You are on page 1of 12

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr.

3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” Titlul proiectului: Încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea de afaceri în domeniul inginerie electrică Contract nr.: POSDRU/32/3.1/G/16122

Relaţii de concurenţă

Indrumator Prof.dr.ing. Mircea Covrig Autor Milea Andrei Lucian

Bucuresti 2011

6. 2. 3. 5. 7. 9. Introducere Mediul concurential normal Obiectivele concurentei Functiile concurentei Concurenta in progresul economic Concurenta perfecta Concurenta imperfecta Concluzii Bibliografie .Cuprins 1. 4. 8.

Odată cu atingerea unei poziţii de lider sau challanger pe o anumită piaţă de referinţă. În primul rând. social şi economic în care trăieşte. . să caute noi strategii competitive. ea poate deveni benefică. fiind ilustrată importanţa deplină a acesteia pentru societate. deci la nivel macroeconomic. permite formarea unei imagini mai complexe asupra acestui fenomen numit “concurenţă” . esenţial în succesul sau eşecul firmelor. atunci trebuie cunoscut însăşi conceptul de concurenţă. precum şi a rolului acesteia. agentul economic trebuie să fie conştient că lupta concurenţială nu s-a terminat. se înregistrează o creştere semnificativă de la o perioadă la alta. Dacă ne referim la sfera economică. Pentru a înţelege mai bine ce reprezintă concurenţa pentru o economie de piaţă. concurenţa va fi mai puţin benefică. dacă acest agent economic va conştientiza că a piedut datorită propriilor greşeli. cu alte cuvinte să fie permanent “în alertă”. va concura cu sine însuşi.1. evidenţiindu-şi anumite abilităţi. de cel care va şti să adopte o strategie competitivă avantajoasă. resursele şi abilităţile de care dispune pentru a atinge o poziţie competitivă superioară prin obţinerea unui avantaj competitiv cert faţă de ceilalţi competitori. Un “învins” are poate şansa de a imita strategiile învingătorilor. dar şi pentru viaţa socială. întreprinderea sau organizaţia în cauză. Şi poate că aici intervine cel mai clar conceptul de strategie. o cultură unitară sau implementare judicioasă. de când se naşte şi până moare. poate paradoxal. atât afacerile .Introducere Concurenţa e factorul determinant. Concurenţa determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la performanţa acesteia. să fie flexibil la noile modificări din mediul la care se raportează. cât si existenţa oamenilor. astfel încât să-şi poată păstra poziţia câştigată. Este evident că pentru un agent economic situat în poziţia de “învins”. Se ştie că datorită concurenţei existente într-o economie de piaţă vor exista întotdeauna şi învingători dar şi învinşi. El va trebui să continue să se adapteze la mediu concurenţial. Dar. va încerca să se adapteze mediului natural . Apoi. va considera benefică concurenţa. deoarece demersul strategic este singurul care determină rezultatele activităţii agentului economic. că nu hazardul va fi cel care va determina această poziţie ocupată în cadrul unei pieţe. învingătorul. pe ansamblul economiei. aşa cum a fost el definit în literatura de specialitate de-a lungul timpului. iar la nivelul unei unităţi economice deci la nivel microeconomic. Concurenţa reprezintă un fenomen deosebit de important pentru viaţa economică. deoarece aceasta l-a eliminat. Este cert că omul. Piaţa va fi dominată de cel care va şti să-şi folosească cel mai eficient resursele de care dispune. el nereuşind să câştige un loc în cadrul pieţei de referinţă. Astfel. Desigur. deoarece ea reprezintă factorul motor care motivează. deoarece i-a permis să-şi mobilizeze toate eforturile. care îi vor permite situarea pe o poziţie avantajoasă. din care va trebui să înveţe pe viitor. un agent economic va trebui să se raporteze permanent la ceilalţi competitori de pe piaţă. dacă ne referim la felul în care sunt utilizate resursele existente. să inoveze chiar. se observă câştigarea unei poziţii competitive mai bune faţă de perioada anterioară. în felul acesta putând reuşi să-şi recâştige o poziţie în cadrul pieţei respective. Dacă concurenţa este sau nu benefică pentru societate se poate afla numai în măsura în care. Prezentarea funcţiilor concurenţei. pentru a-şi depăşi limitele şi pentru a se situa într-o poziţie favorabilă în societate. va trebui să concureze cu alţi competitori. cum ar fi inovaţiile. ceea ce presupune că va trebui să cunoască ce înseamnă competiţia. jocul competiţiei fiind cel care va determina locul competitorilor în cadrul pieţei. să caute noi soluţii. a tipurilor de concurenţă existente într-o economie. ci toate resursele şi competenţele de care dispune un agent economic şi pe care le utilizează în lupta pentru câştigarea unei poziţii dominante pe piaţă.

de a stimula introducerea inovaţiilor tehnologice. constrângerile de imagine etc. comerciale. organism internaţional ce militează pentru crearea unui climat economic şi de afaceri optim pentru statele membre. de a determina firmele să producă bunuri de calitate la costuri reduse şi în cantităţile dorite de consumatori. . Ea are loc atunci când agenţii economici pot pătrunde liber pe o piaţă locală. Ca urmare. în consecinţă. Conform dicţionarului explicativ al limbii române. clientelă şi pentru obţinerea unor câştiguri cât mai mari”. promovarea inovaţiei tehnice. ceea ce contribuie la echilibrul economic şi bunăstarea societăţii. 2. de exemplu. ceea ce conduce la maximizarea profiturilor agenţilor economici competitivi. lupta dusă cu mijloace economice între industriaşi. economiile de scară. care asigura autoreglarea echilibului pietei. şi anume:repartizarea echilibrată a veniturilor. atât pe plan naţional. mai precis către nevoile acestora.Mediul concurential normal Mecanismul economiei de piata functioneaza pe baza cererii si ofertei. concurenţa reprezintă: “o rivalitate comercială. În economia de piaţă concurenţa este liberă. ceea ce contribuie la reducerea costurilor pe termen lung. avand ca ax central. profituri. de tranzacţiile de piaţă existente. pentru ca pretul sa-si poata indeplini misiunea “suprema” de regulator al pietei. cât şi internaţional. astfel: “concurenţa exprimă situaţia de pe o piaţă în care firme sau vânzători se luptă în mod independent pentru a câştiga clientela cumpărătorilor. concurenţa este privită ca o rivalitate sau o întrecere într-un anumit domeniu de activitate. ţări etc. Această rivalitate poate să se refere la preţuri. calitate. etc. a sporirii volumului de afaceri”. De aici rezultă avantajele certe ale concurenţei. ca urmare a acaparării unor segmente tot mai largi de piaţă şi. atât din domeniul economic cât şi din cel juridic. naţională sau chiar mondială. De aceea. bancare. concurenţa este legată de cerere şi ofertă . iar locul de manifestare îl reprezintă piaţa. brevetele şi licenţele. Competiţia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de către unii agenţi economici. atât pe plan naţional. încercând să le satisfacă cât mai bine prin oferirea unor produse sau servicii diferenţiate faţă de cele ale celorlalţi competitori. monopoluri. cât şi pe plan internaţional. de procesul schimbului. Dar. de a aloca resursele pentru anumite utilizări necesare societăţii. regională. potrivit unei definiţii mai cuprinzătoare din domeniul juridic.Adeseori. pentru definirea conceptului de concurenţă au fost folosite noţiuni. desfacerea unor produse . Acest lucru presupune adoptarea unui anumit comportament concurenţial. Astfel. servicii sau combinaţii ale acestor sau altor factori pe care clienţii îi preţuiesc”. De-a lungul timpului. nefiind îngrădiţi de existenţa unor bariere de intrare. deoarece fiecare agent economic va urmări maximizarea profitului prin minimizarea preţului şi creşterea calităţii bunurilor produse. competiţia trebuie văzută ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra economiei în ansamblul său. Acestea pot privi: capitalul impus de lege. Pe o piaţă liberă. În acest context. “prin concurenţă se înţelege lupta dusă. comercianţi. comportament care se manifestă în relaţiile de concurenţă existente într-un domeniu de activitate sau într-o piaţă. vânzări şi/sau împărţirea pieţei. între firme capitaliste de producţie. în scopul de a atinge un obiectiv economic. pretul. concurenţa îi determină pe agenţii economici să se orienteze către consumatori. raritatea materiilor prime şi a distribuitorilor. pentru acapararea pieţei. De aceea.folosirea eficientă a resurselor. Concurenţa este un factor de dinamism pentru progres şi eficienţă. Deoarece concurenţa se manifestă. formarea lui trebuie sa aiba loc in conditiile mediului concurential normal. oferirea unei game largi de produse şi servicii de calitate superioară. ea a fost definită şi reglementată de către Organizaţia de Cooperare Economică şi de Dezvoltare (OECD). acţionând pentru realizarea propriilor interese.Concurenţa sau competiţia presupune existenţa a două sau mai multe întreprinderi care activează în cadrul unei pieţe pentru atragerea unui număr cât mai mare de clienţi în vederea atingerii unor obiective propuse. concurenţa este adesea echivalentă cu rivalitatea. concurenţa acţionează în strânsă legătură cu preţul. în scopul realizării unor profituri cât mai mari. fiecare agent economic îşi manifestă libera iniţiativă.

care se aflau într-o stare de deficit cronic al multor produse. conditie care da posibilitatea multiplelor optiuni posibile din partea potentialilor operatori economici cu care producatorii sau distribuitorii intra in raporturi economice pe piata. De aceea. 3. Motivul tipic pentru demiterea unui manager economic în socialism şi înlocuirea lui cu un altul – în esenţa. 5. 4. 4. 7.Aceasta este definita prin cateva coordonate: 1. cumparatori. .Obiectivele concurentei Concurenţa are loc atunci cînd există libertatea de a pătrunde pe o piaţă şi cînd. regionale. pentru reglarea comportamentelor operatorilor economici. justa distribuţie a veniturilor. De exemplu limitarea nivelului maxim al pretului lasa agentilor economici libertatea de a putea stabili preturi mai mici. cu un competitor – era “neîndeplinirea planului de producţie”. fiind totodata bazata pe criterii de eficienta si comportamente loiale fata de concurenti. şi în întărirea şi stabilirea diferitelor preferinţe ale agenţilor economici – fără folosirea concurenţei. înlocuirea parţială a criteriilor naturale – preţ şi calitate – cu criterii artificiale. Concurenţa constituie mijlocul necesar prevenirii şi/sau diminuării puterii ecomomice concentrate în mîinile statului şi ale persoanelor şi întreprinderilor private. respectiv. intreprinderile sa se comporte ca entitati rationale. in scopul atingerii obiectivului fundamental. alocarea eficientă a resurselor. concurenţa reprezintă un mijloc important pentru organizarea societăţii. 2. neexistand imixtiuni din partea Guvernului in fixarea preturilor ca nivel nominal. interventia statului in economie sa se faca de regula prin alte instrumente decat pretul. organizarea pietelor de desfacere ale bunurilor si serviciilor sa aiba ca obiectiv imbunatatirea calitatii prestatiilor catre consumatori.). 3. naţionale sau chiar pe pieţe mondiale. promovarea inovaţiei. Prin efectele acestei stări de lucruri sînt crearea de false necesităţi de consum. in special. pe acea piaţă există mai mulţi vînzători alternativ. Astfel putem spune că principalele scopuri ale concurenţei sînt de fapt: . Piaţa este cea mai bună inovaţie în organizarea cererii şi ofertei. existenta diversificarii sortimentale ale unui bun omogen considerat. Concurenţa poate avea loc între firme mari sau firme mici. rationamentele de fundamentare a deciziei sa fie definite de cerintele dezvoltarii durabile a intreprinderii. 5. 2. care creează o tendinţă permanentă către supraproducţie. in sensul legiferarii disciplinei pe piata. conditie care elimina posibilitatea existentei monopolului sau monopsolului. . firmele rivale putînd intra în competiţie pe pieţe locale. cum ar fi publicitatea. de protejare a mediului etc. si altor forme ale pozitiei dominante pe piata unor bunuri sau servicii. existenta mai multor producatori si. fiind preocupate fiecare la randul sau. statul sa opereze prin parghiile de elasticizare a preturilor controlate. de alegerea celor mai bune variante in combinarea factorilor de productie.a produce: obiectiv tipic societăţilor socialiste. rolul statului sa se manifeste. 6. care implica obiective prezente si viitoare ale intreprinderii interne si externe in mediul concurential (de calitate a produselor. satisfacerea cererii consumatorilor. in conditiile permisive ale pietei. 3. în special din categoria celor de consum. 8. Cele mai importante obiective ale concurenţei sînt: 1. iar daca este necesar. limitarea puterii economice şi astfel a celei politice.a vinde: obiectiv tipic societăţilor capitaliste. decizia pretului sa apartina exclusiv agentilor economici. în acelaşi timp.

salubrizează viaţa economică. dezvoltarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate. ci de la obiectivul satisfacerii nevoii de consum ale fiinţei umane care este neglijată în primele două abordări. conservatori. ar depăşi şi deficitul cronic socialist şi criza de supraproducţie capitalistă. c) Uneori duce la diferenţierea şi diversificarea ofertei. întreprinzători.a consuma pe măsura posibilităţilor. abili. 4. f) Favorizează ajustarea reciprocă a cererii şi a ofertei prin decizii autonome ale producătorilor. ea îi elimină sau îi reorientează spre alte domenii pe agenţii imobili. Ea nu ar porni de la obiectivul producţiei cu orice preţ. nici de la obiectivul vînzării cu orice preţ. e) Concurenţa şi proprietatea privată favorizează formarea unor comportamente raţionale.Concurenta in progresul economic . asumarea câştigurilor dar şi a riscurilor care rezultă pentru agenţii economici. care favorizează creşterea eficienţei.. la reducerea costurilor şi chiar a preţurilor de vânzare. îl defavorizează pe consumator etc. g) Când este necorespunzător reglementată şi supravegheată concurenţa se poate transforma în contrariul său: generează risipă de resurse. satisfacerea mai bună a nevoilor (vezi figura 1). 5. poate deprecia calitatea bunurilor mărfare. conduce la concentrarea exagerată a forţei economice. vânzătorilor. o societate care avea la bază competitia pentru asigurarea unui consum determinat de cerinţele naturale ale fiinţei umane. d) Permite cumpărătorului să găsească furnizorul cu marfa cea mai bună şi mai ieftină şi îi stimulează sau constrânge pe producători să găsească soluţii pentru a lărgi piaţa şi a-şi ameliora activitatea. economisia resurselor. distribuitorilor şi cumpărătorilor.Funcţiile concurenţei a) Stimulează progresul economic: ea incită la inovaţie şi creativitate. b) Diferenţiază agenţii economici: îi favorizează pe cei creativi.

cel care preia prețul:din punctul lui de vedere. Structura unei piețe determina caracterul competiției pe acea piața. Fermierul se situeaza in pozitia de ”price taker”. creşterea calităţii. acordarea unor avantaje cumpărătorilor. O piața pe care acționeaza mulți ofertanți mici. Dimpotriva. Printre instrumentele extraeconomice folosite în cadrul concurenţei sunt frecvente: obţinerea de informaţii privind concurenţii. Cu titlu general şi sintetic. corupţia. iar. Cu cit o firma individuala are mai putina putere de a influenta piața pe care vinde. Dintre mijloacele economice se remarcă: reducerea costurilor. în cazuri limită. prețul marfii sale e un dat extern.care au o anumita marja de manevra in a-si stabili condițiile de 6. iar în unele situaţii chiar reducerea preţurilor sub cele ale concurenţilor. practic perfect competitiva-intrucit nici un fermier nu poate vinde peste prețul de echilibru al griului. De exemplu. cu atit mai competitiva este acea piața.În cadrul concurenţei se folosesc mijloace numeroase care au evoluat odată cu piaţa şi concurenţa. pe care nu-l poate influenta. O piața dominata de putini giganți economici e una in care comportamentul unuia dintre aceștia poate influenta prețul sau condițiile de vinzare.piața griului produs de micii fermieri este o piața puternic competitiva. ele pot fi prezentate ca instrumente (mijloace) economice şi extraeconomice. spionajul economic. sponsorizarea unor activităţi social-culturale. publicitatea.piețele teritoriale de produse petroliere sint dominate de doua-trei mari companii. şantajul. este o piața in care nici unul din ofertanți nu-si poate impune interesele si in primul rind prețul. de putere aproximativ egala. diversificarea şi reînnoirea sortimentului. avind largi posibilitati de a cumpara din alta parte.nimeni nu-i va cumpara marfa. boicotul sau chiar violenţa deschisă.Concurenta perfecta .

Marea majoritate a activitații economice nu se desfașoara insa nici in condiții de concurenta perfecta. 2. Piața concurențiala perfecta se bazeaza pe urmatoarele ipoteze: 1. mai apropiat de situatia de monopol prin aceea ca numarul de firme e foarte redus. 4. o firma isi poate stabili un preț pentru un produs diferențiat. cu diferenta majora ca firmele nu mai vind. de aceea intr-o anumita plaja de preturi specifice produsului generic (sapun. oferta e omogena. Structurile reale se apropie cu aproximație mai buna sau mai puțin buna de una sau alta dintre aceste structuri idealizate. 2.inclusiv prețul. adica practica preturi administrate: prețul este fixat printr-o decizie conștienta a firmei. Modelele de comportament economic pentru concurenta imperfecta au urmatoarele caracteristici: 1. 3. Distingem doua cazuri de concurenta imperfecta: . ea decide cantitatea vinduta in funcție de prețul pieței.isi ofera marfa la prețul pieței si spera ca ea le va fi cumparata – in timp ce marii competitori de pe o piața oligopolara sint indemnați catre o atitudine concurențiala activa. oligopolul. firma devine astfel “price maker”. televizoare etc. Toate firmele dintr-o industrie vind un produs identic sau. monopolul. Cele mai multe firme acționeaza pe niște structuri intermediare pe piața. Aceasta situație definește o piața oligopolara (etimologic: cu putini poli) poziție intermediara intre concurenta libera (cu nenumarați poli) si polul unic (sau monopolul). de aceasta data. 7. altfel zis. Pe o piața cu concurenta imperfecta. nu exista firme dominante. un produs omogen. Firmele isi aleg preturile. Poate cel mai bun exemplu este cel al industriei de software: firma nu poate intra pe piața oferind programe identice cu cele deja aflate in producție. Ramura economica este libera la intrare si la ieșire. 5.Concurenta imperfecta . asemanatoare cu concurenta perfecta. dar suficient de mic ca aceste firme sa nu funcționeze ca “price takers”.vinzare. ele se afla in concurenta activa unele cu altele. adica a monopolului. dar destul de diferite pentru a putea fi vindute la preturi distincte. altfel zis. Clienții cunosc natura produsului vindut si preturile cerute de fiecare firma. Nivelul producției optime ale unei firme este mic fata de producția totala a ramurii. Se observa din aceste exemple ca micii competitori de pe o piața perfecta au o atitudine pasiva . Majoritatea firmelor din structurile pieț ei imperfect competitive vind produse diferenț iate. O astfel de situație poarta numele de concurenta imperfecta. Firma decide ea insaș i asupra caracteristicilor produsului. firmele vind produsele diferențiate adica un grup de produse destul de asemanatoare pentru a fi considerate variante ale unui produs generic. iar dimensiunea acestora mare. Aceste structuri intermediare de piața sint caracterizate printr-un numar de firme mai mare sau cel putin egal cu doi.pe care nu-l poate influenta. Cele patru structuri teoretice de piața – concurenta perfecta. Firmele isi selecteaza produsele. ce va trebui sa decida caracteristicile programelor pe care dorește sa le ofere. nici in condițiile lipsei totale a concurentei intre producatori. Aceasta este o consecința a faptului ca produsele firmelor nu se pot substitui perfect unul altuia. adica nu exista bariere in calea intrarii unor noi firme ori ieșirii de pe piața a celor existente. dar nu determinata univoc de acestea. Din “price taker”.). concurenta monopolistica si oligopolul – sint structuri idealizate necesare pentru a ințelege fenomenele economice specifice fiecareia dintre ele. lame de ras. decizie care este influenț ata de forțele pieței. Firma este ”price taker”.concurenta monopolistica.

Preturile sint relativ stabile pe termen scurt. Monopolul apare in urma intensificarii concurentei imperfecte. precum si dereglarea raporturilor cu clienții ori cu detailiștii in cazul modificarilor de preț prea dese). monopolul tehnologic (generat de proprietatea asupra patentului noului produs). atunci apare situatia de piata de monopol bilateral. ceea ce implica costuri ale schimbarii de preț. atunci apare situatia de piata de monopson. monopolul institutional. Preturile de monopol pot fi in unele cazuri mai joase de pretul de echilibru al pietei.).In cadrul structurilor de piata. generat de functionarea unor firme supuse controlului de stat (apa. Modificarile conditiilor de piata sint semnalate firmei prin schimbarea cantitatii pe care o firma o va vinde la pretul ei curent administrat. monopolul natural de asigurare a consumatorilor cu apa. gaze. O intreprindere e considerata in situatie de monopol atunci. energie electrica va bloca intrarea altor firme in acest domeniu de activitate. frecventa si momentul schimbarii prețului sint decizii conștiente ale firmei. Daca pe piata unui bun sau serviciu omogen exista un numar mare de producatori. vinzatorii si cumparatorii pot influenta raportul dintre cerere si oferta. acopera costurile de productie si aduce un profit respectiv. monopolul asupra marcii comerciale. care. Piata de monopol are urmatoarele trasaturi: • existenta unui vinzator la nivel de ramura. deoarece firma obtine profituri ridicate in urma realizarii unui volum mai mare de marfuri. blocheaza intrarea in ramura respectiva a altor firme. cind este singura producatoare a unui bun. iar daca un singur producator intra in relatii de schimb cu un singur cumparator. Tendința de stabilitate este data si de complexitatea indusa de diferențiere (o firma poate avea mii de produse distincte pe listele de preturi. de regula. De ex. de regula. gaze. ca si in cazul caracteristicilor produsului ori a prețului... in piata de monopol are loc fixarea pretului de catre firma. 3. altele decit concurenta perfecta. firma –monopol de dobindire si prelucrare a diamantelor practic nu are alternative.. nivelurile de preturi in intentia de a obtine profituri mari si . nefiind concurata de alti producatori interni sau externi. Piata de monopol presupune existenta unui singur producator (vinzator) ce produce si tine la control oferta unor valori de productie sau de consum. a unei fabrici de material de constructie specific. monopolul reducerii costurilor de productie (firmele concurente nu pot rezista la costuri de productie marginale). Preturile stabilite de firma constituie preturi de monopol. piata de monopol. • • in piata de monopol lipsesc substituenti adecvati. De ex. energie electric etc. in conditiile pietei de monopol firma are posibilitate de a alege atit pretul. a unui lot de vii unicale etc. • • Piata cu concurenta monopolistica reflecta acea situatie de pe piata. Monopolul se manifesta in urmatoarele forme: monopoluri naturale (detinerea sau controlul unor resurse cu calitati deosebite). firmele isi fixeaza preturile si lasa apoi cererea sa determine vanzarile. care fixeaza volumul de productie si pretul de cumparare. pusi in fata unui singur cumparator. In realitate rolul de monopol il poate juca proprietarul unor izvoare de apa minerala. concentrarii si centralizarii capitalului. cit si cantitatea de bunuri ce urmeaza a fi produse si vindute.

dar care domina impreuna ramura respectiva (de ex. de regula. care .) sau care produce bunuri diferentiate. • in piata cu concurenta de oligopol exista controlul general al preturilor. exista 32 de firme. firmele mari din ramura de productie a automobilelor). • patrunderea pe o piata de oligopol este.. Piata cu concurenta de oligopol are urmatoarele trasaturi: • piata cu concurenta de oligopol cuprinde un numar limitat de producatori (3-7 firme). insa pretul de realizare si profitul fiecaruia depinde de deciziile celorlalti producatori. Ologopolul se protejeaza prin diferite bariere si restrictii. Intre aceste firme are loc o lupta de concurenta monopolistica. Piata de concurenta monopolistica are urmatoarele trasaturi: • pe piata cu concurenta monopolistica exista mai multi producatori. Oligopolista poate fi considerata orice firma produsele careia sint omogene. O ramura se caracterizeaza prin concurenta de oligopol daca un numar mic de producatori domina productia si vinzarea unui produs. care coasa costume si paltoane pentru barbati. calitatea marfurilor. • intrarea noilor firme in piata cu concurenta monopolistica este relativ usoara.A. aluminiul etc. care detin o parte important din piata de desfacere respectiva. • efectuarea unui control limitat asupra preturilor. Piata cu concurenta de oligopol reprezinta o forma de concurenta imperfecta. Consumatorii prefera sa procure marfuri si servicii de la anumiti vinzatori.).U.stabile. Analiza concurentei monopoliste evidentiaza ca in conditiile actuale se extinde tot mai mult concurenta prin produse. De ex. Oligopolurile concentrate sint intemeiate pe acorduri secrete si se manifesta in forma da cartel (acorduri intre producatorii de produse omogene referitor la nivelul de preturi si la divizarea pietelor . deoarece in ramura activeaza mai multe firme. reclamei. fapt ce-i permite furnizorului sa influenteze pretul. fapt ce face imposibila subordonarea lor reciproca.. Oligopolurile pot fi grupate in: oligopoluri concentrate si oligopoluri antagoniste. chiar daca preturile sint relative majorate. interdependenta si incertitudinea. In conditiile de oligopol fiecare producator poate fixa volumul de produse si volumul de vinzari. preferintele consumatorului si cantitatea produsa. prin performantele tehnico-economice. design etc. • concurenta monopolistica se desfasoara in temei in afara preturilor (in dependenta de nivelul costurilor de productie. Firma monopolista poate exercita o putere de monopol datorita dreptului conferit de marca de fabricatie. Maximizarea profitului pe piata cu concurenta monopolistica se obtine la acel volum al productiei la care costul marginal este egal cu venitul marginal. semnele de firma etc. cuprinde o ramura sau domeniu de activitate. produsele carora sint similare. daca nu imposibila. • piata cu concurenta monopolistic se caracterizeaza prin deferentierea produselor in dependenta de calitatea marfurilor si forma de deservire (prin utilitate. in industria de confectii a S. cel putin dificila. care asigura consumatorului cel mai inalt grad de satisfactie. iar unitatile economice sint de dimensiuni mari (industria metalelor feroase. Concurenta monopolistica reprezinta un segment important al concurentei imperfecte si se defineste prin existenta concomitenta a diferentierii produselor si a unui numar mare de vinzatori.). dar neomogene.

spionajul economic.  societatea isi asuma protecția sociala a disponibilizaților rezultați din falimentari. a doua – supravegherea respectarii masurilor luate de legislative privind desfasurarea concurentei si limitarea activitatii monopoliste. fie suporta costuri de intrare pe alta piața. calitatea scade. Metodele de concurenta antagonist sint diverse: majorarea volumului de vinzari. santajul. o cei care ies de pe piața fie intra in faliment. demonstrarea calitatii produselor realizate.Concluzii Pe termen scurt: Din punctul de vedere al competitorilor prin existenta competitiei. 8.de desfacere). restaurare sau consolidare a mediului economic-legislativ necesar desfasurarii normale a concurentei. profiturile si sectorul de piata al unui competitor scad. vinzarea produselor in rate pe termen lung. Din punctul de vedere al mediului (societatii)  preturile scad. Aceste reglementari cuprind doua directii: prima – reglementarea juridica a tranzactiilor comerciale si a concurentei in scopul controlului si limitarii tendintelor monopoliste.  se creeaza condiții si motivație pentru apariția de noi competitori. Oligopolurile antagoniste se afla intr-o concurenta continua atit prin jocul de preturi. Pe termen lung . cit si prin schimbari de caracteristici ale produsului. Pe termen mediu (se presupune ca unii “ciștiga” si alții “pierd” competiția): Din punctul de vedere al competitorilor o cei care ramin pe piața au profituri si sectoare de piața mai mari. lansarea produselor noi prin publicitate (reclama).  exista un grad inalt de ocupare a populației. calitatea creste. Din punctul de vedere al mediului  preturile cresc. coruptie etc. acte de diversiune. In tarile cu economie de piata are loc reglementarea functionarii pietei prin promovarea unor actiuni de mentinere.

in special in tehnologie si organizare. Din punctul de vedere al mediului • Competitia conduce la cuceriri ireversibile in cunoastere.http://www. Aceste cunostinte pot fi folosite contrar interesului societatii sau pot fi scapate de sub control.Tatiana Mosteanu. . .scribd. • “Invingatorii” de ieri au tendinta de a abandona eforturile de innoire si adaptare. 9.Bibliografie Concurenta –Abordari teoretice si practice .2000.Din punctul de vedere al competitorilor • “Invinsii” de ieri pot invata din metodele adversarilor si reveni pe piata. Editura Economica.com/doc/31944426/CONCURENTA.