You are on page 1of 8

ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE Asezare Situat in sud-vestul tarii, intre Podisul Getic (SE-E), Carpatii Meridionali (N-NV), Subcarpatii

Getici (NE), Muntii Banatului (V) si Culoarul Dunarii (SV), Podisul Mehedinti.reprezinta.o.unitate.geografica.bine.individualizata.care.se.inscrie.pe.cca.760 km. In lucrarile geografice mai vechi si in cele geologice, regiunea este inclusa spatiului carpatic.datorita.elementelor.comune.referitoare.indeosebi.la.structura.tectonica, carst. I.Vintilescu (1946) sustine chiar utilizarea denumirii de plai pentru unitatile montane joase similare ca peisaj celui din Mehedinti. Emm. de Martonne, desi a prezentat unele elemente de relief si vegetatie ale acestei regiuni in contextul general al analizei Carpatilor Meridionali,l-a considerat ca o unitate de podis.In numeroase lucrari geografice este inclus si descris la dealuri si podisuri avand in vedere altitudinea(400600m).si.fizionomia. Limite Intre Podisul Mehedinti si regiunile vecine, limitele sunt clare fiind sustinute de diferentieri cantitative si calitative nete. Fata de Muntii Almajului discontinuitatea este creata de Depresiunea Orsovei. De aici si pana la Motru, limita fata de Muntii Mehedinti se face pe la vest de localitatile Podeni-Gornenti-Isverna-Obarsia-Closani si corespunde unui aliniament cu diferente litologice (calcare in munti,cristalin in podis), de altitudine (1000-1200m.fata.de.500-600m),.de.vegetatie.(padurile-munte,.pasunile-podis); contactul.este.marcat.si.prin.versanti povarniti, prezenta asezarilor doar in podis, pozitia unei generatii de rauri afluente Motrului, Cosutei, Bahnei care si-au croit aici bazinete depresionare.de.obarsie. Intre Orsova si Gura Vaii, podisul se termina brusc in dreptul culoarului dunarean.dincolo.de.care.se.afla.Podisul.Miro. De la Gura Vaii spre NE, el vine in contact cu un culoar (0,5-5 km latime) format din depresiuni mici separate intre ele prin sei. Acesta a fost sculptat in structuri diferite: miocenul usor cutat alcatuit din marne, pietrisuri cimentate, calcare in podis si pliocenul monoclinal cu pietrisuri, nisipuri, argile din Dealurile Cosustei, ce apartin Podisului Getic; intre Gura Vaii-Jidostita si Bala de

Sus-raul Motru, pliocenul este raportat la cristalin. Fata de culoarul depresionar, podisul se termina prin versanti cu pante accentuate, cu o diferenta de nivel de 100-250m. Intre cele doua unitati apar alte deosebiri: spalare in suprafata, siroire, paduri si sate mici in podis si alunecari de teren, torenti, fanete, pomicultura si sate mai mari alungite pe vaile principale.in.Dealurile.Cosustei. In NE, Valea Motrului il separa de Subcarpati marcand diferentieri bruste in special de ordin structural si de fizionomie, intarite si de existenta depresiunii de contact Baia de Arama. Doar in amonte de Caimuiesti exista un defileu epigenetic scurt, taiat intr-o prelungire estica a cristalinului din podis; peticul (0,5 km) din acesta, situat la est de rau, acoperit partial de sedimentar, nu influenteaza cu nimic configuratia peisajului subcarpatic. ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA Din punct de vedere geologic, Podisul Mehedinti apartine Carpatilor Meridionali, structura, alcatuirea si etapele evolutive sunt comune. Autohtonul Danubian (sisturi mezometamorfice) se desfasoara pe intreaga suprafata ca fundament; la zi apare doar intre unitatile sedimentare-unitatea Cerna cu formatiuni jurasic-cretacic superior la vest, la Ponoarele, Isverna, Obarsia Closani si unitatea Cosustea cu flis cretacic cutat (gresii, marno-calcare, argile) in SE etc. Panza Getica (sisturi epimetamorfice) este reprezentata prin doua petice-unitatea Bahna in vest (acopera cristalinul danubian si o parte din sedimentarul.celor.doua.subunitati.ale.autohtonului).si.unitatea.Mehedinti.(peste. sedimentarul.Cosustei). Intre cele doua petice se desfasoara fragmente din Panza de Severin care acopera sedimentarul danubian. Sedimentarul mezozoic se afla in trei sectoare (Bahna, BaltaPonoarele si Jidostita-Bala) legate de existenta unor depresiuni.post-orogene.care comunicau.nisipuri, argile,pietrisuri,carbuni,calcare recifale,marne badenian-sarmatiene). Evolutia paleogeografica Exista cateva etape in cadrul evolutiei paleogeografice: proterozoic-paleozoic (realizarea sisturilor cristaline in cadrul celor doua domenii de sedimentare care erau

separate de un prag), jurasic-cretacic (formarea in jurasic a doua fose in Domeniul DanubianCerna-Jiu si Cosustea si in cretacic a fosei de Severin, in Domeniul Getic; miscarile austrice mezocretacice au impins cristalinul getic, spre SE, peste fosa de Severin, iar miscarile laramice din cretacicul superior au determinat inaintarea geticului, inclusiv a depozitelor unitatii de Severin, peste Danubian rezultand Panza Getica si Panza de Severin, regiunea devenind uscat) neozoic (formarea depresiunilor postectonice badeniene in care s-au acumulat depozite de molasa; in N, Culoarul Toplet-Bahna a facut legatura pe la Ponoarele cu Depresiunea Getica; in S, cea mai mare parte a regiunii a fost acoperita de ape; la inceputul pliocenului inceteaza legatura, prin Culoarul PonoareleBahna, intre bazinele panonic si pontic, podisul exondand in intregime; partea de SV prin sistemul hidrografic Bahna, organizat in culoarul tectonic exondat,va evolua in concordanta cu nivelul zonei Orsova; pe cea mai mare parte din podis se va dezvolta o retea de vai in concordanta cu panta generala a reliefului si cu nivelul de baza al lacului getic). In cuaternar, regiunea este ridicata la altitudinile actuale cand se produc si unele remanieri hidrografice, cele mai insemnate fiind realizarea cursului Dunarii in zona Portile de Fier si captarea Bahnei dinspre Dunare. RELIEFUL Podisul Mehedinti se intinde la poala estica a Muntilor Mehedinti si reprezinta o individualitate geografica desi constituie o continuare organica a muntilor. El este inclus in categoria muntilor datorita asemanarii din punct de vedere litologic cu Muntii Mehedinti (sisturi cristaline si calcare mezozoice), aspectelor de relief (cu vai stramte, uneori in forma de chei), prezentei pesterilor, a fragmentarii tectonice etc. Podisul Mehedinti poate fi asemuit tinuturilor deluroase ca urmare a altitudinii reduse, a culmilor netezite, cu numeroase asezari omenesti. S-a dovedit ca prin toate caracterele sale fizice (relief, petrografie, clima, soluri, vegetatie ) se deosebeste puternic de regiunile deluroase vecine si se incadreaza peisajului montan. Alcatuirea din roci foarte rezistente la eroziune (micasisturi, amfibolite, gnaise, calcare, serpentine etc) a generat forme de relief masive. Altitudinea medie nu depaseste 500-600m dar se regasesc numeroase inaltimi ce depasesc chiar 800m (Vf. Paharnicului887m, Cornetul Cerboaniei803m, Magura

787m,

Cornetul

Babelor771m,

Chicioara

Godeanului762m,.Nevat715m).

Orientat NE-SV, podisul se intinde de la Dunare si pana la Muntii Vlcan, pe o distanta de 53km (linie dreapta), avand latimi intre 16 si 23km si o suprafata.de.circa.1200km. Prezanta unor interfluvii largi si aproape netede creeaza impresia unei pronuntate uniformitati a reliefului. Aceasta uniformitate este doar aparenta, podisul fiind traversat de vai inguste si adanci, cu versanti repezi, greu accesibili. Rocile in care sunt sapate acestea apar la zi sub diferite forme de stanci, pereti abrupti,astfel incat cine a traversat macar o data vaile Cosustei, Topolnitei sau Bahnei ramane cu impresia ca a trecut printrun.adevarat.tinut.muntos. Natura structurii geologice face ca limitele acestei unitati sa fie concretizate printr-o serie de caractere geomorfologicerupturi de panta, bazinete de contact, generatii de vai marcate si de un adevarat aliniament de asezari. Astfel, limita de vest corespunde unei rupturi de panta, cea a povarnisului calcaros al Muntilor Mehedinti, care domina podisul cu 400500m. Alcatuit din calcare jurasice, abruptul impune o vadita diferentiere a reliefului coborat al podisului, constituit in apropierea acestui contact sin micasisturi si strate de Sinaia si Azuga. Aceasta limita vestica a podisului este subliniata si de un aliniament de localitati, ca: Obarsia-Closani, Godeanu, Isverna, Gornenti, Podeni, Negrusa, Moisesti. Pe unele locuri podisul este despartit de munti prin cursuri de ape: valea Cosustei de la izvoare pana la Isverna, valea Obarsiei, valea Gorganului. Partea superioara a vaii Salistei este in directa continuare a vaii Obarsiei de la catunul Godeanu pe.sub.Varful.lui.Stan. Limita sud-vestica corespunde cu valea Cernei si valea Dunarii. Spre nordnordest, podisul este marginit de valea Motrului si a afluentului sau Motru Sec. Spre sudest, limita dintre podis si regiunea deluroasa vecina se pune in evidenta uneori foarte clar printr-o linie de contact in lungul careia trecerea se face brusc, datorita indeosebi naturii rocilor. Vaile inguste, lipsite de terase in cadrul podisului, se largesc brusc la iesirea si la patrunderea in Podisul Getic, formand adevarate depresiuni in depozitele pontice si miocene constituite din alternante de argile si nisipuri roci cu slaba rezistenta la eroziune. In Podisul Mehedinti, se pot vizita cu echipament de baza (sursa de lumina, salopeta, casca) pesterile Balta si Sfodea. Prima se gaseste in apropierea comunei omonime iar cea de-a doua chiar in satul Sfodea. Pestera Balta este destul de degradata,

mai ales in apropierea intrarii. Pestera Sfodea este mai bine conservata. Peisajul subteran este absolut superb dar alegeti o perioada secetoasa pentru vizitare. Se pot vizita ambele in aceeasi zi, cca 1, 5 h fiind suficiente pentru fiecare. Drum de acces: Dr Tr Severin Malovat.-.Balvanesti-Balta-Sfodea. Pentru Complexul Epuran-Topolnita, se poate porni din satul Marga, spre Jupanesti. Drum nemodernizat, dar accesibil cu usurinta autoturismelor. Exista marcaj (triunghi rosu) catre Gaura lui Ciocardie si Gura Prosacului, adica punctele in care Topolnita strapunge dealul calcaros. SOLURILE Partea superficial a scoarei depinde mult de roca pe care s-au format. n cazul acestui podi acestea sunt de tipul terra rossa. n cuprinsul acestei uniti geografice predomin solurile cenuii i solurile brun-rocate, ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de fertilitate mijlocie, necesitnd ngrminte i lucrri agrotehnice speciale) RESURSE NATURALE isturile cristaline ale podiului au permis construcia barajului Porile-de-Fier I aflat aici. Calcarele sunt exploatate i servesc n industria materialelor de construcii (industria cimentului). O resurs important este cea de peisaj ce poate este exploatat turistic. CLIMA Clima din Podisul Mehedinti este una de tip temperat continentala, clima ce este de altfel si caracteristica dealurilor cu inaltimi mai mari, avand slabe influente de tip submediteranean, acestea manifestandu-se prin ploi tomnatice si ierni mai blande. In partea de sud temperaturile sunt mai ridicate, dar anual se inregistreaza intre minim 8 si maxim 10 grade celsius, aceasta zona fiind cotata ca si una dintre cele mai calduroase zone ale Romaniei, insa valori mai scazute sunt inregistrate catre Podisul Getic. Vantul care isi face aparitia de regula este Austrul si mai apar si fenomenele Foehn.

FAUNA- flora si raurile Fluviul Dunarea este cel mai mare fluviu care strabate Podisul Mehedinti, acesta limitandu-l in partea de vest, alaturi de raul Motru, care reprezinta marginea de est, in rest Podisul Mehedinti fiind strabatut de rauri mai mici, chiar neinsemnate, avand de regula izvoarele comune cu muntii din vecinatate si anume Bahna si Topolnita, acestea varsandu-se in Cosustea, afluentul drept al Motrului si in Dunare. Relieful podisului mai este reprezentat si de cateva vai seci iar in ceea ce priveste partea de lacuri naturale amintim Zatonul, care este un lac carstic temporar si Portile de Fier care este un lac antropic de pe Dunare, totodata si un lac de acumulare pentru care se manifesta un mare interes din punct de vedere energetic si navigator la nivel national. Vegetatia Podisului Mehedinti este reprezentata de paduri cu foioase, insa gorunetele alterneaza cu fagetele. Flora mai este reprezentata si de carpinita, de liliac salbatic si de mojdrean. In privinta faunei sunt prezente animale specifice padurilor de foioase precum mistretul, lupul si vulpea sau viezurele. Mai pot fi observate si prezente ale unor termofile de tip mediteranean precum vipera cu corn, scorpionul si broasca testoasa. Cele mai predominante sunt solurile de culoare cenusie si solurile de culoare brun roscata, acestea facand parte din cele argiloiluviale, denumite si argiluvisoluri adica soluri care au o fertilitate de categorie mijlocie care necesita ingrasaminte si mai multe lucrari speciale agrotehnice pentru a putea da roade folositoare. POPULATIA SI ASEZARILE Podiul Mehedin i este bine populat n depresiunile Severin i Bahna, cu densiti ce ating 100-150loc/km
2

n rest valorile sunt relativ reduse (25-50 loc/km 2.

Satele sunt de regul mici i mijlocii din categoria celor de tip risipit. Ca funcii predomin cele agropastorale. Oraele din acest podi sunt: Baia de Aram, din categoria celor mici i Drobeta-Turnu Severin, din categoria celor mari, important port fluvial i centru industrial.

AGRICULTURA Din punct de vedere agricol, Podiul Mehedin i se nscrie n zona agrogeografic de deal i de podi, cu soluri mai pu in fertile care necesit ngrminte chimice i lucrri agrotehnice speciale. Predomin creterea animalelor: bovine i ovine pe baza pajitilor naturale i a culturilor de plante furajere i porcine. Se practic de asemenea pomicultura cu plantaii de pruni, meri, cirei i viticultur n Depresiunea Severinului. INDUSTRIA Podiul Mehedin i nu dispune de resurse minerale de subsol, ci doar de unele roci utile ntre care calcarele, exploatate la Baia de Aram i la Bahna. Industria prelucrtoare este concentrat n cele dou orae Baia de Aram (textil i alimentar) i mai ales Drobeta-Turnu Severin (antier naval, industrie chimic, industria lemnului, mobil, industrie uoar, alimentar). TRANSPORTURILE Sunt prezente cele feroviare, rutiere i navale. Magistrala feroviar electrificat, Bucureti-Drobeta-Turnu Severin-Timioara trece prin partea de vest, paralel cu Dunrea. Este nsoit de drumul european E70, Bucureti-Timioara care continu n Serbia, avnd dou puncte de frontier. Un alt drum modernizat leag oraele DrobetaTurnu Severin i Baia de Aram. Pe Dunre se desfoar transportul naval, Drobeta Turnu-Severin fiind unul din principalele porturi fluviale ale rii. LOCURI ATRACTIVE IN PODISUL MEHEDINTI Printre rezervatiile naturale ale Podisului Mehedinti intalnim pe cele paleontologice precum Bahna, un punct fosilier sau Pestera lui Epuran, o rezervatie speologica dar si rezervatii de flora si de peisaj precum Padurea de Liliac si Podul Natural. Agricultura din aceasta zona nu este tocmai dezvoltata datorita solurilor sale mai putin fertile insa cu ingrasaminte pe masura se pot obtine si rezultatele dorite. In general 7

aici se cresc animale precum ovine si bovine dar si porcine, avand la baza pajistile naturale cat si culturile de plante furajere. Deasemenea in zona Podisului Mehedinti se mai ractica si cultviarea diversilor pomi fructiferi precum peri, meri, ciresi sau chiar plantarea vieti de vie. Populatia podisului este destul de redusa, locuitorii fiind mai prezenti mai ales spre Severin si spre Bahna, insa in restul teritoriului satele sunt destul de rare si mici, casele fiind chiar pozitionate la o distanta foarte mare una de cealalta. Podisul Mehedinti nu se poate spune ca are resurse minerale foarte bogate in subsol, fiind prezente doar niste calcare care sunt exploatate la Baia de Arama si la Bahna iar transportul consta in rute feroviare, rute navale si auto, care permit patrunderea in teritoriu sau trecerea podisului pentru a merge catre un oras din apropierea sa.