You are on page 1of 50

PAPACOSTEA $ERBAN

GENEZA STATULUI

EVUI MEDIU nouANESc
Studii critice

iru:

6&,ty,m

Coperta dc ADRIANA

rll{DRA[

EDITURA DACIA CLUJ-NAFOCA, 1988

C U FR IN S

i n a i n te Cuvint Geneza statelor rorndneqti: schiti istoriograf,icl si istorici luptei pendru, neatirnare: intemeierea Moldovei qi consolidarea liTriumfut statelor feudale ro,rnAneqti Q intregire docurnentari la istoria intemeienii Moildovei r[ntemei.enea T5rii RomAneqti gi a Mo,ldovei gi romAnii din Transilvania: un nou izvor La inceputurile statuluri moldovenesc. Consideralii pe marginea unui izvor
neCUnoSCUt

6 B
;^1 rX/

sp
dfi
97 113 131
Ij,

Dornni rorn&ni Si regi angev ini: infruntarea finald (1370-1382) Statul romdnesc in sccolele X[V-XVI. Roilul shu in conso'lidarea entititii poporslui rornAn Inceputurile politicii comerciale a !6rii Romineqti qi Moldovei (secolele XIV-XVD. Drurn si stat , Intregill la cunoagterca vietii bise,rice"-stia romAnilor in evul mediu (secolul XIV) romanit5tii la romdni in evul rnediu ftottltii.,1" ; t Romania, fara RomAncascS, Valahia: un nume de {ari Relatiile interna{ionale in rdseritul $i s'ud-estut Europei in secolele XIV-XV

205 2Zz 231 236

CUVTNT INAI]VTE

Hditura Dacia a a.Dut bunduoinfa de a face I'oc intre publi'ca{i'i'leei ',tstoriceunei, culegeri di.n contri,bufi'ile mele de i'storie romdneascd.Le-am ales pe cele reteritoare la consti,tuirea statelor romdne;ti', .temd.La care s-au tixat mai, de mn"lt, cu precddere, preocupdri'le mele in domeniul trecutului nalional. Am socoti.t cd. o astJel de culegere poate ti' ,utild spe; ciali;tilor ;i., in acela;i, ti.mp, nu li.psi.td.de interes pentru un public mai' targ de cititori, doritor sd-gi,ertindd cuno;tinfele cu priuire Ia una di'n etipele cele mai de seurnd ale trecutului nostru a cdrei cunoa;tere e i'ncd mult prea lacunard. eercetarea genezei statului in euolu[ia societd'{ii.romd.ne;ti medieuale se loue;te de o dubld. diJi.cultate: complexitatea proceselor din i.nm.dnunchierea cdrora a rezultat statuL de si,nestdtdtor ;i, fragili.tatea documenta{iei pe care se reazenxdreconstitui'recllor. Compleiitatea proceselor in primul rind. Astdzi, dupd mai' bi'ne de un secol d.e cercetaie de cdtre istori,ografia romdnd rnodernd., constitui'rea ldri,i Romdne;ti ;i. a Motclouei apare ca rezultat al i'mpleti'ri,i' unor factori, d.in domenii,L'e cele mai, L"dri'ete:poli'tic, economi'c,social, spiritualculturol, bisericesc. Iniliatiua politicd. sau Japtul mili.tar de care era legatd"tn cLtip tradi{ional ,,l,ntenleiered" celor doud. state au deueni,t, i,nuiziunea ntaz recentd, doar momentele culminante ale unor tensi,uni'generate d.e ualurile adtnci ale i,storiei,.Cercetarea acestarcl in uctrietatea gi, i,ntrepdtrund.erea lor a ldrgit considerclbil orizontul istoriografi'c i'n pro-blenta genezei statelor romdnegti,; ea impune insd", totodatd, i'nuestiga{i'i, laboriocLse complere, pe mdstn"a comyileritdlii, materi.ei.cercetate;i Cu, cit ntai. larg e perceput procesul constituiri,i, statelor in i'stori'a noastr(t, ctt. utit rnai greu sint resimlite lipsurile documenta[i,ei' di'sponibi|e. R&mtne und d.in sarcinile cele mai de seamd ale medieuisti'ci'i noastrc siLrccupereze din bi,blioteci,Ie;i, arhiuele europene ;tirile incd necunoscul,ercieritoare La indelungatul rdstimp aL gesta[i'ei ;i formdrii' statelor romd,neSti.Apo,riti,a unor noi d.ocumentei,nsemnatein deceniile di,n urmd. ctt Ttrit',ire ld tremea intemeieri,i e dou(Ida cea mai si'gurd cd"i'zuorul reinnoirilor clocumentarenu e sec(ttuit. Pionierii istoriografi.ei. in limba romdn'd au resi.mfr't puterni'c 6i' au erpri,mat corespunzdtor i,mperatiuul inuestigafii.Ior innoi.toare gi i, s-au

canformat: Mi.ron Costi.n, care a infeles cit de primeidios este pentru o colectiuitate sd-pi lase eutundat trecutul i,n ,,lntunerecul negtiinlei", Constantin Cantanu.zino, care s-a identificat cu efortul de a scoate acest tre cut din ,,prdpostia uitdrii", Dimitrie Cantemir, care a. pus in ac[iune toate resursele erudifi.ei uremii sale ytentru a risipi, ,,ceata im.ensd(' (ingens caligo) care il inudluia. La rremea Lor, ctitorii istoriografiei, rornd'ne all smuls informaliei erudi.te tot ce se putea sti cu priui,re la trecutul mni' indepdrtat al poporului romd.n gi La intemeierea statelor sale. E un erertplu pe care istoriogratia contemparand nu ar trebui sd-l dea ui.tdri.i.. Pe lingd" reinnoirea dacumentard, in{elegerea mai cupri.nzdtoare d reali.td{ilor romdne;ti: din uremea interneierii uine di,n cercetarea lor in coneri'unile de i.storie generald cdrora le aparli'n gi din desprinderea corelafiilor intre clestinele di.uerselor fragmente politi,ce ale poporului rorn6,n in procesul consti'tui,ri.i ldrii Romdnegti. gi' Moldouei'. M-am strd&ttit sd.urmez ambele di.rec{ii, suind in fald eremplul celor mai ilugtri' prede' cesori in acest domeniu de cercetare. Ca ;i trecutul pe care il cerceteazd, gtiinfa i'storicd e o permanentd d.eu:eni,re;ori,ce noud descoperire, ori,ce adaus documentar i.mpune rei'nterpretarea faptelor, iar aceasta, la rindul ei,, atrage reinnoirea interpretdrilor. Constatarea erplicd deosebirile de i,nterpretare sau nuan{(trile diferi,te de la un studiu Ia altul in unele aspecte speciale. Armoni.zarea.lor se uo" realiza, sper, intr-o lucrare de ansamblu consacratd chestiuni,i, inscrisein titlul lucrdri,i de Ja[d. Studiile cuprinse in acest uolurn se referd cu precddere la faza aua,nsatd. a procesului, cle constituire a statelor romdne;ti, ;i, anume la a doua jumdtate a secolului XIV, cind se definitiueazd. Iimi.tele lor teritori,ale i.stori,ce ;i. cind eristenfa lor de sine stdtrttoare a fost consacratd prin instituliile politice qi bisericepti corespunzdtoare. Ctteua studi,i. urmiresc, in dezuoltareq lor istori.cit,unele dintre realitdfi,le politice, economi,ce;i, culturs.le consolidate in uiemea consti,tuirii. statelor. []n olt studiu schiteaz1" cadrul d.e i,storie generald.at i.storiei romdnegti i.n secolele XIV si XV. In sfi.r;i.t, un studiu inedit infdfi;eazd. succint procesul i.nsu;i. al genezei statelor romdne;ti, gi marile etape ale interpretdrii, sale de cdtre gindirea istoricd romdneascd. Am i.ndrepta.t tacit erori,le gi omisiunile constatate in unele din stud,iile reeditate: cele proprii, ;i cele care du surueni,t spontan sau pri,n i,nterrenlie in diuersele etape ale procesului,editorial. Un gind de mul{umi,re se indreapt(t, i.n incheiere, cdtre prietenii, care m-au ajutat, in diuerse chipuri., la definitiuarea qcestui, uolurn.
$EI?BAlr PAPACOSTEA Bucuregti, 23 septembrie 1986.

,m{}ENEZA STATELOB

ROMANE$TI: SCIIITA $I ISTORICA+

ISTORIOGIiAFICA

i

Cantemir au fost reprezentanlii de frunte ai acestei di reclii istoriografice pe care avea sd o sugrume regimul fanariot o datd cu aspiralia din care s-a alimentat. Oricit de insemnatd insi pentru dezbaterea originilor statului, contributia scrisului istoric romAnesc din epoca numiti a cronicarilor nu a fost. la rindui ei. decit rodul dezvoltdrii unor rdddcini mai vechi. din vremea chiar a constituirii Tdrii Rom6neqti si Moldovei in secolul XIV qi a afirmdrii lor in secolele XV si XVI. In insiEi contemporaneitatea alcdtuirii Jdrii RomAnegti Ei Moldovei qi in cursul secolului urmdtor s-a intrupat qi tradi{ia cu privire Ia aparitia celor dou5. state, viziunea istorici primi asupra genezei lor, care avea sd constituie materia de bazd a dezbaterii istoriografice p ni in zilele noastre. rii statelor romAnesti medievale a paiEvoiutia lntelege gyaig" care a pus in centrul eisentidl,trei etd lcurs,
..intemeierii'( tenla conSiderabil rolul descb nega cu totul, deplasind cen-

Int"rneierea unor state proprii de catrc romAni in evul mediu, prini de i t.-.,,r cxceplional efort de d'espiesqrare sub dominatiile strdine, a fost i fantul deci-siv al istoriei nafionale. care a salvat insdEi existenfa poporui lui roman. Insemndtateaistoricd a procesului explicd 9i atrac[ia pe care a exercitat-o asupra unora din reprezentanlii cei mai de seamd ai istoriografiei romAne rnoderne. Bogdan'Petriceicu Hasdeu, Alexandru D. Xeno!ol, Dimitre Onciul, Nicolae Iorga, Gheorghe I. Brdtianu sint doar numeie cete mai ilustre dintr-o pleiadd de istorici care, in ultimele decenii ale secolului trecut Ei in cursul secoiului nostru, Ei-au inchinat eforturile incercdrii anevoioase de a aqeza pe baze cit mai soiide inlelegerea gengin zei statului in istoria rofnAneascS, dubla sa intruchipare: Jara Rom6neascl ;i Moldova. Datorita cercetirilor lor laborioase, interpretarea acestei complicate chestiuni a istoriei romAneqti a trecut din sfera in!elesurilor medievale in cea a Etiinlei moderne. Istoriografia romAn[ modernd nu a fdcut insd.in aceastdprivinld decit sa dczv-olte interesul puternic manifestat pentru geneza statelor romdnegti dg scrisul istoric iomAnesc din a doua jumdtate a secolului XVII qi din 1:rimele decenii ale secolului XVIII. Avintul istoriografic romdnesc din aceastb vreme, purtat de puternica aspiralie spre emancipare nalionald dc sub dominalia otoman6, s-a indreptat .firesc spre problema inceputurilor, cele ale neamului qi cele ale statului, cu coniringerea c6, pe tcmelia siguri a trecutUlui, restaurat in demnitatea sa' se va putea iez,,ma viitr>r'ul de libertate al neamului. Din aceastd idee cdl[uzitoare s-a inspirat intregul curent istoriografic nalional^.boieresc.Grigole Ureche, Miron Costii, Nicolae Costin, Constantin Cantacuzino qi Dimitrie
' Studiul de ratgr prezintS, foarte succint, unele_-d_in.rezultatele cercetdrilor prop|ii cu 1:rivire la' istoria romaneascS in secolele XIII ;i XIV,, care vor fi cUpremizelor irririse- in ttou:i lucrdri c1e mai mare intindere: cea dintii, consacratd cea cle a rloua desdvirlirii procesului inlq+i' constituilii statclor in- secoluL XIII, 'ur*"urd la strictul necesar trimiterile biblioAnr restrins tn pa-ginite-Uaza "ui. referitoare Ia istoria romAneascd in vremea gestagrafice.--nlltiogtitii ,ie {iei Ei constituirii statelor romdneEti va figura in lucrdrile amintite.

prlziti"Yi1.l9r. cale a redus L-EgSiL :I

trr{ de greutate al cercetdrii de 1a eveniment Ia procesul istoric; in sfir* gif{cea p sintezei dintre cele doud tendinle, care o integrat descdlecatul ; Aa }e'- - t" ; ,, ' tnYuolif[Yh,terioard." , , a societd{ii,romdne;ti, descoperind sensul adinc al
braditiei medievalc. t' ' f, Prima etapa. a traditiei. care coincide cu indelungatul ..Hn intervai al

apariliei Jarii RonidrieS-tT-lia MoldoVtrf-Sr ai existenlci lor ca state separate, a cunoscut doud stadiilgeg 4 mate in
mint slavon - vremea slavon r romAnd, in ^s"SeolcJeX' Cea MIl*$i.XVJIII" $1 cea a scrrsulul 1s greu de reconstituit, dat fis ornlll, cea mar pulrn exprorala, e sl cea .?nal greu cle re
r" -; i i
i .di' r' 4. r*@ *q trd a l i

''t@'-

ind caracterul lacunar Si vag al informaliei pe care ne-a transmis-o; r, ziunea epocii slavonismului cultttral trebuie reconstituiti din elemente puline Ei totodati foarte disparate.
t 1-

Aqadar, cum au inleles contemporanii qi generaliile din urmitoarele doud secole .,intemeierea'{ Tirii Romdneqti qi a Moldovei?

eEti Pentru membrii restrinsei elite intelectuale a societd{ii romAneEti din declt un eleepoca slavonismului cultural, lntemeierea st*-qlor. -4'u.*e.;g
. ".' : ;- .- * ; -; d; "i ": ;

efrT*AA ment_.Er*unui .*s np,.ii"tr6i*ii "?;.ffsli.Lr__qlgn ".-qmpi"" .idsi-i:.1$isp.. rivat" Oricit de insernnat s-a reflectat in mintea lor, statul-.
| t' '.t ,t-' ^ ;

leles c4.,produ; .al unu poDor. anume a] poDorullrl roman, vre mlr. In concoroanta "9's-,*cu lntrreaQamer **r.
era ce& a
).tltatll
r-rj;

etrnlce allate

ia teJrreJJ;t-sla

--{d

tr-un'sistem de idei teore r ti'Ce ffi care, fireqte, atribuia originii rolul decisiv in destinul colectivitdtilor ca gi al indivi-

a zilor. "F.entru,-romanii ondd.qnr enIl ca-d9 al-tleJ, n"p"_trt:* q: gZ"nt anI Ji n S"i 11g

t4tii, ideea istorica fundamentald a foSt, din aceastti

16dfinii:iiili i d#tif iiabilE.'cea.-a*UfiEllii

cataprin

B

de Ia Roma, pentru a se ageza in aceastd !ard. Addugind o. referin!5 cronoortodocEi de la mdnistirea Dealul Iogica la aceastd afirmafie, cilugdrii relatarea -, ,,ne-au porrestit toatd istoria aSe-" iEi continud italianul zSrii locuitorilor din aceastd !ara, dupa cum urmeazd: precum c5 impdratul Traian, invingind qi cucerind aieasta !ar6, a impdrlit-o intre soldatii sai qi a'prcfircut-o in colonie roman6, incit aceqti-a' d"uPa cum se spune, tragiirau-se din vechii coloniqti, pistreaza numele de romani((l. Jan Laski inreAproilpt. d<lr-rirdecenii mai devreme, prelatul -polon gistrasc o iradilie similarf,, parvenitd insd din Moldova: ,,cf,ci ei [moldoieniil spun ci sint ostagii de odinioard ai romanilor, trimigi aici pentru apdra.c,i Panoniei impotriva scililor. . .(:. Tradilie simpld .,siclar6, care inIesneEtc dccriptarea uneia mult mai confuze, datoriti unui aport savant, cea anume cuprrnsd in varianta moldo-rusi a letopiselelor moldoveneqti' Nu attfel iqi explicau romdnii din Transilvania prezenfa lor pe acesitalian aflat in slujba curlii princiare transilte meleaguri. Un "a "ohdotiu. vane, in doua jumitate a secolului XVI, Giovanandrea Gromo, a inregistrit afirmalia romAnilor transilvani care susfineau Ei-ei c[ ,,se .trag dintr-o colonie romani, care a fost adusi rnai intii de Tiberiu [greEit in loc de Traian] contra regelui Decebal, apoi lisat[ de impdratul Adrian ca pazia a acestei provincii. . .(3. indeosebi plin

IntrecereasaprinTirgovi5tei,,@s}tulianu1@9el4va|r9 s aflat de la interlocutorii sdi romdniffveniserd din vremuri stravechi

cultural

;i -denurnirea mijlocultri i"i *di al;vent; imnrce poporului ;i ;t";,;;i"i;i dc conrunicgftepriiicipal Ffry ,nedlbrii,iei: ,,ei igi_zic in limba lor roFrances6oa"tta VutLu notaliilc sale cu privire Ia-f,ara mali "u,',{inua. si dacd vreunul intreaba daci gtie careva si vorbeas-. . RornAneasce cdLin limba lor r.alahi, ei spun in felul acesta: qtii romdneqte-(sti-romiuai"i qtii sa vorbeEti lirnba romand, din cauzi cf, iimba lor s-a "".tiy,stricai,,q. ,,Acest neam -- scrie un anonitn italian despre Moldova spre *iirqii"f sccoiului XVI - degi e de rit grec_,e -tot"ql prieten al numelui pdto-*ull, atit datorita limbii ,[sale], coruptd din latind, cit gi datorita romani se nurerii pe care o au ci descind din romani Ei cu-numele de *ui".irrtru ei [pe ei inqiEi](5. Cigiva ani mai tirziu un alt italian a surfa![ de etniconul valah: ;;t;; i; fara homAnu"r"a repulsia localnicilor cel mai solid al-orirdt:ei

dia. Descendenfa. Egng g-SoJani$tii .ei era algumentate "d* 1.o-lli Lltnoq,_cnea$$ pe lrrin cea-nrnil"puternice=i'ii5ifufie gare o. qu.teau .invoca.^
Colectivitali etnice.

I cd.Idtori strdin,i despre fd,ri,Ie rom6ne, I, volum ingrijit de M. Holban, Bucuregti, 1968,p. i22-32i). z N. Iorga, Douezi d,espre con$tiin,te originii romdni.lor, in ,,Analele Academiei Romane", Mcm. sec1. ist., s. III, t. XVII, f9-35-1936' p' 261'r Cd.littori straint d,iiii'iaitie ,itmane, II, virtum ingrijit tle M. Holban, M' 1970, p' 337' M. Alexanclrcsr:u-Dcrsca dufga;" 9i P. Cernovodeanu, Bucureqti, 4 Cdldtori, strdini' despre [drile romdne, l, p' 322' II, Documente politi,ce, 1526-1788' iattcanutiri, D; 'oini""i" " i. C. filitti, Bucuregti, 1914, P. 45.

,,socotesc de ocari numele de valah, nevoind si fie numili cu alt cuvint decit Romanischi, mindrindu-se c5..se trag din romani. . .((6. Ideea originii romane la romAni a fost socotitd cindva a fi un produs tirziu al influenlelor umanismului european, dar interpretarea e categoric contrazisa de surse care o atesti cu mult timp inaintea acestor eventuale influente. Un secol Ei mai bine inaintea mdrturiilor invocate, un prelat catolic la curtea lui Matia Corvin, Nicolae, episcop de Modrusa, ficea aceeaqiconstatare:,,valahii aduc ca argument al originii 1or faptul care ejljrjcS [e vorba de cd, degi, se folosesc.cu totii de limba Hg, limbi populgld, anume latina. al slavonSl, totuEi vorbesc de ta o'?ffi striini cu care inclrei uz'nu l-au pdrdsit deloc; Eicind sEtntilffi cearcd sd intre in vorbd ii intreabd dacd ;tiu sL{g$SgggAlryna"7. vreme, un carturar italian,fAntonio Ronfini,finstalat Carn in acecagi la curtea aceluia;i Matia Corvin, fAceaconstatar6acd romAnii, despre care afirma cd sint descendenti ai colonigtilor romani, preluiau mai mult decit a propria existenld ,,pdstrarea neatinsS(6 limbii lor pe care o salvaseri in ciuda faptului cd de-a lungul timpurilor fuseseri covirEili de ,,valul de barbari(8. Afirmatia lui Bonfini e in acelagi timp o constatare a inle]egerii de cdtre romAnii vremii lui a funcliei salvatoare pe plan etnic a limbii lor Ei o recunoagtere, de la curtea ungar6, a continuit5lii rornAneqti in vremea migrafiei popoarelor. Temeinicia observaliei lui Bonfini se constatd in lumina unor texte mai vechi, imune la suspiciunea de a se afla sub influenla umanismului. Un secol inainte dc vremea in cAfe isi ficea observatiile Bonfini, un alt itaIian,franciscanul@isionarintr-unuldinteritorii]e romAneqtiextracarp@de1egaturddintreTransilvarria qi gurile Dundrii, intratd de citva timp sub controlul regatului ungar, avusese prilejut sd constate refuzul fragmentului din ,,mul1imea naliunii romAnilor({ (,,certa pars multitudinis nationis Wlachonums) din teritoriul misiunii sale de a accepta pdstori spirituali unguri, straini de limba 1or. lnformat despre aceasti stare de lucruri, papa Grigore XI i-a cerut regeIui Ludovic de Anjou s[ accepte crearea unei episcopii catolice pentru romdnii din aceasti arie, in frunte cu misionarul italian, care suslinea ,,cA qtie limba zisei nalii( (,,qui linguam dicte nationis scire asseritur(), ceea ce, afirma papir, asigurase succeseleinsemnate inregistrate de misiunea sae.$i nu alt motiv iI determinase pe predecesorul omonim aI papei Grigore XI, cu aproape un secol Ei jumdtate mai devreme' anume papa Grigore IX, sd numcasci un episcop pentru romAnii din aceeaqiarie ge^ografic6, ,,potrivit cu acea nafiune. . ..( (,,illi nationi conformem. . .")to. Itt
6 Cdtdtori strd.i.ni.despre ldlfte romdne, III, volum ingrijit cle M. Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru gi P. Cernovodeanu, BucureEti, 1971, p. 674. 7 G. Mercati, Notizie aarie sopra Niccold Modrusiense, in Opere minori, lY, Citta del Vaticano, 7937, p. 247. E Cdldtori strdini clespre ldrile romdne, I, p. 483. o Hurmuzaki, I, 2, p. 2I7. 10 Hurmuzaki, I, 1, p. 132.

10

11

cea a intemeierii.sesizatb gi recunoscutd de infbptuitorii ei.1234 ca Ei in 1374 Ei ca gi in vremea lui Bonfini. adicd pe Mace* cind un.intemeietor6' apar laolaltl in I I alt act al cancelariei domneEti.Walachenland((.se itificii" S"au . rb D. care au atribuit.imRlicit. slavi sau bizantind (. ip . nii romane. fefupisegut cantacuzinesc si tradi.R. cu drept cuvint.lara a luat spgntan numele infaptuitorilor ei. 167-169.reoura Acr-do-ftmdore*$g*ej.intemeierer( qi ..impirat roman a pus stdpinire pe a_cele rrazind ca lara e manoasd Ei ins_udonia --.. Crealie a . Nu a tie6ft*-ifrilIT*fi?hp a d u pa i n re gi str ar e' lbti se a . a constituirii statului de sine stdtitor.inldmJtimff f :?in d si. in forma originarl sau in traducere germane. ln rnintea romanilor.H. unele grupuri dintre romani rindu-se acolo au . rr Cdldtori strdini despre $d'rile romdne. hmba proprie constituia.F I Doudzeci de ani mai tirziu.iedite din lard Romd... celarie Ei pe care de altminleri iI purtaseri toate autonomiile teritoriale ale rominitf{ii rasdritene de la nordul sau sudul Dundrii.ffiHi vreme... .it9rie. v.pn\effiietor(. apare ioiic. mdneqti.ri di"tog suslinut cu papa Inocenfiu III' Sensul larg aI aiestei afirmari.ocunente i. de fruntaqii 1or in prirnul rind. doud din elementele tradiliei cu privire la geneza Tarii-nor ii apdruse. I. 12 t3 .prin care Neagoe Basarab intdreEte stdpinilor lor citeva sate dc pe Teleajen des(. despre romanitatea din Macedotto. p.Vlahia6(). Con.ot pre care domnul afirma c5 le aparlinuserA .S. 33.-'la "ur" cu demonstrdrea acesteia prin limbd: . IU (1. De aceea ei se fdlesc ci sint romani Ei lucrul se vddeEte in limba loi. $t. Doud d.. insemndtatea istorici a noii creatii statale a tosi.. . busuioceanu. de la limba romane vulgard.f dcut ap*$ia"*fnt*. Cel dintii termen apare prima uuri intt-.e la premibre lltoni' qur.a ...551-1570).Vlagca ZemIias. pare probabil[ Basarab -1 ea a fost inregistratd 9i inchegatd in _Ietopisetul_ in limba slavd. in . ..intemeiat(( cindva in nordul Dundrii un stat de sine statdtor.tr'adi!ia" era lnchegatd in aceastd privinld qi omorogatd conclUzia cd.e-ur pe loc.. act cunoscut de rezistenconfesional in t5 a romAniior norddundreni impotriva prozelitismului..siddrations sur Ia date d. 1a A.cancelarie trebuie admis c5 .(11' Tradilia . p.Studii qi materiale de istorie medie". p. 1973.. 2.ggi9.r9il:--F=Q$. c6ci ei vorbesc ca romanii' .omanit6-lii se-imbinia.-Iq1 sipescu. cdci atunei lari _. cdrei vagi ecouri yiTradilia prima asupra_genezei...iilia colonizdrii romane qi afirmarea r. doar slntetic exprimate in corespondenla dintre Inocenjn relatarea altui misionar gi prelat caliu IiI Ei loni![ (caloian).Jarii ne^ parvi n' d i n docume" tetJ cancela ri c i d omnegti aIe secoluTfiiff-J--a consacrat amintirea unui act de ..domnia lui Neagoe de domnie..I.R.de la i"tqlglglgaj6rii( diverse variante.Romdne. din aceastd inlelegere s-a intrupat cea de a doua mare tradiiie politic[ a romdnilor in evutr mediu. 38-39.desc5lecatuluic ro.rrun era aEadar Ia fel de puternicS ia sudttl ca 9i la nordul Dundrii' atit de viu in memoria lor urmaqii coloniqtilor roqan!. p. rt (1501-1525). 300-301.intemeiere6' si a unui . in aceastd pri"iln6.Revista de istorie". lX.laihte-t meierea fdrii Romdne ti. p. intii de Negrul Voievod((l5 Agadar. 1978.i*Wnunteffi* 1a Opiniile istoricilor diferd ln privin{a vremii cind a fost intocmitd prim. B.e Valachie. $i..ffi*". bineint-eles.36I-373 -qi.intemeietq*. Andreescu. 10. !ar+-!. tradilia a fost inte- i:"1**rn"'. pavdza cea mai sigurd a identitdlii lor etnice Textul papal din 1234 care surprinde primuJ. 3A3..aina*Un neandsafi.a..datd bu aparilia telmenului de intemeiere in actele de Cum .editie" a letopiselului Jdrii Romdnegti in cursul secolului XVI. faptului o semnificalie major5. 1980.strdmd$ilor(( lor in spaiiul carpato-balcanic au . B. aie RornAnegti..Tara nume care figurealS inca de la inceput in actele de canRomdneasc6((.*K1-4*g?* .q- tJ'l:"1? I din lumea amintirii colective in cea a tradiliei scrise pe Negru Voddla...neascd di'n secolul . 12D. arhiepiscopul Ioan de Sultanieh.._if.'cel .'in..tt""ttic qi aproape iatinS Ei dupi cum se povesteqtese trag din romani.d-e*.Ei au o limbi a Ior tr"'p.descendenlilor Romei6(. a cirui-afirmalie se adevereEte deptn.tn document ain {-|0#}.in-"*-i a rf ct elg caniel ariei-dpmre*L-fli*f *Jgmst#r#l-r igjruleu qare unui pgls.. ln celarie in sccolelc XVI si XVII. |n aceeaqi vreme . d. care ^pistrau colectivi aqezarea . XII. De aceea sint numi{i vulgari. mai recent.. \drii.ti.ol XVI-lea.-1!-e.. .Revue roumaine d'histoire". u roar.. mai tlrziu o.lia istoricd a originilor prinei'pa'tului' !d'ri'i p: 1875-1890.. la B i@!g*aI ndstirii Govora doud sate despre cEie afirmi cd le stdpinea. forrriula rfriiflEiilactele de caniezdanie zctnlev'()12. haina strdini e posterior cu numai trei decenii fa!6 de afirmarea risoicatd de cdtre c[peteniile vlahilor nordbalcanici a originii -lor romane in cadiui intensnt.

Bucureqti. creator lr"qit. I.il1.el ia"rrtita"te istoricd e lesne de stabilit intrucit-faptele^la hi.. 1966. t4 15 . XV-XVI publicate de Ion Bogdan.P.. 1959.. 1s lbidern. Inci din 1549 * tirLie q legat actul descilecatului qi cum ideea insiqi apare in ""ffii scrieiea raguzanului diacomo di Pietro Luccari.. date documenpe dbaiupra. O variant[ a""""ri"ta. fapt originar.ci traditia s-a aflat ci.. I.. "itoli"ilor TeCf.ae.. 11 Cronicile staooiiomdne d..(Le// Traditia moldoveneascd NoptsZgit laionlh aI Moldouei. prin in-dicalia d9..o-polond..ffi#. indeosebi in mdrturiile cdldtorilor strdini.Cu femelil ales .. Cronica sirbo-moldoueneascd)lz a relinut gi ea un in ai h nitt ifcr_sau.?. au rev€nit .parvenit datoritd consemndrii lor in alte categorii de izvoare.."a"Jo" . Roman 9i Vlahata. p. introduce descslecatul Drag_oq..iiua unui bout. -p?"ii-"iimpotriva titarilor in zilele .anume voievodul maramureEan -1352si-1354).. . Aqadar. Iorga. p.r nenta lor la ortoaoxia rdsiriteani din vremea. 1905.t. Panaitescu..P.ca scurtd a Moldouei. p..!:iop::1!y-t arhia constantino rs lbidem. . ed' Al' L' Tdutu' Roma..subliniatd qi prin apartgnumele'eroilor eponimi crdatori ai neamului. edl\ie' revdzutii gi completatd de P. 130--132. -""t1-p"in""ip"fe ti.rr-a...cralului JI3.'rDe atunci.care a trecut munlii .a asimilat sin:t un rtrr:' deseopctirc€i .t"e^t t ra desPre interneierea" fdrii RomdneEti e cea privitoare Ia inceputurile Moldovei ca stat. tare contemporane inregistratd de letopiselele rnoldo-slave.ca moldo-rusdqi ceata.domn cursul unei in aceastd. de intemeiere a tirii.in sec.. nu crronic^.. 493-494. cu voia lui Dumnezeu'la PutnaL8' de una din variantele Letopi'segului' [Ni. 154--161..qi ca este independentd de cea a descSlecatului Moidoyel Iq ]ara RomAneasfradilia. deiumirgl 1-"iP. Dragoq.Panait9t9"t. in sfirqit aqeortifitut"" mu"uf OZTZ_Lig0f..k lui t e. 2. Inscrip[iile ilin bisericile Romdniei. Bucure$ti. indicd . "arrri s-au petrecut in zilele regelui Ladislau Cucare se referd p""urtii"" fali de romAni. la in Moldova iomana cd traditia descilecatului este anterioari secolului XVII .*""iriuia moldo-'yt!'.il. Letopise{ul de la Putna.e s-a inceput lara f .'v. 55.l. m Hurmuzaki.iu intemeietor in tip arrrffiIffi6roului lde stat. 16N. t"r"#r". ea poate fi parli-al confruntatd cu un qir ctre .desc6lecat(" pe inflptuito/act originar. Cronica mold. 160 Acta Gregorii P. p. invatuit iti-i..' Croni."lft' ASaOar ni.. XI (1370-1378). p.drujina".."" sint: originea romane a romAnilOr. istorici cuprinzdtoale ale cirei elemai pe larg povesttq ""t"t.. 60. I.J..in \trrl lrri.la fel'ca si in Moldova.ii-ili. sigure.pro- qi anumeun ."*"t-1" cea cuprinsd in Croii'c-a :.i.anii J ilisli'". P. lecatul...papei Formosus.ipx.

un neam imparlit in douS((.ne. T. p.de la origine((. V. Teza devine argument central in opera lui Miron Costin: .(ea.i. in Bogdania [Moldova] Ei in tara aceasta de la Istru [Jara RomAneascd]. a celor doi timpi ai constituirii poporului_roman gi a statelor saler anume cucerirea qi colonizarea romand sub Traian.. ingrijitd cle P.i mai rSspicat formulata apare tema celor doi timpi decisivi ai devenirii poporului qi statelor romAneqti in operele lui Miron Costin qi Dimitrie Cantemir. adeziunea icjr ia ortodoxia-greacd dup€ ruptura celor doud /'. aI culturii romAne in tipar lingvistic slavon. Moldouei.aconic..statali debinffiffiul i XV. cd romAnii .descilecatul !6rii al doilea rind"26. 16-36.discdlicatul cel al doilea(.Rdaift.Iari acesta Traian impdrat pre aicea au venit Ei au incungiurat aceasta parte de lume. ca gi tradilia anterioard. P. MuIt mai limpede .mare((.ii.descileciri( sau .e. 22 Cdldtori strdini despre ldrild romd.H-d#l_. Letopisetul Tdrii Panaitescu. incearcd si inleleagd unitar . descriind .. p.. Bucure$ti. lstoricii romAni ai acestei vremi qi-au sporit considerabii en-idilia in contact cu qtiinla europeanS. 69. deschizdtor de istorie noud. Documente. Bttcures. ed. p. 50."tt-. realitate derivatd din aceasta.. qi el au des2s Grigore Ureche. In istoriografia moldovean6. despre care interI locutorul romAn aI lui Nicolae de Modrusa iI informase c[ romdnii o vor\besc . 21 lbidern.inrl"4*f$ffilm. 607-608. Ia inceputul statdri cind.Grigore Ureche qonstati in letopiselul siu: .. a II-a.932.. 39.populard('. argumentalia lor s-a imbogalit gi s-a articulat mai cuprinzdtor. care leagi constatarea romanitbtii de .rdsipirea lerii dentii( qi apoi de . vag sau explicit. adaugd: . se tacGi*€ioul acestei conIo-an . cum s-au pomenit. care.domniei'. cel care a dat naqtere poporului -romAn Ei cel care se afla Ia originea statelor sale medievale. trad. [1958]. J.rawsbeeqdr . XIV. IaEi.Valahia e numiti cea Mare gi cea Mic6(ee.uneaortodoxd F "l". I.t1w&6!{hd+ noscut drii RomAn dori5"'fAii'in' urniii. Ideea Ei formula au inceput sd-gi croiascd drum ca Letoplseful ldrii Moldouei al lui Grigore lJreche.cffi{V&t I biserici. zg Laonic ChalkokondyL. in vremea romdnd. p.latinilor(taqadar pentru uzul piturilor suprapuse.de la Rim ne tragem'(n. apoi trecerea munlilor din Transilvania de cbtre romdnii din lara 01tutui gi din Maramureg qi intemeierea consecutivd a Jarii RomAneEti de c6tre Radu Negru qi a Moidovei de c[tre DragoE.. I (1247-1500Jpassim. Dupi tng"stffiffiss'rc. de cult pi cancelari. Grecu. Fald cu asaltul tezelor negatoare ale unor curente de' interpretare istoricd striine. istoriografia ro* mdnd a secolelor XVIlqi XYIII a subsumat intemeierea statelor rornAimplicita ne originii poporuluTl-Ea dtlaborat sau sistematizat conceplia. Kowalewski.descdlecatul dintiic din care a rezultat poporul romAn.ti. I..nainte de $tefan cel Mare..descdlecaturi(. dar mai explicit decit ea. La mijlocul secolului XV. gindirea istorici romAneascd. persistenla lor in aceastl credinld in ciuda prigoanei suferite din gi. urmind insa fidel tradilia moqtenitd din epoca anterioard.. ideea s-a intrupat in formr:la celor doud . de origine latind. 63" ze Philippi Callimachi Ad Innocentium VIII de bello Turcis inlerendo oratio. rolul de apArare a istoriei nalioniile... 1958. Il. p..+|... f partea. tema celor doud impulsuri.liii puternic exprimate de Cronzco"maLcto-ru$a Ia CVnfi@nWffifffiP'ind. Lichonska 1i Th. 25 M. puternic propulsatd de aspiralia emancipdrii poiitice. ei au adAugat cunoEtinle loi gi numeroase cu pririire Ia problemele de cS.*t". D.H.Valahia'(. la rindul lui. 16 7T .. hotdrit. apare in scrierile tuturor reprezentanlilor de frunte ai istoriografiei renagterii spiritului nalional romAnesc de expresie boiereascd.adoptareaslauomei.Cit de puternicb era conqtiinla acestei legituri la romAni se poate constata din faptul cd incd din secolul XIV a inceput rivalitatea pentru intiietate in cadrul acestui ra* port. Varsoviae. 67. B.fdrS timbd. ea asumi acum. a ffi. Erpuneri istorice. Costdchescu. p.descSlecatullirilor cel dintii de Traian im' pdratul Rimului( gi .le moldouene..o Lar5. 1-13.. qi-a indreptat pasionat privirile spre originile poporului Ei a1e statelor romAne. 1964.. ed. )ca \ inse ca Hmba proprie. p..l. Pentru itaiianul Filippo Buonaccorsi Callimachus de asemenea romAnii sint . Direct sau indirect. bizantinul Laonic Chalkokondyl observa._ qi in viziunea traditiei. 67. Faptul prim. sistemul de idei istorico-politice ale romAnilor in prirnele secole dupd constituirea statelor proprii. despre care afirmd cd e . sd fi iegit din uzul colectivitdlii romAneEti.ti i. . a fost . dar terna..sint imparli{i in doui domnii.R.EKtiffi-natoare limbii slave. referire Ia cele doud state romdneqti2a. 1. Ia contesi. a . spre deosebire de Grigore Ureche.petenieale istoriei romAneqti. ! Geneza statului iD evul mediu tom6nesc td intr-un tirziu de haina s#eifr liN{r. \ Redus Ia datele sale principale. fica Ei interpretarea istorico-politicd au rdmas esenlial nemodificate in raport cu viziunea epocii slavonismului cultural.

?0. C-. .De aicea Ei innainte puind noi socoteala tot tenchiul osteninEi lei noastre.ed. r:. ed.-ts. Tocilescu. const.. si apoi alalt tot qireagul impdriqilor aga i-au linut gi i-au ldsat -Ei aEeza-lia. qi a nepoli. stranepoli.Cint tara:ffi inlEcrdfrEtd i pu&&def xt: lara-mi lap-l ?u mai "X6bEtia reln rocultorr al r. p. po. Leotpise. 1901. A treia parte a5 Miron Costin.i cr-ralt orizont.j . in Jara MunteneascS. Argur4entul pm. nu cel pe care i-l atribuie strdinii'qi denumirea limbii: ..(se. format la lectura istoricilor apuseni. 1960. era comun tuturor locuitorilor Italiei'(3?. cum re zic ei. Istoria ldrii Rumdnegti. . p. in zilele lui rraian impiratul Romei(3l.ed. Bucuregti. Iar rnoltanii..cina nu se rnut6..un-Joc. lgb8. pini ce vremea indelunpati ud Traian. )rr ar larll au colonizat odinioard amindoud Daciile de la valurile lui Traian. Bucureqti. necurmati silSgluire sa dovedim.8s. 1g63. adeverindu-ne den mai alesii gi mai adeveri{ii batrini istorici qi ae atlii mai incoace.. ori vremile indelungate ori streinii adaog.neascd. den carii ulpie Traian i-au_agezat aici in urma lui-Decheval.Asea qi neamul acesta. Simonescu. marea mai tirnidi a lui Grigore ureche. ed. . afirmalie care pare a o prelua pe cea inregistratd la inceputul secolului XVI'de Jan Liski. $i aqea este acestor ldri qi ldrii noastre Moldovei Ei Jdrii MunteneEti. Simonescu. 1. 181.cel dintii fiind al lui rraian.cdleca_t_neamul..cuzinesc.ngvisticr. p. Miron Costin.r-gJfrull_a-yleme Ia qulnpa(Ul"alJ"-Sta1ut cugetul nos- 1973.sgrlg Dirnitrie Cantemir -.1 L si actuale nuntul simplu g! r. 3? stolnicul constantin cantacuzino. ed. p. Revenind la coloniza.*o. . p.In . 3r Grigore Ureche. era qt XVU-XVIII iimba romdneasc[.diseri impreund cu dacii. seminfia.inc@e&**I-romanitatii. C" Grecescu 5i D.. Gh.#. h.. unde. Acest nume de la descdlecatul lor de Traian qi cit au trait pina 1a pustiirea lgr de pre aceste locuri qi cit au trdit ln munli. precum ardtdm. Istori.rii Romdne. p. s-au aqezat dupd al doilea descSlecat. tf. criticd de _ ^ax Istoria ldrii. Cei dintii au venit cei de sub unguri in lara celor $apte Cetali. dupre ce de tot 1-au supus gi l-au pierdut.oaei. s Dimitrie cantemir.dovada. care lEi trag numele de la Olt.p. ^5 _Miron costin. astazi [. Bucurepti. in Opere. Descri.. 1.s8.arii. 67. $i pentru istoricii moidoveni ii munteni din secolele XVII-XVIII ca Ei pentru tradilia epocii anterioare..iil -iindul intii limba latin6.cei pe care Ei-l dd singur. d.ooenilor.l@hry's4ryrt'!!q urmeazd cea categoricaq lui-[. p. care pune.] Ste dard numele cel vechi ca un temei neclbtit. in MaramorSq gi pe O1t.ii lor.l.r.ti.gqYl+tel-el"'et" *De 56 mira un jstorlc an{irne-Cavalie originare . carii veniJede I.!iron Costin: . indelungati i-a impdrlit in trei. ed. .$i de atunci acel popor a rdmas in acesteIocuri pentru apdrarea romanilor impotriva t5tarilor. intr-una din scrierile lui in limba polon5. .Intelege-veisi din capul carE-s:a'vp"siiiede Sidirjficesid t6fr -"H qi limba esti dovadd"cd in giaUti'. Bucure$ti. rt Istoriile dornnilor Rad.Ei cit norod este in Ardeal cu acest nume romdn(. 362-363.p. mdcar ci-i italianul tot pe un loc cu rAmlenii(35. G.tn 6ttffi. sau. moldovenii nu s-au numit niciodatd pe ei ingiqi italieni. 1F-16. de la Roma. 38 Miron Costin. dar 1asi. limba.r Roma. n lbidern.e in_isersuri polone d. 1914.Gi-qrescu. de la moqii strdmoqii rumdnilor. p. sau montani de la munli. e pamln"! a scr. . pentru ca nu numai.iiJ i..'. care din vremea clnd la Roma se afla capitala lumii intregi. Bucurei. .' ci Dbchia noastrd au fost de Traian Marile cu boiari ceieteni si slujitori romani descdlecatd si ldcuitir. pe alt temei de cunoqtinfe . . De neamul moldotsenilor. care trdiegte pind acmu in Moldova. ld.ti'de Grecescu. stolnicul constantin cantacuzino dezbate Ei el chestiunea originii romane: ."t0. . in alt text: . iard cela dela rddf. Gu{u.2i.in ce lard au egit strdmo.rea_romand. care nume in vremile urmdtoare a inceput sd inlocuiascd numele romanilor.u popescu uornicul.trivit cdruia moldovenii sustineau ia sint vechii coloni romani . de care scriem. 47-48.r" .el pq$i&frespicat. ci totdeauna au pdstrat numirea de romani. cartojan gi D. 3z Dimitrie'Cantemir.sdmin-fii.N.. Hioiicut uechimei a Romano-tnold.oua si Tara Romd. iari noi.ul canta. intr-alt chip de ai noqtri Ei de toli cili sint rumani linem qi credem. tot acest nume au linut Ei tin Ei pin5.Mai pasional decit to!i.ti lzso-l6go.r}r."*. Leiopisegul. qi alte nume.. cum se raspund qi acmu toli aceia din ldrile ungureEti lScuitorii gi muntenii lara lor qi scriu qi raspund cu graiul: Jara Romdneascd((36.-iard a$elc-ltAliene$ft :9l39$g"3ing qstizj*si+t. Romdne. nuffitirF$ilHu. Gr.Iari noi. cel mai sigur argument lingvistic e numele insugi al poporului . ce incd aceloraqi romani in trinsa aEeza\i.oulahi.Ior.cd valahii.o' * :.ici qi dintr-acelora rimdgili si trag pind astdzi rurndnii acestea('3e. panaitescu. zicind: mirat este cd limba moldovenilor Ei a muntenilor mai multe cuvinte are in sine rimleneqti decit a italianilor>.ir:sernnat qi sineneiismului ii. trad. Craiova. insi dentii izvodindu-sc dc rumanii carii s-au despdrtit de ra romani gi au pribegit spre nriiazrnoapte . sintem'adevdrati romani gi alegi romani.Xarlcli*sesdeJo'e. p.rea rnalqieurd.espre Mold. a !5rilor acestora numele derept gi mai vechi este ron'lAn" adeci rAmlean. De neamul Mold"ouenilo\.. istoricul adauga:. rumanii.-T"":.(.8 n****]l..ae atuncea ..erea Mold. aduqi de Traian. .trimiEi aici pentru apdrarea Panoniei impotriva scililor(.. deqi adaog. I'.a.Mo'6iHbvi:i. numele cel dirept de moqie este romAn. De neanlul Mord. ane comune a tuI 1 . Z2Z. 43. al doilea rind .f/.de cind au descilecat pravoslavniiii cre$tini. . Fdri elcmente erudite. 3. . in credinld qi in bdrbatie. e drept. dlwiPr' . BucureEti.ei. Dimitrie cantemir face din dernonstrarea romanitdtii si continuitalii romdneEti un adevdrat program istoriografic: . 'intracelag 4zua de astil nerupt trai gi . cronicile muntene deapdni si ele firul istoriei romanegti.

pe aceEtea. Deci nimeni sd nu se indoiascd ci se forld..dar cu un sens sensibil diferit.""i..*"bglffi:?-b-:GlcauJjWof"qa.in care--i-nsd cii-_ / nele--sai*uzdse incac6.Sd se fi. ci toli aceqteadintr-o fintina au izvorit gi curil((ro..nane gti.*de. in terminologia tarii.. De atunci ri91--g-ImLnumele-ciine"]. Odata . unii dintre reprezentanlii istoriografiei in iimba romAni la .. micnrl fie qi cevaqi osebitd in niEte cuvinte den amestecarea altor lin-rbi...rii..Atunce qi Bisdrdbegtii cu toati boierimea ce era.mu$imea de noroade( aduse de Radu Negru din in Jara RomAneasci e evidente.u rrai arrut stdpinire peste rumdni in Ardeal. itema unitS{ii de origine qi de nume irag de 1a Roma(3e..Be care reuseqte sd-l ucidd indr:eP+ul trecc tu.dil!. in sfirEit.inceputurilc ei au recunoscut raportul dintre romanitatea norddundreanei si cea suddundreanS qi au inleles. l'apt nou Ei insemnat pentru felul cum era inleleasi originea poporulul romAn. din nou. anume inchinarea Olteniei.in Transilvani?r.enrii. Dimitrie Cantemir.*oal*doiie dsscfllgsat'(. a (Letopise[ul cantacuziCronicile munlcnc =.o ?nvr"6jbit domnul rupligint.: :SU de mrrntii . Ttolone.a'i u*una. fie qi nurnai foarte vag. col uOurrsu' onizae. go1 r..de rurnAnii carii s-au despdrtit de la romani'( qi guvernatl de .desc5lecat5(mult mai timpuriu .inceputul(( j+J159-P tago-S--vod..Negrr a _ 7 . a1 Istoria Rom6. gesta vinitoreascd a lui f \Dragosqiainsotitorilorsdieiq1ocu-i1aprintr-u4@a r" F.( Expresie a noii realitdti politice de sine stdtitoare e . poporul carc o !gguia.. denuw"ri"roa"de.". aI cirui descStreeate pus in legdJulS cu un nou conflict cu unguxii gi sagii ."rpm6nildin.n aersuri polone..tocr]rit-or(. adaugd cronica: ..p.-""Dffi'*JT. pe care il convinge sd.gru.Ei in.RomAneasc6"qi -Moldova.. 233.nii. ci den plai incolo stdpinea ungurii gi den plai incoace stipinea domnul. p. Radu Negru "'."rttl:t I rg3lo-r-p]cr -i. dupd ce au trecut domnul dencoace. In unele scrieri ale istoriografiei moldovene... tot Romani ii linem. s-au sculat cu tofii de au venit la Radul Vodi.idu . adicd a organizat-o.dcntifica{"i. jf tf_*b.+-SirSilaL.judecdtori6( -_ cronici.aici. se produce Ei in tradilia istoriografici a Moldovci o contaminare de persoane in persoana desc6lecS.lS-Lp:iu'T-crf. inchinindu-se sd fie supt porunca lui qi numai el sd fie preste to!i".ul neam ce Ie zice Basarabi'r:. numit6 aga de -a riul Moldova. cel.&AUJe&ru qi."Caxpati-suh..c'u'tnullimedc noroade.a-n[sdrif.an"eSti descalecatul-bi Ritdu Negfu din lui ungar a incetat la sud de Carpali: . t..elui Andreiag craiul( -adauga o variantd. $i. 220.descilecat{1.-ittr:.in parte"pierdut in urma incu vazici Snlfasilor. d'aesidEuiat o intensd activiiaic ctitori.stio*Radu ".. apoi spre sud.De atunce s-au numit de-i zic Jara RumAneascd. renul clHtignrff. :r*r* ) FgS"qt{t Analogia cu . descilecati din peEterile rnaramuregene spre malurile joase ale mirii.. Letopise{ul ldrii Moldouei. Descrierea Mold. unde qi-au tras deniimi-rea. pind in Dundre((a3.nesti.a-l . ce Ei den Ardeal.descalece(( L& sud si" J.rii Romd.. ei aveau insi sd . . 70.niti.descqlcsata fps!. p... 45 Miron Costin.i. Maramureq .:.vit rffiETElclintre :qi"-apier:dut stdpinirile din Transilvania in vreme ce autoritatea regatus Miron Costin.--de-+.g-ll..oameni.. aa Istoria ld. carii inci qi mai neaoqi sint qi moldovenii si toli ci{i Ei intr-altd parte sd afle gi au aceast6limba.. p.in citiva ani'(.Li ne sr'. pe valea Moldovei.saqi. de Rad.rg-.in zileJ.ai ii nomdne. Ce dar5.Radu Negru voievod{(aa.tituluqul(."t:'11. Dragoq exploreazi gi igi supune restul teritoriului fdrii. Atit aceqtia cit Ei ceilalli ooartS. p. ta . . ab Grigore Ureche.fi"de*a"c"*g"ga nes.''Ee.ffffiiffiihul.. ceasci in ccic' doua iegedlnle" irfccresivc'Alb satg"*pimpulung qi Argeq. . I vremii. p..a--dinMalam ures cu ceata sa $g*cftsyg..uJmilgqr.e"anlui:Hddii:Negru'qia lui Dra.lit colo.inlgq?eJge""Tara. titlul. t"xu"Jl J -. iar nici pd dinsul s1-l stapineascdcineva n-au fost.) Ei 1sffiffi16ffiffi. pe valea Sucevei.jqd_c!ett. n-a.u Popescu oornicul. $i. Potri.U!.triduJ scatinului' Ojil.rornani sd se retragA.i.o t @i "F 2CI 27 .l rrnei-ilg).cndheer.L t' Din punctul cle sosire. mult rnai bogatd in aceastd privinld... asumat de ..il%.numele vestit de rumini.. Dunlire qi Marea Neagrdas.'i ii oriei.. e0 Stohricul Constantin CantAcuzino.'!ara Oltului:. ln vreme ce in Jara RomAneascdNegru vodd a devenit Radu aBlbidem.ti. 2. Istorie in uersuri.. Istorie i. 69-71.geiK?..*i:_teu9.# larii-re. pentru ca. in unna initiativei sale. secolele.ryY-:4*.Cu aceeaEi e susfinut5.-. inaintind mai intii spre nord.toate neamurile(' din Poculia. p.rnu-ffi. ari'i.. 228-235.jp . Miron Costin. pe t5tarilor.. polone.i in Jara Romdneascd de Constantin Cantacuzino: .ti. ca in istoriografia L/rdeaf munteanS. I-2..insi rum6nii inleleg nu numai cegtea de aici.torului. unde gdscqte un prisdcar cu numele Iatco. teritoriul !5rii pini la Nistru. unde a ridicat bis.Ne. clun s-au zis mai sus. XVII gi XVtrJIl"**ePotrivit viziunii -lskti$ilq*.9 sx*sa'*fFm1rtEfi-ffiie.lrg"A. a2 Istoriile !d.. 5. p. 5. revine descSlecatului in # /traditia. Istorie i..c5...liH.fi. iare tot unii sint..adesea" uJtimul lor val. Unele versiuni relateazd si episodul pe care il consideri final al constituirii ldrii."-. rnai nainte preste Olt.. lara s-a intiIrs pind a. papista$i. a istoriografiei moldovene 1J d" expresie rornAneascdcu privire la constituirea sau.-si aducd . Istoria J'drii Romd. rolul sub:strutuh:i dacic.poarJ. cum zic..il. p. manilor cu domnii unpurilor si ai sasilg.euici*gicurli domneEti.isd.otsei. Intrc timp. it.ne.. Un rol incir si mai insemnat."mai.ii-&omdnc.altele cc era dei folosul domniei gi a instituind. ... chiar exclusiv..nesti.1i*g--Ignit de de.-au"s'i.. 50-53..este Moldova.g1tS[-. p...!qt5 Dlagbq* | oi-t*"1 {ggq"".care.S-1tq . si cuprindd . (variantffi^R adu' Popescql-gut 7 Iu lraza intemcig$j*fisii--Ros].rumdni..fiS ighglSfivr.l.n uersuri.tot feliul de" .{."*cel. "no. pe valea Bistrilei. fppt care la unii..qtillefp.fi_*q.is-. domnilor !'drii Romdne.

Bucureqti.ai-it q9gta . idem.cAciprecutn ant z-is. mult mai larg.eancelarie*Ei*. re\ innoirea gindirii istorice romdnegti incepind cu a doua jumdtate a secolului XIX s-a manifestat. sti facd cloao !ari. . p..biseric5actiEi in Slavonismul.a+"1] Tbrii RomdneEti qi cea a Moldovei . Cronica ldrilor Moldotsei gi. Onciul. 209 qi 214. cel mai tirziu in secolul XVI. Hronicul. - ' ' ir- ne -. in ciuda rezistenlelor intimpinate de conceplia qi metoda sa. p.Negru. Iaptra . 328-428.. 30-31. p. 374-373. nt- s lrdes t lc a " r r{. Prin ldmuririle insemnate pe care le-a adus la cunoaqterea constituirii statelor medievale romAneqti gi prin considerabila lirgire de orizont pe care a prilejuit-o.r aspcc*H]. p. A. p. Onciul.e" lce a lzv de D. p.-au schimbat Ei numele qi de pe apa Moldovei setude pe cel mai vechi nume Molisdavia s-au numit Moldavia(ae."tu1. ln Opere. lMotdova .dri Vlahia. intr-un al doilea timp.em. sl qi . el r'espinge numele de Vlahia atribuit Moldovei. Moldouei. oriciti lnsemnitate i s-a atribuit cdre pro-esul de Iu dievistica romAni uraTHffiSirbstituit progresiv evenimentului.. prin Dimitrie Canternir. ]n l]rrlT " 4r* btury'wa. anume statutul ob{inut din partea Irnperiului otoman gi incorporat in capitulalii. pind azi. Originile Principatelor Romdne.cd ei nu vor sil disparfi. . 50-51. al aportului ]inteleasa rdsdritene. 44.s.. qi in cadrul evoiuliei ansamblului romanitdlii / migratorilor In chestiunea insiqi a constituirii Jdrii RomAneqti gi a Moldovei. econo- ts D. 134-135. Descrierea Moldouei. Invoclnd.ea. De nearnul Moldotsenilor.1oqr. Radul Negru si originile Principatului. Letopisetul ldrii. intr-o primi etapd.(50. AIte elemente insemnate dezbdtute de ambeic !q.fn virtutea acestei constat6ri. 89-130. cel al Moldovei qi cel al Munteniei. in Scrieri istorice. 5t Stolnicul Constantin Cantacuzino. Drago$ si Bogdan fondatori. qlar( degr vag. iard dupd ce s-au desparlit pre vremile 1ui DragoE Vodi Moldova qi pre a lui Radu Voda Ncgrul Muntenia. o explicalie diferitd la Dirnitrie Cantemir. sl pr prln prin a{gzipnee romSniJor la credinla rls6ritgand prt tal6 urr.!." F"UJS9 turAresti _qtfgiflp* _Constantin Cantacuzino constat4 cd acestea numcatl anrbeldt. a infSliqat lconstituirea statelor romAnegti pe fundalul formdrii poporului rotnAn. Ei istoriografia in limba romAni a celor cgn:'doui lari a fost preocupata de raportul dintre ele. Ca qi tradilia anterioard. gindirea politici a istoriografiei a consolidat. Munteniei [Cronica polond]. Istorii. p.ct.aspect derivat al investigaliei sale. Descrierea Moldotsei. care nu a fdcut decit sd imbogdleasci Ei sd fundamenteze erudit moEtenirea ideologicd a trecutului. p. me- a descoperit rind pe rind componentele sociale. I. ci scriu cd au fost tot un loc qi o !ar5 9i noi afldm ci Moldova s-au disciilicat mai pe urm6. Exponenlii principali ai celor doud atitudini fa{i de tradifia medieval5 din impletirea cdrora a rezultat o considerabild extindere a orizontului cercetdrii gi adincire a lnlelegerii procesutulcollti- h cezul rr Ct€ f€&ILtrAle nOUa.o rSr *. 52 Miron Costin. dcqi afirmE .{+* " ri + _ 1*.!9-piogr. ibidem. 22 23 . cea a scrisului in limba slavd qi cea a istoriografiei in limba romdn6. .:ultutal e explicat core. unora din elementele dezbdtute de istoriografia in limba rornAnd e numai aparenta qi ca aparenla se datoreazd transmisiei foarte lacunare a traditiei originare din care nu ne-au parvenit decit date disparate. ca produs aI simbiozei daco-romane. 305. cel mai tirziu in secolul XVII4?. prin revenirea Ia tradi{ie. dintre-Clii€lS4SiIdOra era cea Mare. )0 Grigore lJreche. ibid. a deschis larg poarta innoirilor succesive in investigarea acestei chestiuni de cStre istoriografia romdnd a generaliilor urmitoare. mai mult chiar decit prin declasarea tradiliei desc6lecatului ..na#t_. Istoriia J'drii Rundnesti. ae Dimitrie Cantemir. Identitatea temelor majore qi a interpretirilor e dovada sigurd a continuitdlii intre cele doui stadii ale tradiliei istorico-politice romAneqti in evul mediu.. in Moldova Dragog devine fiul lui Bogdan. mai de nainte.r.Mied.ara Rom6Potr. Grigore Ureche evidenliazd tendin{a muntenilor de a trata drcpt o unitate Cele doua !6ri:.patului moldouenesc._Lalp"Hir.'prln ip"diii. aceste doao t[ri supt un nume a V]ahii cuprinzindu-si qi pina eind iarri supt o stdpinire qi supt un domn.ti. iar muntenii mai dintii. ed. 560-715. 1968.a ldrii Rwndnesti. Sacerdoleanu. tema ausecolelor XVII-XVIII tonomiei statelor in raport cu puterile striine.66. 4EStolnicul Constantin Cantacuzino. p Istoriografia iomAnd modernd. in spirit mai particulalist.in ortodoxia risaiiteana -qi. Viziunea tradi[iei medievale in problema genezei statelor a dominat istoriografia romAni pini in a doua jumdtate a secolului XIX.domnia Valahiei'( a fost imneasca-iec. numai cu insAmnarea Valahii mari qi mici. ca qi tradilia medievalS.i Princi. sd daspdrliia. p.o ceptia I$i D*"Qnci nDeaza sau olsDare. perliti in doua principate.ivit lui'Cantemir. p. cind gindirea modernA a pus in termeni noi Ei acest domeniu aI cercetdrii.eNtindere a' stipinirii -slave iri'Europa ris&ryiiaan6 'sua65tid'ilvflfi ' filie"a siasrd6e-'* -"" pe planuL"retaliltoi"inGrnalionale. p. Se poate presupune chiar cd noutatea a? Miron Costin. iar f. in urma descdiecirii liirikrr dc c[tre Dragog Ei Radu Negru: .^ -al]b*elq-jg!g"f. idem.Iavo&ei""ir1-..+a. .h r. ldrii Rorndne. 3Bi Dimitrie Cantemir. prin distanlarea neti de tradifia medievala a descdlecatului Ei apoi. vitalea-earffiiffid*fil""g".i el categoric originea comund a locuitorilor celor doud !dri.sint: indadiaiea romdnjlor . .

leg5tura str"ln. A ptui tA in-lmbeltj frzuri rom6societatea t:fUlgtiu.*ii6ffi gs.i q*. prin opera unttia !a cesiunile cronologice vor rAmine in anumitd mdsurd cufundate in cea confuziei de planr.!-i: din zona Slbiglgl-}. $i totuqi.. bisericeEti.uigf+jn neascapresupuneaiffi fitatura.rri caracteristicd formulei arhaice de tratare a faptul ui /"r-\ i stori c. dar ea^nu putea lipsi. * spre rdsirit.9qlglliJry$Bitf.f.&s.OlL -r_ . unir.lo-r "ig"-95- iiiL. chiar dacd suc5r Gheorghe I.mice.. tirl----ffi ""mi]i-rffi . ca''qi a lui l)ar inst'tr-rnitatea descdlecatului.. prlnnalionali- rmanl sau caqpati a adus la Disoaritia dominatiei cumane la sud si rdsari_t. dcti t i h r ..1iil qrTS'idsarit linia 9ogg*iil"-o:. fih.e.{rilit$!'1.cea lrri. aI c<jfoi... se afld.lfi.pea. Din suprapunerea celor doui planuri.tfi.Vjain se intindea de Ia . raportul dintre realitate Ei ficliune in tradilia medievald. ' .ulmcntaliiiililoii.grei'postpozittviii.. Onciul. s-a tSg3tu$Je*9 j:fl.i ca. Trad"ilia istoricd despre intemeierea statelor romd'' inta trorrlte extracarparlce I plonia acordatra s). reconstituitd cit rnai fidel ctt putinla pe temeiul documentaliei sigure.L-1*1s-.dl. mdcar parlial. P[tnmzind seqnificalia tradi[ei*m9*l.tehnicii(' 3au p-qternice. BucureEti.*-*5q_* anurne.ul" . spiritual-culturale gi politice ale constituirii Tarii RomAneqti qi Moldovei. ci -Fonfrql -e!tr^rrpan oner6.$-unqqr$u..Hoardei de 3l rus apusean-deHalici-Volhinia.i*..i=ai" ru'u. nrinc-ipg.anii lWLin timp pitrr-iifiiiidl-'"Cam"in"'a-c-elaEi gei Bediliile militare Ia sud de Carpa. nepti..el . mult mai mult istoriogta- pil.a^*.i in&cosebi.l_gl9l-"_."tr*"**t+ranc ti'ffig:ff.-I'*B. ln ajutorul larului Eotrl* intre 1211 qi iiet". su i r. Ain d l n t r' (: fiioCEHb-"16*Tffitib'E Transilv4"11ia. institulionale.vAie p. ritd. anllme confrr:ntarea accstcia cu realitatea istoricd. r r f ns I s i.: ffi_tice dqintinderi dife"iiffi. se va desprinde.qijnlelqgepe*p. rcz.D. --"-ry*"*:""'-"-'*:.iat intr-1qrr"sqiri!. .Etigat15ll.sondatin adincime t"fiiiffio.|14-'afir. in le5girea vi2iunii""istorice-. iagbtril-ungurl "J-rd-tausT.^ott'tgi.natiarr"udesEi."'.e lui.'i'i""oi"mf-nfi.-nhniloi'din'provincie.:nr:e.e-*i11.rf Pt]!91ile stcirei-lliinpcriu-t"-g$m"a.-q-".e. Brdtianu.ffijn-liffiffiffiilcafa crrea aces a intimpinat . i*-c-ul-913-!ein cele din urmi de succes' de i:dra'fr4$ti"-ijiTiaiarpairSe a puterilor care"revenaluragare din tcriffiiie -ConTroIuIeS-qpra-AcGsliiliAti1. dupa 1225.ggLabji i"3"p"t.sx4Jp.ai i-nti[--?poi statul mo.."ielativ reduse di aeibnaente de puterite h€gmqnice in s_pafiul est q!n1.i-uc tr$?ffefg:"ts-ffielZice care.rea dojliF-41fi@aine de.-qrsul .uro. 1945.*fi-ye.4"'.iei clh' J' Britianu.R. istoriografia romAni a revenit.fr".de.ist'enie romdne$ti medie.n. drii RomA din reprezentanlii ei cei mai de seam1. cuprinderyb dorain-*Ii"g.:D€ScdlEi5iiihliu rnilitar diniSuntrul arcului carpatic in teritoriile I CU- meclievale nu-i std la lndemini decit o singurir solulie. i nl operi inffiulta l n ambel e c az url -----. i"pi-.*. su t qq"ryJurje"re peroa lecatului . iar in cazul Moidovei Si cnezbtuL . Aur -.nimr-ffiodus efectivin a fic.dS"S-qA"1gcat"ului..i cel al datelor istorice certe.*'A.H-.e **-" .drhaice $[rl:--EJ?.i?idtingt'"Q}f '25 24 .--gtl rs]:aled4e{!1"*lfi-!u'm1-cp$-c.qcolii ir<iiitivisteia."audul-Tran$ily.care...+-ti9i'-* 1l f=?t si $g"p. apron.-"" . q. al5turi de oqtiie regatuioaeo proprii.eunqatinl. cel al tradiliei . ca s. de cite un centru"nqff"eToilFeea-rte ". fie. dati fiind iqg?g+ts-?.gindirii istorice meciie.matr.i 1. ro.iie. O_nq..* " ""ii 'r : .valerorndne$ti la inpretaie' a gindirii de a si(tc'ffi"rij*ui interpretare a. spre gurilc Dunartl :r tvt"qlfft"J\9Agla' fie atrituri de cavaic.ngol.i.ffite.rii leutoni. d5*"ffiT6lE1gere'perioar In *HrS+ coilTraffir modiil de gindii6.. mai degrab6. c-ele la .qi fiiit rn t' s air il pr inc j pa T -a l te m e i d E care au creat o situafip nsu. friiirncsaiu1prinEii*dTffit"ui*'u"".d"3"_Ityiui ia negalir:i |ri I). Tmpaitdqindu-se di-n lit cire tr .r.iie. dintrc Dro ce scle lstorl c e c t r n l r ans ll de Adin..'.. @nclfiT5ffTigbie-a urma unui gir de e-fo-r-I*f:.-i+--:f"gng*-ggS*stgLg-T*qli Cltului in sistemul p-g-UjiS-al.in .de_ '"pi"ur-ffi ui{n-ifu ''d*.sqdulgi risiritul CarpaliIo1.-?!. intr-un stadiu avansat aI evoluliei istoriografice in direc{ia irnprimati de D.:-regatululiggr-gi dicau concureni EonffoTufeflfpflSqSST"i Spqliu: regatul ungar si puterile dicui concurei.'1bg5turastr. **"Rpmaruldin Traniilv"ania lau -p"ar"Tjeipatcu qontingentele.p nronri i .r9plflt ?rg.Participareacelor din urmi nu e atestatddocumentar.p-rop_fii..r.2 qi-ti3ntra1-e. $i a cirififfi.e"aTi:Tffi catiiliii"ri i'iiir-ri r:calitaic a admii':.pe teritoriul cetordouastatein ili* a?ta.c5 f r u t rncsajul priniip-h-I*il-1gm-'et.t'did:6atiil.=-tf-"' psesupunenoi eforturi do dcscifrare a .-T."na. aria de dominatic qi hegemonie cumand. atulul re.*.

r.a de a juca de acum inainte un rol autonom in'raporturile internalionale din rdsdritul gi sud-estul truropci.. virulenta .tr---"': r --+*.Wffi iniinr.s€ra asalturrlor anterloare rncadrate ln slstenrul de__guvcfnarc al._L-:--.c_.t--con. .f f i.s-uffi Ef .int"*"ietoiului(( !6rii sau mai. "i?J reafirmd autoritatca_pgn reafirmd autoritatca l+lelpediul-'rnilih?i{5.F.i" sdu.i!..i-a precedat lui Basa5. virulentd confesionalA.=-: ----.. numele sau de func{ie ui .-ff4rmf Toffi EE-eTFa-carpaticarEifi63-T"tib?ffiIH'--vFme imEefiTf-mrlE' ari6aG ffiffiFa HoEiddi 4s Til.__e:*ffi_ffiti.I39".. --*h-'_e4 . degra!6 at .avut repcrcu_siuni insemnate atit inaQlic-ff uma_flpl. sffi-teriT6frlF?in norstapinJe*s-u Basarab.. regalitatea l-a aEezat in fruntea rurale ale larii..io.. bdniei oltene. iitruchipite pind tirziu in institufia ale Jdrii RomAneqti Eit-&e itrsemnate niodific6_ri.{eqi cele din afara arcului carpatic.e 9gS"WFrreti! " gte"$i. din punct de vedere ecleziastic.I acelaEi---tigp.g}ftt-*' gieiptn . rncluslv sudul ip4ryffiocietatea Iorillc oe la aDus de ult- +G=-' romanegscli lvlolclo_ver. Iuau.$heiJll sionalir (12e0-1. -. undc gi cea a regafului .nsupratroJril. antagoJli@g-gg*qi ungare sub inevolulii _a Aur tredevine.-e-an+ in urma dis.'i.-F€ cte ult.Qg:i: Y lui Ugrinus de la Simbata gi unde _Fagdrqq. r* ^.regat"t^telg 1.lui..etorrrol'itice{omeR6SfiT*t-eti6*din Tffifr3Tlv'ania .'l --* tl:"-@:=F curind avea sd fie construitd o cetate./ tatara din 1241.3 '"g:ul".acut c*_qq!9g9_Lnoii -politicii cruciatei.. L'fl vr uelerLr-rf. sil ' #-^- in rcgat. restaurat dq T€II.-.l4!1ll!iMLsJ}re'_s&l-tlllur oe srare J).---_'-.i*-----: recunoE$.1"^"":t-t^t: 27 .Negru Vodd((..--'^F'€'-*---:---":ts. se teri- Echi "q'y*-*:a social-politice interne qi ale puterilor din afarA .. rcsatul Stipusefic direct.. situ u:il stat a oug'i""t arri"a o dubl[ consacrare politica qi i.i satuiui ungar Pina in 1324 € a intervenrt o 'inseir-r nus. Din tZgl.isa OIffiIffi_. . din Cumania Neagri. vo--iewodqtu atl%gjgiJgievodal-al .marea ""-*. Confirmind st5ffirile trgl-ul. din 1232 in repiunc cit si a taratulu *--?resiunca -€-* r.rb-h"gu-op:aggard --..glr= rf. suprimind existenla ei autonomS. spre rdsarit.unsal il + arestaurare parte*{ffi.un. rege."r.-*- qi una gi cealaj-tein raport cu regatul ungar. s-a co_nsolid1t puterea voievoda- in repatul unsar duoa 1204. Sub conducerea . ioievodatul muntean se extinde .:. in procesul simbiozei romano-cumane.bazele teritoriale ""uit"i .pari. t '":.+% .. in rasdritul Munteniffi t-*!" if^b*Taice ibiia ae dominafie directi cdreia. mult sldbit dacd nu chiar disparent dupd marea invazie -?" ruau. ax itiqa!-j4-Jltimul degeniu= puterii regale in timpul donrnieil-uiJgdiglau ului XIII."Oft"1"L.'..-l--ru -----.L intr-un context politic care iI adusese in conflict cu rombnii Ei cffinii.".i"i"i pi"e ff sud de caroati si in influenla regatului ungar s15b6!te considerabil la de Aur. .i '--%. In rdsgg.itovbi.r * ..i3dggF*9p-i*instalarea durabilS a Si.restaurat{gpfulztl. . cuDrlnsa ln cea mal mare partre rn vorevodatul lui Litovoi.War - cumanlr.-statuful de stare p"flyilCgiata.1"to'centrifugaleinterne9iaputeriIorexternecarele u1puterii 9"o..mare voievod'( prin inchinarea .._qjgg-nllt"qt imgj--eristenla Alg.irii-46ffi. rmDrnalil cu lenornta repatrulur oe . grupase un. al cirei exponent a fost BasarabS.. direc-!fi-Tffie Jras in ---F.iT"gt u._ l Presiunea confesionald. M-ere4 invazie titara din 1_2_41 '.--? :-){i. de-alungul Caipalilor.exciusi dt@ in jace]A.-r ffiu*?""r"i militari -.t in dei d .. l"b noul rege. TfiTffit-f-oievodului oltean de a se eti bera ae*s@ in c. ln aceasta constelalie modificata 1itului romAnesc de i" t'atatit de Olt. in rdsdritul Munteniei qi in sudul ema:r"L*"n Moldovei. a. !-'- sedentarlzau.AAiE cu disparilia banilor de Severin din lista clemnlt*r*ot t"gatului. cnezatelefuidffitt lui Ljlovoi. Pozilia de putere dobindita in scurt rastimp a dat ldrii posibilitate.---r . "o-""italilor Hoar*q. In Oltenia.lJiTiloriiGE*ifE. . ca 9i cc1elalf.4e lin aceeaqi vreme.-_ de presiunile contradictorii ale forfelor pra poziliei internalionale a regqlglui.€ --::--iJ dominaliei tdtare Ia gurilc Dundrii dupd_12_6_0spulberat hcgcmonia re_a nu a mar pastral suD suzeranrtratea sa cleclt tJltenla.*e*"gg!i9qg!!g!1".r-ylr-eglet!4.in6i-alTft'1 urqEccSffi esecul.. ..-ei-pierd *din--no:..._-ffipansiunc qi trcaparare teritoiiElb.p4paiitatea qi Imperiul i TgSgsL -.voievodatul ol!. incercarii de cu concursul cavalerilor ioaniti.i*----:i-_g-. regalitdfii ?{padiene. f f i.tigiFana!-qlui de Severtn' cipat de i..G.---<-- @: mare 99 urui.4edfiA"".'ru sarlt .9b_itii" reerobti..cite mai sunravie{ui. au . s-a rrenlinu. irfr.3q1\ vgltil-ds. . dacd se admite ci . anul tul unsar nordulp..rd-SrrU proteclia hegemoniei tltare.i--ti:np.-Bi1j.teritoriu intins Ei o tnasfi umani insemnatd sub autoritatea sa. ... _e_yg- td su de cooperare cr=l--Ltlarii.GT-jGi fAdrffif mEfr aE.--. :'. recqpdti inteqqiLatg&oregl3lgJretlsiJyapiaJagg . -Destrf.+.ut viltoa dreapta riului.nleleranfl:9$9. ihclusiy*fqgr OllUIuf: lalitirlii -:.f f r . ii corespundea recent infiinlata epigg_o_pje_a cumanilor. ffitgl "gtlgrlcqSului i:ilcfe-p'urcre.. ::--. devenit .9m1"=t*i cucerlnl uonslantlnoporulur oe laTlnr. . Asasinarea regeiui in 129.'a incetat Ei dependenla voievodatului lui Litovoi de coroana regala. uar .autoqilglgt-sUlglipgra-a impotriva unei inevitabile revenlrt rfiiE-i-se inchina-frntru a se asigura prerogativ-ele ofenslve a regatuiui. In urma sale statale.9i -cu noul . in impr6jffiiT6ilffi&dfile. s+re.ittt"mlSti ..*gl. a precipitat modific5rile politice care caracterizeazAultimul deceniu al secolului XIII. . cuprinzin"d sub puterea sa elementul romdnesc qi romdnodin'fost^a epG"opie cumanS. centurd de protec{ie a trecdtorilor curburii Carpalilor qi zon}-Te G$turi cu regiunea gurilor Dundrii gi cu Marea Neagra. voievozilor gi cnezilor de la sud qi rasarit de carpali.]iBffio. : voievodaturur 9L4: tI*+.pierd rlin norr-con.-"u"" intra in ari" q" heq"-.dii..*--... celei Timp de aproximativrlLsfqx! 4-9 lL farg$94p. voievodul muntean. fuitb-tJ..tu"tui9..l au f65[ exciusi dt@ f65f . pastrind in"s6 o puit". fie indirect.Jiaqulgil papalitalii si-?-Siiitului fffi qecof Iil-urma qentrul Nnei: care instilap" "" "gi Ul4e_C-ilftfert_ de puterii sate Ia surile Ailiifii. La rindul sdu.

Moldova s-a intregit teritorial prin cuprinderea litoralului.9-Jcad:rq*il.fg{a de Tara \sprijineau.descdlecarea" Moidovci. intre riurile Ialomita Ei Siret. AlgIg{rd-fg--fisl-lul"F. in 1330.i consolideazd rpoziliile ciqtigate in nord . recunoscind astfel con{inutul etnic aI noii realit[fi politice in curs de constituire la rdsdrit de Carpali. qi de a ilnpiedica astfel stabilirea unei legdturi firegti intre ele.. pentru a cdrui mogtenire incepe sd se manifeste acum.pe temeiul acordului incheiat cu Patriarhia constantinopolitani de unde a oblinut un scaun mitropolitan gi.parathalasia". Tutn RornAneascA in general. Carol Robert a venit in Jara RomAneasci in fruntea unei puternicc itrtnate pentru a o anihila Ei pentru a readuce teritoriile trans{ carpaticc sub controlul direct al regatului. dEr. Inlitufrarca hegemoniei mongole din regiune a reaprins rivalitatca dintre reJ gatut ungar si lara Romdneasca al c[rei obiect principai au redevenit dil:"491*Ugldggl*$i". sint semnalate forme de organizare politic[ romAneascd. recunoscind noua realitate statali tl o data cu stApinirile ci teritoriale.rii RomAneqti.A&igg. Mpid fgpt na{iei ungare in cnezatul Halici.. a equat gi ea dupi numai era din nou r6sculatd Ei Ei-a-gbsit un alt condulciliva ani. a alCs.. emancipind definitiv Jara RomAlneascii din dependenla de Hoarda de Aur a cirei stApinire a fost refulatd lmult spre r6sdrit. marele voievod al Jdrii RomAneqti proclam6 in 1359 neatirnarea sa 9i a ldrii sale.U. inci din a doua jurndtate a secolului XIII. maramuresean qi el.p-ferat Qgpii succcsclc obtinutc impotriva tatari]or.{9qyi9i. 16sarit de Carpali s-au aflat evenimentele care au dus la . rivalitatea polono-ungard.iiftra oliirienit mai largadin aria de li6g lhalician. sub a cirui suzeranitateintrd in 1387.I41'-"-" dova sub-suzeranitatg. . T.f. .1ei.ruuttd. fie la sfirEitul domniei lui Petru I. prin crearea unui coridor de imunitatFtamall-in folosul I f I I I I I J $ I E I ! I \ e !r qEt]I-iFgrI"lVr cl centrui-lii-Telff"ituffif"@-ov a"lt.-lntcnlia lui Ludovic de a restaura dominalia re- nevoilstuiti-fi. Riscoala a fost dominatd cu concursul unora dintre romAnii maramureqeni in frunte cu Dragoq din GiuleEti.ASagan care mai era incd in I se angajeaza in actiunea af-titatar6. Ludovic. incercarea regelui Ungariei de a reponstitui o zond de dominalie directd a regatului sdu la rdsarit de Carpali I brasovcnilor. In aceastd situatie qi in fa{a hotlririi de a ac{iona sau domina[ia iegatului siu asupra teritoriilor transf nu pentru-anF"staura J carpatice pe care Ie stapinise <iOlniolra qi care se afiau acum sub ptrterea fl lui Basarab. guvernarea l\{oldovei printr-un I I'romdn. In l!$Lfara in persoai-a lui Bogdan.Xe_Ue"-el_1t-rld1pS_+-. $ase ani mai tir\ ziu. dar de strictd obedienld fata de regat. ci. se ieaduca ii Transilvhni a I nornaneasee-mpdt-6*tr ieufl tl \ s-a manifestat atit spre sud cit gi spre nord. fie la inceputul celei lui Roman I. s-a intins muit spre nord. In sud.Cni. o dati cu acesta.dfffifi""g*g*iF: O datA Cu revenirea cnezatului vecin'--in''''"StHliiriireJ-*poffinrei.atcuincearcd reu$e$te. autocrat sau singur std.3771137-8. mijiocul propriu de legitimare a puterii..fgg"*f*lf1l*Mggtgr. localnicii s-au rdscuiat impotriva dominaliei ungare. In ciliva ani. . Dar in 1358-1359. \. 1 vrali - se reconciliazAcu f..i".qiq-U---a-. pe Prut qi Nistru. Carol Robert a fost -intiliiil^ iJizii. Intelegerea avea insa sd fie de scurta duratS.-l'a"Snfiint'area. tara i.*Pii cumaneqi.itdiiiia E6 G'? fostului cnezat \'t-. in 1358. Infringerea catastrofald sufe\ I ritir dc oarstcaregal[ Ei renunlarea de cdtre rege 1a noi incerciri de des/ faccrc a ]'irrii RomdneEti exprima fidel forta nouiui stat gi recunoagterea { acestci forle de cdtre principalul ei antagonist. in 1. t" strinsA iegaturd cu evolulia raporturilor dintre iegatul ungar Ei qi.centrul politic se deplaseazd oraqul Siret in .tar. q3l-g.qi se extinde spre rdsdrit. ei.Jsub ascultarea sa.9i Formula noua incercatd de Ludovic. dind curs curentului de reac{ie impotriva concesiilor ficute I lui Basarab.Sb ei . regiuni smulse dominallei In acest stadiu.cu orientarea spiritual-biutia a fost opritd. Respingind pretentiile regelui gi dccis sir rupd legaturile de dependen{i cu regatul ungar. lntre timp. vgctt.'qi""eor*solidarea cbreia au participat neindoielnic qi elemente nobiliare maramureqene. tic.ruia regele ii incredinleazd conducerea voievodatuiui moldovenesc. de instari niei lui Alexandru cel Bun ocuparea canQnic6 a noului scaun. cu concursul .i sub fiul sdu Latcu. asuma titlul de domn. pentru scurt timp insi. ln 734317344.'f] I "*npaffiffi s-a_ if eil?t::"1}aZ-pri r] infiiigsm? man I satulut edilie modernd. in teritorii unde.. Carol Robert a incheiat pace Ei alianli cu cel care era acum f I . dar din gruparea oslcAtor Itila regalitdlii ungare. cu modificarea situaliei poiitice la."--Nfoidbvd-Tiii$id5*e1ffifrH*6r-i*ilry6ffiT"*d:-n nord. ma-rc4 rnoldovea"n*. adicA lega\ acurn teritoriile I tura cu gurile D_un5rii. efortul lui Ludovic \de a impune dominalia regatului sdu asupra teritoriului cuprins in episkopia Milcoviei urmdrea intre altele sd separe lara RomAneasci de marca llotAo. in legatrrrb directd cu extinderea spre nord a Moldovei' s-a petrecut qi prima manifestare militar[ a concurenfei de interese dintre Polonia qi Ungaria in aceastd arie. mai | "Pilsapisj=.pini. fara RomAneascirs-a inzestrat cu institutiile Iaice si bisericcsti ale neatirn6rii.\. I" urma acestei inigiative. Concesia era gravi pentru regat gi a |t fost rcsirntitit car atare de cercurile sale conducdtoare.marele voievodi' aI f.u T. in plind lalianta.terra nostra moldavana( in propria sa forrnulare.$LlIl-earal-SoherLJudonis -dc*. ln aceeagi vreme.1i. qi a unei pdrfi din dispdruta episcopie a Milcclviei' 2h I ll I .

!dri.cmAncsti din f ara Oltului.. au Ne- sru Vsda sau Radu l4d.ticaf care concentreazi o intreagi desfdEurare istorici $ intr-rin act. fie tratate ca elemente subsidiare.r a indreptdli acceptarea realitatii ei intr-o formd sau iatta" Participarea romAnilor din sudul Transilvaniei la expeditiile sudcar]patice a1eregatului ungar in primele decenii ale secolului XIII... organic dezvoltatd prin reunirea .q in Studi. inleles ca rezultantd a unei I rnrrltiturdinide factori.reale care coincid cu tradilia intemeierii qi exprimd gi tema ei principald. ffi"Tedear.den plai incolo stipinea ungurii qi den plai incoace stipinea lDomnul. de lgpa+edelelsglqSl-gi3:repliri Luptele dc-E-onsolidaE a independenlei.i asupra euului mecliu romdtzesc. p. Deosebirea majori intre tradilia medievald gi istoriografia modernd $ |in inlelegerca constituirii stateLor consti insi nu atit in selec{ia elemenI telon istorice considerate constitutive qi decisive. | . decisive in optica istoriografiei moderne. mai intii in lara RomAneascd. iaceeaa descdlecatului. 1t)22. { Cercetatd in funcfie de propriile ei reguli.i.ri teritoriu cuprins in limitele istorice qle c-elor dqq[. ed. . ieval In viziunea tradi mAneasci qi Moldova.=-+ OlnTlI.ale neatirn6tii\*. . Jara Romdneascd a intruchipat rezistenta nu numai a unor entitili teritorial-politice dar Ei a unei natiuni in devenire. ldriie au fost n. perceputd Ei transmisd de tradilia descdlecarii lui Ne- niei qi.. in condilii pregdtite de aceasta. sint tot atitea imprejurdri qi fapte istonice . s0 3X .asacufir l-a inleles istoriografia romAnd modernd prin interprelii ei cei mai ilugtri si cumo inleles Ei tradilia medievalS. descdlecatul. pe Ia upd infringerea tt formeazd dupd o ara Romaneasci. ruperea legdturilor dintre fara RomAneasci qi regatul . gru Vodd.Negru Vodi( de la nord Ia sud de Carpali" junificarea celor doud voievodate romdneqti sud-carpatice. astfel incit. instalarea unei EEf*6ffiIdtii. din Transilvania qi cele de Realitatea corelaliei dintre imprejurdrile la sud de Carpati. Sirbi. p.lii*nliiffi i6*dhfii romAnesc de a unifica . pind in Dundre.a neamului descSlecitorilor qi apartenenla lor Ia confesiunea rbsdriteand.citre acesta din urml asupra ultimelor sale pozilii transcarpatice astfel r incit.. existd suficiente elemente certe in tradilia j..!ara neagr6'6 i(Cumania Neagrd).e*ffittrduCe insd in aspectul cel rnai general aI procesului de constituirea statelor romAne.* r'e d erq "teritori al prin i nchi Efhrff*qn--:S$ffi. aqadar intregul teritoriu locuit de romAni. Putcrnic reprezcntati in tradilie e. cel din MunItenia gi cel din Oltenia. guh. tema originii romane .lntemeicrii(( irentrr...descdlecatul( odi 4in_ l lecdri'(. cu participarea Ei a unor elemente alogene. Iorga. dar desemnarea cu precizie a faptului istoric care corespunde anume .documentar atestate din Transilvania la sud de Carpafi. 60-61. ea (Jara Romdneasci) a devenit transalpind. 1984. pare astizi incontestabil5.| !n urma acestor desfdqurdrr.. ca Ei construclia statalir proprilr-zisd gi confirmarea internalional5 a autocra{iei. in felul ei ntrede ani de cind Au trecut mai bine de oltene v6zut sensul ncl Litovoi de cdtre unguri. Papacostea. Histoire des Roumains et de leur ciuilisation. I potrivit traditiei.descilecAto{i'(. {ard situatir dincolo de creste('56. Moldova a devenit la rindul ei stat de sine f stititor in limitele ei teritoriale istorice gi cu instituliile politice gi eclezias. cele ale lui Basarab qi cele | I ale lui Bogdan. In vreme ce pentru tradilie.mutarea scaunului( lui . inscrisi chemarea primului stat 55 N.{(. . 38.Descdlecarea" s-a produs pe teren virgin sau pustiu. Apdruti cea dintii. eroi-ctitori de tar6..descdlecatului'{ Iui Negru Vodd e mposibilA la nivelul documentaliei disponibile.mentu! personi. apoi.intemeiate({de la . . sub conducerea voievodului din .j. istoriografia mofl dernr strbordoneazafaptul gsrocesuluii.datd care corespunde indeaproape {cu .9" fdrii^''Rri n Po tene. constituilp. Bucurelti. Iorga. bulgari gi romdni in Peninsula Balcanicd in euul med.ungar in ultimul deceniu aI secolului XIII gi pierderea controlului de .tdrilor'( arhaice amcninlate in existenfa lor de expansionismul cu stindard confesional al regilor arpadieni Ei angevini..inceput" pind la inf chegarea lor integrala de cei doi . { Cit priveste controversata problemd speciali a.. cit in optica diferiti iprin care le-au receptat."Efr'--a-reijt"cuvint.toatd f. in schimb.gi in persoana descdlecdtorului. sint fie ignorate de tradi{ie. 5u N. dln Maramur' foSpeteniiungare in lara Oltului in 129L. primordial e eueyni.qi in Moldova: .populare'(.ara Romdneascd(. viata politici romAneascd Ei-a gdsit refugiul gi implinirea in afara Carpalilor.ticp . descdlecatutui farii lR.. adicd a calacterului de sine stitator al statelor. Progresiv dislocatd qi anihilat[ inlduntrul arcului carpatic de progresele puterii regale qi nobiliare ungare. tradilia medievald a genezei statelor romdne se dovedegte larg concordanti cu realitatea istoricd pe care o exprimA qi chiar cu inlelegerea acesteia de citre istoriografia moclerni.storic. . Btacarest.. ingrijitd de $.Din transilverna cum fusese. migraliile l.- si i$5.

intr-un tirziu.mAri [1 acesta politic gi mt ffffieazt incearca sd surprindi ronale.e inlelesul fundamental ar tradifiei . Sugrumate in Transilvania. 165-193. cireia realitatea..gi tendinla celor-doui re* pubiicat in lucrarea colectivd Constituirea statelor Jeudale romdne' .. I.libert5tiled'ro-an. nct de a. I Ceneza statului ln eYul mediu romailesc gate asociate de a-gi impune dominalia asupra teritoriilor smulse SegFBucuromAseamd inchi- 5? Gh. curile {9 un{e porniserd. TR. Li nu au frcut decit sd implineasci imperativul cuprins'in-numele garii gi in titlul irrtemeietorilor ei.r52. EuropT*?53briteand a iTTQlilige din intreaga ei ismal ln- torie rnedievali. de este sa-i allam noua iemeiuri sd-i mai are un rost. . 1980.Hoqflgi q=e. complex_l.Dar vechea noastra tradilie istoricA.descdlecatului.t1f. 32 33 .. principalele E.. a"rs-g'I. dupd cum cercetirile filologice gi linguistice i-au nestituit acel de leagdn al limbii qi poporului romAn-..'in cele'doud ldri pe care Nicolae Iorga le numea ...domnia a toatd qara nom'arr".istoricd. S. p. -"uiii uiuriografie consacratd etapei finale a intemeierii statelor nelti medievale semnaldm in notele urmdtoare doar clteva din cele mai de tudrari.opa fd. d.cea de a doua ribertate rom6rreasc5o. ftlnourtre poiitice ale acestui proces.Acesta.{ur.espre tntemeierea stateror 'romdne.gil i_u" reorganizat in sudui Ei rdsiritul carpa{ilor. atit cit ne e ingdduit si o cunoaqtem.realizind ..fitiV-lea. Brdtianu.ui dou6.. giUtiografia cuprinzatoare a acestei etape va figura in monografia nat5 problerriei. 111.. Ea restif.k acliu1e Ia iu care rb-mAnii avut o ilaftiCipareinsemnat5.r"ai. Tradi[ia istoricd.. cind. ' rmis ejJ* medievat. li aduce multiple confirrndri.ue Ardealului rolul sduEi firesc 1ed1m creza-re.$i nu s-ar putea exprima mai bine acest adevdr istoric profund decit cuvintele aceluia dintre istoricii romdni moderni care s*au -prin a-propiat cu cea mai qale inlelegere de tradilia descdlecatului: .cea dintiiu Ei .*'--"-b"ii resti. oe leagan al statului.ub presiu semnatd a fost ce6 a i de Aur se unii se restr raesf roana in unlune 1370-1 rffine impotriva . ..p.IUMFUL LUPTEI PENTRU NEATTRNARE: INTEMEIEREA STATELOR FEUDALE ROMaNE$TI* MOLDOVEI $I coNsoLIDAREA racter ir-e:ergibi]_-Procesqlgi de constituire a celui. dupi descdlecdtorii s-au inapoiat in ro-secore.

:-=--==ffi ' .' -^xa+rrl a iniliat in 1340. Viadislav. Lokietek intreprindc o noua mare actrune mlilTa/ ra . in cele din urm[. 1892. Ll7-L20. Warszawa.: dir""tii in'caie . "f nia Mare. I\purerrl eoepeue. I24._ qi mia * inceputul a fost realizat in noiembrie l-335. I. Kosciola lacinskiego na .J intre cele doud puteri s-a instaurat pacea intre Polonia Ei . Faptul nou care a desbhis era rdsturndrii raporturilor de for{e / in aceasta zoni deosebit de sensibild a relaliilor internalionale in Europa d. a irmiEfftb ffiu.aTi6 rindul.ecenii. Incercarea restauratorului statului unitqr polon. W. VI.^c31e --. 30-34. 6 P.Legatului polon Y.'concursuIregi1orangei-inidinUngaria. care au cunoscut chiar o puternicd recrudescenfir in anii urmdtori. spre. p. ?olitische Ent@icklung. cit.Ig3. i"f"ti""' -straduia. s V.Rusi.f. care avea si dureze pind la inceputul secolului urmdtoro. in . Knoll.Kn'artalnik Historyczni".n East Central Europe. p. geistige Awswirkuig. au alcdtuit cadrul extern in care s-a desivirEit emanciparea politic-a a:romAnilor de la Sud Ei risdrit de Carpali qi procesul de ionstituire a statelor romAne de sine stdtdtoare.ego. pe aceastd temelie care consacra statuqu€-r. 174.-u politicd externe. Ordinui teutonic qi tsoe. k iltreprind@itr: r In 1327. Potostanie'organizacgi.qi ". Cazimft qi reprezentanlii Ordinului au incheiat un tratat in spiritul acordurilor anterioare. cit. L972 (cu intreaga bibliografie a temei). cgryjEl-11psel g cu . 1925._I_q$ulrusitu { eceast5 noilJ-iffieTiG' de politice exteme nu s-a impus dccit dupi ce I Polonia s-a desprins din conftictele nordice qi apusene in care a fost im\ rllicata ca utmaie a efortului ei de a-gi desdvirqi unitatea qi dc a recupera \ ieritoriite pierdute in epoca fdrimildrii feudale. Evolulia evenimentelor s-a inscris totuqi. Polond Primele semne ale acestei noi direclii de politicd externd rol aparlin anului 1 Iiat vechi qi-au reve I t I spirituale catolice din te. artie 1329) a'Tffiiid:tffi'Tdten'"a a qi ._I. -uiif"slaf.mjs llEIBm rn tavoarea u@.----_1.. <6a^ . Ci ta alianla celor doud regatg5. G' Rhode. cit. care se afla sub control germana. domih-a. 7. in direcJia stabilitd in 1335. p... lucrdrile citate la nota 2. Knoll. confesiunii 3 A. op. intre aitele_: wl.k in deceniilc anterioare au (1305-1333).Ordinul teutonic. in Una ai@4e-do. Ani de-a Iania apuseana gi in extindf.1e. Im Mittelalter bis zum Jahre I40I..r'rremburg. dupi re'staurarea regalitili1 polone. o1t.. o acliune de mari proporlii la Lw6w in Halici in scopul de a-rea-de inf1uenlS a celor doui regate.moniei mongole. Kciln-Gratz..-PoIitEIia ruska Kazimierza Wielki.i"rt"l3 H.ritoriile ruse.e. el s-a desprins treptat din conflictele cu Brandenburgul. Chicago-London. 1. 1966. Rev@ a Hoardei . f rdsdriteanl a fost*restirurarea ."l1ii:'Ji"--""ff zimir aI III-Iea cel MIre (1'333-1370). paszkiewicz. 'Die Ostgrenze Polens. la Wyszegrad 2 pentru olensiva regatelor polon gi ungar in cnezatul Flalici. 2lb-237... 1955. energia militarir a !6rii s-a consumat in conflictele cu aceqti adversari qi in efortul de recucerire a principalelor teritorii pierdute. Kulturell-e Bedeutung wnd b. acliunea iniliati la Halici a sfirgit prin a modifica considerabil situalia politicd a Europei risdritene.S-fii in 1330 si a unui mititar pe care i l-a Sc6idit aliatuf sau-EffiRobert insemnilt succes militar dobindit lppotriva teutonilor (Plowce. i904. Wknoti fne rise o! iie'Polish monarchg.V sprawie zajecia Rusi przez Kazimi'erza Wi. ara ca- in ciuda ?ol1Eilr. v. In iulie 1343. in cooperare cu regatul -inuti" iffiare ungar. 34 35 . Prochaska. Wlodarski. Abraham. Carol Robert (1308-12+21 Ei Ludovic de Anjou (7342-1382). Ia Kalisz. datoratf. Warczawa. Fi. Rhodu. 1320.v I ale secolului ai 4lY-jga-qi orienfdrEa :pre_rAsarlt g . Extinzindu-se dude cnezatul rus in aria treptat |a alte zone. centru al cnezatului rus apusean de /Haiici-Vo1hinia. V-ledi'slay-l'okretg.^ ^^^-^-^-^ -.:qgur teuro_n. iniliativa regelui e regele. op.elki. ilierea Poloniei Ordinul teutonic. 7794* fi4A. 1335 sau 1338. Primul obiectiv aI ofensivei care . veche arie de rivalitate irrtre influenlele rasdritene qi / apusenet.ni]ar-i4 ?rimgle orensrv. p. Br. p. a W. I celelalte terrtorrl a inifaT hotdrit o noq4-4ircg!93" -Pgii$sa*e.a respins. Piast Poland i. de AUr:. Lw6w.rAsdrit dorninalia lHoardei de Aur a fost Lwow-ul. subordonatd Ia acea datd episcopiei de Lubusz. pentru oscilaliile istoriografiei cu privire la data exact5 a a(:esiui acord polono-ungar.ic. septern- i"i.( rase cea mdi mare parte a $ileziel dominalia asupra Pomera sa-gi vi. dd acapaiaffTdL-onia in conflict cu Boemiddi+astiei 4o T.#31''. Polska i Rus.ego. v. E care aderd deschi- derea ostiliti datd fricliunile dintre Polonia Ei teutoni.t370.

r* iiUi-ii-a"""* "t z. p.IX.lone.jgYutY-1.[-4. Knoll..i rezervd dreptul de a rdscumpdra concesia in cazul in care Cazimir avea sA aibd un mogtenitor. ea s-a aflat la originea unor concluzii eronate. Graeco ritum corrger..i rectificatd de 1920. 1876. 's1958. 1. {n"' ni-i"ii"i"" accesibil. pentnr evolulia raporturilor dintre cazimir $i lumea rusd apuseand in anii precedenli. p.. P' W. Teza greqiti din istoriografia noaitrd potrivit cdreia regatul polon nu ar fi ajuns decit in 1366 in stdpinirea cnezatului Halici gi in vecindtatea Moldovei trebuie abandonatd.tlIg24. terenie Ilttsi haticko-wlod.Demetrius Dctko". cf. his. ro Expunerea evenimentelor legate de a doua expedilie a lui Cazirrir in teriinvJzie tdtard din iarna 1340-1341 in Polonia.. cit. la 16 -?Qriiie.locliitor{ sau .Cazimlf.'Czarnkowa. p.traktatA z lat 1350-1352).T'1. bizeaziecki. cum eorum rebus mercimonialibus adr loca tributorum vestrorum pervenirent.209-210.. M. PolitAka rusko. A. et aliis praestituros. Knoll. / . in acest an. bealbeitet von H' Hdhlbaum.'i. acord' care recunoEtea ac. II' Praga' 1784' aut. p.'"Ki"#:tirTi'J. 182-1Bb.tii.provisor seu capitaneus terae Russiae". p. a fost semnaiata r. p. in Monurnenta Poloipsorum immutare al rdscoa"it.'l-ql iirtorL"o.---.riti"ium'gratum. G.. $i a avut efectiv loc in iarna aceluiaqi anrO. 629.'I{witrl.ziej.zimiersleg ut XIV wieku (TrzA. 1l . Cracov-iae'-1qto. qui legem et fidem ao*io. in.. :f .9i Franciscus Pragensis. _----. op.. p' 521' 37 36 .storica. iar preconizata succesiune a lui Ludovic la tronul polon avea si fie astfel anulatdla. . cit. unsari simuitand. J' Sieradzki' XIIIed. . p. .BStrunae a i"pgry-gry'. A. 1958."i""l^-p"?J. $..---. tributarii vestri super ipsos tribgtum superflur-lm. imo omnino iniustum. op.. op' cit'. quem Rutheni unanimiter ut .The Slavonic and East European Review".r qlras exqu"e s'ub' pietatis religionisque specie animas Ruthenorum. paszkiewicz. p. cdtre negustorii din Thorn. . a fdcut necesard o noud campanie. cf.J comiti Dechk capitaneo Ruthenorum [. L957.*anexeazi nllolfiffiia--smulsA li[uani-enilorr 3. op. 284-285.quod capitaneum et gentem praedictas in omnibus tueri rlcbebat ipsosque in eorum ritibus. 503-504' G. polono-ungare.... v' ei o. in xlonumenta Poloniae Hi. II.. 141.i*i^:::F':"0"*.uqrib"ti-anno^Sofesiao-ii1io i*Vaen suicepeiunt per toxium inteiempto. boierii fac apel la sprijinul puterii suzerane' Hoarda de Aur. 111-112. in toriile ruse apusene iiFra. invazia t5tard. cneazul Boleslaw Iurii a cbzut victimi acestei reaclii.".c5pitan( al regeluill. acordul incheiat de Cazimir eu boierimea rus5. op. l1.. cit. despre care informaliile nu sint decit foarte vagi.. 253 9i P.] conqueruuntur nobis fideles cives ac hospites civitatum nostrarum regni Hungariae praedicti et specialiter cives civitatid nostrae Cassa vocatae.ta rgwalizacji potsko-wegierskeg n'o.uzi lnv":zii tetaiS in Polonia in antti 1337 nologicd a unora ornti"1to"i""i "utn Paszkiewicz. La numai zece zile aupa ucrjl€I93. dupi noi convulsiuni. 35. oP.rtatea confesionald .SXXXIX deftlncta dlcii Mazoviae. XX'XVilI. cf.. LXI. indiciu al funcliondrii acordului din 1340-1341 qi.. in teritoriile smulse dominaliei tdtare.^t. s V.. H. e-indicjul stadiului avansat filnite de o acliurie mititaia la Halici. p' 143-144' de '"ai'. cum rebus scilicet mercimonialibus ad Rutheniam procedere consueti.l".i""it". o. v.err. in .gte lui Cazimir stdpinirea Ruteniei.q!-ig-Sgmpde . I?usi. p. ameninlat[ Ei ea de ofensiva celor doud regate in aril sa de influentp. II. la ? aprilie 1340. la H. asasi[I pregatirilor celor doui puteri in vederea unei acliuni Iurii nu a f5cut decit sa preintimpine o acliune milihrut"u'iui Boleslaw zatului a fost preluatd de boierul Detco. viol6ntatds et incenSas. pentru campania victorioasd a lui Cazimir in cnezatul Halici-Volhinia in 1349..*". H. regele Ludovic al Ungariei cere lui Detco sa aplice un regim identic negustorilor din regatul sdu gi celor din Polonia. in .'"*=ffi""ac9ietdtarddemariprbportiiseanun!acaiminenti partea lor. in Scriptores rerum bohetnicarum. P' B6G-861. qi pentru Dirigosz factorul . cf. conservare edi{ia mai recentl a scrisorii papale cdtle clerul polon in aceasti chestiune in Acta Benedicti XII (1334-1342). Aloysius L. studiul acestuia s'pratna na3azdu H. Z d. Halle. nu ne-a fost tatarskiego na Lublin u roku 1337.. Mo- gi de reacfia boierimii ruse dup6 retragerea trupelor polone qi ungare La sfirde o primd intervenfie tdtarS. et plus quam a populis seu mercatoribus regni Poloniae et aliorum regnorum ab ipsis exigerent et extorquerent indebite et iniuste". 133-134. P. Politgka ruslca. W. ft[giii ". Compromisul realizat pe aceste baze a fost confirmat in 1344.respri Aele Cazimir a inJr..2.lfui"i-. P. Rho. p.3P]1-- aifiArea-situCliei*a Tacut necesari o noud reglementare a raporturilor a qitul iunii iunie 134d. 139. in temeiul cdruia Ludovic recunoa. anihilat probabir primecampanii. ne in Latinum transire ex "ut"it"tu"pie* [ir"":ri'q*aiu* _ru. 196-198. In primdvara anului Llff9*" incheiat un nou acord.ritri. ... Pentru a fi in m5surd sd reziste presiunii poiono-ungare....Post hoc praefata domina Anna re. rapi diTatEa*iEltal\Isut[lelp. dar i. Historiae-Polonicae ribri rIII. Rhode. Knoll. d. iuribus et consuetudinibus il fost cunoscut curind Ei condamnat de papa Benedict al XII-lea. CittA del Vaticano. Tdutu. gi Rocznik rraski. Qlripjf-:nllgprinde cnezatul Halici gi o ma t*u o n-9ya *9_gpgpgpjg-n -R:*p:. pentru-ur"u p' 191-192' Eroarea crogense. in acelagi timp. Fejer. acestei atul$*.ginq anno Domini MCC. Prochaska. fiind uci'Sde boierii sii?..?. aI rivalitdfii polonoungare pe teren comerciallz. cit.303. quod cum ipsi. Chronicon cronicile amintite. b:Atp. nttitoi.-.catolice. izvoarei" ru*ir5iui"'ia nota ?. . ir.L340.tr{warta]nik Historvczni". 185-tB6 Ei p.yffi F:*.Ludovicus l.. cu titlul de . 12 . Rhode.. W sprau:ie zujatia nik Historyczni". 1a Pentru antecedr:ntele evenimentelor din 1349. v.steia libc.i"iii. 174. fg. W. Pr-incipis extinctionem" oressi. in llans|sches (Jrltundenbuch. ibid. p. potitito-iis1a t<azimierza Wiblkiegoi in .intr-un context de evenimente modificat care ne rimin ne- cunoscute. on the Golden trIorde' of" ail'g"h-Volyn'Rui' Zrtan.iar lituanienii. f-w6wl ftlZ. 9i p. I77. cu titlu viager.. p. ed.iidei ritusque ilil..Teka 2amojskiego".<lecisiv iiii disrirqi'gi al uiiderii ineazulrii a fost cel confesional: . Paszkiewicz. II.. Paszkiewicz. Codeu diplomaticus Hungariae. Kronika.Deo Jan Dlugosz. cit...

Doisprezec-eani mui iirziu.iii.9-h.iirs intregul spaliu de la rasirit nirii cle Jos.-Sibiu. spre mare4.n de t'est des Carpathes: chi. p'-148-150' u A...-ii.. DIR' f-aclfi... Knoll. Cluj. paBq Clembnt al 'aL unei mari stdpinirii sale .ir"-. iiiiiitaii-i. P.i.r<-"otalnik Historyczni". 1i P.::.134"€. 1211-1519.'L. p-erf.'A1in:1"-ii1:111"?1'31".idr:12:4tEi ra-masi in'paragind de atunci. Rhorle. mAneqti. cu 1nt-1tpg.eJ9+ tumar marea IUDlra CU tatarii. Despre unguri.precumpenitor in mina titarilor. P.ir*pdrora le l. Holban.u"" pe lituanieni. 782-784. i" lpg'fu Cazimir gi-a'desivirEit acliunea printr-o noud campanie care a adus si Volhinia sub autoritatea sa. iV 1341-1350. in-Ety'mologicum Magnum Rorncepiturile statului ldret.91-e. Gorove..iif..""i. cit..H". Quinquee{crcssiis.. Cir. etp"iitLi'Mold.. in . A1. 105 qi \dem. zimir. v.ffinil-iE ffiTmb requngs-{erea "ii"hr56ttur. exi3tenla realS sau nominal5. Cr.t\. SZ-j:. ^a dupd cum au atribuit noii dioceze . sect.la. td cu 91 precum qi expediliile repetate intreiei l-o1. xvIII.conducerea aceleiagi persoane.i..*rti'dependenlei de Hoarda de Aur. +_l.'1944. de AqiAu*sqtiga-de-Ieae-d€' Ifi+nave."p.celei de a doua teze pflpYl se numdrd c. cit.'1979. relatarea 1ui i:an de Tirnave in Scriptores rerltn hungaricarum' ed' J' G' I.: --. la i. S. aratd de 39 38 .An..\d.ol. 1968' p. Br.1.rt. Cazimir ioti"itA Ei obline proclamarea cruciadei antititare in Boemia. eA. .. 'n.histoire".bncuEi. XXV. L. p. Mult mai intemeiat ni se pare put"i O* vedere:. Potitvka ruslso' o' 184-185' i ntrdacumdefini:r**dilffii. Neeru Vod.. ostilitalile cvasipermanente lntre statul ungar_qi Hoarda de Aur.ooei pd. 1976.*15. Prochaska. Incei doi resi intreprittd o noud campanie. anului 1352. 1872. p"i""i" qi Ungaria 1-ui f eSilt?.ctnologie d.. in ciuda citorva incercdri de a o reinviaz2. 133. Strl*u"Ai"ur. (1. p. 176 9i cea cuprinsd in Cjronicon Dubnicense.-1gll{'it1. XIV. \4r. . p. Moii. A1d19i d.-6b. gt.-ia ln stdpinirea Volhinieilo.entis i. p. la inceputul rezultate decisive insd. celbi cumane -.e qu XIVe sibcle. Bucureqti.$. care a participat.storia Mold. Auner. D. P. Izvorul fnatn iu--U.'tl. narativ ce1 mai apropiat de evenimente.II' iS6O. pini in "egiunea Du. w. I/2. Ros'eit. iatarii atac6 oa_ste_e_yg3rapolpnia_qi-io-doliq. 486-487. In agteptarcn unui . in Historiae Hungariae lonies d. p.I. Fdr6 a fi in mdsurd s6 precizarn mai indeaproape cronologia expe-.a' roumaine d. 281-184. -uf1a sub.5pabil-str se opunE.ffi$=61-[o1q-6nez atul riiri "iprin efortul militar a" i"i1i"."i1.6riesticz.cronolosice.. i.699.asd in stap-inrre o i. --.i. p."1bi-lt.i-tssz).j. care s-a ingbeiat. c19.campania din de a-i conveiti la cregtinism Ei-de a-i atr193 A. fir[ ' in retragere-5i . _ II. 21 pentru expedi{iile transilvdnene impotriva tdtarilor Ia r6sdrit de carpafi.si episcopiile 99!9!9: d. C.-cup.'iorg.. in coatitriaantit[tara a eEuat in cele din urm61s. Vinclobonae.. r.i' .j. cit. Z1'S: H. I. n.es princes de Moldaui. ed. pini in vremea lui Ludovic de Anjou' r) A. prochastoa.91 1351. care s-a desf[qurat cu particrparea.. I. cunosc o rdsturnare de direclie in timuI celui de al doilea rege angevin. probabil in deceniul urmdtor.."stuiF. p.. p. op.nou mare asalt lituanian.Incd din luna octombrie 1344. prin*oiton. Paszkiewicz. istorice. 189-190..i.il6ar marea lunti crr tbtarii. op' cit'.1..*r oL* pazL . 213-214. aceasta acliune. U.. zo Wl.V'Cai:pqpi.-A"U.1oi 14. N. KnoJ. 51...omitatelor Bistrita ' tilra iiansifvdneand clinspre tdtaii. xvIII. ed.ist. desprinsd din legdturile cu Hoarda de Aur giei ld-Lgdqvi=c.i"ffiril[ :iit t# i" q #e-g Eq"e{$ doue regate _catolice -j "i"iu al cirora fusese .p. p.acestei coalifii de dcvasteaza i"cneTe pa"e crf tituinigli.ieie Academiei Romdne".fl i1t. 1960.""it".il-iiiuari"tri..d". W.$i-.ej6w XIV to. Paszkiewicz.. Romdne$ti (n!0-1380). Bucureqti 1955' p... p. Voieuodatul Transiluani'ei. Knoll. Catolicisrnul in' Mold. lffkpe io infiittiure eplscopia Milcoviei ne {Tn9te episCopiei copul ffitocga nimicite AJ invizia tbtei'e-... XlV. Hurmlzakt. reinfiinlat in locul celui cuman. pind la respingerea fia tdtarilor.Noul atac lituanian a fost respins... fronconsolidatd prin reunirea c. ed. veac.romArou desciris o nou[ etapd'in procesul constituirii statelor feudale "ifor. 4I-43. Originile in scri. L'Etat roumai.'Moga. Abrahuro. fost diferit inInfiinlarea episcopiei Milcoviei Ig42. s.'Sacerdofeanu.i iumdtate !. cl iominatie ir Hoardei-d6?ur nu s-a limitat Ia cnezateleruse apusene de Carpali.tru datarea expeclil. Indreptd'ri.sdfet'a. Intre adeplii.. in coalilie-cu tStarii. I32150-153. 9i I. nse in teritoriile controldte-iiE Hoarda de Aur."1": Gti*it ci ele au avut rezultate hotiritoare qi cA' nesc a fost restri iri^. ln cadrul cdrora initiativa s-a aflat. t. Acliunile hotdritoare s-au desfdqlrrat perare in anii 1345 qi .ttirtiu. iegiunii r"cirilot... T5utu.y]1L*!ear11t"l: "". ia 2Q qnartie. tdtarilgr-. tglS.-p. X.oua pind Ia sfirqitul ueacultn 'Bucurel.*diuvqrttlga i"ir"riCff -e. Bucureqti. M. S.i'n idg.iilor.tln spa!!1tlromdnPsc Si y2anyun"?-'1^ Ofensiva puterilor catolice in aria de oatului unear tu-rdsilrit d.. in urma arhiepisVLIea aulonza.. Fapte si inp.i. Olciul.R-evue ta suic.e.- llit de Carpali. III. .ouei d"in ueacul at XIV-\ea in . Mem." 'Szeketg-Okteueltdr.ed Szab6 Kdroly.de fapt o reinvier*: a teipietatd de'iitorici..'ia G.. petriceicu-Hasdeu. vi isv. dirr incerca"eblrri Ludovic.-i .d. L74v. in . a. "i.Eprscopatu-t'de Miicov.-ngurfi i@otrirra-. cf. PrzAc3y?ek do sprawi zajeci'a 1904' p' 211)' Rusi przez Kazimierza fr. Florianus.. Utt _sec. -' l. oP. tfrAku)i z d'zi. v.---. itt .oua.*"u."Ath*iamos. Polityka ruska.-r__ lnlr acestora si ncheia incheiat qu infringerea -Aqestora . P. cittd del vaticano' L1 Acta Crenl.n Mold.Iaqi.-Ctui.t/ 'ieri*ii.a-d-ii*sa*19*t'.-=id__oEtite transitv eu-c€Ie-eTe-Tdili RomAneqti. Ofensiua irnpotriua tdtarilor .islon et tl. @ € . ZO.'Anuarul Institutului de lstorle 9r Ciheotogie. L45-L47. M. op.

care aveau sa ingradeasci progresiv ]ncercarea de expansiune a regatului ungar dincoace de Carpafi qi sd anihileze in cele din urmi succesele ei.i lupta pentru reali.de la 1375 pind in 1438 nu mai intilnim nici un episcop al Atlilcovului._1. noua sa . u descdlecatului Moldouei. bl-81. XI. DRH.ioele Vaticanului.. Dgf.episqgpig Mileoviei. Cihodaru. cucerirea terltoriald angevrna a I lfost urmatA gi dincoace de Carpali nu numai de-instituirea unei organj- lor gi Dundre.espre intemeierea statelor romd.Aparifia gi persistenla episcopiei Milcoviei de-a lungul intregii domecleziastice Aniou exprim-i vic r nii a lui Ludovic de Anjou exprimi pe planul organizdrii ecl.itia istoricd d. illustrante.Larea lui. scurt timp dupa disparifia lui Ludovic Anjou. efortul sbu de a constitui aici o zon[ de stdpinire politici directd dupi inldturarea dominaliei titare.t Aliu polilgl_1:""gdgtu--uAgql-.Ei de a-i {$Shige*d"-+tnul tp-{. p. W. :a liberul acces la Dundre in zona cuprinsa intre punctele ile confluqi Siretului26. 26 Hurmnzaki. Hurmuzaki.sec. cea a Milcoviei a corespuns !eIului mai limitat de a da regatului o acoperire impotriva expediliilor td- In bazinul pontic. aceastb cale.Dar. Dupi cum s-a afirmat in repetate rinduri. Miiller. Brdtianu. dar aI unor realiti{i Jara RomAneascd gi Moldova. 1..'iei s-ar fi constituit pe teritoriul controlat in trecut clc.pfui. p. Iagi. D. multis ex infidelibus ipsis ad ipsius agnitionem fidei iam conversis". Bucure$ti. v..Ja-.ey-Ldsnta.un voievod local" a fost enun{atd de'C. numai cd a sulerit c)c pe ulma vicisitudinilor situafiilor politice.incsape de Caipali .noul rdsad'( (. Cu in atitea alte situa{ii similare. Urltundenbuch zur Geschichte der Deutschen 'in Siebenbirgen. qui salutis auctor et lumen de lumine verus deus est. episcopii Milcoviei iqi fac reaparilia incd din 1431. fia(tilia istoricd.s. a t*Kur.de_qgga$I. in vreme ce_episcopia cumand fusese una din manifestdrile aspiraliei regatului arpadian de a cuprinde Cumania in toatd intinderea ei."1pind de succesele inregistrate d6 aCliune-ade conveirliie-lin pEitiie -e-umaniei Si alS altor multe" naliuni nedfedinCioaseaftate in frota"6te iegatului Ungarieia. Manifestarea directd a acestui interes esential al politicii regatului angevin a fost privilegiuJ .. Il2.e-4arpagi-aygt.e-ss"s}erp.. 137. Din Arh.file intimpinale-_lq vertirea romAnilor din aceste teritorii. ai pentru ca Ei neau s[ circule nestingherili de vimi in regatul ungar. p. indeosebi lipsa unui cler din va carc sc I 'ungar d.. I/2.. Ia lvlzLcoDzd.eziastice realitatea potiticd noud creatd de iniliativele regelui Ungariei in teritoriile transcarpatice.*"Er--o.p1anta{ie{'..ig jgpie. Zece ani mai tirziu. "aiiii datii ecleziastice catolice. 1960.ouenesc . Bucur-eEti.p. 42-43.\arar iui Diiiiitrie . von F. op. Constituir-ea statului leudat tnold. Rosetti. suti controlul ierarhiei regatului.qi. Dar intre cele doui n dUtiumirii regelui. inainte de a pune chiar capdt existenlei ei. I. cuqrgn_eepiscopJi cuql?n_e.-finatitate--de--ard-in.fn .Desguririle care au produs acest rezultat au fost legate de afirmarea celor rud state romdnegti consolidate intre tirnp la sud qi rdsdrit de Carpali. papa Clement al VI-Iea recomanda franciscanilor din Ungaria si trimit5 misionari pentru a consolida . 22A-22L. 72.Attento igitur qrrod in partibus Cumaniae et aliarum pluriurn nationum infidelium infra fines llegni Ungarie constitutis.Realitalile politice-d'ezvoltate la sud qi rAsdrit 9g "pigsspii ciintre fiitrlirua celor doud variante ale episcopiei dTil.gt-qe. 1945. Zimr4ermann und G. pe-linge o fq"lg"flffisfe".ramase _trLarar? Ilmlreror no-rl XIV-iea tq@trdTostei" Iamasq _lrLalara lrmrtelor norl i. 7*8. in . 1913. II (7342 bis 7390). Actul . Luovic asigura braEovenilor o noui zoni de comer! liler spre Marea Nea"negustbri pd.4""-ad{9sat ^Strigoiiu gi de iepiscopilor r' de Strigoniu sl ftulq"gu pentru a ohliie cooperarea ior la acestei situafli2a.Ludovic qi arJX-Jea. existen{fi efectivir. p. lumen ipsius fidei elucescere iam cepit. 7. p. ernis de regele Ludovic de Anjou ln favoarea negustorilol braqoveni Ia. l'1lillii d:_\: cy: clenumlrea eplscoplel manicT.qnle 135$ care le asi.1$l-i. I. I. exprimd ingustarea ariei de expansiune a regatului in aceasti direclie. Doc. Hermannstadt 1897. rezultat nu al unui program mai pulin ampolitice noi. D.ifice*. 43): de fapt. 2a Hurmuzaki.. stabilirea unei legdturi nemijlocite cu comer{ul oriental cumane au ingrddit sensibil din punct de vedere teritorial limitele Mil- coviei. lpolcia potr:ivit cSreia episcopia Milcor. cit. a dispdrut qi ea timp o jumdtate de secol din geografia ecleziasticA a bisericii romane. in realitate cpiscopia 4 avut. cf.. eo. informat despre dificultS. transcarpatice rendscute..3"48. iar aceast6zon6 de irnunitate vamald presupunea exeriliul unei autoritlfi politice in acest teritoriu.hrsg. 152-153.fr"in raffimtl ffi**"rl'"e"Jl+#gt3" 3.umente pt'iuitoare Ia episeopatele catolice din Princi.-e omiclJn-Stitirirea unei comunicatii directe cu regiunea gurilor Dunirii zond deosebit de activi a comerlului genovez in aceastd vreme . z5 Ultirna men{iune a episcopiei Milcoviei in secolul al XIV*lea e din anul 1375: . it volTracl. I.rasariLsi-sud-d. . XV/l. care Se men{ine in titlul regal.. Un sfert de secol mai tirziu. G.. Istoric. urind indeaproape soarta formaliei teritoriale pe care o exprimase2s. p. dezvoltarea statelor romAnegti 6itios. 40 4l . Tocmai in 1438 incepe c| noud serie de episcopi Milcouiensi" (R.ugui agadar o zond 5 cu fluviul ule Iaffiiiei imunitate vamalS pentru braqovenii care vehiculau "r"u mdrfuri intre ora- tirre..novella plantatio") implantat in teritoriile asupra cdrora se intinsese stipirtirea regatului ungarzs.principele tatarilor(. 23 .Studii 9i cercetdri gtiinl. p.nesti. dar Ei d-u-t-l t asemeneA o ordine politicd in legdturi cu expansiunea regatului Ungariei in Mol-clova cle Jos.. Filitti. Milcovia nu a fost decit o nou6 intrupare a vecfi! idata S act i4lens efort de convertire a localniciloq.olylui il .pate. in timpul lui Ludovic.

pledind v. reconcilierea a fost o noud recunoaqtere .area ei.i si. P. XI.Revue des 6'tudes roumaines".a creatd de ofensi.qr Ei s-au definitivat structurile statale ale celor douA state romAne$ti. 42 43 . p.I*ud... aqzind venind la el de despre faima pietalii gi a puterii.fi.supus staffiirii "dcedTuia. in .Revista pentru istorie. cind Ludovic s-a aflat efectiv in Transilvania. ab illo tempore fidelitatem conservavit('?8._q!_esU. solennia munera. vdzind cd nu va putea sta impotrivS-i.a indeplinit funclia de zoni de libera circulalie pentru negustorii braqoveni. et integratus.udavi. ad pedes regie majestatis humotenus est prostraius et ad obedientiam ac fideiitatem debitam reductus.. p.. p.g qi Nico[ae-AlgXandnu-*Dar indiferent dacd fap: ul a fijst consecin{a unei-piebiunf-mffia. Hasdeu.creltinat.Revista istoricd romdnd". in recenzia ia studiul amintit al lrri E. de s-au inchinat si si fdgddui cd-i va da dajde pe an. Ei Moldova. ipoteza lui H. in .mpotriua tdtsri\or.. Holban. D. Contribulii tra studi. personaliter veniens. sub raportul organizdrii ecleziastice.Revist'a istorigi".judecind dupi nume .gustorii bqaEovenisE poatd beneficia de avantajele similare in teritoriile acestuia?7. I74. 167-168. p. p. Tara Romdneasca si Moldova. _situeazd reconcilierea in 1346. Iorga q. fidelitatii Ei rdmdsese vreme indelungatd in stare de rebeliune. l/2. Hurmuzaki. cum lasd sa se in!eteagi biograful regelui ungar.J \^ . Ldzdrescu. 2s .tuafi. arheologie qi filologie". au situat evenimentul la ihceputul domniei lui Ludovic qi l-au inteipretat ca un indiciu aI participdrii Tdrii Rom6neqti la ofensiva impotriva tdtarilor. care fdceau legdtura intre bazinul pontic 9i TransilDar aspiraliile de dominalie ale regatului nu s-au limitat la aceastd zona relativ ingr-rstl. De aceasta foarte bine pdru craiului qi-l ddrui cu frumoase daruri qi-I slobozi ca sd domneascS cu pace". ad propria remeavit. ln favoarea andlui 1344.. Alexandru Toievodul trapgglpin.scd dupi 1352.ue a Seuerinului si a suzerani.a existenlei ldrii RornAneqti ca"stat unitar. Argumentat a combdtut Z. revenind la aqcultalea qi {id. I-g.Studii". Pe temeiul acestei recunoagteri s-a realizat acordul dintre Ludovic si Nicolae Alexandru30. in . Despre relaliile lui Nicolae Alerandru uoeuod cu ungtni. la picioarele majestSlii regale. M. XV. Onciul.i hotirirea celor doui state de a-qi conserva Ei consolida existenta dc sinc stitdtoare a fost la originea repetatelor lnfruntdri militare gi politice dintre Ungaria. stat consolidat in deceniile antefigAfe. plecd capul 9i merse la craiu cu mari daruri. N. . XVIT. in dioceza Milcoviei gi . !-2. Demetrius princeps Tartarorunl. in imprejurdrile legate de aceste imfruntdri a apdrut Moldova ca stat dc sine stdtAf. 39-46. la inceputul domniei celui de ai doilga angevin: .3b Data gi'con{inutui acorduiui dintre Ludovic ai Nicolae Alexandru au fost diferit interpretate de istorici. xenia et clenodia praestando et suum dominiurn ac sanctam coronam recognoscendo.elitatqd-d..l.I9€g-.ua i. L Brdtianu. Ldzirescu.. XXXII.a. 1 fara RomAneascda aderat la lupta impotriva_t_itarilor curind dupd dcclan. (. Trei nuclee de viali politici romAneasci au fost direct implicate' in desflsurdrile legate de campaniile impotriva Jdtarilor: fara RomA\\ ncascii.ul raporturilor pi Ungaria angeuind" (Problema stdpinirii efecti. 1910.ti. cirre incepe acum sa-Ei afirme identitatea istoricd. d'ar ii reduce rnult semnificafia. cu efecte { imediatJ a-tupia celoi?in a-riia hegeinoiiiei. Urmind indicalia izvorului. PAcliganu deplasarea cronologicd a evenimentului.ii si documente. ed.Mp-Jirpave. Miinchen. p. $t. I mdn. potrivit scrierii sale. Weczerka. iar Alexandru Vodd.e din partea 1ui Ludovic2e sau urmarea iniliativei spontane a lui Nicolae Alexandru. v.?y'p_alo-tpreaplr- in ternil. 329-335. actiunea po. de o parte. B.Cum autem esset in partibus memoratis quidam princeps seu baro potentissimus.Hfiifffi*se rascutase \r Marele Romdnii . 1960.tdfii in legdturd cu drumul Brdilei). care va fi avut supt stdpinirea sa pbr{ile de jos ale Moldovei dincolo 5i dincoace de Prut". cum gaudio et laetitia.tindu-se calea de timpui riposatului CeibT..ttelalterliche Deutschtum im Fiirstentum Moldau.'care -ind-efid. Indiciul cel mai de seamd ai acestei noi orientdri de poli\ . ln . 315. Biograful lui Ludovic. t#q_d-".. Waywoda Transalpinus. il lono-ungard la Halici s-a repercutaf-masiv asupra'TomAnilor. Iorga. 106-107. 2.qtorate. 115-139. audita pietatis ac etiarn potestatis eiusdem Ludovici regis fama ad ipsum sponte. daruri qi odoardli recunoscind stdpinirea acestuia gi sfinta coroanS.oxicbuni voie.. 47._F.. I. ln . a: ' rL' L 1^---- Iitatis divertendo rebellaverat et par multa tempora in rebellione permanserat. circa confinia ipsorum partium. Letopise[ul 'ldri. p. de altir partc. mai ales studiul de interes general pentru vremea . relategzi in termeni exaltali faptul petrecut.nicdieri aiurea decit in Cetatea Albd nu putem aqeza pe acest prinf . XXIV. patris sui.tdtiiresc" poate . I FTE'f#iul asupra cdruia se intinsese domina{ia regatului angevin la sud qi risirit de Carpali in urrna succesului ofensivelor antitdtare a avut aEadar corespondent. { -Ciocnirea dintre velcitir{ilc de dominatie ale regatului angevin la sud Ei*?Ssdrit de Carpali . II. IXX.. Nicolaescu.:.i Rttmdne. 144. la hofaiele acelor pdrli. Stud.. 1947. N.. 6. 1962. Alexander.In zilele acestui domnu venit-au Laioq craiul unguresc cu mulfime de os. P. Aceastd interpretare a fost acceptatd in istoriografia romdnd pind la aparilia studiului lui E.. p.".{ confruntarii deschise { 1330. preStind ofrande solemne. s-a prosternat la pdmint.p. potrivit clrg:ia Demetrius princeps Tartarorum ar fi Dimitrie Donskoi e imposibil5 Ei nu meriti discu{ie. 1965.i. asdpra intregului popor roI Ei p" teimen lung Ei.Tdttiiei-sdil--din vecindtatea ei -pe cale de consecifita. ]ara IlomAneasci. cu o mie de grivine de aur. ele cuprindeau intregul teritoriu romAnesc transcarpatic. qui tempore quondarn Caroii regis.'in persoand.l() Concizia extremd a autorului qi lipsa altor izvoare referitoare la acest eveniment fac imposibilS reconstituirea contextului istoric al reconcilierii 'dintre f. s-a inapoiat cu veqi bucurie la ale saie. . efort de resping-erg-"spre-slepa-al?t*{Ug:*ilJ*l i i*. ditioni eiusdem subiectus. 9i $t.intemeierii" Moldovei. [qi] din vremea aceea a pdstrat fidelitatea. act care a pus capit intre cele doud state de campanialui Carol Robert in . a via fide27 Unrkundenb'uch. qi reintegrat [in ascultare].dupi cea cuprinsd in acordul dintre Carol RoLrert qi Basarab I . Moldova gi MargmureEu. care a deplasat evenimentul dintre lara Romdnea. Dcs mittelalterliclte urzd fruhmi. 26 Scriptores rerum hungaricarum.Cuminsie4islain'pi4ile"-ami--nJite*-11n*pl-igqlpg.l tici externA a fost reconcilierea cu regatul angevin. 1946.ti in Jara Romdneasci. aI lui Gh.

pentru care. Alte surse.tol{' a romd'nole..Mais apr6s le de6f t.tlSb mai inainte tdtare ca Ei romanii-iin'T.lva rmpq_T-rrva ffi. -papa Clement al Vl-lea. Uttratpinis I Uttrafpinis et Sirmiis(). Iosipescu.aeia-aes Caipates q"il6oritit dr une grinde victoire sur les Tatars..-. EXpansiulitice romdneqtia ciror evolulie s-a impletit in aceastd ip"" rasarit a regatelor polon 9i ungar."""qiia.ne$ti (sec.au-precipitat procesele solegaiuri --l"-ag de desfdEurarein cele doud !6ri rom6neqti.Revista de istorie".m allam kezdeteihez. p.-it-e lf. 60-ii1. asemeneadesfd. prevedea recunoa.. Istotia rorndnilor. lara Romdneascd de Ia Basarab I . fiul 5i sucp' 98-99' cesorul i. Potrivit regelui. una cum rratre 45 . 19?0. Apropierea Jirii RomAt nesti si a lui Nicolae Alexandru de papalitate. Istoria romdnilor. 9-iAl' niens* Eecherches (1310nasaiab it Graide. haman'eaSc5.u. Ada. "rf feu" rutle de vingt-cin_q.6. in condiliile date. XIV/I' p' 2' i. Bucuio5ti. Bucarest.r. ri N.tiri f:+Z c6r'e aminieqte'campania lui Carol Robert in 1330. szdzad. IlI. Interpretind.. op. papd in fruntaqii romAni nominaliza{i Sirmiis()...RomAneasci qi regatul angevin in-tie. prot zelitismul confesional era un instrument de dominalie politici.doud f4{i a restq[{i! iqtre. 1964. p.iriei constantinopolitane din 1359 care instituie de cu scaunul metropolitan in curs no-aGti.stat "-r "u"" implicat direct in aciiune-qi . LB5-186' ro punctul de veJere tradilionat'al medievisticii romAneqti. Intreaga chestiune a fost readusd in diseulie in timpui din urmd cle S.a. reaclia I regelui Ungariei.697*698.p.v. convertirea sau inelinarea. intr-un moment de crizd acutd fost ilfaporturilor sale-cu Jara RomAneascd(ianuarie 1365). le . a fost ! asadar una din consecinfele inlelegerii sale cu Ludovicas. 331. p.62-63.terea formald a suzeranitblii regatului prin accep\ tarea derivalii de ia puteiba iegald a insemnelor propriei sale puteri '.u -fuit" sa paix avec le noriveau' roi de Hongrie.anscontre -les-Tatareset les Lithu-a. i ra V. care e qi cel mai intemeiat. 34-35. a readus \ curind desfaqurarea raporturilor in acest domeniu pe figagul dorit: o-9. ne ingdduie sd intregirn informalia surnari a biografului lui Ludo- ne sint decit indirect Ei vag cunosculi. I... interpretat cu timpul diferit de cei doi contractanli izvor al viitoarelor conflicte dintre Stril! :opiei trans-ilgAne.ffim"tor terit r+ y. Iorga. in toamna anului 1345. supra diximus.i"i"u" Minirter'ae^qu1. 1935.4ehil-diptii . in .grand-Bassarab" errvoie en 1345 son riiir"-Unig.d. noua orientare a lui Nicolae Alexandru a readus lara in sfera de ac[iune a cato]icismului. Gyiirffi. intrucit textele in care au inscrise s:-au pierdut.. IlI. mort du Khan Uzbek. p. dependenti"-de ' *TtitTtit ln luptele pentru inldturarea hegemonrer de dffiIicati prob"b. Despre unele controuerse ale istori.ersale 1979.. p. Sans doute la-. cit. 1S i Ung*ri" l. in acest sens opinia lui N. Existe-nla. in . p. I/2r -P. XIII cum tunc regni et sancte corone infidelem. VII. ac-e""+.. Holban.Eloaxdei*de. 561-562.i". intre fruntaqii romAni nominaliza{i de papd-in J i romAnilor vic qi interpretarea ins5qi a acestuia. Jara.. disparitie'de Ia Vicina in Hurmuzaki. legind mari speranle de ceea ce era un simplu ad'-poliiic'-Eenffiela.92-93.i tiirtineteihez ds a romd.trilaqr" i pisse d ce moment-de I'alliance mongole dans le sVs. Termenii hcestui nou acord. tarii care""s@-a.ffifr6'di6 .". p. .I..qrincipaut6 . 193.re' IasA sd se intreyada nartisiparna... dont la iradti. a""ii .tk* O acest iontext se afla qi . liSZl.q!? :.Crois de Tra'nsylvanie entreprend deux ans plus tard I'expedition al. capitulum !"1":lI3: rat in 6oemia.uAovic de Anjou qi Nicolae Alexandru e confirmatd.egXtql $nfiffi olgns.^dar Moldova. inililcu privire la natura rapotturilof ..gSri -Nicolac n a Iui Alexandru avea sd infirme categoric conceplia lui Ludovic "ilintre cele douf.l recte.acord timpuriu de un act regal din i"t. I.flReconcilierea dintre cele.' 117-1-18. au fosLdtri .f gurare nu se putea insd produce decit in leg6turA cu progresul puterii rei gatului ungar in rdsiritul qi sud-estul Europei.doui autonomii po"Ei. M..*AlJJtu p. cu Nicolae Alexandru.. DRH.d.Gi na'ii ... inregistrind modificarea petrecuti in aria de influenti a regatului ungar.-Hurmuzaki. D.ei medi. qi implinirea obliga{iilor lega'te de rarportul starbilit3t. Bucureqti. 78-80. In primul rind. L Brdtianu: . D. fondatore. urrui .n*"murale. sub oblfdui\ar-rizarea catolicisrnului din Jq. .tion historique roumaine i garde unisouvenir confus.tntemeietorul" pind' la Mihai Viieazul. opinie rliferita la id. I/2.. acordul tealizat. Louis d'Anjou' Le iffi-af"""irAre 6.'fgnd.tlin:lv1iiiiam. P. qf-elsjva lor conjugatd in cne"u" i. Sirmium si Tara llomdneasca. l8b.Ifi-ttii *'""1T'j.a Roman-egpca f"o:! 39e-zatd e gtetineseu. p.te4epolitique oppoI'avant garde orientale des monarchies catholiques de tologne au*""" il-ii.Ill.i a..Tiirtenelmi Szemle".ft.". Exiinderea spre-rdsdrit a Tdrii Rom6neEti Mie-i"fudistiati ae actu-i Fat"ia.ureg vreme. Ludovic aminteEte ln termeni generali convenlia conve-nfie y (pacta) incheiatir cu 20 de ani in urmi.7. nr. e exprimat deosebit de limpede de Gh. Chiar daci conI tactele initiale au fost stabilite direct.. DRH. la fel ca qi pentru predecesorii sii..i'aJ'u""L"rc.'a.. quando in Valaclia et civitate Seret frater Blasius. q.vla"amurequt gi Motaova au intrelinut strinse zatul'Halici _.lnvecinatAj-_g_cgm .ele raportulde anulat ca urmare -'a suzeranitate-vasalitate instituit-inainte. prin misionari franciscani.ng11.. Iorga.ri lti"ofuu Ale.l3ndente ill"tlut". XXXII' sr I'Iurmuzaki. 32Hurmuzaki.o-i.... sw-vicina et cetutda AIbd. D.ffqiffHpahiei irii'Cdrol-Robert irnpotriva lui Basarab I in 1330.contra Bozorod OlaG.*A. 10' p' 1967-1974' ramd. XIV). de aI a t- f:i$ffitiiJ'j oriale d*xhiSn*de'infoiu&enea.d.9I primo stato rorneno indi'p. i. [dri. p. I.ot""hi romani comniblaniesiri partibuf[iffinrie Transilvinii. DRH.148-149.spre cq"nfgpsiunela catolicism -a din Transilvania. confirmarea mai tirziu a acestei mdsuri de cdtre vtadis]av I..Alexandru aI lui Bilsarabasz.gfiunga utteri.

T-uvene{ieniloi ci prezen{a lui era solicitatd ln Transilvania: .ului in ueacul al XIV-lea. . wadMarco martyrii coronam fortiter adipis_cebatur.servlentes regls*. v.-tertia' ii.. p. 9it. ed. v. Nu muIli an^fmai ti"rir.{5riiqt. in urma consolidirii poziliilor regatului in sgd. p. op. DIl?.reptdri cronologice.A- conf isc. din secolul XIV .iititlnd atestatd la Siret in 1340a coincis cu vehementele fel'semnalate. miiorr.. se grupeazd adverbil sub presiunea sarii politicii angevine. Budapest. IV.r '" . mani"iei. pentru d'ata corectii . Claras Aquas. 1900' 46 47 . e indiciul implicarii-Moldovei in marile desfdquriri militare Ei.. fest'ata prin crearea episcopiei Milcoviei38.?l9ejgigtarit de rege. 49L-520..poIitice deciansate de ofensiva puterilor catolice in aria de dominalie a foq{t49i-tgg--f-9rryq!iuHoardei de Aur. o datd cu lichidarea autonomiei haliciene de catre regatul polon3g. cnezii sint atraqi I rlo a:'-fr .". cf. apgginlgll -gg rea sub lovi t-inain din Cuhea. p. 1' p' 90. 26-28.cf' Gh' Moisescu. ' 40 pentru tot ceea ce priveqte istoria social-politicd a Maramure. .-delimitate ..et pro' ao. SIanIffi s_. 361.infidelll fala dg qo!99t5. BT. prezenla lui Ludovic ln Transilvania in vara qi toamna acestui an e indiciul unor insemnate _actilni militare in zona transcarp'atic5. '1 ! t ' GiulffiIfr--Im-eg. in acela9i an. Egg{q1 potrivesc pttlg$i ramures€nl . 4BB-490.ET?blfr_niului D-tqEg$Pqtilor._v. a cnezilor maratnureseni *'. II. p. Dpi'scopi'aMilca"i*utii"f-f"tJse'donsiaerat uiei in ueacul al XIV-Iea.. cit. ea' rccordFe4lgez. BucureEti.sitil}trf.i XV. Intervenlia d. cit..@@ilan daE6u tendintc de transformare in dinastie feudald. S.fi ffi nirile cneziaie confirmate prin privilegii regalei*Hfif..e ".ffi ntesregis(. 9i R. Sighet. wl. 42 I. P._monografia funclamentala a ftil R. C.Revisti catolicd". Mihalyi. r -piln gd?6 procesele gdlase procesele de Eienie fn aiii-ul?frEtori. Mihalyi. ibique sepulti XIV Junii L. 187. factigteg-iegele paniile regale Ia rdsdri piSti rplijFlul _regatprin pqTticP. _!ry nobililor . Comunitatea _cnezilor maramuresenl.v.levenit de frat{ intre timP . Acta ertera.--An. TII..ure.360Hiigariae p. fie.titulari de privilegii regale -i fie inlbadfiTET-qiFgatia b' ne s-a lnsimti tia ramuresul era inveci- nat teritorial Ei cu care intrelinuse intense leg[turi. 183. de multiple -izvoare in Rusia "ii"ii"itiri-ae-"c"ii^ii qi in Lituania. 287."^ nea lui Boedefr.ere na in tate. 1932. a8 St..i reambulite de reprezentanlii capiUului unei biserici catolice. on. . fnd. ii politice romdneqti in institulie a put:rii rede in*itr*irea"cp{rllatu]ul ffim6ninlati le."v. .liffi. fi p. Diplome rtuaramuretene .".g.niilor polono-ungare la Halici Ei a presiunilor confesionale care le-au insolit. P. 191' 209-210. Popa.e6). se poate afirm-a cu probabilitate ci ea a fost cuprinsi in aria de dominalie directd a Ungafi" in 1347. In lrunte-cu volevodur. Tara Maram..p. 245. $s Aceasti clin ui'ma datd ni se pare cea mai probabiid.a-Iis itf <iSzS-13. ca . incS cle la 11 iulie..inilial -evea-se ii petreiut in 1549 . r i . Auner. rw i v | r : ._ AJ. in 1349. 1970 (cu bibliografia completd). lnldturat din voievodat regalita[ii..'. op.ri" 't nobis l-rumiliter et devote "ituu nunc ineole ejusdem regni nostri videlicet Transilvani supplicaveruntl ut ad eos causa visitationis accedere dignarernur . Wenzel Gustav. 1875.Ff"-. Reactia ur. p. p. Abraham.'# ". haliciand gi apoi 'Got6vei. 1914. menb@ gale. 362*563 9i 370.gului.. lucrarea citatd la nota urmdtoare. C. Popa. hor dolni+-aialtaramur9s:-spriillitd 41 I. 105 1i L'etat roumain de l'est des Carpates. Francisco institutorurn' gq. Monumenta Hiitorica. cel mai tirziu. .*t1tpl" idi i de afirmare ona flp6Trecute acum in aceastd zon5. 37-40' r.tm seu trium ord"inum a s. al carora se allau neam in derr-urrtd tdFffi6ifl i"-a.stdb-l- cale.

s-a legat [fa!a de noi] cii Ei scrisorile intocmite intre noi Ei el. [. panaitescu. precddere de p. 4 Goneza giatului in evul mediu romanesc 48 4S .. C'ontributii la stud. ' -Proclamalia regalfl exprimb cit se poate de clar atit situatia noua creati de actul din 1359 al lui Nicolae Alexandru . pretenlia acestuia de a avea dreptul sd-l investeascd pe voie* vodul . carei le crea :olitica sa pr 'oclar fiaflffi26 di sIav.on de la Vala.lintra '' ara llomi. -I-e. . rorga. fit'ea o manifesiare a suzeranitlfii pe care o excrcita sau o revendica ln acest('tt'ritorii: intre cei dintii se afld N.c" ei l al l i - 43 lstoricii romdni au interpretat privilegiul ' lui Ludovic pentrq negustorii trraSoveni Iie clr un inriitiu aI dorninafiei efective a rego]ui angevin lri r-i. I. 391-392. .lLLlt-ti rom6. . t. p. Bucuregti.rl rois de llott.. p. . 28. fard a ne intreba Ei a ne cere invoirea. 1. lui Ludovic.i. .ed.Bulletin de ia sect ion h isto . I naj creare. s. p. Mem. I/2. cit. . luind cj nebdnuitd amploare. $. implicqlia principali dft gffi #*.1. se'r. 6+.ftfr i""t'iiffi 5#gr.transalpin6{ in voievodatul !5rii RomaneEti. 392. 78-80.1Eifiinacal apoi.chi. p . indata dupi sfiffiTilfi6iiliiirntrarlr cu repuDtlca lagunelor. Istoria comu. p. Hoiban. 1977. 1925.aMitropoiiei Tarii RomAneEti in atriarhia din Constan *. pozi\ia cle forta a regatului ungar in sud-estul Europei a sporit considerabil. . Papacoste'a.ce ni se cuvine noud dup6 dreptul si rinduiala naEterii. _cu privire If anumite inlelegeri.nesr:. . In urma acestor victorii. . lg 4 7 .. 1II. ddri gi [.. p.] tatdlui sdu in scaunul sus-pomenitei noastre fdri RomAnegti [.Iul Nicolae Al Ilul i|*le$!* aT rea cara( L'rc iciul ude suveranitat6 intr-o zon care fie aceastaas.92-93 qi DRH. Brdtianu. murind eI.. 1-6.ouuelle source.i Ungaria angeuind. ist. E. ..] cu invoirea trdddtoare Ei tainica inlelegere a romAnilor gi a locuitorilor acelei !dri' . i a i n terpretare e lcJ-:r'ezentatS. cf. 1938.Io Mold.aine d'Histoire". cit 9i pretenlia de suzeranitate" a lui Ludovic gi indeosebi varianta de suzeranitate pe ca're o preconizase in raporturile sale cu Tara Romdneascd. in cadrul cbrora miqcarea de emancipare politicd a romAnilor se precipitd.l#* u u \ .ncascd . au readus sub d-ominalia sa teritoriile pierdute de regat in deceniile anterioare (135p).ut raportur:lor . p. citat gi urmat cte Gh. in de unei rmP' P ac e venrtrurl care era vama ura lntre Nicola.Rcuue Roum. urmind relele deprindeii parintegti. p.revendicarea doniniei autocrate qi toate irnplicatiite €i -. fiul sdu Vladislav. brusc.. XIV.sdrit si sud tle Carpali. rs Flurmuzaki. I{urmuzaki.eAlexandru si Ludovic de lntiietatea v o i c v o d u l u i cl e A rges dS i :Lt_a . numirea sa mincinoasd [de domn]. nerecunoscindu-ne] citugi de pulin de stdpin ai sau firesc. B 6 .i.triya nduntrtil-ifl-E-port cu ceilalfi voievozi qi cu boierime-a" dGre ar $i o inAl{are a statutului ldrii pe plan extern..intru infiuntarea dornnului [sdu] de la care trebuia sd capete el semnele puterii sa1e. 1978.(45.8 7 . Mirr:ea cel Bdtrin si cu suzeranitatea urtgyureascd. era contestarea categoricd a pretenliei tui Ludovic de a exercita o autoritate superioarA A Supra Jarii Ro mdneEtiaa. $" PaPacostea. op.. b (extras dih . 338-342. .itlu. Ldzdrescu. Actul dip 1359 al lui Nicolae Alexandru.Analele Academiei Romene". informalii din direcqii diferite semnaleazd insemnate desfdqurdri..clt'ie et les Principautds Roumaines au XIV-e sib-cle. Ci {iva ani mai tirziu. _ v r t t t -_-------J I "'t uG tere 1um6i5E5lTEil?6astd e@deta revendicare infrunta direct o suzeranitatea U 11 useser !i tere qi prestigiu. cuvenite noui in temeiul stdplnirii noastre fireEti.auie'et les Roimains de Transgluanie: une n. cf._2. Rucure51.a cutezat sd treacd in locul [. infdptuit in cooperare cu Bizanlul. XVII.""1+.-----i--T."tur campaniiTE-ilffiEpfifi-se in Serbia.in. naiul rd lei irnpo. 3. in.#m"#x. p. v ^ f r^ r. Rdzboiul victorios pe care il purtase impotriva Venetiei l-a irdgq in stEpinirea {drmu}ui dalmat (lSffi). insugindu-qi in pomenita noastrd Jard Rom6neascd. c c a d c a d o i .]. I.'rlc l' Ac adi' m ie Roum aine". XX) 9i de M. /-a fondati. p.Tdcerea izvoarelor cu privire la evenimentele de la sud Ei rdsdrit de'Carpafi dupd succesul ofensivei antitdtare e intreruptd in 135g cind.e I Zt cte. D.

.gnul din pretendenlii in luptd pentru puterearsuprema in Moldova. indicd o legdturd cu Ungaria angevind. potrivit cu cerinlele stdrii gi putinlei lui. indicdm clteva din concluziile noastre cu privire la acest mult discutat episod. de . Mil-ralyi."a-cdrei uriiiistorici. .g_i-1-. re-{lt_a!. op. Ljubid.*-. o dati cu rea fficit rare a de im rin mu gatul.Ete. francezd. spectantia hi.. Autenticitatea insdqi a fap- 50 5r ....f Oe ai sai.40. i. p.((aB. Papacoslea. I. D. . cit.37-39. .storiam Slauorum Meridionalium. op. Iorgan Istoria rom6. Petfif. cind a intors cu veghetoare grijd gi cu neobositd stradanie pe calea . la 16 ianuarie . un corespondent comunica dogelui Veneliei. quia de hinc veridice minime scire possum".. tamen nescio si ita est.bidem. . dogele era informat de acelaEi corespondent sosit la Buda la 2 februarie .. DRH.. p. 51 Interpretarea cronologicd corectd a acestei convergente intre gtirea cuprinsd de actul lui Ludovic de Anjou in favoarea lui DragoS si traditia moldoveand a intemeierii se afld la I. 49-52. quod dominus rex ivit in exercitu ad Transilvanas partes. pretutindeni. IV. cit.\) i cu cnezatul Halici - ssg5fgs din urmi avea Carpali'"iifriE afirmirii:E puter€a rega dinastii ale Moldovei a fost infiptuit* numea . p. de cavaleri.1360: . denumire care ii desemneazaprobabil pe rnaramureEeni si care. Zagreb. Halecki. . N. in cele mai multe treburi qi rizboaie ale noastre.!ara noastra a lvloldoveiSTar l e> . cit.zilele Cazimir lui \ " Wva.sale vrednicii. nu o fScea numai pentru cd regalilatea cea noud. 209... cit.75-7& a8 Din Segna. se sprijinea pe astfel de rnilites..ii u1 u mgramureqene Ia expeditia 1e irsitul anului 1359 si Ia i:ncenutulanului 13 . raticili din calea credin{ei datorate. in orice caz.nilor. a7 $.tele fapte & creaing gi de vrednicie a credincioaselor slujbe ale lui Dragoq.iedisivd. contestati de unii istorici. S. 22. fAri argumi$fe . fiui lui Gyula. "t Stq:t e sub 46 O. habui a domino banno. Listine in Monumentq. au pitruns in lard dar au fost infrinli'de fratele acestuia. Expedilia in Moldova s-a desfSgurg!*lgh manda Ludovic sau hr supravegherea Participarea I deosebit car sa dj survenit5.trrrovinciales hungarorum6(. op. cit fi asupra datei cind ea s-a petrepersonajelor implicate in ac{iune. p. 13 50 . quod dominus rex omnino erat reversurus citra carnisprivium ab exercitu suo de partibus transilvanis"l de fapt regele s-a inapoiat din expedi{ie la 14 februarie L360."--. cnezimii din Moldova si 1onEt-aJe-mifiTtfi5rvrc tmposli de citre tudovic a imposi t lui Jan cestui eoisod controversat. SIC{An. credinciosul nostru romAn din MaramureE. {$ a8 l. Dar Ludovic. Fdrd a intra in detaliul procut qi a identitdlii blemei.in restauratione terre nostre Moldavane. incredinfate qi date in seama lui Ei mai cu osebire in reagezarea{drii noastre a Moldovei (.ubi habui. p.. nota 1.-tqqt -"-qg!9gla[de fl to6 iriTffi mmcEt b-eDlugosz sau in inii imediat urmdtoris{ei5Tost I t_ I I itdfii de a stapini direct Moldova . 392-393. a-iigq_t-FFqbaI f.. cu-coircursul celor pe care izvorul menlionat ii nurn"e. ci pentru c6 recuno$tea prin 'aceasta chiar caracterutr romAnesc al linutului cucerit". p. expedi{ii in zilele lui Cazimir. la 27 februarie 1360.'() potrivit iscusitei.statornicei credinle ce trebuie pdstrati cdtre coroana regeascd pe mulli romAni razvrdtifi. 'preastrdlucita aducindu-gi aminte ae feluii. Mihalyi.Moldova lui Dragoq nu era decit o cdpitdnie regaid. ci-remind pe un voievod maramuresean. pgLqnlLglrcrngli""*{_g. p. op. Dezbaterea s-a fixat atit asupra re'alitdlii insdqi a acestei. 1874. slujbe pe care qtim cd le-a fdcut qi le-a adus maiest[tii noastre.Praeterea domini mi. p. 5z Expeditia polond in Moldova in vremea Iui Cazimir cel Mare a fost foarte diferit interpretatd de specialiEtii istoriei Moldovei qi ai relaliilor moldo-polone in evul mediu.. cdreia sperirn sd-i consacr5m un studiu aparte. aceste rinduri voim sd ajungi Ia cunoEtiqla tutuxor cd indlfimea noastre. III.

X.e i.. de inspirafie umanistS. Knoll. Cruciada lor avea sd se desfdEoare' ca qi in trecut.ffi emancrparea ntegrat deaU a-lEpaTilIFa " Ibidem. I. 75*77. V anului 'T-::: ) contrnu SE SUSt t I i t clova."s. 1972. Prinele lupte pentru independenld ale fdri. Die Jahre 1358*137. in . r rAsc I acum prd ' drhtlr thtr de regatul polon. Dacd. Hurmuzaki. resistie 'de mini distan t ooua m hegemo intr-o e estare slmulta alu angevin5.n Polen. L962. II. cu problenta Vidinului. o r Warszawa. 61. Atit Dlugosz cit gi Callimachus incadreaz6 aeeste date elementare . in Opera omnia. v.' polone. p. 1359. 1975.ad. XXXI. V. Jan Dlugosz.Kwartalnik r:iczny". HistorQte polonicae li'bri XIII. WiIheIm de Machput i Histoiego toi. Grodecki.. A. 95-11.a fi rostogolili asupra invadatorilor.. il inregistreazd similar in i. p. in .tz i.cunos<rrte probabil din insemndrile familiei Olesnicki. p. cu care ambii s-au aflat in strinse legAturi . 354. care qi-air dat asentimentul Ia programul de cruciadd aI lui Petru I de Lusignan.. Gorovei..rr*. la curtea polond..Tl.zeranit:dl..lor romdne. p. W. Varsovie. Dar protagoniEtii cruciadei din acbasti parte a Europei nu intenlionau se se angajeze in linuturile indepdrtate spre care ii chema regele Ciprului. Corfus. in lUna urmirtoare. p. 1939. 1956. 115-118. 1956. M.infidel-ul notbrru" al r=/ in Moldova in 1364-1365 si 4esf3qurdqile.1 privinla cad'r:ului in care o plaseazd. cit.. de Ferdinandy. Pentru ambii istorici expedilia polond. op.cardinalis. p. Acfiunea militard polond a marcat cea 'dintii fnfruntare de interese intre Polonia qi Ungaria pentru Moldova. I. pentru .aprilie 1363 cruciada generald (passagiurn generale) pentru anul 13655{. XLIII. central-resiriteani. mai recent. Pagini d. 353... 765-167..Wisconsin. Rez ten!4 c_gfordoud ne mai larBd . Mady{q.2L7-228. pentru stadiul actual al dezbaterii.aL XIV-Xea.storia luptei pentru independen$a Moldouei in aea. Inceputuri'Ie su. care a intreprins in anii. p.. data nu poate fi declt sau cea indicatd de Dlugosz. 5s S.. 558*559. Die. iuindu-l in captivi'a lx-.i _ . Di. p.Studii". ce a avut loc in timpul indicd chiar anul 1359 -. Panaitescu.urmdtori un turneu de propagandl in Europa pentru a cistiga sprijin in veSler& unei mari acliuni impotriva islarnului. ln vreme insd ce la Callimachus. ed.. Racovi{d. C.6nginus Dlugosz als Vorldufer des Humanismus i. p. : opozitie fa ti de .luaramure$. do dziej6u Polski i. in anii imediat urmdtori.und. St. uon Ungarn zu KarI lV.I . Ostewopa.Studii qi rnateriale de istorie medie". Callimachus. 1968.relativ bogata bibliografie consacratd evenimentului. v. ces .turd. Iaqi. Wl. op. Holban. 1929. papa i-a adus la cunogtinld lui Ludovic hotirirea sa de a proclama cruciada generalS qi i-a solicitat ajutor pentru regele Ciprului. dat fiind cd cele doui izvoare principale care ni-l comunicd. 24I-248 (anexa: Moldatsi. cea mai mare parte a vechiului cnezat rus apusean desprins din Rusia Kievian65?. Contribufi la studiul raporturilor dintre lara Romdneascd si Ungaria in legd. in lupta impotriva turcilor din Asia Mici trezit speran{e disproporcucerirea Adaliei la 24 august 136153 lionatc in comparalie cu faptul care le-a declanqat. ai cdrei copaci Tuseserd dinainte tdiafi. Kongtes Krako'tDslti to roku 1364. Berlin.a and. cit. R. papa Urban al V-lea proclama la 12 . I. Knoli. ed. $t. p. The tourteenth and fifteenth centuries. cf.. .277-278 Ei Filippo Buo-naccorsi *1962.. W. $i Dlugosz insd :ti-a redactat pasajul avind ln fafd un model clasic din care s-a inspirat sub raportul formal..1'lli"rffi *i jl":*1i""#i*1Hi"m. 240* 244. incadrarea e de pe . in . uon Ungarn (1342-1382). I/2. 52 53 . atra5i intr-o pddure. P.. II.Siidostforschungen".5. Spiritul cruciadei s-a propagat qi in Europa. Podolia in the reign of Casimir\.. rival. 218-219. in funclie de o noUa-etfrji-a--6niliadei.i.xt5.itate care avea si devini in deceniile urm5toare. "t A Historll of the Crusades. la care a participat bunit:ul cardinalului Sbigniew Olesnicki. P. cum s-a dovedit in timpul din urmd. XIl. "b Asupra ac{iunii lui Ludovic la Vidin. P. Steinherz. faptul a fost real 9i s-a petrecut in timpul Iui Cazimir icel Mare. ia Dlugosz ea se intemeiazd :solidele sale cuno$tinte de istorie a Moldovei in secolul al XV-lea. polonii au fost stiiviti sub povara lor. cu titlu feudal. ceea ce privepte 4ucleul desfdgurdrii qi deosebit 28-32. a fost prilejul unei importante reuniuni de capete incoronate gi alte personalitd{i. p. popasul regelui Ciprului la Cracovia.elaq in . p. pentru . IX. devenit acum program papa155.fl:"11 ltl: pinirea sa directd sau indirectd.i polone asupra Moldouei. ungar triumf6T-Eiii6i anirn fti goq 91 tt gelur ln . Litwy tu XIV wi. in vol.. III:. Incitat de acest suc- tului ni se pare dacd nu indiscutabilS cel pu{in foarte probabild.Anuarul Institutului ile istorie gi arheologie". in ..cul .i influenlat de regele insuEi.Mittheilungen des Instituts fiir Osterreichische Geschichte". in . M. _ Doud mari initiative adoptate de Ungaria qi Polonia in anii imediat urrnAtori reuniunii de Ia Cracovia gi neindoielnic in legdturd nemijlocitd cu aceasta au adus o noue insemnatd modificare in situalia politicd a Eunopei rdsdritcne si sud-estice. Iohannes 7.3. p. London.omo$ci.r"u l. Zajoczkowski. sau. in legdturd cu evenimentele petrecute in 1359. Lichoirska. Titus LiVius. Succeseleregelui CipruTiri*?6-i?ilT-6'6-lffiignan.azard.gnei. op. deschisa in anii anteriori. t. 187-189. aqa cum credem. cit. a inregistrat succese ini{iale lui Cazimir-Dlugosz qi s-a incheiat cu o infringere. p. cel mai tirziu.ehungen Ludtaigs I. 7-62..stori'e romdneascd in noi publicalii. 1940.Revista istoricd romdn6". 57 P. in aria cuprinsi in propriul lor program de expansiune teritoriald. ln primdvara anului L3. c I reg6*i. una din realitdlile 'dominante ale reialiilor internalionale in Europa risariteand. . p. v. IX.64 Ludovic de Anjou intreprinde o mare expeditie Ia Vidin. \ hy 1{"'W.sance und" Hurnanismus in Mittel. 'i1 . p. 'petrecute n. oraq pe care il cuceregtenu muit timp dupi aceasta qi ii incorporelZd in regit. 83-85.intr-o fabulafie bogat6. Vita et mores Sbi. RenaTi. cind in Moldova :a avut loc infruntarea intre doud direc{ii politice antagoniste.domeniul fictiunii pure. Przezdiecki. Ludtaig I. IBBB.p. ed. Evcnirncntcle dim anii urmrtori in cele doud lari romaneEti@ qi tia senerali it situatiei _in EuTOFA-ffiSEiiTeand sud:estice. cu bibliografia problemei. mai recent. Bezi.

22. ." " {ili"ittmiffi-i6. op.inis S...t"" Jara Iitic eira o necesitate nirea Vidinului rresc sao ovlc cu nala_in_ deCeii"!fiff mitor.dneasca. p.etimi.fi{"l"ar cea-ae la Dundre nu a referd Ia un faPt ulterior -_ \ decit sA ocupe cetatea Severinuluioo."gut program bitcanic Ei de cruciada aI lUt+f&y+g qi oro. fl i reu ia cet6T6i-5inffo. acuza\ie impotriva politicii lui Nicolae Alexandru 9i fiului 9i succein esenld se reduc la unul: refuzul de a resorului sdu Vladisiu. 6. pridominatia directi a lui Ludovic la vidin creia o situalie deosebit d-e Rom.{*a na anului $$$ cidd Vl reconcili transalpinr.Luind initiativa in urma respingerii asaltului lui Ludovic. I. Francesci Seraphi'ci. blqi islav a insemnat tului. d.neascd.t.defensiv si ofensiv.dirr ianuarie 1 e1 Conflictul dintre regele Ungariei si de acest antagonism fundamental Si ali s-a ardtat refractar fatd de solicitarile ul Tdrii Rornd n impi-fliva do- tei. piintr-un Eir iferite*de"PoliticA interh Taia noriia. op.Intrarea lui Vlaicu la Vidin Ei reaclia Iocalnicilor impotriva cdlugdrilor franciscani care procedaserd la convertirea 1n masd a populafiei. L.du-bla rAlte sa.intre lara Romd.- 58 I.rni z eaz i za o c i ri bl A ac ti une I i f n4cra ci oti mi no nri moi g$PF mrl l tara.p. 6i.it"*l.Yfii ob' (hi7*r376). p' 80-83' 5e DRH.lstt5e. p. Ferrnendzin. BucureEti.a angeuind'. u moa i.nciae nosiae Argeniiitae ord.€-!ol3: t .. 103-125 (+i bibliocrafia aferentd). Waddingus' -254-255. Ungari. contribu[ie la studiul si $t' $teraporturilor d. :elgr*uggerg!*YL ra.".iu1T*dttr."m4.-cf' N. 1979. D. p' Aii"t"t ieruantis proui. Holban.Starine". I. ci. Mihalyi. a intrat larg in circuitul informaliei -contemporan:j_. p..-!2-50. al Tarii RomAnegti a modificat -Dublul ..l vb l " Y. 83-84' 54 I L .tt. Ludovic concedeazl 6u Pentru evenimentele din 1368-1369. era un av tru Vladislav. ed. ir.no pri di c . cit. otnarda &6 los. D.'42-43. Vladislau I.t-iifrTfrU.i"as"j.chronicon "twinbru*. de l a g.ameninlatd acum 9i din sud de pu[1"gilil. Cum atitudinea domnului I rornAn constituia o. DRH. n.autoritdlilor re$ate.. Comprbmisul realizailntre rege qi €Eprimi fidel rezultatul infruntdrii lor dgniil in urrna acestof:dies-fdEuXAii iriiaarut larg al raportului de foite general dintre regatul ungar qi Jara Romdneascd.t "ate regale de a participfflHteprimarea rAscoalei pc care probabil chiar o sprijinea. Quaracchi. bb . 1364-1377. sub protecl-ia. succes. 1942.de zdrobire a fortei mihtare a laril f(omal +.primejdie pentru situalia regatuhri la Vidin qi pgntru I re*.l 6 u l t.t. 56-bB. v. E. p.un. V-Iadislavtresc-Ia rindul siu Dundrea qi intri in Vi.f $ DundrE sl din Transilvan_ia.. Constahtinescu. fdirescu. L890. LI-L2. prin mijlocirea raporturiior feudo-vasalice. M.

<. DRH. si in cele din ulmdr. Heconcllrerea nu aco- rnAneasci. ?1 DRH. dar care nu ajunsesc'rriinca la conflict deschis. In primivara anului 137jo. I. p. eI s-a integrat intr-una din cele mdl mari incerciri a popoarelor aflate in aria de expansiune a regatului angevin de a se elibera de sub presiunea sau dbminalia acestuia.niil= pa _uu 'gurile :i-de fura nqqs un insemnat succes.Romanoslavica". 198-200. 86. D. l/2. unii boieri din Jara Rol_-:. I/2.. .puterile catolice au dat otonrnnllor pbsibilitatea de a se redresa. Potrivit tinistului sirb.lnzirii mirfu c. ?2 . erclaf adicd aI statutului insernnatei artere a I)in punct de vedere rllva. incep sd apari si indiciile re. noua cruciadd de salvare a Bizanlutrui nu a avut loc" Plerzlnd initiativa preluati cu succes in 1365-1366. -" lilll._i*---'4^ r{lor ich-isrnaticikTo. XI. mai ales prin rec_ueet'lreu (iall. Bizanlul. intelegerea turco-bizantind dateazd din 1372. 98-99. se refugiazi in Ungaria.4 predecesorului sAusD. Nicol. rfrtllulnrurnki. vel in quolibet anno.hl la Cirmen in septernbrie L37L a redat otomanilor iniliativa 9i a trc f lrrr. rf.3ffiTil-al modificArii direciiei de politica externd a Thril RomAnesti. A.tino.ti pierde posesiunile linute cu titlu feudal de la Ludovic. 6e Hurmuzaki. p. irnplcarea cu otonranii. I4B-149. Nicodim de Ia Tism. -. iar l-udovic igi rczervd inci atitudineaTt.. 53-57.l t t n ( l: alil.f:--oaoa drisorffidictia 1373in e ---. fere singulis annis. Ea avea sd antreneze in anii urmdtori qi alli factori politici din Europa rdsdriteand gi sud-estic5.I Din anul 1373. 1947.l$Sgn@. cu Apusul.--.ana gi rolul sdu in iuttura ueche romd.inopolitane fald de statele care aparlineau confesiunii risdritene..372. lupta cr-rturcii 9i cu alialii lor din foratul de Tirnovo6.p.207. p.intre care sq inscriu Ei luptele lui VladisIAV crr ol. de unde o serie de iniliative ale Patriarhiei constanl. I{olban.fara Rom"gnS. The lqst centuries oi Bgzantl .p. l/2. 70 Hurmuzaki. 2BI .' r.sculafi desigur impotriva domnului. Cel mai tirziu in 13J6* dacA nu incb din anul precedent. l/2. nr!f lrrrrrruznki. 0s Pentru noua incordare a raporturilor intre cele dor:5 state in aceastl r/t'eme.neascd. p. Dupd ce a aEteptat zadarnic cruciada. p. tt. I. p. 1965. p.ipolei de cdtre Amedeu de S-avoia. 106-107.*' t16 . cind aceasta s-a dovedit Ia rindul ei ineficace. Storia dell'impero bizan.nrqzairi. L on do n. 257. 213. Torino. N. erau refractari cooperdrii. faptul e indiciul tensiunii care se instaurase in raporturile dintre regele Ungariei gi domnul romdn. rl@a -".XY/l-2. Athdnes.8B. l{ill(r('|I(i.. Izvorul narativ ungar. 107-108. mai \F"+-j. Contri.if. in . op. DRH.r'fl (). llrrlruu ztrki. movit exelcitum c'ontta 57 J ea-*-*. p. 98-99. v. Ip \"r"nia"rii rlartig 1373. Infringerea zdrobitcare suferitd rle nlr. Ldzdr:escu. 189-205. Ostrogorski.Jfii. I (Pind Ia 1385).. extrem de Dnr gestul impiratului nu a fost urmat de contravaloarea agteptata" In cltt<luunui gir de acliuni .3. Dacd ppiv_i ul 368 a"-creat toatd ":t modificat situalia politicd ln Peninsula Balcanici. t4 67 G. D. I. DRH. Ludovic interziie importul saril-5llu farg Romdneascd in rlpatul SHtf".. mai recent NI. I. l r. E. noua orientare a politicii bizantine era fapt implinit6?. daci nu chiar din 1. D'|mdtrius CEdonbs et I'e1'Ltenteballtanique au XVtre sibcle. L 972. p. I. DRH. 44-56.egca' regatul'angevinffi. unde factorii bisericeEti. Ca alternativd la aceastd alian{i cu Apusul a fost conceputi formula alian{ei panortodoxe.. 103-106. I/2. 1374. ameninlali de expansiunea regatului ungar qi de prozelitismul slu confesional. D. a rein tgfragan aI episcopului Transilv?niei in. p. D. p. \ gi confliciuiui intre . Istorie. D. p. rizboiul a izbucnit intre cele do. 1963. in sensul politiciilui Ludovic. ln vara anului urrrlbtor. cu prelul Unirii.in 1368-1369 * si incd inainte de conflic- DUnArii.domnul Jarii RomAne. p. inclini spre acgfptarea suzeranitdtii turcegti. Rdsturnarea cursului politic ia Bizan{ se explicd atit prin ineficienla cruciadei cit qi prin ostilitatea totald lata de unirea cu biserica romand a celel mai mari parli a populatiei gi a factorului cie decizk) care era biselica. Cqopeyare4lestaurati in ilog intre Vladislav gi*I-udov!c de $npg*tru evea s5'fie nrult mai dUfabila decit cea antenoafa.bulii la studiul raporturilor dintre '!'ara Romdneas' cd si Ungaria angeuind.turcrlor sr roma-. cit. I . larg sprijinili de populalie. p.Item. 148-149. La Gr:dce et les Balkans. Scurt timp dupd aceasta. D. Zakythinos.omanii _-.<---.cind Ioan al V-lea Paleologul il insoteEtepe Murad intr-una din campaniile sale din Asia Micd. 486. D. DRH.

Pozi[ia internalionald a Moldouei in o tloua iumaitate a uear:ului at XtV-Iea. 7142-1144.eih J4ffiee-m-trcJ+. 268. monografia lui J. 15 lbidem.quterlil.fos cnezat Halici-voihinifl ns gi asupra.ottsika Wielkiego 137 Krakow. in acelaqi timp. prin noul patriarh de Tirnovo' Eut- *area pffiffi?lbxlsr. Ia fel ca in trecut..t+-d-o:ne--4eAn * :a *. in schimbul acceptdrii co n schimbul acceptarii "ot1fes@ iret. Jiiecek. Pentru situa{ia Moldovei intre domnia lui Bogdan 9i cea a lui PCtru I" -stucliul v. .Furopei din iiopoarelor iderabil spor tere. i*. . 193.i.ffit. cit. p.!Arii( sau . in for- mele cele rnai riguroase. I-dzdrescu. in . in. recolaanda papa Urban aI V-lea celor trei ierarhi catoiici din Polonia. op. et saepius contra Rachenos et Moldauos.T) o: l. "iatif?ieata dc acest acord a fost folositd de Patriarhia constantinopoli- iteand. v.a:::::--::- .el-de-*a restaura vqghga -gtare de* IUP{Ul1jn k gomrentiilsr". Istoria romdnilor. Iorga. tamen cferscente nagna numerositate Olachorum inhabitantium illam terrerm. 118' d. fi#f suPus acum 7e Pentru faza finald a domniei lui Ludovic.i. p.. Taciriaos... Gorovei. Hurmuzaki. el consemneazAinsd rezultatul final al luptei. ?a pentru domnia lui La{cu qi opliunile sale potitice. L67.titlu -.ducatului( sdu. Le mouDerlent hdsychaste pendant les dernibres ddcenies L974. LascariE Le patriarcat d. I/2. ?8 N...qqrit ++ud. superioritate et iurisdictione ordinaria diocesana et subiectione episcopali prefati episcopi. partium seu nationis Hurmuzaki. p.1'375? iw ite.nobilis vir Laclko' dux Moldavi6nsis.Dar.et quamvis per exercitum ipsius regis. lII. saepius impugnatus extitisset.epend..Klironomia". I.ascensiune. t in qi dupa iffiingeiea principilor sirbi de citre otomani in toamna anuSi1031 s-a decis la inlelegere^cu r^lqua. Gotha. reprezentant aI curentului isihast in spatiul romdnesc gi coiaborator al lui Vladislav. I. "?iiipra lqa. :. 29.*:-adus ::a. Halecensis. ne.1. . M. et eius ecclesie seu dignitatiberetis..seu ciucatum Molet daviensem aO onini potestate. ln .rapidd. Il2. 402-407. confdffi aernulos et rebelles. i. Boemia 5i Silezia desemrra{i s5 cerceteze cererije lui Latcu.Ia.teR4 Iet. 1918. II. I7L-I75. desnrins din dioceza Halibiului qi aqezat in subordinea directd a it1tii76.Revista de istorie". in regnum est clilatata. Paralel c1r efortul de expaniiune teritoriali Ei dominalie politicd se rnanifestd.^ ui Unsariei uil ":.I. E.i Uniunea dinE3tiil reali2atd acum in .-. p. p. p. 1 87 -21 9. XVI" L.Anuarui Institutului de istorie qi arheologie . p. fostul '"ffi 'fJJnygp#Ji"sffi ii. a fost inlaitr-rratdsi drumul spre cooperare intre Serbia Ei Bizan! gra astfet deschisst. . . p. 197f1. prozelitismul confesional al regelui angevin..$"$it"3J:Hi1?J#:i nJf. constituentes et orclinantes quod ?is tot-alitel" in perpetuum eximatis nt "tiosolum et immediaie sancte secli apostolicae in spiritualibus subsit". Pozilin internafionald../Solicitudinea ftins si asuDra Rusici aousene.e t'ei u-t-il etE reconnu per I'EgIise tle Co'nstantinoplc en . lui gt. 115-116. Papacostea. 224.. a Moldouei. 196. omnimode diligentiam adhibendo. Ostatnie laia Lutl. seu gerentis se pro Episcopo I{alecensi ac eccl-esieHaiecensis et cuiuslibet alterius persone ecclesiastice in ipsius oppido et terra seu ducatU quamcumqlle spiritualelr' seu ecclesiasticam pot. la neggcierile de ia Constantinopol a lui Nicodim. E. Moldova?8 i des # aria sa de expansiune se resimt acum cel mai apasator. 7e.n timpul ht'i Lctlcu: lupta_pentru i. ffil.ir'A. confesiunea.. consoli- d s d mijlocirea ierarhiei catolicc a Poloniei qi neindoielnic cu qtiin{a regalitilii .ysi-c_i gusene. 1911.. si 1135-1151 ./:tern. opresiunea a declanqat o puternicir reacfie impotriva unui efort de dominalie care nega dreptul Ia autonomie intr-una din zonele ei pele mai sensibile pentru omul edieval. pentru participarea. po1onet5. rr. p.. se indoieqte cd Patriarhi'a constantinlopolitand ar fi r6cuhoscut Patriarhia sirbd.langes Charles Dieht.l. Lalcu a ob{inut din partea pale. 5B 59 .ttit"m'sive iuresclictionem se pretendenti habere. I' p. Scriptores rerunT hLLngaricaru'm. S..p. Nicodim de Ia Tisnmna. Scriptores rerum hungaricanum. E s incercirilor regehli -l]ngar. it . 1930.ai-tum'oppidum Ceretense ac totam predictam terrarl . pretr. Paris. 979. s1 C.".'' t t . .V.Ducele6( Moldovei . Dabrowski. 30 S. v.entd" aiirtnare pe plan e.nd.--=:-i.{ laeonic in aceasti privinli. to .rtindeni cucerlrea si dominalia au fost insolite de un necru!5tor efort de convertire la catolicismso.ellqi . cind a cumulat cele doud coroaA-1382.$.T-. nu cuprinde nici un detaliu asupra cronologiei sau desfiquririi luptelor pentru apdrare-a independenlei Moldovei a # sun eogaan. dominio.studiul fundarnentaX al lui Jan Sykora. consolida prin legdtura stabilita cu I . et maxime circa regnum Rascie". Dugan. p. paCa urmare a acestor initiative. G'esiltichte d'er Serben. -rr Wlachie.u XIVe sibcle.

Sosit in Transilvania in ii*l Sir"""t iulie sau cel mai tirziu in august 1377. 566-567' S-a propus Ei lectura: .lli christiani.. In Sud.in XVIe Congrbs International des Etudes Bgzantines. 60 d1 . ei. p. fapt care. Bucarest. HistorlJ oI medieual Croalirl.ad s-a coalizat cu forlele ostile Ungariei: (.. _Gh. e sigur insd cd banul Tvrtko al Bosnici.Cercetdri istorice".tu ?u Sud-est Euiopden'.. St. Corovii.1966.1ndependent de identitetea incertd a lui Radomo din cronica ca...iilite dc a'"fi'ociilit*M6l6i.neascd si Ungaria an. l-2. p.histoiri de la Gibce au Mogen Age. tuan Izvoarele.p. Bgzantinisch-russische Kirchenpolitik Ittttrilart. dupS curn vom ardta mai larg intr-un stucliu special asupra confiagra{iei generale care a crtpt'ins Europa sud-esticd gi rds5riteanS in acegti aniie Pentru izvoarele care semnaleazd invazia lituaniand ln Ilolonia in 1376.ton Ungarn und die Ungarischen Vassallenld'nder. $t J. in K. Ludtuig I. p. p. llrrgue. Contribwlii Ia p.. fdrA a insemna neapdrat ostiiitate declarati falri de dominalia ungard.c1euittd.. 1974. Nr'N. Ig2b. Interpretirile asupra sensului acliunii lui Tvrtko in ralrrlt'l rtll llttgrr|iil slnt variate. Ansamblul poziliilor dobindite in sud prin eforturile persevercnte desfdqurate incd din primii ani de domnie ai lui Ludovic era umenin{at sd se destrame ca urmare a ac{iunii forlelor ostile coalizates?.I]yzantinoslavica".t. 1971..A'"?arile 1377 s-au risfrint puternic asllpra situaliei ei politice.. Dabrowski. in iativa reactiei anti atine.. dar concomitenla'eicu reaclia adver-' sarilor din sud-estul european ai regatului ungar lasi sd se intrevadS cd invazia lituaniand. 146. ln . II.. Mcyc'ndorI. MineE Thera. p.ure2i e sigur cd fara Romdneascd se afla in conflict militar cu Ungaria Ia aceaso doveclesc variate surse. Huber. I=Udgyiglanseazer in acclasr an. in . 289*315.Raclom -e iigh"rii. I.clb. care s-au succedat rapid. Aleris and Rotnan: a studE in BAza. p. 306-314.Byzantinische Zeitschrift". rna pir) de 'pfeedelli. Succesul repurtat i-a inspirat proiectul de a desprinde cnezatele ruse apusene de coroana clitat situatia acestuia inainte de victoria final5.. L Britianu. 43-44.mila lui Dumnezeu6'. XVII. Religieus Jrl'rrlrlctris.ynicki.tr balcanicd a patriarhiei gi cea des{dgurati in lumea rusd a fost subliniatd rft. cum au sugerat iilii.'l'lrr. Abraham. 412-4l3. ale cirei Eliberat a"-g{ggj*gj$ -*^ sudrla isceFu'tul anutui -1377. p.e contre le prince d. inedits ietaitf s d l. ciod che da urrir pirrtl l tllr l'rrllr'a iiu cluaranta milia.catolicismuluis3. 1890. Valacchi e con Ii Gotti et lo imperador cli Concontro il regno cli Ungaria". dacd nu in detaliul 1or. lir lnceputul anului 1:177. XXXVI. Documents itu"ii"opoii. Z6-29. I\4. p. in .. nrrrurile trimise de venefieni adversarilor lui Ludovic au peri- convulsiuni din anii 1376d.Bulletin de la Se:tion historique -cle I'AcaIg47.l. Un izvor'inai tirziu. lirl*-lil'). op. frl A.. pe plan spiritual. Sqlhgs. afirrnd cir Mur. rn Wl. 287.-'izso-iaos. I.browski.na sau. Chod.At't'lrlv I'iir Osteneichische Geschichte". 73-82. iui Ludovic. llcspre desfdsurarea luptei: Cronica carrarese inre'gistreazi in fornlit t. 1885. GIi Angioini di Nupoli in d6mie roumaine. coroborata cu rezistenia lurnii ruse ortodoxe fa[5 de presiunea catolicismului. cit. p..iai . Parszawa. person'e per parte e lugli una grande uccig sionc rll irrl'r. Jara RomAneascd. ca teazd.254.. op. Spandugiao. o mare canlpanle rn nol'o"' despre adeziunea Serbiei la acfiunea antiungard . in im { sud-estufJl rdsaritul Europei. Ronia. cum all presupus uilii istorici. p. in . XII. Ludovic s-a indreptat spre teritoriile ruse apusene pentru a-i infrunta pe lituanieni. cei pu{in in sensul general al desfdEur5rii lor. p. Degi foarte obscure' evenimentele. e fu quasi per esser eI re quasi t'otto tla inlltlclli". legdtura dintre ltolllir. Les rois de H. 9i.ntine-russian relations (1352Iilll. IX. lllslrn'lu lJosne. F. Ludovic il informa pe seniorul Padovei."glpe@ putin JT5strat o expectativd ostila. Ludovic sd-gi concentreze eforturile in nord qi in r6sdrit. 1940. L'erpe-dition de I'ouis ler de pijplgri. Tinnefelcl.rege din .his_toriq. Guldc'sku.rlr. Zargs historgczni (1370-1632). 55-56. sau o eroare de transcriere pentru Wt".Iege poi XIV-tea. "rri. Franlr".. a atras inevitabil sl5birea acesteia in Peninsula IJulcanicdu6. tur"co e re di Bulgheria".cdr acliona in cooperar-e cu ceita aaid.. Dq. rr/ lD u|nlir victoriei repurtate de oqtile sale irnpotriva coalilici adversarilor trnl rlin rrrrl.u I"r Basorctb en 1377. Iorga. r. p.. Belgrad.Tululllvir lr. Studii . Numit campaniei impotriva adversarilor sai din sud i-a ingiduit lui Suecesul. 2. pretios-insd qi.l rr' Loclovigo e Radano prinzipo di Bulgaria infedeller. SocietE and Culture in the Jourteenth CenturA. VI. B. N. dacd Radano e Radu.e Valachie Rad.r'rr ('ll'fltt'rl.ameninlatd de uniunea asociat probabil adversarilor regelui u.lntar"e'a cuprinsd in scrisoarea lui Ludovic cdtrt'aliatul sdu din Parlovrr: .. XXVIII.pentru secolu] al ii4itrA""iri. 1967. Paris.. Kodcidl pratnoslau*ny a llz(csp6s'pslita Polska. Jahrl).. J. de unde nise.Murad) una legha con li Bulgari. op. K. 192b. pot fi surprinse.. v J.Il.{u9. Constatarea nu se poate aplica decit evenimentelor din 1376 qi 1377. mai m_u1t.piauzibild in contextul reconcilierii sirbo-bizantine -. asumd acum titlul de . 1938. antrenat de tcu'rind in acliune. 303-306..lfl trrlurtrluo nelle parte d'Ongaria una grandenissima bataglia tra Ia santa ttrrrglrilrilr\ tlr.304-306. 27. 374-375.l +- matici a Patriarhiei lm constanti loarte foartc lacu"rlargr nu lac dat una rl aetnffiili6-FricfiililFeslei acfiuni. idem.onglrie et les Frinin iipautes Roumaines au XiVn sib. s J. Meyendorf. Homan.. cit. etwllrtl ruporturilor dintre J'ara Ramd.Chera[a?' in . v. p'. 27b-276. Moldova lui La:!gU.i documente. unde poziliile regatului saluerau tot atit de grav amenintate. p. primejdia venea de la sultan rii fi-n.Revue. XXVIfi. L934. IN C E Domnia lui u. Holban. im ){IV. zvoarelq . s-a integrat in ceea ce a fost ultima mare rdscoala impotriva dominaliei ungare in zileie lui Ludovic de Anjouss" Aniou a trebuit infrunte una din pr rAscoale rmjfotriva s1 uoe inalie pe efort sdu hegemonic.iantin" o probteine deschisd.

p. Gorovei.Dominus noster dominus Urbanus papa VI. Ca . v. un altul in Grecia gi Tartaria. dar rnai presus de-toate infii!la1gq.1-sjere r au f[cut posibild restabilirea situaliei gi in M-oldov. K"ern. I-II. p. Jablonowski. dupd incheierea ei.4. . 395. Etttde sur l'()rient dominicain. p..tu'g) Koriatouii.FTArgefl gln. fixeazd data desprinderii de drept a cnezate161 ruse apusene de coroana polond qi alipirea lor la coroana ungard in iarna 1. 16. lui Petru l. 494.polond pentru a le aduce sub autoritatea celei ungareso. In vara anului 1378..Archivum Francescanum Histor-icum". II. Kiev. op. recTfffidiffi cu ex!-e@68- rarea ei sau. XI. p. A. Fekete Nagy Ei L. Cristum. Iorga. 19{i6..siidostforschungen". qneqii +lexandru si Boris Koriatovici au primit . pentru problema complicatd'a datdrii Ei localizdrii evenimentului. IJn rol deosebit in patronaj bisericii catolice din l\foldova a revenit mamei lui Petru. a dciifrh-ie.rnilc Hruieuikohq Bolrlur. lui -Petru I. ?00. L'Etat roum'ain de I'est des Carpates.n { spmng nggeSiglei-restaurate a tui e I i reg*glgl_glrggy. in vol.11Sl:geij:5{1{. sfirgitul stdpinirii Koriatovicilor in Podolia e legat de un act de fidelitate fa!5 de coroana ungard.ourii (lo. nu e lipsit poate de interes pentru istoria l\4oldovei in aceastd vreme faptul cd papa Grigore ai Xl-lea a acordat in aceiasi tirnp un privilegiu similar lui Alexandru Koriatovici. nisi datc prius siinili concambio in regno Russie vel eisdem Wayvodatus terre Moldavie concessa possessione". care folose. XXVIII-XXIX.. 1937.ac alium in Ruscia et Valahia majori et minori".ita ut non aliter ab eisdem aufferre valeret. op. Margareta nu era cafolicd din naqtere. Moisescu. Makkai... sr G.auie. O.i nota precedentd. ipsum clomino Lodvico regi Ungariae et Poloniae pro terris et ducatibus videlicet Dobrinensi.. p. p. regni". ci un instrument al politicii lui Ludovic de Anjou in Europa rdsdriteani. Erzbischof s oon Sultani. Pentru problema lui Jurg Koriatovici in l\lloldova.inquisitor haereticae pravitatis" urma sd fie numit pentru Armenia qi Georgia. in . de la op{iunea ungard. .p. sl . sprijiniti de o invazie lituaniand. Jh. la Siretea. cf.nobili mulieri Margarethae de Cereth. N.institujrea unor inin tr tchizitori i_tf... lucr'area mai recenti a lui A1. cui praefecit in episcopum fratrem Nicolaum Antonii ordinis praedicatorum e-t vocatur ecclesia. ed. Margareta de Siret (. cum s-a crezut mult timp. in . Roma.1?*. op. Gh. 106.1i?ti.. Eii--titlu de feild ae r" . Jan z Czarnkow. I.. $.a. L.e notitia or. s6 La 26 ianuarie 1378. papa Grigore aI Xl-lea acordd . !uqg: vic. E. p. aprecierea corectd asupra acestei Lucldr-i la $t.es litituischei Fursten Jurij l{oriat in der Moldau (1374* 1973.bis" Johannes III. R. a gpiicopFi-.?. p. N.. p.te tehnica amalgamdrii faptelor din epoci diferite. e8 lfn . urrnau sd fie tinute de acesti'a .3s Pentru instaurarea lui Petru I in domnie in contextul creat cle marile v-ictorii ale lui Ludovic I in Europa rdsdriteand qi sub obldduirea acestuia. ed. Marparetag. cind afirrnd: .inainte de declanEareaaceqfeia.. I. cit.en. au intrefinut raporturi de fidelitate constante cu Cazimir $! apo! cu.gb gida t!*m$# regale de recuperare a poziliilor pierdute. cit. VIL Id. S. inc5. Panaitest-u. I-II. Cnezii lituanieni din familia Koriatovici instalati in Podolia. Studii si d. Iorga gi alli istorici romAni. cit. Rhode. i):..qi de influcnlA 4_regatului angevin.i inexactd sub raportul interpretdrii. cum au crezut N. v.. Gnewcoviensi et Bidgostiensi. p.i d..initiativa lui Luds\''ic. ^ninu qi in dependentAde ieiaihia I B$ia eeleztastlcasuperroarAa regatnlui ungares. op... resignaverit". .Archivurn Fratrum Praedicatorurn". Der Liber Cancellariae Aposto- $2 63 .i_qe5.p. Pp. cit. DragoE qi lui loan. ab infidelibus arbores adorantibus rluo Fratres fuerunt sacro martirio coronati". v. n.tl" t 3._cilatd-. 1. Jurdmintul de fidelitate al aceluiasi Ia Lw6w cdtre Vlaclislav Iagiello a insemnat o noud orientare politicd. ee . 279-280. sub o no_ua tto.catolii. menta.. Oer . pacis sectator. a avut loc episodul . cernens quod nobile clominium Russiae propter insultus Lituanorum pacifice teneri non possit.o** e et e ' pred cesorut sdu Lati r-r..doamnei" Moklovei. Moisescu. in cadrul politicii . Roma.Ilolul lui Jurg Koriatovici in viala politicd a Moldovei e anterior domniei a Bucureqti. VIII. Die Herrschaft d. J. 1941. A..Wayvodae vero qui per Olachos ipsius regni eliguntur. s2 ducatum Podolie receperunt in feuclum a corona dicti .lq fost insd un exponent al unei reaclii ortodoxe.. Tdutu. Documenta hdstoriam. e lacunard sub raport docu1379). La fondation de la Valscltie et de la Moldauie.Dorninus ipsorum aliquando conversus fuit acl fidem nostram catholicam et specialiter mater sua domina Margarita per unuln Iratrem predicatorem vicarium generalem il1artlm partium". p. Loenertz. Die politische Stellung und d'ie politi'Tenclenzen tler russischen Beudlkerung des Grosslirstentums Lituanien im 15. v. prilej de imbogdtire a martirologului franciscan cu doi noi martiri cdzuli pentru credinli in Moldova. 1961.. 299.479' pentru apartenen{a lui Jurg Koriatovici }a catolicism. Budapest. ci convertit& la catolicism: .proiect care avea sa devin6 curind realitateel. Scriptores rerum hungaricarum.t]Eus Rascieet Basarat(() iunie Lslgsi. La prima perioadd a domniei lui Petru I se referS desigur cronicarul lui Ludovic I. w. I. Leide'n. se esse vassalos regis Hungariae profitentur.. o. Studii . p.ts?). ad homagium praestandum obiigantur. mai probabil.duces podolie. Juu_ilejn71_i I. Galcii. 493-494. j itjl6il-din l domn I vicdfiafui eoJni"l de a infiinta *Hiiiffi"ffiia Ei in Tara Romdneasca CJn-E. p. Eoclem anno in Cereth Vualachiae minoris. 'scrisoare a 1ui Ludovic din 29 septembrie 1377.in articulo mortis". cdruia i-a pus capdt o rdscoali a localnicilor.1377. Iorga. WestrusstcLnd zuischen Vitna und Moskau. Zbi. Actct Greglorii. er llurmuzaki. la cea polond. cneaz al Podoiiei: ibidem. XXXII. 680. 9-112. III. 91-95.. J{roni}cc. 244*246 . P. 1/2. Argensis in provincia Colocensi". lh o datd incert5. la 1 aprilie 1381e8. P. 1928.de H. 1370-1378. 104. in .78-L379. irnpusd. v. 235-236.ocumente. p.. Lu(lovic nu era incd decis se se opreasc:i 1a aceastd solutie 5i intrevedea inci posibilitatea restaurdrii descenden{ei lui Dragoq in voievodatul Moldovei: posesiuniie pe care le-a acordat Ia 20 august 1378 lui Balc. Knoll.*1a. 462-465. filius Boleslai de Opol' totius Russie dux et dominus. 1901' p. v. La societd des freres pdregrinants. Lukinich. XXVU.. 1938.-F 1q g*:gf_ Sgg!S'_. Papacostea. (de CalloniJontibr.eh. La sfirqitul lunii seqlefp.ocuntente.9-mqi 1381._fg3 RomAneascd qi Mol4-qva. p. cum censu persolvere qonsueto". Bullarium Ordinis FF.Dar noi mari victorii ale oqtiior ungare gi ale celor ale Ordinului teutonic impotriva lituanienilor in 1378 care 1gintr{.domniei(( moldovene a hii Jurg Koriatovicies.Li6etltLs d. p. 1910. Episod foarte scurt. p. L. Praedicataruln. ejusdem indefessus prosecutor. A. -el. Anno itaque praefato princeps Wladislaus. prince lituanien et la Mold. observa{iile pertinente aler lui Gh. p..ducatul Podoliei(. 75. Valachorum in Hungaria illustrcLlltia usque ad anfturl 11100 p. studiul lui P. 268-269. P. Maii anno quarto err:-xit locum de Argos in Walachia maiori in civitatern et constituit ecclesiam catireclrale:n. sc1..concomitent cu des- Il ll se_fi re6nciliat cu regglg"Lggg1*:gb $i@i .sint selnnele reintrdrii fdrii I t_ rf I I I I . dominae Valachiae Minoris") dreptul ca duhovnicul ei sd-i poatd acorda iertare depiini de pdcate.. 196..

jumatate de secol care s-a scurs de la inceputul 1a%6irt--d" ffi-i ofensivei oentru i"ffie fi i'il lea s-a duse@g{iffiPS: iupta irqp-:m:El6-aiilEi-Pe ia"''ei'"ffi ?fffi &---_-_--- r !:ea Dorrtrrca !ar@ a * efectiv asupra lo-. fara RomAneascd i Moldova externS.ii*pi"u '.r " care-exprl d e .Pierderea Amlade T. a-fost corect evidenliatd vestc raporturitJ'altttt. in brient..ulu.g g p q c fi rj e !" . VI.e-_f=p-et-ate EiIi. ed. cit.'gg s-au. 1914. XIV. \n 'Studii 64 i u tr IL: 5 - cetreza statului in evul mediu rom.a u to c r at or 6( s au.: romd.am.gt4i" in-?999ell!39?Ia' y?-!dri rolrAng- e titeivdifi'-de ln TiiteiVeifi'"-.@f. care iarhia In acelagi timp. .""Eqr "# t . p' f3-59' izuor necuno.. 189' 100 Papacostea..-mad"dtcenii dupa J'ffiffii ale resatului ft afirmn iderltitatea statalA qlrespilge :1. ii F'dg'dra.ului.ouenesc. Din trecutul-stdpinirii acliunea .ne$ti asrlpt'a Ardealultai.ulE:dom. . satede doqi. M rtatea de n1 evenrmen sau use de zarea intern i afi in raoort cu te. c deceniile 1- gate.Yntf. ""*"t"J.d 9 :!i rl g ::tg !atQr" ' I r *aaffi. sub--NliiGEl-6 @prin. p. 402-407S...-.i catalicd. ror f4"-. Ungaria .S4tit-. 14-15 qi Z.il"ai iiirdir ca'u Iicae r"torn Jahre 1380 und" d.""ttg? gd..i..er Stilus pall.. 1BBB. nri"i. Leipzig.' fa incepituril6'statului mold. Bucuregti. . PAcliganu.tii abbreuiatus Dietrichs uon Nieheirn. op.i la +i plin i Jt"tiri toi" pL+? nffiillcare-?qumS"titl.p.i"'.cai6-5:asf g{ffi :q-fsiguieuncontiol f il.inesc . in . Minea. State i # '- iticd n- secolele urmdtoare tenta lor statalS. iarlomnilor avea s6 cqnfere Moldovei un scaun.ivilry.n l.scut. 2b_2G. Considera[ii pe marginea unui qi m'ateriale de istorie medie".Disparilia regelui Ludovic in regeleEfr$dVifr a regatulu rs1 veniti sub aduse gi din nou din aria de iune.Revista istoricd romdn5". semnifica{i1 politicd a faptului. el rnrllaza negoclerr cu ei titlul itan. in ceea ce priiegatul ungar tri Tari.. 1973. p. tori minatiei tatarelol rerqfL-I4lll :irea Moldovei.-e. de dirta aceasta in lumlna documentaqrel lsrorlce.. 1944' p.#ffi. C. RomAneascd. mijlocirea $9l9PI9i: somain tul celei li" a1' ltqhidarea neiti.

ed.s-au desfdqurat Ei cele ale regalitilii ungare.ra{iei niene. 1217-1"409. cf.stori. 1972. Dar pici in a doua jumdtate a anului 1341 gi nici in cursul anului urmdtor. care a efrbbt'ht f6rta cu militari a regatului sdu de unul din fronturile in care era angajate. Die Ostgrenze Polens.ce. regele Cazimir pdrea hotdrit sd redeschidd acliunea militard in teritoriile ruse apusenef in care scop a cerut papei Benedict XII si-I dezlege de angajamentele'asumate fatd de cipetenia halicianf. 111-117. I.capitaneus( sau . visol' terre Russie(. op. glgzglgl-Ha"ligi a gi cea mai mare--pa$. Constatarea. Triumlul luptei pentru neatirnare: intemeierea Moldouei si consolidarea statelor feudale romdnegti.fiJngaria. s-a incheiat. anume titari. Bidtiaitu I ncer carea polsql_ql_SJt4&de_C_el9)rq:gez a!g!_$1lici. la care se referd studiul de fa!d. Theirier-. p. in Scrieri i. cronologia evenimentelor in cadrul celor doud etape amintite e mult mai anevoios de stabitit din pricina sdriciei qi caracterului vag al izvoarelor disponibile. XXI. A."r*q.. Daca liniile generale ale evoluiiei situatiei internalionale in aceste teritorii sint astdzi indeajuns de bine cunoscute. FroIp"inoerii'spatiriiili-'Ciit-tiiptiie-aasUtcesul.pro. a G. in vol.dupd retragerea tdtarilor care invadaserd Polollia ca rAspuns la tfeffsiva polon6. sub o cdpetenie autohtoni.inccpind din f [{fi*g* a cunoscut numeroase vicisitudini militare Ei politice. e r n . poAur.p.-4puseani a dominafiei eir. cit. 135. ruteni qi lituan ieni'(5 Concomitent cu pregitirile polone qi neindoielnic nu lipsite de legatura cu acestea -. I. La sfirEitul aceluiaEi an. p. fAcind-o disponibild pentru expansiunea in teritoriile ruse apusenea.Anuarul Institutului de Istorie qi Arheologie A. unde.*flpminafia lond. Cea de a aproximativ 1355. indeosebi pentru prima din cele doui etape indicate. 1951... mai mult sau mai pulin justificat documentar. Rhode. 66 67 rl . kulturelle Bedeutung und. Gh. 3 A. 182.patelor romd. expeditia impotriva tdtarilor.Q*jincnezatul Halici. Unii dintre cercetitorii intemeierii Moldovei au propus chiar. regele Cazimir incheie la Kalisz pace-a Ordinul teutonic. care tindea sd se extindd asupra teritoriilor lor: acordul incheiat dii-ei cu regele Cazimir in cursul anului urmdtor le-a asigurat autonomia politici gi bisericeascS._rgt"t_egrylEit.-de1iffifiaffilA.A-*qsf.pdginilor qi necredincioEilor. 1968.p. 1984. .E' f Intqu-e-Le-lguMoLdoJsl. de altd parte. Cea dintii etapi.la capbtul. 1980. " t o l q . pentru care informafia. Clement VI a cedat o parte din venituriie bisericesti din Polonia in favoarea luptei impotriva . Aoua eTape.a tatarilor din Molclffia-la6iui de al doilea rege angevino. se aplici cu precddere Moldovei. 166-169. adicd constituirea ceiui de aI doilea stat roI lmAnes6.Romae.e"ress!5"_e_tapa. nu sint semnalate acliuni ofensive polone in teritoriile ruse apusE?fgYbutinele izvoare referitoare ia imprejurarile politice gi militare din acest spaliu lasd sd se intrevadd mai degrabd ini{iative tdtaro-lituano-ruse decit acliuni ofensive ungaropolone. I. D. boier_it. venind in intimpinarea cererii "regelui polon. u A. pini la triumful final asupra Hoardei de Aur qi a alialilor ei .ir catoti"qecea a Hoardei de Fur P-olonia-. $i totuqi investigarea izvoarelor nu a epuizat incd posibilit5lile de adincire a acestui terval din istoria noastr6 medievalS.D. 1 /5 . Vetera nlonunlent& Poloniae et Lithuanise. 1. lBibliografia esenlial5 a problemei la $. Publicat in . Politi. care deplaseazd . KnolL.In iulie 1343. Onciul..espondent {dri a Moldovei.con Dubnicense.--sa it ghg_i gtffiffi . Originile princi. e semnalat un martir franciscan Ia Siretz.O INTREGIRE DOCUMENTARA LA ISTONIA INTEMBIERII MOLDOVEI* . | 7342. coordonarea politicii rdsiritene a celor doud forle catolice a fost una din caracteristicile de frunte ale relaliilor internalionale in tot acest intervai. forla dominanti inc[ in aceastd regiune Ei cnezii lituanieni.an Statornicirea sitl.-q-r.hdliys-a*puteriiJa"k"r-e"jp-..cklung. p.sche Entui. Hoarda de Aur. Luptele din ^l-3"a. atribuitd anului 1345 de Clroni. f Ir'. au ?#iit"irn pe teritoriul viitoarei "o. Xenoiol". Theiner. "*C'U' dupd noi contraofensive tdtare Ei anierior create qi cu jgf-gfgge-g.ei. pe nume Detkoa.*-affi:eL.. Chicago-London. cu recunoaqterea suzeranitdlii nominale polone sau polono-ungare.. Principalele evenimente rezultate din aceast5 infruntare s-au grupat in doui etape.".desRegbmonia. Constituirea statelor feudale romdneqti. de o parte. p. vara anului -1341. geistige Ausruirkung. P. in acelagi an. _Br4curegti... e extrem de parcimonioasd. e cuprinsi intre anii 1340 si 1349. in contextul istoriei generale. Piast Poland in East Central Europe. in schimb.ne. Papacostea.ut oin--ar+a*aeffiinatie "in lei.. a fostpe planril-relatiilor internationalc una din urmlrile.468-469.gq_jS-lpi_egg* -ln-. anul 1343 ca datd a primei mari expedilii impotrir. 706. cu aspiralii de dominalie in cnezatele ruse -apusene. Bucureqti. dupi uqiSerea neazului B oleslav lurTi. valabild pentru ansamblul spaliului est-carpatic. 434. The Rise of the polish Monatchy. 3:i inui -Hoardei de *.. W. 1"320-1370. Kiiln-Graz. rezultate ln principal din ciocnirea de interese in aria est-carpaticd intre regatele polon gi ungar. Sacerdoteanu.lrec.pe la anul 1343. p.ip . des-ciris-ae"ofensivt polorro=rrfiEdr-ri'iii-ciieZdTril-HenCi. cu o insemnati iomponenie confesionald. Indiciiie unor noi pregdtiri de ofensivi a regatelor catolice in aria de dominalie a Hoardei de Aur apar in schimb in 13r[3.Hoardei de Aur. 6 D.

Legdturilor sale foarte strinse cu ducii austrieci qi cu regele Ioan aI Boemiei li se datoregte in bund mdsurd informalia abundentd qi in general exactd de care dispunea gi pe care a introdus-o in cronica sa.ilor. Anticipind asupra expunerii subliniem doar cd' informatiile citate din cele doui cronici se referd la douS evenimente diferite. cupr"iride o informatie a cirei valoare nu Doa fi indeajuns sublicu'pFifrde inforrnalie cirei valoare nu poate niAF.igia istori. consemneaz-ae5ggfl_gfQf*--5[. precipitat din fire.nilor in secolele XIII 9i XIy. ar fi meditat fdrd intrerupere (. respectiv imensd).dS in aceastd campanie in-tSg" cheiatd cu numeroase pierderi Ei pregdtirile iri 'vede'rea-revan$eiIa care admite Ei el cd in anul 1343 o. anume. 142.cu o oaste numeroasitt. chiar dacd reconstituirea amanuntiti a faptelor e incd imposibild. II.in anul 1343... Fapte si interpretdri istorice. laudabiliter. 60 (Extras din . 1345/13461.ringere. frematind mediteazd zilnic la razbunare.Despre prima expeditie armatd & regelui Ludouic contra sa. F. dupd ce i-a domolit gi i-a redus la supunere.Dar.(() In puline cuvinte. p. X.. v. sau. Isioria Romdniei. I.. .rurn. Sibiu. Analiza elementelor convergente ca Ei a celor discordante Ei contradictorii din cele doud izvoare. 1944. e raportarea informaliei cronicii austriece la cea cuprinsd ln biografia lui Ludovic redactatd de Ioan de Tirnave. datare care ar exclude anul 1345. care'se impune aproape de la sine cercetbtorului. 1I. 7973. personnaliter accessit. Stuttgart. in eius regno. Ioan de Viktring sau Victoriensis.. in privinta obi:ectiuului ele se deosebesc. intr-un moment in care tdtarii intraserd in conflict cu negustorii italieni de Ia Marea Neagrd qi erau angajali in rdzboi cu Polonia.. BucureEti.$tefan Lackffy a condus in 1345 prima mare expedilie antitdtard in Moldova .. amissis plurimis. 6B 69 . din care a rezultat si descdlecatul lui Dragoq.-slfe_pqllile transilvane": . Istoricii nu au intrevdzut posibilitatea unei duble campanii. al lui loan de Tirnave Ei a1 lui Ioan de Viktring. a sosit in persoand cu baronii. triumphando vit{te.erutn Hungarica. opliunea istoricilor a oscilat intre aceastd datd qi cea indicatd de tradilia istoriografic6 ungard. G. . 1562.rtu. (.Anuarul lnstitutuiui de istorie Ei arheologie".storia romd. . rnergind cu o oaste imensd in pdrfile transilvane.. Gorovei.. Intre timp s-a intimplat ca un oarecare neam al saqilor sa faca turburdri in regatul sdu. p.cu o_oE$te_"imen-. Fr. intregitd de informalia complementard. Iaqi.zilnic().eertatryIn hi'N'AK. rediit. referitodre Ia evenimentele amintite si sprijinita pe cadrul general in care s-ay desfdEurat. Contribu[iuni docurnentare la i. in partibus Transsilvanis. astfel cum s-au intimplat iucrurile in realitate. Ramine istoricilor sarcina de a incerca si intregeascA lacuna cronicii qi sa integreze noua informalie in girul faptelor cunoscute.€. cum suis baronibus. p. s-a inapoiat. et eis refrenatis. militibus. inregistrate in bund tradi{ie medievald in tradi succesiune cronologicd. 166).() Cele dor-id texte. schema generald. nobiiii Ei cetdlenii regatului spre a zdrobi indardtnicia 1or.Anuarul Institutului de istorie na{ional5". desprinderea liniilor mari ale evoluliei.. 1945.. s-a inapoiat triumfal.. z I.'(.. p. cronicarul noteazd sub anul 1343 o mare eNpedilie a regelui Ungariei . (. in vol. o campanie intreprinsd.I. ac ad obedientiarn reductis. Boehmer.s. 1716. Sibiu. mai probabii. Din pdcate insd cronica austriacd. Trad.Un izvor neluat in seami de specialiEtii chestiunii nu nurnai ci permite redeschiderea disculiei cronologice dar face chiar posibile noi precizdri cu privire la aceastd etapa timpurie a . ed.".Sg. 233 (Scriptores reruln germanicarum in usurn scholarum). anume cu cea cuprinsd in indulgenfele papale din 1343.Ludovic regele ungurilor..**rodr1i63 reaclie. Ludovic organizeazd impotriva lor o mare expeditie" (cf. lucrarea imbind datele cronicii cu informalia documentard. direcfia (. qi. Viena. cu precizarea ch ea s-a desfdgurat impotriva sagilor rebeli fafa de regalitate: . t.. cdlugdr de origine probabil loren5. 9i la evenimentele legate de ea. ut quaedam gens Saxonum. 449. Deosebirea devine insd contradictie flagrantd cind e infaliqat rezultatul campaniei: succes depli.iM. copioso igitur moto exercitu. Tradilia istoricd despre intemeierea statelor rorndne. erpeditione Ludotaici regi.cronicarul semnaleazd. 1944). Regele. quasdam commotiones fecisset et censum consuetum ac iura regalia solvere denegasset. nefolositd. Unii cercetAtori ezitd intre cele doud datdri posibile: . in 1343 9i in 1345. ingiduie cercetarii un qir de inslmnate prEcizdri gi.][utGwicus Ungarorum rex precipitis animi cum immenso Gxe-idlu-wadens ad partes transsilvinas (variantd transsilvanas). in pdrlile transilvane. p. in lipsa unor dovezi mai sigure decit cele invocate..Anuarul Institutului de istorie nalionald".cd a descdlecatului Moldouei. Potrivit lui $t.". Schwandtner.spre parlile transilvane'(..De Ttrima erercituali. a lost abate al mdndstirii cistercite Viktring din Carintia. Bucuregti. intrarea in campanie a lui Ludovic de Anjou. X. cea mai elementard. X. aqadar'. L.ti. Hannovriae et Lipsiae. 773.ggffiflgeerififiCIKdfllfuil0. p. 28-29 (extras din . Ioan de Viktring evitd orice precizare referitoare Ia adversarul cu care s-a luptat regele.fsllt . 1944.. dupa ce a pierdut pe foarte mulfi (dintre ai sdi).. in vrerne ce Ioan de Tirnavc atribuie expeditia unei rdfuieli cu saqii rebeli din Transilvania. ca prima acfiune a regelui. 7944). 1843. p. 105). Scriptores R. Categoric in favoarea anului 1343. gi edilia anterioard a lui J.n pentru biograful lui Ludovic.. in chip demn de 1aud5. . anul 1343 pentru cel de al doilea). 1910.. punind agadar in miqcare o armatd numeroasi.poate sd se fi produs intiia expedilie ardeleand la rdsdrit de Carpali impotriva tdtarilor. care qi el semnaLeaz6. Interea accidit.. cavalerii. nobitribus et regnicolis. fremens vindictam cotidie meditatur'(8. cuprind trei elemente cornune: data aproximativa a evenimentului (inceputul domniei lui Ludovic pentru cel dintii. Moga considera cd expeditia proiectatd in 1343 a fost aminatd din pricina rebeliunii lui Bo$dan in acest an qi cd s-a desfd. prin apropieri succesive.interneierii" o cronicd austriacd contemporana. Indreptdri cronologice la istoria Moldotsei din tteacul aI XIV-lea.pAr!ile transilvane") Ei aprecierca amploarei expediliei (o oaste numeroasd. s Iohannis abb'atis Victoriensis Liber certarum historiarum.. in 1345. idem rex. nefolosita in contextul evenrmenteror amrn*@. In Eirul evenimentelor. . Fofttes rerum germanicaru. infringere dezastruocLsd potrivit abatelui mandstirii Viktring.urat efectiv in 1345/1346i Voeuodatul Transiluaniei. in .in pdrliie transilvane(. ad conterendam ipsorum proterviam. Pascu. e J. contextu] tite. e St. Aici insi se opregte asemdnarea dintre cele doua texte. omite s5-gi informeze cititorii cu privire la adversarul impotriva ciruia s-a indreptat Ludovic de Anjou qi care i-a pricinuit o atit de gravi inf. p. cea a lul*1ff$*Cqyi#f. contra Sarones. qi sd refuze si plateascd censul obignuit si drepturile regale. Schneider.

nu putea deschide biografia acesluia cu consemnareaunei infringeri. 2. firri motivs fsrnsinice. losipescu.. L2B. Sebestyen 8.regele s-a inapoiat infrint Ja t A tGt-cemdati insd. cit. 15$t. 1aNu. IV. I letaiii-n_-i. Budae. 10:'DIR. rnai concludente decit documentele semnilate aici. p. Oricum. gp. p.Item.marea infringere suferita de el in raport cu lelul principal urmdrit f de ac[iunea-sa.i in 1344. /fn Moldova. Care e insi raportul intre informa{ia lui Ioan de Viktring qi cea a tui loan de Tirnave cu privire ia expedilia spre pdrlile transilvane a lui Ludovic de Anjou? Evident.in phrfile transiltanc(. atit de zelos in a lAlnui sau atenua esecurile eroului s6u. Funclie ciefensivd care avea sJ asume Ei o valen{d ofensivS.).U"d-oJl_9"""{.".ov .. A. lEtarilor 9i pdgi- rlkrrS!-a-ql!o*-nfainuriq""*g*:l:jglt_"*"-" pele lesa]gl. 213-214.impotriva numililor schismatici qi neAnjou ge tredinciosi('11. 1838..r allii parte. Kelen'Len Pdpa 1342-1352. 276-i77.... ar fi singura datd cind un rege al Ungariei. t3 S. rdspunzind unei cereri regale care nillturir.ati? Coruin. ca de atitea ori in izvoare. dar infringerea.. papa acorda.zurdtirea din anul 1467 a transiludneniior impotriua lui M. ca cea indicata de biograful lui Ludovic. papa clement vI ii concede acum insemnate sume de bani pentru organizarea rezistenlei impotriva acestor forte care atacau .l+. 1972. Dimpotrivd. in-tegituri cu preg@ dat5. de Bra. cf. BucureEti. Transilvania. Pentru alti cercetritori. Ei nobiii... tz ps lsrngiul itinerarului regelui in 1343.ent regal care acoperea cea mai mare parte a frontierei cu Moldova.f[n martie 1J4Z excare gtim acurl cd a avut loc in 1343.inut decit un efect secundar al acesteia.Lucuna informaliei lui Ioan de Viktring poate fi intregitd prin eleuctrtclc.^anu1 7344 a adus Poloniei o noud mate invazie tdtar517.o mare desfdEurare dc forle militare6(.Studia Universitatis Babeq-Bolyai. in Opera omnia. ogtile transilvane pitrund repetat in aria de dominatie directd a Hoardei de Aur in 1345 qi 1346 gi obtin succese decisive in urma cdrora s-tEpinirea tatarl e refulatl spre !6rmul Mdrii Negre. in .-uir-ri6-pune6*ffiaG*r#5ijiidre.multiplu Ei frecvent'( regatul polonr6.'la invazia polond din 1340-1341. iniliativa a rdmas din nou in mina tdtarilor. cf.e!-diitenA 1. p.."_a3lr-lui-. rezolva pe parcurs 1i chestiuni trinsilvane.^-i/.6-f. trecind sub I tEcere.celei dintii expectilii armate a regelui" deSpre I buie admis aqadar ci Ioan de firnave fie a amintit un succes secundar f intern.in pirlile bransilvane(. v. succesul le favorize az. constatarea confirmd tunctul de vedere aI acelora dintre istorici care au admis.. cind prezenta regelui e din nou atestatd ln Tlansilv'ania. in .. Regesta supplicationunx. secui 9i saEi. la aceeaEr lqtonilor sdi care aveau si lupte .fr s-a desfdqurat intre sfirqitul lunii martie si mijlocul lunii august.1343. cit. ne informeazl. XII. Andrei Lackfi cumuleazd functia de comitb aI secuilor.iertarea deplini -cie"d'ifitpi r tuturor pdcatelor'( celor care aveau se cade-pentr-ulpfrEraiba etolicij-Tn-TE-dioi'Tatl tn--hlgle:fppqffiYq^sehisrnat{eitor. Caztmir nu a inregistrat nici un succes impotriva tdtarilor Ei a alialilor lor in cursul acestui an. pe teritoriul viitoarei Moldove. Degi eliberat definitiv de conflictul cu Ordinul teutonic. Historiae Polonicae libri XII. pacificarea sagiior nemul[umiti de fiscalitatea rega16. sint indicatiile cronicii un€are ia expedi[iile impott'iva tiitarilor in 1345-1346 puse in leg. 22*30. Potrivit lui Dlugosz.' debT-'inti-ifr-temtoriu in iare itcrc. p. dupi toate probabilitaliie. cit. Chronicon Budense.llrrie sd fi fost cu citeva luni mai veche. sprc sfirsitul verii anului 1343. dar nu I rel... obtinut de Ludovic in cursul campaniei din 1343.. 70 7l .q ily"qi"$*o. uol. t. rt.aitec6tia coexistau Ei puteau coopera.p.a tot mai net. 10. Buda1rost.i de Bistrita. p.. mai pulin probabil.p. autorul situeazd lntregul episod ln l:i. v.1916.numeroasd oaste". lesemnafi.reEedinla sa princiijala. Participarea sasflor la rd. Intr-adevdr... 32. vol cit.9 trugritea sb intrb*ffi. (f'a. rdscoala sasilor la inceputul domniei luj Ludovic de Anjou e o inventie absoluti a lui loan de Tirnave. semnalate ca un fapt recent: . K.. J. cracoviae. Ln aceea$i direcfie ple-deazd. f1s1o Boss6nyi. p.. 39. ini{iativa revine precumpanitor regatelor catolice. fard a cunoaqte fcest izvory. fie.Asadar in primdva-ra"". cee dintii a regelui Ludovic. Podhradczky. op. Budapest. 1981. 1979.nu se potri$c$l[$cu relativ ugoara inchinare gi imblinzire a crizei transilvaneal3. rG V.rturii cu incursiuni]e tdtare ln Transilvania.tiitarilor pagini gi schismaticiior coiffisiunii . din vara anului 1343. 213. la sfirEitul anului 1343 qi in aceastd zond ofensiva aparfine titarilor gi for{elor coalizate cu ei. 1970. p.. 129. _ ]t.schisTt&tici(.. Historia. ed. cl.fltT-. rutenii si lituanienii. O evolufie.qura decit dincolo de 3urpa{ii rdsdriteni. f.tatia Corvin.. Campania s-a incheiat. cum in acelaEi timp qtim din cronica ul Ioan de Viktring ci regele Ludovic Ei-a dus armata . la / sfirEitui anului 1343 sau la inceputul lui 1344ts.llugo_sz. -Pascu. cum gentes Tartarorum in regnum Hungarie sevientes. care se referd probabil la realit5li mult rnai vechi. DIR. 29.. pe cle o parte. sub denumirea generali de . Giin9isch. in ]3*F_insi tendinla se rdstoarni ireversibil.. M. el sd fi venit insolit de o. de pildd rndbugirea rdscoalei transilvane in 1467 de cdtre l. C. la aceastS.. ipoteza cea rnai verosimilila.Revista de istorie". ce Dlugosz a reluat din eroare informaiia referitoare. cu o infringere grava. El a menlionat expedilia . nota 5. Transiloania. cronica austriacS.. unii istorici au considerat. acliunea militard a regelui nu s-a putut desff. A. solicitat de regele cazimir. A. Przedziedzcki. se poate stabiii ci acliunea sa militlr.J. erl. p. p. cd $ -a ornis cu desrvirgire evenimentele din 1343 Ei a inceput biografia regeI lui crr inchinareasaEilorin 1344. nu e exclus ca . potrivit afirma{iei sale. VI.9i instituirea unui comandam. p.ea75-eil din-nou. X/V/.. Despre unele controuerse ale istoriei medieuaLe romd'nesti (sec. DIR. 1877. 1341-135a.$iariei esteme- data papa acorctactezlegareaoe post regelui qi ili. A tnagyar knrd'Igok tartozkodasg helAei'. furnizate de indulgenlele papale acordate de papa Cleme4t VI egclui Ludovic la 7 mai tl+a. I. confinia partis Transilvaniae et Siculos sepe infestarent. 140. Holban.. . pentru a-l pune de acord cu inforrnatiile din acest an referitoare la un lntre episcopul Transilvaniei.S-a observat pe drept ci . 9. in cursul unei operalii de mare anvergurd tlincoace de Carpa{i. .ci cea dintii acliune militard antit6tari pe teritoriul Moldolgi a celui de al doilea rege angevin al Ungariei a avut loc in 134312'cu tddiugirea cd ea era indreptatd qi impotriva romAnilor din acest spaliu.q1pqnie-jg1pgkiy*a . biograful lui l-udovic.rsapiiot e pusd de autor pe seama . Din cronica relatiilor rorndno-ungate in secolele xIII-xIV. inainte de intrarea sa in carnpanie in Moldova impotriva lui $tefan cel Mare. lilnflict'ilcat ut' tlt. It Bossanyi.similard se constati pe segmentul nordic a] frontului dest---r* -chis de puterile catolice in aria de hegemonie a Hoardei de Aur. in 1344..

revendicat in secolul XIII de predecesorii sii arpadieni gi apoi de tatal sau -.. 27 Nu e exclus ca in 1343 Luclovic sd fi avut cle in{runtat si ostilitatea ldrii Romdneqti. prin inlelegerea cu lara RomAneascd.". iiiit-#nta c5tfd"fdgatui ungai . XVI. cind s-a lSsat cirmuit de un lel maximal .ost*.. ('il irtirre gi datat in prirnii ani de domnie a lui Ludovic. (1.rmbor. qi renun* {area la obiectivele campaniei din 1330 . iinpdsj6il de Molfuva.If.zacyi kosci6lalacirtslciego Potustariie qiestei restabilin. na. Nobilii.rrxtpolitic favorabil penetratiei catolicismului.9*fleisr t. la Z. in favoarea nezuSfu*rilor lor.. ' f r ... in . ual. 73 .lill #lilituq*ie-ni--r#idlieilaIil*i. cit. Papacostea.r'rrtPolonia s-a intins gp-fgrasAfit.p. . op. a fost rlril ir"rlcsnit de doud ini{iative diplomatice deosebit de insemnate: tl'('ir rc'gatului angevin cu Jara Romdneascd qi cea a regatului lit . dar deplaseazd accentul de la con{inutul siu esenlial .in Mol{ova.trdevistaistoricd". O incordare intre regat $i . ul _Y. astfel cum s-a petrecut Ei cum l-a inregistrat Ioan de Tirnave. Pdcllqanu. p llill.eazimirl"efi -pieCiTrit. cit. S.tjrykusi z dzejiw XIV . qi alte doud orlrtrliticc romAneEti: Jara RomAneascir Ei Maramuregul.p.. corect situat din punct de vedere cronologic. ('rrr. in . de arhiepiscopul de Strigoniu intr-un act emis in favoarea mdnitstirii Cir{a. r rir n i cn i i .anir in intervalul 1340-1349 au afectat nu nutnai soarta l rlin rilsirritul Carpatilor dar. un . qi cnezatul Halici au intrat sub controlul regarrr'.. Catol. 139.lil'icrr t'oconstituirea unei episcopii catolice in teritoriile extra| il!rlrnlo cpiscopia Milcoveit8. 21 9.r'llrtternic(t.Ia hotarul cel mai depdrtat al regatului Ungariei. op. regatul Ei-a extins controlul spre nord. cit.. la sudul Carpatilor la inceputul secolului al XIV-lea" un puternic stat romAnesc de sine stdtitor. a cdrui existen{a qi tatal sau fusese silit sir o recunoascd malcar timp de ciliva ani. in 7346 Cazitl r r l dr: . tlortrinalie tatara.. r.ilor'.reeunoagtero-'do.h a e res Rus s ie( gi d e . prdi6te''anidu o. p. arutoritdtile din Wroclaw ii cereau lui Carol IV sa obtind . 170-171' o7:. 1-2. op .gltl.6$ite* !r:: (ilr. Si din il""RgllAneqti28. in . indiciu sigur rrrrf. V. .. organi. p.noua. . ill)rrve. in fapt.Acta Musei Napocensis".rr lrri Cazimir.la rlilt.[4.Revista istorici rom6n5".Rusi.] rlnr(.Kwartalnik Historyczni". 26 Argunenta{ia rlecisivd in favoarea dat:irii timpurii a episodului. l ( i l l . in teritoriul Ilzlrr in 11349. o f i r lr rrrrstca ..p .rebeliulc(( Jali de revr'. Ia inceputul domniei lui Ludovic de Anjou26. de Ddbica si relaliile cu lara Romdneascd in. p. I. I-udovic recunoaEte la rindul siu realitatea creatS.i polon. 2t9-223. 211. evenimentul a fost deplasat de alli cercetitori dupi 1352. . I'oarte probabil dupA egecul din 1343.ctts HzLn. cit.. in concordanld cu cronologi:r biografului iui Ludovic. Despre relatiile lui 194i).iii il. PrzAczll17ekdo sprawi 3eiecaa W. cit durase acordtil s6u cu Basarab."J-74 .tr:irttit'. XVIII.t. ' l'. din Sibiu.i haliciene. care ritnisese in stare de. 167-168. p. pentru diverse aspecte ale inlelegerii clintre Nicolae Alexandru gi Ludovic de Anjou. i'strl final al regatelor ungar Ei polon. p. qi P. v.se rdsculase(( impotriva regelui Carol RobertzE.i m i tat de Lu'r' r't'introduce in tituiatura sa titiul de ..la rnodalitatea actului.. nou'fuibSfdful lui"'TffiY8*ff'K""ifftd2ilT-&pe0itiei menlioneaza faptul.f" li)39_-celmai--!!Lziu. in chip diferit.vicaria Russie")z0.acind . petrecut agadar scurt timp dupa inscdunarer re'rnli('i . Eqecul din 1343 calg'. care a fost nesptrs de lovitd atit de acei schismatici cit qi chiar de raii pdzitort ai credinlei creEtine. ena"tr*re"st&oititc. op. p.. DIR..gtariae ec. o1t.]. aqezatd .iti. a" f. 160. p.teritoriul 'irr.d o m i n u s R u s s i e tte r.. p. de cea mtri mare parte a istoricilor care s-au ocupat de ( irrlrrvt'i.Jesirisficasac ciuilis. 174.fi&.rrlrrrruTul urni5tdf'diipaie Itit:rir. ueacul ol XIV-lea.i.ir:r diplointi..rric.-nff#i{tul rirsiritean t'r'orrokrgiccminoie. \ l r r' .in"". acolo unde equaser6 in anii anteriori. . anul incetarii din via{d a lui Basarabz5. contractul feudo-vasalic reinnoit prin inchinarea fiului lui Basarab: artificiu dc expunere care ii dr'r autorului posibilitatea de a exalta figura eroului sdu si de a-i atribui un nou mare succes. r lrirttt.rza 'f rl f p . recenzie la E.ntclecar-eau determinat aceastil rnutalie de putere in Eu- aceste imprejurdri. $i din clin anu] precedent. 'nrrril. 1904.principe sau rrl.. Ldzdrescu.. 175.r'ii rcgale in aceastd arie pdrea suficient de asiguratd pen. c it . l { )42. Papacostea.ia.Alexandru voievodul transalpin(. 1947. rrrl'rtl ncgelui Ludovic a inregistrat ca al doilea eveniment insemacestuia.\lrrirlrirm.. cit. marcat clar de infiinlarea in ilirriirt..schismatici" in su<lul Transilvaniei e consemnatd 1n noiembrie 1343.p . IX' 1. tr r". Ei . v. O reconciliere polono-lituaniani a inlesnit prorlolr irr teritoriile ruse apusene.Galicie et Lodornerie r lit4{}. 1979. Lw6w.r.$.acela anume de a-Ei extinde dornina{ia asupra intregului teritoriu de la risdrit Ei sud de Carpa{i. XVII. cit... adicd lll. Moisescu.{'dreptuhii la exis :5tfd"f6gatul ungar a dreptuhii existen@ +_..n ltti cu . Ludovic a inleles necesitatea de a-qi asocia fara Romdneascd in lupta impotriva titarilor pentru a-i da o qansd de succes. ). incepind din anul 1345.?_cg.reeeffi. 87 . p.zirt aI Haliciului se afla suUWorititO5. Bu| i'lrrr'lr.I*fif_RgpAnestizs. z8 Pentru termenii acordului.lr.. Critica istoricd a reaEezat faptul. Iosipescu. inldturarea taxelor tlrus(' pc drumul spre Rusia". Irrlr ri ori g i n a r al M oldov eit e .*.iD.reconcilierea dintre celr" doui state in termenii acorcluh-ri dintre Carol Robert qi Basarab. ci. l .r. Scurt timp dupi aceste evenimente.r'. in spre partea schisrrraticilor. . La sfirqitul anuiui 1344 cneazul Dctko qi o data cu eI aurr'. 105.sla ir nu sa.. 115Nicolae Alerandru uoeu*od au ungttrii. Trecind peste in primul variate care stdteau in calea reconcilierii impedimentelc rind dificultartca politicd qi moral5 cAre decurgea din renunlarea la obiectivul urmdrit de Carol Robert in 1330 -..rskir.. I. 1966-1970.icisntuLin Xtloldoua pind la slirsitul zseac'ttlui . XXXII.rrlui franciscan al Rusiei (. Ludovic s-a resemnat la rindul sdu si recunoasci o reali2-o referinte bibliografice la S.

nu a fost intimplitoare. . Rhode.ury P"r"lel cu reconcilierea j nord s-a produs cea dintre regatul polon qi principii lituanieni.. 101. W. 36 L Mihalyi. .infidel i l-a aplicat Ludovic * indiciu cert al forlei pe care o reprezenta auto"ot|"i". XIV si XV. Mihalyi. 60-61.in sec.i emanciparea celor doud tiri romdne de sub domina{ia regatului. op. Polituka ruska Kazimierza Wielkiego. in A. regalitatea ungard s-a interpus in aceste relatii. D. al XIV_lea. p. crt.infiaelifatea.. p. 28-29.:: lbidem.s-a incheiat cu un insucces in total32. cit. Oricum. 01 Aproape concomitent s-a infiinfat vicariatul franciscan in Rusia haliciand. Ia miscarea de opozifie fafd de rege a lui Bogdan. faptul e un aspect important aI progresului inregistrat de catolicism in Europa rdsdriteand ca urmare a ofensivei regatelor catolicesl. fratele voievodului care aderasoclo. cu lituanienii3s. p.tate care avea sd contribuie decisiv la anihilarea felurilor sale qi ale re= gatului ungar in intreaga arie est Ei sud-carpaticdse.. Knoll. Klein."lnggrca=* rea din iarna I *scoata"-mri 134-411-3_*. Politica rf. nizare a regatului. Paszkiewicz. Sighet. ea avea sd devini tot mai evidentr in anii urm5tori qi a culminat cu trecerea lui Bogdan dincolo de carpafi. Popa. p. anterior lunii-noierffiiiiaia i cursul anului J*ffi anterior lunii noiernbrG. 3a H. 1.eq. 484.uiptilni**doud. 26-28. strdduindu-se sd dirijeze in interesul ei prozelitismul catolic.infidel( aI regem Consolid'area Jdrii RomAneqti a fdcut posibiii si constituirea Moldovei ca stat de sine stdtdtor . DRH. c.. izgonit de $tefan.. I. declarat acum . aEezatd in zona . nomra v.. 1925.. alianla polono-lituaniani cu un compromis teritorial in temeiul cdruia cnezatul Halici a revenit i Poloniei. in ."dobtinut de semnat a} acestei coincident-e_de evolutie a fost in 1349. 697-698.din pricina constanfei credinlei 1or" fald de rege gi pentru cd refuzapera sa se asocieze lui Bogdan. Ilermannstaclt.nu insd gi sfirEifui ruptei dintre il.. werner qi G. 72. 1900. p. lT. . din Bistrila. P. o7t. regele Boemiei.'unde . wlotbova unde a contribuii d-ecisiv'li anihitreacd in Iarea {e^lurilor regalitdlii. CEZfmir se reconciliazi Ei f-A-4fu i.*u maramureqeand. A. Impiinirea' ordinului citeva File mai tirzrus' a marcat probabil primul suc-ces hotiritor "l. potrivit celei mai intemeiate ' s-a incheiat Ei t.ungare in.#r In contextul situaliei politice modificate o datd cu restaurarea coopef ririi intre Jara RomAneascaEi Ungaria s-a dezvoltat miEcarea de apiopiere de papalitate in rindurile cipeteniilor romAnilor din Transilvania Ei Banat.lreEului(( avea sd cunoasci o levolulie inversi ca urrnare a aceloragi evenimente.. qi de cele ale polonilor in cnezatul Halici. a avut qi urmdri nemijlocite in sfera rusi apuseani.frontului(. cf. regele porunceEtelui Ioan. cit. D_iplomc maramurcsene d. alli istorici au contestat punctul de vedere al lui Paszkiewicz. din Bistrita. dar s-a incadrat curind in confruntarea de interese dintre putonomia maramureEeand Ei regalitate. II. i-*. la care gi-a dat adeziunea si ..." o .. izgonit de $tefan. Totcfn Lackrr' coTile de Bra. 63*62 .ittnl.lupta avea sd se pre- I t Mihalyi. cf... 33 V. Theiner. indeosebi de ac{iunea din Moldova. cit. ls42-7390..19zistc1!g. IM"an*fr-Rr. ... inca din 1343 iqi gasegte ecou in izvoare conflictul dintre regaiitate Ei reprezentantul principal al autonomiei maramureEene. iar Volhinia lituanienilorsa. Iarg justificat dinainte de . I. p 101 dupd pdrerea noastrd.pentru ca Ludovic sa aptice retractul feudal. 185. Ludovic extinde autoritatea iui Andrei .ara RomAneascd."j. 9i asupra Maramuregului.ii"!. 9p. W.actul de repara{ie in favoarea celor care iEi pierduserd' moqia .tate in Maramuteq. urma sd se sdvirSeasca. coincidenla in timp dintre evolulia situaliei din MaramureE qitea din vasta arie teritoriaia din rlsarit duprinsd de politica ofensivd a regatelor ungar Ei polon. acum. cea a .. r. Geschichte oon [Jngarn. qi incadrarea !6rii in formula de orga.*qgienilor de a-i fifiafiiii6'-TffiT6i6F-6Hfiie{ iiii{eiiioi iatiriice-l una di nir-un Eir i indelungat de incercdri similare ."ir.i R. aceIagi care incheiase acordul cu Ludovic de Anjou30. rh. rr. .fi i ntrHffi6"trdlrr*' fuegr in Maramureq. 1349.--*"Tn vreme ce autonomia Jdrii RomAnegti se consolida prin noua reconciliere cu regatul ungar.siriteand a rlui Ludovic de Anjou a accelerat mult declinul autonomiei maramure' Eene. . op. in 1347 sudui Moldovei a fost cuprins intr-o organizalie episcopald catolicS. potrivit ordinului fegal. acest sp-atiu. P. op. 1glO.inti q. in prezenla cnezilor maramureseni3G. .li-F. au l{urmuzaki.sd din Giuleqti. urkuid. Bogdan gi-a pdstrat domeniul * in ciuda calificativului ?e . p.infidei. 135-136. la 1b lVlaramureq.. G. fratele voievodului care aderase de curind i |in GiuleEti.voievod al romanilor din re. p.'essler gi E. marile. p. popa. scrisoarea reprobatoare a papei Clement VI cdtre regele Cazimir. Zimme{maq+.9. 15 luiss' conflictul inregistrat de actul regal din 1343 a avut neindoielnic caracter local.?*4S Ei *__*"tri+S9_-. o datd cu care a triumfat lupta de emancipare a Moldovei. 1869. i+b.-Miiller. Knoll. Tara Maramuresului in ueacul cr..j i. 27iv. p.. o'er Deutschen in sicbenbirgen. 136-137. op. 1897.. exegeze a acestor evenimente.fost voievod aI Mararnuresului({. p. p.*pmocam is. p.enbuch zur i.rJuctovlcface act de autorltate -clarlct.. dintre regatul ungar Ei f.. I i septembrie 1349. A1 doilea moment in- j lluqEeascdpina Ia cmanciparea romanilor din Moidova de sub dominatia regatului un garirs.Alexandru aI lui Basarabu. episcopia Milcoviei (v. I. ' r Bogdan din Cuhea. in cazul de fala camp6nia'lui Ludovic din 1343.infidel t notoriut. op.rorlce: crearea lVloldovei ca slat de sine stitdtor si declinul autonomiei rs"':'. Cum era de aEteptat.. mai sus). cit.. p. cit.. 2. dupi.Jirii Maramr. . Leipzig..ov qi al-secuilor. Bucuregti. act care pe lingi incheie alianti-?ii 1 o sernnificatie direct legatn de conflictul sdu cu Ioan de Luxemburg. Warsawa. o!i. Auflage. _*J. A trebuit ca Bogdan sd |Vroga. 38 Pentru ezitdrile pr-elungite ile politicii regale irr filiirimu. Ludovic race act de autori. vasalici pe eare i-o impu tase in chip repetat. suc_ceseinregistrate in Moldova.... I. ^" H. cit. P! ". cit. 32 I. -p.. .sta-ure_ze^in stapinirea moqiiior sale neamul lui DragoE II YurllSes((. ""i" icars s-au infruntat in acest voievodat romanesc. neintemeiat Ei urmdtoar:ele. 244245.

ansamblul foarte vast al bibliografiei temei va figur:a rL. 1290-1403. cit Ei cei din Moldova gi cei din I t otrJlrvollldr au avut o PdI LrUrPdrtj insemnati.inchciat in 1ffi5 cu respingereaputerii t6tare spre stepele nordS6-deEa?iE ciin I pontice. I.. romAnii. 1947.. in anii urmdtori. B. atit cei din Tara RomAneascd. Ludwig I.partea Celor €tltlf. taztl impulsul dintii apariliei recente a unui izvor care pune ._* ]. 86*87..tl-_de-@.A o. V a fost fundamental re. stniiifagate intre ele. I. oyt.ANSILVANtrA:UN r. in . L937.I ROMA|III DIN TR.bcle. Idrga.. Homan.Tl\ .. fragment al unei dc ansamblu asupra constituirii Tarii RomAnegti si a Moldovei.. 1-144.rA lumini unul din aspectele ceie mai de seama ale vie{ii romAvltl mcdiut. p. a forrnat obiectul a numeroase cercetdri din. siva s-a.'. S Scurt tirnn insd dunA incheierea cu succes a camoaniilor imootriva I Italartlor. i._. clU dV UL U participare lllbclllIIdLd. Hoa"da-dea-a-Tnceput ff pozitia cid_q for16 dominanta in Europa orientalSjgnlqg_a ajunge in cele regiunii. Istoria comertului rom6. IgZg.45. Din pdcate. La aceasta ofen& ctin urmd subj[grurr-Ali. care a consacrat rezistenla indirjitd a ronord-dundrene in lunga gi greaua incercare a migraliei popoa1*r[.? C. istorici romAni.'Huber. dar semnificalia actd a acestei infruriT5F ni-poatJlto . I. Bucarest. III.. ed. 38-39. GIi Angioini di Napoli.. Ansamblul acestei evolulii e departe de a fi fost suficient lSmurit.28.d Orientale. p. tdtari qi unguri ln secolele al cdrui studiu inedit asupra raporturilor e citat de Gh. : -F- Europa risiriteand qi sud-esticd.ror{i S d rrn atd de ten nlele expansion ind rega ntru a regelui angevin in e an- de rezis a capdtul cdruia mSruntele celu des sfert v1 na IN hegemonia regatului ungar utonomf..linrba francezd. e de impotrivire fali de .t.nesc.n Ungheria.2. mai intii spre apusul Peninsulei Balcanice. cele doud ldri romane au deschis lupta impotriva domina.. E. apoi spre Europa centrala.ltlbliografice. Ludovic de Anjqg (1342-1382. in strinsd ali cu regele uaror ftoD-erT a] unrtei/ acliunea a depdgit de indatd limitele cneZETE[offiapusene peira cuprinde Hoarda dE ans.. domtnatla angevrna proaspat rnstaurata a lost rnlruntata cle redeosebit de a accepta o slip!g!_1e caglgJ3stea Su@ ap5-samaresr favffiil-il deplasarii cenr .Archiv flir tjsterreichische Geschichte".]" _- . Brdtianu. Les rois de Hongrie et les Pri.g_nS"ijsr-maii pulglale * siv5. chiar si in limitele documentatiei cunoscute. 2 Raporturile lui Ludovic de Anjou cu cele doud state romdne au fost discu-tate in'ansamblul Lor de: A. a doua. romAneasc6atestate in secolul XIII au cedat locul centutc. rlll:trt In . aTransilvania.. llmltllnr ln acest prim studiu de caracter sintetic Ia un minimum necesar tt. in .. XIII-XIV precis a celui de "3""J99k repreXVII. Ldzdrescu" intre rorndni. uon Ungarn und die ungarischen Vasallenldnder. Roma.tiei angevine.Revue Roumaine d'Histoire".istoria romdnilor.. fara RomAneascaEi Moldova.{OUIZVOR* lNfnmrlnnnA TARrrRoMANEpTT a MoLDovEr $r rtant al dinastiei.. Studiul de fa!a. ci. Brdtianu. s-a incheiat cel. Iorga.e la Romanh. p... 36.J __* 'i * 'i #. lletlcrca in secolul XIV a [arii RomAneEti qi a Moldovei. 1938./in urma acestei ev-olutii.. Histoire des Rournains et d. mai tirziu t1 cttzttl celui dintii principat Ei in L392. 1885../lnpa un s.p.ncipautds roumaines au XIV-e si. 3 N. 67-105.. rrttsnnrblupe care intentiondm sd i-o consacrdm. fapt Itt .Bulletin de la section historique de I'Acad6mie Roumaine". \' ot\hG 6. Asupra evolufiei acestor raporturi cititorul va gdsi sugestii extrem de pre{ioase deqi insuficient de sistematizate Ei aprofundate la N..'. Gh.iniTaT-ea3ilf6fdprivire asupra ieI-Cazimi-i re. trului de greutate al preocupdrilor externe ale lui Ludovic de Anjou. in cazul celui de al doirttl ultimd etapd a fost dominatl de I lBf r"tl. aliali cu Ungaria din primii ani ai domniei lui Ludovic de Anjou. informalia lacun-ard pe care mcnteaze reconstituirea acestui proces istoric foarte complex SAduie decit o viziune incompleti asupra a ceea ce a fost lenta I'cclor doud state romAneqti.i"e. in .

-ffi'Tct ddlnclependentA in raport cu regatul ungar.. a inscmnat.duratd intre Ludovic cele doui rl rom ntand.. Jirecek.!l_g_1. iuliit6l-ElffiiG. II. Infiingarea mi' tropoliilor in J'ara Romdneascit gi in Moldouo.oua (pind in secolul al XVI'lea). I-924. pe . BucureEti..Si de a incdlca astfel pozilia eminente a regelui in ceea ce ta numea . in 1359 el i-a dat instituliiie superioare ale statului de sine tdtitor: dompjg-U[hoPratd .relele deprinderi pirinteEti(. care refuzase s[ se mai recunoasci vasalul siu Ei sd se conformeze multiplelor indatoriri vasalice asumate prin convenliile incheiate la inceputul domniei. 529-530..landru .. P. Condi$iile de politicd generald in care in . firi a fi solicitat in prealabil investitura din partea suzeralui sdu (. in care regele refuza sd vadd altceva decit un .. Fapt prirnordial politic.. infruntarea dintre domnul lgrii RomdneEti devenit si il regele Ungariei Eit repele Ungariei a devenit U_gl!ggo!t$1--g9"fesional.rje!.infidelitate( comis de Nicolae Alexandru. de a fi asumat . a cdrui putere nu era. la aceastd datd de curind decedat. Titulatura domnilor . diploma regald ne ingSduie si s Textul proclamafiei regelui in Hurmuzaki. ljeDarte rnsa cte a se lrmlra Ia - unea domnului Jdrii RomAnegti. p.schismaticilor" din 1356. in limitele ei istorice. voievodul' Preluautomat succesiunea pdrinteasci.rind. IBBB. p.i. acela de o(?0?vr7l6 q comitentd a autocraliei (titlul de samodi.. Evident.p.n lara Rorndneascd. insc[unat de abia de douf.. Mem. . in luptele lcu tdtarii. al suzeranului qi nu al dregdtorului sdu.i a{a 6um il infe'acto rapo{tijftc dependentd fati de i RomAneqti se desivir- de sub stdpinirea sa.e vorba de titulatura preluati de noul domn de la prederul sdu .voivocl transalpin(. Geschi. dupd conceplia sa. v. Cu deosebitd vehemenld incrimina Ludovic in atitudinea noului domn.chte der Ser' ben. 9.Analele Academiei s-au intelneiat bisericiie ritmdne$ti. $i Mold. dupd ce in anii precedenli Nicolae Alexandru desbvirqise unitatea teritoriald a. care ni se cuvine in temeiul dreplui qi dupa rinduiala naEteriis.i al-Tffiii-ortodoxe. intr-adevir. fi{nalizatd in 1359. III. 1913. s. in lafirma oztocratd.[5rA reTirii Rom {concentifffi-voiev:odatul [i [gatuldi'sau decit Ludovic insuqi. Gedes Instituts fiir Ostereichische IV. asocierea Ia dornnie i. I (bi.acoid-ln temffiT-GiuiE-d ff-a----T-r domeniul l{. 421-422. Romdne". Vfrtodu. Marinescu. Steinler4 DieB-eziehungen. Gotha. samoderiauni gospoclin)s.. aEadar cu titlu de ereditate.Cruciata" impotriva .titulus fictus") .nus)pe care s-a rezemat revendicarea con titlu.. de unde a fost investit cu Lln nou (domi. l. luni. potrivit proclamaliei regale. {"o. C.9?-g?. cu o intirziere de ciliva ani pe core i'o impuseserd prioritdlile politicii sale externe in acest interval. Cind la inceputul anului 1365. I tiilc date..io reactie de regele Ludovic. starea de rebeliune in c{re cdzusc tatil sau fald de rege6. vladislav (Vlaicu). timp centrul de legitimare sut Nicolac Alexandru a transferat in acelas'! nsarrel Ia lJrzalg . p. s.domnul. lUnpariei cu privirJltmiilfiale cilre se realitate cJgata de tn '.ladislav continua. inclusiv titlul purtat de Nicolae lexandru.. 247-268.s 1371). 1960' dupd inlelegerea sa cu Patriarh-tg_constan!{topoli- aDful ca propunea s$stirpeascS-sdhisma?. in ueacurile XIV-XV.!ara noastrd transalpinS. atribut al rii regale.titlul siu mincinos( (. 1911. Ludroigs. firegtgi sensul intreg aI actului de . prin elementele ei implicite gi explicite. S.inconsultis nobis et inrequisitis"). N. el denunla cu ultima vigoare vinile acumulate der Nicolae Alexandru. asDecte insepar4bit"Iegate i" tuuriiui abii Iesare in reaiitat#1ffi asumase a forlelor iul acord biti gravitate a conferit a a colncls cu ra t subordonarea trnou adoPtat -opozitie desdvirq"itdcu @Iui t tupa sir-anaff" asupra Tarii RomAneqti. siu natulaJ" (. 'material ' r documentar si bibliografic privitor La titulatura domnilor Vastul Romdnegti qi Moldovei a fdcut obiectul unui studiu monografic temeinic daTdrii iorat lui e. in condi. sec!.do-minusnaturllis().Mittheilungen oon' tligarn zi'Kart sirbi schichtsiorschung". ist.ibidem". 1. qi refuzind sd vad6 in acesadicd ereditar -. 7 Cu pri'iire Ia cAmpaniile repetate ale lui Ludovic de Anjou in Serbia in toamna anirlui 1358 Si in cursul anului urmdtor. uaracterur { de Nicolae Ale. 2. decit o delegalie a propriei sale puteri. Iorga. In . .. mai mult decit atit. Infruntarc dircct politicd in primul . in trtmmr*agNime iltermeni feudali. Ludovic a convocat ogtirea pentru campania oficial proclamat[ impotriva !6rii Romdnegti. I infruntare pe toertc planurile a pretenliilor regatului angevin. 387-411. xlv.2. l-6.]L-_ IperioE Imat o titulatirra care insemna o indltare in ierarhia statelor qi. lfiQTeEi Agadar. indreptindu-se spre centrul insu. 35. p.. 78 79 ..ldrii RomAneEti. faptul de a imita a Hurmuzaki. I. C. dar a fost aminatd pin6 la sfirqitul rdzboiului defusese proclamata'ini5 clanqat de Ludovic de Aniou irnpotriva Venetiei.

pitish Monarchg.ue a Seueri* nulth si a suzeranitd.M. iiD evul mediu lomiinesc BO 81 .militard a celor doud regate avea sb inrdgistrere itr uimditorii doi ani doud insemnate succese: cucerirea VraiqUlgj*de_SAlf€_tUdg= ivic. (rolul lui Bened. in . Ddplome nxareinure.trii in tegdturd cu drumul Brd. 1886. ala Moldovei ziu.: lupta plan efrtern. qi de contele Amedeu de Savoia1ocit gi in rdsdritul gi sud-estul Europei. . Wisconsin.Revista de istorie". 1971. Steinherz.lnuiiiS int .i '1ngaria' angeuind. Piast Poland..p. lorensiva precedentd.lecti. in East Central Europe.-T 119-158. e.Romanoslavica". 1955. tui"" ei a u V. impdratul Carol IV de Luxemburg gi regele Cipru:jltitt. in 13851. Rhode.in a sr lnreqrstrra rdovic.Revistd de is1962. Kciln. Politische Entwicklung.sE of tie Chicago and Londoh.'rom. Contribulii la studiul raporturilor din' tre Tara Romd. L976..ene d. 138-162..'sz40. acfiunea. par"is.. r:. kul.Studii qi materiale de istorie medie. izvoritd din rezistenla loq comun5. a Motd. FIoIban. 1965. .eu* I. Reluarea expan$iunii celor douh tul anu uratd.neascd ...aporturilor d.'r5. O..7975. p. Paris. s au lJdr LrLry4u. Holban. Lizdrescu. cu problema Vid. s. 12. 1a cracovia. p. de Ia miazdzi qi risarit de carpati. ts. dupe cggpg"*_19**-ip__J qi . 1135-1151._in o1iei. 1320-1374. .. Fatd cu tendinta riIe. I (pind. -ii-"iui. ca stat de sine stdtbtorls. (Problem'a stdpinirii.in secolut xtv si xv. I97b. In prima ten- [in de o iu ru si a fiului sdu adis care cond v. 202-203. W. Die Ostgrenze Polens.e BEzance . --ousa \iole ra Moldoveii. p-. Nicodim de Tismana $i 1qd sdu-^in torie. in toam.378 si. p: 259in 15 J.otsei i.Studii.fnlre numerogi alfii.! acum situaJiS Maram teri ebruarie 1 expus ldrile rotYi6ne unor noi ovic de a readuce utd a lui omaneasc oscil"eazAintre coo dee situatia De care a creatiuni. in . Petru I de Lusignan. E. op. 338*344. p. ia care a s directd atit in ustra I de regele Cipru1ui. I. rooo. centuries. tung und" getstigb Auswirilung.-P. 273-352. 11 cu privire la preludiile diplomatice ale reransdrii ofensivei in Europa de. s lbidem.29.. op. Warc] 2awa. Contributii Ia studiul T.-nnin"i cererii lui de Urban V < ii acordd titlul de-{uc:e alMold-o*vei qidr.. 7-62. The Iourteenth and. ?he. titteiiln. p. .sitimp revolta l\4oltlovei gi egeculia ei . peehe'a citturd.sujpfindeg_gr cea dintii p celor doui {bri " romdne. Ri. p. de regii Poloniei Ei Ungariei. Gtaz. p. v.ilei). Sykora.e au 'XIV-| sibcle.es. La ince a urma campaniei regelui Cazimir in 1366. "6 Geneza statului. p. ]t1. 'b a ff&fi* european. cit. A Histary of the crusad.I.e. cit. Ungaria angeuind.. sighet. tJn em. 13 G. cu prilejul unui insemnat congres la care au participat..e#ul. 3_ff nsionismuLanggvls.deaThfinta ffi=C5ruia de scaunul-pggul. 18gq. cii. care 1-o lm- lua maramuresan a cdrui . rne sub controlul shtr.i Rom. 11. Mihaly.turelte Bed.i aceeagi autoare. 56-59.-^IorSh.diploma regald care constatd in acela.n timpul tui La!cu. 6p. Haie:cki.. fi M. Jr_. surprln e cca de a doua concorda ronologica in atitudi r nceputul anului 136 plome referitoa ud tdri fa le Ludovic emitea cele douA a I uI ralitatea-. 74-78.gi_-au folosit .i'afirrnarea'pe p...intre lara Romdneascd si:. n din - . rrr. 165-167..Pnlqnille le lgulx. 558-5b9. ldsdrit qi la congresul-de Ia cracovia.Aneascd.Knoll..ict Himlg nn legdturd. a fost episcopie tffiIiCildire*ct-{Q[e-]@1? Sitet. p. 19b6.fa!6 de hegemonismul angevins.na anului 1364. pentra independe:ngd . La France en Ordent au XIV_e siDcle. unde regii Poloniei $i Ungaprilejul favorabii pentru a reffi 'ti.pereur d. Homan. la inccputul verii ang$!_!!Q5tr qi e .tfifi?16'ffilzii lituanieni ain familia Koriatovici recunosc supremaa polon613.p. qi asupra Pora V_olhiniei. Philippe de Mezibres 1327-140s et la croisatl. Pozi[ia internagionald.

insuficient lSmurite. cit. Unele aspecte ate politicii Patriarhiei din Constantinopol in Peninsula l3. Ludovic reugit sd restaureze. rB . soienni iureiurando in fidem et clientelam su'am accepit (Vladislaw Jagiello)". curn ab eis (Ungaris) sub interregno defecisset. dupi sfirEitul domniei liri Latcu in cursul aceluiagi an. ed. op.. o* tdritori I Moldovei a r-orndnegti [i statale_-_!i. Ia$i. 323-324. p. 1918. dupi luptele din 18ff:7Ei disparilia lui V. op.e $tefan cel Mare. ro nezeu ?. toate llrile pe care el le infrinsese. I. din Peninsula Balcanicd. din Kroni. I. Ldzdrescu.. 10. sA nrzarea asrlmat.rlcanicd in aceastd vreme au fost discutate de E. cit.. avea sd ramind linia dominanti a politicii externe a . Infruntarea dintre Ungaria angevind qi fara RomdneascS in 1376-1377 a fost cercetati in vremea clin urml de E.II. . 2 Hurmuzaki.irrfperiul6( pe care nu il mai linea in friu mina sa energici s-a desfdcut.". p. p.402-404 +i 566-567. aceit act.. dar foarte p babil dc nrituri politicri. o situalie pdrea cu desdvirgirc compromisAl?. care. Ldzdrescu.. InfatiEind situatia regatului Ia inceputurile domniei lui Sigismund.Starine". p. Fermendzin. cf.nai. a cdrei canonizare a fost insd intirziati pinA la i conflictul vtre tulii. 2.ka polska a lui Bielski. Ldzdrescu. Krak6w.s S. o cronic5. re Chronicon obseruantis prorsinciae Bosnae Argent. inclusiv in cele doud liri romAne. E. Ldzdrescu. --_f . 2.inaniiurmdtoripW qi nla dintre Solonia si Tara RomAneasc6. 1932.care au f^acu bta- la munte in urma negocierilor cu Patriarhia constantinopolitani a fost infiintatd rni4opoija-MoLdoseias.. in lupta cu lituanienii. iar .4"*"* . r___F . op. op. I. care l-a adus in cursul aceluiaqi 1377.cepcrunt(le. FrancisCi Seraphici. r5'ffi4 atit'procbsulteritorial cit-sGGffi!fr-pnatr ... Riscoala indbuqitd in l"S?7 triumfd acum.rnAneascdgi Moldova s-au aflat in aceeaqitabdri in lupta impotriva pu d terii angevinelG. p. au inceput si o atace din toate pdr!i'le(). (. _--' G ntregesc teritori 1n Radu I domnc.Verum Petrum Palatinum Valachiae.estrameln cele din urmi in haosul crizei dinastice prelungite de <lisparifia regelui.nimin alt studiu. 5991603. 273-275. asupra czrmpaniei lui Liudovic de Anjou in Rusia Ei a luptelor sale cu lituanienii.Maimultdecitatit. Homan. cit. . G.Cercetdri istorice". firegte. a urmat scurtul episod al domniei lui Jurg riatovici.331-332. 1890. avea totugi sd Jse neie--intgmglerea". -ibncbrdantele cu Desavirsin acllm. Visul hegemonic al lui Ludovic. Titlul lTI- d. 2tr7--27A qi anexa documentard. l8. sciunnrea lui Pctru I Muqat. contra Pannoniam insurgentes ex omni parte (contra) eambellare . Colonniae Agrippinae. p. O situalie similard s-a produs fin Jara RornAncnscl.p. 82 83 .lai Latcu. p. legatura cu Polonia. franciscana sintetiza astfel situalia: . in . Simonis Starovolsci Sormatiae bellqtores.rat. n V. 22. respins de !arb. Dan I reia lupta lmpotriva regatului Ei izvoarele urprind ofensiva sa in parlile Banatuluie0.. realizat qi consolidat cu cele mai dr{sticc mijloace in cursul unei domnii de patru decenii. p de un secol. Cu privire Ia evenirnentele paralele din Moldova. Cu prelui unui efort titanic.te in acord cu puterea angevini cdreia ii consimte c o n ccsi i . Jan Dabrowski. vom avea prilejgl sd rt-'vc-. nu au fdcut excepfie.Pctru voievodul moldovenesc i-a plrdsit pe Unguri Ei s-a inchinat regelui (Poloniei) Ia Liov. unde. in imprejuriri necunoscute.a rnoldoueneascd. Costdchescu. tArile romAne. romAnii tra interdependenle intie viala politicd a romdnilor de o parte n Hurmuzaki. Istori. E. la rindu-i . Ei in sfirqit.doveiz1.p. Documentele moldouene. Petru Mugat rupe legdtura cu regatul ungar qi augureaz6 formal.intemeiatd(. sr Textul omagiului din 1387 la M. I. prin omagiul de ia Lvov..nte d.. instrumcnt al politicii angevine. dupS restabilirea doinaliei polone la Halici. 1925. . deoarece dupi moartea prea credinciosului rege Ludovic. Dupa domnia ret{. quia devotissimus'dominus rex Ludovicus pcrstquamdefunctus est omnia regna.. De la aceasti reaclie gerreralA.in Moldova. C)statnie lata Ludutika WielkieEo . cit. in 1387.. 115-116. v.cea de a doua libertate romAneascd'( asadar. rdsculindu-se impotriva Pannoniei.nde ordini.i Vladimir. 315-316.Hujus temporibus fuit magna guerra in confinibus Hungarie.. p..273275.in vrelnea acestuia a fost rdzboi mare la hotarele Ungaliei. a decenii . op.ti . E. d€de sine stdtdtor.378-1382.. p. Ndstase. que ipse rex predictus debeLlave. 306-314. 17B. cit. 1631. 276. nota 4. p. 63. I. care gi-a inceput domnia sub auspigiile :mnati a lui Radu I. LuptStori in oEtile trimise peste munli impotriva tatarilor sau emigranli doritori sd scape de urmdrile unei politici de stat care le ingusta tot mai mult viala autonomi qi le impunea o ud credintd. cu inldturarea domina{iei anpevine gemoniei rr:staurate a regatului ungar.. in lupta cu turcii qi bulgarii din Tirnov pin[ in cnezatele Halici . de Roman n. succesorll stat implinirea nt cu \--4.

acum.i sir dea compensalii fidelilor sdi care fuseseri constringi sd pnfSseascirarceastd feudA. in iarna 1365-1366. care gravitau deja in orbita altor puteri pentru a gesi sprijrn impotriva hegemoniei ungare Ei a cdror intemeiere se datora unor rasculali venili din Transilvania. iar aI treilea. Nu e de mirare aqadar c6. informa g I 3 tdorric a em is. unde incercarea sa s-a incheiat cu un egec. care a adincit mai mflt decit oricarc alt istoric problema originii statelor medievale romdne. ( llel o oma n lSCare niului lui l 3ogdEfif tl ln' fostul I I AumentTil iGfi lca S 1 motivalia sirliffiiIl ! I plrmentara . Popa. 3-38. de accepunirii de citre Bizan!.bmu- babil pentru a supraveghea una din repetatele expedilii zadarnice in lara unde acliu. in registrat un o4recare succes. s-a risfrint situatiei romAnilor din Transilvania..toarea constatare: . un altul. p.Carpalilor in indelungatul rdstimp daci e incontestabil neindoielnic. Gheorghe Brdtianu. Palaeologus at the Court oI (1366). Tara Romdneclscd". era silit sd req. Negocieri prelungite pini Ia sfirqitul iernii s-au incheiat cu ar{gajamentul imp6ratului de a accepta unirea .lg+'Su Concoimitcnt.ului in ueacul aI XIV-tea. BucureEti.Revue'des 6tudes roumaines".soana impotiiva clerului o creat de conflictul i 26 O. n_easa a. e tot atit deqi mult mai pulin sau aproape deloc cunoscut. dFeptatespre rornAnii din cele doud !5ri extracarpatice. imp5ratul s-a decis sd vina Ia Buda pentru a netezi calea unei noi crfrclate26. Aceastd diploma din 2 februarie 1365 e urmatd lde cea din 28 iunie 1366. Prelungita .-Iesaljz:a nri. l.u.qi fdgdduiala rrult mai greu de implinit de a o impune cl. care datd fiind structura etnicd compacti a lirii nu avea de ales intre rnulte formule. GiiI. !'ara Maramure. ca Ei in trecut. Cde dovedit in cazul Moldovei cd evol politicii angevine a precipitat cristalizarea statelor romAne.la2f t despre p ierdte l-Fad .edere a regelui in Transilvania a fost neindoielnic legati x ' de efortul sau de a readuce la ascultare celelalte doui !6ri rorrdne: Molg@g. . .valafi1or revoltafi( in Transilvania. 111-136. cu pozifia militara considerabil consolidatd de victcria de la Vidin Ei cu prestigiul mult inallat de negocierile cu imp6ratul. DupA ce gi-a insolit pina in Banat irnperialul oaspete. John V.. .s I of HungarE op.rilecu impdratul Ioan Paleologul. 38.. in cir-tda prezenlei GIF de peste o luna in vecindtatea hotarului. p. Aceste masuri au fost incorporate acte. in vreme ce (alte) mdsuri erau luat"e pentru a far. Loui. cea urmi. succesul lui Bogdan in dova .. regele Unga I-udovic I dc Anjou. lui ofensiv impotriva Jdrii RomAneEti. cd in puternic qi masiv incd mai de rnult in regatul angevin.Ludovic a adoptqf i rarului sd un sir te si tulqi. 248q4 A iilM#. XIII-:XIV zb R.ceea ce nu era greu intrucit se arAtase qi in trecut hotirit si intreprindd acest pas . cu *otul alta avea s[ fie politica sa in Transilvania.erului Ei poporului sdu. avea sd se afle in centrul preocuplrilor regelui. Intrarea trupelor regale la Vidin d5use un puternic imbold speranlelor celor dare. problema romAneascd. Existenfa la frontierele inseqi ale provinciei a doui principate romdne independente sau cvasiindependente. 1977. romAnii nu mai sint mentionati in adundrile de stari transilvane. precipitind un Eir de tendinle politice manifesta Urmdrind procesul de constituire Ei evolutia regimului stdrilor pfrvilegiate in Transilvania.i" 1']5.-USbilimii si confesiunea catolici. Si urmdrim mai indeaproape intuitia marelui istoric.. p. J. Halecki. a gesit solulia pentru primejdia deschisi de exemplul lui Bogdan in promovarea familiei Drdgoqegtilor a cdrei fidelitate a fost consolidatd prin masive concesii de stapiniri gi dernnitdli25. p. iar regele dovic pdrea chemat sd devini protagonistuL cruciatei in Europa sudic5.qc . cum pe de altd parte nSdejdile cele mai sire de cruciatd veneau acum din direclia regatului ungar. reluarea efortului ofensiv era condifionatd. I Cind. cit. Ia Bistrila Ei la Gheorgheni pro- ierea lariior romAne. dupi aceasti datd. Inainte de a se consacra situatiei create de desprinderea T6rii RomaneEti Ei Moidovei din sfera sa de influen![ gi reglefnentarii st[rilor de lucruri din Transilvania. Ig70. 2b. qi documentar al intemeierii ldrilor romAne.qrffiFerffiE*i'' telege.penill na piida altor t res regele.care.Dar ciliva ani mai tirziu. din care unul d5'eL deaJgoyinciei o noud organizate judiciara (28 iunie 1366). la Constantinopol. Ludovic a venit in Transilvania unde avea si petreacd cel putin sase luni (aprilie-octgmbrie 1366). a4 85 .rebeli'( pomenite de cronicarul regelui. in toati complexitatea ei. contrar proclamatiei din ianuarie 1365 care vestea indreptarea efor(I97a). care prevede sancliuni severe impotriva . direclie noui imprimat'd campaniei re-gale.oriza propaganda catolicd qi a indigui acfiunea clerului schismatic din Banat. avea prin forla lucrurilor si inducd pe reprezentantii autorit5lii regale la o politicd de suspiciune Ei de vexatiuni'tz't. cucerirea vidinutrui... agtepu mintuirea de primejdia otomani de la o noud cruciadd apuseand.noasc5.gi negocie. a carf. Misive trimise in grabd la Avignon duceau papei vestea cea bund gi cereau limuriri cu privire la calea de urmat. i dati exactl nu heE cu noscufEJtatua raportul dfntf e_rg!rca1_.Byzantinoslavica".| ebruarie :+. regele s-a angajat in doud acliuni de ordilr mai general.

el urma si le aplice ordinele ce aveau sd-i soseascd intre timp de la rege30. Dreptul scris qi cancelaria regala deveneau de acum inainte singurele surse legale ale stdpinirii plmintului. 1960.biseriNa romanl poate si pdstreze gi sd posede stdpiniri cu titlu nobiliar sau [u trtlu de beneficiu .ilionat dreptul de stipinire a pimintului cu titlu nobiliar Ei de apartenenta la confesiunea catolici. Concomiteilt.!ard a noastre(. 5Z.i judecdli i. actionem.... signanter Olahoruln6(31..ad exterminandum slru delendurn de ipsa terra 'rnalefactores quarumlibet nationum.Item si aliqua causa contra hominem litteras regias super donationes possessionarias. 7929. M. a stapini rile tradi- .. r. cu rnasura precedenta.V.malefactord!6.131.366. Ferrnendzin. B6 87 ... E.. I..specialiter olahis) din aceastd . Lukinich. 120-122.furta((). p.. p. sub titulo nobilitatis aut sub titulo beneficiali tenere ..possitac conservare -adevdrat et possidere((z€(.. "184-1gb.'in . v. cE preoll . foarte probabil ea dateazd din i. Zagreb.. anume biserica ollpdoxd.. probubli.iHm]m iulie fT66 din Lipova si pAstrat in exemplarul__dcstinai-eomitatelor Cu- mrnr.. impotriva dreptului nou.n Hateg in urenzea Aigauinitori in . si ille.207-208i v. .studii. nu au fost decit manifestdrile diferite ale aceluiaEi {el: inliturarea confesiunii ortodoxe din viala politica a !5rii. 7962. pe de o parte.Holban. tent. Ordinul regal a deschis prigoana sistematicd . 2.O greutate mai mult qi o qansd mai pulin pentru cei care se intemei:ru pe un drept tradilional. 120.-complementqra fata de qea anterioard. causam h.. Makkai.tatolicismul si rorndnii itin Arcleal gt Ungarld -Acto pind la anul . Adoptatd la'cereitla franciscanilor din regiunea CaransebeE pentru teritoriile supuse activitSlii lor misionare. p. p_._qui causam suscitat. aut alia gratia habentem.ln vra itici a tului a refuzat sd mai de nobil: or neconfirmati tinctia rd asimilali fdrd restrictii nobitimii.. 127-730. I. L.se extermine sau sa nimiceascd din aceasti lard pe raufbcdtorii de orice natie. pe de altb parte.Farecultivd cu fidelitate credinla pe care o line Ei o mdrturisegte-. qi o insemnati ugurare pentru titularii acestora. adaugindu-se vechilor nemullurniri. stirii de puternicd incordare sociald gi politicA so Hurmuzaki. dupa ce a legat calitatea de nobil de r]ecunoagtereaprin act scris a cancelariei regale.alia facta criminalia(() din partea a . Ludovic de Anjou a dond.. p.. 13. I. l2I. 2. Rispunzind chemdrii tuturor nobililor . criminale(( (. A.recunoaqterea calitS{ii de nobil de apartenenta la confesiunea romanocatolici ne introduce in inleiegerea politicii regelui fali de o altd mare realitate a societStii romdneqti cuprinse in vasta Ei rapida acliune de reorganizare intrcprinsd de eI in 1!X16. BudapeIi. cornmunis autem kenezus pro villico fidei unius t'ertonis computetur. Hurmuzaki... cf. Fekete macy qi i.. moEtenit. potis simum eccle siastica. 2e. Ludovic de Anjou a introdus in provincie o noue organizare judiciarh de caracter excep{ional.ecdti in Banat'pe J)re'me-aAngeuinilor gi-iluslrarea-lor prin procesul voga 1s61-137s. noul regulament judiciar stabilea cd contestatiile cu privire la stdpinirea pdmintului cei lipsili de acte tem nice aveatr sit-gi sus{inil cauza nu inliuntrul Transilvaniei ci la curtea ilegaIS?8.. coram wayuoda. jud. in Scrieri . Noua misurS.sot vice-wajuoda suscitaretur. 132. in vreme ce drepturile tradilionale erau abolite: situafie excep{ionalA. D:s?Te _"_n:iii romdni.nullus alter nisi vere ca us et fidem quam rirc a sa.tilhArii.. volueritque suam humano solum -testimonio prbba._v. anume romani(. .. 1968. p. Gar:di. cu mijloace exceplio'nale. et ibidem iudij candam". Agadar'. reeditat dupd E.alese.i legalizati impotriva clerului ortodox.( (. 8r lbidem. p..). aveau si dea caracter exploziv situa[iei si altminteri foarte incordate din Transilvania.nici altul'rlecit numai cel care e un catolic $i boratus.uiushiodi committimus in curiam nostram transferenclam. cer4tuol 91 ora$€r mint. p. Mihdild Bucuregti.Un'""r'ffi9. Bbgd'an. tionalealccrreZilorffiravcchierauestfelanihi]atb. Conceput pentru a permite nobililor sd facd fa!d. mai mic in caz de flagrant delict sau mai mare pentru cazurile de . non habuerit in ipsa causa aliquas ex adqerso litteras rationabiles.latrociriia(1 qi . Presirn{ind reacliile pe care aceste misuri aveau si le provoace inevitabil Ei care. 147-163 si Deposeddri 9i.Noul sistem de justitie expeditivd ingiduia condamnarea Ei executarea invinuitilor de citre acuzatorii ior pe temeiul mdrturiei unui numdr variat de martori. .. in cdrs de generalizare creat de daniile regale.'p.i9+t. gi mdsurile adoptate impotriva clerului ortodox.r1urmuzaki.uno vero nobili acceptetur.diverqi rduficdtori6r (. p.Lgp. Stabilirea raportului obligator intre condilia nobiliard gi apartenenla la catolicisnl. Tot atit de insemnatd pentru politica regelui fa!5 de aspectele corelate ale staninirii i: . Revistd de istorie".neajunsuri zilnice qi nenumirate hofii* (. @ he!a: lfe1Le @ -lleja h!!e\tln sl pentru puterezr regalii orice alt titlu in afara actului regal de innobi era neavenit. Mai mr-rlt decit atit.Studii 9i materi ale de istorie med ie". textul la $t. 93-gz. .{drii noastre transiLvane( care indurau ...stavl sau schismatici( sd-i infdtiEeze impreunh cu familiile lor comitelui Benedict Himfy la data fixati de acesta.u ne e cunoscutd.7556. S. 1892... favol:izanti pentru tendinta nobilimii de a accelera deposedarea cnezilor rornAni de dreptul lor la stdpinirea pamintului gi la privilegiile care decurgeau din ea. cu privire^la efectele poIiticii angevine asupra categoriei cnezilor romdni din Trhniilvania. care condiliona dreptul de stipinire asupra pdmintului . cu rndsuraprecedentd. ed.. probabil.").g. regele acordi la 28 iunie 1366 nobilimii un privilegiu excep{ional care avea s5-i permiti ... aceastd decizie a lui Ludovic rie Anio..i.indeo$€bi romAni( (.alte fapte. Docun-Lenta historiam valach"grum in Hunjaria illusirantia. qi cei care nu confirmare vlc _"3"_c-L-{9ga seri de si care erau redusi la initiv cu acest titlu a intului de hotdrirea c . 2. Deposedd"ri.prin textul de confirmare a ei emis de sigismund de Luxemiurg.". prigoand care avea si continue pina la sfirEitul domniei iui Ludovic.. .inculpare notorieg. . cerndu{i.. B osnqe. pro.

ut iidem nobiles teneantur et debeant nobis vel in nostri persona Wayuodae nostro Transyluano..i autor. Bucure5ti.une{ - I fdffiaf . feudal. cle vries.lcie imperatori i itt posli ts g. r" *h.nuluri dc stAri din Europa medievala.tindtatea orientalS in secolele XIII Ei XtrV. secolul papalitdlii din Avignon. Vizantiis.Orientalia Christiana Perioclic:t".ui si prin proscrierea preotisi la stdpinirea an-Tmu@iar tica papaiitalii fali de creEtinitatea orientald qi de problema unirii celor doua biserici. era' in ciuda apa.. . infideles.pe care o divulgi fbrd inconjur.a fost modlTititea prlnro"rfraneceGntitate in sine din viafa policioila ffif tici a voier..ne medievale.deEonfesiunii or inlatttr ren ei.bu fos vand era indatoratd sd participe la acliunile militare indreptate lmpotriva adversarilor regelui: ..odatului..-[ natiunii care o recunoEtea { st6 conadicd nati. ^p. vol. igitur volumus. 2. hotdrire clar manifesnqca. coboard din sfera hegemoniei politice. 1964. Tradilia i. M.ntemeierea statelor romdne.ig" provinci piui rc&iqi'ei of icial' recuno scute (religzo-TAeeFdf . 'ridus zelator fidei chriJtianae"' p. d"ie Patt"iarchate des ostens. cunoscutl in istoria Transilvaniei. Moravcsik. f ta Secolul urm gi secui lizarea celor trei grupuri privile devenitd criteriu de (unio triutn natioium). . etnig. 24. referitoare la romAni. victualium adrninistratione et exercitatione invitus facienda gratiose duximus exiniendos. in Studia BAzantina.1. ut eliiam proprius corpgs vellet exponere et pro conv_ersione gentium se ipsum dare". renlelor de reciprocitate pe care se strdduia sd Ie salveze.despre i. au r clnl ma1 re prin ac-t p5mintului cul re td recunoaqtere de al" recudreotului de stdoinine a cel politic. v. a3 Tiolul confesiunii in evolulia regimului stdrilor privilegiate in Transilvania qi in blocarea procesului de constituire a unei stdri privilegiate romdnegti ca_urma"e a politicii regalitd{ii angevine a fost semnalat de Gh. Die Pdpste uon AuiEnon und der christliclrc Osfen. t. impunindu-l pe cel de al doilea. 85-128' e5 . BB 89 . referitoare I btadiu avansat al unei indelun de 1e LU- baz[ aI sistemului stdrilor privilegiate din Transilvania .127. ibidcm.(1359)regnabat Lurlwicus.lui Ioan cie Tirnave (Kilkillew) citatd de G. nu numai ierarhicd qi dogmaticd. asadar.. W. inleleasi de acum inainte tot mai mult ca o subordonare necoqdilionat[.. orrrrrr"rrtffinferite.ceterum quia dictos nobiles et eorum possessiones a solutione Iucri camerae."..fc'r(scrisoare a papei Grigore IX din !374). conflictul dintre Roma qi Bizan!. Hotaririle lui Ludovic din 1366 au dat.. cel confesional.storicd. 1963 9i mai ales cle acela. 1945' p. el a oprit constituirea unei stdri privilegiate.30. qi cel confesional.gi: ttufi u r"si. adeoque zeio fidei vet. criteriul Pe deasupra. 'catholicae et conversionis inficlelium fidelissimus Rex effer. contumaces et rebelles" . pentrlr apdrarea poziliilor ei3?. . . i967.Item eoclem tt-. Politica lui Ludovic lnal de Ani fanatismul sdu catolic care a ln n istorra irat e re Ia unita rlerlte. aut eius Vice Vajuodae auxiliari ad conterenclos seu destruendos nostros et sacrae coronae illarum partiurn. 9i a pregdtit contopirea nobililor romAni care se conformau exigen{elor ponobilirnii provincii qi a regatului. nastere r-lneia din comI Transilvaniei din secolele urmdtoare: ponentele T ttoietodafumi sl a a..br. ... Cu noua politicd a papalit6lii..drePtul Ia tillul nobiliSr tuta prin refuzul-de a rec!-rr. 105. Scr-iptores. o f. dar Ei ca o aducere la unitate sub raportul ritualului fapt accesibil straturilor celor mai }argi ale populall"i _ s-a risfrint puternic gi in regatul ungar. prin care se inlelegea apartenenla la cirnfesiunea catolica..ictul regal aducc qi prima disciiminare Iegald.ti. Item multa et magna fegit propter fidem christianam.vqiaqlA:-o"fi. principru t e i dii nci [ "u '* d e vi nedeac um @es e n [i a 1 6 a v i e ti i p o l i ti c c a ?Transilvaniei medievale33. i i ! nobiliara. Budapest. Legiferind primul din aceste criterii. romAne. iniliati de Inocen{iu itI a"pa 1204 dar care a cunoscut maximum de virulenld in secolul urmitor. Ludovic a indiguit puternic evolulia cnezimii romdne din Transilvania spre starea . L Brdtiang. vililis et humilis rex Ungariae.I :_t2I-I22. nobilimea transil- 3a Pentru politica papalitdfii fald de cre. l?orz und. dr-rpa 'etnic. in cea a particularismului cultural mani- iiot.. animosus. 349. Confesiunea. cunoscl romAni. de sine stdtdtoare.de represiLrnelegalizata incredin[ati nobilimii. aniilvarii6i. noul sistem judiciar introdus de actul regal intemeiat pe instante organizate ad-hoc de pirig.tinchen. IgJi€j-a--recepte((. a bisericii rdsdritene fa!6 de cea apuseand. Hurmuzaki. cronica.. dintre cele doui zone ale culturii europe.ormuIg. Gesta epis' coporum Frisingensium.Tgaste a pani-ntuJ.f Iitlcii-reeale in marsa Scgtlrd in afara logii eonfoqirrnea ortodoxd... nobiliare.i@". 349. p. Monumenta Germqniae Historica.rrrpore. .toligtr ."t. p. Bud'a.

-c-are le 90 9tr l A '. 59-81. n ucrarea aparline anilor 13.romAni. Ludovic de Anjou imprima o noud vigoare convertirii. . L. Trei me^rnorii.si-a urmat neabbtut linia.in L377. :rbConvertirea in masd a ..onis sinceritas a papei Urban V . in banatul de vidin. efortul sau de suprimare a . 132-133.ersiolre et baptismo istorum Sclavorum et Vlachorum existentium in suo regno(36. si. '": -r: h inatriei-sal. pdstrate in arhivele din Basel gi inedite pini nu de rrult..adrJe in problemele discutate o rnarturie de excepgionalS. Il. De acum inainte si pind la sfirgitul domniei lui. care orecedase redactarea me- conversiunilor mai importantd ViqJggle__m.. departe de a-.M.qvertirij romdnilof. &nuine cu privire la convertirea Ei botezarea acestor slavi Ei vlahi care se afli in regatul sdu. care trebtriau aduqi la unitatea catoiica. Dupd ce g_.a. cu mijloacel"ecele mai aspre.nii din pd.bula Dilecti.-q"gS_-lAqile j.schismaticilor" in teritoriiie controlate cle Luclovic de Anjou a inceput clupd cucerirea Vidinului Ei cSlatoria lui Ioan V Paleologul 1a Burlir.((). .canigi redacta memoriul.schismati ile cifrice di ci l d medi eval c.e-...p. fdri a-i indica rnai l6murit. Tdtttu. p.J . divt . 454-45b.. ris nuper incepti per illustrissimum scilicet de conr. 55.le sdtmdren. p. care ingloba qi teritoriile sirbe. in .nclzin.rb controlul sdu. a insugi cbntrului spiritual al lumii rirsdritene. bulgare qi rornAneEti aflate sub puterea regelui angevin . asupra legitirnitdfii qi acestei operalii brutale. cf. nu n urnai in rinduril e victim eIor conversidnii dar qi in cele a1e lagirului catolic. Ferme. termenul Ttost quem e dat de o butra papaia din 22 decembrie 7378 . care pdrea s5 vesteasci aducerea la unitate.l spri j i ncau e'lo rt_g_I_. direct legati de studiul nostru. 1966.e (tinutul Mediegl in lumina unor doctl. ceea ce autorul numeEte . E. 456-457. a . operi a franciscanului Bartolomeu de Alverna. are caracter strict teologic. c5lirtoria impdratului Ioan V Ia Buda. cea de a doua expune. trecind prin teritoriile sirbe aflate sr.i a ailtor religii qi a aderentilor lor . Colaborator de prim plan aI regelui.ca de aitminteri . p. act care impunea puterilor laice si participe la convertirea necatolicilor. Fall. termenul ante quem e 1. I3artolomeu de Alverna s-a achitat cu rigoare exceptionali de sarcina legati de funclia sa de conrlucdtor al unei provincii misionare plina de . p.simpli gi nepdsatori.{Srge]e-ao- -----: in Ungaria.schismatici.. un izvor neluat incd in considerare in istoriografia noastri aduce Idmuriri de prirna insemnitate asupra acestui proces istoric qi a motivaliei complexe care a inspirat politica confesionalA a regelui tr-udovic. atit in elaborarea cit gi in punerea in aplicare a politicii sale confesionale. 6rt-66. 35. misionarul s-a hotArit si apere politica regelui gi rnetodele de care se slujea.. 400. in cursul unui singur moriului. Dar.i fi consumat toatir energiu in indeplinirea acestei misiuni. Sint tocmai anii in'care.. F.. Xl (1:lT0-1378): ed. 3l Dionvsius l-asii.schismaticilor(( romAni qi slavi intreprinsi de Lud. Pentru nurneroasele atestitri aic efortului misionar desfdEurat in mecliul romAnesc mai ales qi pentru rezultatele zr<restui elort..omii. 1969.. 154-155.. cu amdnunte al cd:ror interes nu poate fi indeajuns subiiniat. din care decurg toate celelalte. Tocmai aceasta e ipostaza personalitdtii sale in care ni-l infltiseazi noile texte descoperite in arhivele din Basel. detractori qi birfitori ai acestei sfinte acliuni de curind incepute de prea ilustrul domn rege al ungnrilor....( qi de .simplices dominr-rm regern llngarorum. . v. De acum in:iinte eil s-il internsificat pina la sfirsitul do'mniei lui Ludovic.. a dat efortului sru de convertire a populaliei ortodoxe un ritm mult mai accelerat qi proporfii infinit mai mari decit avllscse preocuparea sa in acest cimp in trecui. sirbi gi bulgari.gom!AtU-t'-c-U-SUc.l francis.erorile . Fr.rf.schismaticilor'(.ovic de Anjou. Tocmai pentru a respinge argumenoportunititii drept teLe acestor adversari din propria-i tabdrd pe care ii calificd et negligentes ac detractores et depravatores huius sancti ope.. dar cucerirea Vidinuiui Ei urmarea sa imediatir. I..!"1sziLuaele.lbilor qi bul38 lbidem.' . Cea mai de seamd. Bartholomaei de Aluerna. 1962.. 1367* 1407. 69. insemndtate.schismaticilori( la unitatea bisericeascd .0 septembrie 1382. . are un puternic caracter polemic Ei de justificare a acliunii de convertire in masA. Bartolomeu de Alverna a desfaEurat si activitate de doctrinar qi apologet al convertirii cu toate rnijloaceLe a necatolicilor. data rnorfii lui Ludovic de Anjou care se afla incd in via{d cind misionaru. . XII. 1. gralie acfiunii regelui. indoieli. e necesit-qtgg-gg.1-2.Anuarul Institutului de istorie din Cluj'. ' Citeva idei fr.schismei( Ei de aducere a . in . 2.rti. Prima din cele trei scrieri. regele Ludovic nu a aEteptat evenimentele din 136b-1866 pentru a-gi desfdqura prozelitismul confesional. quaedam scripta hucusque ineditcr.F. p. Rom6. (.Archivum Franciscanurn Historicurn". Vicarii Bosnae. -"'--.i ereziilet( popoarelor intrate in aria sa misionarS. Hurmuzaki. consacratd problemei purcederii Sfintului Duh. 7-35.schisqfatige{( care se rdscu .79'13B2. intre altele.Acta tsosnae.Desigur.. incitat cle victoriile sale din 1377. 223-22i.ntcnte d.000 de . chiar dacd timpul avea sd dovedeascd precaritatca multora dintre ele36. . Ludovic a aplicat cu rigoare neabrtutir politica sa de convertire cu toate mijloacele a popoarelpr-ortodoxe cuprinse in sfera sar de actiune: din Bosnia.eretici{. in Transilvania qi Banatul romanesc ryi pind in Halici. Acta Gregarii Pp.. O.rndamentale strdbat textul. r se alt e izvoar de populatie ortodoxl din regat.S194el-ar*tslo-sit i f. vicar al Bosniei3? subdiviziune teritorial5. Bizan{ul. ilfortul misionar in aria controlati de regele ungariei a luat prop_o{ii de masi gi a inregistrat acgm cele mai de seam5 rezultate a}e sale. a treia scriere.invocatd de autor.

. Rebotezateala care misionarii din regat ii supuneau pe . vel expellendi sunt tales protervi. 77.sqe. ca unii care sint falqi preoli gi falqi cdLugdri. convertirea era condamnata la eqec: . Botezul sAvirqit de asemenea preoli nu putea avea nici o valoare intrucit ei nu respectau ritualul cuvenit (se inlelege cel bizantin a carui legitimitate biierica romrane nu il contesta). Imperator Constantinopolitanus. az lbidem. evident.i cu condamnarea la pedeapsa capitala erau justificate daca puteau contribui.dar. dixit audientibus multis: <Bene facit rex bapti4are istos ScTavos.Chiar qi constantinopolitan.. Noua credin!5. In sprijinul afirma{iei sale.Agadar cu toate mijloacele trebue silili intru mintuirea 1o'r. in aceasta privintd el nu se inqelaao.. ut puta falsi sacerdotes et pseudo religiosi ne alios inficiant"a3 (. O piedicii majora stitea in calea actiunii de vaste diniensiuni in- trepri nse i n regat pentru aduce a i" r$*r*ULSI g:fl*T*3j!". mnezeu ca maticilcr trebuia implinita cu toate mijloaceie. se indreptau spre damnalia eternS: clerul ortodox. et iam propter suam rusticitatem perdiderunt omnem sacramentorum. lor prin astfel de metode.Aceqtia nu sunt preoli ci ciini() ar fi exclamat cilugbrii atoniti invocali de misionarul fianciscan cu privire la necanonicitatea preolilor ortodocEi Prezenla acestora era nu numai o piecare st6teau in calea ac{iunii sa1ea2. cit cu sabia qi prin rizboaie crincene)..i definitiv . nici pe cea roman6>").. cum sint falsi et deritum ceptores. DeEi din tabara adversd.7 2 . a spus. noii convertili nu pr-rteau fi.ir fiii . in aceste condifii. sinceri in credinla cea nouii impusS.. nu rareori adoptdu credinlele qi ritualui lor:..schismatici(( era. 70. deoarece ei.. Bartolomeu de Alverna se vede silit si desfdEoare o largA argurnenttrre in fatvoarca convertirii schismaticilor qi a stirpirii schismei. preocuparea principai[ a polemistului franciscan qi a grupului de misionari pe care il conducea.*-*:*--*-i IOr sl Sarcrna de rdtacite pe cdrdrile schismei. tot mai mult asimilatd cu erezia. autorul invoci convertirea . discutatd pe un dublu plan.((! (. deEi ortodox.. mai ales cei care cred cd secta lor e mai buni decit a noasaceastd tr5.gpgnpelle intrare( e iormula clin citre se inspira acfiunea sa. perlumea fect legitimi Ei avusese parte de o inaltd aprobare .bicilor piifr* cuvint e categoric respinsd de Bnrtolorneu de Alverna care qtia prea bine c5. Ludovic de Anjou nu ficea decit si se conformeze acestor modele ilustre3g. preolii. 43 lbiden. Cum ins6 zelul lor misionar nu pare a fi dat roade numeroase acolo unde nu era sus{inut de intervenlia directd a puterii politice. ao lbidem. 93 .extra quam nulla salus(c . deoarece nu urmeazE.sed.germanilor(' de Carol -cei Nlare qi cea a. Mintuirea. autorul recurge 9i la rndrturia calugdrilor de Ia Athos alungali de invazia turceasci gi sosili in parlile Banatului. quando ad bizantiii:. Fdr[ a se preocupa prea muit de sursa din care iqi trdgea argumentele.mirci.Etiam regem venit. p.().. p. cu tolii. sed gladio et duris belli's( (nu atit prin vorbe. p. De altminterffii'si5riEff{ifffficiscan nu ignora c[ timpui face din necesitate virtute qi cd actuala constringere poate produce la termen o supunere voluntarir.Isti non sunt sacerdotes. nu sint orinduifi canonic: . impiratul multora: . care'TEi botezaserd supuEii . Cunoscdtor gi interpret realist aI istorici. p. mai ales intre aceqti slavi Ei vlahi.7 I. 75..donec Dominus corda regum vertit sub jugo (pina cind Domnul nu aduce inimile regilor sub jugul credinlei). _gi:Lgl".saltem filii et nepotes erunt boni christiani(( (.. iar acel popor nu poate fi mintuit sectd... incredinlata c'loar persuasiunii. nu a reugit nicdiri sd se impunA fidei( totat .non tantum velbis.-sau trebuie alungali aceqti indaratnici. nu se afla sub autoritatea bisericii constantinopolitane Ei nu beneficia deci de legitimitatea conferita de aceasta: . p . aceEtia par a impartdqi ostiiitutua franciscanului fa!5 de un cler care.nici forma greacd.. .Bine face regele cd ii boteaz:a pe aceqti slavi. maxime inter istos Sclavos et ec-clesiasticum et formam Vlachos.lg*C.i nepolii vor fi buni cregtini6(). teologic gi politic.. pentruca sd nu ii contamineze pe allii . . nutorul nu eziti sd recunoascd rolul decisiv a1 puterii laice in opera de convertire a popoarelor Ia creqtinism. Popoarele aflate in grija unor astfel de pdstori nu pot fi mintuite.domnilor(( regatului.. quia nec Grecam nec Romanam formam sequntur"(( (.a nurneroase suflete altminteri condamnate in eternitate este. cu concursul . constringerea.1 re ss lbidem.ungttrilor de fbgele $tefan....prin garilor.. .. cind a venit la rege. intrucit sint falqi qi ingeldtori. din pricina-rusticitalii in dupa cum se va spune mai jos. gi Ei-au pierdut cu desivirqire ritul ecleziastic 9i forlg 1or. Apelind Ia aceleaEi mijloace. din insaqi Ioannei. 79. tainelor. et populus ilte in hac secta salvari non possit' maxime qui credunt suam sectam meliorem nostra((4l (.. in auzul Ioan. dar se consola cu gindul cf. sed canes. ut dicetur infra. afirrni fara ocoi Bartolomeu de Alverna.$tr Pu l pata tltularrlor e .bralului temporal('.'In repetgte rinduri Ei cu deosebitd vehemen!5 vicarul Bosniei a recornandat alungarea din provincia sa misionari a prelalilor romAni si slavi. dicd pentru efortul siu de convertire a romAnilor Ei a celorlalte popoare amintite dar Ei o sursd de primejdie spiritualS qi pentru catolicii care' trdind in mijlocul 1or. aducerea la unitate in cadrul bisericii romane . qi.itu g$eigk**€ugestia celor care lrecornandau instruirea prealabild a R'{ris. ..Ergo omnibus modis cogi debent pro earum salute. amenln{area cu expulzarea .() conchide categoric autorul' 4 1 I b i d e n . autorul inlelegea prea bine aceastd realitate. al regalitAlii qi al . Evident.

. trddeazi in cazul de fa{d semnificalia politica a actir. FA ci nC din a rdulc. anume mai marea putere a regatului la acestehotare qi mai marea fidelitate a acestui neam fa!6 de rege gi fa{n de domnii lor..... contumct"ces.Est insuper commodum temporale. care fdcuse din acest principiu una din direcliile dominante ale politir:ii sale. p.- aceastd puyitlg. rebelles. Adevdrata ordine internS. p.366 si in memoriul lui Bartolomeu de Alr'erna .l+J\vignonJg cbssfiunea..ae pbrtd.aratd el . nu poate fi instaurata in regat cit timp va subsista aceasti sursi de nenumdrate rele care e schisma: . de Alverna ne ingAduie si surprindem cele Meu doud realitdti esenfiale care s-au imbinat in politica lui Ludovic de Anjou fatd de romAnii din Transilvania: alitudinee_-pgElilalii. justitia.((). quae modo sine conscientia una cum externis de sua iingua et secta contra Christianos faciunt*{? (.. cei care printr-o credinti striind sint necredincioqi fa!6 de Dumnezeu(()..Cu deosebire vehement se arati apologetul catolic fa!6 de cSlugdrii ortodocgi a cdror ostilitate fafd de biserica rotnand o evidenfiazd. .r E+*. maxime contumaces et des.*pxeocuparea. Nici argumentul interlocutorilor sdi nenumili potrivit cdrora izgonirea clerului local ar fi ldsat fard pistori atitea sufl^ete nu l-a impresTonat pe vicarul franciscan. lucrurilor covi yertirea schismaticilor la catolicism era.iciditt. qui favente Deo. convertirea. p.g-niinalia iegatului sagjgpffi-"m-AsSl de--loquiJorj-nrLodocli peste lul de unitate religioasa pe ca ar. p. qui per alienam fidem Deo infideles existunt('a5 (.Ae-&-eo{ir* ida--{.1.!!r cE. are acum((). convertirea era unicul mijloc de a impune .Iar aceqti schismatici despre care vorbirn nu slujesc regelui Ei domnilor decit de team5. malefactores. se afla'o rnas5 de populalie.((46(.rnii de convertire a . constatare care il aduce pe autor la una din cele mai insemnate din observaliiie sale: . Dumnezeu qtie cu cite exacfiuni storc tributurile de ta ei . din 28 iunie 1. quia nunquam poterunt suis dominis fideles esse. 76.9ea cu curtea din Avignon a fost convertit de Ludovic de Anjou intr-unul din instrumentele cele mai eficace ale efortului sdu politic de a impune supunerea popoarelor peste care guverna.-fourrclejeJe mai Ulos$€*[r-pI]1. Motiv in plus pentru autor sd recomande cu cea mai mare insisten!5 extirparea schismei din regat.a dus qi ea lipsi acuti de pistori sufleteqti dar a reuqit in cele din urma sd-Ei completeze cadrele eclcziastice de care avea nevoie: .cdci nici Ungaria nu a avut La inceputul convertirii ei 20.. 72.-S9le *ei inseffi atelTon- utar din punct de vedere spiritual.. o dati cu mintuirea sufletelor qi cu unitiltea spirituald intru credinta romand. Jocul de sensuri intre fidelitatea feudala a vasalului fal6 de seniorul sdu gi credinla religioasi.. scilicet maior fortitudo regni in istis confinibus et maior fidetitas istius gentis erga regem et suos dominos. dar Ei o condilie a trdiniciei regatului Llngar: .impr:ne in. deo'arece nu pot sd existe picStoEi mai mari"). au lbidem. atit de frecvent in literatura medieval5.. Ungaria.000 clerici gi calugdri ci!i. .nec enim Hungaria habuit in principio suac conversionis XX millia clericorum et religiosorum. Deus novit quantis exactionibus exigunt ab eis tributa ..i 95 t$.Multa etiam mala. cessabunt. a' Ibidem.relele{( de care sufereau Transilvania Ei vicariatul Bosniei Ei pe fdptuitorii lor: lotrocinia.infidelitatea( fald de rege gi de principah-rl simbol . .r"g.idelitatea fali de rege qi coroan[:.9illr ..schismaticilor( f.Caci multe re}e. . confesir-rnea catol i ca.JJnirit"hise*deiloq efqdulpi-dea-0. Termeni identici sau cvasi-identici desemneazd in celebrul act regal.i uciderile ascunse pe care le infaptuiesc fdri congtiinld acum impreund cu cei din afar5.Iluclovic de Ani .ilr qp*t-ige_fin"Trc$ru.Afirm ca principii qi domnii lumeqti sint datori sd-i reprime pe rdufScdtori.schismaticilor( urmdriti necruldtor de Ludovic de Anjou. de quibus loqilirnur. rnai ales pe cei indar5tnici fala de religia creEtini Ei pe nimicitorii ei.. serrriunt regi et dominis nisi timore.tructores christianae religionis. p. quia maiores peccatoresessenon possunt'{a9 (. cdci nicicind nu vor putea fi credinciosi domnilor 1or. in ea modo sunt({44 (. afirma el.neque isti schismatici. impotriva creqtinilor vor inceta(). anume tilhirii}e . tg_lt$-. Mai explicit decit emu1u1 siu regal. . nu nilffidi-un act sa.ltijLoSseie.. Pentru misionarul franciscan ca qi pentru regele Ungariei. misionarul franciscan ne dezvdluie natura esential politicA a zrcestor crime: .Pe deasupra mai este qi un avantaj Iumesc. scilicet latrocinia et homicidia occulta. potrivit lui. cu ajutorul lui Dumnezeu... aa l bi dem.schismaticilor( urridrea un fel politic imediat: consolidarea regimului angevin Ei a domina{iei sale asupra popoarelor strdine peste care se intinsese puterea regeiui ungar. Infidelitatea schismaticilor dinliuntrul regatului era agravatd de faptul ca in afara frontierelor sale aa I bi d e m .i instrurnent spiritual al politicii sale.ale sociale din viata s a1 lbidem.Dico quod principes et domini temporales tenentur vindicare malefactores. de o limba Ei sectd cu ei. 76.. Mdsurile draconice adoptate de rege cu prilejul calitoriei sale in Transilvania in 1366 in acelaqi timp irnpotriva cnezilor romAni gi a clerului ortodox gi justitia expeditiva pe care a introdus-o au fost toate inspirate Ei dominate cle preocuparea sa de a asigura controlul asupra provinciei. fucta criminalia.Iuri angevl*. intr-adevdr. s4 . de aceeaEilimbd Ei eredin!6 cu ei. 7 2.&. la inceputurile conversiunii ei . hom.

. 1968. despre luptele politice di. Cihodaru. I nilorae Etapb decisivi a evoluliei societdlii romdnqqti in ansamblul ei.. Istorie. 1a D. amintim citeva din ele pentru a ilustra incertitudinea care Ie caracferizeazd. Pomelnicul Mdndstirei Bi.p. Ia Alerand. inteerea principatelor romdne in secolul XIV a pus puternic in evidenld factorii comuni ai vielii paf ilor. 96 97 .Studii qi materiale de istorie medie". iard unde ar fi fost domnia lui n-am putut afla".se i. 154..9*ISe*etqryA. CONSIDERATII PE MARGINEA UNUI TZVOfr NECUNOSCUT* lij -Tgecul terminat pe - L-ELLILU- ii sale de domina ovlc tinate si-i . Pe baza documentelor din secolul al XIV-Iea .i a t'ronicilor din secolul aI XV-lea $i aI XVI-Iea scri.fa.). Publicat in .Anuarul Institutului de istorie qi arheologie A. Bogdan. tatdl lui Roman Vod5. D. mina pe putere".Revista istoricd".Pomelnicul de La Bistritat . 1965. Succesi. .mentareale istoriei Moldovei ..intemeierea6( . mdcar ca la o carte de pomelnic a mdndstirii Bistrilii l-am gisit scris in rlndul domlilor. Cronicile nu-l pun. documente cu pri' uire Ia i.ru cel Bun. XXVIII.. 1973.Totugi intre Lalcu qi Petru se interpune in acest pomelnic domnia unui Costea voievod'. . de i-a fost inserat numele in lista domnilor. Rom. . care .i locul sdu in i.. 259I. P. N. politice a romdnilor de cele doui laturi ale Car- Costea uoieuod .tate de veac de Ia ceea ce numim in chip ldrii continui incd si constituie t-. p. . Bogdan. (Cronicd. 43-59.. rom. intre Lalcu qi Petru MuEat. Sacerdoleanu. Bucureqti. ms. Iorga. in acest an L377. V. 1941. a lui D. .. (Axinte Uricarul. a fost scoaterea in afara tilor acestei confesiuni.IIoMbHId locnoAtl Koclt BoeBo4a". Iorga.. in . 26.n limba slauond.. A. Problema succesiunii domnilor in veacul al XIV-lea qi in genere isr Itoria Moidovei in prima jumf. Costea voievod.storia Moldouei. a alcituit obiectul celor mai variate speculalii din partea istoricilor romdni2 Ei chiar a ullor striini. nfesiunea. p. une retele esen i. p. p. care probabil va fi incercat Ei va fi reuEit sa puni timp de citeva luni.Il. sau al Muqatei. Suppler Libellus Valachorum. 1967. Studii qi. deci el n-a domnit".Iard pentru Coste MuEatin Vod6. Bucuregti. lucrarea f undarnentald.ndstirei Bistriia. 50.rea intemeierii in a doua jumdtate a rezulta tului u dubla ei infa ln incheiere: gevine-::9i a Moldovei rii LA INCEPUTURILE STATULUI MOLDOVENESC.storia romd. I-II.nilor. ed. D. N..a introrius in istoria ldrii cea mai enigmatici figura a vremii descdlecitorilor si a succesorilorlor imediafi^:. v. VI.n a doua jumdtcte a secolului al XIV-Iea.stri.omanoslavica".n Moldoua i. 1927.Costea voievod pomenit num'ai in Pomelnicul de la Bistrila trebuie si fi avut un rost ln Moldova. care iI fficaclriazd in girul primilor domni ai fdrii. 1901. ln . Bucureqti. VI. 14. formula laconicd a unuia dintre cele mai vechi izvoare doctr. 'ca so! al Mugatei Margareta sau daci nu e fratele acesteia.t putut rivni o datd Ia domnie". Intre generale. Cunoscut.Fafd de insemnarea lui Costea voievod in pomelnicut din 1407 de Ia Rdddu{i (sic!) se pune intrebarea dac6 ei nu este tat5l lui Petru.unea domnilor Moldouei pind. 7 Geneza statului in eyul mediu romdnesc ie Pentru sistemul constitu{ional al Transilvaniei incepincl cu secolul XVI. Xenopoi"... Pe acesta il considerdm ca un feudal puternic. XI.|tradi{ional Ei convenlional . p. p. 219-236. ? Fdrd a incerca sd aicdtuim catalogul complet al opiniilor istoriografiei asupra lui Costea.pindacum datoritd acestei unice atestAri. ?roditia letopise{elor si inlormafia documentard. p.Nimic nu ne dovedeste si din nimic nu se poate deduce cu oarecare probabilitate cd acest Costea a domnit qi cd a fost tatdl lui Petru"... 1 Pomelnicul Md. 6. Rornan pi $tefan. C. Prodan. Acad.

b Archivio di Stato di Genova. L deosebit de insemnat pentru fixarea locului lui Costea voievod in istoria / f Moldovei .ea nou de viala nolitici' a viata poiiticd" de*-un""sf. Desi sumard. 3270. rac. un loc aparte iI ocupi registrele de contabilitate ale Massari. fapt mai insemnat. informalia cuprinsi in registrul Massariei din caffa deschide un qir de perspective asupra trecutului nostru in veacul aI XIV-Iea qi aI XV-Iea. in mai 1386..e per- sis5igsseast+f. Dintre istoricii noqtri.er Kaiserurkunden des Ostrdm.Item die XIIil Augusti pro Bartholorneo Finamore . care nu pot da naEtere decit la variafii pe temele cunoscute. Caffe Massaria 1386. constatind faptul lmplinit. ^ . potrivit hotiririi domnului consul qi a oficiului monetei. Intre actele rAmase de pe uima intensei activitati econornice Ei politice a Caffei. La 2 mai 1386.rrdtitaraa factorilor ngtEHli.un domeniu al incertitudinilor. certificatul incontestabil al functiei sale voievodale.i. Aqadar. punctul de reazem principal aI intregii relele^ de aEezari genoveze de pe larmul nordic Ei apusean aI Mdrii Negre. * Insemndtatea arhivelor genoveze pentru istoria Mdrii Negre in evul mediu.. arhivistul genovez Gianciacomo Mussoa. Note d'archiuio sulla . 1968 (extras din Stzdi Genuensi.s-f-ert secol. mullumesc gi pe aceastd cale distinsului arhivist qi istoric genovez pentru prelioasele informa{ii pe care mi le-a comunicat in timpul qederii mele la Genova in toamna anului 1969. Bog[lia de informalii de tot felul referitoare fie la istoria internd a Caffei.sitilatieicare Al/. o insemnare sumar6 aminteEte datoria contractati la Caffa fati de un oarecare Gaspallo Spinola de citre lllarius de Duria (Dorial.d * In aceste condilii vitrege.Investigalii recente au dat insi in chip neaqteptat la iveald inci un voluminos registru din seria de socoteli ale Massariei.sd insistdm. Le analizim pe rind' CeI dintii fapt care se impune cercetdtorului istoriei Moldovei in epoca de formare a statului moldovenesc este aparilia concomitentd. 85..A. la sfirsitul sec. 1964-1965).care pind de curind zdcea ritdcit si uitat intre cu totul alte fonduri documentare. citeva l5muriri noi asupra istoriei Moldovei in vremea cind .f.drut. XIV. 316 5i 32a.. concernant l. de bsemenea nu este altul decit voievodul Costea din pomelnicul de la Bistrita. cite erau cunoscute in vremea cind iqi efectua cercetdrile in arhivele genoveze3. Genova.i. personaj care datoreazd conflictului genovezo-tdtar din 1386 cea de-a doua atestare documentari a persoanei sale Ei. un loc de frunte pentru cercetdtorii bazinului pontic in evul mediu il ocupa seriiie de documente referitoate la oraEul caffa..et Luchino et sunt pro expensis factis pro (ratione) unius brigantis qui portavit Carollum de Orto et Illarium de Duria Maocastro.Identificarea lor nu opune dificultdli: Petru nu e altul decit ^Petru Muqat. Iorga. din punctul de vedere a1istoriei economice qi politice a Mdrii Negre. in negocierile Bizanlului cu lumea apuseand ln problema otomand. ambaxiatores euntes Constantino et Petro vayvoda occasione guerre de Sorcati ex deliberacione domini consulis et officii monetarum asperos 2 000 l?L die lune VIII(0. 1965.Itistoire d. o solie genovez[ urma sd piriseasci oraEul Caffa pentru a se indrepta spre Moidova.snarei jt?vie{ii-po}itice-a*gArillp_ pu_!ull |p inceputurile lncepu!ffiii"e 'pentru-domnie cepirtul procesului de consoliCar"e in cuprinsul cdruia particularismul :eputul Ei tegtor. aspri 2000 (?)' in ziua a opta a lunii().. indeajuns de cunoscut dintr-un gir de izvoare interne qi externe pentru a mai fi nevoili."dEonoiiiGlrrt-ffifl p$€!:gy*o_-g. vezi Franz Dcilger. principalul mijloc de largire a cunogtinlelor gi a inlelegerii noastre in dorneniul amintit se afli in descoperirea unor noi izvoare. paris" ii revine meritul de a fi adus la lumini masivul registru cuprin4ind socotelile oraEului in anul 1386.Massaria" di.De asemenea in ziua de 14 august. Izvorul numeroaselor c9__nfg6ii. *.-pe . 390. adaugd un element informativ deosebit de inse. Dar o alti informalie. pentru Bartolomeo Finamore gi Luchino Ei sint pentru cheltuielile fdcute pentru un brigantin care i-a dus pe Carolus de Orto Ei Ilario de Duria Ia Maocastro. Notes et ertraits 1899.rivinJa. Regesten d. Printre numeroasele izvoare pS.co1ae Iorga cel dintii a eNcerptat qi edi.- ext€fn'i*---tl'H't*intfggiiperiodtle anterioare inscdundrii lui Alexandru cel gui*tarlierct"de u ggtg!9111i-ci 9. (. e prea bine cunoscuti pentru a fi necesar sd mai insistdm asupra ei. administralia financiari a oraqului. a Giangiacomo Musso.ambaxiator iturus Maocastro una cum Carollo de Orto"5 (.q*.. Caffa. mai mult decit atit. anume cel referitor la anul 13B6.ert secol"-pede -un".?sqprq lui. Teil.{4 i 4 i . evolueze intre sdrdcia extremi a izvoarelor qi larga varietate a ipotezelor istoriografice. Constantin voievod. 86. 7386.iat.intemeiereaa( ei era incd un proces in curs de desfdqurare.mnat: . 6 Archivio di Stato di Genova...ll*.. nr. pentru insdqi inlelegerea etapei de ina $ cheie^re procesului de constituire a statului moldovenesc. V.tat. nr. Caffe Massaria.tg^t_gt"fi instgbilitatea iq ?! ImptetileerriFfelijf 6il"ri.3.es Croisad"es. pe temeiul unui izvor necunoscut pind acum.seafl{.vql.a**-*9u inteivengia politicd +i militar5 factorilpr ..ischen Reiches. registrele Massariei. fie la legdturile ei externe a fost semnalatA de cel cdruia 3 N.prefigurare-a. . a doi domni: Constantin qi Petru.ei.fin"ea... 9B ocl . Desprindem din el de indati qtirea care intereseazi istoria noastrd. I.ambasador care va rnerge }a Maocastro impreun6 cu Carolus de Orto(). p. Ni. vezi qi f. 99 v. Cum progrese insemnate nu sint de-aEteptat din reaclucerea in obiectivul cercetdrii a aceloraEimateriale documentare.. Mtinchen.f. inclusiv aceea a larilor romdne.de -m-B domnului. pentru Illario de Doria $i rolul sdu insemnat in politica bizantinS.3273.strate in inepuizabilele fonduri documentare ale republicii ligure. ambasadori care merg la Constantin qi Petru voievod cu prilejul rdzboiului cu Solkat-ul. virtuozitatea istoricului a cirui curiozitate se fixeazd asupra inceputurilor statului moldovenesc este condarnnati s5.unui"stai-dtdtJd.. pe llngd care era acreditati solia cafez5.gl". Sorcat sau Solkat (Eski-Krim) era centrul politic al tdtarilor din Crimeea.19$i6na teritorial actiona putergi. _in 1386. qi p. inregistrati trei luni mai tirziu. Obiectul studiului de fald este tocmai incercarea de a aduce.. cu interventia politica... O descoperire recenti in arhivele genoveze oferi un element nou. gi nu vom insista asupra valorii generale a izvorului recent descoperit. 5.6i..

op. Constitui.irea unitd[i. marelui cneaz al Lituaniei qi moEtenitor (llnuq r al intreguh-ri pf.. care inse.rBeJIHKu roeno4a o6. Produs aI unificdrii . Dar care e raportul dintre ei? Erau Constantin qi Fetru domni asociafi?. s-a desevirEit.Nos Petrus waivoda. convertiti in stat de desc5iecitorii maramureseni.. p. in traducere eI redi astfel textul slavon: . a fost nevoie ca un nou element teritorial si fie incorporat voievodatului lui Petru Muqat. alti cercetStori au traaus tillui lui Roman: . Margareta. Bucureqti. oferd un punct de reazem pentru incercarea de clarificare a acestei dualitdti de domnie semnalatd de izvorul genovez. 15 M. vol. cind pornea spre Moldova solia genovezilor din Caffa. 1919. IaEi. Aceeaqi ipotezd fusese formulatd Ei de 1?. Mold. In chip surprinzdtor..enlei. Costachescu.. >aI.epend. '!. 103.p. Abqtlqb oycefi sMJIb BoJlou{bc1on Elementul nou din actul de inchinare.!ard romAneascS((. 10 Constatdrile prilejuite de noul izvor genovez confirml ipoteza lui C.ouei. Documente moldouene. in Moldova. MbI PoMaH BoeBoAa MoJ' nJIoHI{HbI ar(e Ao oyce[ SeMJIb BoAoulbcKoH or AaBbcKnH H lblll4qb 6pery mopa . Principatele romd. Costdchescu.((13. 603 605. Istoria romdnilor. ddruieqte fundatiei dominicane din Tirgul Siret un venit al domniei?. ci stapini concomitenli a doua por{iuni din teritoriu} viitgarei idri p Moldovei. cei doi domni menlionali de textul genovez erau nu aso{pia!i.lui Vladis-) lav. numai cd Moldova lui Petru Muqat era departe de a coincide cu intregul teritoriu al principatului moldovean de mai tirziu.rea statului Jeudal rnoldoaenesc si lupta 'petLtru realizarea ind. asa curr) apar in actul lui Roman. p. fapt care pare a fi in contradiclie cu informalia genovezd din 1386 care constatd existenfa a doi domni.Istorie".In 1386. Ei inainte de Stelan cel Mare.r4ashr. Moldovei veacurilor XIV-XVI. in aceastd vreme. in vreme ce Constantin nu ne este cunoscut decit datoriti insemndrii numelui siu intr-un pornelnic mdndstiresc? Absenla lui Costea din actele emise de Petru Muqat Ei de boierii lui exclude posibilitatea unei domnii asociate.t in actul din 1 mai tr384. 1931. regele Poloniei. . Dei gratia dux terre Moldavie. Costiichescu. astfel cum au bdnuit-o unii dintre istoricii noEtri. adduga semnificativ la titulatura domneascd actul de inchinare a domnului fa{A de regele Vladislav din 5 ianuarie 1393'11. Petru apare in izvoarele cunoscute ca singur domn aI Moldovei. situalie similari cu cea a lui Roman care apare in dubla calitate de . dilatata din modestamarci a descdlecdtorilor limite teritoriale intinse. de ce este atestat Petru Muqat de un gir de izvoare interne./bar actul omagial aI iui Rcman mai ofer6 o sugestie: cind ingird titldrile suzeranului . 607.te fara val'ahd".llerps BoeBoA Mo. domni a doud ldri inca separate in aceastd vrencg/ Desdui. Domnia succesoru]ui lui Petru. se refere la trei entitdfi teritorial-politice distincte. II.. deEi in comentariul care insoleqte documentul eI subliniaza insemnitatea denumirli de ..n4aecxusau Mo. prin extinderea teritorJgla din zilele lui Roman. 1960' l.. 9i 1392. voi. p. p. ln afara hotarelor ei. II.Foarte important e faptul cd Roman e numit voievod al Moldovei 6i mai jos Moldova se nurne. era altd fard. . cu mici variatii. Titulatura adoptatd de noul domn.i. .i: . cit. 65-65. BttcureEti. 12 . Roman declard cd se inchind . Minea. atestd rdspicat atit progresul teritorial realizat de Moldova. op.ari valahe'f?entru nului Moldovei sd cunoascd o asemenea metamdFfozd. vd. au dispdrut un domn 10M. 599-601... p. cind tara era intregitf.. timp indelungat incd dupi incorporarea ei in Moldova. 7. . 607.Noi Roman voevod aI Moldovei qi domn al intregii tari a Moldovei..n 3e. p. prin care domnul.tard ualahd din titlul 1ui Roman12. a provocat unele nedumeriri. p. reunite sub aceeagi autoritate supreme. cit qi consotriin 7 M. Moldova devenise o noui fard RomAneasc5.ti Iaqi. II. Costdchescu. a lui Sigismund.rren MonAanlcxoro or nJlaHHHbIAo Mopa"r in dania ficuti lui IonaE Viteazul la 30 martie 139210.voievod molca titlul domdovean( Ei der . Iorga. o unitate care. aEadar. ale carui edilii de documente constituie o temelie sigurd pentru orice studiu Etiinlific asupra manifestd o ezitare in traducerea titlului. 19i37. Se stie. Roman MuEat. voJ.. r! caMollep)€Blrbu MJlcrH 6xn rHl iw pwruaur darea puterii domneqti: .. 280. nu ne rdmine aita posibilitate decit aceea de a constata c[ Petru Muqat a domnit singur.. cit.Studii gi cercetdri Etiinlifice . Ciiiodaru privind existenla mai multor formalii politice pe teritoriul viitorului stat al Moldovei.609.de Ia rnunte la maret6.. astfel cum au presupus-o cei mai mulli dintre istoricii noqtri? in sfirqit.sdu. fdri asociat. 100 101 . Cum qtirea registrului Massariei din acest an e incadratd din punct de vedere cronol.p.. I.moEtenitor ai intregii i. C. 44 gi IrT. .r. aqadar. vol. aEezatd Ia miazbzi de st5pinirea celui dintii dintre Muqaflni. Rosetti. p. vezi mai jos. pe teritoriul viitoarei ldri a Moldovei domneau doi voievozi. M. Mai anroniat de litera si de sniritr:l documentuiui.t actele slave subscrise in sau referitoare Ia ele. Aqadar.i mogtenitor a toatd Jard RornAneascA de Ia munii pinA la !5rmul mdrii6'1a. din munte pini in !5rmul mdrii . 13tbidem. Cihodaru. rprocesul de unificlrc tcritoriald a Moldoveir6/ Intre 1386. existat-a intre ei o legdtura de rudenie.ogic de menliunile documentare mai sus amintite referitoare la Petru MuEat. 1932. 4. in aceste acte.na4a. incA de cind sint cunoscute cele citeva acte ndstrate de Ia cel de-al doilea MuEatino ci in timpul acestuia Moldova qi-a realizat unitatea teritoriatd.'tzesi politica orientald.. regiunea de sud. la cererea mamei sale. 607. 1r. Cele trei elemente cumulate in titulatura lui Vladislav. I1I.. Moldova lui Petru Muqat ldsase incd.!5ri1or((grupate ln jurul nucleului unificator al vdii Moldovei. Ei-a pdstrat individua\iitatey'Asadar.mint rus(15. rr lbidenl. ibidem. I lbidem. prin addugirea acestui teritoriu o altA . Aqadar.Iui. i4 I.Voevod moldovenesc .. vol. Petru ailare constant singur intr*o titulaturi care e. aceea.r. in .p. in contrast vddit cu cea a lui Fetru.Petrus woyeuoda muldauiensis'( in actul de inchinare fa{d de Vladislav Iagiello din 6 mai 13878. e lbidem.