea unitate didactica. In timp ce evaluarea normativa ignora particularitatile individuale si contribuie. Nu exista actiune educativa adevarata fara evaluare si nici evaluare adevarata fara a fi urmata de o actiune educativa. Un asemenea curriculum cere o evaluare individualizata. urmatorul ciclu. ci se evalueaza pentru a orienta: pentru a orienta pe elev si pentru a orienta procesul de predare invatare. etc. capacitatile. Evaluarea este doar una din dimensiunile prin care procesul educational se extinde si care astfel se poate re-alimenta cu informatii pertinente si se poate autocorecta. indreptata. CM este deschis si flexibil. Intrebarea "de ce se evalueaza" trebuie sa-si gaseasca un raspuns clar in proiectarea CM. prin furnizarea de informatii constante asupra adaptarii procesului la necesitatile sau posibilitatile individului permitand modificarea acelor aspecte in care apar disfunctionalitati. Evaluarea care insoteste constant procesul de predare-invatare a putut fi denumita "formativa". Prin aceasta evaluare se incearca masurarea gradului de realizare de catre fiecare elev a obiectivelor propuse de procesul educational. detectarea necesitatilor de educatie speciala. pornind de la randamentele medii obtinute de elevi de aceeasi varsta sau din acelasi grup. evaluarea bazata pe criterii individuale furnizeaza elevului insusi informatii despre ceea ce a infaptuit. Evaluarea contionua incepe chiar de la inceputul procesului educational. un curriculum deschis si flexibil. etc. an scolar. Acest gen de evaluare se opune unei evaluari cu caracter normativ.

.spre promovare scolara si calificare profesionala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful