You are on page 1of 30

Retorica si argumentare- cursuri

Sofistii originile retorice

Sicilia nu a dat numa cea mai populara aparare eu c5 sau mafia lumii occidentale ci si arta retoricii In Europa,retorica apare in .......odata cu inlaturarea tiraniei. In prima jum. A sec al V-lea nascotirea retoricii este atribuita unor greci din Sicilia Arta dem. Eupedade, Corax,Teisias= oratorii Corax si Teisiar- sunt cei care introduc recurent ... .... in locul evidentei stabilesc reguli pt cazuri diverse si le strang in manuale. S-ar putea distinge intre miscarea intemeiata in sicilia si continuata dupa Corax si Teisias de Eupedade. Georgias si Polos si aceea a altor sofisti care s-au adunat in Atena precum Protageras,Prodios, Attias. Cei din urma erau preocupati de educatia copiilor si puneau in atentie limbajul -initirea in studiul filologiei, gramaticii,distinctie intre sinonime Atena=capitala filosofiei antice Sofistii sunt cunoscuti din fragm. Saracacioase si fragm ostile ale lui Platon, Aristotel. Mai ales sub influenta lui Platon de peste 25 de sec. Platesc tributul unei proaste reputatii. Sub influenta autoritatii lui Platon acesti ganditori au fost clasificati conventional ca prosacritci (masa o amorfa care pregateste venirea lui mesia Socrate) in fapt toti sofistii activeaza si profeseaza in calitate de comtemporani ai lui Socrate. 485-410 i.e Gorgias din Leotinoi 487-380 i.e sau Prodicos din Ceos 470-390 i.e

Ce este un sofist? Pt majoritatea oamenilor prin intermediul acceptiunilor din dictionare se faec uz de o def gresita prin care termenul sofist il clasifica in arg insiduoase Sofisticarea=o subtilitate excesiva si supusa greselii (F) Sofisticarea= act. Care urm sa insele prin adaugarea unei aparente in stare sa ascunda adev (F) D.p.d.v etimologic ( gr. Sophia=intelepciune teoretica, sofos=omul intelept)= filosofia = iubire de intelepciune Sofistes/sofist e un subst derivat din vb Avea la origine sensul de expert,om inscusit intr-o anumita meserie. In sec V i.e devine un termen de val nu doar de pozitie ci depreciativa prin care echivalat cu a inselatransformandu-se chiar intr-o insulta. 3 caracteristici care circumscriu sensul trem sofist: 1). Sunt profesori profesionisti 2).ei predau retorica,adica arata logosului sau arta persuasiunii,arta vorbirii convingatoare. Hypocrate,maestru al artei de a vorbi iscusit(sofist). Fundamentul teoretic esential al retoricii=folosirea verosimilului, al aparentei, plauzibilul si nu al adevarului in sine. Pt sofist ,arta ratiunii e moral neutra ,ea se preocupa exclusiv de instrument, de mijloace si nu de scopuri. Prof de retorica nu sunt vinovati ca elevii lor folosesc invatatura primita in scopuri rusinoase. Pt Georgias persuasiunea e arta suverana pt ca nu exista un adevar de care cineva sa poata fi absolut convins. Protagoras ii invata pe discipoli ca pot sustine poz opuse despre fiecare subiect cu aceeasi validitate , ca pt un om e adev ceea ce crede el si ca nimeni nu il contrazice pe altul in sensul de a opune dpdv adevarat unui fals. 3). Metodele folosite= majoritatea sofistilor isi ofereau lectiile in mici seminarii sau in zacul unor prelegeri publice Discursurile/expunerilor se puteau transforma in rasp la intrebarile audientei. In acest sens ei nu repr o scoala/curent de gansire ci erau rivali si concurau pt a castiga precierea publicului. Protagoras

-scopul invataturilor sale era practic de aceea au intemeiat arta persuasiunii verbale ( isi pregateau elevii sa poata sustine ambele aspecte ale unui caz si ofera ex care sa-i sutina ideea ca exista arg contrare pt orice tema -legimitatea sustinerii intro disputa a unora dintre aspectele potrivit circums isi gasea intemeierea in conceptia sa subiectivista si relativista -a inlocuilt princ universalist de adevarat si fals cu princ pragmatic, al avantajului si dezavantajului=> retorica nu se reduce la forma si stil ci si ala subiectuldiscutiei - a scris celebrele cuv: omul e masura tuturor cuv acelor care sunt cum ca sunt si a celor care nu sunt cum ca nu sunt, adica e criteriul de judecata...fiecarui individ e singura realitate iar astfel lumea reala e dif ptr fiecare Gorgias -metoda favorita : folosirea discursului model care trebuie invatat -cuvantul e un tiran puternic -a distruge seriozitatea oponentului prin hohte de ras si hohote de ras prin seriozitate -fundamentul artei retorice pt el este simtul timpului potrivit, al oportunitatii sau al ocaziei (Kairos) a.i oratorul trb sa-si adapteze discursul la public si la situatie -a sustinut relativismul, pt el nu exista un adevar cognoscibil,etern si inuabil, suntem robii opiniilor sau parerilor: adev e ceea ce credem cu convingere - in aceasta lume opinia e suprema si nu exista un criteriu al judactii mai inalt din care sa fie verificata sau rasturnata, putem distruge doar intre argumente persuasive sau fara efect,reusite sau neconvingatoare Hutifou -sec V a inventat la Atena o terapie bazata pe cuv care se aseamana cu psihanaliza descoperita in sex XX-puterea de convingere pe care o pune...limbajul Critica lui Platon la adresa sofistilor In Republica sustine ca sofisti .. actiunile si poftele democratiei O explicatie plauzibila ...fata de sofisti care provin aproape toti din clasa de mij si au nevoie pt a plati lectiile ar fi orig aristocrata a lui Platon -banii nu reprezinta pt sofisti un scop ci un mij prin care se pot emancipa fata de consecintele vietii curente Dpdv ideatic el si-a prez propria filosofie dialectica drept inlocuirea retoricii rele cu cea buna, cu alte cuv e vb despre asa zisa superioritate a realitatii si a invataturii, asupra opiniei,aparentei si artei convingerii In dialogul .. el critica si condamna retorica sofistilor din 3 motive
3

1).retorica implica in mod excesiv persuasiunea prin intermediul opiniilor si credintelor comune ale auditorului 2).exercitiul retorice dezv un amoralist pragmatic in ciuda faptului ca face apel la val morale 3).arg retorului se reduce la un exemplu formal ignorand adevarul al rostirii Sofistii nu ar trbeui considerati doar niste simpli retorici cu care Platon se dueleaza cu dialogurile sale ,ci ei fiind sustinatorii unei teze precum relativismul,idividualismul,perspectivismul, omul ca masura a tuturor lucrurilor,materialismul fenomenalist,....dispensarea de o lume previnovata folosirii agonica retorica, democratizarea culturii,coborarea filosofie in arena publica Retorica si def ei la Aristotel Inca din antichitate retorica a intretinut o relatie ..atat cu politica cat si cu filosofia retorica ca disciplina autonoma apare la siracuza odata cu noul regim democratic,lucrul acesta putand fi pus in leg cu Politica(Aristotel) aomului ca vietuitor politic ( cetatean al unui polis cetati) In ceea ce priveste regimul democratic.. In cazul relatiei retorica-filosofie pt Platon 427-347 i.e si Aristotel 384-322 i.e doar filosofia poate oferi o cun reala a stiintei politice. Daca pt el exista o prapastie intre rational si verosimil, pt Aristotel exista o continuitate intre modele de argumenatre rationala si retorica. Retorica- Aristotel-sec 10 -form din 3 parti- 2 continut,ultima parte stil -filozofia retoricii lui Aristotel e o sistematizare de anvergura si nu doar o expunere descriptiva a traditiei de atunci, a luat anumite idei si le-a modificat -def retoricii a lui Aristotel :rolul ei nu e faptul de a convinge ci de fatul de a vedea pt fiecare chestiune in parte mijloacele de care dispunem capabile de a convinge precum se intampla in toate celelalte arte -intr-o alta formulare mai simpla retorica e def: o facultate de a crea pt fiecare caz in parte ceea ce poate fi capabil de a convinge -odata cu arit retorica devine autonoma Stagiritul distruge intre dovezi extratehnice si tehnica -probele extratehnice fac referire la : martori,marturisiri,scrieri,documente, adica la orice proba extrena disc propriu zis -pr tehnice =cele care apar in int, in timpul discursului- etos,pathos,logos

Etosul la Aristotel Credibilitatea oratorului se mai poate traduce prin caracter, mod habitual de viata -pt arist etos=rez obisnuintei -la A e de natura morala , nu intelectuala

-daca un orator a reusit sa convinga auditoriul despre virtutea sa morala atunci in conceptia lui A , el ar trebui sa devina de incredere in cel mai inalt grad. IN acest caz auditoriul va crede tot ce se spune,prin urmare se va concentra asupra problemei adevarului care rezida in chestiunea discutata -atribute: inteligenta,bunavointa -Ulterior etosul va fi tot mai des asocita cu credibilitatea sursei ,imag,expertiza si uneori cu arg autoritatii Patosul la Aristotel =emotia prezenta in randul auditorului -mai poate avea urm intelesuri: evenimet,traire,atribut,suferinta -Justetea recursului la apeluri emotionale se va afla in .. puternice polemici -pe de o parte exista autori care mergand pe linia lui aristotel vor considera ca este perfect legitim sa apara apeluri nonrationale in discurs pe de alta parte exista auto..care considerau ca orice apel care pune accent pe patos , e o forma mai mult sau mai putin ..de manipulare/sofist Logosul la Aristotel -gr cere o varietate de sensuri: rostire,justificare rationala.ratiune,facultate rationala. -mai cu seama context etic dar si retoric e aceea de ratiune dar si de realitate - a recunoaste caracterul argumentativ al retoricii pe baza credintelor comune si a judecatilor probabile. - la stagirit argumetaarea retorica/logosul se bazeaza pe exemplu inductie retorica si pe ...adica pe silogismul retoric. Exemplele sunt cazuri fasinductive considerate ca fiind generalizari relevante Euti....= judecati fasideductive extrase din premise probabile, ea pleaca de la premise probabile,verosimile sau plauzibile si ajunge la cond probabile mai mult sau mai putin sigure dar care au un grad de generalitate mai mare. Tipuri de discurs la Aristotel: Fol criteriul de clasificare al auditorului In fct de anumite criterii, timpul discursului,mijloacele fol si scopurile avem urm tabel: 1. Tipul judiciar Tip auditoriu:judecatorii Timp: trecut Mijloace : aparare-acuzare Scop: drept-nedrept 2. Tipul deliberativ Tip aud: adunarea Timp: viitor Mij: persuasiune-disuasiune Scop: util-nociv

3.Tip demonstrative epidictic Tip:spectatorul Timp: prezent Mij: elogiu-blan Scop: frumosul-uratul

Toulmin
Indicatori argumetativi: 1. Indicatorii concluziei ( deci, prin urmare, in consecinta,rezulta ca) 2. Indicatori de premise( ipotezele,temeiurile pe care se construieste argumentarea)- pt ca, deoarece,fiinda,caci,intrucat. 3. Cu in care nu apare nici una nici alta nicio premiza nicio o concluzie( dar) 4. Indicatori aparenti ai concluziei ( pt ca, deoarece)

Modelul analitic al argumentarii lui Toulmin -1958 Folosirea argumentarii toulmin Noua retorica- Pelerman Argumentarea=o observatie a teoreticienilor -domeniile au campuri argumentative-Toulmin -Toulmin ii reproseaza lui Aristotel faptul sa stilul sau deductiv-silogistic nu este practic Daca vad fum este foc Vad fum deci ceva arde- concluzie,teza a unei silogisme Termen mediu Subiect Predicat Logice informale=> sa faca o logica mai simpla, mai putin complicata Elemente ale modelului lui Toulmin: 1.Concluzia (c) enuntul pe care trebuie sa il intemeiem
6

cele de forme valide de a combina cele 3 elemente

Se sprijina pe alte enunturi-temeiuri fig 1, sau mai multe temeiuri. Date concrete,reale formeaza temeiurile 2.Temeiul 3. Justificarea (J)-garanteaza ceva ce justifica temeiurile(garant)

Ex: Heri s-a nascut in Bermude deoarece Heri este cetatean britanic.Un om nascut in Bermude ar trebui sa fie cetatean britanic. Concluzia poate fi dovedita doar daca temeiurile si justificarea sunt dovedite. Justificarea ,de cele mai multe ori are forma implicita,nu apare in practica. Modelul analitic de silogism retoric are forma unei entimene(forma entimematica) Entimematica=atunci cand lipseste una dintre premise sau/ori concluzie Elementele: C,T,J reprezinta elementele fundamentale sau invariabile modelului analitic al argumentarii. Modelul lui Toulmin reprezinta o paradigma argumentativa prin care se doreste explicarea prin intermediul logicii aplicate a acetui cuvant argumentare. Argumentarea este o relatie structurata in directia : justificarea sau fundament->temei sau date,informatii->concluzie sau teza. Directia-> indica directia intemeierii Indicatorii argumentativi se mai numesc indicatori logici , operatori logici sau conectori logici

Negatia Implicarea(daca...atunci...)- enuntul care vineimedita dupa atunci ,poarte numele de consecvent. Daca-antecedent,ceva ce vine dupa daca intr-o implicatie poarta numele de antecedent. ->antecedent(p) ->consecvent(q) _________________ Ex daca vine la cursul de retorica atunci am sa trec. Amvenit,deci trec. Ex: P-afirmarea antecedentului Q-afirmarea consecventului Excluderea (sau...sau...) Ex: Merg la mare sau merg la munte.->disjunctie exclusiva
7

Conjunctia Modelul sintetic/substantial al argumenattrii lui S.Toulmin Argument analitic-atunci cand concluzia,informatia din teza,este inclusa in continutul justificarii, in celelalte cazuri avem de a face cu modelul substantial

1. Operatorul modal- M exista cuvinte care indica forta cu care sustinem concluzia (probabil,posibil,cu siguranta,cu certitudine,aproape sigur etc)

2. Conditiile de exceptie- E 3. Enuturile de baza B sutine ,intemeiaza justificarea

Ex: Peterson aproape sigur nu este catolic intrucat el este suedez,iar despre suedezi este aproape intotdeauna sigur ca nu sunt catolici Concluzie: Peterson nu este catolic Argumentare: suedezii nu sunt catolici Operatori modali: Peterson aproape sigur nu este catolic Exceptie: Peterson este fiu de preot catolic Baza: In Suedia ,catolica reprezinta 2%
8

Daca concluzia si temeiul este explicit,justificarea si enunturile de baza sunt implicite Probabilitatea are 2 roluri: -sa persuadeze -produce cunoastere Enunturile necesare- cele certe,sigure Enunturile imposibile- contrazic teza,bunul sit Enunturi porbabile-argumentarea teoriilor enuntate Dificultati ale modelului lui Toulmin: 3 tipuri de obiectii: 1. Dificultati de aplicabilitate practica -imposibilitatea de a distruge intre temeiuri si justificari -justificarile ar trebui sa sustina temeiuri 2. Enunturile de baza depind de context pot fi remodificate intr-un anumit interval de timp 3. Doreste sa explice toate campurile argumentative Modelul argumentativ=modelul descriptiv si nu prescriptiv ->functia fiecarui element din argumentare nu este determinata cu destula claritate ->temeiul si justificarea nu sunt mereu expliciti intr-o argumenatre ->justificarea poate fi confundata cu temeiul,iar temeiul poate fi confundat cu justificarea ->nu se distinge clar ce este un enunt de justificare si ce este un enunt de baza ,care il sustine pe care? ->modelul argumentativ al lui Toulmin se aplica segmentelor discursive argumentative minimale Argumentarea nu este o legatura intre enunturi asa cum enunta Toulmin,ea este o legatura in care actul vorbirii asa cum sustine Hubraust ,care nu poate fi legat nici exclusiv logic,nu sunt enunturi ci exprimari (sustineri,explicatii,ordin,aprecieri) nici pe alta parte empiric(modalitatea exprimarii prin simturi) -caci au interpretat deja relatia specifica fata de realitate,fata de prepozitiile care incearca sa exprime realitatea

Argumete cvasilogice (A.C) si argumente empirice (A.E) Pana in sec XX retorica a fost considerata ocupandu-se cu discursul frumos La inceputul sec XX erau putine univ in care se studia retorica -a fost primul care o considera ca figura de stil nu sunt artificii frumoase ci si argumente. 1. Argumente cvasilogice pt a fi distinde clar arata leg lor cu logica si matematica Def: Cele bazate pe rel formale/matematice Aduc f mult cu logica si cu matematica Ex: Principii si reg tranzitivitatii Au o aparenta de rigoare(nu vor avea niciodata rigoare unor arg logice pt ca sunt cvasi) Ex: Prietenii prietenilor sunt prietenii mei (incluziunea) Arg cvasi pot si refutabile,adica pot fi gresite si bineinteles pot fi si respinse Ofera doua clase mari :-asociative -disociative Arg bazate pe reg formala Ex: -II- pe reprocitate -II- tranzivitate 2.A rg empirice se numesc asa pt ca sunt bazate pe experienta; se bazeaza pe observatie de cele mai multe ori pe fapte Incearca sa explice realitatea: Argumetarea:-cauzala -prin analogie -prin inductie -prin confruntare O trasatura esentiala: ele nu pot eista fara observarea realitatii Neoretorica- titulatura sub care e prezinta conceptia lui Pelerman 1985-au imp pt retorica tratat de argumentare

10

Neoretorica= doreste o reinoire a retoricii spre criterii de validare a rationamentelor cu premise probabile. Pelerman e int mai ales de argumetarea in domeniul juridic si filosofic Robrieux: f nu va dispretui nici verosimilul nici opinia Pt Pelerman domeniul e cel al verosimilului ,al probabilului Neoret se ocupa cu examinarea tehnicilor de persuadare a auditorului pt a obtine adeziunea ratiunilor.Argumetarea isi propune sa modifice dispozitiile epistemice ale auditoriului=>cunoastere Orice argumentare se realizeaza in jurul auditoriului pe care incearca sa-l influenteze El vb de 3 categorii de audit: 1. Universal 2.cel al interlocutorlui 3,cel al subiectului insusi Faptul ca propune o noua teorie retorica prin care discut numai este conceput doar ca fiind doar adresat cuiva ci ca fiind adaptat si influentat de catre auditoriului public.

Audit universal=aceasta teorie e centrala /universala Auditoriul e cel care indica ata directia in care se va indrepta argumentarea cat si semnificatia. Pelerman defineste a.u ca fiind constituit din intreaga omenire sau macar din oameni maturi/normali. Conceptul e introdus pentru a testa caracterul ratial arg in afara limitelor care tin de spatiu si timp.Adica Pelerman vizeaza cumva la o arg aspatiala,atemporala. Demonstratia=inlantuirea de rationamente legate intre ele in mod necesar Argumentarea=se articuleaza in functi de o strategie care depide de auditoriu E si R comuniarii retorice sunt considerate niste entitati,fiinte reale 2 tipui de argumentare:-ad-rem->lucru -ad-hominem->om Ad-rem=argumentarea asupra lucrului;se adreseaza auditoriului universal =necesita un acord prealabil al interlocutorului cu privire la valori,credintele lor comune

11

Ad-hominem=argumentare indreptata spre om =desi poarta aparenta unui acord prealabil,acunde o intelegere fundamentala Pt scoala belgiana conteaza practica judiciara a argumentarii Ce asteapta Pelerman de la un avocat rational -un avocat rational cauta sa respecte principiile de actiune accesibile tuturor -rezonabil vede dincolo de caracterul imediat -nu poate favoriza anumite persoane Avocatul lui Pelerman e unul rational. Cine hotaraste care idee e perfect rationara? Expertii=specialisti ce sunt antrenati in discipline particulare formeaza acest auditoriu universal;ei formeaza normele si valorile societatii noastre Pentru a accepta enunturile expertilor noi oamenii obijnuiti trebuie sa le dam consimtamantul Auditoriul interlocutorului la Pelerman In tratatul sau de la 1958 nu apare foarte clar In neoretorica exista cateva sugestii pentru a testa practic argumentul unei persoane: Auditoriu-singular,individual,al dialogului(al dezbaterii/disputerii) Ne aflam in sfera comunicarii interpersonale Adeziunea interlocutorului=a-l convinge/invinge prin argumente puternice sau cu proprilesale arg adica a-l face sa se inchine in fata evidentei arg Toate aceste strategii arg depind de statutul interlocutorului Exista o COMP.poz a interlocutorului,el poate juca rolul criticului prin avansarea unorcontrarg. /observatii/obiectii prin cererea de clarificari,iar la extrem interlocutorul poate juca chiar si rolol auditorului universal Auditorul subiectului insusi la Pelerman Def:Subiectul insusi cand delibereaza si cand isi ofera motive pentru actiunile sale incadrat in com intrapersonala/privata Limbaj privat = limbaj al emotiilor Pentru Pelerman aditoriu subiectului insusi e incarnarea auditoriului universal(pt ca de cele ami multe ori subiectul e sincer cu el)

12

Subiectul insusi are cea mai buna pozitie fata de ceilalti interlocutori intrucat el isi testeaza sincer val arg.Inclusiv corect vb se reflecta in conceptia pe care fiecare subiect o are despre auditoriul universal. Scopul discusului adresat acestui auditoriu special nu e de a castiga o disputa ci de a intra in dialog pentru a lua o decizie rationala,in acest sens auditoriului sub insusi e o manifestare a tuturor oamentilor rationali adica audit universal. In ce masura suntem sinceri cu noi. Auditoriul PARTICULAR Pelerman localizeaza valorile personale si sociale in auditoriu particular DEF: A.P=auditoriu curent de persoane caruia un orator se adreseaza cand isi prezinta arg in public. Pelerman se apropie de conceptia lui Aristotel atunci cand considera ca oratorul trebuie sa fie atent la credintele si val audit real si sa-si adapteze arguentele la convingerile audit particularintrucat aceste sunt parti integrante ale culturii,iar un orator care doreste sa pesuadeze un aud particular trebuie in mod necesar sa se adapteze la el. Conceptul de acord la Pelerman Conceptul de acord sau conceptul de consens e cel care in teoria audit,teoria neoretorica a lui Br ofera legatura dintre orator si auditoriu Obiectivele audit sunt diferite si pot fi inp in 2 mari clase: 1.Cele care apartin realului:3 categorii a)fapte=obiectie a leacordului precis/exact b)adevaruri=obiective ale acordului care se regasesc in conceptul filosofiei si in teoriile stiintifice c)presupozitii/prezumtii=impuse auditorului prin conventii 2.Cele care apartin preferabilului/posibilului a)valori=baza argumentatiei in domeniul juridic,politic,filosofic b)ierarhii=considerate importante in structura arg decat valorile insele(sunt modificabile) c)locuri/spatii=argumentele insele sau magazine de argumente Categorii in carepot fi incluse aceste locuri: 1.locuri ale cantitatii EXP:preferinta pt normal,obisnuit 2.locuri ale calitatii EXP:valorile singularitatii
13

3.locuri ale cauzei si efectului EXP:cel al superioritatii anterioare fata de posterior 4.locuri ale existentului/posibilului:superioritatea realului 5.locuri ale persoanei EXP:valori,demnitatea persoanei=>drepturile omului 6.locuri ale esenntei EXP:valorizata fata de locurile inutile Concepte de prezenta la Pelerman Scopul imediat al argumentarii e de a face anumite fapte prezente publicului Stablirea prezentei implica alegerea de a accentua anumite idei si fapte comparativ cu altele incurajand astfel publicul sa participe la aceasata Prezenta uni fapt sau a unei idei e o experienta senzoriala si nu una pur rationala Prezenta este cea care actioneaza direct asupra sensibilitatii noastre Esenta=de a insufletii anumite fapte Limite si dificultati ale neoretoricii lui Pelerman 1.N-a avut curajul sa tina seama de credinta,nici de formele caracteristice ale manipularii:intreaga arg intemeiata pe forta exclusa din tratatul de valoare a celor doi belgieni 2.Principiul arg lui Pelerman studiaza arg si nu ansamblul campului retoric;nu a acordat mare importanta aspectelor formale ale retoricii adica locutiunii. 3.Demers ultrarational intrucat idealul fiintei umane e considerat a fi auditoriul universal,aspatial,atemproral 4.Dpdv practic in discursurile persuasive conceptul de auditoriu in care vb incepe,este diferit de conceptul de audit cu care vb incheie discursul 5.Neoretorica luu Pelerman exclude conceptul de adevar-pt Pelerman adevarul nu conteaza foarte mult.

14

RETORICA LUI BURKE 1.Retorica actiunea simbolica K.Burke 1897-1993-cel mai mare teoretician al retoricii(literatura,politica si teatru) Structura Limbajul poate fi abordat ca instrument care se dezvolta prin folosirea lui in procesele sociale de cooperare si competitie...aceste aspecte sunt implicate in ceea ce inteleg eu prin dramatism =>accentuarea limbajului ca aspect al unei actiuni simbolice -oamenii sunt animale simbolice->fauritori miscatori de simboluri -pr Burke persuasiunea=utilizarea limbajului ca un mijloc simbolic de a induce cooperarea intre fiinte care prin natiunea lor reactioneaza la simboluri -dpdv teoretic se incadreaza in interactionismul simbolic deoarece acorda mare importanta simbolica -pt el retorica=persuasiune simbolica prin care agenti umani se schimba pe ei dar si comunitatea priveste speranta actiunii printr-o cooperare si pace -actiunea trebuie vazuta ca fiind ceva motivat (miscari nemotivate) -3 componente fundamentale ale existentei pe care le cunoaste retorica ne pot ajuta a le cunoaste mai bine a). Mijloace simbolice prin care ne definim pe noi si comunitatile noastre b).natura semnificatiei/intelesului ca o modalitate de interpretare a actiunii simbolice c)motivatia umana si actiunea -persuasiune simbolica pentru a rezuma activitatea retorica de generare a cooperari prin folosirea retorica a simbolurilor -el considera ca limbajul este un aspect coerent al existentei si nu doar unul conceptual si abstract -semnificatia intelesului se innoieste permanent prin interactiunea societatii umane 2. Conceptul de filtrari terminologice la Burke -un indiciu al calitatilor,dar si defectele fiintei umane : a fi uman inseamna animalul care foloseste simboluri 9care face simboluri si foloseste gresit simboluri) si inventatorul negativului

15

-limbajul pentru el nu e un instrument neutru,foloseste ptr a descrie o existenta obiectiva si mai degraba simbolurile prin esenta existentei Mecanismele prin care ne intelegem pt noi si ptr lumea noastra si mijloacele prin care producem schimbari=>limbajul care mereu o dimensiune strategica adica retorica; chiar daca orice terminologie este o reflectie a realitatii prin insasi nationalitatea sa terminologica trebuie sa fie o selectie a realitatii si in aceeasi masura trebuie sa functioneze ca o deviere de la realitate. -orice fraza pp un decupaj dar in acelasi timp ne pierde atentia de la altceva -fiecare insusire de termneni(simboluri adica fiecare propozitie(fraza devine filtre terminologice prin care percepem lumea sau realitatea. filtre...fotografii pe care le-am vazut odata.. -in mod similar tremenii pe care ii folosim in gandire si in perceptie functioneaza ca filtre ale experientei noastre -limbajul nu doar ca reflecta ci si selecteaza,decupeaza realitatea cand ne indreptam privirea sa ne uitam spre ceva ,uitam de altele -limbajul ca actiune simbolica -trb sa ne folosim filtrele terminologice deoarece nu putem spune nimic fara sa folosim termeni. Orice termeni am folosi ei constituie in mod necesar un filtru corespund si orice astfel de filtru indreapta in mod necesar atentia spre o persoana in defavoarea altora -termen pozitiv si termen negativ El a recomandat o analiza a cotinutului care identifica termenul cheie in baza identificarilor evaluarii lor -termenul pozitiv al vorbirii-adica cuvantul caruia iii servesc toate celelalte cuvinte potrivite Atunci cand un critic descopera acel cuvant pozitiv el ar trebui sa evite definita din dictionar. Termenul pozitiv e cel mai bine inteles prin celelalte cuvinte grupate in jurul sau. Termenul negativ rezuma tot ceea ce vorbim-considerat a fi negativ /rau

Conceptie de identificare la Burke Pune in comunicare de identificare conceptul de substanta Identificarea ca baza comuna care exista intre vorbitor si public Burke a folosit cuvintele substanta ca un termen umbrela pt a descrie caracteristicele fizice ale unei persoane,talentele,ocupatiile,experientele,personalitatea,credintele si atitudinile
16

Substanta-subst dedesubt ca baza -stava-parte esentiala a unui lucru Ca parte esentiala ne face sa intelegem ca exista identificare intre vorbitor si publicul sau intrucat avem in comun lucrurui esentiale cu cat exista o mai mare suprapunere intre substanta verbala si substanta ascultatoare cu atat mai mare identificarea Unde vei merge tu,acolo voi merge si eu,oamenii tai vor fi si oamenii mei Dumnezeul tau va fi si Dumnezeul meu Substanta/conceptele proprii sunt alcatuiti sub diferite posesiuni simbolice (inclusiv fizice,haine)care tin de experienta (munca) si filosofice(atitudini,valori) Identificarea cu altii evolueaza intr-o asemenea masura incat impartasim simbolic acea pasiune Publicul simte comunicarea intereselor atat prin stil cat si prin continut Esentiala o masura in care persuadat simte modalitatea de adresare care fiind cat mai apropiata de limbajul propriu -Burke vorbeste chiar despre o folosire artistica a resurselor ambiguitatii Exprimarile noatre neclare,vagi,genurile pot curpinde o mare parte de identificare a auditoriului nostru -Burke a zis ca identificarea functiei in ambele sensuri adica e vorba de o adaptare a oratorului la auditor dar si o adaptare a auditorului la mesajul auditorului ,fara a exista o separare nu ar fi nevoie de identificare ,dar fara identificare nar exista persuasiunea. Identificarea spune ceva despre orator cat si despre auditor Pentada dramatica -vine de la 5 elemente Considera ca viata e ea insasi o drama P.d e un instrument de analiza de dimensiuni semantice a limbajului sau metoda numita dramatism si e formata din 5 elemente: actul,scena.agentul,modalitatea,scopul. intr-o ppropozitie completa despre motive trairi sa existe un cuvant care defineste actul si un alt cuvant care denumese scena Burke Toti acesti termeni descriu o actiune motivata su antiteza-termenul care descrie fara scop: actiunea, situatia,subiectul,stimulul,obiectivul Interpret-teorie interpretata sebazeaza pe metide calitative scena=modalitate; agent=act

17

Pentada ofera un mod de a stabili daca vorbirea a selectat o strategie retorica data pt a se identifica cu publicul,cand un mesaj pune accentu pe un elan din cele 5,aceasta releva filosofia verbala sau parerea sa universala a) Actul (actiunea)-se refera la activitatea pe gare agentul o interprinde ,corespunde unei filosofii realiste(discursul care face trimitere la vorbire/actiune) -cuprinde atat locul de desfasurare cat si si contactul b) Scena-descrierea scenei ofera contactul in care are loc actiunea. Stimulul daca agentul pune accent pe cadru=>filosofie materialista,determinism situational Agentul este persoana care realizeaza actiunea In masura in care un discurs privilegiaza un eveniment Burke considera vorba despre un.. Modalitatea,starea agentului/mijloace(instrumentul)metoda folosita de agent pt a realiza actiunea=>filosofie pragmatica(calitatile) Scopul-motivul vorbirii specificat ,dedus Def: Scopul=motivul pt care agentul actioneaza in cadrul unei scene data utilizand o modaliatte specifica=> filosofie mistica Pentada poate fi vazuta care oferind o fotografie statica a unei scene unice din teatrul uman Pentada e instrument de analiza a modului in care vorbitorul incearca sa faca publicul sa accepte viziunea sa asupra realitatii folosin 5 elemente cheie ale dramei. Acele elemente actioneaza simultan.

Conceptul de vinovatie Pt el scopul,motivatia esentiala a intregii retorici ,e de nu descotorisi daca un simt ,sentimentul vinovatiei e prezent in permanenta si atotcuprinzator. Vinovatia e termenul atat cuvintelor reale ale acestuia pt a acoperi orice forma de tensiune,jena.rusineanxietate si alte sentimente nocive pe care le considera intriseci naturii umane. Vinovatia tot ceea ce nu aprobam Ptr Bact simbolurile conduc inevitabil la un sentiment de vinovatie deoarece individul nu se poate ridica la standardele etice pentru care societatea le impune omul este inventatorul negativitatii care utilizeaza simbolul separat de conditia sa materiala proin instrumente create de el,stimulat prin spiritul ierahiei si distruse de perfectiuneBurke

18

In toate actiunile exista cel putin 3 structuri ce ajuta la explicarea nevinovatiei: negativul,ierarhia,perfectiunea a) Negativul Inventator al negativului doar prin limbaj ,omul ia fiinta de posibiliattea alegerii intr-o lume fara fiinte omenesti unde exista interdictii. Doar cand ei aoar in lume si incep sa actioneze simbolic apare posibiliattea unui nu. Acest negativ e sursa expresieinu ai voie sa faci=>la incalcarea aceasta nu ai voie sa faci => incalcarea care atrage cu sine vinovati NU=expresie a insatisfactiei,unul dintre primele cuvinte invatate de copil b) Burke a scris multe despre ierarhi,birocrati A fost convins ca indiferent de cat de sus ajungi pe scara ,intotdeauna vei putea experimenta un sentiment de jena ca nu ai facut mai mult Inaltii prelati ai ierarhiei care induc vina sunt utilizatori profesionisti ai simbolului societatii(profesori,avocati,artisti,jurnalisti,angajati din publicitate) Ierarhia propune o ordine prestabilita,exista in toate societatile prin care sunt exprimate yb sentiment de compasiune pt superiori c) Perfectiunea=cea mai mare forta a noastra dar si cea mai mare slabiciune Atat succesele cat si esecurile ne cresc dorinta de a gasi pe cineva asupra caruia ne revarsam sarcina vinei. A considerat ca a scapa de vina e substanta principala a dramei umane Retorica e cautarea publica a tapului ispasitor perfect Nevoia intentiei de perfectiune conduce la nemultumirea fata de ceea ce am realizat si limbajul fata de ceea ce neam propus=rusine=vinovat Conceptul de izbavire

Aceasta cautare l-a facut sa vada retorica ca un model continuu de izbavire prin vitimizare B. a spus ca e vorba de doua optiuni: - mortificarea si victimizarea 1. Mortificarea- presupune a scapade vinovatie prin autoblamare Teologic mortificarea-cale care impune confensarea pacatului si cererea de iertare E mult mai usor ca oameniii sa arunce vina pt problemele lor asupra altucuiva 2.B a sugerat sa cautam semne ale victimizarii in fiecare act retoric Victimizarea=procesul denumirii unu dusman extern drept sursa a tuturor problemelor Vina perfecta necesita vina perfecta Termenii pozitivi sunt la fel de puternici ca termenii negativi cu care stau in antiteza.B nu a fost adept al izdvabirii prin victimizare doar a spus ca nu putea sa ignore modelul istoric al oamenilor care se unesc in potriva unui dusman comun congregatie prin segregatie.
19

prietenul meu uraste ceea ce urasc si eu-identificarea victimei Ciclul vinovatiei-izdbavirea(retorica religiei) El relateaza disputa dintre Dumnezeu si diavol.Pentru B nasterea sentimentului de vinovatie e un rezultat inevitabil al pacatului. Modelul:pacat =>vina->absolvire->izbavire Conceptul de forma Un concept major introdus in criticile retorice din sec XX Forma=starnire si indeplinire a dorintelor-e ceva care ne ajuta sa intelegem strctura de baza a apelurilor retorice si a abordarii persuasive a creatorului asupra auditorului. 1.forma silogistica-forma unui argument perfect construit care avanseaza pas cu pas. 2.progresia calitativa-e mai subtila,un incident dintr-o intriga ne pregatim pt un alt incident dintr-o intriga 3.forma conventionala-se refera la inroducerile discutilor provenite emotional-ilustratiile gen albumuri,discuri. 4.forme minore/intamplari=au loc precum:metafora,paradoxul,inversiunea ori de cate ori intervin mijloace

Limite si dificultati ale retoricii lui BURKE Obiectii 1.limbaj frecvent confuz si uneori obscur 2.neclaritatea datelor,frecventele aluzilor literare 3.sunt/conceptul de vinovatie Psihanaliza considera ca ne e teama defapt de niste parinti simbolici incomparati in supra eul nostru Teama->sentiment de rusine->vinovatie->simptom al rusinii Psihologia tranzactionala:copilul din noi se teme de mustrarea parintelui din noi 4.apelul la termenii teologiei Conceptul de izdvabire-modelul teologic=>paradigma

20

RETORICA LUI WALTER FISHER 1.Conceptul de paradigma -termenul de paradigma-cadrul conceptual -o paradigma este un model universal care cheama oamenii sa priveasca evenimentele prin lentilele interpretarii comune-METAFORA PARADIGMEI -acest concept a fost introdus de Thomas K in cartea sa Structura revolutiei stiintifice=>paradigmele sunt realizari stiintifice universal construite care pe o pesoana ofera probleme si solutii-modelul unei comunitatii de practicieni. -paradigma narativa a lui Fisher e raspunsul pe care acesta il ofera in domeniul comunicarii in anii 1970 chestionarii lui Khun,incearca sa se un model universal -pentru Fisher,paradigma narativa nu e identica cu o retorica particulara sau speciala-o vede ca fundatia pe care o retorica completa trebuie construita 2.Paradigma lumii rationale la Fisher -in cartea sa,comunicarea umana ca natiune incepe cu un citat:mai intai a fost cuvantul -considera ca logos inclodea povestea,motivul,ratiunea,discursul,gandirea -pentru Fisher,retorica se gasea intr-o situatie ciudata pt ca ea trebuie sa cuprinda atat logosul cat si .... -petru greci expertul=filosoful(in antichitate) -in ziua de azi credem doar in experti(doctori,ingineri) -in ciuda evolutiei technologice si a retrogradarii filosofiei ambele impartasesc o conceptie comuna numita PARADIGMA LUMII RATIONALE -se bazeaza pe 5 asumtii 1.Oamenii sunt in mod esential rationali 2.Luam decizi in... 3.Tipul situatiei de vorbire(juridic/stiintific/logic)-determina cursul argumentarii noastre 4.Rationalitatea este determinata de cat de mult stim si de cat de bine cunoastem argumentarea 5.Lumea este un set de puzeluri logice pe care le putem rezolva prin analiza rationala O abordare stiintifica sau filosofica a cunoasterii,care presupune oamenii ca fiind logici ca iau decizii in vaza dovezilor si linilor de argumentare.

21

3.Pardigma narativa la Fisher A inrodus un concept pe motive bune:a oferi motive bune inseamna mai de graba a spune o poveste captivanta decat a aduna dovezi sau a construi un arg puternic Temeiurile si justificaril sunt esenta logicii Fisher considera ca motivele bune sunt esenta discursurilor despre valori. Logica discursurilor bune:relevanta,importanta,consistenta,transcendenta Fisher a fost convins ca toate formele de comunicare care fac apel la ratiunea noastra sunt vazute cel mai bine ca povesti de istorie,cultura si personaj. Doua exceptii car tin de comunicarea fatica-prin glume,umor,creeare de ateu si prin exprimari de genusalut.ce mai faci? Asumtiile paradigmei narative 1.oamenii sun in mod esential povestitori 2.luam decizii in baza unor motive bune care variaza in fct de :situatia de comunicare,de modul de comunicare,de genul de comunicare(filosofic,tehnic,retoric sau artistic) 3.istoria,bibliografia,cultura si personajul determina ceea ce noi consideram motiv,temeiuri bune, 4.rationalitatea povestirii este determinata de coerenta si de fidelitatea povestirilor noastre 5.lume este un set de povesti din care alegem si astfel recunoastem constant vietile noastre Valorile sunt miezul povestilor din perspectiva narativa Cea mai importanta schimbare este ca nu doar expertii au o pozitie privilegiata Perspectiva sa narativa face un om normal sa faca o poveste,sa o evalueze. Paradigma narativa este un cadru teoretic care vede povestirea drept baza a comunicarii umane prin care argumentele sunt o specie de naratiuni dar toate naratiunile au o structura ratinala(inroducere,cuprins,incheiere),Iar aceasta structura poate fi analizata si evaluata.

4.Conceptul de naratiune la FISHER amenii sunt animale care povestesc. El era convins ca suntem niste fiinte narative care experimenteaza si inteleg viata ca o srrie de actiuni in derulare ca si conflicte,personaje,introducere,cuprinsuri si incheieri Fisher defineste naratiunea drept actiuni simbolice,cuvinte si/sau fapte care au continuitate si semnifica pentru cei care retraiesc,creeaza sau interpreteaza.
22

Aceasta definitie mai mult include decat exclude. Ulterior definitia naratiunii este comunicarea in tim si spatiu Termenul se mai refera si la diecare tentativa verbala sau nonvb a unei persoane de a cfede/a actiona intr-un anumit mod. Interpretarea semnificatiei si a valorilor: Putem conchide ca toate componeltele rationale si chia irationale pot fi intelese cu ajutorul povestirii ca intrument analitic(LASSAN) Exp:filmul SMOKE/TACEREA MIEILOR/BATRANUL SI MAREA

Coerenta narativa la FISHER Coerenta se bazeaza pe consistenta povestirii(organizarea logica a povestirii ori a modalitatii de a o elata) Coerenta sau probabilitatea narativa se refera la modul in care se leaga,se incheaga povestirea prin detalii ,fapte sau interpretarii plauzibile Coerenta cuprinde si gradul in care naratiunea se potriveste sau intra in rezonanta cu altele asemanatoare,ascultate,invatate si pe care le-am crezut Naratiunea pare un ,ucru complet lipsit de discontinuitate Exista o coerenta structurala interna(structura interna a unui discurs),coerenta materiala(se refera la fapte) si o coerenta caracterologica(ea priveste gradul de credibilitate ale personajelor din naratiune) Coerenta narativa se refera la consistenta interna cu personaj,naratiunii intr-un mod demn de incredere

Fidelitatea narativa la FISHER -aici accentu leste pus pe autenticitate si veridicitate -al 2-lea standard -e vorba de cat de convingator suna povestire de calitatea aceasta de a atinge o coarda sensibila a ascultatorilor ca si cum povestea a fost rostita special pt ei. -fidelitatea ne face sa ne intrebam daca compozitia povestirii prezinta adecvat arsertiunile despre realitatea sociala

23

-fidelitatea sugereaza ca auditoriul ideal/publicul permanent e cel care indentifica valorile umane incorporate in povesti bune -auditoriul ideal=o comunitate actuala existenta in timp care crede in valori de:bine,frumos,sanatate,intelepciune,justitie,armonie,ordine,comunicare,prietenie si unitate cu Cosmos-acest tip de audit transmite optimism -Rationalitatea narativa cuprinde coerenta si fidelitatea narativa si arata modul in care putem evalua povestirile intrucat nu toate sunt egale -pentru Fisher principiul operativ al rationalitatii narative adica al coerentei si fidelitatii este identificarea mai degraba decat deliberarea -fidelitatea narativa inseamna congruenta dintre valorile incorporate in mesaj si ceea ce ascultatorii considera a fi adevarat sau uman-povestea care atinge o coarda sensibila

Limite si dificultati ale paradigmei narative ale lui Fisher Trei critici: 1.Unii au atacat optimismul lui Fisher care precum Aristotel considera ca oamenii au o tendinta naturala de a accepta adevarul 2.Logica motivelor bune a rationalitatii narative implica faptul ca povestile bune nu trec si nici nu ar trebui sa treaca dincolo de ceea ce oamenii cred si valorizeaza deja->in acest caz logica motivelor bune exclude retorica posibilitatii 3.Se ataca tocmai pricipiul operativ al rationalitatii narative adica indentificarea care incurajeaza actiunea simbolica mai curand decat argumentarea rationala.

FAUCAULT SI FEMINISM Conceptul de vointa de putere Episteme-in centrul creatiei lui M.Faucault->pt el =>unitati de cunoastere pe plan istoric=sistem de enunturi,cod fundamental care sunstin ideea de orinde -sunt obiectivari ale vointei de putere,adopta masca inselatoare a rationalitatii -Fr.Nietzsche vointa de putere=lupta Viata-lupta->exprimarea vointei de putere -vointa de putere poate fi degradata sau potentata (facuta autentica atunci cand individul isi creaza propriile valori)
24

Prin teoria eternei reintoarceri Nietzsche atinge 4 palere filosofice ale v de putere: 1. 2. 3. 4. Traditia(decadenta crestinismului) Moartea lui Dumnezeu Nihilismul Rasturnarea tuturor valorilor facute de un om superior(supraom)

-Faucault,vointa d eputere sta la baza formatiunilor discursive si se promoveaza prin mecanisme de excludere ,interdictie,disciplina interna,se ascunde sub masca rationalitatii. -a veghea si a pedepsi -pt Faucault puterea si cunoasterea se sprijina reciproc -nu exista o relatie de putere fara constituirea corelativa a unui camp a cunoasterii,nici cunoasterea nu constituie si nu impune relatia de putere ordinea discursului1971

Proceduri externe de control si de delimitare a discursului -Faucault->in orice societate productia discursului este deopotriva selectionata ,organizata si redistribuita prin intermediul unui nr de proceduri care are rolul de a-i conjura puterile si pericolele , de a-i stapani evenimentul aleator, de a evita coplesitoarea ,redutabila ei materialitate -discursul nu este doar a ascunde,este obiectul dorintei,acel ceva pt care si prin care se duce lupta -puterea care trebuie cucerita ->discursul are legatura cu dorinta si puterea Def a discursului Faucault:=mijloc de impunere a puterii care formeaza cunoasterea,ordinea sociala si intelegerea individului Faucault vb de doua mari proceduri: 1.proceduri externe->functioneaza ca sist de excludere,ele privesc in mod sigur acea parte a discursului care pune in joc puterea si dorinta ->3 tipuri de proceduri-vb interzisa -partajul nebuniei -vointa de adevar

25

a) vorbirea interzisa -interdictia-tabu al obiectului->nu spunem totul -ritual al circumstantei->nu putem orice in orice situatie -drept privilegiat si exclusiv al obiectului vorbitor->exista anumite ranguri,privilegii Exp: casutele negre ale sexualitatii si a politicii b) Partajul nebuniei -opozitia dintre ratiune si nebunie -istoria nebuniei in epoca clasica -discursul nebunului-exclus oficial -in mod investit de catre ratiune prin faptul ca nu exista (nebunia nebunului se putea recunoaste tocmai prin vorbele lui) c) Vointa de adevar -opozitia adevar-fals -partajul istoric ofera o vointa de adevar care se poate asimui cu o paradigma -precum celelalte proceduri ,pe deo parte se sprijina pe un suport institutional(ea este consolidata si reinoita de o intreaga retea de practici-pedagogia,ca sist de carti,de editii,de biblioteci,ca societatile de savanti de alta data ca si laboratoarele de astazi) si pe alta parte pe aceasta baza institutionalizata tinde sa se exercite asupra celorlalte discursuri(un soi de nevoi de constrangere) -pune accent pe vointa de putere pt ca despre ea se vb cel mai putin si de sute sau mii de ani catre ea tind primele doua ea incearca din ce in ce mai mult sa preia controlul asupra acestora , deopotriva pt a le intemeia pt ca pe masura ce primele doua devin mai nesigure,fragile,mai adanc traversate de dorinta de adevar,aceasta devine din ce in ce mai profunda si statornica( Faucault nu considera ca exista un adevar obiectiv ci tocmai mod de putere prin care acest adevar este perpetuat,copiat,respectat) 2.Proceduri interne de control si de delimitare a discursului: -discursul exercita propiul lor control prin care se incearca sa se opune dezordinii,haosului evenimentului -> comentariul,autorul,disciplina Comentariul-decalaj intre text prim si secund -se manifesta ca un paradox -trb sa spune pt prima data ceea ce totusi nu a fost spun niciodata -functia->a spune ceva diferit de textul insusi dar acest diferit sa aibe leg cu textul insusi Autorul- nu trb inteles ca fiind individul vorbitor care a pronuntat /scris un text ci ca principiu de regrupare a discursului,ca unitate si origine a semnificatiilor acestora,ca sediul al coerentei lor -fct autor-> prescrie ceea ce scrie si ceea nu se scrie ceea ce o schita si ceea ce e oficial incheiat
26

-moartea autorului=>propriul sau text e mort - el nu mai are putere -critica asupra sa nu mai are valoare Disciplina se opune celor doua -nu orice propozitie apartine ansamblului disciplina ci doar acelea care sunt in adevar adica inainte de a putea fi etichetatat ca adevar/fals -ca principiu de control fixeaza discursuluilimite prin jocul unei identitati care are forma unei reactualizari permanente a regulilor -putem spune adevarul sau ceea ce credem dar pt a fi in adevar trb sa ne supunem regulilor -disciplinei,pe care ii reafirmam si reactivam de fiecare data -nu ne vom da seama de rolul pozitiv pana nu vom lua in seama

Proceduri de aservire a discursului prin selectia subiectilor vorbitori -se impune un anumit nr de reguli,acelea care sustin discursul =>nu se permite oricui accesul la el, la a lua cuvantul -unele permit o deshidere mai logica,alte inguste a) Ritualul de vorbire =calificarea necesara indivizilor care vorbesc -defineste gesturile,comportamentele,circumstantele si intreg ansamblul de semne care trb sa acompagnieze discursul Exp: disc religioase,juridiciare,terapeutice,partial politice b) Societatile de discurs -au functia de a conserva /produce discursuri,facand sa circule doar intr-un spatiu inchis,transmintandu-le numai dupa reguli stricte in asa fel incat detinatorii acestor discursuri sa nu fie deposedati de ele in actul transmiterii Exp: grupuri arhaici, actul de a scrie ca sistem de editare si personaj al scriitorului c) Grupurile doctrinare =orice grup rel/fil/politic sunt in opozitie cu cealalta adica cu soc de discrus -doctrina->tinde sa se propage iar indivizii care pot si oricat de multi isi definesc apartenenta reciproca tocmai prin punerea in comun a unuia si aceluiasi ansamblu de discursuri -orice doctrina propune o dubla aservire-pe deo parte a subiectilor vorbitori la discursuri si pe deo alta parte a discursurilor la grupul subiectilor vorbitori d) Apropierea sociala a discursurilor =stapanire a acestora cat si o adaptare functionala a discursurilor, in scopul de a aservi indivizii

27

-datorita luptelor sociale orice sistem de educatie este o maniera politica de a mentine sau de a modifica apropierea discursurilor( odata cu puterile si cunoasterile pe care acestea le implica) Principii metodologice de analiza a realitatii discursului 4 exigente de metoda-inversare,discontinuitatea,specificitate,exterioritate 1) Inversarea-sa recunoastem mai degraba jocul negativ al unui decupaj si al unei rariefieri a discursului,acolo unde traditia recunoaste sursa discursurilor principiul proliferarii si discontinuitatii lor,adica in acele locuri pozitive/figura autorului/adevarului In gandirea lui F , principiul de inversare face parte din ansanmblul critic prin care de doreste o incercare de a circumscrie formele de excludere,de limitare si de apropiere.. -este o incercare de a arata cum s-au format acestea,caror nevoi au raspuns ,cum s-au modificat si deplasat,ce constrangeri au exercitat in mod efectiv ,in ce masura s-au modificat -istoria sexualitatii 2) Discontinuitate - pleaca de la premiza ca discursurile trb tratate ca practici care se intersecteaza ,se suprapun uneori dar care pot la fel de bine sa se ignore sau sa se excluda reciproc 3)Specificitate -asuma ca sa concepem discursul ca violenta asupra lucrurilorca o practica pe care noi oamenii o impunem si sa nu credem ca realitatea este citita de catre si pt noi 4) Exterioritatea -ne arata ca pornind de la discursul insusi de la aparitia si reguralitatea lui ,sa incercam sai determinam conditiile externe adica ceea ce face posibila si limiteaa totodata serie aleatorie ale elementelor discursive-> sa nu incercam sa gasim esenta sau miezul unei semnificatii ascunse.

Ultimele 3 principii fac parte din ansamblul geanologic care are rolul de a arata cum s-au format seriile de discursuri(pri intermediul sau impotriva acesto sisteme de constrangeri care a fost norma specifica a fiecarei serii->epistemele si care au fos conditile aparitiei cresterii si varierii lor adica fiind intim legat de ansamblul critic, Critica analizeaza procesele de rarefiere dar si de regrupare si de unificare a discursurilor,genealogia studiaza studiarea lor de o potriva dispersata,discontinua si regulata.La drept vorbind,cele doua aspecte nu sunt niciodata complet separate.Nu se poate spun e ca exista pe de o parte forme de inlaturare,de excludere,de regrupare sau atribuire si pe de altaparte la un nivel mai profund iruptia spontana a discursurilor care manifestandu-se ar fi indata supusa controlului si selectiei FEMINISMUL 1.Nevoia unei voci feminine 2.Retorica invitationala
28

1. -fapt ca marea majoritate a oamenilor au fost barbatii->istorie masculin a retoricii -femeile au propria lor voce,au propria lor retorica,propria maniera de a vorbi si de a cunoaste. -feminismul in retorica->cea mai puternica miscare retorica -scriitori feminini si-au concentrat energiile asupra criticii vestice ale retoricii(occidentale)in efortul de a revela modurile in care aceasta traditie a fost atat generata de barbati cat si a servi barbatilor. -retoricii traditionali au avu influenta negativa asupra femeilor -Sonia Foss-doua asumtii care leaga genul de retorica,sprijina critica feminista: 1.experientelefemeilor sunt diferite de cele ale barbatilor 2.vocile femeilor nu sunt auzite in limbaj -Foss-cercetarea proceselor retorice este cercetarea experientelor barbatiilor care la randul lor sunt considerate universale dar experientele femeilor despre lume difera de cele a barbatilor printr-un numar variat de motive -diferentele biologice pot fi evidente dar mai putin evidente sunt procesele de socializare prin care trec atat barbatii cat si femeile si care le invata sa fie mai tacute decat barbatii si sa-si asume pozitile de servire -Foss limbajul caracterizeaza perspectivele barbatilor si tacerile femeilor -cercetarile->discursurile femeilor nu sunt analizate si inregistrate ca ale barbatilor -limbajul in sine reflecta o viziune masculina asupra lumii si o critica feminina ,incearca sa corecteze aceasta lasare. -critica feminina cauta expresii simbolice considerate semnificative in contextul femeilor si ca orice minoritate incearca sa afirme toate restrictiile 2.retorica invitationala la Foss si Griffin -Foss indeamna ca perspectiva fem a retoricii sa nu caute altceva decat reconceptualizarea teoriei retorice -doctrinele retoricii traditionale nu au luat in considerare genul -se incurajeaza aceasta ca o constientizare,ca un nou corp de teorie,retorica mai satisfacatoare si care reflecta perspectiva tuturor oamenilor nu numai a barbatilor -Foss->critica retoricii feminine este activista(este realizata nu numai despre femei ci pentru femei,adica este proiectata pt a inbunatatii retorica femeii)
29

-istoria genului->trebuie studiata retoric-poate exista o practica nonpersuasiva a retoricii? -Foss si Griffin au sugerat ca exista o retorica invitationala adica una car nu necesita sau presupune intentia de a persuata din partea unei surse->manifestarea barbatilor -pentru cele doua s-ar putea gasi o alta teorie care sa nu privilegieze persuasiunea si care respinge posibilitatea ca membrii audit. Sa fie nemultumiti de sistemul de credinte care le-au dezvoltat=>sa fie persoane fericite care nu au nevoie de schimbare -viziunea invitationala a retoricii este invitatia la intelegere ca o modalitate de a creea orelatie inradacinata in egalitate-valoare imanenta si autodeterminare,astfel inteleasa retorica nu cauta sa persuadeze ci mai degraba invita membrii auditoriului sa intre il lumea oratorului si sa o vada asa cum o vede oratorul.

30