You are on page 1of 942

Marile dicţionare Paralela 45

AUREL SASU

DICŢIONARUL BIOGRAFIC AL LITERATURII ROMÂNE

DBLR
A-L
PARALELA

SUMAR

Colaboratori ............................................................ I PrefaÆå ..................................................................... III Abrevieri ................................................................. VI Bibliografie generalå .............................................. VII DicÆionarul biografic al literaturii române A - L .... 1

I

COLABORATORI
Mircea ANGHELESCU Georgeta ANTONESCU Mircea BERCEANU Ştefan BORBÉLY Corin BRAGA Ioan BUDUCA Alexandru CÅLINESCU Valentin CHIFOR Alexandru CISTELECAN Paul CORNEA † Anton COSMA Daniel CRISTEA-ENACHE Ion CRISTOFOR Doina CURTICÅPEANU Eugen DORCESCU Dinu FLÅMÂND Niculae GHERAN † Livia GRÅMADÅ Sara IERCOÇAN Gelu IONESCU † Monica LAZAR Nicolae MANOLESCU Mircea MARTIN Nicolae MECU Dumitru MICU Dan C. MIHÅILESCU Ioan MILEA Ioan MOLDOVAN M. A. G. A. M. B. Şt. B. C. B. I. B. Al. C. V. C. Al. Cs. P. C. A. C. D. C.-E. I. C. D. C. E. D. D. F. N. G. L. G. S. I. G. I. M. L. N. M. M.M. N. Mc. D. M. D. C. M. I. Ml. I. Md. Cornel MORARU Mircea MUTHU Elena NEAGOE Nicolae OPREA Liviu PAPADIMA † Marian PAPAHAGI Gheorghe PERIAN Irina PETRAÇ † Ioana Em. PETRESCU † Liviu PETRESCU † Alexandru PIRU Petru POANTÅ Ion POP Mircea POPA Vasile POPOVICI Maria PROTASE Ilie RAD Cornel ROBU Eugen SIMION Ion SIMUæ Virgil STANCIU Elena TACCIU Manuela TÅNÅSESCU † Radu G. æEPOSU Ion VARTIC Mariana VARTIC † Mircea ZACIU Rodica ZAFIU C. M. M. Mt. E. N. N. O. L. Pp. M. P. Gh. P. I. Pt. I. Em. P. L. P. Al. P. P. P. I.P. M. Pp. V. P. M. Pr. I. R. C. R. E. S. I. S. V. S. E. T. M. T. R. G. Ţ. I. V. M. V. M. Z. R. Z.

II

PREFAæÅ
Proiectul unui DicÆionar biografic al literaturii române a fost anunÆat în presa literarå çi în publicaÆii de mare tiraj dupå încheierea seriei de patru volume ale DicÆionarului scriitorilor români (1995-2002; primele douå, în colaborare cu Mircea Zaciu çi Marian Papahagi, ultimele douå, împreunå cu DicÆionarul esenÆial, editate singur). A fost o invitaÆie publicå adresatå scriitorilor (celor din emigraÆie inclusiv) de a sprijini realizarea unei lucråri de referinÆå, gândite a continua, completa documentar çi a depåçi prin substanÆiala îmbogåÆire a cuprinsului sinteza abia încheiatå (råmaså cu înregistrarea informaÆiei la anul 1989!). Nu ascund c-a existat o grabå, cred justificatå, de a duce la bun sfârçit într-un timp record (doi ani) un proiect atât de complex çi de asemenea anvergurå. Mai întâi, fiindcå în ultimul deceniu lexicografia literarå a fost invadatå, periculos çi agresiv, de un amatorism care a accentuat ideea de improvizaÆie çi nedeplinåtate a literaturii române. Ne aflåm încå într-o nefericitå perioadå de tranziÆie dominatå, în culturå mai ales, de iniÆiative arbitrare, paralele, de orgolii reciclate, management defectuos çi o înÆelegere meschin-conjuncturalå a problemelor grave de interes naÆional. Ne risipim într-o ridicolå peticårie cu nedorite consecinÆe asupra puterilor creatoare ale mai multor generaÆii. Panorame construite din recenzii, note de lecturå adunate sub pompoase titluri de istorii literare, Who’s who-uri satisfåcând contra-cost vanitåÆi postmoderne, monografii çi cårÆi de interviuri scrise sub incidenÆa unui reciproc beneficiu globalist, båtålia surdå, în contribuÆii regionale, pentru arondarea scriitorilor patrimoniului local (împreunå cu impiegaÆi, agronomi, globe-trotteri, låutari, interpreÆi çi antrenori), iatå pe scurt sumara topografie a unui fals exerciÆiu de libertate çi a unui înçelåtor efort de integrare. Dacå se adaugå patosul grafomaniei, vânzarea la pachet a onorurilor publice çi a certificatelor de excelenÆå, editurile care funcÆioneazå dupå norma serviciului la domiciliu çi înmulÆirea fårå precedent a meritelor conferite de organizaÆii familiale, avem imaginea aproape completå a multor demersuri literare fracturate, întâmplåtoare çi strict utilitare. Nu e mai puÆin adevårat cå dificultåÆile au fost amplificate çi de felul în care scriitorii înçiçi au înÆeles så participe la utopia unei cårÆi. Neobiçnuit, în general, cu disciplina sintezei, scriitorul român preferå datelor exacte ficÆiunea iar criteriului de transparenÆå, barocul unei imaginaÆii peste care nu rareori se suprapun sfidarea çi indiferenÆa. El îçi abreviazå, prin urmare, titlurile, citeazå din memorie, îçi transformå în roman biografia, schimbå numele de instituÆii cu altele fantasmagorice, crede în dictatura efemerului çi e selectiv dupå obiceiul påmântului. DicÆionarul biografic (însumând 2301 de nume) e cel mai complet, ca numår de autori, între lucrårile de lexicografie literarå publicate în ultimul deceniu çi jumåtate. El nu çi-a propus totuçi så fie un inventar absolut nici al scriitorilor, nici al operei lor, atâta vreme cât accesul la arhive, colecÆii

III

çi biblioteci (cazul autorilor din emigraÆie) e încå limitat, dificil, de cele mai multe ori imposibil. În Æarå, pe de altå parte, seriile critice s-au întrerupt ori au fost reluate în versiuni lipsite de credibilitate, sumare aglutinåri de texte pentru uzul çi/sau în beneficiul unei pieÆe lipsite de discernåmânt. Am evitat çi tentaÆia de a contabiliza totul (reeditåri în colecÆii çcolare anonime, broçuri de pedagogie politicå sau acÆiuni de popularizare culturalå) doar de dragul epuizårii unor preocupåri cu implicaÆii mai degrabå sociale. Aducerea la zi a informaÆiei (1990-2003) a presupus un imens efort documentar nu lipsit de renunÆåri çi insuccese, datorate în principal proastei difuzåri a cårÆii çi lipsei de comunicare între spaÆii de råu înÆeleaså autarhie culturalå. E inutil så spun cå verificarea çi completarea acestei informaÆii au fost fåcute în biblioteci, deopotrivå pentru clasici çi contemporani (råspunsurile la chestionar ale celor din urmå, în foarte multe cazuri lacunare çi evazive, suportând acelaçi regim de control bibliografic). Unii çi-au imaginat pervers cå astfel de lucråri sunt simple operaÆiuni de transcriere, uitând cå în afara bibliotecii, vorba lui Umberto Eco, nu existå altå dovadå a adevårului çi a greçelii. Întâia grijå a fost, evident, så nu lipseascå din DicÆionar numele importante ale literaturii române contemporane (cei mai tineri scriitori incluçi în carte aparÆin generaÆiei ’90). AbsenÆa câtorva li se datoreazå în exclusivitate, fie prin refuz, fie prin råspunsuri care Æineau de „ora 25” a finalizårii proiectului. În cazul unor autori a cåror prezenÆå am considerat-o necesarå în paginile lucrårii, mi-am permis, în ciuda tåcerii lor, så apelez la surse deja existente pentru redactarea prezentårii. Cât priveçte scriitorii exilaÆi, expatriaÆi, autoexilaÆi etc., DicÆionarul nu reconstituie întreaga istorie a dramei, a biografiei ca destin, a atâtor brutale pierderi de identitate sau reintegråri târzii în ritmul firesc al literaturii române. Sub aparenÆa lor neutrå, datele biografice absolute çi cronologia operei vorbesc de la sine despre agonia çi extazul postbelic al scriitorului român. O ultimå precizare: DicÆionarul biografic a fost realizat fårå contribuÆia vreunei instituÆii române de culturå. De la simpla corespondenÆå cu sutele de autori, pânå la tehnoredactare, iconografie, cercetarea documentarå, listarea întregului material (mai multe mii de pagini) çi transpunerea cårÆii pe suport electronic, totul s-a fåcut prin efort financiar propriu. O parte dintre articole, cu adåugirile çi îndreptårile necesare, au fost reproduse, sub semnåturå, din DicÆionarul scriitorilor români. Toate celelalte, în numår de 820, aparÆin semnatarului acestei prefeÆe: (A. S.). * Structura unui articol e cea impuså de specificul lucrårii: o sintezå biograficå, plus bibliografia, constând din douå secÆiuni: operå/traduceri çi referinÆe critice (informaÆia e înregistratå pânå la 1 ianuarie 2004). Dimensiunea articolului a depins de volumul informaÆiei. DicÆionarul biografic este precedat de o Bibliografie generalå (Enciclopedii. DicÆionare; Istorii literare; Studii de istorie çi criticå literarå; Volume de interviuri). N-au fost reproduse în acest capitol monografiile de scriitori, prezente obligatoriu în partea de referinÆe. * MulÆumesc tuturor celor care au råspuns chestionarului în timp util. MulÆumiri cålduroase doamnelor Niculina Dârgåu, Monica Lazår, Elena Monica Lupaç, Éva Maister, Liliana Miclåuç, Olimpia Oprea, Agota Pop, Adriana Székely çi Daniela Tudor de la Biblioteca Centralå Universitarå
IV

„Lucian Blaga” din Cluj, pentru amabile înlesniri documentare çi pentru binevoitorul ajutor acordat în faza de pregåtire a lucrårii. Aceeaçi caldå recunoçtinÆå domniçoarei Anna-Maria Boldescu. Dificila sarcinå a tehnoredactårii çi-a asumat-o doamna Eva Mladin. Îi mulÆumesc pentru pasiune çi pentru dåruirea exemplarå. NepreÆuit a fost spijinul domnului Gheorghe Taçnadi în procurarea çi reproducerea unor pårÆi din materialul ilustrativ al cårÆii. Cei dintâi martori ai proiectului abia schiÆat au fost Sorinica Lupu, Florentin Iancu, Ioan ViÆalariu çi Ion DodiÆå, rezidenÆi în Statele Unite. Le mulÆumesc çi pe aceastå cale pentru dragostea çi prietenia lor. Un început de secretariat çtiinÆific a asigurat lucrårii, pânå la plecarea din Æarå, Carmina Popescu. Îi mulÆumesc pentru toate ceasurile dedicate acestui vis comun. Speciale mulÆumiri se cuvin lui Lucian Pricop pentru ireproçabila colaborare în perioada pregåtirii pentru tipar a cårÆii. Întreaga mea gratitudine poetului Cålin Vlasie, directorul Editurii Paralela 45, pentru generoasa iniÆiativå a publicårii DicÆionarului.
Cluj, 10 iunie 2006 AUREL SASU

V

ABREVIERI
Acad. = Academia acad. = academician apr. = aprilie arh. = arhivå (~ e) art. = articol (~ e) asoc. = asociaÆie (~ ii) aug. = august bibl. = bibliotecå c. = circa cap. = capitol (~ e) colab. = colaborare, colaboråri col. = colecÆie (~ ii) com. = comunå (~ e) conf. univ. = conferenÆiar universitar cf. = confer dec. = decembrie doc. = document (~ e) dr. = doctor ed. = ediÆie (~ ii) ex. = exemplu (~ e) f. a. = fårå an febr. = februarie f. l. = fårå loc ian. = ianuarie iun. = iunie iul. = lulie jud. = judeÆ lb. = limbå (~ i) m. = mort mart. = martie ms = manuscris (~ e) n. = nåscut nov. = noiembrie nr. = numår oct. = octombrie orig. = original (~ e, i) pref. = prefaÆå prof. = profesor (~ i) prof. univ. = profesor universitar pseud. = pseudonim (~ e) reed. = reeditare (~ i) reg. = regiune (~ i) rev. = revistå (~ e) SF = science fiction sec. = secol (~ e) sept. = septembrie s. n. = sublinierea noastrå soc. = societate, societåÆi tom. = tomul trad. = traducere (~ i) Univ. = Universitatea urm. = urmåtoare (pagini) vol. = volum (~ e)

VI

BIBLIOGRAFIE GENERALÅ
ENCICLOPEDII • DICæIONARE Valeriu Anghel, Alexandru Deçliu, VocaÆie çi destin. 600 fiçe portret pentru un tablou spiritual istoric al judeÆului Vrancea, 2000 Mircea Anghelescu, coordonator, DicÆionar de termeni literari, 1976 (ed. nouå, 1994) idem, coordonator, Literatura românå. DicÆionar de opere, 2003 Nae Antonescu, coordonator, Reviste româneçti de culturå din Transilvania interbelicå, 1999 I. Bejenaru, DicÆionarul botoçånenilor, 1994 Olimpia Berca, DicÆionar al scriitorilor bånåÆeni (1940-1990), 1996 Aquilina Biråescu, Diana Zårie, Scriitori çi lingviçti timiçoreni (1945-1999). DicÆionar bibliografic, 2000 Victoria I. Bitte, Tiberiu Chiç, Nicolae Sârbu, coordonatori, DicÆionarul scriitorilor din Caraç-Severin, 1998 S. Bornemisa, Almanahul scriitorilor de la noi, 1911 Toader Buculei, PrezenÆe bråilene în spiritualitatea româneascå. Mic dicÆionar enciclopedic, 1993 Eugen Budåu, Scriitori båcåuani, 2001 Nicolae Busuioc, DicÆionarul scriitorilor ieçeni contemporani, 1997 (ed. II, Scriitori çi publiciçti ieçeni contemporani, 2002) G. Caliga, Almanahul dicÆionar al presei din România çi al celei româneçti de pretutindeni, 1926 I. C. ChiÆimia, Al. Dima, coordonatori, Literatura românå. DicÆionar cronologic, 1979 Iurie Colesnic, Basarabia necunoscutå. PersonalitåÆi basarabene, I-IV, 1993-1994 I. Constantinescu, I. Deaconescu, PoeÆi olteni contemporani, 1982 Ana Cosma, Scriitori români mureçeni, 2000 Stan V. Cristea, JudeÆul Teleorman. DicÆionar biobliografic, 1996 Çtefan Cucu, Corina Apostoleanu, Literatura în Dobrogea. DicÆionar biobliografic, I-II, 1997-1999 Iordan Datcu, Sabina Stroescu, DicÆionarul folcloriçtilor. Folclorul literar românesc, I, 1979 Iordan Datcu, DicÆionarul folcloriçtilor, Folclorul muzical, coregrafic çi literar românesc, II, 1983 idem, DicÆionarul etnologilor români, I-II, 1998 C. Diaconovici, Enciclopedia românå, I, 1898; II, 1901; III, 1904 DicÆionar enciclopedic, I (A-C), 1993; II (D-G), 1996; III (H-K), 1999; IV (L-N), 2001 DicÆionarul scriitorilor arådeni de azi, ed. realizatå de Iulian Negrilå, 1997

VII

VIII

Gabriela Drågoi, Florin Faifer, Dan Månucå, Al. Teodorescu, Leon Volovici, Remus Zåstroiu, coordonare çi revizie çtiinÆificå, DicÆionarul literaturii române de la origini pânå la 1900, 1979 (ed. II, 2002) Puiu Enache, Scriitori çi reviste la Pontul Euxin, 1997 Enciclopedia românå (Minerva), 1929 Cornel Galben, PersonalitåÆi båcåuane, I-II, 2000-2003 Mircea GhiÆulescu, coordonator, 100 cei mai mari scriitori români, 2003 Ioan Godea, Etnologia românå contemporanå. Lexicon bibliografic-ilustrat, 2002 Dan Grigorescu, coordonator, Bibliografia esenÆialå a literaturii române. Scriitori, reviste, concepte, 2003 I. Hangiu, DicÆionar al presei literare româneçti (1790-1982), 1987 (ed. II, revizuitå çi completatå: DicÆionarul presei literare româneçti, 1790-1990, 1996) Axenia Hogea, Personalia. DicÆionar biobliografic, 2000 Gheorghe Jurma, Mic dicÆionar al personalitåtilor cultural-çtiinÆifice din Caraç-Severin, 1976 I. Lascu, M. Barbu, M. Boboc, I. Velica, DicÆionarul scriitorilor din Vale [Valea Jiului], 1999 Silvia Lazarovici, DicÆionarul scriitorilor botoçåneni (1945-2000), 2000 Ion Bogdan Lefter, Romanian Writers of the ’80s and ’90s. A Concise Dictionary, 1999 idem, coorodnator, Scriitori români din anii ’80-’90. DicÆionar biobliografic, I (A-F), II (G-O), III (P-Z), 2000-2001 Gheorghe Luchescu, Din galeria personalitåÆilor timiçene, 1996 Ionel Maftei, Personalitåti ale çtiinÆei, culturii çi artei româneçti, 1968 idem, PersonalitåÆi ieçene, I, 1972; II, 1975; III, 1978; IV, 1982; V, 1995; VI, 1996; VII, 1997; VIII, 2000 Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc (1945-1989), 2003 Adrian Marino, DicÆionar de idei literare, I (A-G), 1973 Mic dicÆionar enciclopedic, 1972 (ed. II, 1978; ed. III, 1986) I. M. Mihai, Scriitori din Maramureç, 2003 Mihail Mihailide, Medici-scriitori çi publiciçti români. DicÆionar biobliografic, 2001 (ed. II, 2003) Al. Mirodan, DicÆionar neconvenÆional al scriitorilor evrei de limbå românå, I (A-C), Tel Aviv, 1986; II (D-F), Tel Aviv, 1997 Florin Muscalu, DicÆionarul scriitorilor çi publiciçtilor vrânceni de la origini pânå în anul 2000, 1999 Valeriu Nicolescu, Buzåu — Râmnicu Sårat. Oameni de ieri, oameni de azi, I-II, 2001 Al. Oprescu, Scriitori buzoieni, 1980 Constantin Pangrati, DicÆionarul oamenilor de seamå din judeÆul NeamÆ, 1999 Mihai-Dan Pavelescu, coordonator, DicÆionar SF, 1999 Dimitrie Påcurariu, coordonator, Literatura românå. Scriitori, reviste, curente, 1979 Mircea Påcurariu, DicÆionarul teologilor români, 1996 Irina Petraç, Literatura românå contemporanå, 1994 idem, Panorama criticii literare româneçti. 1950-2000: critici çi istorici literari, teoreticieni, eseiçti, esteticieni. DicÆionar ilustrat, 2001

V. Petrescu, Serghie Paraschiva, DicÆionar de literaturå al judeÆului DâmboviÆa, 1998 Petre Petria, Vâlcea. Oameni de çtiinÆå, culturå çi artå, 1996 P. Poantå, DicÆionar de poeÆi. Clujul contemporan, 1999 Ion Pop, coordonator, DicÆionar analitic de opere literare româneçti, I (A-D), 1998; II (E-L), 1999; III (M-P) 2001; IV (Q-Z), 2003 Marian Popa, DicÆionar de literaturå românå contemporanå, 1971 (ed. II, 1977) Lucian Predescu, Enciclopedia „Cugetarea”, 1940 Enache Puiu, Scriitori çi reviste la Pontul Euxin, 1997 Maria Razba, PersonalitåÆi hunedorene. Oameni de culturå, artå, çtiinÆå, tehnicå çi sport (secolele XV-XX), 2000 Georgeta Råduicå, Nicolin Råduicå, DicÆionarul presei româneçti (1731-1918), 1995 Ileana Roman, Tudor RåÆoi, coordonatori, DicÆionarul enciclopedic al judeÆului MehedinÆi, 2003 Aurel Sasu, DicÆionarul scriitorilor români din Statele Unite çi Canada, 2001 Emil Satco, Ion Pânzar, DicÆionar de literaturå (Bucovina), 1993 idem, PersonalitåÆi bucovinene, VIII, 1997 Emil Satco, Bucovina. ContribuÆii cultural-çtiinÆifice. DicÆionar IX, 2000 Scriitori de la Tomis, catalog bibliografic realizat de Ovidiu Dunåreanu, în colab. cu Corina Apostoleanu çi Victor Corches, 1997 (ed. revåzutå çi adåugitå, 2000) Scriitori israelieni de limbå românå, 1998 Scriitori de limbå românå din Israel. GeneraÆia contemporanå, bibliografie întocmitå de Emanuel Aczél, 2003 Al. Stånescu, DicÆionar al oamenilor de culturå, artå çi çtiinÆå din judeÆul Teleorman, 1993 Mihail Straje, DicÆionar de pseudonime, 1973 Teodor Tanco, Academia Românå: 1866-1996. Academicieni nåsåudeni çi bistriÆeni, 1996 idem, DicÆionar literar (1639-1997) al judeÆului BistriÆa-Nåsåud. Autori. PublicaÆii. SocietåÆi, 1998 Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureçeni. DicÆionar biobliografic, 2000 Stelian Vasilescu, Oameni din Bihor I (1940-2000), 2002 George Vulturescu, Culturå çi literaturå în Æinuturile Såtmarului. DicÆionar 1700-2000, 2000 Mircea Zaciu, în colab. cu Marian Papahagi çi Aurel Sasu, coordonare çi revizie çtiinÆificå, Scriitori români, 1978 Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, DicÆionarul scriitorilor români, I (A-C), 1995; II (D-L), 1998; III (M-Q), 2001; IV (R-Z), 2002

IX

ISTORII LITERARE Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, 1914 V. Alexandrescu-Urechia, SchiÆe de istoria literaturei române, I, 1885 Gh. Alexici, Geschichte der Rumänischen Literatur, 1906 N. I. Apostolescu, Istoria literaturii române moderne, I (1821-1866) — II (1866-1900), 1913-1916 E. Barbu, O istorie… = Eugen Barbu, O istorie polemicå çi antologicå a literaturii române de la origini pânå în prezent, 1975 Ovidiu Bârlea, Istoria folcloristicii româneçti, 1974 I. Bianu, Curs de istoria literaturii române, 1925 G. Bogdan-Duicå, Istoria literaturii române moderne. Întâii poeÆi munteni, 1923 Virgil BrådåÆeanu, Istoria literaturii dramatice româneçti çi a artei spectacolului, 1966 (alte ed., 1972; 1982) M. Bucur, Istoriografia… = Marin Bucur, Istoriografia literarå româneascå, 1973 idem, coordonator, Literatura românå contemporanå, I, 1980 Alexandru Busuioceanu, Istoria literaturii române: compendiu, 1998 Gh. Cardaç, Pagini de istorie literarå româneascå, I, 1927 idem, Istoria literaturii româneçti de la origini pânå la zilele noastre, 1938 N. Cartojan, Istoria…, I, II, III = N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, I, 1940; II, 1942; III, 1945 (ed. II, 1980) G. Cålinescu, Istoria… = G. Cålinescu, Istoria literaturii române de la origini pânå în prezent, 1941 (ed. II, 1980; ed. III, 1982; ed. IV, 1993) idem, Istoria literaturii române. Compendiu, 1945 (ed. II, revåzutå, 1946; ed. III, 1968; ed. IV, 1983; ed. V, 1994) G. Cålinescu, I. Vitner, Ov. S. Crohmålniceanu, Istoria literaturii române, I-II, 1954-1955 Mihai Cimpoi, O istorie deschiså a literaturii din Basarabia, 1996 (ed. II, 1997) Çtefan Ciobanu, Istoria literaturii române vechi, 1947 (ed. II, 1989) Ç. Cioculescu, Vl. Streinu, T. Vianu, Istoria… = Çerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne, I, 1944 (ed. II, 1971; ed. III, 1985) Çerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române moderne, 1947 C. Ciopraga, Lieratura… = Literatura românå între 1900-1918, 1970 Ov. S. Crohmålniceanu, Literatura…, I, II, III = Ov. S. Crohmålniceanu, Literatura românå între cele douå råzboaie mondiale, I, 1972; II, 1974; III, 1975 (prima ed. a vol. I, 1967) Ov. Densusianu, Istoria limbei çi literaturei române (curs litografiat), 1897-1898 idem, Istoria literaturei române contemporane (curs litografiat), I-II, 1899-1901 idem, Literatura românå modernå, I-III, 1920-1933 (ed. II, 1985)

X

Aron Densuçianu, Istoria limbei çi literaturei române, 1885 (ed. II, 1894) Mihail Dragomirescu, Istoria literaturii române în secolul XX (1900-1910), 1934 Gabriel Drågan, Istoria literaturii române, 1934 (ed. IV, revåzutå çi adåugitå, 1946) N. Dråganu, Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie, des origines à la fin du XVIII-e siècle, 1938 Zoe Dumitrescu-Buçulenga, coordonator, Istoria literaturii române. Studii, 1979 Mircea GhiÆulescu, Istoria dramaturgiei române contemporane, 2000 P. Haneç, Istoria literaturii româneçti, 1924 (ed. II, 1927; ed. III, 1931) idem, Histoire de la littérature roumaine, Paris, 1934 G. Ibråileanu, Istoria literaturii române moderne, 1926 I. L. R. … = Istoria literaturii române, I, 1964; II, 1967; III, 1973 (ed. II, revåzutå, I, 1970; II, 1972; III, 1973) N. Iorga, Istoria… XVIII, I, II = N. Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, I-II, 1901 (ed. II, 1969) idem, Istoria literaturii religioase pânå la 1688, 1904 N. Iorga, Istoria…, I, II, III = N. Iorga, Istoria literaturii româneçti în veacul al XIX-lea. De la 1821 înainte. În legåturå cu dezvoltarea culturalå a neamului, I, 1907; II, 1908; III, 1909 (ed. II, 1983) N. Iorga, Ist. lit. rom. …, I, II, III = N. Iorga, Istoria literaturii româneçti, I, 1925; II, 1926; III, 1933 (ed. II, 1985) N. Iorga, Ist. Intr. sint. = N. Iorga, Istoria literaturii româneçti. Introducere sinteticå, 1929 (ed. II, 1977; ed. III, 1985; ed. IV, 1988) idem, Ist. lit. cont., I-II = N. Iorga, Istoria literaturii româneçti contemporane. I Crearea formei (1867-1890); II În cåutarea fondului (1890-1934), 1934 (ed. II, 1985) Istoria teatrului în România, I, 1965; II, 1971; III, 1975 G. Ivaçcu, Istoria… = G. Ivaçcu, Istoria literaturii române, I, 1969 I. D. Låudat, Istoria literaturii române vechi. Partea I-IV, 1962 (ed. II, 1969) Ivan Låzåriciu, Istoria literaturii române, 1884 Const. Loghin, Istoria literaturii române, 1926 (ed. II, revåzutå, 1941) idem, Istoria literaturii române din Bucovina. 1775-1918, 1926 Const. Loghin, S. Drimmer, Geschichte der Rumänischen Literatur, 1934 E. Lovinescu, Istoria civilizaÆiei române moderne. I ForÆele revoluÆionare, 1924; II ForÆele reacÆionare, 1925; III Legile formaÆiei civilizaÆiei române, 1925 (alte ed., 1972; I-III, 1992) E. Lovinescu, Istoria…, I, II, III, IV, V, VI = E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, I, 1926; II, 1926; III, 1927; IV, 1928; V, 1928; VI, 1929 (ed. II, Scrieri, IV-V, 1973; alte ed.: I-II, 1973; I-III, 1981-1989) idem, Istoria literaturii române contemporane. 1900-1937 (ed. II, Scrieri, 1975; ed. III, 1989) Gino Lupi, Novocento Letterario romeno (litografiat), Milano, 1965-1966 idem, La letteratura romena, Milano, 1968

XI

XII

Nicolae Manolescu, Istoria criticå a literaturii române, I, 1990 (ed. II, 1997) D. Micu, Istoria… = D. Micu, Istoria literaturii române. 1900-1918, I-II, 1964-1965 D. Micu, Început… = D. Micu, Început de secol. 1900-1916, 1970 idem, Scurtå istorie a literaturii române, I De la începuturi pânå la primul råzboi mondial, 1994; II Perioada interbelicå. Poezia contemporanå, 1995; III Perioada contemporanå. Proza, 1996; IV Perioada contemporanå. Dramaturgia, 1997 Dumitru Micu, Literatura românå în secolul al XX-lea, 2000 D. Micu, N. Manolescu, Literatura românå de azi, 1965 V. Mîndra, Istoria literaturii române. EvoluÆia genului dramatic. Partea I. Secolul XIX; Partea II. Perioada 1900-1918, 1977 idem, Istoria literaturii dramatice româneçti. I De la începuturi pânå la 1890, 1985 B. Munteano, Panorama… = B. Munteano, Panorama de la littérature roumaine contemporaine, 1938 George Munteanu, Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, 1980 D. Muråraçu, Istoria literaturii române, 1940 (ed. IV, 1946) Ion Nådejde, Istoria limbei çi literaturei române, 1886 I. NegoiÆescu, Istoria literaturii române, I, 1991 Iulian Negrilå, Istoria presei, 1997 T. Opriç, O istorie a debuturilor literare, 1991 Ramiro Ortiz, Letteratura romena, Roma, 1941 Pálfi Endre, A román irodalom története, Budapesta, 1961 Giorge Pascu, Istoria literaturii çi limbii române din secolul al XVI-lea, 1921 idem, Istoria literaturii române din secolul al XVII-lea, 1922 idem, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea, I-III, 1926-1927 Al. Philippide, Introducere în istoria limbii çi literaturii române, 1888 Al. Piru, Literatura… = Al. Piru, Literatura românå veche, 1961 (ed. II, 1962; ed. III, 1970) Al. Piru, Panorama… = Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc. 1940-1950, 1968 idem, Istoria literaturii române, I-II, 1970 Al. Piru, Lit. rom. prem. = Al. Piru, Literatura românå premodernå, 1964 Al. Piru, Poezia…, I, II = Al. Piru, Poezia româneascå contemporanå. 1950-1975, I-II, 1975 idem, Istoria literaturii române de la origini pânå la 1830, 1977 idem, Istoria literaturii române de la începuturi pânå azi, 1981 Gh. Pop, G. Weigand, Abriss der Geschichte der Rumänischen Sprache und Literatur, Berlin, 1908 Vasile Gr. Pop, Conspect asupra literaturei române çi scriitorilor ei de la început çi pânå aståzi în ordine cronologicå, I-II, 1875-1876 (ed. II, 1982) Marian Popa, Geschichte der Rumänischen Literatur, 1980 idem, Istoria literaturii române, de azi pe mâine, I-II, 2001

Çtefan N. Popa, O istorie a literaturii române din Voivodina, 1997 D. Popovici, La Littérature… = D. Popovici, La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, 1945 (versiune românescå în Studii literare, I, 1972) Lucian Predescu, Istoria literaturii române de la începuturi pânå aståzi, 1939 (ed. IV) Sextil Puçcariu, Istoria literaturii române, 1930 (ed. III, 1936; ed. nouå, 1987) I. Rotaru, O istorie…, I, II, III = I. Rotaru, O istorie a literaturii române, I, 1971; II, 1972; III, 1987 (ed. II, I-VI, 1994-2001) idem, Literatura românå veche, 1981 Mircea Scarlat, Istoria poeziei româneçti, I-III, 1982-1986 Dan Smântânescu, Mircea Streinul, Istoria literaturii române, 1945 Ioan Dimitrie Suciu, Literatura bånåÆeanå de la începuturi pânå la Unire (1852-1918), 1940 Barbu Theodorescu, Istoria bibliografiei române, 1972 (ed. II) R. G. æeposu, Istoria tragicå çi grotescå a întunecatului deceniu literar nouå, 1993 (ed. II, 2002) L. Ulici, Literatura românå contemporanå. I PromoÆia ’70, 1995

STUDII DE ISTORIE ÇI CRITICÅ LITERARÅ Ioan Adam, Planetariu, 1984 idem, Inelele lui Saturn, 1998 Gabriela Adameçteanu, Obsesia politicii, 1995 Diana Adamek, Trupul neîndoielnic, 1995 idem, Castelul lui Don Quijote, 2002 idem, Transilvania çi verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, 2002 F. Aderca, Idei çi oameni, 1922 idem, Mic tratat de esteticå sau Lumea våzutå estetic, 1934 idem, ContribuÆii…, I, II = F. Aderca, ContribuÆii critice, I-II, 1983-1988 idem, Oameni çi idei, 1983 George Alboiu, Un poet printre critici, 1979 Mihaela Albu, Citind la New York scriitori români, 2002 George Alexe, Diorame çi eseuri. Teologice çi literare, 1996 Lucian Alexiu, Ideografii lirice contemporane, 1977 Valeriu Anania, Rotonda plopilor aprinçi, 1983 idem, Din spumele mårii. Pagini despre religie çi culturå, 1995
XIII

Al. Andriescu, Disocieri, 1973

Adrian Anghelescu, CreaÆie çi viaÆå, 1978 idem, Vârstele lui Proteu, 1984

idem, Studii de filologie çi istorie literarå, 1997

idem, Relief contemporan. Scriitori çi cårÆi, 1974

idem, Vedere dinspre Eyub. Evocåri istorice çi literare, 1986 idem, Literatura românå çi Orientul, 1975 idem, Scriitori çi curente, 1982 idem, Lectura operei, 1986 idem, Textul çi realitatea, 1988

Mircea Anghelescu, Preromantismul românesc pânå la 1840, 1971

idem, Cåmaça lui Nessus, 2000

Sorin Antohi, Utopica: studii asupra imaginarului social, 1991 idem, ExerciÆiul distanÆei: discursuri, societåÆi, metode, 1998 Nae Antonescu, Scriitori uitaÆi, 1980 idem, Reviste din Transilvania, 2001 idem, Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu, 1985 idem, Revista „Jurnalului literar”, 1999 idem, Scriitori çi reviste literare din perioada interbelicå, 2001 idem, Portrete çi comentarii critice, 1997 idem, Studii çi portrete literare, 1983 idem, Proza poeÆilor, 1969 idem, MenÆiuni, 1978 idem, Jurnal, 1989 Ion Apetroaie, Literaturå çi reflexivitate, 1996 N. I. Apotolescu, Studii. Literaturå, esteticå, filologie, 1904 Virgil Ardeleanu, Însemnåri despre prozå, 1966

idem, Civitas imaginalis. Istorie çi utopie în cultura românå, 1994

idem, L’influence des romantiques franØais sur la poésie roumaine, 1909

idem, A „urî”, a „iubi”. Puncte de reper în proza actualå, 1971 idem, Opinii. Prozatori çi critici, 1975

A. E. Baconsky, Colocviu critic, 1957
XIV

Leon Baconski, Marginalii critice çi istorico-literare, 1968

idem, PoeÆi çi poezie, 1963

N. Balotå, Euphoriaon, 1969 idem, Literatura absurdului, I-II, 1970 idem, Labirint, 1970 idem, Lupta cu absurdul, 1971 idem, UmanitåÆi, 1973 N. Balotå, De la „Ion”… = N. Balotå, De la „Ion” la Ioanide, 1974 idem, Arte poetice ale secolului XX, 1976 N. Balotå, Universul… = N. Balotå, Universul prozei, 1976 idem, Arta lecturii, 1978 idem, Mapamond literar, 1983 iem, Calea, adevårul çi viaÆa. MeditaÆii religioase, 1995 Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, 1996 Nicolae Baltag, Polemos, 1978 Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura românå, 1981 idem, Aspecte ale romanului contemporan, 1995 Fånuç Båileçteanu, Abside, 1979 idem, RefracÆii. Prozatori români contemporani, 1980 idem, Eseuri, 1982 idem, Aorist, 1988 idem, PersonalitåÆi culturale româneçti, 1998 G. Båjenaru, Între sublim çi tragic. Eseuri literare, 1998 idem, Cititor în exilul creator, 2001 I. D. Bålan, Delimitåri critice, 1964 idem, Valori literare, 1966 idem, CondiÆia creaÆiei, 1968 idem, Cuvintele au cuvântul, 1971 idem, æara omeniei, 1983 idem, Pietre pentru templul lor, 1985 idem, Repere critice, 1988 Andrei Båleanu, Realism çi metaforå în teatru, 1965 idem, Teatrul modern la råscruce?, 1969 idem, Arta transfigurårii, 1983 Simion Bårbulescu, Comentarii critice, 1969 idem, Profiluri literare contemporane, 1987 Valeriu Bârgåu, GeneraÆia ’80: precursori çi urmaçi, 1999
XV

XVI

Ovidiu Bârlea, Efigii, 1987 Nicolae Bârna, Comentarii critice, 2002 Ileana Berlogea, Teatrul românesc. Teatrul universal, 1983 idem, Teatrul çi societatea contemporanå. ExperienÆe dramatice çi scenice ale anilor ‘60-’80, 1985 idem, Teatrul românesc în secolul XX, 2000 Marin Beçteliu, Realismul literaturii fanastice, 1975 idem, ImaginaÆia scriitorilor romantici, 1978 Ion Biberi, Thanatos, 1936 (ed. II, 2000) idem, Études sur la littérature roumaine contemporaine, 1937 idem, Poezia, mod de existenÆå, 1968 idem, Eseuri, 1971 idem, Essai sur la condition humaine, 1973 idem, PermanenÆele clepsidrei. Încercare asupra întrebårilor ultime, 1981 idem, Eseuri çi foiletoane critice, 1982 idem, Eseuri literare, filosofice çi artistice, 1982 idem, Ultimele eseuri, 1985 G. Bogdan-Duicå, Studii çi articole, 1975 Lidia Bote, Simbolismul românesc, 1966 Octav Botez, Pe marginea cårÆilor. Scriitori români çi stråini, 1923 idem, Figuri çi note istorico-literare, 1944 idem, Scrieri, 1977 Dan Botta, Limite çi alte eseuri, 1996 Radu Boureanu, VåzuÆi în oglinda timpului, 1987 Corin Braga, 10 studii de arhetipologie, 1999 Mircea Braga, Sincronism çi tradiÆie, 1972 idem, Conjuncturi çi permanenÆe, 1976 idem, Destinul unor structuri literare, 1979 idem, Istoria literarå ca pretext, 1982 idem, Când sensul acoperå semnul, 1985 idem, Recursul la tradiÆie, 1987 idem, Decupaj în sens. Propuneri de istorie literare, 1997 idem, Epoca marilor clasici, 2001 idem, Replieri interpretative, 2003 Savin Bratu, Cronici, I-II, 1957-1958 idem, Ipoteze çi ipostaze. Pentru o teorie a istoriei literare, 1973 idem, Fundamentele criticii literare, I, 1974

Poezie — destin — dramå. Viziune çi univers în noua dramaturgie româneascå. Radiografii teatrale. Literaturå çi contraliteraturå. 1935-1945. 1999 Marin Bucur. 1959 Virgil BrådåÆeanu. Bulgår. Întâlnire cu capodopera. 1943-1944 idem. 1978 Gh. Breazu. Studii critice. Jurnal. I-II. 1941 Leo Butnaru.Savin Bratu. De la „Electra” la „Dama cu camelii”. Scrieri alese. TristeÆe çi cårÆi. Contemporanul çi vremea lui. Aproximåri literare. Teatrul aça cum l-am våzut. 1966 idem. Autori. Carandino. Riscul în culturå. Expresivitatea limbii române. 1991 idem. 1944 idem. 1983 D. Caracostea. Memorii. De la Ion Ghica la G. Banchetul lui Lucullus. 1984 idem. Triptic-dilemå. 1982 idem. Ethos. Itinerar patetic. 1986 Al. 1977 I. I. Literatura Transilvaniei. Studii de literaturå românå çi comparatå. Sintezå çi originalitate în cultura româneascå (între Apus çi Råsårit). Alfabetul de tranziÆie. 1942 idem. 1984 idem. 1995 N. 1986 Mihai Cazacu. 1969 idem. 1973 idem. Drama istoricå naÆionalå. 1983 idem. 1970-1973 Nicolae Breban. Baronzi. 1990 Çtefan Cazimir. Critice literare. piese çi spectacole. De la o zi la alta. Spiritul românesc în faÆa unei dictaturi. Duelul cu crinii. 1979 idem. 1970 idem. 1922 idem. I-II. Pagini de criticå literarå. Figuri çi cårÆi. I-II. 1971 idem. 1986-1988 Ion Caraion. 2001 Traian Cantemir. Busuioceanu. Studii de literaturå. 1997 idem. Poezia tradiÆionalå românå. Zoe Dumitrescu. Profiluri. 1980 idem. Umbra ca martor. 1973 idem. Nu numai Caragiale. 1985 idem. Comedia în dramaturgia româneascå. Lampa çi oglinda. 1972 idem. 1973 idem. 1986 XVII . I-II. 1976 idem. 1982 Septemiul Bucur. Culturå çi limbaj.

Cålåtorie spre centrul infernului. postmodernism. Pagini de esteticå. Cålinescu. De la romantism la simbolism. Panopticum. Fragmentarium. Ipostaze. 1980 idem. InterstiÆii. Cinci feÆe ale modernitåÆii: modernism. Recitind clasicii. Imaginarul violent al românilor. 1982 idem. 1966 idem. 1971 idem. Eseuri despre literatura modernå. Conceptul moern de poezie. Însemnåri çi polemici. Aromânii ieri çi azi. 1998 idem. 2001 I. 1978 Al. Perspective critice. avangardå. 1999 H. 1965 idem. 1968. Cålinescu. 1972 idem. 1964 G. Gulagul în conçtiinÆa româneascå. 1939 (alte ed.. 1988 idem. literaturå. kitsch. PermanenÆe ale criticii. Printre poeÆi. I-II. 1973 idem. Alfabet liric. Postmodernismul românesc. 1970 Matei Cålinescu. Cândroveanu.Liviu Cålin. Estetica basmului. Ulysse. Pseudojurnal de moralist. Principii de esteticå. Culturå. 1967 idem. Studii çi comunicåri. Cheie-Pantea. 1974 idem. 1975 Alexandru Cålinescu. 1968 idem. Literatura… = Hristu Cândroveanu. 1966 idem. Tortura politicå în secolul XX. Cronici literare çi recenzii. 1965 idem. Palingeneza valorilor. 1992 idem. PoeÆi çi poezie. Portrete çi opinii literare. 1973-1974 idem. 1995 Hristu Cândroveanu. Universul poeziei. Studii çi cercetåri de istorie literarå. 1990 idem. 1972 idem. 1995 D. Biblioteci = Alexandru Cålinescu. perspective. 1998 idem. 1980 idem. Gâlceava înÆeleptului cu lumea. probleme. 1983 Mircea Cårtårescu. decadenÆå. Biblioteci deschise. 2003 XVIII . Literatura românå pentru copii. Aspecte literare. 1972 idem. Cronicile optimistului. 1970 Ruxandra Cesereanu. Cesereanu. I-II. I-II. 1996) idem. Literatura nouå. 1988 idem. 1974.

SchiÆe de criticå literarå. I-II. 1972 idem. 1995 Ç. De la simbolul romantic la textul modern. 1968 idem. Între real çi imaginar. 1987 idem. Întâlnire cu opera. Eseuri critice. 2000 N. 1969 idem. 1983 idem. Fragmente de fiinÆå. 1942 idem. 1981 idem. Femei în faÆa oglinzii. Critica în prima instanÆå. Gramatica personajului. Cioculescu. 1977-1979 idem. 1979 idem. Aspecte lirice… = Çerban Cioculescu. Scrieri. 1987 Valeriu Ciobanu. Însemne ale modernitåÆii. Negru pe alb. ideologie. 2001 I. 1975 idem. Chinezu. Poetica temporalitåÆii. 1977 idem. ViaÆa în paranteze. 1904 idem. 1974 idem. Culturå çi societate în contextul Çcolii Ardelene. Poporanismul. 1966 XIX . Mari corespondenÆe. Caleidoscop critic. Genezå. Ciobanu. Paradisul derizoriu: jurnal despre indiferenÆå. evoluÆie. VarietåÆi critice. Aspecte lirice contemporane. 1998 idem. Chipuri din hronicul neamului. 1995 idem. Memoriale: 100 de evocåri istorice. C. Panoramic.Ilarie Chendi. Din cronica anului literar 1972. Folcloriçti çi folcloristicå româneascå. Figuri de cårturari. 1908 idem. Între imaginar çi fantastic în proza româneascå. Probleme de bazå ale literaturii române vechi. 1988-1989 Valentin Chifor. ChiÆimia. Foiletoane. 1924 idem. Pagini de criticå literarå. I-II. 2000 I. Pagini de criticå. 1969 Dumitru Chioar. 1992 idem. 1972 Aura Christi. Fals tratat de disperare. 1998 Livius Ciocârlie. 1946 Corina Ciocârlie. 1993 idem. 1982 idem. 1998 idem. Incursiuni critice. 1996 idem. Labirintul exilului. Jurnal. NaÆionalismul modern: eseuri infidele. Impresii. 1999 idem. 1996 Ioan Chindriç.

Amfiteatru cu poeÆi. Critice. 1989 . 1981) idem. Itinerar critic. 1972 idem. Portret al criticului în tinereÆe. 1995 idem. I. Ciorånescu. 1982 idem. 1943 Al. 1987 idem. Scrieri. I. 1975 Pompiliu Constantinescu.XX Ç. Teatrul românesc în versuri çi izvoarele lui. Poezie çi livresc. 1933 idem. Complicitatea fertilå. II. 1972 idem. Ciopraga. 1979. Lecturi împreunå: pagini critice: 1967-1973. Figuri literare. 1977 idem. Figuri literare. Moçtenirea modernilor. 2001 Al. 1969. II. CårÆi çi destine. IV. Între Ulysse çi Don Quijote. VI. IV. Personalitatea literaturii române. 1978 idem. 1972 idem. Studii literare. 1969. Despre poeÆi. englezå. Constantinescu. Aspecte literare contemporane. 1967. V. Studii çi cronici literare. PoeÆi români moderni. VI = Pompiliu Constantinescu. 1973. Miçcarea literarå. 1981) idem. Prozatori români. Privitor ca la teatru. III. 1975. 1967 idem. 1974 idem. 1975 (ed. ReflecÆii despre literaturå. 1998 Emilian I. I-III. 2000 Ion Cocora. PoeÆi români. 1932-1947. Complexul bacovian. Aspecte… = Çerban Cioculescu. Scrieri. De la Mihail Kogålniceanu la Mihail Sadoveanu. 1974 idem. Amintiri. I. Propilee. 1984 Ilie Constantin. IV. Romanul românesc interbelic. 1971 idem. 1970. Dialoguri literare. III. francezå. 1939 P. Perspective. A doua carte despre poeÆi. 1975. 1928 idem. 1984. 1987 C. 1983 idem. Cistelecan. trad. Constantinescu. V. 2002 Val Condurache. 1975-1982 Theodor Codreanu. 1989 idem. Opere çi autori. Fantezii critice. Cioculescu. Constantinescu. II. Top ten (recenzii rapide). 1984 idem. II. Portrete çi reflecÆii literare. Caleidoscop. 1927 idem. 1981 idem. 1973 (trad. V. 1977 idem. 1971. 1994 idem. 1983 I. III.

Constructori ai romanului. 1999 (ed. Prozatoare ale literaturii române moderne. 1990 C. Studii… = Paul Cornea. concepte. Literatura între revoluÆie çi reacÆiune. I Realismul. 1983 Liana Cozea. 1983 idem. Un an de poezie (februarie 1971 — februarie 1972). 1988 idem. 1972 idem. 1980 idem. I. 1994 idem. Arcadia imaginarå. Intimitatea publicå a poeziei. Regula jocului. Vis çi reverie în literatura românå. Partea çi întregul. De la Alexandrescu la Eminescu. 1985 A. 1988 idem. Originile romantismului românesc. II. convenÆii. Romanul românesc çi problematica omului contemporan. Postmodernismul pe înÆelesul tuturor. 1982 idem. 1999 Nicolae CreÆu. modele. Problema crizei în literatura românå çi ruså a secolului XX. Cornea. 1999 Tudor Cristea. 1980 idem. 1966 P. demoni çi muieri: o istorie a personajului femeinin în literatura românå. Îngeri. Oamenii începutului de drum. Itinerar printre clasici. 1997 Sultana Craia. 2002 idem. Versantul colectiv al literaturii. 1999 XXI . 1985 idem. miçcarea ideilor çi literatura între 1780-1840. Cosma. Introducere în teoria lecturii. TinereÆea lui Gutenberg. Cvartet cu prozatoare. 1974 idem. MeditaÆii critice. 1977 idem. Orizontul rustic în literatura românå. Versiune çi subversiune: paradoxul autobiografiei. Spiritul public. Aventura memoriei. 2003 Sanda Cordoç. 2002) P. 1995 idem. 1978 idem. Studii de literaturå românå modernå. Faptul de a scrie. Geneza romanului românesc. Dialog în actualitate. 1977 idem. 1975 idem. 1982 Dan Cristea. 1962 idem. 1985 Anton Cosma. Aproapele çi departele. Conceptul de istorie literarå în cultura româneascå. Coroiu.Daniel Corbu. II = Anton Cosma. Cornea. 1974 idem. 1945-1985. 1984 idem. 1994 idem. Curs de istoria literaturii române moderne. Romanul românesc contemporan. FeÆele oraçului. Francofonie çi francofilie la români. 1989-1998 Ovidiu Cotruç. Originile… = Paul Cornea. Romanul…. II Metarealismul.

Lit. Eseuri de sociologia literaturii. 1989 Ov. CårÆi çi idei. 1973 idem. expr. Miniaturi critice. 1992 Daniel Cristea-Enache. Nostalgia comunicårii. Modestie çi orgoliu. Teatrul — istorie çi actualitate. 1987 idem. 1978) idem. Cronici literare (1954-1956).Valeriu Cristea. Sociologie çi bioesteticå. Lumea literaturii. S. Teatrul între civic çi etic. 1977 idem. 1979 idem. Orizonturile vieÆii în literatura veche româneascå (1520-1743). 1972 idem. S. 1977 idem. 1976 idem. a citi. ConversaÆii de bunåvoinÆå. SpaÆii. 2001 Constantin Cruceru. 1957 Ov. 1981 Doina Curticåpeanu. 1953 idem. Pâinea noastrå cea de toate zilele. 1984 idem. Fereastra criticului. A scrie. Ieçirea din metaforå. II. S. 1971 (ed. rom. 1989 Ada D. Eseu despre adevåruri uitate. 1986 Constantin Criçan. Confesiuni esenÆiale. Orizonturile… = Doina Curticåpeanu. 1976 idem. 1980 idem. 1983 Dan Culcer. 1987 idem. Crohmålniceanu. Memorial invers. 1969 idem. Citind sau tråind literatura. 1972 idem. = Ov. 1981 idem. Serii çi grupuri. Interpretåri critice. Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare. Cinci prozatori în cinci feluri de lecturå. 2001 Ion Cristoiu. Domeniul criticii. 2001 Maria Luiza Cristescu. Cronici çi articole. 1984 idem. Literatura românå çi expresionismul. Dialog çi stil oral în proza româneascå actualå. Al doilea suflu. 1975 Virgil CuÆitaru. Capete de pod. Crohmålniceanu. Crohmålniceanu. 1978 idem. Citind çi tråind literatura. Cruceanu. Politici ale romanului românesc contemporan. 1985 Constantin Cubleçan. 1975 idem. 1981 XXII . AlianÆe literare. 1970 idem. Un loc geometric. Concert de deschidere.

1980 S. Davidescu. Proza fantasticå româneascå. 1983 idem. 1972 (ed. Dima. 1982 G. Gândirea româneascå în esteticå. Partea çi întregul. 1999 idem. 1999 idem. FeÆele poeziei. 2001 I. II = N. Aspecte naÆionale ale curentelor literare internaÆionale. Poezia de la „Gândirea”. 1998 Ilie Dan. 1975 idem. P. Roua cårÆilor. Replici din burta lupului. Dan. Dima. 2002 Al. Fals tratat de psihologia succesului. Aspecte çi direcÆii literare. 1887 idem. Opere. 1921-1924 (ed. 1969 (ed. 1943 idem. Aruncând månuça. Davidescu. Dima. 1981 Aron Densuçianu. ContribuÆii. 1975) Anghel Demetriescu. Povestirile în ramå: ipostaze universale çi româneçti ale unor structuri. Cercetåri literare. I. Studii de istorie a teoriei literare româneçti. 1956 idem. Opere. Încercåri de analizå literarå. 1966 XXIII . 1933 idem. revåzutå çi adåugitå. 1979 idem. 1994 idem. Intrarea în castel. 1997 idem. Cercetåri literare. „Iconar”.S. Dezbateri critice. 1937 Ov. Viziunea… = Al. IV. 1977 Al. În scorbura din oglindå. CondiÆia umanå în literatura postbelicå. SchiÆe de criticå. 1995) idem. Zåcåminte folclorice în poezia noastrå contemporanå. Poezia postmodernå. Dimisianu. Diaconu. 1997 idem. Aspecte çi atitudini ideologice. II. Studii sintetice. Literatura çi politica în Bucovina anilor ‘30. Instantanee critice. 1962 idem. Maxim Danciu. Viziunea cosmicå. I-II. Densusianu. Damian. Fragmente critice. în poezia româneascå. Aspecte…. SpaÆii teatrale. DirecÆii çi tendinÆe în proza nouå. II. Liniamente în antropologia filosoficå româneascå. 1999 Theodor Damian. 1983 Romulus Diaconescu. 1963 idem. 1936 idem. 1975 idem. Dramaturgi români contemporani. Încercåri de analizå a prozei. 1970 idem. 1998 idem. 1978 idem. Proza… = Sergiu Pavel Dan. 2001 Mircea A. ConfluenÆe. 1997 N. 1972) idem. O hermeneuticå teologicå în context literar. Principii de literaturå comparatå.

Studii çi articole. 1977 idem. 2003 Caius Dobrescu. II. Studii critice. 1976. III. Studii critice. Maiorescu çi maiorescienii. Dobrogeanu-Gherea. Butoiul lui Diogene. 1983 idem. 1974 idem. Valori actuale. Eseuri despre omul din literaturå. I-II. I. 1957 idem. 1977. I-III. Opinii literare. 1973 idem. Despre imaginarul burgheziei moderne. V = C. 2003 idem. 1978. III. Poezie çi modå poeticå. 1890. 1998 idem. Lumea criticului. 1967 idem. 2003 Daniel Dimitriu. Amintiri çi portrete literare. 2001 idem. 1979-1984 idem. Lampa lui Diogene. 1891. 1927 idem. Modernitatea ultimå. Studii critice. 1983 idem. II. 1990 idem. 1987 idem. Semizei çi rentieri. Doinaç. V. Ares çi Eros. II. 1970 idem. I. VIII. Dobrogeanu-Gherea. Studii critice. Dobrescu. I. Repere. 1976 idem. 1968 idem. 1996 idem. IV. Singuråtatea lecturii. II. I. 1983 Çt. I-II.idem. Subiecte. V. 1979. VI. Clasici români din secolele XIX çi XX. Opere complete. Critice. Studii critice. VII. Foiletoane. 2001 Al. Inamicul impersonal. Lectura poeziei. Orfeu çi tentaÆia realului. Studii çi articole. 1980 Mircea Dinutz. Lecturi libere. 1923. 1897 C. Studii critice. 1978 idem. Nouå prozatori. Prozatori de azi. Mai mult ca prezentul. 1980. 1978 idem. Asupra criticei. III. 1974 idem. Studii. 1923. 2002 C. 1972 idem. Dobrogeanu-Gherea. Studii critice. 1996 XXIV . 1963 idem. Aug. 1925. IV. 1970 idem. 2000 idem. III. 1980 idem. Popasuri critice. 1956 idem. 1976. Studii critice. 1923.

Arhiva de goluri çi plinuri. Dimensiunea umanå a istoriei: direcÆii în istoria mentalitåÆilor. 1975 idem. Forme literare. 1982 Zoe Dumitrescu-Buçulenga — Iosif Sava. I-II. Embleme ale realitåÆii. Sintezå çi originalitate în cultura românå (1650-1848). 2001-2003 Zoe Dumitrescu-Buçulenga. 1970 idem. 1998 Eugen Dorcescu. 1924 idem. Lecturi posibile. Itinerar prin culturå. 2001 idem. (versiune româneascå. 1982 idem. Periplu umanistic. Semånåtorism. 1979 idem. 1928) idem. 1905 idem. Clasici çi moderni. Literatura fragmentarå. 1994 (vol. CårÆile de înÆelepciune în cultura românå. I-II. 1973 idem. 1999 Pompiliu Eliade. 1974 idem. Criticå. Cronice culturale. În exerciÆiul funcÆiunii. ed. 1927-1928 idem. Literatura românå postbelicå. 1978 Mihai Dragolea. 1987. DuÆu. 1934 idem. Studii de literaturå românå çi comparatå. ReacÆii critice. De la misticism la naÆionalism. Eseu despre Çcoala de la Târgoviçte. Incursiuni critice. II. 1898. 1980 idem. 1972 idem. 1998 Mihail Dragomireascu. Valori çi echivalenÆe umanistice. II. 1993 idem. I. 1986 idem. Universuri imaginare. Muzica çi literatura. 1987 Charles Drouhet. De l’influence franØaise sur l’esprit public en Roumanie. 1975 idem. 1982) XXV . Dramaturgie românå. Literatura comparatå çi istoria mentalitåÆilor. 1986. Studii de istorie çi criticå literarå. 1978 idem. Umaniçti români çi cultura europeanå. I-II. I-II. Metafora poeticå. Al doilea val. 1968 idem. 1972 idem. criticism. Dolgan.M. AproximaÆii critice. Scrieri critice çi estetice. 1969 Mihai Drågan. Ideea de Europå çi evoluÆia conçtiinÆei europene. 1926 (ed. 1983 Paul Dugneanu. III. Culturå românå çi civilizaÆie europeanå. GeneraÆia Hyperion. II. ÇtiinÆa literaturii. poporanism. Coordonate ale culturii româneçti în secolul XVIII (1700-1821). 1978 idem. 1981 idem. 1989) Al. Exploråri în istoria literaturii române. 1992 idem.

1999 idem. 1987 Al. Întoarcerea proscriçilor: reevaluåri critice ale literaturii exilului. 1985 Virgiliu Florea. 2002 Vasile Fanache. 1977 idem. Semnele lui Hermes: memorialistica de cålåtorie (pânå la 1900) între real çi imaginar. 1997 idem. FaÆa ascunså a lunii. revizuiri. 1998 idem. Faldurile Mnemosynei. 1993 idem. 1979 George Genoiu. III. 1971 idem. 1973. 1997 idem. Reveniri. în literaturå. Subiecte teatrale. 1971 idem. 2003 Mihai GafiÆa. Cercul „Junimii” bucureçtene. 1991 idem. 1975 idem. 1990 Victor Felea. Ab urbe condita. SecÆiuni. 2000 idem. Eseuri despre vârstele poeziei. 1978. Prieteni români ai lui M. Poezie çi criticå. Flautul lui Marsyas. Studii de istorie literarå. Pluta de naufragiu. Dramaturgia între clipå çi duratå. Intimitatea textului. Gaster. revizuiri. restituiri. 1983 idem. 1977-1984 idem. în politicå. Profitabila condiÆie. În istorie. 1986 idem. restituiri.XXVI Radu Enescu. 1993 idem. 1974 idem. 1998 idem. 1985 Florea Firan. IV. I. Eseuri despre valoarea omului çi umanismul valorilor. 1980. La sfârçitul lecturii. Istoriografia literaturii române vechi. 1983 idem. Semne çi repere. 1982 Sergiu Filerot. ContribuÆii la o istorie a literaturii române. Întâlniri. Itinerarii mirabile: proiecÆii ale imaginarului. 1968 idem. Aspecte ale poeziei de azi. George. 1986 Dinu Flåmând. Profiluri çi structuri literare. 2003 . 1997 Nicolae Florescu. PrezenÆa criticii. Efectul de prismå. Menirea pribegilor. 1996 idem. I-III. 1985 Florin Faifer. De la Macedonski la Arghezi. Criticå çi valoare. Cordonul de argint. 1999 idem Alte reveniri. Reflexii critice. Petreceri cu gândul çi inducÆii sentimentale. II. 1976 idem. Romanul aventurilor secrete. 1974 idem. Reîntâlniri. Noi cei din pådure. 1973 idem.

Paul Georgescu. Între critici. 2000 idem. Grigurcu. Nesomnul capodoperelor. Zorii teatrului cult în æara Româneascå. Figuri ale romanului. Gâdei. GhiÆulescu. Teritoriu liric. Giurescu. Påreri literare. ExistenÆa poeziei. Scena literaturii: elemente pentru o sociologie a culturii româneçti. Critici… = Gh. 1998 M. 1964 P. 1973 Gh. Încercåri critice. 1957-1958 idem. 1898 Gheorghe Glodeanu. 1996 idem. Noi contribuÆiuni la studiul cronicelor moldovene. Grigurcu. PolivalenÆa… = Paul Georgescu. 1979 Gh. Hermeneutica literarå româneascå. Incursiuni în literatura diasporei çi a disidenÆei. O panoramå… = Mircea GhiÆulescu. Proza satiricå româneascå din Transilvania. Eseu despre destinul literar al „generaÆiei çaizeci”. 1967 idem. PoeÆi români de azi. O panoramå a literaturii dramatice române contemporane. Printre cårÆi. 1973 Mihai Dinu Gheorghiu. Studiu asupra cronicarilor moldoveni în secolul XVII. Poetica romanului românesc interbelic. Figuri ale imaginarului poetic. Grigurcu. 1944-1984. 1986 XXVII . 1998 idem. 1976 idem. Romane çi romancieri în secolul XX. PoeÆi… = Gh. 1974 Elena Grigoriu. 1987 Ovidiu Ghidirmic. 1983 Gh. 1983 idem. 1985 idem. I-II. 1982 Livia Gråmadå. Dimensiuni ale romanului contemporan. 1840-1918. Structuri çi unitate în proza contemporanå. Georgescu. Grigurcu. PoeÆi neoromantici. Grigurcu. Idei çi forme critice. 1983 idem. 1981 idem. 1906 idem. PolivalenÆa necesarå. 1908 Alexandru V. 1988 idem. 1972 idem. ContribuÆiuni la studiul cronicelor muntene. Eseuri. 1998 idem. Critici români de azi. 1984 Const. Geneza çi structura poeziei româneçti în secolul XX. Reflexe condiÆionate. 2001 Petru Mihai Gorcea. Proza româneascå çi vocaÆia originalitåÆii. 1997 idem. 1999 Aureliu Goci. 1994 Çtefan Ion Ghilimescu.

Scriitori basarabeni. 1999 idem. Contemporanul (1881-1891). Studii de istorie literarå. Dupå råzboi. 1921 G. Ibråileanu. Studii literare. Umanism: viziune çi întruchipare. 1920 idem. 1978 idem. I-II. 1980 idem. InteracÆiuni în cultura românå. Sensuri contemporane. Profiluri epice contemporane. 1974 idem. Peisaj critic. 1985 Ion Hobana. Scriitori çi curente. Sublimul çi spiritualitatea româneascå. 1995 Gh. Literatura subiectivå. 1909 (ed. 1910 idem. OpÆiuni. Studii literare. altå ed. Amurgul idolilor. 1983 idem. Scriitori români çi stråini. ed. Estetica. Literaturå çi filosofie. 1942 idem. 1909 idem. 1982-1985 idem. O revistå aça cum a fost. MoralitåÆi. A doua viaÆå. Iancovici. 1989 idem. 2000 P. 1989 idem. 1930 idem. 1925 idem. 1989 idem. 1930 XXVIII . Grigurcu. Spiritul critic în cultura româneascå. 1987 idem. Secolul nostru cel de toate zilele. 1984) idem. Science fiction. I-II. II. 1976 idem. 1997 idem. 1970. Salonul refuzaÆilor. 1926 idem. 1986 idem. I-II. 1995 idem. 1983-1986 Ioan Holban. IncandescenÆa çi penumbrele. 1970 Al. 1978 idem. 1922. 1983 Ion Ianoçi. I. Grigurcu. Alegerea lui Iona. Scriitori… = G. 1987 idem. HanÆå. V. Nearta. Haneç..Gh. Scriitori çi curente. De la Mihai Eminescu… = Gh. O istorie a filosofiei româneçti în relaÆiile ei cu literatura. 1983 idem. Ideea de patrie în literatura românå. Note çi impresii. De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiç. Ibråileanu. 1993 idem. Poezie românå contemporanå. Ibråileanu. Proza criticilor. Studii de literaturå românå. selectivå. Idei çi forme literare pânå la Titu Maiorescu. Idei inoportune. 1996 G.

1968 idem. Romanul lecturii. I-II. 1986 Elena Indrieç. 1968 idem. 1974. Dimensiunile poeziei române moderne. 1972 idem. Articole çi studii de criticå literarå. Arta revoluÆionarå. Studii literare. I-II. III. I-II. Ionescu. X. Geneza ideilor estetice în cultura româneascå (secolele XVI-XIX). 1975. 1986 Sara Iercoçan. 1975 idem. Teatru çi societate. 1962 idem. II. VI. 1978. 1968 idem. 1959 idem. 1977. 1986 XXIX . Pagini de criticå de tinereÆe. Artå çi inspiraÆie. 1914-1916 (ed. Campanii. Junimismul în Transilvania. 1976. 1972 idem. Aventura prozei scurte în anii ‘80. 1957 idem. Reviste literare la sfârçitul secolului al XIX-lea. Proza realistå în secolul al XIX-lea. Orizontul traducerii. Th. 1979. 1976 Radu Ionescu. Studii çi articole. 1978 idem. Opere. 1994 idem. Dimpotrivå. IV. 1968 (ed. Poezia simbolistå româneascå. Scriitori români çi stråini. VIII. VII. 1995 Gelu Ionescu. 1991 idem. Polifonia persoanei. 1968 idem. Studiu critic. 1972 idem. II. 1971 idem. 1995 Adriana Iliescu. 1972 N. II. SchiÆe de literaturå românå. IX. 1977. 1979. O luptå literarå. 1989 Al. 1981 idem. 1980. Româneçte. 1893-1894 idem. 1957 idem. I. Semnul mirårii.G. Începuturile gândirii estetice în cultura româneascå. Pagini alese. Principiile criticei. 1972 Alexandra Indrieç. Literatorul. I-II. 1983 Virgil Ierunca. Realismul în literatura românå în secolul al XIX-lea. 1981 Mariana Ionescu. Studii literare. 1976 idem. Studii literare. Ibråileanu. Spre roman. Studii çi articole. Datoria artei. Iorga. I-II. 1985 Ion Iliescu. 1862 Raicu Ionescu-Rion. 1976) idem. V. Studii literare. 1979) idem.

1979 idem. ReverberaÆii. 1985 Silvian Iosifescu. 1980 idem. Drumuri literare. 1986 idem. 1976 M. I-IV. 1976 idem. 1981 idem. Prozå çi luciditate. Texte çi întrebåri. Criticå çi angajare. 1983 Victor Ivanovici.Mircea Iorgulescu. 1996 idem. 1966. 1954 idem. Trepte. Scriitori tineri contemporani. 1983 idem. 1981 idem. Prezent. Ceara çi sigiliul. Rondul de noapte. Al doilea rond. FacinaÆia ficÆiunii sau despre retorica elipsei. Literatura de frontierå. 1973 idem. Baroc çi manierism: concurenÆa literarå a douå concepte estetice. 2000 G. Mobilitatea privirii. Æårile hispanice. 1998 idem. 1982 idem. 1988 idem. În jurul romanului. Barocul literar românesc. Criticå çi strategie. Suprarealism çi „suprarealisme”: Grecia. ConfiguraÆii çi rezonanÆe. 2000 Ion Itu. 1955 idem. I. III. 1996 idem. 1982 idem. ConstrucÆie çi lecturå. 1980-1985 Lazlo Alexandru. 1998 L. PermanenÆe în dramaturgie. Din istoria teoriei çi criticii literare româneçti. II. Descoperirea cunoscutului. 1999 XXX . 1986. 1974 idem. Simple note. Între Icar çi Anteu. 1979 idem. RelaÆia epicå. NaraÆiunea în secolul al XIX-lea. 1959 (ed. Probleme çi opere contemporane. 1971) idem. 1978 idem. 1969 (ed. Scriitori… = Mircea Iorgulescu. II. 1957 idem. 1967 Marius Jucan. Orient Expres. Un itinerar teoretic. II. 1970 idem. 1974 idem. Firescul ca excepÆie. Formå çi deschidere. De-a lungul unui secol. Kalustian. I. 1961) idem. Repere în zigzag. Eroi çi conflicte în dramaturgia actualå. Iorgulescu. Confruntåri literare. 1988 Carol Isac. Ivaçcu. 1982 Ion Istrate. România.

II. II. 1921. 1923. Maiorescu çi posteritatea lui criticå. VI Insula çerpilor. VI. IV. 1929) idem. 1993-2002 Monica Lovinescu. Critice. Lecturi infidele. 1978. 1971 idem. Opere. T. II. 1979 Norman Manea. V. 1994. IV. 1992 idem. 1920. I-III. 1968 idem. III. V. T. definitivå. 1929. Scene din viaÆa imagianrå. I-III. V. Eu scriitorul. I-VI. 1975. 1929. 1974. I. Teme. 1943-1944 (ed. Cu privire la…. 1921. II. 1923. 1982 T. 1943 idem. 1984-1989 Cristian Livescu. IV.Dan LaurenÆiu. Opere. 1970. 1929. 1988 Barbu Låzåreanu. 1982 idem. 1984. Critice. VII. 1976 I. II Seismograme. VI. VII. Texte critice. Critice. 1928. 1909-1910 idem. Critice. VII. 1968 idem. VI. IV. Maiorescu çi contemporanii lui. Manolescu. Critice. Çcoala ardeleanå. 1988. 1920. 1998 N. 1928. Maiorescu. 1982 idem. D. VI. III. 1966 N. 1978. VI. Glosar çi comentarii de istoriografrie literarå. „Sburåtorul”. 1926. 1978 (ed. 1916. 1983. I-II. 1997 Mircea Mancaç. 1928. 1915. Manolescu. 1993. Eseuri asupra stårii de graÆie. I 1978 (ed. VII. Låudat. 1973. 1988. V. 1920. I-IV. 1920. VII. 1990). 1923 (ed. IX. 1988 XXXI . 1970. VIII. Trecut çi prezent în teatrul românesc. III Posteritatea contemporanå. 1983 Liviu Leonte. 1995. Agende literare. IV. 1925. VI. Poezia criticilor. Jurnal indirect. 1986. VIII. Metamorfozele poeziei. VIII. Unde scurte. IX. 1984. II. 1983. 1987. 1974) idem. 1978-1988 Liviu MaliÆa. III. II. IV. ed. 1989. Literatura SF. V. 1921. 1969. 1995) Antoaneta Macovei. X. 1996 Ion Lungu. V. Scrieri. 1982. Litere în tranziÆie. V Pragul. 1982 idem. VII. 1908 idem. 1980 idem. CondiÆia omului de litere din Ardeal între cele douå råzboaie mondiale. III. II. 1922. 1980. Prozatori contemporani. 1983. Metamorfozele… = Nicolae Manolescu. VIII. 1994. Lecturi… = Nicolae Manolescu. 1915. 1915. MeditaÆia liricå româneascå. 1929. Lovinescu. Romanul de analizå psihologicå în literatura românå interbelicå. III. 1921. Pe contur. III. I. I. IX. I-II. I-II. Voluptatea labirintului: glose la o hermeneuticå a insolitului. I. I-II. 1995 E. 1979 idem. I. 1971. I. II. 1984 Florin Manolescu. 1975. II. VIII. PersonalitåÆi literare româneçti. 1968 idem. II. 1971 Gheorghe Låzårescu. IV Est-etice.

1996 Aurel Martin. III = Nicolae Manolescu. Dreptul la normalitate. 1975 idem. I. 2000 Pompiliu Marcea. I. 1994. 1982 idem. 1992. 1977-1978 Valentina Marin-Curticeanu. Arca lui Noe. 1986 George Marinescu. II. 1997 idem. IV. Sinteze çi antisinteze literare. 1980 idem. Eseu despre romanul românesc. Metonimii. 1928 Adrian Marino. Lectura pe înÆelesul tuturor. 1991. 1978 idem. 2003 Emil Manu. „Convorbirile literare” çi spiritul critic. 1977 idem. I-II. Marica. Studii de istoria çi sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea. Lecturi fidele. VarietåÆi literare. 1968 idem. 1987 idem. CårÆile au suflet. I-II. Paranteze. 1983 idem. Introducere în critica literarå. III. 1995 idem. I-III. Sensuri moderne çi contemporane. Pentru o nouå politicå românå. II. Atitudini critice. Cafeneaua literarå. Biografia ideii de literaturå.XXXII N. Critica çi modelul. 2002 idem. Jurnal intelectual. 1982 idem. 1991) idem. PrezenÆe româneçti çi realitåÆi europene. II. Acolade. Arca…. 1997 idem. 1972 idem. 1974 idem. 1979 idem. I. 1981 . Reviste româneçti de poezie. 2002 idem. Critica ideilor literare. 1972 idem. 1978 idem. Cititul çi scrisul. 1980-1983 (ed. Eseu despre generaÆia råzboiului. PermanenÆå çi modernitate. Teme. Nuvela în literatura românå. Roza vânturilor. Politicå çi culturå. Discursul politic çi realitatea. 2000 idem. 1991 idem. 1977 idem. PoeÆi contemporani. Manolescu. 1967-1971 idem. Literatura românå postbelicå. 1974 idem. Despre poezie. ConcordanÆe çi controverse. GeneraÆia literarå a råzboiului. Itinerare culturale. 1985 George Em.

Teatrul românesc. VII. I. 1965 XXXIII . Câteva modele de retoricå a povestirii. GeneraÆie çi creaÆie. 1994 idem. I-II. 1985 Dan Horia Mazilu. Viziuni çi forme teatrale. Scriitori junimiçti. Proza oratoricå în literatura românå veche. 1976 idem. Umbre pe pânza vremii. 1988 idem. Criticå çi profunzime. 1969 idem. 1978. 1961 idem. V. 1976. Teatrul çi teatrele. 1973 idem. 2001 Constantin Måciucå. Între viaÆå çi teatru: portrete. 1969. 1974. 2001 Ioan Massoff. grupåri. 1983 idem. 1999 idem. 1981 idem. 1978 idem. 1986 Dumitru Micu. 1977 idem. Perspective critice. 1964-1984. 1967 Pericle Martinescu. DicÆiunea ideilor. IV. 1964 idem. 2000 Ioana Mårgineanu. Fals tratat de imagologie. VI. portrete. 1944-1959. Lecturå çi interpretare: un model epic. 1986 idem. experienÆe. conspectåri. Noi despre ceilalÆi. 1986-1987 idem. 1961. Romanul românesc contemporan. 2001 idem. 1989 Dan Månucå. curente. O istorie a blestemului. 1985 idem. Critica literarå junimistå (1864-1885). Argumente de istorie literarå. 1978 idem. Motive çi structuri dramatice. 1984 idem. Literatura românå la începutul secolului al XX-lea (1990-1916). 1991 idem.Mircea Martin. 1998 idem. profiluri. Martinescu. Jurnal intermitent: 1945-1947. 1995 idem. Perspective literare. Analogii. 1975 idem. mårturii. Realizåri. Poporanismul çi „ViaÆa Româneascå”. VIII. 1974 idem. Literatura românå în epoca Renaçterii. Barocul în literatura românå din secolul al XVII-lea. VocaÆia europeanå a literaturii române vechi. PublicaÆii. 1986 D. ExistenÆe çi creaÆii literare: evocåri. direcÆii de dezvoltare. Singura criticå. III. Constante ale istoriei literare româneçti. Teatrul çi artele poetice. 1981 idem. Cronicari munteni. 1996 idem. Principiile criticii literare junimiste (1864-1885). Cronicari çi cronici din æårile Române. Identificåri. 1972. 1971 idem. Recitind literatura veche. II. 1966. Literatura românå barocå în context european.

Limbaje lirice contemporane. 1993 idem. 2000 Ilie Minea. 1984-1985 D.. 1981 idem. = Dumitru Micu. 1988 Florea Miu. De veghe în oglindå. Textualism çi autenticitate. I-II. 1983 I. Anamorfozå çi poeticå. 1988 idem. Întrebårile poeziei. 1988 idem. Însemnåri despre literaturå çi teatru. Jocul situaÆiilor dramatice. cårÆi. 1975 idem.. 1986 idem. Lecturi çi påreri. II. I-II. 1994) Mircea Mihåieç. 1999 idem. 1971 idem. aplicaÆii. Eseu despre rescriere. Periplu. Critice. Sub semnul poeziei. Micu. Limbaje moderne în poezia româneascå de azi.XXXIV Dumitru Micu. 1976-1979 idem. Scriitornicul. 1974 idem. Stângåcii de dreapta. Eseu despre textualitatea poeticå. „Gândirea” çi gândirismul. 1990 idem. Viciu nepedepsit. 1986 idem. CårÆile crude. Eseu despre textul poetic. LetopiseÆele moldoveneçti scrise slavoneçte. 1988 idem. 1958 idem. 2001 Florin Mihåilescu. Avangarda literarå româneascå. Principii. Clasicism çi romantism în dramaturgia româneascå între 1900-1918. Poeticitate româneascå postbelicå. 1983 idem. Meandrele adevårului. 2000 Achim Mihu. Conceptul de criticå literarå în România. Cartea eçecurilor. Poezie çi generaÆie. 1991-1994 Valentin F. Modernismul. 1925 Simion Mioc. 1999 Marin Mincu. 1977 idem. Repere. 1983 . Milea. Limbaje moderne. De la proletcultism la postmodernism. 1992 (ed. 1983 idem. I-II. = Dumitru Micu. 1980 D. Scriitori. 1975 idem. În cåutarea autenticitåÆii. I-II. 1983 Vicu Mîndra. 1978 idem. Semne.. Mihåescu. Structuri literare. Modernismul românesc. Mihåilescu. 1995 Dan C. 1981 idem. Timp çi mod. 1969-1971 idem. Incursiuni în istoria dramaturgiei române. analize.. 1978 idem. Micu. reviste. I-II. Jurnalul intim çi sinuciderea.

2003 Cornel Moraru. Lieratura românå çi spiritul sud-est european. V. Studii çi articole literare. I-III. Cålcâiul lui Delacroix. 1989 idem. Poetica reflectårii. VI. 2002 Iulian Neacçu.Doina Modola. 1998 idem. 1979. Balcanismul lieterar românesc. 1997 Titus Moraru. 1999 idem. 1976 idem. Pamfletul ca discurs literar. Încercare de arheologia mimezei. 1988. critici çi eseiçti contemporani. Geneza ideilor social-politice çi filosofice în literatura românå veche. I. Introducere în poezie. Alchimia mileniului. 1988. Iluminismul çi romantismul european: studii. 1972 idem. Semnele realului. 1981-1985 (ed. IV. Obsesia credibilitåÆii. I-III. I-III. 1999 idem. III. ed. 1979 idem. 2002 idem. II. 2000 Mircea Muthu. Çcoala Ardeleanå: studii literare. Dinspre Sud-Est. 1996 idem. Orientåri critice. Clasicism çi baroc în cultura europeanå din secolul al XVII-lea. 1982. III. 1987 XXXV . De nuptiis Mercurii et Philologiae. Cercetåri literare. Introducere în literatura europeanå modernå. Lecturi neconvenÆionale. 1972 idem. 1983 Ovidiu Morar. 2003 George Munteanu. Ceremonia textului. 1975 (ed. Jurnal de cårÆi. 1996 idem. Prozatori. 1977 idem. 1983 Tudor Nedelcea. 1972 George Muntean. Metamorfozele criticii europene moderne. 1981 idem. 1990 Mihai Moraru. 1996 idem. La marginea geometriei. Atitudini. 1985 idem. 1994. II. 1975 Romul Munteanu. Lecturi çi sisteme. 1984 idem. I. II. InterferenÆe culturale. Fiziologia literarå. Dramaturgia româneascå între 1900-1918. 1998) idem. Avatarurile suprarealismului românesc. Literatura europeanå modernå. Balcanologie. Profiluri literare. Textul çi realitatea. 1999 Cristian Moraru. 1997 idem. 1969 Cornel Munteanu. 1998) idem. Sub semnul lui Aristarc. 1966 idem. 1973. 1970 idem. Farsa tragicå.

1998 idem. 1967 idem. Destine çi valori. 1994 idem. Ideologia literaturii poporaniste. PrezenÆe poetice. Calmul valorilor. 1981 E. Proza. PoeÆi contemporani. Dezvoltarea çi utilizarea modelului idilic în literaturå. Starea liricå. Introducere în poezia contemporanå. memorialisticå çi alte texte cu caracter confesiv. I. Scriitori contemporani. 1980 idem. Sistematica poeziei. 1975-1984 M. 1975 idem.I. Literatura românå sub comunism. Dialectica puterii. C. Scriitori tribuniçti din perioada arådeanå. 1983 Ion Oarcåsu. Nicolescu. 1978 idem. 1996 idem. Poezia medievalå în limba românå. 1987 Virgil Nemoianu. Repere critice. 1970 idem. 1985 idem. 1978 M. Atitudini critice. 1994 idem. 1977 idem. = M. Utilul çi plåcutul. = Eugen Negrici. Sub zodia proletcultismului. 1968 idem. Micro-Armonia. Simptome.. Comentarii asupra literaturii çi culturii. Efectul oglinzii. Însemnåri despre scriitori. Oglinzi paralele. Expresivitatea involuntarå. Introducere. NiÆescu. 1937 idem. Engrame. Eseu politologic. NiÆescu. O carte cu domiciliu forÆat forÆat (1979-1995). De la Petru Maior la Octavian Goga. 1996 Vasile Netea. 1983 idem. 1970 Vasile Nicolescu. Arhipelag interior. Pagini de jurnal. 1969 idem. 1997 Eugen Negrici. NiÆescu. 1971 idem. ImanenÆa literaturii. Însemnåri critice. Atitudini. 1956 idem. Structurå çi continuitate. 1944 G. Ora oglinzilor.. 2002-2003 Iulian Negrilå.. 1966 idem. I-II. Poezia. II. Scriitori moderni. Între Scylla çi Caribda. 1972 idem. 1995 Darie Novåceanu. Figura spiritului creator. Eseuri memorialistice (1940-1975). Alte însemnåri critice. 1974 idem. Opinii despre poezie.. Negrici. 1973 idem. 1983 idem. NegoiÆescu. 1974 XXXVI .

Istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul çcolii (1820-2000). Curentul literar de la „Contemporanul”. Timpul lecturii: selecÆie de cronicar. 1971) idem. Miçcarea prozei. 1970 idem. Extrema dreaptå româneascå. 1972 idem. = Al. ContribuÆii la istoria culturii româneçti. IncidenÆe critice. 1971 idem. 1985 idem. II. 1916 Al. FaÆa nevåzutå a literaturii. 1980 Nicolae Oprea. 1993 idem. 1980 idem. 1971 XXXVII . ConfluenÆe. 1994 Z. Paleologu. 2002 idem. 1984 Al. Încercåri de pseudo-criticå. 500 de debuturi literare. Medalioane. AnticipaÆia româneascå. P. Studii çi cercetåri. ÎnÆelesuri. Etic-estetic în gândirea româneascå. Actualitatea clasicilor.. Peleologu. 1974 idem. Alchimia existenÆei. Romanul politic. 1977 Z. 1983 P. Interpretåri. 1976 idem. 2000 Mircea OpriÆå. Ipoteza de lucru. 1978) idem. Începuturile çi biruinÆa scrisului în limba românå. Actualitatea. 1994 idem. SimÆul practic. 1984 Tudor Opriç. 1988 idem. = Z. 1975 idem. 1969 idem. 5 prozatori ilustri. Oprea. Anii treizeci. 1972 idem. Literatura „Echinoxului”. Studiu sociologic.. 1967 idem. 1991 idem. 1996 idem. Såmånåtorismul. 1997 Ramiro Ortiz.. Panaitescu. Junimea çi junimismul. 1965 idem. Poporanismul. æårånismul. Ornea. Opera çi autorul. Medalioane de istorie literarå. 1972 idem. II. Spiritul. 1966 idem.Marian Odangiu. 1974 idem. Spiritul çi litera. Excurs în atelierul prozatorilor români moderni. Mitul „faurului aburit”. Bunul-simÆ ca paradox. 1975 (ed. Ornea. 2001 idem. 1970 (ed. Junimismul. 2003 Dan Oprescu. ContribuÆii la studierea curentului. 5 procese literare. Ornea.. Per la storia della cultura italiana in Romania. Provinciile imaginare.

1972) idem. 1983 idem. FeÆele lui Ianus. ExerciÆii de lecturå. 1990 idem. Despre stiluri. Orizonturi la început de veac. 1990 idem. 1980 idem. Studii de literaturå românå modernå. Papu. 1973 idem. Cumpånå çi semn. Lumini perene. 1980 idem. 1975 Liviu Papadima. 1989 D. Studii çi evocåri. I-II. ExistenÆa romanticå. Creatorii çi lumea lor. Curente literare româneçti çi context european: clasicism. Interpretåri pe teme date. romantism. Apollo sau ontologia clasicismului. Clasicismul românesc. naturalism.. SchiÆå morfologicå a romantismului. Literaturå çi comunicare. motive. baroc. II = D. 1983 idem. 1979 D. II. RelaÆia autor-cititor în proza paçoptistå çi postpaçoptistå. FaÆa çi reversul. 1943 idem. rococo. Critica de atelier. RaÆiunea de a fi. 1984 idem. 1977 idem. EvoluÆia çi formele genului liric. ContribuÆii la ideea unui protocronism românesc. realism. Clasicism çi romantism. 1976 idem. Påcurariu. 1986 idem. Påcurariu. 1994 idem. 1999 E. RetrospecÆii asupra unor clasici români. Påcurariu. I. I-II. Din clasicii noçtri. Scriitori çi direcÆii literare.. Clasicism çi tendinÆe clasice în literatura românå.XXXVIII Ovidiu Papadima. 1983 idem. Motive literare româneçti. Clasicism çi romantism. 1995 idem. Scriitorii çi înÆelesurile vieÆii. 1971 idem. 1999 Marian Papahagi. 1985 idem. Barocul ca tip de existenÆå. Thèmes fundamentaux dans la littérature roumaine. Ipostaze ale iluminismului românesc. 1982 idem. 1971 idem. 1970 idem. Eros çi utopie. 1939 idem. 1968 (ed. Scriitori. 1974 idem. 1998 . 1974 idem. 1973 idem. 1993 idem. Teme. 1967 idem. Arta çi umanul. Artå çi imaginaÆie.. Fragmente despre criticå. Din luminile veacului. Studii çi evocåri. 1977 idem. 1981-1984 idem. mituri çi metamorfoza lor.

2002 N. Feminitatea limbii române: genosanalize.. 1938. 1936.. V. I-IV. Realite çi romanesc. 1989. 1957-1967 Perpessicius. 1973 idem.. 1972. II. I. 1973 idem. „ÇtiinÆa morÆii”: înfåÆiçåri ale morÆii în literatura românå. Perian. VIII. 1928. II. 1936 Ioana Em. II. IX. 1989. 1995 (ed. Limba. 1946 idem. 1964.. Poetica postmodernismului. ståpâna noastrå: încercare asupra feminitåÆii limbii române. 1996 idem. 1979 idem. IV. III. III. Studii de literaturå românå. 1986. = Perpessicius. 1990 I. III. 1934. Scriitori români. 1976 idem.. 1967 idem. 1975. 1932 idem. 1971 idem. VII. 1979. Patru clasici (Mihai Eminescu.. I.. 1980 Perpessicius. III. ConfluenÆe culturale româno-polone. 1999 idem. Scriitori români contimporani. 1976 XXXIX . Petraçcu. Petrescu.. Alte menÆiuni. 1973. V = Perpessicius. 1983 Perpessicius. Itinerar sentimental. Mihail Sadoveanu. III. V. Ion Creangå. MenÆiuni. V. 2003 Perpessicius. 1979. 1989 Gh. Pervain. 1989 idem. IV. 1998 idem. 1980. II. 1971. 1893 idem. SecÆiuni. ConfiguraÆii. 1971.. 1986. I. Liviu Rebreanu. VI. 1971 idem. IV. I. Alte menÆiuni de istoriografie literarå çi folclor. XI. 12 prozatori interbelici. 1978. I. 1994 idem. 1967. X. Opere. MenÆiuni critice. Excurs sentimental. Scriitori români çi stråini. III. Figuri literare contemporane. Lecturi intermitente. IV. Scriitori români postmoderni. 2001) idem. 1974 idem. Pagini de criticå çi de istorie literarå. SecvenÆe preromantice... I. XII. I-III. IV. Romanul condiÆiei umane. II. Un veac de nemurire: Mihai Eminescu. MenÆiuni de istoriografie literarå çi folclor. Literatura românå contemporanå. 1898 Camil Petrescu. A doua tradiÆie: forme ale poeziei „naive” în literatura românå pânå la Anton Pann. II. 1969 idem. Camil Petrescu).Ion Pecie. 1999 Irina Petraç. V = Perpessicius. MenÆiuni critice (Pagini alese). II. Teze çi antiteze. 1961. 1998) Ion Petricå. II. 1981 Liviu Petrescu. II. Romancierul în faÆa oglinzii. Veronica Micle. Scriitori. Lecturi. III = Perpessicius. 1996 (ed.

I. Piru. 1995 idem. Debuturi. Eros.. 1992 idem. Jocul dragostei çi al hazardului. 1968 idem. Panorama deceniului 1940-1950. Varia.. 1991 idem.. 1975 idem. TradiÆie çi literaturå. 1974 Al. 1936 idem. Traiecte lirice. Studii literare. 1994 Al. 1958 idem. Piru. 1973 idem. Poezia româneascå contemporanå. Sentimentul românesc al urii de sine. 1978 idem. Itinerarii istorico-literare. La cafeneaua hermeneuticå. 1970 idem. Piru.Mihail Petroveanu. I-II. Piru. 1978 idem. Fragmente dintr-un discurs in(?)comod. Poezia. Panorama. AdmiraÆii ortodoxe. Doxa & Logos.. 1991 idem. ExerciÆii de recitire çi sforÆåri de regândire. II. Philippide. Interviuri. I-II. 1966 idem. 1967 Al. 1973 Dinu Pillat. Discursul critic. 1980 idem. 1974 Al. 1983 idem. Mozaic istorico-literar. 1972-1973 idem. 1989 Luca PiÆu. ConsideraÆii confortabile.. Puncte cardinale europene. Portrete lirice. 1981 idem. 1992 idem. Ultima noapte de dragoste çi întâia noapte de filosofie. Orizont romantic. Reflexe çi interferenÆe. PoeÆii Våcåreçti. Critici çi metode. fragmente. Piru. 1942 Monica Pillat. 1998 XL .. 1978 idem. 2003 Al. Marginalia. = Al. PermanenÆe româneçti. = Al. Literaturå çi eveniment. 1971) idem. 1963 idem. revåzutå çi adåugitå. semnalårile criticii. Pagini critice. Piru. Pintescu. Valori clasice. 1969 (ed. 1993 idem. Critici. Ieçirea din contur. 1985 Ioan Pintea. Analize çi sinteze critice.. Însem(i)nårile mgistrului din Cajvana. Scriitori români la New York. Profiluri lirice contemporane. Piru. 1999 Gabriel Pleçea. II = Al. 1987 Al. Naveta esenÆialå.

1986 Marian Popescu. 1997 idem. Replay. 1990 (ed. M. II. 1987 iem. 1998 idem. CompetenÆa çi performanÆa. Poezia. N. 1998 idem. 1971 idem. 1994 idem. 1974 idem. 1985 idem. 1975 idem. 2000) idem. Mårturia documentelor de la vechile tiparniÆe româneçti la Nicolae Labiç. 2003 Augustin Z.. Apropieri literare çi culturale româno-maghiare. 1997 idem. SpaÆii literare. = Ion Pop. 1969 I... Drumul spre Ithaca: de la text la imagine scenicå. = Ion Pop.. Avangardismul poetic românesc. Efectul „Echinox” sau despre echilibru. Homo fictus. 1992 Marian Popa. 1995 idem. polemici. 1982 Mircea Popa. Jocul poeziei.. Pop. Structuri çi ipostaze. puncte de vedere. 1985 I.. Lecturi. 1980 idem.. Pop. Recapitulåri. Teatrul ca literaturå.P. Pop. 1990 idem. Poantå. Lecturi din poezia românå contemporanå. Aspecte çi interferenÆe iluministe. Avangardismul. Radiografii. Popa. Reîntoarcerea la Ithaca. Lecturi fragmentare. 1997 XLI . 1980 idem. 1997 idem. Scriitori contemporani. 1975 idem. Figuri universitare clujene. Forma ca deformare. Pagini transparente. = Petru Poantå. Transcrieri. ViaÆå çi texte. Avangarda în literatura românå. Cercul literar de la Sibiu. Miçcarea literarå paradoxistå. 1969 idem. Popescu. I-II. Clasici çi contemporani. Scriitori români din exil. 1973 idem. 1976 I... 1983 I. Comicologia. = Ion Pop. Criticå teatralå. 2000 Const. Pop. Pop. ModalitåÆi. = Ion Pop. 1978-1983 idem. Modele çi exemple. Jocul. 1987 idem. ModalitåÆi lirice contemporane. Tectonica genurilor literare. 2001 Const.. Oglinda spartå: despre teatrul românesc dupå 1989. ConvergenÆe europene. 1974 idem. 1995 idem. PoeÆi romantici români la început de drum. Radiografii. Poezia unei generaÆii.

Eu. 1977 idem.. 1982 L. ed. 1980 idem. Studii literare. formå de viaÆå. V. 1972 idem. Practica scrisului çi experienÆa lecturii. III. Cercetåri de literaturå românå. IV..Titu Popescu. Protopopescu. Necesitatea esteticii. Arta ca tråire çi interpretare. Romantismul. Popovici. 1988 idem. 1985 idem. 2000. 1989 Vasile Popovici. Volumul çi esenÆa. 1969 (ed. 1988 Alexandru Raicu. Raicu. Romanul psihologic românesc. I. File de istorie literarå.. Scene din romanul literaturii. Specificul naÆional în doctrinele estetice româneçti. Romantismul românesc. 1977. Printre contemporani. I.. Popovici. = D. 1980. Autografe. Estetica paradoxismului. Pagini de criticå. Orizontul lecturii. 1986 Olimpia Radu. 1983 idem. Un mileniu de copilårie. Introducere în studiul literaturii vechi. 1988. III. III. 1976 idem. fragmente. Descoperirea påsårii Sitela. CårÆi cu ieçire la mare. 1979 idem. Concepte çi atitudini estetice. II. 1972) D.. Etape de evoluÆie în literatura românå. 2002 D. Elitism çi postmodernism: postmodernismul românesc çi circulaÆia elitelor. 1978 idem. Editoriale. 1973 idem. V. 1977 idem. 1978 (ed. VI = D. Måçtile fabulei. reflecÆii. personajul. II. Fragmente… = Lucian Raicu. 1944 D. II. 1994 XLII . 1912 Al. Popovici. Eseuri asupra spiritualitåÆii româneçti. 1972. 1983 idem. Critica. VocaÆia sintezei. 1984 idem. 2000 Adrian Dinu Rachieru. 1995 idem. 1982 idem. IV. O sistematicå a personajului literar. 2000 Sanda Radian. Popovici. Eseuri de sociologia literaturii. 1974. Lumea personajului. 1989 Lucian Raicu. 1980 idem. Popovici. CorelaÆii între literatura românå çi literatura universalå. 2002) idem. Calea de acces. Portrete feminine în romanul interbelic. II. VI. Din perspectiva exilului. Structuri literare. Scene. 1997 Al. Studii. Procopovici. 1983 idem. Fragmente de timp. 2000 idem. 1983 idem. 1985 idem.

Cicå niçte cronicari…. 1935 idem. Noi exploråri critice. 1970 idem. Culturå çi istorie. Scrieri. cårÆi. Perspective. 1976 idem. Interpretåri. I-II. 1977. Întâlniri cu scriitori. Elogii. 32 opere din literatura românå. 1957-1958 idem. 1979. Scrieri din trecut. Râpeanu. Pe drumurile tradiÆiei. 1983 V. autori. Scriitori dintre cele douå råzboaie mondiale. 1938 Ion Horia Rådulescu. 1978 idem. Portrete. 1989 idem. I. 1990 Cornel Regman. 1988. Alte opere din literatura românå. 1989 idem. CårÆi. 1972. idei. 1933 idem. 1975 idem. III. 1981. III. 1928 idem. 1928 idem. VI. 1976 idem. SelecÆie din selecÆie. 1966 idem. 1968 idem. 1981. M. 1966 idem. 1963 idem. Atitudini. 1967 idem. Efigii. Scrieri din trecut în literaturå. 1982 XLIII . 1989 I. Interpretåri çi înÆelesuri. ÎnÆelesuri. 1935 Aurel Råu. ConfluenÆe literare. Scriitori… = Valeriu Râpeanu. 1988. InterferenÆe spirituale. 1931 idem. IV. Comentarii çi sugestii. 1966 idem. 1943 idem. 1972 idem. 1970 idem. Nu numai despre critici. 1986 idem. ContribuÆii la istoria teatrului din Muntenia. II. Exploråri în actualitatea imediatå. Çcoli. 1973 idem. I. 2000 Valeriu Râpeanu.Mihai Ralea. 1927 idem. V. Raçcu. II. 1937 idem. Noi çi cei dinaintea noastrå. Convingeri literare. tendinÆe. Colocvial. Valori. Memoria çi feÆele timpului.

Proza I. CivilizaÆia romanului: arhitecturi epice. Elenismul în România. Ruja. Rosetti. 1927 Aurel Sasu. 1981 M. Lecturi moderne. III. Rusu. 1969) idem. I. ComunitåÆile româneçti din Statele Unite çi Canada. Valori lirice actuale. 1994-1999 idem. I. 1998 Al. SocietåÆile culturale. II. Destinul ideilor literare. 1978 idem. 1969 H. 1979 idem. II. Întâlniri cu clasicii. 1910 idem. 1979 idem. 1944 idem. 2003 idem. 1987 idem. Cronicarii români. Dinspre „Cercul literar” spre „Optzeciçti”. Studii critice. Regman. LecÆiuni çi convergenÆe. 2002 Demostene Russo. Utopica. 1997 idem. N. Literatura românå veche. II. 1985) I. 1925) idem. 1979 idem. Parte din întreg. Valori expresive în literatura românå veche. 1996 XLIV . Presa. De la imperfect la mai puÆin ca perfect. 2003 VoichiÆa-Maria Sasu. De la Eminescu la Blaga. revåzutå. Ipostaze critice. 1919. Noi studii critice. 1976 idem. 1984 Liviu Rusu. Comentarii çi analize literare. Câteva precizåri asupra literaturii române. Nostalgia româneascå. 1903 idem. 1912 Aurelia Rusu. Literatura românå contemporanå. 1916 (ed. 1972 (ed. 1993. Cercetåri critice çi filosofice. 1972 idem. Încercåri critice. Întâlniri cu mine însumi. 1981 idem. III. Rotaru. ed. 2002 idem. Progresii. 2001 idem. 1937 (ed. 1992 Mirela Roznoveanu. 1991 Al.C. Cultura românå în Statele Unite çi Canada. I-II. I-II. Breviter. În cåutarea formei. Valori…. 1984 idem. De la imperfect… = Cornel Regman. Sanielevici. Studii critice. Textul ipotetic. Forme ale clasicismului în poezia româneascå pânå la Vasile Alecsandri. 1993. Estetica poeziei lirice. 1976-1983 idem. II = Ion Rotaru. 1920 idem. Retorica literarå româneascå.

Caligrafii pe cortinå. 1998 Zaharia Sângeorzan. 1988 Eugen Simion. Anotimpurile criticii. România în timpul primului råzboi cultural. Umorul în literaturå çi artå. 1984 idem. Iraclide: eseuri despre teatru çi dramaturgie. 1992 idem. Teatrul în cetate. 1983 Mihail Sebastian. 1981 idem. Portrete çi analize literare. Pagini de istorie literarå. Eseuri. 1985 Nicoleta Sålcudeanu. 1972 idem.30. I (1949-1951). Literatura în totalitarism. 1973 idem. Conexiuni teatrale. Un deceniu teatral. Întâlniri cu teatrul. 1974 idem. II (1952-1953). ContinuitåÆi. Cinci glose critice. 1976 idem. 1974 idem. PrezenÆa teatrului. Dialog la scenå deschiså. 1965 XLV . PrezenÆa istoriei trecute çi a celei actuale în universul literaturii dramatice çi al scenei româneçti. Clio çi Melpomena. 1975 idem. 1994 Alexandru Sever. 1969 idem. 1982 idem. Eseuri critice. 1977 idem. 1972 Ana Selejan. Glose istorice çi teoretice. 1999 Valentin Silvestru. 1982 idem. Teatrul çi publicul. 1968 idem. 1979 idem. 1999 idem. Clasicii nu vor så îmbåtrâneascå. cronici. Teatrul ca lume. ConstelaÆii literare. Patria de hârtie. Såndulescu. Citind. Talia… Thaliei. Spectacole în cernealå. Eseu despre exilul literar. 1974 idem.Amza Såceanu. 2003 Al. 1966 idem. Ora 19. Studii critice asupra teatrului dramatic din deceniul opt al secolului douåzeci. 1988 idem. Literatura epistolarå. III (1954). memorial. Orientåri în literatura contemporanå. I Trådarea intelectualilor. 1977 idem. 1980 idem. ConversaÆii critice. recitind. 1983 idem. 1983 idem. 1972 idem. Graffitti. Inventarul obsesiilor circulare. FaÆa våzutå çi nevåzutå a teatrului.

Interpretåri. II. 1984. 2000 idem. 1993) idem. 1996 idem. Revizuiri. I-III. DimineaÆa poeÆilor. 1974. 1971 idem. II. PoeÆi çi critici. 1978. Încercåri istorico-literare. 1985 Roxana Sorescu. ed. I. 1983 idem. 1995) idem. 1987 Marin Sorescu. Despre „aparenÆa” çi „realitatea” literaturii. Incursiuni în critica actualå. 2000 Vlad Sorianu. Scriitori români de azi. Incertitudini literare. 1998 C. Interpretarea fårå frontiere. 1980 XLVI . 2000 Dan Smântânescu. Confesiunile unui opinioman. 1982 idem. 2001 idem. 1976 idem. Simion. 1933 Dumitru Solomon. Între viaÆå çi cårÆi. 1996 idem. Scriitori…. 2000 Monica Spiridon. postmodernism. 1998-2000 idem. I. Eseu despre începuturile poeziei române. Dialog interior. Uçor cu pianul pe scåri. Contrapunct critic. 1984 Ion SimuÆ. 1984 idem. Melancolia descendenÆei. Critica de tranziÆie. I. 2000) idem. I. ContribuÆii (literaturå românå medievalå). Genurile biograficului. 1994 idem. Teatrul ca metaforå. 1971 Octavian Soviany. II. Steinhardt. 1968 idem. 1996 idem. 1979 idem. 1989 (vol. 1976. III. Stånescu. I-III. 1995 idem. 1980 (ed. Jurnal de lecturå.E. Liricul çi tragicul. III. Clasici români. 1988 N. 1983. II. IV. DiferenÆa specificå. Lumea repovestitå. II. Arena actualitåÆii: confidenÆe. 1926 idem. 2002 Dan Simonescu. II. IV = Eugen Simion. Miçcarea såmånåtoristå. 1981 (ed. Textualism. 1976 idem. Cronici literare. apocaliptic. 1989 (ed. Apårarea çi ilustrarea criticii. Întoarcerea autorului. revåzutå çi completatå. Figuri çi forme ale memoriei generice în literaturå. 1972 idem. 1978) idem. Glose critice. II. Eseu despre relaÆia creator-operå. FicÆiunea jurnalului intim. Fragmente critice. III.

1984 Simion Stolnicu. 1994) idem. 1966 Vl. 1982 idem. Exegeze. 1983 Octavian Çchiau. Clasicii noçtri. Prin alÆii spre sine. 1983 Alex. 1968 idem. 1983 D. I. 1928 idem. II. Momente ale romanului. Çtefånescu. Jurnal de critic. III. VersificaÆia modernå. Studii literare. 1996 Petre Stoica. 1974 Elena Tacciu. Monologul polifonic. 1978 idem. III. Oraçul în lirica româneascå. V = Vladimir Streinu.N. Pagini de criticå literarå. 1983 idem. I. Escale în timp çi spaÆiu sau Dincoace çi dincolo de texte. Poezie çi poeÆi români. 1984 idem. Suchianu. Romantismul românesc. I. 1991 (ed. Streinu. Critica sociologicå. Repere pentru interpretarea sociologicå a literaturii. 1971. 1980 Ion Vasile Çerban. I. III. 1978 idem. Steinhardt. 2003 Cornelia Çtefånescu. Ioan Catina çi Alexandru Sihleanu). Prim-plan. precizåri. Steinhardt. 1995 idem. Oraçul-furnicar. Ceva care seamånå cu literatura. Tanoviceanu. Preludiu. 1976. ÇuluÆiu. Noica. 1991 idem. Dialog în bibliotecå. Cartea împårtåçirii. 1987 idem. II. II. Foste adevåruri viitoare. 1974. Eliade. Literaturå çi societate. V. 1977 idem. Cårturari çi cårÆi în spaÆiul românesc medieval. Pagini…. 1982 idem. Caligrafie çi culori. ContribuÆii la biografiile unora din cronicarii moldoveni. 1987 I. Streinu. 1980 idem. Escale… = N. 1977 idem. IV. 1938 idem. Între da çi nu. IV. Pe margini de cårÆi. InvestigaÆii. VersificaÆia… = Vladimir Streinu. II. Scriitori çi cårÆi. Printre scriitori çi artiçti. Ispita istoriei. demersuri metodologice. 1982. 1943 Vl. În genul lui Cioran. 1973 O. 1987 idem. 1985. Jurnalul fericirii. Alte foste adevåruri viitoare. 1978 Geo Çerban. 1938 idem. 1988 Vladimir Streinu. 1968. 1905 XLVII . Trei poeÆi preeminescieni (Cezar Bolliac. 1988 idem. Pagini de criticå literarå. Aspecte literare.

1976 idem. Studii literare. 1985 idem. PermanenÆe literare româneçti. 1988 Eugenia Tudor. Trivale. În cåutarea lui Cehov çi alte eseuri. Filosofi-scriitori. Dianmica valorilor literare. Criterii çi evocåri. 1971) Costin Tuchilå.XLVIII Valentin Taçcu. 1998 Constantin Trifu. 2000 idem. Opinii literare çi filosofice. 2003 Sorin Titel. 1984 Avram P. Discursul postmodern. 2002 Gabriel æepelea. Lecturi contemporane. 1915 (ed. 1998 idem. Tåslåuanu. 1970 idem. 1973 idem. 1983 Eugen Todoran. 1975 idem. Scenarii çi limbaje poetice. Todor. IncidenÆe. 1989 idem. 15 poeÆi. 1981 idem. Studii de istorie çi limbå literarå. 1934 idem. 1983 idem. Råsfrângeri. Cronici literare. Poezia poeziei de azi. nouå. 1973 Mircea Tomescu. 1977 Maria-Ana Tupan. Cronica dramaticå çi începuturile teatrului românesc. 1974 idem. 1988 idem. 1989 . Istorie literarå çi poezie. OpÆiuni çi retrospective. Ipostaze ale prozei. I-II. 2000 Constantin Trandafir. 1968 Mircea Tomuç. Scriitori români în paradigme universale. 1910 Grigore Tåuçan. 1943 Teodor Tihan. 2000 idem. Romanul romanului românesc. 1968 idem. Investigåri despre clasici români. 1983 idem. Discursul modernist. 1971 idem. UmanitåÆi çi valori. 1973 Eugenia Tudor-Anton. Pretexte critice. Privirea çi cadrul. InformaÆii literare çi culturale. ConfluenÆe literare româno-maghiare. Apropierea de imaginar. 2002 Octavian C. CetåÆile poeziei. Carnet critic. Pasiunea lecturii. CorelaÆia limbå-literaturå. Istoria cårÆii româneçti. 1935 idem. 1970 I. Miçcarea literarå. Dincolo de cotidian. 1969 idem. SecÆiuni literare. Aspecte culturale.

literaturå çi culturå naÆionalå. 1976 P. 1982 XLIX . Spectacol interior. Scriitorii de la miezul nopÆii. Lecturi çi rocade. 1977 idem. 1978 Luisa Valmarin. Proza româneascå a anilor ‘90. La umbra cårÆilor în floare. 2002 idem. Noi çi secolul XX. Ursu. 2003 Cornel Ungureanu. Proza… = Cornel Ungureanu. 1975-1978 idem. Geografia literaturii române. Arhipelag de semne. Memorialistica în opera cronicarilor. 1983 idem. Recurs. 1983 Nicolae æirioi. Geografie literarå. 1988 idem. 1995 idem. Fragmente despre teatru. Açteptând. Amurgul demiurgilor. 1971 idem. 1995 Mihai Ungheanu. 1980 C. G. 1970 idem. ViaÆa çi opiniile personajelor. 1975 idem. 1972 Mircea Vaida. Mitteleuropa periferiilor. OspåÆul lui Trimalchio. Studii de literaturå românå modernå çi contemporanå. I-II. 2003 G. Campanii. Prozå çi reflexivitate. La vest de Eden. Fiii risipitori. 2000 idem. azi. 1977 idem. Pådurea de simboluri. 1996 idem. Proza româneascå de azi. 1997 idem. Platou pe internet. Imediata noastrå apropiere. Modelul çi oglinda. Dubla imposturå. æugui. 1998 LaurenÆiu Ulici. Exactitatea admiraÆiei. 1978 idem. Contextul operei. 1994 idem. æeposu. Premise literare. 1975 idem. Mitologii critice. Confort Procust. 1994 idem. 1985 idem. Pagini de jurnal. Prima verba. 1985 idem. 2002 idem. 1970 idem.Gabriel æepelea . 1997 R. 1978 idem. 1973 idem. Introducere în literatura exilului. Pentru o nouå istorie a literaturii çi culturii române vechi. Rememoråri de istorie. Balansoarele istoriei literare. I. G. 1987 Ion Vartic. 2003 Tudorel Urian. Ungureanu.

IV. 1973 idem. InterferenÆe literare româno-polone. Prietenia literarå. I-II. II. 1946 idem. 1975 idem. Scriitori çi opere. 1968 idem. Scriitori români çi unitatea naÆionalå. 1988 Stan Velea. Teoria literaturii. 1976 idem. III. ed. Studii de literaturå românå. Între scriere çi oralitate. I-III. 1963) idem. 1988 Teodor Vârgolici. II. Lovinescu). 1956 idem. Aspecte istorico-literare. 2000 idem. 1985 idem. Arta… = Tudor Vianu. DicÆionar de autor. 1997. 1966. Literatura universalå çi literatura naÆionalå.: I-II. Introducere în teoria genurilor literare. ed. 1999) idem. 1970 idem. 1988. 1968. 1945. 1982 idem. 1996) idem. 1975 idem. 1978 idem. Estetica. 1997) idem. Scriitori români. 1973. E. Mihail Dragomirescu. 1941 (alte ed. Conceptul de originalitate în critica literarå româneascå. Trei critici români (Titu Maiorescu. Scriitori clasici çi armata românå. Proza românå între milenii. Arta prozatorilor români. GeneraÆie çi creaÆie. V. III. InterferenÆe literare româno-franceze. Epopeea naÆionalå în literatura românå. 1934-1936 (ed. Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea. Studii de stilisticå. Vianu. 1970 L . ContribuÆii la critica timpului. 1981. 1974 idem. 2002 Marian Vasile. 1991. ed. 1996 (ed. 1977 idem. 1987 idem. Comentarii literare. 2001 idem. 1977. 1965 idem. Clasici çi contemporani. Idei çi idealuri literare. II revåzutå. 1980 idem. 1984 idem. Figuri çi forme literare. CårÆi populare çi cultura româneascå. Ecourile literare ale cuceririi independenÆei naÆionale. 1939 idem. ed. Retrospective literare. Paralelisme çi retrospective literare. Disocieri în teoria culturii çi artei moderne. 1989 Tudor Vianu. 1957 (ed. Proza româneascå între milenii. 1988 Cåtålina Velculescu. 1986 idem. Începuturile romanului românesc. 1971 idem.Geo Vasile. 1938 T. 1944 idem. 1939. Studii çi portrete literare.

Povestirea. 1996 idem. Comentarii de teorie literarå. 1983 idem. 1977 idem. Repere literare bånåÆene (1880-1917). Scriitorii clasici çi „Junimea”.T. Repere literare bånåÆene (de la începuturi pânå la 1880). Vlad. XIV. Vianu. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor ‘30. II. II. 1976 idem. Critica criticii. X. Gândirismul. Masca geniului. 1869 Ioan Vultur. 1970 idem. XIII. 1980. III. Glose. Lecturi constructive. 1968 Ileana Vrancea. 1991 idem. XII. 1986 Ion Vitner. 1975 Iosif Vulcan. Semnåturi în contemporaneitate. VIII. Opere. IX. 1987 M. 1990 idem. Zaciu. 1949 idem. 1973. SecvenÆe literare. 1976. Întâlnire cu eroi din literaturå çi teatru. 1986) Virgil Vintilescu. Lectura prozei. I. XI. 1997 Constantin Viçan. 1966 Ion Vlad. Confruntåri în critica deceniilor IV-VII. 1983. Vrabie. 1987 idem. 1982. 1957 idem. Aventura formelor. 1995 Gh. 1972 LI . Destinul unei structuri epice. Meridiane literare. Panteonul român. Literatura în publicaÆiile socialiste çi muncitoreçti (1880-1900). I-II. 1983 L. 1999 Alice Voinescu. 1985. 1975 I. 1961-1962 idem. Lectura: un eveniment al cunoaçterii. Folcloristica românå. Scrieri despre teatru. 1972. VII. 1977 idem. 1972 idem. 1976 idem. VI. 1970 idem. 1979. Colaje. 1970 idem. V. Descoperirea operei. Geneza çi metamorfoza „genurilor”. Volovici. 1995 idem. ConvergenÆe. 1975. Masca… = Mircea Zaciu. În labirintul lecturii. Scriitori români din secolul XX. Povestirea… = Ion Vlad. IV. 1987. Repere de metodologie literarå. 1967 idem. Ideologia naÆionalistå çi „problema evreiascå”. 1940 idem. NaraÆiune çi imaginar. Lectura romanului. 1971. Consemnåri literare. 1976. Între analizå çi sintezå. Prozatori contemporani. 1975. ApariÆia scriitorului în cultura româneascå. 1979 (ed. 1960 idem. Concepte çi alternative ale lecturii. Firul Ariadnei.

1998 idem. 1967 idem. Aspecte çi structuri neoromantice. Ordinea çi aventura. 1973 idem. I-II. 1971. 1996 idem. 1990 Paul Zarifopol. 1971 idem. Tensiuni lirice contemporane. Ca o imenså scenå deschiså. 1989 Dan Zamfirescu. 1993. 1971 idem. 1974 idem. Eseuri. Zalis. Jurnal. 1981 idem. Poemul românesc în prozå. I. Ordinea… = Mircea Zaciu. Pagini de criticå. Eseuri despre problemele culturii române actuale. Cu cårÆile pe maså. întâlniri cu viaÆa. IV. Scriitori pelerini. Clasici çi contemporani. Departe/Aproape. 1984 idem. Proza poetica româneascå în secolul al XIX-lea. 1988 idem. Lecturi çi zile. 1988 LII . 1979 Mihai Zamfir. Drama istoricå universalå çi naÆionalå. 1987 idem. 1981 idem. 1971 idem. SpiritualitåÆi româneçti. 1996. Oameni pe care i-am cunoscut. Zamfir. I-II.. 1980 idem. Bivuac. Spre noi înçine. 1983 idem. Din secolul romantic. 1974 idem. II. Atitudini. Cealaltå faÆå… = Mihai Zamfir. 1995. Lancea lui Achile. ContribuÆii la studiul naturalismului românesc. Pentru arta literarå. 1975 idem. Estetica imperfecÆiei. 1997-1998) idem. Zaciu. teorie çi istorie teatralå. I-II. Accente çi profiluri (1963-1983). II. ContribuÆii la istoria literaturii române vechi. Probleme de viaÆå.M. Transilvania…. 1996 idem. 1994 idem. Eseu despre vârstele interioare ale curentului. Cealaltå faÆå a prozei. Romantismul românesc. 1941 (ed. 1976 idem. Studii çi articole de literarå românå veche. 1998 Henri Zalis. Scrisori nimånui. 1981 M. Viaticum. 1934 (alte ed. 1975 idem. 1970 idem. 1973 idem. 1983 Ion Zamfirescu. Întâlniri cu oameni. 2001) idem. III. 1968 H.

1997 idem. 1990: vremea în schimbare. Anotimpul probabil. 1971 Amintiri în dialog. 1993 George Arion. 2001 idem. 2003 Veronica Balaj. Busuioc. Confesiuni literare. 1995 idem. Fie pâinea cât de rea. 1946 idem. Traveling. Obsesia politicii. M. Aderca. 2003 G. Convorbiri subiective. 1964 Valeriu Bârgåu. Interviuri. Interviuri cu Florentin Smarandache. Mårturia… = F. Evocåri çi interviuri literare. 1994 Amintirile Mitropolitului Antonie Plåmådealå. III: Dialogul continuå) idem. 1997 idem. 1999 George Astaloç. Råspuns çi råspunderi. 1995 F. 1997 Boris Buzilå. Oglinzi paralele. PrezenÆa celuilalt. I.VOLUME DE INTERVIURI Gabriela Adameçteanu. Convorbiri cu D. Çeuleanu çi Carmen Dumitriu. 1929 (ed. I. Ilie Purcaru. Lumea de mâine. Între douå lumi. Dialoguri cu Constantin Iftimie. Zona liberå. ContribuÆii critice. Colocvii. Monologuri paralele: Ion Brad — Monica Anton. GeneraÆie çi creaÆie. Oglinzile cetåÆii. Babel dupå Babel. 1979-1987 (vol. 1967) idem. O istorie a societåÆii româneçti în interviuri. II. 1999 Nicolae Breban. Romulus Rusan. 1968 Ana Blandiana. 1994-1996 Leo Butnaru. 1989 idem. 1996 Ioan-Pavel Azap. Spunerea de sine. N. I-II. Matei Cålinescu — Ion Vianu. Dialoguri ieçene. 1994 N. 2003 Çtefan Bånulescu. tot mai bine-i la Paris. Confesiuni violente. Vlad. 1971 Ion Brad. Aderca. Mårturia unei generaÆii. 1999 Liviu Antonesei. I-III. 1974 Nicolae BåciuÆ. 1983 Matei Alexandrescu. 1974 LIII . I-IV. 1994 idem. Steinhardt. În dialog cu Emil Cioran. Curs çi recurs. Mårturii în amurg. Convorbiri cu ~. Orizonturi spirituale. Bålan. 2000 idem. 2003 Ion Biberi. 1998 Camil Baltazar.

Mihai Beniuc. Nicolae Florescu. 2000 Doina Cornea. Despre realitatea iluziei. Sorin Dumitrescu). Coroiu. Convorbiri pontice. pe mine så nu contaÆi”. Gabriel Liiceanu. 2003 Al. 1998 Dialoguri de searå (Pårintele Galeriu. Cutia neagrå. În dialog cu E. 2002 Emil Hurezeanu. Convorbiri cu Dan Petrescu. 1976-1980 idem. 2003 Çtefan I. 1999 Constantin Coroiu.. Cistelecan. Convorbiri cu çi despre Mircea Eliade. convorbiri cu R.. Dialog cu Cornel Nistorescu. Doinaç. 2002 Livius Ciocârlie. Bacon Jr. Dacå m-aç fi aruncat în Sena. Dialoguri literare. Convorbiri cu…. 1995 Mihaela Cristea. ConçtiinÆa artisticå prin operå. 2003 Mircea Handoca. Pentru o ortodoxie realistå. 1988 Constantin Dumitrache. .. Deaconescu.. Interviuri pe teme de istorie literarå. Mierea din drumul pelinului. 1990 (ed. Farmecul dialecticii çi fenomenologia narativå. 2003 Sorin Comoroçan. Nevoia de modele. 1980 Ion Drågånoiu. 2003 LIV . 2001 idem. Convorbiri deschise. „. 1998 Petru Novac Dolângå. Templul memoriei.. Convorbiri prin timp. Biografii posibile.Viorel Cacoveanu. 1991 Çtefan Aug. Iarba din roata amurgului. II. societate cu råspundere limitatå. Mårturii çi repere. Çimandan. De vorbå cu Henriette Yvonne Stahl. Convorbiri cu M. 1973-1982 Dan Ciachir.. 2003 Daniel Corbu. I-III. Nicolae Breban. 11 dialoguri (aproape teologice). 2001 Liviu Cangeopol. I-II.. 1973-1984 idem. 2000 Mihail Diaconescu. Andrei Pleçu. Gavriliu. Convorbiri cu Emil Cioran. D. Scriitori care au devenit amintiri. 1998 L. GeneraÆia poeticå ‘80: portrete critice. FaÆa nevåzutå a lucrurilor (1990-1999) — dialog cu Rodica Palade. 2001 idem. 1979 Ovidiu Dunåreanu. 2001 Romulus Diaconescu. România. Convorbiri de joi. Interlocutori din secolul XX. 1997 Marin Iancu. Interviuri. 1996 I. Paralele inegale. 2000 Virgil Carianopol.. Ghilimescu. Mårturii în timp: dialoguri cu Walter M. 1995 Ileana Corbea. Interviuri literare. Tåmâie çi exil. O lume a dialogului. Micu. 2000) Cecilia Caragea. I-II. 1974 Constantin Hrehor. 1998 Ilarie Hinoveanu. 2003 Augustin CozmuÆa. 1997 C. Ce-ar mai fi de spus. BenÆea.

1977 (ed. TradiÆie çi libertate. De vorbå cu Iorgu Iordan. Lazu. Oprea. Çtefan Lupaçcu çi Grigore Cugler. Convorbiri cu Mariana Marin. Çimandan. ExerciÆii de memorie. Interviuri cu scriitori contemporani din Oltenia. Al treilea discurs. Doinaç în dialog cu E.C. Pentru ortodoxia realistå. Mihåieç. Arhivele paradisului. 2003 Mikó Ervin. Cuvinte çi spaÆiu. TinereÆe. 1935 Monica Lovinescu. Convorbiri cu Dan Ciachir. 2001 Ioan Massoff. Antohi. ÎnÆelepciunea calmå. I. 2002 Ioana Orlea. 2002) idem. Angela Marinescu. O leacå de taifas. 1999 V. 1991 LV . 1932-1933. 1992 Toma George Maiorescu. Liviu Ioan Stoiciu etc. 1999 (ed. 1989 Marin Mincu. Bogdan Ghiu. 1971 Radu Dorin Micu. 1973 Mårturisiri literare. 1994 Grigore Ilisei. 1997 Florin Mugur. Iftime. Întâlnire cu anul 2000. Între viaÆå çi vis. Dialoguri în cyberspace cu R. II. Confesiuni violente. 1972 idem. 2001 Grid Modorcea. Coçovei. prostie. 1993 idem. organizate de D. 2001 Eugen Ionescu. Caracostea. Leoneanu. Profesiunea de scriitor. Convorbiri necenzurate cu D. 1982 Nicolae Manolescu. 2002) Întoarcerea acaså. Despre interior-exterior. La umbra crailor de ghindå. II. Mangu. Suchianu.). Dialoguri cu Nicolae Breban. Interviuri din literatura românå. Convorbiri cu Claude Bonnefoy. Dialog cu Sanda Roçescu. Cu George Lesnea prin veac. 1983 M. Ispirescu. 2003 Fånuç Neagu. Ia-Æi boarfele çi miçcå. În dialog cu S. Suchianu. 1996. Literaturå çi cinematograf. 1986 idem. 2001 idem. Eugen Ionescu. Despre ei çi despre alÆii. 2003 Gloria Låcåtuçu. I. Zåpezile calde. Casa melcului. 1979 L. amor. Divanuri duminicale. Çtefan Aug. Convorbiri cu M. II. De ce scriu poezie… (interviuri cu Traian T. 1979 Gellu Naum. 2002 Vasile Netea. Un dialog cu M. Portrete literare çi politice. Cu Ion Cristoiu prin infernul contemporan. 2001 Virgil Nemoianu. Întrevederi cu Mircea Eliade. Dialog… cu secolul çi oamenii lui. 1996 Florea Miu. 1967 Norman Manea. 1998 idem. Convorbiri cu D. 1999 Adrian Marino. Interviuri literare. ed.

1991 idem. Sasu — Mariana Vartic. 1986 Alexandru Raicu. O discuÆie la masa tåcerii çi alte convorbiri subiective. Al. 1988 — oct. 1937 idem. Cu pårintele Galeriu. Literaturå çi naÆiune. 1985 Romulus Rusan. Miron Scorobete. 1980 Sânziana Pop. Bucuria întrebårii. 1969 idem. V = Aurel Sasu — Mariana Vartic. Autografie. Amintirea care ne råmâne. 2002 Nicolae Popa. Dialoguri fårå Platon. 1998 idem. Mårturii provocate. 1975 Florentin Popescu. Perimetru sentimental.Al. 2002 Dorin Popa. 1979 Gh. 1995 Ilie Purcaru. O utopie tangibilå. Dialoguri în Centrul Europei. 1982 idem. Monahul de la Rohia råspunde la 365 de întrebåri incomode. 1974 idem. 2002 Nicolae Prelipceanu. III. Sasu — Mariana Vartic. I. Pârja. 2000 Adrian Påunescu. Jurnal. 1994 Ioan Pintea. IV = Aurel Sasu — Mariana Vartic. I-II. 1985 Sfidarea memoriei. Clipe de viaÆå pe alt continent. Nostalgii intacte. Ca un clopot sunå lutul. 1983 Liviu Rebreanu. Agora. Pactul cu diavolul. II. 1982 A. II. 2000) Petru Sfetca. IV. III. II. 1985. Sfidarea memoriei. Sub semnul întrebårii. V. 1988. 1991 A. apr. 1996 LVI . Propuneri pentru paradis. Dramaturgia româneascå…. I. 1996 (2002) idem. I. 1996. III-IV. Paleologu. Convorbiri cu Elena Çtefoi. Stele çi luceferi. 1979-1981 P. 1984 Vasile Rebreanu. 1971. I-II. Convorbiri cu Stelian Tånase. Paleologu — Stelian Tånase. Roman. Romanul românesc în interviuri. Poezie çi politicå. Pårintele Ståniloae în dialog cu Ioan Pintea. III. Romanul românesc…. II. Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor. IV. de la Genezå la Apocalipså. Convorbiri euharistice. 1992 idem. PoliteÆea ca armå. 1989. 1995. Domniile lor domnii çi doamnele. 1972 idem. Cineva ne priveçte. 1992 (ed. Sub podul lui Apolodor. cu Ana Blandiana. 1976 Profira Sadoveanu. Cu microfonul dincoace çi dincolo de Styx. I-II. în colab. 2000-2003 Ovidiu Pecican. 2002 Dona Roçu. 1997 Zaharia Sângeorzan. Convorbiri: aprilie 1988 — octombrie 1989. 1986. Convorbiri cu Nicolae Breban. I. Çase zile cu petru Dumitriu. 1976 George Pruteanu. Dramaturgia româneascå în interviuri.

1978 idem. 2000 idem. Valori native çi adaptative la românii americani. 1982 I. 1998 Gabriel æepelea. 1967 idem. Çimandan. România mea. La ce foloseçte Parisul? Convorbiri cu Mioara Cremene. inerÆii. Interviuri din tranziÆie. Interviuri neconvenÆionale. Paris. Mihai Çora în dialog cu S. Clepsidra råsturnatå. 1990) Flavia Teoc. Mai avem un viitor? România la început de mileniu.Mariana Sipoç. Din capitala provinciei. francezå: Ma Roumanie. Råzboiul literaturii române încå nu s-a încheiat. Stånescu. Cålåtorie prin veac. Trestie çi plumb. 1999 C. Valerian. De vorbå cu Alexandru Ciorånescu. Cu scriitorii prin veac. Primejdia mårturisirii. 1996 Gabriel Stånescu. Piper pe limbå. Chipuri din viaÆa literarå. Convorbiri cu I. 2000 Valeriu Stancu. în dialog cu E. 1996 (ed. Întreabå-må så te întreb. dezordini: 22 de luni dupå 22 decembrie 1989. 2002 Dorin Tudoran. 2003 Mihai Ungheanu. æepeneag. 1999 E. 1993 Robert Çerban. Antohi. 1993 Mihai Çora. Românii din lumea nouå. Biografia debuturilor. 2000 Virgil Tånase. 1998-1999 D. 1996 Florentin Smarandache. Çimandan. 1970 LVII . Andrei Pleçu çi Petre Roman în dialog cu Elena Çtefoi. SimuÆ. Convorbiri cu Blandine Delafou. 2001 Cristula Çtefånescu. Onoarea de a înÆelege. 2002 Transformåri. I-II. Între admiraÆie çi iubire. Steinhardt. Francofonia — o punte a sinceritåÆii. Dialoguri cu Ioan Alexandru. Convorbiri cu Ioan Pintea. 2003 N. 2001 idem.

DICŢIONARUL BIOGRAFIC AL LITERATURII ROMÂNE DBLR A-L .

Camera cu maşini de scris (1997). Versuri veselitoare întru cinstea prealuminatului şi preasfinţitului domn Samuil Vulcan. După 1969. Ov. Studii. Literatura română modernă. a căror banalitate aparentă. D. Tabacu). (M. După debutul mai puţin semnificativ cu Lumina pământului (1964). Violenţa memoriei pure (1980). ed. Călătorii (1977). 1770. Mic manual de tăcere (1998). 2001). Planor (1983). Perirea a doi iubiţi. Bucureşti. Sibiu. Sibiu. prozator şi traducător. II. al oboselii de a fi într-un spaţiu „neantifer”. Sibiu. n. Există (1974). Două opere mai puţin cunoscute ale lui Vasile Aaron. apoi la Cluj. 1808). REFERINŢE CRITICE: N. Istoria.. O latură necunoscuă din activitatea lui Vasile Aaron. 1938. 1920. prof. îngrijită şi comentată de P. Fiu de preot. 1815. 11 erezii (1985). A. 1821..AARON Vasile. Piatra şi alte poezii (1972). Învaţă la Seminarul Teologic din Blaj. Episcopului greco-catolicesc al Orădiei-Mare. a devierilor neaşteptate ale discursului. Mircea Popa. Simonescu. Traducător şi poet. sugerat şi printr-o tehnică de sursă suprarealistă a asocierilor şocante. Funcţionează ca juratprocurator (avocat) pe lângă Consistoriul Ortodox din Sibiu. A. inducând un fior de nelinişte.. Iubiri (1976). Aceleaşi nisipuri (1995). Debut cu versuri în rev. Premiul „Napoli Ospite”. 1981. Debut editorial cu vol. Apublicat şi vol.. Luceafărul (1958). Poet. Pr. mod de folosinţă (1982). 1940 (extras). Marină într-un creier (1995). Studii la Liceul „D. la principalele rev. A sta în picioare (1986). O lentilă pe masă/A Lens on the Table (1997). com. română (în ms). formându-şi o cultură clasică. literare din ţară. 2002) şi antologia: Poezia română după proletcultism: generaţia anilor ’60 şi ’70 (2000). şi al Mariei (n. adecă: jalnica întâmplare a lui Piram şi Tisbe. 2000. Braşov. situabilă în zona notaţiei de stări şi întâmplări cotidiene. XVIII.. Cârtiţa lui Pessoa (1998). Cornea. Obiecte de tăcere (1978). în care insignifiantul este chemat 3 . Premiul Uniunii Scriitorilor (1996. OPERA: Patimile şi moartea a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. Rezultă un lirism al solitudinii şi al absenţei. mai marelui din Milet. I. Cantemir” (absolvit în 1955) şi Institutul de Arhitectură din Bucureşti (1958-1961). Singurătatea ciclopului (1988). Anul cel mănos.. Densusianu. Sibiu. prima lucrare legislativă în lb. Iorga. Italia (1970). A lucrat ca arhitect (19611969). Psalmi (1969). amintind de universul „sărac” bacovian. la 1805. A. Sibiu. I. 1995). urmat de Piatra (1968). Ewww/Errre (1972). şi întră Dorofata. Singurătatea ciclopului (antologie. Costinescu. un Praxis al forumurilor bisericeşti. unde face studii juridice. Popovici. Vorbire în verşuri de glume întră Leonat beţivul. cărora s-au adăogat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narţis. scriitor liber profesionist. 1807. 1807. P. Nestorescu. fiicei lui Aristef. 1806. D. Bucureşti. alcătuind. alături de Ioan Barac şi Dimitrie Ţichindeal. Istoria lui Sofronim şi a Haritei cei frumoase. 1979 (extras). 1820. Debutează editorial cu Patimile şi moartea a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos (1805). muierea sa. 1805 (ed. Glogoveţ. Scriitorilor din Bucureşti (1981). se deschide spre insolit şi mister. Odăile (2001). Versuri veselitoare la ziua numelui excelenţii sale domnului Ioan Bob. jud. Fiul lui Apostol Abăluţă. n. de proză: Ultimele ştiri din planeta simetrică (1980). ilustrează. II. A publicat un volum de teatru (Terasa 2002.) A ABĂLUŢĂ Constantin. Premiul Asoc. om din Longobarda. a ajuns foarte repede la o formulă lirică proprie. Drumul furnicilor (1997). literatura Şcolii Ardelene. Aerul. Versificator îndemânatic şi productiv. de versuri Lumina pământului (1964). Colab. 8 oct. Sibiu. Unu (1970). Scrieri literare inedite (1820-1845). 1822. Alba – m. Sibiu.

Beckett. în colab. 1996. Bucureşti. J. versuri. Tomuş. Vâslaş fără ţărm.. americană (W. Podul Charles al Apocalipsei. Despre poeţi. Malone murind. versuri. Mic manual de tăcere. 1970. Stănescu. Stoenescu. Bucureşti. Bucureşti. A sta în picioare. cu Şt. Bucureşti. antologie. 1972. Lampa lui Diogene. cu Şt. Franck O’Hara. S. trad. Al. pref. versuri. Stoenescu. Camera cu maşini de scris. Bucureşti. dându-le un fel de paradoxală pondere: un vers poate vorbi atunci despre „presiunea evenimentelor inexistente”. 1973. versuri. de P. cu Gabriela Abăluţă. 1990. 1964. Baran. Vârgolici. Baudelaire. nr. 1977. Singurătatea ciclopului. Poezia română după proletcultism: generaţia anilor ’60-’70. în colab. Doinaş. Edward Lear. Cum e. versuri.. 4 ABĂLUŢĂ 2003.să semnifice şi să provoace. antologie şi cuvânt înainte de ~. 1972. 3. 1970. antologie în colab. Celui qui sonne á ma porte (cofret conţinând opt poezii. Werner Lambersy. Odăile. Bucureşti. Charles Cros. în franceză de Annie Bentoiu şi C. versuri. W. în colab. Marină într-un creier. Bucureşti. S. Constanţa. Stevens. Bucureşti. 2003. Norac. versuri. 1980. 1971. Bucureşti. pref. S. Iubiri. Lear. Bucureşti. Stoenescu. cu Şt. Singurătatea ciclopului. Vorbe pentru vânt. cu Gabriela Abăluţă. Stoenescu. Psalmi. în colab. Molloy. în franceză de Annie Bentoiu. Peisaj cu om gol în zăpadă/Paysage avec homme nu dans la neige. Petroveanu. Maria Banuş. 1968. Beatrice Libert. versuri. 1976. poezii alese. în pagini nestrăine de fantezia livrescă a unui Borges şi de oniricul suprarealist.. D. Viziune şi rugă. 1982. M. 1999. Bucureşti. Augustin. versuri. S. I. Stoenescu.. Bucureşti. Yves Broussard. Mercier şi Camier. Bucureşti. 1988. Traiectorii lirice. nuvele. Născocind copilăria/l’Invention de l’enfance. Terasa 2002. 1969. Piatra. Călătorii. 1983. Bucureşti. Bucureşti. M. 1974. 1995. În zona banalului devenit insolit şi tulburător se exersează şi prozatorul. de Gh. 1970. postfaţă de C. 2002. 1980. OPERA: Lumina pământului. 1995. Stoenescu. Texte de nefiinţă. A tradus. Cantuniari. 2002. 2001. 1999. 1979. Belgia. nr. Planor. Bucureşti. Bucureşti. Rime fără noimă. Bucureşti. Aerul. de Nina Cassian. postfaţă de ~. foarte atentă la „caligrafia” imaginii. Bucureşti. Grigurcu. din literatura franceză (Ch. 1975. cu Şt. Poémes primitifs. Tuchilă. Bucureşti. nr. Broussard). Lumea ca meditaţie. versuri. Constantin. G. de Şt. Stoenescu. 1976. Constanţa. Istorie literară şi poezie. bilingvă. Constanţa. în colab. Un an de poezie. O’Hara. 1985. Piru. Reichmann. E. versuri. Dylan Thomas. recurgând uneori la formula haiku-ului. cu Şt. Constanţa. Ecaussines. 1974. 1971. Mendes Camargo). Bucureşti. Merwin. . Bucureşti. cuvânt înainte de Şt. Stoenescu. Bucureşti. antologie. mod de folosinţă. Bucureşti. 1997. Thomas) şi portugheză (J. 1999. Ultimele ştiri din planeta simetrică. trad. 1986. Stoenescu. Şt. Bucureşti. Bucureşti. 1998. 1997. 1973. pref. ed. 1995. 2000. ed. haiku. REFERINŢE CRITICE: N. Poemele deceniului şapte. Bucureşti. acumulând mărcile vidului. P. O notă de rafinament şi artificiu estetizant caracterizează toată poezia lui A. 11 erezii. Serge Fauchereau. Introducere în poezia americană modernă. cu Gabriela Abăluţă. pref. şi tabel cronologic Şt. EwwwErrre. singur sau în colab. în colab. D. Poezii. S. 1998. teatru. versuri. Poezie şi generaţie. Lovichi. 1997. Obiecte de tăcere. La route des fourmis. şi tabel cronologic de Şt. Bucureşti. 1995. Paradisurile artificiale. Reichman. Bucureşti. Beckett. Cristea. 1963-1973. 27. F. J. în colab. 2000. în Contemporanul. în Gazeta literară. cu Şt. 1999. bilingvă. trad. în engleză de Gabriela Abăluţă. Bucureşti. Authom). Merwin). Ch. Piatra şi alte poezii. S. Unu. 1974. 1975. Traduceri: Wallace Stevens. Cros. versuri. G. engleză (E. notă biobibliografică de T. în colab. Poezii. cu I. cu Şt. Stoenescu. de Şt. în Argeş. Singurătatea ciclopului. în colab. Bucureşti. O lentilă pe masă/A Lens on the Table. Asta e. Reichmann. Violenţa memoriei pure. Meditaţii în imponderabil. Bucureşti. 1974. Bucureşti. Theodore Roethke. 1999. 1970. în colab. M. Ultimele fortificaţii. versuri. Dan Laurenţiu. 1968. Bucureşti. Aceleaşi nisipuri. 1973. Bucureşti. 1977. Eseu asupra stării de graţie. Bucureşti. Bucureşti. Aug. Stoenescu. Bucureşti. 2002. Bucureşti.. Bucureşti. pref. Cârtiţa lui Pessoa. Mincu. Poezia. Modalităţi lirice contemporane. 1981. Există. M. Stoenescu. Eduardo Mendez Camargo. 1970. 1999. 2002. trad. Audienţă captivă. Bucureşti. Y. 1999. Carl Norac. Bucureşti. Bucureşti. Poantă. versuri. în colab. pref. Drumul furnicilor. cu Gabriela Abăluţă. II. Bucureşti. Bucureşti. Augustin. Bucureşti. William S. Bucureşti. Bucureşti. cu gravuri orig. versuri alese.

T. N. univ.) Consideraţiuni estetice. Bucureşti. nr. Niţescu. A mai publicat în Lupta de clasă. 2002. negustor. din necesităţi didactice. ca şi din literaturile europene moderne. 1976. 6. lector (din 1970) la Editura Albatros (pensionat. Sütö). Top-Ten. nr. 1990). Oprea. Pop. în Viaţa Românească. Artă şi speranţă. Raicu. Clasele primare. 1998. colectiv Audiovizual şi diaporama (1983). Negrici. Terenţiu.. clasice. în filologie la Moscova. 1987. Grigurcu.. N. în România literară. ibidem. nr. nr. 7 febr. terminate în 1951. Ce se va întâmpla mâine? (1972) şi Artă şi speranţă (1974) îl consacră. 1997. com. în Amfiteatru. Redactor la secţia de scenarii a Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti (1955-1956). ambele absolvite în 1955. specializare în estetică şi istoria artei în Italia. în Revista de filozofie. Gr. Popa. 1978. M. 1986. nr. Ce se va întâmpla mâine?. se vor regăsi dezvoltate amplu în Frumosul dincolo de artă (1988). 1973. în România literară. 44. n. Dobreni. Marian Popa. în România literară. Introducere. M. nr. din vol. C. 42. 8. nr. în Secolul 20. nr. 1983.. 1973. Gh. nr. Hesiod. nr.. Irina Petraş. din lirica japoneză. cu vol. apoi la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (19561969). Cetăţile poeziei. broşurile Problema categoriilor estetice şi Frumosul şi valoarea estetică (1968). Grigorescu” din Bucureşti. iar editorial. Debutează în ziarul Flacăra roşie din Arad (1951). Mugur.. secundare şi liceale la Liceul „Sfântul Iosif” (19391948) şi la Liceul Clasic Mixt (1948-1951) din Bucureşti. A funcţionat în presă. ulterior. nr.. de estetică la Institutul de Arte Plastice „N. Dr. 8. Revista de filozofie. nr. 3-4. P. OPERA: Problema categoriilor estetice. (C. 14 febr. în Viaţa Românească. Prof. Titel. tălmăcind (uneori integral şi pentru prima dată în româneşte) din Homer. 1998. Iorgulescu. idem. Marius. Gh. Frumosul şi valoarea estetică. 1973. în Convorbiri literare. Atitudini. Bucureşti. şi al Elenei (n. 1978. 8. jud. 1987). 1932. 4. 5 . 6. Maşek. A colaborat la Antologia literaturii maghiare (I. în România literară.. 2002. V. 1968. nr. Grigurcu. al cărui rector este între 1970 şi 1976. Al. Pagini transparente. în Steaua. 37.) ACSAN ACSAN Ion. mai 1999. 1988. Fiul lui Mihail Acsan. nr. Din activitatea de traducător a rezultat o culegere de studii erudite (Constelaţia corifeilor. Scriitori. secţia lb. în Era socialistă. Eseist şi estetician. Fl. 2000. din tratatul de Estetică (1983). Poet şi traducător. 1975. în Vatra. în Luceafărul. nr. au contribuit la instituirea unui climat de deschidere în estetica românească postbelică. Ierunca. Bucureşti. 16. 1986. redactor-şef adjunct la Luceafărul (1966-1968) şi redactor-şef la Amfiteatru (1968-1974). 1988. 6. G. de poezii Primăvara cosmică (1962). nr. în Vatra.. în România literară. 1996. Absolvent al Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu” (1954). Gh.. 1988. dar abia cărţile următoare. în România literară. 21. 1972. 1965) şi la Antologia de poezie rusă. Căşăria.ACHIŢEI Gheorghe. Existenţa poeziei. Bucureşti. L. împreună cu 51. idem. nr. Tuchilă. Publică. 1999. 1978. Smeu. Cristea. în Cuvântul. a Univ. Era socialistă. REFERINŢE CRITICE: Gr. din Bucureşti şi Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu”. s-a dedicat activităţii de traducător. Bucureşti. 1. în România literară. 23. 1982. Perioada clasică (I-III. Gazeta literară etc. 1975. I. Dimisianu. 5. a Egiptului faraonic. Neamţ. unde semnează sporadic şi cu pseud. Gr. nr. V. S. Frumosul dincolo de artă. (I. Manolescu. V. în România literară. E. 18. Cap. Grigurcu. n. 1968. 1995. Gh. Printre contemporani. Alec Chelaru. Gh. 2003 (interviu). M. Semnul mirării. şi universitare (filologice) la Bucureşti (1959). E. Studii de estetică. M. Bucureşti. 1998. Urmează simultan Facultatea de Filologie. 1974. Apollonios din Rhodos. ca redactor la Contemporanul şi Tânărul scriitor. Grigurcu. Seneca. Debutează cu versuri în Scânteia tineretului (1953). Expansiunea contemporană a esteticului. nr. Popa. nr. Ghiţulescu. 47. 1931. 11. Stroia. 47. idem. Cistelecan. Studiile şi cărţile lui A. Studii liceale la Arad. Viaţa Românească.

Facultatea de Litere şi Drept la Bucureşti şi Cernăuţi. Bucureşti. Dimineaţa. antologie şi note de ~. cu N. cu D. cu C. Orfeu şi Euridice în literatura 6 ACSINTEANU universală. cu C. Scrisul bănăţean. trad. pref. 1981 (altă ed. nr. l. Constantinescu. 1970. cuvânt înainte şi note în colab.1984) şi una de povestiri pentru copii (Porumbeii Semiramidei. orientală. Ritmul vremii. şi note de ~. 1985. Imnuri. proprii (Legende mitologice din opera poeţilor greci şi latini. Orfeu. Bucureşti. trad. Bucureşti. 1987. Bucureşti. 1982. REFERINŢE CRITICE: C. în România literară. Bucureşti. în colab. Gazeta literară. povestite de el însuşi. 11. 1989. nr. Vergiliu. Poveşti orientale şi precolumbiene prelucrate de ~. Teatru. Platon. Constelaţia corifeilor (Orfeu – Amfion – Homer – Arhiloh – Sappho – Simonides – Empedocle). Bucureşti. Wolf şi ~. 1981. Teică. Universul literar. Vartic. 1973. 1966. Orfeu şi Euridice în literatura universală. antologii de literatură universală (antică.. Bucureşti. cu D. Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor. R. Poezia de dragoste a lumii. 1974. tabel cronologic şi note de ~. Debutează în rev. Bucureşti. nr. Imnuri. în Steaua. Orizonturi. 1972. 1995. Philo. Iaşul literar. Olteanu etc. prezentări şi note de ~. I. cu I. Ţara noastră. 1992. Poeme. Borneo de Nord.. antologie. pref. pref. 2002. în România literară. 13 dec. trad. în Gazeta literară. 20022003). D. Bucureşti. 1988). I. trad. 48. Prometeu. pref. Cizek. 1973. antologie şi note de ~. nr. trad. Porumbeii Semiramidei. versuri.. 2003. liceul la Bucureşti. Fuhrman. studiu introductiv şi note de ~. Gândirea. 1977. singur sau în colab. Traduceri: Terenţiu. Isprăvile unui şcolar din anticul Tomis. Bucureşti. Bucureşti. n. române de haiku. nr. A îngrijit şi prefaţat ed. Sibiu. I-II. Şcoala primară în satul natal. pref. din Homer. Thomas Morus. Homer. Bucureşti. D. Seneca. Homer. pref. pref. P. Viaţa lui Moise. Ialomiţa – m. Daniel. idem. Basme populare din insulele malaieze Roti. Poezii. cuvânt înainte şi note de C. Povestirile Egiptului antic. A. jud. în Luceafărul. Medeea. 1972. Bucureşti. 3. 2002). N. H. în România literară.. şi note de ~. de E. Bucureşti. Bucureşti. Poezia Egiptului faraonic. 1962. A realizat. 1981. Valori şi echivalenţe umanistice. Colaborează la Tânărul scriitor. Din lirica japoneză. de G. şi note de ~. Călăraşi şi Odorhei. Povestirile unui şoarece de bibliotecă. Colab.. Balotă. alese şi prelucrate de ~. T. Apollonios din Rhodos. Tribuna etc. Fiul lui Constantin Acsinteanu. F. nr. pref. Membru al Soc. modernă). 1974). şi note de ~. Viteazul Jumătate. adesea cu substanţiale trad. D. dulgher. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. tragedie în cinci acte. şi note de E. 37. com. Umanităţi. nr. 1973. 1981. 1997. Antichităţi iudaice. şi note de ~. Erasmus din Rotterdam şi Ovidius. Poezia Japoniei. 1995. Scrieri din Orientul antic. Bucureşti. Larian Postolache. 8. Daniel. la Falanga. şi note de ~. pref. 1985. Bucureşti. Daniel. Autobiografie. Legende mitologice din opera poeţilor greci şi latini. Convorbiri literare. erou al literaturii universale. ţărancă. Bucureşti. 1963. Costache Luca). Prozator. Celebes. şi note de ~. Interferenţe lirice. . (I. II. Vasiliu. FrumuşicaAcsintele. 1997). în România literară. Seneca. Munteanu. Tanka – Haiku. 1984. 1962. Cultura poporului. Bucureşti. povestite de ~. trad. 1966. Brânduşa Steiciuc. Flavius Josephus. satul Panduri. Novăceanu. Al.. Bucureşti. 1905. 35.. 1999. Vrăjitorii faraonilor. Bucureşti. Apollonios din Rhodos. pref. antologie. Faraonul Kheops şi vrăjitorii. 1987. în colab.. Ţara cireşilor în floare.) ACSINTEANU George. Bucureşti. 1997. Argonauticele (Epopeea argonauţilor). Camilar. Nicolescu. 1974. şi note de ~. Imnuri. 1988. în Luceafărul. Hesiod.. Flavius Josephus. Războiul şoarecilor cu broaştele. 1977. Prometeu. 1998. Ecoul. şi note în colab. idem. 1977. în colab. 1976. Bucureşti. antologie. Bucureşti. Contra lui Apion. Poveşti nemuritoare. Vârgolici. în colab. Poezia de dragoste a lumii. 1971. Poeme apocrife. 1971. 13 iul. OPERA: Primăvara cosmică. Constantinescu. pref. Vremea. 1978. antologie. Tăbliţele de argilă. Peripeţiile corabiei Argo. Goethe. Bucureşti. Bucureşti. Zalis. Bucureşti. 20. 1967 (ed. cuvânt înainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Bucureşti. 1982. Clipa. antologie de ~. cuvânt înainte şi note de ~. erou al literaturii universale. Bucureşti. 2000-2001 (altă ed. Regman. 1972. şi al Elenei (n. Bucureşti. Antologie de poezie clasică japoneză. nr. cuvânt înainte de V. Universul.

18 mai 1911. jud. Viaţa. monografia Constanţa pitorească (1908) este un reflex vlahuţian tardiv. Ornea. Din viaţă. iar după 1944. 1902. romane. Micu. Bucureşti. Escadrila albă. tehnician feroviar. Sybaris. Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (terminată în 1894). 1944. Istoria. Vaslui – m. Prof. 1918. n. Critic şi istoric literar. Convoiul flămânzilor. Copilul norilor. Bucureşti. Istoria. redactor la Editura ADAM 7 . Balteş). Escadrila albă. Teatru şcolar. 1932. Mediaş. Milano. În 1905. 1935..) ADAM Ioan. Herculanele au răsărit din legendă. Piru. Foaia pentru toţi. Blanc. Bucureşti. la rev. sub pseud. 16 iun. publică. Sămănătorismul. OPERA: Pe lângă vatră. Puiu. I. Z. referent tehnic la o gospodărie agricolă de stat şi consilier juridic la Tulcea şi Cernavodă. nr. T. între 1926 şi 1930. Liceul „Ştefan Ludwig Roth” (1960-1963) şi Liceul „Axente Sever” (1963-1964) din acelaşi oraş. împreună cu I. 1984. Menţiuni.. 1 din Mediaş (1953-1960). Vălenii de Munte. redactor la Ţara noastră. secretar literar la Radiodifuziune. mai multe vol. Mohanu. Sybaris. 1910. G. 2. C. Bucureşti. 1936.. Imediat după absolvire devine redactor la Scânteia (1969-1974). (D. Lovinescu. Colab. Bucureşti. Bucureşti. 1971. 1900. funcţionară. Urmează cursurile Facultăţii de Drept din Bruxelles. Nuvele. Constanţa pitorească. Neamul românesc literar etc. Piatra neagră. 1902. 1937). II. Convoiul flămânzilor. 1902. 1976. Prozator. Bucureşti. prefaţat de Liviu Rebreanu. pref. Şcoala elementară la Vaslui. Povestiri pentru îngerii pământului. trece pentru o vreme ca şef la secţia culturală de la Scânteia tineretului (1974-1983) şi revine la Scânteia (19831988).. Fiul lui Gheorghe Adam. 26 nov.. 1935.a. Literatura.a. Corector la Chemarea şi Facla. învăţător. n. 19 aug. 1909. M. Vorbe de clacă. A tradus din Maupassant. 1908. 1946. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1969). Provine dintr-o familie de ţărani. şi al Elisa-betei (n. 1930. Sybaris. de Al.. Mărire şi cădere. Copilul norilor. Pe Dunăre.. Urmează cursuri elementare la Şcoala medie nr. tipograf. Flori de câmp. Bucureşti. U. Bucureşti. REFERINŢE CRITICE: Perpessicius. 1911 (autobiografie). pref.. III. Bucureşti. Făt-Frumos. Viaţă agitată. secretar al cenaclului literar de pe lângă Institutul de Literatură şi Bibliografie condus de Mihail Dragomirescu. Năzuinţa. română la Constanţa. E. 1936. Sibiu.. magistrat la Călăraşi şi Tulcea. Rătăcire. Bucureşti. 1875. A debutat în Adevărul ilustrat. a cărui violenţă conflictuală îl înrâureşte profund. Bucureşti. 1939. Iaşi. apoi învăţător în com. Prinţul Bărăganului.. Bucureşti. Rătăcire. de C. Arta.A condus rev. Luceafărul. Viaţa literară şi artistică. Traduceri: Maupassant. Este autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (Flori de câmp. Bucureşti.) ADAM Ioan. poem dramatic în versuri. Între 1988 şi 1991. C. I. Vianu. Bucureşti.. (M. bibliotecar. Înstrăinat. 1902. Sămănătorul. de A. Prinţul Bărăganului.. Aripi tăiate. secretar de redacţie la Ilustraţiunea română. Pan şi a fost. 1935. Istoria. în deceniul al patrulea. Bucureşti. poem dramatic. 1910. 1937. 1935. Soricu şi Daşcovici. în Tomis. OPERA: Piatra neagră. 1990. Rădulescu. 1902). 1932.. Bucureşti. E. Pp. Călinescu. cu practicarea unor meserii nu o dată antipodice: ucenic tinichigiu. Convoiul flămânzilor. 1900. 1904. Ciopraga. Bucureşti. ed. 1910. Bucureşti. Utilă. ataşat de presă. 1924. Sub arşiţă. Convorbiri literare. REFERINŢE CRITICE: Luceafărul. Debut editorial cu romanul Piatra neagră (1930). Bucureşti. I.. Leagănul viselor. Literatura Transilvaniei. Bucureşti. 1900. Constanţa. 1968. Ramuri. de lb. D. văcar. Rătăcire. . Bucureşti. f.. f.. Breazu. Vaslui. Rex Poeta Cotis. servitor la o cârciumă din Călăraşi. Voia mării. 1908.. 1925. Bucureşti. Curseşti. unde obţine şi doctoratul în drept. scoate săptămânalul Tribuna Dobrogei. de proză (Povestiri pentru îngerii pământului.

T. Poantă. Bucureşti. Panteon regăsit. metodist la Bibl. (I. Ulici. Din 2001. 7. 1980. C. Revolta lui Arthur Rimbaud. Steaua. Colaborează la Luceafărul. univ. Bucureşti. Negruzzi” (1954) şi al Facultăţii de FilologieIstorie din Iaşi (1958). 2003). 2002. Duiliu Zamfirescu. 1976. M. com. metodist cu probleme de literatură la Casa Regională a Creaţiei Populare Bacău (19641965). Ghiţulescu. Bat clopotele pentru Basarabia. se produce cu o Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu (1979). 305. nr. D. nr. 2002). alcătuiesc sumarul unui al doilea vol. Poet şi prozator. în Adevărul literar şi artistic. din Bucureşti cu teza Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu (2000). Ulici. Petrescu. N. 1990. Opere. şi Ana (n. Îi urmează: Bat clopotele pentru Basarabia (publicistică. 2003. în Tomis. O galerie ilustră a oamenilor politici români. datorată lui G. 473. nr. cu destinaţie didactică din operele clasicilor (G. L. M. 1985. Părinţii: Teodor Adam.. 1976. în Luceafărul. Viaţa Românească etc. 6. Proba exilului. Bucureşti. nr. 1936. cu Georgeta Adam. Brăescu) şi ale contemporanilor (Eugen Jebeleanu. A îngrijit şi realizat ed. Marcea. A. Galaţi. 1998. 16 iul. Editează monografia Duiliu Zamfirescu. ibidem. M. 1980. Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe 1995 pentru vol. Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu (2001). Proba exilului (publicistică. de versuri Ţara de lut sau Scrisorile blândului şi însinguratului Sergiu Adam către mult . Tribuna. Bucureşti. Absolvent al Liceului Internat „C. împreună cu alte pagini de critică. 1984. în Litere. eseuri. nr. în Steaua. după moartea lui M..) ADAM Sergiu. 26. prof. Ateneu (redactorşef între 1990 şi 2002). R. 1979. Colab. în filologie al Univ. 1985. Româno-Canadiană din Braşov.. H. Argeş. Convorbiri literare. în Luceafărul. 1980. 6. Echinox. Gafiţa. ibidem. 1979 (ed. P. 2001. nr. îşi găsesc împlinirea în domeniul istoriei literare. 605. nr. Planetariu (1984). A fost co-fondator al Cenaclului şi suplimentului literar-artistic „Confluenţe” (1981) al Scânteii tineretului. la Univ. Coman. Tribuna. în Contemporanul. Popovici). Bacău (1958-1962). nr. 2002. Inelele lui Saturn. Bayo. Oglinda şi modelele. la Adevărul literar şi artistic. S. Convorbiri literare. 1996. Debut editorial cu vol. 2002. Cosmeşti. în colab. Nicolescu. V. realizator-coordonator de programe culturale la Radio România Tineret (1996-2002). Bucureşti. 2003. L. eseuri. Luceafărul. 8 ADAM Bucureşti. 1998. 1998. Oglinda şi modelele. Cimpoi. ibidem. consilier parlamentar. în Contemporanul. muncitoare. Steaua. Săndulescu. română în com. unde se refugiază de pe tărâmul publicisticii. Prof. Publicist-comentator la Secţia cultură a ziarului Adevărul (1991-1992). 38. în Tribuna. Dana Dumitriu. 4. nr. REFERINŢE CRITICE: M. cu R. N. Bălcescu. 1. 2000. Dr. 1980. Paraschivescu). nr. Bucureşti. nr. II. Debutează în Flacăra Iaşului (1953). Studiile care însoţesc aceste ed. Parole in Balcania. M. nr. OPERA: Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu. cu Georgeta Adam. în Convorbiri literare. 1995. n. aducându-i completări şi rectificări bibliografice. culturale „Duiliu Zamfirescu” din Focşani (2002). P. Adam. nr. România literară. Corectitudinea şi disciplina de studiu. A preluat. Familia. Bat clopotele pentru Basarabia. în Argeş. Cristea. în România literară. jud. preot. Cristea-Enache. în colab. 11. 4. 2002) şi Parole în Balcania (eseuri. Micu. Focşani. eseuri. îngrijirea ed. Din 1965.Eminescu. 4. O galerie ilustră a oamenilor politici români (2000). Contemporanul. în Steaua. Traduceri: G. Amfiteatru. nr. de la vol. de lb. Planetariu. T. A. Bucureşti. vizibile în scrisul lui. Bucureşti. D. Panteon regăsit. Ungheanu. publicist la săptămânalul Parlamentul (1992-1993). Gh. Ion Pillat. 4. Debutul în vol. nr. Contemporanul. 2 iun. Inelele lui Saturn (eseuri. 1998). Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu. 2002. 2. 1980. Anghelescu. L. jud. în Steaua. Cronica. Regională Bacău (1962-1964). 2. în colab. 1995). Vârgolici. Cronica. România literară. în România literară. 27. Premiul Asoc. nr. Bădescu. revăzută şi adăugită. redactor la rev. Şcoala elementară în Frumuşelu. redactor-şef adjunct la Vocea României (1993-1996). Manolescu. Al. Călinescu. 1976.

Clujul literar în anii ’90. în Apostrof. sept. dr. Pruteanu. din Rimma Kazakova. ed. G. n. Bucureşti. C. S. 5. S. Mihail Sabin. colectiv Portret de grup cu Ioana Em. Ulici. 1989. antologie lirică. în Luceafărul. Scene din viaţa imaginară. 7-8. a Festivalului literarartistic „George Bacovia” din Bacău (1971). Premiul pentru debut la prima ed. 15. Cluj-Napoca. V. Simuţ. Ivasiuc (Cunoaştere de noapte. Castelul lui Don Quijote. I. licenţiată a Facultăţii de Filologie a Univ. S. Ed. Trupul neîndoielnic (1995). 2002. în Convorbiri literare. Radiografii. 1982). nr. 1982. în Luceafărul. 2-3. 10. Holban.. Transilvania cu polen. Manasia. nr. C. REFERINŢE CRITICE: Carmen VarfalviBerinde. 2002. în Luceafărul. versuri. nr. 1984. REFERINŢE CRITICE: N. Dana Dumitriu. 1985. nr. Poantă. I. la Catedra de literatură universală şi comparată a Facultăţii de Litere a Univ. nr. temă şi limbaj (1997). Mihaela Ursa. versuri. Iaşi. I. Bucureşti. 11. 21. (A. C. 2000. roman. Scriitorilor din Iaşi pe 1985. L. departe. Al. 2001. Bucureşti. D. Piteşti. 7. în Cronica. Marilena Donea. în Familia. Transilvania şi verile cu polen. în economie. secretar literar la secţia păpuşi şi referent literar la secţia dramă a Teatrului Dramatic din Baia Mare (1982-1989). muzeograf la Muzeul judeţean. şi al Mariei (n. nr. nr. 1995.. Barocul şi revenirile sale (1997). S. 2002. I. nr. urmat de Gravuri (1976). Debut editorial cu vol. Bălu. la Tribuna. Tribuna (1989-1998). E. P. 1957. 1976. Ochiul de linx. Corector la ziarul Pentru socialism (1980-1982). Goci. 1987. în Adevărul literar şi artistic. 1971. în Steaua. M. 12 nov. univ. 1976. 1995 şi 1996. nr. Debutează în Tribuna. Moartea avea ochii verzi. Fiica lui Alexandru Adamek. IV. Kolesnikov. lector. Premiul Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1995. 16. roman. secţia română-franceză (1976-1980). 1996. Grăsoiu. 1971. din Cluj cu teza Privirea. din Al. 18. 2001). Moartea avea ochi verzi (2000) şi Scrisori din ţara cocorilor albi (antologie. 78. M. Şcoala generală şi liceul în oraşul natal. Hurjui. OPERA: Ţara de lut sau Scrisorile blândului şi însinguratului Sergiu Adam către mult prea iubita lui soaţă Doamna Otilia.) 9 ADAMEK . Bucureşti. Manolescu. Mihaela Ursa. Crăciun. 1976. 1977. Chipuri şi voci. 10-11.. roman.a. 6. Gravuri. în Tribuna. din Cluj. 2002). I. 1994. 1995. A. 2003. Andriescu. în Convorbiri literare. I. în România literară. Baia Mare. 1996. 1978. Îngrijeşte ed. în Familia. Scrisori din ţara cocorilor albi. Euphorion. 2002. 1987. 1988. Despre apusul soarelui. Apostrof.. C. (1976). I. în Apostrof. nr.) ADAMEK Diana (prenumele la naştere: Adriana Mioara). în Contemporanul. A. 2003. Iaşi. L. nr. Petrescu (1992). Premiul Festivalului Internaţional de Poezie (Praga. 1971. M. Chipuri şi voci (1984). în filologie a Univ. în Steaua. Scriitori…. 5 ian. Bucureşti. OPERA: Trupul neîndoielnic. Popa. Iarna. Kolesnikov ş. apoi conf. de ~. Ciopraga. în Cronica. Dimitriu. Ctitorii muşatine. 21 mai 1995. Richard Sorge aşa cum a fost. 2002. A mai publicat Ochiul de Linx. în Ateneu. 15 dec. 2003. Steaua. departe. redactor la rev. Mihalca). 1997. nr. Bucureşti. 3 sept. Spiridon. nr. nr. Peisaj cu prinţesă. Ctitorii muşatine (1976). 1999. 1998). 6. Biobliografie. Barocul şi revenirile sale. (A. selectivă şi pref. Moldovan. în România literară. în Apostrof. Irina Petraş. cu T. 1985. 2002. Bucureşti. nr. 1985. 7 ian. I. 2001. Peisaj cu prinţesă (1987). 1996.prea iubita lui soaţă Doamna Otilia (1971). Scrisori din ţara cocorilor albi (1994). 1973. nr. în Familia. în colab. Sergiu Adam. în Steaua. Bucureşti. Şt. Critic literar. Bucureşti. Brazii ninşi. Disocieri. 10. Boldea. Livescu. 65. versuri. 1995. Iarna. în Luceafărul. din Cluj. Scrisori din ţara cocorilor albi. Ionescu. 1997. Pop. 26 apr. din 1998. Trad. 7-8. Clujul literar în anii ’90 (2002). în Tribuna. Colab. Iaşi. 1995. nr. Dr. Iaşi. Castelul lui Don Quijote (2002). A colaborat la vol. Traduceri: Rimma Kazakova. versuri. 1973. Simion.. 7-8. Familia. Ţion. Premiul Asoc.

în 1975. 22. 1936. 1979. 1897. România. Bucureşti – m. OPERA: Luptele pentru naţionalitate ale românilor în 1848. 1892. cu un fragment din romanul Drumul egal al fiecărei zile. în Cele trei Crişuri. Bucureşti. Cursurile liceale la Piteşti (1956-1960). Bucureşti. şi al Angelinei (n. Bibliografia romanului românesc. Manual de poetică pentru şcoalele româneşti. 1937. Luceafărul (1961). 1989) şi roman: Dimineaţă pierdută (1983) şi Întâlnirea (2003). ed. Istoria literaturii române. IV. nr. Autor al unor lucrări bibliografice importante. 1924). 1895. Bucureşti. alternativ. Colab. 1920). prof. ed. Ritmul vremii. preot. Seche. Un scenariu după Dimineaţă pierdută a fost transpus de regizoarea Cătălina Buzoianu într-un spectacol memorabil la Teatrul Giuleşti (1988). în colab. 4 mart. 1972. în vol. 1926. Bibliografia şi organizarea unei bibliografii ştiinţifice la noi. Bucureşti. Bucureşti. Vatra. din Bucureşti (absolvită în 1965). secretar de redacţie la Albina (1897-1916). Buletin trimestrial al publicaţiilor din România şi din alte ţări relative la România. la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1974-1984) şi la Editura Cartea Românească (1984-1989). 1990) şi redactor- . Schiţă de istorie a lexicografici române. 1928. Anuarul Ateneului Român etc. al unor contribuţii de istorie literară şi al unei Istorii a literaturii române (1914). Bucureşti. Bucureşti. II. Bucureşti. inspector general în învăţământul primar şi normal (1902). Contribuţiune la bibliografia românească. 1931. Sava” şi Facultatea de Litere din Bucureşti. Istoria literaturii române pentru şcoalele normale de învăţători şi învăţătoare. Bucureşti. 1869. n. Omagiu lui Mihail Dragomirescu. 1998. Redactor-şef adjunct (din mart. 1896. secretar general în Ministerul de Instrucţie Publică (1911). sec. (V. Membru corespondent al Acad. Cărţile din 1928. Bucureşti. Vasile Alecsandri ca poet al patriei. f. România literară. proză scurtă (Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă. 1894. de istorie. XVI-XIX. 11-12. Candrea. Din 1991. şi a Elenei (n. Debut editorial cu Luptele pentru naţionalitate ale românilor în 1848 (1892). 1928-1929. cu I. Fiul Iui Andrei Adamovici. Scriitorilor Români şi al Ateneului Român. B. 1914. Mai colaborează la România literară. publicat în vol. Bucureşti. 1942. Bucureşti. 1922. A. 1896. 1914 (ed. 1969. 1942. Ideile politice ale cronicarilor. Notiţă despre viaţa şi activitatea politică şi literară a lui Ion Ghica. Predescu). Bucureşti. Peleşul. Bucureşti.ADAMESCU ADAMESCU Gheorghe. II. V. n. Convorbiri literare. Istoria bibliografiei române. Bucureşti. orânduite şi adnotate. Bucureşti. 1914).a. 1920. Debutează în rev. Elocvenţa străină. Bucureşti. 2 apr. Viaţa şi activitatea lui Spiru C. REFERINŢE CRITICE: M. C. ed. distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Bucureşti. Elocvenţa română. apoi studentă la Facultatea de Filologie a Univ. redactor-şef la rev. (1921). 23 iul. specializare la Geneva şi Paris (École des Hautes Études şi École des Chartes). membru al Soc. Noţiuni de istoria limbii şi literaturii româneşti. 1912 (ed. Bibliografia României. 1921-1928. 1910 (ed. Istoric literar şi bibliograf. III. adunate. Discursuri celebre din Antichitate şi din timpurile moderne. Prof. Viaţa Românească etc. 1897. Târgu Ocna. Fiica lui Mircea Adameşteanu. Istoria literaturii române. Prozatoare. 1915. Liceul „Sf.) 10 ADAMEŞTEANU Gabriela. Bucureşti. II. Bucureşti. Crestomaţie pentru istoria limbii şi literaturii româneşti. I-III. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. VI. subdirector la Institutul de Literatură şi Bibliografie condus de Mihail Dragomirescu. Periodicele din 1928. redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974). Indicaţiuni bibliografice pentru literatura română. Vară – primăvară. După câţiva ani de provizorat. Haret. 1898. Theodorescu. Din biografiile scriitorilor români. Satira. secundar. A publicat în continuare. ed. Teodorescu). la Revista literară. Tocila.

ed. 1995. 1992). proză scurtă. 1977. Livescu. Cr. în România literară. Scriitori. 1981. I. urmează cursuri de teologie la Sibiu (1947) şi de filologie la Cluj (1949). M. Coposu. Ciobanu. în Ateneu. îi sporeşte credibilitatea. 1977. Scriitori contemporani. REFERINŢE CRITICE: L. Branciotti.. REFERINŢE CRITICE: D. 2000. n. Sasu. Poetă şi prozatoare. N. nr. nr. V. la C. Vară-primăvară. 1995. D. Raicu. culegere de Zahu Pană (Canada. Colaborează la Revista Fundaţiilor Regale. de la Regele Mihai.. Lefter. 49. editat de Grupul pentru Dialog Social. 2000). II. art. Paleologu. Revoluţie şi contrarevoluţie. nr. versuri. de Vintilă Horia. H. 1987. 1939. Fiica lui Nicolae Mărgineanu şi a Paraschivei (n. în Steaua. I. 1995. Debutează în Satul şi şcoala (1933). După 1971 se stabileşte în Statele Unite. nr. 2003. Cumpănă şi semn. A. E. Statele Unite. 1975 (ed. este din nou arestată între 1958 şi 1960. Bucureşti. 1982). Soţia filosofului D. carte de interviuri cu personalităţi de primă linie ale opoziţiei democratice româneşti de după evenimentele dramatice din dec. nr. 39. cu titlul: Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă. Roşca (1956-1969). eliberată în 1952. 1984. Georgia.. Barbu. Canada). M. Plinio Correa de Oliveira. nr. în Gazeta literară. nr. 33-34. V. Traduceri: Cântarea Psalmilor. Goma. 1991). Prima verba. Sasu – Mariana Vartic.. 1978. N. 2003. 1987. Journey to Fairy-Land. Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă. ed. nr. roman. Cluj. Revenită în ţară cu mama sa. M. N. 154. Justin-Hossu. Racoveanu. nr.. pref. 2003. Monica Lovinescu. Statele Unite. Iaşi. nr. Val Condurache. V. 1967. O. OPERA: Drumul egal al fiecărei zile. Pe contur. Iaşi. nr. 1994. A. proză scurtă. Bădescu. Bucureşti. II. 1984. 2001. 4. 1981. România literară. 1991. 2000). 41. 1989. 1967. 1986. Alex. dimpotrivă. Tot ce a publicat A. Revista scriitorilor români etc. 2000. Ştefănescu. Bucureşti. Prezentă în antologia Poezii din închisori. Negrici. Ohio (Statele Unite).III. Fără îndurarea lui Iisus. 1978. 1969. Holban. 1983 (ed. Cele două Românii (2002). (A. 1983.şef (din sept. nu anunţa prin nimic angajarea atât de decisă în sfera politicului. Defiance. Cluj. Gh. 2001. 11 oct. până în prezent constituie o contribuţie de substanţă la paradigma prozei contemporane româneşti. Urian. S. idem.. în Tribuna. idem. Cluj. 1943. 1978 (ed. M. Crăciun. M. Iorgulescu. 4. B. Aspecte ale romanului românesc contemporan. Madrid. roman. Grand Rapids. în România literară. Bucureşti. Sonete. Claviaturi. Fereastra criticului. 43. album. idem. şi fragmente memorialistice. Obsesia politicii (1995). The Return of Snow White. în Vatra. A. 4. Norcross. în Observator cultural. 1979 (ed. George. în Origini (Romanian Roots). Bucureşti. IV. nr. 11. Piteşti. 1982. Bucureşti. nr. 1968. II. Arestată în 1950. E. ibidem. nr. Negoiţescu. Debut editorial cu placheta Casa cu pitici (1939). în România literară. I. Întâlnirea. 1989. 8. 1984. în colab. Bucureşti. cu Viorica Oancea. Ulici. Traduceri: Guy de Maupassant. 2003). 1989 (altă ed. IV. 1969. Semnele realului. Dimineaţă pierdută. Bucureşti. I. 1991. C. 11. 2000. Vuia. 1983. Critică şi angajare. Cele două Românii. II. roman. Vaida. 2. în Orizont. 1943. Piteşti. Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada. Papahagi. L. Al. Prezenţă mai degrabă discretă şi solitară. Băciuţ. 1991) al săptămânalului 22. „Fragmente memorialistice” în vol. II. Assault of Eden. Literatura…. 41-42. 1984.. 4. în Tribuna. 2. Cornel Moraru. M. Manolescu. ed. II. în Observator cultural. O parte din noua activitate publicistică se regăseşte în vol. Simion. 1968. Ierunca şi P. Reflexe condiţionate. Michigan. Oarcăsu. Al. 28. 2003. Întâlnire cu opera. proză scurtă. La izvorul cu pietre albastre. Romanul românesc. Luceafărul. Profiluri epice contemporane. nr. 16. (C. nr. Atitudinea morală consecventă din aceşti ani nu dăunează însă prestigiului prozatoarei. 2001. H.. I. Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. mart. Obsesia politicii. Ontario. Scriitori. III. Învierea fariseului Eleazar.) 11 . nr. Constantinescu. Bucureşti. Portret al criticului în tinereţe. T. Bucureşti. Iaşi. Manea. Ungureanu. A. 1985. 1997. 1997. 1978. în Cuvântul românesc (Hamilton. 1913. 1996. 1985.. Pierre şi Jean. ibidem. ibidem. D. N. ?). OPERA: Casa cu pitici. în Viaţa Românească. Gheorghiu. Viaţa ilustrată. Micu. I. Cristea. 1984.) ADAMS-MUREŞANU ADAMS-MUREŞANU Eugenia. nr.

Ştefan Lupaşcu: un gânditor pentru mileniul trei. 1999)./postfeţe la vol. originară – afirmă autorul – din Cehoslovacia. Origini antice şi sensuri moderne (1995). Oliver Willy) eseul polemic Naţionalism? Libertatea de a ucide (1910). Baumgarten. e răpus de o tumoare cerebrală. iar după război se stabileşte definitiv la Bucureşti. OPERA: Schiţă pentru o istorie subiectivă a filosofiei. jud. jud. o încercare dramatică. nr. 1913). 1999). 2001. eseuri. 2001. obţinând un post de funcţionar în Ministerul Muncii (1920-1940). Revine la Craiova. la Convorbiri literare. deşi publicase până la acea dată. com. Debut editorial cu eseul Schiţă pentru o istorie subiectivă a filosofiei (1994). S. J. Iaşi. Limite ale interpretării (2001). 13/26 mart. REFERINŢE CRITICE: C. Al. 4 oct. Bucureşti. Burse de studii şi documentare la Freiburg. Marin. Contimporanul. 365. „Al. A. la Vaslui (1986-1990). 1994 (ed. la Noua revistă română (cu ciclul de versuri Panteism în nr. n. Debutează în Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. Revista de filosofie. în Vatra. de H. Opera sa cuprinde mai multe romane (Domnişoara în Timpul. până la pensionare (1948). Iaşi. Revista literară etc. în Convorbiri literare. Filosofia substanţei. a predat estetică la Colegiul pentru studenţii evrei al lui M. dramaturg. Familie de negustori. la Craiova. eseuri. Dr. 2001. Adevărul literar şi artistic. Vremea. augmentată. 1962. 1999. Fiul lui Ioan Adămuţ. natală (1969-1973). conferenţiar (1997-2002) şi prof. 1997. nr. 6 oct. Pref. 19971998. Bilete de papagal. Veac nou. I. Prozator. 1891. fără a reuşi să spargă anonimatul însă. Bergson. Cuza”. Avântul. nu mai puţin de cinci plachete de versuri. Iaşi. A. R. 12. Colab. n. Dacia literară. (A. Universul literar. Cuza” din Iaşi. Facla. mai presus de toate. Butea. nr. urmat de Filosofia substanţei (1997). I. Ateneu. la Craiova (Liceul „Carol I”). A colaborat la vol. colective Despre o anume educaţie (1993). (din 2002) la Facultatea de Filosofie a Univ. 8. şi al Antoniei (n. Estetică şi moralitate (1998). Filosofia Sfântului Augustin. ADERCA Felix (numele la naştere: Zelicu Froim Adercu). 12 dec. A editat (1923) rev. rămâne însă definitorie prezenţa sa la Sburătorul. A. În anii celui de-al doilea război mondial. Interpretare & ideologie (2003). studii secundare neterminate. Iaşi. Puieşti. Refuzat la Sămănătorul (1907) şi la Ramuri (1909). Cuza” din Iaşi (1982-1986) şi al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică a Univ. In memoriam (1996). Viaţa Românească. Rousseau etc. W. com. II. „Al. 45.) . asistent (1990-1993). Cuza” din Iaşi (1986). Primul dintre cei cinci copii ai lui Avram Adercu şi ai Deborei Froim (n. nr. din Bucureşti (1992-1997). în Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. paralizat în urma unui accident de circulaţie. 1997 (ed. Democraţia. Ideea europeană. Cuvântul liber. Iosub). Germania (1995) şi Lille. Marin. Petre Botezatu. Onescu (1941-1944). director al Învăţământului artistic în Ministerul Artelor. Prof. O tentativă de stabilire la Paris (1913-1914) nu-i reuşeşte. în Dialog teologic. Dilema. Iaşi. Arsenie. 2002. eseuri. Izbânda. Filosofie şi ştiinţe politice (2002). nr. poet.ADĂMUŢ 12 ADĂMUŢ Anton. C. J. precum şi (sub pseud. 1962. eseuri. 3. I. Şcoala primară la Puieşti. Premiul „Vasile Conta” al Acad. W. Cronica. Hermeneia etc. Lucaci). debutează propriu-zis. după 1944. în filosofie al Univ. Filosofie (1999) şi Filosofia Sfântului Augustin (2001). în Dilema. inginer. Dancă. 16. Windelband. eseist şi estetician. Spre ziuă. Realitatea ilustrată. Studii elementare în com. Eseist. Literatură şi filosofie creştină. Ţăranu. Române (1999). Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iaşi (19731981). licenţiat al Facultăţii de Filosofie a Univ. Vaslui – m. Iaşi. I (2001). Franţa (1997). abia în 1913. Filosofie. lăsând multe lucrări inedite. lector (1993-1997). 1997. A colaborat la Flacăra. Iaşi. Schopenhauer. Revista Fundaţiilor Regale. din Iaşi cu teza Substanţialismul lui Camil Petrescu. Timpul. 2003. II. Literatură şi filosofie creştină (1997). Izolat în ultimii ani ai vieţii. eseu. I.

Murmurul cuvintelor. II. Bucureşti. Personalitatea. Oraşele înecate. 1966. 1931 (altă ed. 1925 (ed. 1963). de H. Rădulescu-Motru. Chifor. C. Bucureşti. Bucureşti. Mireasa multiplă (Ţapul). III. Bucureşti. Motive şi simfonii.R. 1926. Sânge închegat. Aderca. Oameni şi idei. pref. Antractul. Caterina soldat. 1947. S. Din vremea lui Petru cel Mare. 1912. N. şi pref. Idei şi oameni. 1924. 1910 (ed. 1927. 2001). II. roman. Râpeanu. altă ed. roman. 1995).. Bucureşti. 1940 (ed. Viaţa şi opera. 1931. 1997). 1935. de C. 1925. Râpeanu. ed. Bucureşti.. Vicki Baum. III. 1961. Bucureşti.. 1910. ed. Râpeanu. Al doilea amant al doamnei Chatterley (sub pseud. 2000). Margueritte. de M. de M. Amiralul oceanului Cristofor Columb. Knittel. II. de T. întâiul revoluţionar. Bucureşti. Torberg.. 1957. II. 1974. versuri (1913-1923). 1915. pref. Feraru. de T. Bucureşti. 1987. 1923. Patru ciudate întâmplări... 1916. Bucureşti. 1991). Craiova. V. 1921 (ed. 1971. Craiova. pref. 1995. şi pref. de E. ed. Zeul iubirii. Feraru.. Crohmălniceanu. de M. Zburător cu negre plete sau Visul unei nopţi de mai. Chifor. şi pref. roman SF. Umilă viaţă eroică. ed. 1927. piesă în 3 acte. Bucureşti. Mărturia unei generaţii. Bucureşti. şi pref. Tintin. de M. 1967. Bucureşti. Omul descompus. trei acte antiromantice. Chifor. Bucureşti. cu muzică şi film. vol. Bucureşti. 1974). Răzvrătirea lui Prometeu. Craiova. de Lacretelle. 1939. Bucureşti. pref. 1955. 1994). Domnişoara din strada Neptun. Bucureşti. Cluj-Napoca. III. Björnson. 1982). Bucureşti. 1926. 1947. de H. Femeia cu carnea albă. de V. Bucureşti. Revolte. Zalis. Bucureşti. 1934 (ed. pref. 1921. 1923. III. II. Bucureşti. Bucureşti. 1958. Comedie lucidă în trei acte şi un prolog. Craiova. paradox dramatic în 5 scene. pref. constructorul Rusiei (sub pseud. Bucureşti. 1974. Cluj-Napoca. 1932 (ed. G. pref. Zalis.U. teatru. Oameni excepţionali. 1927). Bacalaureatul elevului Gerber. Bucureşti. Grand-Hotel. Vreţi să descoperim America? Fantasticele călătorii ale lui Cristofor Columb. Mâinile mamei. 1945). numeroase vol. 1947. vol. Bucureşti. 1936 (ed. Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic. 1936 (ed. Bucureşti. ed. IV. Întâia călătorie în jurul lumii. şi pref. Zalis. J. Bucureşti. pref. S. Craiova. 1967. Bucureşti. roman. 1945. Precursorii. Bucureşti. II Oraşele scufundate. Bucureşti. Din carnetul intim al d-lui Aurel.. Opriţă. de V. pref. Craiova. Dobrogeanu-Gherea. R. A fost odată un imperiu. 1967. Aderca. 1921. Bucureşti. ed. şi pref. Bucureşti. roman. II. de M. Bucureşti. Un călăreţ pierdut în stepă. Fr. Popov). 1924. 1922). Bucureşti. 1993). Convorbiri asupra formelor dansului. ed. pref. 1929). ed. de E. Bucureşti. Barbusse. Craiova. Bucureşti. Femeia cu carnea albă. Zalis. 1924. Omul descompus. roman. Contribuţii critice. 2003). 1936 (ed. III.din strada Neptun. Zeul iubirii (Ţapul). 1983 – 1988. nuvele. note de război. Jurnalul lui Andrei Hudici. Adrienne Thomas. Drum în noapte. Moartea unei republici roşii. K. Bucureşti. îngrijită şi prefaţată de V. Bucureşti. Feeria baletelor. I-II. Bucureşti. B. Vianu. 1993. de M. îngrijită de H. de Ov. roman. Bucureşti. 1939 (ed. Iaşi. 1982. Zweig. Zalis. Pavel. de versuri. Camaradele. roman. Stihuri venerice. Bucureşti. Moartea unei republici roşii. Sburătorul. pref. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. note de V. pref.. Bucureşti. 1933. 1923 (ed. Zalis. Oliver Willy). II. Petersburg. ClujNapoca. ed. Clifford Moore). de H. Brandes. „măşti” de Marcel Iancu. 1935. Mărturia unei generaţii (1929). Traduceri: H. Bucureşti. 1933 (ed. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. ed. altă ed. Şt. Vianu. 1932. Zalis. 1991). Prăpădul. Floare de mac. Bucureşti. Barbu. 1923. 1983. Aderca. Craiova. de eseuri (cel mai reprezentativ este Mic tratat de estetică. A. Čapek. Bucureşti. Bucureşti. 1929 (ed. 1921. În valea marelui fluviu. 1945. Revolte. 1945 (ed. de H. nuvele (Femeia cu carnea albă. Bucureşti. jurnal intim. ed. Bucureşti. IV. IV. 1934. Bucureşti. pref. ed. R. 1921 (ed. 13 ADERCA . ed. de V. ed. Teatru. II. Timişoara. Silbermann. Balzac şi Stendhal. 1913. 1987). roman. Bucureşti. J. 1922. precum şi cunoscuta carte de interviuri. Bucureşti. roman. II. ed. 1926. seria I. Rolland. 1929. Craiova. 1957 (ed. Prin lentile negre. II. de H. Ţapul. altă ed. Bucureşti. Bucureşti. Vicki Baum. Drepturile ei în artă şi viaţă. Petru cel Mare. pref. Întâia călătorie în jurul lumii. Magelan. Ţapul. de T. Bucureşti. interviuri. 1983. 1912. pref. Bucureşti.. Adoraţie. 1912. II. Vianu. Fragmente-Romanţe. Bucureşti. 1945). de V.. Cluj-Napoca. OPERA: Naţionalism? Libertatea de a ucide (sub pseud. Oameni excepţionali. Bucureşti. Bucureşti. de H. 1999). II. 1945). Bucureşti.

Bucureşti. ed. idem. 1999.. Z. Mişcarea literară. Opere. 1970. Bucureşti. Naturi moarte. Protopopescu. Ilin. 26 ian. 1935. nr. V Pictura abstractă. Anghelescu. în Steaua. 1969. E. Valentina Marin Curticeanu. R. 1993.. Kisch. E. Sasu – Mariana Vartic.. Ornea. Infanţi şi infante.. 1985. Bucureşti. 1969. Gh. Negoiţescu. Focul.000 de ori de ce?. idem.. Lafuente Ferrari. Bucureşti. Nopţi fără lună. nr. Bucureşti.. nr. cu titlul: Zorba Grecul. idem. nr. Cursuri la Institutul de Studii Politice şi Administrative din capitală (1948-1949). E. 1996.. Zalis. în România literară. IV De la cubişti la primii abstracţi. Teatru. Fiul lui Felix Aderca şi al Rifcăi (n. I. Alexis Zorba. Teatru. III. 1991. Gary. 1978. 1988. Panorama. N. D. Pagini. Aderca şi problema evreiască. 29. 1977. 1999. Dàuli. apoi Facultatea de Litere şi Filosofie a Univ. Aderca. idem. Dimisianu. Bucureşti. Cubleşan. Grigurcu. 1966. 1946. Perpessicius. Bucureşti. Urmează Colegiul pentru studenţii evrei (1941-1944). asistent universitar la Facultatea de Filosofie a Univ... Bucureşti.. Scurtă istorie a literaturii române. 1955. 1927. romanului Husarul de pe acoperiş.. S. 30. Munteanu. idem. Piru. H. Moulin: Cézanne. idem. Simple note. Critice. IV. expr. 1968. Memorii. A. Cronici literare.. II. 1. din Bucureşti (licenţa în 1945). Rodin. Istoria literaturii române.. Lit. Călinescu. Scrieri. 3. Ist. II. Lazăr” (1931-1938) din Bucureşti. 1983. Rodin. H. I. Apropierea. 1999. 12. F. Vicki Baum. 1988. 1968. V. Bucureşti. Cartea de la San Michele. n. G. Kalustian. Doctorul Becker la porţile raiului.J. Aderca şi problema evreiască. Tihan. idem Varia. I. Lovinescu. Viaţa Românească. REFERINŢE CRITICE: E. 1971. A. Ionescu. Bucureşti. Antract. I. română.. 1984. Vl. Traduceri: J. Chifor. a contribuit la difuzarea valorilor literaturii şi culturii europene în lb. OPERA: F. 1999). Klee. Figuri şi măşti.. F. din Bucureşti (1949-1953). Teatrul. J. cont. T. Rosamond Lehmann. Ornea. Bucureşti. 1966. pref. Planetariu. în Steaua. Antologie de texte. Bucureşti. Ionescu. de R. 26. 1920. în Familia. Cézanne. Poantă. franceză. Trivale.. VII. E. 1980. Permanenţă şi modernitate. 1983. 1974. Istoria literaturii române. I Ucigaş fără simbrie. Perioada 1840-1886. I . Cândroveanu. Bucureşti.. J. Steinbeck. Barbusse. idem. E. II. idem. C. 1945. A. Z. Kazantzakis. IV. J. V. 1967. 1987). 1999. nr. idem. Bucureşti. 1969 (ed. Rewald. 1945 (ed. Bucureşti. 1972. Negoiţescu. I. 1967. Bucureşti.. nr. selecţie şi cronologie de V.. Bucureşti. Ulysse. 1988. redactor la Editura pentru Literatură Universală (1953-1975). 1968. Velásquez. Steaua. P. Prima dragoste. Interferenţe spirituale. 1966. în România literară. 35. 1971. în România literară. Romanul românesc. Menţiuni. Debut editorial cu trad. P. 1995. G.. Tahiti. 10. nr. nr.H. 1988. Bucureşti.. Roata. Portrete. IX. 1946. Aspecte şi structuri neoromantice. 1980. Compendiu. Perruchot. Marian Vasile. IV. Repertoriu critic. 1947. Streinu. Caleidoscop critic.. 8. I-V. nr. Al. Ornea. la România literară. Alte însemnări critice.. III. Craiova.) 14 ADERCA ADERCA Marcel.. 1991. II. 37. Bucureşti. 1968. Ivaşcu. 1938. Ov. 1983. Cécile Goldscheider. Munthe. idem. Micu. Peisaje. Bucureşti. II. II. L. I. Negoiţescu. în România literară. 1999. Florea. Istoria. Imagini şi cărţi. Bucureşti. IV. Bucureşti. I-III. Muller. I. Râpeanu. 1935. Traducător. Velásquez. 2002. idem. ultima dragoste. idem. I. idem Opere. I. Gauguin.. 1969 (altă ed. R. Literatura. M. rom. Conceptul.. H. Madelin. 1997. Crohmălniceanu. Bucureşti. 2-3. nr. B. Manuscriptum. Bucureşti. 1968). Pictura modernă. Adam. în colab. M. 31. 1945.. Perioada 1886-1917. E. 1928. Printr-o îndelungată şi rodnică activitate de traducător exclusiv din lb. Constantinescu. Confruntări literare. V. H. 1966. Danton. Z. Penchas). în Transilvania. V. nr. San Lazzaro: Modigliani. Husarul de pe acoperiş. I. R. De 100. 1996. (C. L. M. G. VII.. în România literară. lit. Istoria. Chifor. 1967. Colab.. V. de C. 1968. II. G.. Literatura. Pulbere. Scrieri. 1998. şeful serviciului publicaţii la Direcţia Presei din Ministerul Afacerilor Externe (1949-1952). Giono. 36. nr. Al. Pictura modernă. Redactor la Editura „Cartea Rusă” (1945-1948). Fundoianu. 1925. Chevalier. Romanul psihologic românesc. Ciopraga. pref. 1935.. de Jean Giono (1966).. Şcoala elementară (1927-1930) şi Liceul „Gh.. revăzută.

unde desfăşoară o fecundă activitate literară. Eminescu. 1972 (trad. Revenit la Cluj. P. Bucureşti. E. în com. 1970 (altă ed. 12 sept. Botoşani. Bazin. De la ţară (1905). 1971. pref. vol. Popa Man. în Curierul de Iaşi. P. studenţeşti „Salba” şi „Petru Maior” din capitala Ungariei. Chifor. pref. Culegerile de povestiri. Fiul lui Nicolae Agârbiceanu. Galaţi şi Botoşani. 1875. Chipuri de ceară.. pădurar din Agârbiciu. (1955). piesă jucată la Teatrul Naţional „I. 1991). 1974. se stabileşte la Cluj (1919). unde îşi ia şi bacalaureatul. Botoşani. 1942. istorie şi română (19041905). Bucureşti. V. Gawlik. jud. Şcoala primară în satul natal (1888-1901). Debut editorial cu vol. jud. culturală şi socială. Caragiale”. Colaborează la rev. Prospecţiunea trecutului îl preocupă intens în anii celui de-al doilea război mondial. Bucureşti. Iorga. Botoşani şi al Poliţiei oraşului. Examenul. stagiunea 1979/1980. publicaţie unionistă pe care a condus-o. jud. H. G. nr. În întuneric. unde devine principalul prozator al grupării. Maurois. 15 AGÂRBICEANU . Dorohoi şi Suceava (din 1864). 1979. reia ciclul Amintirilor (1940) şi editează câteva vol. Canţonete. II. N. ales membru de onoare al Acad. 1874. Mihăilene din Iaşi (1856). satirică Bondarul (1861-1862). 1957. 1996). 1871. Papillon. Suvenire şi suspine. A. preşedinte al Camerei de Comerţ din Botoşani şi Dorohoi. petrecuţi la Sibiu (1940-1945). revăzută şi completată de P. şi al Anei (n. 1971. 1973. Botoşani. de istorie şi geografie la Dorohoi. cu proze scurte. c. Popescu. 1882. Botoşani. I Cei drepţi. 1920. Adrian. com. nr. 1910.. Structurile antropologice ale imaginarului. REFERINŢE CRITICE: N. secţia lb. fragmente. Preafericiţii de pe Insula Dezolării. de R. Prof. Două iubiri. director al Prefecturii jud. Ramuri. Scrieri. V Trufaşii. Morariu. în Limbă şi literatură. 1926. Pledoarie pentru un răzvrătit. Postulachi Slujbulescu. 1977 (altă ed. Bucium-Şasa (1906-1910). B. Puşcariu. prezent în rev. S. 1944) tind să cuprindă realitatea românească într-o vastă cronică. ocupând şi diverse funcţii politice şi ecleziastice. P. Em. adevărata intrare în literatură şi-o face prin colaborarea la Luceafărul (1902). la Iaşi. Furtună la Tobruk. Facultatea de Teologie din Budapesta (19011904). 1905. Charrière. continuă studiile universitare la Facultatea de Litere. V.) ADRIAN Ion Veniamin. Prometeu sau Viaţa lui Balzac. 14 aug. J. II. schiţe şi nuvele (De la ţară. Bucureşti. Spaima. 1877. Prof. Transilvania (1928-1929). deputat (18701871).S. După debutul (cu poezii puţin semnificative) în Unirea din Blaj (1899). 1972. A redactat şi ziarul Independentul (1862) din Botoşani şi a colaborat la Steaua Dunării şi la Lumina lui B. Bucureşti. piese şi spectacole (1966-1970). pref. Jocul de-a măcelul. obţine o parohie în Munţii Apuseni. Prozator. Autori. Poet unionist şi satiric în formula Alecsandri – Hasdeu. Membru al Acad. Debut în ziarul Libertatea Dunării din Galaţi (1858).) AGÂRBICEANU Ion. Tabloul. Iaşi. Al. După războiul mondial. Fabule. de Marian Popa. în Convorbiri literare. apoi trece paroh la Orlat. note de ~. L. romanele din aceşti ani (Arhanghelii. Adrian. Mihăileni. Oameni de bunăvoinţă. Bucureşti. 9. şi director al Gimnaziului din Botoşani (1868-1869). pe teme diverse. V. 1970. 1927.. Negruzzi. A mai condus. Roblès. 1930. OPERA: Din versurile lui I. Botoşani – m.Victimele datoriei. REFERINŢE CRITICE: M. noi. Să fim sobri!. petrecut în refugiu în Moldova şi Rusia. 1922).. Bucureşti. Studii şi note literare. P. Bucureşti.. III. Neamul românesc. 1874. 1914. Domnişoara Ana. 8. Tribuna (1938-1940). Alba – m. Legea trupului. Romains. art. 28 mai 1963. Bucureşti. Hasdeu. Allais. Sibiu. P. 1979. Olariu). Revizor şcolar pentru jud. Istoria. Din scrierile umoristice ale lui I. 1910. n. Hasdeu. Ileana Turuşancu. 1973. I. 1921. reintră – după o relativă eclipsă – în viaţa literară. A. de M. Durand. H. Camus. clasice. Felix Aderca sau vocaţia experimetului. 1973. Poet şi prozator. lângă Sibiu (1910-1916). Carandino. Bucureşti. 1996. 1876. ales la propunerea lui S. Cluj. com Cenade. Vâltoarea. J. (Al. Cosânzeana etc. Române. rev. Legea minţii. (A. Dolor. Membru marcant al „Astrei” şi unul dintre fondatorii S. Balaci. Toma. Legay. 2000). Absolvent al Acad. Botoşani. Teatru. Ionescu. Conduce temporar cotidianul Patria (1919-1927) şi rev. III. întemeiază rev.R. Viaţa Românească. din Cenade. 1837. Renunţând la continuarea studiilor filologice. n. Activează în soc. 1937.

odinioară. 1939 (ed. 1982. Bucureşti. Fefeleaga. 1994. Povestea unei vieţi. II. Stana. Fefeleaga. Vâltoarea. 1982. Marcea. 1979. Istoria. Ion Agârbiceanu. 1920. pref. 1905. Chişinău. Cluj-Napoca 1981. în România literară. cont. 1979. Arhanghelii. Craiova. Paşi pe nisip. 1972). 12458. Al.. Iova. Bucureşti. 1997. Popa Man. 1910. 1986. pref. Jandarmul. Bucureşti. 1986. de Mircea Popa. Fefeleaga. 1920. ed. Vălenii-de-Munte. Vatamaniuc. 1996. 1938.. Menţiuni. Zbuciumul lui Ilarie Bogdan. 1996. îngrijită de G. studiu introductiv de Mircea Zaciu. şi glosar de A. îngrijită de G. Răbojul lui Sf. 1927. Din munţi şi din câmpii. Amintirile. Sectarii. Pienescu. Bucureşti... 1959. Dezamăgire. O mare dramă în Maramureş. Bucureşti. Bucureşti. Nuvele. Licean. care este şi al oralităţii şi al curentului liric subteran ce-i străbate întreaga operă. 1906.. ed. Cartea legendelor. . Luncuşoara în Păresemi. O lacrimă fierbinte (Cuvinte către Oastea Ţării). Dascal. ed. 1942. studiu introductiv. 1982. C. Povestiri. Bucureşti. odinioară. Bucureşti. Biruinţa. 1930.. Pienescu. Arhanghelii. Bucureşti. îngrijită de G. 1993. de G. în Ateneu. Pienescu. Sibiu. 1997. Chipuri şi povestiri. 1982. ed. D. idem. Ş. pref. îngrijită şi postfaţă de G. şi note de P. tabel cronologic. Galaţi. 1974. A. tabel cronologic şi referinţe critice de Sanda Cordoş. şi pref. D. ed. nr. pref. Micu. tabel cronologic de C. 1929. selecţie şi redactare de Passionaria Stoicescu. tabel cronologic şi crestomaţie critică de C. Bucureşti. 1924.. în Scânteia. T. D. tabel cronologic. 1940. În întuneric. Lovinescu. Chipuri de ceară. II. în România literară.. ed. Varia. Zaciu. File din cartea naturii. 1962-2002. nr. pref. curriculum vitae şi bibliografie de C. I. REFERINŢE CRITICE: E. în Orizont. Bucureşti. de G. Bucureşti. Bibliografie. Strigoiul. nr. 1978. 1972). Povestiri. repere istorico-literare realizate în redacţie de M. şi tabel cronologic de C.. Bucureşti. V. Bucureşti. Ion Agârbiceanu. Arta. Cluj-Napoca. 1982. Fefeleaga şi alte povestiri. Ist. Dolor. îngrijită. Ov. ed. 2002. antologie. Bucureşti. 1989. Cluj. 1941. ed. 1987. adesea neglijent. 1985. în Viaţa Românească. P. I – XVII. M. Iorga. 9. C. Sibiu. OPERA: De la ţară. Bucureşti. 2001). Scrutarea ironică. Pienescu. Ceasuri de seară. nuvele şi povestiri. Bucureşti. Mohanu. 1961. antologie. ClujNapoca. Călinescu. ed. Mohanu.. Craiova. antologie şi repere istorico-literare realizate în redacţie de M. Sasu. N. 1944. Cubleşan. Bucureşti. 1982. Legea minţii. Schiţe şi nuvele. nr. Bucureşti. postfaţă de R. de intuiţii psihologice şi etice surprinzătoare. IV. Bucureşti. 2000. 16 Strigoiul. 1982. Lume nouă. A. în Viaţa Românească.AGÂRBICEANU pregătind. schiţe şi nuvele. 1926. Trăsurica verde. Bucureşti. 1982. Piru.: 1964. Fefeleaga. Regman.. Bucureşti. Bucureşti. 1922. 38. Strigoiul. ed. îngrijită de G. Bucureşti. Bucureşti. Frământări. 1983. 1957. Budapesta. de I. 1973. 1998. 1992. 1921. Regman. Bucureşti. îngrijită şi postfaţă de M. pref. Faraonii. 1986 (altă ed. 1921. 1972. Sasu. postfaţă şi bibliografie de C. Bucureşti. Barbu.. În clasa cultă. Din pragul marii treceri. I. Pienescu. Mohanu. Bucureşti. ed. 38. Pienescu. 2001. Spaima. Bucureşti. Din copilărie. textul revizuit al Operelor (serie inaugurată în 1962). Agârbiceanu şi demonii.. Molan. prin prevalenţa faptelor şi experienţei de viaţă încorporată în fabulaţia epică. File din cartea naturii. Legea trupului. File din cartea naturii. Povestea altei vieţi. Stil fără strălucire. Bucureşti. Nuvele. Cluj-Napoca. Vianu. antologie. 1968. Două iubiri. Papadima.. Sasu. lit. I. ed. totodată. Înscris într-o tradiţie distinctă. Cioculescu. Bucureşti. povestiri.. Opere. Arhanghelii. 1956. Nuvele. Bucureşti. 1966. 1943. Pienescu. ed. antologie. postfaţă şi bibliografie de A. Bucureşti. Povestire după o legendă. Vălenii-de-Munte.. ed. roman din viaţa românilor ardeleni. Regman. nr. Timişoara. nr. Androne. 38. Bucureşti. 1994. referinţe critice şi bibliografie de M. povestiri. Critice. Creţu. Simuţ. 1914. Cluj. 1998. Popovici. 1955 (alte ed. Vatamaniuc. Bucureşti. cultivă o proză încărcată de substanţă umană. Perpessicius. Amintirile. Pienescu. Faraonii şi alte povestiri din viaţa rromilor. Vremuri şi oameni. În pragul vieţii. Craiova. de Mariana şi V. Literatura Transilvaniei. Scarlat. Domnişoara Ana. Bucureşti. şi tabel cronologic de V. sceptică a unor realităţi sociale îl îndepărtează simţitor de intenţia subiectivă moralizatoare. Scriitori moderni. Bucureşti. 1995. 9. Bucureşti. 1921. povestiri. 1944. Jandarmul.. nr. Negoiţescu. antologie. 6. 1909. [Bucureşti]. Bucureşti. 1934. pref. Povestiri. Dascal. Pienescu. Breazu. I-II. de G. G. I. alteori îmbibat cu un farmec narativ direct.. Bucureşti. 1991. Bucureşti. 1985.. 1930. 1925. Premiul naţional pentru proză (1927). 1910. Licean. Petru. povestiri. Povestiri. îngrijită de G. În căutarea formei.

Contribuţii. care funcţionează sub egida Uniunii Armenilor din România (1994-2000). Vatamaniuc. 2000 (premiul Asoc. Culcer. 9-15 ian. 1984 (ed.C. continuând tradiţia prozei noastre artiste. 17 AGOPIAN . I. nr. Colaborează la Luceafărul. roman.U. I. Sultana Craia. 1982. 1983. Manea. 1999). Cubleşan. colective Competiţia continuă (1994). Fric. IV. S. Tache de catifea. Ş. Urmează Liceul „Iulia Hasdeu” (1961-1965) şi Facultatea de Chimie a Univ. în România literară. Manualul întâmplărilor. L. 21. 1992. nr. nr.. 1982. Zaciu. 1981. Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu. D. A. cultivă cu predilecţie naraţiunea fantastă. Ulici. în Vatra. Ornea. Romanul românesc. 1995. Ciocârlie. Colab. Bucureşti.F. iar editorial cu romanul Ziua mâniei (1979). ficţiunea şi farmecul scriiturii. Arc. roman.I. deţine incisiva rubrică „Momos” (zeul grec al ironiei. Muthu. 1991. 40. nr. C. 9. roman. în România literară. 12458. II. ed. idem. Cioculescu. în Orizont. iar după ’89 este prezent în 22. zeflemelii şi bârfei). D. Bucureşti. 1987. Iowa din S. C. 1983. Tribuna. nr. în Luceafărul. Mioc. Ultime explorări critice. Gh. Titel. 1999. II. 1983. Fiul lui Ştefan Agopian. 1986. proze. nr. Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu.C. nr. Tobit. George. nr. 43. Scriitorilor din Bucureşti. D. n. C. Mihăilescu. R. 1990.. Bucureşti. Al. III. 1984. 1979. nr. 1990). M. Proiectând personaje imaginare întro lume de aparentă reconstituire istorică. nr. Scriitorilor din Bucureşti).A. Bucureşti. Popa. Itinerar critic. 36. Cuvântul. REFERINŢE CRITICE: S. Regman. Carmen Muşat. idem. Scriitori. 1988. Generaţia ’80 în proza scurtă (1998) şi Romanian Fiction of the ’80s and ’90s (1999). nr. D. unde. 1984. redactor la Luceafărul. 24. Bucureşti. Negoiţescu. nr. 26. Popa. 38. D. Feţele oraşului. Republica pe eşafod. nr. F. 26.. 2001. în România literară. şi premiul Asoc. 1983. Critica de atelier. în Tribuna României. 25. stilul senzual şi catifelat absorb toate detaliile de analiză şi de document. 1983.) AGOPIAN Ştefan. L&I. M. Aderca. nr. 9. II. real sau livresc. Bursier al Univ. (aug. 1993. Cotidianul. 2003. Dreptatea. Bucureşti din 1965 până în 1968. din 1990. Manolescu. nr. Negoiţescu. Zaciu. M.. 1993. la vol. Bucureşti. 22. 1982. 1990. IV. ed. nr. 1991). Pe contur. în Tribuna. A. la care se adaugă vol. 1982. 1982. Manolescu. de provestiri Manualul întâmplărilor (1984) – Premiul Uniunii Scriitorilor. Bucureşti. în România literară. serie nouă (1990-1994). Perspective asupra romanului românesc postmodern. Autor dificil de clasificat. în Familia. în Literatorul. Vlad. nr. nr. 1981 (ed. nr. N. 1986. 5. la România literară. Bucureşti. Eseuri critice. 11. Sara. Mai publică alte trei romane: Tache de catifea (1981). Cândroveanu. Sasu–Mariana Vartic. când este exmatriculat. 1983. Georgescu. Steaua. 16. Simion. şef de rubrică la secţia politică de la Cotidianul (19921993) şi director al Editurii Ararat. I. 1984. 273. Literatura. D. în România literară. în România literară.S. Mircea Popa. Z. în Luceafărul. povestiri. Perian. în România literară. Deutsch von Hauser Sandin. I. nr. I. 1997. şi al Mariei (n.E. (M. Tobit. Însemnări din Sodoma (1993) şi Fric (2003).. Sacoşan). Teatrul între civic şi etic. roman. Manolescu. teatru. OPERA: Ziua mâniei. Lucrează ca tehnician la I.. Buduca în Amfiteatru. Lectura romanului. 1989 – ian. M. 1993). N. în Ramuri. în Luceafărul. 1984. 1997. Agârbiceanu şi demonii. Orizont. 14. 345. 16 iun. Fl. N. I. 1988. mic meseriaş. 2003. 1983. Însemnări din Sodoma (Portret al artistului murind). M. Anamorfoză şi poetică. 1987 (ed.. – Bucureşti (1973-1983). Amfiteatru pentru „cea mai bună scriere beletristică a anului”. Flămând. 1981. Debutează cu poezie în Povestea vorbei (1965) şi cu proză în Luceafărul (1971). Ion Agârbiceanu. 36. 21. cu sugestii filtrate din romanul de aventuri de tip picaresc. al U. 1988. Bucureşti. în Tribuna. Contemporanul. în Scânteia. Perpessicius.P. şi Sara (1987) – Premiul rev. apoi ca tehnoredactor la România literară (1983-1989). 2000.. Mihăieş.. roman. povestiri. Zaciu. Z. nr. 1983. II. în Convorbiri literare. în Steaua. Doina Uricariu.. 2003. 23. Prozator. în România literară. nr. 1984. M. 14.. Redactor la Academia Caţavencu (din 1997) şi redactor-şef la Ziua literară (din 2002).T. L. 1981. 1947. în Tribuna României. Papahagi. 1989. Tobit (1983) – Premiul C. nr. Bucureşti. H. 11. P. ibidem. Dilema.

Ispirescu. II. Creţia. uneori în colab. C. critic şi istoric literar. 1971. Ornea. 1962. Liceului „Mihai Eminescu” (Bucureşti. Este autorul versiunii româneşti Viaţa lui Constantin Cantemir de Dimitrie Cantemir şi al textelor din vol. 41. 5621. 1963. 1999. 20 febr. Roxana Răcaru. trad. 1963. în Arc. idem. în Scânteia. Activitate intensă ca traducător: traduce şi prefaţează Romanţul comic de Paul Scarron. nr. 684. de ~. 10. 1994. nr. trad. trei povestiri. 1987. Un stagiu de câţiva ani la Bibl. în România literară. Aspecte ale romanului românesc contemporan. 1997. 1939). 8-10. nr. idem.). 137.nr.. G. 1995. 1984. II. P. Bucureşti. nr. din Bucureşti. 4. nr. Pann.. M. Steinhardt. la Viaţa Românească. nr. 1962. Femeia de la miezul nopţii şi alte povestiri desculţe. 10 mai 1994. Bucureşti. 1960. Ştefan Agopian. în Extemporal. 1992. în Cuvântul. Auguste Rodin (în colab.. în Contemporanul. (angajat iniţial pentru fondul de ms latine) i-a redeşteptat o dragoste de tinereţe. nr. Amicul meu Pierrot. D. Ioana Pârvulescu. în România literară. Ţeposu. Viaţa lui Constantin Cantemir. 1987. 24. D. de ~. P. 1972. comerciant cerealist. Memorii.. Maxime Delamare. nr. Ruxandra Ivănescu. Bucureşti.) . Servitute şi grandoare 18 de ostaş. N. nr. 22. 1996. 8-10. în Tribuna. 6090. Muntean. în Observator cultural. M. 1971. Acad. de povestiri Desculţe (1984) şi Făpturile paradisului (1987). şi pref. din V. 17. Teatrul (unde a semnat constant cronica dramatică). texte alese şi adnotate. 19. 37. trad. nr. Manolescu. I. Casanova. 1987. Sion. Singurătate şi Mahala. Gh. nr. în Tribuna.. Dimitrie Cantemir. Alte trad. 21. prozator. Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu nouă. nr. Ciopraga. România literară. 1999. în România literară. 1996. Al. Alfred de Vigny. Negrici. 1967. nr. Maria-Ana Tupan. Bucureşti. nr. Popa. Desculţe. 8. (C. OPERA: Antim Ivireanul şi vremea lui. Studii liceale în Bucureşti. Teodoru). 2001. în România literară. Axionov. în România literară. Opere. G. M. 73. 1981. Raymond Quéneau. 1970 (altă ed. E. Bucureşti. în Adevărul literar şi artistic. G. 22. Creţia. în România literară. Bucureşti – m. nr. când a fost exclus din barou. S-a afirmat ca istoric literar cu vol. Cioculescu. Papahagi. (ed. Bucureşti. 1995. III. Bucureşti. D. Raymond Quéneau. 11. Micu. în Iaşul literar. nr. Redactor la Editura Litera. nr.. Romanţul comic. 9-10. 1963. I. Bucureşti. Bucureşti. trad. Mihăilescu. nr. Rosetti. şi pref. 2002. Z. Rainer Maria Rilke. Trezeşte admiraţia criticii cu vol. aceea pentru cultura şi literatura noastră veche. Barbu. ibidem. nr. Holban. 1994). Rainer Maria Rilke. Cruci de lemn de Roland Dorgèles. Simuţ. Cruci de lemn. nr. nr. Literatura…. trad. Scriitori contemporani. Roland Dorgèles. M. Epos şi logos. Ioana Pârvulescu. C. două schiţe (ibidem. C. Monica Lovinescu. 51. 1987. 2001. nr. 1993. M. N. Paul Scarron. 2000. Antim Ivireanul şi vremea lui (1962). în Luceafărul. 1936). în Gazeta literară. în Scânteia. 38. 1994. Ungheanu. 1962. C. Servitute şi grandoare de ostaş. şi note de ~. 1984. nr. R. Simion. în Contemporanul. 2003. Proză istorică latină.. Escale. 2002. 2003. nr. Debut cu o trad. cu un cuvânt înainte de ~. rev. Ungheanu. 1985. 1994. de ~. din opera lui A. 1995. E. Criterii documentare şi estetice prezidează antologia Bucureştii în literatură (1962). în România literară. Scrie libretul Anton Pann sau Povestea vorbii (în colab. 1985. Unde scurte. M. A profesat avocatura până în 1948. 1994. 3. Crăciun. Critica de tranziţie. REFERINŢE CRITICE: Ş. 15. Casanova. 7. de ~. I. nr. secţia filologie clasică. A îngrijit ed. Fiul lui Iacob Albala. Proză istorică latină. Colab. 1973. romanul lui Alfred de Vigny. în Luceafărul. ibidem. 1964). Lidia Bote. Popa. nr. trad. 25. în Tribuna. de ~.) pentru Opereta din Bucureşti (1963) şi numeroase scenarii şi comentarii pentru Sahia-Film. (C. Licenţiat în drept şi absolvent al Facultăţii de Litere. 52.. în Ziarul de duminică. Bucureşti. Ehrenburg. 2003. 1970. 2. Negoiţescu. Ioana Pârvulescu. în România literară. Bucureşti. Bucureştii în literatură. 2003. Bucureşti. mai traduce. 1984. nr.) ALBALA ALBALA Radu. 1963. n. nr. Traducător. Cristea-Enache. Făpturile paradisului (Desculţe vechi şi noi). şi al Anei-Erna (n. P. text stabilit şi tradus din limba latină de ~. Sorescu. 37. Bucureşti. 1960. M. în Observator cultural. Adriana Bittel. 36. pref. 1924. în Luceafărul.

(A. versuri. 1980. C. Drobeta Turnu Severin. com. 2001. 25 mai 1954. Ruja. 1995. Simon). 1975.. 1972. Teritoriu liric. 1975. com. Gloria lacrimei (1971). Metoda şoimului. jud. M. Bucureşti. Valori lirice actuale. educatoare. 1970. versuri. România literară. Bucureşti. 1970. 1985. Antologia poeţilor tineri. Omul dual.. Bucureşti. E. Stâlpi. 1979. Nunţile. 1976. Poantă. Modalităţi. 1934. a Univ. Iorgulescu. 1987. 1969. Bucureşti. Drobeta Turnu Severin. ţărani. Edenul de piatră. Cumplita apoteoză (1973). Bucureşti. I. II. versuri. Semnele realului. Poezie cu puternice elemente expresioniste.. 6 iul. Tuchilă. Un an de poezie. Arcane.. Un poet printre critici. Scriitori. Bucureşti. 1979) şi al Facultăţii de Drept. Bucureşti. şi al Elenei (n. Bucureşti. I. 1981. 1968. n. Poet. 2001. satul Floroaica. I. 1995. Aventura continuă. S. din Bucureşti (1957). Colaborează la Luceafărul. în vol... între 19 . de poezie Călătorind (1990). Hora mică (1985). Vatra. Piru. ofiţer activ în cadrul Ministerului de Justiţie. 2001. 1973. H. 1979. secţia fără frecvenţă (1980-1985). 1974. Radiografii. Convorbiri literare. 1974.. Edenul de piatră (1970). Bucureşti. Mihăescu. de sorginte rurală. idem.. Poeme (1975). A doua carte despre poeţi. După un stagiu ca reporter la ziarul Scânteia tineretului (1963-1964). 1977.) ALBU ALBU Florenţa. Câmpia eternă. Fiica lui Ion Albu şi a Mariei (n. Alfabet liric.. Moraru. versuri. n. Poantă. Cs.. Dumitrescu). 1944. Studii elementare (19611969) şi liceale (19691973) la Vânju Mare. licenţa. Bucureşti. versuri. la Ateneu. Roseţi. Colab. 2001. I. Câmpia eternă. Drobeta Turnu Severin. Debutează în ziarul Viitorul (1969). 1972. Al doilea rond. inspector bancar. Alchimia surâsului. 1994. Scriitorilor din Bucureşti. 1972. Turnir. Aventura continuă (1980). 1984. 3 febr. 1974. Drobeta Turnu Severin. Gloria lacrimei. Cântarea României. 1997. Joc în patru.: Cel pierdut (1969). Fiul lui Pantelie Albişor. Iorgulescu. ţărani. Familia. 1990. OPERA: Câmpia eternă.. D. Barbu. Grigurcu. 1983. Amfiteatru. 1978. Debut editorial cu vol. 1981. REFERINŢE CRITICE: Gh. M. (Al. Bucureşti. Mincu. 1978. Premiul Asoc. unde se ocupă îndeosebi de sectorul de poezie. Absolvă Liceul „Nicolae Bălcescu” din Călăraşi (1963) şi Facultatea de Lb. cu Câmpia eternă (1968). Funcţionar la Asoc. Steaua. şi Literatura Română a Univ. Compania de sunete. jud. Drumul sufletului. M.. Tomis etc. licenţiat al Facultăţii de Filosofie a Univ. Cristea. Bucureşti. n. Fiul lui Ion Alboiu şi al Floricăi (n. Horia. Poezie şi generaţie. Nunţile. 1977. Licenţiată a Facultăţii de Filologie. O antologie reprezentativă este Câmpia eternă (1984). din 1993. Mehedinţi. Drobeta Turnu Severin.) Stâlpi (1974). Metoda şoimului (1981). nr. Gh. Ideografii lirice contemporane. Cântec dus. Roata lumii. Bucureşti. Poeme. Cumplita apoteoză.ALBOIU George. Vol. de V. Tribuna. Debutează cu versuri în Luceafărul (1964). Poet. Alchimia surâsului. Cântec dus. Între critici. F. devine redactor la rev. Bucureşti. 2001. O istorie. 2000. versuri. 2002. Alexiu.. într-o viziune arhaică. Viaţa Românească. Bucureşti. 2002). E. Roata lumii (1994). Poetă. al cărei primitivism îl celebrează. Caligraf. Hora mică. 35. ALBIŞOR Emil. Simion. Frecventează. Drumul sufletului (1970). Cel pierdut. în Luceafărul. din Bucureşti (1967). Ungheanu.. Bucureşti. Constantin. Poemele câmpiei (1978). 1971. Ialomiţa. 1982. L. Scriitorilor din Bucureşti (1979). Drobeta Turnu Severin. P. din Bucureşti (1974-1978. Stănescu. Luceafărul. Scriitori. Al. 2001. P. 1 dec. Izimşa. Dima). Viaţa Românească (din 1964). 1975. Poeţi şi critici. versuri. 1970.. Bucureşti. pref. postfaţă de C. Poemele câmpiei. Arcane. 2001. Bucureşti. Bucureşti. urmat de alte şase culegeri lirice (Compania de sunete. OPERA: Călătorind. 1985. Al. Amfiteatru etc. 1973. Poezia. Cândroveanu. jud. Turnir (1987). Despre poeţi. Al. Grigurcu. secţia română-franceză. Bucureşti. Bucureşti. Ialomiţa – m. C.. Director al Casei de cultură din Vânju Mare (1979-1992). M. Arhipelag de semne.

nr. Catedra de literatură română (1975-1999). Constanţa. Scara ce nu duce nicăieri. Însemnări de călătorie. nr. Poem în Utopia. Petrecere. Cenaclul „D. Suferinţă şi cunoaştere (1994).) ALBU Mihaela (numele la naştere: Popescu). 1985. Steinhardt. Debutează în Ramuri (1975). 65 de poeme. 1962. 1980. Dr. 1986. A mai publicat Câmpia soarelui (1962). 1994. Bucureşti. Terase. noemvrie. idem. G. 1969. 1996. . P. New York. din Craiova. 1966. Umbră arsă. De la imperfect. din Craiova. Visiting professor la Columbia University. 1966. Bucureşti. renunţă la o formulă sau alta. 1996. Aurolac. I. în Contemporanul. nr. 1968. Poeme. Craiova. 1981. Debut editorial cu studiul monografic Ion Biberi. Himera nisipurilor. în Contemporanul. Th. în România literară. asistent. Ioana Pârvulescu. 1992. E. Umbră arsă. Zidul martor: pagini de jurnal. 1988. Lotrioare. Bucureşti. 1999. nr. în România literară. în Familia. Eugenia Tudor Anton. 2001. 1981. din Bucureşti. noemvrie. 1983. 1. Olt (1970-1973). Întoarceri. Epitaf. Kilometrul Unu. Atanasiu. Din 1996. II. 1984. cu vol. Critică. Dimisianu. 48. Bucureşti. 1980. Colab. Elegii.. 1995. Bucureşti. secţia română-engleză (1978). în România literară. Lumină lină / Gracious Light. 1977. Bucureşti. a cărui Cronică de la Arbore a editat-o. New York (din 2000). Bucureşti. în România literară. Bucureşti. Bucureşti. Gh. 20. Fiica lui Mihai Popescu-Pavelui. Bucureşti. Intrare în anotimp. Bucureşti. în filologie cu teza Coordonate etice şi artistice în romanul românesc din deceniul al VIII-lea (1983). Neculuţă”. Soviany. Bucureşti. O. 1988. Raicu. 2. Bucureşti. Câmpia soarelui. 1993. ibidem. 35. 1995. V.. Arborele vieţii. 1971. 1978. De ce avem roman. Are meritul de a-l fi descoperit (în 1969) pe scriitorul ţăran Toader Hrib. G. Poantă. 46. 1971). OPERA: Fără popas. Poem în Utopia. 1985. Elegii. poeme. 1984. Himera nisipurilor. Convorbiri literare. 1985.1953 şi 1955. Efectul de seră. 1978. 1998. nr. nr. 41. În 1999 se stabileşte în Statele Unite. 2002). de poezii (Între două porţi. Bucureşti. Vatra. Irina Petraş. 1991. nr. 1947. P. Banchet autumnal. Statele Unite (1999-2002). poeme. Bucureşti. (P. 1991. 1998) poeta are totuşi puţin succes la critica literară. în România literară. reportaje. 1998. 1977. Bucureşti. Bucureşti. 1971. 1991. 13. Bucureşti. Efectul de seră. 1978. Ave. 1991. 1962 (ed. Aurolac. 20 ALBU Scriitori. Radiografii. Bucureşti. 65 de poeme. Boldea. REFERINŢE CRITICE: M. Luceafărul. 2002) şi un vol.. 3. A fi – fire. la Ramuri. Grigurcu. în Adevărul. 1997. Simion. prof. nr. 1971.. Hyperion. 1961. Roata lumii. editorial. Grigurcu.. În continuare. 1997. L. Măşti de priveghi. Lotrioare. Fără popas (1961). 1984. Bucureşti. 6. 10 iun. Bucureşti. în Tribuna. nr. V. I. ibidem. Bucureşti.. Virgil Ierunca. nr. 1977. III. în Vatra. Bucureşti. 1973. Petrecere. Măşti de priveghi. Scriitorilor din Bucureşti (1980). în România literară. 1964. în Luceafărul. 4. nr. C. 11. Citind la New York scriitori români….. jud. Bucureşti. Fata Morgana. 1973. 1969. Roata lumii. în Luceafărul. Dimisianu. director al Cursurilor internaţionale de vară de la Univ. 1987. Moldovan. Gh. Constantinescu). 1998. Ave. 1977. Surprinzător de productivă (Intrare în anotimp. 1969. urmând evoluţia firească a liricii autohtone. şi a Eleonorei (n. Austru. nr.. 1968. n. încadrându-se în tematismul liricii deceniului al şaselea. nr. Cluj-Napoca. Kilometrul Unu. 1974. Epitaf. Contrafort. Grigurcu. lector şi conferenţiar la Facultatea de Filologie a Univ. Irina Petraş. Anno Domini (inedite: 1970-1989). Şcoala generală (1961) şi liceul (1965). şi Literatura Română (1970) şi a Facultăţii de Filologie a Univ. 36. în Steaua. 1. Banchetul autumnal. Gh. 1987. 1973. în com. Origini etc. Terase. I. 12. 2000. versuri. A fi – fire. Traiectorii lirice. Bucureşti. 1964. 36. Fata Morgana. 1997.. Bucureşti. Existenţa poeziei. Contemporanul. 1998. de critică literară (Relatare / reprezentare. Petrecere cu iarbă. 1983. Licenţiată a Facultăţii de Lb. Baldovineşti. nr. 18. Anno Domini. Debutul publicistic în Tânărul scriitor (1954) şi. Elena Tacciu.. Bucureşti. Premiul Asoc. apoi la Balş (1973-1974). Geo Vasile. Regman. ibidem. la Craiova. contabilă. N. nr. 1992. 1998. Redactor-şef la rev. Eseist şi critic literar. 1982. nr. 1983. Întoarceri. nr. Prof. 1975. 531. Spiridon. Austru. Bucureşti. nr. 1992. 1991. 1997. 1975. Bucureşti. Bucureşti. A mai publicat două vol. Petroveanu.

G. REFERINŢE CRITICE: C. Ostaşii noştri. 2002. în Astra. n. 1994. în Adevărul literar şi artistic. Mirela Roznoveanu. L. e ministru al României la Paris între 1885 şi 1890. în Hyperion. Mirceşti. Deputat şi ministru în mai multe rânduri. pref. 1853. 1997. Muncitor la Întreprinderile „Policolor”. 2002. Craiova. jud. Amantul colivăresei. M. Jurnal de cărţi. 1996. ibidem. R. Contrapunct. 11-13. 22. în Meridianul românesc (Statele Unite). în Adevărul literar şi artistic. Alte colab. S. Prozator. 1997. După câteva încercări în lb. Alexe. Bucureşti. mai 2002. 1994. 2002. Italia şi Anglia. Relatare / reprezentare. în 22. 1994. Stănescu. Barbu. a debutat în 1840. eseuri. Debutează în SLAST (1986). VI. din al cărei comitet de redacţie face parte). 4. Alte vol. I-XI. Zimbrul. (A. Suferinţă şi cunoaştere. Parvulesco. 2002. Bucureşti. 1994. nr. a omenirei şi a lui Dumnezeu) şi a petrecut un an de exil în Franţa (1848-1849). 2002. redactor şi proprietar al României literare (1855).) ALECSANDRI Vasile. nr. nr. nr. OPERA: Sonată pentru acordeon. Ioana Pârvulescu. 1875-1890) – poezii lirice şi epice (Doine şi lăcrămioare.: Îngerul încălecat (1994). Alecsa. D. ArtPanorama etc. nr. 1997. 1818 (1819? 1821?). Columna lui Traian. Munteanu. n. cu nuvela Buchetiera de la Florenţa. de M. studiu critic. După înapoierea în Moldova. pentru a determina marile puteri să recunoască faptul dublei sale alegeri (1861). Diaconu. fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai târziu vornic) şi al Elenei (n. Anca Roşu. ibidem. şi cu pieseta Farmazonul din Hârlău. versuri. se numără printre devotaţii lui Al. Îngerul încălecat. 1998.) ALDULESCU Radu. Între două porţi. în URAM Journal. A luat parte la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova. Cluj (1994).OPERA: Ion Biberi. la Bucovina. apoi. Cozoni). 49-50. în Lamura. 1. Premiul Salonului Naţional de Carte. A. Bucureşti. C. 1994. 14 iun. Boldea. română apare pentru prima dată în 1843 în Calendar pentru poporul românesc. 1994. Bacău – m. Andreea Deciu. Luceafărul. unde se consacră mai ales literaturii. 11-12. în Cuvântul libertăţii. în Contralittérature. 37. Albina românească. Convorbiri literare. Bucureşti. nr. 2002. 4 dec. în cel juridic şi cel ingineresc. 22 aug. 1997. 1954. studiu monografic. De ce avem roman. Liceul la Bucureşti (absolvit în 1973). Provine dintro familie boierească de curând ridicată la o poziţie de oarecare însemnătate. participă la toate iniţiativele tovarăşilor săi de generaţie: director al Teatrului din Iaşi împreună cu C. Colaborează la România literară. la Paris. ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor. de G. J. C. Scrierile sale (Opere complete. Botoşani. Debut editorial cu romanul Sonată pentru acordeon (1993). comedii. I. Poet. Premiul Uniunii Scriitorilor (1993). redactând unul din documentele ei programatice (Protestaţie în numele Moldovei. Ca scriitor. 1890. după câteva încercări nereuşite în domeniul medicinei. franceză. Mihăilescu. ca poet de lb. 1994. roman. 203. 1844. pe şantierul „Casa Republicii” şi la tipografia „Universul” din capitală. nr. A studiat în casa părintească cu călugărul maramureşean Gherman Vida şi la pensionul francez al lui Cuénim (1828-1834). REFERINŢE CRITICE: Ov. nr. Amantul colivăresei (1994) şi Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare (1997). în România literară. Cuza şi e trimis de acesta în Franţa. 1993. 2000. (A. Alexe. nr. jucată pe scena secţiei româneşti a teatrului ieşean (tipărită în 1841 în broşură). 1878). proză memorialistică şi de ficţiune (Salba literară. 41. pref. 4. I. Craiova. Revista contimporană. 388. 1857). publicată în Dacia literară. 2002. Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare. Steaua Dunării. nr. Suzanne Cataldi. 29 iun. Ghidirmic. „23 August”. nr. roman. colaborator la Dacia literară (1840) şi Foaie ştiinţifică şi literară (Propăşirea. New York. Kogălniceanu (1840-1842). în Contemporanul. monoloage comice (Repertoriu 21 ALECSANDRI . Bucureşti. între 1834 şi 1839. 19 iun. S. prozator şi dramaturg. Negruzzi şi M. drame. Iaşi. Citind la New York scriitori români…. Stănescu. Înapoiat în ţară.

Bucureşti. II. dramaturgie şi proză. Poezii populare ale românilor adunate şi întocmite. 1841. Dridri. Manolescu. antologie şi repere istorico-literare de Georgeta Rădulescu-Dulgheru. 1984. 1866. Teatrul Naţional din Bucureşti. îngrijită. şi repere critice de N. 1886. 9 mart. Proza. 1882. Nicolescu şi Georgeta Rădulescu-Dulgheru. Iaşi. 1996. vol. 1995. Chişinău. Proză. 1984. note şi indici de Marta Anineanu. Poezii populare. Scrisori. 1847. Lettres inédites du 22 ALECSANDRI poète roumain. text ales şi stabilit. C. 1841. Poezii. Opere. publicaţie îngrijită de Il. Chivu. Chişinău. Grammaire de la langue roumaine par V. Bucureşti. 1993. text stabilit şi variante de G. Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes). OPERA: Farmazonul din Hârlău. VII. Scrisori. Bucureşti. Iaşi. Paris. 1884. Iaşi. postfaţă de Al. Les bonnets de la comtesse. Bucureşti. Mohanu. Nicolescu. 1863. I-IV. Iaşi. II. critică. Proză (1 vol. Millo). Teatrul Naţional din Bucureşti). Iaşi. Bucureşti. Doine. Poezii alese. 1875-1876. Lăcrămioare. Poésies moldaves de ~. Bucureşti. poezii populare. Teatrul Naţional din Iaşi. Bucureşti. pref. Bucureşti. 24 mart. 1845. note şi comentarii de Georgeta RădulescuDulgheru. Bucureşti. I-II. 1846. C. Doine şi lăcrimioare. I-II. 1867. 1841. Teatru românesc. Doine şi lăcrămioare 1842-1852. tabel cronologic de C. 1885. text stabilit de Georgeta Rădulescu-Dulgheru. Rusaliile în satul lui Cremene. Despot Vodă. 1981-1985. Bucureşti. 1884. 1871. antologie. ed. 1984. cronologie şi referinţe critice de C. indice şi glosar de Gh. Poezii. dar şi fără exagerate iluzii. Proză. Nicolescu. VIII-X. Iaşi. Bucureşti. Teatru (5 vol. cu o pref. Iaşi. o parte din legende şi proza memorialistică au rezistat cu succes trecerii timpului. C. Pasteluri. Poezii. Nunta ţărănească. Bucureşti. Teatru. 1857. 1996. de Sanda Radian. 1965. Bucureşti. I-III. Cernăuţi. 1853 (ed. trad. 1852) – sunt în multiple sensuri reprezentative pentru timpul în care a trăit. 1984. C. Ultrademagogul şi ultraretrogradul. 1852-1853. Dovadă şi marele succes de scenă al dramaturgului (Farmazonul din Hârlău. ed. 1855). 1984. Bucureşti. ed. Mircesco. pref. I-II. 1904. Modista şi cinovnicul. de Al. I-VI. Bucureşti.. Boieri şi ciocoi. variante de Gh. Lipitorile satului. I. 1994. Carcalechi. Poezii. 1990. 1993. 1973). Iaşi. Iaşi. Cetatea Neamţului sau Sobieţki şi plăieşii români. 1981. Iaşi 1863. Salba literară. I. un artist subtil. Iaşi. Iaşi. studiu introductiv. note şi comentarii de G. Repertoriul dramatic al dlui~. 1854 (în colab. Mohanu. Pasteluri. Bucureşti. Iaşi. Bucureşti. e un scriitor inspirat de marile probleme ale epocii şi. Opere complete. Proză. Însemnări. Mărgăritărele. Voinesco. III. studiu introductiv de G. Regman. Paris. 30 sept. Chiriţa în Iaşi sau Două fete şi-o neneacă. antologie şi tablou sinoptic de I. tabel cronologic şi aprecieri critice de C. Bucureşti. 1987. studiu introductiv. note şi comentarii. Teatru. Fântâna Blanduziei. Iorgul de la Sadagura sau nepotu-i salba dracului. Ostaşii noştri. 1852. Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă. Millo director sau mania posturilor. trad. 1911. Poezii. Mărgăritărele. Corespondenţă. 1966-1979. pref. 1903-1909. Paris. 1863). Teatrul Naţional din Bucureşti. Păcală şi Tândală. Piru. text ales şi stabilit. Potpuri literar. Bucureşti. Bucureşti. observând lumea înconjurătoare fără scepticism. Chendi şi E. 1850. Les doïnas. Paris. 1986. Bucureşti. în acelaşi timp. Iaşi. 1850. 1878. 1988. C. ed. Bucureşti. îngrijită. Muntele de foc. Harţă răzăşul. îngrijită şi note de Marta Anineanu.. Poezii. ed. Iaşi. 1985. 1996. Iaşii în Carnaval. antologie. Legende. îngrijită de G. 1960. Ostaşii noştri. 1857.dramatic. Bucureşti. Mioriţa. Poezii. tinzând în domeniul expresiei spre o senină clasicitate. A. 9 apr. de I. Un rămăşag. ed. Suvenire. 1844. de G. I-II. postfaţă. E. îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru. 1879. Nicolescu. Bucureşti. 1880 (altă ed. 1987.). note şi comentarii de G. 1857. Nistor. Zgârcitul risipitor. Pastelurile. Bucureşti. Despot Vodă. Iaşi.. Pienescu. 1863. note şi indici de Marta Anineanu. Înşiră-te mărgărite. Ovidiu. Vrabie. 1984. Nicolescu şi Georgeta Rădulescu-Dulgheru. 1961 – 1962 (ed. 1964. Chiriţa în provincie. Opere. cu M. antologie. 1840. 1978.). Creditorii. 1874. Bucureşti. Balade (Cântece bătrâneşti) adunate şi îndreptate. tabel cronologic şi . Poezii poporale. Bucureşti. Cluj-Napoca. Bucureşti.. 1855. Iaşi. Poezii. Bucureşti. Iaşi. Bucureşti. Piru. 1853 (ed. Iaşi. tabel cronologic şi referinţe de Georgeta RădulescuDulgheru. Despot Vodă. Modista şi cinovnicul. Opere complete: Poezii (1 vol. Despot Vodă.). 1983. Bucureşti. Despot Vodă. Bucureşti. Piatra din casă. à Edouard Grenier publiées avec une introduction et des notes par Georges Cazier. Comedii. Comedii şi drame. 1996. Teatru. I. 1890). II. Bucureşti.

Iorga. Papu. Ghiţulescu. Legende şi pasteluri. Muzica şi literatura.. 39. Istoria. Săndulescu. Istoria. Târgovişte. Nicolescu. N. Vasile Alecsandri şi scriitorii francezi. M. O istorie. Iosif Sava. Al.. 2001). Ornea. Rotaru. Regula jocului. în Steaua. separându-i pentru totdeauna.. I. 1983. 1983. care-l ajută să debuteze (1832). 1991. Fusea). 1814 (?). mama. Marta Anineanu. pe la vama din Focşani. 1926. T.. Vasile Alecsandri. 1983. Vasile Alecsandri. De aici înainte. Al. nr. 25 nov. Istoria unui Galbăn. era vameş şi vistiernic. M. însă doar câteva nr. M. Petraşcu. Bucureşti. Bucureşti. 1966. Săndulescu. În 1834. Bucureşti. Bibliografie sibiană. Studii şi articole despre opera lui Vasile Alecsandri. Manolescu. 1991. 1977. Vasile Alecsandri. Engrame. Poezii. în Revista de istorie şi teorie literară. 1885. Bucureşti. (G. Craiova. Ch. Scrieri alese. Poeţi romantici.. Studiază la Sf. după o scurtă trecere. 1995. P. Sara Iercoşan. Poezii. T. uimindu. M. Craiova. N. Istoria. Cele mai frumoase poezii. n. E. Ş.. I.. N. N. Cornea. Lumini perene.. Vasile Alecsandri. Mihai Alexandrescu. Manolescu. Cultură şi limbaj. Maria (n. Vl. Grămescu. 1989. 1980. Istoria.. Elena Dunăreanu. A. Despot Vodă.. P. viaţa poetului curge fără peripeţii. II.. 1962 (ed. Manolescu. povestea unei vieţi. 2003. Ş. A. 1975). Ruffini. Istoria poeziei româneşti. Doina Curticăpeanu. G. 1924. Cioculescu. Perpessicius..colegii prin cunoştinţele în literaturile şi clasice (elina şi franceza). Al. Chiriţa în provincie. Cioculescu. 1997. dar. Junimismul în Transilvania. Al. 1924. Itinerar critic. Confruntări literare. Vianu. Anghelescu. Ollănescu. în România literară. Teme 5. Vasile Alecsandri. Bucureşti. Bogdan-Duică. IV. 1995. D. L. II. membru al Asoc. Catalogul corespondenţei lui Vasile Alecsandri.. Bucureşti. M. Viaticum. biografului revenindu-i să consemneze un cursus honorum puţin semnificativ. şi selecţie de E. 1846 – mai 1847). Al. Orientări şi repere. R. 1984. 38. 1998.referinţe critice de A. între alţii. Grămescu. Blajan. II. 1-2. Ivaşcu. Antologie de comedie românească. 2003. Vasile Alecsandri. Cioculescu.. Literatura epistolară. Al. (15-29) şi 23 . Arta.. Drouhet. Proză. Ciorănescu.. 1986. Viaţa lui Vasile Alecsandri. Călinescu. I. Alecsandri şi dublul său. 1990. nr.. nr. Sava. 1989. Scarlat. Bucureşti. 1973.. Ivaşcu. 1983. 1999. Fântâna Blanduziei. Drăgan.) ALEXANDRESCU ALEXANDRESCU Grigore. Mitrache. 2002. Filipescu. C.... REFERINŢE CRITICE: D. idem.. comedii şi cânticele comice. ed. Zamfirescu. ed. ed.. C. Viaţa lui Vasile Alecsandri. 1978. Bucureşti.. Tatăl.. Vasile Alecsandri. I. loc de pelerinaj mitic pentru primii poeţi moderni. G. Ş. 2002. Literare a României (1846). Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Teatrul romantic european.. îngrijită şi selectată de H. 1973. Literatura română şi Orientul. 1987. A. Negoiţescu. nr. curând însă un conflict aprig va izbucni între protector şi protejat. II. V. Cornea. Portrete. 22 febr. 1998. în România literară. Zaciu. 1984. E găzduit. Studii de literatură română şi comparată. 1982. 2002. M. Călinescu. ed. E. I. Alecsandri e Venezia. Surâzătorul Alecsandri. Anghelescu. 19. 1986. Itinerar printre clasici. G. Viziunea. I. 1999. Densuşianu. 40-41. Introducere în opera lui Vasile Alecsandri. Goci. Vasile Alecsandri. Doina Curticăpeanu.. P. Vasile Alecsandri. 1998. îşi înaintează demisia şi acceptă un post de slujbaş la Secretariatul Statului. I. de Tache Ghica (tatăl memorialistului) şi de Heliade. II-III.. 1999 (altă ed. 1991. 1979. G. nr. II. M. Vasile Alecsandri.. redactor al Poporului suveran. 1894. 1957. În 1840 e arestat pentru trei luni. puţin agreabilă. 1962. Gh. poeţii felibri şi „Cântecul gintei latine”. Lectura operei. Z. Ghiţulescu. 24. Vasile Alecsandri comentat de Gh.. Poet.. Ch. 1975. Streinu. E. 1966. 1980. 1986. intră în armată ca praporcic. Platon. G. 1965. Dima. 1984. cobora dintr-o familie de mici boieri. 2001.. 1988. Scriitori. 1975. Bulgăr. Iaşi. M. Itinerar critic V. Piru. Vasile Alecsandri prozator (portretul memorialistului). Bucureşti. Cornea. Istoria. în România literară. Piru. Născut într-o familie modestă. 1980. Cercetări literare. admiratori şi detractori. 1991. în timpul Revoluţiei de la 1848. Roman. 7. Jurnalul unei iubiri: ~ şi Elena Negri (iun. Drouhet. – m. la Târgovişte. G. probabil sub învinuirea de complicitate cu participanţii la conjuraţia lui M. V. îngrijită şi selectată de H. Clasici şi moderni. Ostaşii noştri. Bucureşti. Caracostea. 1984. 1894. 1972. Rădulescu-Pogoneanu. 1980. Bogdan-Duică. N. I. Vianu. Florentina Costache. Mîndra. 1987. III. 1940. 1999. Studii de literatură română modernă. G.

Zarifopol. Poezii. Scrieri în versuri şi proză. 24 ALEXANDRESCU Ghiacioiu. poezii alese. ed. în Convorbiri literare. Bucureşti. Fabule. în Revue des Deux Mondes. îngrijită de M. 1977 (ed. Mohanu. câteva colaborări publicistice fără continuitate şi un nr. Mohanu. meditaţii. Lovinescu. Fabule. de C. antologie şi repere istoricoliterare de M. în realitate exprimând acelaşi conflict al poetului cu sine însuşi şi cu lumea: în meditaţii. Ş. Bucureşti. după unele versiuni.. Ghica. Poezii alese. ed. Baiculescu. tabel cronologic. Istoria. critică. Alte opere din literatura română. I. antologie şi postfaţă de D. III. când de îndoială. 1993. pref.. Roman. 2002. Anghelescu. Satire şi fabule. Byron şi Lamartine). 1999. în Omagiul lui Ion Bianu. A. note şi bibliografie de Sanda Radian. 1934. de E. Raşcu. Micu. Suvenire şi impresii. din Florian). aparent etanşe. E. 1994. Dragomirescu. ed. Opere complete. Ghica. Bucureşti. La 29 mai 1860. cu poezia Miezul nopţii (1832). Satire şi fabule. Fischer. Satire şi fabule. Meditaţii. II. tabel cronologic şi aprecieri critice de C. Traduceri: Eliezer şi Neftali. Poezii. idem. Umbra lui Mircea. Bucureşti. nr.. 1863.. Fabule. Arta. ed. poetul a dat compuneri memorabile. 1987. A. pref. de Pompiliu Marcea. de versuri (Eliezer şi Neftali. Bucureşti. Obligat să se retragă din viaţa publică şi să abandoneze activitatea literară. Fabule. pricinuită. Bucureşti. note. România literară. în fabule şi epistole apare omul de lume. elegii. Meditaţii. 1968. îngrijită şi pref. Bucureşti.. director al Eforiei Spitalelor Civile (1854). 1957 (ed. Densusianu. Craiova. 1900. comentate de V. N. OPERA: Eliezer şi Neftali. memorial de călătorie. XXIX. Bucureşti. polarizat când de nădejde. II. de G. tabel cronologic şi aprecieri critice de C. Alzira sau Americanii. Călinescu. 1985. Craiova. Bucureşti. Scrieri în versuri şi proză. Bianu şi I. Poezii. Poezii. reluată intermitent şi cu rezultate neconcludente în momentele de remisiune. Bucureşti. Colaborează la Propăşirea. Pe ambele planuri. 1886. Bucureşti. 1847. ed. Grigore Alexandrescu. 1838. Bucureşti. 1995). 1832. şi tabel cronologic de C. Memorial de călătorie. P. Bogdan-Duică. f. pref. şi a fixat un tipar stilistic de mare rezonanţă în epocă. Fischer. 1927. Iaşi. I. Bucureşti. Elegii. studiu introductiv de I. Suvenire şi impresii. afabil. postfaţă. A. Poezii şi proză. Poezii. Bucureşti. Bucureşti. în Convorbiri literare. dar după câţiva ani e lovit de o boală mintală neiertătoare. Meropa. Cioculescu.. creează în două registre. Poezii. deprins să se interogheze. Pompiliu Eliade. epistole şi fabule.. II. satire şi fabule. M. 1928. ed. Iorga. Satiră duhului meu. şi imitaţii după Florian. epistole. ed.mai mult formal. 1893 (trad. Galaţi. antologie. Streinu. Bucureşti. de otrăvirea cu beladonă. Suvenire şi impresii. restrâns de trad.. Bucureşti 1847. Timişoara. Fabule. fabule. Bucureşti. 1872. dar de o vertebraţie acut personală în câmpul romantismului românesc: cinci vol. La Cozia. Craiova. Anghelescu. 1907. A lăsat o operă de întindere redusă. 1998. tonul e elegiac. Bucureşti. 1986. Dragomirescu. îngrijită de I. îngrijită de G. G.. Bucureşti. 1997. II. epistole şi satire. Voltaire. Voltaire şi Tasso etc. dintre care ultimele trei sunt culegeri de edite şi inedite. Laboulaye.. Debutează în Curierul românesc. studiu introductiv şi note finale de Fl. studiu introductiv de Silvian Iosifescu. Poezii. Bucureşti. de I. 1995. va supravieţui încă 25 de ani. 1832. Bucureşti. 1968. 1983. II. 1961. Album ştiinţific şi literar. pref.a. 1902. ed. Fabule. intrate în patrimoniul literaturii noastre clasice. denunţând cu ironie şi fină disimulaţie impostura care triumfă în viaţa socială şi falsele prezumţii ale cugetului. clucer (1853). 1940. Poezii. Opere.. îngrijită de I. 2002. Spirit reflexiv şi analitic. Epistole şi satire. Găvănescul. de H. poezie şi proză. E. Istoria. elegii. text stabilit de I. 1970. REFERINŢE CRITICE: I. se căsătoreşte cu Raluca Stamatin. de M. 2. text stabilit de I. ed. T. Bucureşti. Opere complete. 1940 (ed. 1910 (ed. Bucureşti. Fischer. epistole. .). din Béranger. 1847. 1938. refractar certitudinilor comune. 1893. Bucureşti. director al Cultelor (1859). O. Fischer. Proză. Coşbuc. Vl. satire şi fabule. Pentru arta literară. Poezii. Meditaţiile lui Grigore Alexandrescu. variante şi bibliografie de I. cu o pref. G. Mihăilescu. Mohanu. Bucureşti. 1842. pref.. Buciumul românesc etc. Satire şi fabule. iar confesiunea alternează cu dispoziţiile contradictorii ale eului. 1863). 1921. Mohanu. Grămescu.. 1896. M. Memorial de călătorie. Versuri şi proză. 1832 (trad.. Vianu. membru al Comisiei Centrale de la Focşani (1860). Poezii.. 1838. Proză. Galaţi. Fischer. 1842. elegii. text stabilit şi note de I. Bucureşti. I. Charles Drouhet. 1972). Poezii alese. spiritual. 1993 (altă ed. antologie. Critice. Fischer. 1985). 1904 t. Literatura. lamartinean. Gârleanu. Bucureşti. 1928). un Memorial al călătoriei întreprinse în 1842 la mănăstirile oltene. Poveşti albastre. epistole şi fabule. 1835. Bucureşti.

până în 1966. Jocul cuvintelor. II. P. Propilee literare (l931-1942). nr. 1981. Perpessicius. Ornea. Negoiţescu. Nepot al lui Mircea Eliade. Anghelescu. P. Vămile văzduhului. Catarg (l973). Scrieri alese. 1942. Structuri tematice şi retoricostilistice în romantismul românesc (1830-1870). 1984. 1962. Micu. Catarg. Dima. M. Mircea Eliade. L. Publică vol. 1982. 405. Caracostea. pref.. Măştile fabulei. secretar de redacţie la ziarul Seara (1942-1946). Bucureşti. D. Studii la Câmpulung şi la Liceul „Enăchiţă Văcărescu” din Târgovişte. 1983. Al. 1976. nr. 1979. 1980. Călinescu. Micu. 18 aug. 22. traduce (singur sau în colab. I. P. Cornea. Ivaşcu. 1971. 1994. Perpessicius. Z. REFERINŢE CRITICE: C. Papadima. la Parlament şi la Cooperativa „Dealul Spirii”. 1990. ce îmbină analiza sistemică a fenomenului 25 ALEXANDRESCU ALEXANDRESCU Matei. 1983. în Dilema. operă-model. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică). Simion. 58. Viziunea. Alexandrescu. Asistent şi lector univ. nr. 1932. G. În insula unde-nfloreau . Bârlea. Tatăl. Constantin Alexandrescu. Maria (n.. 1935 (ed. Anghelescu. Popescu. 1973. Clasicismul românesc. 1966. G. E. Redactor la rev.. Opere. Introducere în istoria versului românesc. 5 nov. Ministerul Propagandei.) ALEXANDRESCU Sorin. Leagăn de îngeri. Bucureşti. Călinescu. G. 1975.) coralii (1931). 1973. Manolescu.. Susţinută activitate publicistica. P. în România literară. 1971. Popovici. C.. M.. 1988. cu vol. Gáldi. Istoria. Densuşianu. Bucureşti. 1931. Cornea.T. Scurtă istorie a literaturii române de la început până la primul război mondial. 1961. 1986. Popescu). în Jurnalul literar. De la Alexandrescu la Eminescu. Prefaţează vol. Confesiuni literare (1971). Donna Sixtina. Elsa Triolet. G. cu Matei Călinescu şi Gelu Ionescu). Bucureşti. 1985. de sonete Donna Sixtina (1970). Grigore Alexandrescu. n. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Bucureşti. nr. Alexandrescu. Studii de literatură română şi comparată. 1971. Bucureşti. Zamfir. 1986. Vianu (ale cărui opere le editează. în Jurnalul literar. D. XVII. Al. Vămile văzduhului (1942) şi îngrijeşte antologia Ardealul cântat de poeţi (1943). Jocul cuvintelor (1939). M. Scriitori moderni. de George Eliot. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Univ. (P. Discipol al lui T. Poeţi romantici români la început de drum. Romantismul. OPERA: În insula unde-nfloreau coralii... 1988. Anghelescu. 1990. în România literară. la Catedra de literatură comparată a aceleiaşi facultăţi (până în 1975). D. Bucureşti. Theodorescu. Varietăţi literare. Critic şi teoretician literar. 33. 1937. Marcea. 1994. N. Din 1948 se retrage deliberat din viaţa literară. Idei şi forme literare până la Titu Maiorescu. Dimineaţa poeţilor. Funcţii administrative la Ministerul de Interne. H. nr. Iosifescu.. Perpessicius. din Bucureşti (1931). 12. Studii de literatură română modernă şi comparată. Debut în rev. S. din Bucureşti (1959). D. în colab. 1987. Murăraşu. IV. Scriitori. G. Gr. C. Bucureşti. Luisa Valmarin. 1. în Revista de istorie şi teorie literară. I. 1935. teză de doctorat la originile sale. Poet. Provine dintr-o familie de intelectuali. Henry James.. Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor. Charles Drouhet. Confesiuni literare. 1965. Leagăn de îngeri (1935). 1983.. Liceului „Enăchiţă Văcărescu” şi în Universul literar (1926). 1939. 4.. al lui Al. Dialoguri. 1966. „Gândirea” şi gândirismul. Constantinescu. în Facla. A. 1969. şef de gară. Cercetări literare. Târgovişte – m. John Updike. n. D. în Vremea. 1939. Istoria.. Menţiuni. Păcurariu. 30 apr. Pe urmele lui Grigore Alexandrescu.) din George Meredith şi John Ruskin. René Wellek. nr. 1970. Grigore Alexandrescu – Parada măştilor... Demonstrează de timpuriu propensiuni spre aspectele teoretice ale receptării literare. 26 oct.. Călinescu. 1906. Bădescu. revine în 1970. Vianu. II. de O. Hanţă. 1994. Debut editorial cu monografia William Faulkner (1969. Introducere în opera lui Gr. Textul şi realitatea. mama. 1940. Târgovişte.. 1939). 1983. P. M. D. nr. P.. Rosetti şi Mihai Pop. M. (I. Sanda Radian. Istoria literaturii române.

Din 1864. nr. în Tribuna. 32. Doina Curticăpeanu. 2000. cu D. nr. e asesor la Tribunalul din Iaşi. Bucureşti. modernitatea. Ov. în Cronica. şi prerogativele de prof. Filosofie şi Arte. Ştefănescu. 1834. nr. 1999. vol. în care rigoarea elegantă a universitarului tinde la exhaustivitate. Manoliu). Manolescu. eseuri. cu I. nr. 1968. Paris. B. în Orizont. în lb. 1969 (ed. nr. H. 1998. Crohmălniceanu. ibidem. l. 40. Bucureşti. Conduce rev. Privind înapoi. Fiul lui Alexandru Popovici. (Şt. în Cahiers roumains d’études littéraires. redactează hebdomadarul unionist Opiniunea. 1971. rămâne. Bucureşti. Analize literare şi stilistice. nr. clucer. Călinescu. este evaziv primită de specialişti. de referinţă. Vlad. 17. nr. 2. fără a obţine însă licenţa. Mihăileană (unde i se dă numele de Alexandrescu) şi. fundamental. 2001. între 1855 şi 1857. n. 27. În 1857. Revista contimporană. Ilina Grigorovici. al celui din Bucureşti. Migrând de la o primă fază comparatistă spre zonele mai rarefiate ale semioticii şi poeticii. Mihaela Schileru. I. 1971. 1901. în Luceafărul. 1999. de două ori (1860. preşedinte al Soc. nr. din Amsterdam (1969). e prof. 1970. A colaborat la Zimbrul. cu unele abordări mai aride. a acestui vol. REFERINŢE CRITICE: D. 1999. aici. 9. vicepreşedinte şi preşedinte al secţiei istorice. Albina Pindului. 1976. M. în spaţiul literaturii române. 1999. 27. la Acad. 50. Literatorul. Bucureşti. Ornea. în Observator cultural. prelungite în scheme structurale şi ecuaţii. Al. în colab. Revista nouă. Rotaru). 4. L. în colab. S. în colab. în Studii de literatură universală. 1999. 52. cu Mihail Nasta). Romanul realist în secolul al XIX-lea (1971. pe marile versante de energie ale literaturii universale.) ALEXANDRESCUURECHIA Vasile. ibidem. în Dacia literară. Versiunea ulterioară. Orientări moderne (1972. 36. Alex. Fondator al Asoc. Grigorescu. ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice. se stabileşte definitiv în Olanda (1975). P. la pensionul elveţianului Ballif de la Oşlobeni. prozator şi dramaturg. la şcoala preparandială de la „Trei Ierarhi”. în Contemporanul. al cărui director este. nr. Prof. N. Director în minister şi. nr. 1999. Faulkner. Sergiu. 22 nov. cu Dan Grigorescu) şi al antologiei Poetică şi stilistică. în Luceafărul. şi al Eufrosinei (n. Romanul realist în secolul al XIX-lea. 1881-1882). revizuită. l. 1965. Ioana Creţulescu. 1969.. în România literară. în Luceafărul. nr. prof. în Viaţa Românească. William Faulkner. La modernité à l’Est: 13 aperçus sur la littérature roumaine. autorul unui vol. 1972. proiectând un autor fabulos. unde îşi ia bacalaureatul. 15. nr. nr. Esarcu. Ioana Pârvulescu. Studii cu D. Iorgulescu. la Paris. nr. Informaţiunile bucureştene. Monica Lovinescu. Analize literare şi stilistice (1967. 1998. 1969. Xenopol în casele lui D. fiind înmatriculat şi la Facultatea de Litere. Angelescu. (1974). nr. Universul. Zalis. ibidem.. unde semnează şi o substanţială Introducere în poetica modernă. de istorie şi literatură clasică şi română la Facultatea de Filosofie. S. Ateneul Român. 1968. Marcus. Steaua Dunării. la Paris. 1967. 22. Revista literară şi ştiinţifică. Membru al Soc. OPERA: Biblioteca Academiei R. de semiotică şi literatură română (1980). Piteşti. nr. Monica Spiridon. 2. 2002. Pop. publicată la Paris (1971). nr. 15 febr. 1974. în Colocvii. Întors în ţară. 1972. conf. în România literară. 2026. Coautor al vol. Z. invitat la Univ. Universul literar etc. vicepreşedinte al Acad. Familia. 1974. preşedinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a . W. Convorbiri literare. Zub. International Journal of Romanian Studies. România literară. Olandeze de Semiotică şi al unui Institut de Cercetări de Semiotică. 2. Întemeietor al Ateneului din Iaşi şi. la Catedra de istorie şi literatură română a Univ. judecător la Tribunalul din Piatra Neamţ. Bucureşti. Bucureşti.. Române. Istoric. 9. preluând. XVII. Literare Române încă de la înfiinţare (1866).R. Macedo-Române. Al. la Gimnaziul Central. în Contemporanul. 1996. Piatra Neamţ – m. Paradoxul român. 1999. Adunarea naţională. preşedinte al secţiei literare. 23-29. A. Bucureşti. Viaţa. Schveiger. alături de C. nr.P. 1973. Românul. apoi prof. franceză. cu I. tehnicizată. Rotaru. nr. în România 26 ALEXANDRESCU-URECHIA literară. Identitate în ruptură: mentalităţi româneşti postbelice. eseuri.literar. în Familia. nr. Bucureşti. M. din Bucureşti. 1971). A condus sau a făcut parte din conducerea periodicelor Zimbrul şi Vulturul. Stan. 4.

Odobescu. Bucureşti. unde îl studiază pe Heidegger. George Asaki. 1896. 1889. Al. Bucureşti. 1865. I Novele. se distinge mai ales prin talentul de evocator al epocilor revolute. V. 16 sept. Legende române. ed. 1963. Bucureşti. cont. Const. Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIXlea. Bucureşti. de Şt. Istoricul lor de la 1830-1867. 1973. Varia. G. II Discursuri academice.. seria E. Scrierile sale rămân până azi nepreţuite surse documentare (Şcoalele săteşti în România. f. I. 1962. Ghemul vieţii. – m. Bucureşti. George. 1892-1901) a fost premiată de Acad. Studii la Liceul „G. II Comedii. Istoria românilor. Bucureşti. 1894. Bucureşti. II Memorii prezentate Academiei Române în 1887-1888. Femeia română dupre istorie şi poezie. I-XIII. Bucureşti. 1854. Bibliografia scrierilor lui V. OPERA: Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun. Bucureşti. Bucureşti. N. 1851 (ed. Ioan. Pionierii romanului românesc. I Teatru. A. 1941. Reacţii critice. Bucureşti. 1919. 1985. Cugetări. III. 1866. O vorbă despre literatura desfrânată ce se încearcă a se introduce în societatea română. Rosetti. Topa Mică. Bucureşti. Clasicism şi romantism în dramaturgia românească (1816-1918). 1875. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. jud. Fidanţata imperatorelui. I Didactica. REFERINŢE CRITICE: V. Scrieri literare. Alecsandri la Mirceşti. D. Şt.a.. 1973. Gr. ţărani. Meteş. 1973. 1812-1818. Patria română. 1939. 1970. V. publicate de I. Legende. Călătorii în Franţa. 1904. 1892-1901. Brădăţeanu. 1882. Schiţe de istoria literaturei române. George. Bucureşti. Bucureşti. 1865. Despre fabule în genere şi în speciale despre Cichindeal. şi Literatura Română a Univ. Din domnia lui Ioan Caragea. Bucureşti. Poezia în faţa politicei. Bucureşti. Deputat şi senator de Covurlui. Bucureşti. Urechia. 1897). 1894. Bucureşti. Iaşi. 1878) şi într-o serie de povestiri şi legende bazate pe tradiţii populare sau pe interpretarea convingătoare a unor documente de arhivă. 1883. I-XIII. Bucureşti. Bucureşti. Braşov. f. 1900. 1859. T. Bucureşti. Lucrarea sa Istoria şcoalelor de la 1800-1864 (I-IV. Bucureşti. antologie. I. idem. IV. Comemorarea vechilor ateneişti V. 1901. III. seria B.tuturor Românilor. Bucureşti. V. 1885. 1868. lit. Debut în Tribuna (1960). Lectură şi interpretare: un model epic. Oda la Elisa. 1869. Bucureşti. I-IV. în litere (1973). n. T. 1891-1902. Colaborează la 27 . 1889. romantism şi realism. 1988. seria A. Istoria românilor.. Grecia. Schiţe de istoria literaturii române. Goia. 1942. Societatea sub I. seria D. Foiletoane. 1901. Conspect asupra literaturei române şi scriitorilor ei de la început şi până astăzi în ordine cronologică. Comedia în dramaturgia românească. din Bucureşti (din 1968). Autografele lui Varlaam Mitropolitul. Drama istorică naţională. Scenete. Schiţări de literatură română. Bucureşti. 1878. M. Română. Israel etc. Urechia. Orăştie. Despre elocinţa română. Bariţiu” din Cluj (1958-1962) şi Facultatea de Filologie a Univ. Craiova. Bucureşti. I Conferinţe şi discursuri.. Bursier în Germania (1968-1972). 1868. 1883. Prodan. note. text stabilit.) ALEXANDRU ALEXANDRU Ioan (numele la naştere: Ion Şandor). Ist. seria B. Cum am cunoscut pe Alecsandri. seria B. Pop. 1878. materializat în câteva drame istorice destul de reuşite (Teatru. 1889. Iaşi. (G. Istoria şcoalelor de la 18001864.-Rădulescu. Bucureşti. Mănucă. Şt. bibliografie de Al. Iorga. C. Caragea. Iaşi. Cum era odineoară. cu teza Patria lui Pindar şi Eminescu. Fiul lui Ioan Şandor şi al Valeriei (n. 1891. 2000. Cozar). A. note şi pref. 1901. ed. Opere complete. Bucureşti. Din domnia lui Alexandru Calimach. 1878. V. Mozaic de novele. 1911. Popa care ştie carte şi Ion Isteţul. Vârgolici. Mîndra. A. Iaşi. Drame. 1891-1902). Drame. şi col. 1867. 1868. Poet. 1934).. glosar. Bucureşti. pref. Dr. Vârgolici. 1936. I. cugetări. Bonn (Germania). 25 dec. 1966. Cronicele noastre.-U. Urechia şi Al. R. Asistent la Facultatea de Lb. Domnia lui Ioan Caragea. Bucureşti. 1976. 1865. Căsătoria stricată. 1890. a donat liceului din Galaţi bibl. Bucureşti. Începuturile romanului românesc. cu poezii. 1979. seria A. din Cluj (1962) şi Bucureşti (1964-1968). Din relaţiile şi corespondenţa poetului Gheorghe Sion cu contemporanii săi. Ca scriitor. Şcoalele săteşti în România. Iordan. De clasicism. piese şi poezii. 1870. sa de documente şi antichităţi. 1898. 1891 (ed. Cluj.. Cazimir. A. Miron Costin. Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul (17201780). Balul mortului. H. La sfârşitul lecturii. Drăgan.a. 1885. 1863. Bucureşti. A. Al. Bibliografii. 1867.

Bălu. Imnele Transilvaniei. când se pensionează. I. Dialog în bibliotecă. Bucureşti. P. 1965. Piru. Bucureşti. Bucureşti. 1977. P. 1985. Micu. Orientări în literatura română contemporană. Bucureşti. 1985. 1987. Bucureşti. ebraică (1977). Scurtă istorie a literaturii române. 1965. Însemnările lui Malte Laurids Brigge). Pe lângă vol. Al. Stănescu. Traduceri: Pindar. Coroiu... Cântarea Cântărilor. I. Aspecte ale poeziei de azi. 1973. Analiza psihologică e corelată cu experimentarea unor noi tehnici narative în Veghea bătrânei doamne Gall (1973) şi Casa Emilianei (1975).) ALEXANDRU Oltea (numele la naştere: Epureanu). 1930. 1965. Profiluri literare contemporane.. Scriitorilor din Bucureşti (1981). Pâinea noastră cea de toate zilele. Lăzărescu. OPERA: Cum să vă spun. Poeţi români de 28 ALEXANDRU azi.. Radiografii. Ov. (I. 1968. Introducere. Simion.. 1981. Bat clopotele în Ardeal.. Poeme.” (1977). E. Bucureşti.. 1970. 1970. 1985. cu Ulvine Alexandru. Poezia. 1981. Pop. M. liceul (absolvit în 1948) şi Facultatea de Filologie (licenţa în 1952) la Bucureşti. 1984). Poezia poeziei de azi. 1975. Felea. 1993. Ulici.. Imnele Moldovei. Bucureşti. 1990. 1982. apoi la Săteanca. Grigurcu. Simion. ed. REFERINŢE CRITICE: E. Lillin. R. Modalităţi. 1974-1977. I. V. Marian Popa. 8. italiană de G. Cistelecan. Bucureşti. n. Vitalismului exuberant sau viziunii tulburi a unui univers mitizat. Negrici. Ralea şi Ionel Teodoreanu. 1984. 1969. 2001. Prozatoare. i se va opune mai târziu atitudinea „ascetică”. Veghea bătrânei doamne Gall. Ceara şi sigiliul. . Cernăuţi. 1985. Bălan. 1978). IIII. I. Bucureşti.. Infernul discutabil. 2002. M. Teritoriu liric. prieten cu M. Taşcu. 1993. M. Confort Procust. în Viaţa Românească. M. 1967. Cum să vă spun (1964). până la seria Imnelor) îl vor impune definitiv printre poeţii de frunte ai generaţiei sale. Poantă. Bărbulescu. Bucureşti.. 1969. pref. Vămile pustiei. Premiul Asoc.. Bucureşti. Debutează editorial târziu. Pământ transfigurat. idem. 1987. Bucuria muncii. 1983. Poantă. Casa Emilianei. 1985. Ode. Imne (19641973). 1964.. îngrijită. Poeţi contemporani. Negoiţescu. Grigurcu. de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Competenţa şi performanţa. Timişoara. 1978. din R. 1981. Cândroveanu. 2002. Bucureşti. Al. Hotinceanu). de Zoe Dumitrescu-Buşulenga.. Arad. M. nr. nr. roman. postfaţă de A. 1977. Orizontul rustic în literatura română. şi a Ştefaniei (n. Iorgulescu. 1982. E. Alex. Când sensul acoperă semnul. Cărţile următoare (Viaţa deocamdată. M. Iorgulescu. Martin. 1967. II. C. Dialoguri cu Ioan Alexandru. II. 1984. din lb. C. Pietre pentru templul lor. spiritualizată. M. S. nr. Prim-plan. III. 1975. 1982. Bucovina – m. Viziunea. Pindar (Ode) şi o trad. V. note. D. Premiul Uniunii Scriitorilor (1965). roman. 1979. II. 3. Căderea zidurilor sau Adevărul despre Revoluţie. Sultana Craia. Imnele Putnei.. D. note şi comentarii de ~. 1995. nr. 1972. comentarii. a Cântării cântărilor. Scriitori. Bucureşti. în lb.. Nasta. roman. 1976 (ed. avocat.majoritatea publicaţiilor literare cu poeme. Prezent. Ioan Alexandru. cu romanul Racul (1970). 1975. Poezia. 3. I. Crohmălniceanu. Imnele Maramureşului. Printre poeţi.. Bucureşti. Dialog în actualitate. Iubirea de patrie. Debut în presa cotidiană cu un reportaj de la Bumbeşti-Livezeni. 1979. în Convorbiri literare. 1980. I. a unui căutător de absolut. Poantă. 1-3. Bucureşti. Şcoala primară. Al. Gh. 2003. Fiica lui Emil Epureanu. Al. Iubirea de patrie. în Revista de istorie şi teorie literară.. Scrisori către un tânăr poet. 1985. a realizat şi trad. OPERA: Racul. M. Niţescu. 1985. 1987. Bucureşti. II. în colab. învăţătoare. 1978. Dima. Cluj-Napoca. Imnele iubirii. nr. I. Bucureşti. pref. 1991. în Contemporanul.. în Adevărul literar şi artistic.. H.. Bucureşti. Vină.. Vămile pustiei. Cărarea îngustă (1983). Poezie şi generaţie. 1973. Bucureşti. 1991. studiu introductiv de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Rilke (Scrisori către un tânăr poet. Radiografii. 1969. Ştefănescu. Rilke. Redactor la rev. Poezii/Poesie trad.. Bucureşti. Bucureşti. P. E. Bucureşti. confesiuni. 1990. 22 iun. note şi comentarii de M. Negoiţescu. Viaţa deocamdată. Generaţie şi creaţie. Imnele Ţării Româneşti. D. Mincu. 1985. idem. 1983. Gh. Bucureşti. II. până în 1970. Şimandan. Poezie şi livresc. Ruja. 1983 (ed. Bucureşti. Femeia şi Căminul (1948-1950).. S. Limbaje moderne. 1983. Alte romane: „Niciodată toamna. Micu. din prima perioadă. afirmându-şi preferinţa pentru analizele unor stări de conştiinţă. Sertarul cu medalii (I. 648. Ştefănescu. L. Scriitori…. Imnele bucuriei. 1980). 1988. Infernul discutabil. Debutează editorial cu vol. orig. Braga. Al. II. P. Vălenii de Munte.

1973. Dana Dumitriu. şi compozitorul Nicolae Lungu.. jucată la Teatrul „V. 1989. pregătită sub îndrumarea prof. ..V. România literară. V. Studiile începute la Facultatea de Teologie a Univ. Din 1969. Cutezătorii (1970-1974) şi la Animafilm. O şansă pentru fiecare (1980). California. la Gazeta literară. le continuă la Institutul Teologic de Grad Universitar din capitală (1948-1949). 44-45. 1971. Friduş. în Teatrul. 32. Fiul lui Isidor Feldman. Buna zi de mâine. Cristea. în Statele Unite. cel mai adesea. Urmează. Candidul. în România literară. M. Ontario. Bucureşti. Popa. nr. V. Şcoala primară la Smârdan (1933-1937). în Argeş.) ALEXE George. Bucureşti.. S. Dana Dumitriu. un mod de a revela interioritatea. Soviany. Val. Buna zi de mâine (1980) şi Candidul (1983). Mlaştina. agricultori. e secretarul 29 ALEXE ALEXANDRU Radu F. I. 1980. 6. V. A. 1989. 1992. Nepotul lui I. Prof. în România literară. de matematică în Bucureşti (1965-1970). apoi. Parhon. 21. Silvia Udrea. 1. 2000. 1983. REFERINŢE CRITICE: M. G. urmează Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul” din Buzău (1937-1945). 1992. 1976. Titlul tezei de licenţă. Romaniţa Constantinescu. Iorgulescu. 5. Cinema. secundar teologia dogmatică. 1970. nr. roman. ibidem. din Bucureşti (1945-1948). (numele la naştere: Radu Alexandru Feldman). 15. Urmează studii speciale de muzicologie şi muzică bizantină cu prof. n. cursurile prin corespondenţă la The Ambassador College Bible din Pasadena. com. Popa” din Bârlad (l974). în Săptămâna. S. în România literară. nr. C. Canada (1970). frecventează cursurile de doctorat în teologie. lucrează la Departamentul publicaţiilor Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din Statele Unite şi Canada (Detroit. l. Iorgulescu. 1995. specialitatea principală teologia fundamentală şi istoria religiilor. ibidem. 1943. nr. nr. O.. în România literară. Smârdan. 1984. şi al Irenei (n. 1980. e un dramaturg al înfruntărilor în piesele din vol. 26 nov. în România literară. 1989. Poet şi eseist. O şansă pentru fiecare. nr. 1983. bibliotecar şi cercetător la Bibl. 1992. Studii secundare începute la Liceul „Gheorghe Lazăr” şi terminate la „Dimitrie Bolintineanu”. Damian. Tot aici. în Luceafărul. În 1969 se stabileşte în Canada. nr. Sertarul cu medalii. Cultul inimii lui Iisus la romano-catolici şi combaterea ei. inspector general patriarhal şi cercetător în Departamentul Relaţii Externe Bisericeşti al Patriarhiei Române (1966-1969). publicistică. Bucureşti. n. Studiază la College of Applied Arts and Technology din Waterloo. roman. secţia sistematică. 1977. Gimnastica de dimineaţă. între 1986 şi 1991. idem. Buzău. 1976. (R.„Niciodată toamna. 29. 1980. Fals tratat despre psihologia succesului. în Convorbiri literare. Teatrul. nr. în România literară. nr. Între 1951 şi 1955. M. Alex. nr. Iorgulescu Scriitori.) REFERINŢE CRITICE: S. Bucureşti. Peltz. 1993. în Convorbiri literare. 1980. unde lucrează până în 1989. 1996. OPERA: Cu faţa spre ceilalţi. 19. 5. 12. Grosfeld). redactor la rev. nr. roman. Ileana Lucaciu. Bucureşti. în Vatra. din 1976. Ţ. 1973. cu piesa Umbrele zilei. Cărarea îngustă. Conflictul predilect se consumă între autenticitatea conştiinţei şi intransigenţa legii sociale. 1976. 31. Dumitru Stăniloae. Bucureşti. I Vama Arsă. nr. 6. nr. în România literară. Condurache. Bucureşti. nr. jud. în Literatorul. Al. nr.. 12. I. Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (1960-1965). Facultatea de Matematică (1960-1965) şi Facultatea de Filosofie (1969-1974). 12 iul. Titel.”. funcţionar. nr. A debutat cu două schiţe în Gazeta literară (1967). Bucureşti. 1970. Nimic despre Hamlet. în Contemporanul. Fiul lui Constantin Alexe şi al Viţei (n. Redactor la Editura Institutului Biblic de Misiune Ortodoxă (1957-1959). Bucureşti. Prozator şi dramaturg. Michigan. în oraşul natal (1956-1960). Luceafărul. idem. Silvestru. 1973. nr. nr. Prozator de notaţie psihologică în Cu faţa spre ceilalţi (1971). Colab. Şerban). Bucureşti. 5. 1972: M. 37. Bucureşti. 1925. Ştefănescu. din 1971. iar ca dramaturg. 36. Dezbaterea e. (D. E autorul scenariului de film La capătul liniei. 1973.

Paris). Hollywood. Mitropolia Banatului. proză (Victor Papilian) şi poezie (V. Michigan. 1985). Almanahul Capelei Române „Mihail Sturdza”. Theologie et spiritualité orthodoxe dans le folklore roumain (Toronto & Hamilton. iniţiind o vastă acţiune de valorificare a tradiţiei naţionale în cadrul numeroaselor concerte de colinde şi muzică bisericească bizantină. New York. România pretutindeni. Semnează cronica literară la volume de Vintilă Horia. . Ann Arbor. Canada (Adevărul. Publicaţia încurajează dialogul intercreştin. L. Glasul bisericii. Blaga. licenţiată a Institutului de Arte Plastice din Bucureşti. Canada şi Austria: Romanian Ritual of Colinda (Wayne State University. Calendarul „Credinţa”. 1983-1998). Ethnicity and Autocephaly of the Romanian Christianity (Viena. Rhode Island. California. 1979). Ohio. Canada. în „Educational Commission” (19751977. 1991. Luceafărul. America. A conferenţiat în 30 Universităţi americane despre marii scriitori români: Tudor Arghezi în literaturile romanice (The University of Michigan. din 1966. New York. Almanahul Parohiei Ortodoxe Române din Viena) şi Anglia (The Altar. Calendarul „America”. Viena. Cleveland. New York). 1984). Sadovenian Humanism (The University of Michigan. Michigan. până în 1975. 1985). Corală şi Culturală „România” din Detroit. Kalamazoo. Lumea liberă românească. Providence. Mitropolia Olteniei. Michigan. 1980). Ontario. Michigan). 1980). conferinţe pe teme de istorie şi spiritualitate ortodoxă. Adevărul. Ontario. E permanent ajutat de soţia sa Ruxandra Didi Alexe (n. Pamfil Şeicaru. The Romanian Orthodox Church and the War of Independence (Kent State University. Ana Blandiana etc. Michigan.ALEXE Departamentului). îşi continuă. trad. George Uscătescu. Germania (Observator. Viena în folclorul românesc (Viena. Michigan. în sectorul cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După 1990. Credinţa (Detroit. Ontario. Toward a Theologic Interpretation of Mihai Eminescu (International Institute of Metropolitan Detroit. Publică eseuri de cultură şi teologie dogmatică. După stabilirea în Statele Unite. din Statele Unite (Credinţa. împreună cu arhimandritul Bartolomeu Valeriu Anania. Tribuna. susţine rubricile de religie ortodoxă şi cultură la postul de radio şi televiziune româno-american din Detroit. 1993. American Celebration of a Great Romanian Poet: Vasile Voiculescu (The University of Michigan. al Calendarului Ortodox „Credinţa” (Detroit. New York. Detroit. New York. 1981-1982) şi „Ecumenical and Theological Commission” (1978-1980. prin Arhiepiscopia Misionară Ortodoxă Română. Studii teologice. 1977). Lumină lină / Gracious Light. purtătoarea de cuvât a Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe din America. Ann Arbor. Austria (Unirea. 1992. Universul liber. frăţietate şi împreună-lucrare pentru refacerea unităţii de credinţă. Eastern Romanity and Western Romanity on the Eve of the Byzantine Empire Collapse. Reprezentant al Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române la Conferinţa permanentă a Episcopilor ortodocşi canonici din America. în duhul dragostei şi al solidarităţii de neam. 1994) la Congresul Internaţional de Studii Medievale de pe lângă Western Michigan University. Între 1970 şi 1976 este editor asociat şi business manager al rev. Londra). Montreal. Ştefan Baciu. Hamilton. artistică şi editorială începută. St. Argeş. Facultatea de Artă Decorativă. Între 1974 şi 1988. Tudor Arghezi. Secţia Imprimeuri Textile (1957) şi a Şcolii de pictură bizantină bisericească de pe lângă Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române (1958). Micromagazin. Voiculescu. Virgil Carianopol etc. Tricolorul. Revista teologică. Ann Arbor. Michigan (1971-1994). A colaborat la reviste din ţară (Biserica Ortodoxă Română. prezintă mai multe comunicări (Thraco-Roman Distinctiveness of Byzantine and Romanian Christianity. Vasile Vasilachi. Basile the Great of Cappadocia in Romanian Folklore. California. congrese şi colocvii internaţionale organizate în Statele Unite. München. apărută din 1952 (editor. 1974). A înfiinţat şi editat rev. Franţa. Michigan. (Le Courriere roumaine. Ateneu). Valeriu Anania. 1984). arhideacon Bartolomeu Valeriu Anania). New York Spectator. 1990. activitatea teologică. este editor. Din 1971. Baden Baden). Ortodoxia. Telegraful român. Nicu Caranica. Thraco-Roman Realities of the Byzantine Empire and the Eastern Romanity. Québec). The Thracian Origin of Byzantine and Romanian Sacred Music. Toronto. Michigan). Lupta. Acţiunea românească. New York. Michigan. A conferenţiat la simpozioane.). chemând la înţelegere. 1983). în 1948. Împreună au înfiinţat şi condus Soc. Christian Essence of the Romanian Humanism (San Francisco. Detroit. expoziţii de artă şi comemorări. Ursu).

1985). în acelaşi oraş urmează Liceul „C. ibidem. nr. 1990. 1999. Mircea Tomuş. Theodor Damian. Anaheim. din 2001). Ž. Amfiteatru şi Viaţa studenţească (1972-1975). Stagiu de perfecţionare la Institutul de Înalte Studii Umaniste din Avignon. Colli şi M. S. Colaborează la Orizont. Premiul Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor (1999). Indiana). Diorame şi eseuri. Tribuna. Gheorghe I. în cincisprezece vol. articole de teologie şi istorie (Dumitru Stăniloae. publicarea Operelor complete ale lui Fr. Şeful subredacţiei din Timişoara a rev. Legăturile primejdioase. 4. 2001. Franţa (1974). E autorul volumului Diorame şi eseuri. Amfiteatru (1975). din R. Observator cultural. 2 febr. 1983. Debut editorial cu Ideografii lirice contemporane (1977). 1977. Amfiteatru. Gheorghe I. Canada (1969-1970). Redactor la Editura Facla (1977-1978). Debut editorial cu volumul de versuri Ţărmul dinspre cer (1991). A editat rev. 31 ALEXIU . California. Familia. convorbiri. Voiculescu. însemnări. E. G. Orizont. Katarina Kostici. KitchenerWaterloo. Dan Botta. OPERA: Ţărmul dinspre cer. Teologice şi literare (1996). la Detroit. Proxis (1991). II. 8. teatru (Valeriu Anania). 1996. Eseuri literare. în Opinia. Washington. Teologice şi literare. Ignjatovici. Marchizul de Sade. 1994. A publicat vol. Între sublim şi tragic. Rakitici etc. Komlenac. nr. Ionescu. Studii elementare la Timişoara. A. lui S. nr. Ramuri etc. 1998 (reprodus din Meridianul românesc. George Munteanu. Virgil Cândea). Scopul celei dintâi e primenirea harică prin deschiderea către universal şi divinitate („sinea cea mai adâncă a neamului” revelată prin aceleaşi aspiraţii intime. Premiul rev. muncitori. Ion Vinea. 1993). şi Vestitorul românesc. Dănilă. Aurora. Comuniunea românească e o probă de solidaritate etnică pe pământ american. membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România (membru în Comitetul Director. Aurel Sasu. în Credinţa (Detroit. (A. secţia română-franceză (licenţa în 1974). versuri. Zirnida Hippius. Washington. 14-20 august. 1992. 3. Iubite-voi. George Alexe susţine rubrica permanentă „Diorame critice”. în Lumină lină / Gracious Light (New York). lui Lucian Blaga). de poezie (Ecorşeu. în Vestitorul. Viaţa Românească. Drăgulin. Luceafărul.Comuniunea românească (1973-1984). Vatra. Poeţi români din secolul XX. Zimmer. Cristina Tacoi etc. Mihaela Albu. Nichifor Crainic. Constantin C. 1991 (ed. S. 1992. 1997. Montinari. Michigan. 2000. DC. Ontario. Fabian (Răsucirea. Prezent în antologiile Efigii (1968). Gheorghe C. Naţională a Scriitorilor Profesionişti din America (The National Writers Association. publică poezie (L. Poet şi eseist. în trad. Timişoara. Premiul Uniunii Scriitorilor (1977). Diaconovici Loga” (1965-1969) şi Facultatea de Filologie. a doua răspundea unor nevoi de ordin spiritual. bisericesc şi ortodox al românilor din provincia canadiană Ontario. Fiul lui Gheorghe Blaga şi al Elenei (n. Colorado) şi în The Society for Romanian Studies in America (Huntington. Sasu. Dumitru Ichim. Istoria naturală şi alte poeme. preşedinte. Tudor Arghezi. 1970. Iniţiază. din W. 1998). Membru în Asoc. 72. n.). REFERINŢE CRITICE: Valeriu Anania. nr. Eseu asupra colinei cu ulmi. de G. Djordjevici. ***. S. 1996. istorice şi culturale). din 1992. redactor-şef adjunct al rev. eseuri despre scriitori români. nr. V. Nietzsche. Cornetul cu îngheţată al lui Polifem. Trad. Ilse Hehn.) ALEXIU Lucian (pseud. 1950. în Transilvania. 1995. Debutează în Orizont (1965). Ioan Alexandru. Grupul nominal. Michigan). Casa Faunului/The Faun’s House (1995) etc. 588. Gărău). secretar literar (1983-1989). Debutează în revista Muguri din Buzău (1940/1941). George Băjenaru. 1997. nr. director general al Editurilor Hestia (fondată în 1991) şi Anthropos (fondată în 1995). 2000. Kohlhaase. nr. referent literar la Filiala din Timişoara a Uniunii Scriitorilor (1980-1983). 1. România literară. cu povestirea Un vis. 2003) şi eseuri (Pretendenţii la coroană. A îngrijit o ed. 5. Giurescu. apoi redactor (din 1990) la rev. în Lumină lină (New York). 2000). Forum studenţesc (1972-1974). Lexicon al celor care de-a lungul veacurilor s-au ocupat cu muzica de tradiţie bizantină în România. după ed. Doamne! Pagini de publicistică religioasă. proză (Romulus Rusan). Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada. la Editura Hestia. Blaga. Drăgulin. ibidem.

1991. postfaţă de R. 1998. Eseu asupra colinei cu ulmi. Gvozdenovici. Ivanov. Timişoara. Temele patriei. insurgent alchimist. în colab. 1981. poeme. A. 1999. în colab. Politică şi literatură. Legături primejdioase. Pretenţii la coroană.. care va întocmi. în Orizont. la Convorbiri literare. Îndreptar de navigaţie pentru uzul somonului albinos. 10. Ivanovici. Când se pornesc zidurile. poeţi sârbi din România. Timişoara. 2000. 1998. Revista politică şi literară. 1891. italiană şi germană. n. Ucigaşii de cuvinte. 2002. Panciova. pe un ton disperat. Jurnal petersburghez. 1997. XXXVI. în Convorbiri literare. 41. 1913-1914.. S. Istoria naturală şi alte poeme. 2002.. SimonaGrazia Dima.. nr. Djordjevici. cu A. Sapho (1915). Timişoara. Timişoara. Traduceri: W. Sângeorz-Băi – m. C.[rghezi]. cu S. 12. Ecorşeu. Pop. 1997). Gvozdenovici. Ungureanu. Săplăcan. C. Lascu. Urmaşul singuratic. în colab. 2003. 1993. N. Murăraşu). Călinescu. S. seria II. nr. Chiriţescu. Moldovan. T. nr. IV. franceză. Propilee literare etc. T. R. în versuri. 1997 (trad. Timişoara. în 1953 îi scrie lui G. REFERINŢE CRITICE: D. Sapho. 2000. 1916.. III. Timişoara. Bucureşti. Ignjatovici. E. în franceză. Istoria. în colab. se refugiază în România. cu I. 4-5. Bucureşti. în Contemporanul. Debutează cu versuri în Convorbiri literare. ) 32 AL-GEORGE AL-GEORGE Ion. nr. Ilse Hehn. 11.. II. cu P. Pătrăşcanu. 1915. Al-George). Timişoara. din care „a sorbit mai mult înveliş decât substanţă” (D. nr. Gvozdenovici. Poeţi români din secolul XX. E. Cronicar. Pindar. 1978. Văpaia. tom. engleză. Grupul nominal (7 formule de exorcizare a verbului). Iugoslavia. Virtus Romana Rediviva. I. Lovinescu şi M.) . 1998. Manolescu. Grigurcu. Timişoara. agricultori. Clasicii antici în România. 1974. în colab. cu trad. Ungureanu. N. Semnele realului. Aquile (1913). Călinescu. N. Komlenac. Prânz în patru. (A. studii critice. Olimpia Berca.. A. cu D. 1999. poeme. în Orizont. G. Zimmer. poeţi sârbi din secolul XX. S. în România literară. în termeni elogioşi. 27 mart. că „se sufocă de mizerie şi boală” şi că „nui mai rămâne decât ştreangul”.OPERA: Ideografii lirice contemporane. la Flacăra. nr. Porumbelul de argilă. Zinaida Hippius. Moschus. Gimnaziul Superior Fundaţional din Năsăud (1902-1907). 1978. de Maria Ţenchea. eseuri. 61-62. Frate cu Vasile Al-George şi unchiul lui Sergiu Al-George. (I. L. (din Bion. Marchizul de Sade. în Familia. 1996. postfaţă de I.. Koljevici. Gurău. Timişoara.. fiind remarcat de Duiliu Zamfirescu. Şcoala elementară în localitatea natală. 1981. în urma căruia autorul împarte premiul „Demostene Constantinide” al Acad. III. După 1910. cu S. Lovinescu. Moraru. Pământ risipit. Diaconu. C. Rakitici. Funcţionează ca bibliotecar la Bibl. Fundaţiei Universitare „Regele Carol I” (1913-1940). în Cronica. a cultivat cu ostentaţie virtuţile clasicismului latin. Maimuţele din Nikko. în colab. cu o pref. precum şi opera integrală a lui Sofocle. 28. S. A mai publicat vol. 2001). Marcat de un destin dramatic (în 1941 îi moare în război unicul fiu). Sburătorul. Între critici. Sapho. Timişoara. 2000. 2003. comedie antică în două acte. în 1911 fiind student la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. T. Timişoara. de elegii Domus taciturna (1916) şi piesa de teatru. Timişoara. Prima verba. bibliofilă. Domus taciturna. Colab. Timişoara. ambele lucrări rămânând în ms. 2003. un raport de premiere a primului său vol. OPERA: Aquile. M. Bucureşti. Fiul lui Leon Al-George şi al Mariei (n. din lb. Spicul.. 6. 1957. Mommsen. D. Gvozdenovici. perioadă în care a tradus. nr. cu S. Istoria romană de Th.[opîrceanu]. Gh. Vocaţie lirică modestă. G. cu C. în colab. 1991. Cleanthes. Katarina Kostici. Gândirea şi. în colab. în Analele Academiei Române. Filosofia în budoar. E. Timişoara. 1983. Lecturi provinciale. Ulici. Zamfirescu. 1997. Ž. cu S. Literatura. 1998. Kohlhaase. Timişoara. Timişoara. Timişoara. Michelangelo). L’art de la séduction. 1913. în colab. 9 ian. Câmpina. 2001. Gvozdenovici. Poeme (1969-1999). în Viaţa Românească. de V. 1916. I. Bucureşti. Bucureşti. 1916. 1997. Ciopraga. 2000 (ed. Nordul sârbesc. G. de poezii. Istoria. 1991. Bucureşti. Muncian. Poeme inedite (1968-1990). 1977. trad. nr. Şcoala de seară. REFERINŢE CRITICE: C.. Poet şi traducător. Băleanu. Al-G. Tanco. 1993. în versuri. în colab. Timişoara. 1996.

6. din lb. Flacăra. 1922. în Viaţa Românească.a. A. în Vatra. Steinhardt. cu cercetări în domeniul imunologiei. cercetător în domeniul filosofiei culturii (Limbă şi gândire în cultura indiană. Amita Bhose. Sămkhya-Kărîkă. 33 . nr. Familia. Licenţiat în drept. 13 sept. Paleologu. 1983. 1994. autor de studii de specialitate. 1999. Noica. Filosofia limbajului din antichitate până în secolul al XVIII-lea (în texte şi studii. a prefaţat trad. Cele trei Crişuri. 1971). Bucureşti. şi trad. Arta. din sanscrită. 1983). 9 nov. Bucureşti. Al. Paleologu. în Viaţa Românească. Szép Ernö. M. trad. Flacăra. n. C. Corespondenţa Sergiu AlGeorge (1992-1981). n. 1960. A colaborat la vol. Tarkasămgraha. în România literară. de Studii Orientale din România. în 1920 fiind redactorşef al gazetei Glasul libertăţii şi redactor la ziarul Voinţa.AL-GEORGE Sergiu. trad. Bucureşti. Bercea. Roşu. 1981. 1895. Bucharest. a participat la diferite congrese de orientalistică. (M. împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica şi E. notiţe introductive şi note de ~. R.). Fiul lui Vasile Al-George şi al Antoninei (n. Orientalist. Bhagavad-Gita. eseist şi traducător. REFERINŢE CRITICE: Al. Zub ş. în Literatorul. SamkhyaKarika. Acterian. Selected Papers on Indian Studies. Bucureşti. Membru fondator (1956) şi vicepreşedinte (1976) al Asoc. Handoca. rămânând invalid în urma luptelor de la Mărăşeşti. Nepotul lui Ion Al-George. 2000. Târgu Mureş – m. with the collaboration of A. Paleologu. nr. ca director al Casei Cercuale a Asigurărilor Sociale. în Dilema. Eliade. Bhagavad-gita. Frate cu Ion Al-George şi tatăl lui Sergiu Al-George. Poet. 4. 49. Medic O. Bucureşti. A. nr. 47. Debutează editorial cu vol. dar mai ales din literatura maghiară (Petöfi Sandor. N. nr. 1981. 1982. nr. Şocul amintirilor. Donos). Dumitriu. colaborând apoi la Cosânzeana. la Ministerul Instrucţiunii şi la Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale (1914-1940). practician cu reputaţie. literare ce apăreau înainte de primul război mondial. Merejkovski. nr. 1992. 1981). 1992 (altă ed. în vol. Ara Alexandru Şişmanian. Pământ (1922). Arhaic şi universal. Sanskrit outside India. tot aici. Publică primele versuri în Musa someşană şi Foaia interesantă din Orăştie (1910). 1981 (ed. M. 7. 2001. Al. de versuri orig. A. 12. C. A mai colaborat la Ţara noastră. din acelaşi oraş. Handoca. Pleşu. Jókai Mór). cu intermitenţe. în Ramuri. Aici editează ziarul Mureşul. nr. Tarka-Samraha. 1984. Cioran. în general la toate rev. Gândirea. 1976. Societatea de mâine. Liceul „Matei Basarab” la Bucureşti (1939). 30. Bucureşti. Ady Endre. participă ca voluntar la primul război mondial. 2. Bucureşti. coordonat de Lucia Wald. Dorina Al-George. După terminarea Şcolii de Ofiţeri de la Botoşani. 44. pentru ca în anii 1927 şi 1928 să-l găsim director al gazetei săptămânale Astra. 1994. Eseist (Arhaic şi universal. 1981. Babits Mihály. 1997). originalitate şi capacitate de expresie. nr. Traduce din Longfellow. Nadia Anghelescu. în România literară. În 1921 pleacă la Târgu Mureş. Evoluţia etc. 1976). Imnuri vedice (1969). Funcţionar. sanscrită de ~. 1992. 1998. D. 18 mart. Bucureşti. 48. Traduceri: Filosofia indiană în texte. în Viaţa Românească. în Contemporanul. 1971. După Marea Unire revine la Cluj. 8. din Bucureşti.L. nr. Anca Manolescu. A. În 1912 se stabileşte la Bucureşti. Luceafărul (Budapesta). unde absolvă Conservatorul de Artă Dramatică. SângeorzBăi – m. 1984. Ramuri. a predat un curs liber de cultură şi civilizaţie veche indiană la Univ. cu o foarte largă arie de cunoaştere. nr.R. Acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de M. 2.) AL-GEORGE AL-GEORGE Vasile. 1993. în Bucureşti. nr. publicist şi traducător. Al. agricultori. funcţionară. Al-George). 1994). în România literară. studiu introductiv. Fiul Iui Leon Al-George şi al Mariei (n. Alchimia existenţei. terminată în 1949. 368. traducător (Filosofia indiană în texte. este închis între 1958 şi 1964. II. 1992. 24 febr. Baltag. Facultatea de Medicină. OPERA: Limbă şi gândire în cultura indiană. Urmează liceul la Năsăud şi Blaj. 1982. note şi comentarii de ~.

strămoşul eroilor. 1967). Istoria Basarabiei.. Cioculescu. Chirilă. G. Bucureşti. Povestiri istorice pentru copii şi şcolari.. Bucureşti. Bucureşti. Ateneu. Din 1935. în colab. 4. A. Mihai Vodă Viteazul. semnată Dumitru Ailincăi. lucrează în presă. 1987. Voievodul fără teamă şi fără prihană. Bucureşti. com. Curtea Veche din Bucureşti. Vestea cea mare. Cetatea de pe stânca verde. A.. în Filioara. în colab. Părinţii: Ion Ailincăi şi Maria (n. 1981. .. 1963. 1946. 1966. univ. Bucureşti. Mancaş. Bucureşti. Prof. 1935. Bucureşti. dr. Român Grue Grozavul. 1941) sau de inspiraţie istorică (Neculai Milescu-Spătarul. Şcoala elementară în satul natal (1915-1921). 1962. 1978. 2. Flueraşul şi alămâia. 1983). Necunoscuta de la Suceviţa. Literatura. 1954. Magazin.. Bucureşti. 1988. codrule 34 fârtate. Prozator şi istoric. n. 1994 (altă ed. la Piatra Neamţ Cercul literar „Slova Nouă”. Înfiinţează. Eroi au fost. Sasu-Mariana Vartic. în colab. II. 1963. 1956. Alexandrescu şi E. Bucureşti. a apărut în rev. Cojocariu). Revoluţia burgheză din Franţa (1789-1794). eroi sunt încă. Bucureşti.) ALMAŞ ALMAŞ Dumitru (pseud. 1983).. Bucureşti. I-II. I-III. Arcaşul Măriei sale. Bucureşti. agricultori. Bucureşti. 1968 (ed. urmată de numeroase romane cu subiect mitico-eroic (Meşterul Manole. 1971-1977). Fata de la Cozia. roman. Drum de glorie şi de luptă. 1977. Făclia s-a aprins. Bucureşti. jud. 1965. Bucureşti. Bucureşti. Debutul scriitoricesc în Anuarul Liceului „Petru Rareş” din Piatra Neamţ. I. nr. Bucureşti. Inorogul cel înţelept. 1966. Bucureşti. Nord contra Sud. ca redactor şi secretar de redacţie la Zorile (1935-1937) şi Lumea românească (1937-1938). cu O excursie pe Retezat. REFERINŢE CRITICE: Ş. 1968. 1941 (ed. Bucureşti. Trandafirul roşu. Cheia inimii. cu I. I-III. 19 oct. Bucureşti. 1908. Evocare istorică. Bucureşti. cu M. în Vatra. 1922. 12 mart. nr. Ardeleanu. Popasuri la vetrele istoriei româneşti. 1994. 1995. (I. Cluj. Familia. Itinerare patriotice. 1964 (ed. Bucureşti. 2001. democrat-revoluţionar. 1959. II. (A. Bucureşti. Meşterul Manole. Premiul de Stat (1954). 1997. Povestiri istorice pentru copii şi şcolari.. 1968 (ed. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Debutează editorial cu viaţa romanţată a lui Miron Costin (I-II. Bucureşti. Premiul Soc. a vieţii lui Dimitrie Cantemir. licenţiat în istorie-geografie (1933). Iaşul nou. REFERINŢE CRITICE: E. 1981. 1957. 1982-1984.. Bucureşti. Ne cheamă pământul.. Fraţii Buzeşti.. 1966. Dobreni. în douăsprezece episoade. Veac nou. 1985. 1974. Bucureşti. evocări şi portrete de eroi naţionali. Vânătoarea lui Dragoş. I-III. 1971. 1968. 1982. Romanul românesc. 1987. Redactor-şef la Magazin istoric. 1974. 1974.OPERA: Pământ. Un om în furtună. 1982-1984). Decebal. poezii. Aspecte. Scriitorilor Români (1942). Cântarea nevăzutelor privighetori. Bucureşti. De la începuturi până în 2003. Îngerul vărsării de sânge. Alte romane: Necunoscuta de la Suceviţa (1982). Bucureşti. S. Romania in World War II (1941-1945). II. III. 1971-1977. Scurtu.. Bucureşti. Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ (1921-1928). 1972. băieţi!. Bucureşti. Neamţ – m. 1943. Oana (1986). cu Angela Banciu. Căderea Bastiliei. Bucureşti. OPERA: Miron Costin. satul Negreşti. R. Tanco. Azi (1939). IV. Traduceri: Jókai Mór. 1958. Războiul civil din Statele Unite ale Americii (18611865). Cândroveanu. în 1948. H. 5. Argeş. 1986. eroul strămoşilor. 1916. Bucureşti. 1995. Bucureşti. Bucureşti. Viaţai frumoasă. 1954. Voltaire istoric. de la apariţie până în 1969.. Acolo. Vetre de istorie românească. II. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1928-1933). 1981. Bălcescu. 1959. ed. Freamătul luminii. 1983). în Familia. în colab. Bucureşti. Întâia nuvelă. Bucureşti. I. 1939). 1939 (ed. Diamantul negru. Povestiri istorice. Naghiu. Publică Povestiri istorice pentru copii şi şcolari (I-III. în colab. Bucureşti. 1966. T. 1984. nr. Bucureşti. Moartea culegătorului de fluturi.) . Fraţii Buzeşti. Virtus Romana Rediviva. Mihai Vodă Viteazul. Documente literare. Neculai Milescu-Spătarul. II. D. 2003. în colab. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. cu I. Gosu…. lui Dumitru Ailincăi). partea I. Povestiri istorice.. Genoiu. Oana. Bucureşti. 1996). Colaborează la Contemporanul. în istorie (1972). II.. 1965 (ed. 1942). în Ateneu. Albina. 1973). Alei. Bucureşti.

nr. 1940. Cruceanu. de versuri Pantomimă pentru o după-amiază de duminică (trad. Director al Editurii Facla (1979-1989). Sunt dator cu o durere (1970). 16 nov. n. Savremenic (Belgrad). unde duce acest drum?. şi al Mariei (n. Cronica etc. 3. Bucureşti. în lb. adoptat de bunicii Călin şi Sofia Marin. nr. România literară etc. În continuare a publicat poezie (Bărbatul în stare lichidă. cu o culegere de povestiri. Fiul lui Petru Lala. iar editorial. roman. muncitoare. miner. a urmat Facultatea de Filosofie din Novi Sad (1960-1963). Timişoara. Enescu. Lumina (1977-1981). prozator şi eseist. Odjek (Saraievo). 1978. 1972. lui Ion Marin). apoi la Televiziunea Novi Sad. în Paralela 45 (supliment cultural al ziarului Renaşterea bănăţeană). învăţământ şi cultură. 1970. Culte şi Patrimoniu Cultural a jud. 1971. 1976) sau evocând. Lumina (1957). eseuri (Metagalaxia minoritară. Timişoara. 1986. ia parte la înfiinţarea săptămânalului Romanian Journal (1997). 1985. Arieşanu. proză scurtă (Pianul cu păianjeni. Judeţeană Timiş (1989-1991). Vremea hahalerelor. proză scurtă. Spune-mi. În afara gloriei. 1984. Mt. Ada D. publicist comentator la ziarul Renaşterea bănăţeană (19912001) şi director la Direcţia pentru Cultură. în lb. OPERA: Sunt dator cu o durere. agricultor. Mutaţia punctului. Colaborează la Orizont. secţia română (1964-1974). Interesat de documentul psihologic (Spune-mi. Caraş-Severin. Mătuşa mea Maria Theresia. R. Popescu. A. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Al. Mărilă). 3-4. Redactor la Radio Novi Sad. şef secţie de cultură (1969-1973) şi redactorşef adjunct (1973-1979) la ziarul Drapelul roşu. Novi Sad). Ruš/Ruine. Scriitorilor din Voivodina (1988). din Timişoara.. I. 1985. Voivodina (1981-1986). 1970. Redactor fondator al rev. 4. E. 1974. 22 mai 1995. Secolul 20. Sentimentul puterii. Debut editorial cu vol. Neîmpăcaţi în mânie. 1971. a Banatului contemporan. 1980. 10 mart. Romanul românesc. Orizont. roman. în Tornada (1980). în Flacăra. Bucureşti. atras în egală măsură de viaţa redacţională (Sentimentul puterii. sârbă. Liceul la Vârşeţ (absolvit în 1960). T. Bucureşti. Alte romane: În afara gloriei (1994) şi Mătuşa mea Maria Theresia (2003). jud. Timiş (din 2001). în Familia. bibliotecar la Bibl. evenimente dramatice din istoria noastră interbelică. La New York. 1976. Voivodina (Serbia). (M. în Semenicul. unde a locuit un an. Debutează în Scrisul bănăţean (1962). Labirintul rotativ. 1991). 2003. 1998. Şcoala primară la Dalboşeţ şi Bozovici (1947-1954). redactor-şef al rev. Sasu-Mariana ALMĂJAN Slavco. nr. Zalis. nr. Ungureanu. Liman trei. 10. Redactor (19661969). 1983. 1974).. Dorcescu. Tornada.) ALMĂJAN . 1998).. alcătuind o monografie epică a satului bănăţean (Neîmpăcaţi în mânie. apoi liceul din Anina (1954-1956) şi Liceul „C. I. roman. nr. unde duce acest drum?. n. preşedintele Soc. Debut în dramaturgie cu Ninsoarea din oglindă (teatru la microfon. 1972). sârbă. la Lumina (Panciova). Poezia (Novi Sad. roman 35 Vartic. secţia română-germană (1960-1965). preşedintele Asoc. Bucureşti. A. în Transilvania. roman. 1968). redactor-şef al Editurii Libertatea (1988-1991). Art Plus (Novi Sad). Post-restant în arhipelag. 1980. 7. 2000. 1989). Colab. Luceafărul. 1995. 1999). Fiul lui Mirco Almăjan. REFERINŢE CRITICE: C. 1996. Belgrad. 1996). Diaconovici Loga” din Timişoara (1956-1960). română din Voivodina (1990) şi preşedintele Centrului pentru un dialog deschis – „Argos” din Novi Sad (din 2002). roman. H. Bucureşti. nr. Casa deşertului. Oreşaţ. Dalboşeţ. secţia literară (1974-1976). Întoarcerea spre asfinţituri. 1994. 1940. în Orizont. de lb.ALMĂJAN Ion Marin (pseud. 2. Debutează în rev. Polja (Novi Sad). adjunct al secretarului provincial pentru ştiinţă. com. apoi director adinterim al Casei de Presă şi Editură Libertatea (1993-1995). şi al Ioanei (n. 1985. rămâne înscris în perimetrul unei geografii specifice. Poet. Marin). Autor al unui volum de eseuri (Vremea hahalerelor. 1968) şi Art Plus (1998. roman. Imediata noastră apropiere. Bucureşti. eseuri. Ruja. în Convorbiri literare. Timişoara.

Craiova. 11. Drepturile omului în zona de nesiguranţă. versuri. C. în Literatura română din Voivodina. Insigna de Aur (Belgrad. Carta oraşului Novi Sad (1984). Fl. nr. Postrestant în arhipelag. 1996. Bărbatul în stare lichidă. supliment literar al rev. Stoica. Panciova. în Orizont. 6. Antič şi V. Ungheanu. Călăreţul din Babilon. de M. Barbu. A. Mugur. Noaptea de hârtie. 1971) şi literatură pentru copii (Piticii au uitat să crească. 2000. 8. C. Tomuş. 33. nr. Poeme din fotoliul verde (1984) şi Marea linişte (1995). 1987. 9. în Orizont. Bucureşti. 1994. Pianul cu păianjeni. S. eseuri. 1978. 2003. versuri. Flora. 1971. Ieşirea din clepsidră. 1995. Panciova. Belgrad. A scris scenarii şi a regizat filme documentare şi artistice de scurt metraj (Primul sat naiv din lume. Premiul „Lumina” pentru poezie (1969) şi pentru roman (1970). 28. Metagalaxia minoritară. Dumbrăveanu). versuri pentru copii. nr. Premiul Salonului de Carte. 1999. Bucureşti. 1997. n. 9. Piramidele Banatului etc. cu A. O mansardă a coborât în stradă. în Povestea vorbei (1966). Cristea. 46. nr. OPERA: Laguna. 24 nov. Dimitrijevič. nr. Belgrad. Grigurcu. în colab. urmat de alte cărţi de poezie: Nisipuri mişcătoare (1979). 1996). coordonat de M. E. nr. versuri. 1996 (altă ed. 1980. Iaşi. 1936. versuri. 26. versuri. nr. D. Traduceri: M. pref. Panorama unui sfert de veac (19461970). în colab cu A. Novi Sad. nr. 1973. 1971. Cimpoi. în lb. Hacienda cu beladone. în colab. 1968. REFERINŢE CRITICE: D. nr. Odangiu. D. Bucureşti. în lb. în Luceafărul. Novi Sad. 1986. Ştiri despre argilă. Piticii au uitat să crească. în Luceafărul. Antonesei. pentru copii. versuri. 1985. Bucureşti. proverbe poetice. 36 ALMOSNINO REFERINŢE CRITICE: R. nr. Deaconescu. 2002). Stănescu. 1974). OPERA: Pantomimă pentru o după-amiază de duminică. Poeme. Panciova. pref. 1996. nr. I. 1989. Poet.. Panciova. 1971. Ramuri. Flămând. Novi Sad. în Convorbiri literare. versuri. Novi Sad. 1971. Dimitrijevič. 17 iul. în România literară. Cristea. 1996). I. M. versuri. 1978. C. Novi Sad. 9. 1979. nr. 1978. 1979. 1980. 1971. N. Novi Sad. Premiul „Octombrie” (Novi Sad. 1970. în . nr. în Ramuri. 2002. La prima lectură. Liman trei. 9. 1990. Alternativa labirintului. în Secolul 20. Bucureşti – m. 1974. Iaşi. Timişoara. Novi Sad. Regina spicului de grâu sau Viaţa paralelă a Mariei Bălan. 1982. Abăluţă. Debut cu zece poezii. Ungheanu.(Noaptea de hârtie. Debut editorial cu vol. nr. nr. Efectul contrastelor. 17. Nisipuri mişcătoare. Ungureanu. în Orizont. V. Premiul „Cartea anului” pentru vol. versuri. Marea linişte. Poeme din fotoliul verde. în Luceafărul. Panciova. Ungureanu. în România literară. Dumbrăveanu. nr. 47. nr. Dorcescu. 1985. M. Centrul şi marginea. Ruš / Ruine. Iaşi. 1998). trad. Panciova. proză scurtă. Facultatea de Istorie (absolvită în 1959). 2000. Deliciosul destin minoritar. în Steaua. versuri. 1978. Belgrad. 1983. Omul de la fereastră (1982). M. Omul de la fereastră. 1988. Mircea. cuvânt înainte de I. Panciova – Craiova. 2-3. 1971. versuri. în Contemporanul. ?). Roman. antologie.) ALMOSNINO George. eseuri. Şt. V. Antistress show. R. 2003. 1971. Ieşirea din clepsidră. versuri. Din lirica iugoslavă. proză. cuvânt înainte de N. 2003. din M. Bucureşti. nr. 1982. Mutaţia punctului. (A. C. de versuri Laguna (1971). 28. în Viaţa Românească. 2002. Fiul lui Leon Almosnino şi al Lucreţiei (n. Casa deşertului. Liceul „Gheorghe Şincai” din Bucureşti (absolvit în 1954). Metagalaxia minoritară (Novi Sad. versuri. în Contemporanul. Antič. Abecedarul multiculturalităţii. în Lumina (Panciova). 2001. O istorie a literaturii române din Voivodina. Tudoran. Labirintul rotativ. 2000. Paraschivescu. în Familia. versuri. 1996). Extraordinarul la răscrucea drumurilor imaginare. 1978. 31. roman. Autor al antologiei Din lirica iugoslavă (1973. 5. D. în Transilvania. 1970.). Tuchilă. sârbă. cu Rujiţa Almăjan. 2000 (ed. 1990. George Aliman. adăugită Timişoara. 1980. Panciova. 1982. Popa. Panciova. 1978. Novi Sad. în România literară. G. R. Iaşi (2001). 1980. Gh. 5. Dresura stelei de mare. Flora. L. 1991. Vara cailor. 1984. Enescu. eseu de imagologie. versuri. Cartea stărilor spectrale. 1990. Novi Sad. versuri. 1989. Bucureşti. Antistress show. 7. Bucureşti. Şuviţa blondă. P. nr. M. Mincu. Trad. de M. sub pseud. sârbă. 1987. Panciova. Ciobanu.

S. G. Bucureşti. Scânteia. Nicolae). M. urmează Şcoala profesională de chimie. 1963. O. nr. prim-redactor la Contemporanul (1948-1952). 1944-1974. Grumăzeşti. Kiriţescu. S. 2000-2003. cu teza Arta actorului în teatrul românesc din epoca modernă. 1944-1974 (1975). Chimist la C. şi al Mariei (n. Surov. Fiul lui Aron Ierusalim. nr. 1995. Rampa. ibidem. Euphorion. Colab. Viaţa Românească. Trifonova. 1980. roman. Zamfirescu) al vol. miner la Petrila – Lonea (1979-1980). C. L. Existenţa poeziei. cu P. 11.a. nr. Săvineşti (1976-1978). com. ?). Lazăr. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1940-1945). la Ţibucani. „Al. la Direcţia generală a teatrelor (1948-1951). Autor al monografiei Teatrul Naţional „I. Constanţa – m. culturale 37 . Corbu. cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istoria Artei al Acad. Colab. 1986. Actorul şi vârstele teatrului românesc (1980). 2003. Fiul lui Constantin Alui Gheorghe. Ţopa. 1997. Membru fondator al rev. Participă la cursul despre dialogul intercultural în soc. director al Complexului Muzeal Neamţ (19911993). L. este distins cu Premiul „I. Fl. prof. 1983. între 1996 şi 2000. în Orizont. jud.. Isac. Redactor responsabil al tratatului Istoria teatrului în România (I-III. Redactor la România liberă (19441946). activitatea sa ulterioară fiind consacrată în întregime teatrului. Caragiale” al Acad. în colab. coordonatori ~ şi I. din B. de acad. 1987.. 23. din 2000. redactor responsabil al rev. Soviany. 1980. redactor la vol. Dr. Ramuri. şi şef de Catedră la Institutul de Teatru „I. cu întreruperi. Teatrul românesc contemporan. Livescu. multiculturale (Stockholm. Tornea. Traduceri: A. 3 mai 1921. idem. Caragiale” (1852-1952). Caragiale” (1852-1952). B. Bucureşti. apoi Liceul „Calistrat Hogaş” din acelaşi oraş (1976-1981). R. Vasilescu. în cadrul Grupului Şcolar Chimie din Piatra Neamţ (1973-1976). Fetele. Bednâi. 5. Ateneu. P. 1980. al Editurii Aleph (1994-1999). D. Antiteze (1990. I. condusă de Saşa Pană. n. Teatrul în România după 23 August 1944 (1959). Convorbiri literare. director al rev. Actorul şi vârstele teatrului românesc. n. 46. Oprescu. la România literară. 36-37. I. 1955. Rampa (1946-1948). Israel. Cursuri primare şi gimnaziale în satul natal (19651973). Caragiale” (1949-1964). Urmează. 20-23. Cuza” din Iaşi cu teza Tinereţe fără bătrâneţe şi sentimentul tragic al timpului (2003). Abăluţă. din I. cu Fl. România literară. cu M. Anca Costa-Foru ş. consilier şef). În calitate de coordonator (alături de I. 1954. Silea). 6 iul. al Univ. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Mugur. pref. Studii şi cercetări de istoria artei etc. E. L. ed. piesă în patru acte. 1958. mic comerciant. de cultură şi arte Antiteze şi consilier teritorial la Direcţia pentru cultură şi patrimoniu al jud. inspector general în Ministerul Artelor. L. 1949. An Abridged History of Romanian Theatre. I. nr. (din 1951).F. în România literară. Buciu. T. Bucureşti. în colab. în Teatrul. Bucureşti. scrisă în colab. 2002. Schiţe despre fericire. Surov. Ehrenburg. nr. 1994). edited by ~. Neamţ (1990-1991.) contributors: ~. REFERINŢE CRITICE: Ileana Berlogea. secretar de redacţie la Lumea (1945-1946) şi la Radio România Liberă (1946-1947). Orizont (1944). al Grupului de la Durău şi al rev. în Contemporanul. Caietele de la Durău (1995). nr. cu critică teatrală. împreună cu A. Tribuna. Pipirig şi Piatra Neamţ (1981-1989). Caragiale. secţia română-latină (1986). Bednâi. Cale liberă. 32. 1985. nr. prof. (M. Trifonova. L. (I. în colab. Contemporanul. satul Topoliţa. în istoria artei (1971). C. A. Teatrul românesc contemporan. Neamţ. Zamfirescu. redactor la ziarul Ceahlăul (1990) şi consilier cultural la Inspectoratul pentru Cultură al jud. în colab. Solomon. 1980. Neamţ. şi al vol. cu Florin Tornea (1955). Traduce. Poet şi prozator. al Asoc. Liceul la Constanţa şi Bucureşti (1932-1940). ibidem. C. 19931996. Bucureşti.) ALUI GHEORGHE ALUI GHEORGHE Adrian. OPERA: Teatrul Naţional „I. Teatrolog. 1965-1973). L Cazaban. Orizont. Cuza” din Iaşi. Luceafărul etc.ALTERESCU Simion (numele la naştere: Ierusalim). T. Bucureşti. şi al Clarei (n. Cronica. în colab. „Al. la România literară. funcţionar agricol. Dumitraşcu. Bucureşti. Dr. V. Al. 1975. cu T. Debutează în rev.

versuri. n. Rampa. cuvânt înainte de G. nr. c. (A. I. versuri. Spiridon. Supravieţuitorul şi alte poeme. 1740. Viaţa literară. S. 1938. A mai semnat Elias Schwartzman. nr. Premiul Uniunii Scriitorilor (2002). Titanic şvaiţer. Dumitraşcu. nr. Iaşi. Memorii. sub conducerea lui G. 1956. mare uşier şi căminar sub Mihai Racoviţă. Adam. 1993. E. nr. 1992. postfaţă de L. nr. 1998. din opera postumă a lui A. Complicitate. Pp. 27 oct. 2002. Liceul „Al. D. Spiridon. îngrijită şi note bibliografice de M. Colaborează la Cadran. în Contemporanul. Ioana Bot. REFERINŢE CRITICE: Constanţa Buzea. Bătrânul şi Marta. II. versuri. ?). în Săptămâna. Iaşi. 2002. A. Vâlcea. în Cronica. postum Goana după fluturi (1973). versuri. Din veacul XX. Reporter. (M. Bucureşti. 7. Iaşi. 2003. Ateneu (2000). D. părăsită pentru secţia dramatică a Conservatorului din Bucureşti (absolvită în 1933). Iaşi. străinul. în Cronica. Autoexecuţia (2002) şi Gloria milei (2003). 2. Prozator. jud. Proză scurtă în Titanic şvaiţer (1997). în Poesis. Frecventează Cenaclul Sburătorul al lui E. Călinescu. Fratele meu. versuri. 1907. în Echinox. 1988. 1974. 1986. 1993. 1977. Alex. III. Bătrânul şi Marta (2002). OPERA: Goana după fluturi. Mărturii în contemporaneitate. Tot. dramaturg şi eseist. M. Opera sa apare în vol. Ştefănescu. 2000. România pe înţelesul tuturor. Premiul Filialei din Iaşi a Uniunii Scriitorilor (1993. Tabăra naţională de artă plastică „Nicolae Tonitza” (la Durău şi Piatra Neamţ). Lahovary” din Râmnicu Vâlcea (1920-1928). 1680. A iniţiat şi organizat Colocviile naţionale de poezie şi critică de la Neamţ (1992-2003). Cântece de îngropat pe cei vii. în Cuvântul. M. în România literară. Premiul Ministerului Culturii (2002). în Amfiteatru. Debut editorial cu vol. 1999). Curticeanu. în Tribuna. M. Gh. Facultatea de Litere şi Filosofie a Univ. Mitrana. Mitrana. Vremea. de versuri Ceremonii insidioase (1985). 1994. ed. Umanitatea. proză scurtă. pamflete. 1998. un roman şi câteva povestiri. din acelaşi an. 1988. Societatea de mâine. Bucureşti. 1997. Goliath. Intimitatea absenţei. C. Premiul rev. 6. Lovinescu. Autoexecuţia. 1982. Elena Omet. Adevărul. 1986. Iaşi. ibidem. Al. versuri. Vâlcea – m. „Cazul” Bogdan Amaru. Iaşi. Goliath (1999). Handoca. G. Mincu. nr. 1999. 17. Bogdan Amaru. 1974. străinul (1995). Convorbiri literare (1999). Complicitate (1998). 1998. REFERINŢE CRITICE: E. Diplomat şi istoric. începând cu 1997) şi. Îngerul căzut. 2001 (ed. întrerupt şi absolvit în particular din cauza lipsei de mijloace. Cântece de îngropat pe cei vii (1993). Iaşi. Autor al vol. lângă Tighina. traducător în greceşte al Cronicii anonime a Moldovei (1661-1729). Face parte din Compania Masca. Slujbaş la Episcopia Râmnicului şi a Noului Severin. proză scurtă. Poeme în alb-negru. Lovinescu. Gloria milei. Piatra Neamţ.„Conta” şi al Editurii Conta (2002). Piatra Neamţ. n. Holban. Cistelecan. Fratele meu. 1997. Jebeleanu. 1936. concursul naţional de poezie „Aurel Dumitraşcu” (1994-2003). 8-9. nr. 2002. 2003). versuri. Iaşi. Cuvântul liber. Botoşani. Fiul lui Nicolae Pârâianu şi al Anei (n. nr. OPERA: Ceremonii insidioase. Supravieţuitorul şi alte poeme (1997). jud. Grigurcu. 1973. lui Alexandru Pârâianu). supranumit Emirul. 10.) 38 AMARU AMARU Bogdan (pseud. nr. a fost interpretul regelui Carol al XII-lea al Suediei la Varniţa. Stoiciu. Viaţa şi scrierile lui Bogdan Amaru. I. A îngrijit ed. mehmendar (însoţitor) al solilor poloni Bekerski şi Popiel la Poartă. 1987. Diaconu. . Debutează în rev. Premiul rev. 6 apr. nr. Dimineaţa. 5. V. Zamfirescu. satul Budele. Zamfirescu. 7. Livescu. 17. 1985. 1999. în Convorbiri literare. I. Intimitatea absenţei (1992). Şcoala primară în Nenciuleşti. Gibescu. în Luceafărul. 29. D. nr. mare sluger şi postelnic sub Grigore al II-lea Ghica. nr. Evocări confraterne. Îngerul căzut (2001). c. A. satul Budele. 1999. Bienala de artă plastică „Lascăr Viorel” (Piatra Neamţ. Piatra Neamţ. Iaşi. de pamflete România pe înţelesul tuturor (2003). 1995. 8. 2002.) AMIRAS Alexandru. Mitrana şi M. 1937. M. 2000. Cronica (1975). 34. Al. Izmir (Turcia) – m. postfaţă de V. din Bucureşti (1928-1929). 2003. Facla. 51-52. Iaşi. versuri. nr. Alte culegeri lirice: Poeme în alb-negru (1987).

Poeme cu măşti (1972) şi Greul pământului (I-II. intendent al Palatului patriarhal (1948-1949). În 2001 publică monumentala versiune a Bibliei. Pagini despre religie şi cultură (1995). natală (19271933). studii incomplete de medicină şi muzică la Cluj (19451946). 1992. mic negustor de ţară.. 1977. V. 1967/1968. Piese jucate: Mioriţa (Teatrul „Barbu Delavrancea” din Bucureşti. vol. Steaua Zimbrului (Teatrul Dramatic din Baia Mare. Iorga. Iorga. Mihordea. 1969/1970. editate în col. Statele Unite). Piteşti. Anamneze. 1921. Cronica anonimă a Moldovei (16611729). în urma unei condamnări politice. Istoria literaturii române de la origini până la 1830. ed. 1942. 1982). Destin (Madrid). Convorbiri literare. în Balcania. I. „Părinţi şi scriitori bisericeşti”. romanul Străinii din Kipukua (1979). Amfiteatru. Colaborează la rev. Magazin istoric. publică mai multe vol. în regia lui Atanasie Mitric. editează singur caseta de literatură Noi. IX. scrisori pastorale şi istorie bisericească în vol.OPERA: Cronica şederii în Bender a lui Carol al XII-lea. Debut editorial cu poemul dramatic Mioriţa (1966). Al. Bucureşti. moment de referinţă în istoria credinţei. Simonescu. De dincolo de ape (2000) şi Apa cea vie a Ortodoxiei (2002). I. Hoţul de mărgăritare (Turda. Istoria. Caiete critice. Fiul lui Vasile Anania. 1973/1974). şi al Anei (n. Deisis (Regensburg). Eseuri. Davila” din Piteşti. Mitropolia Olteniei. Retras la Mănăstirea Văratec (1982-1993). dramaturg şi prozator. Gazeta literară. 1976. Piteşti şi Aiud. studii superioare de teologie la Bucureşti. apoi i se fixează domiciliu obligatoriu la Topliţa. Bucureşti. conduce greva studenţească antirevizionistă şi anticomunistă (iun. 1947). Între nov. Renaşterea. director al Departamentului publicaţiilor şi reprezentant al relaţiilor interbisericeşti. Revista de istorie şi teorie literară). asistent la Catedra de istorie bisericească universală a Institutului Teologic Universitar din Bucureşti (1950-1951). V. redactor al rev. P. 18 mart. Din 1993. Credinţa (Detroit). Vestitorul Ortodoxiei. Patriarhale. Vâlcea. de teologie (Ortodoxia. Studii şi documente cu privire la istoria românilor. Feleacului şi Clujului. REFERINŢE CRITICE: N. Meşterul Manole (Teatrul „Al. 1971. ed. Stareţ al Mănăstirii Topliţa (iul. jud. director al Bibl.. Biserica Ortodoxă Română. de poezii (Geneze. 1969). Tribuna. Atitudini (1999). 1990). La Detroit. Bucureşti (1976-1982). 1992). Ateneu. Din spumele mării. decan al Centrului de îndrumări misionare şi sociale a clerului. Între 1965 şi 1976 e director al Cancelariei eparhiale. Mărgăritescu). Urmează mai multe arestări. Debut în dramaturgie (1938) cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor. diortosită după Septuaginta. 1944 execută şase luni de lagăr. Pe durata elaborării 39 ANANIA . Piru. File de acatist. de N. Telegraful român.-dec. de asemenea. 1943 şi apr. Ortodoxia (1935). com. Candela Moldovei) şi literatură (Vremea. 1905. Şcoala elementară în com. Glăvile. 1984. 19641965). Studii teologice. Pledoarie pentru istoria neamului (1995). 1983) şi alta de povestiri (Amintirile peregrinului Apter. Ca student al Univ. adunată în vol. 1946). Cluj şi Sibiu (1941-1948). Seminarul Central din Bucureşti (19331941). Pro memoria. n. 1975. 1976. Poeme alese. 1998). închis în aresturile Securităţii. Este eliberat după şase ani şi două luni (1964) prin decret general de graţiere. 1970). studii.) ANANIA Valeriu. (Al. Imn Eminescului. o carte de memorii (Rotonda plopilor aprinşi. Ca director al Institutului Biblic iniţiază traducerea marilor lucrări din patristica orientală şi occidentală. critică şi studiu introductiv de D. arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului. Vatra. iniţiază. Istorii agrippine. Glasul Bisericii. Poet. limbii şi culturii româneşti. în vol. regele Suediei. Acţiunea catolicismului în România interbelică (1992). din Cluj. Curtea de Argeş (1951-1952). Steaua. „Arta creştină în România” şi „Biblioteca teologică”. Debutul poetic în rev. apoi muncitor ITB. Director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. XVIII. cu poezia Pământ şi cer. de la Jilava. Bucureşti (1952-1958. cursuri de diferenţă şi bacalaureatul la Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Mihai Viteazul” (1942-1943). în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America şi Canada (Detroit. În 1958 este condamnat politic la 25 de ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinei sociale”. inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc (1949-1950). Paralel cu activitatea de dramaturg. şi almanahului Credinţa. col.

în Ramuri. ed. I. Meşterul Manole. I. Gh. în Adevărul literar şi artistic. S. nr. Păhărelul cu nectar. Italia (1973). ed. Bucureşti. 1983. 1982.. nr. M. teatru. în Luceafărul. Petrescu. Adriana Popescu. Însemnări critice. Bucureşti. Atitudini. satul Ruda. Cartea profetului Ieremia (1999). Premiul Salonului Internaţional de Carte. A. Dramaturgia românească. I. Ungheanu. 1999. Fiul lui Ion Anca. nr. Hoţul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor). nr. 1983. REFERINŢE CRITICE: I. com. Sultana Craia. Cioculescu. Caiete de lucru. 2001). Doina Curticăpeanu.. Atelier biblic. în . în Steaua. 5. Cluj (1996). M. G. în România literară. 1996). OPERA: Mioriţa. Cluj-Napoca. Premiul Salonului Naţional de Carte. 7-8. 1998. 8. Germania. 2-3. 1968. Ikonen und Fresken rümänischer Klöster. din Noul Testament (1993. Bucureşti. roman. Bursă de specializare la Univ. Ciopraga. 1995. Muntean. 2003. 1. 22. memorialistică.vastei opere de erudiţie s-au tipărit ed. 1972. Străinii din Kipukua. Istorii agrippine. Poeme alese. 1983 (ed. vino vreme!. Scorobete. Anamneze. Rotonda plopilor aprinşi. Clujul universitar al generaţiei 1946 în memoriile lui Valeriu Anania. I-II. Poezia Vechiului Testament (2000). 1992. Frunză. Viziune şi univers în noua dramaturgie românească. din Roma. Cerurile Oltului. Ghiţulescu. 1979. M. Acţiunea catolicismului în România interbelică. cinci acte în versuri. Grigorescu). Autori. redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania. Brădăţeanu. 2002. 2000. 2002. versuri. exegeză iconografică. povestiri. 1979. Cartea lui Iov (1996). Bucureşti. în Renaşterea. Diorame şi eseuri. în Teatrul. 1966. Dumitru. Ciompec. 1999). N. M. piese şi spectacole (1966-1970). 1969 (ed. Premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor (1982). 1976. nr. îngrijită şi postfaţă de S. şi Literatura Română a Univ. Dr. licenţiat al Facultăţii de Lb. File de acatist. şi al Elisavetei (n. cu o Predoslovie de T. Niculescu. II. 1999. pagini de jurnal. Zamfirescu. Traduceri: Biblia sau Sfânta Scriptură. Poeme cu măşti. 12 apr. Bucureşti. III. 1992. şi scrisori pastorale: 1993-2001. II. Ş. din Bucureşti (1961-1966). Cântarea cântărilor (1998). nr. nr. contabil. Cluj-Napoca. M. nr. de L. 1995). versuri. 1973. Steaua Zimbrului. Cartea profetului Isaia (1999). 1995). 11-12. G. 2001. Pagini despre religie şi cultură. II. 1997. 8. 30. Cluj-Napoca. Bucureşti. Premiul „Opera Omnia” al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (2001). Mircea. II. C. Carandino. D. V. 1977. jud. Bucureşti. (A. Cluj-Napoca. n. în Convorbiri literare. 2003). Cluj-Napoca. Bucureşti. Petrescu. Cluj-Napoca. Du-te vreme. 1970. nr. în nouăsprezece cânturi. Bucureşti. Poet şi eseist. 1982. în Renaşterea. Cluj-Napoca.) ANCA George. Alexe. scoliile arhimandritului Bartolomeu la imaginile fotografice ale lui Dumitru F. versuri. De dincolo de ape. 1966 (ed. nr. Diaconescu. 1979 (ed. studii şi conferinţe. Dramaturgi români contemporani. 2003). 1982. Cartea Psalmilor sau Psaltirea profetului şi regelui David (1998). eseuri teologice şi literare. Arghezi. poem dramatic. Logos. 28. 653. II. II. ClujNapoca. 1981. Mancaş. M. apoi Şcoala medie Găeşti (1953-1961). parabolă în patru acte. Detroit. 1976. 40 ANCA Cluj-Napoca. Sasu – Mariana Vartic. 2000). Pro memoria. pref. Bilder vom Reich Gottes. nr. Cluj-Napoca. II. Petean. Apa cea vie a Ortodoxiei. I. 1971.. 2003. cuvântări. 1999. Bucureşti. IV. Cartea profetului Daniel (2000) şi Apocalipsa Sfântului Ioan (2002). 1971. 1990 (ed. Cluj-Napoca. Bucureşti. Vâlcea. Geneze. 1992. 2. V. Cluj-Napoca. Bucureşti. Bucureşti. 2000. Amintirile peregrinului Apter. poem dramatic în cinci acte. ed. Cartea profetului Iezechiel (2000). 1969. memorii. Craiova. postfaţă de L. 1983. 1976 (ed. Trecut şi prezent în teatrul românesc. Ciachir. R. în Steaua. Pentateuhul sau Cele cinci cărţi ale lui Moise (1997). ibidem. fantezie dramatică în versuri. 4. 1944. Şcoala primară în satul natal (1950-1953). 1995. dramă în cinci acte. Bucureşti. sprijinit pe numeroase alte osteneli. Greul pământului. versiune diortosită după Septuaginta. Bucureşti. Cluj-Napoca. Budeşti. 2000. 1983. Imn Eminescului. 1984. Motivul creaţiei în literatura română. art. Mihaiu. Râmnicu Vâlcea. Drama istorică universală şi naţională. 1993 (ed. II. 1985. Negoiţescu. în versuri. Din spumele mării. în Luceafărul. 1990 (ed. 1996. în Steaua. nr. Bucureşti. 1998). Oradea (1995). nr. Pledoarie pentru istoria neamului. O pentalogie a mitului românesc. 2001. în Teatrul.

1982. proză. Bucureşti. 1999. 2003. Frica de Orient. 2003. India) etc. Bucureşti. 2003. Bucureşti. eseu. (A. Colab. în Contemporanul. 50 doine lui Ilie Ilaşcu. G. New Delhi. Leblanc. In Search of Joy (engleză). Pelasgos. poezie. Bucureşti. 1982. lector la University of New Delhi. hindi. 1998. 1968. Bucureşti. Prezent în antologiile O sută de poeţi (1967) şi Casa de sub pădure (1967). în Flacăra. sanscrită). New Delhi. Bucureşti. Doine în dodii. Corespondenţe ale spiritului poetic (1974). eseu. 11 oct. Bucharest/Williamsburg. 1974. 1999. poezie. Mantre. Alexe. Prima ultima. 1997. Despre George Anca. Bucureşti. Dana Dumitriu. Beauty and Prison (engleză). Debut editorial cu vol. Bucureşti. New Delhi. New Delhi. Bucharest/Firenze. Dana Dumitriu. 2000. Bucureşti. 1994. eseuri. Balada Calcuttei. cu teza Baudelaire şi poeţii români. de versuri Invocaţii (1968). Bibliotheca Indica (1996) şi Trivium (2003). proză-poezie-traduceri. în Credinţa (Detroit. nr. Bucureşti. Bucureşti. redactor la rev. 1978. 1976. De rerum Aryae. New Delhi. inspector în Ministerul Învăţământului (19711976). Bucureşti. Bucharest/Boston. M. Bucureşti. roman (primul din seria de nouă vol. Iorgulescu. Bucureşti. Ramayanic Ahimsa (engleză). OPERA: Invocaţii. asociat la Univ. Bucureşti. I. 1998.) 41 ANCA . F. Arsene Lupin. New Delhi. Baudelaire şi poeţii români. Reporter la Radiodifuziunea Română (1967-1969). Good luck. la Luceafărul. poezie. Sanskritikon. Bucureşti. poezie. director al Bibl. Bucureşti. pamflet. roman. Teatru sub clopot. 2001. 2000. Bucureşti. poezie. 1982. Bucureşti. poezie. roman. Sonhind (engleză). Ion Iuga în India. poezie. roman. 1982. Viaţa Românească. teatru. India (1979). 1997.filologie al Univ. 24 iun. Bucureşti. Bucureşti. Kalidasa. 1995. Poemele părinţilor. Centrale a Institutului Politehnic (1984-1987) şi director general al Bibl. Prof. Măslinii din Uffizi. lector la Facultatea de Ziaristică din Bucureşti (1976-1977). Bucureşti (din 1988). Statele Unite). REFERINŢE CRITICE: N. Transbudhvana and other poems (engleză). Dodii. who does (not) need libraries (engleză). 1982. Miongdang. poem. India (1982-1984). 1971. 1976. Bucureşti. Bucureşti. P. Parinior. Edgar Poe nemainăscut în Boston. poezie. poezie. The Buddha (engleză). Bucureşti. roman. I. India (1977-1984. Bucureşti. M. S. 2000. ApoKalipsa indiană). Doina cu variaţiuni. Articles on Education (engleză). 1997. Waste (engleză). Jurnal indian. Decasilab. 1995. 2002-2003). 10 iun. 2002. Colocvii (1969-1971). 2001. 1982. Bucureşti. 1999. Bucureşti. 1978. Bucureşti. Mateescu. Rodari. teatru. eseu. proză. Traduceri: G. 1976. Mamma trinidad. Malta versus Trinidad. Contemporanul. Aesthetic Anthropology (engleză). New Delhi. Sub clopot (română. Orientopoetica. New Delhi. roman. 1983. teatru. New Delhi. Gyr şi Stamatu. Haos. nr. poezie. Indian Literature (New Delhi. Ardhanarishwara (engleză. Bucureşti. New Delhi. 2002. New Delhi. Bucureşti. Latinitas. Manuscrisele de la Marea Vie. eseu. Credinţa (Detroit. Indoeminescology (engleză). Lumea fără Coloana lui Brâncuşi (română. Bucureşti. Maica Medeea la Paris. 1983. poezie. Bucharest. New Delhi. eseu. 2001. 1968. în Tribuna. 1979. Gramatica fanteziei. eseuri. The Milky Way. New Delhi. selecţie. Liber (1989). 1997. Bucureşti. Debutează cu poezia Continuitate. India. proză. Bucureşti. New Delhi. engleză). 1984. poezie. 2001. St. poezie. Baltag. roman. Bucureşti. Edgar. Bucureşti. 1982. Radha (engleză). La Gioia. Sonet. poezie. roman. New Delhi. Bucureşti. New Delhi. 2001. 2002. 1984. nr. 1. A semnat şi Gheorghe Anca. Pedagogice Naţionale. Memorii la mijlocul vieţii. Bucureşti. în Vâlcea literară. 1998. Sonete thailandeze. Bucureşti. Upasonhind. eseu. în România literară. Bucureşti. pamflet. Statele Unite). Gazeta literară. Norul vestitor. 1970. poezie. 2000. în Luceafărul (1961). Jayadeva. New Delhi. Bucureşti. temniţă şi exil la Eminescu. 2002. 1992. În recunoaştere. 2003. 7 aug. eseu. 10 Indian Poems. From Thaivilasa to Cosmic Library (engleză). eseu. Poeston. roman. Ek shanti. 1997. 2003. Furnici albe. XII by Horace Gange. Lumea stranie a lui Eugen Ionescu. Buddha şi Colonelul. 1983. 1994. Gitagovinda. Cotruş. 1997. C. Romoşan. 26. 1995. poezie. Bucureşti. din Bucureşti. Templu în elicopter. 2000. 2003. engleză) proză. Eres. 1981. 1996. 1999. în Luceafărul. poezie. proză. poezie. poezie. 1994. poezie. Brădescu. Lazăr. Bucureşti. teatru. 2000. 1970. 25. 1997. roman. Cele opt bătăi de orgoliu. Corespondenţe ale spiritului poetic. 2001. Editează rev. 7 oct. 2001. poezie. în România literară. 1994. Alexandru. din Oradea şi Târgovişte. Bucharest/Bangkok.

condusă de Al. 1934. deţinătorul unei mari biblioteci. ctitor de şcoală.. protopop al Clujului. Iorga. înrudită cu influenta familie maramu-reşană Mihaly de Apşa. Poet şi memorialist. În ţara cerului. Editează. române. 13-14. (D. 1966. o continuă la şcoala din sat. 1972. Secţia Arhiva istorică. iubitor de ştiinţă şi cultură. 1968. Facultatea de Litere din Bucureşti (1933-1935) şi. Râmnicu Vâlcea – m. Cel mai mare dintre cei opt copii ai lui Alexie Anderco. Ochiul din neguri. în proze inspirate din lumea ţărănească: Ochiul din neguri (1943. la Colegiul Reformat din Sighet (absolvit în 1871). Bibl. REFERINŢE CRITICE: I. de N. 1973. în Studii. T. în Familia. Mihaly). Necunoscuţii (1969). 1937. notiţe universitare. Bucureşti. rev. Urmează cursurile unei şcoli tehnice aeronautice (1927) şi Liceul Teoretic din Dumbrăveni.) 42 . Franţa. pentru a urma cursurile Facultăţii de Medicină din Torino. nr. Papadima. Între două femei (1943). în Luceafărul. Maramurăşanul Artemie Anderco. pe lângă studiile de specialitate. au fost popularizate de Elie Dăianu. o bursă anuală de o sută patruzeci de galbeni. Pilot de vânătoare. de O.. Bucureşti. publicat de E. conspecte de filologie şi istorie. jurnalul. publicată fragmentar de Iosif Vulcan în Familia (1870). cuprins în opt caiete. autorul unor studii de popularizare a ştiinţei şi al unei monografii a Borşei. Carnet inactual. Aviatorul Vasile Scripcaru. Vălenii de Munte. Pe un cer de foc şi luptă (1981). Bucureşti. Şoimii din Târgu Mureş. Jurnalul său. Bucureşti. Necunoscuţii. Carieră în aviaţie: maistru de escadrilă. Transilvania din Bucureşti. 2. 1970. Literatura subiectivă. Cluj. cu incidente şi drame din timpul războiului. Holban. D. subvenţionat şi de tatăl său.. nr. e pasionat de filologie şi istorie naţională. din care mai sunt cunoscute cele din 1872. predilecţie pentru sondajele fantasticului şi abisalului. la Mediaş. Pe un cer de foc şi luptă. 1943. la cea germană din Vişeul de Sus şi. Dăianu. Acad. Ladmiss (prenumele la naştere: Nicolae). România (1873). Belgia (1876). 1853. publicist şi editor. protopop al Vişeului de Sus. 6. preot. paralel. pref. 1969. maghiară. Premiul Soc. română.l. OPERA: Un student în străinătate acum o jumătate de veac. Documente istorice maramureşene. Ursuţiu.ANDERCO HONORODEANU ANDERCO HONORODEANU Ioan Artemie. introd. unde. Curticăpeanu. Bucureşti. în Luceafărul. în colab. începe învăţătura în familie. o gramatică a lb. în Tribuna. de eseuri Semne şi mituri (1937). 8. şi editate în parte de N.. şi al Anei (n. În urma unui concurs. 2000. Testamentul lui Artemie Anderco. 12. Iorga (1934). cu unanimitate de voturi. îi acordă. n. Popescu. H. Lanuri. D. în lb. cursuri de aerodinamică. H. Carnet de zbor. acasă. în 1871. Debut editorial cu vol. 1989. după 1871. Panaitescu. rămase în ms. f. Borşa – m. E. Tatăl era om de acţiune. 1905. Viaţa Românească. Călătoreşte. în Steaua. Bucureşti.. Soc. Între două femei. Cl. începând din 1905. REFERINŢE CRITICE: N. Scrierile sale. 1904. Bucureşti. 1943. în Astra. 1873 (păstrate în col. 50. Scriitorilor Români). redactate. I. 1939. Revista Fundaţiilor Regale etc. În 1866-1867 învaţă la Gimnaziul Piariştilor din Cluj şi începe să-şi redacteze jurnalul în lb. Koman. I. 4 febr. 1970. 1969. Prozator. Dăianu. 1877. apoi Culcer) şi 1876 (tipărite de N. 1981. M. A. f. n. 1907. Proză inspirată din mediul aviaţiei. Antonescu. nr. (M. nr. prin Italia. în lb. l. Moare de ftizie. Provine dintr-o familie de funcţionari. paroh al Borşei.) ANDREESCU N. Colaborează la Convorbiri literare. Iorga). Z. 1907. A. 16 febr. o masivă corespondenţă. Mediaş. aug. Borşa. Carnet de zbor (1973). I. Papiu Ilarian. I Arhiva Anderco de Homorod. strălucite. Arhive familiale.a. G. Catalog. nr. descrise la începutul secolului. Dăianu. nr. maghiară. Dăianu. 1905. gospodar luminat. nr. OPERA: Semne şi mituri. înaintea primirii atestatului de studii. E. Debutează cu poezie în rev. A. S-au păstrat versuri.

Mihăescu (I-IV. în Obervator cultural. în România literară. I. (A.) ANDRIEŞ ANDRIEŞ Andi. 1977. Dimisianu. Dramaturg. în România literară. Prima verba. Prezent în antologiile Streiflicht (Germania. cuprinzând orientarea autorului către probleme de filologie română. Ivănescu (1989). la Facultatea de Filologie a Univ. 1975. la Convorbiri literare. Fiul lui Nicolae Andrieş şi al Luizei (n. M. 1974. Colab. şi al Corneliei-Ana (n. Luceafărul. 1934. 1994. Debut editorial cu vol. versuri. Oglinda la zid. Vlad. licenţiat în filologie la Iaşi (1951). Poet şi prozator. S. 1990. Dacia literară etc. Prof. 1973. de versuri 43 . versuri. 12 ian. Eu şi câţiva prieteni. din Iaşi (decan din 1985). ?). Poesis. nr. Iaşi. prof. nr. Fiul lui Vasile Andriescu şi al Mariei (n. Studii de filologie şi istorie literară. Gh. Studii secundare la Liceul „August Treboniu Laurian” din Botoşani (1945-1951). învăţători. 1997. cu un art. I. Debutează în ziarul Clopotul din Botoşani (1949). 1979. dar şi spre critica actualităţii literare. Cuza” din Iaşi. Limba presei româneşti în secolul al XIX-lea (1979). Prof. filologic în rev. din Iaşi (din 1993). Iaşi. versuri. Grigurcu. în Steaua. Paris. Critic şi istoric literar. Director general al Teatrului Naţional din Iaşi (1994-1996). Contrafort. A publicat vol. Debutează în Convorbiri literare (1977). apoi carieră didactică la Facultatea de Litere a Univ. 2001. I. în Luceafărul. Stil şi limbaj. de poezie Oglinda la zid (1992). Stil şi limbaj (1977). secţia engleză-franceză (19821986). din Dijon (1968-1971). Uşa din spate. 11. Relief contemporan. lector la Univ. 1961. Iaşi. Redactor la Iaşul literar (19541971). Disocieri (1973). Cronica (în redacţie. 12. Cum vorbim (1950). de stilistică şi de istorie literară. nr.ANDRIESCU Alexandru. 1999. Redactor la Timpul. Iaşi. nr. 25. nr. filolog. n. Essai de Bibliographie critique de Stylistique française et romaine (1955-1960). Ulici. Luminiţa Urs. începutul călătoriei. Licenţiat al Facultăţii de Filologie al Univ. Luceafărul. Iaşi. REFERINŢE CRITICE: L. Colab. com. Fiul lui Alexandru Andriescu. Iaşi. Valea Seacă. Le Hir. 1975. Ulici. 3 iun. 1926.) ANDRIESCU Radu. Echinox. Relief contemporan (1974). Sfârşitul drumului. Premiul rev. 1992. concomitent. Bodiu. 4-5. redactor-şef adjunct la Cronica (1971-1979). L. Iaşi. A editat opera lui Gib I. 1999. preşedinte al Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă din Botoşani (1979-1981). 1993-1997). 9 iun. 1994. Hatzfeld – Y. Manuscriptum. Poesis (1992). Iaşi. 1976-1980) şi studiile de istoria limbii române literare ale lui Gh. 1998. Debutează cu o recenzie în Iaşul nou şi. 1976. din Iaşi (1951-1955). G. scriitor. „Al. colectiv. versuri. City of Dreams and Whispers (1998) etc. la Limba română. Limba presei româneşti în secolul al XIX-lea. A. (C. Iaşi. REFERINŢE CRITICE: H. n. Iaşi. România literară. Absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava (bacalaureat în 1947). Debut editorial cu vol. între 1966 şi 1968). la Paşcani. Iaşi. 52. OPERA: Solstiţii. 1994). Director al Institutului de Lingvistică din Iaşi. Facultatea de Filologie a Univ. Convorbiri literare etc. Iaşi. 1985 (poemul în proză: Întinderi). OPERA: Disocieri. în Tribuna. n. nr. director al Editurii Junimea din Iaşi (1981-1990. vol. România literară. Iaşi. Lelescu). 12. 1962. Premiul Filialei din Iaşi a Uniunii Scriitorilor (1998). jud. Samson).

Bucureşti. vietnameză. 1960. în colab. Premiul Asoc. Porţile de aur. Cronica. cuvânt înainte şi note de ~. Bucureşti. Poet. Bucureşti. Cartea de lângă inimă (1959). Bucureşti. C. În 1973 publică vol. Ciopraga. 1996. în colab. A. Aur. Traseul poeziei e cuprins între euforie şi melancolie. Bucureşti. 1959. 23. Bucureşti. Iaşi. în colab. 1965. Interludiu (1968). Doan Thi-Diem. 1968. în Teatrul. Papu. 1984. de versuri: Dragoste şi ură (1957). 1987. teatru. nr. Interludiu. antologie. cu D. Întâia piesă reprezentată (la Televiziunea Naţională. Postul de radio de pe strada Rareş. 6.. Iaşi. Fiul lui Nicolae Andriţoiu. 3. 1963. Facultatea de Filologie a Univ.ANDRIŢOIU Alexandru. 1971. File de cronică. Euritmii. de o senzualitate levantină. Versuri. Bucureşti. versuri. nr. Horea. Vârful cu dor (1964). 1958. Pe drumul meu. 1983. Vârsta zero (1972). debut editorial cu vol. 1957. frizer. nr. Utkin. Euritmii (1972). 1987. În Ţara Moţilor se face ziuă (1953. Bucureşti. Traduceri: I.). Rendis. cuvânt înainte de E. 1985. Două flori. Bucureşti. Versuri. Poeme noi (1984). Bucureşti. traducător şi scenarist. f. Prin „Ţara dimineţilor liniştite”. 1974 (Aur/Or. din Cluj (19491951). Dragoste şi ură. 1988. Adriana Popescu. Bucureşti. 1974. Dang Trân-Con. 1929.) ANDRIŢOIU Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste). Zilieru. 1958. în colab. Trad. Zidarov. C. M-am jucat într-o zi (1978) etc. Gazeta literară. Verbul galben (1968). Luceafărul. În apropierea momentului. 1961. rusă. Viaţa militară etc. note de ~. Poeme noi. ambele incluse într-o atmosferă rarefiată existenţial. Ateneu. Porţile de aur (1959). Luceafărul Contemporanul. Bucureşti. 1953. Poemele lui A. Din lirica elină. 1968. . memorialistică. ed. Simetrii. Bucureşti. Au urmat: Vecinii soarelui (1960). Premiul de Stat). 1982). versuri. versuri. Versuri. Bucureşti. Bucureşti. Vaşcău – m. în Cronica. franceză etc. Familia (din 1965). în Cronica.a. Bucureşti. versuri. Todan). de teatru Inerludiu. Prin „Ţara dimineţilor liniştite”. Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” (1951). 1966. Bucureşti. S. Pe drumul meu (1974). două surori. 1970. în Convorbiri literare. versuri. nr. plutesc în cantabilitate şi adoptă ritmuri prozodice diverse. N. 1962. 1987. (D. Versuri. Avram Iancu. Convorbiri literare. Leonte. Deceniul primăverii (1958). Bucureşti. Instanţa de duminică. versuri. Elixirul tinereţii). Versuri (1987). 1989) şi a elaborat mai multe scenarii de film (Şah la rege. REFERINŢE CRITICE: V. Aur (1974). Versuri. Antologia literaturii maghiare. Debut în ziarul Lupta Ardealului din Cluj (1949). Cine va deschide uşa. din poezia clasică (Din lirica elină. 1977. A publicat mai multe vol. 1989. 8 oct. Bucureşti. cu Dimos Rendis. 23. Bucureşti. versuri. Brad şi I. 1984. 1960) este Postul de pe strada Rareş. Bucureşti. Bucureşti. de Eugen Simion. după care se afirmă ca dramaturg. Banuş ş. Însemnări de călătorie prin România şi China. 1974. piesă într-un act. Bucureşti. Mâna de oţel. Din lirica latină. versiune franceză de Sorina Bercescu. Bucureşti. Mâna de oţel (1961). 1964. Bucureşti. Vârful cu dor. Bucureşti. 1984. Timişoara. OPERA: Urcuş. pref. 1968. cu M. şi al Ştefaniei (n. L. de E. 1959. Ochii şi lumea. Constelaţia lirei. 1964. dar bogată în conotaţii livreşti. Din lirica latină. cu o pref. versuri. Bucureşti. n. Tribuna. Premiul naţional „Vasile Alecsandri” pentru piese într-un act (1959). Până în 1965. Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş (absolvit în 1948). A colaborat la Iaşul literar. Vecinii soarelui.a. M. 1963. versuri. versuri. Neştiuta strălucire. Bucureşti. Premiul 44 Urcuş (1959). 1984. Brădăţeanu. 1 oct. 1972. versuri. 1966.. H. 1964) şi modernă (maghiară. 1959. 1972. Puşkin. OPERA: În Ţara Moţilor se face ziuă. 1964. Simion. cuvânt înainte de ~. redactor-şef al rev. cu I. Mărţişor. redactor la Contemporanul. bilingvă. Bucureşti. Scriitorilor din Iaşi (1973). în 1985 îi apare antologia Constelaţia lirei. a dat două cărţi de reportaje şi însemnări de călătorie (Curcubeu peste Carpaţi. Cartea de lângă inimă. 1959. versuri. Curcubeu peste Carpaţi. Simetrii (1970. 1964. Oaspetele fără nume. 1974. Plângerea femeii după bărbatul ei plecat în război. Viziune şi univers în noua dramaturgie românească. Duet (1970). Bucureşti. Deceniul primăverii. Constelaţia lirei (1963). Bucureşti. vibrând de o sensibilitate jubilatorie şi cultivând ceremonia erotică rafinată. Constelaţia lirei. 1973. Bucureşti.

I. Fiul lui Cristea Andronescu. R. Grigurcu. 1979. Timişoara. REFERINŢE CRITICE: A.) ANDRONESCU ANDRONACHE Vasile. cuvânt înainte de ~. la Sorbona III. l. com. esenţial. argumentând că promovarea culturii române la scară 45 . 10. şi al Elenei (n. 41. E. Negoiţescu. 1975. Poeţi. versuri. din Bucureşti (1946). în România literară. Stelăria (1997). Îşi desfăşoară activitatea la American Institute for Writing Research. 32. Poezia poeziei de azi.. idem. Prim-plan.. versuri. 1987.. Stalactitele dorului (1983). Obţine Diplome Supérieur d’Études Françaises. În 1969 se stabileşte în Statele Unite. ANDRONESCU Şerban C. Master of Arts la Brooklyn College din New York. frecventează cursurile Facultăţii de Litere. Ramuri.) REFERINŢE CRITICE: A. Bucureşti. 6. la fel cum clasicismul caracteriza secolul al XVII-lea. Bucureşti. de ~. jud. 1983. New York (Statele Unite). 1983. 30. Constantin. Metafora umană (1982). Bucureşti. Teritoriu liric. 1936. Texte de fiinţă. avocat. Scriitori. cu Liliana Blajovici-Liciu. Dr. la City University of New York (1973). Liceul la Petroşani. eseist şi traducător. Poeţi contemporani. 1924. Chirilă. 13. Bucureşti. versuri. Stelăria ([I]. n.. Neagu. versuri. Taşcu. Alex. Poet. IV. Limbaje lirice contemporane.. romantismul. Poeme (1978). Al. Valori lirice actuale. ibidem. după câţiva ani petrecuţi în Franţa. OPERA: Ochi înnoptat. 2004. Alboiu. Istoric al culturii..Antologie de poezie canadiană de limbă franceză. Micu. Bucureşti – m. cu teza Essay on the Aesthetics of French Visual Poetry (Essai sur l’esthétique de la poésie visuelle française). Martin. apoi doi ani la o şcoală postliceală de chimie. cu lucrarea: Dispositions visuelles du vers français. Bucureşti. Secţiuni. II. nr. 1982. în Literatorul. 1989. Poeme. a formulat teoria „analogiilor estetice” (combinaţie între două arte complementare. V. la diverse Univ. Stelăria. II. Engrame. Ştefănescu. cu Ursula Şchiopu. Cistelecan. 1972.. Grigurcu. Colaborează la Amfiteatru. de ~. nr. 1997. Fiul lui Ion Andronache şi al Mariei (n. Alexiu... nr. de pildă a timpului şi spaţiului) specifice secolului XX şi. A debutat cu poezie în Luceafărul (1963). Paris (1971) şi. 1978. 2003. 1984. 1974. 1971. A semnalat caracterele clasice (categoria sublimului) în literatura populară (balade. Texte de fiinţă (1974). în acelaşi an. Metafora umană.. secolul al XVIII-lea. (I. Poeme. Piru. 1977. Simion. C. versuri. Horváth Imre. I. enciclopedismul. Poemele franceze. Ruja. 1999. în colab. Gh. D. engleză. O istorie. 1988. Stelăria. Ştefănescu. În prelegeri şi art. A publicat vol. Antologie de poezie vietnameză clasică şi contemporană. I. Bucureşti. E. 1988. Despre poeţi. G. în Familia. şi colegii americane. 18 febr. nr. Călinescu. Bucureşti. în România literară. diferite de toate celelalte structuri figurative din perioadele anterioare. Sineşti. 1996. Adriana Iliescu. nr. (Al. Bucureşti. 1982. 1987. paralel. Cs. conferenţiind. Bucureşti. Poezii. Al.. Alex. Bucureşti. Bucureşti. 10 oct. Concluzia e că astfel de analogii caracterizează ultima sută de ani (în arte şi literatură). L. D. pref. Popescu). M. V. ?). C.. 1996. agricultori. Poezie şi livresc. Felea.. Rilke. Moldovan. după care urmează Liceul „Dimitrie Cantemir” din acelaşi oraş (bacalaureatul în 1942). în acelaşi timp.. Goci. To Huu. de versuri Ochi înnoptat (1971). Flacăra. Poantă. 1983. Ideografii lirice contemporane. nr. Stalactitele dorului. nr. 1971. estetică şi literatură (1942-1945). 1985. Primele clase primare la British Institute din capitală (absolvite în 1939). pref. Vâlcea. pref. Gh. 10. 1981-1986. nr. P. 1972. Modalităţi. 1974. Al. Bucureşti. nr. Barbu. secolul al XIX-lea. realismul şi impresionismul. în România literară. de ~. 1981). 2002. Între 1947 şi 1968 e scriitor liber profesionist (membru al Fondului literar al Uniunii Scriitorilor). Licenţiat al Facultăţii de Drept a Univ. n. ibidem. în Luceafărul. în colab. Poezii (1989). 25. Noi doi în oglindă. 1976. Laborant chimist. Poezia. dec. F. 1987. 1980. Stelăria (II. [I]-II. 1979. 1986). România literară. în Luceafărul. basme şi legende)... Luceafărul.

Andronescu (Usque ad finem hoc et nec ultra. Bucureşti. Tainele noastre nu-s de vânzare. New York.) . Călătoriile căpitanului Cook. OPERA: Cadmos. Peter Freuchen. Analogii estetice. Cu sprijinul financiar al Univ. John Gardner. Canada şi Italia. În paginile ei semnează poezii: George Uscăteascu. (Académie Européenne des Arts. Bucureşti. 1959. 1987). prefaţă de D. New York. nr. Scurtă istorie a scrisului. Bucureşti. 28 (1988). În nr. Brian Fawcett. Revista bibliotecilor etc. Flacăra. 11-12. Jack London. 8. S. Bucureşti. în româneşte de ~. Cioran lui Otto Manheimer. Academia Oamenilor de Ştiinţă din România). apare în nr. Este autor al unei lucrări de sinteză (Cadmos. Corneliu Vadim Tudor. George Uscătescu – opera lui. Vânătorii din Golful Melville. India şi preşedinte al Filialei americane a Acad. despre George Uscătescu. Winter.. I-II. A tradus din Thor Heyerdahl. Wisconsin.universală nu se poate face decât prin recunoaşterea şi cultivarea valorilor fundamentale ale identităţii de neam. pref. de Eugen Schileru. cuvânt înainte de Emil Condurachi. Bucureşti. şi comentarii critice: Şerban C. 43. politică şi socială a comunităţii româneşti din Statele Unite. Oamenilor de Ştiinţă din România. Bucureşti. Glorie. nr. Bucureşti. REFERINŢE CRITICE: Anca Noje. Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada. Robin Hood. Scurtă istorie a scrisului. nr. of Divinity (honoris causa) la Trinity Research Center. 1962 (altă ed. subintitulată. 1987). În jurul lumii. Bucureşti. 245. În 1995 publică „eseul personal” despre mareşalul Ion Antonescu (Glorie. A. Belgia. Trifa. 25-26. 1965. în româneşte de ~. René Huygue). Bucureşti. Contemporanul. un eseu despre Constantin Virgil Gheorghiu. Călătoriile căpitanului Cook. Moby Dick sau Balena Albă. Din Agora (nr. New York. Henry Gilbert. 23-24. Sunt prezente. Statele Unite (Zbigniew Brzezinski. înfiinţată la New York (1997). Gazeta literară. două studii reprezentative sunt: Pentru o definiţie a termenului de „român” (Europa şi neamul românesc. II. 1976. Sasu. 1997. Traduceri: Thor Heyerdahl. studii. 1963. proză: Eugen A. Noica: Rugaţi-vă pentru Alexandru („anii de calvar din închisoare”) şi Un nou model de universalitate. Irving Stone. Who’s Who in Romanian America. 3. nr. nr. 1969. Peter Freuchen. Bucureşti. American Association of University Professors) şi Acad. în Steaua. 3. Dorris Lessing. Eseu personal despre Mareşalul Ion Antonescu. Ioan Alexandru. Bucureşti. adversitate. 3-4. editează Bye Cadmos. Eugen Lozovan etc. 1987). trad. Membru în PEN Club International (Writers in Exile). în româneşte de ~. Cu pluta pe Oceanul Pacific. Dr. în româneşte de ~. a Quarterly of Culture and Tradition. limbă. în româneşte de ~. în româneşte de ~. Milwakee. 1998. Who’s Who in Romanian America (1976) este până astăzi o 46 ANDRONESCU importantă sursă documentară privind viaţa cultural-spirituală. 1967. de ~. Teoria spaţiului-timp în arte şi literatură. reprodus din Filosofia oggi (nr. Brian Fawcett. de Radu Tudoran. Bucureşti. Membru în mai multe Soc. al unui manual de Tehnica scrierii academice (1997) şi al unui eseu dedicat Analogiilor estetice (1998). 1966. Magazin istoric. Vasile Haţegan (Archbishop Valerian D. 1965. cu o pref. 1993). tot de C. traducere de ~. 1963. nr. 1991). (Modern Language Association of America. nume de prestigiu din Franţa (Constantin Virgil Gheorghiu. Mazilu. (A. Irving Stone. trad. ed. John Cheever). Expediţia Kon-Tiki. respectiv 37-38 (1990) se publică două texte inedite de C. 1995-1996). 1992) şi Elements of Romanian (Moldavian) Identity (Romanian Civilization. Foaia mişcării române pentru unitatea Europei. începând cu 1982. New York Spectator. Dorris Lessing şi James Cook. În acest sens. Herman Melville. 2001. rev. Madras. Noica. Un alt art. Tehnica scrierii academice. 1959. După 1989. Herman Melville. George Uscătescu (Integrarea politică şi culturală a Europei de Est. James Cook. Henry Gilbert. Editează la New York. Spania (George Uscătescu). nr. 1966). Călătorie neterminată. A Journal of Aesthetic Analogies (1974-1978). art. din 1989. 1998. 1986) se reproduce un interviu acordat de E. credinţă şi tradiţii păstrate de veacuri în spaţiul carpato-dunărean. în paginile revistei. Romanian-English Dictionary. 27-30 (1988). În ţară a colaborat la Studia bibliologica. 1966. 1983). Giurgiu (Secretul Adei. infamie. infamie). adversitate. publică în Noua revistă română şi Curierul românesc. 1995. tabel cronologic şi note de ~.

4. Mirele (1975). Bucureşti. 2000). Cel mai îndepărtat Paradis (2001). Şcoala elementară în satele Muşeniţa şi Baineţ (19491956). Psihoterapie isihastă. 1990. Dana Dumitriu. 10-11. ?). roman. 41. Colab. Montreal. 1987. (A. nr. Jurnal în India (2002). Liceul absolvit la Craiova (1892). 1991. Bucureşti. Eseuri: Viaţă şi semn (1989). India văzută şi nevăzută (1993). Maria Ana Tupan. scriitorilor din Bucureşti (ales la Conferinţa din 1990). Bacău – m. după ce în liceu editase rev. Bahrineşti. 2002. Jurnal în India. în Viaţa Românească. Cluj-Napoca. este totodată primul roman ştiinţifico-fantastic cunoscut din 47 . Bucureşti. OPERA: Iutlanda posibilă. de memorialistică: Memoria textului (1992).. n. Muntele Calvarului. 1875. Mirele. memorialistică. D. Ţăranu. n. Face două călătorii la Muntele Athos (1997. 27. literară Freamătul. 1918. 1984. Istorie şi taină la Sf. în Contemporanul.ANDRU Vasile (numele la naştere: Andrucovici). 1989. 1988. Stanca. 1999. 1994 (ed. I. Bucureşti. I. Viaţa Românească. Bucureşti. Prozator. Luceafărul. actori. 22 mai 1942. Iaşi. 9. Simuţ. Terapia destinului. Progresia Diana. 1983. Muntele Calvarului (1991). 17 sept. revăzută. 1977. India. Fereastra criticului.. M. Tribuna. Alex. Iorgulescu. Din 1975. 1970. Bucureşti. Debutează în România literară (1969). C. I. 2002. Scriitori. Chişinău. Romanul românesc. Convorbiri literare. 1996. Bucureşti. Arheologia dorinţelor. nr. Un univers cu o singură ieşire. proză scurtă. 1. 1979. la România literară. Yaatra. Debutează în ziaristică la Curierul Olteniei (1892). Turnul (1985). A. 1995. Păun). Atena. nr. 10. India văzută şi nevăzută. în România literară. în Orizont. Chişinău. 1991. REFERINŢE CRITICE: M. 5 nov. 1985. 5. agricultori. Prima carte publicată de A. 2001.) ANESTIN ANESTIN Victor. Chişinău. Turnul. participând la mai multe simpozioane de spiritualitate şi istorie a religiilor (Paris. ibidem. în Viaţa Românească. A. a Univ. Vol. Steinhardt. 1997. I. V. Mistici din Carpaţi şi alţi oameni slăviţi din istoria mântuirii. Rachieru. N. Ştefănescu. O zi spre sfârşitul secolului. 1998) şi stagii de pregătire sapienţială în Italia. Noaptea împăratului. 2001. Păsările cerului. adăugită. Bucovina. Vişan. Gh. în Steaua. Întâlniri cu maeştri şi vizionari (2001) şi Yaatra. Bucureşti. nr. de povestiri şi romane: Mireasa vine cu seara (1973). Profiluri epice contemporane. Holban. 1973. Bucureşti. 1983. Alex. Vatra. 1997). Facultatea de Filologie. urmat de alte vol. asistent la Institutul Pedagogic din Suceava (1967-1974). în Tribuna. 1986. C. Bucureşti. Istorie şi taină la Sf. 1993 (ed. 2001. Holban. Cel mai îndepărtat paradis. D. Arheologia dorinţelor (1977). 52. Grigurcu. în Cronica. 2001. C. Mireasa vine cu seara. Ştefănescu. L. Semnături în contemporaneitate. Întâlniri cu maeştri şi vizionari.. 1985. nr. Premiul internaţional Balcania (2000) pentru romanul Păsările cerului. Progresia Diana (1987). nr. memorialistică. 2002. Memoria textului. 1998 (ed. O zi spre sfârşitul secolului (1983).. 16. Noaptea împăratului (1979). în România literară. roman. proză scurtă. Cristea. secţia franceză-română. în Familia. S. Şeful Secţiei de proză al Asoc. nr. Geo Vasile. Bucureşti. Din anii ’80 cercetează practica isihastă. de povestiri Iutlanda posibilă. nr. 3-4. în Viaţa Românească. nr. 1975. Isihasmul sau meşteşugul liniştirii. 3. Papahagi. în Cronica. idem. 1989. 1985. Franţa. 2000. Debut editorial în 1970. Bucureşti. Munte Athos. nr. Romancier şi memorialist. nr. din Iaşi (1960-1965). Bucureşti. Viaţă şi semn. nr. adăugită. 1987. Ungureanu. Munte Athos (2001). coordonează Centrul Naţional de practică isihastă din Bucureşti.. Bucureşti. Din 1990.. 5. Părinţii: Teodor Andrucovici şi Ecaterina (n. Crişan. 1988. 1989. nr. 12. Un univers cu o singură ieşire (1997). Fiul lui Ion Anestin şi al Mariei (n. redactor la Viaţa Românească. India). 1989. 1993. cu vol. com. Bucureşti. 2000). Bucureşti. nr. Sasu-Mariana Vartic. Polinezia (Pacificul de Sud) şi Australia. 41. 16. 1987. Piteşti. în Viaţa Românească. liceul la Siret (1956-1958) şi la Rădăuţi (1958-1960). nr. nr. 1992. la Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava (1965-1967). Prof. Bucureşti. în România literară. în Convorbiri literare.

1706-1790. Română. de popularizare Bibl. artist şi savant. Observaţiuni astronomice. Puterea ştiinţei sau Cum a fost „omorât” Războiul European. A întemeiat şi condus rev. a tradus c. reporter. A publicat peste treizeci de vol. Vremea. după scriitorii spiritişti moderni. Câmpina. Riga. Torino. 1910. Romanul Cerului. Bucureşti. Bucureşti. 1910. 1899 (ed. 1901. Cu două săptămâni înainte de a muri. 1912. Povestea ştiinţei. Cutremurele din România. 1916. Omul care a răpit fulgerul din cer – Benjamin Franklin. când în tot restul lumii mai apăreau doar unsprezece astfel de rev. redactor şi secretar de redacţie la diverse ziare din capitală – c. Bucureşti. 1915. Sub pseud. înfiinţată de el în 1907. Lică. eclipsele şi bolizii ce s. III Povestea celei mai frumoase stele. Ce sunt cometele?. este „primul autor specializat de literatură ştiinţificofantastică din România” (Fl. pune sub auspiciile lui Soc. Căpitanul Scott la Polul Sud. Venus diurna. I Răsăritul şi apusul astrelor. îi dedică un „studiu critic” (1902). A înfiinţat col. Paralaxele stelelor. 1911. 1902. 1916. cele mai multe de astronomie. Bucureşti. iar împreună cu matematicianul Gheorghe Ţiţeica şi cu fizicianul Ştefan Hepites a fondat Soc. mai cuprinde O tragedie cerească şi publicistică literară. Noţiuni populare de astronomie. Stelele. Prin scrierile SF (În anul 4000 sau O călătorie la Venus. autor dramatic. comunicare prezentată la Acad. Eclipsele sau întunecimile de Soare şi de Lună. astronomul francez îl ajută cu cărţi şi aparatură. Cum se găsesc constelaţiile pe cer?. Viaţa lui Tom Edward – cismarul cel învăţat. Giordano Bruno. Cum să înveţi stelele. semnate de Camille Flammarion. The Nature (Anglia).observat în România între 1386 şi 1853. 2003). 1916. O tragedie cerească. Câmpina. Istrati. Bucureşti. 1916. Bucureşti. Bucureşti. 1916. Câmpina. Ştiinţa şi morala. 1911. Ampère. Haralamb Lecca. Die Kalenderreform in den Staaten der griechischen Kirche. Studiu critic. Ce trebuie să citim. Monthly Register (SUA) etc. Bucureşti. Universul). Ştiinţa tuturor. A. Cutremurele de pământ. Bucureşti. 1915. 1986. Baloane şi aeroplane.literatura română (În anul 4000 sau O călătorie la Venus. Bucureşti. A. Manolescu). Gibson şi Ramsay. comunicare prezentată la Acad. Bucureşti. Robu. II. 1912. a publicat. Prietenii Ştiinţei (1913). L’Astronomie. 1916). Astronomică Română „Camille Flammarion”. English Mechanics. Bucureşti. Bucureşti. Planeta Marte. 1909. 1909. conferinţă. Patriotul. Aventuri aeriene. Pământenii şi marţienii. R. Bucureşti. 1915. Câmpina. prelucrare după Ch. Veselia. Sir Humphry Davy. Visele. Povestea Cerului. Eroii ştiinţei. fiind totodată corector. 1908. Camille Flammarion. Bucureşti. treizeci –. Astronomie pentru toţi. 1916. II Calea Laptelui şi construcţia Universului. a întemeiat Univ. 1912. Poveste astronomică. Observaţiuni astronomice pentru marinari. Bucureşti. Română. Flammarion filosof. Michael Faraday. la rev. Roman original. Puterea ştiinţei sau Cum a fost „omorât” Războiul European. Minunile naturei. Newton şi atracţiunea universală. Bucureşti. 1914. Bucureşti. Bucureşti. Cucerirea aerului. 1899). a iniţiat o nouă rev. prima publicaţie periodică de astronomie din România. Poveste fantastică. schiţe umoristice. după au manuscrise şi documente. de C. altă ed. Bucureşti. 1920). O tragedie cerească. 1911. 1912. va traduce apoi asiduu din acesta. Eclipsele de soare. îl propune ca membru în Société Astronomique de France şi îi deschide calea colab. 1913-1915. până la sfârşitul vieţii (printre care: Apărarea naţională. Orion (1907-1912). 1915. Bucureşti. douăzeci de cărţi (cunoştea şapte lb. Viitorul. 1912. Femeile învăţate. prelucrare după . Bucureşti. Vine cometa Halley. OPERA: În anul 4000 sau O călătorie la Venus. şi pref. Populară din Bucureşti (1912). 48 ANESTIN Bucureşti. James Clerk Maxwell. Împreună cu chimistul Constantin I. Ţara. în rev. Cluj-Napoca. Biografia. Planeta Venus în 1911. Visele prevestitoare. Câmpina. Istoria manifestaţiunilor spiritiste. Decisivă pentru opţiunile şi formaţia lui A. Poveşti astronomice.. În lumea spiritelor. la rându-i. 1911. Bucureşti. Henry Cavendish. Adevărul.. Studii astronomice. Bucureşti. 1915. Audiază intermitent cursuri ale Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. a fost lectura. Cometele. Razele X şi radiul. Minerva. străine). Viaţa şi invenţiunile lui Edison. Sirius. 1914. Viaţa şi opera lui. Pierre Louis Frederic Sauvage. Şi-a legat numele mai ales de seria a doua (19121916) a Ziarului ştiinţelor populare şi al călătoriilor. 1914. 1912. încă din liceu. a cărţilor de astronomie populară. „Ştiinţa pentru toţi” (1916). Studiu critic. Dimineaţa. Bucureşti. Viaţa şi opera lui William Herschel. Bucureşti. 1913 (ed. Cu 28 hărţi cereşti în text. 1909. de popularizare. Jean Henri Fabre. Bucureşti. 1915.

1986. Robu. Antohi. Mecanica cea nouă. Flammarion.a. idem. Hobana. Viaţa şi opera lui D’Alembert. Premiul „Ion Creangă” al Acad. A. 1911. Tinereţea Mariei Antoaneta. şi studii pe teme de istorie literară şi folclor. Câmpina. Simion. valorifică ironic procedeul romantic al „manuscrisului găsit”. Călinescu. P. Bucureşti. I. 1916. Bucureşti. 49 . Fiul lui Paraschiv Angelescu. prelucrare după St. Gregory. Limbă şi literatură. Hanning Speke. Bucureşti. I-II. şi Literatura Română (din 1973).. 24 ian. 1914. Poincaré. 1980.) ANGELESCU ANGELESCU Silviu. Lord Kelvin. Science fiction. Marino. idem. Synge. 1990). 1910. Othello.l. Manolescu. Meyer – Urania. 1909. 1914. în Cronica. Regele Lear. Călătorii extraordinare. bine primit de critica literară.Flammarion. 1985. Câmpina. Speke. 1986. culegeri de folclor (Folclor din Dâmboviţa. 1989). 1909. Ce e cerul? Astronomie populară. Bucureşti. şi al Elenei (n. Ch. Frederic cel Mare.. Bucureşti. (1988). Bucureşti. 1990. Petre Georgescu Delafras. Ionescu Vlăsceanu. nr. J. În lumea fantomelor. S.-nov. Hobana. Meunier. 9. idem. Critic literar şi prozator. f. nr. Bucureşti. OPERA: Portretul literar. în Foundation. Studii elementare. Călinescu” al criticii (1985). şi Literatura Română a Univ. 40. Bucureşti. Calpuzanii. cu teza Tipare portretistice în epica orală şi cultă. 1945. de G. Lindenberg. Cochrane. Cataclismul din Martinica. 1921. Director adjunct în Direcţia de Relaţii Externe a Ministerului Educaţiei şi Învăţământului (mart. I. M. Ziarul ştiinţelor populare şi al călătoriilor. 1969. Dr. Flammarion şi Guillemin. Bucureşti. în Cronica. 1910 (ed. f. 1914. Bucureşti. I. 1918. II.a. R. 1916. Luna. nr. singur sau în colab. Bucureşti. medii şi gimnaziale la Pitaru. H. cu Octav Păun. la Cahiers roumains d’études littéraires. Bucureşti. Bucureşti. G. Limba şi literatura română etc. Bucureşti. Macpherson-Jun. Shakespeare. REFERINŢE CRITICE: Al. prelucrări după B. Premiul „G. Messerschmidt.. Bucureşti. Bucureşti. cântece bătrâneşti şi doine. 1924. Vlăsceni şi Răcari (1952-1963). 48 (omagial). John Dalton. 1983. 1912. 48. Bucureşti. 1909. Traduceri: Agnes Clerke. română la Crevedia Mare şi Găişeni. 1907. Charles Darwin. Sistemul solar. în Tribuna. Florin. Ce e viaţa? Studii ştiinţifice populare. 1968. Fizica astrelor. pref. nr. Colab. prof.1987. 1920. Se va stinge Soarele? Soarele după astronomia modernă. Arrhenius. 1985. Evoluţia lumilor. prelucrare după Cortambert. The Review of Science Fiction. T. 1921. Bucureşti. Sv. 1908. în România literară. R. C. Studiu filosofic. Bucureşti. vol. 1916. 1918. Ştefan şi V. Povestea vulcanilor. Lanne Poor. REFERINŢE CRITICE: L. Legende populare româneşti.a. Bucureşti. Astronomie populară. Fl. Istoria astronomiei. II. 1983. Momente şi figuri din istoria astronomiei româneşti. Povestea unui electron. Raleigh. A publicat. cu art. 39.. Regele României. William Herschel. Hamlet. I. însoţindu-le de studii introductive. publicată cu titlul Portretul literar (1985). Ch. Claude Bernard. de Dubour. H. suplinitor de lb. Între 1967 şi 1972 lucrează ca muncitor. Bucureşti. I-II. Julius Robert Mayer. 1916). R. 1908. Naşterea şi moartea materiei. apoi ca prof. în Limbă şi literatură. 1987. M. 32. Yates. Londra. 1987 (ed. Le Bon. 1999).a. C. în filologie (1972). 1908. 1999.. Culminarea astrelor. Bucureşti. 1916. Din dec. din Bucureşti (1967-1972). Bucureşti. Fenomenele spiritismului. K. Clara Tschudi. Bucureşti. Roxana Sorescu. Stanley. Mitul şi literatura. Doi mari aventurieri – Vasco Nuńez de Balboa şi Fernand Cortez.. Pământul şi Soarele. nr. Facultatea de Lb. Joseph Priestley. Cook. Viaţa anecdotică a învăţaţilor iluştri Tycho Brahe. Carol I. Stele noi. ca pretext pentru o savuroasă. l. f. n. I. Sir W. Nansen şi Nordenskjöld.a. B. Amintiri din teatru. eseuri. M. E. Asistent (din 1972) şi lector la Facultatea de Lb. Debut în Analele Universităţii din Bucureşti (1977). în Revista ştiinţifică „V. Basme. Adamachi”. Nickl. 1999. vicepreşedinte executiv al Fundaţiei Culturale Române. Gibson. Bucureşti. Lord Macaulay. Bucureşti. 1907. (C. nr. f. Bucureşti. J. Bucureşti. pitorească şi esopică istorie plasată în vremea lui Nicolae Mavrogheni. Popescu). Bucureşti. f. f. Viaţa şi opera. Bucureşti. 1915. Literatura SF. 1981. Viaţa şi opera celebrilor exploratori Livingstone.. nr. Câmpina. Vârsta de aur a anticipaţiei româneşti. Bucureşti. În romanul Calpuzanii (1987). şi preot. Macbeth. Crookes. 1914.

În grădină. fantazii şi portrete. cu St. Iosif şi Ilarie Chendi. pseud. O. de proză (Povestea celor necăjiţi. 1912. Continuă cursurile la Institutele Unite şi la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Iaşi. 1988. Lambrior (18791883). 1911. 1924. Cumpăna. a. n. prolog în versuri. nr. 1911. abandonate în 1889. fantazii şi paradoxe. Iosif. 1912. O. Cometa.ANGHEL Dimitrie. Mihăieş. în Orizont. frecventase cenaclul lui Neculai Beldiceanu. O. Bucureşti. este însă. Mirea. scăpătat în ultima parte a vieţii) şi al grecoaicei Erifilia (n. Poezii. Triumful vieţii. 1909). Fantome. cu St. de poezii. Victor Eftimiu sau I. Între 1909 şi 1910 editează împreună cu Mihail Sadoveanu. între 1893 şi 1902). 1912. proză. O. poem. 1908 (ed. Murăraşu. modernitatea şi îngăduie astăzi o depăşire a înţelegerii scriitorului doar ca „poet al florilor” prin redimensionarea aportului său la „europenizarea” literaturii române. . 1910 (în colab. cel care a introdus „plugul cu abur” şi cultura orezului în ţara noastră. 1908). Iaşi. Bucureşti. Revista democraţiei sociale. cu Traduceri 50 1986. Papahagi. Bucureşti. Bucureşti. D. precum şi de mai multe vol. Oglinda fermecată. com. Bucureşti. 1914. Piru. Războiul. iar în 1905 îi apare primul vol. rev. înclinat spre extreme. cu St. Théodore de Banville. Flacăra. Iosif). bibliografie şi pref. Opere complete. Legenda funigeilor. 19111912. Spania şi Franţa. A. 1912. în colab. 1988. 1913. Fantome. nr. era prezent în publicistică (Adevărul. de C. din care Gherea îi publică două poezii în Contemporanul (1890). Corneşti. în Orizont. 1988. Carmen saeculare. arendaş şi moşier. 1946. Oglinda fermecată. iar din 1911 este inspector la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. chiar în comitetul ei de redacţie (1906-1908).). Manolescu. Bucureşti. Viaţa Socială. Viaţa. nouă. Lumea nouă. O. în Tribuna. Iosif). Iaşi – m. nr. Triumful vieţii. 1910) şi creează. 1913). 4. ed. jud. Bucureşti. 1872. Adevărul literar. Critici şi metode. poem dramatic în trei acte. cu St. Căsnicia ce urmează e întretăiată de crize de gelozie. urmat. St. II. Copilăria la Iaşi şi la moşia din Corneşti. Bucureşti. opera lui A. Iosif). Iosif). 1907. Al. nr. la Paris (unde s-a aflat la studii. 1912. în 1914. îşi răneşte soţia şi încearcă apoi să se sinucidă. O. 1909 (în colab. Mirea. Le cérisier de Lucullus. Poetul se legase de timpuriu (1887) de mişcarea socialistă. 1908. Bucureşti 1905. P. 1910 (în colab. 13 nov. după retragerea lui Iorga. apoi. Proză. Cometa. (M. Opere complete. Steluţa. ed. de succes A. ed. 1907 (ed. Portrete. poem istoric (Carmen saeculare. 7. după o asemenea scenă. OPERA: În grădină. Halm. N. Literatură şi artă română. Moare câteva săptămâni mai târziu. D. 1922.) ANGHEL din Paul Verlaine (în colab. Iaşi. şcoala primară la Institutul din Caracaş şi la Liceul pedagogic condus de Al. M. Bucureşti. în Italia. A. 8. 1910. fantazii. Pagini literare. Viaţa literară şi artistică. Bucureşti. poem istoric în două părţi. Poezii. ed. tentat să cultive prietenia literară: scrie în colab. ajunge membru în redacţie şi. Anghel. revine în ţară în 1902. Bucureşti. Temperament impulsiv. după ce fusese o vreme referent la Casa Şcoalelor. 19. În anii ce urmează călătoreşte mult: întâi în Italia (unde ia cu sine pe poetul Ion Păun-Pincio). Dumas. 1929). Colaborator la Sămănătorul (din 1902). 1909. Mirea. Cireşul lui Lucullus. Cantonată într-o zonă literară de tranziţie. Viaţa Românească. Leatris). Anghel. Poet. Mareş. 1988. Rampa ş. de C. 1913 (în colab. II. D. în acelaşi timp. Aceeaşi fire atrasă de boemă sau aventură explică şi legătura sentimentală cu Natalia Negru. îndeplineşte funcţii administrative în Dobrogea (1906-1907). în România literară. 1909. Fără titluri de studii. Bucureşti. la relectură. Iosif teatru poetic (Legenda funigeilor. de Fantazii. proză (Cireşul lui Lucullus. în 1903 debutează în vol. de D. Foartă. deputat liberal. Fantazii. în 1909. 16 iul. 1989. nr. Bucureşti. 1989. Caleidoscopul lui A. cu Victor Eftimiu). ed. 1911. II. Din această perioadă datează un caiet de versuri de factură eminesciană. cu St. soţia lui Iosif. O. O. Steluţa. sau traduce din Ibsen. îngrijită. în colab. Povestea vorbei. prozator şi traducător. Al treilea fiu al lui Dimitrie Anghel (aromân de origine. I. comedie în trei acte în versuri. în Viaţa Românească. Paris. fantazii şi portrete. colaborează şi cu Leon Feraru. (mai cu seamă proza) îşi dovedeşte. împreună cu poetul ardelean. Ramuri. orig. M. cu St. Elveţia. Bucureşti. Minulescu. 1911. cu St. Ş. Povestea celor necăjiţi. Fr. Iosif). Caleidoscopul lui A. împreună cu fraţii săi. 10.

III. tabel cronologic şi referinţe critice de T. Istoria poeziei româneşti. Caillavet. altă ed. Dimitrie Anghel. Poezia simbolistă românească. nr. Strigoiul Carpaţilor. Zoe DumitrescuBuşulenga. Ardeleanu. Henri Bataille. Natalia Negru. Vârgolici. Adriana Iliescu. cu St. 1982. Ş. Zamfir. M. Bucureşti.. Dragomirescu.. nr. 1991.. 1989. XXXII. Vârgolici. M. îngrijită de A.. antologie. T. 1999. 1998. Bucureşti. Marinescu. Dragomirescu. Iosif). 1956 (ed. T. Redactor la Contemporanul. de C. I. M. Fabule.. S. Oprescu. 1983. Bucureşti.. Bucureşti. Bucureşti. cu St.. Arta. Atanasiu. Henri de Régnier. pref. tabel cronologic şi bibliografie de M. Dragomirescu. 1915). Iosif). Bucureşti. Bacău – m. I. ed. Mirea. Grigurcu. Anghel şi I. Bucureşti. Minulescu. I. N. Dimitrie Anghel. Bucureşti. Rusu. Bucureşti. St. 1989). învăţători.. şi opere în colab. Ilarie Chendi. în Cronica. G. Portret în evantai. O. tabelul cronologic. O. îngrijită. I. Critice. în colab. 1987. Micu.. Iosif. Râpeanu. Istoria. Micu. Dimitrie Anghel. 1945. pref. Ş. cu St. Bucureşti. pref. Răcătău. Cioculescu. îngrijită. O. 2000. Versuri şi proză. Henric Ibsen. şi tabel cronologic de E. 1957). cuvânt înainte şi bibliografie de M. tălmăciţi în limba românească de D. Poezii.. E. C. Roman. Bucureşti. T. Introducere în opera lui D. cu St. 394. Halm. ed. II. Ş. îngrijită şi note de I. III. La Fontaine. D. Oscar Wilde. 1983. eseist şi dramaturg. 1972. în colab.. I. În grădină.. îngrijită de A. Dragomirescu. redactor-şef la Tribuna României (1972-1974). Dimitrie Anghel. Fiul lui Vasile Anghel şi al Anei (n. Camoéns. Memorii. Început... Ivaşcu. II. Confruntări literare.. Cireşul lui Lucullus. Roman. bibliografie de M. 1957. nr. 1995. 1983. Bucureşti.. 1935. Albert Samain. II. Oglinda fermecată. Lumini de curcubeie. Fr. O. 1974. C. îngrijită de T. V.. 1903 (în colab. Istoria. R. Lovinescu. Cioculescu. Bucureşti. 1968. ed. în colab. Victor Hugo. Legenda funigeilor. ed. O. În grădină.. 1906 (trad. 1997. Bucureşti. Dragomirescu. Traduceri: Din Paul Verlaine. 1909 (trad. Scarlat. tabelul bibliografic. Gh.. Proza poeţilor. şi tabel cronologic de M. comedie într-un act. apoi de susţinere pe linie publicistică a grupului protocronist de la Luceafărul. ed. Georgeta Horodincă. tom XXXII.. ed. 1985. ed. 5.. O.. în Analele Universităţii din Bucureşti. Fantazii. ed. Anghel. Iorga. nr. cu un studiu asupra lui Oscar Wilde. Varietăţi literare. 1996. 1978 (ed. Z. 2. Negoiţescu. Poezii şi proză. 1982. D. pref. originale. V. A. Oglinda fermecată. Itinerar critic. II. Poezii. O. ed.. Activitate gazetărească la Scânteia. Călare pe două veacuri.. Bucureşti. 1931. Iosif. 1986. Anghel. O. 1929. Gh. 377. în Analele Universităţii din Bucureşti. studiu introductiv şi comentarii de I. 16. De la Mihai Eminescu. Stere. 1972. nota asupra ed. în colab. temele de Margareta Iordan.. Călinescu.. 10. în Dilema. Corespondenţă. II. Panaitescu – Perpessicius. studiu. note şi cuvânt înainte de H. 1975. Iosif). I. [1909]. 1992. Iosif). ?). D. Dragomirescu. 1968.. în Vatra. Bucureşti. 1911 (ed. Charles Guerin.. de Flers şi G. 1984. VII. ed. 2002 (trad.. text îngrijit. Caleidoscopul lui A. Bucureşti. Debutează cu un poem în România liberă (1947). jud. Poezii şi proză. 1969. în Vatra. Timişoara. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Al. îngrijită. V. Vârgolici. poezii şi proză. poem dramatic într-un act. Sandu-Aldea. Scrieri I-II. Versuri. Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu”.) ANGHEL Paul. 1983. Pescarul şi sufletul său. II.. Literatura. Ornea. în Adevărul literar şi artistic. Virgil Cioflec. debut editorial cu romanul Şapte inşi ANGHEL 51 . postfaţă şi bibliografie de V. P. pref. Bucureşti. M. Poezii şi proză. cuvânt înainte de V. Ş. Metea. ilustraţii de Adriana Mihăilescu. 1966. Dragomirescu. M.. Dumas-tatăl. idem. REFERINŢE CRITICE: N. versuri. Th. Dragomirescu. 1930.. text stabilit de M. Iosif). 1910 (trad. Davidescu. I. G. I. în colab. (M. Perian. Vianu. II. Puşcariu. Bucureşti. 1910 (trad. Sava. în Limbă şi literatură. Iosif). 1983. Modernismul. Bucureşti. poem dramatic în trei acte. îngrijită şi note bibliografice de M. îngrijită. cu St. ed. de Banville. Ciopraga. nr. Anghel şi St.îngrijită. Bucureşti. Liceul „Ferdinand” din Bacău. 1988.. 1981. postfaţă. D. Dimitrie Anghel. Gringoire. nr. Cioculescu în Manuscriptum. Roman. tom. Limba şi literatura română. 1976. P. Limba şi literatura română. I. idem. n.. Marcea. D. 1963. Cioculescu. Aspecte. tabel cronologic şi note de I. 1968. Amorul veghează. 1997.. Bucureşti. Sadoveanu. 4 oct. 1982. Prozator. Opriş. Durnea. I. 1963. com. Muzica şi literatura. trad. Proză. cu St.

Bucureşti. în Contemporanul. 1984. Băileşteanu. într-un şantier beletristic imprevizibil. Schiţe de critică. 1-2. Dr. Bucureşti.. nr. REFERINŢE CRITICE: I. Genoiu. Efemeride. Ungureanu. Bucureşti. în Convorbiri literare. 52 ANGHEL R. Premiul „I. Bucureşti. 1978. C. 1972. Băileşteanu. Papu. C. 1977-1988). P. Stănescu. 1978. 9.într-o căruţă (1961). 1988. Bădescu. 1983. C. 1982. Davidiada. F. Facultatea de Filologie a Univ. Bucureşti. Modelul magic. în Tribuna. Bucureşti. Bucureşti. Teatru. 1972. 1987. Bucureşti. 1969). Mocanu. 1973) . Noroaiele. Timişoara. nr. Bucureşti. Nouă arhivă sentimentală. al unui studiu de istorie şi critică literară (Mihai Ralea. Efemeride. Dobrescu. 3. Subiecte teatrale. de versuri (Duhul pământului. cu V. Bucureşti. Dramaturgi români contemporani. Stănescu. 1964. Bucureşti. în Steaua. nr. 4. nr. A. Cărţile I şi II de Memorii. nr. 20. Diaconescu. în Contemporanul. muncitori. 1989. în Sociologie românească. Mor-Mor şi fetiţa portocalie. în Viaţa Românească. 1975). 1987. 1998). 1986. L. 1982. 1978 (altă ed. 1977. Debutează în Amfiteatru (1967). 2003. Bucureşti. la Contemporanul. 41. 9. Vlasie. Victoria de la Oltina. Cronici dramatice. E. în Cronica. 4. Gh. 1969. în colab. în Luceafărul. 1961. din Cluj (1964-1965) şi Bucureşti (1965-1969). 13. 1983. Luceafărul. 3 febr. Ungheanu. 1966. Zamfirescu. 1982. Viaţa Românească. Traducător. n. Jurnal de lectură. Val Condurache. Munteanu. 1964. Recitind o ţară. 4. 1969. Teatrul. Arghezi. în România literară. Întoarcerea morţilor. nr. F. nr. G. 21. România liberă. nr. Noaptea otomană. Grigurcu. O clipă în China. 1980. Marcea. note de A. Cutremurul. Mănucă. Bucureşti. în Convorbiri literare. Băileşteanu. în Cronica. N. Muthu. nr. Bucureşti. Părinţii: Ion Anghel şi Anica (n. Scrisoare de la Rahova. 1964. în filologie (1978). Ulici. Crângul pierdut. Bucureşti. Bucureşti. 1995. în Cronica.. nr. nr. Ştefănescu. 1972. Cristea. 1983. 1968. Fantezii critice. Bucureşti. B. R.). jud. 10-11. Caragiale” al Acad. 1993. Bucureşti. Traduceri: H. 1996). 1966. Concordanţe şi controverse. Dramaturgia între clipă şi durată. 1983. Veleriu. 44. 1995. Bucureşti. 1980.. Arpegii la Siret. Dolj. în Adevărul literar şi artistic. în Convorbiri literare. O panoramă. Ghiţulescu. 1978). M. 1990. 1989. G. 1988. 12. 1971. în Luceafărul. 1981. Nouă arhivă sentimentală. Aorist. în Argeş. 1974. Te Deum la Griviţa. Alex. bazată deopotrivă pe document şi ipoteză ficţională (ciclul romanesc Zăpezile de acum un veac. Bucureşti. 1988.. nr. Ieşirea la mare. nr. I. Băileşti. cu D. Panea). 1980. Convorbiri culturale. nr. T. nr. 15. Bucureşti. Odangiu. în Luceafărul. România literară. în Vatra. Autor a două vol. Marcea. Bergman. 1975. Bucureşti. 30. Confort Procust. M. Dimisianu. Zăpezile. nr. 1971. (M. în Steaua. nr. dramaturg ilustrând drama istorică (Teatru. R. eseist preocupat de descoperirea permanenţelor culturii române (Arhivă sentimentală. nr. 18. 1977. Gazeta literară. realizator de antologii. Moraru. 51. 2002. 1980 (altă ed. Alistar. nr. F. Poet. C. Bucureşti. 1983. 1980. 1968. 1961. R. Arhivă sentimentală. 8. Săptămâna patimilor.. l 972. prozator şi eseist. Cronici literare. O clipă în China. semnatar al unor cărţi pentru copii (Sfaturile motanului Grigore. idem. nr. C. G. Holban. Ca romancier e interesat de formula prozei de reconstituire. Steaua etc. Popescu. Manolescu. Preludiu. 1972. 1979. 1996). 11. Ieşirea din iarnă. Autor de reportaje şi tablete (Victoria de la Oltina. Teatrul romantic european. 1984. Pp. L. F. 1981. vocaţia eseului. nr. La marginea geometriei. 1979. 1981. C. Alberti. Colab. Lungu. nr.. Markurell din Wadköping. I. I. 2001). O istorie posibilă a literaturii române. 271. D. P. Al. Arpegii la Siret. OPERA: Şapte inşi într-o căruţă. 1995. reprezintă ipostaza creatorului care abordează fără aprehensiuni cele mai variate genuri. M. M. C. 11-12. Alfabet sonor. 1972. 1982. în colab. Bucureşti. Ionescu. 1972. Holban. 1944. Fluviile. în Luceafărul. 1990. Faifer. Romanul politic. 1984. în Orizont. Mor-Mor şi fetiţa portocalie. D. Şcoala elementară şi liceul la Băileşti (1950-1962). 1969. Bucureşti. 1981 (altă ed. Ungureanu.) ANGHEL Petre. 1965. reporter politic. Sfaturile motanului Grigore. 1980. 1979. Genoiu. M. 2001. I. Itinerar critic. 1961.

Bucureşti. şi al Eugeniei (n. Bucureşti. Bucureşti. P. Lupii la stână. în 53 ANGHELESCU . 1979. Dana Dumitriu. 1998. în Luceafărul. Bucureşti. M. Popa. în România literară. vocaţia eseului. L. 1980. Sita lui Mamona. Lupii la stână. Bucureşti. nr. Bucureşti. Prindeţi vulpile. Orizont. Ramuri. M. Fiul lui Gheorghe Anghelescu. A. 2003. Vaida. Zamfir. 1 din Câmpulung Muscel (1948-1955). Bucureşti. Oaspeţii bătrânului Catul. în Cronica. versuri. Cosma. 1993. 1985. în Contemporanul. OPERA: Creaţie şi viaţă. N. N. Contemporanul. 1978. L. Cristea. 1980. Convorbiri literare. în Cronica. 49. de T. în România literară. 1976. în 1972 a lucrat ca instructor la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. M. Iaşi. Întoarcerea fiilor risipitori. 46. 1983. 14. Fermece pentru copii (din fermecate farmacii). (A. 1978. N. Ştefănescu. Vârstele lui Proteu. 1990. de studii şi eseuri Creaţie şi viaţă (1978) şi Vedere dinspre Eyub (1986). nr. 1971. Bucureşti. în Convorbiri literare. Au mai păţit-o şi alţii: un decameron romanesc. 2 febr. 48. din Bucureşti (1959-1964). nr. Romanul. Dr. nr. 1976. 1984) îi corespunde şi cercetarea aplicată din Barocul în proza lui Arghezi (1988). nr. 2001. 1981) şi a prefaţat vol. funcţionar. Sadoveanu. 1978. nr. 1978. riguroase. I. Ştefănescu. 1986. I. M. 15. Dincolo de iubire. iar din 1973 la Editura Eminescu. Ion Pillat. 4. Bucureşti. la România literară. M. Sângeorzan. Bucureşti. Popa. nr. Bucureşti. Suicescu). Ştefănescu. redactor la Soc. antologie. în filologie al Univ. Barocul în proza lui Arghezi. 1982. 7. Alex. din Bucureşti (1988). 1978. 1988. Redactor la Radioteleviziunea Română. 2. Braga. Sociolingvistica română. Bucureşti. nr. Iorgulescu. Pricop. în Convorbiri literare. 19. 10. Tribuna României şi Flacăra. Cuţitaru. Davidiada. I. 27. Şcoala pedepselor. REFERINŢE CRITICE: M. în România literară. în Transilvania. în România literară. 1980. nr. jurnal de idei.. F. în Tribuna.şi al mai multor romane de observaţie socială (Fratele nostru Emanuel. A. în Steaua. Bucureşti. în Contemporanul. S. 1940. Bucureşti. 2000. nr. Z. 1984. Luceafărul. S. nr. Dealul viilor. 1979. nr. nr. 1973. însoţite de documentate şi pertinente studii critice. 1978. nr. Ciobanu. Bucureşti. Bucureşti. 1978. Redactor la Editura Fundaţiei Culturale Române (1995). în România literară. 2001. C. 1985.. Între da şi nu. 1978. Bucureşti. Caragiale ş. 4. 25. C. M. 1978. M. Zaciu. REFERINŢE CRITICE: E. în Tomis. A întocmit ed. Iorgulescu. 1979. 1987. Mihăescu. în România literară. Adam. 37. M. 1979. Câmpulung. în România literară. Şcoala elementară nr. Mihai Ralea. 1976. S.). 1981. 1984. Alex.) ANGHELESCU Adrian. Influenţa literaturii sapienţiale asupra literaturii române. V. 1982. Fratele nostru Emanuel. 1988. 45. nr. M. V. I. în Luceafărul. şef de secţie (1973-1975). Zaciu. Clasici şi contemporani. V. Titel. Română de Televiziune (1995-1996). Dugneanu. nr. OPERA: Duhul pământului. 1984. 3. versuri. Sebastian. 18. 1979. 8. redactor-şef (1975-1991) şi redactor principal (1991-1995). Spaţii. V. nr. Bucureşti. 1987. nr. 1978. Prindeţi vulpile. 1983. nr. Zodia vărsătorului de plumbi. Între 1964 şi 1971 a fost redactor la secţia literară a ziarului Scânteia. Bucureşti. Vedere dinspre Eyub. unele din aceste texte sunt publicate în vol.a. 1981. 32. Alex. M. Întoarcerea fiilor risipitori. Petrescu. 1989.. 1977. Cantacuzino (Izvoare şi popasuri. nr. Etic şi estetic. Simion. G. 1978. nr. nr. în Steaua. Gânduri în asfinţit. şi Literatura Română a Univ. Absolvent al Liceului „Dinicu Golescu” din oraşul natal (19551959) şi al Facultăţii de Lb. 1978. n. Comunicare transculturală. Stiluri şi metode de comunicare. Critic şi istoric literar. Pătrar de veghe. Cosma. 38. II. Bucureşti. M. Bucureşti. din opera lui Traian Chelariu. E. Holban. 1982. 1980. 1980. Iaşi. 4. în Vatra. 1985. Dincolo de iubire. Şcoala pedepselor. Interesului pentru barocul european (Vârstele lui Proteu. Colab. Iorga (Istoria românilor prin călători. 1978. Moştenitorul. Sita lui Mamona. 1981. Galaction. 49. 1982 etc. Planetariu.. Însemne ale modernităţii. 2003. 1982. 1999. 1986. în Steaua. 3. Arghezi. Papu. Bucureşti. Cronica. Iorgulescu. 1977). Steinhardt. Bucureşti. Lancea lui Ahile.

ed. M. din autori clasici şi moderni (D. Bucureşti.) ANGHELESCU Dicţionar de termeni literari (1976. A. Revista de istorie şi teorie literară. D. XIX. Piru. nr. din Bucureşti (1962). Al. P. Scriitori şi curente. (P. de studii şi comunicări apărute în ţară şi străinătate. ibidem. Heliade – o biografie. 1994). N. Introducere în opera lui P. Alexandrescu. în Luceafărul. Bucureşti. 1988. de Ştiinţe Filologice (1967-1971).ANGHELESCU Mircea (prenumele la naştere: Ştefan Mircea). Scriitori români. 1986. 2. 2002. Cămaşa lui Nessus. 1979. Braga. Roxana Sorescu. în special din sec. de Literatură Comparată din România (din 1998). Muthu. Remak). nr. 48. D. în Tribuna. Călători români în Africa. Ispirescu. Bucureşti. 55. Manu. I. Filimon. (1986). Clasicii noştri.a. Bucureşti. în sterreichische Zeitschrift für Volkskunde. paleograf la Bibl. la Univ. L. Visuri de copil. Piru. Bucureşti. E. precum şi de numeroase ed. vicepreşedinte al Asoc. Lefter. D. 1988. Marino.). La marginea geometriei. C. Hasdeu” al Acad. 11. nr. Gaster. Todoran. Scriitori şi curente. 1999. urmat de alte vol. antologie. Bucureşti. 2002. Alexandrescu. 1983. 14. M. Debut critic în Contemporanul (1961). Mănucă. I. Literatura română contemporană. vol. ibidem. ed. 45. proprii (Introducere în opera lui Gr. Introducere în opera lui Petre Ispirescu. în România literară. Clasicii noştri. 40.) . 2001. Petrescu. Bucureşti. nr. Textul şi realitatea. Bucureşti. Manolescu. 1971. Bucureşti. 1975. în Limbă şi literatură. 1987. în România literară. Caracostea ş. eseuri. 1982. în România literară. Lectura operei. Textul şi realitatea. Cosma. L. 1986. M. 1967. 1984. Istoric literar interesat de aspectele sociologice ale fenomenului. Varia. 8. 1995. Zamfir. 2001. 1988. Ralet. şi comparatist. prof. 559. 1974. Bucureşti. Prof. nouă. Preromantismul românesc. Traduceri: Abderrahman aş-Şaraqawi. 1972. Colab. Golescu. C. 16. în Viaţa Românească. în filologie (1970). Ioana Em. la Gazeta literară. 1988. (1971-1992). secretar ştiinţific al Soc. în colab. în Vatra. 1997. la Urziceni (19621963). Bucureşti. Premiul Uniunii Scriitorilor (1983) şi Premiul „B. Revue de littérature comparée etc. Literatura română şi Orientul. la vol. H. nr. Literatura română şi Orientul. şi al Georgetei (n. Ion Heliade Rădulescu. nr. Paris: oameni şi locuri. 1989. Bucureşti. în Transilvania. Săndulescu. nr. Synthesis (redactor-şef 1990-1997). 1997. Cornea. Debut editorial în 1971. Echilibrul între antiteze. Dicţionarul scriitorilor români. 1987. Colaborator la mai multe dicţionare literare. Limbă şi literatură. F. 16. N. 1996. medic. P. Z. 45. P. în Luceafărul. Al. 1982. Mic dicţionar (1978). nr. nr. Bucureşti. 1988. 2002). în Convorbiri literare. nr. 1987. nr. cu stagiu de specializare în Statele Unite (Bloomington. E. nr. Stănescu. Bucureşti. nouă. T. 28. REFERINŢE CRITICE: Al. Absolvent al Liceului „I. cu H. H. 1976 (altă ed. 1989. al cărui director cu delegaţie a fost între 1991 şi 1994. OPERA: Catalogul corespondenţei lui Barbu Delavrancea. Introducere în opera lui Gr. XXXVIII. 1981. în Observator cultural. Caragiale” din Bucureşti (1957) şi al Facultăţii de Filologie a Univ. prof. nr. 11-12. 1973. în Adevărul literar şi artistic. 1975. Dicţionar de termeni literari. I-IV (1995-2002) şi Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000). 5. Mănucă. Cămaşa lui Nessus. cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. 14. Semnele vremii. Cernat. coordonator al unui 54 România literară. Bucureşti. A. Dr. cu teza de doctorat Preromantismul românesc. 2001. 1987. în România literară. 2001. Critici… (M. Centrală de Stat (19631967). 26. 1941. din ţară şi din străinătate. nr. Karlinger. din Bucureşti (din 1992). România literară. 2000. 1995. 1967. Călinescu” al Acad. Bogdan). 2003. în Luceafărul. M. 1990. D. 1996. nr. nr. 1973. Ornea. n. Zoe DumitrescuBuşulenga. în Orizont. Urian. 1988.. 12 mart. Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului şi a operei. 11. 1994). Bucureşti. Bucureşti. B. Colaborator la vol. Z. nr. 1986. 2001. Ulici. vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1994-2003). 1997. Fiul lui Enache Anghelescu.. nr.

Noua revistă română. schiţe. l-2. de Apriliana Medianu.. Alan Damian. N. de unde. Iorga. N. unde audiază cursurile lui T. traduce şi mai ales sprijină puternic ortodoxia. când primeşte şi conducerea tipografiei. Prahova – m. Opere. (L. în Familia.. Poet. Strigoii. Păpuşică. prima lucrare de acest fel din literatura noastră bisericească. şi aici se călugăreşte. lucră-tor în broderie. cronici literare. 29 iun. 1930. G. jud. Braşov. unde redactează rubricile literare.: Lys. cu cel de Antim. în Scrisul nostru. Traducător din H. Tomşani.) ANTIM ANTIM Ivireanul. Floare albastră. Filipescu. împovărat de corvoada ziaristicii. 688. Urmează liceul la Ploieşti. remarcat de N. înscris la şcoala primară din Urlaţi. A. Bucureşti. E preocupat şi de educarea preoţilor. arabă. com. apoi devine secretar de redacţie. apoi Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Bucureşti. versuri. ibidem. foiletoane literare. 1927. Sadoveanu. politice. trad. Hărţuit de griji materiale. Anul primei atestări incontestabile a prezenţei sale în Bucureşti este 1691. 1905. 1910. e atras la ziarul conservator Epoca. de tipografia Mitropoliei până în 1705. Revista ilustrată. Ibsen. Debutează la cotidianul Ţara (1895). Povestea vorbei. Vindex. lit. Scrie pref.. Basme româneşti. 55 . cont. Ibsen. Este redactor la Epoca literară şi fondator. 9-10. sculptor. Elvira Santorino. Publicistica. Tutoveanu. nr. Hyalmar. 1877. i se schimbă numele după prenumele tatălui. Seraficus. 1944. silindu-l să abandoneze studiile. Traduceri: H. II. Adevărul literar şi artistic. nr. nr. Bucureşti.ANTEMIREANU Alexandru (numele la naştere: Damian). După propria mărturisire era ivirean (georgian) şi după Del Chiaro (care l-a cunoscut bine) fusese de tânăr rob la turci. În 1694 îl găsim la Snagov unde întemeiază un important centru tipografic cu literă diferită pentru mai multe lb. nr. recenzii la Convorbiri literare. Zara. îngrijită şi pref. desenator. Iosif. dar se ocupă personal de realizarea grafică a cărţilor. poet şi romancier (Din vremea lui Căpitan Costache. Ist. Secolul. O. 1-2. Litere – ştiinţe – arte. De numele lui se leagă izbânda definitivă a lb. Demeter. turcă. D. 3. Pollux. prozator şi critic literar. După cum se vede. 3-4. 1898. turcă. împreuna cu St. 5-6. preot. 2003. cu litere turnate chiar de el. slavonă (printre care şi o gramatică) şi trimiţând utilaj tipografic în Georgia. în 1701. răpus de tuberculoză. Anghelescu. 1897. c. încearcă să-şi realizeze în critica literară (Încercări critice. Emir. Davidescu. A fost eliberat din robie de către Patriarhia din Constantinopol sau de către comunitatea georgiană. nuvele. idem. REFERINŢE CRITICE: S. întocmind o Învăţătură pe scurt pentru taina pocăinţei (1705). 1650. XVI. Iscăleşte cu diferite pseud. Nu se ştie mai nimic des-pre viaţa lui A. tipărind în greacă.. 11. trăieşte în mediul boem al cafenelelor bucureştene. îl acaparează. 1937). Bohema de altădată. n. întocmeşte versuri omagiale. 11. Ştie limbile greacă. Iviria – m. Turcia. Fiul lui Ioan şi al Mariei. M. activitatea tipografică e impresionantă. 1959. Karnabatt. dramatice. Maiorescu. ca tipograf. traducător. Conservatorul. dinainte de venirea în Ţara Românească. arabă. Fiul lui Antemir Damian. Redactează rubrica „Tribuna literară”. Mitropolit. slavonă. În 1696 este egumen al Snagovului. 1905) vocaţia unui deschizător de drum. practicată intens pentru a-şi asigura existenţa. tipograf. e mai mult îndrumător. Între 1705 şi 1708 este episcop al Râmnicului unde pune bazele tipografiei din localitate. păpuşică. 1 aug. sfârşind foarte tânăr. care e de o mare frumuseţe. G. Zâna de pe tărâmul florilor. Ulys. preocupându-se. Românul. Revista literară. 1716. După studii la Paris şi München revine în ţară şi îşi continuă activitatea publicistică la ziarele Apărarea naţională. Iaşi. ed. al rev. OPERA: Încercări critice. nr. Lysandros. 1929. Revine în Bucureşti. schimbând numele mirean Andrei. în 1898. M. n. caligraf. 1911. Revista poporului. 1937. Zaratustra. Junimea şi roadele ei. Din vremea lui Căpitan Costache. Bucureşti. A. Sanielevici. Colaborează cu art.. Se pare că e adus în Ţara Românească de către Constantin Brâncoveanu. Junimea şi roadele ei. predicator. în Adevărul de joi. 1927. 10. în principal.

Georgeta Antonescu. care este ilustrată de mâna lui A. C. I. Conflictul lui Nicolae Mavrocordat îi va fi însă fatal. Valori. Mereu activ. 559. Predici.. Bucureşti. 1966. învăţători. nouă [pref. Istoria critică a literaturii române. în Steaua. cursuri de 1709-1716. Istoria literaturii române. I. A. rostite în această perioadă şi tipărite mult mai târziu. 1991. ed. Sf. Fanny Djindjihaşvili. 35. publicate după manuscrisul de la 1781 de prof. Sentinţa este de caterisire şi surghiun la Mânăstirea Sf. Mitropolie. în Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. R. Fiul lui Nicolae Antohi şi al Anetei (n. Popescu. 1962. 1996. 1962. Cronografele. Antim Ivireanul şi vremea lui. E. secţia engleză-franceză (1981). va face şi politică şi nu numai una strict bisericească (se va opune vehement intenţiilor lui Hrisant Notara de a subordona total Ierusalimului mănăstirile închinate din Ţara Românească). biografique et bibliografique sur l’imprimeur Anthime d’Ivir. Xenopol” din Iaşi (1988-1990). publicate şi corectate de C. I. 1886. de revoluţie. Opere. Dar. Bucureşti. Elvira Sorohan. intervenţia Ţării Româneşti alături de moldoveni şi ruşi. H. ed. prof. 1997. Pentru ca să păzească fieştecarele din Preoţi şi din Diaconi deplină şi cu cinste datoria Hotarului său. în Adevărul literar şi artistic.. M. nr. Doina Curticăpeanu. de pe noua poziţie de mitropolit.. 1990. În 1708. 1972. D. de P. Il metropolita valacco Antim Ivireanul. în 1711. A. Mazilu. I. şi studiu introductiv de G. H. Ruffini. ed.S.. 1992. Chipurile Vechiului şi Noului Testament. 1911. 1..S.afluent al Mariţei. 2001. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Bucureşti. III.române în biserică. lucrări istorice şi apocrife. predici care-i vor asigura locul în istoria literară. 1886. cu această ocazie rosteşte o cuvântare care va prefaţa apoi toate manuscrisele Didahiilor. Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea. D.. Episcopul Melchisedec. 1990. T. ed. 3-4. 1998. Din 1709 datează lucrarea. 1983. 2002. dar în urma a două celebre scrisori de apărare îşi păstrează scaunul. asupra manuscriptelor mitropolitului Antim Ivireanul. Redactor la rev. Ştrempel. Fiindcă a susţinut partida boierească antiotomană în timpul războiului turco-austriac din 1716. însă pe drum e ucis şi trupul îi e aruncat într. ca şi faimoasele Didahii. nr. jud. D. Picot. REFERINŢE CRITICE: E. critică. 1988. Opere. Albala. Ecaterina din peninsula Sinai. de N. Predicile ţinute la Mitropolia din Bucureşti (1709-1716). 1930. cu notiţe biografice de P. Episcopul Melchisedec. de G. Teologie. 1957. Notice. Bianu. Târgovişte. 1971.. în Luceafărul.S. n..) . 1915. Faifer. Didahiile ţinute în Mitropolia din Bucureşti. Târgovişte. Bucureşti. Ştrempel. de fapt testamentul său. 1982. ibidem. 9.. (M. nr. un OPERA: Învăţătură besericească la cele mai trebuincioase şi mai de folos pentru învăţătura preoţilor. Bucureşti. la Liceul industrial din Negreşti. la fel rămasă în ms. de F. cu o pref. 1987. Mazilu. I. rămasă în ms şi dedicată lui Constantin Brâncoveanu. Mereu împotriva turcilor şi de partea Cantacuzinilor va susţine până la capăt. domnul îl pârăşte Patriarhiei din Constantinopol care-l acuză pe A. Manolescu. studiu introductiv şi glosar de G. Bucureşti. cu un număr de peste cinci sute de imagini. Vicovan. Capete de poruncă la toată ceata Besericească. 20 aug. Iorga. folosirea de meşteşuguri sataniceşti şi magie. 1945. Didahii. 11-12. 1710. ibidem. pref. Tungia. Istoria. în Studii teologice. 56 ANTOHI ANTOHI Sorin. Târgu Ocna. Cartojan. Erbiceanu. 1976. Ştrempel. Istoria. Cuza” din Iaşi. nr. este chemat în scaunul de mitropolit al Ungrovlahiei. S... Iorga]. H. Puşcariu. Predice făcute pe la praznice mari. C. II. I-II. Negrici. Rotaru. Staicu. Mazilu.S. Antim Ivireanul cărturar umanist. Proza oratorică în literatura română veche. Se găseşte la un pas de demitere. cu notiţe biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul. Didahiile ţinute în Mitropolia din Bucureşti. D. Haneş. logos şi personalitate. pref. nr. Vaslui (1984-1988).. Antim. Tătaru). O operă de compilaţie care foloseşte Biblia. mâniindu-l pe foarte prudentul diplomat care era Brâncoveanu. tradiţia populară este Cronograful ilustrat. cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie „A. 1888-1889. răscoală.. N. Dialog. nr. Continuă să îndrume activitatea tipografică şi să se ocupe de educarea preoţilor alcătuind două lucrări: Învăţătură bisericească (1710) şi Capete de poruncă la toată ceata bisericească (1714). N. I. Predici. 1969. 1714. Eseist şi traducător. N. Cuza” din Iaşi. şi indice de cuvinte de P. se va strădui să ridice şi să înzestreze mănăstirea care-i poartă numele şi pentru care va lăsa Aşezământul Mănăstirii Antim. I. V. „Al.

Bucureşti. Revista de istorie şi teorie literară. Efecte secundare. Omul şi opera (2003). Urmează apoi Liceul comercial „Gheorghe Mârzescu” din Iaşi (1941-1949) şi un an la Facultatea de Filologie a Univ. idem. 2003. Premiul Asoc. REFERINŢE CRITICE: D. Castelul din vis. Anatomia unui spectru. în ANTON Costache (prenumele la naştere: Costachi). 1962. pentru copii Cutezătorii (19671990). Trad. Cravata roşie. 2001. Dialog şi libertate. la Televiziune (1957-1960) şi la Scânteia pionierului (1964-1967). în colab. Exerciţiul distanţei. 1991 şi Ţarcul. 19601964 (ed. satul Ungheni. Compromis şi rezistenţă. istorie. trad. 1985). 5. ţărani. în Universul cărţii. 24. Colab. 564. în Viaţa Românească. Z. Bucureşti. nr. Katherine Vérdery etc. Studii asupra imaginarului social (1991). Contrapunct. Besançon. În soarele de april. Neuitatele vacanţe. Bucureşti. 1992. Liniştea. Al. cu Mona Antohi. O. Monica Spiridon. Iaşi. Bucureşti. 1994. 27 iul. ideologie şi politică în România. societăţi. 2003). Bucureşti. n. în Observator cultural. Criza ideologică a Bisericii. 2001. Alexandru Zub în dialog cu ~. 1974. Cultura română sub Ceauşescu. 1930. în Viaţa Românească. 2002. II. 1976. Iaşi. 1991. director general (1990) şi consilier în Ministerul Învăţământului (1991). I-II. Pavel. cu Mona Antohi. cu Mona Antohi. A. 1962. OPERA: Utopica. Vacanţa. 67. în România literară. II. Seri albastre. 1981). Istorie. Vacanţa. Bucureşti.) din A. 1999). 76. A colaborat la vol. Euresis. Soviany. În lunga noapte. Bucureşti. Bucureşti. Civitas imaginalis. A coordonat vol. de Claude Karnoouh şi Mona Antohi. Bucureşti. nr. Întâlniri paralele. Despărţirea de jocuri. Mihăilescu. Oglinzi retrovizoare. din acelaşi oraş (1949-1950). Confuzia valorilor. P. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii şi tineret (1972). jud. în colab. 2002). Economia politică a socialismului real. roman. 1956. Iaşi. Bucureşti. D. nr. Bucureşti. Germania şi Franţa. Luminiţa. Dimineţile lungi. memorie şi morală. în Adevărul literar şi artistic. Bucureşti. Ochii aurii ai Roxanei. nr. 1997 (ed. cursul de scenarii la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (1950-1951). 2001. Bucureşti. Studii asupra imaginarului social. Liniştea. nr. Mai avem un viitor?. Al treilea discurs. Ochii aurii ai Roxanei. Bucureşti. Paris. roman. la Viaţa Românească. roman. 1992. Tânărul scriitor. Beçanson. Castelul din vis. 1988). Redactor la Studioul de Filme Bucureşti (1951-1955). Bucureşti. în colab. Manent. cu Mona Antohi. 1990. Bucureşti. 1972. 2002. cu Mona Antohi. Dimineţile lungi. Debut editorial cu vol. Colegi de clasă. Fiul lui Grigore Anton şi al Mariei (n. roman. Ţarcul. Şora. Întâlniri paralele. Imaginaire culturel et realité politique dans la Roumanie moderne. nr. 1992. nr. Iaşi. S. Besançon. în colab. Lună beată. Iaşi. Scriitorilor din Bucureşti (1976). Katherine Vérdery. A. 2001. Cultură. Istorie şi utopie în cultura română. 1986. 2001. 1981. 1998). 1981 (ed. Popa).) ANTON . 1992. Zece lecţii. P. 1990. Despărţirea de jocuri. proză scurtă.specializare la École des Hautes Études en Sciences Sociales (1990-1992). Traduceri: A. Istoria intelectuală a liberalismului. Romania versus Romania (1996) etc. 1969. În lunga noapte. II. II. Debut cu o povestire în Iaşul nou (1950). idem. redactor principal la rev. Colab. Bucureşti. Bucureşti. 1961. ibidem. Criza Bisericii Catolice. cultură politică. Marino. Eseuri în onoarea lui Mihail Şora (1997) şi Ioan Petru Culianu. Manent. Despre dialogul interior. Utopica. roman. (în colab. Bucureşti. 1991. 2001. 57 Observator cultural. M. 12. 1998. Ornea. roman. metode. Premiul Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor (1969. Bucureşti. Adrian Marino în dialog cu ~. Discursuri. Fl. Clasele elementare în satul natal (1937-1941). 1965. 1965. Bursier în Statele Unite. 1994 (ed. Dilemele mântuirii. 1986. nr. (A. Prozator. cu Mona Antohi. la Editura Tineretului (1956). 1995. 1972. 1976. 1969. 2002. la Gazeta literară. Cristea-Enache. 2001. 1977. Bucureşti. în colab. Cultură şi societate (1991). 1992 (ed. 611. cu Mona Antohi. 2001. Stigmate et utopie. OPERA: Nelinişte în detaşament. colective La Revolution française et les Roumains (1989). în colab. Autor de povestiri şi romane (Lună beată. Bucureşti. Bucureşti. 9-10. Echinox etc. în colab. IV. George. Bucureşti. revăzută.

nr. în Limbă şi literatură. Drobeta Turnu Severin (1978-1980). nr. Z. Debut editorial cu romanul Cinci căpitani (1988). Prozator. conf. I-II. nr. (din 1980) la Facultatea de Litere a Univ. 2003. n. în Tribuna. în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. studiu şi antologie. şi Soc. Revista de pedagogie. 1984-1987. în colab. M. omagial. seria Philologia. Cristea. 8444. Cluj-Napoca. în Revista de istorie şi teorie literară. 5. 1980. Buzaşi. în Steaua. Bivuac. nr. Introducere în opera lui Ion Codru Drăguşanu. în Scânteia tineretului. nr. Lipova (1945-1949) şi Cluj (1949-1951). Ramuri. 1987. 1984. 1970). în România literară. 4. Mecu. 1976. Vlad. 1975. nr. 2. Ornea. 1987. Cercetarea literară azi. cu proza Sticla de şampanie. T. nr. Vol. 1974. 3. nr. Ana Dobre. 1976. Rodica Florea. Bucureşti. 30. în Contemporanul. Petrescu. 27. 1991. nr. 27. 7. 37. 1981. 4. Premiul rev. Ioana Em. (S. Husnicioara şi Turnu Severin. nr. 1996. Potret de grup cu Ioana Em. nr. 1984. 1982. Mama: Ioana Antonescu. în Steaua. L. 2 mai 1951. în Limbă şi literatură. Epoca premodernă. secţiile regie şi teatru-actorie (19781979). Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. 1975 (ed. S. Dicţionarul scriitorilor români. 1989. Sargetia. 1985. în colab. din Aron Densuşianu şi Francisc Hossu Longin. Ş. Mazilu). Şcoala elementară la Sibiu (1944-1945).. Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi. Istoria literaturii române. în Cronica.) . 22. Epoca veche. Istoric literar. colective: Istoria literaturii române. 1964-1968 (vol. XV. Tribuna. în România literară. I. I-IV. 7. N. I. nr. Dicţionar analitic de opere literare româneşti. în filologie cu o teză despre Aron Densuşianu (1971). 16. Fiica lui Caius Antonescu şi a Floricăi (n. 1996. ibidem. 19. Colab. II. nr. 1995-2002. Studii liceale (1951-1954) şi universitare (Facultatea de Filologie-IstorieFilosofie. în Luceafărul. 52. 1983. Micu. Crihană. ed. Zaciu. 1982. 47. G. N. esenţial al scriitorilor români. Ulici. Simion. 18 dec. Victoria Dimitriu. la Luceafărul. Luceafărul (1998). Şcoala de arte populare. în colab. nr. 2. Vatra etc. N. Cioculescu.REFERINŢE CRITICE: E. Orizont. Studii literare. Simion. nr. în acelaşi oraş. 1991. E. nr. poet şi eseist. I. A colaborat la vol. 38. tom. II.. Cristea. 1974 (ed. 2000. ClujNapoca. Epopeea naţională în literatura română. în Luceafărul. 1975. G. 2001. 1998-2003. 1937. 1978). în Contemporanul. Cluj-Napoca. 21. C. Antonescu. Istoria literaturii române. REFERINŢE CRITICE: M. 14. în Viaţa Românească. A fondat Cenaclul „Patria”. I. 1987. Origini etc. Din istoria presei culturale şi literare. 1985. 1889-1989. „Babeş-Bolyai” din Cluj. Mircea Popa. I-III. Viaţa Românească. Rodica Florea. V. Debutează în Mehedinţiul literar ’77. N. Curs de istoria literaturii române moderne. Cluj. C. 1974. 1983. 1977. Asistent (1958-1965). Semiotica şi poetica. în Steaua. nr. II. Prima verba. Stilistică – poetică semiotică. în România literară. Petrescu. ClujNapoca. Bucureşti (1992-1997). medici. V. 1996. în România literară. n. A debutat în Buletinul cercurilor ştiinţifice studenţeşti din Cluj (19561957). 11. 1978). 1954-1958) la Cluj. Dicţionar ANTONESCU Mihai. 1992. Revista de istorie şi teorie literară. A îngrijit şi prefaţat ed. 18. nr. partea I. 1974. Dr. Limbă şi literatură. 1976. Stănescu. OPERA: Aron Densuşianu. Mecu. (A. lector (1965-1980). Istrate.. Titel. 1976. Pro didactica. Autoarea unei monografii despre Aron Densuşianu (1974) şi a unei Introduceri în opera lui Ion Codru Drăguşanu (1983). Turnu Severin. în Viaţa Românească. Centenar Eminescu. nr. Studii elementare în com. Manolescu. I-IV. Manuscriptum. Dimisianu. nr. Cluj-Napoca. 1991. în România literară. nr. 2002. Chifor. la Acta Musei Devensis. Vârgolici. 14. D. 1981. 1981. 1960. în România literară. univ.) ANTONESCU 58 ANTONESCU Georgeta (prenumele la naştere: Zoe Georgeta). V. nr. în Viaţa Românească. literară „Cogaion”. nr. nr. Limba şi literatura română. I. în România literară. Colab.

în România literară. Tribuna. Bucureşti. Bucureşti. Convorbiri literare. 10. nr. 12 mai 1998. Bulgăr. Debut editorial cu vol. 24. 1985. vol. în România literară. Prof. Chişu. M. roman. jud. versuri. 2003. Manolescu. Memoria semnelor. Grăsoiu. Drobeta Turnu Severin. Bucureşti. Jurnal din casa diavolului. Iniţiator al unor publicaţii pedagogice sătmărene. Ca frunza şi ca iarba primăverii. Poetă şi eseistă. nr. 1995. asistent şi lector la Facultatea de Lb. Nae Tarabă. (S. 1999. roman. de poezie Stelele lui Filoctet (1969). Dalai Mi. Gh. în Limbă şi literatură. 13. Gr. Revista „Jurnalul literar”. Bucureşti. 38. Viaţa Românească etc. 59 ANTONESCU . Umblet subţire (1986). Stoleru. Catedra de literatură universală şi comparată (1950-1983). OPERA: Stelele lui Filoctet. Poemele clandestine. n. 2001. 1996. Bucureşti. A absolvit Liceul teoretic de fete din Slatina (1945). Bucureşti. ibidem. Dr. REFERINŢE CRITICE: E. şi literatura română şi director la Şcoala generală din Terebeşti. Iaşi. 1981. Batakanda. Descântec în brumă (2001) şi Zorilor zăbranic (2003). ibidem. Zaciu. de lb. 1981. A tradus din Laforgue. Olt. 1994. Poemele de seară. Costache. 2001. Mladin. Steaua. Istoric literar. Cluj-Napoca. diplomat în lb. 2003. jud. S. 47. idem. Prévert. OPERA: Cinci căpitani. 10-23 iun. Debutează în suplimentul literar al Gazetei Oltului (1942). Reviste din Transilvania. Bucureşti. 1998. I. Piteşti. Alte culegeri lirice: Dincolo de coclauri (1979). 18 dec. nr. inginer. Filosoful din Arind. nr. Slatina. de înalte Studii Economice la Bucureşti. în Steaua. 19-25 oct. roman. nr. Buzaşi. 2003. I. şi a Agripinei (n. P. A semnat şi cu pseud. şi literatura franceză (1956). L. 2001. Oradea. în filologie al Univ. 4. 1999. versuri. 1985. colaborează la Adevărul. eseuri. în Tribuna. din Bucureşti (1949). în România literară. N. în România literară. Bucureşti. 1985. 1-2. nr. von Hofmannsthal. Viitorul în genunchi. roman. 1994. I. Bucureşti. Bădărău. în Viaţa Românească. Facultatea de Filosofie şi Litere la Cluj. Al treilea izvor. Bucureşti. nr. 1969. Familia. din Bucureşti. Bucureşti. Terebeşti. din Bucureşti cu teza Cuplul tragic Ifigenia-Electra în teatrul francez şi german (1973). Călinescu. nr. Ultima oră. 1985. Ultimul pandur. 1921. în satul Spineni-Vineţi. Buzaşi. 1997. în Literatorul. Iaşi. 1981. roman. şi Literatura Română a Univ. Cristescu). prof. Revista „Jurnalul literar”. 2001. OPERA: Scriitori uitaţi. 1995. 1999. M. Esenţe antice în configuraţii moderne (1973). 1980. roman. eseuri. licenţiată a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Univ. (A. Reviste din Transilvania. Scarlat. 47. com. Ibsen etc. A. 2 mai 2001. G. 1985. 5. la Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi (1974-1975) şi Simbolismul european (1983). 2001). Eseuri în vol. 11. în Convorbiri literare. 1985. Colab. Bucureşti.) REFERINŢE CRITICE: N. nr. 1973. Fiul lui Ioan Antonescu şi al Mariei (n. 15 mai 1926. preparator. nr. Aud înfrunzire (1998). Terebeşti. Satu Mare. Fr. roman. Mircea Popa. roman. IV. Suciu). C. Acad. Nietzsche. Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu. 1997. roman. 2001. Prof. jud. 310 febr. Şcoala Normală la Oradea şi Bucureşti. Fiica lui Toma Antonescu. 1994. 2000. în Convorbiri literare. Esenţe antice în configuraţii moderne. în Luceafărul. Silviu Alexe şi Titus Clemente. Drobeta Turnu Severin. 1988. J. Poeme de dor şi de sabie. H. nr. Ateneu. în Tribuna. Scriitori şi reviste literare din perioada interbelică. Luceafărul (Sibiu). 2001. în România literară. Valéry. I. Transilvania. 1999. Scriitori şi reviste literare din perioada interbelică. Bucureşti. 11. I. După debutul în Ogorul sătmărean (1940). Dincolo de coclauri. 1999. V.) ANTONESCU Venera (prenumele la naştere: Venera-Tatiana). n. Rodica Florea.ANTONESCU Nae (prenumele la naştere: Ioan). Autor al unor studii despre Scriitori uitaţi (1980) şi despre presa literară (Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu. 1999 (interviu). 1998. nr. H. Limbă şi literatură. 11. Olt (1949-1950). în Lumea românească. Vaida. L. Manolescu.

41. 1997. nr. 1991. şi eseuri. REFERINŢE CRITICE: C. Zorilor zăbranic. Debutează aproape concomitent în Dialog şi în Opinia studenţească (1974). Cunoaştere şi acţiune. O prostie a lui Platon: intelectualii şi politica (1997). Traduceri: L. 1982 (trad. 2 apr. publică studii de specialitate în Revista de filosofie. Apariţia Eonei (1999) etc. dar se impune prin Semnele timpului (1988) – eseuri. 2000. Chioaru. Mihăilescu. Gh. 1991. T. 19. com. Vidican. 1953. şi Pharmakon (l989) – poezie. Între 1976 şi 1979. 19 mart. Iaşi. idem. 1991. Popa. 1989. Vlădeni. Manu. Ivănescu. D. Maeterlinck. 1985. cu poezii. Poezia română între milenii. Convorbiri literare.: Căutarea căutării (versuri. 1986. 1990. 13. în Steaua. 2002. colective de studii (Cultură şi societate. Şt. versuri. H. 2002. nr. 25 apr. Gh. în Contemporanul. Iaşi. versuri. publicistică. 1974-1975 (trad. Privilegiaţii şi dezmoşteniţii istoriei. Liceul Naţional din Iaşi (1972). 1993. Ibsen. 24. Împărat şi galilean. nr. Bucureşti. 1970. între 1979 şi 1989. Noaptea din Grădina Ghetsimani. REFERINŢE CRITICE: I. Bucureşti. în Vatra. 1970. Zub. Căutarea căutării. coordonat de Al. 1991. de ~ şi Gabriela Gavril-Antonesei. Moldovan. Poezii. 1990). Şestov. Papahagi. în Familia. O prostie a lui Platon: intelectualii şi politica. 1999. 1984. Iaşi. 60 Opinia studenţească. 1988. T. Coşovei. Cuza” din Iaşi. asistentă medicală. face parte. Charlie. nr. Iaşi. Iaşi. nr. I. M. P. bilingvă. în Transilvania. 1981. 27. I. Bucureşti. D. versuri. nr. nr. Geo Vasile. în Cronica. Prévert). Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. Borbély. nr. V. D. 1983. „Al. 1990. 42. coordonat de P. 1991. Iaşi. în Contemporanul. Colaborează la diverse vol. 11. 1998. 1998. 19801983). Steaua. n. cu o precuvântare-confidenţă a autoarei şi un Cuvânt de suflet în loc de prefaţă de Mia Dumitriu-Mihalache. 31. în România literară. Paideia: fundamentele culturale ale educaţiei. E. 1990. antologie lirică. 1979. Colaborează la Dialog. Bucureşti. ibidem. Caraion. în Tribuna. 1995. Fl. Luceafărul cu eseuri. Grigorescu. 1995. 1988 etc. 2001. Revue roumaine de sciences sociales. nr. Iaşi. Iaşi. Măriuţă). Încercări de sociologie spontană. în Contemporanul. Mihai Dinu Gheorghiu şi Luca Piţu din grupul Sigma. M. coordonat de D. A. 1990: vremea în schimbare. Cuza” din Iaşi etc. J. nr. Dragolea. nr. în Tribuna. C. jud.) ANTONESEI Liviu. S. Perian. Aud înfrunzire. 2003. 1994. Bucureşti. trad. Bucureşti. Jurnal din anii ciumei: 19871989 (1995). în Luceafărul. D. 1990: vremea în schimbare (1993). Simbolismul european. în România literară. Iaşi. Transilvania. von Hofmannsthal. 2001. (M. în România literară. ed. nr. Opinii. Bucureşti. Botoşani. economist. Echinox. I. 3. de asemenea. 1999. în România literară. în România literară. nr. art.ANTONESEI Bucureşti. Ioan. 29.) . René-Guy Cadou. 1981.). România literară. Fiul lui Dimitrie Antonesei. 1970. Traduceri: Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi. 18. Cronica. Alex. J. 6. nr. În perioada studiilor universitare este legat de mediul rev. Poet şi eseist. Valéry. OPERA: Semnele timpului. în Cronica. 10-11. în Viaţa Românească. Blaga. studenţeşti ieşene (redactor-şef adjunct la Opinia studenţească. 3. Ştefănescu. Descântec în brumă. 2003. din Lagorgue. Şapte povestiri fără a mai socoti şi prefaţa. în Luceafărul. Bucureşti. 7. în Luceafărul. Manolescu. În 1981 este unul dintre iniţiatorii Cercului Alma Mater-Dialog. H. Pharmakon. I. Ghişe. T. Umblet subţire. J. nr. psiholog-terapeut la Centrul Logopedic Interşcolar din Iaşi şi prof. împreună cu Dan Petrescu. (A. 7-9. este unul din numele importante ale generaţiei ’80. L. 1991. 1996. Mihaiu. cercetător la Centrul de Ştiinţe Socio-Umane al Univ. nr. 22 mai 1981. dialoguri. 3-4. Check Point. D. versuri. Mombert). şi al Anei (n. 4 apr. Holban. 1980. în Arca. 1991. Cunoaştere şi creaţie. nr. Dauthendey. din Laforgue. Jurnal din anii ciumei: 1987-1989. poezie. Facultatea de Psihologie-Sociologie din acelaşi oraş (absolvită în 1976). Nietzsche. Apariţia Eonei şi celelalte poeme de dragoste culese din arborele Gnozei. interviuri. Urian. Iaşi. de logică la Liceul Pedagogic. Alte vol. 40. 3. O introducere în pedagogie: dimensiunile axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei. 1987. 2003. 1975-1976. idem. Romains. Popa. Iaşi. nr.

şi civilizaţie românească la Univ. jud. nr. nr. la Facultatea de Filologie. muncitor la Întreprinderea de maşini-unelte. C. roman. Prezent în antologiile Arc peste timp (1977). din Iaşi (19551960). Mozaicul (1983). 20 oct. R. F. n. jud. Ramuri. 1984. com. Premiul rev. 2 dec. com. 2 din Cluj (1948-1953). 1997. Ionescu). OPERA: Mozaicul. Dolj (1974). Secretar de redacţie la Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. al XX-lea. 1957). 4. asistent (1960-1970). Dimineaţa patriei (1968). Cluj-Napoca. 1955. de eseuri 61 . Mihăiţa. apoi asistent la Facultatea de Construcţii a Institutului Politehnic. 5 iul. 29 apr. Debutează în Luceafărul (1975). conf. Craiova (1973-1974). în Luceafărul. Noesis (1966-1968). (A. Fiul lui Dumitru Antonie. Poantă. secţia română. iar editorial. Popa. V. Calistru). în România literară. Tribuna. S.A. Colab. 1986. REFERINŢE CRITICE: L. din 1984. secţia pictură (1958-1964. Ulici. Redactor-şef al rev. continuate la Oradea şi Cluj (1947-1948). Colab. 1986. cu poezie. n. 1934. versuri. la Luceafărul. Debut editorial cu vol. Eonda fragila sau Triumful lui Proteu. 24 mai 1986. Castranova. Electroputere. Xinesis. absolvent al Acad. Voiculescu (1975). versuri.P. Poeţi clujeni contemporani (1997).. Liceul „N. versuri. Sătmărel. micro-eseuri şi cronică plastică la Tribuna. 1937. liber profesionist. I. Preparator. Debutează în Iaşul literar (1960) cu două comentarii critice. 1999. Întreprinderea judeţeană de construcţii montaj. Economist la Administraţia financiară a jud. proză scurtă. Prof. în filologie (1974) cu o teză despre V. apoi redactor la diverse publicaţii din Târgu Jiu (Obiectiv gorjean. 1983. Liceul de băieţi „Grigore Ghica Voievod” din Dorohoi (bacalaureatul în 1954). Studii elementare începute la Bucureşti (1941-1945). Actualitatea Gorjului. Dolj. prima din motive APETROAIE Ion. Mehedinţi (1972). Napoca Universitară. la acelaşi Institut. OPERA: Chiron sau Răni permanente. Gorjul literar (1978) şi SudVest (1998). în Orizont. lector (l970-1972. 7. la Liceul de Arte Plastice (din 1969). Ramuri (1986). 1976-1978). 1997.C. 11 ian. Antologia pădurii (1999) etc. 24 oct. Clujul contemporan. Un an (1954-1955) este învăţător. jud.) de sănătate. Licenţiat al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj. Tribuna educaţiei). 1987. Satu Mare. ţărani. Clasele elementare la Calafat (1954-1957) şi Craiova (1957-1961). 1999. Poet. Almanahul „Tribuna”. Holban. Iaşi. în Familia. Scrisoare către animale mici. prof. Mehedinţi (1971-1972). absolvent al Liceului nr. M. Cluj-Napoca. Fiul lui Gheorghe Apetroaie şi al Mariei (n. Literatorul etc. Redactor-şef la rev. în Orfeu şi Aristarc (1982). 1997. în Astra. Steaua. şi al Mariei (n. Prezent în antologiile Zbor neîntrerupt (1967). 1947. 24 mart. Săplăcan. 1983. secţia de arhitectură (19731983. Cluj-Napoca. lector de lb. Bălcescu” din Craiova (1957-1961). Suharău. cu monografia V. după care urmează Facultatea de Filologie. Dicţionar de poeţi. C. jud. Clasele primare în satul natal (1944-1948). n. a doua din motive politice. Crăciun. Studii şi art. S. Debutează în Steaua (1963). Dr. REFERINŢE CRITICE: P. 1983. 1986.R. (din 1978) la Catedra de literatură română şi comparată a Facultăţii de Filologie din Iaşi. a Univ. satul Lişna. la diverse licee din Cluj şi la Casa Pionierilor (1966-1968). Echinox etc. în Cronica. Târgu Jiu (1986-1990). (A. Aforisme în Cartea de înţelepciune (1996) şi două vol. com.ANTONIE Aurel. când secţia se desfiinţează). „Paul Valéry” din Montpellier şi la Sorbona (1972-1976). de Studii Economice din Bucureşti (1965-1971). Craiova. Podoabă. Cuza” din Iaşi (din 1977). Critic şi istoric literar. V. 24 aug.) APETROAIE ANTONIU Ion. despre literatura română din primele patru decenii ale sec. I. activist P. Gh. ibidem. de versuri Chiron sau Răni permanente. Viaţa Românească. Vârsta de aur (1974). Craiova. Columna (1990). Debut editorial abia în 1997 cu vol. Mihăescu. după alte două experienţe „universitare” eşuate. Voiculescu. Botoşani – m. gimnaziul la Pomârla (1948-1949) şi Suharău (l 949-1951).

1979. Casa ficţiunii. în Viaţa Românească. memorialistică (1993). nr. în Ateneu. 9. contabili. S. REFERINŢE CRITICE: L. Monica Spiridon. 48. 1997). Bucureşti. 40. I. 1997. comparatist. Drăgan. coautor. M. Poezia. Mihăilescu. Săptămâna etc. C. N. Lazăr. nr. nr. 1944-1980 (1983). 1983. în Cronica. 2. urmat de Aspecte de istorie literară. Portrete şi comentarii critice. Stoeneşti. 1997. Cluj-Napoca. Bucureşti. Literatur Rumäniens. 5. nr. nr. Iaşi. n. Iorgulescu. 2. L. în colab. D. nr. Bacovia şi a publicat numeroase studii în vol. nr. 1993. Ioana Pârvulescu. nr. ?). 1994. obţinând. Premiul Uniunii Scriitorilor (1980). Bucureşti.) APOLZAN istorie şi teorie literară (1968). 1918. în România literară. Scarlat. Ceasuri de seară cu Agârbiceanu. Caragiale. Şcoala elementară la Sibiu (19511958). Debutează în Revista de 62 (Literatură şi reflexivitate. 40. negustor. Iaşi. Mănucă. M. C. Petrescu). Dan C. Debut editorial cu vol. eseuri. coautor. 2 nov. Berlin. Liceul „Gheorghe Lazăr” din acelaşi oraş (1958-1962). Portrete şi comentarii critice. Orfeu şi Aristarc. coautor. Studii şi cercetări ştiinţifice. 2. Casa ficţiunii. nr. Colab. Dr. G. nr. Cronica. nr. 32. Bucureşti. Bucureşti. 37. colective: Reviste progresiste româneşti interbelice (1972). Critic şi istoric literar. Fiul lui Iancu Apostolescu. Manolescu. în România literară. Micu. Săndulescu. 1983. Al. nr. Ramuri. 17. proză scurtă. eseuri. Caracostea. în Steaua. Dicţionar de termeni literari (1976). în Transilvania. 34. (A. 1976. M. 1980. România literară. M.[icolae] I. Voiculescu. coautor. L. Mihăieş. . în România literară. Alexandria – m. 1983. în România literară. nr. 12 mai 1944. 1982. 1997. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. 1996. Piteşti. Galaţi. nr. 1996. Bucureşti. 1979.) APOSTOLESCU N. D. 1975. n. Literatura română contemporană. Romane şi romancieri din deceniul opt (1979). Al. Mircea Popa. A tradus. din Cluj (1962-1967). Bibliografia I. colective din ţară şi străinătate. nr. Fiica lui Vespasian Popescu şi a Elvirei (n. REFERINŢE CRITICE: M. 1972. 10-12. (I. Convorbiri literare. I-II. Romane şi romancieri în deceniul opt. şi al Polixeniei (n. nr. Carte de înţelepciune. în Ramuri. 1. Brătescu-Voineşti. coautor. 1996. Bucureşti. Literatură şi reflexivitate. Colaborează la Iaşul literar. Caragiale. Al. Ulici. Steaua etc. I.. OPERA: V. Denuzière. 1983.APOLZAN Mioara (numele la naştere: Popescu). în Cronica. Începe şcoala (1883) în oraşul natal şi o termină la Bucureşti. Tribuna. Dicţionar de termeni literari. în România literară. Anghelescu. A îngrijit şi prefaţat ed. în Viaţa Românească. 1997. 1983. Săndulescu. Călinescu” (1967-1986). coautor. 30. Critic şi istoric literar. 1982. Destinul unei publicaţii: Revista Fundaţiilor Regale. 1983. Literatura română contemporană. proză scurtă. în 1899. din M. Ciopraga. nr. Al. R. Literatur Rumäniens. Ateneu. 1976. Gazeta literară. 18. la Liceul „Gheorghe Lazăr” (bacalaureatul în 1895). I. nr. OPERA: Reviste progresiste româneşti interbelice. Poezia (1980). 10. Aspecte de istorie literară. din I. 1982. Bucureşti. Luceafărul. 1976. 13. în Orizont. la Revista de istorie şi teorie literară. Atitudini şi polemici în presa literară interbelică (1984) şi Bibliografia I. Iaşi. Vâlcea. Steaua. în Contemporanul. aforisme. 1984. 3 mai 1876. Carte de identitate. Atitudini şi polemici în presa literară interbelică. 1975. Călinescu. nr. în Ateneu.. jud. 1979. 1982. 1983. în filologie al Univ. A colaborat la vol. memorialistică. în Contemporanul. Orizont. Destinul unei publicaţii: Revista Fundaţiilor Regale (1983) şi Carte de identitate. în Convorbiri literare. 1944-1980. licenţiată a Facultăţii de Filologie a Univ. coautor. D. 1993. Trandafir. 1979. 2. Bucureşti. urmează Facultatea de Litere şi Filosofie din capitală. Tomis. I-II (1997). Ceasuri de seară cu Agârbiceanu (1982). 1993. din Bucureşti cu teza Dezbateri ideologice şi realizări literare în Revista Fundaţiilor Regale (1980). 1980. în Cronica.

Păsări călătoare (1955). Cosmonautul cel trist. Apostolescu: omul şi opera. B. I. 1955. Bucureşti. 5. I. 1916. Verde Aixa (1976). un ţânţar şi-o pereche de-ochelari (1957). 1991 (ed. 19151916). la Liceul „I. M. 1983. a tradus din A. Fumul. Svoboda. Pălăria de pai (1974). nr. nr. Ţărmul interzis (1972). Premiul Uniunii Scriitorilor (1967). 1930. Scări la stele (1965). proză scurtă.. 1960. idem. la Literatură şi artă română (cronicar literar între 1904 şi 1910). o cercetare despre prozodia românească (L’Ancienne versification roumaine. Paris. nr. de I. România literară. Fiul lui Iancu Aramă şi al Roxanei (n. îi consacră trei vol. din Iaşi. 1982. Piteşti. (M. C.. 4. Dincolo de Paradis (1983) şi romanele Dumnezeu umbla desculţ (1968). 1965. Lucjan Wolanowski şi a îngrijit culegerea de versuri pentru copii. L’Ancienne versification roumaine. filologie. ed. bursier la Paris. Cea mai veselă grădină (1962). 1983. în vol. Paris. Lectura operei. şi P. Theodorescu. Bucureşti.. ploaia. Vasil Stoianov. neterminată). 1997). gen cultivat şi în vol. Cu puţin înaintea morţii. 4 nov. a mai publicat în rev. Dinu. de proză scurtă Moartea păsării-săgeată (1966). în Transilvania. Colab.) ARAMĂ Horia. versuri pentru copii. Goia. Literatură. n. Cosmonautul cel trist (1967). Cluj-Napoca. este iniţiatorul metodei comparatiste de tip sorbonard în cercetarea literară românească. Le comparatisme roumain. 1966. Dumnezeu umbla 63 ARAMĂ . Debutează în 1950 cu versuri pentru copii. arheologie şi filologie. 1999. OPERA: Păsări călătoare. 1916. Iaşi. I-II. A. proză scurtă. Fumul. Studii şi portrete literare. în Dacia literară. L‘influence des romantiques français sur la poésie roumaine. Captivat de utopie ca gen literar. Teatrul. Bucureşti. I. Apostolescu – historien de la littérature comparée. În afară de teza de doctorat. funcţionari. Noua revistă română. Prof. versuri pentru copii. M. Singur sau în colab. seria Philologia. Anghelescu. 1983. În 1911 este numit inspector al Cercurilor culturale şi bibliotecilor din administraţia Casei Şcoalelor. Cutezătorii (1967-1989) şi Star 2001 (1989-1994). fusese numit prof. 1909. Szabó Magda. Anghelescu. Liceul „Emil Racoviţă” din Bucureşti (1953-1957). versuri pentru copii. tom. Versificaţia. A. Bucureşti.licenţa magna cum laude. în Argeş. nr. unde îşi trece doctoratul de stat cu o teză despre influenţa romanticilor francezi asupra poeziei româneşti. I. Istoria literaturii române moderne. Barto... Colaborator constant al col. OPERA: Studii. în Studia Universitatis „BabeşBolyai”. Dan Grigorescu. N. în Steaua. V. Contemporanul. dar şi ca himeră a istoriei umane. Echinox etc. estetică. Poezia munţilor. Insulele fericite (1986) şi O insulă în spaţiu (1991). M. Facultatea de Filosofie a Univ. M. Jocuri de apă (1975). Prozator. 9. V. dar nu mai apucă să-şi ia postul în primire. 1983. precum şi în publicaţiile pentru copii şi tineret. Dinu. Brătianu” din Piteşti (1899-1918). Angajat al Radiodifuziunii Române (1950-1952). 1986. eseist şi poet. şi literatură română la École des Langues Orientales Vivantes din Paris (1908-1909). Bucureşti. F. Bucureşti. 1904. Scări la stele. Ţine cursuri de lb. Jiri V. Introducere în literatura comparată. de Studii (1904). Povestiri ştiinţificofantastice (1964-1972). ploaia. Revista de istorie. 1909) şi o Istorie a literaturii române moderne (I-II. a mai publicat un vol. Streinu. XXVIII. 32. Teoria. Nicolaescu. S. Goldu). REFERINŢE CRITICE: Vl. Viaţa Românească. Voia. condusă de Emile Faguet (1909). un ţântar şi-o pereche de-ochelari. 1916). De la om la om. Faifer. 1972. Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” (absolvită în 1954). de eseuri: Colecţionarul de insule (1981). Bucureşti. Tollás Júlia. 1957. redactor la Luminiţa (1954-1967). din Bucureşti (1968-1969. la ziarul Steagul (unde susţine rubrica „Însemnări literare”. De la om la om (1960). de lb. II. Istoria bibliografiei române. Afirmat ulterior ca autor de literatură fantastică şi science fiction prin vol. Bucureşti. şi literatura franceză la Univ. Moartea păsării-săgeată. A. versuri pentru copii. 1967. 1909. 1983. 1983. 33. Cetatea Soarelui (1978). din 1905. Nicolae I.

E. Pietroşiţa. Micu. I. 19. D. versuri. a fost redactor la Amfiteatru şi Viaţa studenţească. Enigme şi erori judiciare. L. Eseu asupra tipologiei formelor urbane. Manolescu. Svoboda. OPERA: Exodul. Michelangelo. în istoria artei (Pisa. Bucureşti. Pălăria de pai. Forma ca viziune. Gh. 1977. L. J. Brin. Averse. Insulele fericite. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Poeme (1974). Bucureşti. Bucureşti. 1997 (altă ed. Poeme. Giovanni Bellini. 1981. 1958. Mincu. Ph. Italia (1973-1975). nr. versuri.. M. Angela Vlaicu. 1974. nr. nr. 2. nr. secţia istoria şi teoria artei (1970).) ARBORE Grigore (pseud. E. eseuri. V. nr. cu Smaranda Roşu. Auguralia. Al. în România literară. D. Distrugeţi Roma!. Un poet printre critici. Tabucchi. Cetatea Soarelui. M. 39. Cristea. bumerang. Averse (1976). în Argeş. forţând textul să acopere cu o plastică a concretului ideea ce-l premerge. în colab. 11 iun. Bucureşti. Ţărmul interzis. 1981. nr. Ulici. Cârstoiu). proză scurtă. 1973. Garin. Futurismul. Grigurcu. Fiul lui Grigore Popescu şi al Mariei (n. 1974. Marile crime ale istoriei. Bellemare. Cenuşa. 30. postfaţă de P. 1983.desculţ. 1994. Retrageri (1982) şi Din toate părţile (1984). Nahmias. 1978. 10. nr. 1974. 1968. F. 1983. Barto. Bucureşti. Liceul la Târgovişte. în Contemporanul. şi al Institutului de Arte Plastice „N. jud. 1984. în Temps – Tôt. Alboiu. A. Tănase. invocă abstracţiile într-o ceremonie ce tinde spre problematizare. O insulă în spaţiu. Poet. versuri.. în România literară. 1994. (C. 4. Gh. Jocuri de apă. în colab.. roman. 8. Bucureşti. Egală cu sine şi aproape fără evoluţie. 1973. Stoianov. secţia istorie veche şi arheologie (1965). 1969.. povestiri. L. Dugneanu. proză scurtă. Bucureşti. 2000. Piero della Francesca. Poezia. Bucureşti. Studii de specializare la Pisa. 1975. 1983. Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Istorie. Stolul de argint. în Viaţa Românească. 1974. Bucureşti. Din 1975 până la stabilirea în Italia (1987). 1971.F. Negoiţescu. nr. Bucureşti. 1978. Este autorul unor eseuri de istoria artei şi a culturii (Chagall. Piero della Francesca. Fetiţa plângăreaţă. com. Traduceri: J. R. nr. Colecţionarul de insule. Umanismul italian. Bucureşti. 1975. debut editorial cu Exodul (1967). A lucrat ca redactor la mai multe publicaţii şi rev. cu E. 1987. 1955. Planeta celor doi sori. versuri. Verde Aixa. Adio.. Cântece din Praga. devine consilier la Consiglio Nazionale delle Ricerche. Bucureşti. versuri. Szabó Magda. 1983. eseuri. 11. Chagall. roman. Barbet. Bucureşti. E. Bucureşti. Wolanowski. Bucureşti. Anticipaţia românească. Scânteia tineretului).. Bucureşti. Stolul de argint (1979). P. Retrageri. M. Cetatea ideală în viziunea Renaşterii. Grigorescu”. A. ţărani. G. 1959. 1997. lui Grigore Popescu). Rogoz. urmat de vol. Traduceri: A. Bucureşti. 1969. D. 32. Opriţă.) . 1993. Bucureşti. 1984). Piru. Bucureşti. versuri. Hadai. Bucureşti. Dr. după provizoratul începutului. Al. Din toate părţile. 1975. 1972. Debut cu poezii în 64 ARBORE Luceafărul (1963). 1983. 1976. Luceafărul. versuri. Flămând. 1979. 1972. Futurismul. Auguralia (1972). nr. II. Bucureşti. Grigurcu. 1985. REFERINŢE CRITICE: V. 13. în colab. în Utopian Studies. Dâmboviţa. Bellini. 1982. Poştaşul. 1943. Bucureşti. Holban. în Contemporanul. 1975. 1991. Bucureşti. Ulici. Bucureşti. (Scânteia. proză scurtă. Tănase. Bucureşti. Bucureşti. roman. 17. Estetica rococoului. Zumbai Aum. 1967. Piaţa Italiei. ambele din Bucureşti. P. În Italia. 1974. eseuri. Bucureşti. Filosofia ca poesis sau dialogul artelor. de poezii Cenuşa (1969). în Familia. 2003.. poezia lui A. prezentat de Mihu Dragomir. Bucureşti. 1979. Dincolo de Paradis. 1985. nr. Bucureşti. Iorgulescu. Bucureşti. V. 48. Cetatea ideală în viziunea Renaşterii. Scriitori. Egocentrism. Australia de ieri şi de azi. 1967. O istorie. 1974. 1981). n. L. Cs. Spuneţi-i Zsófiei. J.. 1986. 1972. Barbu. 1974. Forma ca viziune. în Viaţa studenţească. 1976. 1979.. 1975) şi în filologie (Bucureşti. Bucureşti. în Contemporanul. 1978. eseist şi critic de artă. versuri. Paul Vasilescu. 1978. cu T. 1982. 1999). Bucureşti. şi P. REFERINŢE CRITICE: I. Danila. 1994. Al.. Bucureşti. nr. în România literară. 1984. Existenţa poeziei. 1986. (Al. Minguet. 1978. Fl. Kleiner. Poezie şi generaţie. Bucureşti.

Paris. Bârna. Studii liceale. roman. fără a-şi lua însă şi titlul. Vara suferinţelor (1980). jud. Eliade şi H. În Occident. 1965. Mainge). Paris. roman. 1996. roman. ofiţer. Bucureşti. Alte romane: Neştiutele noastre iubiri (1975). 5-8. Stamatu. n. I. roman. Neştiutele noastre iubiri. Parte din întreg. Debutează în Fruncea (Timişoara. Cornelia Ştefănescu. nr. 1980. Orizont. roman. 1975. 1996. ibidem. 1989. M. 31 mart. OPERA: Iana hoinara. publică la majoritatea publicaţiilor româneşti. Reporter. are rafinamentul lingvistic al unui calofil şi savoarea oralităţii povestitorilor sudici. (A. Chirnoagă. 1891. Joc întrerupt. A editat Caietele Inorogului. 1988. 1996. D. 4 dec. comercială ColosRex-Rotary. I. bucureştene. (pseud. cu colab. REFERINŢE CRITICE: Gr. Proza lui A. idem. nr. nr. 1986. Timişoara. 35. M. 1987. ofiţer. în Caietele Inorogului. Licenţiată a Facultăţii de Matematică din capitală (1913). Timişoara. 1996. 46. Nandriş. Rachieru. 1985. Scriitorilor din Timişoara (1975). nr. 1976. Al. OPERA: Poveste cu ţigani. În 1946. Prozatoare. în Orizont. lui M. Ora ireală. 45. trei ani la Facultatea de Filosofie a Univ. S. Prozator. Vaslui – m. 1977. Odangiu. 1982. apoi ca prof. În 1946 primeşte o bursă de studii la Paris. N. Călinescu. Cele două Europe. gimnaziul şi liceul la Lipcani şi Lugoj (bacalaureatul în 1940). nr.ARCADE L. 1975. Iaşul literar. 5 dec. Antonescu. Alexiu. Colab. Director literar adjunct (1949-1950) al Editurii pariziene Pavois. n. în Caietele Inorogului. 1921. Bucureşti. Fiica lui Grigore Archip. în pagina economică. 1935). cinci vol. 8. în Jurnalul literar. 1996. Târgovişte – m. Timişoara. în Orizont. Paris. 1977. Scrima. 1983. 1943. Debutează în 1943 cu art. nr. în Orizont. Negoiţescu. nr. în Vremea.) ARCHIP Ticu (prenumele la naştere: Sevastia). A.) ARCAN Sofia (numele la naştere: ArcanŞtefănescu). 1994. Teatru. Scrisul bănăţean. unde continuă să publice şi alte art. REFERINŢE CRITICE: P. Prozatoare şi autoare dramatică. Caraş-Severin – m. Joc întrerupt (1986). New York. A. colective Glasul cetăţii (1986) şi Crinul. Vara suferinţelor. polemică cu G. Moldova Nouă. A. Constantinescu. Timişoara. 45. C. Ora ireală (1996). în Vremea. Val Condurache. în Cronica. 9. găzduit în casa sa din Neuilly-sur-Seine. 1961. Terfaloga). idem. 1967. Debut editorial cu romanul Iana hoinara (1943). în Cronica. Olimpia Berca. S. A colaborat la Universul literar. 30. în Convorbiri literare. 1. S. în România literară. 1986. În 1921. 1943. în apropierea Parisului. Revoluţie culturală. L. Holban. 1983. şi al Semproniei (n. la Teatrul Naţional i 65 ARCHIP . nr. pe marginea procesului mareşalului I. 18. 1981. Bucureşti. 14 ian. ibidem. 5. Timişoara. ibidem. Şcoala primară începută la Lugoj şi terminată la Lipcani (Bucovina). la Liceul de Fete „Regina Maria”. idem. 4 ian. Ruja. nr. în Orizont. 27 mai 1992. Fruncea. urmat de Revoluţie culturală (1983). nr. Barbu.. 30 nov. 26. în Orizont. Leon. nr. 1996. Paris. fără a-şi lua a doua licenţă. Freiburg. în România. Dima. Amfitrion al celui mai cunoscut cenaclu românesc din străinătate. Scriitori contemporani. Revoluţie culturală. Fiul lui Mina Mămăligă. la vol. 1975. Cofetărie pentru doamne (1997). 1943. 2001. Familia etc. nr. nr. Singură în bătaia lunii. n. Vremea. 7. (I. 40. unde funcţionează ca asistentă. Timişoara. în Cronica. Ruja. în Limite. 48. nr. Facultatea de Drept din Bucureşti (licenţa în 1944). în Prodromos. Ungureanu. Singură în bătaia lunii (1977). nr. Bucureşti. din partea guvernului francez. în Dreptatea. Din 1947 se consideră exilat. Timişoara. N. nr. idem. M. şi a Elisei (n. 1978. nr. Debut editorial cu Poveste cu ţigani (1965). 6. lui Leonid Mămăligă). director comercial (1951-1952) şi director (până în 1976) la soc. Poveste cu ţigani. Al. 1965. Premiul Asoc. în Luceafărul. în Viaţa. 1966. Duminica. 1994. 17. ibidem. 1917. 1986. Urmează cursurile pentru economie politică şi drept public. roman. 13 iul.

cu I. Antonesei. „Al. colaborează la Cetatea literară. I-II. 29-30. M. Faima de dincolo de moarte. în colab. Al. Frunză. Liceul pedagogic din Botoşani (19701975). Aventura. 1949. (M. în Convorbiri literare. A. V.. Omul şi fiara. Fl. 1999. Reporter. Munteanu. jucată la Teatrul Naţional în 1935. cu I. Flămânzi. Cuza” din Iaşi (19781982). 1964. Scherfig. Astra etc. Muthu. O. memorial de călătorie. rămâne în literatura noastră prin nuvelistică. nr. Aspecte. Colin. Piteşti. Al. Familia. Adolescenţa. cu Maria Vlad. Al. 1956 (alte ed. Th. . Suceava. trad. Şerban.. 2002). 1995. Mt. Soarele negru. jud. REFERINŢE CRITICE: C. I Copilăria. I. I. 1959 (ed. 1979). Aderca. Mărturia. postfeţe de A. Bogdan. Romanul românesc. Prinţul fericit şi alte povestiri. F. 1996. Debutează editorial cu vol. Muntean. I.: 1967.. Lord Jim. Patul fraţilor.. 2002). premiul Fundaţiei Culturale a Bucovinei (1996). Tolstoi. nr. 2. Premiul Soc. Mohanu. Bărbulescu. Lovinescu. în Steaua. 1964 (ed. Lovinescu. Membră fidelă a Cenaclului Sburătorul. E. J. 5. roman. publicată în 1922. de L. Botoşani. Panorama. H. Protopopescu. Bucureşti. nr. A. cu V. roman. în colab. Crohmălniceanu. G. Verne. A.. I. Literatura. S. Bucureşti.. în colab. O istorie. urmat de Aventura (1929). licenţiat al Facultăţii de Drept a Univ.) ARCU Constantin.se reprezintă piesa Inelul. Stanciuc). J. Studii elementare la Flămânzi (19621970).. pref. Valerian. judecător la Tribunalul din Suceava (19962001) şi la Curtea de Apel (din 2001). 24 febr. Istoria. Avocat în baroul Rădăuţi (1982-1986).. II. Munteanu. Vremea etc. 1928. îngrijită de Maria S.. Wilde. Colab. Liana Cozea. 66 ARCU Pagini... din trilogia romanescă Soarele negru. Beldean şi I. postfaţă de M. J. 1970. I-II.. 1980. F. în Steaua. 1946-1949 (ed.. cu I. 1999. Muthu. Bucureşti. A. Noiembrie la Drenthe. proză. un fragment din piesa Gură de leu. 6. în drept al Univ. pref. Colecţionarul de pietre preţioase. judecător la Judecătoria din acelaşi oraş (19861996). 1956. Autor al romanelor Omul şi fiara (1996) şi Faima de dincolo de moarte (2001). în Convorbiri literare. Conrad. din Iaşi (2000). 2002. pref. După război. OPERA: Cenuşa zilei. Al. Lacis. O. 1926. Luminiţa. II. în Tribuna. II. Opere. Conrad. publică nuvela Patul fraţilor (1949) şi primele două vol. Streinu. A. M. 1996.. cu Mimi Westfried.: 1959. Tinereţea. Cronica. din 1924. pref. cu M. N. Bucureşti. J. 1953. Cioculescu.. Vatra.. Studenţii. com. 1985). nr. Verne. Bucureşti. 1970). de nuvele Colecţionarul de pietre preţioase (1926). de M. 1929 (ed.. II. în colab. Fanny Lehrer. 1957. în 1930. Luceafărul. Vl. în colab. I Oameni. Volumul şi esenţa. respectiv Oameni (1946) şi Zeul (l949). OPERA: Inelul. Memorii. Bucureşti. nr. Cluj-Napoca. care îi recomandă să abordeze romanul. Cozmei. Debut editorial cu vol. Bucureşti. 11-12. Piru. agricultori. II. îngrijită de C. ibidem. Prozator. Rachieru şi G. de povestiri Cenuşa zilei (1995).. n.. Tiparniţa literară. Debutează în Opinia studenţească (1981). Cosma. Bucureşti. de ~. Cei trei muşchetari. 1960 (alte ed. 2002. Inima întunericului. Lazăr. Bucureşti. pref. Creionând procese sufleteşti complexe. II Zeul. de M. Primăveri irosite. Conrad. Diaconu. 1982. Dram. 1922. în Contemporanul.. Ov. Aderca. 3. 1976. 1972. în colab. C. S. Lovinescu şi încurajată de Camil Petrescu. D. satul Flămânzi. Wilde. Fiul lui Costache Arcu şi al Nataliei (n. Block. 1995. Ş. Uimitoarele peripeţii ale domnului Antifer. Bucureşti. 1996. 2003. A tradus din J.. Gorki ş. Sasu-Mariana Vartic. Contribuţii. 1953. Codreanu. Steaua. Bucureşti. L Rotaru. Chişinău. 42. I. nr.. unde şi publică. II. REFERINŢE CRITICE: E. Traduceri: L. în colab. Dumas. 2001. 1983). 1964. Dr. nr. Dumas. Romanul.. de Vl. Patria pierdută..a. 1993.. Bucureşti. Ispita istoriei. „Ştefan cel Mare” din Suceava. Bucureşti.. idem. Chipuri din viaţa literară. la Opinia studenţească. conferenţiar la Univ. 1991. Între 1926 şi 1928 face parte din comitetul de redacţie al Revistei scriitoarelor şi scriitorilor români. II. 1996). Bucureşti. de Eugenia Tudor Anton. Diaconu. I. autoarea utilizează tehnica clarobscurului cu inserţia elementului fantastic. Bucureşti. Scriitorilor Bucovineni (1996. Tifonov. Bucureşti... Influenţată de opera Hortensiei Papadat-Bengescu.. Convorbiri literare. apreciata de E. 1932. Iaşi..

23 nov. Casa vechiturilor. în Contemporanul. I. de H. tăbăcarul şi actriţa. 1923). redactor (din 1959). debut editorial cu vol. Opinii (1975). 1967. C. Simuţ. Bucureşti. I. Viermii pământului. nr. nr. S. 1921. Cluj. 1933. 1971. Valerian îl considera „cea mai autentică figură de boem”. Flacăra. Cuvântul liber. din ARETZU 67 . nr. Atât nuvelele (Pe străzile Iaşului. Caracal. în Convorbiri literare. 1990. 1920. 1966. II. nr. 36. Tihan. Bucureşti. Bucureşti. 1948). Însemnări despre proză. Menţiuni. din Cluj (1955). 1923. Am ucis pe Dumnezeu. Călinescu. M.. Reacţii critice. 1937) îşi păstrează astăzi un interes în primul rând documentar. Bucureşti. Rochia albă. 1972. licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Domnul Tudor. S. Marino. Scriitorilor din Cluj (1972). Specializat în analiza prozei româneşti moderne.. În regatul nopţii. A. 1883. 1937. Licenţiat în lb. Şcoala primară la Alba Iulia (1939-1943). OPERA: Însemnări despre proză. 1975. M. În 1966 publică prima carte. Bucureşti. nr. Sburătorul. Literatura. Premiul Asoc. funcţionar. Lecturi şi zile. 1934. 29 mai 1949. 1921. Istoria. şi literatura română al Facultăţii de Filologie a Univ. Faifer. Viermii pământului. 1933 (ed. 1983. 1974. 3. 2002. Zamfir). Constanţa. cât şi romanele (Diplomatul. şi al Floricăi (n.) în Viaţa Românească. tăbăcarul şi actriţa. Centrală Universitară din Cluj. la Tribuna. Istoria. Olt. Scrieri. 12. Utopica. de schiţe şi povestiri Rusia revoluţionară (1918).. 1999). 1931 (altă ed. 1989. Bucureşti. 1926. Bucureşti. Bucureşti. unde şi debutează (1959) cu critică literară. Pe străzile Iaşului. Bucureşti. nr. N. „a iubi” (1971). Ionescu). Absolvent al Liceului „Ioniţă Asan” din Caracal (1967). Casa cu fete. Critic literar. ed. Bucureşti. V. 1973. Constantinescu. 1934 (ed. 1943. 1923. 1969. Foiletoane. Anghelescu. (A. Bucureşti. Bucureşti. Iorgulescu. Viaţa Românească. nr. Am ucis pe Dumnezeu. Colab. 6. V. Luceafărul. Iaşi. nr. ClujNapoca. Bucureşti – m. Bucureşti. S. 5. în România literară. Vremea. n. Fl. P. 1978. în Tribuna. Familia. Drăgan. în Ateneu. nr. Viaţă de câine. 5 febr. Cluj-Napoca. V. 1929. REFERINŢE CRITICE: Perpessicius. 1971. 1990. Liceul „Mihai Viteazul” din acelaşi oraş (1943-1947). Proza poeţilor. 1918. O crimă. 5. 1999. nr. 1949. în România literară. 1979. Debutează în Viaţa literară şi artistică (1907). (A. 1932. Diplomatul. Zalis. Ungureanu.. Pescarii. 1920. Studii sumare (cursul inferior al liceului). Toţi la fel şi nici unul ca altul. Luceafărul. V. Crohmălniceanu. Bucureşti. Pescarii. REFERINŢE CRITICE: M. 27. 2002. 1934.. Felea. nr... Gherghel. Premiul Soc. M. în Cronica. în Cronica.ARDELEANU Carol. redactorşef adjunct (1971-1994) la rev. Prelipceanu. II. 1929. Fiul lui Ştefan Areţu.) ARETZU Paul (numele la naştere: Areţu). A colaborat la Universul literar. Transilvania. M. Al. Puncte de reper în proza actuală. Ov. Steaua. 1966. Menţiuni (1978) şi Jurnal (1989). III. 1990. Scriitorilor Români (1926). „a iubi”. nr. nouă. 25. „A urî”. A. Între 1956 şi 1959. nr.. E.) ARDELEANU Virgil. jud. publicat parţial în rev. T.. 1975. n. Bărbulescu. G. 8. Casa cu fete. Lovinescu. Viaţă de câine. 1931. 33. Gazeta literară.. Secţiuni. Menţiuni. îngrijită şi pref. în Luceafărul. N. I. s-a făcut remarcat prin caracterul tranşant al aprecierilor sale. (M. Transilvania. I. I. Fiul lui Gheorghe Ardeleanu şi al Mariei (n. În regatul nopţii. 16 mart. Prozatori şi critici. în Orizont. 5-6. „A urî”. Rochia albă. 1983. 1937). Convorbiri literare. 24. Rusu. 1928. II.. 1926 (ed. n. 1969. 1975. I. Prozator. continuat la Liceul „George Bariţ” din Cluj (1947-1951). Zaciu. în Tomis. OPERA: Rusia revoluţionară. Opinii. Poet. Târgu Mureş. Violeta Ştefănescu. Bucureşti. Dobrescu. V. S. în Tribuna. Jurnal. P... Bucureşti. Sorianu. 1972). 2002. urmată de Proza poeţilor (1969). bibliotecar la Bibl. 33.

versuri. P. Familia mea (1967). Bucureşti. (pseud. Drumuri albastre. V. 2000. Vol. Argeş şi Albina. 1929. lucrând ca specialist în bioenergetică. 68 ARGEŞANU Constantin. Prozator şi poet. Bucureşti. în SLAST. Demetrian. idem. Matov. 1958. apoi la Colegiul Naţional „Ioniţă Asan” (din 1990). f. 28 dec.a. Traduceri: N. Bucureşti. în colab. n. Epopeea Sevastopolului. Povestiri din Mărţişor (1995). Alex.) ARGEŞANU colab. Pilot fără noroc. în primul război mondial. A. Burda). Bucureşti. predă cursuri la Şcoala de Aviaţie. cu o importantă donaţie de cărţi din biblioteca personală din Elveţia. dramă în versuri.). de educaţie fizică în capitală (1953-1960). colectiv Zboruri lirice (1988). în colab. REFERINŢE CRITICE: E. 17 sept. Grigurcu. cu Al. M. Diapazonul de sânge (2000) şi Cartea psalmilor (2003). Povestiri. apoi redactor (până în 1974) la Editura de Stat pentru Literatură şi la rev. de lb. Când se face lumină. Alexeev.. Blestemul cailor. 4-5.a. Grossman. Olt (1972-1986). de debut. Bucureşti. Debutează editorial cu vol. în colab. 1951. de lb. Poet şi prozator. Ştefănescu. 1998. Bucureşti.. 1955. nr. A înfiinţat. Antologia poeţilor decembrişti. în România literară. Ştefăneşti. trece neobservat. B. urmează Şcoala de Pilotaj (1920-1922) la Tecuci. 29. Liceul la Piteşti. OPERA: Cântecele tavernei. Osica de Sus. Bucureşti. K. V. Iaşin. I. Nuvele. 1968). 1892. Argeş – m.. com. în colab. Carapacea cu sunete. Dick. în colab. 1996. Râmnicu-Vâlcea. 1826-1951. la luptele din 1917. Schiţe umoristice. Debutează cu poezie în Facla. Colab. Ţambalul lui Chiran. 1929) şi a tradus din literatura rusă. A fost arestat şi deţinut. Aliona Pomina. Activitate sporadică în presa literară. în colab. în Viaţa Românească. Cehov. de proză scurtă Veniţi la joc (1955). rev. 1956. 4 şi 5 din Caracal (1986-1990). Colţov. Sergheev-Censki. Gh. Schiţe umoristice. A mai publicat povestiri şi schiţe umoristice (Ţambalul lui Chiran. Cartea psalmilor. Bucureşti. 1949. Bucureşti. jud. Vatra. Însemnările unui pilot. 1994.a. S. Bucureşti. M. Al. 1953. în colab. Cântecele tavernei (1922) – versuri. lui Iosif Theodorescu). Bucureşti. Vl. 1987. urcă în ierarhia militară. Bucureşti. Bucureşti. Ziua literară etc. 2000. 1988. 2001. la Ramuri. Amintiri dintr-un jurnal de zbor. în colab. 1952. Vorbiri-convorbiri argheziene (2003) etc. 19 ian. Diapazonul de sânge. Vl. Drumuri şi răspântii (1998). f. 1922. OPERA: Insomnia cuvintelor. în colab. nr.Craiova (1973). Fiul lui Tudor Arghezi.. Ulterior. 1961. Bucureşti. în colab. Negrici. 7-8. Orbi în Paradis. Luceafărul. A. Ferdinand Catolicul. franceză în com. Prof. 1955. Viaţa Românească. Prof. şi al Paraschivei (n. REFERINŢE CRITICE: Prezenţe militare în ştiinţa şi cultura românească.. Zboruri lirice. în Ramuri. Suvorov. Wanda Wasilewska. În taigaua Narâmului. 1952. urmat de Jocuri pentru pionieri (1960). (C. Bucureşti. versuri. Nuvele. Bucureşti. în 1914 e sublocotenent. Virta. la Jilava (1948-1949). Editura Scrisul Românesc. în Zig-Zag. Tovarăşi de arme. Bucureşti. nr. apoi Şcoala Militară. Bucureşti. Bucureşti. Studii liceale la Bucureşti (1934-1942). la Arad. Au urmat Carapacea cu sunete (1996). Bătălia pentru cărbune. 17 ian. Gorbatov. S. N. fără proces. În 1974 se stabileşte în Elveţia. Şuvoiul de foc. Craiova. 1964. 1953. 1949. Fundaţia de Artă şi Cultură „Doina şi Baruţu T... A. Arghezi” (2000). 1925. liceului din Caracal (versurile au apărut apoi în antologia şcolară Vârsta visurilor. Ţone. Bucureşti. 214.. 1954. versuri. povestiri. absolvent al Institutului de Cultură Fizică (19481952). Bucureşti. 1951. Debut editorial în vol.) ARGHEZI Baruţu T.. în colab. nr. versuri. o dramă în versuri (Ferdinand Catolicul. 2003. în colab. în vol.. Transilvania. prof. Bucureşti. n.. B. Bucureşti. 1949. Bucureşti. N. (A. scriitor. şi literatura română la Şcolile generale nr. în ... Simonov. Bucureşti. 2003. Bibescu. Membru fondator al ziarelor Romanaţiul liber (1989) şi Solidaritatea (1990). Poezii alese. Ia parte. Pomul vieţii (1999). În timpul dictaturii antonesciene e scos din cadrele armatei. versuri.. S. jud. 1982. Orbi în Paradis (1999). 1999. ajungând la gradul de colonel. Bătălia Stalingradului. f.

proză scurtă. Ghici?. Paralel. 1930. D. găzduit la o mănăstire a Cordelierilor. Integral. nopţi de mister. din Geneva. Şcoala primară „Petrache Poenaru” din capitală. Redactor (1913-1914) la ziarul Seara. Viaţa Românească. Psalmi. cu versuri. Deţinut la Văcăreşti. 1998. Colaborează. Bucureşti. 1997. REFERINŢE CRITICE: I. Lamura. Cocea. franceză. Gândirea. proză scurtă. în absenţă. rev. Cuvântul. într-o concepţie grafică originală. Copilărie nefericită. Tablete din Ţara de Kuty. 1933. Scena. polemici. Nopţi de argint.) marchează consacrarea poetului. Bucureşti. lui Ion Theodorescu). Conduce rev. proză scurtă. 1967. „biletul”) în rev. n. Lausanne. Cluj-Napoca. Demetrius şi Galaction. A. neterminat. Linia dreaptă (1904). Arghezi). Niţescu). proză scurtă. În timpul ocupaţiei germane. cronici dramatice şi plastice. nr. Oradea. rev. Iorga. 2003. sub numele Ion Th. Viaţa nouă. 1955. Arad. după proprii mărturisiri. Bucureşti. Oradea. diacon la Mitropolia Bucureşti (1900-1905. Bucureşti. Oradea. începe colaborarea cu Facla. repetate. Vol. Pomul vieţii. Ţara noastră. novice. În 1916 se căsătoreşte cu Paraschiva Burda (n. Fiul lui Nicolae Theodorescu. al doilea manifest poetic. proză scurtă.) ARGHEZI Tudor (pseud. Bucureşti – m. Poet şi prozator. Poarta neagră. la Revista modernă. până atunci cunoscut mai mult în medii literare restrânse. 1931. Cartea cu jucării. Tot în 1905. Clopotul etc. vântule?. comentarii critice. Premiul S. Adevărul literar şi artistic. Dincolo de zare. 1967. versuri. versuri în lb. 1942). susţinând campania neutralităţii. A. se naşte fiul său Eliazar (viitorul artist fotograf Elie Lothar. „foaia intelectualităţii”.S. Oradea. (Icoane de lemn. În timpul şederii în Elveţia (1905-1910). Timişoara. 2001. 1963. În 1934. Familia mea. lucrând în atelier „dinţi de aur. Flori de mucigai (1931) adânceşte controversa critică iscată în jurul poeziei sale. Înaintea uitării. 1930. proză scurtă. Kinergia. cu poezia Tatălui meu. Bucureşti. urmează şi o şcoală de meserii. 1998. Întors în ţară. Bucureşti. Traduce Amintiri din casa morţilor de Dostoievski. Gimnaziul „D. Elveţia („canton catolic. în 1899 se retrage la mănăstirea Cernica. Drumuri şi răspântii. 1997. Cronica (1915-1916). 1890). apoi ieromonah. identitatea mamei. Note şi comentarii. când se retrage din cin). pamflete. Ce-ai cu mine. Arad. 23 mai 1880. Cantemir” (1891-1896). 1967. II. Apariţia Cuvintelor potrivite (1927. în Familia. comerciant. 1934. Arghezi. după articolul Vers şi poezie din rev. adăugită. Davidescu. Constanţa Zissu. Clipa. 1999. 1966 (ed. Dijon) şi în Italia (Roma. Debutează în ziarul lui Al.R. 1945). Editează.OPERA: Veniţi la joc. Colaborează la Hiena. Întârzieri în noapte. unde lansează câţiva poeţi tineri de valoare. frecventând asiduu biblioteca şi audiind cursuri la Univ. în procesul ziariştilor colaboraţionişti din 1918. proză scurtă. Duhovnicească. Pleacă la Fribourg. Jocuri pentru pionieri. cultivă proza poematică şi foiletonistă („tableta”. S. 1999. inele. Rampa etc. Ramuri. de către N. Reintrodus în circuitul literar. 1937) sau romanele – (Ochii Maicii Domnului. colaborează la Gazeta Bucureştilor (Bukarester Tageblatt). Vers-à-travers. În acelaşi an. Bilete de papagal (1926-1929. Conduce. militar.. originară din Bucovina. Vorbiri-convorbiri argheziene. republică de mănăstiri”). sub numele de Iosif. (A. Testament (de T. unde-i apare Rugă de seară. 14 iul. Cimitirul Buna-Vestire. editată împreună cu V. mic funcţionar. 1929. şi vol. Macedonski. la Viaţa socială (1910). 2000). unde publică şi Amintirile ierodiaconului Iosif. alături de Galaction. 9. 1995. Bucureşti. Cugetul românesc (1922-1924) şi ziarul Naţiunea (1923). Bucureşti. Lumea. prin intervenţia lui N. 1998. 19051968) din legătura cu prof. alături de Slavici. distilând unele elemente autobiografice. 1960. până azi controversată: din actul de naştere copilul e declarat a fi al Mariei (n. Graţiat (1919). Oradea. dese călătorii în Franţa (Paris. solicită mitropolitului Iosif Gheorghian sprijinul pentru o călătorie de studii „într-o ţară catolică”. Contimporanul. semnată Ion Theo. activitate pentru care e condamnat. cu care va avea doi copii: Domnica (Mitzura) şi Iosif (Baruţu). Messina). din mărturii cola-terale. capace de ceasornice”. Paşi prin lume. adevărata mamă ar fi Rozalia Agresi. ex aequo cu 69 ARGHEZI . proză scurtă. 2003. Tehnician la Fabrica de zahăr din Chitila (1897-1899). 1936 şi Lina. 1937-1938. Povestiri din Mărţişor. Liga Ortodoxă (1896). 1970.

pref. Prisaca. 1971. Bucureşti. Molière (Mizantropul. vol. Flori de mucigai. 1907 – peizaje (1955) şi Cântare omului (1957). 1980). Eminescu. Din pragul casei. Cadenţe. Bucureşti. 1943. Scrieri. Bucureşti. 1974. proiectată în peste 60 de vol. II. pref. un înnoitor al verbului (în lirică şi proză). tot atunci. 1962 -1994. 1931. Bucureşti. Hore. 1965. 1943. ed. Noaptea. Bucureşti. Versuri lungi. 1943). Poeme noi. în acelaşi an. Tablete de cronicar. Bucureşti.. France (În floarea vieţii). 1967. 1970). Silabe (1965). II. Pienescu. 1958). 1960). Premiul internaţional „Herder” (1965). 1973. Bucureşti. cu o pref. 1976. Versuri I-II. unul din marii poeţi ai veacului al XX-lea. Versuri. (reeditat sub titlul Poem.. Una sută una poeme (1947) devin pretextul unor atacuri reînnoite ce-i aduc renegarea şi punerea sub interdicţie a operei. Răzleţe. Bucureşti. Georges Dandin). Bucureşti. ca şi poeziile din vol. Versuri. Bucureşti. Bucureşti. roman. Cărticică de seară. Pensula şi dalta. ed. În versuri şi proză. Bilete de papagal. de Al. Cărticică de seară (1935) şi Hore (1939) orientează spre noi surse lirismul poetului. alte ed. XC. 1961. Litanii (1967) şi Noaptea (1967) înmănunchează stihuri inedite. îngrijit de Mitzura şi B. Stihuri pestriţe. III. a. 1959. Povestirile boabei şi ale fărâmei. 1971. bilingvă româno- . Tablete din ţara de Kuty. de Paul Georgescu. Cu bastonul prin Bucureşti. Icoane de lemn. Bucureşti. 1963. 1967. 1973. Ochii Maicii Domnului. 1965. Bucureşti. Jurnalul de dimineaţă. 1957. Poeme noi (1963). Premiul de Stat). II. Craiova. lume nouă. ilustrată de Ligia Macovei. antologie şi pref. 1957. probabil. şi pref. Nistor. ed. Piru. pref. Bucureşti. 1968). ed. OPERA: Cuvinte potrivite. 1980 (ed. 1976).. Lina. roman. de Al. 1970. (ed. Bucureşti. A. 1946. 1936 (ed. realizatorul celei mai originale sinteze între tradiţie şi modernitate. Crengi. de Mitzura Arghezi. Bucureşti. Grigurcu. Cimitirul Buna70 ARGHEZI Vestire. ed. Poezie filosofică. Saltîkov-Scedrin (Povestiri) ş. Călătorie în vis. 1985). roman. pentru care e arestat şi internat în lagărul de la Târgu Jiu. 1977. Bucureşti. Bucureşti. Poemele ţărânii. Micu. Bucureşti. 1933. Versuri. şi MAN (1957. Bucureşti. Frunze. Bucureşti.Bacovia. fiind înmormântat alături de Paraschiva. Bucureşti. Bucureşti. ed. poetul suportă tot mai greu povara senectuţii şi se stinge la 14 iul. Sârbe de Ştiinţe şi Arte. şi postfaţă de G. Bucureşti. 1928). II adăugită. Arghezi. Cuvinte potrivite. 1961. 1940. 1973. Poezii. febrilă activitate publicistică la Adevărul. ed. Manolescu. Premiul Naţional pentru literatură (1946) îi aduce o confirmare a imensului prestigiu. Bucureşti. 50 de poeme. a cărui personalitate contradictorie se defineşte şi mai pregnant în „ediţiile definitive” de Versuri (1936. unele trimiţând însă la etape de creaţie anterioare. iarăşi adăugită. 1955. Bucureşti. 1934. 1948. ed. Bucureşti. note şi bibliografie de Elena Zaharia Filipaş. Kuprin (Moloh). Bucureşti. 1947. cu o pref. cu un cuvânt înainte de Al. Bucureşti. antologie. în grădina casei din Mărţişor. 1940. II. de G. 1930. Bucureşti. Bucureşti.. Bucureşti. 1968. 1929. Craiova. 1936 (reeditat cu subtitlul Poem. Bucureşti. 1972. Ritmuri (1966). Bucureşti.: 1965. 1972. Bucureşti. 1974. 1961. Bucureşti. de M. versuri. A tradus din La Fontaine (Fabule). Cadenţe (1964). Teatru. Ultimele plachete: Frunze (1961).. 1960. paralel cu elogiile publice la vol. Poarta neargă. Bucureşti. 1955 (ed. Bucureşti. Pagini din trecut. Versuri şi proze. 1956. Krîlov (Fabule). Gogol (Suflete moarte). Avarul. 1943). Ritmuri. Poezii. Frânturi. I-XXXIX. Piru. Pienescu. Unele art. Bucureşti. În timpul celei de-a doua conflagraţii. întocmită şi cuvânt înainte de M. Bucureşti. Manual de morală practică. Frunzele tale. definitivă îngrijită de autor. Bucureşti. Una sută una poeme. Versuri alese. Cartea cu jucării. Din drum. 1967. 1965. 1931 (reeditată în 1943. Iaşi. Litanii. Bucureşti. Piru. Pienescu. Lume veche. Bucureşti. 1966. vântule?. 1973. cea mai frapantă personalitate a literaturii noastre interbelice. Stihuri. Beniuc. ed. Versuri. 1939. Craiova. Iorgulescu. 1954 (reeditare. bibliografie de I. de Graziela Ştefan. ales membru al Acad. 1960. 1907 – peizaje. Cluj. Ce-ai cu mine. După moartea soţiei (1966). Versuri. După 1945. II. Torţa şi diferite rev. Bucureşti. 1927 (ed. i se acordă Premiul Naţional pentru poezie. Postfaţă şi bibliografie de Gh. Bucureşti. Cântare Omului. şi note de D. 1956). rămâne. Bucureşti. unde publică şi pamfletul Baroane (30 sept. Bucureşti. 1942 (ed. În 1962 începe editarea seriei de Scrieri. 1943). 1935. Bucureşti. 1980. Bucureşti. 1937. pref. 1946. Desluşiri. 1968. 1958. Bucureşti. 1970. 1980. Tentativa de împăcare cu oficialitatea (1955) se produce prin alegerea în Acad. deţine o rubrică intitulată „Bilete de papagal” la ziarul Informaţia zilei. Ralea. Bucureşti. 1973. 1964. Bucureşti. cuvânt înainte de M. 1946. tabel cronologic de G. Poeme noi. Silabe. de N. Bucureşti. Bucureşti. 1970.

Viaticum. 2003). Bucureşti. Gavriliu. 1982. Acsan. III.. 1983. 1983. Dimisianu. Bucureşti. M.. 1952. Călinescu. 1986. ed.. 2002. Chiriac. Subiecte. 1965. 1964. 1993. trad. 1969.. Bucureşti. 1957. Manual de morală practică. în Manuscriptum. Bucureşti. în România literară. Prisaca. ed. REFERINŢE CRITICE: N. M. Ochiul ciclopului.. Avarul. Petroveanu. Cioculescu. Tudor Arghezi Centenary 1880-1980 (ed. în colab. 1990. Negoiţescu. Bucureşti. 1982. Condeescu. A. Conceptul modern de poezie.. 1963.. ed. Bucureşti. Versificaţia. Scrieri. Timp şi mod. Ciocârlie. Istoria. 1980. I-IV. Pastior. M. 1940. 1983. Alexandru George.franceză. Dostoievski. 10 căţei. N. 1990. Suflete moarte. În floarea vieţii. îngrijită de T. Gogol. Ciopraga. de I. Versuri. 1958. N. 1982. Opere. 1982. Ochii Maicii Domnului – Cimitirul Buna-Vestire – Lina. Pop. schiţă bibliografică. Eminescu. rusă.. Bucureşti. în colab. în Amfiteatru. Versuri. 1979 (ed. idem. Istoria. II.. Radu. III. Mariana Ionescu. Zoltán Franyo. Krîlov. Rusu. 1988. 1956-1958. Micu. Amintiri din casa morţilor. de Maria Scarlat. antologie şi pref. Cuvinte potrivite. 1983. G. Tudor Arghezi.. Simple note.. Ungheanu. Piru. 1991. 1993 (altă ed.. pref. 1970. Dorina Grăsoiu. Bucureşti. trad. Bucureşti. De-abia plecaseşi. idem. idem. V. 1971. ed. nr. Scedrin. A.. 1997. 1997. Varietăţi critice. Bucureşti. Bucureşti. română). Bojin. Critice. M. Poezii. Tudor Arghezi interpretat de. Tudor Arghezi: Cadenţe. Tudor Arghezi. trad. I-III. Cimitirul Buna-Vestire. 1982. Ştefănescu. I. Poezia. Cartea cu jucării. Animale mari şi mici. 1985. în România literară. II. şi note de Annie Bentoiu. Davidescu. Bucureşti. idem. în colab. Cântare Omului. Comedii. Bucureşti. ed. Gogol. 1991. V.. Adam. Arghezi. Donici. III. 1987. cu I. 1966. 33. 1982. 1966. Bucureşti. Ţăranu. trad.. În literatură. 1961. Opera lui Tudor Arghezi. Bucureşti. N. Piru. 1994. trad.. Eseuri critice. Fabule. Propilee. idem. Arghezi prozatorul. Mihăescu. Al. Marian Popa. O. Ralea. 1. Bucureşti. franceză. Păunescu. T. tabel cronologic şi selecţia referinţelor critice: I. I. Moloh. Fenomenul arghezian. Bucureşti. 17. 1955). de O. Bucureşti. versuri şi proze. L-am cunoscut pe Tudor Arghezi. Opere. de I. Rusu. Marele Alpha. antologie. nr. Povestiri.. Bucureşti. de Simona Cioculescu. Kalustian. Tudor Arghezi. prezentat de B. Cioculescu.. Suflete moarte. 1946. 1984. N. F. Scriitori. Tudor Arghezi. I. Donici. Lovinescu.. Zmeu. Constantinescu. Linde şi R. 1951. Iaşi. postfaţă şi referinţe critice de L. Bucureşti. T.. 1952 (ed. ed. N. în engleză. proză. 1997. pref. 1986. Scrieri. Pagini. ed. M. III. 1955. S. versuri. Autoportret prin corespondenţă. George Dandin sau Soţul păcălit. Ralea. Bucureşti. ed. Eseu despre vârstele interioare. 1976. 1970. Bucureşti. şi curriculum vitae de Mitzura Arghezi. Tudor Arghezi. Linde şi R. poetul. N. Arte poetice. I. 2000. 1981. Simion. texte alese.. 1984.. ed. 11. S. pref. spaniolă. postfaţă şi bibliografie de Mariana Ionescu. Ş. I. Poeme în proză.. 1992. Alexandrescu. Vianu. T. Fabule. Rotonda plopilor aprinşi. Bucureşti.. pref. Vasilescu. Bucureşti. N. de Ş. idem. V. Negoiţescu. 1987. 1972. Studii de poetică şi stilistică. G. 1996. ed.. Opera lui Tudor Arghezi. Negoiţescu. poet al omului. de ~. 1981. Tudor Arghezi. La Fontaine. tabel cronologic şi bibliografie de Mitzura Arghezi şi T. S. Ş. I. 1972. Ilie Guţan. 1961). Prolegomena argheziana. în colab. 47. Engrame. selecţie de Mitzura Arghezi. Panorama. II. nr. Arca. C. cu O. Competenţa şi performanţa. germană. Schuster. 1937. Matei Călinescu. 1975. I. Bucureşti. cu I. Bucureşti. Margul-Sperber.. Bucureşti. Drumul cu poveşti. nr. de P. Molière. Bucureşti.. Cluj-Napoca. Vl. II. 50. F. Lecturi libere. Ţăranu. 1977. 48. Bucureşti. Caracostea. 1973. Kuprin. Streinu. 1986. 1982. D. Vârgolici. M. Anania. 1928. M. Al. Ov. idem. Bucureşti. 1972. 1969. 1954 (ed. T. Vidrasku. în colab.. Manolescu. N.. 1960. îngrijită. Însemnări critice.. antologie. Al. 1987). Cheie-Pantea. 1983. I. idem. selecţie şi note asupra ed. IV. 9. 49. 2. 1994.. Zaciu.. Arta. trad. Bucureşti. Teatru. 1981. 1981. 16. 1980. 1954 (ed. 1961. Kahlau. Introducere în poezia lui Tudor Arghezi. D. F. Între da şi nu. I. idem.. pref. ARGHEZI 71 ... Scrieri din trecut.. de I. 1982. Bucureşti. Alex. L. Manolescu. Utopica. versuri. Psalmi. 1987. nr. pref. Balotă. 1982. Vianu. Între două nopţi. Radu. Simuţ. în Luceafărul. IX. M.. I. E. M. Bucureşti. Testament. de T. Crohmălniceanu. II. 1997). 1953. Simion. Alte însemnări critice. II. Aspecte. Cioculescu. Bucureşti. Traduceri: A. Chişinău. Sunetul dinlăuntru... Cuvinte potrivite/Wohlgefügte Worte. E. de N. Mizantropul. 1982. 1994-2003. V. Palingeneza valorilor. III-IV (Mizantropul. Domnul de Paurceaugnac). France. Apetroaie.. Lecturi. 1980. 1982. Cimitirul Buna-Vestire. Bucureşti. I. de E. 1991. 47. D.. I. cu R. Planetariu. Cioculescu. Perspective. 1986. 2000-2003. Emil Manu.. P. Bucureşti. Teme. pref. 1982. Imaginarul erotic.. V. L. Tudor Arghezi.

Ivaşcu. 1988. Lumină şi coloare. 1985. Grădina magistrului Thomas. Alchimia mileniului. de A. George. 1931. nr. 1998. Poet şi publicist. 1998. agricultori. 1996. jud. 662. Gusti. Al.. Participă. Cluj. T. Sârbu. Ţugui. ibidem. III. C. 1984. C. în România literară. Modernismul. 1988. Director al rev. Proza artistică a lui Tudor Arghezi. Goci.ARGINTARU „Bătălia” Arghezi. istoria artelor şi muzeologie la Berlin. Anamorfoză şi poetică. Scarlat. Gh. studii de specializare în estetică. H. poeme. nr. prof. Revista Fundaţiilor Regale. Micu. Tudor Arghezi. Arghezi. nr. Între 1930 şi 1932. Între 1932 şi 1939. Cerna-Rădulescu. Literatura pentru copii. Cândroveanu. M. Tudor Arghezi – poet religios. (I. Gh. B. Borbély. 22 sept. Grigurcu. Al. nr. A. Bulgăr. 2002. 684. Vin ţiganii. traducător şi eseist. Galaţi – m. 606. Ruja. I. 2002. George. 1997. Sultana Craia. Fiul lui Ion Stoian şi al Elisabetei Argintaru. Z.. 1984. II. M. 1935. M. în România literară. Jocul poeziei. după care va lucra sub îndrumarea lui D. Manolescu. Bucureşti. Grid Modorcea. Sfânta treime a poeziei româneşti. de filosofie. idem. A treia dimensiune. IV. Amsterdam etc. Argheziana. 1930 (ed. A. O. M. nr. 644. Mihăilescu. Poeţi neoromantici. 6. nr. 23 mai 1936.. G. 646. cu gravuri în lemn de M. Dan. a orfanilor şi văduvelor din războiul de reîntregire naţională. 2.) . Ioana Pârvulescu. III. pref. 26. 1894. nr. Abecedar etc. Colab. Confruntări literare. Amurgul demiurgilor: Arghezi. Intimitatea textului. 1. II. Al. III. 1973. 44. nr. G. 14 aug. S. Ghidirmic. 1984. M. Ştefănescu. 2003... Olinescu. Arghezi necunoscut: zbuciumul vieţii şi zidirea operei.. Istoria poeziei româneşti. Cluj. OPERA: Monumentul durerii. Eseu despre religiozitatea omului necredincios. Dolj – m. 1935. 1988. nr. 1933). 1998. la Azi. 663.. în Familia. Scriitori. Exactitatea admiraţiei. 1985. T. G. De la Mihai Eminescu. C. în Adevărul literar şi artistic. Poetica lui Arghezi. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1930). 72 ARGINTESCU-AMZA N. Cartea întâia de poeme. în Orizont. Romanul românesc. B. 664. 1999. Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. Tudor Arghezi. Cartea a treia de poeme. Arghezi în Steaua. 1985. Sasu-Mariana Vartic. Cluj. 1926. 646. nr. ca ofiţer al Regimentului 7 Vânători la primul război mondial. 1995. în Steaua. 1934.. Paris. N.. 1995. nr. 1989. N. V. Barocul în proza lui Arghezi.. 2003. 27. Raportate la tendinţele novatoare ale poeziei interbelice. colaborând la realizarea a două filme documentare. Hyperion (1932-1935) şi al editurii cu acelaşi nume. Cioculescu. Gh. Grigurcu. Emilia Parpală. 1988. 1988.[onstantin]. 1989. Colaborează la Hyperion. Cărtărescu. Perpessicius. în România literară. Spiridon. Şt. 1998. Mircea Eliade.. Arghezi între infinituri. 655. 2000. 7 sept. Cioculescu. Pienescu. în care fostul combatant se ridică în apărarea invalizilor. nr. Beşteliu. (M. N. Alex. rămânând invalid în urma luptelor de la Mărăşeşti. Debutează editorial în 1926. D. poem. Pienescu. în România literară. 1904. cu broşura Monumentul durerii.) ARGINTARU C. Agonia soarelui (1930). 8. Cluj. 9. 1998. 2003. 1999. Anghelescu. ibidem. Flacăra. Luceafărul literar şi critic. Cluj. 45. 1988. Blaga. Gazeta literară. 8. 1999. Al. 1997. Prim-plan. Feţele oraşului. 1934. 1987. Ungheanu. Popescu). 5. I. Clasele primare în com. A. N. Pop. 44. Itinerar critic. ibidem. G. n. Cuza. Londra. Trei scriitori clasici: Mihail Sadoveanu. Ştefănescu. Viaţa Românească. 665. Grigurcu. nr. ibidem. Setea norilor. nr. Semnalul. în Convorbiri literare.[icolae]. Drăguş (1931) şi Probleme sociale (1939). Călinescu. psihologie. 2002. 1985. München. Cluj. Întrebările poeziei. Gh. Dresda. Mioc. Pleniţa. nr. în Adevărul literar şi artistic. D. 2003. Arta plastică. nr. ed. 1999. Istoria. în Luceafărul. cu accente discursivpatetice. Setea norilor (1935) păstrează un timbru desuet. din Cluj. Popa. 2000. Fiul lui Savel Argintescu şi al Elenei (n. I. R. nr. Grigurcu. Critic de artă. Ş. 2003.. Şcoala Normală din Craiova. Gheran. Agonia soarelui. Postmodernismul românesc. Rotund. Ş. 4-6. natală. . nr. com. poemele din vol. Flămând. Muthu. Ardelean pe linie maternă. Petrescu. 2000. adaosul onomastic Amza era menit a sublinia această descendenţă. Gh. prozatorul. 1996. şi elaborând studiul Problema gustului popular (1932). REFERINŢE CRITICE: G. Viaţa pietrelor (1935).. în România literară. în Lanuri. 1999. Călinescu. Alex. P. I. Gheran. 24. 1. R. n.. 1985. Viaţa pietrelor. Vin ţiganii (1934). 7. M.

1973. Un mare poet al realismului olandez. Stoica. continuate la Bucureşti. Bucureşti. Buciumul şi Pressa.. 1862. Lucian Grigorescu. 1860. consilier la secţia de artă populară a rev. Pavese. 1871. construcţie stufoasă şi neomogenă. al Domeniilor Statului şi al Imprimeriei Statului (18691870. secretar al Comitetului Unionist din Câmpulung şi deputat în Divanul ad-hoc din 1857. Zimbrul. Chestiunea proprietăţii dezbătută de proprietari şi plugari la 1848. la cataloage de expoziţii. Bucureşti. Scene politice în versuri. în colab. mai puţin prin ambiţiosul roman Misterele căsătoriei (I-III. 1974. 1971. 1852. M. 1858. Despotismul şi constituţia. 1932. Iorgulescu. 1874) şi prin memorialistica. Estract din mai multe opere politice. I-III. Arpa română. 1866. 1861-1886). Bucureşti. A. cronici de artă şi mai ales trad. I-II. dar fără har poetic. Versificator prolific şi cu intenţii nobile. în 1945. prozator şi dramaturg. Vermeer. apoi obţine un post modest de copist la Vistierie (din 1847). Protest la opiniunea publică contra legei de presă. ţine numeroase conferinţe pe teme literare şi plastice. Ilfov şi Vlaşca şi în Bucureşti. A colaborat la Foaie pentru minte. A debutat în 1846. 1954. 1866. Şoimul Cârpacilor. Pressa etc. la Colegiul „Sf. Albina. iar după 1965 semnează pref. Procesul meu pentru „Oda la Grecia”. 1870. În 1943-1944. de versuri. Bucureşti. Bucureşti. Schiller. cu poezia Adio la Colegiul Naţional Sf. Opere. Ioan Ghica ex-bey de Samos. în Luceafărul. director al Arhivelor Statului. 1871-1876). Bucureşti. Teatru. OPERA: Câteva ore de colegiu. revizor şcolar în jud. 1967. Bucureşti. 1846. XXI. Dare de seamă către alegătorii mei din colegiul II. 10. Poezii istorice. (D. inimă şi literatură. Bucureşti. titular al cronicii plastice la rev. Istoria Câmpulungului. Bucureşti. 1867. Studii în oraşul natal. C. 18 febr. 1955. Chiliaşu). Bucureşti. Florica. dramaturg de ocazie. 1862. Pleşu. Câteva ore de colegiu. 1859. Bucureşti. 18611886. Veac nou (1947-1949). 1862. Bucureşti. A. România sub prinţul Bibescu. ARICESCU 73 . Bucureşti. Bucureşti. 1823. Expresivitate. districtul Muscel. Poeme. De la Ştefan George la Enzensberger. Dancu. Reforma legii electorale. Bucureşti. Misterul Buf. Secolul 20. Mai târziu va fi redactor şi administrator la ziarele Românul. Strigoiul din Fanar. Bucureşti. 1973. Bucureşti. Bucureşti. I Şcoala bărbaţilor. Pruncul român. în Studii şi cercetări de istoria artei. Politica d. totuşi nu lipsit de o anume pricepere în mânuirea dialogului. 1860. Sava (La corpul profesoral). I-II. Românul. în familie şi la Şcoala Românească. Bucureşti. în colab. După absolvire. Solomon. Dizolvarea camerei elective sau Dare de seamă către alegători. A. Moličre. 1973. n. Procesul şi esilul meu la Snagov. Poeţi ai expresionismului. 1861. Bucureşti. Scrieri alese. 1969. Bucureşti. şi al Elenei (n. Maiakovski. e mai interesant ca prozator. Bucureşti. scrisă însă cu nerv şi demonstrând pe alocuri reale calităţi de pamfletar. 1969. A participat la manifestările anului revoluţionar 1848 în Câmpulung. 1967. Bucureşti. 35. Fiul lui Dimitrie Aricescu. nr. Bucureşti. serdar. Bucureşti. D. Democraţia (l9451946).. Poezia germană modernă. Sava” (1837-1844). lucrează câteva luni ca ajutor de inginer. nr. Lyra. Teatru. fervent susţinător al Unirii. cu P. Bucureşti. 1866. 1863. Bucureşti. REFERINŢE CRITICE: M. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Rimbaud. Între 1955 şi 1958. cu P. Esplicarea alegoriilor din „Arpa română” cum şi pasagele şterse de cenzură din această operă. Înalta Curte de Justiţie împotriva opiniei publice. în Arta. Fr. Bucureşti. uneori naivă şi emfatică. consilier al Revistei Fundaţiilor Regale. Câmpulung – m. Trompeta Carpaţilor. în colab. Misterele căsătoriei. Poet. 1969.) ARICESCU Constantin D. 1863. C. Bucureşti. la Şcoala Grecească. prima reşedinţă a României. 1842-1848. 1847. Hoţii. OPERA: Problema gustului popular. Trâmbiţa Unirii şi Sărbătoarea naţională (9 octombrie 1857 şi 24 ianuarie 1859). Traduceri: Vl. 1862. 1971. Bucureşti. Sora Agapia sau Călugăria şi căsătoria. Bis (1943-1944). valoare şi mesaj plastic. în acelaşi an îi apare şi primul vol. Bucureşti. 1855-1856. cât mai ales prin lucrările istorice (între care se distinge Istoria revoluţiunei române de la 1821. 18 mart. în Curierul românesc. 1886. Capii revoluţiunei române de la 1848 judecaţi prin propriile lor acte. 1859. I.Contemporanul. tom. Flori de la Tuşnad.

Timişoara. nr.. note. Bucureşti. Diaconovici Loga” (1978-1980) şi Colegiul Naţional Bănăţean din acelaşi oraş (1980-1982). din Timişoara (1983-1987). ed. Fluture.. din Timişoara cu teza Hermeneutica umorului simpatetic în critica românească până în secolul al XIX-lea (1998). 4. Crângoiu Perde. 1982. Ivaşcu. Aricescu. D-nu Bolliac candidat de drept al partitei naţionale pentru alegerile de deputaţi. 1875. trad. Scrieri alese. Timişoara. bilingvă. V. asistent (1992).. N.. Timişoara. Craiova. ed. Iorga. Începuturile romanului românesc. n. Istoria revoluţiunii de la 1821. Istoria. IIII. 1957. de ~. Istoria. 1939. 1872.. D. Cazimir. 2000. REFERINŢE CRITICE: M. 1958. 1981.. de Maistre. studiu introductiv şi coordonarea trad. Poezii. Tertulian. Activitatea istoriografică a lui C. Condica de venituri şi cheltuieli a vistieriei de la leatul 7202-7212 (1694-1704). de E. N. 1979. Craiova. F. ed. indice şi bibliografie de Vl. 1985.. Premiul Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor (1999). text stabilit. Braşov. De mortibus persecutorum (Despre morţile persecutorilor).. Colegiul naţional „C. 1983.. 1884. Între surâs şi rugăciune. îngrijită şi pref. A. 1999. ibidem. Ruja. studiu introductiv şi comentarii de ~. ed. Debutează în Forum studenţesc (1986). Bucureşti. Colab. 2003. Aug.. 2000. licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. C. I-II. Studii. eseuri. 47. nr. Constantinescu. clasice. Traduceri: X. Bucureşti. Patroiu. f. 85. M. 1874. Bucureşti. scriitor. Timişoara. Premiul Salonului Naţional de Carte. Osiac. Val. I. (A. Cântul lebedei. 1873. Flori şi fluturi. I. preparator (1990). C. de C. Bucureşti. I. Bucureşti. în România literară. T. Popovici. I. L. Bucureşti. Al. Galaţi.. de Şt. îngrijită de D. Rusu. Bucureşti.. Maciu. Prof. Panaitescu. Hermeneutica umorului simpatetic (999). Istorie şi Teologie a Univ. şi al Valeriei Ileana (n. 1856. în Orizont. Timişoara (2000). Bucureşti. Revista de pedagogie. 1874. G. Cazimir. ed. 2001. Forme ale clasicismului în poezia românească până la Vasile Alecsandri. Debut editorial cu vol. 1873. Dialog politic între generalul Tell şi d. în Connaissance des Péres de l’Eglise. 1963. cuvânt înainte. Rodica Zafiu. Despre idolatrie şi alte scrisori morale. [Autor necunoscut].. Studii şi cercetări de istorie literară. M. Călinescu. 1962. O escursiune pe munţi. Romanul de mistere în literatura română.. Costinescu. S. Orizont etc. Bădiliţă. 8-9. REFERINŢE CRITICE: E. 1999. 1900. Catedra de lb. 2003. 1874-1876. Procopiu. Radu.. Craiova. II. D. eseuri. Traduceri: Lactantius.. Bucureşti. Măciucă.[eodor]. (G..a. Carbonarii. ed. în Steaua. prof. Petreanu. Dr. Bătălia de la Călugăreni între Mihai Viteazul şi Sinan Paşa (întâmplată la 13 august 1595). II.. lector (1996) şi conferenţiar (din 2003) la Facultatea de Litere. Şoimul Carpaţilor. Aricescu. de Şt. Rotaru. Bucureşti. Istoria. antologie. A. 1878. 1966. O preîmblare pe munţi sau Lumea reală şi lumea ideală. Lazurca. T. Z. la Miercurea-Ciuc (1987-1989) şi la Colegiul Naţional Bănăţean (1990). Bucureşti. în filologie al Univ. M. R. 1900. pref. N. Pop. note şi pref. 1999. III.. I. Bucureşti. Poezii (nepublicate).) 74 ARIEŞAN ARIEŞAN Claudiu T.a. Timişoara. Călinescu. 12. trad. reproducere după textul chirilic de maior Ch. Acte justificative la „Istoria revoluţiunei române de la 1821”. Trad. Memoriile mele. D. la Limbă şi literatură. A. 1873-1875. nr. Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea. Barbu. Vârgolici. Octav. Pionierii romanului românesc. Tomoiagă). OPERA: Hermeneutica umorului simpatetic. Călătorie împrejurul camerei mele. Bucureşti. Dinica Ciobotea. Rotaru. Leucuţia şi G. 1-II.. G. Simonescu şi P. Corespondinţa secretă şi acte inedite ale capilor revoluţiunii române de la 1848. Modele culturale în comicologia clasică şi patristică. Vârgolici. Indice de documentele aflate în Arhiva Statului şi nepublicate încă.) . nr. în Amfiteatru.Bucureşti. I.. Bucureşti. Istoria revoluţiunei române de la 1821. II. Borcilă. Fiul lui Ion Arieşanu. 1856. 1996.. 2000. din Lactantius şi Tertulian. O istorie. Studii elementare la Timişoara (19701978). Mărturia. 1963. II.. f. 1872. 4. de Vest din Timişoara. şi bibliografie de L.. Humorul (Sinteză istoricoteoretică). Repere pentru o comicologie românească. Eseist. 2002. nr. 1 iun. Bucureşti. Analele Universităţii de Vest din Timişoara. nr. 2002.. Patrie şi libertate.. G.

Facultatea de Filologie a Univ. versuri pentru copii. roman. 1930. 1986. Premiul Ministerului de Interne (1999). O pasăre în iarnă. 1997). Debut cu poezii. după un an la Facultatea de Energetică (1964-1965). C. REFERINŢE CRITICE: Gh. Amintiri din cetatea nimănui. Traversarea. Bucureşti. de versuri (Amintiri din cetatea nimănui. nr. 1991. Pe ce picior dansaţi? Misterele din fotografie. învăţătoare. Cosma. 1983. lăcătuş mecanic.1971. Din însemnările unui profesor de ţară. Traversarea. I-II. Trucaj. şi al Elenei (n. romane. Bucureşti. 1974. Bucureşti. OPERA: Anii adolescenţei. Bucureşti. 1995. Contemporanul. 1979. Orizont din Timişoara (redactor-şef până în 1982). şi literatura română al Univ. A publicat vol. Bucureşti. Din 1974 este redactor la rev. în România literară. George Mareş. 1965. Flacăra. Toamna. 1982. 1985. n. Bucureşti. cine nu vorbeşte. 2001. Trucaj. Ţintă în mişcare. 1972. Vară târzie. Bucureşti. 1975. Timişoara.. (A. nr. Timişoara. 1990-1996. Respiraţie liberă. Profesionistul. 1999). în Orizont. de proză scurtă şi nuvele (Anii adolescenţei. Grigurcu. 1982 (ed. 1962. 1998. Lumini peste Apuseni. Primiţi puţină duioşie?. III. 1987. 1980. Şcoala primară în oraşul natal (1938-1943). Fiul lui Gheorghe Arion. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Alexandru Philippide sau Drama unicităţii. Lumină stranie. Bucureşti. Profesionistul. 1996. de poezii Copiii lăsaţi singuri (1979).) ARION George. Bucureşti. 1986. 1978. 1962. Convorbiri literare. nr. 1979. 1967. 1979) şi romane (O complicată stare de fericire. I. 1997. O complicată stare de fericire. 1981. publicistică (Viaţa unui preşedinte de regat. Prietenul pe care-l caut pretutindeni. prof. Cei buni mor cei dintâi. Suplimentul literarartistic al Scânteii tineretului (unde publică fragmente dintr-un roman). 1986.ARIEŞANU Ion. unde colaborează cu numeroase interviuri. 1975. Trenul albastru. Liceul „Samuil Vulcan din Beiuş (1943-1944). eseul Alexandru Philippide sau Drama unicităţii (1982). Lumina de la capătul nopţii. roman. 1985.. 1967 (ed. 2001. Prozator. Lumini peste Apuseni. Premiul Uniunii Scriitorilor (1995. [I]. Respiraţia liberă. povestiri. Steaua. 1967. V. Pe ce picior dansaţi? Misterele din fotografie. 1978). 1986. apoi Liceul „Mihai Viteazul” din Turda (1944-1951). 1991. O istorie a societăţii 75 ARION . Fiul lui Iosif Arieşanu. A fost asistent universitar. 5 apr. Ardeleanu. Bucureşti. C. Lumină stranie. Între 1970 şi 1974 este redactor la Revista bibliotecilor. Debut editorial cu vol. OPERA: Copiii lăsaţi singuri. Linişte! Corupţii lucrează pentru noi. uneori cu pseud. 1972. 1967. Popa). Familia. apoi redactor la ziare şi la rev. 1987. Craiova. Bucureşti. 21. Debutează cu poezii în Contemporanul (1966). eseuri şi reportaje. casa şi păunii. 1973. Bucureşti. 1982. 1974.. Ungureanu. Bucureşti. Vară târzie. Ţintă în mişcare. O istorie a societăţii româneşti în interviuri. 1967. în Familia. Luceafărul. roman. 1997. Timişoara. 1981). 21. Astra. în ziarul Făclia din Cluj (1952). Motaş). 1980. la România literară. Timişoara. Romanul. S. din Cluj (1955). Bucureşti. Bucureşti. 8 sept. Titel. A mai publicat vol. Interviuri. 1971. Menţiuni. 1987. 1997. 1997. Vatra. II. Bucureşti. Bucureşti. prozator şi eseist. Bucureşti. 1999). Interviuri. Prietenul pe care-l caut pretutindeni. 1997. Licenţiat în lb. 2003) şi romane de factură poliţistă (Atac în bibliotecă. 2001). Nesfârşita zi de ieri. A. 1946. n. 1983. Tecuci. II. Timişoara. Timişoara. Crimele din Barintown. O pasăre în iarnă. 7. Uite. Timişoara. Spioni în arşiţă. Bucureşti. Detectiv fără voie. Ocna Mureş. Bucureşti. 2003). Amintiri de pe planeta pământ. Colab. Cruci de lemn. Atac în bibliotecă. 1987). 1979. Vraja sau transformarea miraculoasă a lucrurilor. Colaborează la România literară. Vraja sau transformarea miraculoasă a lucrurilor. Interviuri (1979. Poet. II. Lumina de la capătul nopţii. 1997. Interviuri. 1973. 1975. reportaje literare (Amintiri de pe planeta pământ. versuri. din Bucureşti (1966-1970).. şi al Aglaei (n. Dialogul continuă. Nesfârşita zi de ieri. Viaţa sub un preşedinte de regat. Liceul la Bucureşti (absolvit în 1964).

româneşti în interviuri, I-II, Bucureşti, 1999; Anecdote şi întâmplări cu haz, Bucureşti, 2000; Detectiv fără voie, roman, Bucureşti, 2001; Cameleonul, roman, Bucureşti, 2001; Anchetele unui detectiv singur, povestiri, Bucureşti, 2003; Spioni în arşiţă, roman, Bucureşti, 2003; Linişte! Corupţii lucrează pentru noi, publicistică, Bucureşti, 2003. REFERINŢE CRITICE: Ş. Cioculescu, în Orizont, nr. 12, 1979; idem, în România literară, nr. 48, 1979; Alex. Ştefănescu, în Contemporanul, nr. 7, 1980; L. Ulici, în România literară, nr. 30, 1980; Ş. Cioculescu, în România literară, nr. 17; 34, 1982; C. Ungureanu, în Orizont, nr. 36, 1982; R. Cârneci, în Ateneu, nr. 6, 1985; Al. Andriţoiu, în Contemporanul, nr. 20, 1985; Ov. S. Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 1989; Alex. Ştefănescu, în România literară, 11-17 oct. 1995; T. Urian, în Cuvântul, nr. 10, 1995; Alex. Ştefănescu, în România literară, nr. 13, 1996; idem, ibidem, nr. 17, 1997; Geo Vasile, în Luceafărul, nr. 16, 1998; B. Cioculescu, în Viaţa Românească, nr. 1-2, 2000; H. Zalis, în Contemporanul, nr. 5-8, 2003. (A. S.)

ARISTIA

valoroasă parte a ei, activitatea sa ilustrează etapa de pionierat a mişcării teatrale din Ţara Românească. OPERA: Prinţul român, Bucureşti, 1843; Săteanul creştin sau Partea morală din Foaia satului, Bucureşti, 1853. Traduceri: Din operile lui Alfieri, I Saul, [II], Virginia, Bucureşti, 1836; Omer, Iliada, cu o Disertaţie asupra naşterei şi vieţei lui Omer, Bucureşti, 1837; Plutarh, Paralela sau vieţele bărbaţilor iluştri, I, Bucureşti, 1857; Omer, Iliada, cu o Disertaţie despre hexametrul antic helen şi modern românesc şi ceva despre limbă, Bucureşti, 1858; Biblia sacră, I-III, Bucureşti, 1859. REFERINŢE CRITICE: N. Iorga, Istoria..., I; Ana Maria Popescu şi Alex. Machedon, Costache Aristia, 1967. (M. Pr.)

76

ARISTIA Costache (numele la naştere: Constantin Chiriacos Aristia), n. 1800, Bucureşti – m. 18 apr. 1880, Bucureşti. Actor şi traducător. Fiu al unui grec căzut eroic la Missolonghi, va lupta el însuşi ca eterist la 1821. Învaţă la Şcoala Grecească din Bucureşti. Remarcat ca elev-actor pe scena de la Cişmeaua Roşie (1817), este trimis de domniţa Ralu Caragea la Paris, spre a studia arta lui J. Fr. Talma. Îşi desăvârşeşte studiile la Acad. Ioniană din Corfu. Prof. de greacă şi franceză la Colegiul „Sf. Sava”, de mimică şi declamaţie la Şcoala Dramatică a Soc. Filarmonice, la a cărei fondare colaborează (1833). Debutează cu trad. Saul de Alfieri (1836); a mai tradus din Homer şi Plutarh. Restrânsă, opera orig. se compune din versuri (Prinţul român, 1843) şi istorioare morale (Săteanul creştin sau Partea morală din Foaia satului, 1853). Membru al Frăţiei, participant activ la Revoluţia de la 1848, A. se integrează total generaţiei paşoptiste. Prin cea mai

ARSENE Arthur Maria (numele la naştere: Arthur Leibovici), n. 18 oct. 1907, Bucureşti – m. 23 oct. 1975, Bucureşti. Prozator. Şcoala primară la Cernavodă (1914-1916) şi Bucureşti (1916-1918). Frecventează, în Bucureşti, un curs gimnazial particular, pe care nu-l termină. Este practicant de birou (1919-1921) în capitală, funcţionar comercial la Cluj (1922-1924) şi Bucureşti (1925-1929), lucrător în portul Giurgiu (1930-1940). Domiciliu forţat împreună cu soţia (Maria Arsene) şi fiul (1941-1944). Administrator, casier, achizitor de abonamente la România liberă (1944). Înfiinţează şi conduce Editura Continent (1946-1947). Între 1947 şi 1953 este redactor la Frontul plugarilor, iar între 1953 şi 1967, redactor la Flacăra. Colaborează la publicaţiile antifasciste Cuvântul liber şi Bluze albastre, cu pamflete şi povestiri ce vor forma conţinutul vol. Iuda (1936), Camaradul Ştrul (1938) şi Nu sunt cu dreapta (1938). Cunoaşte închisoarea, unele cărţi îi sunt confiscate din tipografie, altele arse de legionari. După 1945 publică povestiri (Caiet de dictando, 1966), nuvele (Pasageri în noapte, 1966) şi romane (Hotel Ambasador, 1967; Los, 1968; O.K., 1971; Struma, 1972). OPERA: Iuda, Bucureşti, 1936; Camaradul Ştrul, Bucureşti, 1938; (cu pseud. Maria Axente) Nu sunt cu

ASACHI Gheorghe, n. 1 mart. 1788, Herţa, Bucovina – m. 12 nov. 1869, Iaşi. Cărturar, poet, prozator şi dramaturg. Fiul lui Lazăr sau Leon Asachievici, preot, şi al Elenei (n. Ardeleanu). Învaţă la Lemberg (17961804), astronomia la Viena (1805-1808), arheologia şi epigrafia la Roma (18081812), unde adânceşte literatura italiană şi ia lecţii de poetică, apoi de pictură şi sculptură în atelierele lui Keck şi Canova. Aici o cunoaşte pe Bianca Milesi, pe care o va iubi cu o dragoste statornică. Versifică iniţial în italieneşte (1809-1812), publicând întâiul sonet în Giornale del Campidoglio (1811). Din aceiaşi ani datează şi primele poezii în lb. română; între ele, Cătră Italia (1809 sau 1812). În 1812 revine la Iaşi şi se consacră unei activităţi culturale intense; în deceniul al patrulea ajunge personalitatea proeminentă a Moldovei. Agent diplomatic al Moldovei la Viena (1822-1827). Referendar al

dreapta, Bucureşti, 1938; (cu pseud. M. Axente) Pinocchio în împărăţia jucăriilor, Bucureşti, 1945: Povestea unui bob de lacrimă, Bucureşti, 1945; Războiul „sfânt” pentru dreptate şi cruce abia începuse, Bucureşti, 1946; (cu pseud. Maria Axente) O anchetă de altădată, Bucureşti, 1946; Pinocchio detectiv, Bucureşti, 1948; Lupul, Bucureşti, 1948; Naşul, Bucureşti, 1949; Oameni şi fapte, în colab. cu V. Adrian, Bucureşti, 1954; Oamenii nu vor să moară, Bucureşti, 1954; Un tovarăş vine astă-seară, Bucureşti, 1956; Vremuri şi semne, Bucureşti, 1960; Soarele răsare în zori, Bucureşti, 1962; Preludii, Bucureşti, 1962; Intermezzo, Bucureşti, 1964; Pasageri în noapte, pref. de M. R. Paraschivescu, Bucureşti, 1966; Caiet de dictando, Bucureşti, 1966; Hotel Ambasador, pref. de Gh. Dinu, Bucureşti, 1967; Los, postfaţă de T. Teodorescu-Branişte, Bucureşti, 1968; Pianoforte, Bucureşti, 1969; În afară de luni, Bucureşti, 1969; Către orele 12 din zi şi din noapte, Bucureşti, 1971; O.K., Bucureşti, 1971; Eroii nu au vârstă, Bucureşti, 1972; Struma, Bucureşti, 1972. REFERINŢE CRITICE: M. R. Paraschivescu, Prefaţă la Pasageri în noapte, 1966; Gh. Dinu, Prefaţă la Hotel Ambasador, 1967; T. TeodorescuBranişte, Postfaţă la Los, 1968. (A. S.)

şcolilor (1827-1849), edifică un adevărat sistem de învăţământ, în frunte cu Acad. Mihăileană (1835); prezidează începuturile teatrului (primul spectacol, 1816; Conservatorul Filodramatic, 1836); fondează rev. Albina românească (1829) şi tipolitografia Albina (1832), unde îi apar, la date diferite, trad., iar în 1836 primele vol. orig.: Culegere de poezii şi Fabule alese. Director al Arhivelor Statului din Iaşi (1831-1849). Devenind adversar al Revoluţiei şi al Unirii, după 1848 A. încetează de a mai fi spiritul rector al vieţii intelectuale. Izolat, îşi continuă, dar fără ecou, activitatea literară, tipărind nuvelistica (iniţial în lb. franceză, 1859, ulterior în lb. română, 1867). Ultimul an al vieţii este marcat de un gest simbolic: la optzeci şi unu de ani, bătrânul cărturar ia drumul Galiţiei şi achiziţionează ms lui BudaiDeleanu (inclusiv Ţiganiada), rămase la Lemberg. Dublată de un mare număr de trad. şi imitaţii, creaţia orig. a lui A. este inegală: mult superioară dramelor (Petru Rareş, 1853; Elena Dragoş, 1863; Turnul Butului, 1863) şi nuvelelor istorice (Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, 1859), poezia (Culegere de poezii, 1836) constituie cea mai autentică manifestare a clasicismului în etapa literară premodernă. OPERA: Culegere de poezii, Iaşi, 1836 (ed. II, adăugită, 1854; ed. III, 1863); Fabule alese, Iaşi, 1836; Petru Rareş, dramă istorică în patru părţi, Iaşi, 1853; Ţiganii, idilă cu cântece, Iaşi, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie,Iassy, 1859 (ed. II, 1863; ed. III, Nuvele istorice a României, Iaşi, 1867; Nuvele istorice, studiu, indice de cuvinte şi forme de P. V. Haneş, Bucureşti, 1915; Elena Dragoş, dramă istorică orig., Iaşi, 1863; Turnul Butului, dramă orig., Iaşi, 1863; Voichiţa de Roumanie, dramă orig. istorică, Iaşi, 1863; Poezii, Vălenii de munte, 1908; Poezii, ed. de D. Murăraşu, Bucureşti, 1945; Scrieri literare, I-II, ed. îngrijită, pref., note şi glosar de N. A. Ursu, Bucureşti, 1957; Opere, I-II, ed. critică şi pref. de N. A. Ursu, Bucureşti, 1973-1981; Leucaida lui Alviro CorintioDacico (Gh. Asachi). Studii şi documente, trad., ed., pref. şi studiu de G. Sorescu, Bucureşti, 1974 (ed. II, revăzută şi completată, 1991); Opere, I-II, ed. şi pref. de E. Levit, Chişinău, 1991; Ruxandra Doamna, nuvele istorice, pref. şi bibliografie de D. N. Mazilu, Bucureşti, 1992; Cântul cignului, versuri, teatru, nuvele istorice, tabel cronologic de I. Chiriac, Chişinău, 1997. Traduceri: I. Kaidanov, Istoria
77

ASACHI

ASTALOŞ George, n. 4 oct. 1933, Bucureşti. Poet şi dramaturg. Fiu de funcţionar. A urmat Liceul „Sf. Andrei” din capitală (bacalaureatul în 1951) şi Şcoala Militară de Ofiţeri. Carieră militară până la gradul de căpitan. Demisionează în 1964, pentru a se dedica literaturii. Debut cu poezie în rev. şcolară Falanga (1948); debut editorial cu Trei piese într-un act (1969), urmat de vol. de poezii Şodron (1970). Piesa Vin soldaţii a fost montată în 1968 pe scena Teatrului „Casandra” din Bucureşti, chiar în timpul invadării Cehos78

imperiii rosiene, I-II, Iaşi, 1832-1833; F. Romani, Norina, Iaşi, 1838; Aug. von Kotzebue, Fiul pierdut, Iaşi, 1839; idem, Pedagogul, Iaşi, 1839; Florian, Mirtil şi Hloe, Iaşi, 1850; Opere, I-II, Bucureşti, 1873-1981 (trad. din Anacreon, Petrarca, Marţial, Boileau, Lamartine, V. Hugo, Schiller, Dante etc.). REFERINŢE CRITICE: Autobiografia lui Gheorghe Asachi, 1890; N. Iorga, Istoria..., II; Ov. Densusianu, Literatura română modernă, I, 1920; P. V. Haneş, Studii literare, 1925; E. Lovinescu, Gh. Asachi, 1927; D. Caracostea, Izvoarele lui Gh. Asachi, 1928; G. Călinescu, Istoria...; Ş. Cioculescu, Vl. Streinu, T. Vianu, Istoria...; F. Levit, Gh. Asachi, 1966; I.L.R., II; D. Popovici, Romantismul...; G. Sorescu, Gh. Asachi, 1970; P. Cornea, Originile...; V. Mîndra, Istoria literaturii române. Evoluţia genului dramatic, 1977; Sanda Radian, Măştile fabulei, 1983; M. Zaciu, Viaticum, 1983; Roxana Sorescu, în Limbă şi literatură, vol. IV, 1984; Al. Hanţă, Idei şi forme literare până la Titu Maiorescu, 1985; Zoe Dumitrescu-Buşulenga – I. Sava, Muzică şi literatură, I, 1986; C. Popescu, Poeţi romantici români la început de drum, 1986; M. Mitu, în Limbă şi literatură, vol. IV, 1987; M. Zamfir, în Viaţa Românească, nr. 3, 1988; C. Simionescu, în Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Filosofie, 1990; P. Cornea, Aproapele şi departele, 1990; N. Manolescu, Istoria critică a literaturii române, I, 1990; I. Negoiţescu, Istoria literaturii române, I, 1991; Gheorghe Asachi. Studii, 1992; N. Manolescu, Poeţi romantici, 1999; T. Vârgolici, Portrete şi analize literare, 2001. (M. Pr.)

ASTALOŞ

lovaciei de către sovietici. Textul, împreună cu alte piese, a apărut în 1970: Vin soldaţii şi alte piese (Premiul Uniunii Scriitorilor). La Congresul PenClubului, ţinut în Iugoslavia (1970), Pierre Emmanuel de la Acad. Franceză îi acordă o bursă la Paris, unde scriitorul se stabileşte ulterior, obţinând cetăţenia franceză (1976). Conduce (din 1972) rev. plurilingvă de artă şi literatură Nouvelle Europe. Publică în paginile ei numeroase cronici, art. critice etc. Optează pentru lb. franceză, în care scrie poezie, teatru, proză, eseu. Publică vol. bilingv (italiană-română) de poezie La lingua del canarino (1974); poezie franceză, Bordel à merde (1975); eseul La pluridimensionnalité du théâtre (1976); poezie, versiune italo-franceză Aqua mater (1984); în franceză: Symétries (poezie, 1986). Eseurile sale au apărut în diverse rev. din Franţa, Italia, Belgia, Canada, Luxemburg, Germania, Olanda, Iugoslavia şi SUA. După 1990, publică în româneşte vol. de versuri (Poeme retorice, 1991; Ecuaţia tăcerii, 1996; Aqua mater, 1997), interviuri (Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-i la Paris, 1996), eseuri (Utopii, 1997), memorialistică (Exil: memoriile unei memorii, 2003) şi teatru (Politikon, 1996). Fondator al „teatrului intruziunii”, A. este autorul mai multor piese bazate pe o estetică a paradoxului şi minidrame, reunite sub genericul „teatru-revolver”, unele reprezentate pe scene din Europa, Canada, SUA. OPERA: Şodron, Bucureşti, 1970; Vin soldaţii şi alte piese, pref. de Al. Paleologu, Bucureşti, 1970; Poeme retorice (interzise: 1958-1968), pref. de P. Răileanu, Bucureşti, 1991 (altă ed., 2000); O rugăciune de prisos, monolog dramatic, Craiova, 1994; Ecuaţia tăcerii, versuri, Bucureşti, 1996; Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-i la Paris. Interviuri: 1989-1994, Bucureşti, 1996; Politikon, teatru politic, Bucureşti, 1996; Chants de révolte / Cânturi de revoltă, Oradea, 1997; Aqua mater, poeme, Oradea, 1997; Utopii, eseuri, urmate de confesiuni biografice, Bucureşti, 1997; Magma, American version by R. Bogue, Bucureşti, 1998; Spectre lyrique: anthologie de poésie roumaine contemporaine, Bucarest, 2000; Versant lyrique: sélection anthologique de la poésie bassarabienne contemporaine, Bucarest, 2000; Ceainăria de argint, feerie scenică floral-spaţială, Bucureşti, 2001; Si le fise m’était conté: autofiction epistolaire, Bucarest, 2001; Die Spur des Exiles, Bucureşti, 2001;

AVĂDANEI Ştefan, n. 14 dec. 1946, satul Păuşeşti, com. Dumeşti, jud. Iaşi. Traducător şi eseist. Fiul lui Gheorghe Avădanei, agricultor, şi a Anicăi (n. ?). Şcoala elementară în satul natal, apoi studii gimnaziale şi liceale la Liceul „C. Negruzzi” din Iaşi (1953-1964); licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. „Al. I. Cuza” din Iaşi, şecţia engleză-română (1964-1969). Din 1969, carieră didactică la aceeaşi Facultate (decan între 1992 şi 1998); din 1998, prorector. Dr. în filologie al Univ. din Cluj cu teza Dezvoltări complementare: poeţi – critici americani din secolul XX (1978). Bursier Fulbright la Cleveland State University,

Excelenţa sa sportul, breviare şi interviuri, Bucureşti, 2001; Racines lyrique: sélection anthologique de la poésie bucovienne, Bucarest, 2002; Robespierre, tragicomédie historique en deux actes, Bucarest, 2002; Héritage lyrique: sélection anthologique de la poésie israélienne d’expression roumaine, Bucarest, 2002; Pe muche de şuriu: cânturi de ocnă, tr. din franceză de Ileana Cantuniari, Bucureşti, 2002; Dérriere les barreaux – anthologie de poésie: écrite par les détenus politiques roumains, trad. şi adaptare franceză de ~, Bucureşti, 2003; Exil: memoriile unei memorii, Bucureşti, 2003; Herr Hauptmann: l’invraisemblable épopée guerrière d’un marginal juif de génie, autofiction romanesque, Bucarest, 2003. REFERINŢE CRITICE: I. Constantin, în România literară, nr. 46, 1970; M. Iorgulescu, în România literară, nr. 50, 1970; Ileana Berlogea, în Teatrul azi, nr. 11, 1991; Alex. Ştefănescu, în România literară, nr. 35, 1991; T. Popescu, în Steaua, nr. 10-15, 1995; Grete Tartler, în Luceafărul, nr. 30, 1996; T. Popescu, în Steaua, nr. 6, 1996; I. Holban, în Convorbiri literare, nr. 11, 1996; M. Diaconu, ibidem, nr. 6, 1997; M. Ursachi, ibidem, nr. 10, 1997; C. M. Spiridon, ibidem, nr. 7, 1997 (interviu); A. Zanca, în Vatra, nr. 11, 1998 (interviu); Dana Puiu, în Tomis, nr. 4-5, 2000; George Astaloş – 70 ani. Poetul, prozatorul, dramaturgul, 2003. (A. S.)

Ohio, Statele Unite (1984-1985); prof. şi cercetător rezident ACLS (American Council of Learned Societies) la Yale University, Connecticut, Statele Unite (1992-1993). Colab. la rev. literare din ţară, Statele Unite, Canada şi Marea Britanie. Debutează în Cronica (1968). Debut editorial cu vol. Eminescu şi literatura engleză (1982); debut ca traducător cu Poeme de G. G. Byron (1972). Alte vol.: A Poetics of American Fiction (1988), Teme şi imagini americane (1990), North American Literary History (1993), La început a fost metafora (1994), 66 de poeţi americani – dicţionar (1997), Introduction to Poetics, I-II (1999-2002) şi Acolada atlantică (2001). A colaborat la vol. colectiv Terminologie poetică şi retorică (1994). A tradus, în colab., din H. D. Thoreau, G. Eliot şi G. Steiner. OPERA: Eminescu şi literatura engleză, Iaşi 1982; A Poetics of American Fiction, Iaşi, 1988; Teme şi imagini americane, Iaşi, 1990; North American Literary History, Iaşi, 1993; La început a fost metafora, Iaşi, 1994; Terminologie poetică şi retorică, coautor, Iaşi, 1994; Dezvoltări complementare: poeţi – critici americani din secolul XX, Iaşi, 1994; 66 de poeţi americani – dicţionar, Iaşi, 1997; Introduction to Poetics, I-II, Iaşi, 1999-2002; Acolada atlantică, Iaşi, 2001. Traduceri: 46 Romanian Poets in English, antologie, Iaşi, 1973; H. D. Thoreau, Walden, în colab. cu Al. Pascu, Iaşi, 1973; G. Eliot, Felix Holt. Radicalul, în colab. cu Al. Pascu, Iaşi, 1973; L. Blaga, Poemele luminii/Poems of Light, ed. bilingvă românoengleză, în colab. cu d. Eulert şi M. Bogdan, Bucureşti, 1976 (Chapel Hill, North Carolina, 1983); Const. Ciopraga, The Personality of Romanian Literature, Iaşi, 1981; Contemporary East European Poetry, trad. şi pref. pentru poeţii români, Ann Arbor, Statele Unite, 1983 (London, 1995); G. Steiner, După Babel, în colab. cu V. Negoiţă, Bucureşti, 1983. REFERINŢE CRITICE: C. Ciopraga, în Ateneu, nr. 11, 1983; M. Scarlat, în Contemporanul, nr. 15, 1983; A. Corbea, în Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, III, Literatură, 1984; C. Coroiu, Dialog în actualitate, 1985; C. L. Cuţitaru, în Observator cultural, nr. 121, 2002. (A. S.)

AVĂDANEI

79

AVRAMESCU Lucian, n. 14 aug. 1948, com. Sângeru, jud. Prahova. Poet. Fiul lui Maximilian Avramescu, merceolog, şi al Virginiei (n. Breslaşu), învăţătoare. Şcoala elementară în com. natală (1955-1962); liceul teoretic din Vălenii de Munte (1962-1966), apoi Facultatea de Horticultură din Bucureşti şi Craiova (1966-1971; specialitatea arhitectură peisageră). A urmat cursuri postuniversitare de jurnalistică la Bucureşti (1973-1974). Redactor la ziarul Orizont din Râmnicu-Vâlcea (1971-1978); şef de secţie şi redactor-şef adjunct la Scânteia tineretului (19781989). A condus Cenaclul „Serbările Scânteii tineretului” (1980-1985) şi suplimentul literarartistic SLAST (1986-1989). Din 1991, director general al Agenţiei de ştiri A. M. Press; vicepreşedinte al Clubului Român de Presă (din 2003). Bursă de specializare în probleme de interferenţe cultural-europene (Italia, 1985). Colab. la România literară, Luceafărul, Amfiteatru, Orizont, Ramuri, Contemporanul etc. Debut editorial cu vol. de Poeme (1975), urmat de Stele pe dealuri (1976), Un liber albatros (1978), Ei, aş! Spunea poetul… (1979), Nu cer iertare, I-III (19811985), Bună seara, iubito, I-II (1986-2000). A mai publicat însemnări de călătorie (Transplantul de albastru, 1976) şi tablete cu iz pamfletar (Ciorne, 2002). Premiul C.C. al U.T.C. şi al Uniunii Scriitorilor pentru vol. Ei, aş! Spunea poetul… (1979). OPERA: Poeme, Bucureşti, 1975; Stele pe dealuri, versuri, Craiova, 1976; Transplantul de albastru, însemnări de călătorie, Bucureşti, 1976; Un liber albatros, versuri, Bucureşti, 1978; Ei, aş! Spunea poetul…, Bucureşti, 1979; Nu cer iertare, IIII, Bucureşti, 1981-1985; Această generaţie, poeme traduse în lb. greacă de L. Ziogas, Atena, 1985; Bună seara, iubito, I-II, versuri, Bucureşti, 1986-2000; Ciorne, tablete, Bucureşti, 2002. REFERINŢE CRITICE: L. Ulici, în România literară, nr. 2, 1976; Dana Dumitriu, ibidem, nr. 17, 1976; Al. Piru, în Luceafărul, nr. 10, 1976; D. Laurenţiu, ibidem, nr. 33, 1976; M. Iorgulescu, în
80

AVRAMESCU

România literară, nr. 34, 1976; Alex. Ştefănescu, în Luceafărul, 2 febr. 1980; Adriana Iliescu, în România liberă, 12 febr. 1980; Florenţa Albu, în Viaţa Românească, 6 iul. 1980; C. Tuchilă, în Luceafărul, 14 mart. 1981; E. Manu, în România literară, nr. 2, 1982; L. Ulici, în România literară, nr. 10, 1982; Alex. Ştefănescu, ibidem, nr. 42, 1985; R. Munteanu, în Flacăra, nr. 30, 1987; Al. Piru, în România literară, nr. 36, 1988; P. Poantă, în Tribuna, nr. 32, 1988; Al. Cistelecan, în Luceafărul, nr. 4, 1990. (A. S.) AVRAMESCU Tiberiu, n. 16 mart. 1933, Timişoara. Istoric literar şi editor. Fiul lui Gheorghe Avramescu, ofiţer-inginer, şi al Zenaidei (n. Avramescu), contabilă. Şcoala primară în com. Tunari, jud. Ilfov (1940-1944); Liceul „Cantemir Vodă” (1944-1951), apoi Facultatea de Lb. şi Literatură Română a Univ. din Bucureşti (1951-1955). Redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1955-1959); şeful redacţiei Biblioteca pentru toţi (E.S.P.L.A., 1959; Editura pentru Literatură, 1960-1969; Editura Minerva, 1969-1974); şef de serviciu, apoi lector principal la Centrala editorială (1974-1989); director general, Direcţia carte din Ministerul Culturii (1990); redactor-şef, apoi director al Editurii Minerva (1990-2001); din 2001, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti. Colab. la Tânărul scriitor, Gazeta literară, Luceafărul, Viaţa Românească, România literară, Contemporanul, Adevărul literar şi artistic etc. Debutează în Tânărul scriitor (1955). Debut editorial cu vol. Constantin Mille. Tinereţea unui socialist (1973), urmat de „Adevărul” – mişcarea democratică şi socialistă. 1895-1920 (1982). A publicat ed. din I. A. Bassarabescu, Izabela Sadoveanu, C. Bacalbaşa; pref. la scrieri de I. Slavici, Al. Davila, B. Şt. Delavrancea şi St. O. Iosif. Autor a două antologii: Începuturile teatrului românesc (1963) şi Amintiri literare despre vechea mişcare socialistă (1975). Premiul de excelenţă al Asoc. Editorilor din România (2000).

OPERA: Începuturile teatrului românesc, antologie, pref. şi note de ~, Bucureşti, 1963; Constantin Mille. Tinereţea unui socialist, Bucureşti, 1973; Amintiri literare despre vechea mişcare socialistă, antologie, pref. şi note de ~, Bucureşti, 1975; „Adevărul” – mişcarea democratică şi socialistă. 1895-1920, studiu de istorie a presei, Bucureşti, 1982. REFERINŢE CRITICE: V. Râpeanu, în Contemporanul, nr. 8, 1974; Z. Ornea, Confluenţe, 1976; Ş. Cioculescu, în România literară, 8 apr. 1976; idem, ibidem, nr. 19, 1981; Z. Ornea, ibidem, nr. 16, 1983; idem, Actualitatea clasicilor, 1985; Ş. Cioculescu, în România literară, nr. 14, 1988; Z. Ornea, ibidem, nr. 12, 1988; idem, ibidem, nr. 6, 1994; idem, Înţelesuri, 1994; M. Anghelescu, în Luceafărul, nr. 4, 1994; T. Vârgolici, în Adevărul literar şi artistic, nr. 205, 1994; Z. Ornea, în România literară, nr. 13, 1997; S. Pânzaru, în Literatura şi arta, nr. 19, 1998; T. Vârgolici, în Adevărul literar şi artistic, nr. 595, 2001; idem, ibidem, nr. 609, 2002. (A. S.)

(văleat 7220), în vol. I. Şt. Petre, Axintie Uricariul, Bucureşti, 1944; Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei, ed. critică şi studiu introductiv de G. Ştrempel, Bucureşti, 1993. REFERINŢE CRITICE: N. Iorga. Istoria... XVIII, I; C. I. Giurescu, Contribuţiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubău, Vasile Dămian), 1907; G. Pascu, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea, I, 1926; G. Călinescu, Istoria...; I. Şt. Petre, Axintie Uricariul, 1944; Al. Piru, Literatura...; G. Ivaşcu, Istoria...; I. L. R., I; I. D. Lăudat, Istoria literaturii române vechi, III, 1968; D. Velciu, în Limbă şi literatură, nr. 3-4, 1990; St. S. Gorovei, în Cronica, nr. 15, 1993. (G. A.)

AZAP

AXINTE URICARIUL, n. c. 1670, com. Scânteia, jud. Iaşi – m. c. 1733. Cronicar. Fiul jupânesei Candachia; numele tatălui nu se cunoaşte, nici numele de familie, supranumele Uricariul provenind de la funcţia pe care a îndeplinit-o cea mai mare parte a vieţii. Probabil de origine socială modestă, a fost pisar de cancelarie, apoi uricar la Logofeţie, însărcinat şi cu operaţii de hotărnicie, câştigând cu timpul şi oarecare proprietăţi rurale. La porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat a copiat letopiseţele mai vechi ale Moldovei şi a redactat, pe baza unor acte şi documente oficiale şi din arhiva personală a acestuia, cronica celei de a doua domnii a sale în Moldova (1711-1716). Cronica, restrânsă ca întindere în timp, este în schimb bogată în date de amănunt, situează evenimentele autohtone în context sud-est european şi realizează, prin fluenţa povestirii şi varietatea pitorească a vocabularului, o imagine destul de pregnantă a vieţii moldovene la începutul sec. al XVIII-lea. OPERA: A doua domnie a lui Neculai Mavrocordat V. V. în Moldova (1711-1716), în vol. M. Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei, I, Bucureşti, 1872; De a doa domnia lui Nicolae Alexandru Vodă

AZAP Gheorghe, n. 26 iul. 1939, com. Ticvaniu Mic, jud. Caraş-Severin. Poet. Fiul lui Gheorghe Azap, tâmplar, şi al Elenei (n. Cătana). Absolvent al liceului seral din Anina. Vopsitor la întreprinderea de Construcţii Reşiţa (1959-1961); expeditor la Forestiera Orşova (19621963); voiajor comercial la întreprinderea Dinamo din Timişoara (1963-1964); învăţător suplinitor (1964-1965); pictor de firme la Anina (1970-1971); muncitor necalificat la Întreprinderea Minieră Anina (din 1972), revine la gospodăria ţărănească din Ticvaniu Mic. Debutează cu poezie în ziarul Drapelul roşu din Timişoara (1958); adevăratul debut îl consideră însă A. însuşi apariţia unui grupaj de poeme în România literară (1972), recomandat de Geo Dumitrescu. În 1973, primul pas spre debutul editorial, când Anghel Dumbrăveanu îl include în antologia Uneori zborul. Debut editorial cu vol. Maria (1975), primit favorabil de critică. Mai publică: Roxana, Roxana, Roxana (1978; Premiul Asoc. Scriitorilor din Timişoara), Bocceluţa cu plăpânde (1977), Eţetera (1979), Cântece ştrengăreşti (1981), Cuibuşorul nostru de nicicând (1982), Ultimul exemplar (1987); Tereremul ocarinei (1995), Vreo carte (1995) şi Una sută de catrene drese-n damf de damigene (2001).
81

AZAP Ioan-Pavel (prenumele la naştere: Pavel Ion), n. 15 mai 1967 (în acte: 20 mai 1967), satul Ticvaniul-Mic, com. Ticvaniul-Mare, jud. CaraşSeverin. Poet. Fiul lui Pavel Azap şi al Mariei (n. Stângu), ţărani. Şcoala generală în satul natal (1973-1976) şi Oraviţa (1976-1981); liceul de matematică-fizică din Oraviţa (1981-1985); licenţiat al Facultăţii de Filosofie a Univ. din Cluj (1990-1995). Tehnician la C.A.P. Ticvaniul-Mic (1988-1989); redactor la ziarul Mesagerul transilvan din Cluj (1992-1997); funcţionar la R.A.D.E.F. Romaniafilm, Filiala Cluj (1995-1996); redactor la săptămânalul Informaţia (1997); editor de texte la Transilvania jurnal (20002002); referent literar la Centrul judeţean de conservare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare, Cluj (2000-2003); din 2003, redactor la rev, Tribuna. Colab. la Orizont, Steaua, Tribuna, Cronica, Cele trei Crişuri, Astra etc. Prezent în antologiile Caietul cu poeţi (1996), Poeţi clujeni contemporani. Caietul cu poeţi, II (1997); Poezia
82

OPERA: Maria. O caterincă zbuciumată, Timişoara, 1975; Bocceluţa cu plăpânde, Bucureşti, 1977; Roxana, Roxana, Roxana, Bucureşti, 1978; Eţetera, Timişoara, 1979; Cântece ştrengăreşti, Bucureşti, 1981; Cuibuşorul nostru de nicicând, Timişoara, 1982; Ultimul exemplar, Bucureşti, 1987; Tereremul ocarinei, versuri, Timişoara, 1995; Vreo carte (curriculum vitae), versuri, Timişoara, 1995; Una sută de catrene drese-n damf de damigene. Pagini din viaţa mea cu popas lângă canea, Reşiţa, 2001. REFERINŢE CRITICE: L. Alexiu, Ideografii lirice contemporane, 1977; M. Iorgulescu, Scriitori...; L. Ulici, Prima verba, II, 1978; M. D. Gheorghiu, Reflexe condiţionate, 1983; E. Simion, Scriitori..., III; M. M. Deleanu, în Transilvania, nr. 5, 1985; R. Munteanu, Jurnal de cărţi, IV, 1988; A. Pantea, în Vatra, nr. 3, 1998; Ada Cruceanu, în Convorbiri literare, nr. 10, 1999; I. Bota, Tânguitoarea cantilenă şi erosul purificator. Eseu asupra poeziei lui Gheorghe Azap, 1999. (C. R.)

AZAP

părinţilor noştri, I (2002). Debutează în Orizont (1985). Debut editorial cu vol. de poezie Autoportret cu mască (1993), urmat de Funigei (1997) şi Poeme de cinci stele (2002). Interviuri cu regizori români de film în Traveling (2003). OPERA: Autoportret cu mască, versuri, postfaţă de C. Cubleşan, Cluj-Napoca, 1993; Funigei, versuri, Cluj-Napoca, 2002; Poeme de cinci stele, Cluj-Napoca, 2002; Bărbi, epigrame, pref. de V. Gogea, Cluj-Napoca, 2002; Traveling, interviuri, I, Cluj-Napoca/Bucureşti, 2003. REFERINŢE CRITICE: D. Serghie, în Adevărul de Cluj, 2-4 oct. 1993; I. Bota, în Timpul (Reşiţa), 4 febr. 1994; C. Teutişan, în Tribuna, nr. 8, 1994; I. Pop, în Adevărul de Cluj, 17 oct. 2002; D. Mureşan, în Tribuna, nr. 20, 2003; C. Groza, în Poesis, nr. 1012, 2003. (A. S.)

BABEŢI Adriana, n. 12 nov. 1949, Oradea. Eseistă, prozatoare şi traducătoare. Fiica lui Alexandru Simlovici şi a Mariei (n. ?). Liceul la Timişoara; licenţiată a Facultăţii de Filologie a Univ. din acelaşi oraş (1972). Redactor şi secretar de redacţie la rev. Orizont (din 1972); prof. la Catedra de literatură română şi comparată a Facultăţii de Litere din Timişoara. Coordonează, împreună cu C. Ungureanu, Centrul de studii comparate central-europene „A treia Europă”. Burse de specializare în Franţa (Ecole Normale Supérieure; UNESCO, Paris) şi Statele Unite (Univ. din Bloomington, Indiana; Univ. Catolică, Washington, DC; Univ. din New Orleans; Univ. din Seattle). Colab. la Viaţa Românească, România literară, Secolul 20, Caiete critice, Familia, Echinox, Orizont, Vatra, Dialog etc. Debutează în Amfiteatru (1969). Debut editorial cu romanul Femeia în roşu (1990; în colab. cu M. Mihăieş şi M. Nedelciu). A publicat vol. de eseuri Bătăliile pierdute: Dimitrie Cantemir (1998), Dilemele Europei Centrale (1998), Despre arme şi litere (1999) şi Arahne şi pânza (2002). Înpreună cu C. Ungureanu a editat antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (1997), Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (1998), SacherMasoch (1999), iar în colab. cu Delia ŞepeţeanVasiliu vol. Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel-Quel”. 1960-1971 (1980). Trad. din R. Barthes, Barbey d’Aurevilly şi A. Michnik (în colab.). Premiul Uniunii Scriitorilor (1990; 998); Premiul rev. Sfera politicii (1997). OPERA: Femeia în roşu, roman retro, Bucureşti, 1990 (în colab. cu M. Mihăieş şi M. Nedelciu); Bătăliile pierdute: Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timişoara, 1998; Dilemele Europei Centrale, Timişoara, 1998; Despre arme şi litere, Iaşi, 1999; Introducere în geografia literară a Europei Centrale, Timişoara, 1999; Arahne şi

B

pânza, Timişoara, 2002. Traduceri: Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel” (1960 1971), introducere, antologie, trad. de ~ şi Delia ŞepeţeanVasiliu, Bucureşti, 1980; R. Barthes, Romanul scriiturii, antologie, selecţie şi trad. de ~ şi Delia Şepeţean-Vasiliu, Bucureşti, 1987; Barbey d’Aurevilly, Dandysmul, studiu introductiv şi selecţia antologiei, Iaşi, 1995; A. Michnick, Scrisori din închisoare şi alte eseuri, în colab. cu M. Mihăieş, Iaşi, 1997. REFERINŢE CRITICE: L. Ciocârlie, în Orizont, nr. 7, 1981; Ov. S. Crohmălniceanu, în Contrapunct, nr. 4, 1991; Fl. Manolescu, în Luceafărul, nr. 14, 1991; Ioana Bot, în Tribuna, nr. 22, 1991; Tania Radu, în Contrapunct, nr. 18, 1991; Gabriela Omăt, în Viaţa Românească, nt. 6-7, 1992; Al. Ruja, Parte din întreg, 1994; C. Ungureanu, în Orizont, nr. 1, 1996; O. Soviany, în Contemporanul nr. 3, 1997; Monica Spiridon, în România literară, nr. 1, 1999; I. B. Lefter, în Observator cultural, nr. 139, 2002; Alex. Leo Şerban, în Dilema, nr. 513, 2003; Iulia Popovici, în România literară, nr. 16, 2003. (A. S.) BABOI Stelian, n. 12 sept. 1938, satul Mânzaţi, com. Iveşti – Tutova, jud. Vaslui – m. 31 mai/1 iun. 2004, Iaşi. Prozator şi eseist. Studii liceale la Braşov (1953-1956), apoi Facultatea de Filosofie a Univ. „Al. I. Cuza” din Iaşi (1957-1962). Prof. la Liceul Electromotor din Timişoara; metodist la Casa Tineretului din Iaşi; redactor la Flacăra Iaşului; director la Casei de creaţie Iaşi; prof. la Liceul „Dumitru Mangeron” din acelaşi oraş; lector univ. la Institutul Agronomic; conf. univ. la Univ. „Mihai Eminescu” şi „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi. Debutează în Iaşul literar (1956). Debut editorial cu vol. de proză scurtă În bătaia soarelui (1967), urmat de Prima iubire (1976) şi Convorbire târzie (1990). A mai publicat

83

romanele Priveghiul profeţilor (2001) şi Iubirea pe pământ (2003). Autor al vol. de eseuri Cutremurătoarele adevăruri despre om şi lume (2001) şi Spiritualitatea morală a poporului român (2002). A scris drama în două părţi Visul, jucată pe scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi (1969). Premiul rev. Iaşul literar (1964); Premiul rev. Convorbiri literare (2001); Premiul „Vasile Pogor” al Primăriei Municipiului Iaşi (2001). OPERA: În bătaia soarelui, proză scurtă, Bucureşti, 1967; Prima iubire, proză scurtă, Iaşi, 1976; Convorbire târzie, proză scurtă, Iaşi, 1990; Priveghiul profeţilor, roman, Iaşi, 2001 (ed. II, 2003); Cutremurătoarele adevăruri despre om şi lume, eseuri, Iaşi, 2001; Iubirea pe pământ, roman, Iaşi, 2002; Spiritualitatea morală a poporului român, Iaşi, 2002. REFERINŢE CRITICE: M. Drăgan, Aproximaţii critice, 1970; Val Condurache, în Convorbiri literare, nr. 5, 1976; V. Cuţitaru, Spaţii, 1981; D. Corbu, în Dacia literară, nr. 41, 2001; C. Aldoamnei, ibidem, nr. 48, 2003; V. Iancu, în Convorbiri literare, nr. 5, 2003. (A. S.)

BABU

REFERINŢE CRITICE: Şt. Aug. Doinaş, Lampa lui Diogene, 1970; Ioana Lipovanu, în Tribuna, nr. 25, 1972; M. Coman, în Luceafărul, 14 apr. 1979; D. Păcurariu, în Cronica, nr. 34, 1979; D. Micu, în Limbă şi literatură, II, 1980; Maria Spalas, în Luceafărul, nr. 14, 2000; E. Manu, ibidem; N. Prelipceanu, în România liberă, 7 ian. 2001; D. Stanea, ibidem, 30 mart. 2003. (A. S.)

84

BABU Ovidia, n. 30 sept. 1932, Silistra, jud. Durostor (azi în Bulgaria). Poetă. Fiica lui Nicolae Babu, funcţionar B.N.R., şi al Angelei (n. Cicani). Liceul ortodox din Giurgiu şi Colegiul Naţional „Gh. Lazăr” din Bucureşti; licenţiată a Facultăţii de Filologie a Univ. din Bucureşti (1951-1955). Asistent universitar la aceeaşi Facultate, Catedra de istoria literaturii române (1955-1978). Dr. în filologie al Univ. din Bucureşti cu teza Dacii în conştiinţa romanticilor noştri (1978), publicată cu acelaşi titlu în 1979. Colab. la Luceafărul, Gazeta literară, România literară, Literatorul etc. Debutează în Luceafărul (1967). Debut editorial cu vol. de Poeme. Răsfeluritele creşteri (1971). Alte culegeri lirice: Fără chip (1982), Îmblânzirea miracolului (1987), Stup împietrit (1999) şi Ajunul tăcerii (2002). OPERA: Poeme. Răsfeluritele creşteri, Bucureşti, 1971; Dacii în conştiinţa romanticilor noştri, Bucureşti, 1979; Fără chip, versuri, Bucureşti, 1982; Îmblânzirea miracolului, versuri, Bucureşti, 1987; Stup împietrit, versuri, Bucureşti, 1999; Ajunul tăcerii, versuri, Bucureşti, 2000.

BACALBAŞA Anton, n. 21 febr, 1865, Brăila – m. l oct. 1899, Bucureşti. Ziarist, prozator şi traducător. Fiul lui Costache Telescu, şeful Poliţiei din Brăila, şi al Anetei (n. Bobescu). Este înfiat de un unchi, staroste de băcani („bacalbaşă”), de unde-şi va lua şi numele. După trei clase gimnaziale, exmatriculat, se înrolează în armată, dar, bolnav de ftizie, o părăseşte. Devine unul dintre militanţii pasionaţi ai mişcării socialiste, oratorul şi gazetarul ei cel mai popular în epocă. Debutează la Literatorul (1882), cu schiţa Justiţie. Colaborează susţinut la presa socialistă: Drepturile omului, Dezrobirea, Munca, Lumea nouă etc.; lucrează în diverse redacţii (Gazeta muncitorului. Democraţia socială, Adevărul etc.); conduce, împreună cu I. L. Caragiale, Moftul român (1893); editează rev. Moş Teacă (1895); traduce din Maupassant, Turgheniev, Jókai Mór, Hector France ş.a. Cooptat în Consiliul General al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, demisionează în 1895 şi trece la conservatori (în 1899 e ales deputat conservator de Ilfov). Format sub influenţa politică şi estetică a grupării de la Contemporanul, B. rămâne în literatură ca un prozator satiric, mai ales prin Moş Teacă. Din cazarmă (1893), vol. urmat în 1895 de schiţele Din viaţa militară. OPERA: Moş Teacă. Din cazarmă, Bucureşti. 1893; Arta pentru artă, Bucureşti, 1894; Din viaţa militară, Bucureşti, 1895; Pardon, în colab., Bucureşti, 1899; Scrieri alese, I-II, text ales şi stabilit, studiu introductiv, note şi bibliografie de V. Ene, Bucureşti, 1965; Moş Teacă. Din viaţa militară, Iaşi, 1989; Moş Teacă, Bucureşti, 2003.

REFERINŢE CRITICE: G. Călinescu, Istoria...; idem, în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, nr. 1-4, 1952; C. Ciopraga, în Iaşul literar, nr. 1, 1953; T. Vârgolici, în Gazeta literară, nr. 32, 1957; V. Ene, Anton Bacalbaşa, 1975; idem, în Cântarea României, nr. 3, 1983; Ş. Cioculescu, Itinerar critic, V, 1989. (M. Pr.)

BACIU Angela, n. 14 mart. 1970, Brăila. Poetă. Fiica lui George Baciu şi a Lizetei Damian (n. Susanu). A absolvit Liceul pedagogic „C. Negri” din Galaţi; licenţiată a Facultăţii de Drept a Univ. din Bucureşti. Prof. de lb. română şi drept între 1990 şi 1998; director artistic la Trustul de Presă „Prima pagină” şi ziarul Opinia (1997-1999); redactor-şef al rev. Antares (19992001); redactor la rev. Porto-Franco din Galaţi (din 2001). Colab. la Amfiteatru, Convorbiri literare, Familia, Poesis, Tomis, Ateneu, Luceafărul etc. Debutează în Amfiteatru (1987), cu o prezentare de R. G. Ţeposu. Debut editorial cu vol. de versuri Fragmente dintr- cavatină (1994), urmat de Ce o departe e iubirea aceea (1995), Maci în noiembrie (1997), Sentimente captive (1997), Trei zile din acel septembrie (2003) şi Dragostea ca o mângâiere de fiară (2003). Autoare a unui vol. de publicistică: Mărturii la sfârşit de veac (2000). A semnat şi Angela Baciu-Moise. OPERA: Fragmente dintr-o cavatină, versuri, prezentare de I. Chiric, Galaţi, 1994; Ce departe e iubirea aceea, versuri, Galaţi, 1995; Maci în noiembrie, versuri, Cluj-Napoca, 1997; Sentimente captive, versuri, prezentare de R. G. Ţeposu, Galaţi, 1997; Mărturii la sfârşit de veac, publicistică, I, Galaţi, 2000; Trei zile din acel septembrie, versuri, postfaţă de L. Ulici, Cluj-Napoca, 2003; Dragostea ca o mângâiere de fiară, versuri, prezentări de I. Rotaru şi C. Trandafir, Galaţi, 2003. REFERINŢE CRITICE: C. Trandafir, în Ateneu, nr. 7, 1997; V. Sterom, în Cronica, nr. 8, 2000; B. Ulmu, în Convorbiri literare, nr. 10, 2003. (A. S.)

BACIU Ştefan, n. 29 oct. 1918, Braşov – m. 7 ian. 1993, Honolulu, Hawaii (Statele Unite). Poet, eseist şi traducător. Căsătorit cu poeta Mira Simian. Fiul lui Ioan Baciu, prof., şi al Elisabetei (n. Sager). Clasele primare la Şcoala săsească şi (ultimele două) la „Andrei Mureşianu” din Braşov. Tot la Braşov urmează Liceul „Andrei Şaguna” (1929-1937), unde îi are prof. pe E. Cioran (logică şi filosofie), Octav Şuluţiu (franceză), Fabiu Sânjoan (botanică-geografie), Daniel Ganea (lb. română) şi Ioan Baciu, tatăl scriitorului (lb. germană). Licenţiat al Facultăţii de Drept a Univ. din Bucureşti (1937-1941). A fost coleg cu Al. Paleologu, Traian Lalescu şi Victoraş Popescu. Ataşat de presă al Legaţiei române la Berna, Elveţia (1946). În 1948 demisionează din post, solicită azil politic şi pleacă în Brazilia (1949), la Rio de Janeiro. E redactor al paginii internaţionale şi colaborator al influentului ziar Tribuna de Imprensa din capitala Braziliei. Activitatea publicistică îl consacră şi-i permite să călătorească în aproape toate ţările Americii Latine. Între 1962 şi 1964 e prof. de literatură hispano-americană la University of Washington din Seattle (Statele Unite). În 1964 se stabileşte în Hawaii, prof. de literatură şi civilizaţie hispano-americană la Univ. din Honolulu. În ţară a fost secretar de redacţie la Gândirea (1941-1944) şi redactor la Universul, Universul literar, Rampa, Bis, Arta nouă, Duminica, Informaţia zilei şi Libertatea. A colaborat la Braşovul literar, Abecedar, Manifest, Cuvântul liber, Pagini literare, Viaţa literară, Glasul Bucovinei, Lanuri, Progres şi cultură, Răboj, Frize, Gând românesc, Start şi Stilet (ultimele două scoase de el). După 1989, e prezent în numeroase rev. (Apostrof, România literară, Familia, Ramuri, Astra etc.) cu versuri, memo-rialistică, trad. şi corespondenţă. Începând cu 1965, editează la Honolulu (Hawaii) rev. Mele. Carta International de Poesia/International Poetry Letter (în română, spaniolă, engleză şi franceză). Publicaţia apare „de două, trei ori pe an”, punând în practică teoria „poeziei în libertate” (fără control şi fără frontiere). Debutează cu poezia Eu în rev. Răboj (1933); în
85

BACIU

acelaşi an publică, în revista Klingsor, din Braşov, poezii traduse în lb. germană. Debut editorial cu Poemele poetului tânăr (1935), urmat de alte numeroase vol. de versuri în lb. română (Poeme de dragoste, 1936; Micul dor, 1937; Drumeţ în anotimpuri, 1939; Căutătorul de comori, 1939; Cetatea lui Bucur, 1940; Lanterna magică, în colab. cu Traian Lalescu, 1943; Muzica sferelor, 1943; Cântecul mulţimii, 1944; Caiet de vacanţă, 1945; Analiza cuvântului dor, 1951; Poemele poetului pribeag, 1963; Ukulele, 1967; Cartea de cetire pentru tablourile lui Jacques Hérod, 1967; Strada Dogari, 1967; Recitind pe Ion Barbu, 1968; Poemele poetului Ştefan Baciu, 1972; A se ceti cu peria de dinţi, 1974; Bilanţul celui din urmă averescan, 1976; Neîmpliniri, 1976; Şcoala primară „Andrei Mureşianu”, 1976; Inginerul Malagambist în Insula Oahu, 1978; Palmierii de pe Dealul Melcilor, 1980; Poemele poetului singur, 1981; Ichiu-gogola sau numai pentru braşoveni, 1983), spaniolă (Sandino, 1968; Sanblanza y explicacion de Latinoamerica, 1968; La Compania Ltda, 1970; Poemas Chapines, 1971; Pasaporte y Pańuelo, 1972; Nasserismo, 1973; El que pierde gana, 1978; Un Rumano en el Istmo, 1984), portugheză (Aula de Solidăo, 1953; Dois Guatemaltecos, 1957; Carioca Honorario, 1982), engleză (Ukulele, 1972) şi germană (Ein Rumäne aus Rio de Janeiro, 1974). Co-autor la vol. 13 poeţi, 1937 (cu Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Const. Virgil Gheorghiu, Gherghinescu-Vania, Vintilă Horia, Simion Stolnicu etc.). A tradus în lb. română 25 de poeme din Georg Trakl (1938), América de Raul Otero Reiche (1952) şi Poeţi latino-americani de azi (1969). Autor al vol. de memorii: Aron Cotruş: omul şi poetul (1964), Franctiror cu termen redus (1968), Sub Tâmpa în Honolulu (1973), Călătorii (1974), Mira (1979), Praful de pe tobă (1980) şi Microportrete (1984). Cărţi de memorialistică în lb. portugheză: Bucareste – Estaçăo Norte (1961) şi Lavradio 98 (1982). A tradus poezie română în lb. spaniolă (Poetas Rumanos, 1969) şi 11 + 11 poetas rumanos contemporáneas (1976) şi poezie hispanoamericană în lb. germană. A publicat mai multe vol. de eseuri în lb. spaniolă şi portugheză (Servindo á Poesia, 1953; Poesia vida e morte de Azarías H. Pallais, 1956; Una continente em busca de una doutrina, 1959; Don Sal, 1960; Cortina de ferro
86

BACIU

sobre Cuba, 1961; 168 Horas de poesía, 7 dias en Nicaragua, 1965; Urmuz, 1978; Surrealismo Surrealistas, 1983 etc.). Premiul Fundaţiei pentru Literatură şi Artă şi Premiul Soc. Scriitorilor Români pentru vol. de debut Poemele poetului tânăr (1935); Meritul Cultural cu grad de comandor (Condecoracion de Honor al Mérito Cultural en el grado de comendador) acordat de Ministerul Educaţiei şi Culturii din Bolivia (1991). OPERA: Poemele poetului tânăr, Bucureşti, 1935; Poeme de dragoste, Oradea, 1936; Micul dor, versuri, Braşov, 1937; 13 poeţi (Ştefan Baciu, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Const. Virgil Gheorghiu, Gherginescu-Vania, Vintilă Horia, Ion Aurel Manolescu, Petre Paulescu, Teodor Scarlat, Ştefan Stănescu, Simion Stolnicu, Gh. Tuleş, E. Ar. Zaharia), Bucureşti, 1937; Drumeţ în anotimpuri, versuri, Iaşi, 1939; Căutătorul de comori, versuri, Bucureşti, 1939; Cetatea lui Bucur, versuri, Bucureşti, 1940; Lanterna magică, versuri, Bucureşti, 1941 (în colab. cu Traian Lalescu); Muzica sferelor, versuri, Bucureşti, 1943; Cântecul mulţimii, versuri, Bucureşti, 1944; Caiet de vacanţă, versuri, Râmnicu-Vâlcea, 1945; Analiza cuvântului dor, versuri, Valle Hermoso, Sierras de Cordoba, Argentina, 1951; Aula de Solidăo, versuri, Rio de Janeiro, 1953; Servindo á Poesia, eseu, Rio de Janeiro, 1953; Poesia vida e morte de Azarías H. Pallais, eseu, Rio de Janeiro, 1956; Dois Guatemaltecos, versuri, Rio de Janeiro, 1957; Una continente em busca de una doutrina, eseu, Rio de Janeiro, 1959; Ideias e partidos politicos na Argentina, eseu, Rio de Janeiro, 1960; Don Sal, eseu, Rio de Janeiro, 1960; Cortina de hierro sobre Cuba, eseu, Buenos Aires, 1961; Cortina de ferro sobre Cuba, eseu, Rio de Janeiro, 1961; Bucareste – Estaçăo Norte, Rio de Janeiro, 1961; Carioca Honorário, versuri, Pernambuco, 1962; César Vallejo, poeta comunista, Rio de Janeiro, 1962; Barrazza, eseu, Mexico, 1963; Juan Bosch: del exilio a la presidencia, Buenos Aires, 1963 (ed. II, Santo Domingo, 1963); Poemele poetului pribeag, Mexico, 1963; Aron Cotruş: omul şi poetul, eseu, München, 1964; 168 Horas de poesía, 7 dias en Nicaragua, Managua, Nicaragua, 1965; Manuel Bandeira de corpo inteiro, Rio de Janeiro, 1966; Juan Bosch: un hombre solo, Madrid, 1967; Ukulele, versuri, Madrid, 1967; Carte de cetire

pentru tablourile lui Jacques Hérod, versuri, Honolulu, Hawaii, 1967; Strada Dogari, versuri, Honolulu, Hawaii, 1967; Recitind pe Ion Barbu, versuri, Honolulu, Hawaii, 1968; Sandino, versuri, Honolulu, Hawaii, 1968; Semblanza y explicacion de Latinoamérica, Hollywood, California, 1968; Franctiror cu termen redus, memorialistică, Honolulu, Hawaii, 1968; La Compania Ltda, versuri, Hollywood, California, 1970; Ramón Villeda. Morales. Ciudadano de América, San José, Costa Rica, 1970; Poemas Chapinas, Honolulu, Hawaii, 1971; Poemele poetului Ştefan Baciu, Madrid, 1972; Pasaporte y Pańuelo, versuri, Managua, Nicaragua, 1972; Ukulele, versuri, Honolulu, Hawaii, 1972; Nasserismo, versuri, California, 1973; Sub Tâmpa în Honolulu, memorialistică, Honolulu, Hawaii, 1973; A se ceti cu peria de dinţi, versuri, Honolulu, Hawaii, 1974; Călătorii, Madrid, 1974; Ein Rumäne aus Rio de Janeiro, Honolulu, Hawaii, 1974; Bilanţul celui din urmă averescan, versuri, Honolulu, Hawaii, 1976; Neîmpliniri, versuri, Honolulu, Hawaii, 1976; Şcoala primară „Andrei Mureşianu”, versuri, Honolulu, Hawaii, 1976; Costa Rica en seis espejos, San José, Costa Rica, 1976; Urmuz, Mexico, 1976; El que pierde gana, versuri, Léon, Nicaragua, 1978; Urmuz, l’anarchico, Italia, 1978 (traduzione di Gaspare Mancuso); Inginerul Malagambist în Insula Oahu, Honolulu, Hawaii, 1979; Mira, Honolulu, Hawaii, 1979; Surrealismo Latinoamericano: preguntas y respuestas, Cruz del Sur, Valparaiso, Chile, 1979; Palmierii de pe Dealul Melcilor, versuri, Honolulu, Hawaii, 1980; Poemele poetului singur, Honolulu, Hawaii, 1980; Praful de pe tobă. Memorii 19181946, Honolulu, Hawaii, 1980; Jean Charlot. Estridentista Silencioso, Mexico, 1982; Lavradio 98, Rio de Janeiro, 1982; Ichiugogola sau numai pentru braşoveni, Honolulu, Hawaii, 1983; Surrealismo Surrealistas, Mexico, 1983; Un Rumano en el Istmo, Xalapa, Veracruz, Mexico, 1984; Microportrete, memorialistică, Honolulu, 1984; Centroamericanos, San José, Costa Rica, 1986; Tristán Marof de cuerpo entero, La Paz, Bolivia, 1987; Poemele poetului tânăr, Bucureşti, 1991; Un braşovean în arhipelagul Sandwich Hawaii, Bucureşti, 1994; Însemnările unui om fără cancelarie, Bucureşti, 1996; Mira, memorialistică, Bucureşti, 1998; Biografia cuvântului dor, antologie

de Ioana Baciu Mărgineanu, Braşov, 1998; Poemele poetului singur, Norcross, Georgia, Statele Unite, 2002. Traduceri: 25 de poeme din Georg Trakl, Iaşi, Editura Frize, 1938; Waldemar Bonsels, Albina Maia şi păţaniile ei, trad. de ~, Bucureşti, 1943; Raul Otero Reiche, América, Rio de Janeiro, Cercul cultural „Andrei Mureşianu”, 1952; Poeţi latinoamericani de azi, Freiburg, Germania, 1969; Poetas Rumanos, Los Angeles, California, 1969; 11 + 11 poetas rumanos contemporáneos, León, Nicaragua, 1976. REFERINŢE CRITICE: Constantin Fântâneru, în Universul literar, nr. 21, 1938; idem, ibidem, nr. 6, 1939; idem, ibidem, nr. 49, 1940; Pompiliu Constantinescu, Scrieri, I, 1967; N. Manolescu, Metamorfozele...; Dumitru Micu, „Gândirea” şi gândirismul, 1975; Constantin Eretescu, în Lupta (Providence, Statele Unite), 1 febr. 1989 (reprodus în România literară, nr. 18, 1990); Gabriel Stănescu, în Apostrof, nr. 5-7, 1990 (interviu); Constantin Eretescu, în Familia, nr. 10, 1990 (interviu); Mircea Popa, în Poesis, nr. 4-5, 1990; idem, în Steaua, nr. 10, 1990; Bibliography of Ştefan Baciu, Honolulu, 1992; Apostrof, nr. 2, 1992 (bibliografia operei lui Ştefan Baciu); Marta Petreu, ibidem (interviu); Nicolae Oprea, în Calende, nr. 89, 1992; I. Cremer, în Adevărul literar şi artistic, nr. 150, 1993; Constantin Eretescu, ibidem (interviu); Doina Uricariu, în România literară, nr. 3, 1993; Arşavir Acterian, în România literară, nr. 3, 1993; Monica Potcoavă, în Ramuri, nr. 3, 1993; Alexandru Ruja, în Orizont, nr. 5, 1993; Saviana Stănescu, în Adevărul literar şi artistic, nr. 191, 1993; Literatura diasporei. Antologie comentată, alcătuită de Florea Firan şi Constantin M. Popa, 1994; Ioana Pârvulescu, în România literară, nr. 3, 1995; P. Martinescu, ibidem, nr. 14-15, l995; G. Şerban în Luceafărul, nr. 16, 1995; M. Anghelescu, ibidem, nr. 24, 1995; Z. Ornea, în România literară, nr. 2, 1996; George Alexe, Diorame şi eseuri. Teologice şi literare, 1996; Titus Andronic, în Tribuna, nr. 12, 1997; R. Munteanu, în Luceafărul, nr. 3, 1997; Ioana Pârvulescu, în România literară, nr. 34, 1998; O. Soviany, în Viaţa Românească, nr. 3-4, 1999; A. Sasu, Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada, 2001; Al. George, în Luceafărul, nr. 9, 2003. (A. S.)

BACIU

87

BACONSKI

BACONSKI Leon, n. 4 mai 1928, com. Lencăuţi, jud. Hotin, Basarabia. Istoric şi critic literar. Fiul lui Eftimie Baconsky, preot, şi al Liubei (n. Marian). Frate cu A. E. Baconsky. Clasele primare în com. Drepcăuţi-Hotin (1935-1940), Liceul „Ion Creangă” din Bălţi (19431944), continuat la „Al. Lahovary” din RâmnicuVâlcea (absolvit în 1951); Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj (licenţa în 1955), la care apoi a predat literatura română actuală (1955-1989). Şef al Catedrei de literatură română, comparată şi teorie literară (1982-1985). Lector de lb. şi civilizaţie română la Univ. Paris IV (Sorbona) şi la Institutul Naţional de Lb. şi Civilizaţii Orientale din cadrul Univ. Paris III (1974-1975; 1976-1977). A debutat cu critică în Steaua (1954), publicând ulterior numeroase comentarii critice şi studii istorico-literare, cele mai multe în aceeaşi revistă, în Tribuna şi în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, incidental colaborând şi la Gazeta literară, Contemporanul, Luceafărul, Secolul 20, Astra etc. Colab. la vol. colective: Literatura în actualitate (1971), Studii literare. Din istoria presei culturale şi literare româneşti (1987); Dicţionar analitic de opere literare româneşti, I-IV (1998-2003). A publicat ed. din Stejar Ionescu şi Gib. I. Mihăescu. A tradus din Prosper Mérimée, Marcel Brion, Maurice Rheims ş.a., singur sau în colab. Autor al unui vol. de Marginalii critice şi istorico-literare (1968). OPERA: Marginalii critice şi istorico-literare, Bucureşti, 1968. Traduceri: P. Mérimée, Cronica domniei lui Carol al IX-lea, note de ~, Bucureşti, 1968 (ed. II, 1968; ed. III, 1978); M. Brion, Rembrandt, în colab. cu Rodica Baconski, Bucureşti, 1975; J.-M. Casal, Civilizaţia Indusului şi enigmele ei, în colab. cu Rodica Baconski, Bucureşti, 1978; M. Reims, Infernul curiozităţii, I-II, note şi pref. în colab. cu Rodica Baconski, Bucureşti, 1987. REFERINŢE CRITICE: Ov. S. Crohmălniceanu, în România literară, nr. 4, 1969; A. Martin, în România liberă, nr. 7613, 1969; M. Petroveanu,

în Steaua, nr. 5, 1969; C. Ciopraga, în Cronica, nr. 35, 1969; M. Zaciu, în Tribuna, nr. 19, 1971; T. Popescu, în Astra literară, nr. 1, 1972; V. Felea, în Tribuna, nr. 40, 1973; Doina Uricariu, în România literară, nr. 49, 1989. (C. R.)

88

BACONSKY A. E. (prenumele la naştere: Anatol Emilian), n. 16 iun. 1925, com. CofaHotin – m. 4 mart. 1977, Bucureşti. Poet, eseist, prozator, traducător. Fiul lui Emilian Baconsky şi al Liubei (n. Marian). Frate cu Leon Baconski. Liceul la Chişinău şi RâmnicuVâlcea (absolvit 1946). Între 1946 şi 1949 frecventează cursurile Facultăţii de Drept a Univ. din Cluj. Debut în ziarul Tribuna nouă (1954); debut editorial în 1950, cu vol. Poezii, indistinct în peisajul epocii. Nici în Copiii din Valea Arieşului (1951), Cântece de zi şi noapte (1954), Două poeme (1956) nu se relevă încă un timbru orig. Ca redactorşef (1953-1959) al rev. Almanahul literar, devenită apoi Steaua, şi alături de ceilalţi poeţi stelişti, B. duce în epocă o susţinută luptă pentru legitimarea lirismului. La cel dintâi Congres al scriitorilor (1956) atacă într-o faimoasă cuvântare câteva din poncifele dogmatice majore ale proletcultismului, dezicându-se şi de propria creaţie anterioară. Întradevăr, cu Fluxul memoriei (1957) şi Dincolo de iarnă (1957), B. renunţă la poezia conjuncturală, lirismul său devine confesiv, variantă de pastel spiritualizat, cunoscută în acea vreme şi admisă sub titulatura „poezie de notaţie”. Modernismul temperat se exprimă cu eleganţă şi în vol. Imn către zorii de zi (1962), Fiul risipitor (1964), sugestivă rămânând pentru această etapă din poezia lui B. antologia Fluxul memoriei (1966). Prin Cadavre în vid (1969) şi în excepţionalul vol. postum Corabia lui Sebastian (1978), poezia lui B. se radicalizează pe latura socială. Proza barocă din Echinoxul nebunilor şi alte povestiri (1967) constituie şi ea un moment important în biografia scriitorului. Eseurile despre scriitori români şi, mai ales, cele despre curente şi scriitori din literatura universală, acestea

din urmă reunite în ed. completă Meridiane (1969), impun un cunoscător plurivalent şi un subtil teoretician. Însemnările de călătorie din Remember (1969) întregesc profilul unui spirit receptiv, investigator de varii zone culturale. Prodigios traducător, B. a impus mai întâi antologii din Quasimodo, Carl Sandburg, Lundkvist, apoi a realizat Panorama poeziei universale contemporane (1972), masivă şi orgolioasă selecţie din poeţii secolului XX, comparabilă cu cele mai faimoase antologii de aiurea. B. este şi autorul competent al unor studii despre pictură, a îngrijit sau prefaţat albumele Ţuculescu, Botticelli, Ghiaţă. A deţinut rubrici de succes la Contemporanul, Magazin, un foileton săptămânal la Die Welt, în ultima parte a vieţii. A fost tradus în numeroase lb. A lăsat postum romanul parabolic Biserica neagră, apărut întâi în trad. germană (în R. F. G.), precum şi alte ms, desene, laviuri, guaşe. B. reprezintă un tip de intelectual cu puternic discernământ artistic, o conştiinţă neliniştită şi gravă. Opera de maturitate este ferm conturată, deşi cutremurul de pământ de la 4 mart. 1977 a curmat o vigoare creatoare ce prevestea încă o interesantă evoluţie. Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1969 şi 1972. OPERA: Poezii, Bucureşti, 1950; Copiii din Valea Arieşului, Bucureşti, 1951 (ed. II, 1954); Cântece de zi şi noapte, Bucureşti, 1954; Două poeme, Bucureşti, 1956; Fluxul memoriei, Bucureşti, 1957 (ed. II, 1964); Dincolo de iarnă, Bucureşti, 1957; Colocviu critic, Bucureşti, 1957; Călătorii în Europa şi Asia, Bucureşti, 1960, Versuri, Bucureşti, 1961; Imn către zorii de zi, Bucureşti, 1962; Poeţi şi poezie, Bucureşti, 1963; Versuri, pref. de M. Petroveanu, Bucureşti, 1964; Fiul risipitor, Bucureşti, 1964; Meridiane, Bucureşti, 1965 (ed. II, 1969); Echinoxul nebunilor şi alte povestiri, Bucureşti, 1967; Remember, I-II, Bucureşti, 1968 (ed. II, 1977); Cadavre în vid, Bucureşti, 1969; Ţuculescu, Bucureşti, 1972; Botticelli (ilustraţii la) Divina Comedie, Bucureşti, 1977; Corabia lui Sebastian, Bucureşti, 1978; Fluxul memoriei, ed., pref. şi tabel cronologic de M. Braga, Bucureşti, 1987; Itinerarii plastice, antologie de Ş. Stati, pref. de Petre Stoica, Bucureşti, 1987; Botticelli, Bucureşti, 1989; Biserica neagră, roman, ed. îngrijită şi

câteva lămuriri de P. Ţugui, Bucureşti, 1995; Poezii, cuvânt înainte de M. Martin, Bucureşti, 1996; Fluxul memoriei, poezii, Chişinău, 1997; Biserica neagră şi alte proze, Bucureşti-Chişinău, 1997; L’Eglise noir, trad. de S. Richard, pref. de Al. Călinescu, Bucureşti – Paris, 1997. Traduceri: Poeţi clasici coreeni, antologie, Bucureşti, 1960; A. Lundkvist, Versuri, Bucureşti, 1963; Mahabharata, Bucureşti, 1964; J. Semprun, Marea călătorie, Bucureşti, 1964; C. Sandburg, Versuri, Bucureşti, 1966; S. Quasimodo, Poezii, Bucureşti, 1968; Panorama poeziei universale contemporane (1900-1950), Bucureşti, 1972; O. Elytis, Iar ca sentiment un cristal, în colab. cu N. Carandino, Al. Căprariu…, Cluj-Napoca, 1980. REFERINŢE CRITICE: C. Regman, Cică nişte cronicari..., 1970; V. Felea, Poezie şi critică, 1971; Gh. Grigurcu, Teritoriu liric, 1972; N. Ciobanu, Panoramic, 1972; P. Poantă, Modalităţi...; M. Petroveanu, Traiectorii lirice, 1974; M. Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; 9 pentru eternitate, 1977; D. Flămând, în România literară, nr. 52, 1978; P. Stoica, Amintirile unui fost corector, 1982; Ş. Foarţă, în Viaţa Românească, nr. 12, 1982; M. Iorgulescu, Ceara şi sigiliul, 1982; Alex. Ştefănescu, Între da şi nu, 1982; M. D. Gheorghiu, Reflexe condiţionate, 1983; I. Pop, Lecturi..., 1983; E. Simion, Scriitori..., III, 1984; M. Sorescu, Uşor cu pianul pe scări, 1985; Gh. Grigurcu, Existenţa poeziei, 1986; O. Ghidirmic, Proza românească şi vocaţia originalităţii, 1988; G. Ivaşcu, Confruntări literare, III, 1988; Olimpia Radu, Pagini de critică literară, 1988; M. Martin, în România literară, nr. 6, 1989; I. Negoiţescu, Scriitori…; Alex. Ştefănescu, în România literară, nr. 38, 1995; Gh. Grigurcu, în România literară, nr. 5, 1995; Alex. Ştefănescu, în România literară, nr. 19, 1996; C. Braga, în Steaua, nr. 7, 1997; M. Mincu, în Contemporanul, nr. 5, 2000; Irina Petraş, ibidem, nr. 10, 2001; C. Popa, în România literară, nr. 40, 2002; E. Negrici, Literatura…; B. Tibor, Eplorări în poezia lui A. E. Baconsky, 2002; I. Constantin, în România literară, nr. 24, 2003; Diana Câmpan, Gâtul de lebădă. Utopiile răsturnate şi confesiunile mascate ale lui A. E. Baconsky, 2003. (D. F.)
89

BACONSKY

BACONSKY Teodor, n. 14 febr. 1963, Bucureşti. Eseist. Fiul lui A. E. Baconsky, scriitor, şi al Ioanei (n. Postică). Absolvent al Liceului „Zoia Kosmodemianskaia” (1981) şi licenţiat al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti (1986). Cursuri de doctorat (antropologie religioasă şi istorie comparată a religiilor) la Univ. Sorbona, Paris (1991-1994). Bursier al Colegiului „Noua Europă” (1995-1996). Corector la Istitutul Biblic (1987-1989); redactor la rev. Biserica Ortodoxă Română şi Glasul Bisericii; consilier în Ministerul Culturii (1990); redactor-şef al Departamentului „Viaţa spirituală” din Televiziunea Română (1996-1997); ambasadorul României la Vatican, pe lângă Sfântul Scaun, în Republica San Marino şi la Ordinul suveran Militar de Malta (1997-2001). Din 2001, director general în Ministerul Afacerilor Externe. Colab. la Biserica Ortodoxă Română, Studii teologice, Renaşterea, Mitropolia Olteniei, Glasul bisericii, România literară, Contrapunct, Vatra, Cuvântul, Dilema, Transilvania, la rev. teologice din Franţa şi Italia etc. Debut editorial cu vol. Le Rire de Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque (1996). OPERA: Le Rire de Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque, Paris, 1996 (în româneşte: Râsul patriarhilor. O antologie a deriziunii în patristica răsăriteană, Bucureşti, 1996); Iacob şi îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios, Bucureşti, 1996; Ispita binelui. Eseuri despre urbanitatea credinţei, Bucureşti, 1999; Puterea schismei. Un portret al creştinismului răsăritean, Bucureşti, 1999; Roma caput mundi. Un ghid subiectiv al Cetăţii eterne, în colab. cu H. Bernea, Bucureşti, 2001; Dumitru Stăniloae sau paradoxul teologiei. Centenar 1903-2003, Bucureşti, 2003. REFERINŢE CRITICE: G. Pruteanu, în Dilema, nr. 186, 1996; Dan Stanca, în România liberă, 14 ian. 2000; Anca Manolescu, în Dilema, nr. 364, 2000; Luminiţa Marcu, în România literară, nr. 7, 2000; R. Lazu, în Orizont, nr. 10, 2000; Şt. Nicolae, în România literară, nr. 5, 2002. (A. S.)
90

BACONSKY

BACOVIA George (pseud. lui Gheorghe Vasiliu), n. 4/17 sept. 1881, Bacău – m. 22 mai 1957, Bucureşti. Poet. Tatăl, Dimitrie Vasiliu, comerciant la Bacău; mama Zoiţa (n. Langa). Urmează Şcoala de băieţi nr. 1 (18891894), Gimnaziul „Principele Ferdinand” (18941898) şi liceul (absolvit în 1903) în oraşul natal. Se înscrie la Facultatea de Drept a Univ. din Iaşi (1903) şi se retrage în 1905. Se reînscrie în 1907 şi îşi încheie studiile universitare în 1911. Plăteşte zece ani cotizaţiile de avocat la baroul din Bacău, fără să profeseze. Suplinitor în câteva rânduri, şef de birou, copist, ajutor contabil, referent bibliotecar, obţine, în 1932, o pensie din partea S.S.R. şi, din 1940, de la Casa de pensii a scriitorilor; în 1955, Consiliul de Miniştri îi acordă o pensie de onoare. Debut în Literatorul (1899) cu poezia Şi toate, semnată V. George. Format în mediul simbolist. Primele lecturi: Eminescu, Şt. Petică, Maurice Rollinat, Al. Macedonski; frecventează cenaclul macedonskian (1903-1904). Din 1907 colaborează la rev. Versuri (devenită Versuri şi proză) a lui I. M. Raşcu, iar din 1912 la Flacăra. Scoate, la Bacău, rev. Orizonturi noi (1915) şi Ateneul cultural (1925). Vol. de debut: Plumb, 1916 (premiat de Ministerul Artelor în 1923). Premiul pentru poezie al S.S.R. (1925); Premiul Naţional pentru poezie (1934) ex aequo cu T. Arghezi. Alte vol.: Scântei galbene (1926), Cu voi (1930), Comedii în fond (1936), Stanţe burgheze (1946). Din 1933 se stabileşte în Bucureşti. O mai veche nevroză (prima internare în 1914) îl sileşte la o viaţă, în general, retrasă. În 1947, este sărbătorit la Bacău pentru 65 de ani de viaţă şi 50 de ani de activitate literară. Opera i se reeditează începând din 1956 şi 1957. În 1956, la 75 de ani, nr. omagiale de rev. şi Ordinul Muncii clasa I. Descoperit de Macedonski, B. se impune cu dificultate, dată fiind originalitatea absolută a poeziei lui. În 1922, E. Lovinescu este reticent până la a crede poezia lui B. fără artă. Mai receptivi se dovedesc un timp poeţii. Vol. Poezii în 1929 (cuprinzând Plumb şi Scântei galbene) inaugurează, de fapt, receptarea critică propriu-zisă, dar G. Călinescu nu-l consideră un mare poet. Abia ulterior se impune B. în ochii

criticilor, şi numele lui este tot mai des asociat cu al scriitorilor moderni. Simbolist prin formaţie, B. îşi depăşeşte epoca, aparţinând poeziei române moderne ca unul dintre marii precursori. OPERA: Plumb, Bucureşti, 1916 (ed. II, Bacău, 1921); Scântei galbene, Bacău, 1926; Bucăţi de noapte, Bucureşti, 1926; Poezii, Bucureşti, 1929 (cuprinde primele două vol.); Cu voi, Bucureşti, 1930; Poezii, Bucureşti, 1934 (cu o pref. de Adrian Maniu); Comedii în fond, Bucureşti, 1936; Opere, Bucureşti, 1944; Stanţe burgheze, 1946; Poezii, cu o pref. de E. Jebeleanu, Bucureşti, 1956; Scrieri alese, cu o pref. de Ov. S. Crohmălniceanu, Bucureşti, 1961; Plumb. Versuri şi proză, ed. îngrijită de I. Nistor; cu o pref. de N. Manolescu, Bucureşti, 1965; George Bacovia, trad. de Aurel G. Boeşteanu, pref. de N. Manolescu, Paris, 1968; Stanţe târzii, Bucureşti, 1972; Opere, pref., antologie, note, biografie de M. Petroveanu, text stabilit, variante de Cornelia Botez, Bucureşti, 1978; Plumb, ed. centenar, îngrijită de R. Vulpescu, Bucureşti, 1983; (ed. II, 1987); Versuri şi proză, pref. de Mircea Anghelescu, Bucureşti, 1985 (ed. II, revăzută şi adăugită, 1987); Poemă în oglindă, Bucureşti, 1988, Versuri şi proză, pref. de I. Apetroaie, ed. îngrijită, postfaţă, tabel cronologic, note, repere critice şi bibliografie de I. Nistor, Bucureşti, 1990; Poezii, antologie de Al. Condeescu, pref. de P. Dugneanu, Galaţi, 1991; Opere, ed. de M. Petroveanu şi Cornelia Botez; studiu introductiv de I. Simuţ, Bucureşti, 1994; Versuri, ed., pref., tabel cronologic, selecţie, aprecieri critice şi analize literare de Fl. Popescu, Bucureşti, 1996; Poezii, ed. întocmită şi prefaţată de T. Opriş, cu un tabel cronologic de Gabriel Bacovia, Bucureşti, 1996; Plumb, texte alese, schiţă biografică, studiu introductiv de Th. Codreanu, Iaşi, 1997; Plumb/Plomb, trad. în lb. franceză de Odile Serre, Piteşti, 1998; Plumb. Poezii. Proză, ed. critică, postfaţă, tabel cronologic, note, comentarii, referinţe istorico-literare, indici şi bibliografie de I. Nistor; pref. de M. Anghelescu, Bucureşti, 1998; Poezii, ed. şi pref. de T. Opriş, tabel cronologic de Gabriel Bacovia, Bucureşti, 1999; Plumb, poezii, Chişinău, 2001; Opere, ed. îngrijită de M. Coloşenco, Bucureşti, 2001; Plumb, ed. îngrijită, tabel cronologic şi aprecieri critice de Elisabeta Lasconi, Bucureşti, 2001; Plumb de iarnă/Lead of Winter, ed. bilingvă româno-engleză, Norcross, GA

(Statele Unite), 2002; Poemi scelti/Poeme alese, Bucureşti, 2002; Poezii/Versek, Bucureşti, 2003. REFERINŢE CRITICE: E. Lovinescu, Critice, VII, IX (reluat în Scrieri, I); N. Davidescu, Aspecte...; I. Valerian, în Viaţa literară, nr. 53, 1927; idem., ibid., nr. 107, 1929; Perpessicius, Menţiuni..., I, III; Vl. Streinu, Pagini...; G. Călinescu, Istoria...; V. Netea, în Vremea, nr. 701, 1943; T. Vianu, Figuri şi forme literare, 1946 (reluat în Opere, III, 1973); A. E. Baconsky, Colocviu critic, 1957; Agatha Gr. Bacovia, Bacovia. Viaţa poetului, 1962; V. Felea, Dialoguri despre poezie, 1965; I. Negoiţescu, Scriitori moderni, 1966; N. Manolescu, Lecturi...; P. Constantinescu, Scrieri, I, 1967; I. M. Raşcu, Amintiri şi medalioane, 1967; M. Tomuş, 15 poeţi, 1968; M. Petroveanu, Bacovia, 1969 (ed. II, 1972); D. Micu, Început..., 1970; Gh. Grigurcu, Bacovia, un antisentimental, 1974; Al. Raicu, Luminile oglinzilor, 1974; M. Papahagi, Exerciţii de lectură, 1976; I. Caraion, Bacovia. Sfârşitul continuu, 1977; Gh. Pătrar, Bacovia şi Bacăul, 1977; D. Flămând, Bacovia, 1979; D. Dimitriu, Bacovia, 1982; Ioana Creţulescu, în Viaţa Românească, nr. 3, 1982; Gh. Grigurcu, în Familia, nr. 3, 1982; L. Ulici, în Viaţa Românească, nr. 3, 1982; M. Marcian, în Luceafărul, nr. 30; 42, 1982; M. Iorgulescu, Ceara şi sigiliul, 1982; L. Raicu, Calea de acces, 1982; N. Manolescu, Teme, IV, 1983; P. Marcea, Concordanţe..., 1983; V. F. Mihăescu, Timp şi mod, 1983; M. Zaciu, Viaticum, 1983; C. Ciopraga, Propilee, 1984; Alexandra Indrieş, Alternative bacoviene, 1984; M. Scarlat, Istoria poeziei româneşti, II, 1984; D. Flămând, Intimitatea textului, 1985; Adriana Iliescu, Poezia simbolistă românească, 1985; Cristian Moraru, Ceremonia textului, 1985; I. Pop, Jocul poeziei, 1985; M. Sorescu, Uşor cu pianul pe scări, 1985; Gh. Bulgăr, Cultură şi limbaj, 1986; Alexandra Indrieş, Polifonia persoanei, 1986; N. Manolescu, Despre poezie, 1987; M. Scarlat, Bacovia, 1987; D. C. Mihăilescu, Întrebările poeziei, 1988; S. Mioc, Anamorfoză şi poetică, 1988; Ş. Cioculescu, Itinerar critic, V, 1989; Gh. Grigurcu, De la Mihai Eminescu...; S. Marcus, Invenţie şi descoperire, 1989; M. Muthu, Alchimia mileniului, 1989; Perpessicius, Scriitori..., IV, 1989; V. Fanache, Poezia lui Bacovia. Ruptura de utopia romantică şi afirmarea spiritului modern, 1995 (ed. II, 2000); Rodica Zafiu, Poezia simbolistă românească, 1996;
91

BACOVIA

BAGHIU Vasile, n. 5 dec. 1965, satul Mastacăn, com. Borleşti, jud. Neamţ. Poet. Fiul lui Vasile Gh. Baghiu şi al Ecaterinei (n. ?). A absolvit Liceul sanitar din Bacău (1984) şi Şcoala sanitară postliceală din Piatra Neamţ (1993). Asistent medical la Sanatoriul antituberculos „Bisericani” (1984-1990), apoi în Laboratorul de toxicologie al Centrului de Medicină Preventivă Neamţ (1990-1997). Din 1997, lucrează în Direcţia de Sănătate Publică Neamţ. Bursier „Henrich Böll” (2002). Colaborează la România literară, Familia, Amfiteatru, Luceafărul, Poesis, Vatra, Convorbiri literare, Cronica, Cotidianul etc. A frecventat Cenaclul „Universitas” condus de M. Martin. Debutează în Ateneu (1983). Debut editorial cu vol. de versuri Gustul înstrăinării (1994), urmat de Rătăcirile Doamnei Bovary (1996), Febra (1998), Maniera (1998), Fantoma sanatoriului (2001) şi Himerus alter in Rheinland (2003). Premiul rev. Poesis (1995; 1998). OPERA: Gustul înstrăinării, versuri, Iaşi, 1994; Rătăcirile Doamnei Bovary, versuri, Bucureşti, 1996; Febra, versuri, Bucureşti, 1998; Maniera, versuri, Constanţa, 1998; Fantoma sanatoriului, antologie de poezie, pref. de N. Ţone, postfaţă de N. Coande, Bucureşti, 2001; Himerus alter in Rheinland, versuri, Bucureşti, 2003.
92

N. Manolescu, în România literară, nr. 21, 1997; N. Creţu, în Cronica, nr. 2, 1997; Gh. Perian, în Vatra, nr. 2, 1997; L. Hanganu, în Viaţa Românească, nr. 12, 1999; R. Petrescu, G. Bacovia, 1999; C. Călin, Dosarul Bacovia. I. Eseuri despre om şi epocă, 1999; M. Marcian, în Contemporanul, nr. 20; 34; 36, 2000; Irina Petraş, ibidem, nr. 8, 2000; C. D. Zeletin, în Ateneu, nr. 8, 2001; A. Popescu, ibidem; I. B. Lefter, Bacovia – un model al tranziţiei, 2001; Gh. Grigurcu, în România literară, nr. 20, 2001; M. Marcian, în Contemporanul, nr. 41; 43-44, 2002; I. Holban, în România literară, nr. 50, 2002; Elvira Sorohan, în Ateneu, nr. 9, 2003; M. Marcian, în Contemporanul, nr. 4, 2003; Th. Codreanu, în Convorbiri literare, nr. 6, 2003. (N. M.)

BAGHIU

REFERINŢE CRITICE: D.-S. Boerescu, în Luceafărul, nr. 1, 1995; Roxana Sorescu, ibidem, nr. 30, 1995; Ioana Pârvulescu, în România literară, nr. 9, 1995; O. Soviany, în Contemporanul, nr. 27, 1996; M. Mincu, în Luceafărul, nr. 47, 1998; I. Simuţ, în Familia, nr. 3, 1999; M. A. Diaconu, în Convorbiri literare, nr. 4, 1999; C. Livescu, ibidem, nr. 9, 2003. (A. S.)

BAICULESCU George, n. 1 apr. 1900, satul Rubla, com. Bălţaţi, jud. Buzău – m. 6 sept. 1972, Bucureşti. Bibliograf şi istoric literar. Fiul lui Pavel Baiculescu, învăţător, şi al Mariei (n. Ştefănescu). Şcoala primară în satul natal şi în RâmnicuSărat; liceul la RâmnicuSărat; Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti (1925). Debut poetic în Liga Deşteptarea (1916). Debut editorial cu antologia de poezie populară Cântece de dragoste din toate ţinuturile locuite de români (1924). A funcţionat la Bibl. Acad. ca bibliotecar (1922-1941), director (1941-1949), şef de sector şi şef de secţie, consultant ştiinţific (din 1965). A condus rev. Zori de zi (1920). Redactor intern la Propilee literare, redactor extern la Adevărul literar, Călăuza bibliotecarului. Colab. la Universul literar, Convorbiri literare, Gândirea, Adevărul literar şi artistic, Rampa, Cele trei Crişuri, Flacăra, Ramuri, Năzuinţa, Adevărul, Mişcarea literară, Viaţa literară, Societatea de mâine, Falanga, Ritmul vremii, Neamul românesc, Universul, Dimineaţa, Revista Fundaţiilor Regale, Contemporanul etc. A mai semnat G. B., Radu Buzescu, George Freamăt. B. a continuat, în buna tradiţie a lui I. Bianu, marile repertorii bibliografice, instrumente de documentare naţională, fiind concomitent editor şi istoric literar (Drama istorică în teatrul lui Vasile Alecsandri, 1937; Ioan Eliade-Rădulescu, 1939; Nicolae Filimon, iniţiatorul romanului românesc, 1940 etc.). OPERA: Cântece de dragoste din toate ţinuturile locuite de români, Cluj, 1924; Biblioteca Academiei Române. Creşterea colecţiunilor. 19161919, Bucureşti, 1929; Biblioteca Academiei Române. Buletin bibliografic lunar, 1932, Bucureşti, 1932; Teatrul românesc acum o sută de

BALACI Alexandru, n. 12 iun. 1916, com. Aurora, jud. Mehedinţi – m. 5 mart. 2002, Bucureşti. Critic şi istoric literar, traducător. Fiul lui Constantin Balaci, subofiţer, şi al Mariei (n. Păvălan). Căsătorit cu Anca Balaci. Studii la Liceul „Traian” (1923-1927) şi la Colegiul Naţional din Craiova (1927-1934), în a cărui rev., Înmuguriri, debutează (1932). Urmează Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1934-1938); anii 1938-1941, în care e custode al bibl. de italiană, sunt ocupaţi cu intense lecturi. Doctorat în 1943, cu o teză despre Pascoli, publicată în anul următor (Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian, 1944). Între 1941 şi 1945, serviciu militar (este grav rănit). În anii studenţiei, B. cunoaşte mişcarea universitară de stânga şi intră în cercul rev. Cadran (colab. între 1938 şi 1941); la editura rev. publică placheta de versuri Dolores (1941), debutul său în vol. După război este lector de lb. franceză la Acad. de Studii Economice

ani, în colab. cu I. Massoff, pref. de P. I. Prodan, Bucureşti, 1935; Drama istorică în teatrul lui Vasile Alecsandri, Craiova, 1937; Ioan Eliade-Rădulescu. Omul şi opera, Bucureşti, 1939; Horaţiu în literatura română, Bucureşti, 1939; Nicolae Filimon, iniţiatorul romanului românesc, Bucureşti, 1940; Bibliografia scrierilor lui N. Bălcescu, în vol. Articole şi referate despre N. Bălcescu, în colab., Bucureşti, 1953; Marx, Engels, în literatura română, în colab., Bucureşti, 1956; P. Poni. Biobibliografie, în colab., Bucureşti, 1957; Vasile Pârvan. Biobibliografie, în colab., Bucureşti, 1957; Echos ibériques et hispano-americains en Roumanie. Bibliographie littéraire sélective, în colab., Bucureşti, 1959; Tchékhov en Roumanie, 1895-1960. Bibliographie littéraire sélective, în colab., Bucureşti, 1960; Istoricul Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste România. 18671967, Bucureşti, 1968; Publicaţiile periodice româneşti (Ziare, gazete, reviste), II Catalog alfabetic: 1907-1918. Supliment: 1790-1906, în colab., Bucureşti, 1969. REFERINŢE CRITICE: B. Theodorescu, Istoria bibliografiei române, 1972. (V. C.)

din Bucureşti (1946-1948); din 1948, conf., apoi prof. la Univ. din Bucureşti, şef al Catedrei de lb. romanice (din 1958), ocupând şi funcţii administrative (decan al Facultăţii de Lb. şi Literatura Română, 1960-1962; prorector al Univ. din Bucureşti, 1962-1965). În perioada 1952-1959, redactor-şef la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Membru corespondent al Acad. (1965). Vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (1965-1969). Între 1969 şi 1973, director la Accademia di Romania din Roma, activitate consemnată într-un Jurnal italian (1973). Din 1981, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor (după ce condusese mai mulţi ani secţia de trad. a Asoc. Scriitorilor din Bucureşti şi fusese membru al Biroului Uniunii Scriitorilor). Membru al unor soc. şi acad. străine (Accademia Tiberina, Accademia Letteraria Italiana-Arcadia, Accademia Internazionale di Propaganda Culturale, Accademia del Dialogo, Société Européenne de Culture, Union Culturelle Européenne, Asoc. Internaţională a Criticilor şi Istoricilor Literari) şi prof. onorific al Institutului European de Ştiinţe Umaniste din Urbino. A fost preşedinte al Asoc. Române pentru Naţiunile Unite (din 1974) şi vicepreşedinte al Federaţiei Mondiale a Organizaţiilor pentru ONU (din 1979). Din 1939, colaborează la numeroase ziare şi rev.: Cadran, Universul literar, Studii italiene, Ramuri, Revista literară, Revista Fundaţiilor Regale, Flamura, Gazeta literară, Analele Universităţii din Bucureşti, Secolul 20, Revista de filologie romanică şi germanică, Steaua, Studii de literatură universală, Luceafărul, Viaţa Românească (membru în colegiul de redacţie, ocupând şi funcţii de conducere), Lumea, Săptămâna culturală, Albina, Contemporanul, Teatrul, România liberă, Viaţa studenţească, România literară, Ateneu, Tribuna, Amfiteatru, Cinema, România pitorească, precum şi la publicaţii din străinătate (Le Monde, Breve, La Provincia, Il Dramma – membru în colegiul de redacţie). A condus rev. Studii de literatură universală. Abundentă activitate publicistică ocazională în ziare şi în rev. social-politice. B. are o vastă operă de italienist, materializată în cursuri universitare, dicţionare, antologii, culegeri de studii (Studii italiene, I-IV, 1958-1968; Studii şi note literare, 1981), trad. (Manzoni, Verga, Pirandello, Bontempelli, Ungaretti, Quasimodo, Pratolini, Parise ş.a.), într-un comentariu la Divina Commedia (1954-1957) şi, mai ales, într-o suită de monografii (Giosuè Carducci, 1947; Dante
93

BALACI

Alighieri. în Secolul 20. Medalia de aur decernată de Accademia del Dialogo. OPERA: Dolores. Firan. 2. Bucureşti. Bucureşti. trad. Bucureşti. 1958. Paraschivescu. Papu. E. G. Bucureşti. nr. Bucureşti. Bucureşti. în Orizont. New York. Pirandello. Scriitorilor din Bucureşti (1978). nr. versiune italiană. Giacomo Leopardi. 1968. Marele Cordon al Ordinului Phönix (Grecia). în Revista de filologie romanică şi germanică. nr. F. Versuri. Bălan. S. Bucureşti. 1982. Ungaretti. (M. 1970. nr. cu M. G. Şalul negru. Bucureşti. Zoe DumitrescuBuşulenga. Torquato Tasso. V. Storia della letteratura italiana (Duecento – Trecento). 1961 (ed. 1986. urmată de altele. 2002. Michelangelo. Bucureşti. Manolescu. Bucureşti. Ludovico Ariosto. 1987. nr. S. Al. 19. Preţioasele ridicole. Ugo Foscolo. Bucureşti. Bucureşti. 1980. l. în Gazeta literară. Sulmona. Bucureşti. Balaci. Absolventă a Liceului Clasic Mixt (1950) şi licenţiată a Facultăţii de Filologie. în colab. Moldovan. 1964. I. în România literară. n. Ulici. Andrea Mantegna. 1957. 3. 1982. Tiepolo. 1967. în Familia.1982. 1968. Alessandro Manzoni. G. 1969. A. de G. Papahagi. D. nr. Monica Antonescu. nr. 1966. 1972 (ed. nr. Premiul Asoc. Salerno. 1932. la Acad.. 1976. Paradisul). 1969. Itinerare paralele. 1968. în Scânteia. 1969. Ş. 1973. 1977. Versuri. Storia della letteratura italiana (Cinquecento. R. L. 1982. 1979. Bucureşti. 1972. Bucureşti. Jara. 41. în Contemporanul. L. nr. Bucureşti. Vrânceanu. Seicento). Mihaela Şchiopu. 1976. nr. 1988. Luigi Pirandello. Divina Comedie (Infernul. Militară (1954-1957). nr. 1967. 1984.) BALACI Anca (numele la naştere: Anca Magdalena Udişteanu). Ov. în România literară. 78. II. Bucureşti. Sinteze umaniste. 1954-1957. 28. în România literară. Repere critice. 19. 12. în Secolul 20. Ludovico Ariosto. nr. 6. 1944. Bucureşti. Giacomo Leopardi. R. Universitatea din Bucureşti. Prof. Ileana Corbea-N. Bucureşti. album. 1966. Bucureşti. Mihaela Şchiopu. N. Bucureşti. nr. Metello. în Viaţa Românească. Jianu. studiu introductiv şi comentariu de ~. 1973. 1969. 1969. Perugia. 1974. 1971. Niccolo Machiavelli. Florescu. nr. 14 febr. 8. 12. 1964. 1995). 1966 (ed. Lupta pentru pace. I-IV (II. 2002. 1981. nr. Lăzărescu. Jurnal italian. 2002. Mincu. din Bucureşti (1954). A. în colab. 6. 1969. Ana Blandiana. în colab. D. Zamfir. Prozatoare. din Bougainville (1961). 1974. 1981. 11. Bucureşti. l. nr. Molière. 1980. Bucureşti. I. în Viaţa studenţească. 1975. clasice a Univ. 19581968. IV. 10. nr. nr. 1965. 12. nr. 1983. 1978. Bucureşti. în Ateneu. P. 1966. Arbore. Premiul Etna-Taormina (1977). Parise. Mic dicţionar român-italian. 1988. 1973. 1981). 1974. nr. REFERINŢE CRITICE: R. Bucureşti. 1973. Crematoriul din Viena. Crohmălniceanu. în Synthesis. 1968). Manzoni. 1998). Oprescu şi D. Pratolini. 16. nr. 1984. 1974. redactor şi şef de secţie la Editura Ştiinţifică (1957-1969). idem. Studii despre Dante. 31. Coşbuc. în Contemporanul. în colab. Cioculescu. M. Simion. în Gazeta literară. Ionescu. M. Iorgulescu. Bucureşti. G. . Ungaretti. Ugo Foscolo. M. l. medaliile oraşelor Roma. în Luceafărul. 46. Bucureşti. II. III. în Tribuna şcolii.. Bucureşti. Bucureşti. ed. Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian. Anca. versiune engleză. 1986. Studii şi note literare. în Synthesis. Mic dicţionar italian-român. 1981. În fluxul spiritualităţii. Bucureşti. Bucureşti. Studii italiene. în Tribuna. în Steaua. nr. Fiica lui Minodor Udişteanu şi a Mariei (n. 94 BALACI 1963 (ed. 2. 1959. altă ed. 6. cu M. Purgatoriul. Giosuè Carducci. 1962. 1960. Bucureşti. 1977. 1947. 1941. 1978. nr. ed. Micheli. nr. Gr. Vittorio Alfieri. Gh. Bucureşti. 1968. 1975. în România literară. 24 apr. 1953. Soţia lui Al. 1964. Bucureşti. Paraipan). în Tribuna. IIII. 1974. II. Enescu. în România literară. 3. 1969. G. Torquato Tasso. Biografii posibile. Ungaretti. Pictura veneţiană în secolul XVIII. I. cu G. 1976. Francesco Petrarca. 15. Niccolo Machiavelli. 1955. M. Logodnicii. în colab. Bucureşti. bilingvă. 1989. Premiul Tor Margana (1971). Hăulică. Bucureşti. Francesco Petrarca. Paraschivescu. E. Giovanni Boccaccio. Bucureşti. 11. Bucureşti. Bucureşti. Traduceri: H. idem. 1997. Bucureşti. nr. 1980. II. comandor al Ordinului Meritul Republicii Italia. Alessandro Manzoni. cu I. 1982. în Amfiteatru. Dante Alighieri. De la Macedonski la Arghezi. Bucureşti. Dimisianu. Ionaşcu. Debutează cu o trad. 1955. în Amfiteatru. 1962. album. G. ed. în România literară. Giovanni Boccaccio. 28. Carnetul bătrânului. Dante Alighieri. secţia lb. nr. Geo Vasile. Adevărul. nr. Piru. 1985. Noi studii italiene). 1985). III. Bucureşti.

1979. Clelia. alte ed. Hărţile timpului. 1984. pref. 1966 (ed. Mureşan. pref. 1972. G. B. Prezentate şi comentate de Ferdinand Lallemand. Bucureşti. OPERA: Anotimpul corăbiilor. 23. nr. C. REFERINŢE CRITICE: D. 1969. José Cabanis. în colab. în colab. trad. Dosarele secrete ale istoriei. 1981. 1987). Pygmalion. Bădescu. 2. Andreotti. cuvânt înainte de Fr. de I. Debutează în rev. 1993. Cimitirul elefanţilor. OPERA: Mic dicţionar mitologic greco-roman. E. Bucureşti. Cavalerii lui Tau: „Opreşte” şi moartea se opri. Drum bun. Povestiri de pe Mediterana. A. 1961. Radu. Bucureşti. semnând cu pseud. redactor la Studioul de radio Timişoara. Sfinxul neînţeles. Bucureşti. în Tribuna. Bucureşti. Suflete în ceaţă. 133. (M. în colab. pref. Altbuch şi G. Evocări din istoria legendară a Romei. 1975. Petru Bogdan. Anotimpul corăbiilor (1974). în Cronica. Bucureşti. H. Luceafărul. Pytheas. Bucureşti. Contemporanul. Tudoran. Paralel cu activitatea poetică desfăşoară şi o activitate publicistică. S. tipăreşte un Mic dicţionar mitologic greco-roman (1966). Zaharescu. Mazilescu. Vitner. O ploaie de aripi (1985). O aventură în secolul întâi. Călinescu. Italia de la Tarquinia la Siracuza. cuvânt introductiv. Timiş. E. M. Bucureşti. Cronica din Iaşi. nr. Steaua etc. Nefertiti. Nopţile de zburător. 1975) şi romane (Vacanţă în Olimp. la Orizont. 1977. 30. Bucureşti. Simina!. cuvânt înainte de C.) BALAHUR Paul. din Timişoara. Debut editorial în vol. Mierle în poligon (1989). A. Bucureşti. 35. pref. 1987. Mac Orlan. nr. note şi vocabular de ~. Contemporanul etc. 1990. Iaşi. J. Paolo Monelli. Gligora. Urechile lui Midas. 36. 7 oct. Anna Rinonapoli. REFERINŢE CRITICE. nr. Călătorie în jurul lumii. 1992. 1985. 2002). Limba română. urmat de Făt-Frumos din grai (1976). Iaşi. Sincu. Bucureşti. Colab. în Contemporanul.din Max Gallo. Iaşi. R. Povestiri mitologice. de Gh. 1970. C. Le Petit Prince. 1976. I-II. Grigorescu. 1976. Familia. 1979. Premiul Festivalului „Nicolae Labiş” (1971). Studii: Facultatea de Filosofie (absolvită în 1976) şi Facultatea de Drept (absolvită în 1982). Bucureşti. 1965. (I. 25. Amfiteatru etc. Italia lui Mussolini. nr. Orieux. Alain Decaux. Decaux. în România literară. 1981. în Dialog. Convorbiri literare.) BALAJ Veronica. Săplăcan. 1983. 1989. cu P. V. nr. Mierle în poligon. Bucureşti. 49. R. de Saint-Exupéry. L. Scriitorilor din Iaşi (1976). Redactor la rev. Ce oră bate în univers (1983). 6. 15. 1983). Jocurile nopţii. fotografii de D. Vacanţă în Olimp. Urechile lui Midas. Cabanis. 1979. Clelia. nr. Bucureşti. Bucureşti. Nopţile de zburător (1977). în Steaua. Ulici. Flacăra. 1977. cu Al. Cazan. de povestiri mitologice (Pygmalion. Monelli. Manu.. Cronica (1968) şi editorial cu vol. J. în colab. Poet şi publicist. instructor la Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare din jud. Licenţiată a Facultăţii de Filologie a Univ. O ploaie de aripi. 1983. 1980. Al. idem. Ţoiu. Bucureşti. Balaci. Bătălia de la Toulouse. P. 1969. Bucureşti. Bucureşti. II. Balaci. Statele Unite ale Americii văzute de aproape. M. Iaşi. n. Câmpan. Talleyrand. cu Al. 1981. în Luceafărul. 1976. de Monfreid. 1977. Bucureşti. 1997. Marian. Poetă şi prozatoare. în colab. nr. 1991. 1981. Fiul lui Petru Balahur şi al Alexandrinei (n. nr. 1981. B. Popescu-Telega. Colaborează la Cronica. Iaşi. ibidem. Bucureşti. vol. 1985. 1977. 2001. 1964. 23. Drum bun. Jean Orieux. nr. Pricop. 1989. H. trad. N. în România literară. 1975. de Bougainville. 1981. Însemnări de călătorie. 6. nr. Premiul Festivalului „Mihai Eminescu” (1974). nr. Premiul Asoc. Simina!. Bucureşti. 1974. 1952. de Vl. Până în 1989. Călătorie cu dirijabilul. în Convorbiri literare. Ateneu. Târgu Mureş. 1766-1769. 1974. 1969. Bucureşti. Bandera. Popovici). Colaborează la România literară. 1985. în România literară. 7. n. Gallo. FătFrumos din grai. Ce oră bate în univers. nr. Iorgulescu. P. Balaci. Povestiri de pe Mediterana. Bucureşti. 17 apr. 1953. Traduceri: (sub numele Anca Udişteanu) L. de AI. 1969. Călătorie cu dirijabilul (1980). colectiv În BALAJ 95 . cu L. Elena M. însemnări de călătorie (Cetăţi şi himere. cu al. 1977. în România literară. 1969. Timişoara. Cetăţi şi himere.

Timişoara. izvor de viaţă românească. Timişoara. vol. 1901. 8. reportaje. ed. Timişoara. D. proză scurtă. D. 1997. Bărbulescu. Pancevo. ed. versuri. nr. Bucureşti. Ca feneaua anticarului/Le Café du bouquiniste. în Familia. Le problème de la continuité.) BALOTĂ Anton. I. 1935. Timişoara. Paris sans moi. Pancevo. numeroase studii şi art. 1935. 1927. roman. Odangiu. nr. în vol. Albanica. Noi contribuţiuni la studiul nazalizării şi rotacismului. 1934. Satul. Parisul fără mine. nr. Introducere în studiul filologiei albaneze. colectiv. A tradus (în colab. Parte din întreg. 1936. Timişoara. Bucureşti. 51-52. Giurescu. în Libertatea. în Zburătorul. Marginalii la „Istoria românilor” de C. ibidem. Borisav Stancovici. cu R. A. 1993. O menţiune aparte se cuvine pentru eseul Satul. Limbă şi literatură. Convorbiri literare. Valsul muzelor. 1989. Filolog şi eseist.) din G. (C. 2000. 1997. O. teză de doctorat. Interviuri cu Florentin Smarandache. Bruxelles. Simonescu. Timişoara. unde îşi trece şi bacalaureatul (în 1918). Eminent filolog. 1992. cu deschidere largă spre eseu şi ideologia socială românească. risipite în publicaţii de specialitate). (1923-1925). REFERINŢE CRITICE: P. 21. prozator sârb. 17 ian. Ruja. 1928. (A. Revista de etnografie şi folclor. 2000. Ne tirez plus. Arhiv din Belgrad (1924). Timişoara. 1992. 1996. Baltazara. Dr. Bucureşti. 1997. 1996. în colab. S. în Convorbiri literare. în slavistică şi albaneză la Belgrad (1925). OPERA: Reci slovenskog porekla i rumunska nazalizacija. Olimpia Berca. în colab. Contributions linguistiques. Jurnal de Timişoara. 1927. Rachieru. 1971. în Actele simpozionului dedicat reciprocităţilor iugoslavo-române în domeniul literaturii populare. 1-3. Bucureşti. Romano-slavica etc. în Luceafărul. nr. Bucureşti.BALOTĂ căutarea timpului prezent (1989). Bucureşti. Albanica. Flora. Piteşti – m. 96 (1950-1952) şi membru al Asoc. Franţa. 1925. Revista Fundaţiilor Regale. B. 1936. Târgovişte. Şcoala din pavilionul cu soare. 1998. D. 1995. Pandrea. la Colegiul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1931-1936) şi la Bucureşti. 1928. izvor de viaţă românească (1938). Timişoara. Referent ştiinţific la Institutul de Istorie al Acad. bilingvă. Timişoara. Debut în rev. 9. 1997. Băutori de nepăsări/Sippers of Indolence/Bouveurs de nonchalance. în Adevărul literar şi artistic. Bucureşti.) . 1989. Noi contribuţiuni la studiul nazalizării şi rotacismului. Timişoara. 3. Crinul – cofetărie pentru doamne. M. bilingvă. 2002. Timişoara. P. Bucureşti. 1936. nr. Bucureşti. Pe drumuri albaneze. Şcoala primară şi studiile secundare în capitală. 1936) şi folcloristicii (Eposul popular iugoslav. rămâne asistent la catedra de slavistică a aceleiaşi Univ. ed. Ritualuri de scrib/The Rituals of the Scribe. Al. 1996. 1972. Ploua la Troia. Soviany. 1925. nr. Prof. I. dramaturg iugoslav. Stenfort. OPERA: În căutarea timpului prezent. 1999. Mihai Viteazul după dl P. 1994. L’ouverture des syllabes et l’origine de la nasalisation en albanais. Studiu şi pagini alese. Sărbători amânate. 707.. S. în Orizont. 24 oct. din Bucureşti (1919-1922). Slaviştilor din România (1961-1971). roman. 1934. 11.C. Bucureşti. Bucureşti. nr. L’ouverture des syllabes et l’origine de la nasalisation en albanais. REFERINŢE CRITICE: M. 2. 1972. 1992. Lucrările mai importante aparţin lingvisticii (La nasalisation et le rothacisme dans les langues roumaine et albanaise. Angoűlème. Moldovan. A. nr. 1935. Bucureşti. 1989. Recherches comparées du folklore sud-est européen. îşi încheie cariera prin cercetări în domeniul baladei româneşti şi suddunărene. R. Panaitescu. La nasalisation et le rothacisme dans les langues roumaine et albanaise. nr. Fochi. 1972. I. 46. n. reportaje. 1941). Editura Facla. 1935. Bucureşti. Laurenţiu. Cu îngerul la arat/Ploughing with the Angel. 1938 (ed. Rodica Draghincescu. 1941. secundar la MiercureaCiuc (1926-1929). După studii de istorie şi filologie la Facultatea de Litere a Univ. Eposul popular iugoslav. în Contemporanul. Timişoara. 1994. Prozatoare timişorene contemporane. versuri. Bucureşti. 1926. 1998. bilingvă. Vara himerelor. Bucureşti. 2001. 2002. Gyr. Timişoara. Ivo Vojnovici. în Contemporanul. 1999. Gândirea. II. A mai colaborat la Ethos. Timişoara. nr. Legenda din Ţara Moţilor. 1991.

Al doilea rond. 10-11. Universul prozei (1976). Gh. 1971. Ungheanu. 1974. Foiletoane. 7. 1998). în Luceafărul. 5. Euphorion (1969). Burckhardt. Despre pasiuni. 1995 (altă ed. eseuri. 2002. Bucureşti. Bucureşti. Repere critice. Bucureşti. 2000. 50. n. B. Eseist şi critic literar. Grigurcu. ibidem. Philippide. în Viaţa Românească. C. REFERINŢE CRITICE: M. S. B. 1978. 8. M. În căutarea lui Cehov. 1983. 1975. 4. Bucureşti. cu vol. 1983. Labirintul. în Tribuna. Fl.) 97 BALOTĂ . Ungureanu. 1975. Bucureşti. 1979. Titel. din Cluj (1947). ibidem. Dobrescu. Bucureşti. Martin. în România literară. Explorări în actualitatea imediată. un umanist modern. Fiul avocatului Gheorghe Balotă şi al Adelei (n. Umanităţi. 1997). o jumătate de an. 1997. Arta lecturii (1978). 26 ian. 3. Arte poetice ale secolului XX.. 1984. 1969 (în colab. Bucureşti. Parisul e o carte. Jacob Burckhardt. 1925. I-II. I. Bucureşti. Zubaşcu. M. 3. II. Debut în critică. I. 1970. Mihăilescu. Bălan. Nicolae Balotă. Lecturi constructive. nr. (19501954) şi la Centrul de Documentare din Bucureşti (1954-1955). 2000). 1997). OPERA: Din spuma mărilor. Opera lui Tudor Arghezi. Soviany. nr. 1998). Pavel Dora. 1976. Introducere în opera lui Al. 1970 (ed. Volum omagial. Cluj-Napoca. Meditaţii religioase. Premiul Acad. D. I. 1978. Introducere în opera lui Al. şi literatura română la univ. deţine timp de câţiva ani o rubrică de comentariu al trad. 1976. 1983. jurnal. Asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj (1946-1949). A publicat numeroase vol. 18. cercetător ştiinţific la Filiala clujeană a Institutului de Lingvistică al Acad. nr. Bucureşti. în Viaţa Românească. 1971. Între critici. în România literară. 1975. Opera lui Tudor Arghezi (1979). De la „Ion” la Ioanide. 1999). Bucureşti. Campanii. nr. 4. condamnat la şapte ani închisoare – a trecut prin majoritatea închisorilor comuniste – i se adaugă doi ani domiciliu obligatoriu la Lăteşti (în Bărăgan). M. (I. Al. I. I. adevărul şi viaţa. 1998 (ed. nr. A. Iorgulescu. Vlad. Bucureşti. Ungheanu. 1-2. 1975. Lupta cu absurdul. nr. 1974. Gh. C. Valori actuale. este un eseist cu o solidă formaţie filosofică şi un critic de orientare clasică.BALOTĂ Nicolae. 1999. Lupta cu absurdul (1971). nr. Călinescu” din Bucureşti (după 1970). Metonimii. 1982. 2000. Caietul albastru. nr. Grigurcu. nr. Titel. Dimisianu. 2003. 1970. 46. Tours şi Paris. Urmuz. O. Mapamond literar.). Bun cunoscător al literaturii universale. ClujNapoca. B. Memorialistică în Caietul albastru (I-II. nr. Debutează în Revista Cercului literar din Sibiu (1945). Bucureşti. 1994. Bucureşti. 1974. 1973. România literară. Bucureşti. căreia îi consacră o panoramă istorică (Scriitori maghiari din România. 1974. Jourcenar. 7-8. revăzută şi adăugită. Studii liceale la Cluj şi Sibiu (1935-1943). Euphorion.. Cercetător şi şef de secţie la Institutul „G. în Convorbiri literare. 1997. II. 1998. Literatura franceză: de la Villon în zilele noastre. nr. Artă şi ideal. Z. 1974. Philippide (1974). Oarcăsu. 1974 (altă ed. I-II. al literaturii maghiare din România. Predă cursuri de lb. Timişoara. 13. 1981. 2000. Cluj. Dragoman). Ipostaze româneşti şi străine. idem. Bucureşti. Arta Renaşterii. M. Niţescu. M. 1946. 1999. Romanul românesc în secolul XX (1997). Arte poetice ale secolului XX. 1979 (altă ed. nr. comentator. Grigurcu. la rev. Piatra filosofală. în România literară. în România literară. S. 2001. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Univ. Traduceri: J. de eseuri. Bucureşti. 9. Arhipelag de semne. 1999. Romanul românesc în secolul XX. Scriitori maghiari din România. 1969. Negoiţescu. în 1949. 2000 (interviu). 1995. nr. Universul prozei. din München. Literatura franceză: de la Villon în zilele noastre (2001). Bucureşti. în Contemporanul. Bucureşti. 1999). Cioculescu. Engrame. Regman. Ioana Pârvulescu. adaptată la metodele moderne de lectură. Ornea. Bucureşti. (1971) şi al Uniunii Scriitorilor (1974. I. Arestat. de asemenea. Calea.. Niţescu. Gh. Bucureşti. Cluj. De la „Ion” la Ioanide (1974). Atitudini. arestat din nou şi deferit justiţiei în 1956. G. Bucureşti. 1985. 1996. 6. Arta lecturii. 1998. în Orizont. 1981). studii critice şi istorico-literare: Urmuz (1970). 1976.

în Mugurul. în colab. trăsături ce se accentuează în Răsfrângeri (1966). după debutul editorial din 1957. Satul din pământ (1917). M. Marinescu.. Dimensiunea ludică şi pitorească a lirismului este exploatată în . (Şt. Gazeta literară şi România literară (1962-1972). Nord. Vol. cu poemul 1907. A tradus din literatura spaniolă şi a editat. C. Berceanu. Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti. în România literară. Bucureşti – m. Poeme. Viaţa Românească. REFERINŢE CRITICE: A. cu 98 BALŞ Ileana Georgescu şi S. Ancheta. Poezia Comunei din Paris. din Bucureşti. Covaci. Monada (1968) şi Odihnă în ţipăt (1969). B. ultimele în descendenţa lui Federico García Lorca. avându-şi „modelul” în practicile magic-folclorice şi în vechile cărţi de înţelepciune. Bucureşti. lui Emilian Bălăşescu). Traduceri: F. în România literară. nr. 1977. Mirela Roznoveanu. 1967. Lope de Vega. Fiul lui Dumitru Bălăşescu. 31. Contemporanul. în colab. 1924. G. 1964. Bucureşti. Redactor la rev. García Lorca. 1972-1982). García Lorca. Mofturile Belissei şi Vitejiile Belissei. 14. 48. Carte de poeme. 1971. Poet. Trandafir. Hernández. Bucureşti. funcţionar. 1971. cu semnătura Emil Bălăşescu. Alexandrescu). 30. C. 1958 (altă ed. reluat ulterior în variante augmentate în vol. Colab. 1972. Fiul lui Porfirie Baltag. Th. Luceafărul. 1939. 1968. Comedii (Vitejiile Belisei). Pe-un picior de plai (1957). cu V. preot. Al. D. Asediul Numanciei. redactor la Luceafărul (1958-1962. Gazeta literară (până în 1968) şi Luceafărul (aici ca redactor-şef adjunct. respectiv. cu A. ed. 1983. 1962. în Contemporanul. Bucureşti. trad. în Luceafărul. 9 febr. 1975. Felea.. de versuri patriotice (Poarta soarelui. nr. 32. nr. Mărculescu. nr. întreprinde o explorare a straturilor profunde ale limbajului poetic. 1968-1974). Bucureşti. 1957. Timişoara. 1958. Secvenţe din marea răscoală. 1994). Fondul sentimental. 1965) preced lirica interiorizată din Nord (1970) şi baladele livreşti din Noaptea corridei (1976). şeful secţiei poezie la Casa Centrală a Creaţiei Populare (1954-1956). Alexiu. 1968. F. C. Studii liceale la Piteşti (absolvite în 1955). Bucureşti. Cervantes de Saavedra. nr. elevilor de la Liceul „Mihai Viteazul”. în România literară. Micu. 6. Bucureşti. Pasărea de sunet. şi al Mariei (n. M. I. 1977. 1976. 1983. în vol. Debut. Bucureşti. nr. antologic Pasărea de sunet (1975) şi. 10. A condus Cenaclul literar „D. Comedii. 1976. Satul din pământ. n. versuri. Vis planetar (1964) anunţă maturizarea poetului şi găsirea timbrului propriu. în Luceafărul. punând mare preţ pe calitatea rostirii şi perfecţiunea desenului imagistic. bilingvă. Bucureşti. Veronica Porumbacu. tabel cronologic şi note de ~. Noaptea corridei. OPERA: 1907. L. Poet. 4 piese de teatru. nr. suită de texte la limita dintre eseu şi poem. 26 mai 1997. N. Bucureşti. de ~. Facultatea de Litere şi Filosofie a Univ. Facultatea de Filologie a Univ. în vol. 1964. Bucureşti. în vol. 27 iul. 30. Piru. 1976. Fapta şi la majoritatea rev. 1965. 30. Ciobanu. com. 1971. Garoafe roşii. Bucureşti. rev. Şah orb (1971). Poeţi contemporani. Martin. următor. F. Bucureşti. antologia de „folclor contemporan”. Bucureşti. nr. Debut editorial cu placheta Comuna de aur (1960). Bucureşti. 1983. García Lorca.) BALTAG Cezar. 1970. 26 iul. din Bucureşti (19551960). Tribuna etc. Bucureşti. Poarta soarelui. Două vol. Mălineşti – Hotin – m. Colaborează la Târgoviştea (1941). Lope de Vega. Ivănescu. Teatru. 51. 1975. Romancero ţigan şi alte poeme. Redactor la rev. şi al Margaretei (n. Cerna-Rădulescu. 1983. 32. Bucureşti. Poeme. Bucureşti. din ţară. 1976. în Orizont. 1977. D.BALŞ Teodor (pseud. în colab. înclinaţia spre reveria calmă şi senină generează o poezie muzicală. 1975. Noaptea corridei. la România literară. idem. în Luceafărul. în Viaţa Românească. în Luceafărul. V. Nunta însângerată. Laurenţiu. nr. ?). Poeme. Al. 1998. n. nr. în Tribuna. nr. Neculuţă” (19531956). 1976. Poeme. în colab. Dimisianu.

Premiul Uniunii Scriitorilor (1966. I-II. I. Chemarea numelui (1995). Alex. 1. Anotimpurile criticii. Modalităţi.. 3. Bucureşti. 1971. Mihăilescu. preot. (I. REFERINŢE CRITICE: E. care e cunoaşterea unor bănuite esenţe ale lucrurilor. Raicu.. Ştefănescu. Ov. D. Unicorn în oglindă. Bucureşti. 15. Diaconu. nr. Bucureşti. Bucureşti. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Paruit. Istrate. în Steaua. Istorie şi semnificaţie în religie. I.... Bucureşti. poeme. 1989. Traduceri: Stavros Deligiorgios.. Al. nr. Scenarii şi limbajele poetice. 1997.) BALTAG Nicolae.: III. Mihăilescu. Scriitori. Între critici. Bucureşti. Cezar Baltag. Gh. Bucureşti. 1975. în România literară. prin poezie. 9-10. 27. 1968. A. C. Flămând. I. Niţescu. Piru. Bucureşti. se înscrie astfel în aria unei meditaţii. nr. sonete. Euridice şi umbra (1988). Bucureşti. 1985. cu P. I. Fl. idem. n. Convorbirile de joi. cuvânt înainte de E. Istoria ideilor şi credinţelor religioase de M... în Amfiteatru. 1987. eseuri. 1988. P. ibidem. Bucureşti. 1966. Bucureşti. Al doilea suflu. 1997. Bucureşti. traducând obsesia fundamentală a întregii creaţii a lui B. Sângeorzan. Dialog la mal (1985). Piteşti – m. A. Cistelecan. 1960. Bucureşti. R. Alex. Breban. Bucureşti. în Familia. Poezia.. nr. Ştefănescu. Nostalgia originilor. în Steaua. 1999. G. 19. nr. M. Eliade. Mihăieş. 32. idem. Bucureşti. Ţeposu. Monada. în Viaţa Românească. 1997. V. Poeţi. 1992. nr. G. 8. nr. 1969. Ochii tăcerii (1996). 1979.. nr. 1969. şi Literatura Română a Univ. Concepţia despre poezie a lui Ion Barbu. 1978. Şah orb. ed. Liniştea versului. P. Pop. Cristea. 1985. nr. 1983. Crohmălniceanu.. Gh. 1981. trad. în România literară. Licenţiat al Facultăţii de Lb. 1973. nr. Scriitori. Simion. cuvânt înainte de M. Bucureşti. 1983. Răsfrângeri. Micu. Şamanismul şi tehnicile arhaice ale extazului. 1965. 1995. nr. din limba română de A. 2001.. şi al Margaretei (n. 1999). Poeţi contemporani. Dicţionar al religiilor. Poantă. Doina Curticăpeanu. Maria-Ana Tupan. nr. în Flacăra. 1997. 1997. 5-6. Drăgănoiu. Mircea Eliade. Atanasiu în România literară. 1988. D. 1940. OPERA: Polemos.. 1996. Madona din dud. 2001. Raicu. Generaţie şi creaţie. Bucureşti. în Tribuna. Chişinău. 3. Frate cu Cezar Baltag. 9-10. în România literară. Iorgulescu. P. A tradus.) 99 BALTAG . 2001. 6 dec.. Paradoxul semnelor. 1989. Cristea. M. Grigurcu. 1985. Simion. I. Al. Chemarea numelui/L’Appel du nom. Euridice şi umbra. Alexandrescu). 1985. 47. Poeme. în Viaţa Românească. nr. Gh. poeme. 1987. L. 18. Grigurcu. în România literară. idem. V. 1985. Martin. 1996. Bucureşti. Odihnă în ţipăt. Poantă. 20 febr. Dimisianu. 23. 1994. Bucureşti. 1981–1988 (alte ed. Primplan. cu titlul Polemos. Georgescu. lirica lui B. 1964. Culianu. în Familia. nr. Arhitectura narativă a Decameronului. Z. OPERA: Comuna de aur.. Lucrarea de licenţă. Orientări în literatura contemporană. de Gh. Vis planetar. Critica. 1965.. S. Pop. 1995). 1991. 1985. nr. Grigurcu. Dialog la mal. REFERINŢE CRITICE: Al. Popescu. III. în Orizont. 1982. I-III. în Luceafărul. Critic literar. Practica scrisului şi experienţa lecturii... 10-11. N. L. Îndeosebi prin ultimele vol.. 1997. 1973. I-III. Ioana Pârvulescu. nr. printre altele. 1997. nr. nr. 1-2. 1996. 1985. Poezia. Cistelecan. de P. D. 1975. Constantin. în colab. 1982. 1997. Fereastra criticului. 2002. în Echinox. 1993. 1978. din Bucureşti (1966). pref. nr. Bucureşti. 6.. nr.. publicată postum (1978). 1985. Anghelescu. Chemarea numelui. Fiul lui Porfirie Baltag.. Bucureşti.. D. 4. Tatiana Rădulescu. M. în Steaua. Poezia. formă de viaţă. idem.. asupra condiţiei poeziei. Bucureşti. Grigurcu. Piru. M. Limbaje moderne. 2003. Gh. în Viaţa Românească. Debuturi. 4. P. M. Odile Serre şi I. Bucureşti.Madona din dud (1973).. 1995. 1978. idem. (Al. în timp ce Unicorn în oglindă (1975) continuă itinerarul marcat de Odihnă în ţipăt în universul de descendenţă barbiană al „oglinzii”. în România literară. 8. Bucureşti. 1979.. 25. Ochii tăcerii. Constantin. nr. Al.

Publică între 1947 şi 1976 alte şase vol. 1946. 1967. 1908. 1931 (ed. Felinarul roşu – Cărăbuşul sfânt. Contemporan cu ei. Debut în rev. Bucureşti. împreună cu Petru Comarnescu. lui Rudolf Bernhardt). Bucureşti. II. n. Heinrich Mann. 1931. Cazul Maurizius. Glorie iubirii. Moartea la Veneţia. (ed. Focşani – m. 1910. Nespus mi-i dragă fiinţa omenească. 1923. R. 1929. Else Jerusalem. uneori cu pseud. Întoarcerea poetului la uneltele sale. Bucureşti. Crohmălniceanu.. Traduceri: P. responsabil (din 1952) al Serviciului de presă şi propagandă din Ministerul 100 BALTAG Radu (pseud. Reculegeri în nemurirea ta. Traduceri: Antologia prozatorilor ruşi contemporani. 1972. 1948). Violoncel solar. precum şi cinci vol. Reculegeri în nemurirea ta. D. Bucureşti.a. scrie două romane de oarecare răsunet. în vol. Bucureşti. Supralicitat. Bucureşti. la Convorbiri literare. OPERA: Vecernii. redactor la Săptămâna muncii intelectuale şi artistice. Ludwig Renn. 1965. Versuri. Literatură şi artă română (1907). Franz Werfel. 1923. lui Leibu Goldstein).). Nobleţea plaiului natal. Magda Isanos. Bucureşti. Gazeta literară (1954-1957). Bernard Shaw. a opt vol. apoi scoate. Adrian Corbul.) BALTAG Industriei Alimentare şi redactor al buletinului Industria alimentară. Claude Rodolphe Bernhard. Carmen. Poeme de zodie nouă. Albina (1949-1950). 1923. Evocări şi dialoguri literare. Bucureşti. amintiri şi evocări (Contemporan cu ei. În 1910 se stabileşte la Paris. Bucureşti. Măcelul. 1971). Strigări trupeşti lângă glesne. Chendi. Mérimée. 1902. 1974. cu unele note de naturalism. Reculegeri în nemurirea ta. I-II. L. Bucureşti. 1972. S. f. Adrian Baltag. Scriitor şi om. 1947. 1963. A tradus din Thomas Mann. 25 aug. / 7 sept. Pearl Buck. Bucureşti. de art. Secretar de redacţie la România literară a lui Liviu Rebreanu. Lawrence. Roman d’un arbre şi L’Heure finale (Méditations). 1963). Iakob Wassermann. Prezentul etc. Poeme vechi şi noi. 1957. după ce fusese respins tot acolo (1919). dar retrospectivele sale nu trezesc aproape nici un ecou. 1935. Poet. Bucureşti. 1974). Tărâm transcendent. Erich Maria Remarque. n. apoi gazetar. Bucureşti. Bucureşti.a. Bucureşti. REFERINŢE CRITICE: Il. (M. de o anumită parte a criticii. 1946. Paris (Franţa). Călăuza artelor (1948-1949). Întoarcerea poetului la uneltele sale. Jakob Wassermann. 1930. Revista idealistă. Moş Goriot. II. Tribuna (Arad). Bucureşti. Inspector general la Ministerul Artelor. 1972. 1934. 1924. 1977. roman. la început. Bucureşti. Bucureşti. A tradus din Balzac şi Mérimée. Fiul lui Herman Fischer Goldstein. Fii şi amanţi. 1929. Soare pe zăpezi. unde face publicistică sub pseud. 1926. H. Bucureşti. 1962. O vreme a fost frizer. 1931. Tiparniţa literară (1928-1929). 1930 (ed. Prozator. B. de Balzac. 1929. rămâne în audienţă şi după 1944. Bucureşti. sub pseud. Austria. Convorbiri critice. Bucureşti. Frank Baum. Bucureşti.. 1923. Societatea de mâine. Biblice. 1934. Cina cea de taină. 1925.BALTAZAR Camil (pseud. Georgescu. de poezii şi încă cinci culegeri retrospective. 1972. Le Gigantesque. 1909. Bucureşti. de versuri şi al unei culegeri de inedite (Vecernii. Flaute de mătase. Scriitor din sfera sămănătorismului. 1939). Poeme vechi şi noi. Bucureşti. 1938. Strigări trupeşti lângă glesne. 1956. 1931. cuvânt înainte de Ov. Bucureşti. Bucureşti. Cina cea de taină. Vânătoarea . Heinrich Mann. H. Soare pe culmi. Tărâm transcendent. Rudy. semnate Adrien le Corbeau. Schiţe de critică literară. H. Biblice. Vremea literară. John Knittel ş. Evocări şi dialoguri literare. pref. Flaute de mătase. Întoarcerea poetului la uneltele sale. Bucureşti. 1934. Cazul judecătorului Sebastian. Ludwig Renn. critice şi note de drum (Austria. D. Debut în Sburătorul (1921). Bucureşti. de P. cu Feciorul şi alte nuvele (1910). 1927. Bucureşti. Franţa – m. 27 apr. Bucureşti. 1925.. Thomas Mann. 1979. Bucureşti. Lucrează în redacţia acestei rev. 1926. Bucureşti. 1927. Patru clase de liceu în particular la Brăila şi Focşani. I-II. chiristigiu din TârguNeamţ.. Franz Werfel. Colab. Bucureşti. 1962. Autor. Reporter. II: Mii dragă fiinţa omenească. Lawrence. OPERA: Feciorul şi alte nuvele. poeta luptătoare. 1890. Rudolf. Bucureşti. 1939. roman. între 1923 şi 1939. Bucureşti. în ţară trimite corespondenţe pariziene la Luceafărul.

1937. Iaşi.. P. 1979. 1979. Sărbătorile (1981). D. Pagini. Panorama. Între 1964 şi 1968 este inspector la Inspectoratul pentru Cultură al reg. în Steaua. Buck. 1995). nr.) BANCIU Paul Eugen. Constantinescu. REFERINŢE CRITICE: C. Maria Walewska: marea iubire ascunsă a lui Napoleon.. 1982. nr.a. Bucureşti. 1996. 1983. Casa de pânză (1995). Gheran. şi al Elenei (n. 1948. Urmează Facultatea de Arte Plastice a Univ. Thomas Mann. Marii fericiţi (2000). Bucureşti. O călătorie cu aero-planul peste muntele erodat. 1982 (altă ed. nr. OPERA: Casa Ursei mari. Timişoara. 38. nr. Thérèse Etienne. în Contemporanul. Vară târzie (1988). Casa de pânză. 1986-1988. Menţiuni. lit. 27. şef de secţie culturală. 11. în Vatra. 11. Picătura de cucută. Tămâie şi otravă. Convorbiri literare. în Luceafărul. O. Fabrica de oameni noi. Istoria Germaniei contemporane.. N. M. Bucureşti. Reciful. 1981. Cluj-Napoca.. Critice. Ungureanu. în colab. Ungureanu. în Luceafărul. redactor. H. Vrăjitorul din Oz. Bălan). f. 1. 1992. C. 5. 1972). în Orizont. de ~. Premiul Uniunii Scriitorilor (1982). A colaborat la Tribuna. Literatura. Dumitriu. nr. în Orizont. Ungureanu. jurist. f. 1983. Timişoara. Alia Rachmanova. Ov. Marii fericiţi. 1988. Zigguratul. nr. continuat la Hunedoara (1957-1961). Muflonul (I-II. Ist. în Orizont. IX. Vatra. Infinitul rău.dragostei. 5. 642. Zigguratul (1982).a. 1981. Bucureşti. A. rom. 19861988). Orizont (din 1972) şi director al Bibl. P. Ulici. secretar general de redacţie la rev. M. S.. 1985. Timişoara. ibidem. Moraru. 1982. roman. 4. Orizont. nr. 1989. trad. 2003. VII. 15.. cu Josefina Baltazar. de ~. 690. E. Bucureşti. nr. Bucureşti. nr. Şcoala generală din Alba Iulia (19501957).. II. Fiul lui Paul Banciu. idem. f. M. Piru. Perpessicius. în Revista Fundaţiilor Regale. 1979. Pop-Corniş. 1978. Romanul unei chineze. 1993. eseuri. Odangiu. 1979. Scrisori către Camil Baltazar. Luceafărul. Hunedoara. nr.. eseuri. 2002. 52. Cazul Maurizius. Vol. Timişoara. Mama. roman. A scris scenarii pentru filme artistice: Femeia din Ursa Mare (1982). L. 1995.în Adevărul literar şi artistic. în Orizont. 7. Vl. Demonul discret (1996). Pearl S. P. 1996. E. Memorii. în România literară. Vrăjitorul din Oz. Debutul în Orizont. Timişoara. C.. Braun. n. în Orizont. (Al. IV. nr. 10. II. roman. Prozator. Pop-Corniş. 1987. Sărbătorile. Remora (1998). în Luceafărul. roman. Baum. cu I. I. proză scurtă... Goci. Zalis. Streinu. Sebastian. M. Istoria. 1979. R. trad.. Infinitul rău (2001) şi Grădina lui Epicur (2003). Crohmălniceanu. 1996. Timişoara. Bucureşti. nr. V. Octave Aubry. 1993).. de eseuri: Picătura de cucută (1997). Călinescu. II. Octave Aubry. Dorcescu. România literară. Al. 1965. Jakob Wassermann. Bucureşti. 21. 2000. 2003. nr. 1984.. nr. Bucureşti. Al. REFERINŢE CRITICE: E. Botoşani. 1993. 1934. idem. nr. din Cluj (19681974). Muflonul. Frank L.. Ungureanu. A. 1987. Via Mala. Bucureşti. din Timişoara (1961-1964). H. nr. idem.. f. Remora. M.. Al. Frank L. cu proză scurtă (1972). eseuri. Grădina lui Epicur. Mann. M. I. Rachieru. Demonul discret. II.a.. 24. roman. Timişoara. Autor al romanelor Casa Ursei mari (1978). 1934. BANCIU 101 .. Bucureşti. în Orizont. Maria Walewska: marea iubire ascunsă a lui Napoleon. Reciful (1979). 30 nov. trad. I-II. Aderca. în colab. în Orizont. Nopatea strigoilor. I. Liceul „Mihai Viteazul” din acelaşi oraş. Bucureşti. nr. nr. 1943. 7. Bucureşti. Timişoara. 1995. 6. Ura. Romanul politic.. 1972. Lovinescu. idem.a. Contemporanul etc.. Bucureşti. C. Teodoreanu... în Orizont. nr. John Knittel. Cronica. Eseuri. Manolescu. 1939. Familia. Răcăciuni. (altă ed. Deleanu. nr. 2001. III. în Luceafărul. Chifor. 2001. nr. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut (1978). 1946 (altă ed. Timişoara.. Scrieri. I. 1979. Iubeşte pe aproapele tău. 1996. apoi Facultatea de Filosofie a Univ. 1947. Contribuţii. Ş. Judeţene Timiş (din 1992). cronici. 11. Istoria. cont. Cernătescu. Ruja. 1999. Bucureşti. Premiul Asoc. Scriitorilor din Timişoara (1981. în colab. Patimile şi măreţia maeştrilor. Odangiu. secretar general de redacţie şi redactor-şef adjunct la ziarul Unirea din Alba Iulia (1968-1972).. în Revista Fundaţiilor Regale. Remarque. F. în Literatorul. C.. Noaptea strigoilor (1996). 1935. 1997.. N. 1992. Casa de pânză (1995) şi Remora (1996). memorial. 1992). 5. în Orizont.2. 1998. în România literară. Cornel Ungureanu. Bucureşti. 1946. 15. John Knittel. G.. Cioculescu. nr. cu Josefina Baltazar. nr.

Bucureşti. Şcoala primară la Măcin (absolvită în 1904). V. în Revista V. 1997. 1998.. Voluptatea de a scrie. după care practică diferite îndeletniciri: om de serviciu. Ardeleanu. 2. 1987. de demult. n. ţărani. Jurnal de captivitate şi spital. Un student de altădată. Bucureşti. 1991). în Convorbiri literare. 1996. 4. în Luceafărul. 49. I. Viaţa Basarabiei. Micu. REFERINŢE CRITICE: G. Hoinăreala. Vrancea. povestiri. Hanu Trăsnit. 1940.) BANDRABUR BANEA Gheorghe. Liceul „Unirea” din Focşani (19331941). A tradus din E. Ora astrală a României. G. Între 1957 şi 1984. anul pensionării. Iaşi. Galaţi. 1975. roman. în Contemporanul. I. mare mutilat de război. 1982. roman. Bucureşti. Flămândul. Premiul „I. 15. la Seminarul Cernica (1937) şi la Gimnaziul Naţional „Sf. Călinescu. 1998. nr. Căprucean). Iaşi. 1996. Gloria. Tribuna. pentru romanul Zile de lazaret. Mă numesc Eva. Bucureşti. Popel. Cândva. 1980. în România literară. 2. Măcin. 1. în Contemporanul. 19 dec. Iaşi. (A. S. Debut editorial cu vol. roman. 14 febr. 2000. Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (bacalaureatul în 1912). romane (Fiul primarului. Geo Vasile. 1976. 1972. în Tribuna. ed. Revine în actualitatea literară abia după trei decenii cu proză scurtă (Fântâna iadului. nr. Ziarist independent la Tribuna nouă din Cluj (1945-1948). la Liceul „Ioan Slavici” din Panciu. nr. specialitatea lb. Voluptatea de a scrie. roman. Paradisul evident. 10. 1996. nr. 24. 5. 1991. nr. şi al Anghelinei (n. Ioana Gafton. nr. Tomiţa şi şapte femei. Cândva. 1999. nr. 1891. 1967. S. nr. Alex. română şi filologie romanică (1919). Dobrescu. REFERINŢE CRITICE: I. Viaţa prea scurtă. Facultatea de Filosofie şi Litere a Univ. Ardeleanu. A colaborat la Revista Fundaţiilor Regale şi la Universul literar. A participat la şedinţele Cercului literar de la Sibiu. V. Sasu. licenţa în filosofia culturii cu L. Focşani. de versuri Vrăjitorul de cuvinte (1940). 2003. Viaţa prea scurtă. Debutează în Jurnalul literar (1939). roman. 1940. Flămândul. Negoiţescu. Heliade-Rădulescu” al Acad. 1998. de aforisme (Banchetul dragostei. Bucureşti. Matusalem. 1999. Titel. aforisme. de A. Muşchetarii în Balcani. 2003. Bucureşti. 1998. Blaga). nr. 1922. 1987. D. 1977. Hanu Trăsnit. nr. Fiul lui Sandu Banea şi al Aniţei (n. n. 22. 22 apr. Schiţe şi amintiri dobrogene. Simuţ. Panciu. 2003). 1972. S. 1980. 1976. Sava” din Bucureşti (19391952). 6. Colab. Bucureşti. şi pref. aforisme. (A. podgorean. cu baretele Dobrogea. ?). Al. Bucureşti. în Cronica. 2001. la Liceul „Mihai Eminescu” din Bucureşti (1936-1939). nr. N. la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu (19191922). Ateneu. Geo Vasile. Fiul lui Haralambie Bandrabur. roman. Şcoala primară în oraşul natal (1929-1933). Tomiţa şi şapte femei. Lungu. OPERA: Vrăjitorul de cuvinte. 1984. roman. 2002. M. 1938. Autor al unui vol. Iaşi. C. Cristea. Bucureşti. Banchetul dragostei. 1990. Focşani. 2003. Matusalem. V. 1971. emerit. Un student de altădată. 1938. 1981. Prof. Ora astrală a României. 1992. 9. tipograf. 39. în Steaua. OPERA: Zile de lazaret. 5. 102 1997.) . Fântâna iadului. Cioran (Viaţa Românească. nr. 1997. Dinutz. Bolgrad. 37. roman. 1983). nr. nr. Vin apele. aforisme. Opinii. roman. în Luceafărul. Prozator. Fiul primarului. 1981. electrician şi contabil. aforisme. în Cronica. decorat cu Steaua României în grad de Cavaler şi Crucea comemorativă a războiului din 1916. România literară. în România literară. 9. roman. Paradisul evident. Iaşi. Steaua. 1987. în Viaţa Românească. legător de cărţi. Prozator. nr. jud. în Luceafărul. 1998. Convorbiri literare. 1972. nr. la Jurnalul literar. Ştefănescu. 1999.BANDRABUR Ionel. Focşani. povestiri. în Lumea 1992: Mă numesc Eva. Prof. 1940). Hoinăreala. din Cluj. 1984. licenţiat în litere. de memorialistică (Vin apele. Roman” (1938). com. Viaţa Românească. 2000) şi vol. Potra. de demult. Tulcea – m. Cronica etc. jud. în Familia. Bucureşti. prof. versuri. Iaşul literar. 1985. Premiul Comitetului dobrogean „I. 2001. Gloria. 1971. Deva. 1996. aflată în refugiu la Sibiu (1941-1945.

W. 1984. (D. 4. Bucureşti. Proză scurtă în rev. Robie. gestionar pe şantiere de locuinţe. Stanciu. Scrisori către Orfeu (1972). Vertebra lui Yorick (1970). 100 Years of Romanian Poetry (Iaşi. 1975.. Bucureşti. Istoria. Hardy. 1972. nr. cu Elena Croitoru. Butler. nr. Poems. în Contemporanul. Anghelescu. W. din 1974). Bucureşti. în Iaşul literar. Dimineaţa Primigeniei. 1980. Bucureşti. Anne Brontë. de poezie: Memorie de iulie (1966). 7 dec. Eminescu. şi editorial cu tălmăcirea unui roman de James Greenwood (1956). P. în România literară. Maugham. Marlowe. Tânărul scriitor (1957). 1973. W. în România literară. Bucureşti. 1985. 1962. nr. 1983. REFERINŢE CRITICE: Ioana Ieronim. şi a Mariei (n. redactor la rev. nr.. Bucureşti. Arghezi. nr. în Cahiers roumains d’études littéraires.. C. Th.) BANTAŞ BANTAŞ Ioana (pseud. 1978. Samuel Butler. Poetă discretă a miracolului vieţii inepuizabile. Studii elementare şi liceale la Piteşti (19451955). Călinescu. în colab. Romanian Poems (Bucureşti. 1975). M. în colab. Bucureşti. 1987. Piru. 10. română (1960-1965. Scrisori către Orfeu. W. Bucureşti. Traduceri: W. Bucureşti. G. Cronin. Collins. Romanian Popular Balads. Thackeray. n. din W. 49. Micile ironii ale vieţii. 10 nov. Debutează cu trad. în colab. W. 332. nr. Negruzzi” din Iaşi. a. în Muncă şi voie bună. Colocvii (1966-1967). 1982). 2001. nr. în Gândirea. nr. MariaAna Tupan. B. cu L. M. Like Diamonds in the Coal Asleep: Selections from 20th Century Romanian Poetry.. 1970. din Bucureşti (1955-1960). Fiul lui Mihail Bantaş. 30 nov. în România literară. 1970. secţia engleză-franceză. ibidem. de lb. 1990. Micu. 1966. Virginienii. 23. Bucureşti. Poarta spre vid.. Bucureşti. 16.BANTAŞ Andrei. Prieteni de nădejdie. 1997. A. Poems. 17 ian. 1965. J. 1938. Mecu. J. Facultatea de Filologie a Univ. Fiica lui Ion Mustaţă. Neaţă). 1938. muncitoare. S. Fr. dar şi a spaimei de singurătate şi vid. Irina Petraş. OPERA: Didactica traducerii. 353. M. T. 14. nr. 1982). 36. Leviţchi. Anne Brontë. Şi tu vei fi ţărână. 1967. balade populare româneşti (1980) şi poezie contemporană (1985). Bucureşti. în colab. Bucureşti. apoi Colegiul „Sf. Bucureşti. 1969. N. Debut în rev. Collins. Premiul Uniunii Scriitorilor (l 978). în colab. Bucureşti. (A.. S. 1988. Bucureşti. Sub stele. 1985.. şi al Angelicăi-Corina (n. Bucureşti. din Bucureşti (1947-1951). D. Luceafărul (1969. Mateescu. în Ramuri. nr. 1969. Ce mică e lumea. Constantinescu). A. n. V. Constantinescu. 1980. prof. S. J. 1972. nr. S. 12. C. 3. Casa profesorului. Bucureşti. idem. REFERINŢE CRITICE: D. în colab. 1977. Dimineaţa Primigeniei (1980). 1979. 1969. Liceul „C. nr. Bucureşti. românească. A editat şi tradus în lb. Dana Dumitriu. 1977. Piatra lunii. Peter Pann şi Wendy. 1-2. H. Teatru. Vol. 1987. Maugham. Sava” din Bucureşti (absolvit în 1947).. S. în Viaţa Românească. Maugham. idem. 1939. în Luceafărul. engleză antologii de eseuri româneşti contemporane (1979). Cronin. Romanian Essaysts of Today. în Lumea românească. Priestley ş. 1930. unele în colab. Poetă. J. Bucureşti. de poezie în rev. A publicat trad. nr. 1975. B. M.. Poarta spre vid (1969). Priestley. S. 4.) în colab. Facultatea de Filologie. Traducător. în Secolul 20. de Al. 1980.1938. pref. Scrieri. Prof. Poeme traduse în antologii: Modern Poetry in Translation (London. J. 25. Necunoscuta din Wildfell Hall. Vertebra lui Yorick. 1974). în colab. ClocociovSlatina – m. Bucureşti. nr. The Labyrinth. Sebastian. Thackeray. Bucureşti. nr. 1997. obsedată de formele „destrămării sinelui” şi ale „degradării exteriorităţii”. Bucureşti. Iaşi – m.) 103 . 1974. 1980. 1999. a Univ. 1937. Elenei Mustaţă). 1980. Papadima. Liman. 1938. O. 1967. Willa Cather. Soţia lui Cezar Baltag. Barrie. 5. educatoare (1971-1972). 1983. Păcurariu. Bucureşti. I.. M. (V. OPERA: Memorie de iulie. T. Bucureşti. Bucureşti.

Bucureşti. dând examene la Şcoala din str. 1989. Bucureşti. Micu. o recunoaştere publică însoţită de intrarea în manuale. inocentul. Bucureşti. dar şi Tudor Vianu). Bucurie. dar şi exemplul necruţător al propriei condiţii de artist. Bucureşti. Scrieri. Rimbaud etc. 1953 (ed. Portretul din Fayum. Poetă. reprezentative pentru angajarea într-un program oficial. 1956. urmează apoi două facultăţi. Bucureşti. Îndrăgostiţii. al realismului socialist. Magnet. versuri pentru copii. Bucureşti.. Ţie-ţi vorbesc. implicată în lupta ilegală antifascistă. Poezii (1958). 1954. Hamlet. Drept şi Litere. 1949. Versuri alese. Bucureşti. Se arată lumea!. poem. din poezia austriacă modernă (1970). Americă!. Bucureşti. Bucureşti. 1965. Antologia poeziei bulgare. 1961. Bucureşti. Rilke. Diamantul. Himera (1980). 1914. sub titlul Sub camuflaj. Ziua cea mare. Debut editorial cu vol.. Shakespeare. Bucureşti. 1948. Steaua. 14 iul. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Despre pământ. a cărui expresie tragică şi ludică dau măsura adevărată a lirismului său. Bucureşti. Bucureşti. la Univ. Bucureşti. începând cu Tocmai ieşeam din arenă (1967). Torentul. întâmpinat cordial de critică. Aceste scrieri i-au adus premii şi medalii. 1971. precum şi câteva piese de teatru – Ziua cea mare (1951). A. Bucureşti. Oricine şi ceva. intră în publicistică (colab. Bucureşti. poem. Americă (1955). Oaspeţi de la mansardă. Bucureşti. Vol. ce urmează acestui moment. în rev. Iosifescu.a. precedente. Magnet (1962). Oricine şi ceva (1972) şi până la Orologiu cu figuri (1984) sau Carusel (1989) accentuează. Vianu. Viaţa Românească ş. din Rilke (1939). din Bucureşti (1931-1934). Bucureşti – Chester–Spring. 1961. 1957. Metamorfoze (1963). începe şcoala primară în particular. care i-au adus şi comentariul elogios al criticii conjuncturale (D. cu poemul 14 ani. un univers intim profund marcat. 1963. în diverse limbi ş. Bucureşti. Himera. poezie „angajată”: Neruda. Azi a lui Zaharia Stancu. Marcus). semnând Marioara Banuş. în Bilete de papagal (1928). Bucureşti. 1970. Bucureşti. Carol a Băncii Marmorosch-Blank. oraş iubit. Bucureşti. apoi director la agenţia din str. Se arată lumea (1956). 1937. Ţie-ţi vorbesc. Studentă. 1978. Contemporanul. Ţara fetelor (1937). Sub camuflaj. 1967. Oaspeţi de la mansardă (1978). Premiul de Stat (1951). Poezii. 1999. 1972. Portretul din Fayum (1970). contabil. Fiilor mei. 1981. 1949. III. Premiul Internaţional Herder (1989). Robert Browning. 1939. Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1986). îi apar (1932) versuri şi trad. din poezia de dragoste a lumii (1974. Traduceri: R. fără a abandona însă valorile clasice majore: Shakespeare. (1949). Coşbuc” al Acad. 1980. O ruptură dramatică se produce în conştiinţa scriitoarei după această dată. Bucureşti. Diamantul (1965). nesemnificative. la rândul ei. 1984. publică vol. 1958. n. din care dă versiuni remarcabile. Bucureşti. Tocmai ieşeam din arenă.). Nazim Hikmet. evocată în jurnalul din care publică fragmente în 1977. din Rilke. Bucureşti. . Premiul „G. II. Lucaci (1920–1923). cuvânt înainte de S. Scrieri (vol. Antologii din poezia romantică germană (1969). 1994.. 1954. Goethe ş. cuvânt înainte de T. Din pricina sănătăţii şubrede. Jurnal 1943-1944. Bucureşti. Demon între paranteze/Demon in Brackets. Tot în această etapă tălmăceşte. 1953. Bucurie (1949). versuri pentru copii. 10 apr. liceul la Institutul „Pompilian” (1923–1931). 1990. Metamorfoze. Fiica lui Max Banuş. Bucureşti. Pablo Neruda. 1953. 1949. Carusel. pe lângă unele motive predilecte. de Poeme. după care îşi încetează activitatea editorială. OPERA: Ţara fetelor. directorul publicaţiei îi schimbă prenumele în Maria.a. 1951. teatru. Bucureşti – m. Bucureşti. 19711978.a. determinând nu doar o severă revizuire a opţiunilor politice. 1982). Bucureşti. 1956. Poezii. Bucureşti. Debut timpuriu. Prin oraşul cu minuni. Bucureşti. După război. şi a Anettei (n. 1957. în colab. la Gazeta literară. S. Bucureşti. Cântăreţul vrăjitor. Puşkin. Noiembrie. 1978. Bucureşti. teatru). Bucureşti. A mai scris scurte proze de evocare. traducătoare. Despre pământ. 1987). Strugurii şi vântul. Noru’ visătoru’ şi amicii săi. (1954). în colab. eseistă. selecţie şi trad. se înscriu şi plachetele următoare: Torentul (1957). versuri pentru copii. Fiesta. W. Publică un vol. Vapţarov. În aceeaşi manieră cu vol. Poeme. eseuri şi confesiuni în vol. 1955. I-III.BANUŞ 104 BANUŞ Maria (prenumele la naştere: Marioara). Poezii. prozatoare. La porţile raiului. piesă în trei acte. Puşkin. Bucureşti. Orologiu cu figuri. 1962. M. trad.

Iorga. Rondul de noapte. Ioana Pârvulescu. Ekström. Naşterea şi toată viaţa minunatului Piticot de un cot şi cu barbă cu tot. 1985. în spiritul unei estetici premoderne. Lúdas Matyi etc. 1975. III. Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului. Bucureşti. nr. în colab. Ov. M. Cu ură. Gustafsson. 1974.. Poezii şi poeme. Strindberg. (ed. difuzată într-un mare număr de ed. 1859 (ed. 6. O sută de poeme. Deosebit de laborios şi de mare faimă în epocă. Felea. 1848. Cistelecan. 1971. REFERINŢE CRITICE: G. Petroveanu. în colab. Crohmălniceanu. W. 1966. Charlotte Lövensköld. în Flacăra. Sibiu. Haneş.. Alain Bosquet. C. Bucureşti. A.. 1983. ilustrată din Transilvania... 1990. L. D. Publică opt vol. Bucureşti. 1982. Braşov. Tălmăciri din lirica universală. n. în colab. Poeme noi.. 1843. cu P. G. nr. nr. 12. Goethe.Cistelecan. II. Braşov. de Dan Hăulică. Debut editorial cu Istorie despre Arghir cel Frumos şi despre Elena cea Frumoasă şi pustiită crăiasă (1801). Selma Lagerlöf. A. L. III. P. Goethe. 1982. nr. în Familia. 1987. este un poet popular nu numai în versificaţie. 1977. Bucureşti. alături de Vasile Aaron şi D. Modernismul. 1987). 8. 1983. 1984. 1993. P. Cristea. J. Note pentru o singurătate. Rilke. ci şi în concepţie.. Ştefănescu. Manolescu. II. Negoiţescu. I. în colab. încercări orig. 1965). 3. Duhuri peste ape. pref. 1821. 1964 (ed. II. Opere.. II.. com. Bucureşti. (1836-1840) din celebra col. Studii juridice la Cluj. în România literară..: Adevărul. Al.. Traghedia lui Samson.1956. Arion. Bucureşti. Hamlet (prin intermediarul german al lui Schröder). 1974. 1981. O paradigmă a leneşului Pipelea Gâscariu mult curioasă în stihuri alcătuită. 1967. prelucrări după Till Eulenspiegel. 1842. în colab. Doina Uricariu. Sibiu. S. Arad. Istoria prea frumosului Arghir şi a prea frumoasei Elena cea măiastră şi cu părul de aur. Goethe. 1996. Poezia germană modernă de la Ştefan George la Enzensberger.. Din poezia de dragoste a lumii. în România literară.. 1972. Mureşan. L. O dimineaţă în Suedia. 1991. una din cărţile cele mai citite şi gustate în prima jumătate a sec. Ştefănescu. Un an de poezie. Din poezia de dragoste a lumii. Traducător şi poet. poezia. 1776.. M. 609. Braşov. Timişoara. vehiculează interesante idei literare. 1966. Istoria. nr. 1846). Editează Foaia Duminecii (1837). Arghir şi Elena.. 105 BARAC . J. V. 1864). R. Solomon. N. P. în colab. Braşov. 2002. 1916. Poeme. nr. Simion. Versuri. română la Primăria oraşului Braşov. Bucureşti. Prim-plan. Alvarez. 1994. Secţiuni. nr. 1974. O mie şi una de nopţi. 1974. Bucureşti. Al. 1963... Călinescu.. Bucureşti. 1985. în colab. N-a dansat decât o vară. în Vatra. L.. în România literară. 1992. al XIX-lea. 1809. OPERA: Traduceri: Istorie despre Arghir cel Frumos şi despre Elena cea Frumoasă şi pustiită crăiasă. 31. II. P. în colab. În pref. 24. 1972. 1836-1840. Funcţionează ca dascăl la Şcoala Românească din Şcheii Braşovului. Braşov. de poveşti arabe O mie şi una de nopţi. 2002. Autor al uneia din primele versiuni româneşti ale tragediei lui Shakespeare. D. Frénaud. Bucureşti 1961. V. 40. Bucureşti. în România literară. Lecturi fragmentare. Pop. 21. Traiectorii lirice. 1989. Fragmente.. Maria Banuş. Braşov. în Adevărul literar şi artistic. W. Istorii arabiceşti sau Halima. 18 iul. cu Cristina Hăulică. de Lucia Popescu. Toată viaţa.. apoi ca interpret pentru lb. Literatura. Poezia. 1970. J. I-II.. Alex. 1988. 1982. 1956.. nr. Bucureşti. Cândroveanu. 1801 (ed. prima rev. H. Bucureşti. I-II. 1954). O. Cercul timpului etc. nr. M. Literatura. Verlaine. în colab. Crişan. Bucureşti. 1972. Bucureşti. Crohmălniceanu. Bucureşti. Scriitori. dragostea mea. 23. în colab. Banuş. D. Sibiu – m. jud. Zbuciumul lui Dumnezeu. 1964. nr. pref. Ov. W. E. Dana Dumitriu. 1984. Aspecte ale poeziei de azi. 17. II. Micu. Bosquet. Al doilea suflu. I. 1840 (ed. B. Cluj-Napoca. în România literară.. cu biografie de N. 1970. Alex. în Orizont. în cinci perdele. A. II. V.) BARAC Ioan. Poezii. Pablo Neruda. 1925. 1984. literatura Şcolii Ardelene. I-VIII. isteţiile şi faptele minunatului Tilu Buhoglindă. Scriitori moderni. Raicu... în Luceafărul. 1985. Bucureşti. Ţichindeal. Antologia poeziei latino-americane. Visul. Alămor. Bucureşti. Micu. D. Cei trei fraţi gheboşi sau Trei bărbaţi şi o muiere. (I. Fiul preotului Ioan Barac.. 1983. el reprezintă. nr. Bucureşti. Bucureşti. S. Felea. îngrijită de P. Braşov. 1999. Poezia austriacă modernă de la Rainer Maria Rilke până în zilele noastre.. ed. Iorgulescu.

Literatura română modernă. 1989. 1957.. Premiul Asoc. de versuri Marea furtună (1946). Al. Viaţa Românească. Lumea românească. în 1978. . 1949. Molière. Bucureşti. Comedii (Bulevardul Împăcării.. J. Bucureşti. Tipuri şi tertipuri. în colab. Scrieri alese. Bucureşti. Pamflete. II. revăzută. Bulevardul Împăcării). 1988. adresează. Vocea Americii. o scrisoare în care recunoaşte eşecul unei anumite părţi a creaţiei lui. Bucureşti. în acelaşi timp. Publică un vol.. 1978. 1973. Teatru. I. Bucureşti. 1971.. I. Între 1934 şi 1940 colaborează cu reportaje. Densusianu. Bogdan-Duică.. Teatru. Bucureşti. O zi de odihnă. Piru. Ioan Barac. II. în colab. Alge. Călinescu. Bucureşti. 1958. După 1944. Pentru fericirea poporului. Sfântul Mitică Blajinu (1966). II. Colan. absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1938). Bucureşti. D. Bucureşti.BARANGA Aurel (numele la naştere: Leibovici). în care apare tipul de personaj specific teatrului său. Studii. Bucureşti. conform unui „rudimentar concept estetic”... II. Bucureşti. Opinia publică (1967). Moraru. cu „manechine manipulate” şi „personaje minuţios machiate”. Jurnal de atelier. o selecţie din însemnările intime întinse pe parcursul a treizeci de ani şi rescrise din perspectiva deceniului al optulea. în colab. şi al Paulinei (n. Interesul general (1971).. Bucureşti. (M. G. Cristofor!. Bucureşti. Kataev. G. realitatea reflectată. Piesa politică Viaţa unei femei (1975) este o psihodramă. Râpeanu. 10 iun.. 1949. Ivaşcu. Bucureşti. pref. 1958-1961). Colaborează la Unu. Bucureşti. prem. 1946. Bacalaureatul la Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti (1931). Ninge peste Ucraina (1945). Bucureşti. intră în redacţia ziarului România liberă. 1977. 1955. 1920. Bucureşti. 1973. răspunzând „comenzii sociale”. Siciliana). Lit. Premiul de Stat (1954). creionate cu cinismul celui care a fost. cu comedia Bal în Făgădău (1946). notaţii autobiografice. Fiul lui Jean Leibovici. Adevărul. declanşându-se procesul de autoculpabilizare. 1965. Reporter. Scriitorilor din Bucureşti (l975). Bucureşti. 1974. Bucureşti. Fii cuminte. Bal în Făgădău. B. 1946. 1928. Dramaturg şi poet. Bucureşti. În 1930-1931. Bucureşti.. Mielul turbat. 1967. 1933. 1963). Viaţa şi opera lui Ioan Barac. 1971. I-II. Bucureşti. desfigurând. rom. Bucureşti. Ov. I. Istoria. Bucureşti. Bucureşti. Viaţa unei femei. Istoria. 1959. în colab. 1933. se impune însă prin comedia Mielul turbat (1954). Simfonia patetică. 20 iun. Sartre. Reţeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbeşte. jucându-şi propriul rol. Bucureşti. 1951. 1965. Pentru fericirea poporului. Moraru. Cântecul libertăţii. funcţionar comercial. Debut în Bilete de papagal (1929). R. conţine date despre geneza şi elaborarea pieselor sale. Teatrul Naţional „I. Caracostea. Bucureşti. I.. Bucureşti. Colocviului Naţional de Literatură Dramatică. în care eroina îşi înscenează trecutul. ?). în tonuri avangardiste Poeme cu orbi. L. Pipa comunardului. Teatru. Râpeanu. 1945 (ed. I. Bucureşti. XVIII. Satirice... Opere. 1954 (ed.. Bucureşti.. 1953. Urzica (redactorşef între 1949-1979). Lope de Vega. I-II Comedii. Bucureşti. OPERA: Poeme cu orbi. Traduceri: V. cu N. Bulevardul Împăcării. un beneficiar al multor privilegii. numai adevărul. Bucureşti. reluat în Adam şi Eva (1963). Teatru. Bucureşti. 1982. pamflete. 1951. Teatru (Iarbă rea. G. Arcul de triumf. Bucureşti. 1957. Opinia publică. IV. Cavalerul din Olmedo. 1968. Cuvântul liber. Bucureşti – m. Azi. şi vol. 1979. Alge. Ehrenburg. 1913. Bucureşti. Poezii. în colab. Teze şi paranteze. 1952. Recolta de aur. de V. cu N. L. 1975. 1957. crochiuri ale unor personalităţi artistice şi portrete acide de 106 REFERINŢE CRITICE: N. Fabule. în colab. 1977. Mielul turbat. 1949. în care persistă încă elemente avangardiste. Marea furtună. Istoria. Debutează în dramaturgie. Jurnal de atelier (1978). Voinţa de pace a popoarelor nu poate fi înfrântă. III Drame. Şelmaru şi un portret al dramaturgului de V. 1952. 1974. Bucureşti. Poezii. Pr. În pragul morţii însă. P. editează rev. 1976. Sufletu’ arendăşoaiei. Popovici. 1953.. 1946).) BARANGA nomenclaturişti. Interesul general. I-II. cuvânt înainte de Tr. Bucureşti. Reţeta fericirii. 5 comedii. Bucureşti. 1948.. Ninge peste Ucraina. Bucureşti. În 1933 îi apare vol. împreună cu Gherasim Luca. n. cronici dramatice la Facla. de reportaje. 1978. fragmente de artă poetică. lucrează la Radiodifuziunea Română (1945). D. Bucureşti. Caragiale” (1949-1953. 1971. Teatru. Iorga. Bucureşti.

Zalis. Hviezdoslav” acordat de Ministerul Culturii din Republica Slovacă (1974). 2001. Trad. Sanda Radian. M. Tupan. Nižnánsky. Krasko. Ştefănescu. 1971 (semnată cu pseud. Alex. Nădlac. cu Octavia Nedelcu). V. Baranga. conferenţiar (1971-1990) şi prof. 1969. Dr. Ballek. 1970. nr. 2001. „Jan Amos” din Bratislava şi la Univ. Fiul lui Gheorghe Barborică. Hrabal. din Belgrad (1971). 2002.REFERINŢE CRITICE: Al. Dicţionar român-slovac. A publicat povestiri şi versuri în lb. Nox et solitudo. Nădlac. în România literară. idem. V. 1974. în Luceafărul. Vreţi să vedeţi Praga de aur?. J. Viaţa Românească. Piru. Hečko. 1983. Ion Cârmaciu). Trenuri cu prioritate. Nădlac. V. literare din Cehia şi Slovacia. Urban. 2001. Poşta din sud. Bucureşti. Bucureşti. V. nr. B. decan al Facultăţii de Lb.) BARBORICĂ Corneliu. Bucureşti. 1983. Antoaneta Tănăsescu.30. Biciul viu. H. OPERA: Karel Čapek.a. 1979. B.. Dramaturgia românească… I. 1999. jud. V. Alex. Bucureşti. Confesiuni pe un papirus. V. M. (I. Acalmie. cu Heliana Ianculescu. 1971. Prozator. 16. în Contemporanul. Fântâna dragostei. în filologie al Univ. 1983. Modelul şi oglinda. din Bucureşti. Bucureşti. apoi studii continuate la Univ. între 1949 şi 1950 urmează Facultatea de Lb. V. la rev. Ora 19.1998. revizuită. 2000. Râpeanu. 1986. n. Memoria şi feţele timpului. eseist şi traducător. Prezenţa teatrului. Şcoala primară (1937-1941) şi Liceul „Traian” din Turnu Severin (1941-1949). Bucureşti. Andrej Severini. Colab. A publicat romane (Crima de la km 99. Premiul Naţional acordat de Guvernul Republicii Slovace (1991). croitoreasă. G. Mehedinţi. 14. Sasu–Mariana Vartic. J. O panoramă. şi Literatura Română a Univ. din F. Krasko. M. proză scurtă. Šikula. eseuri. Turnu Severin. Ciclopul. Utopie şi antiutopie. Debutează în rev. F. 1977. 1977. 2002) şi eseuri (Studii de literatură comparată. cizmar. în colab. Bucureşti. Mináč. Bucureşti. Nox et solitudo. Vieţi irosite. Nădlac. Bucureşti. M. B. proză scurtă (Poetul şi ciorile. Šikula. R. Bucureşti. Hečko (1959). nr. Šikula ş. cu Monica Breazu. În 1978 inaugurează seria publicaţiei literare anuale Variácie a slovacilor din România. Mukařovský. 2003. Silvestru. 1964. 2000. în colab. Râpeanu. Bucureşti. Preludiu. 2000. L. 5 apr. Urban. Bucureşti.. Crima de la km 99. Romanoslavica. Măştile fabulei. poezie slovacă din România. 107 BARBORICĂ . Hrabal. 1973. Ivaşcu. 1978. Nădlac. din Bucureşti (1971-1975). 1988. Cu vântul în faţă. 1959. (din 1990) în cadrul Institutului de Lb.. Vl.. studiu monografic. V.. 1998. Aşteptare. Mukařovský. Hrabal. Debut editorial cu studiul monografic Karel Čapek (1971). Confruntări literare. Utopie şi antiutopie. 1987. 11. 1991. 1968. Studii de estetică. semnate cu pseud. Diaconescu. 1981. I. Urban. Bucureşti. I. 2001). Krasko. Dramaturgi români contemporani. reeditată în 1999) şi a unei Antologii de lirică slavă premodernă (2003. Panorama. L. I. Mináč. Destin teatral: A. Vartic. 1998. idem. idem. Catedra de slavistică. III. şi Literatura Română. 1976 (ed. Bucureşti. A. V. Bucureşti. M. 1931.. şi Literaturi Străine. şi Literaturi Slave a Univ. Bucureşti. în colab. Zagreb (1972) şi Skopje (1975). 1968. Pe drumurile tradiţiei. Lirica slovacă de la începuturi până azi. Gong. I. Faifer. 1992. din Bucureşti cu teza Opera lui Karel Čapek (1970). 1977. Krasko. 1999). 2002. Ballek. Nădlac. 1998). „Carol” din Praga (1950-1955). Dicţionar slovac-român. roman. Maniţiu. Kulturny život din Bratislava (1954).. 1962. slovacă. Lirica slovacă de la începuturi până azi. 1983. Hečko. Brădăţeanu. la Secolul 20. I. V. 1987. Viziune şi univers în noua dramaturgie românească. Bucureşti. Bucureşti. 1973. Nădlac. Flecarii. roman. bilingvă româno-slovacă. Ciclopul. ed. 1982. Bucureşti.. Cu Rozarka. J. I. din Bucureşti. Silvestru. în colab. Traduceri: F. Glazarova. Mardale). Studii de literatură comparată. cu Monica Breazu. Toba spartă. a Univ. Ştefănescu. J. ed. Zeu poezii. Ca traducător debutează cu Satul de lemn de F. Bucureşti. Interferenţe spirituale. 1983. Adevărul literar şi artistic. Autor al unei Istorii a literaturii slovace (1976. 1978. 2001. Aurel Baranga interpretat de. Poetul şi ciorile. Dramaturgia între clipă şi durată. 2000. II revăzută şi adusă la zi. O. Satul de lemn. A participat la cursurile de vară ale Univ. Bucureşti. 2000. şi al Elisabetei (n. Asistent (1955-1957) şi lector (1957-1971) la Facultatea de Lb. Ghiţulescu. 1971. Istoria literaturii slovace. Premiul „P.. Bucureşti.

1993. Romanului îi succed câteva vol. nr. din Dostoievski. Premiul internaţional „Herder” (1978). 19751980) a stârnit aprinse discuţii polemice. REFERINŢE CRITICE: C. Bucureşti.BARBU Lângă moara din deal. în România literară. întreprinse în colab. Eugen Rabé şi Eugen Baraba în Epigrama. în care talentul literar se întâlneşte cu veleităţile cele mai diferite. Bucureşti. Bucureşti. 1962. scrie.) 108 BARBU Eugen. Unsprezece. refăcut mereu până la ed. Vânzarea de frate. Pe-un picior de plai. a tradus din opera lui Panait Istrati. Bucureşti. Balonul e rotund. situate valoric în apropierea cărţii care l-a consacrat. Premiul Uniunii Scriitorilor (1975).R. şi după scrierile cu subiect fotbalistic (Balonul e rotund. până în 1981. ripostează cu aşa-zisa formulă a „romanului-colaj”. Veselia (19431945). Kovács. 32. Bucureşti. 1975) şi diverse vol. la artic.). Principele. 7 sept. de o derutantă diversitate a genurilor şi stilurilor. Prozator. 1968. iniţiază seria Caietelor Principelui.S. Unsprezece. A. (din 1974). unde deţine un foileton. 1956).a. eseist şi poet. Groapa. 1959. schiţe. Tripleta de aur. dar. S. 1959. 2002. 1924. 1969. Bucureşti. precum şi ziarele din capitală. 1982. n. în colab. Bucureşti. Bucureşti. proiectată în mai multe vol. H. 1965. 1959.V. Nicolae Barbu. Suplimentul literar al Scânteii tineretului etc.. Tereza. Debutează sub pseud. Colaborează la toate rev. apoi. definitivă 1963. A scris mai multe scenarii (în colab. Bucureşti. OPERA: Gloaba. Nădlac. romane aspirând la alcătuirea unor fresce sociale (Şoseaua Nordului. definitive din 1963 şi 1982. Thomas Mann. Martiriul Sfântului Sebastian. 1957. stârnind cel mai mare scandal literar din literatura română postbelică. (A. Priestley. Bucureşti. Bucureşti. România literară. 2003. Patru condamnaţi la moarte. Prânzul de Duminică. Steaua. Bucureşti. Bucureşti. (ed. unul din vârfurile literaturii române contemporane. cu Gloaba (1955). importante din ultimii treizeci de ani: Gazeta literară. 1956.. 20 febr. Studii primare. 1956. Antologie de lirică slovacă premodernă. Cărţile lui B. Patru condamnaţi la moarte. 1957 (ed. 1964) sau. Facerea lumii. dictate de gustul pentru descrierea unei lumi fanariote fabuloase şi baroce (Principele. 1967) etc. polemic sau politic. 1964. 1962. Acuzat de plagiat.. Se înscrie la Facultatea de Drept (1943). de la reportaj la notele de călătorie. I-II. de la cronica literară la „cursivul” jurnalistic curent).) pentru filme de lung metraj şi seriale T. 1956. 1959. dedicat poeziei. ca nuvelist. de reportaje.. B. 1968. în Orizont.R. şi a stilizat trad. ajunsă la şapte vol. mai ales. Şoseaua Nordului. Săptămâna nebunilor. . nuvele etc. Bucureşti. ilustrând o personalitate contradictorie. Săptămâna (1970-1989). secundare şi liceale la Bucureşti (1931-1943). din care a apărut doar primul (1975). apoi corector şi revizor la Casa Scânteii. pe lângă Săptămâna. Să nu-ţi faci prăvălie cu scară. 1981). România Mare (1990). (adaptări după opere literare sau filme de acţiune). 1969). B. 1967. Bucureşti–m. Martiriul Sfântului Sebastian. Director fondator al rev. Păcală. se adună într-o operă inegală valoric ce trece de la capodopera stilistică şi expresivă la derizoriul romanului „popular”. 1986). 1966. Bucureşti. Provine dintr-o familie de muncitori (tatăl. Osânda soarelui. 1955. mai târziu. dimpotrivă. 1958. Oaie şi ai săi. În 1979. Bucureşti. Redactorşef la rev. Bucureşti. Faulkner. 1969. tâmplar la C. refăcută. versuri (Osânda soarelui. Romanul Incognito (4 vol. Facerea lumii. Măştile lui Goethe. Cobb ş. Bucureşti. 1988. Bucureşti. note de călătorie. 1967. apare romanul Groapa (1957). Frecventează cenaclul „Sburătorul” (1946). 38. 1968). 1961. la Fapta (din 1946). Bucureşti. Luceafărul (1962-1968). de nuvele (Oaie şi ai săi. 1987. nr. 1959. Creangă” al Acad. fragmente de roman. Prânzul de Duminică. După debutul editorial. Jucător de fotbal şi antrenor. Frecventează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie (din 1945) fără a ajunge la licenţă. Membru al Acad. de mari ambiţii scriitoriceşti (varietatea însăşi a genurilor o atestă). sau.F. Luceafărul. dramaturg. este şi autorul unei Istorii „polemice şi antologice” a literaturii române. 1958. Bucureşti. Premiul „I. Jurnal. cu Octavia Nedelcu. jurnale. 1960. Cât în şapte zile. cu care mărturiseşte că avea vădite afinităţi. 1969. cu o publicistică deosebit de diversă (de la cronica sportivă. eseuri (Măştile lui Goethe. (1969). Ungureanu. Labyrintul. 1956. R. Miresele.. la care renunţă pentru Şcoala de ofiţeri de jandarmi (1943-1945). Bucureşti.

. M. Bucureşti. Groapa. nr. 2003. obţine o bursă de doctorat în Germania. Sasu – Mariana Vartic. 1994). 1989. cu N. Stâlpeni (Argeş). Bucureşti. Principele.. George. Al. 12. 1982. V. n. I. Apropierea. Simion. H. 2003. Râpeanu. BARBU 109 . Ţiţeica. M. 1985. I-IV. 1981 (ed. După un stagiu de un an petrecut ca prof. Bucureşti. nr. nr. III. 1988. Piru. 1965. M. M. 1969. Ciobanu. text definitiv. 1993 (altă ed. I. Ungheanu. Ianus. Pseud. Manolescu.. 1984. Bărbulescu. 1970. idem. Bucureşti. Marian Popa. în Contemporanul. Papu. roman. Pecie. REFERINŢE CRITICE: D. M. 1982. 2003. Scriitori. în Luceafărul. 593. Luiza Valmarin. Prozatori contemporani. Jurnal în China. în România literară. Eugen Barbu interpretat de ~. 33. Gheran. Foiletoane. revăzută. D. Ioana Pârvulescu. 1983. în Scânteia. 1974. Tudor şi M.. 1969 (altă ed. Ungheanu. Alex. Cu o torţă alergând în faţa nopţii. Lancea lui Ahile. Lazăr”. pref. T. H.. Ungheanu. Romancierul în faţa oglinzii. dar în perioada intrării României în război (1916-1918) abandonează temporar studiile pentru a-şi satisface stagiul militar. 1965. II. 1973. Bucureşti. I.. datorită deselor mutări ale tatălui său. în Moldova. Bucureşti. Bucureşti. Romanul politic. Cristea-Enache. 1895. duce în „ţara şvabă” o existenţă boemă. 1997 (altă ed. 2000). 1989. Bucureşti. Săptămâna nebunilor. revăzută. idem. Bucureşti. I. Cristea. nr. în colab. Confort Procust. Pietre pentru templul lor. Piteşti şi din nou Câmpulung (1902-1910). nr. III. lui Dan Barbilian). ed. roman.. Literatura…. L. Mihail. şi după ce-şi ia licenţa (1921). C. Bucureşti. Sorescu. Dobrescu. P. I-II. 1988. Poezia contemporană. V. 24. 11 aug. 1996. Metonimii. N. în Contemporanul. Leonte. Nuvela şi povestirea contemporană. îngrijită de C. 1981. Proza. Bucureşti. L. nr. Bucureşti. I. Ştefănescu. D. Jurnal de lectură. Convergenţe.. Profiluri literare contemporane. Unicul fiu al magistratului Constantin Barbilian şi al Smarandei (n. de fapt. Cluj (I). Al. 1982. Bucureşti. Atitudini critice. Bucureşti. 2001. roman. 653. L. 1967. 1976. 1910-1914). 1961. După tradiţia familiei. Teatrul ca lume. După întoarcere. Tânărul. Câmpulung Muscel – m. I. Leonte. Orientări în literatura contemporană.. 2. 2001. 1984. 1975-1980. 1974. Groapa. care l-a făcut celebru în poezie este. 3. 1973. Săptămâna nebunilor. 1985. I. care debutase deja în poezie. nr. A.. C: Stănescu. 1995). Incognito. Din 1914 student la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. 1985. Tihan. Tomuş. C. Uşor cu pianul pe scări. nr. E. M. „Mihai Viteazul”. Lectura. Martin. Bucureşti. Prozatori contemporani. evocat de poet. Muthu. Romanul românesc. îngrijită de Marga Barbu.. în Luceafărul. N. în Adevărul literar şi artistic. 1982. 19 mart. 1972. 1984. Bucureşti. cu ocazia unui concurs al Gazetei matematice (1912). 2003. Foamea de spaţiu. Miresele.Bucureşti. Odangiu. Războiul undelor. 2003. Alex. Vânzarea de frate. 1985.. A. Competenţa şi performanţa. Ulici. Prim-plan. (C. 39. 2002. P.. ed. 1987. 1975. E. Tudor şi M. Caietele Principelui. judecător de pace. Săptămâna nebunilor. 2002. 1983. îngrijită de C. 1974. Studii de literatura română modernă şi comparată. Micu–N. numele originar al familiei. 1989. 15. 1982. în Transilvania. Al. ed.. O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în prezent.. 4. Nuvele. Literatura română şi spiritul sud-est european. Bucureşti. 1980. fiind remarcat ca atare de D. 2003. fiică de procuror. 681. 1975. Negrici. A. Convorbirile de joi. Bucureşti. E. Stănescu. 2001.. suplinitor la Giurgiu (1925). 1987. Săceanu. pref. 1996. E. Ungheanu. ed. Ungureanu. ed. Drăgănoiu. în Flacăra.) BARBU Ion (pseud. ibidem. I-VII. II. Şoiculescu). Panoramic. Ştefănescu. Ungheanu. demonstrează de pe acum deosebite aptitudini de matematician. Interpretări critice. era un român macedonean. Urmează liceul la Bucureşti („Gh. Jurnal. Poet. Studiile elementare şi gimnaziale la Câmpulung Muscel. 1974. C. Gârbea. nr. nr. 1972-1981. în România literară.. 1987. Bălan. Bucureşti. A. Dărmăneşti (Bacău). Bucureşti. M. 2002. transformat printr-o latinizare curentă. V. Manu. nr. Zaciu. părintele acelui zidar Ion Barbu. 1985.. M. de Elisabeta Lăsconi. Zalis.. 34. în Adevărul literar şi artistic. Vlad. Şoseaua Nordului. V. 270. Literatura română de azi. nr.. 1985). plină de aventuri şi experienţe diverse (a cărei amintire este păstrată într-un excepţional schimb de scrisori cu bunul său prieten Tudor Vianu) şi nu izbuteşte să-şi ia doctoratul (revine în ţară în 1924). M. Istoria. text definitiv. Marcea. 6. Bucureşti. I. 1970.

Versuri şi proză. cu un cuvânt înainte de Al. Vianu. Bucureşti. Hiena. Vulpescu. IX. Coloşenco. Versuri şi proză. Nadir latent/Nadir latent. II. dar şi atacurile la adresa lui Vl. Bucureşti. De la începutul unei intense activităţi de creaţie este marcat de contactul cu cenaclul şi rev. 1968. antologie. Menţiuni. îngrijită de Gerda Barbilian şi N. Miclău. Poezii. ed. Protopopescu. îngrijită şi cu cuvânt înainte de Al. Joc secund. I. Galaţi. Călin. în Contimporanul lui Vinea. Bucureşti. se va dezice ulterior. 1970. Bucureşti. Lăsata şi ridicarea secului. cuvânt înainte de acad. alcătuită de I. ca marcând o mai completă „aclimatizare matematică”. Bucureşti. note şi indici de N. Mărturia unei generaţii. Arghezi. Datcu. Bucureşti. 1935. Dascal şi Maria Rafailă. 1966. Pillat. În 1950 i se decernase premiul „Gh. Viaţa şi moartea regelui Richard al III-lea. VI. ed. Algebra şi geometria sunt disciplinele în care continuă să publice şi să-şi demonstreze strălucita vocaţie de om de ştiinţă (cu numele său sunt indicate aşa-zisele „spaţii Barbilian” în geometrie). sub conducerea căruia îşi ia doctoratul (1926) cu o teză despre Reprezentarea canonică a adunării funcţiilor hipereliptice. ed. Streinu. Bucureşti. Joc secund. Bucureşti. apărute în Sburătorul. Versuri parnasiene şi de circumstanţă. Scurtu. Bucureşti. traduit du roumain par C. Gh. repere istorico-literare realizate de M. OPERA: După melci. Mihoc. După 1930. Revista română. Poezii şi proză. 1970 (ed. Joc secund (1930). E. îngrijită de D. Vodă. până în anul morţii (1961). a. Joc secund. Călin. singurul publicat de poet în timpul vieţii (dacă nu se consideră vol. Bucureşti. traduction et préface par P. V. Pillat. Umanitatea. Poezii.. 1987. Bucureşti. îngrijită şi pref. Cioculescu sau E. era cunoscut prin poeziile şi art. Bucureşti. Caracterizat adesea drept „obscur” în poezie. Poetul debutase devreme (1918). II.. Ion Barbu. E. 1964. Bucureşti. Publicistică. Din 1932 este conf. Cuget românesc ş. ilustraţii de M. B. ed. ed.. de Sanda Vârjoghe. . Frosin. versuri şi proză. conferenţiază la univ. încheie. 1996. 1995. cu poezia Fiinţa. mai multe poeme de factură parnasiană. Joc secund. prin prezenţa în Antologia poeţilor de azi. 1934. B. practic. Perpessicius. Bucureşti. materializându-se într-un mare nr. lucrează la o trad. Rămâne prof. titular la catedra de algebră. îngrijită de Gerda Barbilian. activitatea ştiinţifică ocupă un loc central în preocupările sale. Shakespeare. Vulpescu.ajunge asistentul prof. versuri. Lovinescu. ed. După apariţia vol. Rosetti şi L. de lucrări. Coloşenco. 1981. îngrijită de R. Coloşenco. Teişanu. Lovinescu.. bibliofilă îngrijită de R. ed. Lovinescu. cronologie şi referinţe critice de I. 1986. Bucureşti. 1930. Proză. de fapt. nefericit ilustrata plachetă După melci. stabilirea textului şi aparat critic de M. Opere. Bucureşti. După melci. pref. Macedonski. Ş. îngrijită. Joc secund. Coloşenco. pref. este. Ivanovici. (pentru matematică). 1982. Ţiţeica (1926). 2000. Pagini inedite. Lazăr” al Acad. Participă la Congresul internaţional de matematică de la Praga (1934). prólogo de V. I. T. 1999. 1995. ed. 1995. text stabilit şi aparat critic de M. antologie de M. ed. 1997. 1984).. Münster şi Viena (1938). care îl consacră drept unul din cei mai însemnaţi poeţi moderni. care nici ei nu l-au cruţat în replicile lor). iar în 1942 ajunge prof. edición bilingüe rumanoespańola. Ochean. Pillat. în Literatorul lui Al. acest an fiind considerat de B. de D. 1929. Riga Crypto şi lapona Enigel. ce a marcat epoca prin caracterul ei adesea polemic (sunt celebre ieşirile poetului împotriva lui E. traducción de V. Cluj-Napoca. T. Gh. 1979. antologie. un poet solar. În ultimii ani ai vieţii. de care B. ed. ed.. de M. o activitate de creaţie şi publicistică relativ intensă. univ. ed. celebre: Hamburg şi Göttingen (1936). Ionescu. Opere. Lovinescu. Critice. 2003. II. Poeme/Poèmes. autografe. Pagini de proză. Memorii. Bucureşti. I-II. antologie. Bucureşti. „Dificila libertate” a poeziei este astfel lecţia poetică 110 BARBU exemplară a unuia dintre cei mai mari scriitori români. univ. 1921. laude şi satire amicale. 1991. Poeme. caricaturi. 1997-1999. Ion Barbu în corespondenţă. iar ermetismul versurilor sale reprezintă o încercare neegalată până azi de esenţializare extremă a liricii. Poezii. Aderca. Poezii. Bucureşti. studiu introductiv şi note de D. în Viaţa Românească. 1964. 1921). îngrijită de R. Rosetti şi L.. Bucureşti. Gibescu. (neterminată) a tragediei shakespeariene Richard al III-lea. tabel cronologic şi bibliografie de M.. Bucureşti. E. 1981. Pillat şi Perpessicius. Bucureşti. postfaţă şi bibliografie de G. care îl şi semnalează (1919) cititorilor ca pe un „poet nou” îi publică în rev. F. 1925. 1931. Sburătorul. 1985. apreciate de specialişti ca având o deosebită originalitate. Scurtu. REFERINŢE CRITICE: E. Nu. Până la data apariţiei vol. Jebeleanu. Bucureşti.. Dascal. Traduceri: W. V. Ivanovici y Omar Lara. Vulpescu. Joc secund/Juego segundo. neincluzându-le în vol.

. în Steaua. F. Papahagi. 3. în Adevărul literar şi artistic. 15 poeţi. Conceptul modern de poezie. 1980. Scarlat.. 1968. Recurs. M. 2. M. M. S. Ramuri. Mihăilescu. Cu scriitorii prin veac. Ivaşcu. II. nr.. nr. Petrescu. Al. Foarţă. (M. 40. Critice. 1984. nr.III. 1986. Manolescu. 1978. Licenţiat al Facultăţii de Lb. idem. P. 1974. Piru. în Viaţa Românească. 1980. Caiete critice. Critice. Pop. nr. nr. D. Niţescu. Critic şi istoric literar.. în Orizont. Călinescu.. 1970. M. M. Cartea albă. Tomuş.. II. Critica de atelier. 1. în Cahiers roumains d’études littéraires. gimnaziul în centrul de comună Izvor. D. S. 1983. 9-10. în Viaţa Românească. Călinescu. din Bucureşti cu teza Romanul de mistere în literatura română (1976).. Valerian. M. nr. din 2000. Poeţi români. 44.. Ion Barbu.. Paleologu. Sorin Popescu. Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu. Utopica. Marcus. C. 1976. Pavlovici. 1984.. 2003. Luceafărul. 1976.) BARBU Marian. în Steaua. 1989. F. St. 1968. Vl. M. nr.. III. Grigurcu. Vatra. Istoria matematicii în România. Piru. Exerciţii de lectură. 1985. Petrescu.. Lecturi. „Gest închis”. Istoria. nr. Eros şi utopie. D. Steaua. 1972. B. în România literară. M. Coloşenco. I.. Calendarul meu. 1995. CristeaEnache. Între Scylla şi Caribda.. Ioana Em. 1982. Contribuţii. Ţoiu. M.. în Manuscriptum. Ş. Literatura română şi spiritul sud-est european. Pillat. Dinamica. 1985. Modernismul. Scenarii şi limbaje poetice. Confruntări literare. 1. Trandafir. Literatura. Clasele primare în satul natal. nr. 1978.. Ariton. 29 sept.. Aderca. 1. Întrebările poeziei. Ion Barbu. 41.. 1985. Cioculescu. Familia. idem. Gerda Barbilian.. Scrieri. Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova. în România literară. nr. în Manuscriptum. Mincu. nr. Ion Barbu: eseu despre textualizarea poetică. L. redactor-şef al rev. M. în Tribuna. 1967. satul Mileşti. Ş. I. N. Viziunea. Contribuţii. B. trimestriale Lamura. Ion Barbu. Ion Barbu. M. în Steaua. 7. I. 3. Ioana Em. Poeţi contemporani. 1987. 1981. M. Popescu. Debutează în Ramuri (1965). Cioculescu. 2. Versificaţia. nr. 1998. M. Alexandrescu–I. ibidem. II. Cioculescu. nr. 1966. Radu Gyr.. Micu. ibidem. 1989. C. P.. 3-4. V. II. 1975. C. C. n. Aderca. De la Mihai Eminescu. Al. Ciopraga. Eseuri despre literatura modernă. Papahagi. 1967. C. Ulici.. II. Ţugui... Despre poezie. 1982). nr. în Familia. Mandic György. M. Ioana Em. 1986. IV.. 12. Ion Barbu – Dan Barbilian. Introducere în poezie. Muthu. Petrescu. I.. Ion Barbu interpretat de. Cioculescu. în Flacăra. Cioculescu. 3. ţărani. Coloşenco. Vighi. Ş. 4. 1984. A. Ion Barbu.. 1986. Neacşu. Ioana Em. 1969. Manolescu. Amintiri. nr.. în filologie al Univ. Spiritul şi litera. Invenţie şi descoperire. G. 1973. Papahagi. 653. G. Grăsoiu. M.. 41. Manu. din Bucureşti (1959-1964). Transcrieri. Ion Barbu şi poetica postmodernismului. 1983. în Luceafărul. III. nr. M. nr. 7-8. 1988. Coloşenco. 1968. Al. 1971. 5. Interpretări critice. Viezuină). nr. 22. Gerda Barbilian. 7-8. 1972. 1970. 1986. 1985. 1996. M. în Dacia literară. Repere. 2002. nr. 1969 (ed. 1938. Itinerar critic. nr. 1984. în România literară. B. Gh. 1983. 1971. E. Periplu. Ş. A editat rev.. Istoria. Rotaru. Ion Barbu. 1998. Crohmălniceanu. 1969. 1. 1983. D. Micu. I. 7. 1976. 1939. Baltag. M. 1984. I. în România literară. 1976. 8. nr. Andone.. jud. nr. Papahagi. Cheie-Pantea. Poezie şi deziderat. Fl. M. Ş. şi Literatura Română a Univ. în Manuscriptum. 1967. Palingeneza valorilor. 1993. în Viaţa Românească. Streinu. Ruja. Ş.. Petrescu. D. în Manuscriptum. II. Teodorescu. 43.. Coloşenco. Panorama de la littérature roumaine contemporaine. 1983. cu o recenzie la micromonografia Liviu Rebreanu de Al. Cioculescu. Portrete şi reflexii literare. 654. 3. Mincu.. 1985. 1979. Aspecte lirice. S. I. în Limbă şi literatură. nr. Ş. Maria-Ana Tupan. M. nr. Amintiri. Nicolescu. Ion Pop. G. Al. Dima. ed. 1. Rusu. 2.. 1988. 5. 3-4. Mincu. 1982. M. Manolescu. 1983. Petrescu. la Contemporanul. II. 1971. Fiul lui Constantin Barbu şi al Elenei (n. Cioculescu. Cosmologia „Jocului secund”. 1981. Cristea. C.. 1967. Ioana Em. Eseu despre textualizarea poetică. L. 1970. Cristea-Enache. nr. Coloşenco. Jocul. I. P. 1982.. Carieră didactică la Craiova. 1986. 1981. Călinescu. lunară Meridian (1990-1992). Itinerar critic. în România literară. N. nr. în Convorbiri literare. Orizont. Convorbiri literare etc. Ş. în Manuscriptum. Mincu. 2001.. Rosetti. Const. în Viaţa Românească. 1968. Configuraţii. 2000. 1995. Poetica lui Ion Barbu. Mincu. Ov. Scarlat. Dolj. Cioculescu.. Dr. N. D. Colab. Analize literare şi stilistice. Varia. România literară. 1996. M. 1999. D. Constantinescu. 6.. vol II. Al. Martin. Gerda Barbilian. S. N. nr. 2000. nr.. Debut editorial cu un 111 BARBU . D. 1989. 2001. Vlad Alexandrescu. Munteanu.

Orizont. 7. Autor al ciclului de versuri Septembrie. 1971. Craiova. A publicat Dicţionarul actorilor Teatrului Naţional din Iaşi dintre 1816-1976 (1976) şi vol. Oprea. Miu.. 12. 23-24. (A. 1992. Glodeanu. Redactor-şef al buletinului Cumpăna din Uzdin (1985-1988). 1816-1976. I-II (1993-1995). despre Romanul de mistere în literatura română (1981). Ipostaze şi metastaze ale discursului oficial. Gazeta literară etc. în Literatorul. 1998. Ateneu. în România liberă. Iaşi. 1971. 1998). Demetrescu. 160 de ani de teatru românesc. Craiova. 39. Tihan. Dan. R. 34. Câmpia nu este singură. REFERINŢE CRITICE: M. nr. Dicţionarul actorilor teatrului Naţional „Vasile Alecsandri”. Istoric literar. în Ramuri. Craiova. Cazaban. 1971. Petroşani. Mutaşcu. 1993-1995. 1975. secretar general al comunităţii românilor din Iugoslavia (1990-1996). B.. roman. Cuza” din Iaşi (licenţa în 1946). 1996. Traduceri: M. Bucureşti. Reexaminări critice. Ciopraga. Antract. Momente din istoria teatrului românesc (1977). 1996. OPERA: Matei Millo. 1976. Luceafărul.vol. T. 27. redactor-şef al publicaţiei Tibiscus şi al editurii cu acelaşi nume (din 1990). un vol. Cronica. Iaşi. ibidem. povestiri pentru copii. Voncu. III (2001-2002). 1994.. A mai publicat patru romane (Oraşul la ora amintirilor. Prof. Câmpia nu este singură. critică şi istorie literară. nr. Brandy. în Steaua. Dianu. Ed. în Archeus. (A. în Contemporanul. Contesa Walewska şi Napoleon. REFERINŢE CRITICE: C. nr. revăzută şi adăugită. 2000. Iaşi – m. Tiba. Ciopraga. 1996. C. Iaşi. 6. din I. nr. 1973. nr. Craiova. roman. 1973. 1963. S. monografie. redactor-şef adjunct la Cronica. Cubleşan. 6. Urmează Liceul Naţional. A colaborat la Iaşul literar. nr. nr. 1981 (ed.) BARBU Vasile. 2003). Craiova. Studii de critică şi istorie literară în vol. preşedintele Soc. redactor-şef adjunct la Iaşul literar şi Convorbiri literare (1954-1963). roman. în Cronica. 29-31. în România literară. Fl. Craiova. R. Poet. 2002) şi altul de povestiri pentru copii (Brazii din Poiana Soarelui. Iaşi. 7. 1999). Milcu. 1997. 3. 1985. 1977. în Săptămâna. în Literatorul. 1979. Steaua. Bucureşti. Curier ieşean (1941). Aproapele nostru trădează. D. Cârlan. în Cronica. critică şi istorie literară. 10. cu T. Momente din istoria teatrului românesc. de proză scurtă (Fuga de sub model. 1982. Craiova. literarartistice „Tibiscus” din Uzdin (din 1990) şi 112 . 11. N. OPERA: Romanul de mistere în literatura română. Craiova. C. 2002. 26.) BARBU N. monografie. Craiova. între 1946 şi 1955. 6 sept. Galaction. Fuga de sub model. I. Bucureşti. redactor la ziarele Moldova nouă BARBU şi Opinia.. Studii medii. Voncu. nr. 1992. 27. Agârbiceanu. Simbolistica poeziei lui Ion Barbu. Bujoreanu. 9. 1996. Delavrancea. 1954. Glodeanu. Hortensia PapadatBengescu. critică teatrală. nr. Muntean. Colonelul de la ghiol. 1816-1976. Trăind printre cărţi. Gh. nr. 2002. Popa. 1999. 1986. nr. Aglae Pruteanu. C. (1971) şi Noi şi clasicii (1975). în vol. Debutează în rev. Sine ira. Tribuna. nr. G.. Brazii din Poiana Soarelui. Sine ira. Colonelul de la ghiol. roman. în Săptămâna. 1998. 1997. I-II. nr. 2001-2002. Voivodina (Iugoslavia). M. în Iaşul literar. Bucureşti. 1984. Buzilă. Teatrul Naţional Iaşi. 1963. proză scurtă. 1. eseuri. 1981. Craiova. I-au urmat Aspecte ale romanului românesc contemporan. 1984. I. Fiul lui Moisă Barbu şi al Liviei (n. Marian Popa. Simbolistica poeziei lui Ion Barbu (1997). 1979). M. 1979. A realizat o antologie de proză scurtă (Învingătorul lui Napoleon. Debut editorial cu monografia Matei Millo (1963). nr. Gh. 1996). 1965. Oraşul la ora amintirilor. 1965. Craiova. „Al. nr. 24. nr. în Steaua. Şt. D. Aspecte ale romanului românesc contemporan. nr. R. G. n. în Steaua. n. idem. Tr. 1993. nr. din 1966. în Contemporanul. Uzdin. 23. 1971. 1998. 15 dec. Noi şi clasicii. I-II. Neda). S. ibidem. 469. B. de critică teatrală Antract (1979). nr. ţărani. fată tătară din Caietul debutanţilor (Editura Albatros. apoi Facultatea de Litere şi Filosofie a Univ. Iaşi.[icolae]. 22 mai 1985. nr. 1998. Ipostaze şi metastaze ale discursului oficial (2000) şi Trăind printre cărţi. I. Aproapele nostru trădează. Iaşi. 6542. în colab. 1986. în Steaua. 1921. Cubleşan. S. C. în Convorbiri literare. ibidem. Zaciu. Autor al vol. nr. II. 1987.

Scărpinatu (1992-1996) şi Unirea (1994-1998). Scriitorilor în grai bănăţean din Voivodina (2002). 2002. Reşiţa. I. Tribuna. de poezie (Refugii în visele fecioarelor. REFERINŢE CRITICE: Catinca Agache. 1996. la Conservator. Periferie. Curentul artelor şi Răsăritul. şi al Mariei (n. Lacrimă la o margine de aşteptare. 2002. Prezent în antologiile Atâtea lumi de vise. Poet şi prozator. 1935 (ed. Paralela 45. REFERINŢE CRITICE: Ov. 1998. Debut editorial cu monografia Activitatea corală la Uzdin. În 1994 iniţiază Festivalul internaţional de poezie „Drumuri de spice” de la Uzdin (Banatul sârbesc). Drobeta Turnu Severin. 1991. 1934. 1991. I. 2003. urmează cursurile Acad. Bucureşti. Scurtă istorie a poeziei româneşti din Voivodina. Timişoara. Critice. 1999. versuri. Uzdin/Timişoara. 1944. redactor-şef al rev. 1939. România. Bucureşti. de câmpuri şi de flori (1990). Debutează în Informaţia Uzdinului (1972). Revista literară. versuri. Cetatea mea. 1885-1990 (1990). II. Bucureşti. (C. B. 1997 etc. S.). Drumuri de spice. Literatura.. el cultivă în proză lirismul şi duritatea specifice evocatorilor mahalalei (G. Bătătorind drumurile ploilor. Zamfirescu. n. 1974. 2001. monografie. În zodia bordeiului. Barcaroiu). Rotaru. Norul sărută câmpia (2003) etc. 1993. din seria Oameni de seamă ai Banatului. copreşedinte al Asoc. S. la Lumina (Novi Sad). 1999.. 1895. Carieră de actor: peste două sute de roluri. I. Cu faţa la perete. Între 1997 şi 2002 a îngrijit mai multe vol. 1998). 1999) şi interviuri (Continente cu dragoste. antologie de autor. 1992. poezii în grai bănăţean. Copcea. Fl.) BARCAROIU Constantin. Drumuri de spice. Timişoara. Debutul în rev. A mai colaborat cu versuri la Ecoul. Bucureşti. versuri. 1998. Fiul lui Gheorghe Georgescu. publicistică (Drumurile noastre. angajat al Teatrului de Stat din Reşiţa. Unicul său roman. I. publicistică.. continuate (1923-1926). 1995. Neamul românesc. Refugiu în visele fecioarelor. 24 ian. Colab.). 1993. Heliopolis. 1990. Catapetesme regăsite în sângerarea cuvintelor.vicepreşedinte al Consiliului Naţional al românilor din Serbia şi Muntenegru (din 2003). 2000. Năloagă în fondroc. Ultima noapte de păcat.. Fl. aforisme. Răsăritul (1924). Uzdin/Panciova. Copcea. OPERA: Florile roşii. Chişinău/Bucureşti. La prima lectură. Redactor la Capitala. 21 apr. Panciova/Budisava. în diverse teatre din Bucureşti şi provincie. Drobeta Turnu Severin. M. e un spirit al contrastelor. muncitor. unde publică şi reportaje cu caracter social. 2002. Crohmălniceanu. de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti. Nottara. Florile roşii (1934). Metafore româneşti din Iugoslavia. Iaşi. Periferie (1935). Sârbulescu. 1997. Bucureşti. A publicat în continuare vol. versuri. Frânturi de suflet. Uzdin.. Uzdin/Caransebeş. Familia. 1996. Libertatea (Panciova). Cele mai frumoase poezii. Satira şi umorul la românii de Voivodina (2001). Drumurile noastre. Sentimental în poezie. Pe drumuri însorite. versuri. Însingurarea zeilor. Bucureşti. clasa de dramă şi comedie a lui C. Cetatea mea (1939). Uzdin/Timişoara. 2002. Drobeta Turnu Severin. Bătătorind drumul ploilor. Arca. Botezul câmpiei cu lacrimi de mătase (1994).a. M.. Bogdan Amaru ş. versuri. versuri. OPERA: Activitatea corală la Uzdin. Versurile şi le adună în plachetele Frânturi de suflet (1935). Debut editorial cu vol. 2001. Aici totul e dor. 1942). Cimpoi. Aici totul e dor. După terminarea gimnaziului (1916). marcat de conflictul între ideal şi real. poeme în proză. 1948. 18851990. Bucureşti – m. 2001. versuri. Pe drumuri însorite (1944) şi Mama (1948). Sărbătorile bisericii noastre străbune. Bucureşti. II. Cuvântul românesc (Vârşeţ). O istorie. Covăciţa. Flamura roşie etc. cu poezia Glasuri lăuntrice. Cronica etc. Mama. Gând şi faptă.) BARCAROIU 113 . Dintotdeauna am murit singur. Vatra. (A. a cunoscut un notabil succes de public. Vasa Barbu. 1935. M. versuri. Din 1949.

Bucureşti.C. Bucureşti. nr. Cornea). (A. Bucureşti. 1998. Poezia după Auschwitz. Bariţiu. 1995. Bucureşti (1974). Ca publicist. Gravitonia (1995). 2002. antologie de autor. . de I. Al. B. 1853-1854. Bucureşti. Ateneu. Jucul de Jos. şi al Anei Rafila (n. unde termină umanioarele şi filosofia. OPERA: Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în şcoala românească din Braşov în Cetate. APACA). Cluj – m. 28 febr. 1989. Contribuţia sa principală se înscrie însă în domeniul publicisticii (pe teme economice. în localităţile Fundoaia. n. O. Sorescu. Familia (1987). pref. Munteanu. 1874. din 1984. 2000. şi Literatură Română a Univ. Debut editorial cu vol. 29. Bucureşti. P. OPERA: Gravitaţia tăcerii. în Luceafărul. la Blaj şi Braşov. 1995. în colab. 1997. (după 1989. Colab. unde urmează teologia. 6 apr. com.E. Iaşi. Ruja. Bacău (1968-1974). Autor al studiului monografic Ioanid Romanescu în apărarea poeziei (1997). membru fondator al Soc. ValeaSeacă.B. Alte vol. Soviany. inimă şi literatură şi al Gazetei de Transilvania şi. Piru. în 1878. sindicală a C. e ales preşedinte al Acad. la Institutul de trei ani din Bacău (1965-1967). nr. CristeaEnache. Părţi alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani din urmă (I-III. primele sale scrieri literare publicate fiind „versurelele” reunite sub titlul Înstreinaţii. CONFEX (1982-1984). Ivănescu. Transilvania. Al. Steaua. Amfiteatru. I-II. de D. fără frecvenţă (1968-1972). pedagogice. Braşov. com. la Gimnaziul din Blaj (1824-1827). versuri. cu G. jud. 8-10. REFERINŢE CRITICE: C. între 1868 şi 1889. Catechismul calvinesc impus clerului şi poporului românesc sub domnia principilor Georgiu Rákoczy I şi II. 1889-1891). 1989. abandonează învăţământul şi se angajează gestionar şi funcţionar economic la Centrala industriei confecţiilor. 1997. Ioanid Romanescu în apărarea poeziei. Poezia şi foamea. Omul probabil. al Foii pentru minte. 1869. 1947. Sibiu. 1994. jud.C. Facultatea de Filologie. Magyar-román szótár. la Caiete critice. D. Gravitonia. poemeeseu. de I. Romanescu. Braşov. în Caiete critice.I. Fiul lui Neculai Bardan şi al Victoriei (n. pref. din Bucureşti. ţărani. cuprinzând şi numeroase elemente memorialistice. Bucureşti. bibliotecar principal la bibl. Poet. cuvânt introductiv de M. istorice. Istoria regimentului al II românesc grăniţiar transilvan. nr. de versuri: Noaptea gravitaţiei (1994). a desfăşurat şi o remarcabilă activitate politică în timpul revoluţiei de la 1848 şi în toată jumătatea a doua a sec. „Al. sociale. în Contemporanul. în SLAST. politice.BARDAN 114 BARDAN Vasile. Prof. Bacău. Ciobanu. versuri. Tatăl lui Ieronim G. în lupta românilor ardeleni pentru apărarea drepturilor naţionale. Poezia şi foamea (1997). Unul dintre principalii întemeietori ai Astrei. apoi la Univ. Facultatea de Lb. constituie un important izvor pentru cunoaşterea evenimentelor de la 1848. inimă şi literatură (1838). întemeietor. a condus. Cristea-Enache. Deutsch-rumänische Wörterbuch. versuri. jud. secretar (1861-1887) şi preşedinte al ei (1888-1893). la Liceul Piariştilor din Cluj (1827-1831). Chiorcea). secţia franceză (1973-1978). Debutează în Ateneu (1966). 1982. Cuza” din Iaşi. de poezii Gravitaţia tăcerii (1989). 1989. al XIX-lea. Carte de citire. nr. 1997. 12 mai 1812. Poezia după Auschwitz (1998) şi Omul probabil (2000). n. Fiul lui Ioan Pop Bariţ. Noaptea gravitaţiei. pref. S. Transilvania etc. Istoric şi publicist. Premiul rev. în 1838. versuri. Adam. cursuri de biblioteconomie în capitală (1988-1989). 20 apr. versuri. studiu monografic. Române (1893). Liceul „George Bacovia” din Bacău (1961-1965). Sibiu. postfaţă de C. natală (1954-1961). Pânceşti şi Valea-Seacă. Şcoala generală în com.) BARIŢ George. al Observatorului. Literare Române (1866). I. preot. 32. Braşov. A studiat la Şcoala Maghiară Unitariană din Trăscău (azi Remetea. debutează o dată cu Foaie literară (1838). Silvestru. Dicţionariu german-român. şi din nou la Blaj (18311835). 1893. în Luceafărul. 1837. fiind unul dintre cei mai înzestraţi ziarişti români ai veacului. referent de specialitate la I. Prof. Dicţionariu ungurescu-românescu.). Braşov. 22. 18201824). în Foaie pentru minte. literare etc.

Cubleşan. Em. Pascu şi I. 1985. Scrieri literare. unele publicate (Dreptul ginţilor în 1914. Traduceri: Stugau [Aug. cărora le dedică romanul Conspiraţia Dărmănescului (1936). S. 1927.. 1910. 1962. R. 7 aug. coordonatori Şt. 1986. George Bariţ şi contemporanii săi. Pervain. 1889-1891. O. Teatrul între civic şi etic. polemice (iscălite cu anagrama C. Prozator. pref. iar din 1878. Velisar). Mureşan. text stabilit. 1966. de V. Cărvunarii şi rev. von Schmidt]. 1891. n. România 1879. Pascu şi Fl.[asiliu]. Dr. Iorga. Actualitatea. Bucureşti. Viaţa şi ideile lui George Bariţiu. pe lângă o serie de conferinţe pe teme sociologice sau juridice. Bihoran). Bănescu. 29 mai 1954. nu însă literare (E. Din 1880. 1964. IIII. Bucureşti. Popovici. ispravnic de Roman) al unor luptători cărvunari. Sibiu. note de călătorie (Ahileion Nudist-Palace.a. OPERA: Din zbuciumul veacului. Rotaru. Ţincu. 1848.. Bucureşti. I-II. suplinitor. Marica. Ornea.. studiu şi antologie de V.. N. Boitoş. Lorenz von Stein. 1989. Al. fiind coleg cu M. Articole literare. Bucureşti. Gazeta Transilvaniei. V. Romantismul. M. I-IX. 1983. Din capitala austriacă. I. G. 1973-1993. 1983. Sibiu. Cluj-Napoca. G. 1899. I-III. Marica. Braşov – m. Pantazi. 19771978. cuvânt înainte de V. Marcat de un dezechilibru psihic tot mai grav. Z. inimă şi literatură. franceză Ronsard. A. Gheorghe Bariţ. între 1870 şi 1874. Ş. Z. II. participă activ la întemeierea Soc. Sibiu. Transilvania. 115 . O. Scrieri social-politice.. Coué. D.. Lectura operei. Luis Neumann ş. comentarii şi indici de Şt. comitetul de organizare avându-l ca secretar. 1947. n.. de I. Minunile gândului. Fiul lui George Bariţ şi al Mariei (n. Foaie pentru minte. A funcţionat ca avocat şi. ed. 1928). şi pref. Idei şi forme literare până la Titu Maiorescu. 1893. arhivar şi secretar al Băncii Albina. Marden. S. studiu introductiv. Publicist şi traducător.. I. A mai colaborat la Rândunica. redactor la bisăptămânalul Observatorul. I. scurt timp. B. I. Audiază cursurile lui von Ihering. Întâiele călătorii în Apus ale lui Gheorghe Bariţiu. Anghelescu. Descendent... Studii de istoria şi sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea.) Jună (1871) şi la pregătirea serbărilor de la Putna (1871). REFERINŢE CRITICE: N..) BARNOSCHI BARNOSCHI D. 1982.. G. moare într-o casă de boli nervoase din Sibiu. în Viaţa Românească. Stăpânirea de sine. G. 1993-1995. Salvan. Istoria. Bucureşti. Netea. I-III. V.. Lectură pentru tinerimea de sexul femeiesc. Itinerar critic. C. semnând cu pseud. nr. Studii şi articole.BARIŢIU Ieronim G. Mecu. note şi bibliografie de B. atât pe linie paternă (printr-un Basilius Barnoschie). REFERINŢE CRITICE: N. cât şi pe linie maternă (prin Andrei Fărcăşanu. Ivaşcu. ed. A condus Revista critică (de drept). Minerva (Bistriţa). Netea. 1884 – m. Lupaş.. 1959. Facultatea Juridică din Sibiu (1866-1868). e funcţionar la Fabrica de zahăr de la Zărneşti. pe lângă câteva trad. 5 oct. Pervain. Familia.. Em. a publicat lucrări juridice. Em. Eminescu. 1969. cu teza Interdependenţa socială în dreptul civil (1912). 1912. Cheresteşiu. (G. Părţi alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani din urmă. O istorie. C. editat de tatăl său. univ. ca prof.. Istoria. e corespondent de presă la Românul şi Semănătorul (Bârlad).[imitrie] V. Cioculescu. Sibiu. În 1868 pleacă la Viena pentru studii economice şi juridice (neterminate).. Hanţă. din Bucureşti.. A urmat Gimnaziul Românesc din Braşov (18601864) şi Gimnaziul German de Stat din Sibiu (1864-1866). Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă. Telegraful român etc. Întors la Braşov (l874). Braşov. mutat la Sibiu. 6 mart. Netea. Două drame familiare.. Pe lângă unele art.. Împreună cu acesta. Bucureşti. Zimmermann. sociale şi politice.. Salvaţi elita). 2.. 1970. Lucreţiu etc. Revista cercului de studii conservatoare. L. (M. Camil. Marica. Studii de literatură română. paralel cu activitatea de redactor.. R. George Bariţiu. studiu introductiv şi antologie de R. Arta de a trăi. în drept al Univ.

1876. Dramaturgia sa (Matei Basarab sau Dorobanţi şi Seimeni. Bucureşti. Ialomiţa. locuţiuni. Amor – Patria şi Dumnezeu după poeţii indiani. Zânele Carpaţilor. 1860. Poet. Et in Arcadia ego. de-a lungul vieţii. F. S. Bucureşti. OPERA: Eleonora. Călinescu. Nătărăii. şi cu poezia Viziunea. Orele dalbe. George Sand. Neamul Coţofenesc. 1890) şi mai ales în cele satirice. 1844. Daciada. f. Ecouri poetice. Zorile izbăvirii – istorie a francmasoneriei româneşti la începuturile sec. Istoria literaturii române contemporane. Bucureşti. Cărvunarii.) e în general facilă. şi Mărturisirea trupului – combinaţie de satiră socială şi „nouă etică”. Bucureşti.a.. IV. Galaţi. Bucureşti. fac totuşi dovada asimilării unor învăţăminte din activitatea de traducător şi a unor capacităţi reale de observaţie în zona lingvistică şi de moravuri. Galaţi. I. A suta necredinţă.. W.. Potpuri literar. cu o intrigă complicată şi contorsionată înadins. Bucureşti. Documente literare. Galaţi.. Moşierii şi a doua lor chemare. poezia. 1930. Marden. 1859. Traduceri: E. Calea împărătească.1931).[nton] (prenumele la naştere: Gheorghe). Conspiraţia Dărmănescului. Galaţi. I Limba română şi tradiţiunile ei.. Corbea Haiducul. Constituţia Moldovei de la 1822. I-III. 1877. Cioculescu şi o scrisoare de Perpessicius. Bucureşti. Iaşi. 1870. 1938. cuvânt înainte de Ş. director al Arestului Curţilor din Craiova. 1872. 1928. Fiul lui Anton Baronţi sau Baronschi şi al Iuliei (n. ?). Se aleg apele. Opere complecte. Literatura.. Sarea pământului. 1932) şi mai multe romane. 1861. Impresiuni din carnavalul 1861. n. 1922. Bucureşti. G. 1847. 1847. de origine greacă (cu numele de familie iniţial Ctena). E. 1858 etc. dar nu lipsită de o anume vervă. Istoria. Opere poetice. Bucureşti. Danubianele. 1918. 20 oct. 1943. OPERA: Reacţiune. Perpessicius. Tatăl. Cugetările singurătăţii. Bucureşti. Bucureşti. 1900-1937. Bucureşti. director de prefectură în jud. Bucureşti. 1934. Patria şi Dumnezeu. 1868. Bucureşti.. Galaţi. Nopturnele. Mărturisirea trupului. I. 1852. Originele democraţiei române. Bucureşti. Bucureşti. anodină în cea mai mare parte. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 1923-1927.. 1862. idiotisme. întemeiată freudist (1933). f. Călătoria printre secolii istorici. 1928. ed. I Legende şi balade. Iova. proverbi şi alte dificultăţi ale limbei franceze traduse în echivalentele lor din limba română. Lumea se dă pe gheaţă. cele mai importante grupate în două cicluri.. Rumilia. III. I. Bucureşti. 1867. „Cărvunarii”. O scenă dintr-o mie. romanele (Misterele Bucureştilor. Matei Basarab sau Dorobanţi şi Seimeni. roman... 1858. Vocabular de 2000 termini. Bucureşti. Un adevăr şi o himeră. Menţiuni. Brăila. probabil o prelucrare. 1874 (ed. Bucureşti. P. Ahileion NudistPalace.. izbuteşte în câteva bucăţi epice (Romana. I. Însemnările unui flămând. Legenda României. 1982. 1932. Fabule alese. Covurlui. Heptameron. Minunile gândului. cu drama Eleonora (1844). Romanul românesc. 1942. I-III. Nu avem date despre împrejurările în care şi-a făcut studiile. Sulacov. 1862-1864. Satire. Işlicul fruntăşit. Poveste istorică. Călăraşi. nuvele (A suta necredinţă. Guizot şi şi-a încercat puterile proprii în aproape toate genurile: poezie lirică. A făcut numeroase trad. nuvelă.. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Galaţi. Sasu-Mariana Vartic. II. O farsă din zilele noastre. Focşani.. dramă istorică. o serie de funcţii care presupun oarecare cunoştinţe juridice: şef de masă la Departamentul de Interne. Sergentul rănit. 1940. Bucureşti. 1881). Focşani. publicată în Curierul românesc (1845)... Alestar. Lovinescu. S. 18231827. Cărvunarii. Bucureşti. 28 mai 1896. Nudismul. 1933. şi-a început cariera scriitoricească către mijlocul deceniului al cincilea. al XIX-lea. Răfuieli boiereşti. 1861. Stăvilare. epică şi satirica. (I. 1936. 1853. 1859. Conspiraţia Dărmănescului. 1877. 1847. Focşani. Poveste istorică. Bucureşti. Brăila – m. prozator şi dramaturg.) BARONZI 116 BARONZI George A.a. 1864. Galaţi. Bucureşti.). O. Bucureşti. Coué. 1877. Vlaşca. Em. Bucureşti. 1933. A. 1828.. REFERINŢE CRITICE: E. Misterele Bucureştilor. Scott. 1860. 1927. Sue. a îndeplinit însă. Stăpânirea de sine. Ov. Dumas-tatăl şi fiul. 1971. . din Al. Bucureşti. comedie. îngrijită de V. Romana. 1931. 1937. Muncitorii statului.. Bucureşti. Galaţi. Crohmălniceanu. preşedinte al Tribunalului Dâmboviţa. Poligraf abundent şi tenace. Galaţi. era avocat. 1876. 1874. 1862-1864. 1877.

Dominoul roşu. Confidenţele unui om de inimă. Drapelul sângerat. com. Lucreţia Borgia. 1884. Emblema maternităţii. Fostul elev al lui Ion Creangă urmează. Iorga. I-III. Călinescu. Iorga. 1909. Marchiza de Brinvilliers. 1845. 1880. Locotenent la Divizia de Mare (1902-1903). Mina Haiduceasa. REFERINŢE CRITICE: N. Istoria. II. Vârgolici. Scott. Botoşani – m. 1985. 1896. Istoria. Vianu. Studii şi cercetări de istorie literară. Bucureşti. în colab. 1882. Bucureşti. 1880. Lacul dracului. Donizetti. note şi pref.. 1855. 1855. R. 1882. Galaţi. Galaţi. idem. Comedia stelelor. Galaţi. Al. I. Cornelia Ştefănescu.. 1957. Bucureşti. Brăila. Wogg-Jersey şi umbra sa. idem. antologie. Mathilde sau memoriile unei fete june. Bucureşti. G. Frate cu Octav Botez. Precursori ai poeziei eminesciene. 1885. 1853-1854. 12 mai 1933. 1853. Galaţi. Măciucă. cu M. f. muzica de G. 28 nov. I... Burdujeni.. 1981. şi note de T. Pasărea măiastră... Patrie şi libertate. Botez). I.. L. 1858. Bucureşti. Tudoriu Grünwald. Batista Veleli sau Răzbunarea poporului. 1963. Bucureşti. Vârgolici. Bucureşti. la Iaşi. Rotaru. T. 1894.1878. f. Ivaşcu. Visul unei vieţi omeneşti. Traduceri: J. Dumas.a. îngrijită şi pref. iar ca director general în 117 BART . Bucureşti.. 1973. Sand. Biciul lui Dumnezeu. Călăraşi. S. Femeile noastre. fata codrilor. Bucureşti. Barbu. T. comisar maritim la Sulina. I-IV. Vârgolici. 1856-1857. Tinerel sau Păstorul domn. 1856. 1988. de C. Maria Stuart. 1845. Cioculescu. Dama cu mărgăritari. Bucureşti. Ş. A.. ed. D. Streinu. I. Poezii alese. Mănucă. O istorie. apoi Şcoala Fiilor de Militari (1889-1894). I-II. Bucureşti. Carnavalul Veneţiei. idem. Epopeea naţională în literatura română. 1962. De la căderea Imperiului roman până la Revoluţia franceză. Bucureşti. Bucureşti. 1883. n. Fidanţata de Lamermoor. Galaţi. text stabilit. Bucureşti. Bucureşti. Călăraşi. idem. 1979. Pillat. 1881. 1966. 1874. căpitan la Divizia de Dunăre (1907-1908). 1856. 1857-1858. Craiova. Sue. Bucureşti. este membru fondator al Revistei maritime (1900). F. I-VI. Lena şi ziua fără mâine. Gornistul şi turcul sau Tichia dracului. R. 1958. Bucureşti. Vl. 1890. Vălenii de Munte. Epopei naţionale. şi al Smarandei (n. Baronzi. Contrabandiştii sau ochire asupra contrabandei şi fraudelor din Galaţi. Cheia de aur. Lectură şi interpretare: un model epic. Bucureşti. 1853. general. 1858. (G. Fiul lui Panait Botez. Dumas. Album internaţional cuprinzând descripţiunea ceremonialelor religioase ale tuturor naţiilor. 1988. 1881. ed. 1909. Momente ale romanului. Istoria civilizaţiunii din Francia. Bucureşti.. îngrijită. Bucureşti. Barba lui Ştefan cel Mare. Fr. Craiova. Yavana şi Nurvady. 1880. M. Bucureşti. jud. Itinerarii istoricoliterare. Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea. Al. simpatizant al Contemporanului şi al grupării socialistpoporaniste. Romani. Şcoala de Ofiţeri din capitală (1894-1896) şi Şcoala de Aplicaţie a Marinei de la Galaţi (absolvită în 1896).) BART Jean (pseud. 1852.l. Galaţi. E. Prozator. Bucureşti. Cammarano. Vârgolici. Galaţi. f. Muncitorii statului. Dumas-fiul. Ordinea zilei. Isaak Lakedem. G. Nebunia de la Plevna.. Pionierii romanului românesc. I-IV. 1979. I-III.a. idem. T. Perpessicius. 1887. I-V. Fântâna zânelor. Sand. 1879. 1880. lui Eugeniu P. Călăraşi. 1855. Galaţi. G. T.a.. Guizot. de Şt. Galaţi. 1856-1859. G.. 1880. 1884. 1881. Începuturile romanului românesc. 1856. 1870-1874. Iacobinii şi girondinii. Dama de cupă. Bucureşti.. Romanul de mistere în literatura română. Lucia de Lamermoor. G. Palatul fermecat sau Crucea şi sfoara. O luptă între fiare. idem. Bucureşti. Călinescu. idem. 1855-1856.. 1853. pref. Istoria. ia parte la întemeierea Ligii Navale Române. II. Bucureşti. Fr. Contele de Monte Cristo. I. Bucureşti. Bucureşti. Daciada. III. Richard Inimă de Leu sau Talismanul.. Rotaru. idem. Metella.. Vălenii de Munte. de N. f. S. D. Al. 1980.. Picard. G. Dumas. Al.. Bucureşti. Forme ale clasicismului în poezia românească până la Vasile Alecsandri. Bucureşti. Menţiuni de istoriografie literară şi folclor. V. Cei patruzeci şi cinci. apoi comandor. Orbul. Wertheimer. ed. Istoria. II. două clase gimnaziale (1887-1889). 1978. W. Nastasachi). 1854. Guizot. Cazimir. Bucureşti. Castelul Brâncovenesc. I-VIII. Bucureşti. Bucureşti. Istoria civilizaţiunii în Europa. Caritatea în costum de carnaval. 1879. B. pref.

Mohanu.. Lovinescu. şi note de Sanda Radian. Mt. 1926. Studii de literatură. 2001. de debut. 1843. Nuvele. urmează nuvelele din Datorii uitate (1916). ed. 1933 (ed. romanul Europolis (1933) – adevărată monografie epică a portului Sulina. Scriitorii şi înţelesurile vieţii. de G. scrie Viaţa lui Nifon). XXV.) BASARAB Neagoe.. I. Goci. Aorist. nr. După vol. Sasu-Mariana Vartic. III.. Adevărul literar. în Cronica. 1923. Cantemir.1968. ed. de G. 1916. protosul Athosului. cu pseud. îngrijită. pref. iar ca prozator. D. Bucureşti. Bucureşti. D. Însemnări şi amintiri. Vlahuţă să ne dumerească (Munca. ed. dorind să redeştepte la curtea Ţării Româneşti ceva din strălucirea apusă a Bizanţului. 1988.. 1900-1937.. căsătorită apoi cu Pârvu Craiovescu. ed. A. 1971. ed.. Bucureşti. Peste Ocean (1926). II. 1939. VI. pref. Ornea. din lumea porturilor. cu povestirea Iapa căpitanului (Lumea nouă literară şi ştiinţifică. Constantinescu. 1928). pref.. VI. O corabie românească. postfaţă şi tabel cronologic de T.. către fiul său Theodosie vvd. 1988. IV: idem. 1901 (ed. În timpul relativ scurtei sale domnii. a unui poet de mare erudiţie. Ivaşcu. Scrieri alese. Bucureşti. Călinescu. Opera pe care a lăsat-o. 1985. Bucureşti. Braga. 1921. Bucureşti. note şi bibliografie de C. Peste Ocean. 1937. 1896. 1894. Bucureşti. În cuşca leului. Scriitorilor Români (1924). literatura noastră veche. Mohanu. Ene. 1933. dominând. cca 1482 – m. Micu. se va arăta un mare ctitor (culmea operelor arhitecturale va fi faimoasa mânăstire de la Curtea de Argeş). 2002. 1967. un sprijinitor al faptelor de cultură (din porunca lui. II Schiţe marine. Băileşteanu.. O. Publică Prinţesa Bibiţa (1923). C. 1970. nr. scrisă în slavonă. Pe drumuri de apă. I.. Vârgolici. Bucureşti. pref. ed. Iaşi). 1972. Schiţe marine.. Bucureşti. Jurnal de bord. Poporanismul. 33.BASARAB Ministerul Muncii. Viaţa şi opera... Membru corespondent al Acad. Bucureşti. III. Istoria. Peste Ocean. Premiul Soc. Premiul Acad. 1916 (ed. Istoria literaturii române contemporane. Datorii uitate. 2002). 2002. Faifer. II. Fl. şi note de V. Confruntări literare.. 1931. Europolis şi trei nuvele. Botez. Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. III. 1985. care îl şi adoptă. Bucureşti. 1993). Bucureşti.. B. 1921. postfaţă şi bibliografie de M. Colaborează la Viaţa Românească. în Limba şi literatură. 1986.... B. 1971. 1976. F. Iaşi. Trotuş). Datorii uitate. Z. Bucureşti. 1990. Ibrăileanu. de A. Europolis. pref. Documente omeneşti. II. 1916. 1521. ed. Europolis. 1978. îngrijită de C. Bucureşti. Băileşteanu. postfaţă şi bibliografie de F. Schiţe marine şi militare. ed. Sanielevici. P. Învăţăturile lui . Nava-şcoală bricul „Mircea”. Prinţesa Bibiţa. Început. Romanul românesc. creează „schiţa marină” şi „jurnalul de bord”.. Scrieri. Mohanu. 1968. în sfârşit. 118 REFERINŢE CRITICE: E. 1960. Ene. Jurnal de bord (1901). n. Mănucă. II. Mohanu. Sultana Craia. 1931. de O. închinat călătoriilor pe mare. Feţele oraşului. pref. altă ed. ajunge domn în 1512.. În Deltă. 1981.. Cercetări critice şi filozofice. G. Jean Bart. ne aduce imaginea unui gânditor politic. Probabil fiul nelegitim al lui Ţepeluş şi al Neagăi. de Ioan Eclesiarhul. Schiţe marine din Lumea porturilor. 1925. Opere. pref. Tr. 1982. activează în cadrul Asistenţei Sociale. Fără să fie un nume de prim-plan. III. 7. Rot. 1965. I Jurnal de bord. 1928. 1973. (M. ed. note şi glosar de C. de G. încetăţenind în literatura noastră poezia vieţii maritime. Bucureşti. în Convorbiri literare. În Deltă. Debutează în publicistica socialistă cu art. pref. Note dintr-o călătorie în America de Nord. Mohanu. Mare postelnic şi apoi mare comis în Ţara Românească. Ciopraga. C. Papadima. 1974-1979. 1983. Literatura. note şi tabel cronologic de C. Perpessicius. Călinescu. îngrijită.. până la apariţia marilor cronici. ed. vol. G. D. Bucureşti. (1922). cu ajutorul boierilor Craioveşti. Pagini literare etc.. 1921). semnat Gh. OPERA: Jurnal de bord. Din periodice. Însemnări şi amintiri. Este „fiul sufletesc” al patriarhului Nifon.. 1975. şi note de V. descendentă din familia de despoţi a Brancovicilor şi din Cantacuzinii bizantini. H. Gavril. Ivaşcu. Opere.. Sevastia Bălăşescu. 1962. II. Se căsătoreşte cu Despina Miliţa. Schiţe marine. unul dintre cei mai culţi oameni ai vremii. Bucureşti. pref. OPERA: Învăţăturile bunului şi credinciosului domn al Ţării Româneşti Neagoe Basarab vvd. Scrieri.. (1916.

Simbolist delicat. fluidă. Literatura română în epoca Renaşterii. Universul literar.. D. vechi. F. lit. Escholier.. Să-mi rămână bucuria.. vreme de câteva decenii. lit. Literatura. Viaţa nouă (1906). Zamfirescu. 1946.. F. P. rom. Vălenii de Munte. slavon de G. N. Proza oratorică în literatura română veche. cu Vasile V. 1944. A tradus din Baudelaire. 19 mart. Românul literar. prefect de Prahova (1918) şi senator (1926-1927). Cugetul românesc. 1 ian. Înainte de moarte. autor al unei poezii fără mari probleme şi gravităţi. A visat o fată. Starostescu). G. 1943. 1968. Destăinuiri (1937). I. Un om în toată firea. Panaitescu. Bucureşti. n. REFERINŢE CRITICE: E. Ş. Micu. Ciopraga. P. Iorga. 1903). J. Piru. Moličre. la Ploieşti.[lexandru]. 1997. P. Moş Stan. 1907. apoi pe cele ale Facultăţii de Litere (1891-1896). 1987. Nenea. 1984. (1908. Bucureşti. şcolară Mugurul (1888).. coleg de clasă la Colegiul „Sf. Literatura. Premiul Soc. Sămănătorul. domnul Ţării Româneşti (1512-1521). Bucureşti. Sub titlul Ovidiu Şicană (1908). I-II. Lector. Revista nouă. studiu introductiv şi note de D. T. 1940. 1927.) OPERA: Destăinuiri. de alte culegeri de proză scurtă (Vulturii. 1976. 1937. 1923.[on] A. Bucureşti. Mihăilă... Flacăra. Bucureşti. 1952. Densusianu. Luceafărul. lui Ov. (R. Ploieşti. Prozator. Bucureşti. Cioculescu. Bucureşti.. Jean Giono. Ivaşcu. ed. Bucureşti. Zamfirescu. Jules Renard ş. Bucureşti. 1942. Probleme controversate.. Zamfirescu. Debutează în rev. la România literară. a întocmit şi manuale şcolare (1926. Ramuri. III. memorialistic (Amintirile uitării). 353. Constantinescu. 1943 (ed. de o melancolie uşoară. Gândirea etc. Florile răului. Premiul Soc. pregătise pentru tipar un vol. Grădina Hesperidelor. Sburătorul. până la sfârşitul vieţii. Z. D. Istoria.. Istoria. H. 1973. Norocul. H. Scriitorilor Români (l926). Vautel şi R. Poet. 1967. Al şaselea din cei şapte copii ai pitarului Alexandru Bassarabescu... n 17 dec. Flacăra etc. Debut editorial cu vol. Haneş a publicat Antologia scriitorilor români (1931). 1924. 1907. urmează cursurile Colegiului „Sf. familia se mută la Bucureşti (1877). idem. de Croisset. Colab. 1941). 1968. Bucureşti. Iorga. ?). A mai colaborat la Convorbiri critice. Muthu. inspector al artelor (1911). Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Traduceri: Ch. Ist. (1909). 1870. a orig. 1916. Trupuri şi suflete. II. 27 mart.. D. 1970. (M. Gafton... Bucureşti. de Croisset. nr. colaborând constant până în 1916. 1942. Giurgiu – m. II. Primul vol. Grecu. C. Scrieri. Literatura română şi spiritul sudest european.) BASSARABESCU BASCOVICI Şerban (numele la naştere: Şerban-Vasile Bascovitz). 1996. în colab. M. (Nuvele. text ales şi stabilit de Florica Moisil şi D. Mazilu. 1891. Sava” (1884-1891). 1910. Al. Debutează cu versuri la rev. a tradus şi 119 . Baudelaire. de geografie la Focşani (1896) şi (din 1897). 1971. Cl. pref. 1930). mama: Elisabeta-Eliza (n. Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti. Pe drezină. I. Generaţia nouă. editată şi însoţită de o introducere şi trad. urmat. Revista Fundaţiilor Regale. Cartojan. de N. Doamna din Malacca. Scăpătând. Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. 1971). Pentru scurt timp. în Adevărul literar şi artistic. Membru corespondent al Acad. inspector al învăţământului primar (1912).. Hugo. Premiul Naţional pentru proză (1930).Neagoe Vodă (Basarab) către fiul său Theodosie.. Domnu Dincă.a. versiunea greacă. M. cu o nouă trad. Fiul lui Gheorghe Bascovitz şi al Ecaterinei (n. Prof. Literatorul.. Ist.. BASSARABESCU I. Istoria. Împăratul cu ochi albaştri. Convorbiri literare. Giono. Început. Lovinescu. unde B. Maxence van der Meersch. Sava”cu Nicolae Bălcescu şi Ion Ghica. Ardel. Poeţi de la Vieaţa nouă. Contribuţii la istoria culturii româneşti. 1920). rom. Bucureştim. Scriitorilor Români (1938. facsimilată. Premiul Acad. Neagoe Basarab şi Învăţăturile către fiul său Theodosie. REFERINŢE CRITICE: N. În colab. primar al oraşului Giurgiu la data naşterii lui B. Învăţăturile lui Neagoe Basarab. Van der Meersch.. în româneşte de V. 1928). cu M. Funcţionar la Ministerul Muncii.

Ovidiu Şicană. N. ed. Bucureşti. Gândul nostru. Arta. Courteline şi a scris şi în lb. Participant la revoluţia Junilor BATZARIA 120 turci. 1907. n. 1929). G. 1907 (ed. 1952. Amintiri vesele şi duioase. Flacăra. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. anecdote. nr. I. Miţu Miţişor şi Sosoiu Sosolici. 1908 (ed. adaptare după Schmid. a condus şi rev. Literatura. e senator în guvernul Averescu (1920). 1921. 1923 (ed. Coana Frosa. Lovinescu. 4. Debutează în rev. B. 1953. 1925. 1924. etc. Jertfa Lilianei. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.. 1923). 1925). B. Mănescu. 20 nov. 1874. Schiţe şi nuvele. 1967. Inelul pierdut. Lir şi Tibişir. şi localizări (Genoveva de Brabant. Bucureşti. 1943). Haplea la Bucureşti. . Alte păţanii şi năzdrăvănii. Bucureşti. 1909. Raportul comisiunii parlamentare asupra anchetei făcută în Basarabia. Constantinescu. 1925).. semnatar al tratatului de pace de la Londra. de S. pref. Bucureşti. După război. Bucuria copiilor. 1939-1940. 1921. 1901 (ed. Inelul pierdut. A condus multe rev. 1963. Bucureşti. Bucureşti. de T. Un dor împlinit. O scrisoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor (Sofia Hrisoscoleo). A urmat şcoala primară la Cruşevo. Două epoci din literatura română. C. 1930. Cruşevo. Ciopraga. Minunatele întâmplări a doi pisoi. Cunoscut azi mai mult ca un talentat creator de literatură pentru copii (seria Haplea. şi cu o viaţă de legendă. unde semna Moş Nae. Vârgolici. Început. Boteanu.a.. în Contemporanul. 1927 (ed. f. Bucureşti. 1923. Clopotul fermecat. II. Clopotul fermecat. Bucureşti. Norocul. Domnu Dincă. N. Micu.. trad. Botez. Macedoneanu şi Dinu Pivniceru. 16. Spovedanii de cadâne. 1943 (pref. înfiinţând. şi ziare aromâneşti. esperanto. 1921. desene de Iordache şi Geo. farsă într-un act şi trei tablouri. G. Bucureşti. Davidescu. Scrieri. II. Bucureşti. Rilă Iepurilă. de T. 1928. Bucuria copiilor. a trecut redactor la Universul (1936). I. comunicare academică. Spre Slatina. Haplea. Doi nuvelişti. de Al. Poveşti cu haz. nescutită de suferinţe şi nedreptăţi. de Zoe Dumitrescu. 1923. cont. Bucureşti. M. Bucureşti. primul ziar aromânesc. 1922 (ed. Vulturii. O. 1968).. Ovidiu. Bucureşti. Macedonia – m. R. Şezătoarea din Fălticeni (1903). 1966. pref. 1940. 1930 (ed. Nuvele şi schiţe. 1904. parlamentar turc la Constantinopol (1908) şi ministru al Lucrărilor Publice în guvernul „Junilor turci” (1913). la Gimnaziul din Ianina şi la Liceul din Bitolia. Craiova.. II. 1909. D.. Scrieri. Piru. Prof. Dimisianu. N. la Cruşevo.. 1939. 1930.) şi diferite manuale şcolare. ed. II. Haplea în străinătate.. IV. 1928. Uitucilă. Bucureşti. Ist. Călinescu. scurte povestiri. II. 1942). Noi şi vechi. 1927). care a lichidat ultimele rămăşiţe ale Turciei europene (1913). Bucureşti. P. 1965. lit. 1977. OPERA: Părăvulii.). Bucureşti. Opere complete.[icolae]. Bucureşti.. Bucureşti. Bucureşti. Daudet. 1982. Colina îndrăgostiţilor. Pe drezină. Bucureşti. pref. Plici şi Plum. I-II. inspector şcolar al vilaetelor Coşova şi Salonic. A mai semnat Ali-Baba. Bucureşti. Anecdote populare. Proză. II. 1921. În timpul războiului se retrage în Elveţia (1916). R. 1941. 1922. Winniethe-Pooh. Oradea Mare. (C. 1929. De la fraţii de departe.) BATZARIA N. 2000.localizat farsa medievală franceză La Farce de maistre Pierre Pathelin. Moş Stan. Bucureşti. După ce a fost un timp la Adevărul şi Dimineaţa şi a condus rev. Schiţe şi nuvele din viaţa orientală. Critice. I. A tradus din A.. Arhiva.. REFERINŢE CRITICE: E. a răzbit în literatura română cu umorul său înţelept şi darul unui povestitor oriental. Biografia familiei Boteanu. Bucureşti. Turcoaicele. Pe drezină. OPERA: Nuvele. şi pref. Iaşi. nr. Prozator şi publicist. f. ed. 1942. Ploieşti. Avramescu.. Aspecte. Liceul Român din Bitolia şi doi ani Facultatea de Litere şi Drept din Bucureşti. Schiţe şi nuvele. Vârgolici. 1937. 1922. II. 1930. a mai scris schiţe.). III. 1924. la Sămănătorul. Iorga. 28 ian. 1955. Istoria. romane pentru copii (Jertfa Lilianei. II... Bucureşti.a. 1943). Nuvele din viaţa turcească. Bucureşti. Schiţe şi nuvele. Răpirea celor două fetiţe. Cu o opera întinsă.. Un om în toată firea. Roman din viaţa cadânelor. T. 1928. Bucureşti. 1916. Universul copiilor. deşi inegală. 1979). Vianu. Deşteptarea (1908). Bucureşti. 1921. în Manuscriptum. Sărmana Leila. Bărbulescu. Plici şi Plum. 1945. Lume de ieri. Scrieri alese. 1928 (ed. S. şi pref. A redactat (în colab. la Salonic. 1929. Dimineaţa copiilor. 1985. Colab. Sărmanul Adrian. T. de G. Bucureşti. Nenea. II. Milorian. 1958). Bucureşti. 1919 (ed. 1925. 1903.

de poezii Mesagerul alb (1970. 1938. Iorga..a. Valea nopţii. Canada). cu o pref. adaptare după Schmid. Scrisorile unei pisici. Kitchener. de T. Bucureşti. Ontario. 1932. 1979). Debut editorial cu vol. Bucureşti. Florica Boţu. Coana Frosa la Bucureşti.. Bucureşti. Bucureşti. Iorga. Bucureşti. Kitchener. Istoria. Şincai” din capitală (1958-1963). Ontario. 1987).. poeme în proză. III. Poveştile papagalului. introd. Gh. Cartea bucuriei. REFERINŢE CRITICE: N. N. Codirector (1975-1985) al emisiunii bilunare de informaţii şi cultură românească. Între 1968 şi 1974 este inspector de credite la Banca Agricolă.a. f. 1989 şi La porţile disperării.. Bucureşti. 1978... 1943.Haplea la şcoală. H..a. f. f. 1994. lit. Ohio. Germania).a. II. şi transpunere în limba literară de ~. Copiii cu părul de aur şi Scufiţa Roşie în ţara zânelor. de Ion Caraion). 1970. G. Bucur. O viaţă de om aşa cum a fost.a. versuri.) BAŢU-ICHIM Florica. M. Statele Unite). f. f.a. Colaborează la Amfiteatru. Bucureşti. 1944.a. Bucureşti.. f. Bucureşti. Iorga. Seara lumească (1978). Bucureşti. f. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. cu o epigramă semnată. Canada) etc. n. În 1974 se stabileşte în Canada. orig. Ştrengărelu. Québec. Statele Unite).a. Lir şi Tibişir. Urzica. Este al şaptelea copil dintr-o familie de aromâni. Ohio. Michigan.a.. Ontario. Bucureşti. Bucureşti. 1943. Bucureşti. Bucureşti. de Ion Caraion.. 1934. f.a. Bucureşti. Bucureşti. Sărmanul Adrian. Bucureşti. Milne. Alte culegeri de versuri: Oglinzi (1975). Valea nopţii. 1928. Ontario. colectiv Agape.a. f. pref. 1938. 1941. 1941. Lacrimile mamei. Poezii pentru copii (1983) şi Petala infinitului alb (2001). 1944. 1968 (ed. Cuvântul românesc (Hamilton. Statele Unite). La plimhare-n zi cu soare. Priveşte şi citeşte. f. Vestitorul român-canadian. Cable 4 din Kitchener. Buchete de poveşti pentru copiii cuminţi. Contribuţiuni la bibliografia românească.. 1943. Istoriografia. Cândroveanu.a. 1945. mama. dintr-o greşeală de tipar. versuri. Bucureşti. Ist. Bucureşti. Păpuşica. Bucureşti. f. Bucureşti. Ontario. Bucureşti.. 1945. 1982 (alte două 121 BAŢU-ICHIM .. Călinescu... Fiica lui Temistocle Baţu. 1975. În închisorile turceşti. Bucureşti. Canada). Maimuţica. Credinţa şi Calendarul „Credinţa” (Detroit.a. Adamescu. II. Uitucilă. f. 1942. Brăila. Copilul nimănui. 1934. a publicat mai multe cărţi în dialectul aromân. 13 apr.. 1941. Luceafărul românesc (Montréal. Rădăcini şi Orpheus (Kitchener..a. începutul speranţei. Rilă Iepurilă. Ontario. Porumbiţa şi Timofte. Din lumea Islamului. Bucureşti. în vol. de Ştiinţe Economice din Bucureşti. f. Bucureşti. II. f. De toate şi frumoase. Poetă. şi a Victoriei (n. Regina din insula piticilor. colectiv Agape (1982). Bucureşti. 1989. Martinică şi Puky. 1944 (ed. 1942.. 1939. Păţanii din tinereţe. Viaţa şi aventurile ei. 1935. OPERA: Mesagerul alb.a. Bucureşti. cont. Trandafirul mării şi alte povestiri din „O mie şi una de nopţi” şi de la alte popoare povestite pentru tineret. Coana Frosa. 1939... Seară lumească. Autoare a unui volum de poeme în proză (Vinerea Mare. Genoveva de Brabant. Pozne şi boroboaţe. nouă. 1943. Debutează în Urzica (1963).. croitor. 1945. localizare după Winnie-thePooh de A. Cartea mea. f. Căsătorită cu poetul Dumitru Ichim. Fetiţa schimbată. Bucureşti. Bucureşti. Luceafărul. În căutarea norocului. Vinerea Mare. În tinereţe sau la bătrâneţe?. 1979.. Kitchener. 1944. Prima turcoaică. Cutia cu jucării. Bucureşti..a. în vol.a.. Almanahul „Urzica”.. 1942.. Ontario.a. Pană). Tiriplic cel norocos. Poezii pentru copii (1979). Syracuse. Bucureşti. Poveşti de aur. Fel de fel de vieţuitoare ce nu fac vreo supărare. Bucureşti. f. Oglinzi.. f. A. Bucureşti.a. Părăvulii. Comoara cu poveşti alese printre cele mai frumoase de la diferite popoare.. versuri. Mica Robinson. Copilul crescut în peşteră. Bucureşti. Răpirea celor două fetiţe. Anecdote. Bucureşti. Kitchener. Poezii pentru copii. de N. Poveşti de aur. Tatăl născut în Pleasa (Albania). România văzută de departe. f. Bucureşti. În ţara copiilor trântori. (C. Bucureşti. Kitchener. Comuniunea românească (Detroit. Ontario. Haplea. Unchiul meu Adam. 1940. f. Bucureşti. Bucureşti.. 1977. 1994). Mimina. Literatura. Cadran. M. Revista scriitorilor români (München... Bucureşti. secţia finanţe-credit (1963-1968). difuzată la postul de televiziune GRCT-TV. Papahagi. 1942. Licenţiată a Acad. Bucureşti. Turcia junilor-turci.. f. Bucureşti. cu o pref.a.. 1975) şi a două cărţi de proză confesivă (Bolnav de cancer în Medjugorje. născută în Beala de Sus (Iugoslavia). Poveşti de aur. Urmează Liceul „Gh. Solia (Jackson. Bucureşti.

Bursier în Statele Unite (1990). Memoria zăpezii. Membru al grupării „Echinox” şi redactor. Alb pe alb. ed. Mihaela Moisin. 2003. 1990. jurnal de călătorie. Bistriţa-Năsăud. interviuri. de Tóth István. Departamentul emisiunilor informative (1991-2003). şi Dumitru Ichim. Băjenaru. Chintelnic. Târgu Mureş. jud. 1981). versuri. versuri. versuri. versuri pentru copii. Colab. director la rev. interviuri. director al rev. 1997. Planeta Ichtys). Zona liberă. Autor al antologiei de poezie târgumureşeană Ceasul de flori (2001). Târgu Mureş. Flacăra. Curs şi recurs. 1994. nr. Poduri de umbră/Hidak az árnyékok felett. Culte 122 şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş. Statele Unite). Ontario. versuri. redactor-şef al rev. 12. Între sublim şi tragic. N. Sasu. Manualul de ceară (2001). Alpha (1990). 1994. Kitchener. 1997. Casa cu idoli. Poduri de umbră (2001). Ceasul de flori. 1995. Târgu Mureş. Petala infinitului alb. versuri. N. partea nevăzută a lunii. G. corespondent al Televiziunii Române. 2001. Oglinzi paralele. 2001. 121. de interviuri (Anotimpul probabil. 1998 (reprodus din Clipa. 2001. Rădulescu. convorbiri. Debutează cu publicistică în ziarul Ecoul din Bistriţa şi cu poezie în rev. versuri. 2000. Debut editorial cu vol. 10 dec. Steaua. 121. Premiul Filialei din Târgu Mureş a Uniunii Scriitorilor (1996. în Rădăcini. Târgu Mureş. Mondo bussines (1995).secţiuni ale cărţii sunt semnate de Nicolae Novac. Liceul „Liviu Rebreanu” din acelaşi oraş (1971-1975). Încrustări în bancă. Între două lumi. Steinhardt. Lina lumina. nr. convorbiri cu ~. (A. Ion Murgeanu. nr. 1993. A. versuri. însemnări. Oglinzi paralele. California. versuri. 1997. 1992. interviuri. redactor-şef al rev. 1994 (ed. Gura lumii (1997-1999). apoi secretar de redacţie al rev. secretar de redacţie la rev. Nostalgii interzise (1991). Târgu Mureş. A doua Americă. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Casa cu idoli (1996). Între două lumi. 1996). A doua Americă. Târgu Mureş. în Rădăcini (Kitchener. Convorbiri literare. 1997) şi literatură pentru copii (Jocuri încrucişate. interviuri. La porţile disperării. Premiul rev. 1999. Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada. 102. Aproape departe. versuri. II. 2001. 1997. Muntele Athos din Muntele Athos. 1995. . 1994. cu o pref. publicistică. 1996.. Târgu Mureş. director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură. urmat de Memoria zăpezii (1989). Poesis etc. Ontario. Tribuna. 1956. Transilvania. Jocuri încrucişate. jud. Curs şi recurs. Teatru-n teatru (1998) şi Ambasador (1996-2003). 2003. Poet. jurnal de călătorie. 2001. interviuri. Bucureşti. Târgu Mureş. Târgu Mureş. 1991. nr. 2001. antologie de poezie târgumureşeană. 1999. trad. 1996. A mai publicat vol. 2002. redactor cultural la cotidianul Cuvântul liber (din 1999). Bolnav de cancer în Medjugorje. jurnal. REFERINŢE CRITICE: Gh. 2001. Eseuri literare. 2000. Lina lumina. George Băjenaru. versuri pentru copii. Luceafărul.) BĂCIUŢ BĂCIUŢ Nicolae. Târgu Mureş.. Cluj-Napoca. Zări senine a Liceului „Liviu Rebreanu” din acelaşi oraş (1975). ClujNapoca. 1999). publicistică (Şi aşa mai departe. Luceafărul (1979. Târgu Mureş. 1990. Mureş (1982-1983). de versuri Muzeul de iarnă (1986). Fiul lui Grigore Băciuţ şi al Mariei (n. America. Babel după Babel. Ontario. 2001. Târgu Mureş. OPERA: Muzeul de iarnă. în Clipa (California. 1993. S. 2000. Vatra (1983-2003). nr. Târgu Mureş. 1996. Prof. Cluj-Napoca. Bucureşti. 132. Poezii pentru copii. 1997. din Cluj. Poeme din Grădina Luminii. începutul speranţei. George Băjenaru. 1986. Muntele Athos din Muntele Athos. Din 2001. Târgu Mureş. Şi aşa mai departe. 1989. 2000). Babel după Babel. 1993). 2003). Solstiţiu la Echinox. Târgu Mureş. Societatea încotro? (1995-1997). secţia română-engleză (1978-1982). Astra. Canada. 2001. la Vatra. Târgu Mureş. Bucureşti. 2003). redactor-şef al Editurii Tipomur din Târgu Mureş (1991-2003). Nostalgii interzise. Studii elementare în satul natal (1963-1969) şi Bistriţa (1969-1971). în Curierul românesc. Statele Unite. Zona liberă. Kitchener. la Găleşti. Cititor în exilul creator. Canada). Solstiţiu la Echinox (2002) şi Alb pe alb (2003). Manualul de ceară. Târgu Mureş. 1995. de Valeriu Anania. Măgheruşan). (19781982). n. Anotimpul probabil. Steinhardt. partea nevăzută a lunii. jurnale de călătorie (America. Canada.. bilingvă româno-maghiară. redactor la rev. 2003. 1989. versuri pentru copii.

C. Poet. Bârgău. Bucureşti. T. Bojer. 1936. jud. 1983. prin pagini de ficţiune. cuvânt înainte de Ş. Gândirea. Şcoala generală în com. Coşovei. Icoane argeşene. autor de albume şi ghiduri: România (în colab. 1988. Cluj (1985-1987). Bruxelles. organizator şi comisar al mai multor expoziţii româneşti în străinătate. Argeş. Bucureşti. Opere. 1977.) BĂDĂUŢĂ Alexandru. Bucureşti. Oslo. n. C. Gândirismul. Hierschi. secretar general). 1983. 5. Popescu). Aref. Teleorman – m. Cele trei Crişuri. pref. Bucureşti. în Orizont. 1986. la Ramuri. Muntean. introd. Buletinul cultural (19251928). în Tribuna. la Tribuna. director. România pitorească etc. Cuvântul literar şi artistic. 21. Craiova. nr. 1943. Cioculescu. Facultatea de Filologie a Univ. consilier cultural al Ambasadei României la Paris. 1940 (versiune franceză. 1901. 1937. 1933 (versiune engleză. E. T. agricultori. în care excelează talentul său descriptiv. 1989 – dec. Kieland. Preocupări literare. Guide de la Roumanie (1940. Istoria. nr. Nufărul din Alexandria. Coşovei. 1932). 1928). postfaţă de M. în filologie al Univ. Les Roumains. Guide de la Roumanie. franceză. Goga. Privelişti româneşti. 1927. 1958. 50. (V. şi al Elenei (n. Bucureşti în 1869. Vestiges archéologique de Roumanie. G. în România literară. de Th. 46. Director al Teatrului Naţional din Cluj (1987-1990) şi director al Radioteleviziunii Cluj (22 dec. Alui Gheorghe. 1932. T. prozator şi eseist. Natură. învăţător. Zâmbreasca. 1936. Prozatorul se afirmă abia la bătrâneţe. 48. Viaţa literară. în colab. 2002. Paris. Muntean. Bucureşti. Gândirea (1928-1931).. Debut poetic în rev. Arta populară românească (1936). C. Petcu). cu poema-pastel Morarul (1919). 24 febr. 1977). „Gândirea” şi gândirismul. jud. Secretar de redacţie la Cugetul românesc. natală. Hotelul Urmuz. Director adjunct (1994-1997) şi director (19971999) al Centrului Cultural Român din Paris. Dumitrescu. Leipzig. Ţara de jos. de J. 1932. Vrabie. S. 1986. Dr. memorialist şi eseist. V. 1986. 1933). REFERINŢE CRITICE: Gh. Nistor. din Cluj cu teza Poezia şi sacrul (1997). À travers la Roumanie. 1928. Munţii României. Paris. Guide balneo-climatique de la Roumanie. Bucureşti. 1932. germană). Dorian. 1937. apoi Liceul „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeş (1957-1960). dar mai cu seamă prin memorialistică (O carte trăită. nr. Argeş. în Amfiteatru. în Vatra. B. Şcoala primară în com. pref. Bucureşti. Bucureşti. natală (1950-1957).. M. Grigurcu. Facultatea de Litere şi Filosofie a Univ. Note literare. 18 mai 1983. 4. nr. Din 2001. nr. Universul literar. Bucureşti. Eseistul se afirmă la început în critică (Note literare. Munţii României (1942) etc. în România literară. com. Privelişti româneşti. Moraru. Constanţa Buzea. pref. România literară. Steinhardt. România la lucru. 2000. 52. Bucureşti. România. Ustilling an Rumensk Folkekunst og Reiseliv.. Funcţionar la Ministerul Finanţelor (1922-1925) şi la Ministerul Propagandei (şef de serviciu. Colab. viaţă populară. Redactor al Studioului de Radio Cluj (1968-1985). 1999. funcţionar la Comitetul de Cultură al jud. Craiova. 1940). în Convorbiri literare. G.) BĂDESCU BĂDESCU Horia. n. 14 iun. L’Europe orientale (Paris). D. apoi în evocarea peisajului românesc (Privelişti româneşti. Fiul lui Gheorghe Bădescu. 1942. 123 . nr. 1944. Leş monuments historiques de Roumanie.). cursuri la École de Versailles (Paris). din Cluj (1963-1968). Colab. în Ateneu. clădiri. debut editorial cu eseul Beethoven (1927). de G. Prozator. (A. 1940. 1986. 1990. com. Pornind de la un vers. Fiul lui Constantin Bădăuţă şi al Elenei (n. de O. Bucureşti. Călinescu. Generaţia ’80. 1937. 1940. T. Arta populară românească. 7. XIV. 1936. nr. Bucureşti. Manolescu. Liceul „I. OPERA: Beethoven. O carte trăită. Preziosi. N. Premiul Acad. nr. 1975. 1987.REFERINŢE CRITICE: Gh. 1987. G. Micu. Steaua. N. Întemeietor al cinematografiei documentare româneşti şi al Oficiului Naţional de Turism. cu K. Paris. Brătianu” din Piteşti (1912-1921). A. 1. în România literară. din Bucureşti (absolvită în 1930).. Sadoveanu. 1994). nr.

Bayo şi ~. La salle d’attente/Sala de aşteptare. nr. 1990.. Bucureşti. Premiul Asoc. IV. Moraru. III. Cântece de viscol (1976). G. Rochefort du Gard. Bayo. discută categoria tragicului din perspectiva interpretării date de D. 24. Cluj-Napoca. versuri. Furcile caudine (1991). Adam. Apărarea lui Socrate. nr. Strania voluptate a matematicii literare. Anotimpurile. 2002. P. trad. 1995. S. D. 1981 (ed. Melopoetica.. roman de dragoste ce reia... nr. Marginales (Belgia). Cluj-Napoca. 2003. Ioana Bot. şi pref. Argeş (1986) şi al rev. Cluj-Napoca. tablete. postfaţă de P. F. Ateneu. E. 2003. V. 1975. Vulnerat omnes ultima necat. REFERINŢE CRITICE: P. Explorări în actualitatea imediată.Vatra. 1997. Grigurcu. 2001. nr. Valori lirice actuale. Simion. D. Diaconu. 1989. Starea bizantină (1983). poeme. Cluj-Napoca. Ziua cenuşii (2002). Cluj-Napoca. Traduceri: H. Moraru. 6. versuri. Furcile caudine. Lambersy. Regman. ibidem. nr. Ioama Bot. şi pref. în Steaua. Gh. 1991. Les syllogismes du chemin. Bucureşti. II. 1979. M.) . pref. Apărarea lui Socrate (1985). în alt registru. I.. 1991. Bayo. ibidem. Îmblânzitorul de himere. Ronsete. şi pref. La proba cuvântului. trad. 1996. detectând în balada românească un fond mistic. Joia patimilor. Anonimus. Bucureşti. 1999. CIujNapoca. Ieşirea din Europa. de ~. 44. trad. Membru fondator al Cenaclului „Echinox” (1967) şi al Soc. 1978. E. ClujNapoca. 1992. Ziua cenuşii. Cluj-Napoca. Le Journal des poètes (Belgia). 1986. 1992. 1977. Scriitori. Roşca şi G. Radiografii. Germania. 1991.. Autor al eseurilor critice Magda Isanos. Lieduri. şi pref. D. 1976. Piru. 1987. 1996. M. Premiul rev. Un an de poezie. 1992-1994). Zborul gâştei sălbatice. 1998. Cluj. plasat în Transilvania anului 1918. Drumul spre Eleusis (1975) şi Grigore Alexandrescu. de ~. Modalităţi. Cronica. 10. Bucureşti. 2000. 9. Călătorie pe continentul veghind/Marche sur le continent en veille. 20. trad. versuri. Cluj-Napoca. urmat de Nevăzutele Urse (1975). Bucureşti. nr. OPERA: Marile Eleusii. C. în Cronica. nr. 7. cu ţesătura de conflicte specifice. 9. 1981. Prozatorul a dat două romane: Joia patimilor (1981). versuri. Starea bizantină. Poesis (1990). Bucureşti. Poantă. 1975. versuri. 1986. H. idem. nr. Cornelus. Ferestre. de P. Phéatique (Franţa). Felea. de Broqueville. 1992. Petrescu. Irina Petraş. 1990. Cluj-Napoca. Bucureşti. Premiul Acad. Bucureşti. de ~. 1985. Cântece de viscol. trad. Irina Petraş. Grete Tartler. Sud (Franţa) ş. Rimbach. Viaţa Românească. Bucureşti. ibidem. 1992). Cluj-Napoca.a. Bucureşti. Fierul spinilor. Poantă. în Vatra. Recurs la singurătate (1982). 1997. 12. în Tribuna. Cluj-Napoca. Cristea. 2003. 1984. France. tablete. A. Coffinet. Poezia poeziei de azi. L. ClujNapoca. Al.. Bucureşti. unul istoric şi unul tragic. 24. Alboiu. Abattoires du silence. Ascunsa trudă. Parada măştilor (1981). versuri. 1985. 7. M. versuri. Bucureşti. Ascunsa trudă (1979). La mémoire de l’Etre – la poésie et le sacré. idem.. Tăceri şi semne.. 2000. trad. idem. 1991. Liiceanu. eseu.. Un poet printre critici. Apostrof. nr. de ~. şi pref. Al. B. Bucureşti. 1979. de M. 1981. 1993. 1998. Debut în Tribuna (1964). În golful tăcerii/In der bucht der stille/Dans la baie du silence. Parada măştilor. P. Debut editorial cu vol. Jurnalul unui ateu provizoriu/Journal d’un athée provisoire. Troyes. 1981. de Broqueville. nr. Ronsete (1995). Drumul spre Eleusis. 124 BĂDESCU 1995. Bucureşti. 655. 2003. 45. Papahagi. în Convorbiri literare. Lieduri (1992). nr. 1997. şi pref. Marile Eleusii (1971). versuri. Camus. 1990. 4. H. Anotimpurile (l987). I. G. Scriitori. Scriitorilor din Cluj (1977. (A. Aspecte ale poeziei de azi. 1992. 1983. mai trăieşti?. Ruja. 1974. C. 5. 1979. nr. motivul recurent al poeziei. 1993.. Exod/Exode. de G. versuri. Familia. nr. Existenţa poeziei. de ~. Culturale „Lucian Blaga” (vicepreşedinte. Uraho. 1. Române (1991). 1993. Poantă. Holban. 1993. în Steaua. în Steaua. ambele în formula „par lui-même”. Nevăzutele Urse. Magda Isanos. de Sadeleer. versuri. Paris. în Tribuna. versuri. în Tribuna. Moraru. Semnele realului. M. Recurs la singurătate. Poezia. de Boisdeffre. Convorbiri literare. nr. Meşterul Manole sau imanenţa tragicului. G. în Contemporanul. eros/thanatos. Bucureşti. versuri. Quaghebeur. 1985. Taşcu. Iorgulescu. V. versuri. 1990-1992 şi preşedinte. ibidem. Poantă. de ~. în Vatra. Poesis. 1993). nr. Daguet. eseu. Bucureşti. Grigore Alexandrescu. I. în Adevărul literar şi artistic.. nr. W. 1-2. 2001. Cluj-Napoca. pref. C. nr. Poezie şi sacru. trad. Holban. I. C. 1971. Mai temerar în eseul Meşterul Manole sau imanenţa tragicului (1986). 1982. ibidem. Amay – Belgique. 1987. versuri. 1989. şi Zborul gâştei sălbatice (1989). 1984. versuri. Luceafărul. 1993. 1978. 2000. România literară. II. Diana Adamek. Fierul spinilor (1995).

B. de Nerval. Catedra de franceză. Bucureşti. Foaia Societăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina etc. Lévy. 15 mai 1847. Prieten cu Eminescu încă de la Blaj. în filologie al Univ. Bucureşti. Coroana României. Suceava. de A. Mărturii culturale bihorene. Bucureşti. comentarii şi cronologii la vol. Poet şi publicist. Poet încă din timpul liceului (a debutat în 1864. Figuri dispărute. 1984. Iaşi şi Viena (a urmat Literele şi Filosofia. 1998). 1938. prof. La réception de Rousseau en France (17501800). Din trecutul Botoşanilor. Le XVIIIe siècle. Maillet. Orientul. Rimbaud. Familia. din Bucureşti cu teza Pour une pragmatique de la littérature. Comercială). 1978. 1974. Cele mai izbutite sunt poeziile în stil popular. Rousseau şi epoca Luminilor. 1978. Botoşani şi Dorohoi şi director al Şcolii Normale din Galaţi. L. Rousseau. 1993. Neamţ. Sălaj – m. Voltaire. Bucureşti. 1982. M. Urmea-ză Şcoala franceză (19451947). note. 1881.) BĂDESCU Irina (prenumele la naştere: Irina Mihaela).-H. Trad. Tournier etc. şi a Irenei (n. OPERA: Poezii. bursieră a Colegiului Noua Europă (1995). A scris pref. Preparator la Institutul Pedagogic din Bucureşti (1962-1964). Mercier. Traduceri: G. 4 oct. în colab./postfeţe. 1978. A. Mauriac. 1904. La réception de Rousseau en France. Pressa. Vartolomei. 17501800 (1999). univ. şeful Catedrei de franceză a Facultăţii de Lb. lector (1973-1990). OPERA: Cours de littérature française. Poeţii Bihorului. Le français langue seconde. Bucureşti. A. Cours de littérature et civilisation française. Italia (1972)şi la Université Laval. asistent (1966-1973). membru al Soc. (G. com. în Aurora română din Pesta). G. precum şi Acad. M. Récits. 1929. A lucrat în redacţiile ziarelor Curierul de Iaşi. Cluj. Pop. române de studii franceze (din 1992) şi preşedinte executiv al Soc. 1989. de Nerval. Trompeta Carpaţitor. I. Bucureşti. Brion. Barbaria cu 125 BĂDESCU . Essai de méthode. 1975. Coroana României. 1868. le texte et ses ailleurs. V.. a întemeiat şi condus ziarele Noul Curier român (1871-1873) şi Curierul român (18861904). Licenţiată a Facultăţii de Filologie a Univ. A fost revizor şcolar în jud. preparator (1964-1966). specialitatea franceză (1961). din Bucureşti. Urbino. Metamorfozele cercului. Convorbiri literare. 1876. cu Angela Martin. Pelaghia – Căruţa. Maurois. Essai de méthode. n. Anne Hébert. apoi Şcoala elementară Floreasca (1953) şi Liceul „I. II. matematician. la Studii de literatură universală. Bucureşti. Bucureşti. Debutează în Studii de literatură universală (1964). La culture roumaine à l’époque des Lumières. 1881). Şardin. Studiile liceale la Oradea. bursă de specializare oferită de Guvernul federal al Canadei (2002). A organizat colocvii naţionale şi internaţionale (Semiotică şi poetică. Fr. Bucureşti. Codirector al Asoc. Răştolţ. Diabolicele. Potoran. Caragiale” din Bucureşti (absolvit în 1956). B. 4 nov. II. A scris versuri erotice şi patriotice în gustul vremii. Le XVIIIe siècle. (din 2000) la Facultatea de Filologie. Fiica lui Radu Bădescu. Fiul protopopului Ion Bădescu. V. Între 1992 şi 2000. 1975. Maillet. şi Literaturi Străine. B. trad. Conspect asupra literaturei române şi scriitorilor ei de la început şi până astăzi în ordine cronologică. române pentru studierea secolului al XVIII-lea (din 1995). REFERINŢE CRITICE: V. Cahiers roumaine d’études littéraires.a. din Bucureşti. în cele din urmă se stabileşte ca funcţionar în Botoşani. 1999. Eseistă şi traducătoare. Grozdea). în colab. publicată sub titlul L’oeuvre. Aurélia. Cahiers de linguistique théorique et appliquée.. A colaborat la dicţionarul de Scriitori francezi (1978). A.BĂDESCU Ioniţă Scipione. La Réception de Rousseau en France. L’oeuvre. a Univ. Pesta. Botoşani. Bucureşti. Bucureşti. 1868. din G. iar cele superioare la Budapesta. fără a depăşi însă nivelul mediocrităţii (Poezii. Vl. Autoare a unor cursuri de literatură şi civilizaţie franceză dedicate secolului XVIII. E. Dr. fiind de altfel şi culegător de folclor. Québec. Concordia. Synthesis etc. Gr. Marivaux. le texte et ses ailleurs. de Nerval. 1975. Corps culturels. Canada (1994). 1987. apoi al Junimii. Munteanu. Bonardel ş. Poulet. Colab. a colaborat la Albina. G. 1989. Burse de specializare la Centro Internazionale di Semiotica e Linguistica. Bicentenar Diderot. S. d’Aurevilly. 1934. 1750-1800 (1979). Voiculescu. B. Fr. 1944. n. d’Aurevilly. conferenţiar şi prof. jud. Blaj şi Beiuş. coordonator R. Hélène Cixous. A. Bicentenarul Revoluţiei franceze. Timpul.

Teatru. Teatru. Bucureşti. (1971). Cernăteşti. 1995. Scânteia tineretului (1954-1964). al lui B. în Cotidianul (Litere. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Autorul e în sală. Viaţa Românească etc. Bucureşti. 1999. Anca Christodorescu. Bucureşti. M. Iaşi. 52. 1996. în Analele Universităţii Bucureşti. de problema fericirii şi a demnităţii individului în relaţie cu semenii săi. Dresoarea de fantome. Întâmplări trăite de alţii. Iertarea.) BĂIEŞU în aer liber etc. 1967. Redactor la Albina (1952). 1998. nr. 1996. dar B. 1987. Pompierul şi opera. Tatăl se ocupa şi cu vânătoarea. Premiul „I. nr. nr. 1992. 1979. Un activist al suferinţei (1991). Tristeţea vânzătorului de sticle goale (1992). Bucureşti. lui Ion Mihalache). Bucureşti. Premiul Asoc.. de R. Sufereau împreună. Cixous. mai cu seamă în drame: Chiţimia. Jurnal în fărâme. Bucureşti. Chiţimia. Fotbalul – joc de bărbaţi. L. Meteorii. în colab. Mihăieş. 1979. Alte vol. Bucureşti. 1967. ed. 1983. 113. 1987. Bucureşti. Balanţa. C. Bucuresti. 1970. Escrocii 126 chip uman. cel din Desfăşurarea. Vederea (1983). Al. Autorul e în sală. Cine sapă groapa altuia. Debut editorial cu vol. Jocul. Teatru (2003) şi romanele Balanţa (1985). Poetica spaţiului. Bucureşti. ed. ed. H. 1993. 2 ian. Tristeţea vânzătorului de sticle goale. Arte. Liceul Comercial din Buzău (1944-1951). Cârciu). 1993). Începe studii universitare de filosofie şi drept pe care le continuă la Facultatea de Filologie (absolvită în 1961). 1973. al cărui cuplu. Preşul. F. B. Un activist al suferinţei. nr. Ghiu. satul Aldeni. Nu muriţi din întâmplare. Bucureşti. Limbi şi literaturi străine. 1975. New Jersey (SUA). La iarbă albastră. continuată în satul vecin. Boul şi viţeii. Poponeţi. Descendenţa caragialiană e vizibilă. Şcoala primară în satul natal. în Dilema. în Cronica. Ţara lui Papură Vodă. Bucureşti. Trădarea. n. de R. la România literară.în Orizont. 1996. OPERA: Necazuri şi bucurii. 1981. 1999. Cioran. Idei). Preşul. Autorul e în sală (1987). 1984.BĂIEŞU Ion (pseud. Tanţa şi Costel (magistral interpretat de actorii Coca Andronescu şi Octavian Cotescu). Bucureşti. G. Bucureşti. Umorul la domiciliu (1981). Bucureşti. Bucureşti. 1964. Cezar Tabarcea. Întâmplări trăite de alţii (1987). 1991. În căutarea sensului pierdut. Durand. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. îi adaugă unele accente noi. Bucureşti. Noaptea cu dragoste. REFERINŢE CRITICE: M. Acceleratorul. proză scurtă. Premiul Asoc. Sufereau împreună (1965) în substanţă şi în stilul colocvial foarte personal. (A. 1990. de schiţe Necazuri şi bucurii (1956). 1992. 1992. Scriitorul atinge maxima popularitate prin serialul televizat Iubirea e un lucru foarte mare (1967). nr. se afirmă mai liber în schiţa umoristică. 15. 1980. câştigând cu vol. 1970. 1973. Bucureşti. com. 5. Bucureşti. cu Ana Vancu. 1976. proză scurtă. III. Luceafărul. roman. Bucureşti. Tournier. 1956. Bonardel. Premiul Uniunii Scriitorilor (1968. Bucureşti. 1959. Figuri mitice şi chipuri ale operei. 1992. Talentul orig. E. 1965 (ed. Bucureşti. Colab. Culegeri de teatru: Boul şi viţeii (1982). 1985. 1995. redactor-şef la Amfiteatru (19651968). în România literară. 1985 (alte ed. 37. Băieşu. 1987. Copilărie mizeră. Umorul la domiciliu. care-l şi împinge către dramaturgie. Dramaturgul e preocupat mai ales de mecanismul alienării. Bucureşti. Martin. Călinescu. Umor. 1971). prefigurează satira limbii de lemn. D.. II.: Pompierul şi opera (1980). 1979). 55 de povestiri vesele. E. Timişoara. Buzău – m. 1970. Bucureşti. Fiul satului. Bucureşti. Băieşu. Bucureşti. jud. Povestirea Cei din urmă (1959) îl menţine încă în zona de influenţă a lui Marin Preda.21 sept. Vederea. evocată cu umor negru. 2003. Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu”. în România literară. Bachelard. Ionescu. Alibi. 1976. Bucureşti. 1996. 1933. Bucureşti. 1999. 12. . Demiurgul cel rău. revăzută. Acceleratorul (1990). 2003. Oameni cu simţul humorului. 2003. Cineaştilor pentru scenariile filmelor Mere roşii (1977) şi Omul care ne trebuie (1978). Debut cu versuri în Viaţa Buzăului (1951). 1990. sunt comediile ce-l consacră. agricultori. Scriitorilor din Bucureşti (1978). M. Înăuntru. Mihăilescu. nr. nr. În căutarea sensului pierdut. Catherine Durandin. Dragoste bolnavă. Fiul lui Ion Mihalache şi al Auricăi (n. Cei din urmă. 1974. 25. Filosofia alchimiei. Caragiale” al Acad. 1962. în 22. 1971. Amfiteatru. Tania Radu. Urzica. Iubirea e un lucru foarte mare. Prozator şi dramaturg. Bucuresti. G. S. 1982.

Fiul lui Constantin Băileşteanu şi al Floarei (n. debut editorial în 1973. 1982. Studiu monografic. Panoramic. nr. 21. 284. 1972. Cluj-Napoca. 1983. 1992. Bucureşti. nr. Preludiu. 1987. antologic M. V. G. Şcoala elementară în com. Sadoveanu. I. V. 1966. nr. 1985. Simion. Sălcuţa.. 29. 15.. M. Bucureşti. în Tribuna. Ştefănescu. Alex. E. nr. 33. Grigore Vieru. 2001). Din 1979. 1985. note). 4 nov. E. în România literară. agricultori. din Bucureşti (îşi va lua licenţa cu o monografie a rev. nr. Urmează vol. 30.. Silvestru. Dramaturgi români contemporani. Simion. Alex. Bucureşti. nr. Pp. 46. 1992. nr. (M. Cronici literare. Dumitru Dinu. Abside. 1970. 1983. Bărbulescu. Popescu. în Flacăra. de art. nr. 3. nr. Diaconescu. E. S. în Ramuri. Gând românesc). cooptat în colectivul de realizare a ed. Alex. 1977 (ed. 2002. Al. Ştefănescu. G. Teatrul ca lume. Arghezi. ibidem. A debutat cu o recenzie în rev.. Curs post127 .REFERINŢE CRITICE: G. 1977. Raicu. în Revista de istorie şi teorie literară. 49. 1995. 1980. în România literară. 1972. critice M. V. 1977. Gheorghiu. 1984. 1983. în Vatra. Mecu. A. 1995. 3 din Bucureşti (1952-1956). Prim-plan. N. în Adevărul literar şi artistic. 3. în urma absolvirii Şcolii pedagogice mixte nr. Fl. Dobrescu. 41. Facultatea de Litere a Univ. Jean Bart... Practica scrisului şi experienţa lecturii. Faifer. 12. natală (1954-1961). Buzaşi. zis Băjenaru. M. 28. în România literară. 1990. N. n. în România literară. D. Ilfov. Manolescu. 46. Reflexe condiţionate. nr. REFERINŢE CRITICE: N. 28. Băleanu. M. Alex. 1990. 1985. Tunari. 1983. şi Literatura Română a Univ. Chirilă. nr. II. 21 iul. 1979. Al. cercetător la Muzeul Literaturii Române şi redactor la rev. 37. Ungureanu. L. Simion. Diana Adamek. Vatra (1971). Lector la Centrala Cărţii (1970-1971). cu vol. Ungheanu. din Bucureşti (1965-1970). 1993. 1995. nr. Subiecte. (A. 1983. C. ibidem. nr. nr. E. Iorgulescu. M. Băieşu. Eseuri. N. 1988. 5. 1975. în Literatorul. Autor a două studii monografice despre Grigore Vieru (1995) şi Marin Sorescu (1998). Dimisianu.. Omul şi poetul. nr. 1980. Dimisianu. în România literară. Ciobanu. mama Constantina (n. 3. idem. 1983. I. G. jud. 1998. în Tribuna. Piru. iar între 1966 şi 1971. în Contemporanul. Tudor Măinescu. Schiţe de critică. Foiletoane. Naghiu. Bucureşti. Manuscriptum (din 1981). Facultatea de Lb. Bucureşti. natală (1945-1952). nr. idem. Personalităţi culturale româneşti din străinătate. 1971. 1985. Aorist. 1982.) Educaţiei Socialiste (1971-1981). din T. 46. Stănescu. instructor la Direcţia Literaturii şi Publicaţiilor din Comitetul Culturii şi BĂJENARU George. Al. 1985. 1999. În 1977. 1977. 15. în Convorbiri literare. M. Eseuri (1982). Prelipceanu. jud. 1987. Între 1961 şi 1964 urmează Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de trei ani. 1938. C. T. n. nr. 1979. OPERA: Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu. Abside (1979). Dolj. M. nr. Cristea. Bucureşti. I. com. Diaconescu.. în România literară. A. 1992. F. ?). 6. D. R. nr. A prefaţat şi îngrijit ed. în Literatorul. Manolescu. R. 1974. 2001. com. Arhipelag de semne. M. 1992. Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova (1961-1965). T. obţine diploma de învăţător. 1983. Săceanu. în Luceafărul. nr. în Luceafărul. Ora 19. Ghiţulescu. Rondul de noapte. Popescu. Arta transfigurării. Critic literar. 3. nr.30. nr. Dramaturgia între clipă şi durată. Bucureşti. pref. Sadoveanu interpretat de. Aorist (1988). 6. 1982. Lecturi libere. în Luceafărul. Şcoala elementară în com. Vârgolici. 591.) BĂJENARU BĂILEŞTEANU Fănuş (prenumele la naştere: Ştefan). Dobrescu. 14.. 1983. nr. Ştefănescu. Al. 26. 1983. O panoramă. în Contemporanul. 1990. Comedia în dramaturgia românească. 1983. nr. idem. publică Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu. Zamfirescu. R. III. nr. 52. în Familia. Macedonski. Manu. Bosa). 1947. Dimisianu. Marin Sorescu. Proza. Refracţii (1980). S. 1985. 11. nr. în Tribuna. (antologie. nr. Ştefănescu. dintr-o familie de ţărani. Tatăl. în Luceafărul. Refracţii. Ungheanu. Brădăţeanu. în Luceafărul.

fabule. Eseuri în vol. colaborează la România literară şi Limba română din Chişinău. 2001. In Search for the Deep Masculine (edited by Keith Thompson. mart. în Literatură şi artă (Chişinău). 6 mart. pe lângă poezii. de poezii. 5 din aceeaşi localitate şi din nou la Scăieni.. însemnări. California). Marian Gh. Între 1957 şi 1959 e prof. apoi prof. 266. proză. Cristiana Stoicuţ. mart. cu o pref. Între sublim şi tragic. 1999.. Bucureşti. Canada.C. Los Angeles. 162. Lucrează la importanta revistă din Boston. Bucureşti. Editor. apoi prof. Ctitor în exilul creator. începută în 1942 la Ceptura. 20 febr. nr. 128 BĂLAN Simion. publicat de Ana Blandiana. 1995. eseuri. (A. Românul liber (Londra). Vasilescu). 1994. Simion. 27 febr. George Teodor. . Washington. febr. 1999). de lb. Canada).. 1993. versuri. judeţul Prahova. apoi la Liceul „Sf. ian. Meridianul românesc (Anaheim. Cynthia A. Canada). 27 iun. În The Christian Science Monitor publică. A mai publicat două culegeri de versuri: Restless Planet/Tulburătoarea lume (1993) şi O lumină (1999). Cuvântul românesc (Hamilton. 29 sept. după aproape doi ani petrecuţi în Germania. în Cuvântul românesc (Hamilton. Să-l apărăm!). Editor. 1989. Sibiu. Nicolae Raţă-Dumitru. Tunari (1960-1963). Truman College” din Chicago (1986-1989). Fiul lui Tănase Bălan. Maryland. n. California). şi al Margaretei (n.. cu o introducere de Leonard Nathan. febr. 1994. 1991. 1999 (reprodus în Rădăcini. în Al cincilea anotimp. Sasu. Şcoala elementară. L. jud. În 1975 câştigă premiul de poezie „Dimitrie Bolintineanu” şi tipăreşte primul ciclu de versuri în Luceafărul. California). nr. ultima clasă (1950). iun. în Cuvântul românesc. Ronald Bogue. Petru şi Pavel” din Ploieşti. convorbiri. licenţiat al Facultăţii de Litere. A fost învăţător în com. cu o Postfaţă de Marian Gh. Ontario. Tutor la acelaşi colegiu (1987-1988). Owings Mills. California). OPERA: În umbra nimănui. ibidem. Prahova. Colaborează la Lumea liberă românească (New York). Ontario. Owings Mills. REFERINŢE CRITICE: Dumitru Ichim. în Lumea liberă românească (New York). 1988. Eseuri literare. New York. cu poezia From Our Eyes) şi Best Poems of ‘90s (The National Library of Poetry. Universul (Hollywood. nr. Origini/Romanian Roots (Norcross. D. 1994. Urmează cursurile Facultăţii de Zootehnie a Institutului Agronomic „N. 1997) polemizează cu detractorii lui Eminescu (Eminescu e batjocorit. Kitchener. The Christian Science Monitor (1983-1995). în Meridianul românesc (Anaheim. la Şcoala generală nr. ARA Journal (Davis.-oct.. Este prezent în antologiile To Be a Man. cu poezia The Man of the Fields).) BĂLAN Cristian Petru. secţia română-istorie. 1994. un lung serial intitulat Scrisori din exil. se stabileşte în Statele Unite (1982). California). Restless Planet/Tulburătoarea lume. fabule şi proză În umbra nimănui (1988). Poet şi prozator. Prahova) şi Ploieşti (1959-1985). Alexandru Bantoş. 2001. română şi istorie la BoldeştiScăieni (jud. „Ştefan Gheorghiu” (1972-1973). a Univ. din capitală (1959-1964). e continuată în comuna Scăieni. Lumină lină/Gracious Light (New York) etc. Debutează în ziarul Steagul roşu (1969). Bucureşti. Studii la „Harry S. idem. A. 33-34. Valentin Buzlea. 1997 (interviu). 5. (Ora crepusculară) de Nicolae Iliescu. Howard Ely. O lumină. Canada). Bălcescu” din Bucureşti (1954-1956). în American-Romanian Academy Journal (Davis. apoi editor la „Romanian Missionary Society” din Wheaton. 1995. După 1989. 1996. Beyond the Stars (The National Library of Poetry. Maryland. în Limba română (Chişinău). Absolvent al Liceului teoretic „I. 1936. 19. prof. Stevens. suplinitor la Bertea.. cu poezia Reflection). Debutează editorial cu vol. în Cuvântul românesc. Ion Dumbrăveanu. în Curierul naţional. Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada. În 1986 se stabileşte în Statele Unite. 1998. Părăseşte ţara în 1980 şi. iun. Georgia). Poezii de la Dumnezeu.universitar de ziaristică la Acad. 1999. Boldeşti-Seciu. nr. 1999. Luceafărul românesc (Montréal. Caragiale” din Ploieşti (1950-1954). S. 1995. la Liceul Angroindustrial din Brăneşti (1974-1978) şi la Liceul de Meteorologie din Bucureşti (1978-1980). Între sublim şi tragic (1998) şi Ctitor în exilul creator (2001). În Cuvântul românesc (nr. Poezii. nr. idem. acelaşi jud.

are două perioade distincte de afirmare: debutul. Prozator. 1991. nr. Urmează Liceul Militar din Craiova şi. Ov. Meridianul românesc. Phoenix. 1909. 1998. lipsită de continuitate. 1992. absolvind Şcoala Politehnică. din ţară (Magazin. 1993. OPERA: Într-o duminecă de august. ?). dar si prin absenţa exerciţiilor prealabile care să-l anunţe. 2003. screenplay. Bucureşti. 1941 (postfaţă de Mariana Vartic. Crohmălniceanu. Luceafărul). n. Abecedar. 1996). Chicago. Dicţionarul partidelor politice din România. ofiţer de carieră. Hârşeni. agricultori. poeme. Prezentată în secvenţe cronologice. Chicago. 2003. OPERA: Stropi de rouă. Visuri cosmice. în Steaua. Geniu sublim. Scriitorilor Români). 1994). Chicago. Nae Antonescu. The Boat Vietnamese People. Davis. de M. cu o pref. California). Bucureşti. poeme religioase. Poeme spaţiale. California. 10. 1993. Apa vie. Dicţionarul criminalilor politici din România. G. 1993. Fiul lui Mihai Bălan şi al Mariei (n. Viaţa lui Iisus Hristos. 30 ian. în Meridianul românesc. poezii pentru copii. Rusu. Nestinsa lumină. Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada. 2003. 2001. Eminescu. Phoenix. cu romanul Într-o duminecă de august (Premiul Soc. fără îndoială.) BĂLAN 129 . 4 apr. 1993) şi romane (Zborul destinului. Băjenaru. în România literară. D. Glen Ellyn. în 1941. postfaţă de L. Ioan Dan. colectiv). Activitatea sa literară. 13. ibidem. Piru. Este şi autorul unui Dicţionar al partidelor politice din România (1992). este operatortraducător la compania Floreal Transworld Delivery-FTD din Downers Grove. convorbiri. 21 oct.Illinois (1988-1991). Braşov – m. S.. 1993. de poezii (Amplificările tăcerii. Perpessicius. moare în luptele de la Turtucaia. din Statele Unite (Lumea liberă românească. în Luceafărul. Hollywood. 2003.C. Amplificările tăcerii. 1994. Moga. 18 sept. REFERINŢE CRITICE: Al. Micro Magazin. cu versuri (1956).. roman. Fostul inginer reia scrisul abia după pensionarea din 1965. Al doilea suflu. ***. în Meridianul românesc (Anaheim. 12. A colaborat la Posturile de radio „Vocea Americii” şi „Europa Liberă”. Exerciţii. S. Magazin istoric). Din 1993. Phoenix. reprodus în Românii în ştiinţa şi cultura occidentală. nr. se dedică ingineriei până la sfârşitul vieţii. îşi începe activitatea literară debutând în rev. 1992. Eseuri literare. Simuţ. New York. BĂLAN Eugen. dramatică prin voinţa târzie de a alcătui o operă. Oaspeţii din Elizeu. însemnări. „Vagabond” pe mapamond. Cioburi de cristal. George Băjenaru. Washington. Tatăl. 1992. Dicţionarul criminalilor politici comunişti din România. San Francisco. 1992. N. Maxime şi cugetări miscelanee. Panorama. 6 mart. Illinois. aforisme şi cugetări (Cioburi de cristal. S.) REFERINŢE CRITICE: George Băjenaru. încercare. 1904. Desperation Aboard. Oaspeţii din Elizeu. n. 1979. 1993 (ed. Debutează în Flamura Prahovei (Ploieşti). 1970. BĂLAN Ion. Glen Ellyn. (I. Poet. 1998. com. nr. debutează cu vol. Chicago. Focşani – m. 2001. Student. În 1941. Între sublim şi tragic. Bucureşti. Un roman al convertirii la credinţă. A scris studiul introductiv la vol. M. 1998. 1991). Dincolo de curcubeu. A publicat în continuare vol. 1993. Debutul surprinde prin maturitate. Zborul destinului. 1989. 1993. 1968. 1996. 24 apr. A. de poezii Stropi de rouă de Vasile Militaru (Chicago.. 1993. Geniu sublim (Eminescu). Scenariu cinematografic. cu schiţe şi nuvele. Scriitorul nu se voia autorul unei singure cărţi. 1996).. succedat de o nouă apariţie editorială abia peste un sfert de secol. Opere. Irina Petraş. Visuri cosmice. Bucureşti. 21 ian. IX. Editorial. 1987 (vol. 1997). Nestinsa lumină. Cluj-Napoca. 1993. Operator transmiţător la Compania Telefonică Fonetel din Chicago (2001-2002). Debut editorial cu romanul „convertirii la credinţă” Dincolo de curcubeu (1992). roman. II. 1997). Bucureşti. Un dicţionar al eroilor căzuţi victime ale comunismului în România. I. 1996. jud. scenarii cinematografice (Desperation Aboard. de nuvele Floarea roşie. 24 dec. Cititor în exilul creator. Chicago. Sasu. siguranţa frazei şi a construcţiei simple. Colaborează la rev. Luceafărul. 2003). Luminătorul) şi din Canada (Cuvântul românesc. Universul. 1992. Glen Ellyn. Bucureşti. în Tribuna. Studii de drept la Bucureşti. Cursaru. 1992). 1993. (A. Reîntoarcerea la literatură echivalează cu un nou debut. lucrări dedicate regimului totalitar (Un dicţionar al eroilor căzuţi victime ale comunismului în România. 1998 (art. 1979. Chicago.

Ioan Slavici sau Roata de la Carul Mare. Steaua. ţărani. nr. I. Purcaru. 1971. 48. România literară. Peisaj interior. 1968. Luceafărul (redactor-şef adjunct. 11. OPERA: Febre cereşti. Portrete. de art. III. nr. Albina. 1965. Colaborează la Gând românesc. Lector la Univ. 1966. revăzută şi adăugită. în Contemporanul.a. Pavel). nr. Debut în rev. Manolescu. Valori literare. 1985. Bucureşti. M. 1985). Aron Cotruş. 1974. 44. Iaşi. ed. studii literare. Bucureşti. Pietre pentru templul lor. Delimitări critice. 1971. Orizont. În focarul timpului. în România literară. T. E. 1975. conf. Hunedoara. 1966. Rector al Univ. 1982). 1970. Începe liceul la Orăştie (1941-1948). 1975). Sângeorzan. Condiţia creaţiei. Bucureşti. şi adăugându-le celor din placheta de debut. 1981. 1966. 1968. A îngrijit şi/sau prefaţat/postfaţat ed. 5 oct. În focarul timpului. Bucureşti. Bucureşti. ed. Carieră universitară: asistent (1954-1959). 2001 (ed. Bucureşti. 2003. Revista Fundaţiilor Regale. REFERINŢE CRITICE: Ileana Corbea-N. Epoca veche şi premodernă. Arbori pentru veşnicii. Intrând de tânar şi în publicistică. Jurnal de lectură. Bucureşti. Bucureşti. Viaţa Românească. cu studiul Influenţe folclorice în poezia noastră actuală (1955). 1983. în România literară. Bucureşti. Piru. Vârgolici. Octavian Goga. de folclor. A fost redactor la rev.. 1977. 1977. articole. în filologie (1968). 1988). 1986. în Luceafărul. Istoria literaturii române. (1971). Dacia. Constelaţii diurne. nr. Membrusupleant (1969-1979). Ethos şi cultură sau vocaţia 130 tinereţii. 6. C. Momente ale liricii româneşti din secolul XX. Universul literar. 1985. 1972. P. recenzii şi studii literare (Delimitări critice. din Octavian Goga (1963. e redactor la Viaţa Românească (19531959). n. Istoric şi critic literar. Condiţia creaţiei. intitulată tot Febre cereşti.) . apoi membru plin (19791989) al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. 1981. prof. 1964. (C. Vaidei. 1985. 1955. nr. de poezii Febre cereşti. Ţara omeniei. 1966 (versiune franceză. lector (1959-1967). Bucureşti. 1985. 1982. . 1941 (ed. din Bucureşti (1989-1990). II. Bucureşti. în Cronica. Bucureşti. la Tânărul scriitor. OPERA: Influenţe folclorice în poezia noastră actuală. Ei l-au cunoscut pe Aurel Vlaicu. Mircea Popa. în Contemporanul. Repere critice. din Bucureşti (absolvită în 1953). 1976. 1976. 1964. 1979. 1994). REFERINŢE CRITICE: N.) BĂLAN BĂLAN Ion Dodu (numele la naştere: Ioan Bălan). Cioculescu. L. II. ed. com.. 1929. Bucureşti. 1967. 1972. 16. 1974 (ed. Aron Cotruş (1978. jud. George Coşbuc (1962. Bucureşti. ed. Resurecţia unui poet: Aron Cotruş. A. Bucureşti. 1970. Cuvintele au cuvântul. Convorbiri literare. nr.. Mocanu. (din 1970) la Catedra de literatură universală. II. antologii de poezie patriotică. 1970. terminându-l la Bucureşti (bacalaureatul în 1949). Dr. 1985) ş. nr. Ş. Ethos şi cultură sau vocaţia tinereţii. Metonimii. Manu. 1979. 13. La politique culturelle en Roumanie. Bucureşti. nr. Artă şi ideal. 1970. R. nouă. 1978). nr. Al. Lumea românească. adunându-şi poemele risipite prin rev. în Flacăra. Pietre pentru templul lor. 1971. Luceafărul etc. 1974 (versiunea engleză. Vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (1969-1977). Valori literare. Stănescu. D. Bucureşti. 1983. 1981. Florescu. Hasdeu” al Acad. Biografii posibile. 1981. 1986. 1974. În 1970. Cuvintele au cuvântul. 1970). Copilăria unui Icar. 1978. Ml. 1988. monografii istorico-literare (Octavian Goga. apoi funcţionar la diferite instituţii şi ministere şi redactor la Editura Scânteia. P.. Bucureşti. 1988. A publicat vol. (I. nr. Bucureşti. Artă şi ideal. Fiul lui Ioan Bălan şi al Anei (n. (19681969). Munteanu. Repere critice. Bucureşti. pref. 1961-1967). III. Premiul Uniunii Scriitorilor (1974). în Contemporanul. Constelaţii diurne. Paris. Facultatea de Filologie a Univ. în vol. 27. Martin. 1975. Fl. Gană. R. 22. din Toulouse (1967-1969). Ioan Slavici sau Roata de la Carul Mare. realizează o retrospectivă lirică în selecţie proprie.îi apare vol. Z. în România literară. 27. Bucureşti. 1972. în Steaua. Bucureşti. 1981). Avântul şi Viaţa Românească (l953). nr. în România literară. II. Marcea. 8. de A. Ioan Slavici (1963). G. 1964). Evocări. 1973. Antonescu. plachete de versuri. 1985. Premiul „B. 1981 (ed. 2001. Bucureşti. 2000. 18. Critici. Neliniştea fântânii. 2003). apoi la cea de literatură română (19841990).

Bucureşti. 1961. 1979. Regăsirea continuă. Luceafărul. C. Niculescu. 1834-1872 (Studiu monografic asupra vieţii şi operei). Bucureşti. în filologie (1973). Câteva fabule. Bucureşti – m. G. Din vremea lui Vindetot. 1995. apoi Şcoala Pedagogică din Târgu Jiu (1950-1954). de versuri (Topos Atopos. Lector la Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor (1973-1977). în vol. Fiul lui Dumitru Bălăeţ. G. Din Parlament către pământul ţării. I. Depărăţeanu. şi prin comedia O bună educaţie (1845). şi al Mariei (n. I-II. ed. com. stenograme. R. Membru al Soc. Odihna pe prund. Fă-mă tată să-ţi semăn sau Generaţia actuală din generaţia trecută. I. critice din N. OPERA: O bună educaţie. fiind şi autorul primei ed. I. Iorga. II. 1985. un fiu al fantasiei. Eliade-Rădulescu.. picher. 1989. ed. critice Ilarie Chendi (I-II. satire şi fabule. 1860. Provine dintr-o familie de mici boieri şi a făcut carieră funcţionărească. antologie. satul Buzeşti. 1978. fiind ocârmuitor în diferite jud. Ivaşcu. I. Perpessicius. n. 1978. I. tată. şi literatura română la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu” (1959-1966). Bucureşti. de Sanda Radian.. De la Eminescu la societatea muncii: o extraordinară privire prin 131 BĂLĂEŢ . Scuturile. Glasuri. (G. Fabule alese. 29 febr. care i-a publicat câteva scrieri şi în vol. Teatrul între civic şi etic. Îndrumătorul cultural.. Filarmonice. 1800. 1982. 1910. Teatrul românesc. l969. 1956. Colaborează la Contemporanul. articole. Culegere de fabule. Eterna regăsire. Literare a României (din 1843) şi al Comisiei Teatrale (în 1866). 1976. Dr. L. Regăsirea continuă. Odihna pe prund. Tornea. Glasuri. 2002). 1983. Familia. 20 ian. Radu Ionescu şi Al.. Autorul mai multor vol. A descoperit şi publicat romanul Catastihul amorului şi La gura sobei. 1965. A debutat cu poezia Primăvara.. Autor de poezii lirice. al cărui autor pare a fi criticul Radu Ionescu. Gorj. şi pref. de lb. Craiova. 1983. Şcoala primară în satul natal (1943-1947).. sub auspiciile lui HeliadeRădulescu. România literară. Cronica. 1988-1989). De la Eminescu la societatea muncii. Fă-mă. 1935. Bucureşti. 1974. publicistică (Din Parlament către pământul ţării. să-ţi semăn sau Generaţia actuală din generaţia trecută). Poet şi dramaturg. Primii noştri dramaturgi. Bucureşti. Bucureşti. 8 nov... n. 1845. În căutarea lui Trophonius. cu teza Radu Ionescu. anecdote versificate. Bucureşti. 1971. Istoria teatrului în România. Massoff. ?). D. şi al Elenei (n.. 1961. Poet şi eseist. II. Istoria. I. Bucureşti. 1969. Crasna. Ce rămâne. Călinescu. Bucureşti. În căutarea lui Trophonius. Poezii şi fabule. Prof. 1979.: Topos Atopos. nemiloasă critică la adresa moravurilor şi a instituţiilor publice regulamentare. a rămas cunoscut mai ales prin satira Fă-mă. Bucureşti. eseuri (Eterna regăsire. jud. I. Romantismul. 1898. Bucureşti. Georgescu-Tistu. Antologia fabulei româneşti. Râmnicu Vâlcea. Bucureşti. Viaţa Românească. Popovici. 1895.) BĂLĂEŢ Dumitru. 1989. 1986) şi al unei monografii (Radu Ionescu. OPERA. Vălenii de Munte. Radu Ionescu. Scuturile. REFERINŢE CRITICE: N. A publicat ed.. Menţiuni de istoriografie literară şi folclor. Cubleşan. urmează trei clase de gimnaziu la Săcelu (1947-1950). 1860. datând din 1865. Poezii. Seceleanu). al Asoc. Craiova. să-ţi semăn sau Căftănitul de ţară la Bucureşti (1838. din Bucureşti (1959). 1985). Bucureşti. Revista bibliotecilor. epigrame. Poezii inedite. clucer. precuvântare de I. 1983). Bucureşti. Augustele iubiri. Istoria. Debutează cu versuri în Luceafărul (1960).. 1974. Suchianu. Istoria.. Augustele iubiri. Inspector la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (19681973). îngrijită şi glosar de Al. să-ţi semăn sau Generaţia actuală din generaţia trecută.BĂLĂCESCU Costache. în care înfăţişează conflictul de mentalităţi între generaţii şi obţine reuşite efecte comice prin transferul de registre stilistice. un fiu al fantasiei. publicată în 1860 cu titlul Fă-mă tată. Ce rămâne. 1880. 1957. 1986. în Curierul românesc (1844). însemnări. tată. Bucureşti. A. studiu introductiv şi note biografice de Fl. Bucureşti.. 1971. licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Fiul lui Ioan Bălăcescu. 1976. 1982.

Călăraşi. de unde se retrage. 1993. 1982. Piru. Debut editorial cu vol.U. 1-3. Bucureşti. în Steaua. Târgu Jiu. După absolvire. Târgoviştea). din Iaşi (licenţa. Debutează editorial cu vol. din punctul de observaţie privilegiat al cumpenei. Din 1997. Sub clopotele Bucovinei. în România literară. L. în România literară. 1985.. Ţeposu. 1977. Cotuţiu. Ţara lui Dromohete. BĂLĂIŢĂ George (prenumele la naştere: Gheorghe). în Răsunetul. nr. În 1979 se mută la Bucureşti. 1993. prin frecvente referiri la literatură. Poezia. în Heliopolis. urmat de Suflet – kilometrul zero (2001). sunt texte care prefigurează. domesticul şi demonicul. şi al Elisabetei (n. Bistriţa. la Tribuna. Călătoria (1964). băiatul şi o zână de lut. M. Din 1981 director al Editurii Cartea Românească. Călăraşi. 942. A. 17 apr.) nr. (A. 2002. 3049. Cândroveanu. Desenator tehnic. A. 1971. Ipostaze istorice. 2000. instructor metodist. Rodna. C. director la CopyRo. versuri. observare nu de dincolo de existenţă. Doina Drăgan. în Luceafărul. prof. Din 1964. Din vremea lui Vindetot. nr. Studii şi cercetări etnografice (1977) şi Centenar Liviu Rebreanu. oficiant sanitar. 2001. Premiul Uniunii Scriitorilor . Conversând despre Ionescu (1966) şi Întâmplări din noaptea soarelui de lapte (1968). redactor al suplimentului trimestrial. Silvestri. Studii elementare în oraşul natal (1951-1958). 2003. apoi liceul la Năsăud (1958-1962). nr. tradiţii. din Cluj (1963-1968). A publicat... Minerva etc. 2986. M. Cristea. secţia lb. 1979. social şi de cultură Rodna veche (editat de rev. nr. Mureşianu. se încearcă ridicarea personajelor în zona mitului sau măcar a legendei. Bacău. Bursier al Univ. Gh. nr. 1975. Litere (1990-1991). S. REFERINŢE CRITICE: C. în colab. Şcoala primară la Bacău şi Gura Teghii (1942-1946). nr. Debut în presă. redactor-şef la rev. Suciu. 1997. Poet. poeme. tributare unui moment literar tezist. basme. apoi redactor-şef adjunct al rev. Liceul la Bacău (1946-1953). OPERA: Îngerul curgerii. REFERINŢE CRITICE: D. Sângeorzan). Goci. vol. A. Din jurnalul de zi şi de noapte. în Răsunetul. în Didactica nova. geografice. vol. Arc (1991-1997). nr. de proze scurte. 12. A colaborat la vol. în colab. ca secretar al Uniunii Scriitorilor. colective BistriţaNăsăud.) 132 BĂLĂI Emil. Lumea în două zile (1975) descrie două feţe ale realului în unitatea lor contradictorie. nr. Cu Ucenicul neascultător (1977). 38. Colab. 17. din Iowa-City (S. de lb. nr. 2003. n. nr. cu reportaj. 1995. Îndrumă cenaclul elevilor din Rodna şi editează rev. Nuşfeleanu. Mureşianu şi S. 1935. nr. versuri.. G. n. consemnări şi intervenţii parlamentare: 1996-2000. 1996. prin parafraze şi citate încorporate. 22. Înfiinţează şi conduce rev. 2000. Din 2002. Poezie şi generaţie.A. Rodna. suplinitor. în Săptămâna. Bacău (1958). Steaua. cu proză în Luceafărul (1960). R. 1981). şi literatura română la Şcoala generală „Florian Porcius” din Rodna (director coordonator în perioada 1970-1976 şi 1990-2001). Pagini de monografie (1996). Timişoara. prin exploatarea percepţiei infantile sau prin tehnicile de banalizare a absurdului. Se reţine schiţa Tatăl. 1945. Ungheanu. Mincu. Craiova. (I. Între 1955 şi 1956 urmează Institutul Politehnic din Galaţi. R. în Zburătorul. Băileşteanu. 1-3. 1969). 1885-1985 (1986). în Luceafărul. Horvath. M. 600. Printre poeţi. în România literară. ci în numele ei. redactor. F. Civilizaţia de bibliotecă: unde ne aflăm şi unde ar trebui să ajungem. Moldovan. II. H. 51. 1984. Izvoraşul. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ.. 1983. jud. 1993. uneori ostentativ. de versuri Îngerul curgerii (1993). 27 mart. Trăiri şi fragmente. Bistriţa-Năsăud. 2. şi al Constanţei (n. Bucureşti. prof. ibidem. Sorescu. 1994. 1996. Facultatea de Chimie Alimentară. Al. lingvistice şi culturale. în ziarul Steagul roşu. Pagini de monografie. Fiul lui Florea Bălăi. Rodna. în România literară. Suflet – kilometrul zero. versuri. O. 2001. livresc. Debutează în Tribuna (1980). şi literatură română. funcţionar comercial. G.BĂLĂI Eminescu asupra problemelor de azi ale ţării. 2001. cu Rodica Bălăi. 1982. 16. nr. 1993. băcăuane Ateneu. Zburătorul. Cotuţiu. student al Facultăţii de Filologie. 37. Fiul lui Gheorghe Bălăiţă. Prozator. hiperestezia specifică romanelor. C. Urmează Institutul de Cultură Fizică din Bucureşti (1953-1955). a Univ. Din 1960. Călăraşi. Cluj-Napoca. nr. Popa). proze scurte tradiţionale.

5 nov. Rodica Florea. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” (bacalaureatul în 1956). Ungureanu. (A. I. Volume.) BĂLĂNOIU . 1981. Creangă” al Acad. Gh. A világ két napban (Lumea în două zile). Simion. I. Regman. Eristikon. Sasu-Mariana Vartic. 1982. Casa ficţiunii. proză scurtă. Politici ale romanului contemporan. 1984. Culcer. În continuare a publicat proză scurtă (Analiză pentru şansele Iuliei. Skopje. (1978). Prozator. Analiză pentru şansele Iuliei. 2000. Crohmălniceanu. nr. Ţeposu. nr. în Scânteia tineretului. D. Bucureşti. 1976. N.. Bucureşti. III şi IV. B. şi al Paraschivei (n. 1982. în Luceafărul. de K. Ştefănescu. P. Cărtărescu. 1983. III. Glodeanu. în Steaua.. 1964. Apetroaie. Popescu. Diferenţa specifică. nr. Bucureşti. în învăţământul preuniversitar (Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”). roman. 1983. Peste toate înălţimile. Lumea în două zile. 1982. eseuri. M. II. Culcer. Romanul românesc.. V. M. Bucureşti. 1977. 1985... P. Din 1968. Val. Braga. C. A. 3. Citind sau trăind literatura.. Odangiu.. 1977. Portret de femeie. Cosma. Iubeşte tu. 1992. roman. ibidem. Fereastra criticului. Bucureşti. 1987. 1966. apoi Acad. Premiul „I. tr. roman. Romanul politic. P. Fiul lui Gheorghe Bălănoiu. trei microromane. 1993. 1979. Sensul şi imaginea. 1987. Alte însemnări critice.) 133 Hestia.. 1979. n. 1982. Absenţi la dragoste. 1998. Iaşi. Vlad. nr. Gramatica personajului. 1939. tr. Bucureşti. S. Întâmplări din noaptea soarelui de lapte. Ucenicul neascultător. de schiţe şi nuvele Adam (1969). Modestie şi orgoliu. în Tribuna. 8. L. Crohmălniceanu. Femei în faţa oglinzii. Debut editorial cu vol. 4. nr. 40. Alex. Ştefănescu. Mioara Apolzan. idem. Stănescu. 1982. Proza. Romanul românesc şi problematica omului contemporan. Arca. în Contemporanul. I. III. Cosma.. 2003. 1987. Premiul Asoc. Dimisianu. 1994. 1984. Profiluri epice contemporane. E. Iorgulescu. N. Der ungehorsame (Ucenicul neascultător). 2002). Holban. nr. Cristea. Pe contur. Incursiuni în literatura actuală. Poantă. 5. Ungureanu. 1987. 1995. roman. 1977. 1985. Manolescu. Lectura. 1970. 1998. I. Ardeleanu. A. 1982. prof. Irina Petraş. Condurache. FREFERINŢE CRITICE: L. D.15. Bucureşti. Bucureşti. 2003.. Când sensul acoperă semnul. Rădulescu). nr. trad. Serii şi grupuri. 1987. Alex. Raicu. în Cahiers roumains d’études littéraires. 1983. 1988. eseuri... Între da şi nu. 1969. Lumea repovestită. Semnele realului. în Viaţa Românească. II. Gorcea. Cristea. I. 30. Copilăria. Portret.. Negoiţescu. 2001. C. 1999. Bucureşti. Melancolia descendenţei. ca excepţie. ed. Rugăminte fierbinte. Monica Spiridon. nr. L. S. de Ilse Lauer. II. M. Manea. O enciclopedie romanescă. Alex. Raicu. în Steaua. Firescul. 2003). Prim-plan. 1978 (ed. 32. II. Papp László. I. Negrici. 1981. roman. 1984. 1979. Cl. 1971. 1985) şi romane (Absenţi la dragoste. Corina Ciocârlie. Ov. 1985. Nouă prozatori. 2003. proză scurtă. M. C. 15. Ov. 5 aug. 1969. Gulliver în ţara nimănui. 1998. de D. Iorgulescu. în România literară. 1982. Bucureşti. inginer. Debutează în Luceafărul (1969). Corina Ciocârlie. 1985.. 1978 (ed. Bărbulescu. proză scurtă. 1971. Roxana Sorescu. REFERINŢE CRITICE: D. C. Bucureşti. Dimcev. 1977. un eveniment al cunoaşterii. 1968 (ed. A. Profiluri literare contemporane 1987. S. 1995). 1985. Romanul…. nr. Rugăminte fierbinte. nr. proză scurtă. nr. G. Lectura romanului. OPERA: Călătoria. 1974. 1998. 1999). C. 1970. în Caiete critice. 1979. Nopţile unui provincial. 1978. adolescenţa şi tinereţea lui Nicolae Ostia. Ştefănescu. 1997. 1975 (ed. în România literară. Tehnică Militară (absolvită în 1962). OPERA: Adam. Iubeşte tu. 1989. Dana Dumitriu. V. în România literară. Cornel Moraru. adolescenţa şi tinereţea lui Nicolae Ostia. Portret de femei. R. V. 14. Conversând despre Ionescu. romane. nr. 1983. V. Fragmente. 1984. E. Georgescu. M. roman. Scriitorilor din Bucureşti (1994). Al doilea suflu. Bucureşti. Eristikon. Ulici. Structură şi mit în proza contemporană. Ungureanu. 6. 9. nr. Proză şi reflexivitate. în Luceafărul. I. nr. în Ateneu. Vlad. 4.. Bucureşti. N. Ştefănescu. Bucureşti.. Simuţ. 1983. 1983. 1989. Peste toate înălţimile. proză scurtă. 1977. în Viaţa Românească. VI. Bucureşti. G. 1970. M. ibidem. 1977. Copilăria. 1971. 1980. Budapesta.. Dimensiuni ale romanului contemporan. 1970.(1975). 1986. II. 1984. BĂLĂNOIU Emilian. I. 12. 1994. Simuţ. Literatura… (D. Maria Luiza Cristescu. Svetot vo dva dena (Lumea în două zile). Georgescu. S. Postmodernismul românesc. 1984. Scriitori. 1995). 6. ed. Irina Petraş.. nr. ed.

ed. Sava” din Bucureşti. Michelet şi C. ceea ce face să fie revendicat în egală măsură şi de istoria literară. Patru studii istorice. împreună cu Aug. mai ales. B. t. Pentru câteva zile e ministru de externe. Bucureşti. P. III. P. în anii exilului lucrând. ed. 1930 (ed. ruinată după evenimentele din 1821. OPERA: Puterea armată şi arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum. economice şi politice. 1970. asupra trecutului şi viitorului patriei noastre. ed. Bucureşti – m. Zane. să realizeze o înţelegere între revoluţionarii români şi cei maghiari. V. a luat mai întâi lecţii particulare cu un arhimandrit grec şi cu J. 1960. la complotul lui D. Bucureşti. 1844. unde se împrieteneşte cu I. 1929. B. II. II. 1852. pref. Cantù. Bucureşti. I-II. unde se consacră studiilor istorice (îl audiază pe J. 1845. ed. Scrieri istorice. Opere alese. 1910. Question économique des Principautés Danubiennes. ed. 1942). Ghica. 1819. mai ales de J. documente. Bucureşti. apoi secretar al Guvernului Provizoriu. scrisori. apoi se stabileşte în Franţa (1849). fără succes. îngrijită şi introducere de P. Zane şi Elena Zane. 1878 (ed. Corespondenţă. Michelet la „Collège de France”) şi activităţii politico-naţionale în rândurile „Societăţii Studenţilor Români” din capitala Franţei. studiu biobibliografic. A. Semedrescu. este unul dintre întemeietorii istoriografiei noastre moderne. Opere. Laurian. Este înmormântat în groapa comună a cimitirului mănăstirii Cappucinilor. ci şi o sinteză viabilă a ştiinţei cu sensibilitatea artistică. îngrijită de A. ed. memorii. Georgescu-Buzău. Privire asupra stării de faţă. 1848. 1937. ed. 1902 (ed. Bucureşti. De la întemeierea Principatului Valahiei şi până acum. note şi materiale. ed. După o scurtă carieră militară. Bucureşti. în 1878). Panaitescu. ed. unde se numără printre principalii promotori şi organizatori ai mişcării muntene. fiind unul dintre întemeietorii societăţii secrete „Frăţia”. Predescu. editate şi însoţite de o schiţă biografică şi bibliografică de P. contribuind şi la redactarea documentului ei programatic. 1962. 1973. n. de P. în 1840. Debutează cu studiul Puterea armată şi arta militară. Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. C. Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor. Cornea. I-II. şi glosar de S. II. Proclamaţia de la Islaz. ed. de Cornelia Bodea. Palermo. Opere complete. II. Craiova. Bucureşti. Rusu. Zane. trece în Transilvania. pref. 1953. Bucureşti. îngrijită de A. ed. îngrijită şi introducere de C. Bucureşti. Tr. 1850. postfaţă de G. I. publicat în Foaia ştiinţifică şi literară (Propăşirea) din Iaşi (1844). Bucureşti. B. Iaşi. îngrijită de L. B. adrese. la opera sa capitală România supt Mihai Voievod Viteazul (apărută postum. ed. după ce asistă la revoluţia din Paris. îngrijită de A. se înapoiază în patrie. În primăvara lui 1848. curmată de participarea. critică de G. 1940. Istoria românilor supt Mihai-Vodă Viteazul urmată de scrieri diverse. Bucureşti. unde depune continue eforturi pentru organizarea emigraţiei şi informarea marilor puteri cu privire la ţelurile şi năzuinţele românilor. Drepturile românilor către Înalta Poartă. Opere. Provine dintr-o familie din mica boierime munteană. cu oarecare stare la început. 1967. se dedică studiilor istorice şi activităţii revoluţionare. Scoate. Opere. I. IV. şi-a continuat apoi studiile la Colegiul „Sf. ocupându-se de problemele de propagandă. t. Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul. unde încearcă. 1887). Prin operele sale el nu realizează numai o lărgire şi o aprofundare a orizontului de studiu. Odobescu. I.BĂLCESCU 134 BĂLCESCU Nicolae. Scrieri alese. de organizarea Comisiei proprietăţii şi susţinând necesitatea unei opoziţii ferme faţă de duşmanii interni şi externi ai revoluţiei. Paris. Zane şi Elena G. Românii supt Mihai Voievod . precuvântare şi note de A. După înăbuşirea mişcării. influenţat de istoricii romantici. 29 nov. Rusu. I-IV. cronologie de H. Nicolescu. 29 iun. 1939). Filipescu şi de un an de detenţie la Mănăstirea Mărgineni. revista Magazin istoric pentru Dacia (1845-1848). Bucureşti. critică adnotată cu o introducere de G. Panaitescu. 1928. 1940 – 1944. Nestorescu-Bălceşti. Bucureşti. În anii 18461848 se află la Paris. Încetează din viaţă la Palermo (1852) într-o cameră a hotelului „Alla Trinacria”. 1948. Bălcescu). care înglobează de aici înainte istoria instituţiilor sociale. Îşi continuă studiile istorice. Rusu cu o introducere de Gh. Fiul pitarului Barbu sin Petre Căpitanul şi al Zincăi (n. II. 1974-1990. Istoric şi prozator. Bălceşti pe Topolog. Vaillant.

1978. II.. Alecsandri. D. Engrame. 2001. P. 4. ed. Bălcescu.. studiu introductiv. Teorie şi inspiraţie folclorică la predecesorii lui V. 1975. 2002. Istoria. 1987). Viaţa lui Lucian Blaga. T. A. O istorie.. Lucian Blaga. Doina Curticăpeanu. Sângeorzan. A îngrijit ed. din Bucureşti. 1981. Călinescu. 1998. G. Nicolae Bălcescu.. Bucureşti. Grigurcu. Studii la Liceul „D. Istoria. Puterea armată şi arta militară la români. în Contemporanul. nr. Nică). în Familia. la Liceul „N. 1995. Itinerar critic. Vianu. Bucureşti. P. Eseu despre etapele creaţiei. Urme în bronzul istoriei.. Bucureşti. OPERA: C. II. 1982. maistru. Probleme de stil şi artă literară. com. dar nu o dată incomod în afirmaţii. Călinescu (1981). T. Martirul Bălcescu. Opera. N. Micu. N. Bălcescu. Epoca. 1997. Nicolae Labiş (1982). 1998. Istoria literaturii române. Iorga. nr. de formaţie pozitivistă. Bucureşti. I-IV (1995-1999) şi Opera lui Lucian Blaga (1997) afirmă un critic tenace şi un istoric literar descriptiv. REFERINŢE CRITICE: N. Bucureşti. în România literară. Gh. N. Gheorghe. R. I. 1979.. Bălcescu. B.. în Contemporanul (1963). Poiana Câmpina. Emil Gârleanu (1988). 2. în Dacia literară. III. Pe urmele lui Nicolae Bălcescu. Ornea. Ploieşti. 1984.. Evocare romanţată. Marin Preda. Nicolae Bălcescu. în Adevărul literar şi artistic. 1975. 8. Facultatea de Filologie şi Facultatea de Ştiinţe Juridice ale Univ. 3 ian. IV. Stan. 1995-1999. nr. în România literară. în Adevărul literar şi artistic. Bucureşti. G. Bucureşti.. Bucureşti. îngrijită de A... Rusu. Ibrăileanu (l968. 1972. 1. nr. Viaţa lui Lucian Blaga. Lucian Blaga (1986). I. 1969. 8. 1970. Călinescu. Bălcescu. 13. Dr. Popovici. Sadoveanu (1987). II... Cluj-Napoca. 1981 (altă ed. 1991. Studii.. 1994). Bucureşti. nr. 1976). 1982. D. 368. L. D. Gazeta literară. nr. Z. M. de critică literară. 3. 1988. Între Apollo şi Dionyssos. M. G.. Zane. 47. N. Z. în România literară. 1982. Viaţa lui C. 20 oct. Berindei. Bucureşti. 1967. NestorescuBălceşti. Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Ş. Manolescu.) art. Nicolae Bălcescu. N. G. Biobibliografie. 25. 1998 (altă ed. Studii despre N. I. Grigorescu” din Câmpina. 1956. antologie comentată. idem. Piru. G.. D. Configuraţii. 1998... Bucureşti. Fiul lui Titi Bălu. nr. Studii. 1983. mai puţin dotat pentru subtilităţile de profunzime ale interpretării. în filologie (1969).BĂLU Ion. 1997.. Opera lui G. în Convorbiri literare. nr. (Şt. n. 38. Opera lui G. Ghermanschi. 2001. Călinescu. A. 1971. G. 1977).) 135 BĂLU . Petrescu. 1976. Ornea. Vârgolici. Rotaru. Opera lui Lucian Blaga. Eseu despre etapele creaţiei (1970). în România literară. Rusu. România literară etc. 1997. 1982. Zub. nr. Nicolae Bălcescu. Oţetea. Steaua. Istoria. Omul. Mănucă. nr. în România literară. Chişinău. Dan Mănucă. idem.. Negoiţescu. 1991. Bistriţeanu. 271.. 1933. jud. Călinescu (1983. Vol. Z. la Viaţa Românească. 1978. (G. 2001. 1977 (1982). nr. Călinescu (2001) sau Cezar Petrescu (1972). Bălcescu. Luceafărul. N. REFERINŢE CRITICE: I. pagini alese. Colab. 2001. în Convorbiri literare. Debutează cu un Viteazul. D. Bucureşti. 1975 (ed. „Moromeţii” de Marin Preda. Bucureşti. Vârgolici. Viaţa lui G. 1990. Prof. Gh. Lectură şi interpretare: un model epic.. 2002. Cezar Petrescu. în Luceafărul. I-IV. Lucian Blaga (1984). nr. 1923. Bucureşti. ed. Cornea. Berindei. Călinescu. Fănică N. 2001. 1984. primit contradictoriu de către critică. şi al Anei (n. Ioan Alexandru. Anghelescu. 1977. şi antologii din G. Dimisianu. 1997. Călinescu. Călinescu. Al. Arta. 1969. 1986. Ungheanu. Bucureşti. ibidem. 2002). Cioculescu. 9. Labiş (1983).. selecţia textelor şi glosar de A. 579. Debut editorial. Ivaşcu. Călinescu. 1981. cu G. Nostalgia absolutului. 2001).. Barbu Ştirbey” din Câmpina (absolvit în 1952). Nestorescu-Bălceşti. Critic şi istoric literar. Georgescu-Buzău. G. Ioana Em. II. I. cronologie şi referinţe critice alcătuite de A. nr. Al. Panaitescu. în Familia. Românii supt MihaiVoievod Viteazul. Nicolae Labiş.. Al. V. Marin Preda (1976).. Contribuţii biobibliografice. 7. P. Prahova. M. Bucureşti. 1955. Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul. T. Contribuţii la o biografie a lui N. G. Călinescu (1975). H. 1996 (altă ed. 1988. nr.

Bucureşti. Brăila. 1980. Chiriac). Filosofia vârstelor. D. 2002. OPERA: C. Dora Mezdrea. B. în Jurnalul literar. filosofia culturii şi a religiei. în Viaţa Românească. 8-28. introducere şi ed. relevând o gândire sistematică şi novatoare. Steaua. nr. 3. reia firul studiilor. 1944. la Universul literar. 22. I. Bălan. 1997. nr. de Z. ed. Şcoala primară şi liceul la Brăila (1908-1916). Fanache. Cluj. de filosofie la Şcoala Normală din Brăila şi la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti. Cluj. 1940. nr. 1995. L. George. pedagog. viticultor. 1994. Panaitescu. Băncilă. Problematica filosofică. 1979. Ornea. în Revista de istorie şi teorie literară. Duhul sărbătorii. omagiale închinate lui V. Tribuna României etc. Luceafărul. 2. nr. 57. Brăila. l ian. 1980. 1897. Cu mai bogate tangenţe literare. Tragicul lui Pârvan şi tragicul modern. ed. Artă şi cunoaştere. în Literatorul. Acestor două personalităţi le va dedica analize speciale în vol. notă asupra ed. Specializare la Paris (1925-1927. înzestrat cu un real talent literar (ilustrat şi de vol. Cristofor. Teoreticism. cu preocupări de etnologie. în Tribuna. îngrijită şi adnotată de Ileana Băncilă. 1941. Debutează cu eseuri în Ideea europeană (1924) şi Gândirea (1926). V. Rădulescu-Motru (1937) şi Tragicul lui Pârvan şi tragicul modern (1937). Corespondenţe. „Gândirea” şi gândirismul. Spiritualităţi româneşti. Istrate. Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea. I-II. Florian. I-II. Constanţa. de Ileana Băncilă. 1990. în Convorbiri . Zamfirescu. 7 febr. 1929-1930). Relief dunărean. 1996. Ethos. 1-2. Bucureşti. şi al Elenei (n. 1997. Eseist. când pleacă voluntar pe front şi e grav rănit (decorat cu Medalia Victoria şi Ordinul „Mihai Viteazul”). 1993-1994. licenţa magna cum laude în filosofie (1922). 1987. Tribuna. prelungit cu o colab. 6. 1979.BĂNCILĂ 136 BĂNCILĂ Vasile. Bagdasar. în Steaua. Micu. 1944. Istoria filosofiei româneşti. I. 1996. Constanţa. a fost un eseist de vocaţie. nr. Artă şi cunoaştere. Lucian Blaga. susţinută în paginile rev. în Revista de filosofie. Z. 1932. Portrete şi semnificaţii.. şi tabel bibliografic de Ileana Băncilă. D. 10 iun. Bârsănescu. 1996. REFERINŢE CRITICE: M. este eseul Lucian Blaga energie românească. adnotări. B. Erocraţie şi pedagogie. preconizează un necesar proces de „autohtonizare” prin întoarcerea la „izvoare”. Surdu. (1938). Fântâna darurilor. G. Doctrina personalismului energetic a dlui C. în Luceafărul. Orizont. Bucureşti. înscriindu-se la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1918-1922). Timişoara. publicat în mai multe numere din Gând românesc (1937) şi ulterior în vol. etica şi estetica se îmbină la B. 2002). După încheierea păcii. Revista generală a învăţământului. Corespondenţa Vasile Băncilă – Basil Munteanu. Prof. S. profund cunoscător al fenomenului etnic românesc. Mâciu. Rădulescu-Motru. Şt. antropologică. Aforisme şi paraaforisme: omul şi existenţa. Alte colab. Istoria pedagogiei româneşti. N. de Ileana Băncilă. Bucureşti. 1981. Vox studentium (Geneva). 1973. încadrându-se până la un punct între teoreticienii grupării gândiriste. Curente şi tendinţe în filosofia românească. D. 1993-1994. Simona Cioculescu. Analele Brăilei. 1934. Brăila. Doctrina personalismului energetic a dlui C. 1998. Secolul 20. Bucureşti. pedagogică. întrerupt la izbucnirea primului război mondial. B. Unele studii i-au apărut în vol. 1937. 1998. n. Lucian Blaga energie românească. Când românesc. Literatură şi puritate. Pârvan. 1941. Vatra. Istoria filosofiei româneşti. în Convorbiri literare. de Ileana Băncilă. Pătrăşcanu. Paris. Bucureşti. 1937. Bucureşti. Structură reflexivă. C. 1937. 1938 (ed. fiind şi o primă încercare monografică asupra unuia dintre marii creatori contemporani. 1975. 1995). 1997. 1997. nr. Aforisme şi para-aforisme. Ov. 1994. Religia iubirii şi Pestalozi. 8. „Gând românesc” şi epoca sa literară. Fiul lui Neculai I. nr. Timişoara. 1998. postume. II. Semnificaţia Ardealului. de Dora Mezdrea. Brăila. Bucureşti. ed. Brăila – m. M. Munteanu. Copilărie şi miracol brăilean. Al. Revista de filosofie. idem. nr. 1925. Iniţierea religioasă a copilului. ultimul debut fiind mai concludent. Al. 1934. Satul şi şcoala. Rădulescu-Motru etc. ed. Rădulescu Motru. Filosofia vârstelor. (1926-1939). Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială. 1963. ed. Portrete şi semnificaţii. Cluj. Crohmălniceanu. 1987. 1997. Rădulescu-Motru. Buzău.

cu Ondrej Stefanko din V. Muşchetarii Câmpiei de Vest. Arad. Mocuţa. cu O. nr. Anotimp al ninsorilor albastre. în colab. 1984. nr. 1975. în colab. Bucureşti. în Familia. Stefanko. 1999. în colab. Drumul Gugulanilor. Nădlac. La răspântia scriiturii. idem. Cerşetorii.) BĂNESCU Florin. 2001. Hrabal. Ulici. 1991. nr. La Trei Ape (1988). P. 1987. 35. 1991. Oameni şi lupi. Taina lui Pavol Hron. în Familia. 2003. Pe aceeaşi arcă. 2001. Traduceri: V. 1988. A. Capete de pod.. Urban. Din 1971. 46. 1975. Tatzky. V. Tangaj. Publică mai multe romane şi vol. Nădlac. Vilikovsky. Stefanko. 2001. Prozator. Hrabal. Barbarul tandru. Moraru. Ungureanu. Odaugiu. 1985. în colab.. nr. povestiri. Mocuţa. Stefanko. Scriitorilor din Timişoara (1980). Stefanko. L. Bucureşti. 2002. C. povestiri. Gh. 2002. Nădlac. povestiri. Bătrâneţe. 1983. Pecican. 2001. specializare în medicina muncii la Bucureşti (1964-1965). nr. Timişoara. B. Schwartz. Buduca. Romanul politic. 1997. Bucureşti. Jurilovca şi Babadag (1962-1964). Familia. în România literară. 1979. Imbrea). 1978. nr. Timişoara... 2003. nr. idem. I. nr. Titel. România literară. Nădlac. Mocuţa. Stefanko. Bucureşti. jud. (D.. în colab. 30 mart. 1974. Gh. 2000. Ierni peste tei. idem. Stefanko.. în colab. 2002. V. V. cu O. în Orizont. 8. (A. Debutează cu povestirea Duminecă la tropice în Orizont (1968). II. 1995. Nădlac. 35. 2. 11. Vârgolici. cu O. Timişoara. REFERINŢE CRITICE: L. 1984. Stefanko. 1996. în România literară. V. Portocale pentru vinovaţi (1982). Timişoara. 1976. Bucureşti. Al. com. Premiul Filialei din Arad a Uniunii Scriitorilor (1995. Romanul românesc. apoi medic secundar la Medgidia şi Constanţa (1965-1969) şi medic specialist în medicina muncii la Hunedoara (1969-1971). Gh. B. S. Prea zgomotoasa singurătate. I-II. Sasu-Mariana Vartic. Colaborează la Orizont. 14. Morminte dunărene. cu O. Seminţele dimineţii (1976). povestiri. Parte din întreg. de nuvele Să arunci cu pietre în soare (1974). Hykich. cu V. în Tribuna. nr. Mocuţa. nr. 2000. I. 1978. Timişoara. M. Vatra. S. Bucureşti. cu O. Bucureşti. Calendar pe o sută de ani (2000). 1987. 2. cu O. 1973. 1999. cu vol. B. Rakus. Arca etc. în Orizont. 1974. povestiri. de povestiri: Anotimp al ninsorilor albastre (1975). cu O. Titel. Hrabal. prof. T. Drumul Gugulanilor (1987). cu O. 2000. Calul la etaj. C. M. Al. A. în România literară. Redactor la Aradul literar şi artistic şi preşedinte al Cenaclului Uniunii Scriitorilor din Arad. Chirilă. Ruja. I. Prebudila. Acest oraş este în grija locuitorilor săi. povestiri. 1998. în Adevărul literar şi artistic. C. 1998. H. Nădlac. Bucureşti. Urban. 1984. Tatzky. cu O. Nădlac. biserici şi tei. 1982. Viaţa Românească. Sikula. Ruja. M. 1976. 2000-2003. S. 1984. Despre arta burlanieră. Portocale pentru vinovaţi. Stefanko. Convorbiri literare. Predubila. Tr. Armeniş. Rakus. Gh. Nădlac. Apostrof. Facultatea de Medicină din acelaşi oraş (absolvită în 1962). Premiul Asoc. medic primar la Direcţia de Sănătate Publică din Arad. U. Ov. 1994. Stefanko. Hykich. 1990. Marandiuc. cu O. Dan. 1980. 10 iul. A tradus în colab. Maistorii. OPERA: Să arunci cu pietre în soare. 5. I-II. în colab. Stefanko. Dumitru. Textul şi realitatea. A. în colab. Bucureşti. Tribuna. Maşinuţa. biserici şi tei (1995). Ada Cruceanu. antologie de proză scurtă slovacă. cu O. I. Nădlac. Lucrează ca medic la Cogealac. Steaua. Stefanko. Vilikovsky. Ungureanu. 14. Pop-Corniş. 2002. Vasile Băncilă şi educaţia religioasă. Liceul la Timişoara (absolvit în 1955). M. nr. Calendar pe o sută de ani. Scriitori. preot. în Orizont. Iorgulescu. Nădlac. Orele oraşului Arad.) 137 BĂNESCU . Ierni peste tei (1978). Oameni şi lupi. n. cu O. nr.literare. Sikula. Arad. 34. M. iar editorial. Fiul lui Marcu Bănescu. 693.. Gh. 2001. Tangaj (1980). Stefanko. în Vatra. P. Arad. În căutarea lui Cehov. M. nr. în colab. 1982. Un rezervist fără piele de rezervă. Calendar pe o sută de ani (1982). Caraş-Severin – m. La Trei Ape. Ungureanu. Calendar pe o sută de ani. în colab. Moara de apă (1984). şi al Brânduşei (n. L. 28. în colab. Luceafărul. povestiri. Nădlac. în colab. 2001. Seminţele dimineţii. Despre arta burlanieră (1997). 1982. Adoraţi regina. Moara de apă. în România literară. orbul în Vrable. 1939. 1997). Carolina Ilica. în colab. Parte din întreg. M.

la Univ.A. III (1971) se adaugă Vieţi provizorii şi Casa cu ecouri târzii. apoi Facultatea de Filologie a Univ. cu nuvele (începând de prin 1963). 2003. Convingeri comuniste cu placheta de poezie Ziua în care am fost publicat (1987). Cei şapte regi ai oraşului Bucureşti. Urmează şi absolvă cursurile Liceului „ŞtirbeyVodă” din Călăraşi. Ample fragmente din . Poet şi prozator. Conducător iubit! (1994). Fiul lui Ion Bănulescu şi al Elenei (n. din Iowa City. Tribuna. 9-10. Debut editorial cu vol. Ştefănescu. în rev. Internaţional Writing Program (1971-1972) şi bursier invitat la Akademie der Künste (Berlinul de Vest). Conducător iubit!. Alex. Ruxandra Cesereanu. Balada lui Daniel Bănulescu (culeasă şi prelucrată de el însuşi). nr. din Urbino (1966). cele mai multe pe teme literar-culturale. nr. 16. Cartea de la Metopolis (1977) este primul vol. Grigurcu. Premiul Salonului Naţional de Carte. S. începe publicarea. Scriitorilor din Bucureşti (1998). Regman. Debutează în rev. Fiul lui Ion Bănulescu şi al Constanţei (n. Bârna. 1998.) 138 BĂNULESCU Ştefan. În continuare. iar la ed. în cadrul programului D. Alte vol. al tetralogiei Cartea Milionarului (din care urmau să mai apară Cartea Dicomesiei. L. de versuri Te voi iubi pân’ la sfârşitul patului (1993). Bucureşti. Balada lui Daniel Bănulescu (1997). 1960. din Bucureşti (1945-1948). Diamandescu). Bucureşti. 7-8. 1998. în Contemporanul nr. din Bucureşti (absolvită în 1952). Glodeanu. Bucureşti.D. Bucureşti. agricultori. interviuri şi colaje publicistice. Iarna bărbaţilor. II. Ornea. idem. reporter şi ziarist. (A. roman. adevăratul debut al prozatorului. Dimensiuni ale romanului contemporan. în Luceafărul. 29. Redactor la Gazeta literară (1954-1960) şi la Luceafărul (1960-1961. 1998. Martin. suită de povestiri şi eseuri epistolare. Republica Federală Daniel Bănulescu. O parte vor fi adunate în volumele: Colocvii. 1994. n. Vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor (1968-1972. C. n. Contemporanul. Premiul Asoc. Voican). definitivă a nuvelelor. Viaţa Românească (1949). Soviany. Cristea-Enache. – Deutscher Akademischer Austauschdienst (1983). redactor-şef. 1987. Gh. 2000. în România literară. 1964 (în colab. 50. ca „documente lirice ale spiritualităţii personajelor” (1979). 2002). Făcăieni. Ialomiţa – m. Bursier la Univ. Climatul temperat continental şi harta sinoptică a poeziei recente. nr. a primelor fragmente din Memoriile unui tânăr. Steaua. Bucureşti.A. Boerescu. A absolvit Facultatea de Foraj a Institutului de Petrol şi Gaze din Ploieşti (1988). nr. în col. Statul de Nord şi Statul de Sud. Bucureşti. Viaţa Românească. nr. ibidem. 1998. 1998. 676. reportaje şi eseuri. în România literară. Ed. Bucureşti. cu o prezentare de E. 47. inegale ca valoare. Scrisori provinciale (1976).-S. 1997. 31 aug. Cluj (1998). REFERINŢE CRITICE: D. Cei şapte regi ai oraşului Bucureşti (1998) şi Republica Federală Daniel Bănulescu (2000). Placheta de versuri Cântece de câmpie (1968) e ataşată ulterior la ed. versuri. „Luceafărul”. 1926. 7. în Adevărul literar şi artistic. povestiri. Sfârşit la Metopolis şi Epilog în oraşul Mavrocordat). în Jurnalul literar. jud. Şcoala de literatură „Mihai Eminescu” (în 1950). Gh. cuvânt înainte de Z. nr. iar editorial cu un volum de reportaje. 1998. 1968-1971). Debutează cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol în rev. Camilar. în Steaua. Drum în câmpie (1960). nr. OPERA: Te voi iubi pân’ la sfârşitul patului. Colaborează la rev. 1998. nr.BĂNULESCU BĂNULESCU Daniel. 1997. în Viaţa Românească. N. D. 25 mai. Este prezent în antologiile Sfâşierea lui Morfeu (1994) şi Romanian Poets of the ‘80s and ‘90s (1999). nuvele (1965). 1993 (ed. II a nuvelelor (1966) omite Iarna bărbaţilor. com. Studii juridice la Facultatea de Drept a Univ. Ulici.). Prozator.: Te pup în fund. 3. 1994. Te pup în fund. A frecventat Cenaclul „Universitas” condus de M. O. România literară. 1994. secţia filologică română-latină (1938-1945). În 1988. Familia. 8 sept. 1990-1994). 2000.

Portret al criticului în tinereţe. Autor al unei epici arhetipale. Purcaru. Fragmente de timp. Tăslăuanu. 2000. 1991).) BĂNUŢ 139 . 1975. N. Subiecte. judecător. Bucureşti. 1996). Explorări în actualitatea imediată. în România literară. dr. Cohalm (azi Rupea). în Contemporanul.. 1979). Raicu. C. OPERA: Drum în câmpie. L. Fiul lui Paul Bănuţ. Dr. în România literară.[urel] P. Alex. Proza fantastică românească. 1987. II. Colocvii. Iarna bărbaţilor. I. Dunărea. în România literară. Negoiţescu. 58. I. S. Bucureşti. 1999). în drept (1928) al Universităţii din Cluj. Sasu – Mariana Vartic. germană Literatur im technischen Zeitalter (Berlinul de Vest).. N. cu I. Braşov – m. de o severă arhitectură a simbolurilor şi sugestiilor tragice livreşti. pentru Fond de Teatru Român din Braşov. 1999. Cărtărescu. este adeptul cărţii unice. 1983. Bucureşti. Dimisianu. în 1980. Scriitori. 18. M. Breban. Dimisianu. I. Bucureşti. 1979. 1994. nr. în Luceafărul. care închide în sine un univers imaginar distinct. 1989. Manea. 40. 1973. se stinge timpuriu. Rămas orfan. revăzută şi adăugită. Mihai Florea. între 1905 şi 1908. 1998. cu pref. ed. Bucureşti. P. Budapesta. 1982. Mama. 31. 1965 (ed.. 20. 1976.. com. Sorescu.. C. ed. Dan. I. 1970. 28 iul. în ştiinţe politice (1925). Cartea Milionarului. I. 1994. I. 1970. Dimisianu. Luceafărul. G. Simion. Proza românească şi vocaţia originalităţii. Ţeposu. 1998. 1960. versuri. I. Cântece de câmpie. e crescut de bunicul matern. G. Monica Spiridon. nr. Tribuna etc. 1983. reportaje. Braşov. Inelele lui Saturn. iar la „Literarisches ColoquiumEditionen” se editează culegerea de proză scurtă intitulată Verspätetes Echo (Ecoul întârziat). Ghidirmic. definitivă. 1983. în Luceafărul. G. al cărei prim editor şi redactor responsabil a fost în 1902-1903. Scriitori contemporani. B. 1971. 1987. Bucureşti. în 1984. 1969. Alex. idem. 1969. Lecturi intermitente. în colab. Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1965. Bucureşti. P. Un regat imaginar. 1982. Studii la Conservatorul din Bucureşti (comedie şi regie). Goga şi O. 1968 (ed. 2003. Scrisori din provincia de Sud-Est sau O bătălie cu povestiri. Prozator. nr. nr. I. R. 1982.. Vartic.. şi notă biobibliografică de G.Cartea de la Metopolis apar în rev. în România literară. gimnaziul la Făgăraş şi Blaj (unde termină şi liceul. Şcoala primară la Copăcel şi Făgăraş. până în 1914. Bucureşti. Alex. 1984. Întemeiază şaizeci şi patru de comitete pianul pe scări. Ştefan Bănulescu sau ipostazele scrisului. III. 1881. REFERINŢE CRITICE: M. Prozatori de azi. 1966. M. Director artistic al Soc. 1983. 21. Rusu. n. 1976. Gheorghiu. în Observator cultural. Dimisianu. 42. 2001. Arca lui Noe. Dugneanu. 1999. 23 oct. boală care avea să-i secere şi pe fraţii lui B. Modelul şi oglinda. G. Ov. în Echinox. luând bacalaureatul în 1899). după care o trece în proprietatea lui O. fiică a parohului Ion Popa Comşa din Copăcel. Ungureanu. 1996. Structuri literare. Ov. M. Student. Monica Pillat. întemeiază cu banii proprii revista Luceafărul. Ioana Pârvulescu. 1987. Uşor cu BĂNUŢ A. Dimisianu. Povestirea. E. Crohmălniceanu. 1964. 1997. Profiluri epice contemporane. Romanul românesc în interviuri. Primplan. Artistul şi epoca. Proza. II. Adam. R. I Cartea de la Metopolis. nr. Debut în revista Poporul român din Budapesta (1904). 1978. Dialog în bibliotecă. Tatăl. Melancolia descendenţei. Monica Spiridon. G. 17. Urmează studii de drept la Univ. 4. 21. A. Utopica. Regman. M. S. studiază dreptul cu sprijinul material al lui Aron Pumnul. (C.. jud. 1988. Ieşirea din contur. 2000. 1985. 1977. 1980. Perpessicius. Bucureşti.. şi al Mariei (n. nuvele. 1984. Addenda la Iarna bărbaţilor. 1976. Balotă. fiu de plugari. în Familia. L. Elegii la sfârşit de secol. 1998. G. nuvele şi povestiri. de tuberculoză (1888). Cartea de la Metopolis. N. nr. Vlad.[aul]. Ţeposu. Reflexe condiţionate. eseu. în România literară. 1977. N. nr. I. D. Bucureşti. Colaborează la Gazeta Transilvaniei. 1971. 1976. Universul prozei. B. 1989. Viaţa şi opiniile personajelor. Vlad. Raicu. 2002. 1984. Ştefănescu. 1998. Holban. Bucureşti. Georgeta Horodincă. Postmodernismul românesc. nr. 1985. Manolescu. în România literară. din Cluj. nr. Ştefănescu. N. nr. 5-7. Nouă prozatori. 22. nr. nr. Manolescu. 1995 (ed. 1977. Al doilea suflu. intră în magistratură şi moare tânăr (1883). Ştefănescu. cu tendinţă vădită spre fantastic şi parabolă. Lectura romanului. III. Scrisori provinciale. Val Condurache. 2001. Lefter. Berlin. N. Comşa).

Scrisoare către anul 2000. 1939. director al Teatrului de Vest din Oradea (1928). Braşov. Panorama-n dor de domnişoara Pogany. România literară. în continuare. Bucureşti. din 1940. 1926). Lacrima Diavolului. 1963. concepută în zece vol. în Luceafărul. Coşbuc. Sibiu. Siliştea. Bucureşti. schiţe umoristice. Masca. Monolog în dialect din Târnava-Mare. şi pref. Rusu. 1937. 1946. Bucureşti. Panorama focului albastru. M. N. pensionar al Soc. Eroii din „Hinterland”. 1925. de M. 1971. 1969. Olimpul Diavolului. pref. 1924. Utopica. cuvânt înainte de G. Bucureşti. în particular. Avocat. OPERA: Cetatea tăcerii. 1981.. înscris în baroul Ilfov şi Oradea. parte adunate în vol. participă la grevele din 1933. Piese de teatru. Panorama sărutului. Evocări. Bucureşti. Meditaţie în septembrie. După flori. G. 30 dec. B. Bucureşti. Istoria. I. Olimpul Diavolului.. Călinescu. 8. Călinescu. Fiul lui Dumitru Bănuţă şi al Radei (n. schiţe umoristice. Breazu.. 1974. 1967. Timişoara. de Petronela Negoşanu. 1960. Povestitori ardeleni şi bănăţeni până la Unire. Gheorghe Cârţan. Bucureşti. Bucureşti. 1963. cultivând şi comicul de limbaj.. Panorama iubirii zugravului. unei construcţii vaste. 1969. III. parodiere a ardelenismelor în maniera inaugurată de I. Albina (din 1969). agricultori. a o mie şi unu poeme. Bucureşti. Petre Liciu. După primul război mondial. Caragiale. în România literară. ed. din Bucureşti (absolvită în 1959). Raportul docintelui ambulant în penziunea Ierofteiu Cucu despre activitatea Comitetului Teatral din Ardeal şi în jur. Bucureşti. 1956. L.. 1931. Tempi passati (1931). schiţe umoristice. Sibiu. Georgescu). Tempi passati. Netea. Colaborează la Viaţa Românească. 1977. Olimpul Diavolului. Bucureşti. 1923. Eminescu” al Acad. IV. 1965. Despre lume şi oameni. Bucureşti. Bucureşti. Umor şi satiră din Ardealul de ieri. Cronica. 1986. Panorama duhului meu.teatrale-filiale ale soc. Ca muncitor la Uzinele Griviţa. Sighişoara. I. Curriculum vitae. liceul. Manolescu. 1972. O. 1976. nu profesează. 1974. Scrisoare către anul 2000. Scrieri. Debut cu reportaje. Familia. Olimpul Diavolului. de versuri angajate (Izvoare. Bucureşti. director al Direcţiei Propagandei Culturale în Ministerul Artelor (1925-1927). în mai multe rânduri prefect etc. Sighişoara. 1968. Scriitorilor Români. 9. 1965. După 1944. Amintiri şi evocări despre Aurel Vlaicu. Facultatea de Filosofie. Goga. se dedică. inspector în Direcţia Educaţiei Poporului de sub conducerea lui Liviu Rebreanu (1930-1931).. Umor şi satiră. secţia ziaristică. nr. 1955. a fost primul preşedinte al Sindicatului Ziariştilor din Banat. Micu. L. (M. REFERINŢE CRITICE: M. Bucureşti. redactor-şef la rev. Şcoala de Arte şi Meserii (absolvită în 1933). Am rechemat iubirea. (1963). 1956.) 140 BĂNUŢĂ BĂNUŢĂ Ion. com. Lămurirea ucenicilor. în diverse localităţi din Transilvania. Olimpul Diavolului. 1927. Publicând într-o primă etapă câteva vol. Fl. Iorga. Bucureşti. îşi adună schiţele umoristice antebelice în vol. jud. Panorama efemeridelor. Oameni de ispravă. Bucureşti. în ziarul Presa liberă (1961). Poet. nr. 1970. Zaciu. Oameni de ispravă (1939). Sibiu. 1975. N. Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi operii sale. Elocvinţa frackelui Ladislau. Z. 1963). Izvoare. este un umorist în prelungirea ironiei lui Codru-Drăguşanu. Olimpul Diavolului. arestat în 1941. în România literară. Argeş – m. Agârbiceanu. B. n. cu titlul Achim „Filăru” despre una-alta. George Dima. Caragiale. Evocări. Bucureşti. . Debut editorial cu Cetatea tăcerii (1946). Olimpul Diavolului. 1925. nr. Tempi passati. Umor şi satiră. Panorama-n sălcii plângătoare. V. Bucureşti. Cartea părintelui Reteveiu. 1982. Versuri. Monolog în jargon. Tomis. Sighişoara. schiţe în dialect. OPERA: Achim „Filăru”. Astra. Bucureşti. a Univ. Tempi passati. 1962. 16.. La hotarul dintre lumi. La hotarul dintre lumi. D. conduce apoi ziarul Presa liberă. Panorama templului meu. Zaciu. 1960. G. 1913 (ed. Director al Editurii pentru Literatură. ed. Premiul „M. 1969. 1914. REFERINŢE CRITICE: I. 7 nov.

Marcea. Firan. C. pentru copii: Săgeata albă (l969). Casa destinelor. 7. Alexiu. C. 1978. R. 1978. 1978. Cluj-Napoca. 1989. 1981. 1976. l. Activist al C. roman. Reflexele timpului. cu adevărat savuroasă prin pitorescul ei oltenesc. 1986. în România literară. Gorj. D. 5. E. Orizont etc. Călăreţul alb. n. B.R. Pielea). nr. pentru probleme de uniuni de creaţie. Debut editorial cu vol. N. A publicat mai multe romane (Mândra. 1977. agricultori. Pojogeni. 1989. jud. Balaci.T. roman. Autor a două piese de teatru: Familia (difuzată la TVR.M. 1976. redactor la ziarul Steagul roşu (1956-1959). 18. 1933. 1984. Călăreţul BĂRAN Vasile. în Orizont. com. Caransebeş). (A. Turnul cicloanelor. 1988. 1981. roman. nr. nr. Carteaproverbelor (1973). Profiluri şi structuri literare. nr. P. edituri. proză.. Tribuna. 141 alb. Lecturi. (1978).) BĂRAN . Bucureşti. nuvele. la secţia de scenarii a Studioului Cinematografic Bucureşti. Coman. Bucureşti. Iaşi. Fiul lui Gheorghe Băran şi al Anei (n. 1984. 1. la IAS Pipera (1952). de reportaje (Reflexele timpului. în Ramuri. nr. 1977). Timişoara. 1981. 1973. 37. Ş. 44. 8 iun. Rug pentru eternitate. 1931. (M. în Tribuna şcolii. devine de o prolificitate uluitoare. în regia lui Vlad Mugur). A susţinut rubrici permenente la Radio Bucureşti (1974-1976) şi la rev. din Bucureşti (1960-1965). 1981. L. secretar de redacţie la România literară (19691993). nr. M. Abordând romanul. de nuvele Destine sentimentale (1973). nr. Săptămâna (1974-1975) şi Albina. 17. OPERA: Destine sentimentale. Bălan. redactor la ziarul militar Scutul patriei din Cluj (1952-1954. Studii elementare în com. în România literară. în Luceafărul. 30. Cârneci. B. 1978. H. Cioculescu. 1982. Fl. de Studii SocialPolitice. 1977. 1978. natală (1937-1944). Bucureşti. I. Vol. R. Craiova. al P. în România literară. D. Debut cu reportaje în Gorjul liber şi cu proză în Luceafărul (1960). roman. agricultori. ClujNapoca. Prozator. 1981. licenţiat al Facultăţii de Lb. Convorbiri literare. roman. Udrea. Casa destinelor. jud.A. roman. 48.. roman. Colab. 1981. Ambarcaţiunea eroică (1976) sunt didactice şi moralizatoare. 1981. Insula manechinelor (1975). Gospodăria colectivă – izvor de bunăstare şi belşug (1961). Gheran. n. redactor-şef al ziarului Glasul României (1992-1994). S. reportaje. Agronom. Rug pentru eternitate. în Steaua. Manu. Mândra. fără să treacă însă de nivelul atins în cea mai realizată carte a sa. Manu. 1988) şi un vol. Scânteia tineretului. Turnul cicloanelor. Contemporani cu viitorul (1962). 1977. Cuptorul de ars cărămidă (1971). Fiul lui Gheorghe Băran şi al Anei (n. 12167. fără interes dincolo de semnificaţia sociologică a ditirambilor oficiali. 1968) şi Dreptul de a fi mamă (reprezentată o singură dată la Teatrul din Arad. 1981. în Luceafărul. Restaurant-expres. 3. apoi Şcoala Tehnică Financiară din Târgu Jiu (19441948). şase luni. Reportaje: Pe drumul fericirii (1961). Bucureşti. ibidem. Cândroveanu. Debutează în Luceafărul (1968). (1976). 30. în Orizont.Perpessicius. Pielea). 1989. O. nr. Şantierul.) BĂRAN Tudor. şi Literatură Română a Univ. Al. teatre şi instituţii de cultură centrale (19701989). Redactor la Agerpres. Berbecul zburător (1971). 1975. nr. Prozator. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru vol. nr. secţia de ziaristică. între 1952 şi 1955 îşi satisface stagiul militar). Prezent în majoritatea rev. nr. com. satul Cerăt. nr. Gorj. ibidem. la Familia.R. Şcoala Medie Tehnică Horticolă din Curtea de Argeş (19481952). Restaurantexpres. în 1951 fusese încorporat la Regimentul 13 Vânători de munte. România literară. 1981. Scânteia. Studii elementare în satul natal (19401948). Diamantul viu (1978). Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”. tablete. Tuchilă.C. şi almanahurilor cu schiţe umoristice.. nr. 1978. în Scânteia. Contemporanul. Şantierul. 20 ian. Pojogeni. între 1959 şi 1961 urmează cursuri de ziaristică la Acad. REFERINŢE CRITICE: E.I. apoi redactor la Era socialistă (1961-1970).

1968. Prezent în . Bucureşti. Casa păcatelor. Bucureşti. Expresul de noapte. 1980.OPERA: Pe drumul fericirii. În 1981 se stabileşte în Germania. Casa păcatelor (1980). 1981. Săptămâna müncheneză. Bucureşti. Bucureşti. roman. ofiţer. O raită prin pădurea de întâmplări. 1972. Regina moartă. redactor la Săptămâna müncheneză (1985-1988). Ad Mediam. Femei singure. Bucureşti. Între 1972 şi 1980 lucează la diferite întreprinderi din ţară. 1982. Recucerirea dragostei. Bucureşti. Roata şi soarele. Nevăzutele războaie. 1974. corector şi traducător la Editura Ion Dumitru. 1968. Cartea proverbelor. 1978. Itinerar brâncuşian. 1969. din 1991. redactor la Românul liber (Londra. Prozator. G. 1962. I. Bucureşti. n. 1974. Şcoala primară şi Liceul „Iulia Hasdeu” din Bucureşti. Manolescu.. în Convorbiri literare. Bucureşti. 1975. C. Noaptea Mokshanalei. Ultima spovedanie. 1975. 1981.A. Petrescu. 1986. Goci. (R. în România literară. Bucureşti. în România literară. 1997. Bucureşti. Fiul lui Gheorghe Bărbulescu. C. 23. Bucureşti. în Contemporanul. Bucureşti. REFERINŢE CRITICE: G. 1982. 22. Attila. Berbecul zburător.T. 1982. 1983. 1980. Prozatori de azi. 1985. 29. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. com. 1976. 27 ian.. 1968. Cluj. şi al Virginiei (n. Insula manechinelor. Germania (1986-1999). Bucureşti. Ceptura. 1975. Diamantul viu. 1985) şi Apoziţia (19861991). Craiova. Luceafărul. Bucureşti. 1982. roman biografic. Bucureşti. în România literară. Lecturi libere. 1995. A. 1965. Dimisianu. 1966. Cuptorul de ars cărămidă. Prahova – m. tipograf. nr. jud.) BĂRBULESCU Radu (prenumele la naştere: Radu Florian). Uluitoarea dispariţie a unui cap liniştit. Firan. Bucureşti. Maistru sondor (1948-1961). 11. 1968. n. 1985. proprietar şi director al Editurii Radu Bărbulescu (din 1988). 1992. Z. 30. Dimisianu. Romanul românesc. nr. 1974. nr. Plecarea cavalerilor. I. Popescu). maistru mecanic. 1963. Bucureşti. Bucureşti. Gentlemanul şchiop. Debut în 1963. Pluta meduzei. Sasu-Mariana Vartic. studii de politologie la „Hochschule für Politik” din München. Bucureşti. nr. 1970. roman. Călcâiul lui Achile. Fiul lui Panait Bărbuceanu. 1983. 2003. 1973. în România literară. Ghidirmic. Curentul (München) etc. Samsarul (1975). Bucureşti. Bucureşti. Facultatea de Petrol şi Gaze (neterminată). în Gazeta literară. 1978.. 1975. adolescentul blestemat.. 1982.M. Bucureşti. Bucureşti. 17 oct. Gentlemanul şchiop (1970). zeţar. 2002. Cascada. Cocorii de iarnă. 1969. nr. nr. Bucureşti. Impresii. diverse ocupaţii: traducător. Bucureşti. Bucureşti. OPERA: Bârlogul lupilor. Bucureşti. A. Municipale din München. Cavalerii de pe coastă. 1997. nr. I. F. Bucureşti. nr. Ov. la Arca. angajat al Bibl. l. Săgeata albă. Curierul românesc. Iaşi. povestiri. monitor şi crainic la Radio „Europa Liberă” (1983-1995). Ţ. 1973. Gospodăria colectivă – izvor de bunăstare şi belşug. idem. roman. Tuchilă.. Iaşi. Bucureşti. 1971. Samsarul. Pământul plat. 17. Poet şi prozator. roman. O. De la Macedonski la Arghezi.R. Expresul de noapte (1975). 1998. G. cu romanul de factură poliţistă Bârlogul lupilor. Microsioane satirice. Valori actuale.M. 1985. şi al Silviei Delly. (M. Bucureşti. Bucureşti. Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti (absolvit în 1940). Aceşti scriitori minunaţi şi conştiinţele lor zburătoare. Bucureşti. poeme în proză. 1984. 1971. 1976. Număraţi până la unu. Dimisianu. R. Constantinescu. 1970. Bucureşti. 2001.) 142 BĂRBUCEANU BĂRBUCEANU Constantin. Bucureşti. 1969. Raniţa grea a iubirii. Ultima spovedanie (1985). Bucureşti. De la Lenuţa Petrescu la Elena Ceauşescu. N. Femei singure (1969). urmat de Ceaţa (1968). Duminica lucrurilor. Plecarea râului spre fluviu. Limpezirea fântânii. Comedia lui Sisif. microsioane. Contemporani cu viitorul.N. 1952. 1999. Bucureşti. Bucureşti. Dracula. Bucureşti. Bucureşti. G. 1970. 1971.I. 42. funcţionar la PECO Bucureşti (1961-1967). Dimisianu. Ancheta. nr. 2001. Întâmplări din primul vis. Bucureşti. 1979. în Luceafărul. Bucureşti. 29. M. 1992. în România literară. Bucureşti. Apoziţia. 1987. Romanii. Monografii istorice. în Ramuri. Mierea din nevasta altuia. 1989. Bucureşti. M. 1980. 1975. Ţepeş. Câmpeanu. Ambarcaţiunea eroică. Bucureşti. funcţionar la Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor (din 1971). nr. Colab. 1961. notaţii. Bucureşti. REFERINŢE CRITICE: G. Constantinescu. roman. Ceaţa. 8. fiul Dragonului. povestiri ţigăneşti. Bucureşti. 1923. 1961. 1975.

Quasimodo. satul Lunca. Jurist. Reforme în doi peri. 10. versuri. 1927. München. dragostea mea. 3. în ziarul România (1913). Vol. A publicat un singur vol.. 2001. Pe aceeaşi arcă. nr. Debutează în antologia lirică Ivirea astrelor (1979). 3-4. Bailetti. Sălaj – m. 1983. G. R. Fiul lui Grigore Bărgăuanu şi al Domnicăi (n. (I. 1-4. Gheorghiu. BĂRGĂUANU Gheorghe. München. Anotimpuri. München. 2000). München. proză scurtă. consilier la Curtea de Apel. 1980. unde. II. II. nr. Scriitorilor Români şi Germani. nr. Şcoala primară în satul natal (1902-1908). Ibrăileanu. I. Statu-quo. 22 de martori la destin (2000) etc. postfaţă de T. Moscova sfidează întreaga lume. Timişoara. în Ateneu. ed. versuri. Stauffer. 2002. D. Gh. 1992). dragostea mea. Off is nicht gleich Out. 1964. A publicat poezie (Quasimodo. (A. Calendar liric ‘94 (1993). Dansul efemeridelor (1990). Fondator. în Jurnalul literar. pe valea Almaşului. Istoria. 1998. A tradus din D. Irrfahrt durch Arkadien. 1994. 1990 (ed. München. München. Dansul efemeridelor. Bucureşti. Trei poete de limbă germană. agricultori. I. 1985. Bucureşti. Calea de aur.. Urmează o şcoală militară. în Dacia literară. în colab. satire şi epigrame. Gli intelectuali rumeni e l’Occidente oggi. versuri. Ocrotiţi în străinătate. Bacău – m. 1990). în Revista Liceului Internat „C. C. München. în colab. 1808. absolvit ca şef de promoţie. 1987. 1983. Scriitori români din München. Gedichte/Versuri. 1989. Pământ şi soare (1927). A început şcoala la Şimleu (18171820). München.) BĂRNUŢIU 143 . Popescu. G. B. Funderburk.. bilingvă românoengleză.. Londra. Ursula Haas. versuri. S. 1981. Literatura. Oros). Pielmier. 2001. com. Mapuachikotl. IV (1987). Istros-Kallatis-Tomis. 1944-1994. 1998. München. în Tomis.. T. Europeni la noi acasă (1998). nr. de versuri Vânătoare de iele (1981).antologiile Ivirea astrelor (1979). 19442000 (Constanţa. München. Filipeni. München. practică avocatura. Cavalerii râsului. B. 1987. REFERINŢE CRITICE: G. 1989. nr. Postwendend Pfefferland (1996). 1990. OPERA: Pământ şi soare. în 1943. filosof şi estetician. versuri. Funderburk. cu I. Colaborator şi secretar de redacţie la Viaţa Românească (1920-1929). în drum spre com. München. Licenţiat al Facultăţii de Drept din Iaşi (1921). Anotimpuri (1980). De râsu’ lu’ mânzu’. natală. Călinescu. Un ambasador american între Departamentul de Stat şi clanul Ceauşescu. 8. Roşioru. în Jurnalul literar. versuri. 1993.. München. 7-8. Cucu). 1999. e secretar general la Ministerul Justiţiei (1944-1945) şi consilier la Curtea Supremă (1948). învăţător. 1990 (altă ed. apoi intră în magistratură: judecător la Tribunalul din Iaşi. 2003. Constanţa. cu M. 1971. München. Stauffer. S. 16 mai 1864. 1992).. Raumfahrt/Călătorie spaţială (1998). membru fondator al Asoc. Ml. 1997.. R. Debut cu poezia Ţara mea. proză (Cavalerii râsului.. eseuri. Mocuţa. Die gute Fee vom Rathausturm. Bavaria (1999). Un soldato da solo/Ein soldat alleine/Un soldat singur. 17 aug. în colab. 1984. n. Zuagroaste (1995).. 1896. Europa. Hearts on Fire. Fiul lui Ion Bărnuţiu. 26. 1998. T. München. Premiul Filialei din Constanţa a Uniunii Scriitorilor (2000). Liceul Internat din Iaşi (1908-1916). Iaşi. Quetzalcoatl (1985). München. Traduceri: D. Negruzzi”. München. re-debutează cu poezia Carăle cu grâu (1920). 1990. stabilit la Bucureşti. sub îndrumarea directă a lui G. nr. eseuri. Dan. OPERA: Vânătoare de iele. proză scurtă. Români în diaspora. Raţiu. Este redactor-coordonator al vol. jud. Europa. Opt articole despre democraţie. Gedichte/Versuri. Crohmălniceanu. com. Carla Kraus. proză umoristică. Dănilă. Bailetti etc. Observator (1988) şi Archenoah (1994). München. editor şi director al rev. I. participă la primul război mondial ca sublocotenent în rezervă. Ursula Haas. Ciopraga. continuând la Liceul Piariştilor din Careii Mari (1820-1825) şi la Blaj. Prof. M. la liceul din Blaj şi notar consistorial (1829- REFERINŢE CRITICE: A Zanca. 1998. 1998. Bucureşti. proză scurtă. 2001. Calea de aur. 2000. Poet. 1997. 1999. 7 aug. 1998. nr. Quetzalcoatl. 21 iul. München. Popescu. 1992). Statu-quo (1999). unde urmează filosofia şi teologia (1825-1829). 1996. 1989. în Vatra. n. Reforme în doi peri. judecător la Tribunalul Militar. Geborgenheit in der Fremde. Spicele adâncului (1980). memorial de călătorie. jud. Înscris în barou. Ursula Haas. München. Debut editorial cu vol. postum. Ov. Ursula Heinze de Lorenzo. Bocşa Română. 1990 (altă ed.) BĂRNUŢIU Simion. eseuri. München. 2001. 1993) şi eseuri (Români în diaspora. şi al Anei (n. Popescu.

a. Viena (1849-1852) şi Pavia (18521854). Oratoria sa. D. N. Rotaru. Dreptul public al românilor. O istorie…. Discursul ţinut în catedrala din Blaj la 2/14 mai 1848. com. 1893. 1849. ed. 2002. L. C. 7 mart. alături de A. apoi în satul Văleni. Estetica. Din corespondenţa lui Simion Bărnuţiu şi a contemporanilor săi. jud. unde îşi ia şi doctoratul. nr. 1977. Istoria filosofiei. Chindriş. 18. îngrijirea textului. Discurs rostit în catedrala Blajului 2/14 mai 1848. 1867. Amicul copiilor (1891-1895). în Tribuna. Levit. Horgeşti (1961-1964). (G. Roşca. 1852. 1978. Poeţii şi prozatorii basarabeni până la Unire. 391. nr. F.). Nicolescu. R. 23. în Luceafărul. Chişinău. Dezrobirea. şi pref. Chişinău – m. Bucureşti. Lemeni. Bucureşti. mai întâi ca prof. 37. Viaţa literară etc. în Săptămâna. Contemporanul şi vremea lui. com. 1978: D. nr. CreţuCreţeanu. cu reale calităţi literare. de I. 1944. Racoviţan. OPERA: Schiţe şi nuvele. I-IV. Director şi. REFERINŢE CRITICE: Gh. după absolvirea Liceului teoretic nr. Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX). în mai 1848. R. Europeanul Bărnuţiu. 1848. 1924. prelucrate şi detaliate de pe poziţii proprii. studiu introductiv de F. BogdanDuică. Studii la Seminarul din Chişinău (până în 1872). n. 1944. Exilat în Elveţia (1872). 1978. a Ministerului . I. Pantazi. Românii şi ungurii. în Viaţa Românească. Marica. Em. Iaşi. intră în conflict cu episcopul I. Bacău. Mutaşcu. Ca scriitor. Bucureşti. Participă la cercurile anarhiste şi narodnice ale lui Bakunin. Pr. II. funcţionar. Iliescu. 1966. Bucureşti. la presa socialistă (Drepturile omului. D. îl face celebru prin cele două discursuri ţinute la Blaj. Cardaş. de I. I. 1990. satul Mileştii de Jos. G. Zoe Dumitrescu. după care reîncepe studiile juridice la Sibiu (1845-1848). 1972. Dreptul naturale public. Cluj-Napoca. Maior. Iaşi. Autor al unor cursuri de drept public şi privat. având ca izvor principal lucrările lui W. Ursu.) 144 BĂSSĂRĂBEANU BĂSSĂRĂBEANU Ştefan (pseud. Ovreiul. de I. Frunze. Absolvă Facultatea de Medicină din Bucureşti. apoi de filosofie şi drept la univ. nr.) BÂRGĂU Valeriu. T. Cesereanu. Chindriş. 1990. E unul dintre membrii fondatori ai Soc. A jucat un rol important ca ideolog al revoluţiei de la 1848 în Transilvania. 1868. în ultimul an. din Odesa. 1918. 1960. Iaşi. se integrează grupării de la rev. în Jurnalul literar. Arestat (1879). 1990. Roşu). Şcoala generală în satul natal (1957-1961). la care debutează cu schiţa Legea lui Lynch (1883). Prozator. (M. împreună cu Gr. Cluj. sale prezintă notele caracteristice prozei de la Contemporanul. 1985. I. 1897. Albu. 1937. 2 din Hunedoara. întreprinde o călătorie în SUA. Opere alese. I. vol.. rămase până astăzi modele ale genului. nr. Discursul de la Blaj şi Scrieri de la 1848. Sibiu. Bogdan-Duică. I. Discurs ţinut în Câmpia Libertăţii din Blaj. C. R. OPERA: Raporturile românilor cu ungurii şi principiele libertăţei naţiunali. E. Dreptul naturale privat. Krug. I. Poet şi prozator.. Psihologia empirică şi logica. Slănic (Prahova). G. Moise Pascu şi Nicolae Zubcu Codreanu. 1871. introducere şi comentar de G. 1950. 1963. Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuţiu. Colab. 1870. 23. 1902. Publică patru vol. nr. C. III. Florescu. urmează Şcoala Militară de Infanterie şi Intendenţă Sibiu. Lumea nouă ş. fiind destituit. logică şi psihologie. Iliescu. G. 1924. întemeiază. şi al Valeriei (n. Orientate în sens realist. Întors din emigraţie. Simion Bărnuţiu.1845). În 1854 se stabileşte la Iaşi. Pantazi. Fiul lui Neculai Bârgău. Kidel. 1935. de pedagogie. Krug. D. ed. Mureşanu. de logică la gimnaziu. urmate de romanul Ovreiul (1897). nr. „Prutul”. dar şi la Revista nouă. 1909. REFERINŢE CRITICE: G. Curentul literar de la Contemporanul. Viena. 16 oct. Simion Bărnuţiu. Parincea. 2003. A. de Schiţe şi nuvele (1893). a predat la Iaşi şi primul curs universitar de estetică. redactor la rev. Studii de istoria şi sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea. P. 1967. L. R. Hodoş. Isac şi M. fiind vice-preşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român. Codreanu şi C. 1870. Pedagogia. Savin Bratu. Pandrea. I. Traduceri: W. dispare probabil în cursul anchetei judiciare şi se stabileşte în România. Viaţa şi ideile lui Simion Bărnuţiu. 1972. Iaşi.-T. în Contemporanul. note şi comentarii de A. ed. apoi la Univ. Iaşi. 1-2. Bucureşti. lui Victor Crăsescu). „Cercul Narodnic” din Chişinău. Contemporanul. T.

I. Sociologie românească. Bucureşti. agricultor. nr. Proză de observaţie socială în vol. Alfabetul straniu în care vă vorbesc (1980). Deva. la Comandamentul Diviziei 67 din Brăila (exclus din rândul cadrelor active pentru contestarea Tezelor din iunie). şeful sectorului literar al Institutului de Folclor din Bucureşti (1953-1969). 1988. n. Analele Universităţii din Timişoara. Şcoala primară în Micleşti şi Bârleşti (1924-1928). eseuri. P. Revista de folclor. Alfabetul straniu în care vă vorbesc. 2000. jud. Deva. (A. licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Univ. nr. versuri. cadru activ al M. de versuri Floarea soarelui sau Mâna de lucru (1978). Plantele din fereastră. Între 1970 şi 1972. cercetător. versuri. ibidem. nr. L. Bucureşti.F.. (1982) şi Semne particulare (1988). 1999.M.a. Apocalipsa după Valeriu. Viaţa Românească etc. S. 1987. (1978). şef birou secretariat-administrativ la I. Deva. director al tipografiei „Floarea soarelui” din Deva. Bucureşti. Timişoara. Ciobanu. 1979. 1985). Premiul C. în Ardealul literar şi artistic. în Cronica. 1984. în Orizont. reportaj. Poezii în zori. 1983. versuri. T. 1986. Dorcescu. 11. Plantele din fereastră (1984). REFERINŢE CRITICE: I. O. Premiul Scânteii tineretului (1977). al U. redactor-şef al ziarului Călăuza. Autor a numeroase antologii şi al unor lucrări de sinteză dedicate problemelor metodologice ale disciplinei folclorice (Metoda de cercetare a folclorului. Limbă şi literatură. Poetică folclorică. Alba – m. 25 mart. 2003. 1985. Convorbiri literare. cu N. 6. 2003). 39. secţia filologie modernă (1942). A publicat vol. Mogos. Deva. roman.P. N. satul Bârleşti. com. Generaţia ’80: precursori şi urmaşi. Şef de birou în Departamentul Naţionalităţilor (1948-1949). Şef de lucrări (19491951). 1978. în Revista Fundaţiilor Regale (1941). Publică primele culegeri de folclor în rev. 1988. Jurnal de uzină. Debutează cu studiul Procesul de creaţie al baladei populare române. 1988. în Luceafărul. nr. 1988. (1974). din Bucureşti. Mara Nicoară. nr. Noima de aur (1986). fiul lui Neagoe Basarab. 1979). gimnaziul în Baia de Arieş (1928-1929). în colab. 1978. fiul lui Neagoe Basarab (f. Epistolele tânărului Theodosie. Zalis. Constelaţia Dragonului (1992-1995) şi Ardealul literar şi artistic (din 1995). nr. Bucureşti. Premiul rev. din 1990. Bucureşti. muncitor la Combinatul Siderurgic Hunedoara (1972-1978). Colab. Steaua. reportaje. Deutsches Jahrbuch für Volkskunde. 1992. de povestiri Urme pe piatră (l974) şi în romanele Şteampuri fără apă (1979). f. eseuri (Generaţia ’80: precursori şi urmaşi. Steaua de pământ. Noima de aur. 1982. Steaua. Bucureşti. Autor al romanelor Utopia profesorului Dunca. 1986. Rudeanu.A. nr. Steaua de pământ. Semne particulare. Însemne ale modernităţii. 45. Vatra. Folclorist şi prozator. 1969. Bucureşti. Sfârşitul lumii (1992) şi Apocalipsa după Valeriu (1996). România literară. 1986. Holban. Premiul „B. de reportaje (Jurnal de uzină. inrterviuri. Anuarul de folclor. 13 aug. şi al Mariei (n. ClujNapoca.C. Tribuna. 12. Caraion. nr. 1978. Premiul rev. 145 . 1980. Sfârşitul lumii. Flacăra. 7 ian. I. Costinaş). Debut editorial cu vol. din 2000. Orizont. în Astra. în România literară. în colab. director al editurii omonime şi al rev. Luceafărul (1975). Hasdeu” al Acad. Rachieru. în România literară. Debutează în revista Ateneu (1971). versuri. Ulici. Bucureşti.T. Satul (1933). Tribuna(1987). Coşovei. Drumul de pe urmă (1999) şi Se face ziuă. Hunedoara (1978-1985). Tribuna. Fiul lui Ioan Urs Bârlea. Generaţie şi creaţie. la Luceafărul. 1981. 1990.Forţelor Armate. 2. 1982. Chirică. alte culegeri lirice: Epistolele tânărului Theodosie.C.) BÂRLEA BÂRLEA Ovidiu. Familia.). 1996. 35. Liceul Militar din Târgu Mureş (1929-1937). conf. Tulburarea naturii. Utopia profesorului Dunca. România literară. nr. OPERA: Floarea soarelui sau Mâna de lucru. versuri. 28. Tulburarea naturii (1982). 1981. versuri pentru copii. versuri. A. E. 1917. Timişoara. Tr. Hunedoara – Deva. H. 1999) şi interviuri (Generaţie şi creaţie. în România literară. roman. (1951-1953). 48. în Adevărul. D. romanul anului 1848 (2001). Colaborează la Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Timişoara. Ateneu. inspector principal la Consiliul Popular al jud. 1999.a. versuri. Olimpia Berca.

OPERA: Antologie de proză populară epică. Poetică folclorică. Magic and Other Types of Custom. Bot. nr. nr. Nicolescu. Debut editorial cu studiul monografic Ţepeneag. în Steaua. 1977. România literară. 1987. 1987. Poveştile lui Creangă. în Steaua. Bot. cu D. 1983. 5-6. Bucureşti. I. 1971. Comentarii critice (2002). ClujNapoca. 1974. 1970. la Viaţa Românească. Drumul de pe urmă. 1983-1984. nr. Bucureşti. 1968. în filologie cu teza Tematică rurală în viziuni moderne (1999). în The Encyclopedia of Religions. 29. Romanice. în Orizont. 2001. Istoria folcloristicii româneşti. Life Cycle and the Rites of Passage (Birth. Nijloveanu. 49. în Revista de etnografie şi folclor. 1999. în Tribuna. Bucureşti. R. Andraşoni. I. II. Bucureşti. 15. Cioran. Folclorul românesc. Eliade. 2001). N. nr. Funerals). nr. Dr. vol. Caracostea. nr. cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Univ. 2. studiu critic. 2000). Dimov (Versuri. R. 11 oct. I. Bucureşti. nr. Nopcea). 1976. 1. 1976. Metoda de cercetare a folclorului. 146 BÂRNA Dicţionarul folcloriştilor. Se face ziuă. Ruxăndoiu. Ulici. Datcu. Premiul „Titu Maiorescu” al Acad. nr. Bucureşti. Documentarist la Centrul de perfecţionare a cadrelor din comerţul exterior (1973-1975). nr. Problemele tipologiei folclorice. Şteampuri fără apă. în Ateneu. M. Drogeanu. în Deutsches Jahrbuch für Volkskunde. III-IV. 2000) şi D. nr. 1971. H. 1967. nr. 1968. Riddles and Children’s Folklore. în colab. 1982. Datcu. Datcu. în Revista de etnografie şi folclor. Bucureşti. XXIX. Răutu. Florea. Papahagi. în Revista de istorie şi teorie literară. Hanni Markel. redactor la rev. Folklore. 8. I. Luceafărul.) BÂRNA Nicolae (prenumele la naştere: Nicolae-Grigore). 1975. 1970. în Revista de etnografie şi folclor. Band 70. 1970. vol. din Bucureşti. cu S. M. Şcoala elementară (19571965) şi Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1965-1969). 1967. I. 1983. poet. 1987. I. Între 1995 şi 1997. Bucureşti. Folclorul în Ţiganiada lui I. Fiul lui Vlaicu Bârna. V. nr. 1977. I. în colab. în Anuarul de folclor. III-IV. Comentarii . Revue Roumaine etc. N. Române (2002). G. în Steaua. Bucureşti. I-II. Constantinescu. 1971.1967. 1987. Historical Survey. Niculescu. Al. nr. în vol. în Revista de istorie şi teorie literară. Hanni Markel. 1981-1983. I. în Viaţa Românească. Enzyklopädie des Märchens. Muntean. Ciubotaru. în colab. 1979. N. Taloş. în Tribuna. Ed. nr. Budai-Deleanu. I. l. REFERINŢE CRITICE: D. V. Folkloric Customs. în Revista de etnografie şi folclor. în Revista de etnografie şi folclor. Bucureşti. Taloş. 5-6. 1967. 1966. 3. cu I. Fantasy. 1969. în Gazeta literară. R. I. din Bucureşti (1969-1973). Steaua. (V. L. Ţepeneag (Prin gaura cheii. în Steaua. nr. Hasdeu. P. Ranke. L. secţia francezăromână. 1967. în vol. vol. N. Critic şi istoric literar. M. nr. I-II. l. Band 14. Weddings. Bucureşti. în Gazeta literară. 1970. Karlinger. 1967. Bucureşti. Tomuş. 10. nr. în Cahiers roumaines d’études litteraires. l. N. nr. Bucureşti. II. Hârlav. în Orizont. Prima verba. V. nr. nr. 2. 1968. K. Clasice şi Orientale. IIII. 6. Bot. Urme pe piatră. Introducere într-o lume de hârtie. OPERA: Ţepeneag. 1977. Datcu. în Anuarul de folclor. 15. Tipologia folclorului. 1987. Colab. Bucureşti. Editor in Chief. Muşlea. în Österreichischer Zeitschrift für Volkskunde. şi al Elenei (n. P. Familia. 1967. roman. 1977. 1967. Heft 2/3. Bucureşti. Rusu. Răutu. în Fabula. 1998. 1979. Debutează în Viaţa Românească (1972). Studii superioare la Facultatea de Lb. Studii de folclor şi literatură. vol. 3. Introducere într-o lume de hârtie (1998). Caragiale (Opere. 3. P. Din răspunsurile la chestionarele lui B. Tribuna. romanul anului 1848. F. a Univ. 12. 1983. Datcu. nr. Dobre. 1967. apoi redactor de rubrică la Redacţia publicaţiilor pentru străinătate (1975-1995). Apostrof. 1981. funcţionară. 2. n. în Cahiers roumaines d’études littéraires. Bucureşti. în Anuarul de lingvistică şi istorie literară. Band 2. F. Călinescu” din Bucureşti (din 1995). integrala prozei scurte.4. Viorica Nişcov şi Helga Stein. A tradus din E. Caiete critice (din 1992) şi cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. traducător. 1966. 1987. L. în Orizont. 1968. 1950. urmat de vol. Eseu despre dansul popular românesc. licenţiat în litere. 1974. A publicat o antologie a Avangardismului literar românesc (2003). nr. Bucureşti. nr. Mică enciclopedie a poveştilor româneşti. 1. New York – London. 1. din I. Silogismele amărăciunii (1992). Cuceu. în Revista de etnografie şi folclor. Ilin şi C. Efigii. 1987.

. Markov. în România literară. 1977.. redactor la Rampa. V. Secretar de redacţie la rev. Colaborează la Revista Fundaţiilor Regale. nr. O. plai al Mioriţei. REFERINŢE CRITICE: P. 1985. 1913. 5. Mihail. 1967. 4 dec. cu Nataşa Gheorghiu. jud. Cerbul roşu. 1980. ibidem. Bucureşti. Ov. 438. Din Ni. 1962. M. Crohmălniceanu. 1985). Mickiewicz. (A. Cum vă place. 1965. satul Crişan. Pământ al patriei. 1960. 1992 (alte ed. Lazo. cu Lilly Irimescu. Evocarea unui ev mediu transilvan. Bucureşti. 1976. din Bucureşti (1932-1936). Bucureşti. Gumă. Romanul Caterinei Varga. nr. în Apostrof. S. 26. 1936. Poezii. 1984. în 147 BÂRNA . 2002. Luisa Carnes. W. Bucureşti. Bucureşti. Piru. în colab. 1981 (altă ed. 1957. 2002. 1961. Termină Liceul „Avram Iancu” din Brad (bacalaureatul în 1932). Mickiewicz. Bucureşti. 1998. 2002). 1964. pref. Viaţa literară şi Litere (1934). Hugo. Nevestele vesele din Windsor. apoi reprezentant de presă la Ministerul Propagandei şi Ministerului Afacerilor Străine (1941-1947) redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1949-1951). Autor a două romane istorice pentru tineret (Romanul Caterinei Varga. în Contemporanul. antologie. în colab. 11896. iar editorial. V.R. nr. 1977. Cluj-Napoca. Bucureşti. Sighişoara. n. 12. Bucureşti. în Scânteia. 1976. Bucureşti. Silogismele amărăciunii. Literatura. 11 mart. 1996. nr. S. Bucureşti. 1972. în Tomis. în Adevărul literar şi artistic. 1956. N. Pedepsele.. 286. Bucureşti. Diana Adamek. 1945. Grăunţele timpului. în Calende. dominat de peisajul montan şi de istoria zbuciumată a moţilor. Bucureşti. Brume. Călinescu. Auster. nr. Minerii din satul lui Crişan. cu M. 37. cu D. G. Bucureşti. 1955. Bucureşti. cu V. nr. Mircea. în colab. redactor la Viaţa Românească (1968-1974) şi secretar literar la Uniunea Scriitorilor (1972-1976). publicaţie de protest împotriva fascismului şi a Dictatului de la Viena. Teodorescu. 2003. Ribiţa. Bucureşti. Premiul „M. Bucureşti. D. 1938-1939). Cioran. Copiii văzduhului. Universul literar. nr. 1962. de versuri Cabane albe (1936). 1996. 1940.. Tulnice în munţi. Dimisianu. România (sub direcţia lui Cezar Petrescu. 40. Petroveanu. Crohmălniceanu. Când era Horia împărat. cu deosebire între 1933 şi 1935. Azi. Bucureşti. 1950. Heine. 1. Shakespeare. Traiectorii lirice. Al. Bucureşti. Soviany. la care se adaugă celebrarea noilor realităţi sociale sunt coordonatele poeziei sale de la Brume (1940). Hunedoara – m.. la cotidianul Ardealul. REFERINŢE CRITICE: N. 1960. Poet. 12. 1999. eseuri. ţărani.. Icaza. J. 1998. Între Capşa şi Corso. Radu Boureanu…. Bucureşti. Bucureşti. cu N. nr. Bucureşti. Poligonul de tir. consilier literar la Radiodifuziunea română (1951-1966). cu I. 2002. 1970. Oprea. Ioanovici. Vasilescu. Bucureşti.. Pavel). Paraschivescu şi V. Scrieri. n Gubelman. A.) BÂRNA Vlaicu (prenumele la naştere: Vlaicu Victor Virgil). Avangardismul literar românesc. (1977). Cristea-Enache. Bucureşti. în România literară. Turnuri. în colab.. Cântece despre ţară. 19421943) şi Galeria (1941-1943). Panorama. nr. II. Irina Petraş. România literară. 1971. Arcul aurorii. cu vol. nr. Bucureşti. Constantinescu. cu E. Bucureşti. 1970. 1-5. G.critice. Vârtejul verde. Un erou legendar: G. Premiul „Ion Pavelescu” pentru sonet (1934). Bucureşti. M. cu Olga Cruşevan. nr.a. Când era Horia împărat. S. Patria mea. Ciornâi. M. Bucureşti. Elena Vlădăreanu în Cotidianul. T. plai al Mioriţei (1977). 1980. D. K. 10. Bucureşti. Cupa de aur. Teodorescu. A editat şi condus publicaţiile: Arta (1941. de T. Fata cu părul cărunt. Bucureşti. redactează bilunarul Câmpia Libertăţii (1944). A fecventat Cenaclul „Sburătorul. Bucureşti. Ov. în colab. OPERA: Cabane albe. Dimitriev. Monotonia metronomului. Literatura nouă. Juan Caballero. G. Cristea. Gazeta literară. 1960. Eminescu” al Acad. 1998. Steaua etc. 1962). Tatăl şi fiul. Traduceri: Go-MoJo. Ceas de umbră. în România literară. 1966. Generaţia a treia în colab. Zarudnij. nr. com. 1970. H. devenită Arta nouă. Nistor. A tradus din Go-Mo-Jo. memorialistică. Hugo ş. cu D. Bucureşti. Steinhardt. 1998. cu M. Scrieri alese. 1961. în Steaua. A. în colab. V. 1980. Perşa. 1973. I.. trecând prin culegerea retrospectivă Cupa de aur (1970) sau Patria mea. cu Anda Boldur. În timpul războiului. Bucureşti. Bucureşti.. Traduceri: E. Fiul lui Ioan Bârna şi al Mariei (n. 1949. 1998. 1974. Sandala lui Empedocle. Bucureşti. Familia. în colab. 1987.. Corabia de fum. apoi Facultatea de Litere şi Filosofie a Univ. M. 2003. Porumbaru. Curcubeul. V. E. Botez. în colab. în colab. 1998. Bucureşti. 1965.˛ colab. în colab. Stoica. Debutează cu versuri în Azi.

1999. 1986. Critică. 1923.. Ornea. Gorj (1983-1984). continuate la Şcoala generală din com. 1982. A interpretat.a. Văgiuleşti. Remarcabil e. l. Braşovul-Vechi – m. 1948. 2000. V. 1979. în România literară. 1985. 1931-1933. Ziua literară etc. l. Dramaturg şi prozator. Sibiu. în Astra. Mt. 1914. 476. Dr. text stabilit şi bibliografie de Aurora Pârvu. în Steaua. prin valoarea literară şi documentară. Visuri de noroc (1903) şi Poezii (1907. Budapesta. memorialul Impresii de teatru din Ardeal (1908). Simionescu. Poezii. OPERA: Visuri de noroc. n. nr. nr. marele animator al vieţii teatrale din Transilvania. Poezii. Beiuş. Bucureşti. jud. 1988. Sectorul reprezentativ al creaţiei sale îl constituie dramaturgia: melodrama Sirena (jucată în 1910). nr. n. 1907. drama Se face ziuă (1914). mic proprietar agricol. Bucureşti. Nottara (1901). 11 ian. A. 1878. I. nr. Bucureşti. nr. L. A. în filologie al Univ. Silvestru. Se face ziuă. 12. E primul director al Teatrului Naţional din Cluj (19191927.. 1908. 1934-1936). 1-2. absolvă Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. 148 Impresii de teatru din Ardeal. Karl Moor. Macbeth. Poemul Unirii. E. Chendi. Săndulescu. Caraş-Severin. Deşi angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti (1901). G. 1980. nr. nr. din Timişoara (1974-1978). Văgiuleşti. Gherman şi D. în Convorbiri literare. 19 oct. Davila” (din 1995) şi conf. în Orizont. Zalis. 11. Istoria. Ştefan Braborescu. H. Sasu–Mariana Vartic. Dramaturgia românească….) BÂRSAN BÂRSAN Zaharia. 1908. nr. în Viaţa Românească. com. poemele dramatice Trandafirii roşii (1915) şi Domnul de rouă (1938). Stanca. 5. la Luceafărul. 1999.. Călăraşi (1978-1983) şi în com. 10. Arad. (I. Zaharia Bârsan. nr. 1965.) BÂRSILĂ Mircea. M. Impresii. J. Amfiteatru. şi al Elenei (n. 1969. Debutează în ziarul Flamura din Reşiţa (1968). din Piteşti (din 1998). 2. jud. Manu. Nuvele. antologie şi pref. E. metodist la Centrul de îndrumare şi conservare a creaţiei populare din Călăraşi (1984-1985).Convorbiri literare. REFERINŢE CRITICE: Il. Ruy Blas etc. Manu. în Adevărul literar şi artistic. nr. apoi Facultatea de Filologie a Univ. 1924. efectuează numeroase turnee. Teatrul românesc în Ardeal şi Banat. Între 1976 şi 1978 a fost preşedintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Univ. 477. 10. 11. în România literară. marile roluri tragice ale dramaturgiei universale: Oedip. nr. Al. III. din Timişoara. ibidem. 2000. Liceul teoretic din localitatea Grădinari. 1999. Regele Lear. şeful Inspectoratului interjudeţean Piteşti al Uniunii Compozitorilor din România (1985-1991). 1915. în localitatea Independenţa. Domnul de rouă. Scrieri. idem. Debut editorial cu vol. Calende. Influenţa ideologiei sămănătoriste transpare în vol. Un deceniu teatral. nr. idem. 1952. D. Debutează cu versuri în Convorbiri literare (1897). în Steaua. Cristea-Enache. jud. 1915. Colab. Văgiuleşti. 1906. Munteanu. de proză Ramuri (1906) şi Nuvele (1909). în Viaţa Românească. Fiul lui Aurel Bârsilă. Ceuca. ibidem. în Contemporanul. Hamlet. creaţia sa poetică adunată în vol. Prof. jud. în Teatrul. Manu. 1985. I. devenind. din Timişoara cu teza Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu (2000). 2. în Steaua. 1985. Vlădăreanu). 1912. Bucureşti. 1903. (M. Trandafirii roşii. 50.. Bucureşti. Cluj. 1938. de versuri Obrazul celălalt al lunii (1982). 1998. Fiul lui Zaharie Bârsan. 1922. Sirena.. 463. 1999. 1909. Din 1993. 1924). univ. satul Cârciu. Lovinescu. Ţugui. Ca mâini va bate ceasul!. nr. redactor la rev. secretar literar la Teatrul „Al. Bucureşti. Buteanu. I. 13 dec. Irina Petraş. Grăsoiu. nr. N. într-o manieră romantic-incantatorie. Ramuri. 1984. 1978. E.. 1987. Clasele primare în satul natal. Bucureşti. nr. Ardeiu). dedicată răscoalei lui Horea. nr. După studii gimnaziale la Braşov (1895). între 1903 şi 1913. H. Poet şi eseist. Gorj. Bucureşti. C. clasa C. R. E. Stănescu. la Facultatea de Litere a Univ. Steinhardt. Poesis. Bucureşti. Bucureşti. în România literară. director al Casei de cultură din Curtea de Argeş (1991-1993). Nuvele. şi al Mariei (n. Z. Lazăr. 1979. urmat . nr.. ţăran înstărit. de C. fiind impregnată de elemente romantice şi sămănătoriste. f. Jurământul. Nistor. 18. V. în care destinul artistului inadaptabil se intersectează cu acela al unei „dame cu camelii” autohtone. 11-12.

apoi Pensionul francez „Ecaterina Urziceanu” din Craiova (1939-1941). Bugariu. în Luceafărul. Suceava. Mircea Silă. mort pe front. din Timişoara. nr. 1. 1993. 2001. gimnaziul din Caransebeş (1936-1939). nr. în România literară. Cristea. 1979. România literară etc. 2002). M. 1999.. A urmat Şcoala postliceală de biblioteconomie din Bucureşti (1957-1959). Poet şi prozator. Sultana Craia. şi Caransebeş (1932-1933). de Muzică şi Artă Dramatică din acelaşi oraş (absolvită în 1948). nr. Bucureşti. 1970. C. în România literară. roman. Vin americanii?. nr. Ungureanu. în Viaţa Românească. OPERA: Obrazul celălalt al lunii. din F. nr. Între 1948 şi 1953 este angajată a Teatrului Naţional din Cluj. 1982. ibidem. roman. Bucureşti. Diaconu. Al. versuri. Fiul lui Ioan Beldeanu. 1969. Dimisianu. în România literară. în România literară. OPERA: Blana de focă. G. Gazeta literară. în Luceafărul. 2001. 2001. în colab. Diaconu. 2001. în colab. Bucureşti. Scriitorilor din Bucureşti (2002). Cioculescu. nr. apoi Liceul pedagogic din Rădăuţi (absolvit în 1956). în Luceafărul. doi ani la Facultatea de Medicină din Cluj (1944-1946). M. de nuvele Blana de focă (1966). A. M. idem. în Convorbiri literare. Gh. Cornelia Ştefănescu. Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu. Ulici.. 1985. 22. 19. 1985. 6. Bucureşti. 16. în Orizont.) BELCIU Maya (prenumele la naştere: Marioara). 2001. cu D. nr. Vin americanii?. Iorgulescu. 16. Bucureşti. 1970. Cornelia Ştefănescu.de Argint galben (1988). Ţeposu. 1966. O linie aproape neagră (2000) şi Acordeonul soarelui (2001). (A. Premiul Asoc. Al. în Amfiteatru. n. nr. 1979. Scutul lui Perseu. nr. ibidem. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a BELDEANU 149 . A folosit şi pseud. A de la Andromeda. nr. Colab. Hoyle. în România literară. 15. Un ligne presque noir. ibidem.) BELDEANU Ion. 3. 1998. Debutează în rev. 36. 1993. Eseuri în Fecioara divină şi cerbul (1999) şi Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu (2001). 1982.. Mirela Roznoveanu. Bucureşti. REFERINŢE CRITICE: V. 10. nr. 40. 22 mai 1926. eseuri. Fiica lui Tiberiu Belciu. şi a Alexandrinei (n. A unsprezecea poruncă. nr. nr. 1970) şi romane (A unsprezecea poruncă. în 1953 se transferă la Brăila. destin amânat. Debut editorial cu vol. 1986. Radu G. Irimescu). 22 aug. contabil. 1978. 6. Alui Gheorghe. nr. REFERINŢE CRITICE: A. în Orizont. nr. Lugoj. Argint galben. 1966 (ed. Ungheanu. 1966. 1998). nr. apoi Acad. versuri. M. idem. La cules de vipere. Noyle. L. ibidem. n. 2001. 1970. Caraş-Severin. (A. 1989. II. 1. Fecioara divină şi cerbul. O linie aproape neagră. şi al Olimpiei (n. 16. nr. Dionys Sărmanu. Maia Bistra. Bucureşti. de Linda Maria Baros. bilingvă româno-franceză. Acordeonul soarelui. Piteşti. 1969. 1999. nr. Piteşti. nr. 1988. Dionys Sărmanu. proză scurtă. în Familia. 1969. Grigurcu. Şcoala generală din Zamostea (absolvită în 1952). 41. Moartea Centaurului. Siminescu). Viaţa Românească. 1989. versuri. jud. A. 6. S. trad. la Luceafărul. roman. nr. în Astra. 2000. roman. Bucureşti. 11. Timiş Prozatoare. Mihăieş. Poesis (2001). 7. 5. Până în 1989 semnează Maia Belciu. Bucureşti. Ţara visurilor noastre (1942). ibidem. Hurmuzescu. Iorgulescu. 43. L. versuri. Traduceri: F.. studii liceale la Liceele „Notre Dame” (1941-1943) şi „Carmen Sylva” (1943-1944). cu pseud. nr. Premiul rev. 1979. nr. Scurtu. Zamostea. apoi la Teatrul „Barbu Delavrancea” din Bucureşti (1961). M. Silvestri. de unde pleacă la Timişoara (1957-1961). 3. 1978. 30. La cules de vipere. 21. A tradus. Premiul rev. în Gazeta literară. 49. 2001. S. Scutul lui Perseu (1993). 1982. nr. Bucureşti. 1979. în Luceafărul. 1984. nr. versuri. Săndulescu. în Ramuri. Piteşti. Argeş (1989). Clasele primare la Cireaşa. nr. ed. în România literară. jud. jud. în Tomis. roman. 1984. 1939. V. În continuare a publicat proză scurtă (Moartea Centaurului. 2003. B. 1998. 18. 1984. N. redactor de teatru şi cinema la Editura Meridiane (1961-1972). 2001. Bucureşti. Ştefănescu.

Istoria. 1986. 5. nr. 1996-2001) şi romanul Glontele de cucută (2001). Lecţia de melancolie. 1995. de Ştiinţe din Berlin. Mihăilene din Iaşi. 1999. 12. publicistică (Albastrul de Bucovina. 1896. (A. Schiţă arheologică. Bucureşti. 1976. n. Lecţia de melancolie. I. 1998. 39. Proba mea de viaţă.. proză scurtă. în Poesis. N. 1888. 11-12. I-III. bibliotecar metodist şi bibliotecar şef la Bibl. 17. roman. din 1990. 1914). Elemente de istoria românilor. versuri. Familia. L. Sângeorzan. la Ateneu. ed.. 1976. de versuri (Mirele pâinii. versuri. 2002. în Viaţa Românească. Preuteşti. Fiul Iui Nicolae Beldicean. Poezii. îngrijită de Gh. Ateneu (2001). G. Iaşi. nr. Din 1966. nr. Doine. Iaşi. Pr. 1995. Timişoara. 1893. 1999. I-II. „Al. 1995. 1983. Bucureşti. Bună seara. Bucureşti. 2002.) BELDICEANU Neculai. 1998). Iaşi. Iaşi. cont. Gheorghiu. descendent al unei familii de mici boieri.publicistică. Premiul Filialei din Iaşi a Uniunii Scriitorilor (1997. Iaşi. editează rev. Nuvelă contimporană. Leonte. Iaşi. S. nr. Colaborează la Convorbiri literare. A. Seminţe eterne. 1987. Complexul bacovian. Iaşi. 15. Membru al Junimii. Specializat în istorie. cusuri postuniversitare de ziaristică la Bucureşti (19841985). Bucureşti. în România literară. Glontele de cucută. Pricop. A semnat şi cu pseud. fondează Cercul Literar (1888-1889) şi activează în cadrul Soc. Cluj-Napoca. 12. versuri. Prof. Poezii. Urmează cursurile Acad. receptate din contactul cu gruparea de la Contemporanul şi din contaminarea lirismului cu universul ştiinţelor (Poezii. Realitatea are chipul tău. nr. Seminţe eterne. Cistelecan. apoi al Agenţiei ROMPRES. Cluj-Napoca. V. 1914. versuri. în Luceafărul.) . 1996-2001. al Agenţiei AGERPRES. Convorbiri literare (1999). Codreanu. 1961. lit. Holban. Ceaiul de după execuţie. Literatura noastră cea de toate zilele. O dimineaţă II. 1999. Bună seara. 1977. pentru fiecare. în România literară. Bucovina care ne doare. 18931894. G. Luceafărul. Ioanid Deleanu. (M. 1977. nr. publicistică. Iaşi. L. I. Membru fondator al Cenaclului din Suceava al Uniunii Scriitorilor şi al publicaţiei Pagini bucovinene (1981-1989). versuri. în Luceafărul. Premiul rev. Th. OPERA: Tala. lucrează în presă: corespondent teritorial al ziarului Scânteia tineretului. frumoasă poveste. Proba mea de viaţă. Debutează cu versuri în Lumina (1863). Bucovina care ne doare. R. Ursu. 1893). com. membru fondator şi preşedinte (din 1995) al Soc. Iarba iubirii. I. nr. M. regională Suceava (19611966). în Cronica. 1982. proză scurtă. Vărzaru. întreprinde cercetări de arheologie. Al. 1995. 2 febr. Călinescu. 150 BELDICEANU REFERINŢE CRITICE: Al.. Premiul rev. 1979. Paralel. Poesis. Albastru de Bucovina. Iaşi. Ceaiul de după execuţie. la Fălticeni. versuri. I. Iaşi. OPERA: Mirele pâinii. Colab. REFERINŢE CRITICE: N. 1988. Iarba iubirii. Contemporanul.. L. Piru. 1983. Beldiceanu. Botoşani şi Iaşi. 9. Poet.. Debut editorial în vol. Beldiceanu. 1844. 1978.. 1979. nr. Bucureşti. 1990. D. colectiv Caiet de poezie (1973). Rachieru. Iorga. 1985. Suceava – m. Realitatea are chipul tău. Iaşi. 2002). Debutează în Ateneu (1964). G.Univ. Scriitorilor Bucovineni. în Familia. 1882. Iaşi. Bucovina literară. proză scurtă (După amiaza unei amintiri. 1893. în Convorbiri literare. Poeţii Contemporanului. 1956. fascinat de geniul liric eminescian. fiind ales membru al Acad. Z. Cultura (1883). M. Ştiinţifice şi Literare din Iaşi. Contemporanul. I. publicistică. Bucureşti. 2001. 1986. iniţial urmează climatul de creaţie junimist în poezie (Poezii. Cronica Convorbiri literare. membru fondator şi vicepreşedinte (din 1994) al Fundaţiei Culturale a Bucovinei. 1981. 1987. 1998. 1984. O dimineaţă pentru fiecare. numismatică şi epigrafie. 12. Dacia literară etc. III. Sorianu. Th. în România literară. 2003). nr. Armura solară. Diaconu. 2002. redactor-şef al rev. 1981. Ist. jud. Arhiva etc. frumoasă poveste. După amiaza unei povestiri. Timişoara. judecător. nr. 26 oct. 38. Ulici. Cuza” din Iaşi (1966). funcţionează ca prof. 1985. 1990. Armura solară. B. D. nr. Tatăl lui Nicolae N. A publicat în continuare vol. la Şcoala generală Voivodeasa – Suceviţa (1957-1958). Evenimentul literar. Iaşi. Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000). Antichităţile de la Cucuteni. versuri. pentru a se orienta ulterior spre alte impulsuri. 1981. Epitaful aflat la Buneşti. versuri. Viaţa Românească. 1885. ibidem. Codreanu. C. 11. A.

Fiul lui Neculai Beldiceanu şi al Aglaei (n. venit din Rusia la anul 1821. Prezent în viaţa politică şi culturala a Moldovei. Cea dintâi iubire. Fr.. îl îndrumă spre o vastă activitate de traducător. n. Istoria. greacă a lui Homer).. Neguri. Stihuri alcătuite de răposat postelnic Alecul Beldiman. Iaşi. tălmăcită după Salomon Gessner (1818). nr. 2. II. Coleg şi prieten cu Mihail Sadoveanu. în vol. Însemnări literare etc. Iorga.. greacă şi franceză. precum şi prima trad. 1923. 15 mai 1881. Viaţa socială. Chilia dragostei. Studii la Liceul Naţional din Iaşi. cu care traduce ulterior Întâmplări de vânătoare de Turgheniev. Viaţa Românească. idem. n... III. D.. 1921. aprilie 20. 1911. 1921. Povestiri mărunte.. Debut editorial cu vol. Chilia dragostei. Voltaire. Lovinescu.. jud. Abatele Prévost. La un han. în Revista nouă. Bucureşti.. Sibiu. Bucureşti. Al. N. Ist. Iaşi. în Arhiva. Călinescu. Bucureşti. R.... G. Literatura română modernă. 1820. 1861.. Metastasio. Maica Melania. Fetiţa doctorului. plasându-l în lumea literară veche. ocupă diferite funcţii. Om instruit. Buda. Bucureşti.) BELDIMAN Alexandru. 9 iun. 1914. Luceafărul. Al. 1826. în vol. Bucureşti. II. G. Idei şi forme literare până la Titu Maiorescu. rom.) 151 BELDIMAN . Istoria. până la aceea de vornic. cu rare momente de adevărată artă. Bucureşti. B.. 1911. REFERINŢE CRITICE: E. Flacăra. tălmăcirile (din Voltaire.. M. aprilie 20 şi Stihuri alcătuite de răposat postelnic Alecul Beldiman. Bucureşti. Istoria. rom. Moartea lui Avel. IV. 1906. Scrieri literare inedite (18201845). Iaşi. I.. 1906.. Neguri. Poet şi traducător. II. Cea dintâi iubire. 1909. Istoria lui Numa Pompilie. 1820. Lateş).. odată. Densusianu. 1892. 1985. direct din lb. Literatura. Kogălniceanu. 1911. L. Regnard ş.. se integrează noii mişcări culturale iluministe. lit. Povestire de război. 1909. de banul şi cavaleriul Alecu Balica. 1981. 1889. Povestiri mărunte. Buda. Călinescu. Studii. 1818... 1821 şi Stihuri făcute la Tazlău în vremea închiderii mele acolo. OPERA: Eterie sau Jalnicile scene prilejuite în Moldavia din răzvrătirile grecilor prin şeful lor Alesandru Ipsilanti. apare anacronică. Învăţătură sau povăţuire pentru facerea pânii cei de obşte.a.. redusă în esenţă la proză rimată (Tragodia sau mai bine a zice Jalnica Moldovii întâmplare după răzvrătirea grecilor 1821) şi la un mic număr de poezii lirice (Stihuri făcute la Tazlău în vremea închiderii mele acolo.. Ospăţul. 1818. J. com.. având alţi indici valorici. OPERA: Chipuri de la mahala. odată. 1905. A. (M. în anul 1824. 1922.. Lit. III. Pr. 1874. Hanţă. publicate în 1981). ca şi a spiritului epocii. 1921) pune în evidenţă prezenţa unui evocator sentimental. S. Tragodia sau mai bine a zice Jalnica Moldovii întâmplare după răzvrătirea grecilor. cunoaşterea lb.. Cu unele inserţii sămănătoriste şi poporaniste. 1905. Huşi – m. I.. Traduceri: Chr. III. anul 1824. Colaborează la Sămănătorul. Fetiţa doctorului. situându-l în plină contemporaneitate. Gessner. Rădăşeni. Cronicele României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei. Bucureşti. Bucureşti. La un han. ed. Rückert. 1760. Ivaşcu. 1913. de un romantism naiv. Menegmi sau Fraţâi cei de gemine. aparţinând unei vechi familii boiereşti. Ov. (M. G. Prin cea de a doua căsătorie. 1909. Fiul lui Gheorghe Beldiman. Istoria. Chipuri de la mahala (1905). Bucureşti. De altfel.BELDICEANU Nicolae N. 1909.. prem.. XVIII. Istoria. Bucureşti. Ciopraga. Taină. Prozator. 1911. Pr. Régnard. Iaşi. Ospăţul. Bucureşti. Tragodia lui Orest. 1914.. Florian. 1921. debutează cu Moartea lui Avel. ajunge cumnat cu Costache Conachi. al doilea craiu al Romii. Ionnescu-Gion. (Chipuri de la mahala... Bucureşti. În vreme ce opera orig. Suceava – m. Fântâna balaurului.. Popovici. C. Florian. Bucureşti. opera lui B. REFERINŢE CRITICE: I.. Între Prut şi Nistru. Maica Melania. Piru. 1921. 1913. Fântâna balaurului. 1909.

în parte. Vremea. Timişoara. Reîntors în Macedonia. Românul de la Pind. Poezii. Avram Iancu. În atmosfera de entuziasm patriotic şi naţional de după războiul de independenţă. Steaua. Flori de piatră. Macedonia. 11. 1978. A publicat versuri (Candelabre albastre. Elogiu simplităţii. Societatea de mâine. 1928. Problema şcoalei româneşti din Balcani. România literară. Bucureşti. Cluj. şef de coloană la Trustul Regional de Construcţii Cluj (1959-1964). Ungureanu. 9 ian. 1920. Şcoala elementară la Vrăniuţ şi Oraviţa (1927-1931).) . 1967. Timişoara. Orizont. com.BELIMACE 152 BELIMACE Constantin. 1985. îngrijită şi pref. Fericita jale a Cumbriei. iul. pref. OPERA: Candelabre albastre. de V. în vol. Cocora. Participă la înfiinţarea unor asoc. în Voinţa naţională. română şi psihologie în Cluj (1949-1954). 1984) şi romane (Fericita jale a Cumbriei. nr. OPERA: T. Arhitectura gândului. Grai bun. liceul la Oraviţa (1931-1939). T. Licenţiat în filosofia culturii. Bucureşti. ţărani. S. Colaborează la Fraţil’ea. Timişoara. Capul din fântână. şi prezentările autorilor de H. Peia). transpuneri de H. Imediata noastră apropiere.[apahagi]. C. V. (Soc. Macedonia etc. Ţovaru. pref. nr. Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu. 1988. 1975. I. nr. folklor. 14 mart. Bucureşti. Lebăda solară. 1984. Părinţii. iar apoi. respectiv. 1944. 1985. 1977. Un veac de poezie aromână. paralel cu cariera militară. urmează Facultatea de Filosofie din Cluj (1946-1948). primele sale poezii: Cucotul (Cocoşul) şi Dimândarea părintească (Porunca părintească). Timişoara. trecut la „munca de jos”. transpunere şi cuvânt înainte de H. de Cultură Macedo-Română. şi de scriitori. 18. Lebăda solară. Flori de piatră. aromân de origine. Secretar literar al Teatrului Naţional din Cluj (1955-1959). 11. S. 1967. REFERINŢE CRITICE: P. Papahagi. n. nr. de lb. ed. C. estetică şi sociologie (1948). Grai. 1967. a fost intendent al Liceului Internat Român din Bitolia. alături de altele. Bitolia. Peninsula Balcanică. I. Lumina. Antologie aromânească. Debutează cu poezia Un trandafir. 1943-1955). Poezia poeziei de azi. Taşcu. Fiul lui Taşcu Belimace. Arhitectura gândului. Bucureşti. 1977. 1977. 1936. 1940. mai ales sud-dunăreni. Felea. 1980. REFERINŢE CRITICE: V. S. Reşiţa. A. 1848. Colaborează la Universul literar. 1932. Cândroveanu. satul Vrăniuţ. (A. apoi director al Filialei Judeţene Cluj a Fondului Plastic (1965-1968). Învaţă în com. în Universul literar. 1929. 1972. Capidan. Sibiu. Birou. 1981. Caraş-Severin – m. I. Cluj-Napoca. „Lumina”) şi la redactarea unor periodice (Fraţil’ea într’u dreptate. Aromânii. N. Ţirioi. Th. Timişoara. apărute în România şi. 1976. printre cei dintâi în dialect aromân. 1982. I. Foti. Mulovişte. Cluj-Napoca. 1936. frecventat de studenţi. 1977. Poet. 1922. Focul rece. 1982). introd. 2. selecţie de texte. 22 poeme. După încheierea războiului. 1904. Cosma. 1940. prof. Elogiu simplităţii. Focul rece. Iancu şi Pajura. Claviaturi. de V. Studiază trei ani la Şcoala de Ofiţeri din Bucureşti (1941-1943) şi un an la Şcoala de administraţie din Sibiu (1948). 1932. şi note de Kira Iorgoveanu. Stabilit în 1873 la Bucureşti. Ofiţer de administraţie în diverse garnizoane (Caransebeş. rezultatul mai multor ani petrecuţi în apropierea poetului. la diverse calendare şi almanahuri. 1935. Cândroveanu. Bucureşti. Papahagi. Tribuna. 1978. Eseul Blaga – în marea trecere (1970) este. ed. Bucureşti. a deschis un restaurant. Bacalbaşa. CIuj-Napoca. Pavel Bellu şi Ruja (n. compune. 1972. (S.). n. în Familia. Ţovaru. Bucureştii de altădată. Macedonia – m. în Almanahul aromânesc. Timişoara. de A. în Steaua. 1934. Blaga – în marea trecere. Popescu. etnografie. în Steaua. În timpul primului război mondial a fost doi ani ostatic în Bulgaria.) BELLU Pavel. jud. Rusu. în Luceafărul din Timişoara (1936). în Cartea de alegere (citire) a lui Andrei Bagav (1887). Privitor ca la teatru. Premise literare.[ericle] P. 1970. Antologie lirică aromână. Poet şi prozator. Răcăjdia. natală şi la o şcoală sârbească din Belgrad. Bucureşti.

Ghetto veac XX. În 1940 se stabileşte la Bucureşti. Fiul lui Moise Fridl. 1983). Dan. Mihăileni. obţine Premiul Asoc. Primul cronicar de artă plastică specializat în Transilvania după război şi. Cluj. G. în România literară. de Arte Frumoase. de G. (M. l mai 1895. scriitor de lb. Pagini literare. Călinescu. Craiova. 1936. OPERA: 5 acte. Romanul românesc. unde rămâne unul dintre exponenţii consecvenţi ai bizarului macabru. Rodin. din grupul continuatorilor români ai modalităţii fantastice poeşti. G. în Dacia literară. Târgu Jiu – m. Van Gogh. 1957. Ghiaţă (1957) şi Donatello (1957). Botoşani – m. Lăzărescu. Desene privitoare la Principatele Române din Colecţia „G. Bucureşti. 1998. 1957. stabilit în România la începutul sec. nr. Grigorescu ş. 1962. Sighişoara. Dimisianu. I. Poveşti. Râpeanu. V. S. debutul editorial. Semn rău. Bucureşti. 1966. Ov.BENADOR Ury (pseud. şi al Libei (n. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici (din 1956). Goya sau Drumul spinos al cunoaşterii. Preludiu la Beethoven (Preludiu la Beethoven. II. Maxim.. Z.) BENEŞ V. Subiect banal. Dimisianu. Scrieri. Sion”. Bucureşti. Sasu-Mariana Vartic. 1999. Bucureşti. Revista Fundaţiilor Regale.. III. Membru în conducerea Casei Şcoalelor. Cosma. 1925. Bucureşti. 23 nov. face ziaristică şi lucrează un timp ca redactor tehnic la Editura de Stat. Bucureşti. Final.. povestiri. 25. cel mai autorizat comentator de artă din această perioadă. Hanul roşu (1939) şi Semn rău (1943). Ornea. Magazin Universal (1961) etc. publicată în vol. Nuvele. la Lumea din Iaşi. Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică. „Gablonz”. Dimisianu. şi al Emmei (n.. Proza fantastică românească. Goya sau Drumul spinos al cunoaşterii (1957).. nr. Donatello. pref. Gazeta literară etc. REFERINŢE CRITICE: G. despre Michelangelo. Colab. Lumea literară. „Gablonz”. Mt. III. REFERINŢE CRITICE: H.. Proză fantastică. Ghiaţă. A. Hilda. Studii despre arta greacă şi romană. Raffet şi Lancelot cu 56 reproduceri. îngrijită de I. com.. 1957 (ed. A tradus din Lion Feuchtwanger. Arestat şi deţinut după 1950. 1985. 1987. Bucureşti. Pinacoteca „V. Funcţionar la Bucureşti.a. Craiova. (D. S. Aspecte şi structuri neoromantice. evreieşti din România primei jumătăţi a veacului nostru caracterizează proza documentară şi de analiză a lui B. n. 1964. Hanul roşu. 1998. n. 1939 (ed. Magazin Universal. (ed. iar editorial. Istoria. Cioflec” din Cluj. Familia. cu Pinacoteca „V. D. Bucureşti. Bucureşti. 1907. Bucureşti. Fiul lui Gotlieb Beneş. ceramist ceh. 1943. ed. 1967. Spaţii literare. de desen. reintră în viaţa literară.) BENEŞ 153 . V. f. Beethoven – Omul. 1970). Final grotesc). Traduceri: L. Monografii despre D. 1959. ed. Prozator. inclusă ulterior în vol. OPERA: Bouquet. Opere. Appassionata. cu o piesă într-un act. alături de Oskar Walter Cisek. Mestrovici. Cluj. Vighi. 1996. Meşterul Manole.. Bucureşti. 1983. Revista Fundaţiilor Regale. ziarist şi cronicar plastic (1929-1940). Bucureşti. Noi şi cei dinaintea noastră. 1948.: Ghetto veac XX (1934). A. Până în 1955. Hilda (1936). jud. 5 acte (1925). 1973). Literatura. Debut în rev.. 1961. Hokusai. secretar al Teatrului Evreiesc de Stat. Cioflec” din Cluj (1938). 1983. 1935. 22 apr. 35. În 1939 participă la Congresul Intelectualilor pentru Pace de la Paris. în Vatra. Durbacă. 1971. 1940. Frecventează Cenaclul Sburătorul. la Gazeta ilustrată. nr. Constantinescu. 1975. Gând românesc. apoi eliberat. Se mută la Braşov şi apoi la Cluj. 1938. Feuchtwanger. Bucureşti. ed. P... 1934.a. D. C. Prozator şi critic de artă. Subiecte. nr. 8. Nuvele fantastice. I. 21. 1974. Mircea Popa. Bucureşti. I. 1968. Schmidt). I. Hanul roşu. Intenţia de a cuprinde într-o frescă mediul social şi moral al soc. Gândirea. asupra artei egiptene şi a celei expresioniste. Hübner). Hyperion din Cluj (1932). Albina. Gh. Subiect banal. 1971. P. Zalis. nu s-a manifestat decât sporadic în literatură. de origine germană. Criticilor Dramatici şi Muzicali din România (1924). II. A făcut parte din primul comitet de conducere al Uniunii Scriitorilor (1948). Bucureşti. Critic de artă cu reputaţie consolidată în cercurile de specialitate. în România literară.[ilhelm]. II. 27 febr. Debutează în 1924. Îngerul alb. Brăila. idiş.. Studii secundare la Târgu Jiu şi Craiova. Romanul. I.. 1934 (ed.. este un autodidact. unde urmează cursurile Acad. Crohmălniceanu. B. IV. Rampa. Prof. 1960. colaborează la Viaţa Românească. 1974). lui Simon Moise Grinberg).

regele Feniciei. 9. face o frumoasă carieră. care i-a „poleit” versurile. de origine austriacă. lit.. obţinută în calitate 1907/1908. „Pygmalion”. Bucureşti. cu pseud. Teatrul românesc în versuri şt izvoarele lui. traducător şi eseist.a. Pygmalion. 1875. cont. după E. ţărani. Istoria. 1988. Cucoana Nastasia Hodoronc (1877). După studii militare în Austria şi Franţa. Quintescu. 1871. Fiul lui Atanasie Beniuc şi al Veselinei. Laboremus (1926). apoi pe cele ale Liceului „Moise Nicoară” din Arad (1921-1928). 1878. în Familia. Pop. Al. n. 1876. 1973. V. îşi adaugă numele de familie al soţiei. Este senator de Fălciu. Profiluri şi structuri literare. Conferinţe administrative. unde îl are prof. OPERA: O palmă la bal mascat. 1875.. Sebiş. 1. N. generalisim al Cartaginei. Termină liceul ca elev particular. II. dramaturg. Călinescu. Cuminţenia fetelor. Teatrul românesc. nr. 1875. nr. Asupra teatrului. şi de o altă poezie în Bilete de papagal (1928).BENGESCU-DABIJA George. în Literatură şi artă română. în Convorbiri literare. După căsătoria cu Sofia Dabija. nr. Poet şi dramaturg. Bucureşti. 1844.. 46. 1879. I. regele Feniciei (1886) etc. urmată de o poezie proprie. în Convorbiri literare. 13 ian. 1897.. 1933. Mustrare de cuget. Massoff. Streinu. 1898. Crimă sau virtute. Debutează în revista liceului. Beneficiind de o bursă. Ist. Licenţiat în psihologie. şi de valorificarea resurselor ei populare. „Fata de la Cozia” şi „Lăpuşneanu”. Tudor Arsenie). 1943: Ş. Mănucă. 1922. 1887. apropo de o artistă dramatică. I. în Convorbiri literare. nr. 1894. IV. 1895. 30 august 1877. G. Bucureşti – m. L. 1. 3. pe poetul Al. II. 24 iun. nr. 4. cu piese comice şi drame: Radu III cel Frumos (1875). Frecventează totuşi cenaclul lui Victor Papilian.. în care e distribuită Matilda Cugler-Poni. 1913. 30 iun. II. 1971. D-ale teatrului (de ce nu avem autori). Silvina Doamna. 20 nov.) . Istoria. nr. în Falanga lui M. Arad – m. Sue. pe linia inaugurată de Alecsandri. inaugurează o perioadă de intense cercetări ştiinţifice. Bucureşti. (L. Olteanca.. D. 1986). B. Debutează în 1870. G. 1932. Scrie librete pentru spectacole de operetă şi îmbogăţeşte repertoriul orig. Mîndra. în Literatură şi artă română. Iaşi. Burada. Iorga. în detrimentul cercetărilor literare. Hasdeu ş. T. Clairville. intră în armată la cincisprezece ani. nr. 1986. Dragomirescu (1927. F. Nuitter şi E. II. Bucureşti. 1916. Princesa de Trebizund. Gr. în sensul promovării direcţiei naţionale. Traduceri: Ch. prozator. din Thomas Moore. cu o trad. Glonţ sau cu iniţialele numelui. T. 1886 (ed. membru al Junimii şi colaborator la Convorbiri literare. Stamatiad. Limba română. cu vodevilul Amorul unchiului. Poet. Bucureşti. Firan. ca student al secţiei de psihologie a Univ. E preocupat de cultivarea lb. Conspect asupra literaturei române şi scriitorilor ei de la început şi până astăzi în ordine cronologică.. Gând românesc (Cluj). Studii şi documente literare. Semnează şi cu pseud. timp de cinci ani. R. Bucureşti. N. filosofie şi sociologie al Univ. Bucureşti. Iaşi. Unchiul Hortensiei Papadat-Bengescu. 2-4. 1880. în Literatură şi artă română. C. devotată colaboratoare. reprezentată la Teatrul Naţional în stagiunea 154 BENGESCU-DABIJA BENIUC Mihai. T. D. 1897. nr. III. Bradu. jud. Vl. Istoria teatrului în Moldova. Urmează cursurile şcolii primare maghiare din satul natal. Tréfeu. Abecedar (Brad). Drepturile ovreilor. Clasicism şi romantism în dramaturgia românească (1816-1918). T Vianu. 6-8. 1894. Cioculescu.. Pygmalion. Versurile din „Fata mamei Angot”. cursul de administraţie generală şi publică diverse lucrări de specialitate. n. Venirea la Cluj. 1907. din Cluj (1931). Iaşi. în Convorbiri literare. Iaşi. REFERINŢE CRITICE: V. Cucoana Nastasia Hodoronc. Predă la Şcoala Superioară de Război. Fiul lui Titus Bengescu şi al Louisei Salviny von Uffmann. 1966. Criza şi armata. Iaşi. 1894. Ciorănescu. de reorganizarea teatrului. I. Rămas orfan de tată. Scrisoare către Iacob Negruzzi. 1877. avansând până la gradul de general.. Siraudin şi Koening. 1901. G. Bucureşti. Scriitori junimişti. Pagini literare (Turda). Amilcar Barca. cu versuri şi piese de teatru. Radu III cel Frumos. com. colaborând şi la rev.

O seamă de poeme. Bucureşti. 1971. 1974. prim-secretar şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor (1949-1965). Culorile toamnei. poezii. W.. Cântec despre oastea lui Igor. Bratu. Marele premiu al Uniunii Scriitorilor pe 1981. B. Întoarcerea. tabel cronologic şi bibliografie de I. Neobosit traducător din lirica universală (Apollinaire. Întoarcerea. secretar. U. versuri. versuri. Alte drumuri. József Atilla. Nistor. Cântece noi. Bucureşti. pleacă la Hamburg. 1946. Poezii. D. 1955. versuri. 1943. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 1953. Trăinicie. cu Învăţare şi inteligenţă la animale. Bucureşti. axate cu preponderenţă pe o problematică socială. 1956. 1963. 1969. Cu un ceas mai devreme. 1970. Poezii. Un bătrân către un tânăr cărturar. von Stern şi M. de poezii Cântece de pierzanie. Bucureşti. Bucureşti. Karel Jonckheere ş. 1963. 1973. Culegere de studii de Ş. versuri. Steaguri. versuri. 1938-1968. Colţi de stâncă. Bratu. Bucureşti. Bucureşti. cronici şi studii literare (1934-1957). Mărul de lângă drum. 1976. Bucureşti. Bucureşti. text de acad. Bucureşti. Poezii (1943) etc. (1965-1974). Dispariţia unui om de rând. Zi de zi.). versuri. Cocea). 1965. III al Istoriei filosofiei moderne (1938). 1965. Ţara amintirilor. 1962). prof. Psihologie animală comparată şi evolutivă. Cântecele inimii. Bucureşti. versuri. e reprezentativ. Bucureşti. experienţă amară.. Bucureşti. Bucureşti. la vol. Bucureşti. deputat în Marea Adunare Naţională. 1959. 1959. Bucureşti. Poezia noastră. 1959. Un om aşteaptă răsăritul. versuri. din Cluj (1934). nuvele. Hedy Loffler. romane (Pe muche de cuţit. 1957. Gheorghiu-Dej. a. Dr. Bucureşti. Bucureşti. 1955. de S. 1954. şi la majoritatea rev. 1975. Cu faruri aprinse. 1954. III. 1974. Ce simt şi percep animalele. Bucureşti. Pe coardele timpului. Bucureşti. Etape. ed. Bucureşti. 1964. Cluj. 1940. Lumini crepusculare. 1962. maghiară şi germană. a. Bucureşti. 1951. Bucureşti. Bucureşti. piesă în şapte tablouri. 1973. 1970. pref. fiul lui Sveatoslav. 1954. văzându-şi declinul cu ochii. 1970. 1971). Pământ!. 1959. 1968. versuri. Bucureşti. I-VIII. 1953. 1967. eseuri. Bucureşti. de S. II. Arderi. Bucureşti. Bucureşti. 1955. poem. I-II. unde lucrează sub îndrumarea psihologului şi biologului J. cade în desuetudine. 1959. Fanache. poeme. Cu tineretul spre viitor. Mozaic. 1957. Primul specialist român în psihologia animală şi comparată. teatru (În Valea Cucului. din ţară. Poezia militantă. roman. univ. În frunte comuniştii. în lb. 1938. Meşterul Manole. Bucureşti. Preparator la Institutul de Psihologie din Cluj (1932-1938). poeme. Oraşul pierdut. ~. germană a unor studii de psihologie animală. Versuri alese. 1966. Driech. Bucureşti. roman. în ştiinţe psihologice al Univ. 1957. Poezii. versuri. 1969. Pământ!. versuri. Oraşul pierdut (1943). cu art. Inima bătrânului Vezuv. 1962. poeme. Călătorii prin constelaţii. 1972. Debut editorial în 1938 (cu sprijinul lui N. Bucureşti. 1955).. deşi se surdinizează în parte ostilitatea masivă care-l înconjoară. astfel. Turn de veghe. OPERA: Cântece de pierzanie. Bucureşti. Explozie înăbuşită. Poet-cetăţean. Rămâne pururi vatra. Munţii Apuseni. univ. 1943. Bucureşti. 1959. Patrula de noapte. 1972-1979. Colab. Lenin şi literatura. Pe muche de cuţit. Bucureşti. ş.. 1951 (ed. Despre poezie. colab. 1951. versuri. Poezii. scrie poezii. Bucureşti. Consilier cultural la Moscova (19461948). de G. 1957. Bucureşti. şi ca exemplu semnificativ al degradării unui mit. autojustificative. Poezii. urmat la scurt timp de Cântece noi (1940). Poezii. Frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale. despre J.. 1962. Explozie înăbuşită. 1954). Mărul de lângă drum. versuri. 1955. Budapesta. Bucureşti. 1966. 1970. Cioculescu. Poezii. I. pref. În ultimii ani ai vieţii. materializată prin publicarea în lb. von Uexküll. pref. 1972. nepotul lui Oleg. întreruptă pe alocuri prin tresăririle de orgoliu ale celui ce nu mai are puterea să lovească: B. Bucureşti. asistent (1943). Bucureşti. 1956. Bucureşti. acad. Bucureşti.. Bucureşti. îngrijită şi pref. Ivaşcu. Ură personală.. Dispariţia unui om de rând. Bucureşti. 1968. apoi conf. În Valea Cucului. versuri. Bucureşti.de şef de promoţie. Bucureşti. Bucureşti. Focuri de toamnă. von Uexküll. roman. antologie. 1949. Bucureşti. Bucureşti. 1954 (ed. Sighişoara. ~. 155 BENIUC . Sighişoara. versuri. 1956. Azimă. 1953. Scrieri. la Facultatea de Filosofie (secţia psihologie) din Bucureşti. versuri. Bucureşti. Bucureşti. 1972. Inima-n zale. Bucureşti. Bucureşti. 1971. 1960. cu vol. Bucureşti. Versuri alese. Bucureşti. Cântec pentru tovarăşul Gh. ed. text de ~. 1962. Bucureşti. Partidul m-a-nvăţat. nuvele (Ură personală. poezii. (1943-1946). 1973. de V. Poezii. Bucureşti. Păcală slugă la primar. din care va ieşi o poezie cu inflexiuni elegiace. Bucureşti. 1963. 1959). 1960. Bucureşti.

Trinitate confidenţială. Al. 2000. Bucureşti. 48. Bucureşti. în România literară. 1979. (Şt. 1974. de I. Bucureşti.. Piru. în Tribuna. V. Al. Şcoala elementară la Bucureşti (1934-1938). 3. Fiul lui Ion Berbecaru. şi note de Emma şi ~. 40. 12. 75 poeme. Bucureşti. 11. Debutează în Gazeta literară (1964). Apele se revarsă în mare. 48. REFERINŢE CRITICE: I. Poeţi români de azi. 6. A. nr. 1978. 11. 1982. Cântec neîntrerupt. 646. Timişoara. în colab. Şah etern (1971). 1979. Bucureşti. Iarna magnoliei. Suplinitor. Tribuna etc. 2002. şef de depozit la Întreprinderea de Laboratoare Geologice (19621965). 9. 1975). François Mauriac. nr. pref. Ungheanu.. Bucureşti. Manolescu. Magdalena Popescu. E. N. în Viaţa Românească. Karel Jonckheere. Ajun de răscoală. director de hotel la Complexul turistic Capitol (1976-1977). ed. 1968. 1999. Felea. Poezia lui Mihai Beniuc. Bucureşti. M. IV. 1974. Cristoiu. 35. Elegii. Debut editorial cu Banchetul (1967). Poeme. III. Vlăsia mea. antologie de proză patriotică alcătuită de Domniţa Ştefănescu. Scriitori. nr. în România literară. şi cuvânt înainte de~. Luceafărul. OPERA: Banchetul. nr. Ateneu. Bucureşti.. poem dramatic. 1977. Bucureşti. în România literară. Rotaru. versuri. 1999. trad. Războiul lui Vasile Vodă Cannano. Al. fabule. 1979. Al. frecventează diferite şcoli serale şi de reciclare pentru activitatea de contabil şi administrator. Ş. 1967. 1978. Bucureşti. în Gazeta . Bucureşti. 1999. Mihăileanu. Provincia sufletelor. Istoria literaturii române de la început până azi.. 1968. Urmează doi ani (1947-1949) Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative.. 1986. în Tribuna.. 1966. 1971. 27 ian. în România literară. versuri. Horea. O. Lecturi sub vremuri. pref. 1977. Tomis. de I. 1978. în româneşte de ~. Sava”. Serdarul podinilor (1982) şi Judele păstorilor (1986). Cântece şi descântece de pierzanie. 1998. Andriţoiu. Al. 50.. Ultima scrisoare de dragoste. 42. (ed. Bucureşti. Poezii/Versek. Bucureşti. Simion. 21. 1959). Bucureşti. 1982. 1975. O istorie. Autor al vol. 1973. Bucureşti. 1982. 7. Grigurcu. Suciu. 1965. 1982. Dana Dumitriu. Bucureşti. nr. Dumbrăveni şi Rupea (1953-1959). Alex. E secretar şi lector la o unitate de învăţământ din Ministerul Telecomunicaţiilor (1952-1953). cu I. nr. Şah etern. Bucureşti. Bucureşti. 28. Ştefănescu. nr. 1967. 7-8. bilingvă. Adam. în Convorbiri literare. V. cursul inferior la Colegiul „Sf. Lazăr” din acelaşi oraş (19381947). în Luceafărul. 1987. 1982. în Viaţa Românească. George. Războiul lui Vasile Vodă Cannano (1978). Colaborează la Viaţa Românească. nr. Scriitori moderni. II.) BERBECARU Valentin. 2000. în Steaua. Dialog. bilingvă. Bucureşti. Bucureşti. După o încercare nereuşită de a-şi relua studiile (1950). 1977. Scriitori şi cărţi.. ibidem. Thérèse Desqueyroux. Bucureşti. nr. Ulici. 1997. versuri. versuri. În voia vântului. 51. Ştefănescu. Bucureşti. 1979. 1972. 1951 (ed. V. 2003. 1979. 1953. nr. Judele pastorilor. Bucureşti. în România literară. B. G. Bucureşti. Poezia. Sub patru dictaturi. în România literară. 44. Bucureşti. Vă las ca frunza. 8. Apollinaire. József Atilla. 515. 1984. nr. nr. nr. Piru. 1971. Panorama. Manolescu.. Cioculescu. Cristea. 1975. în româneşte de ~. Prozator. Ştefănescu. 1963. Filon de aur. de ~. V. ed. Negoiţescu. Fanache. ed. Poeme. 1982.. REFERINŢE CRITICE: V. 1986. Iorgulescu. în Gazeta literară. versuri.. versuri Bucureşti. Bucureşti. Gh. 27. I. 24 febr. Cristea. nr. 1998. G.. nr. Gheran. în Orizont. în Adevărul literar şi artistic. nr. 1987. versuri. nr. Piru. Ungureanu. trad. Traduceri: Cântec despre oastea lui Igor. Fanache. Alex. nr. în România literară. şi al Iuliei (n. Sasu. 1973. 1988. Poeme-Poèmes ed. Cristoiu şi M. C. 1980. administrator la Institutul Politehnic din Bucureşti (1959-1962). Şuluţiu. 1984. M. N. Rotaru. Bucureşti.Aurul regelui Midas. Bucureşti. contabil la Gospodăriile Agricole de Stat din Ceptura. 1973. în Contemporanul. funcţionar superior la Banca Naţională. Al. Alex. 1966. 1981. Bucureşti. I. I. N. Liceul „Gh. nr. Lupta cu îngerul. 1967. 1927. în Convorbiri literare. de I. Serdarul podinilor. 1967. nr. Bucureşti. nr. L. n. 156 BERBECARU 50. 1984. Felea. 1985. Piru. ed. de nuvele şi povestiri Trinitate confidenţială (1968) şi Provincia sufletelor (1985) şi al romanelor Suplinitor (1971). 35. în România literară. Bucureşti – m. Ţepelea. cu un cuvânt înainte al autorului. II. Guillaume Apollinaire. 1979. Mihăilescu). 1982. nr. V.

la Facultatea de Litere a Univ. Poet şi eseist. în Steaua. Filologie XX (1977). A. E. V. Spiridon. Timişoara. seria Limbaj poetic şi versificaţie în secolul al XIX-lea (1975-1984). 25. Luceafărul (1974). Colab. Ardeleanu. nr. Ramuri (1984). nr. 2003. nr. Limbă şi literatură. nr. în colab. 12. versuri. 1991. Debutează în Scrisul bănăţean (1963).) 157 1976. M. Jaccard. 7.1972. Licenţiată a Facultăţii de Filologie a Univ. 2003. supliment literar şi artistic al Scânteii tineretului (1969). Graur. 1972. Tribuna. nr. şi a Elisabetei (n. L. S. 8. Ruja. Craiova. în Luceafărul. în Luceafărul. M. Contemporanul. Frecventează Cenaclul „Amfiteatru”. A tradus din R. 8. Lacrimi civile. Absolvă Liceul teoretic din Băileşti (1971). 1987. în Ramuri. 1986.Val Condurache. în România literară. Colab. 1976. eseuri. 1983. funcţionar. 1980). Lacrimi civile (1991) şi Planetă de poet (2003). Caragiale şi C. apoi Şcoala Tehnică de Telecomunicaţii din Bucureşti (1974). Planetă de poet. Luceafărul. în Poesis. director al Teatrului „Colibri” şi prof. la Scrisul bănăţean. Zalis. Fiica lui Gheorghe Şerban. (1984). II. REFERINŢE CRITICE: M.literară. 3. 1978. Cistelecan.1968. Alte vol. Şcoala primară „Spiru Haret” (1940-1944) şi Liceul „Carmen Sylva” din Timişoara (1944-1952). versuri. Vlăduţ. 26. Băileşti. Viaţa Românească. versuri. REFERINŢE CRITICE: Al. 1981. din Timişoara. Alex. Premiul rev. B. Le Gall. D. L. 12. de versuri Sentimentul baricadei (1976). Bucureşti. nr. Cioculescu. 19 apr. Diaconovici Loga (în colab. Craiova. critice din C. Parte din întreg. S. Timişoara. Caragiale”. 29. L. nr. Alex. 2000. Jaccard. 5. G. nr. 1974. nr. 1996.) BERCA Olimpia (numele la naştere: Olimpia-Octavia Şerban). Debut editorial cu vol. 1977. colective Studii de limbă şi stil (1973). Întâmplarea cea mare (1984). în România literară. Gheorghiu. 38. D. Timişoara. Noi povestiri după piesele lui Shakespeare. 1999. nr. Creangă. Premiul Filialei din Craiova a Uniunii Scriitorilor (1991). Amfiteatru (1976. Academia şi Banatul (1988) etc. Coşbuc. în Luceafărul. Ciobanu. 1984. Întâmplarea cea mare. Secretar literar al Teatrului Naţional din Craiova. nr.T. Dicţionar al scriitorilor bănăţeni (1996). lui Petre Berceanu). licenţiat al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. Premiul rev. I. Familia. Simion. Vatra. 1994. Limba română etc. Al. com. OPERA: Sentimentul baricadei. ?). 1979. Timişoara.). Scriitori şi lingvişti timişoreni. în filologie cu teza Teoria versului românesc. (A. Privire istorică (1976). Fiul lui Nicolae Berceanu şi al Mariei (n. Dolj. 1933. 1951. 42. Între 1963 şi 1997. în Viaţa Românească. 1995. 1972. Ulici. nr. L. Le Gall. Debutează în Preludiu. Ulici. H. J. Craiova.: Dicţionar istoric de rime (1983). nr. din Craiova (secţia de actorie). Teatrul etc. 1985. Alte culegeri lirice: Poeme în mărime naturală (1983). Al. Ed. 2003. Poieni. Eminescu. 1971. în Cronica. Prima verba. 48. 1976. Române.C. jud. Negruzzi. OPERA: Poetici româneşti. Ştefănescu. n. 14. I. în România literară. Buciuman). 1983. S. secţia teatrologie-cinematografie (1980). Bucureşti. în Convorbiri literare. (A. nr. Traduceri: R. cu Doina Pologea. G. secţia română-germană (1958-1963). eseuri. Critic şi teoretician literar. 9. 5 iun. n. Graur. 14. 1995. 12. versuri. 28. jud. Lecturi provinciale (2003) şi Despre maeştri (2003). (A. 1985. în Tribuna. Timişoara. A colaborat la vol. Motanul negru. V. cercetător ştiinţific la Filiala din Timişoara a Acad. Al. 1992. Dorsay şi A. Bucureşti. Ştefănescu. J. Diana Zărie. al U. Premiul rev. Popa. 1976. 1997. Dorsay. la Ramuri. Orizont. nr. Poeme în mărime naturală. Timişoara.C. Timişoara. în România literară. în Ramuri. Despre maeştri. 1992. Popescu. Debut editorial cu Poetici româneşti (1976). versuri. Craiova. Craiova. 1994. în Orizont.) BERCEANU . Clasici şi contemporani. Premiul C. 1984. Amfiteatru. în Transilvania. C. Cluj. Titus Andronicus – monografia unui eveniment teatral. Este prezent în antologiile Young Poets of a New Romania (1991) şi The Children of Romania (1995). Dicţionar al scriitorilor bănăţeni. muncitori. Nebunia. Lecturi provinciale. nr. BERCEANU Patrel (preud. Dicţionar istoric de rime. Anxietate şi angoasă. Ghica. nr. nr. M. 1984. Dr. N.

1923) şi istorie politică (The Incredible Balkans. soţia se întoarce în Franţa. 1882. Jean Lorain. în continuare. memoriale de călătorie (Nights Abroad. Tolstoi. Publică săptămânal în New York World şi. Scurte perioade de timp e miner şi comis voiajor. 1925. într-o uzină mecanică şi. 1948). care-i triplează onorariul.”). Kropotkin. Paul Maurand. Pentru cea dintâi povestire în engleză (Brothers and Sisters). râurile şi văile ei”. căci semnasem o hârtie. Iată ce scria în 1932: „Nimeni nu e mai îndreptăţit decât mine să vorbească despre România. familia părăseşte ţara şi. munţii. Love and the Gipsy. That Royal Lover. În capitala Franţei. în lunile de iarnă. abia în 1923. Într-o zi face drumul pe jos de la Brăila la Galaţi. copii. L. Dar n-am încetat să-mi iubesc ţara de origine: lb.BERCOVICI Konrad. 1932). A fost prieten cu cei mai de seamă artişti şi scriitori ai timpului: Charlie Chaplin. Are suficient timp pentru lectură („În nopţile lungi de iarnă puteam să citesc în voie”) şi. unde cunoaşte îndeaproape viaţa ţăranilor şi.” Când nu poate lucra în New York. 1926). din Jamestown („Am stat doi ani acolo şi m-am plictisit de moarte. la Montréal (unde rămâne până în 1917). particulară. Londra. În 1914. 27 dec. apărută în cotidianul socialist Call. la vopsirea turnului Eifel. Într-o zi se ataşează unui grup de ţigani români şi călătoreşte împreună cu ei prin New Jersey şi Pennsylvania. biografii romanţate (Alexander. Konrad Bercovici a îmbrăcat în lb. într-o companie de spălat geamurile. de o rară frumuseţe. Am fost adeseori mâhnit pentru felul în care este guvernată. se angajează prof. apoi ca vopsitor. E ţara în care mam născut. Ani de zile. de maşini agricole „Stadecker”. Despre ce avea să urmeze. la publicaţii de lb. pe rând. 1921. Joseph Conrad. la sfârşit de an. 22 iun. Prozator şi dramaturg. după o scurtă şedere la Bruxelles. fără măcar s-o citesc. tradiţiile. 1961. idiş („Scriam despre păsări şi flori. Puţin înaintea sfârşitului de secol. urmează cursuri muzicale şi lucrează mai întâi într-o fabrică de mobilă. O încercare de a-l traduce şi edita pe Balzac în idiş eşuează. era o mare cititoare de romane senzaţionale („Se identifica cu eroina fiecărui roman citit. unde conferenţiau pe teme de literatură. Tot armonie va preda şi în Canada. 1923. Bergson şi prinţul P. Tatăl se ocupa cu creşterea şi vânzarea cailor. Knut Hamsun etc. de armonie la Univ. Madrid. Konrad Bercovici efectuează. 1919. mai mult. 1917) se hotărăşte să devină scriitor. deopotrivă. Cehov etc. însoţind o ceată de ţigani (va cânta apoi cu ei la o nuntă ţărănească). filosofie şi ştiinţă Anatole France. primeşte cinci dolari. oamenii ei. Galaţi – m. de asemenea. de povestiri (Dust of New York. 1928). legendele. Editează antologia de proză scurtă (Best Stories of the World. la Evening Post. Nu mi-a fost niciodată ruşine de acest lucru. Martha Bibescu. pitorescul şi tradiţiile româneşti. iar eu nu primeam aproape nimic.”). 1923. stele şi copaci. Iliana. zugrav şi paznic de noapte. în condiţiile unei situaţii materiale extrem de precare: e funcţionar la o organizaţie caritabilă. pentru opera de inspiraţie românească şi pentru contribuţia la cunoaşterea literaturii române în Statele Unite. se stabileşte la Paris. Konrad Bercovici se înscrie la Université Populaire din fobourgul St. Karel Čapek. străină trecutul. în care declarasem că n-am nici o pretenţie. la douăzeci şi doi de ani. 1931. Asemenea lui Panait Istrati. Caragiale. Aici e. vatman. ei. Main Entrance. Singing Winds. unde „intră în slujbă” la Soc. a ţiganilor de pe moşiile boiereşti. fiindcă le-a înţeles. nituitor pe şantierul celebrului pod ce leagă New Yorkul de Brooklyn. New York (Statele Unite). În 1888. îşi adună prozele în vol. 1924. grădini. Paralel. Ghitza and Other Romances of Gipsy Blood. le-a preţuit şi le-a iubit. 1925). e primit cu simpatie şi cu admiraţie colegială. purtam încă pe spate urmele curelelor. în sumarul căreia se află şi I. pleacă în Statele Unite. mama. Revine în Statele Unite şi după apariţia primei cărţi (Crimes of Charity. economie. în sfârşit. „New York 158 BERCOVICI World s-a îmbogăţit de pe urma mea. se căsătoreşte cu o româncă şi. Publică numeroase vol. 1932). muncitor într-un atelier de flori artificiale. Le-a făcut cunoscute lumii. Savage Prodigal. The Volga Boatman. prin natura meseriei. Jean Jaurès. alături de Anatole France. Antoine. Mai multe povestiri au fost ecranizate. folclorul. cu O făclie de Paşte. un turneu prin mai multe capitale din Europa: Paris. Theodore Dreiser. 1928. James Joyce. romane (The Marriage Guest. se mută cu familia la Brăila. The Story of the Gipsies. după aceea. Urmează primele clase elementare la o şcoală germană. Berlin şi Roma. n. Colaborează. avertiza . Julien Green. teatru (Costa’s Daughter. Henri Barbusse. „Căram în spinare tablouri grele prinse de curele.”). călătoreşte des la ţară. 1926. Balzac. Edgar Allan Poe.” Va colabora. În 1930 vizitează România.

Athens (19941999). 1923. Paris. 241. New York. 1925. prof. 1983. (clasele V-VIII). Editura Cartea Românească. Proză. 1932. 16 aug.. New York. London. Bucureşti. A Romantic Biography. Instructor asistent de literatură comparată la University of Georgia. România literară. With an Introduction by John Reed. 1928 (ed. 1923 (alte ed. Literary Research (London. trad. actualmente I. 1931. 1932. New York. din Bucureşti (1978-1982). C. It’s the Gipsy in Me. pref.R. Debutează cu O scrisoare inedită a lui Benedetto Croce către Mihail Dragomirescu în Limba şi literatura română (nr. New York. 1948. V. roman. Traduceri: Aldo Rosselli. 3790. 1941. Statele Unite). Stories of a Wandering Race.) BERLOGEA BERLOGEA Ileana (numele la naştere: Bărbulescu). Bucureşti. 1924. Viaţa Românească. New York. Against the Sky. 39 şi „Zoia Kosmodemianskaia” din Bucureşti (1986-1990). 1926. Luceafărul. 111 (clasele I-IV) şi nr. The Comparatist (Richmond. Gallimard. New York. terminate la Cluj (1949). REFERINŢE CRITICE: A. Şcoala elementară nr. Familia Rosselli. New York. franceză. London. com. Arta. 2001. învăţător. şi note de ~. New York. roman. Virginia. Love and the Gipsy. 1925. tehnician. 1925. nr. 1924. Singing Winds. 1923. Dust of New York. Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada. Cahiers roumains d’études littéraires. de română şi latină în satul Progresu. în Rampa. Gipsies: their Life. 1 apr. Bucureşti. 1957. Orizont. înscrisă la Facultatea de Drept (1949-1950) din Cluj. New York. Jidvei. C. Best Stories of the World. Istoric literar şi teatrolog. nr. italiană şi latină la Liceele I. 1928). şi a Irinei (n. H. Călăraşi (1982-1986). A editat un volum din scrierile lui D. Studii liceale începute la Blaj (1941). Fiica lui Ilie Bărbulescu.) BERINDEANU Florin.O. OPERA: Crimes of Charity. New York. Redactor la rev. Kerekes). 1921. 40. 1992. La vie d’Alexandre le Grand. New York. 1924. 1981). idem în America. Prof. Proză. jud. 1925. For a Song. 1930 (interviu). în capitală. Contrapunct. That Royal Lover. 2001.. New York. Ghitza and Other Romances of Gipsy Blood. 1926 (alte ed. New York. 1932..în 1941: „Ne aflăm în zorii unei mari bătălii. 1931). The Volga Boatman. n. Around the World in New York. Colaborează cu eseuri.. jud. Critic literar şi eseist. Canada) etc. 1923.O. With illustrations by E. Sell. în Universul literar. între 1964 şi 1972. (A. 1926. 1970). New York. În 1994 se stabileşte în Statele Unite. 2. şi al Corneliei (n. On New Shore. New York. Illustrated by Charlotte Lederer. A tradus din italiană Familia Rosselli de Aldo Rosselli şi a scris pref. 1919. Sasu. Iliana. teatru. 1917.. n. Ollănescu-Ascanio. contabilă. New York. 1927. Costa’s Daughter. Waschpusch). 1931. Stories of Gipsy Life.R. Poezii. Licenţial al Facultăţii de Filologie a Univ. 1930. 1931. Nights Abroad. Urmează Liceul umanist nr. Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada. versiunii româneşti din Fals Faust sau Reţetar revăzut şi reîntregit de Margers Zarins (1988. Murdo. Teatru. nr. suplinitor de română. The Story of the Gipsies. 1926. Ollănescu-Ascanio (Poezii. Sasu. în lb. 79. REFERINŢE CRITICE: Vasile Savel. 1928. New York. New York. S. întrerupe aceste studii pentru a urma Institutul de Artă Teatrală şi 159 . The Incredible Balkans. de Denisa Fejes). ed. recenzii şi trad. Alba. la Amfiteatru. 1947. Suydam. 1926. Contrapunct (1990-1992) şi asistent suplinitor la Catedra de teoria literaturii a Facultăţii de Litere din Bucureşti (1990-1992). o bătălie care va decide dacă vom trăi în mai mare demnitate ca oameni sau în mai josnică mizerie ca sclavi”. New York. Edited with an Introduction by Boston. New York. (A. 1988. S. Love and Legends. Main Entrance. 1931. Manhattan Side-Show. 1988). London. Viaţa studenţească. OPERA: D. A. nr. The Marriage Guest. New York. 39 din acelaşi oraş (19721977). Savage Prodigal. instructor de italiană la aceeaşi Univ. Teatru. din 1999. New York. London. Chicago. Alexander. Fiul lui Gheorghe Berindeanu. New York. The Exodus.

Craiova. Tudor Arghezi – poet religios. 1939. şi Literatura Română a Univ. 1989 – ian. (1975). Caragiale” al Acad. M. Ştefănescu. decan. 1985. din Craiova. 1998. jud. Ghidirmic. Doctorat la Institutul „Lunacearski” din Moscova. 1975. Bucureşti. Colocvium etc. nr. contribuţii ale şcolii regizorale româneşti). Ov. Şcoala generală în com. nr. Privire spre teatrul de pretutindeni. Frnţa (1978-1980). 1999. Dârju). apoi îşi începe cariera universitară ca prof. com. conferenţiar (1978-1989) şi prof. nr. Premiul rev. OPERA: Realismul literaturii fantastice. Alex. lector (19701978). Stănescu. Prof. în România literară. n. 1975. 2003. Teatrul universal. 17. 1968. 1978. Din 2001. Teatrul american de azi. REFERINŢE CRITICE: Maria Vodă Căpuşan. în Cronica. Shaw în România. nr. în Ramuri. cu o teză despre Dramaturgia rusă pe scenele româneşti până în 1944 (1964). L. Şcoala medie tehnică de exploatare CFR (19531957). 11. Bucureşti. asistent (1968-1970). l. Mozaic (2001). 1981) şi a unor lucrări monografice despre George Storin (1965). 51. 1979. 1984. 1984. licenţiat a Facultăţii de Lb. 2000. Debutează în Ramuri (1969). D. 41. Profiluri şi structuri literare. Bucureşti. satul gura Văii.) 160 BEŞTELIU BEŞTELIU Marin. Teatrul românesc. Macedonski. 1970. I-au urmat: Imaginaţia scriitorilor romantici (1978). nr. N. C. 2000. Podari. 1985. Pirandello. Teatrul şi societatea contemporană. în România literară. Imaginaţia scriitorilor romantici. 1967. din Craiova cu teza Elemente fantastice în romantismul românesc (1973). în Convorbiri literare. 1973-1977. apoi preparator (1966-1968). Experienţe dramatice şi scenice ale anilor ‘60-’80. 1978. 1999. Autoare a unor studii de istoria teatrului (Teatrul medieval european. 1981. Călătorie teatrală prin Statele Unite. Istoria teatrului universal. din 1990. N. 1983. Bucureşti. la Liceul teoretic din Rovinari. Lamura. 1975. Teatrul românesc în secolul XX. Gheorghiu. Barbu. Teatrul şi societatea contemporană (1985). Bucureşti. nr. OPERA: George Storin. 1986. Colocvium. Colab. REFERINŢE CRITICE: M. Vasiliu. la Ramuri. Bucureşti. Bucureşti. 29. 6. director al rev. Manolescu. 1982. Teatrul românesc. La Roumanie d’aujourd’hui. nr. Teatrul universal (1983). nr. 1. Evul mediu. Firan. Constantin. 1975. Teatrul medieval european. Bucureşti. Bucureşti. Dolj. nr. Genoiu. în Ateneu. În 1954 lucrează la rev. Conferenţiar la Univ. D. nov. în vol. Istoria teatrului universal. Pirandello (1967). Burse de studii în Germania (1971) şi SUA (1974-1975). 1965. Familia. din Bucureşti (1960-1965). Antichitatea. Fl. 7 iun. Voiculescu şi Al. în Tribuna. Despre universalitatea teatrului românesc (prezenţa dramaturgiei româneşti peste hotare) şi despre unele probleme ale limbajului literar-dramatic (rolul regizorului în teatrul contemporan. prorector al Univ. (din 1990) la Facultatea de Filologie a Univ. Renaşterea. Teatrul românesc în secolul XX (2000). 1970. „Paul Valéry” din Montpellier. din V. Antichitatea. (A. Agatha Bârsescu. Confluenţe. Debut editorial cu un vol. Renaşterea. Bucureşti. în România literară. Liviu Ciulei: regizor pe patru continente. Fiul lui Atanasie Beşteliu şi al Anicăi (n. 41. Ed. M. Bucureşti. 1990). Natalia Stancu. din Craiova (prodecan. în Ramuri. B. Premiul „I. C. Dr. despre Realismul literaturii fantastice (1975). nr. în Luceafărul. Vatra. Critic literar. 1979. în filologie al Univ. Alexandru Macedonski şi complexul modernităţii (1984) şi Tudor Arghezi – poet religios (1999). 1972.) . nr. B. de istoria literaturii universale la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (ajungând şi decan la această instituţie). Gorj (1965-1966). 3. Bucureşti. Craiova.Cinematografică din Bucureşti (1950-1954). Evul mediu. (D. Iaşi. Premiul Filialei din Craiova a Uniunii Scriitorilor (2001). 1978. 2. în Familia. în Teatrul. Scrisul românesc. ţărani. M. Agatha Bârsescu (1972) şi Liviu Ciulei (1998). Podari (1946-1953). Alexandru Macedonski şi complexul modernităţii. G. 1984. nr. G. Cluj-Napoca. Craiova. jud. 10. 1983. Gheorghiu. S. Liviu Ciulei: Director on Four Continents.

de lb. 10. Astra. selecţie de texte. Bucureşti. Alte vol. New York. Triplul mister. Mircea Popa. 1928. În valea Mureşului.a. nr. cu reproduceri după călători vechi englezi. n. Worchester – London. London. Bucureşti. 1979. Bucureşti. roman. Urmează şcoala primară la Vlahoclisura. Bucureşti. 12. Cândroveanu. 1964. Evadarea..BEURAN Grigore. Scrisul bănăţean. Antologie lirică aromână. Debut editorial cu vol. nr. Iaşi.. 1935 (ed. din Londra şi Oxford. 1943. Bucureşti. l938. Urme româneşti în Răsăritul Ortodox. London. învăţător şi publicist. Palestine. Autor al unei piese într-un act. mănăstireşti din Orientul ortodox. în Luceafărul.: În Valea Mureşului (1964). roman.. London. Bucureşti. Consul general la Ierusalim (1940) şi consilier cultural la legaţia româna din Londra (1940-1947). (A. Calea destinului. The Dead Pool. în cadrul căreia face o serie de comunicări despre bibl. Coţofana (1964). Între două lumi. Bucureşti. studiază apoi la univ. Lands of Many Religions. 1939). Necunoscuta. transpunere şi cuvânt înainte de H. peste hotare.a. 1970. şi al unor scenarii radiofonice inspirate din actualitate.a. în aceeaşi perioadă. Vechi legături cu Anglia. înlesnind. Bucureşti. Calendar aromânesc [în dialect]. S. Fals roman poliţist în 14 capitole. 1934. A fost întemeietor al Centrului român al Pen-Clubului şi membru corespondent al Acad. Gogonea). Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos. pătrunderea la noi a unor valori literare engleze. liceul la Bitolia şi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Univ. Cluj-Napoca. Londra. Ancora n-a fost aruncată la timp. Heritage of Byzantium. Facultatea de Drept a Univ. jud. Steaua. Din Anglia. P. Istoric literar şi prozator de origine aromână. a culturii noastre naţionale. Bucureşti. 1938. 1999. drama istorică a aromânilor. selecţie de texte. Isac. a contribuit în acelaşi timp la cunoaşterea. 30 mai 1882. Vlahoclisura. 1977.a. 1938. în Steaua. Necunoscuta. Gorj – m. concepute ciclic (Ruva. 1962. 1920. unde este remarcat de către T. Syria. Petru. Ţicleni. Ioana (n. din Cluj (1944-1948). Cifrul Petre Petrescu. 1909. Antologie de proză aromână. Bucureşti. 1924.a. în Steaua. 3 nov. de povestiri Ochi adânci (1962). OPERA: Ochi adânci. REFERINŢE CRITICE: Marian Popa. 15. Pe tărâmuri biblice. Evadarea (1976). Autor al unor apreciate nuvele şi povestiri scrise în dialect. Din alte ţări. 42. editate ulterior sub forma unei cărţi de mare interes ştiinţific. satul Răşina. Irimie. 1928. 1979. f. Debutează cu epigrame în Tineretul învăţătoresc (1943). Însemnările unui literat. 1914. Graiu Bun. Cifrul Petre Petrescu (1968). Colaborează la Tribuna. Consul general la Londra (19101930) şi prof. Cyprus and Mount Sinai. Ruva. Zidra. Ora 23. Gardana. f. London. 1968. roman. f. 30 mai 1949. Regăsire (1968). 161 BEZA . 1999. în Steaua. nr. f. Bucureşti. (1923). nr.. Bucureşti. George Beuran. Cândroveanu.) BEZA Marcu. 1968. Bucureşti. 1968. Între două lumi. Şcoala primară la Lipova (1931-1935). Bucureşti. Calea destinului. n. 1931. Macedonia – m. Romantismul englez. 1934. 1933. la Lipova. Papers on the Roumanian People and Literature. Urmează un an dreptul la Constantinopol. London. f. B. semnate Valeriu Beuran. mama. 1921. Triplul mister (1974). Studii şi impresii. 1976. evocă şi în romanele sale. London.. 1938. 2000. nr. 1925). Paganism in Romanian Folklore. transpunere şi prezentare de H. Bucureşti. Pe drumuri. 1941. Romanul englez contimporan. editează. Shakespeare in Roumania. N. Orizont. O viaţă. de D. Almanahul literar. Din viaţa aromânilor. Cartea cu amintiri. 1939. Maiorescu. II. Ora 23 (1970). London. Bucureşti. Cronica. cu care şi debutează editorial (De la noi. Bucureşti. 1937). pe de altă parte. Bucureşti. Doda. 1975. Bucureşti. Bucureşti. Regăsire. săptămânalul Tineretul învăţătoresc (1935-1944). Bucureşti. 23 febr. 1903. din Bucureşti. Bucureşti. ClujNapoca. Ancora n-a fost aruncată la timp (1979). în Cronica. şi literatură română la Univ. Colaborează la Convorbiri literare. Prozator. gimnaziul (1935-1939) şi Liceul Comercial (1940-1944) în aceeaşi localitate. pref. Bucureşti. The Rumanian Church. 1947. 2. Urme româneşti în Răsăritul Ortodox (1935). Florea-Rarişte. Origin of the Roumanians. OPERA: De la noi [în dialect]. 1976. 1977. 1903). Cluj-Napoca. 1921 (versiune engleză. 1974. D. din Londra. B. Bucureşti. Tatăl. com. Boabe de grâu etc.

de ~. pref. de ~. Păsările. Symposion. Homer. antologie. Scrisori din Tomis. pref. Bucureşti. Istoria literaturii române contemporane. cu E. Gânduri şi chipuri din lumea antică. Bucureşti. Euthyfron. Plutus. Sibiu. Platon. pref. Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din acelaşi oraş (1907). 1944. Munci şi zile. Despre mânie. 1943. 1938. I. Râmnicul-Vâlcii. pref. Marc Aureliu. 1937. 1941. pref. 1944. Scrieri. Dialoguri şi conferinţe. quarta. de ~. 1924 (ed. postfaţă de N. de ~.REFERINŢE CRITICE: Em. pref. de ~. învaţă daneza. cu pseud. 1886.) BEZDECHI BEZDECHI Ştefan. Platon. 1927.a. Transilvania. Holberg. norvegiana şi suedeza. pref. 4. Cluj. pref. Cluj. La recomandarea acestuia pleacă la Berlin (1915-1916) pentru specializare în studiile clasice. ClujNapoca. de ~. 1999). 1957). Despre limbuţie. M. Th. idem. a desfăşurat o muncă de adevărat pionierat. Bucureşti. lb. de ~. Menexen. 1943. Bezdechi.. Aristophanes. 1922. Balmuş. Debutează editorial cu Aristofan şi contemporanii săi (1922). 25 mart. şi literatura greacă a Univ. 1941. de ~. Gând românesc. n. absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1911). Morus. pref. îngrijită. 1977. Nonnos şi Ovidiu. Antologia liricilor greci. Lovinescu. Dacoromania. 1925. 1943. Sibiu. 1958 (altă ed. Lascu. Botez. pref.. Bucureşti. al Univ. 2001). studiu introductiv de ~. titular la catedra de lb. Bucureşti. 1943. Cluj. Aninoasa-Gorj. Director al Seminarului de Filologie Clasică şi decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj (19321933). Bucureşti. Mt. Perpessicius. 2001). Sportul la eleni. latină de Elefterie şi ~. 1922. de ~. Primul umanist de origine română. Sibiu. VIII. pref. idem. Bucureşti. de C. 1927. Bucăţi alese din opera Sfântului Athanasie cel Mare. din lb. Apologia lui Socrate. Ciclopul. Dialoguri. Societatea de mâine etc. pref. Sibiu. de ~. de ~. franceză şi germană în rev. Norii. cu teza De Demosthenis in Philippum oratione. îmbogăţind literatura şi cultura noastră cu marile valori ale clasicismului antic. Sibiu. este numit agregat stagiar (1919) la Univ. în colab. pref. separate. 1958. în colab. Aristotel. 162 OPERA: Aristofan şi contemporanii săi. Erasmus. Euripide. 1945. din care va şi traduce. Hipolit. Dr. Platon. Bucureşti. E. cu E. Nicolaus Olahus. Dialogurile morţilor şi dialogurile zeilor. uneori. 1939. Xenofon. note şi comentarii de Veronica Mocanu. Gânduri şi chipuri din Grecia veche. Aninoasa. Ioan Chrisostom. 24 apr. director al Institutului de Studii Clasice (1932-1934). cu D. 1926. Filolog şi traducător. Euthydemus. Euripide. 1922 (altă ed. Cluj. Lucian din Samosata. Tristia. Sofistul. semnând. Ephemeris Dacoromana. Arad. pref. Sibiu. de ~. 1943. Bucuţa. Calendarul plugarului. Aristophanes. nr. Platon. Euripide. pref. idem. Sibiu. pref. Bacantele. pref. Cluj. de ~. 1922. Parmenide. Anuarul Institutului de Studii Clasice. L. Premiul Acad. din Bucureşti. Pârvan. Opere. pref. idem. Hippias Maior. Fedru. Ospăţul. Bucureşti. de ~. Ralea. în colab. 1925. Bucureşti. Şcoala primară la Ploieşti. Predici despre pocăinţă şi despre Sfântul Vavila. 1944. idem. Utopia. Bucureşti. în colab. ed. cu E. de ~. Protagoras şi Lysis. Propilee literare. în antologii sau în periodice) din Hesiod. română. 1930. de ~. pref. nouă. Ovidiu. Cluj. folosit şi în unele articole. Xenofon ş. II. Plutarh. de ~. pref. latină. Tiberiu Boldur. Reîntors în ţară. de ~. În timpul primului război mondial se refugiază în Danemarca. Scrieri alese ale Sfântului Ioan Gură de Aur. Din viaţa lui Socrate. pref. nouă. Alcibiade. Luceafărul. Provine dintr-o familie de mici meseriaşi de origine aromână. unde e unul dintre elevii preferaţi ai lui V. Lucrări şi zile. În 1923 şi 1924 face o călătorie de studii la Roma. Ploieşti – m. 1925. 1937-1938. Alceste. de ~. 1944. I-II. Cluj. Către sine însuşi. Sibiu. în Gândirea. pref. clujene. Despre liniştea sufletească. (M. pref. Menon. Bucureşti. Tristelor lui Ovidiu. 1980 (altă ed. 1939. I-II.. Sibiu. din Cluj. 1930 (ed. Elogiul nebuniei sau cuvântare . 1936. Cluj.. 1955). de ~. de ~. Bezdechi. Acropole (Paris). Reprezentant de seamă al ştiinţei filologice româneşti. 1924. trad. cuprinde lucrări publice în lb. pref. Aristophanes. Bucureşti. 1900-1937. Traduceri: Lucian din Samosata. (1930) pentru trad. pref. Aristofan. Bucureşti. pref. pref. Bucureşti. Sibiu. de ~. Bezdechi. 1943. 1930. pref. de ~. 1922. A mai tradus (în vol. B. Trei comedii. Hesiod. Antologia poeziei greceşti. Statul atenian. 1830-1930. de ~. idem. Din 1926 e prof. 1978. cuvânt înainte de ~. 1929. de ~. de ~. Platon. Symposion. Activitatea ştiinţifică a lui B.

Debut în rev. studiu introductiv de C. 1945. ciudatul. Funcţiunile creatoare ale subconştientului. Medic primar psihiatru. Proces. Papacostea. Lascu. II. 1945 (ed. de Ov. Ş. Eros. Bucureşti. Simion. Bucureşti. Proces.. Nuvela romantică germană. 4. Poezia. Bruegel. Bucureşti. trad. Iaşi. III. editată de A. 1968) şi numeroase studii de specialitate. 1939. în Tribuna. G. B. Platon. Arta de a scrie şi de a vorbi în public. antologii (Nuvela romantică germană. Bucureşti. Acsan. L. Bucureşti. eseist şi critic literar. Bucureşti. 1940 (ed. Atanasie cel Mare. Kalende. A. II. 1939. Bucureşti. Eros. 1935. pref. Lumea de azi. Viaţa Românească. I-II. 1976. Bălăceanu-Stolnici. Bucureşti. Tolstoi. E. Bucureşti. 1983. Clopoţel. Orizonturi spirituale. 1937). Oameni în ceaţă. Metafizica. J. Lumea. Jacquier. Oameni în ceaţă. interesat de motivaţia psihică a experienţelor umane. 1996. Un om îşi trăieşte viaţa. 7. 1967. Muthu. nr. 1935. Un gigant al imperiului solar: Iupiter (1919). T. dialoguri. Lev N. 1966. REFERINŢE CRITICE: O. 1969).. 2000. ibidem. Pieter Bruegel cel Bătrân. Fiinţa istorică. de ~ şi C. Ultimele eseuri. şi note de ~.) BIBERI Ion. L. 1935). Sf. Premiul Fundaţiilor Regale pentru eseu (1936). 1904. 1935. 163 BIBERI . Bădărău. 27 sept. Bănescu. Debut literar în prima serie a Biletelor de papagal. Tudor Vianu. de C. Colab. Bucureşti. Bucureşti. N. pref. 1937. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 1973. 1980. Voltaire. Bucureşti. P. 1974.despre lauda prostiei. 1968). Traduceri. Banchetul şi alte dialoguri. 1968. Istoria. Gazeta literară. Hanibal. Cercuri în apă. Profiluri literare franceze. 1977. Bucureşti. (M. vol. în Revista Fundaţiilor Regale. 1968. 1982. Argonauţii viitorului. 1976. Cioculescu. Bucureşti. este autorul unor monografii (Lev N. 49. Arta de a trăi. 1972. nr. Bucureşti. Candide. II. trad. 1966. 1947. Şuluţiu. în Steaua. nr. Eseuri şi foiletoane critice. Critica literară şi „noua structură”. Bucureşti. antologie. 1985. 1945. I-II. roman. Études sur la littérature roumaine contemporaine. 1970. Bucureşti. Premiul „Techirghiol-Eforie” (1935). 1928. Tolstoi. 1947. Clasicii antici în România. 21 iul. Paris [Bucureşti]. Romancier modernist (Proces. 1971. Ramuri. REFERINŢE CRITICE: N. Facultatea de Medicină din Bucureşti. mod de existenţă. 1974. Bucureşti. Aristotel. 1970). Argonauţii viitorului. Ş. 1973. preţuite de T. XLVI. Gimnaziul şi Liceul Militar din Craiova (1914-1921). Orizonturi spirituale. pref. Prozator. N. 1971. 1951. Blaga. Bucureşti. 1974). Fiul lui Constantin Biberi. Tinereţea. 1969. Platon. Premiul Soc. Bucureşti. 1967. Thanatos. 1947. Literatură scrisă din perspectiva omului de ştiinţă. în Byzantion. 1971. Lumea de mâine. Eseuri. Bucureşti. Eseuri literare. 1945. 1999. n. Scrisori. filosofice şi artistice. Privire critică. Cioculescu. definitivă cu titlul: Visul şi structurile subconştientului. de ~. 1989. mod de existenţă. conferinţă. Bucureşti. Luca. Tolstoi. Bucureşti. la Revista română. Arta suprarealistă. III. Crohmălniceanu. Sperantia. Geone. în Familia. 1967.. Turnu Severin – m. Craiova. I. Bucureşti. Essai sur la condition humaine. H. Bucureşti. Botez. 1958. proză scurtă. Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1979). comandor. Dialoguri. 2000). Bucureşti. 1973. de zonele abisale ale subconştientului. Legile.. 1924. şi al Elisei (n. Amintiri. în medicină şi chirurgie. cu M. 1973. 1983. 1926. 1946. 1936 (ed. Individualitate şi destin. 1959. 2001. Bucureşti. Bucureşti. Orizontul. Bucureşti. 2001). 1937. definitivă cu titlul: Viaţa şi moartea în evoluţia universului. Omul şi opera. Ion Sava. Din amintirile unui Pierde-vară. Bucureşti. nr. I. 1968. Bucureşti. nuvelist (Oameni în ceaţă. OPERA: Contribuţiuni la definiţia naţionalismului. lucrări de estetică literară. Viaţa Sfântului Atanasie cel Mare urmată de cele mai frumoase predici. portrete literare. Luminile capricornului. E. 1938 (ed. Dialoguri apocrife. Bucureşti. 1965. 1971. cu art. 1946. în Byzantion. Gayraud). Bucureşti. Naum. L. S. Essai sur la condition humaine. vol. Destinul Aďsei. Figuri universitare. studiu introductiv de ~. Călinescu. Bucureşti. Amintiri şi portrete. 1975. Calmâcu. Mt. Arghezi. vol. Tudor Vianu. 1990. idem. introducere şi note de ~. Eichendorf. cu proze scurte. studiu introductiv şi note de D. 1967. trad. Scriitorilor Români (1938). ed. în colab. 13. Hagi Murad. 1982. M. Bucureşti. Bucureşti. Dialoguri suspecte. Dr. eseuri (Poezia. pref. paralel cu Facultatea de Litere şi Filosofie. 1974). de I. interviuri (Lumea de mâine. idem. Bucureşti. Alchimia mileniului. Bucureşti. 1968.

Paris. Paris. C. nr. nr. la Revista Fundaţiilor Regale. 1983. Jour d’Egypte. I. Ş. Paris. Paris. Le Perroquet Vert. de Anca Maria Christodorescu. 1982. 2002. premiat de Acad. nr. Ispahan. Cocteau. 17. Debut cu Les huit paradis (1908). 1927. Katia ou le démon bleu du tsar Alexandre. Paris. B. H. 1998). în România literară. Paris. . Vlad. Bucureşti – m. promotorul aviaţiei noastre civile. Premiul Le Métais Larvière al Acad. 1937. Itinerar critic. f. 1982: A. André Maurois. altă ed. I-II. Al. George. alternate cu întoarceri la Mogoşoaia. în Contemporanul. 1983. 1925). Ş. 1924. Bucureşti. însumând peste treizeci de vol. trad. A mai semnat cu pseud. Barrès. Mihaela Albu. Le rire de la Naïade. Vişan. în Contemporanul. Zalis. Bucureşti. Bucureşti. Franceză. 1969. nr. 1924 (ed. 1935. Gr. Isvor. de T. Stockholm. 1908 (Bucureşti. de Maria Brăescu şi Gh. nr. 1937. Romane (între care Isvor. Romanul românesc. Comarnic şi Posada. 1973).. 1982. 1929. nr. Au bal avec Marcel Proust. Jean Cocteau. Regale din Belgia (1955). 1928. Bucureşti. FI. 1990. La vie d’une amitié. 2. 1976. 2000).. Manu. Constantinopol. M. Roma. 1931. în România literară. M. l. nr. H. nr. 2002. 1982. 28 nov. Paris. 1960). Paris. idem. Cornel. Anna de Noailles. Zalis. în Luceafărul. Călătorii la Londra. 1923 (London. 1980.. Bucureşti. Anatole France (Une visite à la BIBESCU 164 Béchellerie. Convorbiri literare. Cărţi editate în Franţa. 1935. nepot al domnitorului obligat să abdice la 1848. 49-50.. în Transilvania. Colab. Lăzărescu. şi a Smarandei Emma (n. Iorgulescu. Le destin de Lord Thomson of Cardington. 1986. în Steaua.a. 1983. trad. n. în Steaua. Francis Jammes. Smeu. E. nr.. 1935. Educaţia împlinită la o mănăstire din Belgia. nr. trad. 191l (trad. România. Paul Valéry. strănepoată a domnitorului Constantin Mavrocordat. 1925. Cluj-Napoca. A. în România literară. 1982. III. Martin. Vasile Pârvan (Corespondenţă şi acte. Mavrocordat). 1939. Feuilles de calendrier. 5. 1889. 18. 1996). OPERA: Les huit paradis. 2000. Statele Unite. 1932 (Bucureşti. nr. Images d’Épinal. Le Voyageur voilé. Soţia lui George-Valentin Bibescu (1905). IV. 1983. 1998). preşedinte al Senatului. 41. Prozatoare. M. Corespondenţă cu Paul Claudel (Échanges avec Paul Claudel. Cioculescu. de V. Pages de Bukovine et de Transylvanie. Semnături în contemporaneitate. Dumitriu. Ion Biberi. P. 1938 (sub pseud. nr. Paris. Lupescu. în România literară. Bucureşti. U. 1988. şi eseuri reprezintă o operă-frescă a societăţii europene pe durata a şase decenii. Manolescu. 1983. Şederi la Paris şi în Normandia. La Turquoise. C. 42. 615. 1923. 1983. Mihaela Albu. nr. în Contemporanul. Paris. nr. în Viaţa militară. Lettres d’une fille inconnue de Napoléon. Madrid etc. însemnări de călătorie. Paris. C. 1969. Noblesse de robe. Une fille de Napoléon. ministru de externe. Paris. Ionescu. Vasile. 1921 (trad. 1991. 20. Paris.. 6. 1949. 1981. Paris. 1972). 10. nr. Paris. 48. Oprescu. Bucureşti. Moscova.. Legături intelectuale cu Marcel Proust (Au bal avec Marcel Proust. 1946). Lucile Decaux. Stoian. Une visite à la Béchellerie. nr. 1930. Franşois Mauriac. Paris. 22. preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale. 1929. 7. 13. R. 1913. Royal Portraits. 1973. Muthu. Maurice Baring. nr. în Orizont. de Andreea Gheorghiţoiu. 2002. pentru întreaga operă (1966). în Ramuri. 1982. Paris. (D. în Cronica.în România literară. 1911). diplomat.1982. Aberville. 2. de Florica Grecescu. Croisade pour l’anémone. 1993). 12. Max Jacob. Franceze. Zărnescu. Fl. M. 28 ian. le Pays des Saules. Catherine-Paris. Membră a Acad. Ivaşcu. Quatre Portraits essai. Paris. 3. memorii (La Nymphe Europe. Lucile Decaux. 49. Alexandre Asiatique ou l’histoire du plus grand bonheur possible. Duchesse de Guermantes. 2002). Paris. Paris (Franţa). Égalité. 1927 (trad. 1950. 1929. Paris. Cioculescu. II. Mes vies antérieures. Paris. nr. I-III. 1988. în Forum. Ciopraga. f. şi peste o sută de art. nr. Rilke. le Pays des Saules. 1928. în Adevărul literar şi artistic. văr primar cu Anna de Noailles şi cu Elena Văcărescu. G. M. în Astra. A. Paris. Conceptul de originalitate în critica literară românească. New York. Revue des deux mondes etc. III. 1991). Irina Petraş. Cairo. în Flacăra. Zincenco. Laure de Sade. nr. 5. 1984. G. 1935.a. şi pref. Sasu-Mariana Vartic. nr.) BIBESCU Martha. ibidem. Une victime royale: Ferdinand de Roumanie. o consacră). Confruntări literare. La maison du bon Dieu. ca succesoare a Annei de Noailles şi predecesoare a lui Mircea Eliade. Paris. Fiica lui Ion Lahovari. în româneşte.

Al. 1939. Convorbiri literare. Popişteanu şi N. Gr. Bulei. Bucureşti. nr. Rumba dragostei. Tichia de mărgăritar. 48-50. 1943. 1932. 1. Bucureşti. Toneghin. 2002. Premiul Acad. Minei. 4. 1936. nr. Ş. V. în colab. Academie Royale de Langue et de Littérature Franşaise. II. cu G. avocat. în colab. în colab. de poezii Morţii (1922). mama. nr. 4. Loulou. 1990. Popişteanu. Bemol etc. Glasul patriei.. 1932. în colab. 1951-1957. Bilete de papagal.. Simple note. Cavalerii verticali. 2001. Pozne şi năzbâtii. 1938. Bucureşti. Marea şt muzica. Zincenco. Zăpada mieilor. Paris (Franţa) – m. Cinema. Paris. 1939. Tatăl.) BILCIURESCU Alexandru (prenumele la naştere: Gheorghe Alexandru). Jurnal berlinez: 1938. B. Lăzărescu. 1932. Doamna Casanova. de C. Bucureşti. Thalassa şi Zoologice. nepoata pictorului Anton Chladek. 1941. Échanges avec Paul Claudel. 1901. nr. 1944. cu teza Asigurarea asupra vieţii (1930). 1944. Ipoteze de lucru. 1929. Amza. Doamna Casanova. Debut editorial cu vol. Vampirul. Jianu. Dorel pleacă în lume. în colab. Zoologice. Thalassa. 1977. nr. Bucureşti. Marcea. Camöens. în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. f. 21-24. Bucureşti. în Magazin istoric. REFERINŢE CRITICE: Camil Petrescu. Stafiile dragostei. Bivuac. Bucureşti. în Contemporanul. Bucureşti. E. Zaciu. Bucureşti. Eugenia Tudor Anton. 13 dec. Zalis. Bucureşti. L. Paris. în biroul de avocatură al tatălui său. Bucureşti. 1960. Xenopol”. Séance publique du 19 février 1977. Cine a ucis?. 1941. Fata cu păr de lup. în colab.a. III. 25. Ianuarie 1939 – ianuarie 1941. Cine a ucis?. poet al mării. 1945). 1938. Bucureşti. M. Secretar. Era nouă. Cioculescu. Ygrec. Paris. 1936. 1935. cavalerul mării.. nr. H. 2003. Amintiri. Fii fericirea mea!. Bucureşti. Femeia din noroi. 1941. Paris. 1941. Bucureşti. Paraziţii tacâmului. cu M. (1941). n. Réception de M. 1935. Toderaşcu.?. 1934. I. Cornelia Ştefănescu. Vampirul. Bucureşti. Bucureşti. în Manuscriptum. 1990. Bucureşti. Acropole.. în Manuscriptum. Alexis Bihoreanu. Interferenţe româneşti în opera Marthei Bibescu. Bucureşti. Banul Mărăcine. 1975. Cu pseud. trad. Churchill ou Le Courage.Paris. cu Dr. Manu. note şi index de V. Rampa. Tichia de mărgăritar. romane (Stafiile dragostei. 1943.. nr. Bucureşti. 1992). 1936. Pentru o femeie. în colab. Paris. Thalassa. 2. Curierul artelor. Lacrimile pământului. 1982. 1933. Paris. 1939. 1938. Universul literar. Toneghin. redacţia pentru străinătate. 1938. Cioculescu. 2. M. în Viaţa Românească. Perieţeanu. Teze şi antiteze. Colaborează la Sburătorul. 1947. cu M.. Paris. 1933. Bucureşti. 165 BILCIURESCU . 1-2. 1929. 1982. Ionescu-Mihăeşţi). nr. 1998. Lacrimile pământului. 1936. studiu introductiv şi trad. 1933. Provine dintr-o veche familie de intelectuali. 1944. Jurnalul avocaţilor. 1982. prozator şi publicist. Bucureşti. în Contemporanul. Maria Brăescu. Fecioare la licitaţie. Mémoires. în colab. 1. urmat de mai multe culegeri de versuri (Fii fericirea mea!. Alexandru Bilciurescu. Vitriol. 1935. Bucureşti.. 1939). 1923. pentru vol. România nouă. în colab. Cavalerii verticali. Colaborator la Radiodifuziunea Română. 2001. 1938. 1956. în România literară. Femeia din noroi. C. 1939. Paleologu. înainte de 1944. Dorel pleacă în lume. I Mes vies antérieures. Bucureşti. Paris. cu M. I. Kalustian. P. 1980. Jurnal politic. 1933. Céline. Pentru o femeie. 1972 (trad. (D. Adevărul literar şi artistic. Fecioare la licitaţie. 6-8. în colab. 1939. Dr. OPERA: Morţii. Toneghin. Zăpada mieilor. Acropole. 17. 1922. Alice (n. 1979. prince imperial. Bucur. Elizabeta II. Bruxelles. 1939. Vagabondul sentimental. Bucureşti. Charlotte et Maximilien. Vagabondul sentimental. Zoologice. Bucureşti. în Adevărul literar şi artistic. nr.. în ştiinţe juridice. în colab. 1932. de Maria Brăescu şi Gh. 1974. Paraziţii tacâmului. Pont-l-Abîme. Poporul şi Timpul familiei. Iru. 1935.D. 1944. 1943. nr. Redactor la Timpul. Bulei. Bucureşti. Paris. 1957. Eliade. 1934. în colab. Cioculescu. 1937. Fata cu păr de lup. cu M. 1983. Nos lettres inédites. în colab. nr. în Jurnalul literar. 1923. în colab. 644. 1943) şi povestiri pentru copii (Pozne şi năzbâtii. Paris.. A semnat şi cu pseud. 1982. 1995. Vitriol. Itinerar critic. Sărmanul Klopstock şi Alexis Nour. Jurnal: 1915. Poet. Louison. I. Rumba dragostei. C. 1938. 1979. cuvânt înainte de I. Bucureşti. 1939. Lucile Decaux: Marie Walewska. M. idem. 1985. Mircea Robu. Revista avocaţilor. dr. Ş. 2001. La Nymphe Europe. Bucureşti. Bucureşti. Toneghin. Urzica etc. 1942. cu I. în Flacăra. Bucureşti.

habilitat în filologie cu teza Literatura popoarelor U. Autor al unor romane: Echinox de toamnă (1981). M. Cultura (1962). 1934. nr. Generaţii. natală (19441951). Cristofor Columb. Bojin). în Symposion. Chişinău. în vol. Al. licenţiat al Facultăţii de Filologie romano-germanică a Univ. Proust azi (1979). cu implicaţia unor interesante puncte de vedere teoretice moderne. 1489. Tribuna. în Universul. Cadru didactic la Univ. Daniel. în Adevărul literar şi artistic. 1984. 1948) şi Facultatea de Drept (absolvită în 1948) a Univ. nr. 213. jud. Elementul epic şi liric în dramaturgia moldovenească (1968). Gorki” din Moscova cu teza Literatura popoarelor U. REFERINŢE CRITICE: Claudia Millian. Considerări şi reconsiderări literare. 1935. Transilvania. 1933. Robot. 914. Străuţ. 2003. în Pagini literare. A.) BIRĂESCU Traian Liviu. Probleme ale constituirii şi evoluţiei genului: anii 1920-1970 (1986). Literatura şi arta. Dolgan. 1935. Din 1995. în Naţionalul nou. reconsiderări (1998). Roşca. REFERINŢE CRITICE: M. Cronica. T. şi al Emiliei (n. I-II (1997-1999). Nistru. 4-5. 1935. nr. conchistadorul lumii noi. în Azi. Scarlat. 1938. raionul Hliboca (1951-1954). cercetător ştiinţific (1961-1964). 1971. Debut cu un eseu despre Niccolo Machiavelli în rev. P. în filologie la Institutul de Literatură Universală „M. nr. OPERA: Condiţia romanului. rusă). universitar (predă la Univ. în Adevărul literar şi artistic. Bucureşti. 4481. Identitatea limbii şi literaturii române în perspectiva globalizării (2002). Compendiu de literatură universală comparată. Scarlat. Bucureşti. 1998. în Epoca. 1934. 233. Colab. Timişoara. Al. la Scrisul bănăţean. Stanca. Căile eseului (1976). nr. Timişoara. 1789. 1983. 1972. 1934. 19 iul. Contemporanul. 1. de Stat din Chişinău). (A. Amintiri repovestite de ~. 12 mart. 166 BILEŢCHI Căutări artistice ale literaturii moldoveneşti din anii ’70 – ’80 (1987). Consemnări critice. Orientări artistice şi stilistice în literatura contemporană. Romanul şi contemporaneitatea. în Rampa. 727. în Revista scriitoarelor şi scriitorilor români. Cu vioara prin lume. T. 1935. n. Călinescu. Timişoara. S. Sud-Est etc. (1990). nr. Izabela Sadoveanu. I-II (2003) şi Limba şi literatura română în spaţiul etnocultural dacoromânesc şi în diaspora (2003). Timişoara – m. R. Dr. 1945. 1946. în literatură comparată (1974). C. doctoratura la Institutul de Literatură Universală „M. H. OPERA: Elemente epice şi lirice în dramaturgia moldovenească. Demetrescu.R. 1976. S. institutoare. 1-2. prof. . Orizont. 1924. Robot. Gorki” din Moscova (1964-1967). 1972. cercetător ştiinţific principal (din 1967). colective Literatura şi contemporaneitatea (1982). II. Mercenarele dragostei. în Adevărul literar şi artistic. Colab. Critic literar. 564. 1937. nr. nr. Chişinău. publicist. 1933. din Cernăuţi (1954-1959). Pedagogică de Stat „Ion Creangă” şi la Univ. nr. Haisuc). de lb. Şcoala elementară în com. Tonegaru. Cluj. nr. (A. Albu. Oprişeni. 8 ian. Elemente epice şi lirice în dramaturgia moldovenească (1972. Facultatea de Litere şi Filosofie (licenţa în filosofie. Vremea din Timişoara (1946). Panaitescu. în Naţionalul nou.) BILEŢCHI Nicolae. n. III. Steaua. Debut editorial cu vol. Proust azi. Pomul cunoaşterii (1983). com. 8-9. Calea amintirilor (1986). Gr. 150. 1932. Rădăuţi. 4785. Istoria literaturii moldoveneşti. A colaborat la vol. în Epoca. 1947. în lb. nr. M.R. nr. Dr. nr. Dinu. S. I-II. Prof. Orientări artistice şi stilistice în literatura contemporană. T. în Facla. şi literatura română în satul natal (1959-1961). G. valorificări. din Cluj. Chişinău. 1987. Fiul lui Vasile Bileţchi şi al Elenei (n. 1933. Literatura română postbelică. Fiul lui Traian Birăescu. Chişinău.Bucureşti. Responsabilitatea cuvântului critic. plasa Siret (regiunea Cernăuţi). Romanul moldovenesc.S. 1922. 1932. Integrări.S. 1976. dr. 104. ţărani. Căile eseului. studii medii în satul Tereblecea.S.S. Bucureşti. Critic literar şi prozator. nr. Debutează în rev. timişoreană. Constantinescu. nr. A publicat studii de literatură comparată: Condiţia romanului (1971). 1939. P. la Viaţa Basarabiei. în Rampa. Analele Universităţii din Timişoara etc.

D. 1940 (ed. 22 apr. I-II. 1977). conf. n. 1941. susţinută în preziua morţii şi publicată postum. tatăl scria manuale şcolare şi colabora la ziarele provinciale. n. Bucureşti. în Orizont. în Convorbiri literare. Ţirioi. publicând apoi culegerea Poezia nouă bănăţeană (1944). pe lângă alte lucrări de mai mică importanţă. inspirat din viaţa minerilor. Vasile Alecsandri şi bănăţenii. şi al Ioanei (n. secretar de redacţie al rev. jud. A. Alecsandri. nr. editorială sub egida acesteia. nouă. I. liceul la Lugoj (1914-1916) şi Oraviţa (1916-1920). Prozator. C. de C. 1997-1999. 1981. Alex. de reportaje Oameni şi locuri din Caraş (1940). de literatură română. inginer la Serviciul Tehnic al Primăriei oraşului (1934-1938). Drumuri şi popasuri bănăţene. 8. Ungureanu. 28. Stavri). prof. Timişoara. Timişoara. Tigvaniul Mare. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Univ. Cosma. 2000. ed. şef de secţie la Institutul de Istorie Literară şi Folclor. Bucureşti. Romanul. Cartojan (1942-1944). liceul la Lugoj. 1957. Şcoala primară la Tecuci. Echinox de toamnă. univ. 2002. 1977. 34. Poezia nouă bănăţeană.) BIROU Virgil. Teorie şi inspiraţie folclorică la predecesorii lui V. Şcoala primară în com.1979. Ungureanu. Scriitorilor Români din Banat (1941-1944). S. de N. Introducere în studiul literaturii. Craiova. sociale şi economice. REFERINŢE CRITICE: N. Calea amintirilor. Între 1933 şi 1935. elevilor. 43. Fiul lui Iuliu Birou. 1997. 1943. artelor plastice şi grafice din Banat. 1982. Fiul lui Ion Bistriţeanu. 1981. îngrijită şi pref. Limbă şi literatură cu lucrări intrate (în parte) în vol. Limbă şi literatură (1954-1963). 1972). 1968. din Bucureşti (1933). Alecsandri (teză de doctorat. 1983.) BISTRIŢIANU . 1982). Bucureşti. C. în Orizont. C. Oglinda lui Moş Ion Stăvan. Debutează editorial cu vol. în Steaua. Membru (1936) şi preşedinte al Soc. BISTRIŢIANU Alexandru (numele la naştere: Bistriţeanu). Primăvara Banatului. asistent al lui Mihail Dragomirescu. Bucureşti. Bucureşti. în Orizont. 1947 (ed. 3 iul. Pomul cunoaşterii. Împreună cu C. com. 1911. natală şi la Ujszéntes (1910-1914). nr. cu C. 1977. 2. OPERA: Oameni şi locuri din Căraş. 1946. nr. (I. Bucureşti. nr. 1976. 1977.. în România literară. 1979. 1944. lector de lb.. Istoric literar şi folclorist. 1976. OPERA: Doi scriitori bănăţeni: Victor Vlad Delamarina şi Ioan Popovici-Bănăţeanul. nr. Timişoara. Timişoara. Debut cu publicistică în săptamânalul Vrerea din Timişoara (1932). Rachieru. şi al Eugeniei (n. A. A colaborat la Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor. Tecuci – m. REFERINŢE CRITICE: C. de liceu (1935-1955) şi asistent al lui N. 1941. Timişoara. Revoluţia de la 1848 în Caraş. Ţirioi. Cruceanu. CaraşSeverin – m. Timişoara. Lume fără cer. Imediata noastră apropiere. Ungureanu. Ada D. Timişoara. prof. În 1941 organizează prima expoziţie a cărţii. Limbă şi literatură română pentru elevi. Armanca Brânduşa. Istrate. Timişoara. (I.. Năzuinţe şi realizări. cadru didactic la Institutul de Perfecţionare a Cadrelor Didactice. Zară). A colaborat la redactarea Gramaticii limbii române a Acad. 1946. romanul Lume fără cer (1947). 11 mai 1903. unde înfiinţează rev. 29. Boroianu publică o Introducere în studiul literaturii (1968). 1968. Răzbunarea lui Stolojan. română la Lyon (1966-1970). I. Timişoara. Compendiu de literatură universală comparată. Boroianu. 7 sept.. Titel. Institutul Pedagogic şi Facultatea de Filologie (decan în 1962-1963). înfiinţează o col. Timişoara. nuvela Oglinda lui Moş Ion Stăvan (1946) şi opera sa cea mai realizată. Din 1955. 1. 1982. Timişoara. inginer la Uzina Electrică a aceluiaşi oraş (19381965). devenind unul dintre principalii colaboratori cu art. Premise literare. nouă. 1986. 1983. redactor-şef al rev. 42. C. nr. nr. în Orizont. 167 Bucureşti. Timişoara. Debut editorial cu Doi scriitori bănăţeni: Victor Vlad Delamarina şi Ioan PopoviciBănăţeanul (1943). 1980. etape din viaţa culturală bănăţeană. După absolvirea Facultăţii de Mine din Timişoara (1924-1930). Juan-Petroi. 1962. Mihai. Teorie şi inspiraţie folclorică la predecesorii lui V. Crucile de piatră de pe Valea Căraşului. învăţător. nr. în Orizont. în colab. ed. 1943.

Prozatoare. Dicţionarul folcloriştilor. Întors la Braşov în 1919. apoi ca director al Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov. Bucureşti. debut editorial cu vol. 1990. Geo Vasile. Colaborează la România literară. 1900. 1907. 42. în Luceafărul. Dima. 2 iun. Fl. în Viaţa Românească. nr. studiu introductiv. literele la Univ. Luceafărul. nr. în România literară. 1984. REFERINŢE CRITICE: Maria Banuş. 2001. L. E. nr. Fereastra criticului. Exceptând câteva lucrări didactice. Fototeca (1989) şi Întâlnire la Paris (2001). avocată. nr. I. 9. Teoretician literar şi estetician. Debut cu proză în Gazeta literară (1963). al Consiliului Metropolitan etc. obţinând în 1891 diploma de dr. în Contemporanul. 2001. şi Alice (n. 1979. 17. 1985. Alex. în România literară. în Transilvania. Întâlnire la Paris. M. Margulius). n. Contemporanul. 1980.) BITTEL BLAGA Iosif. nr. nr. 6. din Bucureşti (1970). Cu un tractat introductiv despre frumos şi artă.) 168 REFERINŢE CRITICE: Al. vicepreşedinte al Senatului. N. în Viaţa Românească. interesează istoria teoriei literare româneşti prin Teoria dramei (1899) şi Din estetica tragicului ([I. V. Iulia în iulie. 1902. 1864. Bucureşti. l iul. Studiază la liceele din Sebeş şi Alba lulia. În 1924 e hirotonisit protopop al Braşovului. I. nr. funcţionar. Fototeca. al Astrei. 1987. Cristea-Enache. în România literară. 31 mai 1946. . 1980. Sadoveanu” (1960-1964) în capitală. cu teza Problema atenţiei din punct de vedere psihologic şi pedagogic. Perian. Bucureşti. nr. 1984. Simion. note şi glosar de S. Smaranda Cosmin. 1-2. La Stockholm face parte din Comisia Presei. 43. 1916. OPERA: Lucruri într-un pod albastru. 617. 1990. Diana Adamek. 6. I. Monica Lovinescu. Braşov. nr. de „caligrafii poematice” (I. în Tribuna. Braşov. nr. 1980. Gh. în calitate de membru al Consiliului Naţional al Unităţii Românilor. Suedia şi Franţa (l916-1919) sunt un prilej de propagandă pentru cauza Transilvaniei şi a ţării ocupate de nemţi. 1995). n. în Steaua. 1984. [l-II]. Florenţa Albu. 1907. Duicu. în România literară. nr. Manolescu. nr. 1907. Discurs comemorativ. D. 1987. în Adevărul literar şi artistic. Stroescu. Holban). Constanţa Buzea. nr. Lucruri într-un pod albastru (1980). Bucureşti. (L. Părinţii: Lazăr Bittel. Excursiunea şcolară în Italia. Craiova. din Budapesta. G. în Cronica. la Seminarul Românesc din Sibiu. 28. Braşov. este o prezenţă şi în viaţa politică şi culturală: senator de Săcele. 2002. iar la Paris colaborează la alcătuirea hărţii etnografice a Transilvaniei. apoi teologia. unsprezece povestiri. 1984. OPERA: A Figyelem problémája psichologiai és pedagogiai szempontból. Bucureşti. Profiluri epice contemporane. 10. l. Corector. unde îşi ia bacalaureatul în 1884. Analize psihologice. REFERINŢE CRITICE: Gh. Pop. 1987. 1990. între 1884 şi 1887. nr. Itinerarul şi programul excursiunii de studii în Italia. 1989. nr. 37. Licenţiată a Facultăţii de Litere a Univ. Bucureşti. Datcu-Sabina C. secretar al Soc. 22. Braşov. în Vatra. Funcţionează ca prof. Societatea pentru Fond de Teatru Român şi domnul Zaharia Bârsan. Pruteanu.1900-1901). Dragolea. b. 1986. 1980. Holban.1977. 1899. este. Holban.. funcţionează ca inspector-şef al regiunii a V-a şcolare (1924-1925). Pp.: Somnul după naştere (1984). în filosofie. Echinox.. II]. în Convorbiri literare. Argeş. în Convorbiri literare. Teoria dramei. 1985. în Luceafărul. nr. Braşov. Braşov. 5. (M. 10-11. 1990. teză de doctorat. Ulici. 12. Unchiul lui Lucian Blaga. 1891. Virgil Oniţiu. 10. Din estetica tragicului. în România literară. între 1901 şi 1912. 14. I. Manolescu. Mt. nr. 1899 (ed. nr. Braşov. Ştefănescu. 2001. în Amfiteatru. nr. Şcoala elementară (19551960) şi Liceul „M. B. Braşov. 1900-1901. 1937.. 1990. Cristea. oratorice sau de psihologie. 8. Călătoriile în Norvegia. nr. Sibiu. Budapest. Somnul după naştere.BITTEL Adriana. membru al Congresului Naţional. Alte vol. 17. iar din 1887. pentru Fond de Teatru Român. în Cronica. Iulia în iulie ( 1986). Lancrăm – Sebeş – m. apoi redactor la România literară (din 1970).

ataşat de presă şi consilier la legaţiile României din Varşovia (1926). Sibiu. nr. Avram Iancu (1934) etc. Cluj. 1923. La rândul său. Feţele unui veac. 1920). joc dramatic (cuprinde şi Învierea. Sibiu. Poet. 1933. 1965. Glasul Bucovinei. Ollănescu. Câteva culegeri de aforisme şi eseuri rotunjesc. Cultură şi cunoştinţă. 1925. nr. În 1936 este ales membru al Acad. Bucureşti. Daimonion.). 1972. 1930. Zamolxe.1899. Convorbiri literare.S. din Viena (doctoratul. Filosofia stilului. Ce aude unicornul. a culturii. Meşterul Manole. La cumpăna apelor. Bucureşti. Paşii profetului. 1919). (L. Gr. până în 1943. Saeculum. în 1920. Fapta. 1925. Berna (1928-1932. 1910). 1919 (ed. Sibiu. Fenomenul originar. Cruciada copiilor (1930). Române (discursul de recepţie: Elogiul satului românesc. Ferestre colorate. urmate de Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov. nr. Destituit. 1972. dramă în patru acte. dramaturgia blagiană – de la „misterul păgân” Zamolxe (1921). Membru fondator al rev. Clasicism şi romantism în dramaturgia românească (1816-1918). 1921. Cunoaşterea luciferică. Cuvântul.1971. 1924. 1930. Seminarul Teologic la Sibiu (1914-1917). Cluj. Cluj.. Gândirea. Eonul dogmatic. Tulburarea apelor. dramă în cinci acte. nr. Foarte vastă e şi opera filosofului. Corăbii cu cenuşă. Lauda somnului (1929. Sibiu. n. II. imaginea uneia dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii române moderne. Viaţa Românească. Blaga. 1942). din Cluj. 1934 (ed. 1927. Banciu. 1931. Sibiu. în Familia. 1934. II. 1937). – pune frecvent în ecuaţie elementaritatea existenţei cu aspiraţia spre absolut. 9 mai 1895. Avram Iancu. sub semnul unui „mit al reintegrării” într-o ideală „geografie mitologică”. Hronicul şi cântecul vârstelor. Intrând în diplomaţie este. unde se înscrie pentru a evita înrolarea în armata austro-ungară.R. în Ţara Bârsei. în Ramuri. Cântecul focului.) BLAGA Lucian. Steaua. În marea trecere. cu teza Kultur und Erkenntniss). Revista Fundaţiilor Regale. alături de memorialistica din Hronicul şi cântecul vârstelor (editat postum. din ciclurile Vârsta de fier. Tr. Absolvent al Facultăţii de Filosofie a Univ. Sibiu. 1900. Cluj. C. opera poetică antumă a lui B. Lauda somnului. la: Românul. după reforma învăţământului. OPERA: Poemele luminii. 6 mai 1961.). Cluj. Ţara. 1965) şi de romanul autobiografic tipărit în 1990 sub titlul Luntrea lui Caron. Contemporanul etc. Poezie a marilor elanuri vitaliste proiectate la scară cosmică şi a identificării eului cu universul elementar (în primele vol. Voinţa. Societatea de mâine. În marea trecere (1924). lirica lui B. D. Pop. alcătuind un sistem în care cugetarea pură comunică substanţial cu „gândirea mitică”. Meşterul Manole (1927). 1973. 1924. organizată în patru trilogii (a cunoaşterii. Cărturari braşoveni (sec. Cluj. 1919 (ed. ministru plenipotenţiar la Lisabona (1938-1939). Cruciada copiilor. 12. Lăzărescu. V. Cluj. A debutat cu versuri în ziarul Tribuna (Arad. L. Alte colab. Prof la Catedra de filosofia culturii a Univ. La curţile dorului (1938). Ax. La cumpăna apelor (1933). Praga (1927). Adevărul literar şi artistic. redactor la Cultura. Bucureşti. cuprinde. la Tulburarea apelor (1923). Orizont şi stil. Bucureşti. Patria. 1925. 1933. în majoritate postume. Premiul S. Mîndra. 4-5. 1937. Studii primare la Lancrăm şi la şcoala germană din Sebeş-Alba. creată special pentru el (1939-1948). Censura transcendentă. Inaugurată cu Poemele luminii (1919). Pietre pentru templul meu. Banatul. însemnări şi fragmente. Universul literar. 169 BLAGA . 39. 51. 1921. dramă într-un prolog şi trei faze. Cluj. 1926. – Paşii profetului (1921). 1925. jud. 1922. în România literară. pantomimă în patru tablouri). – la care se adaugă versurile. Arad. filiala Cluj (1953-1959). Bucureşti. Daria. 1929. dramă. Pagini literare (Arad). devine cercetător la Institutul de Istorie şi Filosofie din Cluj (19491953) şi la Secţia de istorie literară şi folclor a Acad. XVXX). Luceafărul. încercare metafizică. Arad. În 1943 editează la Sibiu rev. dramaturg şi filosof. Sibiu. Fiul preotului Isidor Blaga şi al Anei (n. 1937-1938) şi Viena (1932-1937). miticul cu istoricul. Gh. Bucureşti. cunoaşte o evoluţie marcată de drama „tristeţii metafizice” a omului problematic înstrăinat de „tainele” universului şi năzuind spre regăsirea echilibrului originar. Nebănuitele trepte (1943). G. II. succesiv. Nepotul lui Iosif Blaga. a valorilor şi trilogia cosmologică). mister păgân. Bucureşti. Alba – m. Gazeta Transilvaniei. Gând românesc. Lancrăm. Moga) de origine aromână. 1940-1944. încă şase vol.

trad. Încercări filosofice. Cluj. 1988. Bucureşti. tălmăciri. Gană. Poeme/Poemy. de V. cuvânt înainte de H. D. Simion. Eloge du village roumain. engleză de Roy Mac-Gregor Hastie. ed. Sibiu. Doinaş. îngrijită de Dorli Blaga şi P. I-II antologie. de Călina Mare. Wald. Cunoaştere şi creaţie. cuvânt înainte de G. 1982-1997. notă asupra ed.Bucureşti. trad. 1975. Ciopraga. Bucureşti. 1936 (ed. La curţile dorului. şi pref. 1980. Aspecte antropologice. trad. Meşterul Manole.. pref. Poezii. 1977. 1974. cuvânt înainte de R. 1968. Bucureşti. Bucureşti. tabel cronologic de D. Dascal. ed. Gană. Gană. Bucureşti. 1983. îngrijită de G. 1942. Timişoara. Bucureşti. 1974). spaniolă şi cuvânt înainte de D. pref. ed. II. Spaţiul mioritic. II. Paris. Bucureşti. Bucureşti. În marea trecere/En el gran correr. Bucureşti. Papu. Poezii. pref. Bucureşti. Bucureşti. Opera dramatică. 1972. trad. pref. pref. Poezii. îngrijită. Teatru. 170 BLAGA cuvânt înainte de Ş. I-II. 1989. text îngrijit şi bibliografie de Dorli Blaga. Micu. Rău. II. Poeme/Poiemata. Miclău. 1975. Bucureşti. de A. Munteanu. Sibiu. Timişoara. 1965 (ed. pref. Bucureşti. îngrijită şi pref. Bucureşti. de E. 1969. 1946. Isvoade. pref. 1942. Bucureşti. Trilogia cunoaşterii. de R. 1957. franceză de P. 1938. 1937). I-II. 1970. 1975. Poemele luminii/Poems of Light. pref. Ivaşcu. 1973. Nistor. pref. îngrijită de Dorli Blaga. ed. definitivă. îngrijită. Ivaşcu. pref. (ed. 1970. Sibiu. ed. 1940. Despre gândirea magică. îngrijită şi cuvânt înainte de G. Bucureşti. roman. Bucureşti. Gană. Aug. Bucureşti. pref. Bucureşti. 1968. Peisaj şi amintire. Cluj-Napoca. de I. Codreanu. 19741995. Poezii. Bucureşti. I-II. Gană. Maxim. Bucureşti. Bucureşti. 1978. pref. slovacă de I. Poemele luminii/Pesnite na svetlosta. de Dorli Blaga. Bucureşti. ed. conferinţe. 1944 (ed. îngrijită de Dorli Blaga şi G. 1943. Zări şi etape. Teatru. 1987. Poeme/Gedichte. îngrijită de G. 1980). îngrijită de Dorli Blaga şi M. îngrijită de I. ed. 1943. Mirabila sămânţă/A milagrosa semente. Ivaşcu. ed. Tomuş. 1966. germană de Ruth Herrfurth. 1989. Bucureşti. ed. Teatru. Diferenţialele divine. Novăceanu. Corespondenţă. pref. antologie şi postfaţă de E. Bucureşti. Opere. 1987. Proză autobiografică. pref. Cenuşă. M. Bucureşti. ed. I-VI. trad. Bucureşti. cuvânt înainte de I. 1994). A-F. trad. Bucureşti. Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea. Cioculescu. Colţea. trad. Sibiu. 1977. Nebănuitele trepte/Nehozennye stupini. 1982. Bucureşti. pref. Bucureşti. În marea trecere/The Great Transition. de M. Religie şi spirit. Vasilescu. trad. ed. Poemele luminii/Les Poèmes de la lumière. de G. ed. Trilogia valorilor. Poeme/Poèmes. 1942. Bucureşti. portugheză de Micaela Slăvescu. Despre conştiinţa filosofică. de Şt. 1966. pref. 1962. Maxim. Bucureşti. 1976. Avădanei. ed. antologie. text stabilit şi note de G. Timişoara. 1944. Hronicul şi cântecul vârstelor. Poezii. Artă şi valoare. Poezie. 1971. 1979. Meşterul Manole. italiană de Mariano Baffi. Geneza metaforei şi sensul culturii. ed. macedoneană de Taşco Sarov. Todoran. 1974. trad. şi bibliografie de G. I-II. Ce aude unicornul. îngrijită şi pref. 1939. 1981. trad. de E. pref. Bucureşti. franceză şi cuvânt înainte de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. pref. ed.. 1975. aforisme şi însemnări. 1969). introducere de Don Eulert. 1966. trad. de Maria Sittner-Prică. Ivaşcu. engleză de Don Eulert. de A. Ivaşcu. 1967. de E. Bucureşti. Ştiinţă şi creaţie. Versuri. ed. postfaţă . Nicolau. postfaţă şi bibliografie de Cristian Moraru. Discobolul. Gană. Bucureşti. îngrijită şi bibliografie de A. 1942. versiune germană şi cuvânt înainte de Wolf Aichelburg. Bogdan. rusă de Iuri Kojevnikov. Bucureşti. Herrfurth. Andraşoni. Bucureşti. de V. 1936. I-II. greacă de Dimos Rendis Ravanis. 1947 (ed. 1941. Ilica. Bucureşti. ed. Nouăzeci de poezii/Novanta liriche. Cluj-Napoca. Bucureşti. II. pref. aforisme şi însemnări. 1981. Bucureşti. 1966. Simion. pref. de D. Antologie de poezie populară. Ivaşcu. Gană. de Dorli Blaga. Bucureşti. Gană. Martin. îngrijită de G. Luntrea lui Caron. studiu introductiv şi note de E. Bucureşti. 1971): Scrieri despre artă. selectivă 1984). 1972. de G. trad. de C. Manu. Ghişe. 1986. Experimentul şi spiritul matematic. Bucureşti. revăzută şi adăugită. 1984. antologie de M. Elanul insulei. 1975. Bălan. 1976. ed. şi bibliografie de Mircea Popa. Ceasornicul de nisip. Opere. art. note şi comentarii de M. Bucureşti. ed. critică şi studiu introductiv de G. Arca lui Noe. ed. Bucureşti. Bucureşti. Nebănuitele trepte. îngrijită şi introducere de G. 1937 (altă ed. Bucureşti. Bucureşti. pref. Raicu. Şt.. Poezii. Bucureşti. 1977. 1945. II. de G. Din lirica universală. Poeme/Gedichte. Ivaşcu. de D. Teatru. ed. îngrijită şi adăugită de G. Bucureşti. de L. eseuri. Cristea. de G. II. Cluj-Napoca. Trilogia culturii. I-XII. Sibiu. Poezii. îngrijită de Dorli Blaga şi I. 1972 (ed.

Poezii/Poésies. Experimentul şi spiritul matematic. Cheie-Pantea. pref. Aforisme. Conceptul modern de poezie. 1975. 1966. Breazu. 2002. Vaida. Chişinău. Bucureşti. Hronicul şi cântecul vârstelor. Lessing. Corespondenţă cu I. Traduceri: H.. Goethe. 1972. II. Meandrele adevărului. Lirica lui Lucian Blaga. L. Gană. 1940. Ov. Tăuşan. Corola de minuni a lumii. Vianu. 1974. versiunea în lb. 1995. Corespondenţă de familie. 1958. mitul poetic. II. Ş. I. T. Bucureşti. Poezii/Carmina. 1975. Cluj-Napoca. A. Poemele luminii. Bucureşti. Gană. de Mircea Popa. I-II. ed. L.. teatru. Nicolau. Despre gândirea magică. Bachelard. II. Crohmălniceanu. Poèmes de la lumière. III. 1963... I-II. afinităţi şi izvoare. Blaga. Lucian Blaga. I-II. C. Ecce tempus.. Ştiinţă şi creaţie. Bucureşti. Opera literară a lui L. Barbulesco.de M. 1957. Hronicul şi cântecul vârstelor. Aug. selecţie de Leo Butnaru. Portland.. postfaţă şi indici de nume de P. Bucureşti. 1991.. daneză de Povl Skarup. 1980. Blaga.. Bucureşti. Pişcoci-Dănescu. 1998. Bucureşti. Din activitatea diplomatică. Al. Vederi şi istorie. 1983. Bucureşti. III. Marti. Bucureşti. I. franceză de T. cuvânt înainte de E. Neacşu. Verbul în poezia lui L. Crohmălniceanu. carte gândită şi alcătuită de M. Sporind a lumii taină. Gândire magică şi religie. 1997. biografie de T. REFERINŢE CRITICE: T. Chişinău. N. I. Poezia lui Lucian Blaga şi gândirea mitică. Palingeneza valorilor. studiu introductiv de I. 1955. Masca timpului. Galaţi. Chişinău. Nebănuitele trepte. De amicitia. Bucureşti. Bucureşti. Paşii profetului. II. Mihu. Gană. Trilogia cosmologică. Acsan. Blaga. I. I. Bucureşti. 1981. Micu. 2002. 1976. Bucureşti. Gană. text îngrijit. G. Simion. G. ed. Nasta şi Gh. I. 2000. tabel cronologic şi comentarii de G. Faust. 2003. G. ed. În marea trecere... Teodorescu. Lysets digte. Cioculescu. Ch. italiană de E. cu un comentariu de C. Chişinău. Şt. studiu introductiv de I. Balotă. 1995. 1994. Din lirica universală. E. de G. Poezii aleapti. Iaşi. trad. Intermezzo românesc. Bucureşti. Poeme alese/Poemes choisis.. 1996. Aspecte lirice. poezie. Holban. Piteşti. 2002. eine Anthologie. Paleologu. text îngrijit. cuvânt înainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Constantinescu. 1940. M. 1971. Complete Poetical Works of Lucian Blaga. 1992. Vaida. 1996. Istoria. 1998. VI. trad. Lovinescu. de Dorli Blaga. Gr. Vianu. Lozovan. Lectura poeziei. 1975. Lozovan. Tinereţea lui Guttenberg. V. 1970. Curs de filosofie a religiei. Spiritul. Oxford. Gerda Schüler şi I. I-II. Condeescu. telegrame. Poemele luminii. studiu introductiv. şi trad. poezie politică. Opere. 1995.. D. 1990 (ed. Ţugui. Bucureşti. Greive. 1997. Poncet. Nicoletta Corteanu-Loffredo. de Al. Doinaş. 1980. Alexandra Indrieş. Bucureşti. I. Carl G. 1983. Cotruş. I-II. selecţia poemelor de I. versek/De profundis. cereri. Pe urmele lui Lucian Blaga. Al. Profili di estetica europea: Lucian Blaga. 1996. 1969. De profundis. Strofe de-a lungul anilor/Stanzas Along the Years. Blaga şi cultura 171 BLAGA . Bucureşti. şi pref. de G. Pop. Cluj. Barbulesco. 2003. F. 1982. scrisori. Ov. Aderca.. Fântâneru. Bucur. În marea trecere/Au fil du grand parcours. Poemele luminii. note. Holban. Scriitori moderni.. Studii şi portrete literare. 1983. 1995.. cuvânt înainte de E. Călinescu. Aalborg. Contribuţii. Bucureşti.. O. Opere. proză. 1995. I carmi della luce. I.. C. Todoran. şi pref. teatru. Călinescu. trad. Dor şi eternitate. 1926. 2001. Bucureşti. Lucian Blaga. 1992. trad. E. Gândire magică şi religie. Blaga inedit. 1997. Dima. Bucureşti. Însemnări critice. 1983. S. Meşterul Manole. M. 1981. Trilogia valorilor. B.. Artă şi valoare. texte alese: filosofie. postfaţă de I. Negoiţescu. Lucian Blaga. 1990. 1992. Antologie de poezie populară/Volks dichtung. Opere.. Amintiri şi documente. Lecturi. I-III. articole.. 1928. Euphorion. 1995. Bucureşti.. note şi comentarii de Dorli Blaga şi P.. Opera poetică. text stabilit şi îngrijit de Monica Manu. 1995.. de H. Negoiţescu. 1983. 1938. Engrame. 1982. 1995. G. W.. ed. rapoarte. în tălmăcirea lui Ferenc Lengyel. Viziunea. poezii. 1982. Coroiu. Arad. Opere şi autori. 1992. J. Lucian Blaga – universul liric. ed. poeme. S. Bucureşti. Pop. ed. 1967. Contribuţii filosofice şi literare. Bucureşti. Negoiţescu. 1998). română de J. Din lirica engleză. proză.. 1995. Cândroveanu. Ciopraga. Jung. Taloş. Anania. Negoiţescu. 1930. Camente. Istoria. Introducere în poezie. I. cuvânt înainte. 2000. 2001. Boeşteanu. II. Mireille Bounet şi A. Literatura. de A. 1970. Taloş. M. îngrijită de Monica Manu. 1971. Vasilescu. Rotonda plopilor aprinşi. I. poezii. Bucureşti. Al. Curticean. Alexandra Indrieş. ed. Alte însemnări critice. 1981. Cluj-Napoca. M. Gruia. Meditaţii critice. de A. Iaşi. P. Bucureşti. 1982.

. Lucian Blaga. C. Bălu. P. Dinamica valorilor literare. Gh. cu rubrica Atlas. Evocări. Zarifopol. Scarlat. Turcu. preşedintă a PEN-Clubului Român. din Iowa City (SUA). Poeţi neoromantici.1996. Din 1990.. 1996. Oprişan. 44. Bălu.. 1993. I. M. D. Coloşenco. Acestei poezii a tensiunii între puritatea ideală. 1973 şi mai 1974. I-III. R. Viaţa lui Lucian Blaga. 1997. Paradoxul semnelor. 25 mart. Ov. Todoran. 2000. 1997. Facultatea de Filologie a Univ. Liceul la Oradea (19551959). Dimensiuni ale poeziei române moderne. Lucian Blaga: geneza luminilor imaginare. 1942. Stăniloae. Mariş. 1987. Între dec. 1989. Cimpoi. având interdicţie de publicare.. Braga. Trandafir. Grigurcu. 28. Octombrie. Grid Modorcea. nr. Aug. decembrie (1972). Conceptul de originalitate în critica literară românească. I. Ştefănescu.. dublată de o luciditate neconcesivă. C. în Revista de istorie şi teorie literară. îi urmează. I. D. Sultana Craia. Cioculescu. D. nr. I. Poziţia d-lui Lucian Blaga faţă de creştinism şi ortodoxie. I. V. Lucian Blaga printre contemporani. Holban. Întrebările poeziei. 1995. Ianoşi. Dramaturgia românească. 2003.. Poetă şi prozatoare. S. Mihăilescu. 1989. II. M. Orizontul rustic în literatura română. Baltag. Somnul din somn (1977) şi Ochiul de greier (1981) sau Ora de nisip (1983). S. 1987. 1995). Zaciu. Soţia lui Romulus Rusan. trece apoi la România literară. V. M. Actualitatea. Steinhardt. I. I. II. Otiliei-Valeria Coman).. Ghidirmic. Dramaturgia lui Lucian Blaga. Experimentul blagian între tradiţie şi modernitate. Nicolescu. cu vol. Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977).. 1998. Bursieră la Univ.. 1984.. Absentă din paginile rev. 2002. Lucian Blaga. Anamorfoză şi poetică. Lucian Blaga şi fascinaţia diplomaţiei. Lelia Rugescu. 1984. C. Lucian Blaga – autofăurirea prin logos. 1988. Ornea. De la Eminescu. Doina Modola. (I. Se impune printre poeţii cei mai reprezentativi ai epocii.populară românească. D. A. M. Micu. mitul dramatic. Micu. Sfânta treime a poeziei româneşti. 1996. Al. Debut editorial cu placheta Persoana întâia plural (1964). I. Alex.. B. 1988. Şt.. 1988. Z. Literatură şi filosofie.. Micu. 2003. Lucian Blaga – convergenţe între poet şi filosof. 2003. Sasu–Mariana Vartic. Const. reintră în publicistică în 1964.-George. o acută stare de nelinişte prelungită în Arhitectura valurilor (1990). India în conştiinţa românească. 1986. Windisch. I. al melancoliei regăsirii ritmurilor elementare ale existenţei peste care se insinuează însă. 2002. 1990). N. Redactor la Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1968-1974). prin meditaţia asupra condiţiei etice a omului situat în faţa unor opţiuni decisive. abordează cu o surprinzătoare maturitate . Muthu.. Bălu. 3-4. E. Bălu. Cu Lucian Blaga. Transilvania. prin vol. Bârlea. Debut în Cravata roşie (1954). idem. II. scriitoarei. 1998. Ca o imensă scenă. M. 1995. 1989. mai ales în Stea de pradă. II. Escale. Blaga – dimensiuni răsăritene. Moraru. Ov. n. Mioc. Efigii. 1986. Mama. 1983. 1985. 1989. Timişoara. Diacu). 2002. 1985. I. M. 2002. 2003. bibliotecar la Institutul „N. M. Mihăilescu. Eseuri. C. I. 1987 (ed. 1983. Piru. Blandiana (jud. preşedintă şi vicepreşedintă a Alianţei Civice (1991-1996). III. reînnoit în Tribuna (1959). Corespondenţe.. 1985. 1985. Insurgentul Lucian Blaga şi teatrul. Alba) de unde pseud. membră fondatoare şi preşedintă a Fundaţiei Academia Civică – Memorialul Sighet. La cules de îngeri (1998) şi Soarele de apoi (2000). în Contemporanul. redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). la Contemporanul. 2003. membră fondatoare (nov.. Doinaş. bursă de studii (International Writing Program) la Univ. Istoria poeziei româneşti. unde deţine ani de zile rubrici permanente: Antijurnal. P. Itinerar critic. Critici. în Limbă şi literatură. Fiica preotului Gheorghe Coman şi a Otiliei (n. 1995-1997. originară dintr-o familie de ţărani din com. Călcâiul vulnerabil (1966) şi A treia taină (1969). I. Arhaic şi universal. Al. D. D. 1-2. Modernismul. 1988. Opera lui Lucian Blaga. Vasile. Starea lirică. 1998. un lirism al calmei împăcări. Lucian Blaga.. din Cluj (1962-1967). Scrisori nimănui. literare între 1960 şi 1963. Ş. Literatura subiectivă. C. în Dacia literară. din Heidelberg (1991) şi Berlin (1993). nr. 22. Scurtă istorie a literaturii române.. în România literară. 1985. caracteristice spiritului generaţiei căreia îi aparţine.) 172 BLANDIANA BLANDIANA Ana (pseud. 29-30. nr. 1985. Elena Indrieş. Stea de pradă (1985). 1986. şi precaritatea condiţiei biologice. Zaciu. noiembrie. nr. C.

Alte întâmplări din grădina mea (1983). II. 39. 1971). nuvele. Martin.. Poeme.. versuri. nuvele. C. poems. Papahagi. Pop. poèmes/The Balance Scale with a Single Pan.. Bucureşti. 1981. Premiul Internaţional „Herder” (1982). Premiul „Vilenica”. II. în România literară. II. Al. 10. Bucureşti. acutizat în 1988 prin versurile din vol. în Contemporanul. Cristea. Iorgulescu. 1969. Gh. Bucureşti. 100 de poeme. Oraşe de silabe. Bucureşti. Arion. 1984. P. 1969. 1983. Bucureşti. G. Culegerile Calitatea de martor (1970). versuri. Bucureşti. Ştef. eseuri. tu scrii. 1998. 5. el. Bucureşti. Al. versuri. 3. Ciclul de poeme din rev. noiembrie. cu Romulus Rusan. Printre contemporani. Dimisianu. I. nr. Bucureşti. Bucureşti. 1984. nr. Premiul „M. Coridoare de oglinzi (1984) şi Autoportret cu palimpsest (1986). Stea de pradă. II. Poeţi contemporani. nr. Bucureşti. L. care-i aduc poetei o nouă interdicţie de a publica. nr. Bucureşti. 1996. 1983. ea scrie. nr. el. 173 BLANDIANA . 1995. 1971. Manolescu. Grigurcu. Piru. 2000. în Familia. Steinhardt. versuri. Premiul rev. La cules de îngeri. Ghicitul în mulţimi. Ghicitul în mulţimi (2000). Bucureşti. Bucureşti. OPERA: Persoana întâia plural. Generaţie şi creaţie. Geniul de a fi (1998). Bucureşti. Bucureşti. 1991. 1981. Poantă. Bucureşti. 1978. în Contemporanul. decembrie. Pop. în Flăcări himerice. însemnări de călătorie. Tr. pref. Cele mai frumoase poezii. 2002). Poezii. 1974. 1982.. 2001) şi al Asoc. 10. Cistelecan. Cele patru anotimpuri. I. 1988.. în colab. Poezie. 1972. 1981. nr. de Al. Octombrie. versuri. Întâmplări de pe strada mea. 1982. în România literară. ea scrie (1976). în 1989. 1982). Poezia unei generaţii. ed. Regman. nr. nr. Bucureşti. Bucureşti. adună tablete. nr. Imitaţie de coşmar. C. 1985. Autoportret cu palimpsest. Bucureşti. în Steaua. M. 1981. versuri. 1992 (ed. 1998. gedichte/La balance à un seul plateau. A treia taină. Convorbiri subiective. Întâmplări din grădina mea. Cristea. Cine sunt eu. roman. Călcâiul vulnerabil. M. III. cu Romulus Rusan. Zaciu. Poeţi români de azi. 1977. cu o pref. poeme. versuri. versuri. N. L. Versuri pentru copii în Întâmplări din grădina mea (1980). Bucureşti. 1970 (ed. cu o pref. 1982. 1977. 1973. tu scrii. 1982. 1996. Calitatea de martor. Bucureşti. N. Martin. În dimineaţa de după moarte. Lancea lui Achile. Poeme fără Arpagic pentru cititorul cel mic. 5. 30. M. Bucureşti. Ora de nisip. 1982. 1990. 1979. Luceafărul (1999). V. Geniul de a fi. Confort Procust.. nr. Cincizeci de poeme. cu adresă etico-politică manifestă (Proiecte de trecut. Ulici. poezii pentru copii.. 1966. de N. 30. 1998. afirmându-se şi în domeniul romanului. S. Cartea albă a lui Arpagic. 1981. 1983.compoziţională şi stilistică proza fantastică (Cele patru anotimpuri. Cluj-Napoca. Bucureşti. 1983. în România literară. Manolescu. Alte întâmplări din grădina mea. Alex. în Orizont. de E. 1977) şi nuvela parabolică. Traduceri: M. 2001). Heaney. Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic (1991) şi Cartea albă a lui Arpagic (1998). 1980.. Premiul Uniunii Scriitorilor (1970. 1984. cu Romulus Rusan. 1970. În colab. Poeţi contemporani. Scriitori. în colab. în România literară. Iorgulescu. 1980. 1975. îi apare o culegere antologică de Poezii. Întâmplări de pe strada mea. Ungureanu. nr. (1970). V.. Bucureşti. Totuşi. 1977 (altă ed. în Familia. 25. A. M. de interviuri cu personalităţi ale culturii româneşti: Convorbiri subiective (1972) şi O discuţie la Masa Tăcerii (1977). G. Bucureşti. în România literară. 1986.. Cea mai frumoasă dintre lumile posibile. 1976. 1979. 1980. Întâmplări de pe strada mea (1988). Mincu. N. Cea mai frumoasă dintre lumile posibile (1978). Bucureşti. Arhitectura valurilor. 1983. a publicat vol. nr. 2000.. M. Bucureşti. 21. Manolescu. versuri. Un sfert de secol de întrebări. Niţescu. versuri. 1983. Bucureşti. Scriitorilor din Bucureşti (1982). versuri. 1983. M. Bucureşti.. 1983. nr. 1964. prin „contrautopia” Sertarul cu aplauze (1992). Modalităţi. 21. L. Philippide. 2001. în Familia. eseuri. 1987. E. în România literară. Raicu. Sertarul cu aplauze. Bucureşti. Povestiri crepusculare. Ulici. Bucureşti. Fragmente. 6. 1977. Sorele de apoi. Ljubliana (2002). Lecturi. Poezii. în Tribuna. Bucureşti. Pop. Modestie şi orgoliu. versuri. Somnul din somn. 12.. Coridoare de oglinzi. Bucureşti. 1984. 1981. 1998. Poezie şi generaţie. de Ghelderode. Balanţa cu un singur taler. Manu. REFERINŢE CRITICE: M. O discuţie la Masa Tăcerii. 11. 1972.. eseuri. Între da şi nu. Eu scriu. Eminescu” al Acad. nr. Raicu. Bucureşti. 1982. Proiecte de trecut. Simion. 1978. poeme/Die Waage mit einer einzigen Schale.. 1984.. Ochiul de greier. 1991. în Flacăra. 1998. L. 1989. Ştefănescu. nr. I. Bucureşti. 1973. Amfiteatru (1985) declanşează conflictul dintre poetă şi Putere. Bucureşti. Eu scriu.

Cândroveanu.. VII. Iorgulescu. Regman. Volumul şi esenţa. Întâmplări în irealitatea imediată. ibidem. 2001. Protopopescu. Heidegger. 1988. Voronca. Şerbu. Călinescu. 1976. Lăzărescu. Alex. şi cu filosofia existenţialistă. în România literară. Damian. Manolescu. Les Feuilles inutiles şi la Bilete de papagal. ridicând sentimentul la viziune. printre alţii. Baltazar.. Bolnav fiind. B. nr. Vremea. Pană. Corespondenţa. 1971. Doina Uricariu. 44. 1998. 1987.. Pană. cronici plastice. 1983. întocmită şi cuvânt introductiv de S. Cistelecan. 2002. Pillat. Romanul psihologic românesc. Evocări şi dialoguri literare. 23. Ştefănescu. 1990. nr. 1999. OPERA: Corp transparent. Vârgolici. Poezie română contemporană. D. nr. 1985. în România literară. Fiul unui negustor.. 1975. Fl. Balotă. André Gide. 2001. nr. Întâmplări în irealitatea imediată. Al. In-Interim. Manolescu. 174 BLECHER fără să adere la vreo grupare anume. L. în Cuvântul. nr. Simpatizează cu suprarealismul. 1981. 1985. P. 42. nr. G. Confruntări literare. 43. M. 11. în Luceafărul. A. Mihail Bera. Urmează medicina la Paris. Ipostaze ale prozei 1977.. Şuluţiu. Literatura română postbelică (Lista lui Manolescu). nr. 1976. D. Literatura. Perpessicius... 12. Florescu. Cronici. Manolescu.. 5-6. 1988. 1974. în Adevărul literar şi artistic. Inimi cicatrizate. Reverberaţii. Protopopescu. Întâmplări în irealitatea imediată. n. 14. Ist. în 1928 se îmbolnăveşte de tuberculoză osoasă (morbul lui Pott). 1983. 31 mai 1938. Constantinescu.. Sasu–Mariana . în Tribuna. (I. Prozator şi poet. M. 1997.. Pillat.. De la imperfect. 1. M.. nr.. O. 1973. G. Întâmplări în irealitatea imediată. 2003. Scurtă istorie a literaturii române. Memorial. Ţeposu.. H. Ţeposu. II. pref. Ştefănescu. Gimnaziul „Roman-Vodă” din Roman. în Familia. 1994. Cristea-Enache. 8. în Viaţa Românească.. Scrisori nimănui. Bucureşti.. Corp transparent. în România literară. Gh. 1983. Roman. N. Mozaic istorico-literar. De la „Ion”. în Luceafărul. Arca. în România literară. nr. G.. cont.. Raicu. N. Zaciu. nr. în România literară. N. Alex. Moldovan. 1992. 1990. Soviany. Pagini de critică. I. nr. Bucureşti. Holban. Subiecte. Limbaje. Corespondează. de R. Alex. 1995. Crohmălniceanu. nr. Elveţia şi România. III. M. amplifică un accident clinic personal la rang de experienţă ontologică. în Convorbiri literare. Spre sfârşit. 2. 1936. nr. I. 1975. D. Internat în diferite sanatorii din Franţa. În proza sa (Întâmplări în irealitatea imediată. I. de D. A. Inimi cicatrizate. 1909. 1989. S. în Jurnalul literar. 20. pref.. Botoşani – m. 17.. recenzii şi trad. Ţone. Bucureşti. în Familia. N. Micu. M. Scrieri. N. ed. 41. 8 sept. P. 8. Lovinescu. nr. C. Boldea. 3.. Proza fantastică românească. I. Sebastian. Negoiţescu. 3-4. se retrage la Roman unde se stinge din viaţă la numai douăzeci şi nouă de ani. 1972. nr. Dimisianu. pariziene Le Surréalisme au service de la révolution. G. O. Istoria. Bucureşti.. 1996... C. 590. nr. Critica – formă de viaţă. în România literară. Eseuri. Opere. Debutează cu schiţe în Bilete de papagal (1930). 1995. 3. Colaborează sporadic şi nesistematic la rev. I. Iosifescu. Manolescu. Viaţa Românească ş. mart. 1934. Andreea Deciu. Dimisianu. Literatura. 1988. nr. Manolescu.. în România literară. Marino. Olimpia Radu. Vizuina luminată (Poezii. cu proză scurtă. Negoiţescu. 2003. Al. G. dar tratamentele sunt ineficiente. în România literară. Sebastian. G. Scriitori contemporani. G. Ana Blandiana.. antologie şi pref. nr. îngrijită. R. idem. M. 1937). S.. 1937. Craiova. Manolescu. S. Frize. 685. I.. Popa şi N. Regman. Poezie. Inimi cicatrizate. Gh. 15. D. I. 2000. Ivaşcu. 2001.42. în Adevărul literar şi artistic. 1999. 2002. a fost ajutat de Geo Bogza şi S. ed. 1984. REFERINŢE CRITICE: E. Profitabila condiţie. Publicistică. 1970. Vizuina luminată. 1978. Al. I. 1986. Inimi cicatrizate. în România literară. idem. 1982. Ov. nr. în România literară. Ileana Corbea. Prose. şi curriculum vitae de T. ed. Stănescu. 1991. Ştefănescu. 2000. nr. nr. Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică. 21. C. Vitrina cu amintiri.. tabel cronologic şi referinţe de C. 1. Bucureşti. Arhivă). 1997. 2000. 1987. Semnează şi cu pseud. Engrame. 2002. Fl. III. 1987. Eugenia Tudor Anton. a. cu Geo Bogza. Adam. 1975. Micu.) BLECHER Max. Azi. lit. M. Colocvial. 1992. 1969. Viaţa şi opiniile personajelor. 1985. Bucureşti. C. Grigurcu. I. fiziologia la filosofie. 1972. Inimi cicatrizate. Prezent. I. N. 1936. 2001. Grigurcu. Papahagi.

Caiete de dor (Paris). în colab. Bucureşti. Filitti. Poezia româneasca nouă (1956). Braşov. 1996. colab. Bucur şi Georgeta Moarcăs. (R. Căsătorită cu diplomatul balt Bodisco. Madrid. Z. Washington. România literară.) BODIU . Vatra. 1988. 1991. Colab. Braşov (19881990). Premiul Filialei din Braşov al Uniunii Scriitorilor (1992). 2000.) BODIU Andrei. postfaţă de N. în 1964. nr. Romanian Poets of the ‘80s and ‘90s. Premiul ASPRO (2001). Alexandra Indrieş. 2000. Poet. Oprea. M. 1916. de unde e detaşată la Institutul Român din Madrid (1943-1946). Debut editorial în vol. Lirica sa românească e sever selectată de autoare în vol. Prezent în Antologia poeziei generaţiei ‘80 (1993.. Roma. spaniole Ayer y hoy Vartic. trăind din ore particulare. Maramureş..monografie. şi a Floricăi (n. dr. Euphorion etc. Piteşti. redactor-şef. din Timişoara (2001). şi al Yvonnei (n. până la închiderea acestuia. desene şi ilustraţii de E. 17 ian. „Transilvania” din Braşov (din 2000. M. lucrând la Radio Europa Liberă. spaniolă romanul Un puerto en el Mar Negro. 175 (Toledo) şi Revista literaria de Cádiz. secţia română. nuvele.BODISCO Antoaneta (numele la naştere: Iordache). din 1998). Limite (Paris). colectiv Pauză de respiraţie (1991). Liceul „Unirea” din Braşov (1979-1983). Fiul lui Anatolie Bodiu. din Bucureşti. inginer. jud. se stabileşte la München (19621964). Echinox. Blecher mai puţin cunoscut: corespondenţă şi receptare critică. Îndreptar din München (1953).. Trece la Köln. româneşti din Occident: Libertatea românească (Madrid). Mircea Cărtărescu. în Limite. 1997. specialitatea latină şi greacă. 27 apr.. Publică în lb.. specialitatea latină şi greacă (1933-1937). G. română. Revista scriitorilor români (München) etc. Chefeneux). Polifonia persoanei. inginer. în urma ruperii relaţiilor diplomatice între România şi Spania. Paris. în com. ca secretară. Simona Popescu şi M. şi T. Poesis (1994). redactor la rev. Drăguţescu. 2000.. jurnal de călătorie. şi literatura română). Piteşti. La Apus de cuvânt (1970). 2000. Manolescu. cu poezii. Romanul. antologie. Piteşti. OPERA: Un puerto en el Mar Negro. REFERINŢE CRITICE: Sanda Stolojan. La Apus de cuvânt. Ţ. Gr. 1971. lector (1997-2003) şi conferenţiar (din 2003) la Facultatea de Litere a Univ. Fiinţa românească (Paris). Dr. versuri. Prof. Ţeposu. ca traducătoare şi crainică. în chimie. Piteşti.. După moartea soţului. 2002) şi în cea a generaţiei ‘90 (Sfâşierea lui Morfeu. Colab. Liceul la Piteşti (bacalaureatul în 1933). eseuri. R. Îndreptar (München). 8. în La Nation Roumaine (Paris). Fiica lui Marin Iordache. G. 1965. la Observator cultural. ofiţer. exilat şi el prin dispariţia ţărilor baltice după 1944. A tradus din Properţiu. n. Baia Mare. Bursier National Forum Foundation. prozator şi critic literar. a Univ. în România literară. Rusu). Suferinţele tânărului Blecher. Jurnalexpress Europa 2000. Interval (1990-1992. Feţele oraşului. la rev. jud. 1986. versuri. Exil în Spania (1946-1962). 1999. în colab. şi lucrează. Apoziţia (München). Facultatea de Litere şi Filosofie. Cuvântul. sporadice la Radio Madrid şi în presa spaniolă. Dimisianu. debutul său absolut (1946). Cealaltă faţă. Poetă şi prozatoare. 18. 1946. Direcţia optzeci în poezia română. redacţia română. (M. Timişoara. în filologie al Univ. Sultana Craia. poet pe care l-a şi comentat. la Şcoala Normală din Braşov (1992-1994). I. netradus în lb. asistent (1994-1997). şef al Catedrei de lb. Studii pe viaţă şi pe moarte. Debut în lb. Zamfir. versuri.. 1995). G. OPERA: Pauză de respiraţie. Premiul rev. şef de secţie la Ministerul Culturii (1943). cu R. n. Dobrescu. Familia. Colab. Apaţa. prof. 1970. până la pensionare (1977). licenţa în latină (1939). cu C. la Deutschlandfunk. Debutează în Dialog (1994). Figurează în antologia lui Vintilă Horia. din Timişoara (1984-1988). Redactor la Direcţia Studii şi Documentare a Ministerului Propagandei Naţionale (1940-1942). licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. nr. Dialog. Poesis. DC (1992). 1994. Cursa de 24 de ore. 1971. la rev. română cu poezii în rev.

Em. Mănucă. Bihor. monografie. V. Botoşani. susţinută la Univ. 1995. Istoria. jud. în colab. continuată la Liceul „E. Fiul lui Traian Bodiu. 1995. nr. 2000. L. 3. 29 mai 1938. 1997. 1884. de lb. com. III. postfaţă de Tr. nr. Documente literare junimiste. 1-2. şi al Mariei (n. 1983. Streinu. Iaşi. Braşov. 1868. versuri. Viena şi Berlin. I. Vatra şi Renaşterea. Cărtărescu. 1994. în Limbă şi literatură.) Convergenţa universaliilor. de A. Eugenia Oprescu. P. Lefter. Bucur. Cioculescu. ClujNapoca. 2001. 3. postfaţă de I. cu C. n. Boldea. I. 3 din Cluj-Napoca 1975-1996). în Tribuna. 2000. 2000. A colaborat la vol.BODIU pref. pref. Gh. Reminescenţe din Putna. Experienţa lecturii. N. I. Panu. 1998. de I. com. nr. Antologia tinerilor prozatori braşoveni. lit. XII. din Giessen (1870). 1968. Cristofor. idem. Lefter. în Vatra. Poezia română contemporană. Istoria. Iaşi. Moceanu. Marian. în Convorbiri literare. I. 1949. studii de etnologie. Studii de istorie a literaturii române. 1996. în Steaua.. Il. Clasicism şi romantism în dramaturgia românească (1816-1918). Borşa. l868. M. 31-32. Iorga. Vianu. 1-2. Poet şi dramaturg. 1869. Cristofor. Amintiri de la „Junimea” din Iaşi. B. 9 iul. Grigurcu. versuri. I. Portul tradiţional românesc din judeţul Cluj (2002) şi Portul popular maghiar din judeţul Cluj (2003). „Avram Iancu” (din 2002). D. în majoritatea lor. Bulevardul eroilor. Gojdu” din Oradea (1959-1966). Liceul la Rădăuţi şi Cernăuţi (bacalaureat în 1865). vol. I. Cernăuţi. 4. Autor de tragedii (Rienzi. Poeţi optzecişti (şi nu numai) în anii ‘90. A. încă din 1867. Petrescu. episcop catolic de Lemberg. nr. în Adevărul literar şi artistic. Poet. Bucureşti. Ov. Metamorfozele textului. în Ateneu. 1968. Dr.. Mănucă. în vol. Dobrescu şi Al. Cluj-Napoca. Din scrierile lui Bodnărescu. jud. Scrieri. 16. Junii 03.. S. Rituri şi ritmuri solare. BODNĂRESCU Samson. 27 iun. studii de antropologie.) şi de poezii scrise. B. din Cluj (1971-1975). Chendi. 1973. Junimist. 1902. Maiorescu. 2002. Gălăneşti. I-II. D. ed. în Vatra. 1884. 9. în filosofie cu o teză despre Laokoon-ul lui Lessing. REFERINŢE CRITICE: I. nr. între 1865 şi 1869 şi publicate în vol. 1965. Postmodernismul românesc. 1924.. 3 mart. Iaşi. Doina Curticăpeanu. Vedinaş. Bibliotecar şi prof. Debut editorial cu vol. Bardieru. nr. în Vatra. REFERINŢE CRITICE: T. I. jud. 1902. Păstorul de sfincşi.) 176 BODIU Aurel. nr. 2000).. 1968: Puterea şi inima sau Roman şi Viorica. nr. 12. 1991. licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Cernăuţi. (Din scrierile lui Bodnărescu) doar în 1884. vol. nr. 1998. Lăpuşneanu-vodă. 1884 etc. (I. 1971. Colab. Cluj-Napoca. C. Convergenţa universaliilor. şi literatura română la Liceul industrial nr. 2. Călinescu. din Cluj cu teza Obiceiuri legate de schimbarea anului (1986). 2002. Debutează în rev. OPERA: Verdele amiezilor târzii. Istoria. (A. apoi lector la Univ. Scriitori junimişti. în Convorbiri literare. 1902. 1995. Cluj-Napoca. L R. şi pref. 2000. Muşina.. Piteşti. în filologie al Univ. Cistelecan. al Convorbirilor literare. C. 1908-1910. Bodnărescu. Lăzărescu. Fiul lui Alexandru Bodnar şi rudă cu Miron Bodnărescu. 2003.. Negruzzi. în Limbă şi literatură. postfaţă de I. în Luceafărul. nr. Şcoala generală în satul natal (1955-1959). Mîndra. Al.) . în Familia. Braşov. Tribuna. Ist. 1996. 1999. VII. Meşter). cont. Critice. de D. 1840. de A. inspector şcolar de specialitate la Inspectoratul Judeţean Cluj (1996-2001). 1996. Suceava – m. studii universitare la Iaşi. Pomârla. Lăpuşneanu-vodă. Mîndra.. ed. 5. REFERINŢE CRITICE: Al. OPERA: Rienzi. 1999.. Dr. în vol. n.. Vl. Maria Simionescu. la Iaşi. T. G. roman. 2001. 1973. de versuri Verdele amiezilor târzii (1955). I-II. S. versuri. prieten cu Mihai Eminescu şi colaborator. nr. Dobrescu. Alte culegeri lirice: Păstorul de sfincşi (1996) şi Ceaţă pe muzică veche (2000). George Coşbuc. Cluj-Napoca. Moraru. în Deşteptarea. Prof. (A. Ceaţă pe muzică veche. satul Voitinel. Echinox (1973). Anca Noje. Piteşti. agricultor. la Echinox. A publicat studii de etnologie şi antropologie (Rituri şi ritmuri solare. 1908. V. Ş. Petrescu şi P. director al Liceului „Başotă” din Pomârla. Petrescu.. R. G.

Colab. 1979-1983. Premiul rev. Alte romane: Piraţii în acţiune (1974). jud. în Flacăra. 1973. com. redactor-şef la Editura Phoenix (1990-1996). 36. Luceafărul (1991). Leahu). 28 mart. Luceafărul. O lume cu patru lumi. Cuvântul. pedagog la Centrul şcolar profesional TârguJiu (1952-1953). 1986-1988. D. 1989. OPERA: Revelion 214. Casa din pădure. în România literară. Playboy. 1982. Marşul cormoranilor. „Omega-Lux” din Bucureşti (19921994). Craiova. 1988. roman. Euphorion. ţărani. nr. REFERINŢE CRITICE: R. Diplomaţia românească în slujba independenţei. Marşul cormoranilor (1985). Punga. 1996. A publicat lucrări de specialitate în domeniul dreptului internaţional public şi privat. Scriitorilor din Bucureşti (1997). I. Prof. apoi Facultatea de Filologie. Codreş). 16 mart. nr. Autor al unei Mici antologii a poeziei române (1998). Strungar la Uzinele Sadu – Gorj (19511952). Silvestri. nr. Poesis (1990. nr. Prozator. Dr. 1997. eseuri politice. Craiova. I. 7. I-III (2002). Herculane (din 2001). Flagelul terorismului internaţional. Amfiteatru (1986). director al rev. roman. Tomis (1997). Don Quijote. I-V. 177 . cu grad de ofiţer M. redactor la Muzeul Literaturii Române (1996-1999). în Contemporanul. Debut editorial cu romanul Revelion 214 (1973). Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1954-1957). Sfâşierea lui Morfeu (1994). conf. Eseist şi critic literar. a Univ. Ramuri etc. Bucureşti. Şcoala generală (1969-1977) şi Liceul „Gh.BODUNESCU Ion (numele la naştere: Bodunu) n. Gorj. Bucureşti. (A. Terorismul – fenomen global. Urmează Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic (1982-1983). Radio România (1991). „Decebal-Hercules”. Premiul Asoc. Fiul lui Pătru Bodunu şi al Nicoliţei (n. Iubiri subversive (1998). Casa din pădure (1995). N. nr. Silvestri. Fiul lui Marcel Boerescu şi al Mariei (n. 1978. Premiul rev. în Flacăra. la Roşiori de Vede (1988-1990). Convorbiri literare. 2002. Plaja nudiştilor (1999). Şincai” din Bucureşti (1977-1981). Cluj-Napoca. 1979). Bucureşti. Cojocaru. pe Strada Toamnei (1993). Descifrarea unei istorii necunoscute. Cărbuneşti. Convorbiri literare (1997). 1997). 8. Studii de drept etc. 1975. nr. Târgu-Jiu. roman. prostituata şi alte personaje (2000) şi România SF 2001 (2001). Purcaru. teatru radiofonic. univ. Debut în dramaturgie cu Regele jazzului. natală (1940-1947). nr. Păcatele tinereţilor (1999). R. Alte vol. la Lumea. ArtPanorama (19971999). 1973.. Drumul Tupşanilor. Târgu-Jiu. 1973. 1978-1988. şcoala profesională Sadu-Gorj (19481951). I. Punga. Iaşi. roman. Alexandria. 1974. Studii elementare în com. 12. militar activ. 2002. I-III. Ramuri. în Orizont. 13. în Ramuri. în Astra. I-III. Bălan. Doamna Ovary (1993). 1996). Climatul temperat-continental şi harta sinoptică a poeziei recente (1988). proză scurtă. I. la Amfiteatru. roman. 1976. Cojocaru. Inspectorul şef. decan al Facultăţii de Drept a Univ. în Ramuri. 17. Lector şi decan al Facultăţii de Drept al Univ. Debut editorial cu vol. T. A publicat mai multe antologii de proză scurtă: Chef cu femei urâte (1997). I-III. roman. asistenţi medicali. din Bucureşti (19591964). Piraţii în acţiune. S. 1981. secţia română-engleză. Diaconescu. Purcaru. Steaua. Familia. Povestea Micaporei (1979). Călătorie în Marea Antilă. licenţiat al Facultăţii de Drept a Univ. Debutează în Amfiteatru (1985). 16. nr. N. I-III (1986-1988). A. în România literară. roman. 28 nov. A. jurnal. Premiul rev. 1995. Transilvania. în Ramuri. 1978. 1988. 1979-1983) şi eseuri politice (Păguboşii. 1933. din Bucureşti cu teza Flagelul terorismului internaţional (1975). Colab. 7. Ciachir. Târgu-Jiu. Bucureşti. I-III. Vatra. O slăbiciune pentru pisici (1997). 1963. Drumul Tupşanilor. 1975. n. Alexandria. Debutează în cotidianul Înainte din Craiova (1967). Nedelcea. Tomis. din Bucureşti (1984-1988). din 1999.) BOERESCU BOERESCU Dan-Silviu. R. 9. director al rev. Povestea Micaporei. Păguboşii. Proză scurtă în Inspectorul şef (I-III. 19731975. Bucureşti. (1953-1990). în Luceafărul. Stoe. în drept internaţional al Univ. Premiul rev. Craiova. Premiul rev. 13.: La noapte. 1983. nr. nr. 1985.

Cluj-Napoca. Bucureşti. cu accente ermetice prelungind la noi anumite experienţe expresive ale liricii italiene. 1. 1994. Păcatele tinereţilor. La capătul meu de înserare. 1976. 1999. B. M. Cele mai bune povestiri 1998. 1973. 1998. 1997. pref. Bucureşti. nr. şi aparat critic de ~. Traducătoare şi poetă. nr. 1999. Moravia. D. Bucureşti. 1967. Vittorini. ed. IV. III. titlul de Cavaliere Ufficiale dell’Ordine Al Merito della Repubblica Italiana pentru întreaga activitate (1979). la Steaua. 20. La noapte. 1980).. O slăbiciune pentru pisici. ed. Piteşti. selecţie. Livescu. 2001. 1982. nr. ibidem. 1965. Castiglione. nr. II. 1985. n. Dezordine de umbre. asistentă (1956-1958). pref. de Gh. 1973. două fiind postume – La capătul meu de înserare (1985) şi Din pragul frigului (1999). Curteanul. Mihăilescu. 1988. Miere de întuneric. în Contemporanul. Balaci. Fiica lui Ion Caranica. pref. G.. Transilvania. Cele mai bune povestiri 1997. Decameronul. Pavese. V. Petrarca. în 22. în Convorbiri literare. REFERINŢE CRITICE: L. 1988. ambii de origine aromână. (A. alcătuind şi o antologie a poeziei italiene (1980). 1998. în România literară. 9. iar ca poetă. prostituata şi alte personaje. nr. Leopardi. Cluj. 1971. Cluj-Napoca. studiu introductiv şi comentarii de Al. Dicţionar antologic ’90. antologie. 1974. 1999. 1980). 2000). Plaja nudiştilor. şi aparat critic de ~. Premiul Monselice şi Medalia Fundaţiei Cini. 1984. Mastro don-Gesualdo. colab. Dezordine de umbre. 23 febr. Rime. 1994. din Cluj (1949-1951). Bucureşti. şi aparat critic de ~.. Risipă de iubire. pentru trad. bibliotecară la Facultatea de Filologie (1951). Medalia de Aur a oraşului Florenţa şi a Uniunii Florentine. ed. Risipă de iubire. 29. nr. Cele mai bune povestiri 1999. 39. nr. Viaţa Românească. Patru vol. de versuri (Ce vânăt crâng. în România literară. Verga. nr. Angela Marinescu. critică literară. C. în România literară. nr. Pârvulescu. 1999. 1964. şi aparat critic de ~. alte ed. C. Iubiri subversive. asistentă universitară la Catedra de lb. Michelangelo. 1980. România SF 2001. de liceu (1945-1947). A. Aug. Traduceri: Giovanni Boccaccio. nr. 1998. 1998. 12. în lb. Bucureşti. pref. Doinaş. 2000. 1966. ed. integrală a Decameronului lui Boccaccio (1957). Secolul 20. Bucureşti. selecţie. BOERIU 178 italiană a Univ. Dimisianu. 1996 (interviu). 1971. 1976. 1. pref. selecţie. Chef cu femei urâte. antologie lirică (1971-1984). 1993. 1998. de Nina Faşon. 2001. între 1944 şi 1949. Bucureşti. prof. pref. Miere de întuneric. 12. Orizont. antologie. şi a Sevastiei (n. în Vatra. 1993. Francesco Petrarca. cuvânt înainte de Al. 1993. operei lui Dante (1970). Pavese. II. Dima” din acelaşi oraş. Participă. 1998). Bucureşti. 2003). Cluj-Napoca. Alex. şi aparat critic de ~. Dante Alighieri. Bucureşti. Constanţa. nr. Indiferenţii. Premiul Uniunii Scriitorilor (1966. şi aparat critic de ~. . Bucureşti. în versuri livreşti de mare densitate. Vatra. 1997. de E. I. idem. Duţu şi T. Ficţiuni critice. Schileru. Baldesar Castiglione. Bucureşti. Traducătoare excepţională a capodoperelor literare italiene. în Tribuna (1963). Capidan). note şi comentarii de Al. C. A tradus opere capitale de Dante. Bucureşti. Mica antologie a poeziei române. Prof. Don Quijote. G. Ştefănescu. apoi lector (19631978) la Conservatorul „Gh. Alex. Ulici. 13 nov. Bucureşti. Mincu. Geo Vasile. S. Soră cu Nicu Caranica. 1971. 1963. Bucureşti. la şedinţele Cercului Literar de la Sibiu. Sfâşierea lui Morfeu. în România literară. antologie. Moravia. Din pragul frigului statornic. pref. Turda – m. Doamna Ovary. a visceralului.OPERA: Climatul temperat-continental şi harta sinoptică a poeziei recente.. Balaci. Cele mai bune povestiri 1995-1996. 1978. pref.) BOERIU Eta (numele la naştere: Margareta Caranica). selecţie.. antologie. antologie. 48. Monselice (1974). Bucureşti. Familia. Bucureşti. 1997. 1957 (ed. 1923. 1960. pref. 1975. (1951-1952). 2000. în Luceafărul. şi note de ~. pref. a senzaţiilor obscure. OPERA: Ce vânăt crâng. licenţiată a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj-Sibiu (1941-1945). Ştefănescu. Verga. Bucureşti. Liceul la Cluj (l933-1940) şi Sibiu (1940-1941). 11-12. Simuţ. 1965 (ed. bibliotecară la Institutul de Arte Plastice (19531955). Bucureşti. Divina Comedie. alte ed. pref. pe Strada Toamnei. Cluj. 1997. selecţie. este totodată o poetă a erosului. Tovarăşul. 1994. în România literară. de Şt. Grigurcu. Debutează cu trad. germană. preparatoare la Institutul de Lingvistică al Acad. 1997 (trad. III. România literară. 30. I-II.

ed. Bucureşti. în Luceafărul. 1994. Cloaca. convorbiri cu I. cu V. Scriitori contemporani. 1987) şi romane (Meşterul rătăcitor. 1976. şi note de ~. Prof. nr. SLAST etc. Existenţa poeziei. România liberă. Ion Ghica. Mariei Moldoveanu). Prozator. Taşcu. Pop. l. Helga Tepperberg. 20 mart. 1996. 13 sept. 1991. Ştirbu. 1904. 1984. Papahagi. Bucureşti. nr. 1999. ibidem. 1986). 1994. Peisaj cu fluturi şi scorpion. Raţiu. Bucureşti. Bucureşti. Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza. translatoare la Comitetul Geologic (1952-1956). 1980. Dincolo de ultima colină. 1979. 1970. 1993. jud. bilingvă. în Il Veltro. 1971. Bucureşti. N. H. Bucureşti. Pe urmele lui Ion Ghica. Bucureşti. 1974. Scorpionul de Durago. Balotă. 3 febr. 1992. în Transilvania. ?). analist programator. D. V. 1991. în Luceafărul. Giacomo Leopardi. V. Grigurcu. 1998). în Contemporanul. nr. bilingvă. în Dreptatea. note şi tabel cronologic de ~. Transfer cu rămăşag. I. Avocat în Baroul Bucureşti (1972-2003). n. în Tribuna. P. 2002). Debutează cu poezia Ne dai viaţa. în colab. Fiul lui Constantin Bogdan. Bucureşti. 44. Negoiţescu. 2002. Soldati. (M. roman. În aşteptarea redeşteptării. Doinaş. 1996. 24. 1994. Poantă. Teatru. Viaţa Românească. H. 50. Aug. idem. nr. La coadă la mortadella. 1985. roman. note şi tabel cronologic de ~. după care urmează cursuri de specializare la Paris. nr. P. în Contemporanul. Bucureşti. în Tribuna. . 11-12. Irina Petraş. roman. Rime. Comedia Renaşterii italiene. P. com.. 10. S. Lectura poeziei.-S. Cânturi/Canti. 1992. 1987. D. 50. ed. n. I. Prozatoare. Doinaş. Bucureşti. 1994. şi a Eugeniei (n. şi al Eugeniei (n. 1981. două micro-romane. 1970. Al. Absolvă liceul la Bucureşti (1928) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (1931) tot în capitală. 2. Grigurcu. Popescu. Gh. Boerescu. 8. A. 1993. Debut editorial cu schiţe umoristice. 1984. eseu. Damian. în Orizont. Bucureşti. Matală. 1-4. cu o notă de încheiere a autorului. în Universul cărţii. 2002. Şt. 2 dec. Michelangelo. 49. Dâmboviţa. nr. în România literară. Antologia poeziei italiene. Bucureşti. Balaci. licenţiat al Facultăţii de Drept a Univ.BOGDAN Dan. A scris teatru radiofonic (Control inopinat. A publicat proză scurtă antologie. 11. Francesco Petrarca. roman. Vittorini. în Jurnalul literar. 1984. 1988. în ziarele Adevărul şi 179 . A debutat cu art. 38. E.) BOGDAN BOGDAN Elvira (pseud. Peisaj cu fluturi şi scorpion. Dincolo de ultima colină. 5-6. 1985. magistrat. Ştefănescu. Crepuscul la Heidelberg. nr. Cluj (1996). 6. C.. eseu. M. Bucureşti. proză scurtă. Meşterul rătăcitor. Papu. 1966. la Luceafărul. Poeţi sicilieni contemporani. Garibaldina. Timişoara. Bilciuşeşti. ClujNapoca. Aug. roman. 1995.) (Personaje în cristalin. Scorpionul de Durango. Aspecte ale poeziei de azi. 1980. M. în Steaua. 1991. Popovici). în Steaua. 1994. Fiica lui Gheorghe Moldoveanu. 1985. Relaxare (1979). nr. nr. 1991 (ed. la diverse licee (1932-1940). La coadă la mortadella. 1979. Studii elementare şi liceul la Bucureşti. Colab. în Contemporanul. în Curentul. Aug. Cloaca. 1982. nr. în România literară. funcţionară la Direcţia Presei (1940-1946). 1993. De la Mihai Eminescu. în Contemporanul (1973). Felea. Erica şi fraţii săi. nr. 2000. 1998. Cantonierul. 13 ian. Căprariu. 1966. P. Personaj în cristalin. în România literară. în Tribuna. Felea. selecţie. Alex. 1995. cuvânt înainte de Al. 17 iul. Doinaş. antologie. cuvânt înainte şi note de ~. 1994. 1970. Bucureşti. din Bucureşti (1972). diplomă a Sorbonei (1934). REFERINŢE CRITICE: Dana Dumitriu. Gârbea. Poezia poeziei de azi. în colab. Bucureşti. 1948. 2 mai 1991. REFERINŢE CRITICE: Şt. 1978. (A. cu V.schiţe umoristice. în Steaua. Şt. Papahagi. Secolele XIII-XIX. 1994. 1967. OPERA: Relaxare. 1982. III. II. 19. nr. M. Bucureşti – m. nr. Radiografii. 1999. Regman. 1985. nr. Cluj-Napoca. Cluj. Ştirbu. institutor. V. 1987. 1986. 3 mai 1987. E. Tomuş. pref. Bucureşti. nr. nr. Bucureşti. 22 ian. ibidem. Cluj-Napoca. Premiul Salonului Naţional de Carte. Gârbea. 11-12. bibliotecară la Ministerul Sănătăţii (1948-1952). Gh. 1975. nr. Trinacria.

Hebbel. Ioan Barac. câţiva au ajuns nume cunoscute: Ioan Bogdan. Studii şi articole. Fii fericită. Bucureşti. Mirela cu vocea de aur. 21 sept. nr. Inelul lui Ghighes. Despre Grigore Alexandrescu. Jurnal italian. cu care şi debutează editorial (Talismanul de safir. I Viaţa şi opera întâiului ţărănist român: Ion Ionescu de la Brad (1818-1891).. îl pasionează Lessing şi Gervinius. Fr. 1934. (cu pseud. Braşov. cu acelaşi pseud. conduce Gazeta Bucovinei. Membră a numeroase soc. prof. Prof. Castelele Loarei (1947). A semnat cu pseud. Bucureşti. 1984. 1975. la Focşani şi Galaţi. 1981. 1933. Istoria ţărănismului. 1976. note şi bibliografie de Ecaterina Vaum. OPERA: Petru Maior. care apără politica naţională a românilor ardeleni. Bucureşti. 1947. Iaşi. În 1916 e deportat la Săveni şi la Troian (Bulgaria). Întâii poeţi munteni (1923). 1921. pentru copii şi la ziarul Timpul. Traduceri: A. Studii la Budapesta (1885) şi Jena (1886). Bucureşti. general. Pedagogia practică pentru şcoalele secundare. cultural-literare străine. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Întâii poeţi munteni. IV. univ. Petrescu. semnează vol. 1924. de D. C. ed. de unde e îndepărtat pe motiv că nu era „creştin bisericos”. Membru al Acad. Wahl. şi al Elenei (n. 1931 (ed. Alice Basarab) Vieţi minunate. îngrijită. Mocanu. 2001. II. Bucureşti. Prin Italia. Din această perioadă datează primele încercări poetice (viitorul critic e 180 BOGDAN-DUICĂ puternic marcat de lecturile din G. Savitri. Alice Basarab. univ. Coşbuc şi de întâlnirea cu Poeziile populare ale lui Alecsandri). Munteanu). Fiul lui Ioan Bogdan. Canoanele şi politica. în 1913. Aurora. 1988). Editează. Îşi continuă pregătirea istorică şi filologică la Viena (18871888). ed. filolog. ed. care i-au acordat şi unele premii. Prof. III. Simion Bărnuţiu şi Eftimie Murgu. 1983. Iorga. OPERA: (cu pseud. pref. ed. patria artei. România jună. apoi la Gimnaziul „D. Bucureşti. R. 1924. (A. Alice Basarab) Fii fericită. Eftimie Murgu. Vieţi minunate (1939). de ~. Balaci. Alice Basarab) Talismanul de safir. n. (cu pseud. (1919). Iorga. Cluj.) BOGDAN-DUICĂ Gh. Traduce. suplinitor la Liceul „Andrei Şaguna”. din Schiller. 1865. Românismul. Aurora. Viaţa şi ideile lui Simion Bărnuţiu. 1924.[eorghe]. şi întâiul decan al Facultăţii de Litere a Univ. de V. Mihai Eminescu. Bucureşti. în Contemporanul. R.: Domniţa Ruxandra (1969). Desfăşoară o exemplară activitate didactică până în anul morţii. Bucureşti. ed. Prof. feministe Mariana (1942-1944). Critic şi istoric literar. îngrijită. la diverse rev.Dimineaţa (1928). Fr. 1942. II. Ecaterina Bogdan va deveni a doua soţie a lui N. Braşov – m. Craiova. Dintre surori. Eftimiu. Debutează în Gazeta Transilvaniei (1881). Doamnă (1942). rev. 1985). Bucureşti. o recomandă ca autoare a unor bune povestiri pentru tineret. M. 1900. prof. 1893. Şcoala modernă. de N. audiind cursurile lui Zimmermann. pref. Brentano şi Hoffmann. Istoria literaturii române moderne. Bucureşti. 1969. . Alexandru Bogdan. distincţii. note şi pref. cu Virgil Arion şi Vasile Pârvan. 1939. Societatea de mâine. 1937. 24. 1969 (ed. (cu pseud. Aurel Bogdan. 1968. Doamnă. Cursul ţinut în primii ani formează materia Istoriei literaturii române moderne. Convorbiri literare.. 1907. În 1893-1894. Le grand amour de la princesse Rouxandra. pref. unde rămâne în detenţie nouă luni. Redactor la Neamul românesc pentru popor (1931) şi directoare a rev. Gheorghe Lazăr. Cernăuţi. mireasa soarelui (1969). Bucureşti. univ. 1934. Bucureşti. Alte vol. Licenţiat în istorie al Univ. 1973. 1895. istoric. Ştefan Bogdan. Sibiu. REFERINŢE CRITICE: Al. 1923. mireasa soarelui. Studii şi articole. Domniţa Ruxandra. 1931). încercând să impună la Cernăuţi noua direcţie maioresciană. Bucureşti. Matthias. 21 dec. Colaborează la Tribuna. Colab. încă în clasa a VI-a. Şcoala primară şi Liceul „Andrei Şaguna” la Braşov. Bucureşti. la Facultatea de Farmacie din Bucureşti. Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr. mic funcţionar şi comerciant. Din cei cincisprezece copii ai familiei. pref. Alice Basarab) Castelele Loarei. Bucureşti. 1923. din Cluj (1919). 1978. 1982. Cluj. III. Autor al unor informate monografii culturale despre Gheorghe Lazăr. din Bucureşti (1897). Cantemir” şi la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti. Premiul Naţional de critică şi istorie literară (1925). Mirela cu vocea de aur (1982). Liceul universal.

Borcilă şi I. note şi bibliografie de M. Adio somnoroasă (1994). 181 . Suplinitor al lui G. 2003.. (A. 1940. Drăgan. Ş. într-o publicistică inspirată. jud. com.. Daicoviciu. 1998. de eseuri Spic de idei (2002). Fiul lui Gheorghe Puflea. liceul la Bârlad. Studii de literatură română şi comparată. atingând istoria literaturii în mai multe zone ale activităţii sale. Bogdăneşti. Costache.. 1935. Sacra via.. (A. 2000. 1971. M... Constantinescu. Ibrăileanu la Liceul Internat. 6 oct. Târnauca. E. Cluj. liceului din Bârlad. 1967. versuri. moare în urma unei intervenţii chirurgicale. Prometeu descătuşat (1993-1995). n. 708-709. 1977. 1936. 2001. Iaşi. R.. Filolog. Literatură şi artă. 23. Biobibliografia lui Vasile Bogrea. Pagini istorico-filologice. Braşov. V. C. Vălenii de Munte. Viaţa şi opera lui Gheorghe Bogdan-Duică. OPERA: În amintirea lui Anastasie Başotă. Apa vie şi smiceaua de măr. P. versuri. Obscure (1996). 1973). în Contrapunct. la Liceul „Mihai Eminescu” din Bârlad. versuri. licenţiat magna cum laude în Litere şi Filosofie. A. ed. 1973. nr. S. la Iaşi. I. Viena (Austria). Iorga. Iaşi. 1926. G. I. continuate la Unţeşti. S. 1996. Al. 1916. în Memoriile Secţiei de Ştiinţe Filologice. Gălăţeanu. Filolog de excepţională rigoare. 2003. Astra. Literatura şi arta. Norden. poet şi traducător. Vasiliu. nr. II. nr. versuri. cuvânt înainte de T. Cuza” din Iaşi (19731977). Aderca. III. 1993. Clasele primare în satul natal. 192. Negrilă. com. BOGREA Vasile. B. 1996. 1997. Pagini literare şi publicistică. I. 1976. Cronica. 9. la Dacia literară. Apa vie şi smiceaua de măr (1999). Urmează Liceul „Başotă” din Pomârla. cantonier. 9. deşi face studii serioase cu Willamo-witz-Moellendorf. bacalaureatul la Iaşi. Sperantia. Dorohoi – m. pref. pref. Convorbiri literare. Scrieri. 1991. în Anuar de lingvistică şi istorie literară. 1937. III. 10. 1940. Istoria. Elegii fără timp. pleacă la Berlin pentru doctorat.. nr. 27 oct. În 1910.Povestire indică din Mahabharata. II. H. OPERA: Totem interior. F. Alte culegeri lirice: Dioptrii (1992). Spic de idei. Figuri universitare. Mihoc). Prof. Academia bârlădeană etc. Obscure. în Convorbiri literare. la Piatra Neamţ. Istoria.. Colab. n. 2002. versuri. Aripi tinere (1961). Opţiuni şi retrospective. D. Oameni cari au fost. Fiul lui Arghirie Bogrea. prof. 1967. 1881. G. nr. din 1992. BogdanDuică. Morf. Bogdan-Duică. Braşov. Breazu. Opera sa a apărut postum (Pagini istorico-filologice. 8 sept. Iaşi. cu o schiţă bibliografică de D. în Literatorul.. versuri. nr. 1995. Ţepelea. REFERINŢE CRITICE: Th. 1973. şi al Mariei (n. Adio somnoroasă (spleen călugăresc). Debutează în rev. 4. îngrijită. 1992. Naum. I. II. licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. I. Vaslui. Iaşi. Prof. versuri. în 1906. Dioptrii. 1971. 2. la Odorheiul Secuiesc (1977-1984. în Bârladul. a militat pentru un umanism modern şi conştient asumat. lui Ioan Puflea). Lovinescu. Aspecte.) 1999. la Univ. Istrate. nr. nr.. eseuri. redactor la ziarul Informaţia Harghitei din MiercureaCiuc (1984-1985). Redactor la rev. de Th. Şoc. Netea. 11. Naghiu. Poet şi eseist. Braşov. izbucnirea războiului îl împiedică să obţină titlul şi revine în ţară (1914). ibidem. 1998. Vălenii de Munte. şi al Agripinei (n. 1989. în Dacia literară. Codreanu. Ungureanu. Autor al vol. REFERINŢE CRITICE: I. ed. versuri. Călătorii şi portrete. 1994. L. G. grec de origine. Sacra via. Codreanu şi I. Petrescu. Minat de o boală îndelungată. E. Iorga. satul Hupca. Dan Mănucă. Parfene. Al. Debut editorial cu vol. Teodorescu. Mării. nr. Rosetti. prof. Contribuţii. Academia bârlădeană şi Paşi spre infinit. idem. în 1902. Iaşi. Mihăilescu). 572-573. ibidem. Şoc (2000) şi Oracol scufundat (2003). REFERINŢE CRITICE: N. 28. Cioculescu. în Steaua. În memoria lui G.) BOGREA BOGDĂNESCU Simion (pseud.. 1999. Oracol scufundat. tom. E. funcţionar. Borcilă şi V. 1978. N. de C. Bârlad. în Tribuna învăţământului. studiu introductiv de M. îngrijită. „Al. 1951. Elegii fără timp (1997). 1985-1992). din Cluj (1919). Voinescu. jud. Mihăescu. de versuri Totem interior (1991). (1881-1926). Cluj.

Bucureşti. în Dacia literară. Articolul program exaltă „naşterea constructivismului şi celorlalte isme dinamice. 1951. Ioana Maria. Martin. România literară. II. Bucureşti. Urmează Porţile măreţiei (1951). Frize. D. pamflete. Bucureşti. La programul avangardist al publicaţiei aderă T. Georgescu). U. 14 sept. I-V. În 1945 apar vol. 1933. pamflete. Bucureşti. Ploieşti – m. opera de grandioasă viziune a lui B. Revista română. Pagini contemporane. în Tribuna. Meridiane sovietice (1953). În Revista nouă (1941) şi Viaţa Românească (1944) publică fragmente din Cartea Oltului. Bucureşti. România liberă. scriitorul e condamnat şi închis de două ori la Văcăreşti (1934 şi 1937. 1951. Cartea Oltului. 1953 (ed. reportaje. Luceafărul. Alt vol. publică antologia unei jumătăţi de secol de poezie în Orion (1978). 1955-1960. 1937. Şt. Bucureşti. (M. Gazeta literară. seria Philologia. Bucureşti. Scânteia şi Contemporanul (colab. 1983.: Spania în inima şi conştiinţa mea (1981). N. 1971. „vitrină de artă nouă” (cinci nr. Cântec de revoltă. Tribuna. În ziarul Tempo apare Ioana Maria. Revista Fundaţiilor Regale. II. Confesiune despre vitregia naturii şi a istoriei. scos de Al. 19441956. reportaje. Arghezi. ed. 1951. nuvelă. Şcoala primară la Ploieşti (1915-1919). 1978. Statuia unui râu. Vitner. Bucureşti. Scrieri în proză. reportaje. în 1966. Statuia unui . Dă strălucire reportajului prin vol. 1956. Bucureşti. Tudor-Miu). Privelişti şi sentimente. 1974. 6 febr. Bucureşti. Pe urmele războiului în Moldova. reportaje. 1960). Trei călătorii în inima ţării. Henri Fielding. Cu amprentele digitale ale autorului. fişe literare. articole. Bucureşti. Vremea. ultima dată „la plângerea Acad.. 1945. 1993. Şcoala de Marină din Galaţi şi Constanţa (1921-1925). I. la Bilete de papagal. Cartea Oltului. în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Cântece de revoltă. de unde trimite pentru Lumea românească ciclul de reportaje-confesiune Tragedia poporului basc. pref. Bucureşti. Începutul epopeii. cu tableta Avionul şi căprioara). 1953. de M. Porţile măreţiei. membru în Consiliul Naţional pentru Apărarea Păcii (1955). O selecţie din publicistica anilor 1944-1956. Anii împotrivirii. Şantierul de la cumpăna apelor. Bucureşti. 1999. Bucureşti. Roll. În 1928. 26. Bucureşti. Ţara de piatră. începută. în Viaţa Românească. III. 1908. Române”). Bucureşti. reportaje. Tablou geografic. Tablou geografic (1954). tabel cronologic de C. de foc şi de pământ. 1968. Vestitoarea furtunii. Sfârşitul lui Iacob Onisia. Paznic de far. 1991. de G. reportaje. reportaje. Bucureşti. reportaje. pref. I. Trapeze (1994) şi Eu sunt ţinta. 19341939. Walt Whitman. Bucureşti. Pentru acesta din urmă. este un vast repertoriu de revolte împotriva violenţei şi de extaze provocate de frumuseţea veşnică a lumii şi a omului. scoate la Câmpina rev. Oameni şi cărbuni în Valea Jiului (1947). 1972. Fiul antreprenorului Alexandru Bogza şi al Elenei Rhea Silvia (n. 1945. Papuc. Radical. Ţări de piatră. Debut editorial cu Jurnal de sex (1929). 9. urmat de Poemul invectivă (1933). Urmuz. Ciu-Yuan. Bucureşti. Bucureşti. poeme. poeme. Bucureşti. unu şi cucu Prahovei (un „satelit” al Biletelor de papagal. Voronca. colaborator. Române (1955). 1976. 33. Erou al Muncii Socialiste (1971). Ca să fii om întreg (1984). povestiri. n. de dragoste şi moarte („scrise în epoca haotică şi prerevoluţionară a anilor 1930”) şi Cartea Oltului („un 182 1981. 17 poeme. de asemenea. nr. Cartea Oltului.BOGZA Geo. În acelaşi an pleacă în Spania. Pop. Tăbăcarii şi lumea petrolului.) BOGZA monument al demnităţii umane”). Mecu. 1946. 1957. 1939. Bucureşti. Orion. nr. 1955. Popescu. Tudor-Miu („Urmuz a apărut pentru a bătători drumurile deschise acum patru ani de 75 HP”). Ţara de piatră. Bucureşti. săptămânală. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi (1996). tom. „cioplitor solidar de cuvinte vechi cu înţelesuri noi”. reportaje. Meridiane sovietice. nr. A. de dragoste şi moarte. Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1978). Dimisianu. de foc şi de pământ (1939).). Bucureşti. cuvânt înainte de I. în Pagini contemporane (1957). Bucureşti. 1947. şi poeziilor aparţin lui B. Născută din disperare. 1951. Poemul invectivă. Bucureşti. 17 poeme (1937). Frate cu Radu Tudoran. Bucureşti. Lumea. la Cuvântul liber. 1957. 1954 (ed. 1950. 1956). necesare vieţii noastre ameninţate cu îngheţul”. Jurnal de copilărie şi adolescenţă (1987). După Paznic de far (1974). Majoritatea art. Anii împotrivirii (1953). Bucureşti. Ţara de piatră (1946). poeme. Tzara. 1945. B. Unul din idolii tinerei grupări e T. Membru al Acad. 1993. 1949. Alte colab. reportaje. Azi. Mării. 1929. M. Tablou geografic. reportaje. O sută şaptezeci şi cinci de minute la Mizil. 1973. Ţări de piatră. Oameni şi cărbuni în Valea Jiului. şi Al. OPERA: Jurnal de sex.

Din trecutul cultural al aromânilor. în România literară. Buciu.. c. nr. Snagov – Spitalul Elias. 1985. 1943. 1780. Lit. în lb. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi. pref. Eu sunt ţinta. nr. I. Elvin. Les Roumains de Macédoine.. A. Literatura subiectivă. aromân de origine. T. Alex. 1984. 1979.. Barba. Cristea. Grigurcu. Transpune în dialectul aromân Evangheliile (ms pierdut). Avangardismul. Ioana Pârvulescu.. Tipăreşte la Viena o Gramatică macedo-română şi. nr. învăţător. în Adevărul literar şi artistic. Etnografie. Bucureşti. Danker. Cristea. şi a Elisabetei (n. Leonte. II. G. 1955. D. I. Principia de limbă şi de scriptură. 25. în Contemporanul. Cartea cu poeţi. Bucureşti. Geo Bogza. în Literatorul. Educatoare. Literatura. 1862. Flămând. E. 1. Bucureşti. Al. 1996. M. 1976. Iorgulescu. istorie. Prozatori contemporani. Trapeze. Matilda Caragiu-Marioţeanu. de D. 1986. 1987. Încercări critice. Repede idee de gramatica macedorumânească. Panorama. Ştefănescu. I. Convergenţe. I.Papahagi. o Scurtă gramatică neogrecească. Bucureşti. 6 dec. S. Prim-plan. Bucureşti. Ştefănescu. 1863. Ov. Exaltării. Prin alţii spre sine. ed. Piru. 1957. 1915). Zaciu. Aspecte. 1993. Popovici. REFERINŢE CRITICE: D. Basarabia. Prezent. în România literară. referinţe bibliografice de Antoaneta Tănăsescu. Albumul macedo-român.. Cioculescu. Crohmălniceau.. com. în România literară. nr. 1979. III. în Contemporanul. Vlad.. Poetă şi traducătoare. E. M. 1980. I. Bucureşti. 1994. 1934. 2000. Confruntări literare. 21. Macedoromânii. Parabola fiului rătăcitor (1819) şi Lumea închipuită (1821) după Orbis pictus a lui Comenius. 1919. germană. 12 iun. Pop. 1984. 2001. mart. Iaşi – m. Studii. România literară. L.. D.. de Ileana Vulpescu. Solemnităţii. redactor la Editura Tineretului şi la rev. 1895. Spania în inima şi conştiinţa mea.râu. Fiica lui Constantin Matcaboji. 1823). Dimisianu. Crohmălniceanu. Bucureşti. Al. Cristea. Călinescu. Buda (Ungaria) – m. I. prem. pref. Iosifescu. în Zweiter Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache. 504. 5-8. Cândroveanu. Călătorii la românii din Macedonia şi Muntele Atos sau Santa-Agora. Ov. n. reportaje. Printre poeţi. Freiburg. A. Fereastra criticului. G. Georgescu. Ş. 2003. L. ed. A doua lumină. 1983. Geo Şerban. Holban. 1989. OPERA: Grumatiki romaniki itoi macedonovlahiki. Cronica.. N. 1842. P. Bucureşti. Bucureşti. 1972.. Grandiosului. în 1821. Geo Bogza – un poet al Efectelor. P. Bolintineanu. 11. (L. Geo Bogza.. Jurnal de copilărie şi adolescenţă. 1998. de Şt. Poezii şi poeme/Poésies et poèmes... Debutează în pagina de literatură şi artă a ziarului Lupta poporului din Suceava (1948). 1991. Dialog în bibliotecă.. 18 iulie 1992 – 14 septembrie 1993. I... Al doilea suflu. Ov. editsie fapta di V. S. 1863. 1996. S. V. Steinhardt. Schiţe de critică. Colab. bilingvă româno-franceză. 1988. III. Cernat. 1985. 2003. 1989. 1979. Ca să fii om întreg. limbă. Istoria.. Bucureşti. n. 1958. Statuia unui râu. Intimitatea textului. Massim.) BOICULESI Valeria. 1930. S. nr.) BOICULESI . Alex. G. A absolvit Şcoala Normală din Iaşi. 1990. Boz. 1989. Capidan. 1987. idem. Prozatori. 1942. Scriitori. 6. în Luceafărul... I. (A. Alte menţiuni. 1983. P. Perpessicius. P. Aug.. 1875. Bucureşti. G.. T. Constantinescu. nr. B. Doinaş. Gramatica aromanica macedonovlahă. Evocări. I. N.. Luminiţa şi Arici Pogonici. apoi Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti (1952). Limbă şi cultură. 12. 1966. 1912. Breban. 1988. Exuberanţei şi Patetismului. Petroveanu. ţară de pământ. N. predă lecţii de neogreacă. Cartea Oltului. 1985. Doinaş. Bucureşti. 20. Papahagi.. ?). Pagini critice. 1880. trad. 1977. Aug. Buda (Ungaria). 1821 (ed. Alex.. Filolog. 1987. Cipariu. II.. de P. Şt. 1981. Romanische oder Macedonowlachische Sprachlehre. de V. Geo Bogza interpretat de. Bucureşti. D. 3 febr. nr. la Viaţa Românească. C. 4. nr. 1864. idem. cu o pref. 183 BOIAGI Mihail G. Viena. 2000. în Revue Roumaine de linguistique. 14. Leonte. rom. Scrieri. Ştefănescu. Crohmălniceanu.-apr. 1959. 1984. I. S. E.. REFERINŢE CRITICE: I. tabel cronologic şi referinţe bibliografice de Antoaneta Tănăsescu. Scărlătescu. 1813 (ed. Simion. Privelişti şi sentimente. M. în România literară. 1999. V. nr. Voronca. 1988. Viena. Nasta. Picot. Gh. I.. nr. Lancea lui Ahile.. Drumuri literare. Bolintineanu. în Caiete critice. 1982. M. Kurzgefasste neugriechische Sprachlehre.. Stabilit la Viena. D. Existenţa poeziei. H. Andrieşeni. Steinhardt. 1909. Piru. jud. Ivaşcu. G. Simion. 1984. 1996. Scriitori aromâni în secolul al XVIII-lea.

Fluturaşi poznaşi. Cântece de lună. Echinox etc. Debutează cu poezie la „Poşta redacţiei”. Fănel şi briceagul albastru. Învăţăm să numărăm.. R. Poet. lăsând în ms poezii şi proză (romanul Alberia). versuri. 2002. Testament provizoriu. T. 9. n. 3. nr. nr. OPERA: Din însemnările unei şcolăriţe. . de versuri pentru copii Din însemnările unei şcolăriţe (1954). Supurul de Jos. Istoric literar. Scriitorilor Români din Ardeal. Fiul lui Ioan Rău Boitoş şi al Aureliei (n. 40. Trutneva. Studii secundare la Blaj şi Sibiu. Debut editorial cu vol. versuri. Sora soarelui frumoasă. lângă Ploieşti (se sinucide. Manolescu. 1970. Gazeta ilustrată. la 184 Luceafărul. în Astra. Bucureşti. 1973. Între 1955 şi 1959 ocupă diverse funcţii în cadrul CFR. vă. 50.) BOITOŞ Olimpiu. aruncându-se sub roţile unui tren). urcaţi. Al. Convorbiri literare. 1954. Tretinescu. Clasele primare în satul natal. Coşlariu.zorele. jud. Ina Mădălina. 2 apr. 1969. Bucureşti. în România literară. Familia. în Contemporanul. Bucureşti. nr. com. 1963. 1960. 3. 1972. Iaşi. 1973. versuri. Hârlav. Bucureşti. II. Tribuna. Dacoromânia. 14. redactor la Luceafărul (1941-1944). 1974. Contemporanul etc. nr. versuri. 1969. mutat apoi la punctul de expediţie camionaj Câmpina. Cântecul paşilor. 1957. agricultor. Fântâni albastre. 1956. în România literară. nr. în rev. 2 apr. Scriitorilor din Cluj (1969). 1975. Şoapta vântului. 1967. în România literară. Bibliotecar-şef la Bibl. Bucureşti. Bucureşti. de unde demisionează în 1962. Luceafărul (1959). versuri. (I.BOITOR George (prenumele la naştere: Ioan Gheorghe). Bucureşti. 1968. Cri-cri-cri. Bucureşti. nr. a colaborat la Anuarul Institutului de Istorie Naţională. 1957. casier în gara Baia Mare (1959-1961). Geo Anella Boitor. versuri. Bucureşti.. 1967). Hai. Fl. nr. membru în comitetul Asoc. A publicat două vol. Bucureşti. 1960. Revista Fundaţiilor Regale. După debutul la Dacia Traiană (1921). Micu. 1978. Bucureşti. Ora singură. 1959. 1966). 1969. Feldru. Astra. Centrală Universitară din Cluj. Şcoala Medie Tehnica de Administraţie Economică din acelaşi oraş (absolvită în 1954). 1903. 1968). Bucureşti. de versuri (Scara de apă. 1969. 1962. Eu şi Papă-lapte. versuri.. Fratele cel mic. Moceanu. Bucureşti. 1998. Blăjel. Cluj. Un oaspete drag. Cosânzeana. Buru. la Acad. Cartea păpuşii. în Cronica. Bucureşti. Zi cu soare. l nov. în România literară. 7. hulubii mei. jud. Luceafărul. Bucureşti. 1974). licenţa (1925) şi doctoratul (1932) la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj.. 1934. fiind remarcat de Dan Deşliu. REFERINŢE CRITICE: V. Lutana. Barto. OPERA: Scara de apă. intrând în redacţia rev. Şcoala de Impiegaţi de Mişcare CFR din Dej (absolvită în 1955). C. Satu Mare – m. Magda Ursache. Membru al Şcolii Române din Franţa (1928-1930). 1968. Bucureşti. Bucureşti. 2.. E. Olos. Poezia. REFERINŢE CRITICE: D. prof. Fete în uniformă. 1967.. Bucureşti. S. Gând românesc. n. Marian). 51-52. Bucureşti. Bucureşti. nr. G. l. Prispa cu statui. Ov. Teiuş. Bucureşti. nr. versuri. 1966 (altă ed. secretar de redacţie la Gând românesc (1933-1936). 1969. 19. sub pseud. Studii literare etc. 1967 (altă ed. 27. membru în Société d’Histoire Littéraire de la France. Traduceri: A. Mazilescu. Ciurunga. Zburaţi. Dana Dumitriu. şi al Mariei (n. Tomis. Bucureşti. Premiul Asoc. filiala Cluj. nr.) BOITOR Ulmeni. 1956. nr. 1979. Bucureşti. Gazeta Transilvaniei. gimnaziul la Zalău. în România literară. 1970. Grigurcu. Colaborează la Luceafărul.. Vulturescu. 1970. 1974. Martinel sportiv. com. în Tribuna. A. Gh. Scrisul bănăţean. ţărani. Piru. M. 1975. în Gazeta literară. 1964. colaborator al Institutului de Lingvistică al Acad. în Viaţa Românească. Testament provizoriu. (A. 1980. în România literară. nr. nr. în Familia. Comercială Braşov-Cluj. Letea. 1973. versuri. Bucureşti. 12. Pop). 1954. Sibiu – m. Glasuri dragi. C. 1975. Fiul lui Ioan Boitor. 18 mai 1976. Baltazar. Secretar al Secţiunilor ştiinţifice-literare ale Astrei. 1965 (altă ed.

Ulici. Craiova. 2003. în Steaua. Ghica. Cluj. 1974. în Apostrof. 1973. l. I. 2003). Pop. Dansul câinilor. Contribuţii la istoria misiunii lui A. 1940. Teză de doctorat. microroman. Cluj-Napoca. Colab. 1942. Aspecte ale poeziei de azi. Ghica. pictor şi scriitor liber profesionist. Martin. Bursă de specializare în restaurare – pictură la Muzeul Regal al Patrimoniului din Bruxelles (1978). nr. 1983. Gh. Contribuţii importante la studiul raporturilor româno-franceze (Paul Bataillard et la Révolution roumaine de 1848. 2000. note. vocabular şi index de ~. Steaua etc. 1994. IIII. 1932. 1997. Paul Bataillard et la Révolution roumaine de 1848. nr. 1935. 36. V. Olimpiu Boitoş-Reu. Papahagi. Haina de cânepă.) 185 BOJAN . 1979-1973. 16 iun. Alte vol. nr. Fiica lui Avram Bojan. Şcoala elementară la Câmpia Turzii (1955-1961). nr. 1930. Fanache. în Steaua. Sighişoara. la Societatea de mâine). mai ales la Cluj-Napoca. Maria Genescu. Paris. 2002). idem. 1947. 1980. nr. 10-11. de versuri: Expertul şi păsările (1996). L. 1984. Irina Petraş. nr. Cluj-Napoca. la Echinox. Al. urmat de Judecătorul de păpuşi (1980) şi de ciclul Phantasticonul (Haina de cânepă. 22. 1987. Nicoleta Sălcudeanu. Ioana Bot. 1947. Delimitări între graiuri şi limba literară. în Familia. I. I-II. Une correspondance française concernant le Congrès de Berlin (1878). 1930. OPERA: Activitatea lui Slavici la „Tribuna” din Sibiu. 1977. 1977. 1931. antologie (2001) şi Epistole din Piaţa Norilor (2003). REFERINŢE CRITICE: Al. Florea. Cluj-Napoca. Premiul pentru pictură al rev. 1993. S. Amintiri din pribegia după 1848. versuri. Bucureşti. 1996. Progresul cultural al Transilvaniei după Unire. nr. Paniu în Apus (1864). Poetă. 1980. Câmpia Turzii. Debut editorial cu vol. de proză scurtă: Ultima noapte a Sheherezadei (1993) şi a unui microroman (Dansul câinilor. III. Ion Filimon) Povestiri istorice. 7. V. 1987).. Cluj-Napoca. 1947. Cluj-Napoca. (cu pseud. Premiul Asoc. 1994. Moldovan. ceasornicar. 1998. nr. Muzeograf restaurator-pictură (1973-1977) şi muzeograf restaurator principal (1977-1985) la Muzeul de Artă din Cluj. I. versuri. Cluj-Napoca. Raporturile românilor cu Ledru-Rollin şi radicalii francezi în epoca revoluţiei de la 1848. 1987. Cluj-Napoca. 45. Judecătorul de păpuşi. nr. „Gând românesc” şi epoca sa literară. 1935. V. nr. şi a Mariei (n.) BOJAN Mariana. versuri. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. Din trecutul românesc al Clujului. 1983. A mai semnat B & B (împreună cu Ion Breazu. 10. proză scurtă. Poezia poeziei de azi. 2001. Taşcu. I. S. 22. Din 1985. 1927. Bucureşti. Phantasticonul. (1941). 19. 1985. Cluj-Napoca. în România literară. în Familia. 1999. 1932). 5.. 1942 (versiune franceză. 1987. Felea. 1985. V. nr. în Vatra. Sibiu. Scrisori către Vasile Alecsandri. 1944). în România literară. Auxiliaria. Ulici. Cistelecan. M. Sighişoara. n. Scriitorilor din Cluj-Napoca (1981. (S. continuat la Liceul de Arte Plastice din Cluj (1964-1966). 1976. 4. apoi liceul din acelaşi oraş (1962-1964). 1994. 1940. antologie lirică. 1977: L. Comentarii critice. Elegie pentru ultimul crâng (1976). în Contemporanul. Phantasticonul şi alte poeme. 17. Phantasticonul şi alte poeme. introd. în Tribuna. Arta înfocării. Piru. (A. I. 21. Epistole din Piaţa Norilor. Biografiile româneşti ale lui Ubicini. 2001. OPERA: Elegie pentru ultimul crâng. REFERINŢE CRITICE: A. în România literară. Asachi” al Acad. 2001. Tribuna (1987). Ion Filimon. Biografiile româneşti ale lui Ubicini. 1. 1947. Arta înfocării. în România literară. versuri. Bucureşti.Premiul „Gh. Cistelecan. Debut cu poezie în rev. Cluj-Napoca. Întâiele călătorii în Apus ale lui George Bariţiu. Noi scrisori către Vasile Alecsandri. nr. Ultima noapte a Sheherezadei. Grigurcu. Cluj. Sibiu. 25. Poezie şi livresc. nr. Bibliografie selectivă. în România literară. 1977. Cluj. Autoare a unui vol. f. Felea. Tribuna (1963). extras din Mélanges de l’École Roumaine en France (1929). Mureşan). Expertul şi păsările. versuri. nr. Al. Expoziţii personale de pictură şi participări la expoziţii de grup. în Luceafărul.

unde va îndeplini. I. Topliceanu. com. şi pe aceea de rector al Seminarului de la Socola şi apoi de prof.) . Gazeta literară. în Biblioteca românească. A coordonat un Dicţionar de terminologie literară (1970). D. preot. Emil Sarval. Mihăileană. carele au domnit de la anul 1602 până la 1610. pe care le propune.. com. prof. Bojinca (1802-1869). Ghergariu. Istoric şi filolog. Respundere dezgurzătoare la cârtirea cea din Halle în anul 1823 sub titula: Erweiss dass die Walachen nicht Römischer Abkunft sind (adecă Arătare. Popovici. III. Zodiac. 17 aug. Focşani. Debut editorial cu vol. Facla.. 1830. mic comerciant. O istoriuţă care este tipărită în limba nemţească în Calendariul de la Casovia în anul 1828. la Bilete de papagal. 1909. Limbă şi literatură etc. Damaschin Bojânca. Universul literar. Bojânca. R. Studii elementare la Preparandia din Arad (18131814). în 1860-1861 e ministru de justiţie. Pesta.. I. II. secretar general al Soc. Jurisconsultul Damaschin T. Vestitele fapte şi perirea lui Mihai Viteazul. Luceafărul. Diregătoriul bunei- BOLDAN Emil. în Biblioteca românească. cum că românii nu sunt viţă de romani) de C. I. România literară. I-IV. Adevărul. 15 ian. Studii. spre publicare: Dritul ţivil roman şi Dritul ţivil al Moldovei. Contribuţii la istoria învăţământului românesc din Banat (17801918). Fiul lui Matei Bojâncă. 1830. Iaşi. 1832-1833. L. n. 1933. ca îngrijitor şi prefaţator de ed. 1929. (din Miron Costin. T. Preocupările etnografice şi folcloristice ale lui Damaschin T. În 1833 se stabileşte în Moldova. studiu introductiv. Istoria romanilor. P. Colab. şi al Paulinei (n. Contemporanul. 1930. rector al Institutului de Lb. univ. Bocşan. continuată la Pesta (obţine diploma de avocat în 1829). V. Em. Dimineaţa. 1827. cu pseud. L Taloş. Carieră didactică (prof. De la idealul luminării la idealul naţional. Alecu Russo. domnului Moldovei şi prinţip în Împărăţia rusească. Anticile romanilor acum întâia oară româneşte scrise. împreună cu proţedura.BOJÂNCĂ 186 BOJÂNCĂ Damaschin T. jud. redactor la Biblioteca românească a lui Zaharia Carcalechi. în Biblioteca românească. s-a risipit în studii şi cercetări de largă accesibilitate. apoi la Academia de Drept din Oradea (18241826). 1801. alături de funcţia permanentă de jurisconsult. „Jurat avocat în Crăimea Ungariei şi alăturatele ei părţi”. Viaţa Românească. Pesta. n. Suceava. Buda. Adevărul literar şi artistic. 1970. satul Gârlişte. Timişoara. Începuturile interesului pentru folclorul românesc în Banat.. 1964. din 1948).. Fiul lui Vile Boldan. Curs de drept roman (litografiat). 1869.a. 1978. Lebeanu). Facultatea de Litere şi Filosofie a Univ. Ţârcovnicu. A colaborat la tălmăcirea din neogreacă a Codului lui Calimah şi a alcătuit două cursuri destinate învaţământului superior. în Biblioteca românească. L. Curs de drept penal (litografiat). în 1844. Istoric literar. 1830. în Biblioteca românească. Gornca. 1829. selecţie de texte şi note de N. Dumbrăveni. secundar din 1934. Istoria lumii pe scurt de la zidirea lumii până în anu acesta. Costache Negri) sau ca autor de cărţi şcolare. Alecu Russo (1948). la liceele piariste din Timişoara (1820-1821) şi Seghedin (18221823). de Ştiinţe Istorice şi Filologice (1960-1968). I-II. decan (1953-1954). în Biblioteca românească. 18 oct. f. principului Ţării Româneşti. 1963. Şcoala primară la Focşani. 1828. Scrieri. Buda. din Buda. 1829-1830. Lupta. Debut cu proză în Bilete de papagal (1928). jud. corector la Tipografia Univ. la Acad. Caraş-Severin – m. din Bucureşti (absolvită în 1932). Străine (1954-1955). Ungureanu. redactorşef adjunct la Gazeta învăţământului (1951-1953). al Institutului Pedagogic Bucureşti (1955-1959). III-IV. II-IV. Istoria lui Radu Şerban prinţipului Ţării Româneşti din familia Basarabilor. liceul la Focşani şi Bucureşti. creştere spre îndreptarea multor părinţi şi bunfolosul tinerimei române. Viaţa lui Dimitrie Cantemir.. REFERINŢE CRITICE: Gh. II. consiliar de *** făcută. redactor responsabil adjunct la Limbă şi literatură (1960-1971). OPERA: Animadversio in Dissertationem Hallensem sub titulo: Erweiss dass die Walachen nicht Römischer Abkunft sind. (I. B. 1829-1830.

„Petru Maior” din Târgu Mureş (şef de Catedră între 1998 şi 1999. A publicat. al Univ. nr. Operator în industria lemnului (1981-1985). antologie şi cuvânt înainte de N. Târgu Mureş. Vol. 2 mart. M. Luduş. R. în Vatra. Caragiale. 9-22. 1967. agricultori. nr. C. 358. în Dacia literară. în colab. Critic literar. Cistelecan. din Cluj (1989). Poesis (1994). Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Mihaela Zamfir. Carieră didactică. Debutează în Flacăra (1981). 1987-1989). în Luceafărul. nr. 1980. 1970.) rev. 1998. 1970. Colab. 1938. Ecologică „Dimitrie Cantemir” (19941997) şi la Acad. Târgu Mureş. tradiţionalism. Ana Blandiana (2000). 1968.. de eseuri şi critică literară: Metamorfozele textului (1996). în Contemporanul. colective Un destin istoric: Biserica Română Unită (1999). nr. Faţa şi reversul textului (1998). şi al Elenei (n. Călinescu. Împreună cu Emil Giurgiuca întemeiază la Brad rev. Metamorfozele textului. 1978. C. (2003) la Facultatea de Ştiinţe şi Litere a Univ. antologie comentată. l. nr. Fiul lui Iulian Boldea. Martinescu. Pilei). Murăraşu. Târgu Mureş. Antonescu. Moraru. Pagini de critică. Omul. nr. Caragiale şi Mateiu I. Timp şi temporalitate în opera lui Eminescu (2000). (A. Stamatoiu. Caragiale (1996). jud. tradiţionalism. Vatra (din 1997) şi Târnava (din 1994). Sibiu. Datina. în Cronica. Premiul Filialei din Târgu Mureş a Uniunii Scriitorilor (1996. A colaborat la vol. Diana Adamek. 1995. apoi prof. V. modernism. Autor al unei poezii bucolice şi erotice elegiace. 1973. pref. Antonescu. nr. dar de tonalitate minoră. sub coordonarea ~. O. Stamatoiu. o monografie a Liceului „Alexandru Papiu-Ilarian” la 75 ani (1994). Genul liric. din Bucureşti (1929). „Gând românesc” şi epoca sa literară. în Tribuna. avangardă. Bucureşti. nr. Cluj. opera. în România literară. Dimensiuni critice (1998). Haneş. 1940. redactor al BOLDEA George. şef de tren. Bucureşti. Giurgiuca. C. 16 mai 1905. Brateş.. 1944: I. Orientări în literatura română de azi. 1998. OPERA: Carte de vise. în perioada studiilor a fost custode al bibl. 2000. în Tribuna. nr. Coroiu. în Limbă şi literatură. Literatura Transilvaniei. prelungire anacronică a sămănătorismului. nr. Irina Petraş. Branea). Braşov. Scriitori români contemporani. I. Anghelescu. (V. de E. Abecedar (1933). la Năzuinţa. Premiul rev. 2000. C. V. L. N. Condurachi. Istoria literaturii române. Poezia clasică şi romantică. REFERINŢE CRITICE: C. Târgu Mureş. Breazu. în Revista de istorie şi teorie literară. Debut editorial cu vol. III. Caragiale şi Mateiu I. G. redactor la rev. din 1997. Bucureşti. pref. Simbolism. Debut cu Pastel de sară în Cosânzeana (1923). 1963. Crişan. în Contemporanul. Poezia clasică şi romantică (2002) şi Scriitori români contemporani (2002). frecventează cenaclul lui Mihail Dragomirescu. 1944. Fiul lui Abraham Boldea şi al Bucurei (n. lector. L. 44. Faţa şi reversul textului. 9 dec. 1970. Târgu Mureş. I. 18. 24. Oameni din Ardeal. 1995. OPERA: Soliloquii. Versuri. 1998. Bucureşti. Braşov – m. Întoarcerea învinsului (2001) şi Portret de grup cu Laurenţiu Ulici (2002). Pippidi. 1969. 2002. Bucureşti. comentarii. n. S. 2002. 1980. 1934. de versuri Carte de vise (1994). Em. din 1999).) 187 BOLDEA . 1973. Apostol Popescu. Istoria. de Al. modernism. REFERINŢE CRITICE: C. REFERINŢE CRITICE: D. nr. Dimensiuni critice. în Vatra. Liceul „Al. 2001. 4. Dr. prof. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureş (absolvit în 1981). În perioada studiilor universitare. 45. Ana Blandiana. Simbolism. (M. P. 1997. Soviany. facultăţii. în învăţământul secundar (1989-1997). din Cluj cu teza Faţa şi reversul textului: I. Convorbiri literare. 1948. 2002.. P. I. Scriitori uitaţi. Mercheaşa. vol. în Contemporanul. Soliloquii apare postum (1938).) OPERA: Alecu Russo. A. 48-52. 1996. prodecan. Timişoara. 1950. Poet. Noţiuni de teoria literaturii. jud. 3. Gând românesc etc. nr. Echinox (redactor-şef adjunct. 1978.. 1994. versuri. n. conferenţiar. avangardă (2002). 2002. Literatura ardeleană nouă. Târgu Mureş. 2002. Timp şi temporalitate în opera lui Eminescu. 51-52. În continuare publică vol. de Artă Teatrală din Târgu Mureş (1996-1999). Fanache. 16. Chinezu. Dicţionar de terminologie literară. Licenţiat în litere şi filosofie la Univ. lector la Univ. 1997. L. Mureş. Studii de istorie literară.BOLDEA Iulian. 1980. com. 2000).

Timişoara. Şcoala generală în com. Go-MoJo. 1984. 1950-1952. Bucureşti. 1967. Albee. Bucureşti. Mănăstirea din Parma. 5. cu V. n. Stroici). 1953. M. Stendhal. T. W. Colab. 2000. Muzica (1953). Moartea unui preşedinte. REFERINŢE CRITICE: R. 1967. Întoarcerea lui Tosu. Bucureşti. 2001. Bucureşti. Nunta lui Figaro. Prozator şi eseist. şi a Marinei (n. Les amis de Paul Claudel (Paris). în colab. din Cluj (1976-1981). Bucureşti. Bucureşti. Casa şi memoria lui Avram Procator. la Forum studenţesc. Stepa şi alte pustiuri. 2001. Naşterea Maicii Domnului. Folcloristică şi etnologie – conexiuni. idem. Orizont. interferenţe. 1953. Fiica lui Ion Boldur-Lăţescu. nr. 8. ţărani. Teatru. Bucureşti. jud. perspectivă. Williams. Signum (Germania) etc. proză scurtă. Tolstoi. colectiv. Malot. Debut editorial în vol. 1968. Cehov. Teatrul american contemporan. 1983. 1978. Slovacia (1993-1995). 1967. 1952. Timişoara. Amintirile unei fete cuminţi. Traduceri: Beaumarchais. Bucureşti. 1996. 1995. Soţia lui Mihnea Gheorghiu. Aurul. Topolovăţu Mare. Editura Facla. B. Rembrandt. în Teatrul. Bărbierul din Sevilla. „Ján Komensky” din Bratislava. 1997. în Cinema. roman. din Timişoara (1969-1973) şi al Facultăţii de IstorieFilosofie a Univ. 1978. 1946. Dragosin). Europene de Cultură (Veneţia) şi a Soc. 1990. 24 febr. Bucureşti. Eva Sârbu. 1961. Timişoara. Membră a Soc. Gorki. Credinţe şi practici magice. 2002. P. 2001. monografie. Gogol. 1924. Beregsău Mare. În noaptea de ajun. 1985. Bucureşti. 1960. ofiţer. Debutează în Forum studenţesc (1980). Singur pe lume. Premiul rev. Claudel. vol. Popescu. 1953. 1965.BOLDUR Anda (numele la naştere: Esmeralda Boldur-Lăţescu). din Timişoara cu teza Folcloristica bănăţeană şi ideologia Şcolii Ardelene (1985). Bucureşti. în Contemporanul. 1955. natală (1957-1965). de proză scurtă Întoarcerea lui Tosu (2000). Donbas. 6. Nunta lui Figaro. Timişoara. I-II. Proteu. secretar de redacţie la rev. Nuvele. 8 iun. A. 1956. Liceul „Oltea Doamna” din Iaşi. Bucureşti. colectiv Povestiri de la marginea Câmpiei (1984). 1984). în colab. Cui i-e frică de Virginia Woolf?. secolul al XIX-lea. Prof. în Almanahul „Gong”.) 188 BOLDUR BOLDUREANU Ioan-Viorel. Polevoi. 16 febr. 4 sept. nr. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Manchester. Eseu despre creativitatea spiritului. Cultura românească din Banat. N. Bucureşti. Bucureşti. Cehov. n. Bucureşti. A. Gaidar. nr. Viaţa Românească. Bucureşti. S. poetă. P. Nuvele. V. din literaturile franceză şi rusă. A publicat vol. OPERA: P. Bucureşti. N. (V. Beaumarchais. în Revista tineretului din Iaşi. nr. repovestite pentru copii. L. Prizonierul din Caucaz. din Bucureşti. Legendele Maicii Domnului. Trad. asistent (1974-1989. Credinţe şi practici magice. 1996. în România liberă. 1950. comedie (în dialect . 1999. Timişoara. 12 febr. Orizont (1983. 1994. 1967. A. Ţinuturi îndepărtate. trad. Vis de ianuarie. Premiul Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor (1983). Bârna. Fiul lui Ioan Boldureanu şi al Vioricăi (n. Nepoţî lui Moş Costa. Debutează în 1943 cu poezia Amintire. Redactor-traducător la Revue roumaine şi La Roumanie d’aujourd’hui (19481951). şi literatura română la Slatina (1973-1974). Simone de Beauvoir. Sfârşit de octombrie. în Secolul 20. E. Surse arhaice pentru aisthesis. Facultatea de Drept a Univ.. Timiş. Scrieri alese. Lector de lb. Iaşi. în Teatrul. în filosofie al Univ. Traducătoare şi scenaristă. 1966. OPERA: Povestiri de la marginea Câmpiei. I. Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1965-1969). B. Filosofie şi Istorie din Timişoara. în vol. Eseu despre orizontul mental tradiţional. 3. apoi lector (1990-1996) şi conferenţiar (1996-2003) la Catedra de literatură română şi comparată a Facultăţii de Litere. Timişoara. Lipatti. 2003). redactor la Agerpres (1952). Dr. Catedra pentru studenţi străini). 1997. Menajeria de sticlă. Bucureşti. de ~ şi V. H. Iaşi. romanul Casa şi memoria lui Avram Procator (1999) şi eseuri (Eseu despre creativitatea spiritului. Gorbatov. Bucureşti. română la Univ. 1979. Silvestru. în vol. Sibiu – m. de lb. cu povestirea Maria (semnată: Ion Topoloveanu). Logodnica şi alte povestiri.

Bucureşti. Urian. Bucureşti. 18551856.: Jules Michelet. Condeescu. Haneş. Vârgolici. Scrieri alese. în Arca. edate sub îngrijirea D... la Bucureşti. (1846-1848) la Paris. Bucureşti. azi ilizibile. în Luceafărul. unde învaţă la Şcoala de la Colţea. 1855. (A. Kogălniceanu (1863-1864). 1867). Bolintineanu).. 1855. Bucureşti. 1872. Sava. 25. 1987. poem dramatic (Conrad. Sion. romane (Manoil. Al. În timpul Revoluţiei din 1848 este membru în Comisia de Propagandă şi redactor-şef al ziarului Popolul suveran. T. scrie enorm. Sion. Repatriat (1857). 1860. ed. Les Principautés Roumaines. Călătorii pe Dunăre şi în Bulgaria. Iaşi. îngrijită. studiu introductiv de P. Philarète Chasles. G. Păcurariu. 1870). culegere ordinată de chiar autorul. I-II. postfaţă şi bibliografie de T. précédées d’une préface de M. Păcurariu. Vârgolici. 1915. îngrijită. Ph. 1877. interferenţe. Roman original de datine politicofilosofic. cu o pref. Poalelungi. de G. Bucureşti. Ilfov – m. pref. cu o pref. Asia Mică. Elena. apoi la Colegiul Sf.bănăţean). 1870. 1858. 1971. Exilat după revoluţie. 1986. apoi funcţionar. Din 1840. 23. text stabilit de Rodica Ocheşanu şi Gh. În ultimii ani ai vieţii. de I. Poésies roumaines (traduites par l’auteur luimême). Debutează în Curier de ambe sexe (1842) cu elegia O fată tânără pe patul morţii. perspectivă. Bucureşti – Iaşi. 1983. I-II. Bucureşti. de D. Bucureşti. de Banville). Bucureşti. 1854. ameninţat de mizerie şi boală. 1867. scoate ziarul unionist Dâmboviţa (1858) şi desfăşoară. note şi comentarii de T. 2003. Ca poet. Paris. 1862. Vizita domnitorului Principatelor Unite la Constantinopole. se face cunoscut şi în străinătate cu vol. Iaşi. com. Călătorii. Poemă epică naţională. 1856. După 1866. în toate genurile: epopee (Traianida. Paris. care-i aduce celebritatea. Bucureşti. cât şi inedite. nr. 1940. a cărei orientare o cenzurează în satire (Nemesis. jud. Poesiile vechi şi noue. M. de G. Vârgolici. Cântece şi plângeri. Călătorii pe Dunăre şi în Bulgaria. D. Bucureşti. Florile Bosforului. poemă în patru cânturi şi note explicative. 1984. Bucureşti. OPERA: Colecţie din poesiile domnului ~. lansat elogios de Ph. 1825 (1819?). 20 aug. I-II. Bucureşti. Călătorii. Poezii. 7 sept. ed. 1862). Poezii. Poezii din tinereţe nepublicate încă. S. Sion. E. Elena. Bucureşti. I-II. şi al Anicăi (n. 1858). Quinet. Folcloristică şi etnologie – conexiuni. Bucureşti. Conrad. 189 BOLINTINEANU . Universul legendei. atât cunoscute. REFERINŢE CRITICE: I. copist la Secretariatul Statului. 1856.. Opere alese. Bucureşti. Eumenidele. Brises d’Orient. Ielele. Călătorii la românii din Macedonia şi Muntele Athos sau Santa-Agora. este crescut de o mătuşă. Bucureşti. 2000. Timişoara. nr. Egipt (Călătorii în Palestina şi Egipt.. Poezii. 1866. Legende sau basme naţionale în versuri. Bucureşti. studiu introductiv de D. biografii romanţate. stă la Paris până în 1851 (editează aici Albumul pelerinilor români). nr. Timişoara. Cornea. 1865.. Bucureşti. I-XI. Poet. Ministru secretar de stat la Departamentul Trebilor Străine şi ad-interim la Departamentul Controlului în guvernul prezidat de Ştefan Golescu (1861). în Orizont. Călătorii în Palestina şi Egipt. Brises d’Orient. o activitate politică de modernizare a statului român. Arieşanu. n. Membru al „Frăţiei” şi al „Asociaţiei Literare” (din 1843). Rămas orfan de mic. Roman. Craiova. I-II. Chasles şi bine primit de criticii francezi (printre care şi Th.) BOLINTINEANU Dimitrie. P. Opere. Haş. ibidem. negustor. Menadele) şi o comentează în lucrări de proză politică romantică şi democratică (1869). 2003. 1858. Chasles) şi activează în cadrul „Societăţii Studenţilor Români”. Bucureşti. G. de P. tabel cronologic. ed. Bucureşti. 1847. Călătorii. arendaş. poposind la românii macedoneni (Călătorii la românii din Macedonia şi Muntele Athos sau Santa-Agora. Eseu despre orizontul mental tradiţional. ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în guvernul prezidat de M. Traianida.. Poezii alese. ca ministru şi consilier intim al lui Cuza. Bolintinul din Vale. Bucureşti. 2003. Popovici. 1869. Timişoara. 1981-1989. 1852. Melodii române. 1-3. se retrage din viaţa politică.. antologie şi repere istorico-literare de T. 1866. Iaşi. 1968. 1961. 1863. Roman naţional. este trimis cu o bursă a asoc. unde urmează cursurile de la Collège de France (printre prof. edate sub îngrijirea lui D. ed. Sion. ed. 1984. Manoil. 1858. Fiul aromânului Enache Cosmad. vol. Călătoreşte prin Europa. drame „historice”. 1863).

Popescu.. Iaşi. Scarlat. 1971. Bolintineanu. Îşi începe studiile cu un dascăl grec şi le continuă la Colegiul „Sf. Aspecte ale romanului românesc din veacul al XIX-lea. 1979. 1885. Iorga. Dimitrie Bolintineanu. Dimitrie Bolintineanu. Cioculescu. Idei şi idealuri literare. în 1830. Călinescu. 1988. 25. Configuraţii. în Caiete critice. Ornea. 1876. D. Studii de literatură română şi comparată. Păcurariu. 1982. IIII. (I. Viziunea. Bucureşti. cu A. după ce încercase. 1886. Legende istorice. Călinescu. Ioana Em. 17. Legende istorice. G. Dima. Dimineaţa poeţilor. Sultana Craia. 1985. 19. nr. Scriitori şi direcţii literare. O carte şi şapte personaje. D. nr. nr.. 1983. I. Vârgolici. Ovidia Babu-Buznea. Filarmonică. Bucureşti. viaţa şi operile sale.. P. Legende istorice şi basme. REFERINŢE CRITICE: G. în Analele literare. în România literară. nr. nr. D. Istoria XIX. în România literară. 1984. E. 1862-1864. Dimitrie Bolintineanu şi opera sa. D. II (Romantismul românesc). I. postfaţă şi bibliografie de Gabriela Omăt.. Manoil. T. o scurtă carieră militară. 1982. Cazimir. Vârgolici.) BOLLIAC Cezar.. 1991.. Gh. Chişinău. în Luceafărul. Hugo. Viaţa şi opiniile personajelor. 1984. Anghel Demetriescu. Iorgulescu. Bucureşti. 1984. Ceara şi sigiliul. D. 18. 1987. În 1836 scoate Curiosul. Ch. pref. 1942. crescut de cel de al doilea soţ al mamei. T. 1989. Vârgolici. 2001. 1940. Basme. M.. Fiul doctorului Anton Bogliaco şi al Zincăi (n. Vianu. 1985. II. Interpretări.. 25 febr. 1993. Dimitriu. 12. A. 40. Istoria. G. Piru. 2002. tabel cronologic de T. 1976. în Adevărul literar şi artistic. D. ed. Scriitori moderni. magazin. 395. Dimitrie Bolintineanu. Z. postfaţă. 1989. Costiescu. Dacii în conştiinţa romanticilor noştri. 13. 25 mart. îngrijită. Călătorii la românii din Macedonia şi Muntele Athos sau Santa-Agora. N. 2002. 25. Traduceri: Herodot.. nr. 1969).. Scrieri alese. Romantismul românesc. Nu numai Caragiale. Ornea. 10-12. 1992. Anghelescu. Legende istorice. Bucureşti. Legende istorice. T. Kalamogdartis). 1985. Legende istorice. Popovici. şi curriculum vitae de T. G. D. I. 1979. 1985. Vârgolici. D. Ioana Em. Cercetări literare.. Drouhet. Cernătescu. n. Dimitrie Bolintineanu.. Istoria poeziei româneşti. 2. Bucureşti – m. Poetul neamului. T. Macarie. în Revista literară (Literatorul). Petrache Peretz. Streinu. 1988. 1997. Forme ale clasicismului în poezia românească până la Vasile Alecsandri. 1995. II. 9. Bucureşti. în Literatorul. selecţie şi redactare de Passionaria Stoicescu. Istoria. Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti. Al.. P. Orizontul rustic în literatura română. Negoiţescu. Bucureşti. 1976. idem. Elena Tacciu. în colab. T. Studii literare.. 1981. Sava”. 1869 (trad. Vârgolici. Micu. 2003. 1972. 33. III. nr. 14. Poet şi publicist. Păcurariu. T. 1940 (trad. idem. Structuri tematice şi retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870). Stănescu. Vârgolici. Istoria. 1913. Vl. Vârgolici. Petrescu. Ş. Mizerabilii. 1994.. I. Sapho şi Horaţiu).Manoil. nr. 1992. II. V. Bion). Bolintineanu interpretat de. 1992.. R. Scriitori români şi unitatea naţională. Giurgiu. N. Sultana Craia. Z. postfaţă şi bibliografie de T. 1988. Em. 1988. Crăciun. îngrijită de C. Studii şi comunicări. Zarifopol. Bucureşti. din Teocrit. referinţe critice şi tabel cronologic de T. 1982. 1962 (ed. Legende istorice. II. îngrijită de B. Feţele oraşului. 1983. entuziaste despre . Gabriela Ursache. Bucureşti. ed. Ornea. 1966. Roman. 1980. în Luceafărul. Popovici. Sentimentul naturii în proza românească a secolului XIX. efemeră dar interesantă rev. D. G.. 1998. 1859. Pavelescu. N. M. Şt. Păcurariu. Viaţa şi opera.. ed. în care publică art. Poezii din tinereţe nepublicate încă. D. Păcurariu. Petraşcu. 1813. 1881.. G. 1997. 2002. în relaţie cu care va evolua de la stimă la violentă inimiciţie) îl introduc în Soc. 1974. 1962. Actualitatea. 1972. Bolintineanu şi copiii. Elena. M. Istoria lui… Cartea I. Vârgolici. Vârgolici. 1932. 11. Elena. Introducerea în opera lui Dimitrie Bolintineanu. Bolintineanu. Simion. 1979. Bucureşti.. Zanne şi M. 381. Petrescu. 1983. Vârgolici. Rotaru. Cartea de recitire. Al. Claude Pichois. 1966. Bucureşti. în Luceafărul. din Anacreon. 1990. Stoenescu. nr. T. nr.. I. R. Ţeposu. 1974. Bucureşti. 1978. Câmpineanu (căruia îi va rămâne devotat toată viaţa şi Heliade Rădulescu. Pagini de critic. Clasicism şi tendinţe clasice în literatura 190 BOLLIAC română. Densuşianu. Ivaşcu. Z. Dimitrie Bolintineanu şi epoca sa. G. 33. Bucureşti. Bucureşti. 366.

1929. (Operile lui ~. I. M. 3. şi-a adunat operele literare în mai multe vol. Proza poetică românească în secolul al XIX-lea. 191 BOLOŞ . o „capişte druidă”. Medic în com. dar a rămas credincios democratismului burghez paşoptist) e susţinută de o publicistică excepţională prin calitate şi întindere: colaborează la Românul. pentru unirea românilor şi a ungurilor sub stindardul revoluţiei. populată cu „eremiţi turbând”).. trad. Paris. G. 1978-1980. Renaşterea României. Z. 1843. II. Iorga. în Revista de Istorie şi Teorie Literară. P. Munteanu. R. Meditaţii. G. Din poeziile lui ~. Bucureşti. 1985. Elena Tacciu. Din poeziile lui ~. După repatriere (1857). Bucureşti. Ivaşcu. Macarie. Bucureşti. licenţiat al Facultăţii de Medicină Generală a Institutului MedicoFarmaceutic din Cluj (1974). Naţionalul. Romantismul românesc. M. apoi Şcoala tehnică post-liceală din Satu Mare (1967-1968). 1978. Société Française de Numismatique et d’Archéologie). com.. 1861.. Paris. Monastirile din România (Monastirile zise Brâncoveneşti). O istorie. ed. Bucureşti. pref. Al. membru de onoare al unor soc. Săuca (1974-1978). Maramureş. II. 1983. Romantism şi socialism în definiţia poeziei. în Viaţa Românească. M. Meditaţii. REFERINŢE CRITICE: N. Prozator. 1. 1966. adică la ideea desfiinţării familiei şi a proprietăţii. 1857). Orizontul rustic în literatura română. Geografice Române. De la Alexandrescu la Eminescu. 20 mai 1949. Fărcaşa. unde desfăşoară o intensă activitate propagandistică în favoarea Unirii Principatelor (colaborează la Revista română. Cornea. Bănuit că ar fi participat la conspiraţia lui D. Scarlat. din 1865.. 1863. Const. 1-2. 1971. 1986. Ornea. Romantismul românesc. din 1843. B. franceze: Société de Géographie Comparée. II. Introducere în opera lui Cezar Bolliac. Hanţă. Ovidia Babu-Buznea.. 1986. de A. I. Bucureşti. Cezar Bolliac. 1985. Scarlat.Victor Hugo şi Shakespeare. B. e arestat şi surghiunit la schitul Poiana Mărului (care devine. M. Bucureşti. membru al „Frăţiei”. Arheologie. Popovici. În 1850 e la Paris. Poemul românesc în proză.. Popovici. Spiridon. cercetările care l-au pasionat toată viaţa şi pe care. Sorescu. Bucureşti... partea cu adevărat importantă a activităţii sale reprezentând-o tocmai publicistica literară şi politică. Articole literare. Culegere de mai mulţi articoli. I. Poezii – Renaşterea României. 11-12. nr. 1835. Actualitatea.. Ov. 1982-1987. I-II. le-a practicat cu mult entuziasm şi oarecare diletantism. oficial. Poesii noue. note şi bibliografie de A. I. n. 1856. acţiunea lui politică (în care a renunţat la accentele socialistutopice din prima tinereţe. 1857. M. devenit.D. M. ed. 1843. Istoria poeziei româneşti. 1979. Călinescu. Istoria. Dacii în conştiinţa romanticilor noştri. Dâmboviţa. Sultana Craia. din Doamna de Staël şi sfaturi practice gospodăreşti. Reforma etc. editează ziarul Buciumul) şi se preocupă de studii arheologice şi numismatice. (I. cea de preşedinte al Comitetului Arheologic din Bucureşti (1869) îi dă posibilitatea de a continua. 1966. Bucureşti. L. în viziunea patetică şi exagerată din epistola La Maior Ion Voinescu II. L. 1847. 2000. 1985. Cezar Bolliac. Idei şi forme literare până la Titu Maiorescu. OPERA: Operile lui ~.. 1983. I.. Figură proeminentă a Revoluţiei de la 1848. 1981. 1847. Papadima. unde militează. Filipescu din 1840. 1956.. D. 1849) şi prin acţiuni diplomatice. îşi începe exilul în Transilvania. Monastirile din România (Monastirile închinate). inspector al muzeelor. introducere de G. Gh. Rusu. Articole politice. 1982. Topographie de la Roumanie. convins de „misia arheologiei” de a dezvălui istoria dacilor (în spiritul „dacismului” paşoptist). Istoria. Em... 1835.. de M. Opere. 1982. Dintre numeroasele funcţii culturale pe care le îndeplineşte (director al Arhivelor Statului în 1864. Istoria. Z. lui Bariţ şi Heliade şi e. jud. membru al Soc. 1984. 1869.. Spitalul orăşenesc. Ornea. Zamfir.. 1978. prin gazeta sa Expatriatul (Braşov.. Scarlat. nr. Poesii noue. în România literară. Bucureşti. Rusu. Tăşnad (Dispensarul Întreprinderii I. Poeţi romantici români la început de drum. Popescu. în Limbă şi literatură. Rotaru. Trompeta Carpaţilor. Scrieri.. 1861: Călătorie arheologică în România. Elena Tacciu..) BOLOŞ Ion.. nr. 1985. 1944. Zamfir. I. nr. 1862. I-II. Poezii. Liceul la Baia Sprie (absolvit în 1967). P. Colaborează la rev. Cronici dramatice. Elena Tacciu. şi editează Buciumul (1862). Sentimentul naturii în proza românească a secolului XIX. alcătuindu-şi în timpul vieţii o singură Culegere de mai mulţi articoli (1861). III. Bucureşti. sever cenzurat de Odobescu în Fumuri arheologice scornite din lulele preistorice de un om care nu fumează (1873). P. Bucureşti. Trei poeţi preeminescieni. Excursiune arheologică din anul 1869.

1939. roman. Cubleşan. îndeosebi expresioniştii. Debut editorial cu vol.. După 1923. Paraschivescu. în Steaua. Întoarcerea fiilor. dar care n-au mai apărut. Eu şi Orientul. urmat de culegeri similare: Eu şi Orientul (1933). Arghezi. Înainte şi imediat după primul război mondial. în Luceafărul. 1978. la Steaua. o anchetă despre moralitate în artă). în Tribuna. 1986. 19. în România literară. 11-12. Călinescu. 1987. care stârneşte reacţia de apărare a numeroşi confraţi. V. în Familia. Sebastian ş. unde familia se mutase de la Iaşi. II. P. transpuneri după Anton Wildgans. îngrijită. de poeme şi trad. Azi. 1992. Publică în schimb două vol. cercurile de avangardă artistică. Poemele către Ead (1933. Probabil ultima prezenţă publicistică e în 1947.a. Tribuna. Bucureşti. Cluj-Napoca. Iaşi – m. oniric şi grotesc. Iubeşte-ţi clipa (1991) şi Despre societatea vitelor eroine (1996). proză scurtă. Diana Tihu. 37. Poemele către Ead. Mai probabil a debutat în Scena (1918). 1933. după alte surse. 1986. 12. Bun cunoscător al boemei vieneze. Bucureşti. Scena. 27 apr. Gh. Poet şi prozator. printre aceştia aflându-se şi E. Luceafărul. Contemporanul etc. la Facultatea de Litere a Univ. frecventează. OPERA: Fântâna vulturilor. roman. Bucureşti. nr. Wildgans. Brom. Cluj-Napoca. din Berlin. când doreşte să revină în actualitate. Podoabă. în Familia. se retrage din mişcarea literară. Călători ca apele. îşi răreşte mult colab. G. R. REFERINŢE CRITICE: L. la Clinica medicala I (1982-1987) şi în cardiologie. asemenea lui T. Notorietatea neaşteptată i-o creează cele două romane experimentale: Bagaj (1934) şi Pensiunea doamnei Pipersberg (1936). Colab. 1934. Autorul vol. Călători ca apele (1986). 1950. 1984). Studii (neterminate). 1996. 19 mai 1893. pref. Ulici. ClujNapoca. accidental şi tardiv. 1945. B. 1991. Eu şi Orientul. Călinescu. Bucureşti. Specializare în medicină internă. pentru felul în care a ştiut să fructifice literatura de analiză. f. nr. pe care le-a anunţat. ar fi debutat la Rampa şi Cortina (1912). în presă (este totuşi prezent cu BONCIU 192 profesiuni de credinţă sau iniţiază în 1937. la ziarul Viitorul (1914). cu Gabriela Kimpel. la Berlin şi Viena. Pintescu. Fiul lui Carol Haimovici şi al Ghizelei (n. Iubeşte-ţi clipa. Pensiunea doamnei Pipersberg. S. dobândeşte avantaje materiale. 2. Lovinescu. duce o existenţă burgheză ca proprietar al unui magazin de perdele şi umbrele pe strada Şelari din Bucureşti. Colaborează la Viitorul. . 1982 (ed. Glodeanu. nr. 42. Bucureşti. nr. România literară. Douăzeci şi cinci de poeme. la Revista literară a lui M. Lada cu năluci (1932). Nadler). 1983. Bucureşti. Amfiteatru. M.[aimovici]. Al. 1936 (ed. 29. Cluj-Napoca. După G.a. pusă în contact cu alte tendinţe moderniste. Bagaj. n.Policlinica şi Spitalul municipal. V. 1985). Cluj-Napoca. Geo Bogza sau Mircea Eliade. Adevărul literar şi artistic. 1987-1988) şi Satu Mare (Spitalul judeţean. 1979. OPERA: Lada cu năluci. roman. 1978. Rampa. Vizitele necunoscutei. roman. Ioana Bot. Alte romane: Întoarcerea fiilor (1982). 1986. 1932. în Tribuna. i se intentează un proces de presă (1937). 1997 (A. Acuzat de pornografie. nr. Bucureşti. la Institutul Inimii din Cluj (19891990). 1933. în 1924. dându-i o intensă culoare de sarcastic. Reqviem. Bucureşti. Vatra. Debutează în Luceafărul (1968). nr. în rev. varianta austriacă a expresionismului şi-a răsfrânt influenţa asupra operei sale. Bucureşti. comentate divers de Anton Holban. A îmbogăţit printr-o experienţă artistică notabilă proza absurdului exemplificată de Urmuz. poet şi dramaturg austriac marcat de expresionism). şi note de Mioara Apolzan. S-a bucurat de prietenia şi aprecierea lui Anton Holban. încheindu-şi cariera în aceeaşi tonalitate tematică sumbră în care şi-a început-o. Traduceri: A. poate simplu audient.) BONCIU H. Echinox. de povestiri Vizitele necunoscutei (1983). Debut editorial cu romanul Fântâna vulturilor (1978). de versuri: Brom (1939) şi Reqviem (1945). Urmează clasele primare şi liceul la Bucureşti. din 1992). rămâne unul dintre interesanţii (şi puţinii) prozatori români de avangardă. Despre societatea vitelor eroine. nr. ClujNapoca. După căsătoria. roman. Proiecta încă două romane: Şarpele cu ochelari şi Parada elefanţilor. Bucureşti. nici una din aceste informaţii nu se confirmă. consultând colecţiile periodicelor respective. Constantinescu.

Matei Călinescu (2003). 2002. S. 4. Visiting Scholar la Columbia University. A. secţia română-engleză (1972-1976). ClujNapoca. Competiţia continuă. Contribuţii. Observator cultural.. Cercul de graţie. lăcătuş mecanic. Popescu. Cercul de graţie (2003) şi Proza fantastică a lui Mircea Eliade. în colab. din Cluj cu teza Relaţia eroic-antieroic ca paradigmă de cultură şi civilizaţie (1999). Mioara Apolzan. Cluj-Napoca. Opoziţii constructive (2002). eseuri. eseuri.. Ed.) analitic de opere literare româneşti. I. Fiul lui Borbély Károly. engleză la Târgu Mureş (1976-1981). licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Oxford. Visul lupului de stepă (1999). I-IV (19952002). corector la rev.. Este titularul Filialei pentru România a IPA (International Psychohistorians’ Association din New York) şi primul care a introdus la noi psihoistoria în rândul disciplinelor academice. comparată.. 2000). n. Întâlniri cu Mircea Zaciu (2002) etc. 2003. rom. 3-4. Poznan. Oradea. PiteştiBucureşti. I. Vădan. Insula. Premiul ASPRO (2000). Premiul rev. din 2002). Izbăşescu. John’s College. OPERA: Grădina magistrului Thomas. din Rácz Gyözö şi G. L. Caietele Echinox. Braşov. Autorul primei trad. 2. Complexul gnostic (2003). în cinci interpretări (2001). Culture of the Time of Transformation. Idola tribus. A iniţiat şi coordonat vol. monografie. Oradea (2000). Portret de grup cu Ioana M. 1997. Crohmălniceanu. bursier Fulbright la Indiana University. Bucureşti. la Echinox. Anglia (1999) şi University of North Carolina at Chapel Hill. 2003.) al celebrului eseu Sfârşitul istoriei? de Francis Fukuyama (Apostrof. expr. Ov. Literatura.. De la Herakles la Eulenspiegel. Visul lupului de stepă. Viaţa Românească. Cluj-Napoca. Fântâneru (Interior. Londra (1990). Polonia (1999). St. Cluj (1995). idem. lector (din 1992) şi conferenţiar (din 2000) la Catedra de literatură română. 1974). Experienţa externă (2001). Dr. Trad. în filologie al Univ. Generaţia ‘80 în texte teoretice (1994. Romanul românesc. Gáll). din 2000. Tabacu. 2001. I. S. De la Herakles la Eulenspiegel. Matei Călinescu. operator foto. The Institute for Psychohistory. 1990). 1981) şi A. Premiul Uniunii Scriitorilor (1995). Eseist. I-IV (19982003). Călinescu. Lit. 1995. Mircea Eliade. Dicţionarul scriitorilor români. Xenograme. Revenirea în Europa (1996). Liviu Rebreanu după un veac (1985). Traduceri: G. din C. A.. Apostrof. Vatra. jud. Membru al redacţiei (1974-1976) şi director. F. Bursier FEIE. Pop (Telejurnalul de la Cluj. Eroicul (2001). 1999. Eroicul. Bloomington. Opoziţii constructive. Poesis (1997). Bucureşti (1996-1997.. asistent (din oct. colectivul de literatură comparată (Catedra de literatură universală. Igaz Szó (1981-1990). al rev. 2000). Aderca. I. Premiul Salonului Internaţional de Carte. Premiul „I. Statele Unite (1992).. Petrescu (1991). nr. (I. Echinox (1993-2000). 1998-2001. Dicţionar REFERINŢE CRITICE: G. eseuri. Tamás. A colaborat la vol. co-director (în acelaşi tandem) al Caietelor Echinox. Ana Antonescu şi Gh. Braga. 2003). în colab. Cluj-Napoca. Premiul Salonului Naţional de Carte. New York (1997). New York (1999. New Europe College Yearbook 1996-1997 (2000). Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000). de lb.. The English Centre of Pen. Flavia Teoc. Familia (1995). Statele Unite (2001). „La ţigănci”. cu M. Făgăraş. 1992). Premiul rev. Braşov. urmat de Xenograme (1997). 2001. M./postfeţe la scrieri din I.. Euphorion etc. critic şi istoric literar. şi al Annei. (n. româneşti (în colab.. Stoiciu. bursier al Colegiului „Noua Europă”. SasuMariana Vartic. nr. Prof. ClujNapoca.BORBÉLY Ştefan. 2003. Grădina magistrului Thomas (1995).. Întoarcerea învinsului.. Istoria. 193 BORBÉLY . Liceul „Radu Negru” din acelaşi oraş. Şcoala generală la Făgăraş (1960-1968). 1983. Colab. Despre izolare şi limite în spaţiul imaginar (1999). 1953. Debutează în Echinox (nr. din Cluj. eseuri. Complexul gnostic. publicată sub titlul: De la Herakles la Eulenspiegel. în Revista de istorie şi teorie literară. Negoiţescu” al Fundaţiei Culturale Apostrof (2002). Eroicul (2001).. teoria literaturii şi folclor a Facultăţii de Litere din Cluj. împreună cu C. cu un eseu despre Eminescu. secţia umanistă (19681972). M. 1999). Familia. eseuri. 31 oct. Debut editorial cu vol. Pref. Tamás. Proza fantastică a lui Mircea Eliade.

2-3. 2001. 1996. Familia. Tribuna. în lb. 2003. Iaşi. Hostiuc. Prof. Poem bucovinean. Cântece de drum. 1982. Cernăuţi. germană. rusă. nr. n. 1987. Cernăuţi. 2004. Şt. ţărani. de literatură universală şi cu trad. 1985. Chişinău. D. în colab. cu art. în Septentrion literar. Literatura şi arta etc. 1875-1995. Dincolo de vârstă. (A. S. raionul Storojineţ. Lexicon de literatură universală şi comparată. 2001. 1995. 1997. 9 oct. Moscova. natală. Ujgorod. Asistent la Univ. în învăţământul mediu (1945-1961) şi conf. Cernăuţi. Chişinău. nr. 4-6. Al. Pagini de literatură română. versuri. Marino. latină. jud. nr. de versuri Cântece de drum (1982). Autor al romanuluieseu O evadare din Eterna-1 (2001) şi al mai multor studii de folclor comparat. română şi ucraineană. D. Cronograme în piatră (2003). în Apostrof. REFERINŢE CRITICE: A. S. 4 mai 1940. 10. 1995. Cernăuţi. versuri. Poezia populară românească în spaţiul carpato-nistrean. în Familia.) BOŞCA Teodor. în lb. 1998. Alte culegeri lirice: Revenire (1990). Cluj – m. în Familia. Matei). Dr. 1994. rusă. 11. în Apostrof. Cistelecan. în lb. în colab. 4-5. Fiul lui Constantin Bostan şi al Mariei (n. 2000. 17 nov. 2002.. Mihăilescu. Pagini de istorie. Dacia literară. 1996. D. în 22. I. Dincolo de vârstă (1996). Folclor din Ţara Fagilor. Cronica. Dorina N. 1-3. Diana Adamek. Berna-Berlin. în lb. în colab. în Echinox. M. nr. regiunea Cernăuţi. 1966-1999. 1992. predând cursuri de lb. 82. în colab. Vatra.BOSTAN Grigore Constantin. în Echinox. 1999. şef al Catedrei. 2003. 2003. pref. Poem bucovinean (1998). 2003. 1995. „M. R. În anii ‘60. în colab. Membrii Academiei Române. 1995. studii. 2000. Rachieru. în Vatra. în colab. în Observator cultural. Critice. Moscova. Glanz und Elend der Peripherie. 1999. S. 1998. Colab. 1922. Antologia poeţilor români din Bucovina (2002) etc.. Steaua. licenţiat al Facultăţii de Filologie a Univ. Literatura română din Bucovina. Cireş. Corelaţie tipologică şi contracte folclorice. Cetatea de sus (1994). Eterna iubire (1999). Lomonosov” din Moscova (1972). Storojineţ – m. compendiu/antologie. medii în com. 10. 24-25. 2001. 48. 1. romanice şi literatură comparată. ibidem. Debut editorial cu vol. Ştefănescu. 1997. din 1979). Timişoara. Graiul şi folclorul românesc din Transcarpatia. 6. în Piaţa literară.. C. la România literară. Budineţ. eseuri. cu Lora Bostan. HlibocaCernăuţi. la Catedra de filologie română şi clasică (din 1989. 2003. 1972.. 1998. din Cernăuţi. Rusu. 153. Simuţ. Poezia pădurii (1998). (A. Gheorghian). schiţe etnografice. 1985. univ. Cluj-Napoca. cu Lora Bostan. Prezent în vol. Rachieru. II. Literatura română din Bucovina. conferenţiar la Catedra de filologie română (1975-1989) şi prof. nr. în România literară. Cetatea de sus. nr. nr. scrie mai multe piese pentru teatrul de . 194 REFERINŢE CRITICE: Gh. 1987. Cimpoi. Irina Petraş. com. liceul pedagogic din Cernăuţi (1954-1958). 1989. A. idem. Studii de folclor comparat. de Ştiinţe a U. ucraineană. lb. colective Poeţi din Bucovina (1996). nr. nr. nr. Studiile primare şi liceale la Cluj (1929-1940) şi Orăştie (1940-1941).) BOSTAN Ujgorod. Corin Braga. Cernăuţi. 2001. Traducător şi dramaturg. Ioana Pârvulescu. Poeţi din Bucovina. din Cernăuţi (1960-1965). Cernăuţi. A. cu Lora Bostan. Simion. 37. Dr. Cernăuţi. Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000). versuri. Debutează în Făclia şi Tribuna. n. licenţiat în filologie modernă. nr. nr. Relaţii folclorice româno-rusoucrainene în zonele limitrofe. Fiul lui Ştefan Boşca şi al Mariei (n. nr. O evadare din Eterna-1. Simuţ. Studii elementare în com. Poet şi prozator. 1996. Cernăuţi. în colab. Cernăuţi. S. 1994. (1987). în ştiinţe filologice la Institutul de Literatură Universală al Acad. în colab. în filologie cu o teză despre Ugo Foscolo (1975). versuri. în lb. Studii şi texte. Universitatea din Cernăuţi. (din 1961) la Cluj. Mihai Eminescu. nr. 5 febr. 4. Specializare la Univ. OPERA: Sărbători populare. Debutează în Cultura Moldovei (1961). postfaţă de A. Alex.. ibidem. Doina Curticăpeanu. roman eseu. cele universitare la Cluj-Sibiu (19411945). Perian. Catedra de literatură universală (19651974). Poesis. de E.

Zürich. Eseistă şi critic literar. Papahagi. Cluj-Napoca. din Cluj. 1974. Asia Popova. 1990. etnolog. 1981. Clasicism şi romantism. 1999 (ed. Tribuna (1987). Bucureşti. 24. Al. Când ghitara-i de prisos. Geneva (1998) şi Roma. A lăsat în ms o importantă antologie a poeziei preromantice şi romantice. în Observator cultural. portughezi. Licenţiată a Facultăţii de Filologie a Univ. ClujNapoca. P. Helsinki. în România liberă. Experienţa externă (2001) şi Letteratura rumena. M. Trădarea cuvintelor. Tribuna. Modernism/Postmodernism. 1997. Dicţionar analitic de opere literare româneşti (I-IV. 1993. nr. în Limba şi literatura română. Caracostea. Caracostea. 1991. Xenograme. studiu monografic. în Tribuna. a truverilor şi a minnesängerilor în versiune originală şi în traducerea lui ~. nr. Vatra. Poezia trubadurilor provensali. Italia (1999-2000). Colab. vol. 27. în România literară. Caracostea. 10. 1969. O ipoteză. 43. 2000. nr. România literară. N. lingvist. Petrescu (Cursul Eminescu. 1-2. Premiul Uniunii Scriitorilor (1990). piesă într-un act. lector (1994) şi conferenţiar (din 2000) la Catedra de amatori (premiul II la Concursul de teatru scurt „Vasile Alecsandri”. ed. Steaua. 4. M. 1998. nr. Timişoara. Debutează în Echinox (1982). 1962. Cluj-Napcoa. M. bilingvă. 1981. 1997. italieni. piesă în două părţi. în România literară. M. în colab. comparată şi teorie literară a Facultăţii de Litere a Univ. D. Asistent (din 1990). Echinox şi Transilvania. Mauron. nr. Anghelescu. în Steaua. Trad. şi literatura română la Gherla (19861989). Colab. 2002. BOT 195 . W. Cluj. 50. Curcubeul negru. II. Ivănescu. Molestarea fluturilor interzisă. Eminescu. 1969). Dilema. în Transilvania. Cernat. 2002. Studia Universitatis Napocensis etc. 2003). Jenny. P. nr. 2001. în Apostrof. Bucureşti. nr. 31. Simuţ. Bantaş. nr. 1990. Cluj-Napoca. în România literară. postume ale Ioanei Em. eseuri. 8 apr. 1975. teoretician şi critic literar (1999) şi Poezia patriotică românească (2001). din Marianne Mesnil. din Cluj cu teza D. Premiul rev. Portret de grup cu Ioana M. Balotă. 25 oct. D. 1994. Bucureşti. Dr. Croitoru). Petrescu. România literară. Burse de studii şi specializare la Lappeenranta. 1964. Who’s Who