You are on page 1of 19

Introducere n coninutul lucrrii am tratat toate elementele care le conine laptele i astfel am aflat i descoperit lucruri noi de care

eu nu tiam c exist n lapte. Dezvoltnd, moderniznd i introducnd noi tehnologii, industria produselor lactate s-a modernizat uurnd astfel munca muncitorilor. Am aflat c laptele este alimentul cel mai frecvent consumat de om i animale nc din cele mai vechi timpuri. Este hrana de baz a copiilor nou-nscui i a puilor de animale care i ajut s se dezvolte i s creasc. Laptele cel mai bun este acela proaspt muls de la animale, deoarece conine multe vitamine, n special calciu care mpiedic infeciile sau intoxicaiile ce pot aprea n organismul uman. Lucrarea va constitui un mijloc util pentru personalul tehnic de specialitate, mai ales n activitatea practic unde munca i operaiile respective de tratare a laptelui constituie unul din factorii determinani pentru creterea cantitii i calitii a produselor lactate din ar. Laptele este primul aliment cu care omul vine in legatura din prima zi de viata. Este un aliment indispensabil vietii, valoros din punct de vedere nutritiv. Laptele si produsele obtinute din el contin majoritatea substantelor nutritive necesare organismului, ntr-o proportie echilibrata, si sunt bine asimilate de catre organism. Laptele si majoritatea produselor lactate poseda proprietati dietetice. Laptele este sursa principala de calciu (120 mg%) ce se asimileaza mai bine n comparatie cu alte produse. In lapte se gaseste relativ mult potasiu si putin sodiu, ceea ce face sa creasca diureza. Laptele e sarac n acizi grasi indispensabili, fier si n alte microelemente hematopoietice, contine n cantitati mici toate vitaminele, dar mai ales B2, A si D. Laptele necesita pentru digestie efort mic din partea stomacului, n stare naturala si folosit la prepararea diferitelor bucate, laptele e indispensabil n dietoterapia multor maladii.Este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baz i in nutriia omului. Laptele este denumit si Sngele Alb prin valoarea sa hranitoare. Are peste o sut de substane nutritive necesare vieii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grai, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele conin aminoacizi necesari creterii si meninerii snataii.

Capitolul 1.Caracterizarea generala a laptelui 1.1 Clasificarea produsului. Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si Sangele Alb prin valoarea sa hranitoare. Are peste o suta de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea in afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de grasime in organism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui Dup compoziie laptele mai poate fi: - integral - din care nu s-a scos i nu s-a adugat vreunul din componenii si - smntnit - cruia i s-a extras grsimea prin smntnire natural sau mecanic - parial smntnit din care s-a scos nu numai o parte din grsimea laptelui integral. Dup calitate laptele poate fi: - normal - cnd este muls complet de la animalele sntoase, bine ngrijite - anormal avnd compoziia chimic diferit de laptele normal i anumite defecte de culoare, miros, gust - falsificat prin extragerea grsimii, prin adugare de ap sau diferite substane Dup procedeele de tratare la care este supus poate fi: - crud nesupus nclzirii, pasteurizrii sau fierberii - pasteurizat prin nclzire un anumit timp n aparate speciale la 63-95oC i rcit apoi brusc la 4-6oC - sterilizat laptele este supus unui tratament mecanic pentru frmiarea i rspndirea globulelor de grsime n masa laptelui

- lapte concentrat este obinut prin eliminarea a dou treimi din ap - laptele praf se obine prin urcarea laptelui concentrat n instalaii speciale, reducndu-se apa la numai 3-5% Din punct de vedere igienico-sanitar laptele poate fi: - igienic(normal) conine un numr redus de microorganisme - alterat n compoziia laptelui a intervenit descompunerea anumitor substane - patogen conine germeni duntori sntii Compoziia laptelui se mai caracterizeaz printr-o structur i compoziie complex, componentele principale fiind urmtoarele:

1.2. Caracteristicile de calitate ale produsului. Din punct de vedere calitativ compoziia diferitelor tipuri de lapte este relativ asemnatoare; ea prezint ins importante variaii cantitative in concentraia unor componente ceea ce ii imprim uneori proprieti foarte diferite. Proprietile fizice i chimice ale laptelui: Proprietile fizice:
1. Densitatea constituie indicele cel mai variabil al laptelui. Este condiionat de raportul

care exist ntre concentraia laptelui i substanele solide, negrase i grsime. Variaz n raport invers cu coninutul de grsime i n raport direct cu coninutul de proteine, lactoze i sruri. Limitele normale de variaie ale densitii laptelui sunt cuprinse ntre 1,027 i 1,033 cu o valoare medie 1,029.

2. Vscozitatea este mai mare dect cea a apei, aceasta scznd la nclzirea laptelui sau

prin adugare de ap. Vscozitatea laptelui normal este de 1,74 2,4, iar cldura specific este de 0,092 0,93cal/gr. Factorii care influeneaz vscozitatea laptelui sunt: compoziia laptelui stadiul de diviziune a globulelor de grsime modificri ale strii de hidratare a proteinelor temperatura agitarea
3. Indicele de refracie, punctul de congelare, punctul de fierbere constituie caracteristici

constante ale laptelui normal, modificarea lor indic un lapte anormal. Punctul de fierbere al laptelui este de 100,55oC, la presiunea de 760mm col.

Hg

Punctul de congelare este caracteristica cea mai constant a laptelui. Temperature de congelare a laptelui este de -0.555 grade Celsius.
4. Culoarea laptele normal este un lichid opac de culoare alb-.galbuie uor

albstrui

5. Miros este specific, puin pronunat. Laptele vechi are un miros acrior, mai poate primi

miros de grajd, urin, blegar.


6. Gustul este dulceag i caracteristic

Proprieti chimice:
1.

pH- ul aciditatea liber a laptelui se exprim prin pH care arat concentraia n ioni de hidrogen din soluii. Laptele de vac are pH- ul ntre 6,7- 6,4. Aciditatea laptele proaspt muls este uor acid. Aciditatea se exprim n grade Thrner i este cuprins ntre limitele 15-19oT. Aciditatea total a laptelui se stabilete prin titrare cu o soluie alcalin n prezena indicatorului fenoftalein. Laptele proaspt muls are o aciditate de 16-18oT. Aciditatea crete n timpul pstrrii, datorit acidului lactic care se formeaz prin fermentarea lactozei de bacterii lactice. Creterea aciditii este mai rapid cu ct temperatura de pstrare este mai ridicat.

2.

Caracteristici microbiologice. n laptele de consum nu sunt admise mai mult de 10 bacterii coliforme /g sau un numar total de microorganisme aerobe mai mare de 300000/g. Laptele de consum se ambaleaza n butelii de sticla, din materiale plastice sau pungi de polietilena, precum si n ambalaje tip "Tetra-Pak" din cartoane speciale.

Controlul calitii laptelui Examenul organoleptic n cadrul acestei examen se verific: Starea ambalajului i marcarea Aspectul exterior al produsului(form, suprafa) Aspectul interior(seciunea)

Culoare, miros, gust Consisten(fluiditate, elasticitate)

Examenul fizico-chimic - se determin: Substan uscat Coninut de grsime Densitate Substane proteice Aciditate

Defectele laptelui. Gustul amrui Cauzele apariiei acestui defect sunt urmtoarele : Furajarea animalelor cu plante amare Impurificarea laptelui cu bacterii proteinolizante sau lipolizante Laptele este obinut nainte de ftare Pentru prevenirea acestui defect se recomand urmtoarele : Excluderea din furajare a plantelor amare Respectarea igienei Mulsul separat al laptelui din ultimele zile dinaintea ftrii Gustul srat Cauzele apariiei acestui defect sunt urmtoarele : Laptele este obinut de la vacile btrne Laptele este obinut de la vaci antepart

Amestec de lapte colostral


Capitolul 2. Selectarea si descrierea caracteristicilor senzoriale ale laptelui. 2.1. Alegerea a doua marci ale produsului si prezentarea unor date reprezentative

despre acestea. Marcile de lapte pe care care noi le-am ales sunt Zuzu si Napolact. Brandul Zuzu a fost lansat de compania Albalact la inceputul anului 2006, devenind in scurt timp un brand de succes datorita unui mix unic: nume de brand, design de ambalaj si comunicare neconventionala. Zuzu s-a lansat ca o marca romaneasca de produse de calitate care atrage prin caldura si zambetul pe care le starneste consumatorilor. Pentru brandul Zuzu, Albalact a mizat pe ideea de brand ludic. Strategia s-a dovedit o reteta de succes, pentru ca Zuzu s-a impus rapid ca un brand sincer, vesel, optimist si cald. I-a cucerit repede pe consumatori, astefel in mai 2007, dupa un an de la lansare, Zuzu a devenit lider in categoria de lapte pasteurizat. Zuzu a fost creat pentru nevoia, dar si pentru placerea consumatorilor, ca un brand prietenos si accesibil. A fost pozitionat ca un brand neconventional si original, mizand pe o personalitate distinctiva si carismatica intr-o piata dominata la acel moment de branduri cu o comunicare exclusiv rationala. In 2010, la 4 ani de la intrarea pe piata, Zuzu isi dovedeste inca o data spiritul inovativ aducand o noua imagine atat in ceea ce priveste design-ul de ambalaj cat si printr-o noua campanie de comunicare. Noua imagine a brandului Zuzu realizata de BrandTailors este transpunsa intr-o noua campanie de comunicare semnata de Next Advertising. Elementele vizuale care compun noua imagine a brandului Zuzu potenteaza spiritual creativ si o stare de euforie pe care nici un alt brand nu o mai are in piata. Zuzu este o exuberanta a naturii care te desteapta de dimineata. Zuzu inseamna in prezent peste 20 de sortimente de lactate proaspete pasteurizate (lapte proaspat, lapte batut, sana, smantana, trei sortimente de iaurturi naturale cu diferite grasimi, patru

sortimente de iaurturi cu fructe si cinci sortimente de iaurturi de baut - cele mai noi produse Zuzu, lansate la inceputul anului 2008. In 2011, Zuzu a intrat intr- o noua categorie si a lansat iaurturile albe si cu fructe la pahar, in diverse gramaje. Mai departe Zuzu si-a extins portofoliul cu alte sorimente de lactate ambalate in pahar: sana, lapte batut, Kefir. Pretul laptelui Zuzu cu 3, 5% grasime la cutie de 1 litru este de 4,54 RON. Principalii competitori ai firmei Albalact sunt LaDorna, Friesland, Covalact. Pentru primul semestru al acestui an, Albalact raporteaza o crestere a profitului net de 58% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 3.577.753 RON, si o cifra de afaceri de 165.897.770 RON, comparabila cu cea de anului trecut cat se inregistrau 165.869.656 RON, informeaza un comunicat emis de companie. Situat n inima Transilvaniei, Napolact duce mai departe o tradiie veche de un secol n domeniul procesrii laptelui. Obiectul de activitate al societii l constituie: colectarea, transportul, prelucrarea, depozitarea, conservarea i comercializarea laptelui, produselor lactate i a ngheatei, operaiuni de import-export n activitatea proprie. Napolact este astazi este unul dintre cei mai mari productori de lactate n Romania. Are doua fabrici, la aga i Baciu, n judetul Cluj. Napolact, actualmente un brand aflat in portofolilul companiei FrieslandCampina Romnia, continu tradiia n procesarea laptelui nceput de atelierul Vlad, atestat documentar din 1905, n care se fabricau pentru prima dat n zona unt si branz de vaca. Compania acorda o atentie deosebita produselor traditionale din gospodriile taranesti urmarindu-se pastrarea lor n form clasica, naturala si fara conservanti, precum si a produselor ce au o veche traditie n zona: produse din lapte de bivolita, Napolact fiind primul productor industrial din Romnia de asemenea produse, sub marca Cedra. Gama de produse Napolact cuprinde toate sortimentele specifice industriei laptelui: lapte proaspat, iaurt, sana, chefir, lapte btut,unt, smantana, branza - Nasal, Alpina, Alpina afumata, Tarnava, Montana -, branzeturi fermentate - Moeciu, Olanda -, cascaval - Dej, Sacele, Tarnita afumat, Bobalna -, telemea Huedin si Huedin Cedra, branza de burduf si branza prosapata de vaci.
8

Multe dintre produsele Napolact sunt recunoscute ca produse tradiionale romnesti si au atestate care le confirm calitatea. Fiecare dintre ele sunt facute dup retete din vremuri stravechi, unele dintre ele atestate documentar n Transilvania inc din secolul XIV. Principalii competitori ai Napolact pe piaa locala a lactatelor, estimat la peste 1,3 miliarde de euro, sunt companiile Danone Romnia, LaDorna (achiziionat de Lactalis), Hochland Romania, Albalact i Covalact, dar si filialele multinationalelor Tnuva i Mller. Pretul laptelui Napolcat cu 3.5 % grasime la cutie de 1 litru este de 4.79 RON. In anul 2011 Napolcat a avut o cifra de afaceri de 222.374.112 RON in crestre fata de 2010 cand s-a inregistrat o cifra de afaceri de 213.144.313 si un profit net de 9.226.634 RON, in scadere cu 26312634 RON fata de 2010 . 2.2 Selectarea celor mai reprezentative cinci caracteristici ale produsului in vederea

analizei produsului. Culoarea laptelui Laptele de vaca trebuie s se prezinte ca un lichid opac si culoare alb-galbuie. Culoarea galbuie este datorata unui continut mai mare de grasime si prezentei pigmentilor carotenoizi din anumite furaje (porumb, morcov, lucerna proaspt etc). Culorile anormale de roz, rosu,, galben, sunt rezultatul dezvoltarii unor microorganisme de infectie care secret pigmenti caracteristici. Gustul laptelui Laptele proaspt trebuie s aiba un gust dulceag si aroma plcuta, specifica, dar foarte puin pronuntata. Gustul dulceag al laptelui este dat de lactoza . Prin pastrare, laptele capata un gust acrisor, cu atat mai intens cu cat laptele este mai vechi. Mirosul laptelui Mirosul, caracteristic speciei, insa putin pronuntat. Mirosul este dat de catre acizii grasi volatili insa mirosul necaracteristic care poate compara este dat de o serie de factori ai mediului inconjurator. Laptele mprumut uor mirosuri strine din mediul nconjurator (de grajd, blegar etc.) dac mulsul nu s-a fcut n condiii igienice. Anumite mirosuri straine pot proveni de la

unele nutreturi ca: trifoi, radacinoase, varza etc. . Ca aplicatie practica se retine necesitatea acordarii unei atentii deosebire in ceea ce priveste asigurarea unui microclimat corespunzator in adapost si asigurarea igienei corespunzatoare la muls pentru obtinerea unui lapte salubru. Consistenta laptelui Consistenta este data de fluiditatea si omogenitatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie filanta, vascoasa sau milaginoasa. Consistenta anormala a laptelui se exprima de fapt atunci cand in efectivul de vaci exista boli ale ugerului sau laptele a fost necontaminat cu diferite microorganisme ca urmare a efectuarii unui muls neigenic. Aspectul laptelui .Aspectul laptelui este un lichid fluid, opalescent, fara corpuri straine vizibile; de regula, aspectul laptelui este apreciat dupa consistenta. 2.3. Descrierea pe baza observatiilor personale a fiecarei caracteristici senzoriale pentru

fiecare marca aleasa. Eu, Mihaela Comaneanu consider ca gustul laptelui Napolact este usor dulceag la fel ca si laptele Zuzu. Mirosul laptelui Napolact este placut comparativ cu laptele Zuzu care are un miros acrisor. Culoarea laptelui Napolcat este alba la fel ca si culoarea laptelui Zuzu. Aspectul si consistenta laptelui Napolact este omogena fara impuritati si sediment cu un strat de grasime foarte mic la fel ca si laptele Zuzu. Eu, Coclea Alexandra prefer spre deosebire de colega mea, laptele Zuzu deoarece este mult mai placut la gust fata de Napolact. Il consum de cele mai multe ori pe cel cu grasime de 1.5%, pentru ca mi se pare ca este mai usor. Zuzu imi inspira o stare de euforie pe care nici o alta marca de lapte nu mi-o da. Zuzu este o exuberanta a naturii care te desteapta de dimineata. Din punct de vedere al imaginii ambalajului, ambalajul Zuzu este mai expresiv mai atragator din punct de vedere vizual, acest lucru find foarte important in luarea deciziei de cumparare de catre consumator.

10

Capitotul 3. Analiza propriu-zisa a calitatii senzoriale a laptelui 3.1 Comparativ pentru cele doua marci prin metoda punctajului Fisa individuala de analiza senzoriala prin metoda scarii de punctaj
Denumirea produsului analizat:Zuzu Numele si prenumele degustatorului: Comaneanu Mihaela Data: 11.12.2012

Caracteristici senzoriale Culoare Gust Miros Consistenta Aspect Semnatura degustatorului :

Punctaj acordat (P)

Observatii

Fisa individuala de analiza senzoriala prin metoda scarii de punctaj


Denumirea produsului analizat:Zuzu Numele si prenumele degustatorului:Coclea Alexandra

11

Data: 11.12.2012

Caracteristici senzoriale Culoare Gust Miros Consistenta Aspect Semnatura degustatorului :

Punctaj acordat (P)

Observatii

Fisa individuala de analiza senzoriala prin metoda scarii de punctaj


Denumirea produsului analizat:Napolact Numele si prenumele degustatorului: Comaneanu Mihaela Data: 11.12.2012

Caracteristici senzoriale Culoare Gust Miros Consistenta Aspect Semnatura degustatorului :

Punctaj acordat (P)

Observatii

Fisa individuala de analiza senzoriala prin metoda scarii de punctaj


Denumirea produsului analizat:Napolact Numele si prenumele degustatorului: Coclea Alexandra Data: 11.12.2012

Caracteristici senzoriale Culoare

Punctaj acordat (P)

Observatii

12

Gust Miros Consistenta Aspect Semnatura degustatorului :

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea laboratorului care efectueaza analiza: Denumirea produsului analizat:Zuzu Data de fabricatie: Producatorul : Caracteristici senzoriale Punctaj individual acordat de fiecare examinator E1 Culoare Gust Miros Consistenta Aspect Punctaj mediu al produsului Numele si prenumele examinatorului Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea laboratorului care efectueaza analiza: Denumirea produsului analizat: Napolact Data de fabricatie: Producatorul : Caracteristici senzoriale Punctaj individual acordat Punctaj mediu al E2 E3 Punctaj mediu al caracteristicii

13

de fiecare examinator E1 Culoare Gust Miros Consistenta Aspect Punctaj mediu al produsului Numele si prenumele examinatorului E2 E3

caracteristicii

Schema punctaj pentru evaluarea calitatii senzoriale a laptelui.

Caracteristica senzoriala Gust

Scara Descrierea caracteristicilor produsuli examinat de punctaj Plin, usor dulgeag, caracteristic laptelui de consum

Punctaj acordat

14

Apos, usor gust de fiert, fara defecte sesizabile Usor de furaj, usor de malt, usor de afumat, usor de ulei, usor metalic, usor de vechi, usor amar, usor gust de foaie de material plastic, usor acrisor. De furaj, de malt, usor de drojdie, de afumat, de ulei, metalic,vechi, de seu, amar, inchis, acrisor Puternic de furaj, puternic de malt, de drojdie, puternic afumat, puternic de ulei, puternic metalic, puternic de seu, puternic amar, de mucegai, usor ranced. Acru, ranced, de putregai, de peste, puternic de drojdie, gust strain.

Miros

Caracteristic laptelui de consum Miros usor de fiert Usor de furaj, usor de malt, usor de drojdie, usor de ulei, usor acrisor, usor de grajd. De furaj, de malt, de drojdie, de afumat, de ulei,de grajd. Puternic de furaj, puternic de malt, puternic de drojdie, puternic de afumat, usor de mucegai, usor de putregai, usor ranced. De peste, ranced, de putregai, acru, miros strain.

Aspect

Lichid omogen lipsit de impuritati si sedimente Cu mici abateri ca: un strat usor de grasime sau putine flocoane de proteine ramase dupa agitare. Cu flocoane de grasime si proteina cu sediment. Cu multe flocoane de grasime si proteina cu usoara abatere de culoare. Cu aglomerari de grasime si proteina, abateri de culoare, sediment, usor coagulat. Cu abateri mari de culoare, sediment mare, impuritati, coagulare.

Culoare

Culoare alba cu nuanta usor galbuie, uniforma. Culoare usor galbuie

15

Culoare corespunzatoare, cu pete. Culoare neuniforma Culoare necorespunzatoare. Consistenta Strat de grasime care prin agitare dispare. Cu mici abateri ca: un strat usor de grasime Cu flocoane de grasime si proteina cu sediment. Cu multe flocoane de grasime si proteina cu usoara abatere de culoare. Cu aglomerari de grasime si proteina, abateri de culoare, sediment, usor coagulat. Cu abateri mari de culoare, sediment mare, impuritati, coagulare

Concluzii

Laptele consumat de stramosii nostri provenea in special de la capre, oi si magari. Romanii au avut un rol important in dezvoltarea consumului de lapte, prin introducerea lapteleui
16

de

vaca

in

alimentatie

si

prin

perfectionarea

tehnicii

de

prelucrare

acestuia.

In urma realizarii acestei lucrari, am ajuns la concluzia ca numarul consumatorilor de lapte este din ce in ce mai mic deoarece acestia prefera alte lichide in defavoarea laptelui. Napolact si Zuzu sunt marcile de lapte pe care le prefera consumatorii cel mai mult. Napolact este astazi este unul dintre cei mai mari productori de lactate n Romania. Imagine a brandului Zuzu potenteaza spiritual creativ si o stare de euforie pe care nici un alt brand nu o mai are in piata. Zuzu este o exuberanta a naturii care te desteapta de dimineata. Pretul laptelui Zuzu cu 3, 5% grasime la cutie de 1 litru este de 4,54 RON, iar pretul laptelui Napolcat cu 3.5 % grasime la cutie de 1 litru este de 4.79 RON, cu toate ca are pretul mai mare Napolact este consumat mai mult fata de Zuzu. Ca si o comparatie a cifrei de afacceri Napolact sta mult mai bine la acest capitol fata de Zuzu, precum si la gama sortimentala. Ca ultima concluzie beneficiul consumului de lapte duce la cresterea si imbunatatirea nivelului de calciu din organism, precum si la alte beneficii.

Bibliografie.
http://www.zf.ro/companii/cum-a-ajuns-zuzu-unul-dintre-cele-mai-vandutebranduri-pe-o-piata-de-peste-un-miliard-de-euro-3097679/

17

http://www.smark.ro/a_23930/albalact_in_s1_2012_cifra_de_afaceri_de_166_ milioane_ron_si_profit_net_de_3_6_milioane_ron.html http://facultate.regielive.ro/proiecte/economie/analiza-comparativa-aperformantelor-napolact-albalact-265927.html http://www.iqads.ro/a_23607/studiu_de_caz_bronze_effie_napolact_branzeturil e_din_pestera_de_la_taga.html http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/843243/napolact-sa/ http://www.scribd.com/doc/102625184/Strategii-de-Marketing-ALBALACT-vsDANONE http://www.scribd.com/doc/36167913/ANALIZA-SENZORIAL%C4%82-ALAPTELUI-DE-CONSUM-asta

Cuprins
Introducere.1
18

Capitolul 1.Caracterizarea generala a laptelui..........................................................................2 1.1 Clasificarea produsului..............................................................................................2 1.2. Caracteristicile de calitate ale produsului...............................................................4
Capitolul 2. Selectarea si descrierea caracteristicilor senzoriale ale laptelui......................7 2.1. Alegerea a doua marci ale produsului si prezentarea unor date reprezentative

despre acestea................................................................................................................................7 2.2 Selectarea celor mai reprezentative cinci caracteristici ale produsului in vederea analizei produsului........................................................................................................................9 Capitotul 3. Analiza propriu-zisa a calitatii senzoriale a laptelui.............................11 3.1 Stabilirea schemei de analiza prin punctaj...............................................11 3.2 Completarea fiselor individuale de analiza senzoriala............................13 3.3 Completarea fisei centralizate de analiza senzoriala .............................15 Concluzii ........................................................................................ ..............................17 Bibliografie .................................................................................... ..............................18

19