ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL laboratorului de micobacteriologie

Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie

Bucureşti 2008

Această publicaţie a fost finanţată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi elaborată sub coordonarea Programului Naţional de Control al Tuberculozei. Menţionarea unor anumite companii sau a unor producători de produse nu implică faptul că acestea sau aceştia sunt recomandate sau recomandaţi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii în locul altora de natură similară şi care nu sunt menţionaţi. Toate precauţiile au fost luate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a verifica informaţia conţinută în această publicaţie. Cu toate acestea, materialul publicat este distribuit fără nici o garanţie de nici un tip, fie ea explicită sau implicită. Responsabilitatea pentru interpretarea şi utilizarea acestui material revine cititorului. În nicio situaţie Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu va fi făcută răspunzătoare pentru daune care ar apărea în urma utilizării acestui material. Autorii numiţi sunt singurii responsabili pentru opiniile exprimate în această publicaţie. Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie Mulţumim pentru contribuţie prin participarea la discuţii şi comentariile făcute în ce priveşte manuscrisul, precum şi pentru suportul acordat (ordine alfabetică): Prof. Dr. M. Bogdan, Dr. Cassandra Butu, Dr. Lucica Diţiu, Dr. Andrea Melinda Jodal, Dr. Nicolae Poll.

ISBN: 978-973- 0-05558-0

ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE

Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie
Bucureşti 2008

...............Cuprins Abrevieri ................................................... 3 Cap 1.................................. Managementul calităţii în laboratorul de micobacteriologie ……............................................................................................. Factori de risc şi măsuri de protecţie în laboratorul de micobacteriologie ..... 56 Cap 7................ Înregistrarea şi raportarea datelor de către laborator ............................................ 77 Anexe ........ Managementul substanţelor chimice în laborator ............... 82 Bibliografie ..........................… 10 Cap 3........................ 107 ................ 5 Cap 2.......................................... Supravegherea epidemiologică a tuberculozei în România şi rolul laboratorului de micobacteriologie în diagnostic şi monitorizare ............................................................. 23 Cap 5.. 73 Cap 8.......................… 28 Cap 6................. Organizarea laboratorului de micobacteriologie ... Organizarea reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie ................. 14 Cap 4........... Managementul resurselor umane ........

hotă cu flux de aer laminar.97%. recomandată spre a fi folosită în laboratorul de micobacteriologie Grupul de lucru pentru laboratoare. cabinet de protecţie biologică. hotă de protecţie biologică. cu filtru HEPA. care asigură activităţile de supervizare şi CEC pentru microscopie Filtre care reţin particulele cu diametrul mai mare sau egal cu 0. hotă de siguranţă biologică Uniunea Internaţională Contra Tuberculozei şi Bolilor Pulmonare limită maximă de expunere Laborator Naţional de Referinţă Ministerul Sănătăţii Publice Organizaţia Mondială a Sănătăţii Programul Naţional de Control al Tuberculozei responsabil pentru asigurarea calităţii Rifampicină-Izoniazidă tuberculoză tuberculoză multidrog-rezistentă ultra violet coloraţia Ziehl Neelsen 3 . Acronimul pentru High Efficient particulate Air. format din 8-10 specialişti de laborator.ABREVIERI ABG BAAR BST CIC CEC DLM FFP2 GLL HEPA HPB IUATLD LME LNR MSP OMS PNCT RAC RH TB TB MDR UV ZN = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = antibiogramă bacili acido-alcoolo rezistenţi bolnav suspect de tuberculoză controlul intern al calităţii controlul extern al calităţii doză limită mortală model de mască de protecţie.3 microni cu o eficienta de 99. Sinonime: cabină de protecţie biologică.

.

1 110 134. de la 55.8%ooo la un vârf de 142. 1 160 140 120 100 %000 138.2%ooo. 1. în 2006.7 134. Dacă ne raportăm la Uniunea Europeană. iar în Regiunea Europa a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. pentru anul 2007 – date provizorii 5 .8 102. Republica Moldova şi Georgia).6 123.8 142.Capitolul 1: SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A TUBERCULOZEI ÎN ROMÂNIA ŞI ROLUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE ÎN DIAGNOSTIC ŞI MONITORIZARE Tuberculoza (TB) continuă să reprezinte şi la începutul mileniului III o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. Incidenţa tuberculozei în România între anii 1972-2007* * Pentru anul 2006 – date operative.6 117. În ceea ce priveşte gravitatea endemiei TB.2 135.8 70 1972 1975 1980 1985 1990 1995 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Fig.8%ooo (figura 1). apoi a scăzut treptat ajungând în anul 2006 la 117.1 80 60 40 20 0 61 55.8 milioane de cazuri noi (în jur de 24. în anul 2005 România s-a situat pe plan mondial pe locul 68 (din 217 ţări). În perioada 1985-2002 incidenţa globală a TB a crescut continuu. în 2006 în România au fost notificate o treime din totalitatea cazurilor din această regiune.100 pe zi).6 110. pe locul 4 (după Kazakhstan. Anual în lume mor de TB aproximativ 2 milioane de oameni (în jur de 5.000 pe zi) şi se înregistrează aproximativ 8.

dar şi alţi indicatori epidemiometrici sugerează o ameliorare a endemiei de TB în România: • mortalitatea. Administrarea tratamentului antituberculos sub directă observare. unul din cei mai sensibili şi mai precoce indicatori ai eficienţei Programului.8%ooo în anul 2006.3%ooo în 1995 la 7. 4.1 De asemenea.6% în 1999 din datele raportate la Euro-TB şi 2.9% în Ancheta Naţională de Chimiorezistenţă din 2003-2004). Ministerul Sănătăţii Publice continuă să acorde o atenţie prioritară acestei probleme de sănătate publică prin Programul Naţional de Control al Tuberculozei. 32183 30806 27883 23363 21036 13553 16256 14997 23271 21538 27470 23897 28580 25847 30985 29403 29163 26567 25166 24776 26722 25422 22348 23728 21031 19560 12093 12677 11519 1460 1980 1158 1985 1259 1990 1733 1995 2000 3573 2733 2001 4418 4237 4387 4374 4391 4168 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total Cazuri noi Recidive Fig. In ultimii ani nu numai incidenţa. 6 . Implementarea unui sistem standardizat de înregistrare şi raportare. 3. Strategia DOTS constă în îndeplinirea a 5 obiective majore: 1. 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2899 1965 2923 1970 2327 1975 35082 Nr. Numărul absolut al cazurilor noi şi al recidivelor notificate între anii 1965-2007* * Pentru anul 2006 – date operative. numărul absolut de cazuri noi şi recidive notificate anual a scăzut constant după anul 2002 (fig.2). 5. 2. Realizarea unui diagnostic bacteriologic de cea mai bună calitate. Asigurarea unei aprovizionări neîntrerupte cu medicamente anti-tuberculoase de calitate. 2. a scăzut constant de la 11. pentru anul 2007 – date provizorii Deşi tendinţa de scădere a endemiei TB este constantă şi evidentă în ultimii 6 ani. • chimiorezistenţa iniţială pentru tuberculoza multidrog-rezistentă (TB MDR) se menţine în jurul valorii de 3% (3. structurat începând cu anul 1997 pe strategia DOTS recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru controlul TB şi în acord cu normele de exigenţă europeane începând cu anul 2007. Implicarea factorilor politici de decizie.

Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” a fost desemnat drept „Competent Body” („organism competent”) pe problema supravegherii TB în România. situat la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.369 de cazuri noi şi recidive de TB pulmonară). în România. Un Program de control al TB eficient impune realizarea diagnosticului bacteriologic de cea mai bună calitate la nivelul tuturor laboratoarelor implicate. 1 7 . 1 ianuarie 2007).000 locuitori.Odată cu aderarea României la UE (Uniunea Europeană. • confirmarea prin examen microscopic a 65% dintre cazurile de tuberculoză pulmonară.739 de cazuri pozitive la examenul microscopic dintr-un total de 21.000 locuitori.000 de locuitori. În Romania. alături de celelalte boli transmisibile. Primele trei repere vor fi adaptate la condiţiile epidemiologice specifice ţării noastre. În anul 2006. • un laborator naţional de referinţă la 25. ECDC are în fiecare ţară UE câte o instituţie parteneră. beneficiază de coordonarea Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (European Center for Diseases Prevention and Control – ECDC). Reperele stabilite de OMS privind structura şi funcţionalitatea reţelei de laboratoare sunt următoarele: • un laborator care efectuează doar microscopie (nivel I) la 100.000 de locuitori. care focalizează toate problemele la nivel naţional („Focal Point”). rata de confirmare prin examen microscopic al cazurilor de TB pulmonară a fost de 59. tuberculoza.9% (12. În tabelul I sunt redate pentru fiecare judeţ rezultatele analizei datelor raportate Unităţii Centrale a PNCT în acelaşi an. • un laborator care efectuează microscopie. „Focal Point” este Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile. restructurarea şi optimizarea activităţii reţelei naţionale de laboratoare de micobacteriologie. • un laborator care efectuează microscopie şi cultură (nivel II) la 500. cultură şi antibiogramă (nivel III) la peste 10. În acest scop PNCT din România are printre obiectivele sale evaluarea.000.000.

0 70.3 74.3 59.2 58. crt. Judeţul ROMÂNIA Alba Arad Argeş Bacău Bihor Bistriţa-Năsăud Botoşani Braşov Brăila Buzău Caraş-Severin Călăraşi Cluj Constanţa Covasna Dâmboviţa Dolj Galaţi Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomiţa Iaşi Maramureş Mehedinţi Mureş Neamţ Olt Prahova Satu Mare TB Pozitivi M pulmonară (număr) 21369 12793 296 108 615 317 522 319 808 424 385 227 229 124 525 311 300 175 302 226 361 240 330 208 349 271 381 198 964 571 78 51 542 346 973 693 861 543 389 274 401 274 133 79 506 250 283 214 959 487 456 267 393 241 578 419 771 407 655 379 799 435 426 256 Confirmare M (%) 59.0 54.4 52.Tabelul I.4 75.4 63.8 71.5 59.1 59.0 77.4 51.4 68. Confirmarea prin examen microscopic a cazurilor de TB pulmonară în anul 2006 în România Nr.6 50.2 65.3 72.3 49.3 63.6 52.7 57.8 66.0 59.0 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 8 .9 36.7 60.2 63.7 61.1 52.5 61.8 54.4 60.

4 55. întreaga reţea a laboratoarelor de micobacteriologie este în proces de evaluare şi restructurare. a modalităţilor de prelevare a produselor. a tehnicilor şi metodelor de lucru. 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Judeţul Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiş Tulcea Vaslui Vâlcea Vrancea Bucureşti Ilfov TB Pozitivi M pulmonară (număr) 183 103 232 116 536 295 490 350 820 382 293 189 478 303 352 196 331 245 1675 1023 409 257 Confirmare M (%) 56.7%) înregistrau o rată de confirmare microscopică sub 50%. de calitate.6 64.1 62.0 55. pentru unele laboratoare fiind necesară revizuirea indicaţiei clinice pentru investigaţii.6 74.4% faţă de 2004. în scopul obţinerii unor rezultate de încredere.0 61.8 1 Din punctul de vedere al exigenţelor OMS se consideră că un Program beneficiază de un diagnostic de calitate dacă rata de confirmare a cazurilor noi de TB pulmonară se situează între 60-65%. De asemenea. Dacă în anul 2004 un număr de 15 judeţe (35.2 50.0 71. crt. Deoarece performanţele laboratorului de micobacteriologie au impact direct asupra rezultatelor PNCT.4 46. în 2006 această rată mică de confirmare se regăseşte doar în 3 judeţe. 9 . a dotării cu echipament şi realizarea condiţiilor de biosiguranţă. rata de confirmare la nivel naţional a crescut cu 2.5 63.Nr. precum şi pregătirea profesională a personalului.

Produsele patologice de la cazuri selectate prin colaborarea între clinician şi personalul din laborator vor fi trimise de la nivelul laboratoarelor de nivel I la laboratoarele din eşalonul superior care pot efectua cultură.). Activitatea lor trebuie să se desfăşoare respectând tehnicile de lucru standardizate recomandate de LNR. Reţeaua de laboratoare trebuie să fie optim dimensionată. Laboratoare de nivel II Definire: Laboratoarele de nivel II au organizarea şi dotarea tehnică adecvată pentru a efectua: examen microscopic şi cultură cu identificarea micobacteriilor din Complexul M. asigurând detectarea cazurilor prin examen microscopic. în conformitate cu cerinţele PNCT. Ar trebui avută în vedere posibilitatea de a funcţiona puncte de laboratoare de micobacteriologie care să aibă ca obiectiv evidenţierea bacililor acido-alcoolo rezistenţi (BAAR) şi în alte laboratoare teritoriale din reţeaua publică sau privată (policlinici. 2 10 . astfel încât să se asigure acoperirea la scară naţională a investigaţiei microscopice pentru TB a tuturor bolnavilor simptomatici. Laboratoarele se clasifică în funcţie de nivelul de competenţă şi complexitatea activităţii. cu distribuire teritorială accesibilă pacienţilor. tuberculosis. Oferă informaţii epidemiologice privind profilul de sănătate al comunităţii. astfel: Laboratoare de nivel I Definire: Laboratoare care au ca obiectiv evidenţierea bacililor acidoalcoolo rezistenţi (BAAR).Capitolul 2: REŢEAUA NAŢIONALĂ A LABORATOARELOR DE MICOBACTERIOLOGIE Reţeaua de laboratoare asociate reţelei de pneumoftiziologie îşi desfăşoară activitatea integrată funcţional şi structural în PNCT. cabinete private etc. cu încadrare cu personal calificat şi dotare adecvată pentru a putea asigura rezultate de calitate. supunându-se obligatoriu protocolului naţional de asigurare a calităţii examinării. Sunt organizate pe lângă dispensare teritoriale de pneumologie pentru efectuarea examinărilor microscopice. dotate şi amenajate conform recomandărilor în vigoare. spitale. Laboratoarele de nivel I trebuie să fie încadrate cu personal de laborator instruit pentru examinare microscopică în coloraţia Ziehl-Neelsen. cu selectarea tulpinilor pentru care este necesară antibiograma. cu confirmarea rezultatelor în laboratoarele reţelei naţionale de micobacteriologie. Această categorie de laboratoare îşi desfăşoară actvitatea sub îndrumarea laboratoarelor judeţene de micobacteriologie.

Efectuează controlul extern al calităţii examenului microscopic pentru toate laboratoarele din judeţ. conform arondării. Centralizează toate datele din judeţ care sunt solicitate de către PNCT/ LNR şi le raportează. are toate atribuţiile laboratorului de nivel II şi în plus efectuarea antibiogramei. Planifică şi organizează acţiunile de instruire/reinstruire a personalului din laboratoare pentru investigaţia micobacteriologică. care vor face antibiograme pentru medicamentele de linia întâi la toate cazurile (noi şi retratamente). Estimează necesarul de materiale şi aparatură pentru laboratoarele din tot judeţul pentru planificarea bugetului. Responsabilităţile coordonatorului reţelei judeţene: Coordonează şi controlează activitatea tuturor laboratoarelor din judeţ. tuberculosis şi antibiogramă pentru medicamentele antituberculoase de linia I. La nivelul fiecărui judeţ este desemnat de către Coordonatorul tehnic naţional al PNCT un coordonator al reţelei judeţene a laboratoarelor de micobacteriologie. cultură cu identificarea micobacteriilor din Complexul M. Supervizează şi vizitează periodic laboratoarele din judeţ. Laboratoare de nivel III Definire: Laboratoare care au organizarea şi dotarea tehnică adecvată pentru a efectua: examen microscopic. care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea LNR. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. Organizează transportul produselor biologice din judeţ spre laboratorul judeţean sau de la nivelul laboratorului judeţean spre LNR prin colaborare cu coordonatorul tehnic judeţean al PNCT. indiferent de nivelul acestora. Antibiograma pentru medicamentele de linia 2 se efectuează în LNR sau într-unul dintre laboratoarele centrelor de excelenţă pentru tratamentul TB-MDR. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. Tulpinile cu rezistenţă se trimit la LNR sau la laboratoarele din centrele MDR pentru confirmare şi efectuarea ABG pentru substanţele antituberculoase de linia a 2-a.Tulpinile micobacteriene selectate se trimit pentru antibiogramă la laboratorul zonal sau LNR. 2 11 . biolog/chimist. Laboratoarele în care nu se pot asigura toate condiţiile pentru obţinerea unor rezultate de calitate pentru antibiogramă. În sistemul penitenciar vor funcţiona laboratoare de nivel II sau III. Atribuţii: Fiind localizat într-un laborator judeţean. vor fi arondate anumitor laboratoare de nivel III.

Colaborează cu LNR pentru trierea cazurilor şi asigurarea calităţii diagnosticului. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie.2 Laboratoarele Regionale Definire: Laborator de nivel III care coordonează activitatea din 4-7 judeţe arondate şi din municipiul Bucureşti. 12 . Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. Atribuţii: Elaborează ghiduri/manuale: • actualizează şi distribuie manuale cu tehnici de diagnostic de laborator şi controlul infecţiei în laborator. • emite şi distribuie ghiduri pentru activitatea de supervizare şi asigurare a calităţii. biolog/chimist. Laboratorul Naţional de Referinţă Definire: Laborator care are dotarea materială şi încadrarea corespunzătoare cu personal astfel încât poate să asigure efectuarea de: examen microscopic. biolog/chimist. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. Atribuţii: Este localizat într-un laborator judeţean şi are toate atribuţiile laboratorului de nivel III. În plus. Asigură controlul extern al calităţii microscopiei pentru laboratoarele judeţene conform arondării şi protocolului naţional. asigură efectuarea antibiogramei de linia întâi pentru judeţele în care laboratorul judeţean nu poate asigura această activitate. pe care le distribuie în reţeaua de laboratoare. Îşi desfăşoară activitatea prin colaborare cu LNR şi sub supravegherea acestuia. cultură cu identificarea micobacteriilor şi antibiogramă pentru medicamente antituberculoase de linia I şi a II-a. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. cultură cu identificarea micobacteriilor şi antibiogramă pentru medicamente antituberculoase de linia I şi a II-a. Laboratoarele centrelor de excelenţă pentru tratamentul tuberculozei MDR Definire: Laborator care are dotarea materială şi încadrarea corespunzătoare cu personal astfel încât poate să asigure efectuarea de: examen microscopic. • emite ghiduri şi norme/instrucţiuni referitoare la întreţinerea aparaturii (a microscoapelor în mod particular). Atribuţii: Asigură diagnosticul bacteriologic complet pentru admiterea şi monitorizarea pacienţilor în centrele de excelenţă pentru tratamentul tuberculozei MDR.

în colaborare cu laboratorul supranaţional desemnat de către OMS. în colaborare cu experţii Laboratorului Supranaţional de Referinţă. Estimează necesarul de materiale şi aparatură pentru laboratoarele reţelei pentru stabilirea planului naţional de achiziţii şi investiţii. este necesară cel puţin o vizită semestrială a coordonatorului judeţean în laboratoarele din judeţ. care cunoaşte toate aspectele legate de activitatea laboratorului. • Graficul de vizite din fiecare judeţ se stabileşte la începutul anului. Cercetare • Colectează şi analizează datele din teritoriu şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii. • Laboratoarele pot fi vizitate de către membrii GLL şi ai comisiei de implementare a Programului. fiind comunicat LNR-ului. biolog/chimist. până la 15 martie pentru anul anterior şi prin evaluare directă prin vizitarea fiecărui laborator. control al calităţii. • Toate persoanele desemnate a face vizite de evaluare în laboratoarele reţelei folosesc acelaşi tip de chestionar. • Informaţii indirecte despre situaţia reţelei de laboratoare se obţin prin chestionarele de raportare a volumului de lucru din judeţ. Coordonarea reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie este realizată de către coordonatorul LNR. LNR adaptează conţinutul chestionarului la necesităţile PNCT şi îl comunică persoanelor responsabile pentru efectuarea vizitelor. conform unui grafic stabilit de către unitatea centrală de implementare a programului în colaborare cu LNR. Supervizează activitatea laboratoarelor judeţene privitor la metodele de diagnostic bacteriologic. coordonarea laboratorului este asigurată de un specialist microbiolog (medicină de laborator) cu studii doctorale. secondat de un specialist/primar în medicina de laborator. anual. • pregătirea pentru activitatea de instruire şi supervizare a coordonatorilor judeţeni şi regionali ai laboratoarelor. • Asigură controlul extern al calităţii în reţeaua naţională. Pentru asigurarea continuităţii activităţii LNR. care se primesc de la laboratoarele judeţene. întreţinerea aparaturii. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. nominalizat de către coordonatorul tehnic al PNCT şi Comisia de specialitate pneumologie a MSP.Responsabil pentru organizarea instruirii personalului: • instruirea personalului cu pregătire superioară din laboratoarele judeţene pentru tehnicile bacteriologice şi activităţile de supervizare. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. Diagrama de organizare a reţelei de laboratoare este prezentată în anexa 1. măsuri de protecţie în laborator. 2 13 .

Amplasarea în zonă Serviciile medicale privind diagnosticul bacteriologic al tuberculozei şi al micobacteriozelor se efectuează în laboratoarele de micobacteriologie din cadrul compartimentelor. zgomot. DESCRIEREA ORGANIZĂRII LABORATORULUI Condiţii pentru efectuarea corectă a analizelor Laboratorul de micobacteriologie trebuie astfel organizat şi amenajat încât să permită efectuarea corectă a analizelor. secţiilor. În situaţia în care clădirea este etajată este bine ca laboratorul să fie la parter şi să dispună de intrare separată.Capitolul 3: ORGANIZAREA LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE Laboratorul de micobacteriologie este unitatea aparţinând sistemului public. unde electromagnetice. 2. cu sau fără personalitate juridică. a vestiarelor pentru personal. vibraţii şi curenţi de aer. a unor surse generatoare de praf. Managementul laboratorului trebuie astfel asigurat încât mediul să nu invalideze rezultatele sau să nu afecteze calitatea analizelor. 3 14 . furnizoare de servicii medicale de laborator constând în examinarea produselor provenite din organismul uman. linie telefonică. Acestea trebuie astfel amplasate încât să nu fie în preajma colectivităţilor. în scopul confirmării diagnosticului de tuberculoză şi a monitorizării cazului în cursul tratamentului. şi nici în preajma centralei termice sau a crematoriului. de colectare a deşeurilor. a farmaciei de sterile din cadrul secţiei (spitalului). Clădirea trebuie să fie racordată la reţeaua de apă şi canalizare a localităţii. să dispună de energie electrică. a platformelor de depozitare şi colectare a deşeurilor. Amplasarea în clădire Laboratorul de micobacteriologie trebuie amplasat cât mai izolat de restul secţiei. Laboratorul nu trebuie amplasat în apropierea serviciului de bucătărie. Se recomandă ca dimensiunea şi orientarea ferestrelor să fie astfel aleasă pentru a se asigura o bună iluminare naturală. gaz metan. 1. a unităţilor alimentare. radiaţii. internet. sanatoriilor şi spitalelor de pneumologie. de spălătorie. fax. dar suficient de aproape pentru a se asigura accesul uşor al personalului medical spre spaţiul „recepţie probe” şi „predare rezultate”.

• realizarea secvenţială a procedeurilor. sterilizare. activitatea să se desfăşoare în mod fluent şi să prevină riscul contaminării încrucişate. sectorul de lucru cu pacienţii să fie complet separat de sectoarele de lucru. personal. • separarea activităţilor în timp şi/sau în spaţiu. În funcţie de condiţiile locale se organizează: Spaţiu pentru recepţia probelor: • ghişeu primire probe. cu luarea măsurilor de precauţie adecvate pentru integritatea probelor. 3 15 . dimensionate şi proporţionate cu volumul şi tipul de analize efectuate.3. Spaţiu pentru predarea rezultatelor: poate fi acelaşi cu spaţiul pentru recepţia probelor. toalete. Spaţiul Spaţiul laboratorului trebuie să fie astfel dimensionat şi structurat încât să asigure un nivel calitativ superior analizelor efectuate. • hotă de securitate biologică. cu separarea activităţilor în timp. • măsuţă inox pe rotile pentru preluarea probelor colectate şi transportul până la punctul de lucru. • spaţii auxiliare: holuri. • centrifugă pentru produse biologice. coridoare. cu sertare pentru păstrarea registrelor. • probele de sânge să parcurgă un circuit diferit de cel al altor produse biologice. camere de depozitare. fără întoarcere: fluxul activităţii să fie unidirecţional. Este considerată o bună practică a se avea spaţii separate pentru activităţile desfăşurate. • chiuvetă pentru spălarea mâinilor. Spaţiu pentru pregătirea probelor: • birou pentru înregistrat probele. Spaţiu pentru prelucrarea probelor: • masă de lucru. Laboratorul are două tipuri de spaţii: • spaţii pentru examinare: unde se practică analizele microbiologice şi alte activităţi asociate acestora. În caz contrar transportul probelor trebuie să se realizeze în mod obligatoriu în recipiente închise ermetic. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare: • construirea laboratorului pe principiul plan (pe un singur nivel). arhivare. aflate în cutii de transport adecvate sau după un program care să permită separarea timpilor de transport. • bazin pentru colorare. • circuitele laboratorului de micobacteriologie trebuie să fie strict separate de celelalte circuite ale altor compartimente.

• stabilirea unui program de lucru adaptat activităţilor desfăşurate. • dulap cu compartimente pentru recipiente. • afişarea şi însuşirea de către personal a etapelor şi procedurilor de sterilizare. în cicluri alternative. săpun. Spaţiu pentru spălător: • chiuvetă cu două bazine. perii. • vestiar haine de stradă. Spaţiu destinat personalului: • vestiar halate curate. • masă de lucru pentru citirea/interpretarea culturilor şi antibiogramelor. • poliţă de uscare. fără a se amesteca materialele infecte cu cele destinate a fi utilizate sterile. Spaţiu destinat sterilizării Acest spaţiu trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru a permite circulaţia materialelor şi să fie dotat cu minim un autoclav. unul destinat deşeurilor periculoase şi altul pentru soluţiile de lucru. • dulap pentru detergenţi. • pubelă pentru deşeuri infecţioase/periculoase. Este recomandat ca laboratorul de micobacteriologie să aibă amenajate următoarele spaţii anexe: Spaţiu pentru colectarea şi inactivarea deşeurilor (autoclavare): • autoclav pentru deşeuri infecţioase/periculoase. • frigider pentru medii de cultură. Se recomandă utilizarea a două autoclave. recipiente pentru autoclavare. Spaţiu pentru completarea rezultatelor analizelor.• cuier halate purtate. Spaţiu pentru sterilizare şi distilare: • distilator pentru apă. saci de plastic. 3 16 . însă când nu există această posibilitate se vor respecta următoarele condiţii: • efectuarea sterilizării cu acelaşi autoclav. • pubelă pentru deşeuri inactivate sau decontaminate. • etuva. • dulap cu mai multe compartimente pentru pungi autoclavabile. • frigider pentru produsele biologice. Spaţiu pentru examinare: • masă de lucru pentru citirea/interpretarea frotiurilor. Spaţiu pentru incubarea culturilor şi antibiogramelor: • termostat cu sistem de securizare. • autoclav pentru soluţii de lucru.

• nu se admite existenţa plantelor decorative. • spaţiu pentru păstrarea microorganismelor de referinţă: frigider/congelator cu sistem de securizare. jaluzelele să fie plasate în afara ferestrelor. în spaţiile de depozitare şi sterilizare. acoperită cu linoleum tip . Finisajele Încăperile laboratorului trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a permite executanţilor de analize să lucreze cu uşurinţă şi precizie. rulourile. În cazul recoltării sputei în laborator este obligatorie amenajarea unei camere pentru recoltarea acesteia. • spaţiu pentru păstrarea culturilor pentru CEC cu sistem de securizare.. • parasolarele. pentru eliminarea riscurilor de contaminare şi/sau deteriorare. iar îmbinările dintre pereţi şi podea să fie concave. a tablourilor şi a perdelelor în camerele de lucru. Este bine ca aceste spaţii să fie separate de restul laboratorului. 5. Acolo unde se utilizează aerul condiţionat. lavabilă. • grup sanitar cu duş. fără discontinuităţi. filtrele trebuie să fie verificate. Spaţiu destinat depozitării: • spaţiu pentru materiale cu compartiment pentru reactivi şi compartiment pentru materiale consumabile. Legăturile între încăperi trebuie să fie rapide şi uşoare încât să asigure o funcţionare în condiţii de siguranţă şi să se asigure circuitele funcţionale pentru evitarea contaminării probelor şi invalidarea rezultatelor. Utilităţi Ventilaţia: trebuie să fie corespunzătoare şi acest lucru se poate face natural sau prin utilizarea aerului condiţionat. • spaţiu pentru păstrarea frotiurilor pentru CIC şi CEC. iar în timpul lucrului trebuie să rămână în permanenţă închise. • birou şef laborator. fără discontinuităţi. să aibă umiditate scăzută.trafic greu”. • frigider. Podeaua să fie netedă. temperatura constantă şi să fie lipsite de curenţi de aer. Tavanele şi pereţii trebuie să aibă o suprafaţă netedă. să nu se intersecteze cu celelalte circuite. • ferestrele care se deschid să fie prevăzute cu plase de protecţie pentru a împiedica pătrunderea insectelor şi a păsărilor.• masă. 4. scaune. Uşile şi ferestrele trebuie să fie făcute din materiale care să asigure etanşeitatea. menţinute şi înlocuite corespunzător tipului de lucrare care se realizează. pentru a putea fi uşor de curăţat. 3 17 .

La amplasarea şi montajul echipamentelor şi al mobilierului trebuie respectate condiţiile impuse de cărţile tehnice pentru asigurarea spaţiilor de manevră şi acces în vederea operării. Este bine ca dulapurile să fie suspendate şi confecţionate din material neted. este bine să fie compacte.. Bateriile să fie cu bilă şi cu manetă lungă (tip sală de chirurgie). Dacă acest lucru nu este posibil. în funcţie de numărul şi tipurile de echipamente pe care le are în dotare. telefoanele şi calculatoarele utilizate în interiorul spaţiului de lucru trebuie să aibă o folie de protecţie transparentă uşor de curăţat. cel puţin suprafaţa de lucru să fie placată cu un material neted. fără să atârne. Suprafaţa meselor să fie suficient de mare pentru a se asigura spaţiul necesar activităţilor. uşor de curăţat şi dezinfectat.încălzirea centrală” fie prin racordare la reţeaua localităţii. neabsorbant. Mobilier Se recomandă ca mesele de lucru să fie confecţionate din pal melaminat sau inox. Pentru a facilita curăţenia. lavabil. fluxul aerului nu trebuie direcţionat spre suprafeţele de lucru. dar în cele mai multe cazuri este mixt. Apa: laboratorul trebuie să aibă în permanenţă apă rece şi apă caldă în cantităţi nelimitate. uşor de curăţat şi dezinfectat. 18 . dar dacă acest lucru nu este posibil se recomandă folosirea unor huse sau învelitori care pot fi uşor curăţate şi dezinfectate periodic. rezistent la acţiunea agenţilor dezinfectanţi. iar corpurile de iluminat de putere mare.3 Iluminatul: poate fi natural sau artificial. în funcţie de numărul meselor de lucru şi de volumul de activitate. fără elemenţi. fax. rezistent la acţiunea agenţilor dezinfectanţi. Gazul: numărul becurilor pentru gaz trebuie să fie suficient. Încălzirea: se recomandă . Echipamentul de ventilaţie al computerului trebuie aranjat astfel încât să prevină contaminarea. Picioarele mobilierului trebuie să fie confecţionate din material inoxidabil şi să aibă cel puţin 20 centimetri înălţime pentru a permite curăţirea spaţiului de sub mobilier. neabsorbant. Energia electrică: laboratorul trebuie să fie conectat la reţeaua bifazică şi trifazică de energie electrică şi să aibă prize de 220 volţi şi 380 volţi suficiente. Caloriferele. lavabil. 6. Se recomandă conectarea laboratorului la linie telefonică. Mesele de lucru pot fi prevăzute cu sertare. fie prin centrala proprie. întreţinerii şi curăţirii corecte a acestora şi a spaţiilor. Chiuvetele pentru spălarea mâinilor nu trebuie folosite şi în alte scopuri. Este bine ca încăperile laboratorului să fie orientate cu ferestrele spre zona cu luminozitate maximă în timpul dimineţii. internet. să fie dispuse pe tavan. Se recomandă folosirea săpunului lichid şi a şervetelor de hârtie pentru ştergerea mâinilor.

Zonele care necesită condiţii speciale de temperatură şi umiditate sunt: • camera de balanţe: temperatura standard de analiză 20o C plus/minus 2o C /STAS 6300/1981. Ventilaţia: Sistemul de ventilaţie trebuie astfel conceput încât să menţină în laborator o presiune negativă iar atunci când aerul este scos din laborator. Gradaţia de pe dispozitivul de măsurare a temperaturii trebuie să fie corespunzătoare pentru acurateţea cerută a măsurării. model GIGAHERTZ-OPTIK cu detector UV-3718-4.5o C. Umiditatea va fi măsurată (higrometru) şi înregistrată în încăperile în care umiditatea influenţează valoarea rezultatelor. Pentru celelalte încăperi este asigurată ambianţa de lucru cu temperatura între 18-28o C. nicidecum direct afară. care trebuie schimbate o dată la 2 ani. MONITORIZAREA. trebuie să fie de o calitate adecvată pentru a realiza specificaţiile din metodă.5o C plus/minus 0. Este bine ca filtrele sistemului de ventilaţie să fie filtre HEPA. acesta să fie dirijat în sistemul de ventilaţie. Temperatura • Acolo unde acurateţea măsurării temperaturii are un efect direct asupra rezultatului unei analize. termocuple. • Când acurateţea măsurării temperaturii nu are o influenţă critică asupra rezultatelor. ventilaţie. • cameră de lucru: 25o C plus/minus 1o C. Puterea bactericidă a lămpii UV: Măsurarea puterii bactericide se face cu contor internaţional de lumină model 1400A. se pot utiliza termometre de lucru fabricate conform specificaţiilor naţionale acceptabile. cu detector SEL 240 sau contor UVC. de exemplu. • cameră termostat: temperatura 36.Încăperile laboratorului de micobacteriologie sunt monitorizate pentru parametrii de temperatură. Rezultatele sunt înregistrate de persoane nominalizate prin fişa postului în fişe/registre de evidenţă a condiţiilor de mediu. iar datele se înregistrează zilnic în fişele corespunzătoare (Anexa 2). în cazul depozitării în frigidere şi congelatoare. cu mare eficienţă în reţinerea particulelor infecţioase. termometre cu rezistenţă din platină) utilizate în incubatoare şi autoclave. CONTROLUL ŞI ÎNREGISTRAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU 3 19 . încărcătura microbiană a aerului şi a suprafeţelor. fiind aer cu mare potenţial de încărcare bacteriană. dispozitivele de măsurare a temperaturii (termometre de tip lichid în sticlă. puterea bactericidă a lămpii UV. Ele trebuie calibrate la standarde naţionale şi internaţionale. Controlul şi măsurarea ventilaţiei se face o dată la 6 luni. Temperatura şi umiditatea se măsoară cu mijloace metrologizate şi etalonate.

Circuite şi prevenirea contaminării încrucişate Laboratorul trebuie să fie astfel structurat şi organizat încât să asigure circuite funcţionale pentru clienţi/solicitanţi. Din acest moment.3 Efectul germicid al luminii UV este maxim la lungimea de undă de 2650 Å (265 nm). Trebuie monitorizată şi aprovizionarea cu apă. probe. şeful de laborator decide întreruperea activităţii şi reluarea activităţii când condiţiile corespund. Laboratorul trebuie să fie racordat la reţeaua de canalizare a localităţii sau să deţină instalaţii proprii de colectare. personal şi deşeuri. proba devine deşeu infecţios. după prelucrare. din spaţiul de lucru → punga autoclavabilă din pubela de colectare a deşeurilor. orice întrerupere sau defecţiune trebuie înregistrată şi semnalată (Anexa 5). din spaţiul de colectare a deşeurilor → autoclavare → pubela pentru deşeuri inactive → crematoriu. Încărcătura microbiană a aerului şi suprafeţelor: Prin respectarea circuitelor. Trebuie să aibă în dotare: 20 . Atunci când condiţiile de mediu sunt necorespunzătoare.7 nm). Circuitul clienţilor/solicitanţilor: • intrare → spaţiu recepţie probe → ieşire • intrare → spaţiu predare rezultate → ieşire Circuitul probelor: • ghişeul pentru recepţia probelor → masa pentru stocarea probelor → spaţiul pentru înregistrarea probelor → spaţiul pentru prelucrarea probelor. fără a se produce poluarea solului. tratare şi evacuare a apelor uzate. apei şi aerului. gaz şi energie electrică. Acest lucru este verificat periodic de către echipa de . Circuitul deşeurilor: • masa de lucru → recipientul de colectare cu pungă din material plastic de unică folosinţă. Trebuie ţinută o evidenţă strictă a timpului de funcţionare a lămpii (Anexa 3). Circuitul personalului: • intrare → cameră pentru personal → vestiar haine de stradă → duş → vestiar halate curate → spaţiu de lucru → cuier halate folosite → duş → vestiar haine de stradă → ieşire. prin prevenirea contaminării încrucişate şi prin măsurile de curăţenie. Aceste circuite trebuie să fie separate în timp şi spaţiu şi nu trebuie să se intersecteze. Producătorul specifică la livrare perioada pentru care este garantată puterea bactericidă a lămpii..Control al infecţiilor” din cadrul nucleului antiepidemic al spitalului. dar este bine să ţinem cont şi de recomandările producătorului. Se recomandă o curăţire periodică cu tifon îmbibat în alcool a tubului lămpii UV. Lămpile UV cu mercur au eficienţă bactericidă maximă la 2537 Å (253. dezinfecţie şi sterilizare se urmăreşte obţinerea unei încărcări microbiene cât mai mici a aerului şi a suprafeţelor.

• pungi din material plastic de unică folosinţă, • pungi autoclavabile, • recipiente cu capac pentru depozitarea deşeurilor contaminate în vederea autoclavării şi apoi după caz, a incinerării (pubelă pentru deşeuri infecţioase/periculoase), • recipiente cu capac, din materiale care să permită spălarea şi decontaminarea lor, în vederea colectării, depozitării intermediare şi transportării deşeurilor menajere, • recipiente acoperite, rezistente, pentru depozitarea exterioară a deşeurilor menajere până la evacuare. Laboratorul trebuie să încheie cu societăţi specializate un contract de colectare şi neutralizare a deşeurilor sau să aibă în dotare un sistem propriu de neutralizare a deşeurilor. Reducerea contaminării poate fi îndeplinită prin: • suprafeţe netede la pereţi, tavane, pardoseli, suprafeţe de lucru, • îmbinări concave între pardoseală – pereţi – tavane, • deschidere minimă a uşilor în timpul lucrului, • ţevile de transport a fluidelor să nu treacă peste suprafeţele de lucru până nu sunt plasate în învelişuri ermetice sigilate, • sistemul de ventilaţie să aibă filtre pentru praf, • instalarea de chiuvete pentru spălarea mâinilor, • dulapuri suspendate fără suprafeţe aspre, acoperite, • suprafeţele lemnoase ale dispozitivelor de fixare să fie izolate corespunzător, • în spaţiul de lucru să nu fie nici o furnitură, document sau alte obiecte decât cele strict necesare pentru activităţile legate de analize. Trebuie acordată atenţie evitării contaminării încrucişate generate de echipament, de exemplu: • echipamentul trebuie curăţat periodic, • sticlăria reutilizabilă trebuie curăţată corespunzător, • echipamentul nu va fi deplasat frecvent pe diferite suprafeţe, • ideal, laboratorul trebuie să aibă mai mult decât un autoclav. Un autoclav este acceptabil doar dacă se iau precauţiile adecvate pentru separarea în timp a încărcăturilor de decontaminare şi sterilizare şi există un program documentat de curăţare atât a interiorului, cât şi a exteriorului autoclavului. Accesul în laborator Accesul în laboratorul de micobacteriologie este reglementat şi controlat pentru a se asigura confidenţialitatea rezultatelor şi securitatea activităţii în desfăşurarea analizelor prin următoarele mijloace: • avertizare scrisă la uşa de intrare în laborator, de tipul:

3

21

ACCESUL ÎN LABORATOR ESTE CONTROLAT ESTE PERMIS ACCESUL NUMAI PENTRU PERSONALUL LABORATORULUI Program de activitate: Luni-Vineri ….. Primire Probe …. Eliberare Rezultate ….

3

• sistem de securizare a uşilor de acces în laborator şi a fiecărei camere, cu cheie sau cu cartelă magnetică, supraveghere video. • sistem de avertizare sonoră la solicitarea de intrare şi alarmă în caz de pătrundere prin efracţie. Au acces, dar numai cu aprobarea şefului de laborator, următoarele categorii: • reprezentanţii mandataţi de clienţi şi acceptaţi de şeful de laborator, • personalul care execută reparaţii, verificări şi confirmări metrologice, • organismele externe, recunoscute drept consultanţi, auditori externi sau participanţi la analize, identificaţi prin ecusoane speciale, • reprezentanţi ai organismului de acreditare sau supervizare. Pe durata vizitelor în laborator a persoanelor străine şeful de laborator ia măsuri de protecţie a tuturor datelor cu caracter de confidenţialitate profesională şi pentru protecţia drepturilor de proprietate a clienţilor, indicând clar zona şi traseul de acces în laborator. Accesul în laborator este permis doar în echipament de protecţie conform măsurilor de biosecuritate. Accesul pacienţilor în laborator este interzis! La terminarea programului de lucru, uşile de acces în încăperile laboratorului se încuie şi este activat sistemul de alarmă. ASIGURAREA UNEI BUNE GOSPODĂRIRI Se realizează prin măsuri de curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare. Curăţenia este asigurată de personalul de curăţenie propriu al unităţii. Materialele pentru curăţenie sunt asigurate de către unitate. Curăţenia se realizează planificat în mai multe etape, zilnic, săptămânal şi lunar şi ori de câte ori este nevoie. Curăţenia zilnică se efectuează în fiecare zi după terminarea analizelor şi constă în colectarea deşeurilor, curăţirea suprafeţelor de lucru, a pavimentului şi aerisire. Curăţenia săptămânală se referă la faptul că în fiecare zi a săptămânii, în afara curăţeniei zilnice, se mai adaugă curăţirea mobilierului, pereţilor, ferestrelor şi tavanului, conform planificării. Curăţenia lunară: o dată pe lună se spală şi se decongelează frigiderele, se spală camera termostat.

22

Responsabilităţile personalului Şeful de laborator: • asigură realizarea condiţiilor de mediu şi verifică prin sondaj respectarea lor, • nominalizează responsabilul cu înregistrarea condiţiilor de mediu din laborator. Întregul personal din laborator: • aplică şi respectă cerinţele privind laboratorul şi condiţiile de mediu, • menţine ordinea şi curăţenia în laborator. Personalul nominalizat: • înregistrează şi monitorizează condiţiile de mediu, • informează şeful de laborator despre orice problemă apărută. Înregistrări • Fişa pentru monitorizarea temperaturii (frigider, incubator). Anexa 2 • Fişa pentru monitorizarea timpului de funcţionare a lămpii UV. Anexa 3. • Fişa pentru monitorizarea încărcăturii microbiene. Anexa 4. • Fişa pentru monitorizarea aprovizionării cu apă, gaz, energie electrică. Anexa 5.

Capitolul 4. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
Corectitudinea şi fiabilitatea rezultatelor analizelor efectuate de un laborator pot fi influenţate de mai mulţi factori, dintre care cel mai important este factorul uman. Calificarea şi numărul personalului necesar în fiecare laborator sunt dependente de funcţiile şi responsabilităţile care îi revin acestuia în cadrul laboratorului, dar şi al reţelei de micobacteriologie. Pentru realizarea obiectivelor PNCT în condiţiile asigurării calităţii diagnosticului este necesară încadrarea corespunzătoare cu personal calificat. Particularitatea activităţii în laboratoarele de micobacteriologie constă în faptul că: • numărul de examene bacteriologice/pacient este standardizat, • necesarul de examene bacteriologice se poate estima pentru perioade îndelungate de timp, • cantitatea de muncă poate fi echitabil repartizată, • personalul acestor laboratoare este instruit special pentru folosirea tehnicilor standardizate de lucru pentru diagnosticul bacteriologic al tuberculozei, • personalul este instruit pentru a înţelege semnificaţia şi consecinţele rezultatelor eronate,

4

23

În scopul menţinerii calităţii. Fişele cuprind: • responsabilităţile referitoare la efectuarea analizelor. • prepară. • obligaţiile manageriale. • asigură CIC pentru microscopie. • expertiza şi experienţa cerută. Informaţiile referitoare la calificarea personalului. Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel I Încadrare cu personal : Asistent de laborator: • recepţionează produsele patologice şi le înregistrează (numerotează). maxim: • examenul microscopic pentru 20-25 prelevate. în coloraţia Ziehl-Neelsen sau • examenul microscopic pentru 35-40 prelevate. • calificările şi programele de instruire. în cele 7 ore de activitate. colorează şi examinează frotiurile. • responsabilităţi referitoare la planificarea analizelor şi evaluarea rezultatelor.000 examinări microscopice/an în coloraţia Ziehl-Neelsen. astfel încât unui asistent să îi revină zilnic prelucrarea completă a unui număr mediu de aproximativ 20 de probe. care la rândul său. respectiv 750-1. nivel III sau LNR este diferită şi în consecinţă cerinţele de calificare a personalului vor fi diferite.• personalul lucrează în concordanţă cu managementul calităţii implementat în cadrul reţelei laboratoarelor de micobacteriologie. Complexitatea activităţilor desfăşurate în laboratoarele de nivel I . volumul minim acceptabil de activitate este de 3-4 produse biologice prelucrate zilnic. Numărul personalului de execuţie din fiecare laborator trebuie să ţină seama de volumul zilnic de lucru. în coloraţia auramină-rhodamină. nivel II. 4 24 . cu asigurarea unei rate de pozitivitate de 10 %. tehnic şi de specialitate implicat în efectuarea investigaţiilor specifice. • înregistrează şi raportează rezultatele microscopiei. În fiecare laborator sunt menţinute fişe ale postului pentru personalul managerial. În condiţii de securitate a muncii şi calitate a rezultatelor un tehnician poate efectua zilnic. integral. Numărul asistenţilor dintr-un laborator de nivel I depinde de numărul de examinări. cu menţionarea datei la care a fost confirmată competenţa respectivă (Anexa 6). este în relaţie directă cu nivelul endemiei în teritoriul respectiv. instruirile şi reinstruirile acestuia trebuie să fie uşor disponibile.

Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel II Încadrare cu personal: Bacteriolog (medic de medicină de laborator sau biolog. tuberculosis. Are următoarele sarcini: • verificarea materialelor.000 de examinări microscopice/an (coloraţia Ziehl-Neelsen). • întreţinerea echipamentului (microscop. • identificarea micobacteriilor din Complexul M. pentru efectuarea culturii poate fi necesară încadrarea cu încă un asistent de laborator. 4 25 . monitorizarea şi evaluarea activităţilor PNCT la nivel local. • decontaminarea/neutralizarea propriu-zisă. • validarea rezultatelor pentru microscopie şi cultură. În funcţie de numărul produselor biologice prelucrate zilnic. • managementul materialului infecţios. prelevatelor). La mai mult de 30 prelevate examinate microscopic/zi OMS recomandă folosirea tenhicii fluorescente. • prepararea periodică a rapoartelor şi trimiterea lor la laboratorul supraordonat.Având în vedere cele menţionate mai sus recomandăm încadrarea cu: Un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 5. • participarea la programarea. farmacist-cu specializare de microbiologie). CEC). • supervizarea calităţii microscopiei (CIC. Sarcini administrative: • recepţia produselor biologice (probelor. • control intern al calităţii. • completarea registrului de laborator. responsabil pentru: • repartizarea produselor în recipientele de decontaminare. cu examinarea lor. • centrifugarea. asigurarea menţinerii echipamentului în stare funcţională. • raportarea rezultatelor. • instruirea asistenţilor pentru examen microscopic şi cultură. responsabil pentru managementul laboratorului sau al sectorului de micobacteriologie. înregistrarea rezultatelor microscopiei. Sarcini tehnice în laboratorul de nivel I: • prepararea şi colorarea frotiurilor. • supervizarea calităţii culturii (CIC). Asistent de laborator: – care are aceleaşi sarcini cu cel din laboratorul de nivel I pentru microscopie. • managementul reactivilor şi a materialelor consumabile. biochimist. centrifugă).

Cantitatea de muncă nu trebuie să scadă sub un anume nivel pentru a menţine standardul de calitate. Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel III: Încadrare cu personal: pentru examen microscopic şi cultură în funcţie de volumul de activitate. În funcţie de numărul examinărilor. • completarea la zi a repertoarului cu examene microscopice şi culturi pozitive. • citirea şi interpretarea culturilor (rezultatele sunt verificate şi validate ulterior de către medicul de laborator. ca şi laboratorul de nivel II. integral. sau biolog). responsabil pentru managementul laboratorului sau al sectorului de micobacteriologie. Bacteriolog (medic de medicină de laborator sau biolog.000 examinări microscopice/an dacă se foloseşte coloraţia cu fluorescenţă. 4 26 . • completarea buletinelor de analiză. • efectuarea situaţiilor lunare şi anuale care trebuie raportate. farmacist-cu specializare de microbiologie). maxim: • 10 antibiograme RH /zi. un asistent de laborator cu normă întreagă pentru 10.• inocularea tuburilor cu mediu. acesta este responsabil şi pentru realizarea şi validarea rezultatelor antibiogramei micobacteriilor. astfel: • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 5. • înregistrarea rezultatelor în registre şi formulare.000 examinări microscopice/an dacă se foloseşte coloraţia Ziehl-Neelsen. Asistent de laborator În condiţii de securitate a muncii şi calitate a rezultatelor un asistent de laborator poate efectua zilnic în cele 7 ore de activitate. În plus faţă de bacteriologul din laboratorul de nivel II. cu efectuarea a cel puţin 750 antibiograme anual (cel puţin 3 antibiograme RH zilnic). sau 5 antibiograme pentru substanţele antituberculoase de linia 1 şi linia 2 /zi. astfel: • nu mai puţin de 5 produse prelucrate/zi (microscopie + cultură) • nu mai puţin de 3 antibiograme RH /zi Având în vedere cele menţionate mai sus se recomandă un necesar orientativ de personal. biochimist. Îngrijitor de curăţenie: menţine laboratorul curat şi în ordine. Pentru menţinerea calităţii rezultatelor este necesar să se asigure continuitatea activităţii de testare. pentru asigurarea şi menţinerea calităţii este necesară angajarea de personal adiţional. cu calificare corespunzătoare sarcinilor care îi revin. • participarea la sistemul de CIC şi CEC.

cu un conţinut (programă/ curriculă) care ţine seama de calificarea iniţială. Este absolut necesară încadrarea unui medic sau biolog/chimist/farmacist în fiecare laborator în care se fac antibiograme pentru micobacterii. • câte un asistent pentru fiecare 7. de bază. LNR estimează necesarul de personal pe nivele de calificare şi nivele de laboratoare şi îl prezintă coordonatorului tehnic naţional de program. prin emiterea de ghiduri şi protocoale de tehnici de lucru. întocmeşte planul şi conţinutul instruirii şi îl prezintă coordonatorului tehnic naţional de program. cu un minim de 750 antibiograme RH anual pentru un laborator. Instruirea poate să fie teoretică sau practică. Asigurarea unei activităţi de diagnostic de calitate este posibilă printr-un program de instruire/reinstruire permanentă. cu ocazia vizitelor în laboratoare. LNR estimează necesarul de instruire/reinstruire din reţea. După un interval de timp (1-2 luni) se va face o nouă evaluare a laboratorului şi personalului instruit spre a se verifica dacă deficienţele au fost corectate. 4 27 .500 antibiograme anual).• doi asistenţi de laborator cu normă întreagă pentru primele 10. În urma vizitelor de evaluare în teritoriu sau în urma evaluării externe a calităţii poate să apară ca necesară reinstruirea de urgenţă a personalului dintr-un anumit laborator. corectitudinea aplicării lor practice. forma de evaluare finală a însuşirii cunoştinţelor. • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 10 antibiograme RH zilnic (2. Activitatea de instruire şi reinstruire Pregătirea personalului care urmează să îşi desfăşoare activitatea în laboratoarele reţelei de micobacteriologie este una dintre responsabilităţile LNR. durata şi conţinutul instruirii. • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 3 antibiograme pentru antituberculoasele de linia 1 şi linia 2/zi (750 antibiograme de linia 1 şi 2 anual). Prin consultare cu LNR se va stabili locul (laboratorul judeţean de micobacteriologie sau LNR). • un medic sau biolog-biochimist responsabil pentru asigurarea calităţii (RAC).000 culturi în plus. Aceasta se poate desfăşura prin instruire iniţială şi reinstruiri teoretice şi practice periodice. Fiecare curs de instruire trebuie să se termine cu evaluarea însuşirii cunoştinţelor transmise. acesta fiind responsabil de validarea rezultatelor.000 culturi /an. urmând a se verifica. şi în ce măsură s-a îmbunătăţit calitatea diagnosticului ca urmare a participării la o formă de instruire. a cursanţilor şi de responsabilităţile lor în laborator.

• cu ocazia vizitelor periodice. cum ar fi: • Recoltarea produselor biologice • Riscul de infecţie şi măsuri de protecţie în laborator.. • Tehnici de lucru propriu-zise – parte teoretică şi practică. să fie clar precizată categoria de personal căreia i se adresează (grupul ţintă) şi numărul cursanţilor. cu corectarea pe loc a deficienţelor constatate. MANAGEMENTUL CALITĂŢII DIAGNOSTICULUI LA NIVELUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE Calitatea este definită în Dicţionarul explicativ al limbii române drept categorie filozofică prin care se desemnează sistemul însuşirilor esenţiale ale unui obiect. să se stabilească scopul instruirii. în virtutea cărora el este obiectul. Conţinutul instruirilor/reinstruirilor trebuie să fie adaptat calificării de bază a cursanţilor. • Întreţinerea echipamentului. parte teoretică şi practică). • imediat după o instruire a coordonatorilor judeţeni ai laboratoarelor. cu posibilitatea aplicării practice imediate.5 Instruirea se va face: • la începerea activităţii unei persoane care nu a mai lucrat în laborator de micobacteriologie. aceştia vor transmite informaţiile dobândite întregului personal din laborator. sau instruire care să cuprindă mai multe aspecte. Înainte de organizarea acţiunii este de dorit să se sondeze necesarul de instruire/reinstruire a personalului. sau însuşire caracteristică (de obicei pozitivă) a unei persoane GENERALITĂŢI 28 . modul de desfăşurare şi durată. Capitolul 5. Chestionarul de evaluare a instruirii trebuie să permită să se aprecieze dacă au fost satisfăcute aşteptările cursanţilor. fenomenul dat şi nu altul. Se va stabili necesarul de formatori în funcţie de tematică. Este necesară cunoaşterea sursei de finanţare. să ţină seama de experienţa acestora şi responsabilităţile lor în laboratorul de micobacteriologie. ale unui fenomen etc. Atunci când este posibil se va face şi verificarea însuşirii cunoştinţelor practice. Se poate organiza instruire/reinstruire care să fie axată pe o singură problemă (exemplu: examenul microscopic. dacă informaţiile au fost transmise într-o formă clară. să se cunoască preferinţele personalului în ce priveşte conţinutul instruirii. • Organizarea activităţii laboratorului. În alegerea locului de desfăşurare se va ţine seama de posibilităţile de acces. pentru împrospătarea cunoştinţelor.

Asigurarea calităţii este un sistem care are ca scop îmbunătăţirea continuă a calităţii şi eficienţei serviciilor de laborator. Managementul calităţii • cuprinde structuri organizatorice. • dacă necesităţile utilizatorului nu sunt reflectate în întregime în condiţiile referitoare la calitate. Standardul SR EN ISO 9000/2001 priveşte calitatea ca măsură în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele definite. • este destinat în primul rând să satisfacă necesităţile manageriale interne ale unei organizaţii. Vizează toate aspectele legate de activitatea permanentă a laboratorului. Pentru asigurarea calităţii există atât obiective interne cât şi obiective externe: • asigurarea calităţii interne furnizează încrederea managementului în cadrul unei organizaţii. • ar trebui să fie atât de cuprinzător încât să satisfacă toate obiectivele referitoare la calitate. • unele acţiuni referitoare la controlul calităţii sunt interdependente. Asigurarea calităţii este acea parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite. 5 29 . dar şi demonstrate atât cât este necesar pentru furnizarea încrederii corespunzătoare că o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate. Aceasta este mai cuprinzătoare decât cerinţele unui anumit client. Activităţile trebuie să fie planificate şi sistematic implementate în cadrul sistemului calităţii. • pentru scopuri contractuale sau obligatorii referitoare la evaluarea calităţii poate fi cerută implementarea unor elemente identificate ale managementului calităţii.sau a unui lucru. Controlul calităţii este partea managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate. este posibil ca asigurarea calităţii să nu furnizeze încrederea corespunzatoare. Prin intermediul sistemului de management al calităţii se orientează şi se controlează o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea. • asigurarea calităţii externe furnizează încrederea clienţilor în situaţii contractuale sau în alte situaţii. procese şi resurse necesare pentru implementarea managementului calităţii. proceduri. Informaţiile referitoare la managementul calităţii sunt supuse modificărilor generate de revizuirea standardelor internaţionale care sunt adoptate de ţara noastră. care evaluează numai părţile relevante ale managementului calităţii.

responsabilitatea şi relaţiile interpersonale. • să aibă resursele necesare. • să aibă proceduri pentru controlul documentelor menţinute în sisteme computerizate. că este competent tehnic. ofertelor. CERINŢE PRIVIND MANAGEMENTUL 5 2. în uz. Organizare şi management Conform acestor cerinţe laboratorul trebuie: • să fie identificabil juridic. Dacă acesta cuprinde cerinţe care se adresează tuturor laboratoarelor. Controlul documentelor Laboratorul trebuie: • să aibă proceduri pentru controlul documentelor. contractelor. 1.Standardul care cuprinde toate cerinţele pe care un laborator trebuie să le îndeplinească dacă doreşte să demonstreze că funcţionează conform unui sistem al calităţii. • să aibă definite structura şi organizarea. indiferent de profilul lor de activitate. • să respecte cerinţele SR EN ISO CEI 17025/2005. • să documenteze sistemul de management al calităţii. 4. • să se asigure că documentele iniţiale şi cele modificate sunt ţinute sub control. • să aibă personal autorizat pentru analiza şi aprobarea documentelor înainte de difuzare. • să aibă definite autoritatea. standardul SR EN ISO 15189/2005 se adresează doar laboratoarelor medicale. Managementul calităţii Laboratorul trebuie: • să implementeze un sistem de management al calităţii. 30 . Cerinţele standardului ISO 17025/2005 sunt în număr de 25. grupate în 15 cerinţe privind managementul şi 10 cerinţe tehnice. că este capabil să genereze rezultate valide şi că asigură calitatea întregii activităţi este SR EN ISO CEI 17025/2005. ofertelor şi contractelor Laboratorul trebuie: • să aibă proceduri pentru analiza comenzilor. • să nu fie supus nici unei presiuni. inclusiv personalul adecvat. • să furnizeze încredere clienţilor prin declaraţii adecvate. Analiza cererilor. 3. • să aibă politici şi proceduri bine definite. • să aibă o evidenţă a documentelor existente. • să aibă definite obiective şi politici în domeniul calităţii.

• să se asigure că reactivii. • să încurajeze obţinerea unui semnal din partea clientului asupra satisfacţiei acestuia la primirea rezultatelor.a fost evaluată capacitatea pentru satisfacerea cerinţelor . înainte de utilizare. • să utilizeze documente de aprovizionare care conţin date ce descriu serviciile şi materialele utilizate. să ceară aprobarea clientului. • să permită accesul clientului în zonele de analiză relevante. conţinutul tehnic al documentelor de aprovizionare.• să se asigure că: . 6.există resursele necesare pentru satisfacerea cerinţelor • să rezolve înainte de începerea oricărei analize diferenţele dintre ofertă/ comandă/contract • să analizeze capacităţile subcontractanţilor • să analizeze modificările ofertelor. 5 7. • să informeze în scris clientul de această situaţie şi când este oportun. contractelor • să păstreze înregistrări ale unor astfel de analize 5. • să informeze clientul despre orice întârziere sau abatere majoră în efectuarea analizelor. Subcontractarea analizelor Laboratorul trebuie: • ca atunci când încredinţează lucrări unor subcontractanţi să îi evalueze mai întâi. comenzilor. în afara cazului în care clientul sau autoritatea de reglementare specifică ce subcontractant să fie folosit. medic) pentru clarificarea cerinţelor acestuia. mediile. • să fie responsabil faţă de client pentru activitatea subcontractată. • să analizeze şi să aprobe. • să asigure confidenţialitatea analizelor pentru alţi clienţi. Servicii către clienţi Laboratorul trebuie: • să coopereze cu clientul (pacient. • să menţină o bună comunicare cu clientul pe toată durata colaborării. • să menţină un registru al subcontractanţilor.cerinţele şi metodele sunt definite adecvat . materialele consumabile utilizate au fost inspectate sau/şi verificate la recepţie. Reclamaţii Laboratorul trebuie: 31 . 8. Servicii de aprovizionare şi furnituri Laboratorul trebuie: • să aibă politici şi proceduri pentru selectarea serviciilor şi materialelor utilizate.

• să anunţe clientul şi să reia lucrarea. analizele riscurilor şi rezultatele analizelor de capacitate. 5 11. • să analizeze cauzele neconformităţilor. • să evalueze semnificaţia analizelor neconforme. Îmbunătăţirea Laboratorul trebuie: • să îmbunătăţească permanent eficacitatea propriului sistem de management. • să efectueze audituri suplimentare atunci când sunt dubii asupra conformităţii laboratorului. Acţiuni preventive Laboratorul trebuie: • să identifice nevoile de îmbunătăţire şi sursele neconformităţilor. Acţiuni corective Laboratorul trebuie: • să stabilească politici şi proceduri cu desemnarea autorităţii care va implementa acţiunile corective. inclusiv tendinţele. 9. 13. Controlul analizelor neconforme Laboratorul trebuie: • să aibă politici şi proceduri pentru analizele neconforme. • să identifice potenţialele acţiuni corective şi să le selecteze pentru implementare pe acelea care elimină în mod cât mai acceptabil problemele. 10. • să documenteze şi să implementeze orice schimbare cerută rezultată din acţiunile corective. dacă este necesar. investigaţiilor şi acţiunilor corective efectuate în laborator. 12. • să monitorizeze rezultatele şi să se asigure că acţiunile corective luate au fost eficace. • să se asigure că au fost iniţiate şi aplicate acţiuni preventive conform procedurilor. • să definească responsabilitatea pentru autorizarea reluării lucrării. • să ia în considerare şi să analizeze datele. Controlul înregistrărilor Laboratorul trebuie: 32 . • să aplice prompt procedura de acţiune corectivă atunci când analiza neconformă poate să reapară. • să intreprindă imediat acţiuni corective. • să menţină înregistrări ale tuturor reclamaţiilor. • să definească autoritatea şi responsabilitatea pentru controlul analizelor neconforme.• să aibă politici şi proceduri pentru rezolvarea reclamaţiilor.

sarcina de a audita. completarea. indexarea. Audituri interne Laboratorul trebuie: • să efectueze periodic. • să încredinţeze unui personal instruit/calificat şi atunci când este posibil. • să ţină sub control modificările înregistrărilor. • să înregistreze toate constatările auditului şi acţiunile corective. pentru a verifica îndeplinirea cerinţelor sistemului calităţii. • rezultatele comparărilor interlaboratoare. 15. • să aloce responsabilitatea managerului calităţii pentru planificarea şi organizarea auditurilor interne. ale personalului şi ale analizelor. • reacţiile clienţilor. colectarea. 5 33 . Analize efectuate de management Laboratorul trebuie: – ca prin managementul executiv să analizeze periodic: • sistemul calităţii. • să aibă proceduri pentru protecţia înregistrărilor stocate electronic. • să asigure condiţii de siguranţă şi confidenţialitate a înregistrărilor în perioada de păstrare.• să aibă proceduri pentru identificarea. • să păstreze înregistrări ale identităţii personalului responsabil de realizarea fiecărei analize. audituri interne conform unei planificări. • să întreprindă la timp acţiunile corective şi să notifice în scris clienţii ale căror lucrări ar fi putut fi afectate. • activităţile din laborator. menţinerea. – să ia în considerare pentru analiză: • politicile şi procedurile. • reclamaţiile. depozitarea şi eliminarea înregistrărilor. accesul. • schimbările necesare pentru îmbunătăţire. independent de activităţile auditate. • să păstreze înregistrările în astfel de condiţii încât să prevină distrugerea. ale etalonărilor. • adecvarea continuă şi eficienţa sistemului calităţii. • constatările auditurilor. pe bază de proceduri. • să efectueze audituri de urmărire pentru a verifica şi înregistra implementarea şi eficienţa actiunilor corective aplicate. deteriorarea sau pierderea lor. • să definească durata de păstrare. • să auditeze intern toate elementele sistemului calităţii. • să păstreze înregistrări ale observaţiilor originale şi ale datelor derivate. 14.

Facilităţi şi condiţii de mediu Laboratorul trebuie:  să aibă resursele necesare pentru efectuarea corectă a analizelor.5 CERINŢE TEHNICE 1. monitorizeze şi să înregistreze condiţiile de mediu.  documentele pe care laboratorul îşi bazează activitatea să fie actualizate şi disponibile personalului. conform cerinţelor. experienţei sau abilităţii.  să aibă politici şi proceduri pentru identificarea necesităţilor de instruire şi pentru a se asigura instruirea. Echipamente Laboratorul trebuie:  să fie dotat cu toate echipamentele necesare efectuării analizelor.  să folosească personal pe bază de contract.  să eticheteze echipamentele şi să cunoască stadiul verificărilor.  să aibă grijă ca personalul care efectuează sarcini specifice să fie calificat pe baza instruirii. 2.  să separe zonele care se pot contamina reciproc. Generalităţi Laboratorul trebuie să ia în considerare factorii enumeraţi mai jos pentru:  a dezvolta metodele şi procedurile de analiză.  să aibă o fişă a postului pentru personal.  să păstreze înregistrări referitoare la echipamente.  să asigure curăţenia spaţiilor.  să păstreze înregistrări referitoare la competenţa personalului.  să aibă personal competent şi autorizat pentru utilizarea echipamentelor. Personal Laboratorul trebuie:  să aibă personal competent.  să controleze accesul în spaţiile de examinare.  a evalua corectitudinea şi nivelul de încredere al rezultatelor analizelor.  să elaboreze programe de verificare pentru toate echipamentele.  să aleagă metodele de analiză care satisfac clientul.  să controleze. 34 . 5. 3.  a evalua incertitudinea de măsurare.  să aibă instrucţiuni de lucru pentru toate echipamentele.  să aibă proceduri pentru verificarea faptului că mediul ambiant nu afectează analizele. 4. formării. Metode de analiză Laboratorul trebuie:  să folosească metode şi proceduri adecvate pentru toate analizele.  să oprească efectuarea analizelor dacă condiţiile de mediu pot invalida rezultatele.

sursă de raze UV).  să aibă proceduri şi facilităţi pentru a evita deteriorarea. Managementul probelor Laboratorul trebuie:  să aibă proceduri pentru transportul. recepţia.  la recepţie să înregistreze orice anormalitate sau abatere de la condiţiile normale.  să izoleze şi să eticheteze echipamentele cu funcţionare deficitară. Dacă recoltarea se face în laborator este obligatorie amenajarea unor spaţii speciale pentru aceasta (închidere etanşă. ventilaţie controlată. să aibă proceduri pentru manipularea. Prelevarea probelor Laboratorul trebuie:  să aibă o procedură de recoltare a probelor pe care să o pună la dispoziţia clienţilor atunci când recoltarea nu se face în laborator. depozitare şi utilizare a materialelor de referinţă.  să aibă proceduri pentru manipulare.  utilizarea de materiale de referinţă. Asigurarea calităţii rezultatelor Laboratorul trebuie:  să aibă proceduri pentru controlul calităţii în scopul monitorizării validităţii analizelor.  să folosească materiale de referinţă certificate. 6.  reanalizarea aceleiaşi probe.  repetarea analizelor prin aceleaşi metode sau prin metode diferite. manipularea şi protecţia probelor. depozitarea şi utilizarea echipamentelor. metode agreate şi/sau etaloane stabilite prin consens atunci când trasabilitatea nu este posibilă sau nu este relevantă. transport. 5 35 . Trasabilitatea măsurării Laboratorul trebuie:  să etaloneze echipamentele înainte de a le utiliza  să aibă programe şi proceduri pentru etalonarea echipamentelor  să se asigure că etalonarea echipamentelor este trasabilă la standarde internaţionale. pierderea sau distrugerea probelor pe parcursul manipulării.  participarea la programe de comparări interlaboratoare.  să aibă un sistem de identificare a probelor.  corelarea rezultatelor. 7.  să menţină încrederea în statutul etalonarii prin verificări intermediare.  să planifice şi să analizeze aceasta monitorizare care ar putea să includă. 8. 9. transportul.

la fiecare serie de probe. pentru asigurarea imparţialităţii. sau rezultatul a fost comparat cu materiale de referinţă (denumire. în buletinul de analiză. Raportarea rezultatelor 5 36 .buletin de analiză”. Informaţiile prezentate mai sus se concretizează în activitatea fiecărui laborator de micobacteriologie.raport de analiză” sau .  să comunice în scris rezultatele.  să identifice clar.  să raporteze pe o cale simplificată atunci când există o înţelegere cu clientul.. Activităţile sus-menţionate sunt înregistrate în documente – registre de analize – cu menţiunea că este repetată proba cu numărul de recepţie x. • repetarea analizei pe aceeaşi probă. clar. lot). rezultatele provenite de la subcontractanţi.  să emită buletine de analiză care au un conţinut în conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO CEI 17025/2005. fără o identificare particulară. cu valori cunoscute. specificând caracteristica evaluată.Laboratorul trebuie:  să raporteze precis. • analiza unor probe în duplicat. cu altă metodă.  să separe clar în buletinul de analiză rezultatele analizelor de opiniile şi interpretările acestor rezultate.  să modifice un buletin numai sub forma unui alt document. rezultatele analizelor fiind verificate de către responsabilul pentru asigurarea calităţii (RAC) print-un sistem de calitate planificat şi organizat pe trei nivele: Nivelul I • verificarea rezultatelor intermediare şi transferul datelor în registrele de analiză şi în buletinele de analiză. 10. • compararea rezultatelor cu cele obţinute pe materiale de referinţă. în mod normal printr-un . • compararea cu rezultatele similare anterioare. Fiecare analiză acreditată este planificată a fi verificată astfel cel puţin o dată pe an. de preferinţă material de referinţă certificat. acelaşi executant sau alt executant. neambiguu şi obiectiv rezultatele analizelor. cu aceeaşi metodă. care au fost incluse printre probele reale de către RAC. alt executant sau acelaşi executant dar cu proba codificată. • repetarea analizei pe aceeaşi probă. Verificarea este menţionată în registrul CIC şi CEC iar rezultatele sunt prezentate şi cuprinse în analiza sistemului calităţii. • analiza unei probe de control.. Nivelul II  analiza unor probe de referinţă sau probe deja analizate.

controlul extern al calităţii (EEC.Nivelul III • participarea la programe de comparare interlaboratoare naţionale şi internaţionale. sociale şi economice pe care le pot avea rezultatele eronate ale examinărilor bacteriologice pentru tuberculoză. În domeniul microbiologic există următoarele particularităţi ale controlului calităţii: 37 . cuprinse în analiza sistemului calităţii putând genera acţiuni corective pentru îmbunătăţirea acestuia.CEC) prin care se apreciază performanţele laboratorului cu ocazia vizitelor sau prin compararea rezultatelor cu cele ale altor laboratoare. de încredere. Programul pentru asigurarea calităţii examenului bacteriologic are trei componente: a. care să aibă caracter permanent. materialelor. Acestea presupun efectuarea corectă a frotiurilor. Controlul intern şi extern al calităţii nu îşi găsesc finalizarea decât în condiţiile în care în urma analizei rezultatelor obţinute se iau măsurile necesare corectării deficienţelor constatate. este absolut necesar să ne asigurăm că în toate laboratoarele din România în care se desfăşoară o astfel de activitate se obţin rezultate corecte. epidemiologice. necesită practici bune de laborator (good laboratory practices – GLP). c. ASIGURAREA CALITĂŢII REZULTATELOR ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE Realizarea unei performanţe optime a examenului microscopic. Pentru aceasta este necesară colectarea de date. colorare şi citire corectă. condiţiilor de mediu. reactivi şi medii de cultură de calitate de către un personal calificat şi competent. aparaturii. Controlul intern al calităţii (CIC) presupune monitorizarea sistematică a activităţii şi tehnicilor folosite. cu asigurarea unor condiţii de siguranţă pentru mediu. corespondenţa şi rezultatele corespunzătoare sunt păstrate în dosare speciale şi sunt. Îmbunătăţirea calităţii (IC). Evaluarea externă a calităţii. analiza şi compararea lor. Se poate realiza aceasta prin aplicarea unui sistem de control intern (CIC) şi extern (CEC) al calităţii examinării bacteriologice. Înregistrările privind efectuarea de analize interlaboratoare. identificarea problemelor şi găsirea soluţiilor pentru rezolvare. respectiv al culturii şi antibiogramei. 5 b. dar şi folosirea unor echipamente. de asemenea. Date fiind implicaţiile terapeutice.

Toate acţiunile care au ca scop asigurarea calităţii trebuie să se desfăşoare conform unor protocoale scrise. facând parte integrantă din activitatea cotidiană. În cele ce urmează ne-am propus să extindem sfera de prezentare insistând mai mult asupra aspectelor practice în activitatea de laborator. • incertitudinea măsurătorilor nu poate fi măsurată ci numai estimată. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII Controlul intern al calităţii constituie responsabilitatea întregului personal din laborator. recomandate de PNCT şi LNR este obligatorie în toate laboratoarele reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie. • stabilitatea redusă a probelor. aptitudinile şi măiestria specialistului microbiolog. • validarea rezultatului elaborat de laborator este analitică. pregătirea. cunoscute de către toţi participanţii. în mod particular). 5 În Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK 2005 sunt prezentate aspecte generale referitoare la controlul intern al calităţii rezultatelor în laboratorul de micobacteriologie. prin aprecierea cantităţii şi caracterelor macroscopice ale produselor patologice (al sputelor. Chiar dacă recoltarea nu se face de către personalul de laborator. Verificarea calităţii prelevatelor se face la recepţia probelor în laborator. Recoltarea corectă şi transportul probelor în condiţii de securitate presupune respectarea normelor detaliate în Îndrumarul de tehnici de laborator. 5-12. în timp ce validarea diagnosticului este clinică. • metodele sunt adaptate volumului prelevatelor. Aplicarea tehnicilor standardizate. • timpul de obţinere a rezultatului este extrem de important.• lipsa de omogenitate a probelor. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU EXAMENUL MICROSCOPIC (CICM) 1. pag. Calitatea prelevatelor. sistemelor de recoltare şi transportul probelor la laborator Un produs de calitate asigură baza primară a unui examen bacteriologic de calitate. iar rezultatele să fie consemnate în evidenţe speciale. urmată de consemnarea acestei informaţii în 38 . 2005. • rezultatul analizei microbiologice depinde în mare parte de calificarea. acesta trebuie să cunoască modul în care se obţin produsele necesare unui examen bacteriologic.

Calitatea informaţiilor furnizate pe formularul de solicitare Respectarea indicaţiilor de pe dosul formularelor (buletinelor) de solicitare cu privire la modul de completare al acestora asigură toate informaţiile necesare înregistrării. 6. acceptabil până la maxim 3×1 cm. 3. solicitând eventual o altă probă. Controlul tehnicii de efectuare a frotiurilor Se face prin observare directă în timpul efectuării frotiurilor sau se apreciază frotiuri deja efectuate. 53. Controlul identificării lamelor Se verifică prin sondaj corectitudinea numerotării lamelor. 53 din Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK. 2. verificarea concentraţiei soluţiilor folosite. 5 39 . Controlul citirii frotiurilor La începutul fiecărei zile de lucru. situat central). atingând marginile – greşit). folosind lame noi. Anexa 1 pag. lotul respectiv este scos din lucru. persoana care citeşte în mod curent frotiurile reexaminează o lamă pozitivă din ziua precedentă sau frotiul de control preparat după metoda prezentată în Anexa 1 pag. La recepţia produselor în laborator se verifică atât dacă sunt completate citeţ toate rubricile formularului. Dacă proba este necorespunzătoare nu va fi prelucrată dar va fi considerată deşeu infecţios. sau excentric. grosimea şi uniformitatea frotiului. Se prepară frotiuri de control după metoda prezentată în Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK 2005. colorate. care va fi verificat în acelaşi mod. Controlul coloraţiei frotiurilor Controlul coloraţiei frotiurilor este necesar ori de câte ori se introduc în lucru soluţii noi de colorant. Trebuie ca în fiecare laborator să existe evidenţa preparării soluţiilor de coloranţi. 5. dar şi corespondenţa dintre datele din formularul de solicitare şi cele de pe flacoanele cu produse patologice. Menţinerea numărului se verifică pentru lamele păstrate în vederea CIC şi CEC.documentele de laborator. 4. consemnând în evidenţele laboratorului. Se verifică dacă proba este ambalată corespunzător şi nu este depreciată. Se deschide un lot nou. verificarea tehnicii de colorare. 2005. Dacă se constată că nu sunt corespunzatoare substanţele din care se prepară soluţiile. dimensiunile (optim 2×1 cm sau. din colecţia de lame păstrate pentru controlul calităţii. Dacă se constată colorarea necorespunzătoare a bacililor trebuie să se verifice calitatea tuturor ingredientelor folosite la prepararea soluţiilor. Se menţionează în registrul de recepţie şi pe formularul de solicitare motivele pentru care nu se prelucrează. Înregistrările privind controlul coloraţiei frotiurilor se regăsesc în Registrul CICM. Se apreciază aşezarea pe lamă (central – corect.

Cantitatea mediului trebuie să fie suficientă pentru a realiza pe verticală o lungime a pantei de 7-9 cm. care nu cunoaşte rezultatele citirii iniţiale (citirea „oarbă”). lucioasă. cu suprafaţa netedă. codificată. cu lichid de condensare pe fundul eprubetei. prelucrată de executantul de analiză din ziua respectivă. o prima verificare a lor se face la recepţia mărfii în laborator (Anexa 8). data producerii. Controlul calităţii mediilor de cultură Controlul calităţii se face la fiecare lot nou de medii de cultură. Înregistrările se regăsesc în Registrul pentru CICM. Calitatea materialelor şi reactivilor folosiţi influentează calitatea rezultatelor şi de aceea. în fişa de control notându-se lotul de mediu. se examinează tuburile cu mediu de cultură. În caz de neconcordanţă a rezultatelor. notând în registrul pentru verificarea calităţii mediilor aspectele relevante (Anexa 9). 2. un eşantion reprezentat de 4-5 lame alese aleator este recitit de către o altă persoană din laborator competentă. 1. Aspectul macroscopic al mediilor Mediile cu ou corect preparate au culoare verde deschis. Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi Se efectuează după un program întocmit de către şeful de laborator. Rezultatul va fi înregistrat în registrul CICM la capitolul Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi. cunoscută doar de şeful de laborator. • controlul agresivităţii decontaminării • controlul decontaminării • repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi. pentru aplicarea corecţiilor necesare. După terminarea examinării frotiurilor de către al doilea examinator. O probă selectată aleator. fără să ajungă la capac. Zilnic. înainte de numerotare. se dă în lucru la alţi 2-3 executanţi de analiză care nu cunosc rezultatul iniţial. 7. În caz de neconcordanţă se identifică sursa erorii. Persoana care reciteşte frotiurile completează „Fişa de lucru pentru microscopie”. data expirării şi data recepţiei în laborator (Anexa 10). CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU CULTURĂ (CICC) 40 . Înregistrările privind controlul citirii frotiurilor se regăsesc în Registrul CICM (Anexa 7). se corectează şi se repetă determinarea. responsabilul de analiză va confrunta rezultatele celor două citiri. 5 Controlul intern al calităţii pentru cultura micobacteriilor presupune: • controlul calităţii mediilor de cultură.Periodic. frotiurile respective vor fi reexaminate de şeful de laborator care va decide rezultatul final şi va analiza cauza care a determinat discordanţa. firma producătoare. Se vor confrunta rezultatele finale ale tuturor executanţilor de analiză.

Flacoanele cu soluţii preparate în laborator se etichetează obligatoriu. Lipsa creşterii sau un număr de 2-3 colonii indică.5-37o C). • denumirea soluţiei. Trebuie ca în fiecare laborator să existe evidenţa preparării soluţiilor folosite pentru decontaminare. pagina 33. Controlul sterilităţii mediilor şi al soluţiilor folosite Se iau la întâmplare din lotul de medii primit 5-10 tuburi fără defecte macroscopice evidente şi se incubează neînsămânţate la termostat (36. Modificările mediului vor fi consemnate în fişa de control. 4. de regulă. notându-se proporţia lor faţă de totalul tuburilor din lot. dar şi substanţele conţinute în mediul de 41 . Tuburile care prezintă asemenea aspecte se îndepărtează. Controlul decontaminării şi al efectului inhibitor asupra creşterii bacteriene Substanţele folosite pentru decontaminare.Deficienţele posibile sunt: absenţa lichidului de condensare. • numele persoanei care a preparat-o. în vârstă de 21 zile. 5. pete punctiforme colorate în gălbui sau verde închis pe suprafaţa sau în profunzimea mediului care semnifică infecţia mediului. 5 6. conform modelului prezentat în Anexa 10. conform modelului prezentat în Anexa 10. • cantitatea rezultată şi concentraţia. se numerotează şi se însămânţează fiecare cu 0. folosind etichete conform modelelor din Anexa 11. Rezultatele se consemnează în fişa de control. sau tuburi sparte în timpul transportului. din tulpina de referinţă ATCC M tuberculosis H37Ra. Controlul agresivităţii asupra micobacteriilor a substanţelor folosite pentru decontaminare se efectuează după metodologia descrisă în Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK. La controalele efectuate la 21 şi 30 zile de incubare pe fiecare tub trebuie să se observe cu ochiul liber cel puţin 5 colonii. sărurile care se formează în urma neutralizării omogenatului. Caietul de evidenţă a preparării soluţiilor va cuprinde: • data preparării. Controlul calităţii nutritive a mediilor Se iau la întâmplare 5-10 tuburi fără defecte macroscopice evidente.2 ml din diluţia 10-4 şi 10-5 a unei suspensii bacilare etalonate la 1mg/ml. Se anunţă producătorul mediilor. Mediile de bună calitate trebuie să rămână cu aspectul nemodificat la toate controalele efectuate. cu zone de aspect buretos. pete de mucegai. 2005. deshidratare cu dezlipirea mediului de tub. 3. bule de aer în profunzime. defecte de preparare a mediului. controlându-se săptămânal până la 60 de zile.

ca şi a celor expirate. iar atunci când constată discordanţe trebuie să identifice cauzele care le-ar fi putut genera şi aplică măsurile corective necesare. • câte 0. 2005. la schimbarea lotului de medii de cultură se vor însămânţa: • pe mediul geloză sânge câte 0. cod ATCC 25177. tuberculosis H37Ra. Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi se efectuează după un protocol similar celul de la CICM. Realizarea concentraţiilor critice de substanţe antituberculoase se demonstrează prin efectuarea antibiogramei de control cu tulpina de referinţă sensibilă M. pentru a verifica menţinerea caracteristicilor acestora. imediat după recepţia truselor de medii pentru antibiogramă şi la epuizarea stocului de truse. Trusele se păstrează până la utilizare. la 5-8o C. cu creştere rapidă. Citirea culturilor Cu ocazia primei verificări a culturilor. 7. Şeful de laborator verifică şi validează rezultatele culturilor. 42 . Se vor compara rezultatele creşterii bacteriene pe cele două medii de cultură. conform recomandărilor din Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK. în mod obligatoriu la frigider. lipsa creşterii bacteriene (sau creşterea în limitele de acceptare) pe mediul geloză sânge trebuie să corespundă unor culturi necontaminate cu microbi cu creştere rapidă pe mediul Löwenstein Jensen.2 ml pe câte 3 tuburi cu mediul Löwenstein Jensen pentru un produs prelucrat. Se admite să crească 1-3 colonii pentru o probă. pagina 33. analizează concordanţa dintre rezultatele examenelor microscopice şi ale culturilor. A doua zi se examinează plăcile şi se numără coloniile crescute. în mod particular) pot avea efect inhibitor atât asupra creşterii micobacteriilor cât şi asupra microbilor de asociere. În condiţiile unei tehnici de lucru corecte. 5 8. se îndepărtează tuburile cu contaminare şi se planifică citirile următoare. la 48-72 de ore de la însămânţare. Se consemnează rezultatele în caietul CICC. Se dispersează inoculul şi se incubează 24 de ore la 370 C. Periodic (lunar) sau la schimbarea soluţiilor folosite pentru decontaminare.cultură Löwenstein Jensen (verdele malahit. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU ANTIBIOGRAMĂ (CICA) Controlul intern al calităţii antibiogramei presupune: Controlul macroscopic al mediilor cu tuberculostatice şi eliminarea loturilor de medii cu defecte.2 ml din câte 10 tuburi cu omogenat alese la întâmplare.

2005. se diluează corespunzător inoculul. Originea sau sursa culturilor din stocul de referinţă este o cultură autentică de referinţă provenită dintr-o colecţie de tipuri de culturi. Interpretarea antibiogramei de control se face înainte de citirea celorlalte antibiograme. Dacă se constată creştere bacteriană trebuie anunţat imediat atât LNR. pag.41. trebuie să fie înregistrată data de primire şi numărul de lot a fiecărei culturi de referinţă. Se înregistrează rezultatele în Registrul CICA. • în timpul păstrării tulpinilor la frigider trebuie evitată pierderea umidităţii mediului. pentru a fi ulterior folosită ca tulpină de referinţă. Tulpina de referinţă Obiectivele programelor de asigurare a calităţii în laboratoarele de bacteriologie nu pot fi atinse în absenţa materialului de referinţă şi a unor condiţii de păstrare corespunzătoare a microorganismelor. în lipsa unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a lor. care este însămânţat pe tuburile martor şi pe tuburile test.Din tubul cu tulpina M. aceasta putând fi regăsită şi identificată ulterior în toate documentele şi procedurile aplicate. la toate concentraţiile. se face o suspensie bacteriană care se etalonează la 1mg/ml. Subcultura sau pasajul reprezintă transferul microorganismelor pe un mediu proaspăt. Pentru stabilirea circuitului tulpinii (trasabilitatea). tuberculosis H37Ra în cultură tânără (15-30 de zile de la însămânţare). dar şi producătorul mediilor respective. Pentru detalii se va consulta Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK. Cultura de referinţă. Cultura de lucru derivă din cultura stoc de referinţă. Este de reţinut că: • o cultură de lucru nu va fi NICIODATĂ îngheţată sau liofilizată. În funcţie de metoda de testare folosită. prin comparare cu etalonul de turbiditate. Creşterea bacteriană trebuie să fie inhibată în toate tuburile test. Creşterea unei culturi de referinţă sau a unei culturi stoc de referinţă din starea sa de conservare nu reprezintă subcultură. Recepţia oricărei culturi de referinţă începe cu înregistrarea şi stocarea documentelor însoţitoare şi a tulpinii propriu-zise. Microorganismul conservat (liofilizat) nu se află în stare de creştere până când nu este crescut pentru prima dată. Rezultatele antibiogramelor efectuate pe acelaşi lot de mediu pentru tulpinile provenite de la bolnavi nu pot fi luate în considerare. 5 43 . 37. Cultura stoc se obţine dintr-o cultură de referinţă. Pentru managementul tulpinii de referinţă trebuie respectate recomandările producătorului tulpinii respective.

Indicele acesta variază în limite considerabile în diferite ţări. 60 × 10 × 3 = 1. Generalităţi Aprovizionarea trebuie: • să fie continuă. pentru a nu subestima numărul de examinări bacteriologice necesare pentru un teritoriu concret.0% (Nicaragua – 5.0% până la 30. Procentul cazurilor bacilifere printre persoanele examinate poate fi uşor de aflat din registrul de laborator prin analiză trimestrială.• pentru verificarea testelor enzimatice pentru micobacterii se folosesc întotdeauna culturi tinere. Pentru a examina 1 simptomatic este necesară prelucrarea a 3 probe provenite de la acesta. Indicele variază de la 5. • materialele de laborator să fie de bună calitate. Tanzania – 19. confirmată prin certificatele de calitate şi conformitate care însoţesc produsele şi care vor fi păstrate într-un dosar special.800 de examinări sunt necesare pentru confirmarea bateriologică (prin microscopie) a celor 60 de bolnavi baciliferi. • creşterea bacteriană din cultura primară TREBUIE subcultivată înainte de folosire. APROVIZIONAREA CU MATERIALE DE LABORATOR 5 Calcularea necesarului de materiale consumabile Cantitatea necesară de materiale consumabile pentru examenul microscopic se determină prin cercetări empirice. IUATLD recomandă să fie utilizat indicele de 10%. Malawi – 17.0%. • materialele de laborator să fie în cantitate suficientă. O altă modalitate de calcul al numărului de frotiuri necesare pentru examinarea unui caz de tuberculoză recomandată de către OMS (1998) ia Număr examinări = (număr bolnavi cazuri noi + recidive) × 10 × 3 probe 44 . estimând numărul (proporţia. Senegal – 19. Pentru calcularea necesarului de materiale consumabile trebuie să cunoaştem numărul de examene microscopice pentru diagnosticul tuberculozei: Exemplu de calcul: Cazuri noi TB = 55 Recidive TB = 5 Total cazuri TB = 60 Pentru a depista 1 caz nou de TB trebuie să fie examinaţi 10 simptomatici (indice de depistare 10%).0%. Cercetările efectuate în diferite ţări au demonstrat că acest indice trebuie utilizat cu precauţie.0%.0%). indicele) de cazuri bacilifere printre persoanele cu simptome clinice caracteristice tuberculozei.0%. care ar trebui să fie examinate. semestrială şi anuală. Pentru situaţiile în care această proporţie nu este cunoscută. de 16-24 zile. Benin – 32. cazuri noi şi recidive.

folosirea de reactivi şi medii ÎNTREŢINEREA APARATURII DE LABORATOR 45 .3 frotiuri/caz = 1.5 frotiuri/caz = 2.în considerare procentul (indicele) de depistare a cazurilor.610 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 10% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0.160 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 11% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0. în care variază doar indicele de depistare Se va remarca faptul că pe măsura creşterii indicelui de depistare scade numărul frotiurilor (eşantioanelor de spută) care trebuie examinate pentru identificarea bolnavilor baciliferi. Indicele de depistare microscopică = 8% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0.10 = indice de depistare a cazurilor BAAR pozitiv (10%) 3 = numărul de probe necesare pentru o examinare la diagnostic 6 = numărul probelor necesare pentru examinarea în perioada de monitorizare.3 60 bolnavi × 33.08) × 3 + 6 = 43.1 60 bolnavi × 29. antibiogramă (Anexa 12).10) × 3 + 6 = 36 60 bolnavi × 36 frotiuri/caz = 2. Exemple de calcul.998 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 13% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0.11) × 3 + 6 = 33.1 frotiuri/caz = 1.746 frotiuri total 5 Cantitatea de reactivi şi materiale consumabile necesare pentru ca activitatea de diagnostic a TB să se desfăşoare în condiţii bune se apreciază cunoscând consumul pentru efectuarea fiecărei examinări în parte – microscopie.13) × 3 + 6 = 29.10) × 3 + 6 = 36 1 = număr pacienţi 0. cu un adaos de 20% pentru siguranţă.5 60 bolnavi × 43. Generalităţi Aplicarea unor practici bune de laborator impune pe de o parte folosirea corectă a tehnicilor standardizate de către un personal competent şi calificat corespunzător activităţii pe care o desfăşoară. cultură. care este de 10% pentru exemplul care urmează: (1/0.

cât şi pentru estimarea bugetului de incertitudini. • perioada de verificare (buletin de verificare sau revizie).de cultură de calitate. • să existe evidenţa realizării temperaturilor de sterilizare pentru etuve şi autoclave. • instrucţiunile producătorului în limba română. • amplasarea. • domeniul de măsurare şi clasa de precizie. • documente de verificare metrologică. conform standardelor referitoare la aprecierea incertitudinii de măsurare. numărul. conform instrucţiunilor de folosire incluse în cartea tehnică şi întreţinerea aparatelor constituie responsabilitate pentru personalul din laborator. codul unic de identificare (numărul de inventar). • fişa de evidenţă care cuprinde: • denumirea şi tipul aparatului. • eticheta cu codul unic de identificare lipită pe aparat (Anexa 14). • conductorii de distribuţie şi transport să fie zidiţi. 5 Pentru fiecare aparat din dotare trebuie să existe în laborator: • instrucţiuni de utilizare afişate lângă aparat. asigurând obţinerea unor rezultate de calitate în condiţii de siguranţă pentru personal şi mediu. • contract de service. Utilizarea corectă. Caracteristicile tehnice ale aparatelor cu care se lucrează trebuie să corespundă cerinţelor tehnicilor şi metodelor folosite. iar pe de altă parte dotarea laboratorului cu aparatură (Anexa 13) care funcţionează la parametrii optimi. • comentarii (defecţiunile şi modul în care au fost rezolvate). • firma producătoare. Certificatele de etalonare sunt utile atât pentru dovedirea încadrării măsurătorilor în limitele de acceptare. • data punerii în funcţiune. • perioada de etalonare (buletine metrologice). protejate în folie protectoare. 46 . • evidenţa monitorizării parametrilor funcţionali: • se pot lipi pe frigidere şi termostate. grafice sau fişe de temperatură (Anexa 2). protejate în folie protectoare sau plastifiate pentru a suporta dezinfecţia. • seria. • cartea tehnică. La montarea şi exploatarea aparatelor electrice vor fi respectate prevederile Normelor generale de securitate a muncii şi cele specifice pentru utilizarea energiei electrice: • prizele să fie cu împământare şi cu contacte cilindrice.

Depozitarea corectă a microscopului contribuie la prevenirea şi reducerea problemelor care ar putea apare. apoi. • se îndepartează complet uleiul de imersie de pe lentila frontală a obiectivului prin ştergere cu şerveţele de hârtie fină sau un solvent recomandat de producător. • praful de pe lentile se îndepărtează cu un jet de aer produs de o pară de cauciuc. şi se depozitează în încăpere cu umiditate mică. • se pune microscopul la adăpost de praf (sub husă). se verifică şi ajustează ocularele şi dioptriile. cât şi cea mecanică trebuie ferite de praf. Atât partea optică. se verifică uleiul de imersie folosit înlocuindu-l la cel mai mic semn de contaminare. cu ungerea părţii mecanice. La încetarea activităţii: • se închide sursa de lumină din întrerupător. cu şerveţele de hârtie fină (alternative: ţesătură fină din bumbac sau mătase). • Imagine de calitate slabă: se curăţă obiectivele şi ocularele. având grijă ca în ax să rămână un obiectiv de 10× sau 20×. • se roteşte revolverul pentru a scoate obiectivul cu imersie din axul optic al microscopului. apoi se şterge cu o lavetă uscată). Atunci când nu este în funcţiune. verifică uleiul de imersie. • se şterge masa microscopului cu tifon (eventual umezit în apă caldă cu detergent. se curăţă dosul lamei. • lunar se verifică starea sistemului de iluminare. • se recomandă o verificare completă anuală a microscopului de către reprezentanţi ai firmelor specializate. • se şterg ocularele cu tampoane de vată uscate sau umectate cu soluţie de curăţare a lentilelor. dacă este cazul. MICROSCOPUL OPTIC Întreţinerea asigurată de personal de service se face o dată pe an sau atunci când apar probleme care nu pot fi rezolvate de către personalul de laborator. Acesta din urmă verifică zilnic să fie iluminare optimă. curăţă lentilele. murdărie şi mucegaiuri. se asigură că frotiul a fost perfect uscat înainte de aplicarea uleiului. prin mişcări circulare dinspre centru spre periferie. 1. verifică conductorii electrici şi contactele. • după examinarea cu imersie se ridică tubul microscopului (sau se coboară masa acestuia) cu 1-2 cm. Unele dintre problemele care pot să apară pot fi rezolvate de către operator: • Imagine neclară: se verifică şi ajustează distanţa oculară. microscopul se acoperă cu husă protectoare. 5 47 .INSRUCŢIUNI SPECIFICE – UTILIZARE ŞI ÎNTREŢINERE Întreţinerea aparatelor din laborator se realizează de către personalul de laborator şi de către firme specializate.

• trimestrial trebuie verificată calibrarea (performanţele indicatoarelor de temperatură şi presiune). se verifică dacă becul este corect montat. cu apă caldă şi detergent delicat. La instalare se va avea grijă să NU fie plasat direct în lumina solară. se umple cu apă proaspătă şi se repetă operaţia de două ori pentru a îndepărta dezinfectantul rezidual. Funcţionarea sa se bazează pe dependenţa dintre temperatura vaporilor saturaţi şi presiunea lor în condiţiile menţinerii constante a volumului. cu înregistrarea rezultatelor în evidenţa specială a laboratorului (Anexa 15). se ajustează iluminarea. Permite sterilizarea unei mari varietăţi de articole prin stabilirea temperaturii şi duratei optime în funcţie de natura acestora. dacă tensiunea are fluctuaţii se foloseşte un stabilizator de tensiune. • interiorul şi suporturile se spală zilnic cu apă caldă şi detergent delicat utilizând o lavetă umedă. pe suprafeţe calde sau în apropierea substanţelor inflamabile. NU se va folosi xilol ! 2. Atât pentru curăţarea zilnică cât şi pentru cea periodică a lentilelor se foloseşte solventul recomandat de producător sau un amestec de eter: alcool (80:20). sau se înlocuieşte dacă este ars. Niciodată nu se atinge becul cu degetele ci se foloseşte întotdeauna un şervet pentru a nu lăsa amprente pe el. se verifică contactul becului. se va centra condensatorul. dacă rămân urme persistente se foloseşte o cremă de curăţat fină. apoi se clăteşte cu apă distilată. Controlul eficienţei sterilizării se efectuează folosind teste biologice sau chimice pentru fiecare şarjă de sterilizare. • capacul se curăţă zilnic cu apă caldă şi detergent delicat folosind o lavetă umedă. se verifică dacă microscopul este pe suprafaţă perfect plană. se umple cu dezinfectant clorinat lăsând să acţioneze 24 de ore. 5 48 . • Lumina pâlpâie sau se stinge: se verifică conexiunea la reţeaua electrică. • anual se înlocuiesc filtrele de apă şi aer. După deconectarea de la sursa de curent (sau gaz) se curăţă: • suprafaţa exterioară atunci când este necesar.• Iluminare necorespunzătoare: se va verifica poziţia condensatorului. • rezervorul de apă se curăţă lunar (se goleşte. • Imaginea pierde din claritate: se verifică dacă lama este poziţionată corect. se umple cu apă distilată şi este gata de folosire. după care se şterge cu o lavetă pentru a îndepărta detergentul rezidual. • se verifică periodic instalaţia electrică (sau de gaz). AUTOCLAVUL Autoclavul este aparatul cu ajutorul căruia se realizează sterilizarea prin căldură umedă. apoi se şterge pentru a îndepărta surplusul de detergent. folosind o lavetă umedă. se verifică siguranţa microscopului şi se înlocuieşte dacă este arsă. În laboratoarele de micobacteriologie se folosesc autoclave cu încărcare verticală.

plasând 1-2 plăci Petri cu mediu de cultură steril în interior şi lăsându-le deschise 10 minute. 4. Materialele supuse acestei sterilizări sunt în prealabil curăţate perfect. cu înregistrarea în evidenţa specială a laboratorului (Anexa 15). Personalul de laborator: • şterge exteriorul cu soluţie dezinfectantă necorozivă. la instalare şi după reparare/modificare. se porneşte lampa UV din interior pentru 30 minute. Etapele funcţionării etuvei includ: • perioada de încălzire. Controlul eficienţei sterilizării se efectuează folosind teste chimice pentru fiecare şarjă de sterilizare. • perioada de menţinere a temperaturii de sterilizare de 170-180° C. micobactericidă. cu durată care diferă în funcţie de model.3. Vor fi respectate recomandările specifice ale producătorului pentru fiecare tip de hotă cu flux de aer laminar. uscate şi împachetate în hârtie sau aşezate în containere metalice închise. • se verifică săptămânal aspirarea aerului în cele patru colţuri ale fantei frontale şi pe zona centrală cu anemometru sau cu sistem generator de fum. • se face formolizarea incintei după accidente cu potenţial infecţios (vezi capitolul 6) sau înainte de operaţiuni de service/reparaţii. micobactericidă (alcool). pipete. obiecte din porţelan. De către firme specializate: • se stabilesc performanţele iniţial. cu o durată de 30 minute. • perioada de răcire. În etuvă se pot steriliza articole din sticlă (baloane. • zilnic. hotă de securitate biologică. instrumentar metalic. ETUVA Realizează sterilizarea cu ajutorul aerului cald. Întreţinere Toate lucrările de întreţinere se fac după deconectarea de la sursa de curent: 5 49 . Deschiderea etuvei este permisă doar după răcirea acesteia pentru a nu se sparge obiectele din sticlă prin şoc termic. după care se şterge incinta cu soluţie dezinfectantă necorozivă. • schimbă filtrul HEPA la 2-3 ani. Plăcile se închid apoi şi se incubează la 37° C timp de 18-24 de ore. HOTA CU FLUX DE AER LAMINAR Sinonime: cabină de protecţie biologică. • service şi verificare mecanică în conformitate cu recomandările producătorului. hotă de protecţie biologică. cilindri). la sfârşitul activităţii. Nu trebuie să crească microbi. • se verifică săptămânal incinta cu sistemul de ventilare pornit.

6. • temperatura şi umiditatea se verifică zilnic. • interiorul şi suporturile sau rafturile se spală săptămânal cu apă caldă şi detergent delicat utilizând o laveta umedă. • personal calificat pentru aceasta. • fiecare cuvă (locaş) trebuie spălată folosind o perie adecvată (nu se folosesc perii metalice). Întreţinere: • suprafeţele exterioare se curăţă zilnic ştergându-le de praf cu o lavetă umedă. folosind o lavetă umedă. verifică periodic instalaţia electrică. apoi se şterge pentru a îndepărta surplusul de detergent. • anual se verifică termometrele. să permită realizarea şi menţinerea temperaturii constante de 36-37° C. controlează tensiunea prizei şi curăţă periodic contactele electrice. • nu se lăsă rotorul pe suprafaţă metalică pentru a se evita reacţiile electrochimice care pot avea loc cu aluminiul sau magneziul din rotor. • se usucă prin ştergere cu un absorbant moale (nu se folosesc lavete) sau cu jet de aer cald. având mâinile protejate cu mănuşi: • zilnic (sau măcar săptămânal) se spală rotorul cu apă caldă şi detergent blând (nu se folosesc detergenţi alcalini sau substanţe corozive). • când rotorul este curat se clateşte cu apă. între aceste rafturi şi perete dar chiar între rafturi. la începerea activităţii (Anexa 2).000-20.• se curaţă suprafaţa exterioară. • a nu se uita să se spele şi axul rotorului.000 de culturi. de preferat distilată. • în momentul în care se eliberează un raft acesta va fi scos din termostat şi dezinfectat folosind dezinfectant micobactericid. cu apă caldă şi detergent delicat. • se evită deschiderea inutilă a uşii. CAMERA TERMOSTAT Incubarea culturilor se face în incubatoare cu capacitate corespunzătoare volumului de lucru. 5. dacă rămân urme persistente se foloseşte o cremă de curăţat fină. perforate (pentru a permite circulaţia aerului cald). capacitatea incubatorului trebuie să fie de aproximativ 6-8 m3. să fie prevăzut cu rafturi uşor de manevrat. Pentru un laborator care prelucrează anual 15. această operaţie se efectuează de fiecare dată când se varsă un lichid sau se sparge un tub în centrifugă. 5 50 . trebuie să fie suficient spaţiu pentru a permite circulaţia aerului. care se pot curăţa şi dezinfecta cu uşurinţă. CENTRIFUGA După deconectarea de la sursa de curent se curăţă. atunci când este necesar. • se verifică periodic instalaţia electrică.

dimensionarea şi amplasarea lămpilor depind de dimensiunea şi forma încăperilor. trebuie minimalizată expunerea ochilor şi a pielii. neecranate.• camera de centrifugare şi capacul se spală cu apă caldă şi detergent după îndepărtarea rotorului. LAMPA BACTERICIDĂ (CU ULTRAVIOLETE – UV) În laboratoarele de bacteriologie se folosesc lămpi cu radiaţie ultravioletă de lungimi de undă cuprinse între 2500 şi 2800 nm pentru efectul germicid. • curăţirea exterioară se face cu apă caldă şi detergent. forţa relativă centrifugală pe care o dezvoltă. dar UV trebuie folosite cu precauţie pentru că efectul expunerilor repetate este necunoscut. această operaţie se efectuează după ce şuruburile au fost bine curăţate prin ştergere cu un prosop absorbant de hârtie. Pentru laboratorul de micobacteriologie aceasta trebuie să fie de 2500-3000×g. scade eficienţa frigorifică şi creşte consumul de energie electrică. Când sunt în folosinţă. în scopul dezinfecţiei aerului încăperilor. conform modelului prezentat în anexa 3. 5 51 . • se verifică la 6 luni de către personal specializat (se măsoară intensitatea radiaţiei după 100 ore de funcţionare. la intrare. prin metode fizice sau biologice). Dacă sunt lămpi joase. • se verifică instalaţia electrică periodic. întrerupătoarele se vor monta în exteriorul încăperii. operaţia de dezgheţare se efectuează când stratul de zăpadă are 8-10 mm. Radiaţia UV nu pătrunde prin particulele de praf sau debriurile celulare şi acţionează numai în linie dreaptă. cu ajutorul tahometrelor. se poate folosi un amestec 50% alcool isopropilic şi 50% apă. Întreţinere: • tuburile se şterg la fiecare 2 săptămâni (sau de câte ori este nevoie) cu tifon umezit cu alcool de 70° pentru îndepărtarea particulelor de praf şi a amprentelor care ar reţine radiaţiile. FRIGIDER ŞI RĂCITOR Întreţinerea lor constă în două operaţii principale: dezgheţare şi curăţirea (interioară şi exterioară). • se înlocuiesc obligatoriu când a expirat perioada de funcţionare sau a scăzut intensitatea radiaţiei sub 70%. 8. • pentru a se asigura o centrifugare corectă trebuie îndepărtate urmele de lubrefiant de pe şuruburi şi înlocuit cu o cantitate mai mică. Dezghetarea frigiderului: • stratul de zăpadă care acoperă congelatorul este izolant. Numărul. Nu există limite de expunere. Se consemnează timpul de funcţionare pentru fiecare lampă UV în fişa de funcţionare. 7. Se poate calcula pentru fiecare centrifugă cunoscând viteza (rpm) şi raza rotorului. • anual se verifică de către personal specializat.

• este de dorit ca această operaţie să se efectueze seara. intrând apoi automat în funcţiune. dând astfel posibilitatea de a se interveni pentru corectarea lor spre a nu se perpetua. • apa colectată într-o tăviţă situată pe compresor se evaporă datorită căldurii generate de funcţionarea acestuia. în scopul îmbunătăţirii calităţii. Dezgheţarea răcitorului • este automată şi se produce în timpul fiecărei perioade de oprire a compresorului comandată de termostat. • se sterge cu o lavetă. moment în care compresorul se opreşte şi rămâne astfel până la topirea completă a stratului de zăpadă. • trebuie să se evite excesul de apă din cuvă pentru a împiedica pătrunderea ei în izolaţia tehnică a aparatului. fără a se acţiona asupra butonului termostat. • pentru o dezgheţare rapidă se scoate din priză frigiderul. • se usucă prin ştergere cu o lavetă. fără a se acţiona asupra termostatului. Curăţirea interioară (de câte ori este necesar şi după deconectarea aparatului): • se spală cu apă călduţă cu detergent blând. • se usucă la temperatura camerei. ajută la identificarea erorilor survenite în practica de rutină. valide. folosind o lavetă. CONTROLUL EXTERN AL CALITĂŢII EXAMENULUI MICROSCOPIC PENTRU TUBERCULOZĂ Introducere Toate laboratoarele din România care au ca activitate diagnosticul microbiologic al tuberculozei au responsabilitatea majoră de a obţine rezultate corecte.5 • se plasează scurgătorul sub compartimentul de temperatură joasă şi două vase în dreptul orificiilor de scurgere. cu caracter permanent. • urmele persistente se îndepărtează cu o cremă de curăţat fină. Prin aplicarea unui sistem de control intern al calităţii (CIC) dar şi a celui extern al calităţii (CEC) examinării microscopice. Curăţirea exterioară (de câte ori este necesar): • se spală cu apă caldă şi detergent blând. de încredere. permite compararea rezultatelor cu cele ale altor laboratoare. se poate asigura diagnosticul bacteriologic de calitate. • se apasă butonul de dezgheţare. 52 . Controlul extern al calităţii (CEC) este procesul prin care sunt apreciate performanţele laboratorului participant.

Fiecare dintre acestea prezintă avantaje şi dezavantaje. Rezultatele oferă informaţii despre performanţele personalului şi tehnicile aplicate în laboratorul evaluat. sigure. Evaluarea directă în laborator • permite identificarea aspectelor pozitive dar şi a zonelor care necesită îmbunătăţire. • respectarea normelor de protecţie a personalului. Se apreciază: • dacă activităţile se desfăsoară în spaţii adecvate. concepute special pentru aceasta. Pentru a se obţine informaţii comparabile la nivelul întregii reţele de laboratoare se folosesc formulare de evaluare standardizate. corect întreţinut. adresându-se laboratoarelor de toate nivelurile. • permite colectarea de informaţii pentru planificarea activităţilor. Formularele sunt revizuite periodic şi modificate în funcţie de necesităţile PNCT la un moment dat. • respectarea tehnicilor standardizate. rezolvare a unor probleme. b. CEC constituie un element important de comunicare cu personalul implicat. • evidenţiază toate aspectele activităţii din laborator. în cazul CEC pentru microscopie) preparate la nivelul laboratorului central (sau a unui producător de probe) şi trimise laboratoarelor participante. testarea unui panel. a. • alte aspecte relevante. discuţii. • documentele pentru demonstrarea CIC şi a participării la o schemă de CEC. precum şi cerinţe diferite în privinţa resurselor. • este prilej de învăţare-educare. 5 53 . monitorizare şi îmbunătăţire. • folosirea formularelor şi registrelor standardizate. Un program funcţional de CEC prin recitire oarbă aplicat la nivelul întregii reţele de laboratoare ar trebui să constituie obiectivul pe termen lung al unui program de control al tuberculozei. gândit să rezolve problemele constatate. • personalul este corespunzător ca număr şi calificare. recitirea oarbă. Evaluarea directă în laborator (supervizarea) se realizează cu ocazia vizitelor periodice de îndrumare şi control pe care o face un specialist de laborator instruit pentru această activitate.CEC se poate realiza printr-o combinaţie de metode: evaluarea directă în laborator (supervizarea). Deseori se face compararea rezultatelor obţinute pentru acelaşi panel (set) de probe în mai multe laboratoare. Testarea unui panel Constă în examinarea unui set de probe (frotiuri. • folosirea echipamentului corespunzător. nu să pedepsească personalul.

CONTROLUL EXTERN AL CALITĂŢII ANTIBIOGRAMEI PENTRU LABORATOARELE DE NIVEL III. Recitirea oarbă Se bazează pe reexaminarea unui eşantion de frotiuri care sunt selectate randomizat dintre frotiurile rezultate din activitatea de rutină. • identifică laboratoarele cu probleme serioase. La nivelul laboratorului care face evaluarea: • se recitesc orb frotiurile. • detectează erorile din activitatea de rutină. conform protocolului naţional. la nivelul laboratoarelor este necesară: • stocarea lamelor pentru cel puţin 2 luni. Frotiurile selectate sunt trimise laboratorului supraordonat pentru validarea rezultatelor. • permite compararea rezultatelor obţinute pentru acelaşi panel în laboratoarele participante.Beneficiile folosirii panelului pentru CEC sunt: • permite monitorizarea performanţelor laboratoarelor în absenţa unui program de recitire oarbă. cu realizarea şi menţinerea unor rezultate de încredere în întreaga reţea de laboratoare. Pentru a se realiza. • se analizează rezultatele. evaluarea calităţii activităţii altor laboratoare. • reflectă performanţele din activitatea de rutină permitând aprecierea calităţii prelevatelor. Acţiunea este coordonată de către LNR şi are ca scop aprecierea calităţii antibiogramei în laboratoarele de nivel III. • se completează fişă de apreciere care cuprinde concluzii şi recomandări. Arondarea şi subordonarea laboratoarelor ţine seama de rezultatele controlului extern al calităţii laboratoarelor desemnate a face. Fiecare laborator trebuie să participe cel puţin odată semestrial la CEC. tehnicii de efectuare a frotiurilor. • serveşte la confirmarea faptului că un laborator îndeplineşte performanţele propuse la nivel naţional. • dacă este cazul se programează vizită pentru evaluare directă în laborator. 5 c. Arondarea se comunică anual de către LNR împreună cu protocolul propriu-zis pentru CEC. • selectarea randomizată a lamelor. • evaluează tehnicitatea personalului după instruire. calităţii coloraţiei şi acurateţei citirii. • trimiterea lamelor la laboratorul supraordonat împreună cu documentaţia solicitată. • completează programul de recitire. la rândul lor. 54 . • este singura metodă prin care se poate demonstra că într-o ţară există o reţea de laboratoare pentru evidenţierea BAAR.

când creşterea devine evidentă. • să se asigure că toate frotiurile sunt păstrate corect (cel puţin 2 luni). După 14-17 zile. care se identifică după numărul de cod. Rezultatele sunt comparate la LNR cu cele de la laboratorul Supranaţional. La laboratoarele de nivel III se vor folosi trusele de antibiogramă existente în laborator. Raportul final al LNR se trimite atât laboratoarelor participante. • să păstreze înregistrările CEC în laborator cel puţin 2 ani. În raportul final se menţionează metoda şi persoana/ele care a efectuat/ interpretat antibiograma. data expirării lotului respectiv şi producătorul mediilor). Se va respecta protocolul de lucru folosit pentru testarea de rutină. 5 55 . În cadrul activităţilor pentru CEC personalul din laboratoarele de micobacteriologie are obligaţia: • de a fi participant activ la programul de CEC. Fiecare laborator este informat că trebuie să anunţe rezultatele obţinute în cel mult 2 luni de la primirea tulpinilor. Rezultatele se vor înscrie în tabelul pe care LNR îl trimite odată cu tulpinile. LNR subcultivă şi renumerotează tulpinile pentru fiecare laborator participant spre a le trimite la laboratoarele din teritoriu. care efectuează antibiograma imediat. • să aplice prompt acţiunile corective recomandate de către evaluator.Metodologie Anual se testează panelul internaţional de 20 de tulpini de Mycobacterium tuberculosis primit de catre LNR de la Laboratorul Supranaţional de Referinţă. • să comunice supervizorului rezultatele. alocând fiecarui laborator un număr de cod. cât şi coordonatorului tehnic naţional al PNCT. concentraţiile critice. LNR trimite tulpinile la laboratoarele de nivel III selecţionate. pe care se testează în mod obişnuit (se va nota obligatoriu lotul de medii. LNR va elibera pentru fiecare laborator participant un Buletin de evaluare a calităţii antibiogramei. Participanţii vor fi atenţionaţi că în panel sunt incluse tulpini MDR şi trebuie lucrat în condiţii de protecţie a personalului şi mediului (hota cu flux de aer laminar). similar celui primit de la Laboratorul Supranaţional de Referinţă.

Clasificarea nivelelor de siguranţa biologică Combinaţia măsurilor primare şi secundare de limitare a răspândirii infecţiei şi de siguranţă destinate pentru uzul laboratoarelor de microbiologie şi centrelor de cercetare bacteriologică funcţionează la patru nivelele crescătoare de risc: NSB-1 este cel mai jos nivel al conţinutului măsurilor de siguranţă microbiologică şi este în întregime bazat pe practicile de laborator standard. Cele cu diametrul de 3-5 microni pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare împreună cu aerul inspirat. apărut ca urmare a expunerii la un agent biologic care. particulele mai mari de 10 microni se depun cu repeziciune contaminând suprafeţele pe care cad. Particulele fine de secreţie. Pot fi necesare folosirea hotei de protectie biologica (hota cu flux de aer laminar) şi centrifuga sigură. Atunci când sunt aplicate măsurile microbiologice standard. tuberculosis este eliberat în atmosferă de către bolnavul cu TB pulmonară prin tuse.Capitolul 6. Conform clasificării O. halatul şi mănuşile de examinare sunt folosite adecvat. vorbit. NSB-2 este în general aplicat în laboratoare bacteriologice care lucrează cu agenţi (Salmonella species) asociaţi cu boli cu severitate diferită. strănut. cu un diametru între 1-5 microni. în cazul laboratoarelor de micobacteriologie este Mycobacterium tuberculosis. a microorganismelor în funcţie de patogenitatea lor. RISCUL DE INFECŢIE ŞI MĂSURILE DE PROTECŢIE ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE DEFINIŢIA RISCULUI DE INFECŢIE Riscul reprezintă probabilitatea producerii unui efect nefavorabil asupra sănătăţii personalului din laborator.M. despre care se ştie că nu provoacă infecţii la adulţii sănătoşi. În mod natural M. În activitatea de laborator. care conţin micobacterii rămân în suspensie. tuberculosis este încadrat în grupa a 3-a de risc. 6 56 .S. Aceste măsuri sunt recomandate pentru cei care lucrează cu microorganisme precum Bacillus subtilis. în special dacă barierele primare de protecţie cum sunt masca de faţă. agenţii respectivi pot fi manipulaţi pe mese deschise. se răspândesc rapid prin curenţii de aer şi atunci când sunt inhalaţi pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare. iar laboratorul de micobacteriologie aparţine nivelului 3 de siguranţa biologică (NSB). M. la mânuirea suspensiilor micobacteriene se pot genera particule infecţioase.

Necesitatea evaluării riscurilor • în scopul evaluării siguranţei personale şi a personalului care lucrează în laborator. • concentraţia agenţilor infecţioşi pe durata expunerii şi calea de expunere. • procedurile de laborator prin care se prelucrează produsele patologice provenite de la pacienţii bolnavi de tuberculoză. agentului prelucrat şi mediului. 57 . care pot afecta personalul de laborator pe cale aeriană (de exemplu virusul febrei hemoragice).Notă: Mănuşile trebuie să fie trase peste manşetele halatelor pentru a proteja încheieturile mâinilor. precum tuberculoza sau varicela. Hotele de protecţie biologică sunt dispozitive care asigură protecţia personalului. cu sisteme separate de organizare a deşeurilor. În plus. incluzând un sistem de ventilaţie potrivit şi folosirea hotei de protectie biologică. NSB-3 vizează limitarea factorilor de risc transmişi în primul rând pe cale aeriană (aerosoli şi picături). cu construcţie care asigură maxim de protecţie personalului şi mediului). existenţa unor cazuri anterioare de îmbolnăviri de tuberculoză în laborator. Personalul calificat pentru nivelul 4 (NSB-4) poartă costume etanşe de protecţie pentru menţinerea presiunii pozitive şi trebuie să execute toate procedurile în aceste laboratoare. utilizarea unor proceduri care se repetă şi care crează rutinarea. Ele sunt clasificate după complexitate de la nivelul I (hote de cercetare generală cu microorganisme cu risc scăzut până la moderat). tuberculosis. Personalul de laborator care lucrează în aceste situaţii trebuie să fie pregătit pentru folosirea echipamentului adecvat. • starea de sănătate a personalului din laborator. • expunerea şi durata perioadei de expunere. până la nivelul III (hote în întregime închise. • pentru a identifica cerinţele adecvate asupra celor mai eficiente echipamente de protecţie pentru personal. utilizarea de ace sau obiecte ascuţite. • pentru a ne asigura că infecţia nu se răspândeşte la nivelul comunităţii şi a mediului. • natura activităţii în laborator şi anume: manopere generatoare de aerosoli infecţioşi. • pentru evaluarea responsabilităţii instituţionale şi respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare. NSB-4 este creat pentru agenţi care cauzează boli cronice sau incurabile. 6 În evaluarea riscului infecţios în laboratorul de micobacteriologie se iau în considerare: • caracteristicile agentului patogen – M. chiar şi facilităţile trebuie în totalitate izolate de alte laboratoare şi să aibă ventilaţie specifică.

pentru verificarea ei. Recoltarea trebuie să se facă doar în camerele de recoltare a sputei. • deschiderea bruscă a recipientelor cu spută sau cultură. cu ansa bacteriologică sau cu beţişoare. Infectarea în laboratorul de micobacteriologie se poate produce pe mai multe căi: • Calea aeriană – prin inhalarea particulelor infecţioase (aerosoli infectanţi). 6 Infectarea pe cale aeriană Este cea mai frecventă. Vom analiza pe rând căile posibile de infectare. • Prin conjunctiva oculară – prin stropire. special amenajate din fiecare unitate sanitară în care sunt asistaţi suspecţi sau bolnavi cu tuberculoză. • descărcarea materialului infecţios în dezinfectant. care nu au sistem de înfiletare a capacului. Gestionarea riscurilor implică obţinerea de informaţii privitoare la activităţile care se desfăşoară în laborator în scopul efectuării analizei riscului de infecţie la locul de muncă. • decantarea supernatantului. Protecţia personalului în laboratorul de micobacteriologie presupune măsuri de reducere a producerii şi împrăştierii aerosolilor infecţioşi. în momentul etalării produsului cu pipeta (în mod particular aspirarea şi evacuarea repetată a pipetei). • accidente în laborator. manopere total interzise. lipsa de motivaţie. şi în momentul sterilizării ansei în flacără. lipsa de experienţă. • Calea digestivă – prin ingestia micobacteriilor. • omogenizarea mecanică şi centrifugarea. • pipetarea cu gura şi barbotarea. procedeu total interzis. îndepărtarea lui şi resuspendarea sedimentului în lichidul rămas. cu prevenirea inhalării acestora în timpul activităţii. 58 . lipsa de pregătire.• factori personali ai lucrătorilor din laborator cum ar fi: lipsa de cunoştinţe. • efectuarea frotiurilor din prelevate sau din cultură. • Calea cutanată – prin soluţii de continuitate ale pielii. modalităţile de producere şi măsurile de protecţie ce se impun a fi utilizate. efectuarea diluţiilor şi repartizarea în tuburile martor şi cele cu tuberculostatice. • repartizarea prelevatelor în tuburi pentru prelucrare. Efectuarea frotiurilor prin strivirea materialului între două lame şi glisarea lor este total interzisă datorită cantităţii mari de aerosoli generaţi prin această manoperă. • extragerea acului seringii din dopul flaconului cu mediul lichid de cultură (sisteme automate de cultivare a micobacteriilor). • realizarea şi etalonarea inoculului pentru antibiogramă. Aerosolii infectanţi se produc în următoarele situaţii: • recoltarea sputei în laborator. precum şi repartizarea inoculului în tuburile pentru culturi.

bomboane. Infectarea pe cale cutanată Se poate realiza prin: • înţepare cu ace de seringă. • accesul în laborator. zgâriate. Măsurile de control al infecţiilor se împart în: • măsuri administrative pentru reducerea riscului de expunere. respectiv recircularea aerului de 6 schimburi pe oră. stropiri accidentale neobservate şi insuficient dezinfectate. • amenajări interioare. a inoculului pentru culturi şi mai ales a celui pentru antibiogramă (manopere strict interzise). Presiune negativă în camera de lucru şi filtrarea aerului extras din laborator. Infectarea pe cale conjunctivală este posibilă prin stropi cu fluid infecţios care ajunge accidental la nivelul ochilor. ţigări. • condiţii de mediu. 6 59 . chiar foarte mici (manichiura) neprotejate la contactul cu suprafeţe de lucru contaminate prin depuneri de particule. • introducerea în gură a degetelor sau a obiectelor de pe mesele din laborator: rechizite. Circulaţia aerului cu sens unic. • amplasarea meselor de lucru şi a hotelor de protecţie biologică astfel încât să nu se afle în calea curenţilor de aer. Măsuri administrative Spaţii şi condiţii de mediu (lucru) (vezi capitolul Organizarea laboratorului): • amplasarea laboratorului. alimente. infecţie şi îmbolnăvire prin aplicarea unor politici şi practici. Măsuri ecologice: • ventilaţie naturală corect direcţionată. • măsuri ecologice pentru reducerea concentraţiei de aerosoli infecţioşi în zonele unde este posibilă contaminarea. b.Infectarea pe cale digestivă Ingestia de micobacterii se poate produce: • în cursul pipetării cu gura a prelevatelor. tăiere în cursul strângerii sticlăriei infectate sparte. • suprainfectarea rănilor existente pe mâini: plăgi tăiate. gumă de mestecat. pipete Pasteur. • protecţia individuală a personalului care lucrează în mediul contaminat. înţepate. Programele de control al infecţiilor care includ toate tipurile de măsuri urmează următorul ciclu: a. anse bacteriologice contaminate. • ventilaţia artificială corespunzătoare. • decontaminarea materialului infecţios.

• ochelari de protecţie. care trebuie să fie suficient de lung. Se va utiliza halat de unică folosinţă pentru lucrul în hota de protecţie biologică. • se vor înlocui ansele metalice cu anse din material plastic. • calotă. 6 60 . Pipeta se introduce până în partea de jos a tubului gol. Echipamentul se păstrează curat. Măsuri de protecţie individuală Purtarea echipamentului individual de protecţie compus din: • halat de protecţie. cu valvă dacă timpul de folosire depăşeşte 5-10 minute). trebuie ştiut că această manoperă este generatoare de aerosoli în cantitate mare şi este necesară evitarea umplerii şi golirii repetate a pipetei după ce prelevatul a fost depus pe lamă. de preferat cu închidere la spate. • încălţăminte de laborator. Dacă pentru efectuarea frotiurilor sunt folosite pipete. Protecţia împotriva infectării pe cale aeriană Cel mai important lucru în laboratorul de micobacteriologie îl constituie evitarea formării aerosolilor infecţioşi. cu mâneci lungi. chiar dacă se lucrează în hota de protecţie biologică. de unică folosinţă. În acest scop se va proceda astfel: • deschiderea recipientelor cu prelevat sau cultură se va face prin defiletarea capacelor cu atenţie şi fără grabă. • repartizarea prelevatelor în tuburi în vederea prelucrării şi însămânţarea mediului de cultură contituie manopere care trebuie făcute cu deosebită grijă deoarece în aceste etape de lucru se poate genera o cantitate mare de aerosoli. recomandat la efectuarea culturilor şi antibiogramelor. • mănuşi de unică folosinţă. iar ridicarea ansei sau beţişorului nu va fi bruscă. • pipetarea se va face numai folosind pară de cauciuc pentru pipetele din sticlă şi pipete de unică folosinţă cu pară integrată. • frotiul din cultură se va face într-o picătură de soluţie Ridley (cu efect bactericid imediat). retrăgând-o pe măsura golirii ei şi lăsând prelevatul să se prelingă pe peretele tubului. • etalarea sputei pentru examenul microscopic se va efectua cu mişcări lente. • aparat de respiraţie cu filtru HEPA de purificare a aerului (mască FFP2. separat de ţinuta de stradă. MĂSURI SPECIALE DE PROTECŢIE Se adresează celor patru căi posibile de infectare cu Mycobacterium tuberculosis.c. bine întreţinut.

6 61 . dar se formează şi o perdea verticală de aer care asigură protecţie suplimentară. Manipulările se fac în mijlocul ariei de lucru.4-0. evitând descărcarea ultimei picături. Viteza fluxului de aer trebuie să fie constantă şi se măsoară cu aparate speciale – velocimetre (anemometre). curenţii de aer pot antrena particule infecţioase dispuse pe suprafeţele din jur. În timpul lucrului lampa UV din dotarea cabinetului de protecţie nu trebuie pusă în funcţiune. Aspiră aerul din laborator. În funcţie de protecţia conferită. perturbă fluxul de aer şi deteriorează filtrul HEPA. iar aerul circulat prin filtrul HEPA este exhaustat. Chiar şi aşa. Sunt recomandate arzătoare speciale piezoelectrice. Hota de protecţie biologică (HPB) se pune în funcţiune cu cel puţin 10 minute înaintea începerii efective a lucrului de către personal pentru stabilizarea fluxului de aer.5 m/s. Este obligatorie utilizarea unei centrifugi cu sistem de protecţie. ci prin aspirarea şi descărcarea lentă a lichidului care este lăsat să se preligă pe peretele interior al eprubetei. Aerul filtrat este recirculat (clasa II A) sau este exhaustat (clasa II B) Protecţia personalului este asigurată dacă viteza fluxului de aer din interiorul incintei este de 0. Mişcările în interiorul incintei trebuie să fie de amplitudine şi viteză mică. În hotă se introduc numai materialele strict necesare.• la efectuarea antibiogramei nu se va omogeniza suspensia bacteriană prin barbotare. Nu se foloseşte în interiorul hotei becul de gaz cu flacară înaltă pentru că aceasta produce turbulenţă. Hote de protecţie clasa II (A şi B) protejează produsul. aspiră aerul din laborator. • omogenizarea mecanică şi centrifugarea se vor face folosind obligatoriu recipiente cu capac filetat. operatorul şi mediul. • descărcarea supernatantului (în cazul folosirii tehnicii de concentrare prin centrifugare) în dezinfectant se va face printr-o pâlnie cu sistem de etanşare (dop de cauciuc sau manşon) care acoperă vasul cu dezinfectant. UTILIZAREA HOTELOR DE PROTECŢIE BIOLOGICĂ Culturile şi antibiogramele se vor efectua numai în hote de protecţie biologică. Acestea asigură protecţie înaltă datorită filtrelor HEPA de mare eficienţă în sistemul de exhaustare sau recirculare a aerului. Sunt cele mai importante echipamente de protectie din laboratoarele de micobacteriologie de nivel II şi III. evitându-se generarea de turbulenţe (modificări de flux). hotele de protecţie sunt: Hote de protecţie clasa I – care asigură protecţia operatorului şi a mediului înconjurător. Aceasta operaţie trebuie făcută zilnic. evitându-se astfel stropirea accidentală.

• umezirea cu limba a diverselor etichete sau a degetelor. • fumatul. • introducerea în gură a diverselor obiecte. • mestecatul gumei sau sugerea bomboanelor. • băutul. Folosirea obiectelor ascuţite va fi restrânsă la strictul necesar şi de câte ori este posibil vor fi înlocuite cu obiecte din material plastic. • depozitarea alimentelor. în speţă a mănuşilor de unică folosinţă. 62 . interval necesar stabilizării şi ştergerii suprafeţelor contaminate microbian. alcool 70%. pereţii interiori. igiena perfectă a mâinilor şi a spaţiului de lucru. Protecţia împotriva infectării pe cale digestivă Infectarea prin ingerarea micobacteriilor poate fi evitată printr-o tehnică de lucru corectă: utilizarea perelor de cauciuc pentru pipetare. În laboratorul de diagnostic al tuberculozei este interzis: • mâncatul. Fereastra şi uşa încăperii trebuie să rămână închise în timpul funcţionării HPB. hipocloriţi sau orice substanţe cu efect micobactericid avizate de către Ministerul Sănătăţii Publice). utilizarea substanţelor dezinfectante cu efect micobactericid pentru ştergerea suprafeţelor la sfârşitul lucrului (fenol 5%. Se va evita acoperirea zonei de recirculare a aerului (zona cu orificii din planşeu) cu diverse materiale. Mâinile se vor spăla obligatoriu şi se vor dezinfecta după fiecare manipulare a probelor sau după fiecare manoperă. Schimbarea filtrelor HEPA se face după 2-3 ani de funcţionare sau conform instrucţiunilor producătorului. Intervenţiile tehnice (depanarea) se efectuează numai după dezinfecţia hotei (formolizare obligatorie a incintei cu 24 de ore înainte). Uscarea mâinilor se face cu serveţele de hârtie.6 Tuburile/ recipientele cu material infecţios NU se ţin în poziţie verticală şi se acoperă cât mai repede posibil pentru a reduce riscul de contaminare încrucişată a probelor. suprafaţa internă a ferestrelor vor fi şterse cu un dezinfectant corespunzător. Dezinfecţia HPB: suprafeţele de lucru. Nu se va folosi sticlărie fisurată sau ciobită. Operatorul va purta obligatoriu mască FFP2 cu filtru HEPA. Protecţia împotriva infectării pe cale cutanată Infectarea pe cale cutanată se poate evita prin folosirea corectă a echipamentului de protecţie. Mâinile/instrumentele se scot din hotă numai după 1 – 2 minute de la terminarea lucrului.

ÎN SPAŢIUL LABORATORULUI 6 63 . completând cu dezinfectant. • Se pot simula accidente pentru a testa reacţia personalului şi insuşirea cunoştinţelor legate de măsurile de protecţie. • Se umezeşte cu dezinfectantul aflat la îndemână. • Se acoperă imediat cu prosop sau halat pentru a limita aerosolizarea. ACCIDENTE LA MESELE DE LUCRU. Mesele de lucru vor fi şterse şi dezinfectate la încetarea lucrului. • NICIODATĂ nu se toarnă dezinfectant direct peste materialul infecţios răspândit accidental. Protecţia împotriva infectării pe cale conjunctivală este asigurată prin utilizarea ochelarilor de protecţie. spargerea unui tub în centrifugă. • Se lasă să acţioneze cel putin 2 ore. folosindu-se substanţe dezinfectante adecvate (vezi Dezinfecţia în laborator). • Sunt analizate cauzele care au condus la accident pentru a se realiza prevenirea. • Se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. • Se iau primele măsuri în funcţie de tipul de accident (vezi mai jos). • Nu se va produce panică. Conduita generală în cazul accidentelor în laborator şi în hotele de protecţie biologică: • Se sistează lucrul. Accident cu producere de aerosoli în cantitate mare: spargerea unuia sau mai multor tuburi care contin bacili în suspensie în mediu lichid în cantitate mare. • Se anunţă şeful laboratorului care va evalua situaţia şi va decide asupra completării măsurilor de neutralizare a infecţiozităţii. • Se notează în caietul special accidentul. precum şi aplicarea de lentile de contact. cauzele lui şi măsurile luate. ACCIDENTE POSIBILE ÎN LABORATOR ŞI CONDUITA DE URMAT Accident cu producere de aerosoli în cantitate mică: spargerea unui tub cu cultură în mediu solid. • Şeful de laborator va informa comisia de prevenire a infecţiilor nozocomiale care va decide măsurile de profilaxie post-expunere. Este interzisă aplicarea de cosmetice în laborator (machiajul). vărsarea unui produs patologic. • Se strânge materialul – folosind echipament de protecţie. • Se interzice accesul în zonă.Orice soluţie de continuitate de pe tegumentul expus va fi protejată cu pansament impermeabil.

pentru câteva minute. ACCIDENTE ÎN HOTA DE PROTECŢIE 6 64 . • Se îmbibă spărturile cu dezinfectant şi se lasă 30 minute.• Se opreşte exhaustarea (dacă există). • Se lasă să acţioneze cel puţin 2 ore. • NU se opreşte funcţionarea hotei. • Se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. • Se îmbibă cu dezinfectant. • Se intră în încăpere cu echipament de protecţie (halat. Accident cu producere de aerosoli în cantitate mare • NU se opreşte funcţionarea hotei. Accident prin contaminarea cu un material infecţios a echipamentului de protecţie individuală Decontaminarea se face imediat ce personalul a fost contaminat cu un material infecţios: • se schimbă imediat echipamentul atunci când contaminarea nu s-a extins pe suprafeţele neprotejate ale corpului. • Se strâng resturile. • se spală suprafaţa cutanată afectată cu antisepticul disponibil în laborator. • Se părăseşte încăperea. Accident prin tăiere. mască. • Se şterge interiorul hotei cu dezinfectant. sau cârpă aflată la îndemână. • se nebulizează dezinfectant: hipoclorit de sodiu 5%. halat. • se părăseşte imediat încăperea şi nu se revine mai repede de 4 ore. mâna) se imersează întrega suprafaţă afectată în soluţie de antiseptic disponibil în laborator. dacă este posibil (de exemplu. • Se nebulizează dezinfectant. • Se acoperă imediat cu prosop. abraziune sau înţepare Se spală plaga cu atenţie cu multă apă sau. • Se strâng resturile folosind echipament de protecţie. dar şi mesele şi pardoseala. • Se lasă să acţioneze cel puţin 2 ore. care se lasă să acţioneze cel putin 2 ore. • Se porneşte lampa UV. vărsarea unui produs patologic. mănuşi). Accident cu producere de aerosoli în cantitate mică: spargerea unui tub cu cultură în mediu solid. • se strâng resturile. • se dezinfectează echipamentul contaminat. mănuşi). • se intră în încăpere cu echipament de protecţie (masca FFP2 cu filtru HEPA. • se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. • se formolizează obligatoriu cabinetul.

Trusă pentru spălături oculare Atenţie – aceasta trebuie să fie la îndemână. • manual de prim ajutor (ex: editat de Crucea Roşie Internaţională). • eşarfă triunghiulară pentru imobilizarea membrelor. • mănuşi protectoare pentru accidentele cu expunere la sânge. • ace de siguranţă pentru fixare. • feşe de tifon de mărimi variate. Măsurile de prim-ajutor reprezintă aplicarea principiilor acceptate de tratament medical în momentul şi la locul accidentului. • piesă bucală pentru resuscitarea gură la gură. Acestea sunt reprezentate de metoda recunoscută a rezolvării accidentului până când persoana afectată trece în îngrijirea unui medic pentru tratamentul definitiv al leziunii. • trusă de curăţat lichidele biologice rezultate în urma accidentului. • trebuie păstrată într-o zonă uşor de accesat. Conţinut: • foaie cu conţinutul trusei şi instrucţiunile generale.Accident prin infectare conjunctivală Se practică spălătura oculară utilizând ser fiziologic steril pentru minimum 5 minute. • tampoane oculare sterile (cu adeziv). iar personalul să fie instruit pentru utilizarea corectă. Trusa de prim ajutor Echipamentul minim care trebuie să existe într-un laborator: Caracteristici: • fabricată dintr-un material care să menţină interiorul curat şi uscat. • echipamentul de protecţie al persoanei care aplică măsurile de prim-ajutor. • prin convenţie internaţională. • comprese sterile (cu adeziv) de diferite mărimi. trebuie identificată printr-o pictogramă reprezentată de o cruce albă pe fond verde. MĂSURI DE PRIM – AJUTOR ÎN CAZUL ACCIDENTELOR ÎN LABORATOR 6 65 .

ECHIPAMENTE ŞI OPERAŢIUNI CARE POT GENERA ACCIDENTE Echipament Accident Ace Inoculare accidentală Aerosoli sau Stropire Cum să reduci sau să elimini pericolul de accident Centrifugă Aerosoli Stropire Spargere de recipiente  se repune capacul de protecţie al NU acului după utilizarea acestuia  umple seringa cu atenţie pentru a Se minimaliza producerea de bule de aer  evită utilizarea seringilor în scopul Se amestecării de lichide cu potenţial infecţios. 6 Vortex Băi de apă Aerosoli Stropire Creştere de  asiguraţi curăţare şi dezinfecţie regulată microorganisme  tuburile care se incubează să nu aibă fisuri 66 . acestea se deschid după 30 de minute după oprire sau în cabinetul de protecţie. în cazul în care se folosesc centrifugi fără protecţie. nu separaţi acul de seringă înainte de autoclavare.  recipientele folosite trebuie să aibă închidere etanşă. asiguraţi-vă că vârful acului este ţinut în interiorul fluidului  Înveliţi acul şi dopul într-o bucată de tifon de bumbac umezită cu dezinfectant înainte de retractarea acului dintr-un recipient cu dop de cauciuc. dacă sunt folosite în acest scop.  Manipularea materialelor cu potenţial infecţios se face obligatoriu în HPB  Autoclavaţi după utilizare.  vor utiliza centrifugi cu protecţie Se (rotorul are un capac suplimentar cu închidere etanşă).

o dată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice. La un interval stabilit de şeful laboratorului se va efectua curăţenie generală.99%). respectându-se toate recomandările producătorului. Se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire a infecţiei. suprafeţe de lucru) cu lavete care vor fi schimbate în timpul spălării. În orice acţiune de dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de securitate a muncii pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile. DEZINFECŢIA ŞI STERILIZAREA ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE Curaţenia este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe.  Adaptări  Depozitarea unor  Depozitarea substanţelor necorespunzătoare substanţe chimice în cu punct de aprindere jos în containere improprii camere frigorifice speciale  Explozii  Amestec de substanţe  Mânuirea corectă a incompatibile substanţelor CURAŢENIA. Se efectuează zilnic prin spălare şi ştergere umedă a suprafeţelor (mobilier. Se folosesc detergenţi avizaţi de MSP pentru utilizare în sectorul sanitar. 6 67 . obiecte sau tegumente. Se desfăşoară după un grafic pe care îl stabileşte şeful laboratorului. Dezinfecţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene (99. cu excepţia sporilor bacterieni de pe obiectele din mediul înconjurător.CAUZE FRECVENTE DE ACCIDENTE LEGATE DE APARATURĂ Accident • Fire electrice în incubatoare • Scurt-circuit electric  Spargere tub în centrifugă Cauza accidentului Cum să reduci sau să elimini pericolul de accident  există întrerupere  Nu Echipamentele trebuie automată a curentului să fie conforme cu standardele internaţionale şi europene  Deficienţe în construcţia echipamentului  Neglijenţă la echilibrarea rotorului  Instruirea şi supervizarea personalului. iar sterilizarea nu este necesară. Se impune purtarea echipamentului de protecţie. Nu înlocuieşte dezinfecţia.

prin ştergere. folosită la sterilizarea ansei.  se utilizează doar lămpi destinate dezinfecţiei.5% clor activ. Se folosesc întotdeauna soluţii proaspăt preparate. Glutaraldehida Pentru a fi eficientă ca substanţă bactericidă.Dezinfecţia prin mijloace fizice  dezinfecţia prin căldură uscată.  spaţiul în care se efectuează dezinfecţia cu radiaţii UV trebuie supus în prealabil unei curăţenii minuţioase. ecranată şi fără emisie de ozon). pavimente): soluţie 4%. Hipocloritul de sodiu: conţine 12. Hipocloriţii Sunt folosiţi cu rezultate bune.  dezinfecţia cu raze ultraviolete:  este folosită pentru dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului din boxe. necesită adăugarea unui activator indicat de producător.5% clor activ (150g Cl/l)  soluţia 4% conţine 0. compuşi pe bază de clor).  durata de expunere se calculează ţinând seama de prescripţiile tehnice ale producătorului. alcooli. cu arie de aplicare din ce în ce mai restrânsă. Dezinfecţia prin mijloace chimice Pentru dezinfecţie chimică. pentru completarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie chimică. prevăzute să funcţioneze în absenţa omului (cu radiaţie directă) sau în prezenţa omului (cu radiaţie indirectă. hipocloriţii) sau efect bactericid de nivel mediu (fenoli.25% clor activ. temperatura mediului trebuie să fie între 15-30° C şi umiditate de maxim 60%. volumul încăperii şi viteza de schimb a aerului din încăpere. sub rezerva prospeţimii lor. încăperi. Se foloseşte pentru dezinfecţia suprafeţelor de lucru la sfârşitul zilei.  flambarea. praful diminuând efectul bactericid. în laboratorul de micobacteriologie se folosesc substanţe care au efect bactericid de nivel inalt ( glutaraldehida 2%. 6 68 . Soluţia de lucru pentru substanţe clorigene se va prepara conform indicaţiilor producătorului. Nu corodează suprafeţele metalice. Concentraţii recomandate: • Suprafeţe (pereţi.  tubul UV trebuie să fie perfect curat înainte de utilizare.  numărul necesar de lămpi UV pentru dezinfecţia aerului unei încăperi se calculează în funcţie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat. care pot fi fixe sau mobile cu tuburi UV între 15-30W.  se utilizează numai aparate UV autorizate de MSP. în conformitate cu recomandările producătorului. iodofori.  soluţia 10% conţine 1.

fungicidă. virulicidă. Cei mai uzuali alcooli folosiţi în dezinfecţie şi antisepsie sunt: alcoolul etilic şi alcoolul izopropilic. 6 69 . • dezinfecţia meselor. Fenolul În soluţie apoasă 5% poate fi folosit numai cu echipament de protecţie pentru dezinfectarea: • suprafeţelor de lucru la sfârşitul activităţii. Concentraţiile optime cu efect biocid sunt de 30-50% pentru alcoolul izopropilic şi 50-70% pentru alcoolul etilic. ci în soluţie apoasă. • Sticlărie de laborator folosită: soluţie 2g %. Concentraţii recomandate: • Suprafeţe (pereţi. formând astfel o barieră de protecţie.5g%. • Sticlărie de laborator folosită: soluţie 10%. echipamente de protecţie: soluţie 1 – 1. Alcoolul izopropilic se poate folosi şi în concentraţii mai mari. Alcoolii prezintă activitate: bactericidă. termometre): soluţie 1%. • Veselă: soluţie 0. • Lenjerie.5g% – 1g%. • în flacoanele cu nisip. Activitatea antivirală este variabilă. pavimente): soluţie 2g %. echipament de protecţie: soluţie 2%.5g % conţine 0. Aceştia nu trebuie utilizaţi în stare pură. porţelan. iar alcoolul pur sau concentraţiile foarte înalte determină fenomene de coagulare la nivelul celulei. Nu au activitate sporicidă. iar la virusurile fără înveliş (ex. • Obiecte (sticlă. tuberculocidă. mai ales la izopropanol. fără a le şterge după spălarea cu alcool. deoarece: apa este necesară pentru ca alcoolul să poată fi absorbit de suprafaţa celulei microbiene. plastic.  soluţia 1g% conţine 0. Cloraminele : Cloramina B – 29% clor activ. virusul polio) apare o tendinţă de rezistenţă.125g% clor activ.5% – 1%. • Vesela: soluţie 0. jucării. prin ştergere.5g% clor activ.  soluţia 0. Formolul Este folosit pentru dezinfecţia hotelor de protecţie şi a boxelor de lucru. Alcoolul Pentru efectul bactericid se utilizează alcoolul etilic 70% pentru: • flacoanele cu nisip în care se descarcă ansa bacteriologică metalică.  soluţia 2g% conţine 0.25g clor activ. depăşind nivelul nisipului cu 2-3 cm. fiind mai activ decât alcoolul etilic şi mai puţin coroziv pentru obiectele metalice.• Lenjerie. • dezinfecţia mâinilor (după spălarea cu apă şi săpun).

Probabilitatea teoretică a existenţei microorganismelor pe obiectele sterilizate trebuie să fie ≤ 10-6.  parametrii de sterilizare ai autoclavului sunt:  temperatura 121° C – 134° C. sunt indicate pentru dezinfecţia suprafeţelor sau culturilor microbiene. Este toxic. 70 .  soluţie de cloramină 1%.  presiunea 1. supravegheat. 6 Sterilizarea Este operaţia prin care sunt omorâte microorganismele de pe obiectele inerte contaminate. Sterilizarea în laboratorul de micobacteriologie se realizează prin căldură umedă şi căldură uscată. în funcţie de natura materialului supus sterilizării. sticlăriei.  timpul 15 minute – 30 minute.  procedeu optim pentru sterilizarea soluţiilor. se decontaminează cu:  hipoclorit de sodiu 1% .  etanol 70% . Este necesară aerisirea şi neutralizarea cu amoniac la sfarsitul dezinfecţiei (cantitatea de soluţie de amoniac necesară reprezintă jumătate din cantitatea de formol folosită şi un timp de expunere de 3 ore).Decontaminarea echipamentului de laborator Cuvele de centrifugă se imersează în dezinfectanţi ca:  hipoclorit de sodiu 5%.  etanol 70%. Toate testele de control din comerţ au instrucţiuni de folosire. La prepararea soluţiilor de lucru se va ţine seama de indicaţiile producătorului. mediilor de cultură.2 – 2 atm. Sterilizarea prin căldură umedă (autoclavarea):  sterilizare cu aburi sub presiune. după care se spală şi se autoclavează. Suprafeţele din laborator şi termostatul. Soluţia apoasă 37-40% de formaldehidă stabilizată cu 8-15% etanol are efect puternic bactericid fără a fi inactivat de proteine sau detergenţi. echipamentelor. Efectul său este mai puternic la temperaturi peste 200C şi umiditate > 60%. precum şi a tuturor materialelor infecţioase rezultate din activitatea de laborator. volatil şi are dezavantajul vaporilor remanenţi toxici.  controlul sterilităţii se face cu indicatori biologici sau indicatori fizico-chimici de eficienţă a sterilizării. Soluţii cu 4% formaldehidă sau concentrate până la 10%.  soluţii de cloramină 10% pentru 24 ore. inclusiv HPB. instrumentarului.. Operaţiunile de dezinfecţie se efectuează numai de personal instruit.

Gestionarea acestor deşeuri se face în conformitate cu legislaţia în vigoare. • neutralizare. seringi cu ac. Deşeuri periculoase: sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sîngele ori cu alte fluide biologice. recipiente care au conţinut sânge sau alte produse biologice. de exemplu: seringi. culturi bacteriene etc. Deşeuri nepericuloase: deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană sau pentru mediu. bacterii. GESTIONAREA DEŞEURILOR PERICULOASE Deşeurile infecţioase din laboratorul de micobacteriologie constituie factor de risc pentru sănătatea personalului şi a comunităţii. care a venit în contact cu material infecţios. care stabileşte codul de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase. Deşeuri chimice – farmaceutice: includ vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit. Gestiunea deşeurilor periculoase vizează reglementarea modului lor de: • colectare.  Prevenirea contaminării mediului. • transport. materiale de laborator folosite. • ambalare. precum şi cu virusuri. lame de bisturiu de unică folosinţă. OBIECTIVE:  Prevenirea afectării sănătăţii omului.  Separarea încă de la locul de producere a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase. astfel încât ele trebuie să fie sterilizate sau dezinfectate înainte de a părăsi laboratorul. • depozitare temporară. orice ciclu de sterilizare trebuie monitorizat şi înregistrat. Deşeuri înţepătoare – tăietoare: Sunt reprezentate prin ace. pipete. sticlărie de laborator sau altă sticlărie spartă sau nu. 6 Responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor Şeful de laborator: • desemnează o persoană responsabilă de gestionarea deşeurilor periculoase. ace. reactivi şi substanţe folosite în laboratoare. substanţe de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit. 71 . paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor.  se efectuează numai de către personal instruit şi autorizat. mănuşi.

De asemenea. Camera 2 – risc infecţios.temporară în spaţii separate şi securizate. afişată la intrare în hol. Camera 3 – lichide corozive. Prezentăm schema circuitului deşeurilor infecţioase din laboratorul de micobacteriologie în figura 3. • cutii cu pereţi rigizi pentru deşeuri tăietoare-înţepătoare. • instruieşte permanent personalul medical din subordine privind gestionarea deşeurilor periculoase. De exemplu: Camera 1– risc de iradiere. Colectarea şi separarea deşeurilor Operaţiunea se realizează pe categorii de deşeuri la locul producerii lor.• completează fişa postului tuturor angajaţilor cu responsabilităţi privind gestionarea deşeurilor periculoase. în: • saci negri pentru deşeuri nepericuloase. pentru deşeuri periculoase. în această listă trebuie să se menţioneze localizarea containerelor de depozitare a solvenţilor inflamabili. De unică folosinţă 2. Depozitarea . • saci galbeni avînd pictograma pericol biologic. cilindrilor de gaz sub Fig 3. Deşeuri infecţioase 1. lichide inflamabile etc) precum şi lista cu riscurile existente sau potenţiale care sunt în clădire. Schema circuitului deşeurilor infecţioase 72 . Reutilizabile Autoclavare Dezinfectare Autoclavare 6 Incinerare Spălare Sterilizare Laboratoarele trebuie să afişeze pe toate uşile camerelor sau imediat la intrarea în cameră avertismente pentru orice risc care există în laborator (radiaţii.

Toţi vizitatorii trebuie să poarte haine de protecţie. preferabil mai departe de clădirea principală şi numai o cantitate mică din orice substanţă (mai puţin de 500 ml). la fiecare livrare. Se va asigura rotaţia stocurilor. Toate substanţele toxice vor fi depozitate pe rafturi la înălţime sub nivelul ochilor. decât după ce au fost curăţate sau/şi neutralizate.presiune şi alte materiale cu potenţial risc. Capitolul 7. echipament de protecţie recomandat etc. diluţia de lucru. ochelarilor de protecţie. toxicitate. NU este permisă aruncarea ambalajelor goale. Substanţele inflamabile trebuie ţinute în locuri special amenajate. fişa tehnică de securitate a produselor. Studenţii pot intra în laborator doar în grupuri mici. Copiii neînsoţiţi nu au voie în laborator. iar detaliile accidentului înregistrate cât mai repede posibil.). Se va solicita furnizorului. Produsele vor fi distribuite la locul de utilizare (pe secţii/compartimente) în ambalajul original. echipamentelor impermeabile. precum şi a riscului de inactivare sau incompatibilitate. termenul de valabilitate. NU este permisă utilizarea ambalajelor alimentare. concentraţia substanţei active. respectând toate recomandările producătorului. trebuie informat personalul. MANAGEMENTUL SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN LABORATOR Se vor folosi doar produsele avizate/autorizate de MSP pentru utilizare în sectorul sanitar. 7 73 . Trebuie ţinut seama că angajaţii altor laboratoare pot să nu fie imunizaţi. Eticheta trebuie să conţină: numele produsului. inclusiv personalul administrativ. În timpul lucrului cu substanţele respective sau soluţiilor preparate din ele se vor respecta regulile de securitate a muncii (purtarea mănuşilor. Recipientele vor fi etichetate şi închise ermetic. măsuri de prim ajutor. trebuie ţinută în laborator pentru întrebuinţarea zilnică. pentru înscrierea în termenele de valabilitate. Dacă se întâmplă un accident în timpul unei vizitei. medical şi cel auxiliar trebuie să fie condus în incinta laboratorului de un angajat al laboratorului. etc. Oaspeţii. NU este permis amestecul produselor datorită riscului unor reacţii chimice periculoase pentru cel care le manipulează. Vizitatorii În laborator se poate intra numai pe bază de autorizaţie. care oferă informaţii despre puritatea. data la care s-a făcut diluţia.

Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin inhalare: simptomatic: repaus. • iluminatul corespunzător (natural şi artificial). Analeptice respiratorii. Oxigen. • extern apar eczeme şi iritaţii ale pielii. convulsii. parestezii. • foloseşte numai substanţe conţinute în recipiente etichetate. 74 . • îşi însuşeşte cunoştinţele referitoare la măsurile de prim ajutor. • foloseşte substanţele numai în scopul anunţat. Respiraţie artificială. Încăperile de depozitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat. Contraindicat: adrenalina • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune activat sau oxid de magneziu. • gradul de umiditate optim păstrării calităţii substanţelor. căldură. oxigenoterapie. tonice cardiace.În fiecare secţie/compartiment. trebuie să existe încăperi special destinate depozitării substanţelor chimice. Responsabilităţi Medicul şef de laborator • stabileşte protocoalele de lucru pentru utilizarea substanţelor chimice. • aerisirea naturală. Ca purgativ: ulei de parafină şi sulfat de sodiu. ACCIDENTE CHIMICE ÎN LABORATOR. • afişează măsurile de prim ajutor la loc accesibil. PRIMUL AJUTOR. În anexa 16 sunt prezentate principalele substanţe chimice folosite în laboratoarele de micobacteriologie şi precauţiile necesare la folosirea lor. 7 XILOLUL Intoxicaţie: • narcotic. • formeză şi instruieşte personalul de execuţie cu privire la aceste protocoale şi verifică periodic insuşirea şi aplicarea cunoştinţelor (consemnată în documente). precum şi pregătirii soluţiilor de lucru. • anunţă şeful de laborator în caz de accident. tulburări psihice. Personalul din laborator • îşi însuşeşte cunoştinţele din protocolalele de lucru şi le respectă. uleiul de ricin. glucoză 40%. • informează personalul din laborator asupra riscului toxic al substanţelor folosite şi îl instruieşte pentru acordarea măsurilor de prim ajutor. vitamina C. Contraindicat: laptele. • locul şi suprafaţa zonei de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a substanţelor şi accesul uşor la acestea.

• diuretic. cefalee. dureroase. care poate duce la distrugerea corneei. sau a soluţiilor concentrate. vitamina B6. neurologice (cefalee. apoi deprimant. provoacă o iritaţie severă. influenţează intens sistemul nervos central. stare de stupoare. purgativ salin. 7 75 . zgomote în urechi.• intoxicaţie cronică: alimentaţie bogată în vitamine. ser fiziologic. glicerol. FENOLUL Intoxicaţie: • contactul cu pielea: iritant puternic. Gravitatea leziunilor este în funcţie de concentraţia soluţiei. hepatice. Tratamentul intoxicaţiei: • contact cutanat: se îndepărtează cu alcool 50°. zinc. Valoarea limită de expunere în aerul ambiental este 5 ppm sau 19 mg/m3 • ingestia: determină efecte caustice asupra tubului digestiv. • în comă: analeptice. uleiuri vegetale. ser glucozat. Pătrunderea accidentală în ochi a fenolului. pierderea apetitului.000 ppm – 10. insomnie. cupru. renale. greaţă. ALCOOLUL ETILIC Intoxicaţie: • anestezic general. Doza letală pentru om este de 10 g fenol. leziuni renale. Soluţiile diluate provoacă dermatite severe. oxigen. antibiotice. acid ascorbic. spălătură stomacală. Prezenţa materialului organic nu influenţează activitatea biocidă a fenolului. albicioase. În caz de anemii grave: transfuzii. Expunerea cronică duce la iritarea căilor respiratorii (tuse iritativă). • expunerea la concentraţii cuprinse între 5. Evitarea băuturilor alcoolice. protectoare hepatice şi antianemice. midriază. puternic iritant al mucoasei gastrice. analeptice respiratorii şi cardiace. Observaţii : Fenolii sunt corozivi pentru materialele din aluminiu. • inhalarea sub formă de vapori determină ameţeală. mai ales la contact repetat. deprimarea respiraţiei. comă). apă. timpul de contact şi dimensiunea zonei de expunere.000 ppm produce iritaţii ale ochilor şi mucoasei tractului respirator superior Tratamentul intoxicaţiei: • provocarea vărsăturii. ameţeală. iniţial ca stimulent. • antidot: zaharatul de calciu. • intoxicaţie acută prin ingerare: albumină sau lapte de magnezie. ameţeli. convulsii. Are acţiune caustică asupra pielii provocând leziuni grave. tulburări cardiovasculare. • contactul cu ochii: iritant puternic pentru ochi. cefalee. comă. mai ales vitamina C. spălătură stomacală cu suspensie de cărbune sau oxid de magneziu.

În timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecţie: mănuşi, ochelari şi mască de protecţie a feţei şi a căilor respiratorii.

FORMALDEHIDA Intoxicaţie: • prin inhalare: senzaţia de sufocare, tuse, fenomene de bronşiolită, emfizem pulmonar, edem pulmonar acut. • prin ingerare: arsuri în cavitatea bucală, dureri abdominale, stupoare, vărsături, diaree, anurie, agitaţie motorie şi convulsii, comă, paralizie centrală respiratorie şi circulatorie. • cronică: conjunctivită, faringită, traheită, eczeme grave, alterări renale. Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin inhalare: scoaterea victimei din mediu, inhalaţii cu soluţie acetat sau carbonat de amoniu 2% sau amoniac, oxigen, tonice cardiace. • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune şi uree, carbonat de amoniu, combaterea acidozei, calmarea durerilor gastrice, combaterea şocului, glucoză, adrenalină, hidrocortizon. ZINC Intoxicaţie: • prin inhalare: tuse, dureri toracice, febră, transpiraţii abundente, tahicardie, greaţă, vărsături. • prin ingerare: iritaţii gastrointestinale, greţuri, vărsături, diaree, dureri abdominale. Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu 1% bicarbonat, 0,5% tanin, apă albuminată, suspensie de cărbune, lapte, purgativ salin. Contraindicat: uleiul de ricin. • antidot: D-penicilamina

7

ACIDUL CLORHIDRIC Intoxicaţie: • prin ingerare: arsuri în epigastru, vărsături brune cu lambouri de mucoasă gastrică, colici abdominale, scaune sanguinolente. Tratamentul intoxicaţiei: neutralizante (magnezia usta, zaharat de calciu, lichide alcaline, lapte sau albumină), morfină, anestezină.

NITRAT DE SODIU Intoxicaţie: inflamaţii ale mucoasei digestive, dureri în epigastru, diaree, hipotermie, cianoză, convulsii. Tratamentul intoxicaţiei: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune, respiraţie artificială, oxigen, acid nicotinic, albastru de metilen, tionină. HIPOCLORITUL DE SODIU Toxicitatea hipocloritului de sodiu

76

Hipocloriţii nu sunt produse periculoase în condiţiile manipulării corecte. Studiile experimentale au demonstrat că soluţiile au o causticitate descrescândă, în funcţie de concentraţie. Pot provoca leziuni superficiale ale pielii, până la arsuri, în funcţie de concentraţie. Nu provoacă reacţii alergice de contact. Tot în funcţie de concentraţie soluţiile pot produce conjunctivite sau leziuni cu risc de opacifiere corneană. Ingestia accidentală este gravă în cazul soluţiilor concentrate, datorită acţiunii caustice asupra mucoaselor. Au efect iritant, la concentraţii de 5%; coroziv, la concentraţii de 10%. La contactul cu pielea, se spală cu apă din abundenţă. PEROXIDUL DE HIDROGEN Toxicitatea peroxidului de hidrogen Contactul cu pielea: Contactul de scurtă durată poate produce prurit, cu înroşire locală, de la uşoară la severă, în funcţie de concentraţia substanţei. Soluţiile concentrate pot produce flictene ale pielii. Contactul cu ochii: În caz de contact accidental cu ochii, substanţa produce iritaţii. Vaporii pot cauza senzaţii de usturime şi înroşirea conjunctivei. Inhalare: Inhalarea vaporilor de peroxid de hidrogen provoacă iritaţia căilor aeriene. Ingestie: Ingestia soluţiei provoacă stomatită, esofagită, faringită şi gastrită acută corozivă.

Capitolul 8. ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA DATELOR ÎN LABORATOARELE DE MICOBACTERIOLOGIE
Examenul bacteriologic al sputei, dar şi al altor produse biologice, pentru evidenţierea agentului etiologic este esenţial atât în scop diagnostic, cât şi în monitorizarea pacienţilor pe durata tratamentului tuberculozei. Trimiterea produselor la laborator După recoltare, produsele biologice se trimit la laborator însoţite de Formularul pentru solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză (anexa 17). Pentru identificarea certă atât a pacientului şi a produsului, cât şi a unităţii care solicită examenul este foarte important ca toate rubricile formularului trimis să fie completate corect.

8

77

De asemenea, pentru transmiterea rezultatului şi la dispensarul de pneumoftiziologie de care aparţine pacientul (vezi mai departe), la rubrica „adresa” se va înscrie domiciliul actual al acestuia şi nu cel legal, din actele de identitate. Modul de completare a formularelor este scris pe dosul acestora. Înregistrarea produselor şi a rezultatelor examinărilor de laborator La primirea produselor şi a formularelor, persoana desemnată din laborator va înregistra toate produsele primite în Registrul laboratorului (Anexa 18) respectiv, la data primirii probelor, respectând indicaţiile de completare recomandate de LNR. În laboratoarele dotate cu calculator, înregistrarea produselor intrate se va face şi în baza de date electronică locală. Deşi în acest fel activitatea de înregistrare este dublă, utilitatea stocării electronice a informaţiilor constă în posibilitatea generării automate a rapoartelor şi analizelor periodice şi totodată în păstrarea unui volum mare de date pe o perioadă de timp îndelungată. Structura bazei de date va cuprinde toate informaţiile necesare pentru identificarea pacientului, a controlului bacteriologic şi a rezultatelor corespunzătoare. Programul informatic în care se lucrează poate fi oricare dintre cele care permit prelucrarea statistică electronică. Înregistrarea, eliberarea şi transmiterea rezultatelor din laborator. Raportări în cadrul sistemului Când rezultatul examenului solicitat este cunoscut, acesta se va înscrie în rubricile respective din Formularul pentru solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză, din Registrul laboratorului şi din baza de date electronică (acolo unde aceasta există). Formularele cu rezultatele înscrise se vor returna unităţilor/medicilor care au solicitat examenele respective. În situaţia în care unitatea solicitantă este alta decât dispensarul de pneumoftiziologie la care este arondat pacientul, unitatea respectivă are obligaţia să comunice rezultatele cunoscute şi dispensarului de pneumoftiziologie, fie pe biletul de ieşire, fie prin curier, fax sau poştă, după externarea pacientului. Deoarece cunoaşterea rezultatelor examenelor bacteriologice de către dispensarul de pneumoftiziologie are o importanţă deosebită atât pentru diagnostic cât şi pentru monitorizarea tratamentului, se impune ca aceste rezultate să fie transmise de către laboratoarele în care au fost efectuate şi în colecţia de date de laborator din serverul Unităţii Centrale a PNCT. Pentru aceasta, persoana desemnată din fiecare laborator de micobacterilogie: • va accesa (într-un calculator cu conexiune la internet) serverul din Institutul de Pneumologie „M. Nasta” la adresa https://mariusnasta.ro:8080/tb/.

8

78

identificarea speciei de micobacterie. chiar dacă mai multe eşantioane însămânţate au fost pozitive la culturi. cât şi laboratoarelor. apoi şi în cea locală. • Pentru examenele care nu se efectuează în laboratorul respectiv (culturi. starea înscrisă în dreptul examenului (eşantionului) respectiv va fi „neaplicabil”. cele care nu sunt înscrise şi de dispensare (necomunicate). Înregistrarea. În urma comparării rezultatelor. • Rezultatele antibiogramelor pot fi redate ca „sensibilitate” sau „rezistenţă” la fiecare din medicamentele testate. lipsă temporară de personal) se va selecta starea „neefectuat”. iar pentru examenele neefectuate din alte cauze (produs necorespunzător. ca şi cele neconcordante cu cele înscrise de către acestea (comunicate diferit) vor fi semnalate atât dispensarelor. În server se va face comparaţia între rezultatele bacteriologice notificate de laboratoare şi cele transmise de dispensarele de pneumoftiziologie. • va înscrie numai rezultatele pozitive (microscopii şi culturi) ale examenelor efectuate în scop diagnostic. efectuat pentru diagnosticul episodului de boală respectiv. precum şi rezultatele antibiogramelor corespunzătoare culturilor pozitive. • specia de micobacterie identificată în culturile pozitive va fi notificată numai pentru examenul bacteriologic iniţial. eliberarea şi transmiterea rezultatelor de către laboratoarele care primesc produse sau culturi de la un alt laborator se va face folosind aceleaşi formulare standardizate.• prin introducerea numelui de utilizator al laboratorului şi a parolei sale personale va deschide modulul pentru laboratoare al aplicaţiei speciale de colectare a datelor în cadrul PNCT. cât şi de către dispensarul de pneumoftiziologie ca „pozitiv” sau „negativ” pentru fiecare eşantion în parte. dispensarul va înregistra şi un rezultat concluziv. iar pentru un control bacteriologic (care constă în 2 sau 3 eşantioane de produs). 8 79 . antibiograme) sau pentru lipsa unuia sau a două eşantioane la un control. indiferent dacă sunt pozitive sau negative. lipsă medii. • înscrierea rezultatelor se va face după o prealabilă căutare a pacientului mai întâi în baza de date naţională. prezentate în anexa 17. • rezultatele examenelor microscopice şi ale culturilor vor fi notificate atât de către laborator. După primirea acestor tipuri de atenţionări unităţile respective vor lua legătura pentru a se pune de acord. Pentru ca această comparaţie să fie corectă este absolut necesar ca datele înscrise de cele două tipuri de unităţi să fie identice. ca şi toate rezultatele pentru monitorizarea tratamentului. Ea poate avea o singură valoare.

• proporţia BST pe grupe de vârstă şi sex. Reţeaua Naţională a Laboratoarelor de micobacteriologie constituie sursă de informaţie operaţională şi epidemiologică. • numărul de frotiuri pentru monitorizarea tratamentului per pacient. • creşterea numărului de cazuri pozitive după examinarea celei de-a doua spute. Registrul de laborator poate să ofere informaţii utile despre volumul de lucru. • proporţia cazurilor pozitive la microscopie printre BST. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la sfârşitul fazei iniţiale a tratamentului. 8 80 . • numărul frotiurilor examinate pentru un caz. performanţa şi caracteristicile demografice ale pacienţilor examinaţi: • numărul de frotiuri examinate pe zi lucrătoare. De asemenea. • creşterea numărului de confirmări la examinarea celei de a treia spute. • numărul de frotiuri examinate/1BST. • numărul relativ de microscopii efectuate pentru monitorizarea tratamentu lui/laborator. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la sfârşitul tratamentului. conform anexei 19. • creşterea numărului de cazuri pozitive după examinarea celei de-a treia spute. • numărul de cazuri noi depistate cu rezultate pozitive la examenul microscopic. • numărul BST examinaţi. • proporţia cazurilor pozitive la examinarea primei spute. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la mijlocul fazei de continuare a tratamentului. • proporţia pacienţilor examinaţi pentru monitorizarea tratamentului. Registrul de laborator (anexa 18) oferă următoarele informaţii: • numărul total al pacienţilor examinaţi. • numărul de pacienţi sub tratament monitorizat.INDICATORI PENTRU APRECIEREA EFICIENŢEI LABORATORULUI Raport periodic (anual) asupra volumului de muncă si situatia personalului la LNR. • numărul examinărilor microscopice per asistent.

folosind metodele clasice de laborator Timpul de la primirea probelor până la eliberarea rezultatelor 1 zi 3-4 săptămâni (până la 8 săptămâni) 4-5 saptămâni 6-7 săptămâni Rezultatul raportat clinicianului BAAR Cultura micobacterii Identificarea M tuberculosis Antibiograma Rata pozitivităţii la microscopie: • microscopii pozitive/total microscopii × 100 = 5-10% Rata microscopiei pozitive la cazurile noi: • microscopii pozitive cazuri noi/total microscopii cazuri noi × 100 = 10% Rata pozitivităţii la cultură: • Culturi pozitive/total culturi × 100 = 5-10% Rata pozitivităţii culturilor la cazurile noi: • Culturi pozitive cazuri noi/total culturi cazuri noi × 100 = 10% Rata contaminării culturilor: • Culturi contaminate/total culturi × 100 = 2-5% Rata contaminării tuburilor de cultură: • Tuburi contaminate/total tuburi însămânţate × 100 = 5-7% 8 81 .Timpul de obţinere a rezultatelor.

82 Laborator Cluj-Napoca Sud Sud Vest Craiova Dolj Gorj Prahova Olt Vâlcea Giurgiu Teleorman Satu Mare Sibiu Hunedoara Cluj Covasna Harghita Arad Bihor Alba Vest Deva Nord Vest Cluj-Napoca Centru Bucurest-Ilfov Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 Nord Est Sud Est Suceava Tulcea Anexe Anexa 1. Diagrama organizării reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie Vaslui Vrancea .

. 17... °C umiditate ……...... 10. °C ± .... 11.... 4.... 24. 30.. Model pentru fişă de temperatură şi umiditate Ziua Ora 1.. frigiderul) .... cu menţionarea valorilor de acceptate şi de alertă stabilite..... 20... 27. 5.. 29..... ..... 2. LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod…………. 15.... 26. 28... SPITALUL ... 12. Parametri specificaţi: temperatură .... 19... 22. Incinta (camera. 13.. 23........ nr.. 31... 18.. 21.......Se adaptează pentru fiecare situaţie în parte... 14.... ........... 6.......... 16... 7. 25.... 3... 9...............Revizia Verificat 83 .. Perioada/luna ..% Valoare citită °C Umiditate % Operator Semnătura Ora 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 Valoare citită °C Umiditate % Operator Semnătura Observaţii Anexa 2........... 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 Ediţia…..... termostatul... 8...... Pentru frigider nu se consemnează umiditatea.. FIŞA MONITORIZARE TEMPERATURĂ (ŞI UMIDITATE) Nr.

... termostatul..... Verificat Ediţia …...Anexa 3.. spalator.. HSB. .. .) ......... Perioada/luna .. Cod ………… FISA MONITORIZARE FUNCTIONARE LAMPA UV Nr..... Model de fişă pentru monitorizarea funcţionării lămpii UV Pentru fiecare lampă se completează câte o fişă..... Revizia …. colorare.. Report ………………...... ore de funcţionare Data Ora deschiderii Lampii UV Ora închiderii Lampii UV Operator Verificat Total ……………….. Incinta (camera. Spital ………………… Laborator Analize Medicale……………...ore de funcţionare în perioada …………………… Total …………. Data 84 ..... ore de funcţionare cu report Ore funcţionare recomandate de producător ………………............. centrifugi.. etc......... Lampa UV nr.

............. ..…… ufc/m3 Ziua/ora Punctul testării Lot mediu Valoarea înregistrată Operator Semnătura Observaţii Verificat semnătura Data Ediţia …..................... ....... ufc/m3 Limite de acţiune > ….. Model pentru monitorizarea încarcăturii microbiene FIŞĂ PENTRU MONITORIZAREA ÎNCARCĂTURII MICROBIENE Nr..... LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod ...........Se folosesc fişe similare atât pentru incinta HPB cât şi pentru încăperile laboratorului..... SPITALUL.. Revizia 85 ................. Incinta ............ nr......... Perioada/luna .. Metoda ………………………….......................... Frecvenţa testării ...... Anexa 4.... Limite de alertă > …................….................

.......... congrese................................................ simpozioane................. Instruiri..... Revizia Verificat 86 ........ Revizia Verificat Anexa 6.................. publicaţii Perioada/locul instruirii sau publicaţiei Înregistrări (diplome/certificate) Fişa profesională Funcţia: ...... Nr.....Anexa 5........... perfecţionări............................................................ Model pentru fişa profesională SPITALUL ........ electricitate Spital ………………… Data Ora Laborator Analize Medicale …………….......... Sistat Durata alimentarea cu Cauza Persoane Descriere afectate/ succintă efecte Cod ………… Măsuri luate Vizat Medic şef laborator Ediţia ............ gaz............ Numele şi prenumele: ......................... Crt............ LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod . Ediţia ......................... Model pentru fişa (caietul) de monitorizare a aprovizionării cu apă.......... Studii: .......................................................................................

Anexa 7. Rezultat prima citire Nume cititor 1 Rezultat a doua citire Nume cititor 2 Cod…………. 87 . rezultatul culturii – cu menţiune dacă este examinare pentru diagnostic sau monitorizare. Se va nota dacă vreuna dintre citiri s-a făcut de către personal în formare. Observaţii* * se menţionează toate aspectele care ar fi putut genera rezultate discordante între cei doi cititori: scorul sputei. etalare neuniformă. frotiuri prea groase sau prea subţiri. Model pentru registrul CICM Data Frotiu nr..

.......................................................................................... – al termenului de valabilitate DA/NU .......................................................................................... În urma solicitării beneficiarului prin comandă.............................. – al denumirii............................ Denumire produs: ............................. s-au livrat produse în forma şi cantitatea menţionată.. al formei produsului şi identificării lui DA/NU ............................ ……………………… Livrarea corespunde din punct de vedere: – cantitativ cu cantitatea din comandă DA/NU ............................................ ........................ 88 ................. Am predat ........ Data expirării: ...................................................................... ......Anexa 8..................... – al seriei şi lotului de pe ambalaje DA/NU ....................................... Cantitatea: .......... LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod ............... DATA INTRĂRII: ........................ FACTURA NR........................... ............................................ PROCES VERBAL DE RECEPŢIE NR……… BENEFICIAR: LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE FURNIZOR: ................................................................................................ ........................................................................ – calitativ........................... Revizia ....................................................................................................... Am primit şi recepţionat .................... ........... Ediţia ….................................................................................. ...... Lot nr................................................................................ conform specificaţiilor din referatul de necesitate şi certificatului de calitate DA/NU ................. Model de Proces verbal de recepţie a materialelor de laborator SPITALUL.................................... ................................................................................................... Data producerii ...................................... .................................

. Mediu Nr. tuburi Observaţii tuburi uscat aspect mediu corespunzător spongios Cod…………. tuburi infectate Nr. 89 .Anexa 9. Model pentru registrul cu evidenţa calităţii mediilor de cultură folosite Data Lot Produs Expiră folosirii mediu data data Nr.

.. Model de fişă pentru controlul calităţii mediilor de cultura pentru micobacterii Spital ………………… Laborator Analize Medicale ....Anexa 10.................................................................... Revizia ......................... tuburi cu aspect corespunzator la însămânţare Nr............ Cod ..................................................................................................... incubate la 37° C Cu aspect nemodificat Cu mucegai Infecţie cu alti germeni..... culturi CENTRALIZAREA REZULTATELOR CULTURILOR PENTRU LOTUL FOLOSIT Nr....... Data iniţierii controlului .................................... tuburi infectate înainte de folosire Mucegai Alti microbi La suprafaţă Mediu spongios Controlul decontaminării Agresivitatea decontaminarii În grosime Data: Ediţia …................................................... Data recepţiei în laborator ................... CONTROLUL CALITĂŢII MEDIILOR DE CULTURĂ PENTRU MICOBACTERII Responsabil .......................................................................... expiră la data........................................................ Data intrării în lucru a lotului ... Verificat: Medic şef laborator ...................... Data epuizării lotului .. tuburi Culturi pozitive 21z % % 30 z % 45 z % 60 z % Culturi contaminate 72h % 21z % >30z % Tuburi contaminate 72h % % 21z % >30z % % Total tuburi folosite CENTRALIZATREA INFORMAŢIILOR PENTRU LOTUL FOLOSIT Nr.......... tuburi neînsămânţate închise ermetic............... Condiţii de păstrare a mediului în laborator .................................. Producător .......................................................... …………......................... produs la data ........................ 90 ............................... la suprafaţă Deshidratate Cu fisuri în mediu CONTROLUL STERILITĂŢII MEDIILOR 0 7 14 Zile (control) 21 28 42 60 Cu culoarea modificată Cu lichid de condens la recepţie Cu dezlipirea mediului de tub Cu bule în partea de jos a mediului Cu infectie evidentă în grosimea mediului Control Zile 21 zile 30 zile CONTROLUL CALITĂŢII NUTRITIVE A MEDIULUI 1 2 3 4 5 6 7 8 Nr... Lot de mediu ......................................................... colonii crescute pe 10 tuburi însămânţate (tulpina H37Ra) inocul ……… 9 10 Nr................................

Expiră ........039% Data preparării: ........ Expiră ...........3% Data preparării: . Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Soluţie: ALBASTRU DE METILEN Concentraţia: 0....3% Data preparării: ................... 91 .............. APĂ DISTILATĂ STERILĂ Data preparării: ..... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… Soluţie: 92............................ Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORAŢIA ZIEHL-NEELSEN Soluţie: FUCSINA Concentraţia: 0. Expiră .............. Modele de etichete pentru soluţiile preparate în laborator Spitalul ………………………......Anexa 11.................. Expiră ...... Expiră ..................... Expiră .............. Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORATIA ZIEHL-NEELSEN Spitalul ………………………... Spitalul ………………………. Expiră ................ Spitalul ……………………….............5 ml ALBASTRU BROMTIMOL 0............ Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Spitalul ………………………............ Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Soluţie: HIDROXID DE SODIU Concentraţia: 4% Data preparării: . Soluţie: Acid clorhidric + alcool Concentraţia: 3 ml + 97 ml Data preparării: ........ Spitalul ………………………............ Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORATIA ZIEHL-NEELSEN Soluţie: ACID CLORHIDRIC Concentraţia: 8% Data preparării: . Spitalul ……………………….................5 ml HIDROXID DE SODIU 4% + 7.............

buc.0001 0. buc.4 0.0006 0.0008 0. buc.0014 2 1 0.1 0. buc.01 0.5 0.0004 0.01 0. buc. buc. g ml buc.01 0. Recoltor spută Registru Albastru metilen Alcool etilic 96° Lame port obiect Mască FFP2 cu filtru HEPA Fenol Formular solicitare Fuxina bazică Alcool medicinal Ambalaj de unică folosinţă pentru deşeuri infecţioase Ansa bacteriologică Ni Cr Portansă Container pentru transport spută.001 0.0001 0. g ml buc. buc.015 0. g buc.0012 0. buc. buc.15 0.001 0. buc. Necesarul de materiale consumabile şi substanţe chimice pentru o examinare microscopică şi pentru o cultură A.015 5 1 0.0002 0. buc. buc.0002 0. buc.Anexa 12. ml ml buc. izoterm Creion grafit Cutii pentru lame Manuşi protecţie Pipete Pasteur (3 ml.0004 0. Consum/frotiu 0. sterile ) Piseta (sticla pentru spalare) Halate examinare Hârtie de filtru Ulei imersie Xilen Pâlnie sticlă diametru 80 mm Saci autoclavabili Stative pentru lame aluminiu Sticlă picurătoare albă 100 ml Sticlă picurătoare brună 100 ml Microscop binocular Frigider pentru păstrarea prelevatelor buc.1 1 0. buc. Examinare microscopică Denumire substanţe şi materiale sanitare Acid clorhidric 37% p. buc. Unitate de măsură ml buc.0002 0.25 1 0.0002 Notă: Cunoscând preţul unitar se poate calcula costul pentru fiecare investigaţie 92 . buc.a.

0002 0.5 0. buc. buc.0016 0.01 0. 42-54. buc.001 0.01 2 0. buc.0003 0.003 0. buc. pag.a.002295 0.00001 0. unică folosinţă. Cultură Denumire substanţe şi materiale sanitare – bacteriologie BK Unitate de măsură Mediu Lowenstein-Jensen Acid clorhidric p. Hidroxid de sodiu Alcool etilic 96° buc. buc. sticlă Saci autoclavabili 0.02 0. buc. g buc.0014 0.0002 0.00001 0.002 0. buc. buc.0008 0. buc. buc. g buc.003 1 Dispenser solutie HCL Fenol Dispenser solutie NaOH Frigider medii de cultură Halate examinare Hârtie filtru Galeată colectare material infecţios 0.0013 0. ml Consum/cultură 3 1 5 5 0. buc.4 Mască FFP2 cu filtru HEPA Perii spălat sticlăria Pipeta sticla Pâlnie sticlă diametru 80 Pipete Pasteur cu pară integrată.0001 0. 3 ml. buc. buc. buc. buc.B.00001 1 0. buc.001 1 Albastru brom timol Hota cu flux de aer laminar grame grame ml buc.006903 Substanţe dezinfectante clorigene 0. buc. buc. buc. buc. buc.002 Notă: materialele necesare pentru identificarea micobacteriilor sunt menţionate în capitolul Identificarea micobacteriilor din „Îndrumar de tehnici de laborator de bacteriologie BK.002 Creioane (Marker) permanente Criotub steril (2 ml) Distilator apa 0.01178 Incubator pentru culturi Lampă UV Indicator eficienţa sterilizării Manuşi protecţie 0.001 0. 2005. pereche Arzător piezoelectric (lampă de laborator)/ bec Bunsen Eprubete sterile 16/100 mm Ceas semnalizator Cilindru gradat 0. buc.” 93 .0002 0. buc. buc.08 5 Suporturi pentru incubare culturi Autoclav vertical Vortex Centrifugă 0. sterile Recoltor spută Lupă Pipete gradate 2 ml.

oculare 10× Microscop didactic Bec Bunsen Lampă UV I Laborator Nivel 1-2 * 2 II 1-2 * 3 III LNR 2-3 * 1 * 1 Microscop UV (obiective plan acromate: 10×.001 0.C.001 0. buc. buc.02 g . ANTIBIOGRAMA Denumire substanţe şi materiale sanitare Albastru metilen Alcool etilic absolut Eprubete 16/160 Fenol Frigider medii Fuxina bazică Halate examinare Lame port obiect Unitate de măsură g ml Consum/ab 0. 20×. buc.010 0.015 5. sensibilitate 1 mg 94 . buc.0001 0.000 0. buc.cu imersie).010 0.250 0.000 0. Stativ pentru uscat lame Pisetă de 250-500 ml 1-2 2-5 4 1 1 2 2-3 3-10 1-2 1 1 5 3 3-4 3-10 1-2 1 1 5 3 3-4 4 1 3-4 5-10 1-2 1 1 6 Autoclav vertical pentru bacteriologie. buc. Indicator eficienţa sterilizării Mască HEPA 3M FFP2 Pâlnie sticlă diametru 80 Saci autoclavabili Ulei imersie Para/dispozitiv pentru pipetare Pipete gradate 2 ml. 100× . Dotarea cu aparate. oculare 10× Ceas semnalizator cu cadran gradat în minute până la 60 min. g g buc.100 1 0. capacitate 70-90 litri Camera termostat 36-37o C. 20×. buc.000 0.010 0.015 0.0000122 Criotub steril (2 ml) buc.000 1. buc. capacitate 5-8 mc Balanţă (minim 0. 40×).000 3. sticlă Tulpina M. 40×.maxim 250-300 g).001 1. tuberculosis ATCC Verificare metrologică 1 termometru frigider medii Trusa cu mediu Lowenstein-Jensen pentru test Anexa 13. buc. ml buc.000 0. instrumentar şi alte materiale de laborator Denumire Microscop binocular (obiective plan acromate: 10×. buc.

Denumire Vortex I 1 1 1 1 Laborator Nivel II 1 1 1 III 1 2 1 LNR 1 2 1 1 1 Centrifugă cu protecţie. de 5-10 ml Perii pentru spălat eprubete şi sticlărie Uscător pentru lame cu termostat. cu răcire. forţă relativă de centrifugare 2500-3000× g Balanţă pentru echilibrarea tuburilor pentru centrifugă pH metru Etuvă Distilator pentru apă Frigidere cu capacitate 140-240 litri 1 1-2 2 1 1 1 1-2 3 1 1 1-2 3 2 Hotă de protecţie bacteriologică clasa II Suporturi pentru incubarea înclinată a tuburilor de cultură Suporturi pentru incubarea verticală a tuburilor de cultură Pense Cilindri gradaţi de diferite capacităţi Pâlnii cu diametrul de 5-15 cm Hârtie de filtru calitativă Lupă 6×. pentru curent alternativ (dimensiune 27/39 cm) Sticle brune cu capac filetat Sticlă picurătoare Cutii cu capac pentru lame da 4 5-10 15-20 4-6 15 1 1 da 10-15 20-25 4-6 1 1 da 10-20 25-35 6-8 1 10-15 10-12 10-15 15-20 10-20 15-25 1 3 Diamant pentru scris lame. cu înălţime reglabilă * În laboratoarele în care se efectuează mai mult de 35 – 50 frotiuri zilnic ** Cantitate în funcţie de volumul de lucru 95 . rotor unghiular cu 24-32 cuve. în montură metalică Port ansa din aluminiu cu manşon de plastic cu lungimea totală de 24 cm Suport pentru colorare Masa pentru microscop Masa pentru registre ** 1 2 2 1 5 10 ** 2-3 1 5 10-15 ** 3-7 1 5 10-20 ** 5-10 5-6 1-3 ** ** 1 5 Recipiente (găleţi) cu capac pentru colectarea deşeurilor infecţioase 2-4 1-2 ** ** 4-6 1-3 ** ** Masa de laborator pentru lucru Dulap pentru reactivi şi sticlărie ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** Scaune rotative. 8× 3 5-10 10 5 5 5-10 20-30 10 5 5 5-15 10-15 15 5 30-75 5-10 da 1 2 Coşuri autoclavabile pentru eprubete Mine de pix albastre şi roşii Marker permanent Pară de cauciuc cu aspirare şi evacuare controlată. temperatura maximă 65° C.

.................... nr. Durata Parametrii de sterilizare Materialul De la La ora (temperatură.......... Denumire echipament . Model pentru registrul de evidenţă a sterilizării Data Autoclav nr............ nr...... Cod ...... Denumire echipament .. inv.Pe eticheta echipamentelor de măsurare se scrie codul din procedura generală referitoare la echipamente......... inv................................. inv.......... Seria ................. Seria ...... nr................................ Seria ........... Denumire echipament ............. Marca …………............ de la data ......... Cod . de la data ...... Seria ........ Semnătura metrolog ……………................... Responsabil Verificat Ediţia ………................ ETALONAT / VERIFICAT METROLOGIC Data ……………………............................................................... Model de etichete pentru aparate DEFECT ÎN CONSERVARE FUNCŢIONAL Denumire echipament ....... ......... Anexa 14..... .............. inv.................. Cod .............. DATA URMĂTOAREI ETALONĂRI / VERIFICĂRI ……………………… Anexa 15. . .... nr.. Revizia ….. durată) sterilizat ora Indicator de eficienţă a sterilizării Cod…………………...... 96 .......................................................

digestivă. respiratorie 0. Incompatibil cu hipoclorit de sodiu Puternic oxidant. oculară dezinfecţia suprafeţelor. ca vapori. oculară 15 ml Lichid inflamabil. Zn NITRAT DE SODIU Testul Nitrat reductaza. Reacţionează cu substanţele oxidante. oculară 8-15 g respiratorie. oculară Dezinfectant PERMANGANAT DE POTASIU (acid permanganic. respiratorie. Cu. oculară. cutanată conjunctivală. cauzând aprindere sau risc de explozie. cultivarea micobacteriilor. Incompatibil cu fenolul şi ureea Soluţia concentrată de păstrează între 21-28° C FORMALDEHIDA (metanal. respiratorie. instrumentelor Reacţionează violent cu oxizii puternici (dioxid de potasiu. permanganatul de potasiu. cristale Condy) KMnO4 Coloraţia fluorescentă 5 mg/m 3 Puternic oxidant.rhodamină). ml) Pericol de incendiu /LME (mg/m3)* XILOLUL C6H4(CH3)2 Curăţarea uleiului de imersie de pe lame după examinarea microscopică ALCOOLUL ETILIC (Etanol) CH3CH2OH 1900mg/m3 Extrem de inflamabil Soluţia pentru decolorare (coloraţia ZN şi auramină . sulfat de zinc 5-15 g digestivă. cutanată. Dezinfectant pentru suprafaţa de lucru. digestivă.8 mg/m3 30 g 15-20 ml 7 mg/m3 Foarte inflamabil În compoziţia soluţiilor de colorare (coloraţia Ziehl Neelsen). Substanţe chimice folosite în laboratorul de micobacteriologie AURAMINĂ (dimetil benzenamină) Coloraţia fluorescentă Incompatibil cu agenţii puternic oxidanţi Reacţionează violent cu substanţe oxidante GLUTARALDEHIDA (dialdehidă glutarică) OCH(CH2)3CHO digestivă. respiratorie 3-6 g. digestivă. digestivă. acid carbolic) C6H5OH cutanată. poate declanşa aprinderea materialelor combustibile Reacţionează violent sau în amestec cu o largă varietate de componente organice sau anorganice sau pulberi metalice Se recomandă utilizarea echipamentului de protecţie 97 . sodiu) Concentraţia optimă cu efect biocid 50-70% FENOLUL (hidroxibenzen. ZINC Reacţia nitrat reductazei ACIDUL CLORHIDRIC (Acid muriatic) (8-37%) HCl Solutie decolorantă coloraţia ZN. punct de aprindere 27-32° C Puternic oxidant Incompatibil cu acizii puternici Incompatibilitate cu: Observaţii Utilizare DLM (g. cutanată. Anexa 16. respiratorie digestivă digestivă. respiratorie.DENUMIRE (sinonime) Formula chimică Toxicitate cutanată. metil aldehidă) HCHO (37-41%) Dezinfectant pentru hotele de protecţie biologică. oculară 10-20 ml soluţie Punct de 40% (Ingerat) aprindere = 500C clorura de zinc digestivă. Reacţionează violent cu bazele. mâinilor. Neutralizare. platină.

cultivarea micobacteriilor HIPOCLORIŢII CLORAMINELE PEROXIDUL DE HIDROGEN (hidroperoxid) H2O2 AMONIAC NH3 RHODAMINA (roşu calcozină) C28H30N2O3HCl * DLM (g.98 Utilizare respiratorie. Cr Se lucrează cu mănuşi Identificarea micobacteriilor. Zn. la concentraţii de 10%. ml) Pericol de incendiu /LME (mg/m3)* Incompatibilitate cu: Observaţii Se recomandă utilizarea echipamentului de protecţie Acţiune biocidă favorizată de pH acid Dezinfectant paviment. Pot fi absorbite de organism prin inhalare sau ingestie. oculară. Cu. Zn Toxicitate DLM (g. În soluţii neutre sau acide au acţiune puternic germicidă. La contactul cu bazele degajă gaze otrăvitoare. antiseptic Neutralizarea vaporilor de formol Contactul cu cuprul. alamă determină explozii Incompatibil cu agenţi oxidanţi puternici Se lucrează cu mănuşi. Dezinfectant paviment. Conjunctivală. sticlărie de laborator Digestivă. substanţa trebuie protejată de căldură. Indicator de PH Limite de pH 6. respiratorie. Puternic oxidant. Iritant conjunctival (oculară) 1. ventilaţie adecvată. dezinfectant. În soluţii alcaline au putere bactericidă redusă. eter. oculară 2 mg/m3 Reacţionează puternic cu amestec cloroform-metanol şi cu acizii tari. cutanată. suprafeţe. • Se verifică de fiecare dată informaţia din eticheta produsului utilizat FOSFATUL MONOPOTASIC ALBASTRU DE BROMTIMOL .45 mg/m3 (15 min) Substanţa trebuie ţinută la întuneric şi închisă ermetic. la concentraţii de 5% şi coroziv. amoniu. cornee 1.2-7. Exploziv din amestec cu acetilene. respiratorie. sticlărie de laborator Prin combustie formează gaze toxice şi iritante. cutanată 2 mg/kg Combustie spontană în contact cu substanţe combustibile Puternic oxidant. ml) = doza limită mortală . Al. respirator.4 mg/m3 500ppmConjunctivală. Cutanată – iritant. suprafeţe. LME (mg/m3)= limita maximă pentru expunere • Pentru neutralizarea vaporilor restanţi de aldehidă formică se utilizează o cantitate de amoniac egală cu jumătate din cantitatea de aldehidă formică utilizată şi un timp de expunere de 3 ore. Incompatibil cu Fe. cutanată. Respiratorie.6 DENUMIRE (sinonime) Formula chimică HIDROXID DE SODIU Omogenizare/Decontaminare (NaOH) . Ag. digestivă 20-30ml digestiv Digestivă. Prezenţa materiei organice le reduce activitatea biocidă.

..... Data naşterii ................... (se trece nr.... Specimen Rezultat Pozitiv (grade) BAAR A B C 3+ 2+ 1+ 1-9             Procedura aplicată: Direct  Centrifugare  Coloraţie Z-N  Fluorescenţă  Nu se prelucrează  Motivul ............../ ................ Validat (şef laborator) .............. FO/Nr..... Aspectul sputei: sero-mucoasă (M)   muco-purulentă (P)   hemoptoică(H)    saliva (S)   REZULTATE MICROSCOPIE (EXPRIMARE SEMICANTITATIVĂ) Data primirii probei ...............a 2-a copie se va păstra în arhiva laboratorului timp de cel puţin 2 ani....................................... Data eliberării rezultatului ......... registru consultaţii ......../ .......... Medic solicitant (parafa) .............. Specimen A B C Rezultat 3+    Pozitiv (grade) 2+    1+    1-30col    Identificare: complex tuberculosis  alte micobacterii  ........ Adresa: ....................... Reg............................ Telefon/Fax/e-mail: .................................../ ..... Laborator ........................................ ............................................ Semnătura de primire rezultat .... identificare produs .............. Nr. Anexa 17................................................................. LABORATORUL ..................... Verificat ................................................................./ ................... Examenul solicitat M  C  ABG: HR .......... ORGANIZAŢIA ....../ .................... specimenului în cauză) Efectuat ........originalul se va retuma solicitantului cu rezultatul microscopiei................................ ...................................... Acest document poate fi reprodus numai cu acordul laboratorului emitent şi numai integral.............................. Reg....................... Data eliberării rezultatului ........... (Semnătura şi parafa) (Semnătura şi parafa) REZULTATE CULTURĂ (EXPRIMARE SEMICANTITATIVĂ) Data primirii probei ........ Completarea formularelor de solicitare/rapoartare examen bacteriologic pentru tuberculoză FORMULAR PENTRU SOLICITARE / RAPORTARE Cod: EXAMEN BACTERIOLOGIC PENTRU TUBERCULOZĂ Nume pacient ../ .. Validat (şef laborator) .................Unitatea care solicită ...... AUTOCOPIATIVE: în 3 exemplare: ....prima copie se va retuma solicitantului cu rezultatul culturii. Procedura aplicată: Cu picătura  Centrifugare  Nu se prelucrează  Motivul ....................... (se trece nr.................. Laborator ............................................. Rezultatul se referă numai la produsul examinat................................................... (Semnătura şi parafa) (Semnătura şi parafa) 99 .. Verificat ............../ ..................................................... Recoltat de ............. / ....... extinsă  Scop examen Diagnostic/Monitorizare  respectiv T  Categoria de bolnav Caz Nou/Recidivă/Eşec/Abandon/Transfer/Cronic  Alt produs decât sputa ............ Nr........... Nr............./ ...... La data .... ....................................../ ......... specimenului în cauză) Efectuat .........../ .. Semnătura de primire rezultat ..................... Sex M F Cod pacient/Fişa nr.............................................................................................../ ... CNP  Adresa ....

2 (pentru F) şi aa. dacă se bifează Monitorizare. cu majuscule de tipar. 100 . R(recidivă).Completarea formularelor de solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză Prima parte din acest formular este completată de medicul pneumolog care solicită examenul bacteriologic. telefon). dacă este arondat direct la LNR sau dacă solicită direct ABG serie extinsă). pentru ca acesta să o trimită laboratorului de nivel III (sau LNR-ului. Nu se prelucrează. Semnătura de primire rezultat: Cel care primeşte rezultatul îşi scrie în clar numele şi semnează. În cazul în care această parte este incompletă sau incorectă. Cod numeric personal (CNP): Scris corect. Efectuat: Se scrie în clar numele şi prenumele celui care a făcut examinarea.C) se va descrie aspectul macroscopic al sputei astfel: M = seromucos. în primele 7 spaţii destinate CNP. Motivul: Dacă produsul nu poate fi prelucrat se scrie pe scurt motivul. Nr. Tabel pentru rezultate: În coloana REZULTAT se trec simbolurile NEG sau POZ în dreptul fiecărei probe. Verificat şi validat: Semnătura şi parafa persoanei care a verificat şi validat rezultatele (şef laborator). Nu se prelucrează. Adresa: Se scrie adresa la care locuieşte în prezent: judeţ. identificare produs: Numărul corespunzător din condica de la camera de recoltare. Laboratorul: Se trece denumirea laboratorului care lucrează proba. Recoltate de: Se va completa în clar şi cu majuscule de tipar numele şi prenumele persoanei care a supravegheat recoltarea. Scopul examinării: Se bifează motivul examinării cu “×”: Diagnostic sau Monitorizare. număr. În cazul spitalelor şi sanatoriilor se va scrie şi secţia/etajul/pavilionul/salonul unde este internat bolnavul.ll. Foaie de observaţie (FO): Numărul foii de observaţie pentru bolnavii internaţi. atunci când este cunoscut. Fişa de evidenţă Nr: Se notează numărul fişei de declarare dacă este cunoscut. stradă. S = salivă. Gradul de pozitivitate se va consemna prin bifarea căsuţei corespunzătoare. Gradul de pozitivitate se va consemna prin bifarea căsuţei corespunzătoare. se notează automat şi luna de tratament în căsuţa “T”: T2 T4 T6 T8 ş. Nr. Simbolul POZ se scrie cu roşu. Data: Data primirii în laborator şi data eliberării rezultatului (zz.B. C(cronic). Organizaţia. Motivul: Dacă produsul nu poate fi prelucrat se scrie motivul. Semnătura de primire rezultat: Cel care primeşte rezultatul îşi scrie în clar numele şi semnează. citeţ. cu datele de identificare (adresă.a. bifează căsuţa corespunzătoare. Verificat şi validat: Semnătura şi parafa persoanei care a verificat şi validat rezultatele (şef laborator).II. P = muco-purulent. registru de laborator: Numărul corespunzător pacientului şi probelor prelucrate. antibiograma: ABG: HR. Tabel pentru rezultate: În coloana REZULTAT se trec simbolurile NEG sau POZ în dreptul fiecărei probe. cultură: Coincide cu numărul examenului microscopic şi numărul din registrul de laborator atribuit bolnavului respectiv. În condiţiile în care pacientul nu are cod numeric personal se va consemna sexul şi data naşterii în ordinea: 1 (pentru M). A(abandon). ilizibilă. Efectuat: Se scrie în clar numele persoanei/lor care a/au făcut decontaminarea şi citirea. Identificare: Se bifează căsuţa corespunzătoare.aa).zz. pe care a copiat de mână şi rezultatul de la cultură. în funcţie de structura organizatorică a unităţii respective.ll.m. T(transfer). cât şi al culturii. urmat de semnătura acesteia/acestora. localitate. extinsă. Simbolul POZ va fi consemnat cu roşu. Data: Se scrie data recoltării probelor (zz. H = hemoptoică. Nr. Aspectul sputei: În spaţiul corespunzător fiecărui produs (A. din cartea de identitate sau buletinul de identitate al pacientului. urmat de semnătura acestuia. E(eşec). cultura C. După primirea rezultatului culturii copiază de mână acest rezultat pe exemplarul cu rezultatul microscopiei şi returnează laboratorului local copia pe care este completat atât rezultatul microscopiei. se returnează celui care a completat-o şi probele nu se lucrează! Unitatea care solicită: Se scrie spitalul/sanatoriul/dispensarul care face solicitarea. Medicul solicitant va parafa formularul. Data: Primirii probei şi a eliberării rezultatului.d. Nr. Alt produs decât sputa: Se menţionează tipul produsului şi cantitatea în ml. Nume pacient: Se scrie citeţ numele şi prenumele pacientului cu majuscule de tipar. în cazul în care clinicianul solicită ABG. Codul pacientului: Se scrie codul pacientului din registrul naţional de tuberculoză. Sex: Se va bifa sexul pacientului: (M sau F).aa). Categoria de bolnav: în căsuţa respectivă se trec simbolurile în funcţie de situaţie: N(caz nou). Clinicianul îşi păstrează copia cu rezultatul la microscopie. Examenul solicitat: Examen Microscopic M. din registrul de consultaţii: Se completează în condiţiile în care examenul bK este solicitat pentru un suspect de TB caz nou.

B. cu majuscule de tipar... Codul pacientului: Se scrie codul pacientului din registrul naţional de tuberculoză. Pentru alte produse decât sputa se va scrie cantitatea primită pentru prelucrare. Registrul se completează cu pix/cerneală albastră. lăsând să se vadă ce era scris iniţial şi se scrie alături informaţia corectă.. în primele 7 spaţii destinate CNP. Înregistrare: 1/2 ian 2005-1980 /12 mai 2005. Se scriu cu pix/cerneală roşie doar rezultatele pozitive. H = hemoptoic.. Adresa: Se scrie adresa la care locuieşte în prezent: judeţ. respectiv 2 produse recoltate în interval de 24-48 h.C) se va descrie aspectul macroscopic al sputei astfel: M = seromucos. Corectura o poate face numai persoana care verifică şi validează rezultatele (şeful de laborator). Tipul produsului patologic: Se scriu produsele patologice prelucrate. localitate. Nu se admit ştersături sau corecturi..10. Fişa de evidenţă Nr. pe un rând va fi înregistrat un singur pacient cu cele 3. S = saliva.): Se notează numărul foii de observaţie pentru pacienţii internaţi în spital. NU se face numerotare zilnică de la 1! Se scrie pe fiecare rând numărul complet.zz... luna şi anul (zz. cultură şi antibiogramă Eticheta de pe copertă: Exemplu: Nr. 12. cu majuscule de tipar. care va data. stradă.ll. Foaie de observaţie (F. 101 .05 – pentru 12 octombrie 2005). Nume şi prenume: Se scrie citeţ cu majuscule de tipar numele complet al pacientului. semna şi parafa pentru aceasta. din registrul de consultaţii: Se completează în condiţiile în care examenul bK este solicitat din ambulator pentru un suspect de TB. Următorul registru va cuprinde înregistrările: 1981 /13 mai 2005. 2 (pentru F).. indiferent câte cifre are. P = muco-purulent. Număr de ordine din registrul de laborator: Se acordă un singur număr fiecărui pacient. Completarea registrului de laborator de tuberculoză pentru examenul microscopic. din cartea de identitate sau buletinul de identitate al pacientului. număr.ll. citeţ. Data: Se vor scrie: ziua. aa. Calitatea produsului patologic: În spaţiul corespunzător fiecărui produs (A. se barează cu o linie înregistrarea iniţială. Cod numeric personal (CNP): Scris corect.Anexa 18.: Se notează numărul fişei de declarare care se regăseşte în Formularul pentru solicitare/raportare la rubrica Fişa Nr..aa) cu cifre arabe (ex. Se începe cu nr 1 la începutul fiecărui an calendaristic şi se continuă numerotarea până la 31 decembrie.O.. Unitatea care solicită examenul bK: Se va completa citeţ. în condiţiile în care pacientul nu are CNP se va consemna sexul şi data naşterii în ordinea: 1 (pentru M). conform specificaţiei din formularul de solicitare. Dacă este necesară corectarea unor date. indiferent dacă s-au trimis 1 sau mai multe produse la un moment dat. în funcţie de motivul examenului bacteriologic (diagnostic sau monitorizare). atunci când este cunoscut. Astfel. Sex: Se scrie majuscula de tipar corespunzătoare sexului pacientului M sau F. Nr.

în căsuţa “martor” se scrie gradul de pozitivitate al acestuia ţinând cont de metoda de testare folosită. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă. se vor marca 3 săgeţi orizontale în coloana zilei în care a fost făcută citirea. pentru a ieşi în evidenţă. Cont/ 2. Dacă până la data respectivei citiri nu există creştere bacteriană pentru cele 3 tuburi pe care s-a cultivat o probă. 1+. Rezultate: se scriu simbolurile S pentru sensibil şi R pentru rezistenţă (R scris cu roşu) în coloanele INH 0. fără creştere bacteriană până în ziua a 60-a. două respectiv trei). 45 zile şi 60 zile.ll.Scopul examinării: Se bifează motivul examinării cu “x”: Diagnostic sau Monitorizare. 2+ şi 3+. tuberculosis sau Alte micobacterii şi data testelor din caietul de identificare. Interpretarea rezultatelor antibiogramei se face conform protocolului de lucru pentru fiecare metodă în parte.C. Cod: R-18-01 102 . Contaminarea cu microbi non -tb se scrie: Contaminată.m.a.2 şi RMP 40. 2+ şi 3+. Se scrie data însămânţării antibiogramei. Repicaj: Se scrie data (zz. în această coloană se scrie: NEG. Dacă tuburile au rămas cu mediul nemodificat. se notează automat şi luna de tratament în căsuţa T: T2 T4 T6 T8 ş. La citire. Dacă în momentul citirii cultura este pozitivă. colonii/tub.d. se scrie cu roşu gradul de pozitivitate în coloana zilei în care a fost făcută citirea. Cont /3) în funcţie de numărul de tuburi contaminate (unul. Lipsa creşterii pe tubul martor se scrie: Neinterpretabil. 21 zile. dacă se bifează Monitorizare. 30 zile.aa. Gradul de pozitivitate va fi scris cu roşu.B. cu simbolul Cont urmat de cifra 1 sau 2 sau 3 (Cont/1. Observaţii: Dacă produsul nu a fost prelucrat se va consemna motivul din formularul de solicitare Cultura: Se scriu datele citirilor la 48h.). Culturile contaminate vor fi consemnate cu albastru. BAAR/ 100c. cu menţionarea numărului /proporţiei de colonii crescute. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă. Identificare: Se scrie specia identificată din Complexul M. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă. Antibiograma: Se bifează spaţiul corespunzător metodei folosite. dacă acesta a fost necesar pentru identificare sau în vederea efectuării antibiogramei. în coloana corespunzătoare datei citirii. Dacă rezultatul este pozitiv se va nota şi gradul de pozitivitate astfel: nr. Simbolurile pentru gradul de pozitivitate sunt: nr.) la care a fost făcut repicajul. 1+. Rezultatele examenului microscopic: Rezultatele microscopiei se vor nota cu simbolurile NEG sau POZ în funcţie de absenţa sau prezenţa BAAR în căsuţa corespunzătoare fiecărui produs (A.

Semnătura Executant cultura Data repicaj Data însămânţării Data citirii Martor CULTURA IDENTIFICAREA Semnătura ANTIBIOGRAMA Metoda Concentraţiilor absolute  executantului antibiogramei Metoda Proporţiilor  Rezultat INH 0.2 Rezultat RMP 40 Produs A Produs B Produs C Complexul Alte data citirii data citirii data citirii M. tuberculosis micobacterii (specia) (specia) 48h 21 30 45 60 48h 21 30 45 60 48h 21 30 45 60 zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile 103 .

Tipul produsului patologic Calitatea produs patologic A B C D MT A B C Nr. Ord Data Lab CNP Adresa Unitatea care solicită ex.bK Observaţii Nume şi prenume Scopul examinării 104 Rezultate examen microscopic Semnătura BAAR executantului . registru consultaţii Cod pacient/Fişa nr.Sex M/F FO/Nr.

.. nivel 3 Notă: 1................... Numele şefului laboratorului judeţean........................ chimist.... Coordonator tehnic judeţean PNCT Coordonator judeţean al laboratoarelor de micobacteriologie 105 ... Substanţe antituberculoase faţă de care se face testarea ... Numele coordonatorului judeţean al laboratoarelor BK (implicat direct în activitatea de bacteriologie a TBC) ................. 3. nivel 1 Examen microscopic şi cultură Lab.............Spitalul .. Fax 02................. nivel 2 Anexa 19.... 2......................................... Raportarea anuală a datelor din reţeaua laboratoarelor de micobacteriologie Examen microscopic.............……. farmacist Asistent Total Localitate Personal care participa la diagnosticul TBC – număr Medic Numai examen microscopic Lab. Situaţia laboratoarelor pentru bacteriologia tuberculozei în anul 200… în judetul .................. Examen microscopic Din care pozitiv BAAR Total Contaminat DAT Spital TBC Din care pozitiv Cultura Mediul Lowenstein-Jensen Total Antibiograme Sanatoriu TBC Laboratorul deserveşte: Alte unităţi sanitare Tipul analizelor Biolog........................................... cultură........................... Str .............. Localitate ........ Telefon 02 ..................................... antibiogramă Lab............ Nr ...

.. Nivelul Timp mediu zilnic Nr.. 3) (ore) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Coordonator judetean al laboratoarelor de micobacteriologie .... a TB (ani) pt....106 TB în ultimii 5 ani Personalul din laboratoarele pentru bacteriologia tuberculozei din judeţul . la 31 dec 200 ….. cursuri instruire Laboratorul. dg... TB Crt.. ultimii 5 ani (1....... dg. Experienţa în activitatea Nr.... (personal medical şi de îngrijire-curăţenie) Nume şi Calificare Vârsta....... TB în localitate laboratorului alocat pt... 2.. prenume ani de dg.... bact.

D . Laszlo A. Frieden T.Laboratory services in tuberculosis control.J. Rieder H.Laboratory services in tuberculosis control. De Boer AS. Kim S. 2. Weyer K. et al. 2002. Ba F. Bretzel G. Ayuma P. 2001. 8. Yates M. Luelmo F. De Kantor IN. Iademarco M.6(9):748. Humes R. 9. 2002. Clin Chim Acta.125(9):1213-1216. Hildred M. Weyer K. Diaconescu C. I.N. Sloutsky A. Academiei. 1998. 12. Rahman M et al . 1985. 107 . Ghid de diagnostic bacteriologic al tuberculozei. Edwards EA. Investigaţia microbiologică în tuberculoză şi micobacterioze. Aber VR.Role of external quality assurance schemes in assessing and improving qualitz in medical laboratories. 1998. De Kantor IN. Burman WJ.. Weyer K. 1987.M. Valenzuela P. Microbiologie clinică. De Haas PEW. Tubercle1980. Bucureşti.H. Libeer J. Popa M. 6. Blommerde B. Valenzuela P.258. Association of Public Health Laboratories. Aziz M. Buiuc D. Bercea. Bucureşti. Paramasivan C. 3. Banica. Collins C. 11. part III: Culture. Moldovan O. 10. Kim SJ. ed. part II: Microscopy.A. 61:123-133. Mitchison DA.Int J Tuberc Lung Dis. Luelmo F. 1998. Arch Path Lab Med . şi Ped. Did. Kim SJ. Laszlo A. Van Deun A. 7.The effect of changes in laboratory practices on the rate of false –positive cultures for Mycobacterium tuberculosis.258. 4. Frieden T. Ridderhof J..BIBLIOGRAFIE 1. 2002. and consequences.. 1998.External Quality Assessment for AFB Smear Microscopy. WHO/TB/98. D. Breese PE.309: 173-177. Allen BW. 13. Grange J. Vohra Shah K.Organization and practice in tuberculosis bacteriology. Luelmo F. and alFalse positive Mycobacterium tuberculosis cultures in 44 laboratories in the Netherlands ( 1993-2000): incidence . part I: Organization and management. 5. Laszlo A. 40(11):4004-4009.C. 2001. 1998.. Washington. Lamothe F.258. Norval P-Y. De Kantor IN. WHO/TB/98. Rieder H. Norval P-Y. Becx-Bleumink M. Valenzuela P. J Clin Microbiol. Frieden T. Homorodean D. Laboratory services in tuberculosis control. Keyes AB. Weyer K. Laszlo A. risk factors.Quality control in tuberculosis bacteriology: Laboratory studies on isolated positive cultures and the efficiency of direct smear examination.F. Norval P-Y. Bungetzianu G. WHO/TB/98.. Kim SJ. Ed. Sebek MMGG. Rieder H.

Diculencu D.6(3)222-230. ***Controlul extern de calitate pentru laboratoarele de bacteriologie BK. Anexa PNCT. 26. Hossain MA.. ***Compendium of Indicators for Monitoring and Evaluating National Tuberculosis Programs. S.. Declerq E.Eur Respir J 2000. 24.Optimal tuberculosis case detection by direct sputum smear microscopy: how much better is more?. Myking H. ***Ghid EURACHEM EA/4 108 . Recommended standards for modern tuberculosis laboratory services in Europe. 1978. Moldovan O.. Shrestha B. Van Deun A. Githui WA. Hoffner. Ibraim Elmira. Kim SJ. Trebuck A. Chiriac G. WHO/HTM/TB/2004. Feldman KAppropriateness of using two instead of a single sputum specimen for monitoring treatment of pulmonary tuberculosis. Kawria A.14. teză de doctorat. 22. Med. Drobniewski. S.A. C. Muntean I. Rieder HL. 1998. 2005. Rusch-Gerdes. Kivihya-Ndugga LEA. 17. Hye MA... Eur Respir J 2006. 19. Laszlo A. Maharjan B. Urbanczik R. October 2004. Urbanczik R. Cooreman E. August 2004 27. Venkataraman P. G. Bucureşti. F.The public Health service national tuberculosis reference laboratory and the national laboratory network. 23. Int J Tuberc Lung Dis 2004.A comprehensive comparison of Ziehl Neelsen and fluorescence microscopy for the diagnosis of tuberculosis in a resource-poor urban setting. Van Deun A.C. Ed. Int J Tuberc Lung Dis 2002... Skenders. Chambugonj N. 28. V.344. Klatser PR. Kibuga DK. 15. Toxicologie. România. van Cleeff MRA. Neher A. Bucureşti. 16. Schwoebel V and col. IUATLD. 28: 903-909. Int J Tuberc Lung Dis 2003.7(12):1163-1171.8(12)1510. Thomsen1 and the WHO European Laboratory Strengthening Task Force. Nganga LW. Rema A. Popa I. 2001-2005. I. Aportul investigaţiei bacteriologice la diagnosticul silicotuberculozei.Paramasivan -Bacteriological methods in diagnosis of tuberculosis-ICMR 1999 25. 18. Chonde TM. 20. UMF Cluj. Implementarea Strategiei DOTS de Control al Tuberculozei în România – Îndrumar de Supraveghere Epidemiologică a Tuberculozei şi de Monitorizare a Aplicării Programului Naţional de Control al Tuberculozei. Stoicescu. Odhiambo JA. Homorodean D.P. Îndrumar de tehnici de laborator de bacteriologie BK. ***Assessment Mission of WHO for Laboratory Network in Romania. 2005. 16: 364-371 21. Salim AH. Homorodean D. 2005.

2007-2011. 109 . August 2004. ***Standardul SR EN ISO /CEI 17025/2005: Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări. Principii fundamentale şi vocabular. Geneva. 2006. ***Ordinul MSP nr. ***Global Tuberculosis Control – Surveillance. 48. ***Romanian Protocol of Drug Resistance Surveillance. 38.344 – Compendium of Indicators for Monitoring and Evaluating National Tuberculosis Programs. Cerinţe. ***Laboratory biosafety manual. 34. ***EN 46001 – Sisteme de calitate. 35. WHO Report 2006 31. 1996. 42. ***http: Quality Standards for TB laboratory services. dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare.29. dispozitive medicale. ***SR EN ISO 15189:2005 – Laboratoare medicale. 36. **SR EN ISO 9000/2001 – Sisteme de management al calităţii. Exigenţe particulare în aplicarea EN ISO 9002. ***Directiva UE 98/8/CE. dispozitive medicale. 47.gov/mmwr/preview 33. 37. Planning. 43. *** Training for the Management of Laboratory Networks in the National Tuberculosis Programs. 2003-2004.269 – Guidelines for the prevention of tuberculosis in health care facilities in resource – limited settings. ***WHO-HTM-TB-2004. ***Registrul Naţional Nominal de Tuberculoză din România. cdc. www. 30.46(34). ***SR EN ISO 9001:2001 – Sisteme de management al calităţii. Exigenţe particulare în aplicarea EN ISO 9001. ***EN 554 – Sterilizarea dispozitivelor medicale . Financing. ***Programul Naţional de Control al Tuberculozei. punerea pe piaţă a produselor biocide. ***Ordinul MSP 1301/2007. Third edition. Ghid pentru implementare în laboratoare a ISO 15189:2003 45. 261/2007. ***SR ISO/TR 22869:2005 – Laboratoare medicale. 40. MMWR 1997. 2004 32.vapori de apă. ***SR EN ISO 10012/2003 – Sisteme de management al măsurării. Cerinţe pentru procese şi echipamente de măsurare. 44. Norme tehnice privind curăţenia. Module 4: Human Resources for TB Control. 46. 50. 49. 41. 39. ***EN 46002 – Sisteme de calitate. ***Multiple misdiagnoses of tuberculosis resulting from laboratory errorWisconsin. World Health Organization. ***WHO/TB/99. WHO. Cerinţe particulare pentru calitate şi competenţă.

Infection prevention Guidelines. 54. ***Ghid EA – 4/14 * The Selection and Use of Reference Materials. ***EN 868-1 – materiale şi sisteme de ambalare pentru dispozitivele medicale ce urmează a fi supuse sterilizării. ***EN 1275 – antiseptice şi dezinfectante chimice. ***EN 867-2 – sterilizarea – sisteme ne biologice de testare – indicatori de procedură clasă A – partea 2-a. ***http://www. 57. Financing. activitate bactericidă de bază. metode de prescriere şi testare (faza I).cdc. ***EN 866-1 – sterilizarea – sisteme biologice de testare – cerinţe generale.gov/biosfty. metode de prescriere şi testare (faza I). WHO Report 2006 62. 58.gov/od/ohs/biosfty/bmbl/sections7. partea I. ***Global Tuberculosis Control – Surveillance. 52. 110 . Clinical Laboratory Services. htm 60. ***Implementarea Strategiei DOTS de Control al Tuberculozei în România – Îndrumar de Supraveghere Epidemiologică a Tuberculozei şi de Monitorizare a Aplicării Programului Naţional de Control al Tuberculozei.cdc. ***EN 1040 – antiseptice şi dezinfectante chimice. 56. 55. 61. activitate fungicidă de bază. 59. ***EN 867-3 – sterilizarea – sisteme ne biologice de testare – indicatori de procedură clasă B – partea 3-a – testul Bowie Dick. 2005. ***EN 866-3 – sterilizarea – sisteme biologice de testare – căldură umedă – partea a 3-a 53. ***www.51. România. Planning.

.

0-05558-0 .ISBN: 978-973.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful