ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL laboratorului de micobacteriologie

Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie

Bucureşti 2008

Această publicaţie a fost finanţată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi elaborată sub coordonarea Programului Naţional de Control al Tuberculozei. Menţionarea unor anumite companii sau a unor producători de produse nu implică faptul că acestea sau aceştia sunt recomandate sau recomandaţi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii în locul altora de natură similară şi care nu sunt menţionaţi. Toate precauţiile au fost luate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a verifica informaţia conţinută în această publicaţie. Cu toate acestea, materialul publicat este distribuit fără nici o garanţie de nici un tip, fie ea explicită sau implicită. Responsabilitatea pentru interpretarea şi utilizarea acestui material revine cititorului. În nicio situaţie Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu va fi făcută răspunzătoare pentru daune care ar apărea în urma utilizării acestui material. Autorii numiţi sunt singurii responsabili pentru opiniile exprimate în această publicaţie. Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie Mulţumim pentru contribuţie prin participarea la discuţii şi comentariile făcute în ce priveşte manuscrisul, precum şi pentru suportul acordat (ordine alfabetică): Prof. Dr. M. Bogdan, Dr. Cassandra Butu, Dr. Lucica Diţiu, Dr. Andrea Melinda Jodal, Dr. Nicolae Poll.

ISBN: 978-973- 0-05558-0

ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE

Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie
Bucureşti 2008

Cuprins Abrevieri .............................................................. 23 Cap 5.................. Managementul calităţii în laboratorul de micobacteriologie …….......... 107 ........... 82 Bibliografie ............. Supravegherea epidemiologică a tuberculozei în România şi rolul laboratorului de micobacteriologie în diagnostic şi monitorizare ......................................................................................... 73 Cap 8.....… 28 Cap 6................ Organizarea laboratorului de micobacteriologie ...... 5 Cap 2............................… 10 Cap 3.......... Managementul resurselor umane ................... 3 Cap 1...................................................................................... Organizarea reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie .................................. Factori de risc şi măsuri de protecţie în laboratorul de micobacteriologie ..................................... Managementul substanţelor chimice în laborator ........................................................ 77 Anexe ........ 56 Cap 7............ 14 Cap 4... Înregistrarea şi raportarea datelor de către laborator ........

hotă cu flux de aer laminar. format din 8-10 specialişti de laborator. hotă de siguranţă biologică Uniunea Internaţională Contra Tuberculozei şi Bolilor Pulmonare limită maximă de expunere Laborator Naţional de Referinţă Ministerul Sănătăţii Publice Organizaţia Mondială a Sănătăţii Programul Naţional de Control al Tuberculozei responsabil pentru asigurarea calităţii Rifampicină-Izoniazidă tuberculoză tuberculoză multidrog-rezistentă ultra violet coloraţia Ziehl Neelsen 3 . Sinonime: cabină de protecţie biologică. cabinet de protecţie biologică.3 microni cu o eficienta de 99. cu filtru HEPA. care asigură activităţile de supervizare şi CEC pentru microscopie Filtre care reţin particulele cu diametrul mai mare sau egal cu 0. Acronimul pentru High Efficient particulate Air.ABREVIERI ABG BAAR BST CIC CEC DLM FFP2 GLL HEPA HPB IUATLD LME LNR MSP OMS PNCT RAC RH TB TB MDR UV ZN = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = antibiogramă bacili acido-alcoolo rezistenţi bolnav suspect de tuberculoză controlul intern al calităţii controlul extern al calităţii doză limită mortală model de mască de protecţie. recomandată spre a fi folosită în laboratorul de micobacteriologie Grupul de lucru pentru laboratoare. hotă de protecţie biologică.97%.

.

8 142. de la 55. Dacă ne raportăm la Uniunea Europeană. 1.Capitolul 1: SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A TUBERCULOZEI ÎN ROMÂNIA ŞI ROLUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE ÎN DIAGNOSTIC ŞI MONITORIZARE Tuberculoza (TB) continuă să reprezinte şi la începutul mileniului III o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial.8 milioane de cazuri noi (în jur de 24. în anul 2005 România s-a situat pe plan mondial pe locul 68 (din 217 ţări).8 102. În perioada 1985-2002 incidenţa globală a TB a crescut continuu.000 pe zi) şi se înregistrează aproximativ 8.1 110 134.2%ooo.100 pe zi). pentru anul 2007 – date provizorii 5 .8 70 1972 1975 1980 1985 1990 1995 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Fig.7 134. apoi a scăzut treptat ajungând în anul 2006 la 117.6 110.8%ooo la un vârf de 142.2 135.6 123.6 117. Anual în lume mor de TB aproximativ 2 milioane de oameni (în jur de 5. în 2006 în România au fost notificate o treime din totalitatea cazurilor din această regiune. iar în Regiunea Europa a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În ceea ce priveşte gravitatea endemiei TB. Republica Moldova şi Georgia). Incidenţa tuberculozei în România între anii 1972-2007* * Pentru anul 2006 – date operative.1 80 60 40 20 0 61 55. în 2006. 1 160 140 120 100 %000 138.8%ooo (figura 1). pe locul 4 (după Kazakhstan.

6% în 1999 din datele raportate la Euro-TB şi 2. Realizarea unui diagnostic bacteriologic de cea mai bună calitate.1 De asemenea. 32183 30806 27883 23363 21036 13553 16256 14997 23271 21538 27470 23897 28580 25847 30985 29403 29163 26567 25166 24776 26722 25422 22348 23728 21031 19560 12093 12677 11519 1460 1980 1158 1985 1259 1990 1733 1995 2000 3573 2733 2001 4418 4237 4387 4374 4391 4168 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total Cazuri noi Recidive Fig. 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2899 1965 2923 1970 2327 1975 35082 Nr. a scăzut constant de la 11. Strategia DOTS constă în îndeplinirea a 5 obiective majore: 1. In ultimii ani nu numai incidenţa. Implicarea factorilor politici de decizie. Asigurarea unei aprovizionări neîntrerupte cu medicamente anti-tuberculoase de calitate.9% în Ancheta Naţională de Chimiorezistenţă din 2003-2004). 5. 4. dar şi alţi indicatori epidemiometrici sugerează o ameliorare a endemiei de TB în România: • mortalitatea.8%ooo în anul 2006. • chimiorezistenţa iniţială pentru tuberculoza multidrog-rezistentă (TB MDR) se menţine în jurul valorii de 3% (3.3%ooo în 1995 la 7. 2. 3. pentru anul 2007 – date provizorii Deşi tendinţa de scădere a endemiei TB este constantă şi evidentă în ultimii 6 ani. 6 . Implementarea unui sistem standardizat de înregistrare şi raportare. Ministerul Sănătăţii Publice continuă să acorde o atenţie prioritară acestei probleme de sănătate publică prin Programul Naţional de Control al Tuberculozei. Administrarea tratamentului antituberculos sub directă observare. Numărul absolut al cazurilor noi şi al recidivelor notificate între anii 1965-2007* * Pentru anul 2006 – date operative. 2.2). structurat începând cu anul 1997 pe strategia DOTS recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru controlul TB şi în acord cu normele de exigenţă europeane începând cu anul 2007. numărul absolut de cazuri noi şi recidive notificate anual a scăzut constant după anul 2002 (fig. unul din cei mai sensibili şi mai precoce indicatori ai eficienţei Programului.

000 locuitori. Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” a fost desemnat drept „Competent Body” („organism competent”) pe problema supravegherii TB în România. • un laborator care efectuează microscopie. Reperele stabilite de OMS privind structura şi funcţionalitatea reţelei de laboratoare sunt următoarele: • un laborator care efectuează doar microscopie (nivel I) la 100.9% (12. În tabelul I sunt redate pentru fiecare judeţ rezultatele analizei datelor raportate Unităţii Centrale a PNCT în acelaşi an. rata de confirmare prin examen microscopic al cazurilor de TB pulmonară a fost de 59.000 de locuitori. • un laborator naţional de referinţă la 25.000 de locuitori. • un laborator care efectuează microscopie şi cultură (nivel II) la 500.000 locuitori. În acest scop PNCT din România are printre obiectivele sale evaluarea. situat la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. 1 7 . care focalizează toate problemele la nivel naţional („Focal Point”). Un Program de control al TB eficient impune realizarea diagnosticului bacteriologic de cea mai bună calitate la nivelul tuturor laboratoarelor implicate. în România. În anul 2006. 1 ianuarie 2007).000. tuberculoza. „Focal Point” este Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile. beneficiază de coordonarea Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (European Center for Diseases Prevention and Control – ECDC). • confirmarea prin examen microscopic a 65% dintre cazurile de tuberculoză pulmonară. restructurarea şi optimizarea activităţii reţelei naţionale de laboratoare de micobacteriologie.739 de cazuri pozitive la examenul microscopic dintr-un total de 21. cultură şi antibiogramă (nivel III) la peste 10. Primele trei repere vor fi adaptate la condiţiile epidemiologice specifice ţării noastre. În Romania. alături de celelalte boli transmisibile.369 de cazuri noi şi recidive de TB pulmonară). ECDC are în fiecare ţară UE câte o instituţie parteneră.Odată cu aderarea României la UE (Uniunea Europeană.000.

3 63.3 74.0 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 8 . Judeţul ROMÂNIA Alba Arad Argeş Bacău Bihor Bistriţa-Năsăud Botoşani Braşov Brăila Buzău Caraş-Severin Călăraşi Cluj Constanţa Covasna Dâmboviţa Dolj Galaţi Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomiţa Iaşi Maramureş Mehedinţi Mureş Neamţ Olt Prahova Satu Mare TB Pozitivi M pulmonară (număr) 21369 12793 296 108 615 317 522 319 808 424 385 227 229 124 525 311 300 175 302 226 361 240 330 208 349 271 381 198 964 571 78 51 542 346 973 693 861 543 389 274 401 274 133 79 506 250 283 214 959 487 456 267 393 241 578 419 771 407 655 379 799 435 426 256 Confirmare M (%) 59.4 51.8 54. Confirmarea prin examen microscopic a cazurilor de TB pulmonară în anul 2006 în România Nr.2 58.6 50.0 59.2 65.0 70.9 36.1 52.7 61.4 68.5 59.2 63.3 59.0 77.4 75.0 54.6 52.8 66.5 61.3 49.3 72.8 71.4 60.4 52.7 57.Tabelul I.4 63.7 60. crt.1 59.

rata de confirmare la nivel naţional a crescut cu 2. în scopul obţinerii unor rezultate de încredere.4 46.1 62.7%) înregistrau o rată de confirmare microscopică sub 50%. a dotării cu echipament şi realizarea condiţiilor de biosiguranţă. de calitate. pentru unele laboratoare fiind necesară revizuirea indicaţiei clinice pentru investigaţii. în 2006 această rată mică de confirmare se regăseşte doar în 3 judeţe.0 55. precum şi pregătirea profesională a personalului.0 61. De asemenea. a modalităţilor de prelevare a produselor. crt.5 63.6 74. Dacă în anul 2004 un număr de 15 judeţe (35. 9 .2 50.Nr.8 1 Din punctul de vedere al exigenţelor OMS se consideră că un Program beneficiază de un diagnostic de calitate dacă rata de confirmare a cazurilor noi de TB pulmonară se situează între 60-65%. 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Judeţul Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiş Tulcea Vaslui Vâlcea Vrancea Bucureşti Ilfov TB Pozitivi M pulmonară (număr) 183 103 232 116 536 295 490 350 820 382 293 189 478 303 352 196 331 245 1675 1023 409 257 Confirmare M (%) 56. a tehnicilor şi metodelor de lucru.4 55.0 71.4% faţă de 2004.6 64. Deoarece performanţele laboratorului de micobacteriologie au impact direct asupra rezultatelor PNCT. întreaga reţea a laboratoarelor de micobacteriologie este în proces de evaluare şi restructurare.

Sunt organizate pe lângă dispensare teritoriale de pneumologie pentru efectuarea examinărilor microscopice. Activitatea lor trebuie să se desfăşoare respectând tehnicile de lucru standardizate recomandate de LNR. Oferă informaţii epidemiologice privind profilul de sănătate al comunităţii. asigurând detectarea cazurilor prin examen microscopic.Capitolul 2: REŢEAUA NAŢIONALĂ A LABORATOARELOR DE MICOBACTERIOLOGIE Reţeaua de laboratoare asociate reţelei de pneumoftiziologie îşi desfăşoară activitatea integrată funcţional şi structural în PNCT. supunându-se obligatoriu protocolului naţional de asigurare a calităţii examinării. astfel încât să se asigure acoperirea la scară naţională a investigaţiei microscopice pentru TB a tuturor bolnavilor simptomatici. cu încadrare cu personal calificat şi dotare adecvată pentru a putea asigura rezultate de calitate. 2 10 . Această categorie de laboratoare îşi desfăşoară actvitatea sub îndrumarea laboratoarelor judeţene de micobacteriologie. astfel: Laboratoare de nivel I Definire: Laboratoare care au ca obiectiv evidenţierea bacililor acidoalcoolo rezistenţi (BAAR). dotate şi amenajate conform recomandărilor în vigoare. spitale. cu selectarea tulpinilor pentru care este necesară antibiograma. cabinete private etc. Laboratoarele de nivel I trebuie să fie încadrate cu personal de laborator instruit pentru examinare microscopică în coloraţia Ziehl-Neelsen. Laboratoare de nivel II Definire: Laboratoarele de nivel II au organizarea şi dotarea tehnică adecvată pentru a efectua: examen microscopic şi cultură cu identificarea micobacteriilor din Complexul M. cu confirmarea rezultatelor în laboratoarele reţelei naţionale de micobacteriologie. în conformitate cu cerinţele PNCT.). Produsele patologice de la cazuri selectate prin colaborarea între clinician şi personalul din laborator vor fi trimise de la nivelul laboratoarelor de nivel I la laboratoarele din eşalonul superior care pot efectua cultură. Ar trebui avută în vedere posibilitatea de a funcţiona puncte de laboratoare de micobacteriologie care să aibă ca obiectiv evidenţierea bacililor acido-alcoolo rezistenţi (BAAR) şi în alte laboratoare teritoriale din reţeaua publică sau privată (policlinici. Laboratoarele se clasifică în funcţie de nivelul de competenţă şi complexitatea activităţii. tuberculosis. cu distribuire teritorială accesibilă pacienţilor. Reţeaua de laboratoare trebuie să fie optim dimensionată.

Centralizează toate datele din judeţ care sunt solicitate de către PNCT/ LNR şi le raportează. Responsabilităţile coordonatorului reţelei judeţene: Coordonează şi controlează activitatea tuturor laboratoarelor din judeţ. conform arondării. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. are toate atribuţiile laboratorului de nivel II şi în plus efectuarea antibiogramei. cultură cu identificarea micobacteriilor din Complexul M. tuberculosis şi antibiogramă pentru medicamentele antituberculoase de linia I. Atribuţii: Fiind localizat într-un laborator judeţean. La nivelul fiecărui judeţ este desemnat de către Coordonatorul tehnic naţional al PNCT un coordonator al reţelei judeţene a laboratoarelor de micobacteriologie. Planifică şi organizează acţiunile de instruire/reinstruire a personalului din laboratoare pentru investigaţia micobacteriologică. Organizează transportul produselor biologice din judeţ spre laboratorul judeţean sau de la nivelul laboratorului judeţean spre LNR prin colaborare cu coordonatorul tehnic judeţean al PNCT. care vor face antibiograme pentru medicamentele de linia întâi la toate cazurile (noi şi retratamente). Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. Laboratoarele în care nu se pot asigura toate condiţiile pentru obţinerea unor rezultate de calitate pentru antibiogramă. 2 11 . Estimează necesarul de materiale şi aparatură pentru laboratoarele din tot judeţul pentru planificarea bugetului. biolog/chimist.Tulpinile micobacteriene selectate se trimit pentru antibiogramă la laboratorul zonal sau LNR. Laboratoare de nivel III Definire: Laboratoare care au organizarea şi dotarea tehnică adecvată pentru a efectua: examen microscopic. Tulpinile cu rezistenţă se trimit la LNR sau la laboratoarele din centrele MDR pentru confirmare şi efectuarea ABG pentru substanţele antituberculoase de linia a 2-a. Supervizează şi vizitează periodic laboratoarele din judeţ. care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea LNR. Efectuează controlul extern al calităţii examenului microscopic pentru toate laboratoarele din judeţ. vor fi arondate anumitor laboratoare de nivel III. În sistemul penitenciar vor funcţiona laboratoare de nivel II sau III. indiferent de nivelul acestora. Antibiograma pentru medicamentele de linia 2 se efectuează în LNR sau într-unul dintre laboratoarele centrelor de excelenţă pentru tratamentul TB-MDR.

Atribuţii: Elaborează ghiduri/manuale: • actualizează şi distribuie manuale cu tehnici de diagnostic de laborator şi controlul infecţiei în laborator. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. • emite şi distribuie ghiduri pentru activitatea de supervizare şi asigurare a calităţii. Colaborează cu LNR pentru trierea cazurilor şi asigurarea calităţii diagnosticului. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. 12 . Laboratorul Naţional de Referinţă Definire: Laborator care are dotarea materială şi încadrarea corespunzătoare cu personal astfel încât poate să asigure efectuarea de: examen microscopic. pe care le distribuie în reţeaua de laboratoare. Atribuţii: Este localizat într-un laborator judeţean şi are toate atribuţiile laboratorului de nivel III. Laboratoarele centrelor de excelenţă pentru tratamentul tuberculozei MDR Definire: Laborator care are dotarea materială şi încadrarea corespunzătoare cu personal astfel încât poate să asigure efectuarea de: examen microscopic. asigură efectuarea antibiogramei de linia întâi pentru judeţele în care laboratorul judeţean nu poate asigura această activitate. Îşi desfăşoară activitatea prin colaborare cu LNR şi sub supravegherea acestuia. cultură cu identificarea micobacteriilor şi antibiogramă pentru medicamente antituberculoase de linia I şi a II-a. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. Atribuţii: Asigură diagnosticul bacteriologic complet pentru admiterea şi monitorizarea pacienţilor în centrele de excelenţă pentru tratamentul tuberculozei MDR. biolog/chimist. În plus. Asigură controlul extern al calităţii microscopiei pentru laboratoarele judeţene conform arondării şi protocolului naţional.2 Laboratoarele Regionale Definire: Laborator de nivel III care coordonează activitatea din 4-7 judeţe arondate şi din municipiul Bucureşti. cultură cu identificarea micobacteriilor şi antibiogramă pentru medicamente antituberculoase de linia I şi a II-a. biolog/chimist. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. • emite ghiduri şi norme/instrucţiuni referitoare la întreţinerea aparaturii (a microscoapelor în mod particular).

până la 15 martie pentru anul anterior şi prin evaluare directă prin vizitarea fiecărui laborator. măsuri de protecţie în laborator. • Graficul de vizite din fiecare judeţ se stabileşte la începutul anului. Estimează necesarul de materiale şi aparatură pentru laboratoarele reţelei pentru stabilirea planului naţional de achiziţii şi investiţii. coordonarea laboratorului este asigurată de un specialist microbiolog (medicină de laborator) cu studii doctorale. • pregătirea pentru activitatea de instruire şi supervizare a coordonatorilor judeţeni şi regionali ai laboratoarelor. fiind comunicat LNR-ului. în colaborare cu experţii Laboratorului Supranaţional de Referinţă. în colaborare cu laboratorul supranaţional desemnat de către OMS. întreţinerea aparaturii. Pentru asigurarea continuităţii activităţii LNR. nominalizat de către coordonatorul tehnic al PNCT şi Comisia de specialitate pneumologie a MSP. care se primesc de la laboratoarele judeţene. Diagrama de organizare a reţelei de laboratoare este prezentată în anexa 1. • Informaţii indirecte despre situaţia reţelei de laboratoare se obţin prin chestionarele de raportare a volumului de lucru din judeţ. biolog/chimist. este necesară cel puţin o vizită semestrială a coordonatorului judeţean în laboratoarele din judeţ. LNR adaptează conţinutul chestionarului la necesităţile PNCT şi îl comunică persoanelor responsabile pentru efectuarea vizitelor. Supervizează activitatea laboratoarelor judeţene privitor la metodele de diagnostic bacteriologic. 2 13 . anual. • Asigură controlul extern al calităţii în reţeaua naţională. Coordonarea reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie este realizată de către coordonatorul LNR. control al calităţii. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. conform unui grafic stabilit de către unitatea centrală de implementare a programului în colaborare cu LNR.Responsabil pentru organizarea instruirii personalului: • instruirea personalului cu pregătire superioară din laboratoarele judeţene pentru tehnicile bacteriologice şi activităţile de supervizare. care cunoaşte toate aspectele legate de activitatea laboratorului. • Toate persoanele desemnate a face vizite de evaluare în laboratoarele reţelei folosesc acelaşi tip de chestionar. • Laboratoarele pot fi vizitate de către membrii GLL şi ai comisiei de implementare a Programului. Cercetare • Colectează şi analizează datele din teritoriu şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. secondat de un specialist/primar în medicina de laborator.

Amplasarea în clădire Laboratorul de micobacteriologie trebuie amplasat cât mai izolat de restul secţiei. Acestea trebuie astfel amplasate încât să nu fie în preajma colectivităţilor. Managementul laboratorului trebuie astfel asigurat încât mediul să nu invalideze rezultatele sau să nu afecteze calitatea analizelor. de colectare a deşeurilor. furnizoare de servicii medicale de laborator constând în examinarea produselor provenite din organismul uman. radiaţii. şi nici în preajma centralei termice sau a crematoriului. Amplasarea în zonă Serviciile medicale privind diagnosticul bacteriologic al tuberculozei şi al micobacteriozelor se efectuează în laboratoarele de micobacteriologie din cadrul compartimentelor. sanatoriilor şi spitalelor de pneumologie. linie telefonică. să dispună de energie electrică. gaz metan. 2. În situaţia în care clădirea este etajată este bine ca laboratorul să fie la parter şi să dispună de intrare separată. dar suficient de aproape pentru a se asigura accesul uşor al personalului medical spre spaţiul „recepţie probe” şi „predare rezultate”. de spălătorie. a vestiarelor pentru personal.Capitolul 3: ORGANIZAREA LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE Laboratorul de micobacteriologie este unitatea aparţinând sistemului public. vibraţii şi curenţi de aer. a unor surse generatoare de praf. zgomot. a farmaciei de sterile din cadrul secţiei (spitalului). unde electromagnetice. a platformelor de depozitare şi colectare a deşeurilor. internet. 1. DESCRIEREA ORGANIZĂRII LABORATORULUI Condiţii pentru efectuarea corectă a analizelor Laboratorul de micobacteriologie trebuie astfel organizat şi amenajat încât să permită efectuarea corectă a analizelor. cu sau fără personalitate juridică. Clădirea trebuie să fie racordată la reţeaua de apă şi canalizare a localităţii. 3 14 . a unităţilor alimentare. în scopul confirmării diagnosticului de tuberculoză şi a monitorizării cazului în cursul tratamentului. Se recomandă ca dimensiunea şi orientarea ferestrelor să fie astfel aleasă pentru a se asigura o bună iluminare naturală. fax. secţiilor. Laboratorul nu trebuie amplasat în apropierea serviciului de bucătărie.

În funcţie de condiţiile locale se organizează: Spaţiu pentru recepţia probelor: • ghişeu primire probe. sectorul de lucru cu pacienţii să fie complet separat de sectoarele de lucru. personal. activitatea să se desfăşoare în mod fluent şi să prevină riscul contaminării încrucişate. aflate în cutii de transport adecvate sau după un program care să permită separarea timpilor de transport. Spaţiu pentru prelucrarea probelor: • masă de lucru. cu sertare pentru păstrarea registrelor. • spaţii auxiliare: holuri. • probele de sânge să parcurgă un circuit diferit de cel al altor produse biologice. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare: • construirea laboratorului pe principiul plan (pe un singur nivel). cu luarea măsurilor de precauţie adecvate pentru integritatea probelor. În caz contrar transportul probelor trebuie să se realizeze în mod obligatoriu în recipiente închise ermetic. sterilizare. • realizarea secvenţială a procedeurilor.3. fără întoarcere: fluxul activităţii să fie unidirecţional. Spaţiu pentru pregătirea probelor: • birou pentru înregistrat probele. • separarea activităţilor în timp şi/sau în spaţiu. • măsuţă inox pe rotile pentru preluarea probelor colectate şi transportul până la punctul de lucru. • centrifugă pentru produse biologice. • bazin pentru colorare. Laboratorul are două tipuri de spaţii: • spaţii pentru examinare: unde se practică analizele microbiologice şi alte activităţi asociate acestora. Este considerată o bună practică a se avea spaţii separate pentru activităţile desfăşurate. 3 15 . • circuitele laboratorului de micobacteriologie trebuie să fie strict separate de celelalte circuite ale altor compartimente. • hotă de securitate biologică. Spaţiul Spaţiul laboratorului trebuie să fie astfel dimensionat şi structurat încât să asigure un nivel calitativ superior analizelor efectuate. toalete. dimensionate şi proporţionate cu volumul şi tipul de analize efectuate. Spaţiu pentru predarea rezultatelor: poate fi acelaşi cu spaţiul pentru recepţia probelor. coridoare. camere de depozitare. arhivare. cu separarea activităţilor în timp. • chiuvetă pentru spălarea mâinilor.

perii. Spaţiu destinat personalului: • vestiar halate curate. 3 16 . Spaţiu pentru incubarea culturilor şi antibiogramelor: • termostat cu sistem de securizare. • etuva. Spaţiu pentru sterilizare şi distilare: • distilator pentru apă. Spaţiu pentru examinare: • masă de lucru pentru citirea/interpretarea frotiurilor. • poliţă de uscare. Se recomandă utilizarea a două autoclave. • frigider pentru produsele biologice.• cuier halate purtate. • vestiar haine de stradă. fără a se amesteca materialele infecte cu cele destinate a fi utilizate sterile. • stabilirea unui program de lucru adaptat activităţilor desfăşurate. Spaţiu destinat sterilizării Acest spaţiu trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru a permite circulaţia materialelor şi să fie dotat cu minim un autoclav. • dulap pentru detergenţi. Este recomandat ca laboratorul de micobacteriologie să aibă amenajate următoarele spaţii anexe: Spaţiu pentru colectarea şi inactivarea deşeurilor (autoclavare): • autoclav pentru deşeuri infecţioase/periculoase. Spaţiu pentru completarea rezultatelor analizelor. în cicluri alternative. • pubelă pentru deşeuri inactivate sau decontaminate. saci de plastic. însă când nu există această posibilitate se vor respecta următoarele condiţii: • efectuarea sterilizării cu acelaşi autoclav. • autoclav pentru soluţii de lucru. • frigider pentru medii de cultură. recipiente pentru autoclavare. • afişarea şi însuşirea de către personal a etapelor şi procedurilor de sterilizare. • dulap cu mai multe compartimente pentru pungi autoclavabile. unul destinat deşeurilor periculoase şi altul pentru soluţiile de lucru. • pubelă pentru deşeuri infecţioase/periculoase. Spaţiu pentru spălător: • chiuvetă cu două bazine. • masă de lucru pentru citirea/interpretarea culturilor şi antibiogramelor. • dulap cu compartimente pentru recipiente. săpun.

pentru eliminarea riscurilor de contaminare şi/sau deteriorare. pentru a putea fi uşor de curăţat.• masă. fără discontinuităţi. iar îmbinările dintre pereţi şi podea să fie concave. 3 17 . Acolo unde se utilizează aerul condiţionat. În cazul recoltării sputei în laborator este obligatorie amenajarea unei camere pentru recoltarea acesteia. • ferestrele care se deschid să fie prevăzute cu plase de protecţie pentru a împiedica pătrunderea insectelor şi a păsărilor. să nu se intersecteze cu celelalte circuite. Spaţiu destinat depozitării: • spaţiu pentru materiale cu compartiment pentru reactivi şi compartiment pentru materiale consumabile. temperatura constantă şi să fie lipsite de curenţi de aer. Legăturile între încăperi trebuie să fie rapide şi uşoare încât să asigure o funcţionare în condiţii de siguranţă şi să se asigure circuitele funcţionale pentru evitarea contaminării probelor şi invalidarea rezultatelor. rulourile. • spaţiu pentru păstrarea culturilor pentru CEC cu sistem de securizare. • grup sanitar cu duş. • birou şef laborator. în spaţiile de depozitare şi sterilizare. Uşile şi ferestrele trebuie să fie făcute din materiale care să asigure etanşeitatea. 5. 4. Podeaua să fie netedă. acoperită cu linoleum tip . Utilităţi Ventilaţia: trebuie să fie corespunzătoare şi acest lucru se poate face natural sau prin utilizarea aerului condiţionat. • spaţiu pentru păstrarea frotiurilor pentru CIC şi CEC. • nu se admite existenţa plantelor decorative. Tavanele şi pereţii trebuie să aibă o suprafaţă netedă.. jaluzelele să fie plasate în afara ferestrelor. scaune. Este bine ca aceste spaţii să fie separate de restul laboratorului. • spaţiu pentru păstrarea microorganismelor de referinţă: frigider/congelator cu sistem de securizare. • parasolarele.trafic greu”. menţinute şi înlocuite corespunzător tipului de lucrare care se realizează. iar în timpul lucrului trebuie să rămână în permanenţă închise. lavabilă. • frigider. Finisajele Încăperile laboratorului trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a permite executanţilor de analize să lucreze cu uşurinţă şi precizie. a tablourilor şi a perdelelor în camerele de lucru. să aibă umiditate scăzută. fără discontinuităţi. filtrele trebuie să fie verificate.

uşor de curăţat şi dezinfectat. Echipamentul de ventilaţie al computerului trebuie aranjat astfel încât să prevină contaminarea. telefoanele şi calculatoarele utilizate în interiorul spaţiului de lucru trebuie să aibă o folie de protecţie transparentă uşor de curăţat. fax. Caloriferele. Se recomandă conectarea laboratorului la linie telefonică. lavabil. Mesele de lucru pot fi prevăzute cu sertare. Apa: laboratorul trebuie să aibă în permanenţă apă rece şi apă caldă în cantităţi nelimitate.încălzirea centrală” fie prin racordare la reţeaua localităţii. La amplasarea şi montajul echipamentelor şi al mobilierului trebuie respectate condiţiile impuse de cărţile tehnice pentru asigurarea spaţiilor de manevră şi acces în vederea operării. Picioarele mobilierului trebuie să fie confecţionate din material inoxidabil şi să aibă cel puţin 20 centimetri înălţime pentru a permite curăţirea spaţiului de sub mobilier. fluxul aerului nu trebuie direcţionat spre suprafeţele de lucru. Chiuvetele pentru spălarea mâinilor nu trebuie folosite şi în alte scopuri. dar dacă acest lucru nu este posibil se recomandă folosirea unor huse sau învelitori care pot fi uşor curăţate şi dezinfectate periodic. 6. fără elemenţi. Suprafaţa meselor să fie suficient de mare pentru a se asigura spaţiul necesar activităţilor. 18 . lavabil.3 Iluminatul: poate fi natural sau artificial. Se recomandă folosirea săpunului lichid şi a şervetelor de hârtie pentru ştergerea mâinilor. Energia electrică: laboratorul trebuie să fie conectat la reţeaua bifazică şi trifazică de energie electrică şi să aibă prize de 220 volţi şi 380 volţi suficiente. Este bine ca încăperile laboratorului să fie orientate cu ferestrele spre zona cu luminozitate maximă în timpul dimineţii. iar corpurile de iluminat de putere mare. neabsorbant. fără să atârne. neabsorbant. în funcţie de numărul meselor de lucru şi de volumul de activitate. internet. Bateriile să fie cu bilă şi cu manetă lungă (tip sală de chirurgie). Gazul: numărul becurilor pentru gaz trebuie să fie suficient.. Dacă acest lucru nu este posibil. să fie dispuse pe tavan. Încălzirea: se recomandă . rezistent la acţiunea agenţilor dezinfectanţi. Mobilier Se recomandă ca mesele de lucru să fie confecţionate din pal melaminat sau inox. fie prin centrala proprie. Este bine ca dulapurile să fie suspendate şi confecţionate din material neted. rezistent la acţiunea agenţilor dezinfectanţi. dar în cele mai multe cazuri este mixt. uşor de curăţat şi dezinfectat. întreţinerii şi curăţirii corecte a acestora şi a spaţiilor. în funcţie de numărul şi tipurile de echipamente pe care le are în dotare. cel puţin suprafaţa de lucru să fie placată cu un material neted. Pentru a facilita curăţenia. este bine să fie compacte.

acesta să fie dirijat în sistemul de ventilaţie. Ele trebuie calibrate la standarde naţionale şi internaţionale. încărcătura microbiană a aerului şi a suprafeţelor. Controlul şi măsurarea ventilaţiei se face o dată la 6 luni. Ventilaţia: Sistemul de ventilaţie trebuie astfel conceput încât să menţină în laborator o presiune negativă iar atunci când aerul este scos din laborator. dispozitivele de măsurare a temperaturii (termometre de tip lichid în sticlă. Pentru celelalte încăperi este asigurată ambianţa de lucru cu temperatura între 18-28o C. nicidecum direct afară. Zonele care necesită condiţii speciale de temperatură şi umiditate sunt: • camera de balanţe: temperatura standard de analiză 20o C plus/minus 2o C /STAS 6300/1981. • cameră de lucru: 25o C plus/minus 1o C. Rezultatele sunt înregistrate de persoane nominalizate prin fişa postului în fişe/registre de evidenţă a condiţiilor de mediu. model GIGAHERTZ-OPTIK cu detector UV-3718-4. puterea bactericidă a lămpii UV. MONITORIZAREA. în cazul depozitării în frigidere şi congelatoare. cu mare eficienţă în reţinerea particulelor infecţioase. CONTROLUL ŞI ÎNREGISTRAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU 3 19 . termometre cu rezistenţă din platină) utilizate în incubatoare şi autoclave. Este bine ca filtrele sistemului de ventilaţie să fie filtre HEPA. ventilaţie.5o C plus/minus 0. termocuple. • cameră termostat: temperatura 36. care trebuie schimbate o dată la 2 ani. • Când acurateţea măsurării temperaturii nu are o influenţă critică asupra rezultatelor. iar datele se înregistrează zilnic în fişele corespunzătoare (Anexa 2). fiind aer cu mare potenţial de încărcare bacteriană. Umiditatea va fi măsurată (higrometru) şi înregistrată în încăperile în care umiditatea influenţează valoarea rezultatelor. trebuie să fie de o calitate adecvată pentru a realiza specificaţiile din metodă. Temperatura şi umiditatea se măsoară cu mijloace metrologizate şi etalonate. se pot utiliza termometre de lucru fabricate conform specificaţiilor naţionale acceptabile. cu detector SEL 240 sau contor UVC.5o C. Temperatura • Acolo unde acurateţea măsurării temperaturii are un efect direct asupra rezultatului unei analize. Gradaţia de pe dispozitivul de măsurare a temperaturii trebuie să fie corespunzătoare pentru acurateţea cerută a măsurării. de exemplu. Puterea bactericidă a lămpii UV: Măsurarea puterii bactericide se face cu contor internaţional de lumină model 1400A.Încăperile laboratorului de micobacteriologie sunt monitorizate pentru parametrii de temperatură.

personal şi deşeuri.Control al infecţiilor” din cadrul nucleului antiepidemic al spitalului. Lămpile UV cu mercur au eficienţă bactericidă maximă la 2537 Å (253. Acest lucru este verificat periodic de către echipa de .7 nm). proba devine deşeu infecţios. Laboratorul trebuie să fie racordat la reţeaua de canalizare a localităţii sau să deţină instalaţii proprii de colectare. din spaţiul de colectare a deşeurilor → autoclavare → pubela pentru deşeuri inactive → crematoriu. Trebuie să aibă în dotare: 20 . din spaţiul de lucru → punga autoclavabilă din pubela de colectare a deşeurilor. gaz şi energie electrică. Circuitul deşeurilor: • masa de lucru → recipientul de colectare cu pungă din material plastic de unică folosinţă. probe. Din acest moment. şeful de laborator decide întreruperea activităţii şi reluarea activităţii când condiţiile corespund. fără a se produce poluarea solului. Circuitul personalului: • intrare → cameră pentru personal → vestiar haine de stradă → duş → vestiar halate curate → spaţiu de lucru → cuier halate folosite → duş → vestiar haine de stradă → ieşire. Circuite şi prevenirea contaminării încrucişate Laboratorul trebuie să fie astfel structurat şi organizat încât să asigure circuite funcţionale pentru clienţi/solicitanţi. orice întrerupere sau defecţiune trebuie înregistrată şi semnalată (Anexa 5). prin prevenirea contaminării încrucişate şi prin măsurile de curăţenie. Trebuie ţinută o evidenţă strictă a timpului de funcţionare a lămpii (Anexa 3). Încărcătura microbiană a aerului şi suprafeţelor: Prin respectarea circuitelor.3 Efectul germicid al luminii UV este maxim la lungimea de undă de 2650 Å (265 nm). după prelucrare. Se recomandă o curăţire periodică cu tifon îmbibat în alcool a tubului lămpii UV. Circuitul clienţilor/solicitanţilor: • intrare → spaţiu recepţie probe → ieşire • intrare → spaţiu predare rezultate → ieşire Circuitul probelor: • ghişeul pentru recepţia probelor → masa pentru stocarea probelor → spaţiul pentru înregistrarea probelor → spaţiul pentru prelucrarea probelor. Producătorul specifică la livrare perioada pentru care este garantată puterea bactericidă a lămpii. Atunci când condiţiile de mediu sunt necorespunzătoare. dar este bine să ţinem cont şi de recomandările producătorului. Trebuie monitorizată şi aprovizionarea cu apă. tratare şi evacuare a apelor uzate.. Aceste circuite trebuie să fie separate în timp şi spaţiu şi nu trebuie să se intersecteze. apei şi aerului. dezinfecţie şi sterilizare se urmăreşte obţinerea unei încărcări microbiene cât mai mici a aerului şi a suprafeţelor.

• pungi din material plastic de unică folosinţă, • pungi autoclavabile, • recipiente cu capac pentru depozitarea deşeurilor contaminate în vederea autoclavării şi apoi după caz, a incinerării (pubelă pentru deşeuri infecţioase/periculoase), • recipiente cu capac, din materiale care să permită spălarea şi decontaminarea lor, în vederea colectării, depozitării intermediare şi transportării deşeurilor menajere, • recipiente acoperite, rezistente, pentru depozitarea exterioară a deşeurilor menajere până la evacuare. Laboratorul trebuie să încheie cu societăţi specializate un contract de colectare şi neutralizare a deşeurilor sau să aibă în dotare un sistem propriu de neutralizare a deşeurilor. Reducerea contaminării poate fi îndeplinită prin: • suprafeţe netede la pereţi, tavane, pardoseli, suprafeţe de lucru, • îmbinări concave între pardoseală – pereţi – tavane, • deschidere minimă a uşilor în timpul lucrului, • ţevile de transport a fluidelor să nu treacă peste suprafeţele de lucru până nu sunt plasate în învelişuri ermetice sigilate, • sistemul de ventilaţie să aibă filtre pentru praf, • instalarea de chiuvete pentru spălarea mâinilor, • dulapuri suspendate fără suprafeţe aspre, acoperite, • suprafeţele lemnoase ale dispozitivelor de fixare să fie izolate corespunzător, • în spaţiul de lucru să nu fie nici o furnitură, document sau alte obiecte decât cele strict necesare pentru activităţile legate de analize. Trebuie acordată atenţie evitării contaminării încrucişate generate de echipament, de exemplu: • echipamentul trebuie curăţat periodic, • sticlăria reutilizabilă trebuie curăţată corespunzător, • echipamentul nu va fi deplasat frecvent pe diferite suprafeţe, • ideal, laboratorul trebuie să aibă mai mult decât un autoclav. Un autoclav este acceptabil doar dacă se iau precauţiile adecvate pentru separarea în timp a încărcăturilor de decontaminare şi sterilizare şi există un program documentat de curăţare atât a interiorului, cât şi a exteriorului autoclavului. Accesul în laborator Accesul în laboratorul de micobacteriologie este reglementat şi controlat pentru a se asigura confidenţialitatea rezultatelor şi securitatea activităţii în desfăşurarea analizelor prin următoarele mijloace: • avertizare scrisă la uşa de intrare în laborator, de tipul:

3

21

ACCESUL ÎN LABORATOR ESTE CONTROLAT ESTE PERMIS ACCESUL NUMAI PENTRU PERSONALUL LABORATORULUI Program de activitate: Luni-Vineri ….. Primire Probe …. Eliberare Rezultate ….

3

• sistem de securizare a uşilor de acces în laborator şi a fiecărei camere, cu cheie sau cu cartelă magnetică, supraveghere video. • sistem de avertizare sonoră la solicitarea de intrare şi alarmă în caz de pătrundere prin efracţie. Au acces, dar numai cu aprobarea şefului de laborator, următoarele categorii: • reprezentanţii mandataţi de clienţi şi acceptaţi de şeful de laborator, • personalul care execută reparaţii, verificări şi confirmări metrologice, • organismele externe, recunoscute drept consultanţi, auditori externi sau participanţi la analize, identificaţi prin ecusoane speciale, • reprezentanţi ai organismului de acreditare sau supervizare. Pe durata vizitelor în laborator a persoanelor străine şeful de laborator ia măsuri de protecţie a tuturor datelor cu caracter de confidenţialitate profesională şi pentru protecţia drepturilor de proprietate a clienţilor, indicând clar zona şi traseul de acces în laborator. Accesul în laborator este permis doar în echipament de protecţie conform măsurilor de biosecuritate. Accesul pacienţilor în laborator este interzis! La terminarea programului de lucru, uşile de acces în încăperile laboratorului se încuie şi este activat sistemul de alarmă. ASIGURAREA UNEI BUNE GOSPODĂRIRI Se realizează prin măsuri de curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare. Curăţenia este asigurată de personalul de curăţenie propriu al unităţii. Materialele pentru curăţenie sunt asigurate de către unitate. Curăţenia se realizează planificat în mai multe etape, zilnic, săptămânal şi lunar şi ori de câte ori este nevoie. Curăţenia zilnică se efectuează în fiecare zi după terminarea analizelor şi constă în colectarea deşeurilor, curăţirea suprafeţelor de lucru, a pavimentului şi aerisire. Curăţenia săptămânală se referă la faptul că în fiecare zi a săptămânii, în afara curăţeniei zilnice, se mai adaugă curăţirea mobilierului, pereţilor, ferestrelor şi tavanului, conform planificării. Curăţenia lunară: o dată pe lună se spală şi se decongelează frigiderele, se spală camera termostat.

22

Responsabilităţile personalului Şeful de laborator: • asigură realizarea condiţiilor de mediu şi verifică prin sondaj respectarea lor, • nominalizează responsabilul cu înregistrarea condiţiilor de mediu din laborator. Întregul personal din laborator: • aplică şi respectă cerinţele privind laboratorul şi condiţiile de mediu, • menţine ordinea şi curăţenia în laborator. Personalul nominalizat: • înregistrează şi monitorizează condiţiile de mediu, • informează şeful de laborator despre orice problemă apărută. Înregistrări • Fişa pentru monitorizarea temperaturii (frigider, incubator). Anexa 2 • Fişa pentru monitorizarea timpului de funcţionare a lămpii UV. Anexa 3. • Fişa pentru monitorizarea încărcăturii microbiene. Anexa 4. • Fişa pentru monitorizarea aprovizionării cu apă, gaz, energie electrică. Anexa 5.

Capitolul 4. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
Corectitudinea şi fiabilitatea rezultatelor analizelor efectuate de un laborator pot fi influenţate de mai mulţi factori, dintre care cel mai important este factorul uman. Calificarea şi numărul personalului necesar în fiecare laborator sunt dependente de funcţiile şi responsabilităţile care îi revin acestuia în cadrul laboratorului, dar şi al reţelei de micobacteriologie. Pentru realizarea obiectivelor PNCT în condiţiile asigurării calităţii diagnosticului este necesară încadrarea corespunzătoare cu personal calificat. Particularitatea activităţii în laboratoarele de micobacteriologie constă în faptul că: • numărul de examene bacteriologice/pacient este standardizat, • necesarul de examene bacteriologice se poate estima pentru perioade îndelungate de timp, • cantitatea de muncă poate fi echitabil repartizată, • personalul acestor laboratoare este instruit special pentru folosirea tehnicilor standardizate de lucru pentru diagnosticul bacteriologic al tuberculozei, • personalul este instruit pentru a înţelege semnificaţia şi consecinţele rezultatelor eronate,

4

23

• personalul lucrează în concordanţă cu managementul calităţii implementat în cadrul reţelei laboratoarelor de micobacteriologie. • asigură CIC pentru microscopie. Informaţiile referitoare la calificarea personalului. instruirile şi reinstruirile acestuia trebuie să fie uşor disponibile. • prepară. tehnic şi de specialitate implicat în efectuarea investigaţiilor specifice. este în relaţie directă cu nivelul endemiei în teritoriul respectiv. • expertiza şi experienţa cerută. nivel III sau LNR este diferită şi în consecinţă cerinţele de calificare a personalului vor fi diferite. În fiecare laborator sunt menţinute fişe ale postului pentru personalul managerial. • obligaţiile manageriale. integral. în coloraţia Ziehl-Neelsen sau • examenul microscopic pentru 35-40 prelevate. 4 24 . • responsabilităţi referitoare la planificarea analizelor şi evaluarea rezultatelor. astfel încât unui asistent să îi revină zilnic prelucrarea completă a unui număr mediu de aproximativ 20 de probe. cu menţionarea datei la care a fost confirmată competenţa respectivă (Anexa 6). Fişele cuprind: • responsabilităţile referitoare la efectuarea analizelor. Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel I Încadrare cu personal : Asistent de laborator: • recepţionează produsele patologice şi le înregistrează (numerotează). volumul minim acceptabil de activitate este de 3-4 produse biologice prelucrate zilnic. Complexitatea activităţilor desfăşurate în laboratoarele de nivel I . respectiv 750-1. • calificările şi programele de instruire. care la rândul său. În scopul menţinerii calităţii. nivel II. colorează şi examinează frotiurile. • înregistrează şi raportează rezultatele microscopiei. în cele 7 ore de activitate. Numărul personalului de execuţie din fiecare laborator trebuie să ţină seama de volumul zilnic de lucru.000 examinări microscopice/an în coloraţia Ziehl-Neelsen. cu asigurarea unei rate de pozitivitate de 10 %. în coloraţia auramină-rhodamină. Numărul asistenţilor dintr-un laborator de nivel I depinde de numărul de examinări. În condiţii de securitate a muncii şi calitate a rezultatelor un tehnician poate efectua zilnic. maxim: • examenul microscopic pentru 20-25 prelevate.

responsabil pentru managementul laboratorului sau al sectorului de micobacteriologie. • participarea la programarea. • instruirea asistenţilor pentru examen microscopic şi cultură. CEC). • întreţinerea echipamentului (microscop.000 de examinări microscopice/an (coloraţia Ziehl-Neelsen). • validarea rezultatelor pentru microscopie şi cultură. La mai mult de 30 prelevate examinate microscopic/zi OMS recomandă folosirea tenhicii fluorescente. • raportarea rezultatelor. • completarea registrului de laborator. Sarcini administrative: • recepţia produselor biologice (probelor. pentru efectuarea culturii poate fi necesară încadrarea cu încă un asistent de laborator. • centrifugarea.Având în vedere cele menţionate mai sus recomandăm încadrarea cu: Un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 5. • supervizarea calităţii culturii (CIC). centrifugă). înregistrarea rezultatelor microscopiei. asigurarea menţinerii echipamentului în stare funcţională. Are următoarele sarcini: • verificarea materialelor. farmacist-cu specializare de microbiologie). biochimist. monitorizarea şi evaluarea activităţilor PNCT la nivel local. responsabil pentru: • repartizarea produselor în recipientele de decontaminare. Sarcini tehnice în laboratorul de nivel I: • prepararea şi colorarea frotiurilor. 4 25 . • identificarea micobacteriilor din Complexul M. În funcţie de numărul produselor biologice prelucrate zilnic. Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel II Încadrare cu personal: Bacteriolog (medic de medicină de laborator sau biolog. • control intern al calităţii. • managementul reactivilor şi a materialelor consumabile. • managementul materialului infecţios. • supervizarea calităţii microscopiei (CIC. • decontaminarea/neutralizarea propriu-zisă. • prepararea periodică a rapoartelor şi trimiterea lor la laboratorul supraordonat. cu examinarea lor. Asistent de laborator: – care are aceleaşi sarcini cu cel din laboratorul de nivel I pentru microscopie. prelevatelor). tuberculosis.

cu calificare corespunzătoare sarcinilor care îi revin. farmacist-cu specializare de microbiologie). maxim: • 10 antibiograme RH /zi. astfel: • nu mai puţin de 5 produse prelucrate/zi (microscopie + cultură) • nu mai puţin de 3 antibiograme RH /zi Având în vedere cele menţionate mai sus se recomandă un necesar orientativ de personal.000 examinări microscopice/an dacă se foloseşte coloraţia Ziehl-Neelsen.• inocularea tuburilor cu mediu. biochimist. Asistent de laborator În condiţii de securitate a muncii şi calitate a rezultatelor un asistent de laborator poate efectua zilnic în cele 7 ore de activitate. Cantitatea de muncă nu trebuie să scadă sub un anume nivel pentru a menţine standardul de calitate. Îngrijitor de curăţenie: menţine laboratorul curat şi în ordine. sau 5 antibiograme pentru substanţele antituberculoase de linia 1 şi linia 2 /zi. Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel III: Încadrare cu personal: pentru examen microscopic şi cultură în funcţie de volumul de activitate. un asistent de laborator cu normă întreagă pentru 10. sau biolog). • completarea buletinelor de analiză. cu efectuarea a cel puţin 750 antibiograme anual (cel puţin 3 antibiograme RH zilnic). Pentru menţinerea calităţii rezultatelor este necesar să se asigure continuitatea activităţii de testare. pentru asigurarea şi menţinerea calităţii este necesară angajarea de personal adiţional. • citirea şi interpretarea culturilor (rezultatele sunt verificate şi validate ulterior de către medicul de laborator. • efectuarea situaţiilor lunare şi anuale care trebuie raportate. responsabil pentru managementul laboratorului sau al sectorului de micobacteriologie.000 examinări microscopice/an dacă se foloseşte coloraţia cu fluorescenţă. Bacteriolog (medic de medicină de laborator sau biolog. • înregistrarea rezultatelor în registre şi formulare. • completarea la zi a repertoarului cu examene microscopice şi culturi pozitive. integral. • participarea la sistemul de CIC şi CEC. ca şi laboratorul de nivel II. În funcţie de numărul examinărilor. 4 26 . acesta este responsabil şi pentru realizarea şi validarea rezultatelor antibiogramei micobacteriilor. astfel: • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 5. În plus faţă de bacteriologul din laboratorul de nivel II.

corectitudinea aplicării lor practice. Prin consultare cu LNR se va stabili locul (laboratorul judeţean de micobacteriologie sau LNR). În urma vizitelor de evaluare în teritoriu sau în urma evaluării externe a calităţii poate să apară ca necesară reinstruirea de urgenţă a personalului dintr-un anumit laborator. Activitatea de instruire şi reinstruire Pregătirea personalului care urmează să îşi desfăşoare activitatea în laboratoarele reţelei de micobacteriologie este una dintre responsabilităţile LNR. a cursanţilor şi de responsabilităţile lor în laborator. LNR estimează necesarul de personal pe nivele de calificare şi nivele de laboratoare şi îl prezintă coordonatorului tehnic naţional de program.• doi asistenţi de laborator cu normă întreagă pentru primele 10. de bază. • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 10 antibiograme RH zilnic (2. LNR estimează necesarul de instruire/reinstruire din reţea. durata şi conţinutul instruirii. Este absolut necesară încadrarea unui medic sau biolog/chimist/farmacist în fiecare laborator în care se fac antibiograme pentru micobacterii. Asigurarea unei activităţi de diagnostic de calitate este posibilă printr-un program de instruire/reinstruire permanentă. întocmeşte planul şi conţinutul instruirii şi îl prezintă coordonatorului tehnic naţional de program.500 antibiograme anual). Aceasta se poate desfăşura prin instruire iniţială şi reinstruiri teoretice şi practice periodice. acesta fiind responsabil de validarea rezultatelor.000 culturi în plus. • un medic sau biolog-biochimist responsabil pentru asigurarea calităţii (RAC). cu ocazia vizitelor în laboratoare. urmând a se verifica. • câte un asistent pentru fiecare 7. şi în ce măsură s-a îmbunătăţit calitatea diagnosticului ca urmare a participării la o formă de instruire. cu un conţinut (programă/ curriculă) care ţine seama de calificarea iniţială. Instruirea poate să fie teoretică sau practică. • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 3 antibiograme pentru antituberculoasele de linia 1 şi linia 2/zi (750 antibiograme de linia 1 şi 2 anual). cu un minim de 750 antibiograme RH anual pentru un laborator. Fiecare curs de instruire trebuie să se termine cu evaluarea însuşirii cunoştinţelor transmise. forma de evaluare finală a însuşirii cunoştinţelor. 4 27 . prin emiterea de ghiduri şi protocoale de tehnici de lucru. După un interval de timp (1-2 luni) se va face o nouă evaluare a laboratorului şi personalului instruit spre a se verifica dacă deficienţele au fost corectate.000 culturi /an.

. sau instruire care să cuprindă mai multe aspecte. Chestionarul de evaluare a instruirii trebuie să permită să se aprecieze dacă au fost satisfăcute aşteptările cursanţilor. parte teoretică şi practică). Atunci când este posibil se va face şi verificarea însuşirii cunoştinţelor practice. Este necesară cunoaşterea sursei de finanţare. • Tehnici de lucru propriu-zise – parte teoretică şi practică. în virtutea cărora el este obiectul. • imediat după o instruire a coordonatorilor judeţeni ai laboratoarelor. cu posibilitatea aplicării practice imediate. Înainte de organizarea acţiunii este de dorit să se sondeze necesarul de instruire/reinstruire a personalului. MANAGEMENTUL CALITĂŢII DIAGNOSTICULUI LA NIVELUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE Calitatea este definită în Dicţionarul explicativ al limbii române drept categorie filozofică prin care se desemnează sistemul însuşirilor esenţiale ale unui obiect. modul de desfăşurare şi durată. pentru împrospătarea cunoştinţelor. • Întreţinerea echipamentului. ale unui fenomen etc. Se va stabili necesarul de formatori în funcţie de tematică. Capitolul 5. • Organizarea activităţii laboratorului. În alegerea locului de desfăşurare se va ţine seama de posibilităţile de acces. dacă informaţiile au fost transmise într-o formă clară. să se stabilească scopul instruirii.5 Instruirea se va face: • la începerea activităţii unei persoane care nu a mai lucrat în laborator de micobacteriologie. • cu ocazia vizitelor periodice. Conţinutul instruirilor/reinstruirilor trebuie să fie adaptat calificării de bază a cursanţilor. cu corectarea pe loc a deficienţelor constatate. să se cunoască preferinţele personalului în ce priveşte conţinutul instruirii. sau însuşire caracteristică (de obicei pozitivă) a unei persoane GENERALITĂŢI 28 . fenomenul dat şi nu altul. cum ar fi: • Recoltarea produselor biologice • Riscul de infecţie şi măsuri de protecţie în laborator. să ţină seama de experienţa acestora şi responsabilităţile lor în laboratorul de micobacteriologie. aceştia vor transmite informaţiile dobândite întregului personal din laborator. să fie clar precizată categoria de personal căreia i se adresează (grupul ţintă) şi numărul cursanţilor. Se poate organiza instruire/reinstruire care să fie axată pe o singură problemă (exemplu: examenul microscopic.

Vizează toate aspectele legate de activitatea permanentă a laboratorului. proceduri. Asigurarea calităţii este acea parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite. • unele acţiuni referitoare la controlul calităţii sunt interdependente. Standardul SR EN ISO 9000/2001 priveşte calitatea ca măsură în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele definite. este posibil ca asigurarea calităţii să nu furnizeze încrederea corespunzatoare. • dacă necesităţile utilizatorului nu sunt reflectate în întregime în condiţiile referitoare la calitate. 5 29 . dar şi demonstrate atât cât este necesar pentru furnizarea încrederii corespunzătoare că o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate. • asigurarea calităţii externe furnizează încrederea clienţilor în situaţii contractuale sau în alte situaţii. Pentru asigurarea calităţii există atât obiective interne cât şi obiective externe: • asigurarea calităţii interne furnizează încrederea managementului în cadrul unei organizaţii. Managementul calităţii • cuprinde structuri organizatorice. Aceasta este mai cuprinzătoare decât cerinţele unui anumit client.sau a unui lucru. • pentru scopuri contractuale sau obligatorii referitoare la evaluarea calităţii poate fi cerută implementarea unor elemente identificate ale managementului calităţii. procese şi resurse necesare pentru implementarea managementului calităţii. care evaluează numai părţile relevante ale managementului calităţii. Prin intermediul sistemului de management al calităţii se orientează şi se controlează o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea. • ar trebui să fie atât de cuprinzător încât să satisfacă toate obiectivele referitoare la calitate. Asigurarea calităţii este un sistem care are ca scop îmbunătăţirea continuă a calităţii şi eficienţei serviciilor de laborator. • este destinat în primul rând să satisfacă necesităţile manageriale interne ale unei organizaţii. Controlul calităţii este partea managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate. Activităţile trebuie să fie planificate şi sistematic implementate în cadrul sistemului calităţii. Informaţiile referitoare la managementul calităţii sunt supuse modificărilor generate de revizuirea standardelor internaţionale care sunt adoptate de ţara noastră.

standardul SR EN ISO 15189/2005 se adresează doar laboratoarelor medicale. • să furnizeze încredere clienţilor prin declaraţii adecvate. ofertelor. 1. • să nu fie supus nici unei presiuni.Standardul care cuprinde toate cerinţele pe care un laborator trebuie să le îndeplinească dacă doreşte să demonstreze că funcţionează conform unui sistem al calităţii. • să respecte cerinţele SR EN ISO CEI 17025/2005. • să aibă personal autorizat pentru analiza şi aprobarea documentelor înainte de difuzare. indiferent de profilul lor de activitate. grupate în 15 cerinţe privind managementul şi 10 cerinţe tehnice. Managementul calităţii Laboratorul trebuie: • să implementeze un sistem de management al calităţii. • să aibă proceduri pentru controlul documentelor menţinute în sisteme computerizate. 4. Cerinţele standardului ISO 17025/2005 sunt în număr de 25. • să aibă politici şi proceduri bine definite. • să aibă definite autoritatea. Controlul documentelor Laboratorul trebuie: • să aibă proceduri pentru controlul documentelor. 3. că este capabil să genereze rezultate valide şi că asigură calitatea întregii activităţi este SR EN ISO CEI 17025/2005. că este competent tehnic. • să documenteze sistemul de management al calităţii. • să aibă resursele necesare. CERINŢE PRIVIND MANAGEMENTUL 5 2. • să aibă definite structura şi organizarea. Organizare şi management Conform acestor cerinţe laboratorul trebuie: • să fie identificabil juridic. Dacă acesta cuprinde cerinţe care se adresează tuturor laboratoarelor. ofertelor şi contractelor Laboratorul trebuie: • să aibă proceduri pentru analiza comenzilor. • să aibă definite obiective şi politici în domeniul calităţii. Analiza cererilor. • să aibă o evidenţă a documentelor existente. 30 . • să se asigure că documentele iniţiale şi cele modificate sunt ţinute sub control. contractelor. în uz. inclusiv personalul adecvat. responsabilitatea şi relaţiile interpersonale.

• să fie responsabil faţă de client pentru activitatea subcontractată. • să utilizeze documente de aprovizionare care conţin date ce descriu serviciile şi materialele utilizate. să ceară aprobarea clientului. • să informeze clientul despre orice întârziere sau abatere majoră în efectuarea analizelor. • să menţină o bună comunicare cu clientul pe toată durata colaborării. 8.cerinţele şi metodele sunt definite adecvat . • să se asigure că reactivii. conţinutul tehnic al documentelor de aprovizionare. 5 7. Servicii de aprovizionare şi furnituri Laboratorul trebuie: • să aibă politici şi proceduri pentru selectarea serviciilor şi materialelor utilizate. • să menţină un registru al subcontractanţilor.• să se asigure că: . • să analizeze şi să aprobe. • să încurajeze obţinerea unui semnal din partea clientului asupra satisfacţiei acestuia la primirea rezultatelor. medic) pentru clarificarea cerinţelor acestuia. comenzilor. înainte de utilizare. • să informeze în scris clientul de această situaţie şi când este oportun. Servicii către clienţi Laboratorul trebuie: • să coopereze cu clientul (pacient.există resursele necesare pentru satisfacerea cerinţelor • să rezolve înainte de începerea oricărei analize diferenţele dintre ofertă/ comandă/contract • să analizeze capacităţile subcontractanţilor • să analizeze modificările ofertelor. Reclamaţii Laboratorul trebuie: 31 . 6. • să asigure confidenţialitatea analizelor pentru alţi clienţi. Subcontractarea analizelor Laboratorul trebuie: • ca atunci când încredinţează lucrări unor subcontractanţi să îi evalueze mai întâi.a fost evaluată capacitatea pentru satisfacerea cerinţelor . • să permită accesul clientului în zonele de analiză relevante. în afara cazului în care clientul sau autoritatea de reglementare specifică ce subcontractant să fie folosit. contractelor • să păstreze înregistrări ale unor astfel de analize 5. materialele consumabile utilizate au fost inspectate sau/şi verificate la recepţie. mediile.

• să ia în considerare şi să analizeze datele. • să definească autoritatea şi responsabilitatea pentru controlul analizelor neconforme. • să monitorizeze rezultatele şi să se asigure că acţiunile corective luate au fost eficace. investigaţiilor şi acţiunilor corective efectuate în laborator. Acţiuni preventive Laboratorul trebuie: • să identifice nevoile de îmbunătăţire şi sursele neconformităţilor. 9. • să definească responsabilitatea pentru autorizarea reluării lucrării. • să documenteze şi să implementeze orice schimbare cerută rezultată din acţiunile corective.• să aibă politici şi proceduri pentru rezolvarea reclamaţiilor. Controlul înregistrărilor Laboratorul trebuie: 32 . • să aplice prompt procedura de acţiune corectivă atunci când analiza neconformă poate să reapară. Controlul analizelor neconforme Laboratorul trebuie: • să aibă politici şi proceduri pentru analizele neconforme. 5 11. • să anunţe clientul şi să reia lucrarea. • să intreprindă imediat acţiuni corective. inclusiv tendinţele. • să analizeze cauzele neconformităţilor. 13. • să identifice potenţialele acţiuni corective şi să le selecteze pentru implementare pe acelea care elimină în mod cât mai acceptabil problemele. dacă este necesar. • să evalueze semnificaţia analizelor neconforme. • să efectueze audituri suplimentare atunci când sunt dubii asupra conformităţii laboratorului. 12. 10. • să menţină înregistrări ale tuturor reclamaţiilor. Acţiuni corective Laboratorul trebuie: • să stabilească politici şi proceduri cu desemnarea autorităţii care va implementa acţiunile corective. Îmbunătăţirea Laboratorul trebuie: • să îmbunătăţească permanent eficacitatea propriului sistem de management. • să se asigure că au fost iniţiate şi aplicate acţiuni preventive conform procedurilor. analizele riscurilor şi rezultatele analizelor de capacitate.

• adecvarea continuă şi eficienţa sistemului calităţii. Audituri interne Laboratorul trebuie: • să efectueze periodic. sarcina de a audita. ale etalonărilor.• să aibă proceduri pentru identificarea. colectarea. • să înregistreze toate constatările auditului şi acţiunile corective. • activităţile din laborator. • schimbările necesare pentru îmbunătăţire. • rezultatele comparărilor interlaboratoare. pe bază de proceduri. • să auditeze intern toate elementele sistemului calităţii. 15. • să efectueze audituri de urmărire pentru a verifica şi înregistra implementarea şi eficienţa actiunilor corective aplicate. audituri interne conform unei planificări. • să aloce responsabilitatea managerului calităţii pentru planificarea şi organizarea auditurilor interne. ale personalului şi ale analizelor. 14. Analize efectuate de management Laboratorul trebuie: – ca prin managementul executiv să analizeze periodic: • sistemul calităţii. • reacţiile clienţilor. • să definească durata de păstrare. indexarea. • să încredinţeze unui personal instruit/calificat şi atunci când este posibil. • să păstreze înregistrări ale observaţiilor originale şi ale datelor derivate. • să întreprindă la timp acţiunile corective şi să notifice în scris clienţii ale căror lucrări ar fi putut fi afectate. • să păstreze înregistrările în astfel de condiţii încât să prevină distrugerea. depozitarea şi eliminarea înregistrărilor. • să asigure condiţii de siguranţă şi confidenţialitate a înregistrărilor în perioada de păstrare. pentru a verifica îndeplinirea cerinţelor sistemului calităţii. completarea. 5 33 . accesul. • să păstreze înregistrări ale identităţii personalului responsabil de realizarea fiecărei analize. • să aibă proceduri pentru protecţia înregistrărilor stocate electronic. independent de activităţile auditate. • reclamaţiile. menţinerea. • constatările auditurilor. – să ia în considerare pentru analiză: • politicile şi procedurile. • să ţină sub control modificările înregistrărilor. deteriorarea sau pierderea lor.

34 .  să păstreze înregistrări referitoare la competenţa personalului.  să păstreze înregistrări referitoare la echipamente.5 CERINŢE TEHNICE 1.  să aibă o fişă a postului pentru personal.  să controleze. 4. formării. Facilităţi şi condiţii de mediu Laboratorul trebuie:  să aibă resursele necesare pentru efectuarea corectă a analizelor.  să aibă personal competent şi autorizat pentru utilizarea echipamentelor.  să separe zonele care se pot contamina reciproc.  a evalua corectitudinea şi nivelul de încredere al rezultatelor analizelor. 5. Echipamente Laboratorul trebuie:  să fie dotat cu toate echipamentele necesare efectuării analizelor.  să folosească personal pe bază de contract.  să controleze accesul în spaţiile de examinare. monitorizeze şi să înregistreze condiţiile de mediu.  să asigure curăţenia spaţiilor. 2. experienţei sau abilităţii.  să aibă grijă ca personalul care efectuează sarcini specifice să fie calificat pe baza instruirii.  documentele pe care laboratorul îşi bazează activitatea să fie actualizate şi disponibile personalului.  să oprească efectuarea analizelor dacă condiţiile de mediu pot invalida rezultatele.  să elaboreze programe de verificare pentru toate echipamentele.  să aibă proceduri pentru verificarea faptului că mediul ambiant nu afectează analizele. Metode de analiză Laboratorul trebuie:  să folosească metode şi proceduri adecvate pentru toate analizele. conform cerinţelor. Generalităţi Laboratorul trebuie să ia în considerare factorii enumeraţi mai jos pentru:  a dezvolta metodele şi procedurile de analiză.  să eticheteze echipamentele şi să cunoască stadiul verificărilor.  să aibă politici şi proceduri pentru identificarea necesităţilor de instruire şi pentru a se asigura instruirea. Personal Laboratorul trebuie:  să aibă personal competent. 3.  să aibă instrucţiuni de lucru pentru toate echipamentele.  a evalua incertitudinea de măsurare.  să aleagă metodele de analiză care satisfac clientul.

 utilizarea de materiale de referinţă.  să aibă un sistem de identificare a probelor. transport.  să planifice şi să analizeze aceasta monitorizare care ar putea să includă. transportul. 8.  să folosească materiale de referinţă certificate. depozitarea şi utilizarea echipamentelor. manipularea şi protecţia probelor. pierderea sau distrugerea probelor pe parcursul manipulării. Asigurarea calităţii rezultatelor Laboratorul trebuie:  să aibă proceduri pentru controlul calităţii în scopul monitorizării validităţii analizelor.  să izoleze şi să eticheteze echipamentele cu funcţionare deficitară.  să aibă proceduri şi facilităţi pentru a evita deteriorarea. ventilaţie controlată. 5 35 . 7. 6. depozitare şi utilizare a materialelor de referinţă. 9. să aibă proceduri pentru manipularea. sursă de raze UV).  să menţină încrederea în statutul etalonarii prin verificări intermediare.  la recepţie să înregistreze orice anormalitate sau abatere de la condiţiile normale. metode agreate şi/sau etaloane stabilite prin consens atunci când trasabilitatea nu este posibilă sau nu este relevantă.  participarea la programe de comparări interlaboratoare. recepţia.  corelarea rezultatelor. Trasabilitatea măsurării Laboratorul trebuie:  să etaloneze echipamentele înainte de a le utiliza  să aibă programe şi proceduri pentru etalonarea echipamentelor  să se asigure că etalonarea echipamentelor este trasabilă la standarde internaţionale.  repetarea analizelor prin aceleaşi metode sau prin metode diferite. Managementul probelor Laboratorul trebuie:  să aibă proceduri pentru transportul. Prelevarea probelor Laboratorul trebuie:  să aibă o procedură de recoltare a probelor pe care să o pună la dispoziţia clienţilor atunci când recoltarea nu se face în laborator.  reanalizarea aceleiaşi probe.  să aibă proceduri pentru manipulare. Dacă recoltarea se face în laborator este obligatorie amenajarea unor spaţii speciale pentru aceasta (închidere etanşă.

clar. fără o identificare particulară. Activităţile sus-menţionate sunt înregistrate în documente – registre de analize – cu menţiunea că este repetată proba cu numărul de recepţie x. rezultatele analizelor fiind verificate de către responsabilul pentru asigurarea calităţii (RAC) print-un sistem de calitate planificat şi organizat pe trei nivele: Nivelul I • verificarea rezultatelor intermediare şi transferul datelor în registrele de analiză şi în buletinele de analiză.Laboratorul trebuie:  să raporteze precis. la fiecare serie de probe. Verificarea este menţionată în registrul CIC şi CEC iar rezultatele sunt prezentate şi cuprinse în analiza sistemului calităţii. lot).  să separe clar în buletinul de analiză rezultatele analizelor de opiniile şi interpretările acestor rezultate. Informaţiile prezentate mai sus se concretizează în activitatea fiecărui laborator de micobacteriologie. alt executant sau acelaşi executant dar cu proba codificată. Raportarea rezultatelor 5 36 . în buletinul de analiză.  să identifice clar. • analiza unor probe în duplicat.buletin de analiză”. • compararea rezultatelor cu cele obţinute pe materiale de referinţă. neambiguu şi obiectiv rezultatele analizelor.  să comunice în scris rezultatele. în mod normal printr-un .  să emită buletine de analiză care au un conţinut în conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO CEI 17025/2005. acelaşi executant sau alt executant.  să raporteze pe o cale simplificată atunci când există o înţelegere cu clientul. • repetarea analizei pe aceeaşi probă. rezultatele provenite de la subcontractanţi. • compararea cu rezultatele similare anterioare. specificând caracteristica evaluată. Fiecare analiză acreditată este planificată a fi verificată astfel cel puţin o dată pe an.. sau rezultatul a fost comparat cu materiale de referinţă (denumire.. • repetarea analizei pe aceeaşi probă. cu aceeaşi metodă. Nivelul II  analiza unor probe de referinţă sau probe deja analizate.  să modifice un buletin numai sub forma unui alt document. 10. pentru asigurarea imparţialităţii. cu valori cunoscute.raport de analiză” sau . cu altă metodă. care au fost incluse printre probele reale de către RAC. de preferinţă material de referinţă certificat. • analiza unei probe de control.

cu asigurarea unor condiţii de siguranţă pentru mediu. reactivi şi medii de cultură de calitate de către un personal calificat şi competent. Se poate realiza aceasta prin aplicarea unui sistem de control intern (CIC) şi extern (CEC) al calităţii examinării bacteriologice. ASIGURAREA CALITĂŢII REZULTATELOR ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE Realizarea unei performanţe optime a examenului microscopic. Pentru aceasta este necesară colectarea de date. controlul extern al calităţii (EEC.Nivelul III • participarea la programe de comparare interlaboratoare naţionale şi internaţionale. În domeniul microbiologic există următoarele particularităţi ale controlului calităţii: 37 . respectiv al culturii şi antibiogramei.CEC) prin care se apreciază performanţele laboratorului cu ocazia vizitelor sau prin compararea rezultatelor cu cele ale altor laboratoare. condiţiilor de mediu. corespondenţa şi rezultatele corespunzătoare sunt păstrate în dosare speciale şi sunt. 5 b. necesită practici bune de laborator (good laboratory practices – GLP). cuprinse în analiza sistemului calităţii putând genera acţiuni corective pentru îmbunătăţirea acestuia. care să aibă caracter permanent. Înregistrările privind efectuarea de analize interlaboratoare. Date fiind implicaţiile terapeutice. Îmbunătăţirea calităţii (IC). dar şi folosirea unor echipamente. de încredere. sociale şi economice pe care le pot avea rezultatele eronate ale examinărilor bacteriologice pentru tuberculoză. Controlul intern şi extern al calităţii nu îşi găsesc finalizarea decât în condiţiile în care în urma analizei rezultatelor obţinute se iau măsurile necesare corectării deficienţelor constatate. identificarea problemelor şi găsirea soluţiilor pentru rezolvare. analiza şi compararea lor. c. Programul pentru asigurarea calităţii examenului bacteriologic are trei componente: a. epidemiologice. Controlul intern al calităţii (CIC) presupune monitorizarea sistematică a activităţii şi tehnicilor folosite. aparaturii. colorare şi citire corectă. de asemenea. Evaluarea externă a calităţii. materialelor. este absolut necesar să ne asigurăm că în toate laboratoarele din România în care se desfăşoară o astfel de activitate se obţin rezultate corecte. Acestea presupun efectuarea corectă a frotiurilor.

• validarea rezultatului elaborat de laborator este analitică. Aplicarea tehnicilor standardizate. • timpul de obţinere a rezultatului este extrem de important. Verificarea calităţii prelevatelor se face la recepţia probelor în laborator. cunoscute de către toţi participanţii. Calitatea prelevatelor. Recoltarea corectă şi transportul probelor în condiţii de securitate presupune respectarea normelor detaliate în Îndrumarul de tehnici de laborator. sistemelor de recoltare şi transportul probelor la laborator Un produs de calitate asigură baza primară a unui examen bacteriologic de calitate. În cele ce urmează ne-am propus să extindem sfera de prezentare insistând mai mult asupra aspectelor practice în activitatea de laborator. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU EXAMENUL MICROSCOPIC (CICM) 1. facând parte integrantă din activitatea cotidiană. • rezultatul analizei microbiologice depinde în mare parte de calificarea. în mod particular). acesta trebuie să cunoască modul în care se obţin produsele necesare unui examen bacteriologic. 5-12. • metodele sunt adaptate volumului prelevatelor.• lipsa de omogenitate a probelor. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII Controlul intern al calităţii constituie responsabilitatea întregului personal din laborator. urmată de consemnarea acestei informaţii în 38 . aptitudinile şi măiestria specialistului microbiolog. iar rezultatele să fie consemnate în evidenţe speciale. • stabilitatea redusă a probelor. 2005. pregătirea. 5 În Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK 2005 sunt prezentate aspecte generale referitoare la controlul intern al calităţii rezultatelor în laboratorul de micobacteriologie. Toate acţiunile care au ca scop asigurarea calităţii trebuie să se desfăşoare conform unor protocoale scrise. • incertitudinea măsurătorilor nu poate fi măsurată ci numai estimată. în timp ce validarea diagnosticului este clinică. pag. Chiar dacă recoltarea nu se face de către personalul de laborator. recomandate de PNCT şi LNR este obligatorie în toate laboratoarele reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie. prin aprecierea cantităţii şi caracterelor macroscopice ale produselor patologice (al sputelor.

solicitând eventual o altă probă. atingând marginile – greşit). La recepţia produselor în laborator se verifică atât dacă sunt completate citeţ toate rubricile formularului. grosimea şi uniformitatea frotiului. 2. colorate. Se deschide un lot nou. 4. 2005. Anexa 1 pag. Controlul citirii frotiurilor La începutul fiecărei zile de lucru. dar şi corespondenţa dintre datele din formularul de solicitare şi cele de pe flacoanele cu produse patologice. Dacă se constată că nu sunt corespunzatoare substanţele din care se prepară soluţiile. Se verifică dacă proba este ambalată corespunzător şi nu este depreciată. folosind lame noi. sau excentric. 3. 53. persoana care citeşte în mod curent frotiurile reexaminează o lamă pozitivă din ziua precedentă sau frotiul de control preparat după metoda prezentată în Anexa 1 pag. Controlul identificării lamelor Se verifică prin sondaj corectitudinea numerotării lamelor. consemnând în evidenţele laboratorului. Se prepară frotiuri de control după metoda prezentată în Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK 2005. Menţinerea numărului se verifică pentru lamele păstrate în vederea CIC şi CEC. verificarea tehnicii de colorare. Înregistrările privind controlul coloraţiei frotiurilor se regăsesc în Registrul CICM. lotul respectiv este scos din lucru. Controlul tehnicii de efectuare a frotiurilor Se face prin observare directă în timpul efectuării frotiurilor sau se apreciază frotiuri deja efectuate. Dacă proba este necorespunzătoare nu va fi prelucrată dar va fi considerată deşeu infecţios. 5. 5 39 . acceptabil până la maxim 3×1 cm. situat central). Trebuie ca în fiecare laborator să existe evidenţa preparării soluţiilor de coloranţi. Dacă se constată colorarea necorespunzătoare a bacililor trebuie să se verifice calitatea tuturor ingredientelor folosite la prepararea soluţiilor. Calitatea informaţiilor furnizate pe formularul de solicitare Respectarea indicaţiilor de pe dosul formularelor (buletinelor) de solicitare cu privire la modul de completare al acestora asigură toate informaţiile necesare înregistrării. verificarea concentraţiei soluţiilor folosite. Se menţionează în registrul de recepţie şi pe formularul de solicitare motivele pentru care nu se prelucrează. care va fi verificat în acelaşi mod. Se apreciază aşezarea pe lamă (central – corect. dimensiunile (optim 2×1 cm sau.documentele de laborator. 6. 53 din Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK. Controlul coloraţiei frotiurilor Controlul coloraţiei frotiurilor este necesar ori de câte ori se introduc în lucru soluţii noi de colorant. din colecţia de lame păstrate pentru controlul calităţii.

7. 5 Controlul intern al calităţii pentru cultura micobacteriilor presupune: • controlul calităţii mediilor de cultură. Înregistrările privind controlul citirii frotiurilor se regăsesc în Registrul CICM (Anexa 7). Persoana care reciteşte frotiurile completează „Fişa de lucru pentru microscopie”. După terminarea examinării frotiurilor de către al doilea examinator. Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi Se efectuează după un program întocmit de către şeful de laborator. în fişa de control notându-se lotul de mediu. pentru aplicarea corecţiilor necesare. frotiurile respective vor fi reexaminate de şeful de laborator care va decide rezultatul final şi va analiza cauza care a determinat discordanţa. data producerii. Calitatea materialelor şi reactivilor folosiţi influentează calitatea rezultatelor şi de aceea. O probă selectată aleator. • controlul agresivităţii decontaminării • controlul decontaminării • repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi. data expirării şi data recepţiei în laborator (Anexa 10). Controlul calităţii mediilor de cultură Controlul calităţii se face la fiecare lot nou de medii de cultură. notând în registrul pentru verificarea calităţii mediilor aspectele relevante (Anexa 9). codificată. Rezultatul va fi înregistrat în registrul CICM la capitolul Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi. un eşantion reprezentat de 4-5 lame alese aleator este recitit de către o altă persoană din laborator competentă. cunoscută doar de şeful de laborator. 1. o prima verificare a lor se face la recepţia mărfii în laborator (Anexa 8). În caz de neconcordanţă se identifică sursa erorii. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU CULTURĂ (CICC) 40 . se corectează şi se repetă determinarea. care nu cunoaşte rezultatele citirii iniţiale (citirea „oarbă”). prelucrată de executantul de analiză din ziua respectivă. se examinează tuburile cu mediu de cultură. responsabilul de analiză va confrunta rezultatele celor două citiri. lucioasă. cu lichid de condensare pe fundul eprubetei.Periodic. În caz de neconcordanţă a rezultatelor. Aspectul macroscopic al mediilor Mediile cu ou corect preparate au culoare verde deschis. se dă în lucru la alţi 2-3 executanţi de analiză care nu cunosc rezultatul iniţial. Se vor confrunta rezultatele finale ale tuturor executanţilor de analiză. înainte de numerotare. cu suprafaţa netedă. 2. Cantitatea mediului trebuie să fie suficientă pentru a realiza pe verticală o lungime a pantei de 7-9 cm. Zilnic. Înregistrările se regăsesc în Registrul pentru CICM. fără să ajungă la capac. firma producătoare.

Lipsa creşterii sau un număr de 2-3 colonii indică. 3. Mediile de bună calitate trebuie să rămână cu aspectul nemodificat la toate controalele efectuate. Controlul decontaminării şi al efectului inhibitor asupra creşterii bacteriene Substanţele folosite pentru decontaminare. • cantitatea rezultată şi concentraţia. Modificările mediului vor fi consemnate în fişa de control.2 ml din diluţia 10-4 şi 10-5 a unei suspensii bacilare etalonate la 1mg/ml. Se anunţă producătorul mediilor. 2005. sau tuburi sparte în timpul transportului. Trebuie ca în fiecare laborator să existe evidenţa preparării soluţiilor folosite pentru decontaminare. defecte de preparare a mediului. conform modelului prezentat în Anexa 10. Flacoanele cu soluţii preparate în laborator se etichetează obligatoriu. 5. • numele persoanei care a preparat-o. pagina 33. Tuburile care prezintă asemenea aspecte se îndepărtează. dar şi substanţele conţinute în mediul de 41 . din tulpina de referinţă ATCC M tuberculosis H37Ra. sărurile care se formează în urma neutralizării omogenatului. Rezultatele se consemnează în fişa de control. bule de aer în profunzime. deshidratare cu dezlipirea mediului de tub. cu zone de aspect buretos. controlându-se săptămânal până la 60 de zile. în vârstă de 21 zile. pete punctiforme colorate în gălbui sau verde închis pe suprafaţa sau în profunzimea mediului care semnifică infecţia mediului. 4. • denumirea soluţiei. conform modelului prezentat în Anexa 10. Controlul calităţii nutritive a mediilor Se iau la întâmplare 5-10 tuburi fără defecte macroscopice evidente. Controlul sterilităţii mediilor şi al soluţiilor folosite Se iau la întâmplare din lotul de medii primit 5-10 tuburi fără defecte macroscopice evidente şi se incubează neînsămânţate la termostat (36. La controalele efectuate la 21 şi 30 zile de incubare pe fiecare tub trebuie să se observe cu ochiul liber cel puţin 5 colonii.Deficienţele posibile sunt: absenţa lichidului de condensare. Controlul agresivităţii asupra micobacteriilor a substanţelor folosite pentru decontaminare se efectuează după metodologia descrisă în Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK. de regulă. folosind etichete conform modelelor din Anexa 11. 5 6. pete de mucegai.5-37o C). se numerotează şi se însămânţează fiecare cu 0. notându-se proporţia lor faţă de totalul tuburilor din lot. Caietul de evidenţă a preparării soluţiilor va cuprinde: • data preparării.

5 8. iar atunci când constată discordanţe trebuie să identifice cauzele care le-ar fi putut genera şi aplică măsurile corective necesare. pagina 33. lipsa creşterii bacteriene (sau creşterea în limitele de acceptare) pe mediul geloză sânge trebuie să corespundă unor culturi necontaminate cu microbi cu creştere rapidă pe mediul Löwenstein Jensen. se îndepărtează tuburile cu contaminare şi se planifică citirile următoare. 7. Citirea culturilor Cu ocazia primei verificări a culturilor. A doua zi se examinează plăcile şi se numără coloniile crescute. Şeful de laborator verifică şi validează rezultatele culturilor. 42 . • câte 0.2 ml pe câte 3 tuburi cu mediul Löwenstein Jensen pentru un produs prelucrat. imediat după recepţia truselor de medii pentru antibiogramă şi la epuizarea stocului de truse. 2005. în mod obligatoriu la frigider. conform recomandărilor din Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK. la schimbarea lotului de medii de cultură se vor însămânţa: • pe mediul geloză sânge câte 0. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU ANTIBIOGRAMĂ (CICA) Controlul intern al calităţii antibiogramei presupune: Controlul macroscopic al mediilor cu tuberculostatice şi eliminarea loturilor de medii cu defecte. cu creştere rapidă. analizează concordanţa dintre rezultatele examenelor microscopice şi ale culturilor. cod ATCC 25177. Periodic (lunar) sau la schimbarea soluţiilor folosite pentru decontaminare. Se dispersează inoculul şi se incubează 24 de ore la 370 C. pentru a verifica menţinerea caracteristicilor acestora. la 48-72 de ore de la însămânţare. ca şi a celor expirate.cultură Löwenstein Jensen (verdele malahit. la 5-8o C. în mod particular) pot avea efect inhibitor atât asupra creşterii micobacteriilor cât şi asupra microbilor de asociere. Trusele se păstrează până la utilizare. Realizarea concentraţiilor critice de substanţe antituberculoase se demonstrează prin efectuarea antibiogramei de control cu tulpina de referinţă sensibilă M. Se vor compara rezultatele creşterii bacteriene pe cele două medii de cultură. Se admite să crească 1-3 colonii pentru o probă. tuberculosis H37Ra. În condiţiile unei tehnici de lucru corecte. Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi se efectuează după un protocol similar celul de la CICM.2 ml din câte 10 tuburi cu omogenat alese la întâmplare. Se consemnează rezultatele în caietul CICC.

se diluează corespunzător inoculul.Din tubul cu tulpina M. la toate concentraţiile. aceasta putând fi regăsită şi identificată ulterior în toate documentele şi procedurile aplicate. Recepţia oricărei culturi de referinţă începe cu înregistrarea şi stocarea documentelor însoţitoare şi a tulpinii propriu-zise. Creşterea unei culturi de referinţă sau a unei culturi stoc de referinţă din starea sa de conservare nu reprezintă subcultură. • în timpul păstrării tulpinilor la frigider trebuie evitată pierderea umidităţii mediului. Se înregistrează rezultatele în Registrul CICA. Cultura de lucru derivă din cultura stoc de referinţă. 37. care este însămânţat pe tuburile martor şi pe tuburile test. se face o suspensie bacteriană care se etalonează la 1mg/ml. Rezultatele antibiogramelor efectuate pe acelaşi lot de mediu pentru tulpinile provenite de la bolnavi nu pot fi luate în considerare. dar şi producătorul mediilor respective. În funcţie de metoda de testare folosită. Microorganismul conservat (liofilizat) nu se află în stare de creştere până când nu este crescut pentru prima dată. Cultura de referinţă. Cultura stoc se obţine dintr-o cultură de referinţă. Dacă se constată creştere bacteriană trebuie anunţat imediat atât LNR. pentru a fi ulterior folosită ca tulpină de referinţă. Este de reţinut că: • o cultură de lucru nu va fi NICIODATĂ îngheţată sau liofilizată. Pentru stabilirea circuitului tulpinii (trasabilitatea). Creşterea bacteriană trebuie să fie inhibată în toate tuburile test. Interpretarea antibiogramei de control se face înainte de citirea celorlalte antibiograme. 5 43 . trebuie să fie înregistrată data de primire şi numărul de lot a fiecărei culturi de referinţă. Pentru detalii se va consulta Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK. tuberculosis H37Ra în cultură tânără (15-30 de zile de la însămânţare). pag. Tulpina de referinţă Obiectivele programelor de asigurare a calităţii în laboratoarele de bacteriologie nu pot fi atinse în absenţa materialului de referinţă şi a unor condiţii de păstrare corespunzătoare a microorganismelor. Originea sau sursa culturilor din stocul de referinţă este o cultură autentică de referinţă provenită dintr-o colecţie de tipuri de culturi. în lipsa unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a lor. 2005. Subcultura sau pasajul reprezintă transferul microorganismelor pe un mediu proaspăt. prin comparare cu etalonul de turbiditate.41. Pentru managementul tulpinii de referinţă trebuie respectate recomandările producătorului tulpinii respective.

O altă modalitate de calcul al numărului de frotiuri necesare pentru examinarea unui caz de tuberculoză recomandată de către OMS (1998) ia Număr examinări = (număr bolnavi cazuri noi + recidive) × 10 × 3 probe 44 . Cercetările efectuate în diferite ţări au demonstrat că acest indice trebuie utilizat cu precauţie. Indicele variază de la 5.• pentru verificarea testelor enzimatice pentru micobacterii se folosesc întotdeauna culturi tinere.0%. Pentru situaţiile în care această proporţie nu este cunoscută. care ar trebui să fie examinate. indicele) de cazuri bacilifere printre persoanele cu simptome clinice caracteristice tuberculozei. Benin – 32. Procentul cazurilor bacilifere printre persoanele examinate poate fi uşor de aflat din registrul de laborator prin analiză trimestrială. Senegal – 19.0%. de 16-24 zile. Tanzania – 19. Indicele acesta variază în limite considerabile în diferite ţări. cazuri noi şi recidive.0%.0% până la 30. • creşterea bacteriană din cultura primară TREBUIE subcultivată înainte de folosire. Pentru calcularea necesarului de materiale consumabile trebuie să cunoaştem numărul de examene microscopice pentru diagnosticul tuberculozei: Exemplu de calcul: Cazuri noi TB = 55 Recidive TB = 5 Total cazuri TB = 60 Pentru a depista 1 caz nou de TB trebuie să fie examinaţi 10 simptomatici (indice de depistare 10%). APROVIZIONAREA CU MATERIALE DE LABORATOR 5 Calcularea necesarului de materiale consumabile Cantitatea necesară de materiale consumabile pentru examenul microscopic se determină prin cercetări empirice. confirmată prin certificatele de calitate şi conformitate care însoţesc produsele şi care vor fi păstrate într-un dosar special. estimând numărul (proporţia. Pentru a examina 1 simptomatic este necesară prelucrarea a 3 probe provenite de la acesta. 60 × 10 × 3 = 1.800 de examinări sunt necesare pentru confirmarea bateriologică (prin microscopie) a celor 60 de bolnavi baciliferi.0%. Malawi – 17. semestrială şi anuală. • materialele de laborator să fie de bună calitate.0% (Nicaragua – 5. IUATLD recomandă să fie utilizat indicele de 10%.0%). pentru a nu subestima numărul de examinări bacteriologice necesare pentru un teritoriu concret. Generalităţi Aprovizionarea trebuie: • să fie continuă. • materialele de laborator să fie în cantitate suficientă.

5 60 bolnavi × 43.10) × 3 + 6 = 36 60 bolnavi × 36 frotiuri/caz = 2. Generalităţi Aplicarea unor practici bune de laborator impune pe de o parte folosirea corectă a tehnicilor standardizate de către un personal competent şi calificat corespunzător activităţii pe care o desfăşoară. Exemple de calcul.10) × 3 + 6 = 36 1 = număr pacienţi 0.3 frotiuri/caz = 1.1 60 bolnavi × 29.3 60 bolnavi × 33. folosirea de reactivi şi medii ÎNTREŢINEREA APARATURII DE LABORATOR 45 . în care variază doar indicele de depistare Se va remarca faptul că pe măsura creşterii indicelui de depistare scade numărul frotiurilor (eşantioanelor de spută) care trebuie examinate pentru identificarea bolnavilor baciliferi.610 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 10% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0.în considerare procentul (indicele) de depistare a cazurilor.11) × 3 + 6 = 33.08) × 3 + 6 = 43.746 frotiuri total 5 Cantitatea de reactivi şi materiale consumabile necesare pentru ca activitatea de diagnostic a TB să se desfăşoare în condiţii bune se apreciază cunoscând consumul pentru efectuarea fiecărei examinări în parte – microscopie.1 frotiuri/caz = 1. cu un adaos de 20% pentru siguranţă.160 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 11% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0.998 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 13% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0. care este de 10% pentru exemplul care urmează: (1/0.5 frotiuri/caz = 2. antibiogramă (Anexa 12).13) × 3 + 6 = 29.10 = indice de depistare a cazurilor BAAR pozitiv (10%) 3 = numărul de probe necesare pentru o examinare la diagnostic 6 = numărul probelor necesare pentru examinarea în perioada de monitorizare. cultură. Indicele de depistare microscopică = 8% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0.

• perioada de etalonare (buletine metrologice). La montarea şi exploatarea aparatelor electrice vor fi respectate prevederile Normelor generale de securitate a muncii şi cele specifice pentru utilizarea energiei electrice: • prizele să fie cu împământare şi cu contacte cilindrice. protejate în folie protectoare sau plastifiate pentru a suporta dezinfecţia. • perioada de verificare (buletin de verificare sau revizie). numărul. • cartea tehnică. asigurând obţinerea unor rezultate de calitate în condiţii de siguranţă pentru personal şi mediu. • domeniul de măsurare şi clasa de precizie. conform standardelor referitoare la aprecierea incertitudinii de măsurare. iar pe de altă parte dotarea laboratorului cu aparatură (Anexa 13) care funcţionează la parametrii optimi. 46 . • instrucţiunile producătorului în limba română. Certificatele de etalonare sunt utile atât pentru dovedirea încadrării măsurătorilor în limitele de acceptare. grafice sau fişe de temperatură (Anexa 2). • eticheta cu codul unic de identificare lipită pe aparat (Anexa 14). • fişa de evidenţă care cuprinde: • denumirea şi tipul aparatului. • amplasarea. • evidenţa monitorizării parametrilor funcţionali: • se pot lipi pe frigidere şi termostate. protejate în folie protectoare. Utilizarea corectă. • seria. • să existe evidenţa realizării temperaturilor de sterilizare pentru etuve şi autoclave. 5 Pentru fiecare aparat din dotare trebuie să existe în laborator: • instrucţiuni de utilizare afişate lângă aparat. • comentarii (defecţiunile şi modul în care au fost rezolvate). • conductorii de distribuţie şi transport să fie zidiţi. Caracteristicile tehnice ale aparatelor cu care se lucrează trebuie să corespundă cerinţelor tehnicilor şi metodelor folosite. • contract de service. conform instrucţiunilor de folosire incluse în cartea tehnică şi întreţinerea aparatelor constituie responsabilitate pentru personalul din laborator. • data punerii în funcţiune. • documente de verificare metrologică.de cultură de calitate. codul unic de identificare (numărul de inventar). • firma producătoare. cât şi pentru estimarea bugetului de incertitudini.

• se roteşte revolverul pentru a scoate obiectivul cu imersie din axul optic al microscopului. verifică conductorii electrici şi contactele. La încetarea activităţii: • se închide sursa de lumină din întrerupător. • praful de pe lentile se îndepărtează cu un jet de aer produs de o pară de cauciuc. verifică uleiul de imersie. 1. Unele dintre problemele care pot să apară pot fi rezolvate de către operator: • Imagine neclară: se verifică şi ajustează distanţa oculară. 5 47 . prin mişcări circulare dinspre centru spre periferie. se verifică şi ajustează ocularele şi dioptriile. murdărie şi mucegaiuri. cu ungerea părţii mecanice. microscopul se acoperă cu husă protectoare. • se îndepartează complet uleiul de imersie de pe lentila frontală a obiectivului prin ştergere cu şerveţele de hârtie fină sau un solvent recomandat de producător. apoi se şterge cu o lavetă uscată). se verifică uleiul de imersie folosit înlocuindu-l la cel mai mic semn de contaminare. • Imagine de calitate slabă: se curăţă obiectivele şi ocularele. • după examinarea cu imersie se ridică tubul microscopului (sau se coboară masa acestuia) cu 1-2 cm. • se pune microscopul la adăpost de praf (sub husă). Depozitarea corectă a microscopului contribuie la prevenirea şi reducerea problemelor care ar putea apare.INSRUCŢIUNI SPECIFICE – UTILIZARE ŞI ÎNTREŢINERE Întreţinerea aparatelor din laborator se realizează de către personalul de laborator şi de către firme specializate. dacă este cazul. • se şterge masa microscopului cu tifon (eventual umezit în apă caldă cu detergent. având grijă ca în ax să rămână un obiectiv de 10× sau 20×. • lunar se verifică starea sistemului de iluminare. curăţă lentilele. • se şterg ocularele cu tampoane de vată uscate sau umectate cu soluţie de curăţare a lentilelor. Acesta din urmă verifică zilnic să fie iluminare optimă. apoi. se curăţă dosul lamei. şi se depozitează în încăpere cu umiditate mică. se asigură că frotiul a fost perfect uscat înainte de aplicarea uleiului. Atunci când nu este în funcţiune. cu şerveţele de hârtie fină (alternative: ţesătură fină din bumbac sau mătase). Atât partea optică. MICROSCOPUL OPTIC Întreţinerea asigurată de personal de service se face o dată pe an sau atunci când apar probleme care nu pot fi rezolvate de către personalul de laborator. cât şi cea mecanică trebuie ferite de praf. • se recomandă o verificare completă anuală a microscopului de către reprezentanţi ai firmelor specializate.

dacă rămân urme persistente se foloseşte o cremă de curăţat fină. pe suprafeţe calde sau în apropierea substanţelor inflamabile. se verifică contactul becului. • Lumina pâlpâie sau se stinge: se verifică conexiunea la reţeaua electrică. 5 48 . se verifică dacă becul este corect montat. • trimestrial trebuie verificată calibrarea (performanţele indicatoarelor de temperatură şi presiune). • anual se înlocuiesc filtrele de apă şi aer. • Imaginea pierde din claritate: se verifică dacă lama este poziţionată corect. NU se va folosi xilol ! 2. • capacul se curăţă zilnic cu apă caldă şi detergent delicat folosind o lavetă umedă.• Iluminare necorespunzătoare: se va verifica poziţia condensatorului. cu apă caldă şi detergent delicat. La instalare se va avea grijă să NU fie plasat direct în lumina solară. se umple cu dezinfectant clorinat lăsând să acţioneze 24 de ore. • se verifică periodic instalaţia electrică (sau de gaz). • rezervorul de apă se curăţă lunar (se goleşte. folosind o lavetă umedă. se ajustează iluminarea. Permite sterilizarea unei mari varietăţi de articole prin stabilirea temperaturii şi duratei optime în funcţie de natura acestora. În laboratoarele de micobacteriologie se folosesc autoclave cu încărcare verticală. se verifică dacă microscopul este pe suprafaţă perfect plană. se verifică siguranţa microscopului şi se înlocuieşte dacă este arsă. apoi se clăteşte cu apă distilată. se va centra condensatorul. se umple cu apă proaspătă şi se repetă operaţia de două ori pentru a îndepărta dezinfectantul rezidual. Controlul eficienţei sterilizării se efectuează folosind teste biologice sau chimice pentru fiecare şarjă de sterilizare. Atât pentru curăţarea zilnică cât şi pentru cea periodică a lentilelor se foloseşte solventul recomandat de producător sau un amestec de eter: alcool (80:20). • interiorul şi suporturile se spală zilnic cu apă caldă şi detergent delicat utilizând o lavetă umedă. cu înregistrarea rezultatelor în evidenţa specială a laboratorului (Anexa 15). AUTOCLAVUL Autoclavul este aparatul cu ajutorul căruia se realizează sterilizarea prin căldură umedă. apoi se şterge pentru a îndepărta surplusul de detergent. sau se înlocuieşte dacă este ars. dacă tensiunea are fluctuaţii se foloseşte un stabilizator de tensiune. După deconectarea de la sursa de curent (sau gaz) se curăţă: • suprafaţa exterioară atunci când este necesar. Niciodată nu se atinge becul cu degetele ci se foloseşte întotdeauna un şervet pentru a nu lăsa amprente pe el. după care se şterge cu o lavetă pentru a îndepărta detergentul rezidual. se umple cu apă distilată şi este gata de folosire. Funcţionarea sa se bazează pe dependenţa dintre temperatura vaporilor saturaţi şi presiunea lor în condiţiile menţinerii constante a volumului.

• perioada de menţinere a temperaturii de sterilizare de 170-180° C. Controlul eficienţei sterilizării se efectuează folosind teste chimice pentru fiecare şarjă de sterilizare. Materialele supuse acestei sterilizări sunt în prealabil curăţate perfect. • se face formolizarea incintei după accidente cu potenţial infecţios (vezi capitolul 6) sau înainte de operaţiuni de service/reparaţii. Vor fi respectate recomandările specifice ale producătorului pentru fiecare tip de hotă cu flux de aer laminar. la instalare şi după reparare/modificare. hotă de protecţie biologică. cilindri). • perioada de răcire. se porneşte lampa UV din interior pentru 30 minute. Nu trebuie să crească microbi. cu o durată de 30 minute. Întreţinere Toate lucrările de întreţinere se fac după deconectarea de la sursa de curent: 5 49 . ETUVA Realizează sterilizarea cu ajutorul aerului cald. De către firme specializate: • se stabilesc performanţele iniţial. Etapele funcţionării etuvei includ: • perioada de încălzire. micobactericidă (alcool). micobactericidă. • se verifică săptămânal aspirarea aerului în cele patru colţuri ale fantei frontale şi pe zona centrală cu anemometru sau cu sistem generator de fum. uscate şi împachetate în hârtie sau aşezate în containere metalice închise. Personalul de laborator: • şterge exteriorul cu soluţie dezinfectantă necorozivă. • se verifică săptămânal incinta cu sistemul de ventilare pornit. hotă de securitate biologică. pipete. după care se şterge incinta cu soluţie dezinfectantă necorozivă. HOTA CU FLUX DE AER LAMINAR Sinonime: cabină de protecţie biologică. instrumentar metalic. plasând 1-2 plăci Petri cu mediu de cultură steril în interior şi lăsându-le deschise 10 minute. • zilnic. obiecte din porţelan.3. cu înregistrarea în evidenţa specială a laboratorului (Anexa 15). cu durată care diferă în funcţie de model. Deschiderea etuvei este permisă doar după răcirea acesteia pentru a nu se sparge obiectele din sticlă prin şoc termic. Plăcile se închid apoi şi se incubează la 37° C timp de 18-24 de ore. la sfârşitul activităţii. • schimbă filtrul HEPA la 2-3 ani. 4. În etuvă se pot steriliza articole din sticlă (baloane. • service şi verificare mecanică în conformitate cu recomandările producătorului.

de preferat distilată. 6. apoi se şterge pentru a îndepărta surplusul de detergent. să permită realizarea şi menţinerea temperaturii constante de 36-37° C. între aceste rafturi şi perete dar chiar între rafturi.000 de culturi. • anual se verifică termometrele. • temperatura şi umiditatea se verifică zilnic. perforate (pentru a permite circulaţia aerului cald). 5 50 . controlează tensiunea prizei şi curăţă periodic contactele electrice. capacitatea incubatorului trebuie să fie de aproximativ 6-8 m3. atunci când este necesar. care se pot curăţa şi dezinfecta cu uşurinţă.000-20. • se usucă prin ştergere cu un absorbant moale (nu se folosesc lavete) sau cu jet de aer cald. • personal calificat pentru aceasta. verifică periodic instalaţia electrică. la începerea activităţii (Anexa 2). această operaţie se efectuează de fiecare dată când se varsă un lichid sau se sparge un tub în centrifugă. Întreţinere: • suprafeţele exterioare se curăţă zilnic ştergându-le de praf cu o lavetă umedă. CAMERA TERMOSTAT Incubarea culturilor se face în incubatoare cu capacitate corespunzătoare volumului de lucru. folosind o lavetă umedă. • când rotorul este curat se clateşte cu apă. 5. să fie prevăzut cu rafturi uşor de manevrat. • interiorul şi suporturile sau rafturile se spală săptămânal cu apă caldă şi detergent delicat utilizând o laveta umedă.• se curaţă suprafaţa exterioară. Pentru un laborator care prelucrează anual 15. • a nu se uita să se spele şi axul rotorului. având mâinile protejate cu mănuşi: • zilnic (sau măcar săptămânal) se spală rotorul cu apă caldă şi detergent blând (nu se folosesc detergenţi alcalini sau substanţe corozive). dacă rămân urme persistente se foloseşte o cremă de curăţat fină. CENTRIFUGA După deconectarea de la sursa de curent se curăţă. • se evită deschiderea inutilă a uşii. • în momentul în care se eliberează un raft acesta va fi scos din termostat şi dezinfectat folosind dezinfectant micobactericid. • nu se lăsă rotorul pe suprafaţă metalică pentru a se evita reacţiile electrochimice care pot avea loc cu aluminiul sau magneziul din rotor. cu apă caldă şi detergent delicat. • se verifică periodic instalaţia electrică. • fiecare cuvă (locaş) trebuie spălată folosind o perie adecvată (nu se folosesc perii metalice). trebuie să fie suficient spaţiu pentru a permite circulaţia aerului.

Se consemnează timpul de funcţionare pentru fiecare lampă UV în fişa de funcţionare. • se înlocuiesc obligatoriu când a expirat perioada de funcţionare sau a scăzut intensitatea radiaţiei sub 70%. neecranate. cu ajutorul tahometrelor.• camera de centrifugare şi capacul se spală cu apă caldă şi detergent după îndepărtarea rotorului. Nu există limite de expunere. Când sunt în folosinţă. operaţia de dezgheţare se efectuează când stratul de zăpadă are 8-10 mm. la intrare. această operaţie se efectuează după ce şuruburile au fost bine curăţate prin ştergere cu un prosop absorbant de hârtie. dar UV trebuie folosite cu precauţie pentru că efectul expunerilor repetate este necunoscut. Întreţinere: • tuburile se şterg la fiecare 2 săptămâni (sau de câte ori este nevoie) cu tifon umezit cu alcool de 70° pentru îndepărtarea particulelor de praf şi a amprentelor care ar reţine radiaţiile. • anual se verifică de către personal specializat. • curăţirea exterioară se face cu apă caldă şi detergent. Numărul. dimensionarea şi amplasarea lămpilor depind de dimensiunea şi forma încăperilor. Dacă sunt lămpi joase. • se verifică la 6 luni de către personal specializat (se măsoară intensitatea radiaţiei după 100 ore de funcţionare. 8. trebuie minimalizată expunerea ochilor şi a pielii. • pentru a se asigura o centrifugare corectă trebuie îndepărtate urmele de lubrefiant de pe şuruburi şi înlocuit cu o cantitate mai mică. în scopul dezinfecţiei aerului încăperilor. Se poate calcula pentru fiecare centrifugă cunoscând viteza (rpm) şi raza rotorului. scade eficienţa frigorifică şi creşte consumul de energie electrică. prin metode fizice sau biologice). LAMPA BACTERICIDĂ (CU ULTRAVIOLETE – UV) În laboratoarele de bacteriologie se folosesc lămpi cu radiaţie ultravioletă de lungimi de undă cuprinse între 2500 şi 2800 nm pentru efectul germicid. Radiaţia UV nu pătrunde prin particulele de praf sau debriurile celulare şi acţionează numai în linie dreaptă. Dezghetarea frigiderului: • stratul de zăpadă care acoperă congelatorul este izolant. 7. • se verifică instalaţia electrică periodic. se poate folosi un amestec 50% alcool isopropilic şi 50% apă. forţa relativă centrifugală pe care o dezvoltă. întrerupătoarele se vor monta în exteriorul încăperii. Pentru laboratorul de micobacteriologie aceasta trebuie să fie de 2500-3000×g. 5 51 . conform modelului prezentat în anexa 3. FRIGIDER ŞI RĂCITOR Întreţinerea lor constă în două operaţii principale: dezgheţare şi curăţirea (interioară şi exterioară).

Controlul extern al calităţii (CEC) este procesul prin care sunt apreciate performanţele laboratorului participant. folosind o lavetă. intrând apoi automat în funcţiune. în scopul îmbunătăţirii calităţii.5 • se plasează scurgătorul sub compartimentul de temperatură joasă şi două vase în dreptul orificiilor de scurgere. Curăţirea interioară (de câte ori este necesar şi după deconectarea aparatului): • se spală cu apă călduţă cu detergent blând. dând astfel posibilitatea de a se interveni pentru corectarea lor spre a nu se perpetua. Curăţirea exterioară (de câte ori este necesar): • se spală cu apă caldă şi detergent blând. ajută la identificarea erorilor survenite în practica de rutină. • urmele persistente se îndepărtează cu o cremă de curăţat fină. permite compararea rezultatelor cu cele ale altor laboratoare. • este de dorit ca această operaţie să se efectueze seara. Dezgheţarea răcitorului • este automată şi se produce în timpul fiecărei perioade de oprire a compresorului comandată de termostat. • se usucă prin ştergere cu o lavetă. fără a se acţiona asupra butonului termostat. fără a se acţiona asupra termostatului. • pentru o dezgheţare rapidă se scoate din priză frigiderul. valide. moment în care compresorul se opreşte şi rămâne astfel până la topirea completă a stratului de zăpadă. CONTROLUL EXTERN AL CALITĂŢII EXAMENULUI MICROSCOPIC PENTRU TUBERCULOZĂ Introducere Toate laboratoarele din România care au ca activitate diagnosticul microbiologic al tuberculozei au responsabilitatea majoră de a obţine rezultate corecte. • se apasă butonul de dezgheţare. • trebuie să se evite excesul de apă din cuvă pentru a împiedica pătrunderea ei în izolaţia tehnică a aparatului. de încredere. se poate asigura diagnosticul bacteriologic de calitate. 52 . Prin aplicarea unui sistem de control intern al calităţii (CIC) dar şi a celui extern al calităţii (CEC) examinării microscopice. • apa colectată într-o tăviţă situată pe compresor se evaporă datorită căldurii generate de funcţionarea acestuia. cu caracter permanent. • se sterge cu o lavetă. • se usucă la temperatura camerei.

• evidenţiază toate aspectele activităţii din laborator. Un program funcţional de CEC prin recitire oarbă aplicat la nivelul întregii reţele de laboratoare ar trebui să constituie obiectivul pe termen lung al unui program de control al tuberculozei. b.CEC se poate realiza printr-o combinaţie de metode: evaluarea directă în laborator (supervizarea). • folosirea echipamentului corespunzător. CEC constituie un element important de comunicare cu personalul implicat. Pentru a se obţine informaţii comparabile la nivelul întregii reţele de laboratoare se folosesc formulare de evaluare standardizate. în cazul CEC pentru microscopie) preparate la nivelul laboratorului central (sau a unui producător de probe) şi trimise laboratoarelor participante. rezolvare a unor probleme. adresându-se laboratoarelor de toate nivelurile. • documentele pentru demonstrarea CIC şi a participării la o schemă de CEC. • folosirea formularelor şi registrelor standardizate. concepute special pentru aceasta. • personalul este corespunzător ca număr şi calificare. sigure. • permite colectarea de informaţii pentru planificarea activităţilor. Se apreciază: • dacă activităţile se desfăsoară în spaţii adecvate. precum şi cerinţe diferite în privinţa resurselor. • respectarea normelor de protecţie a personalului. discuţii. Deseori se face compararea rezultatelor obţinute pentru acelaşi panel (set) de probe în mai multe laboratoare. corect întreţinut. monitorizare şi îmbunătăţire. 5 53 . Fiecare dintre acestea prezintă avantaje şi dezavantaje. recitirea oarbă. nu să pedepsească personalul. Testarea unui panel Constă în examinarea unui set de probe (frotiuri. a. gândit să rezolve problemele constatate. • alte aspecte relevante. • respectarea tehnicilor standardizate. Evaluarea directă în laborator • permite identificarea aspectelor pozitive dar şi a zonelor care necesită îmbunătăţire. Formularele sunt revizuite periodic şi modificate în funcţie de necesităţile PNCT la un moment dat. testarea unui panel. Rezultatele oferă informaţii despre performanţele personalului şi tehnicile aplicate în laboratorul evaluat. • este prilej de învăţare-educare. Evaluarea directă în laborator (supervizarea) se realizează cu ocazia vizitelor periodice de îndrumare şi control pe care o face un specialist de laborator instruit pentru această activitate.

54 . • dacă este cazul se programează vizită pentru evaluare directă în laborator. • serveşte la confirmarea faptului că un laborator îndeplineşte performanţele propuse la nivel naţional. • este singura metodă prin care se poate demonstra că într-o ţară există o reţea de laboratoare pentru evidenţierea BAAR. Arondarea şi subordonarea laboratoarelor ţine seama de rezultatele controlului extern al calităţii laboratoarelor desemnate a face. • completează programul de recitire. • permite compararea rezultatelor obţinute pentru acelaşi panel în laboratoarele participante. • identifică laboratoarele cu probleme serioase. Frotiurile selectate sunt trimise laboratorului supraordonat pentru validarea rezultatelor. • selectarea randomizată a lamelor. • se completează fişă de apreciere care cuprinde concluzii şi recomandări. • reflectă performanţele din activitatea de rutină permitând aprecierea calităţii prelevatelor. Pentru a se realiza.Beneficiile folosirii panelului pentru CEC sunt: • permite monitorizarea performanţelor laboratoarelor în absenţa unui program de recitire oarbă. cu realizarea şi menţinerea unor rezultate de încredere în întreaga reţea de laboratoare. Recitirea oarbă Se bazează pe reexaminarea unui eşantion de frotiuri care sunt selectate randomizat dintre frotiurile rezultate din activitatea de rutină. Fiecare laborator trebuie să participe cel puţin odată semestrial la CEC. Arondarea se comunică anual de către LNR împreună cu protocolul propriu-zis pentru CEC. la rândul lor. tehnicii de efectuare a frotiurilor. La nivelul laboratorului care face evaluarea: • se recitesc orb frotiurile. la nivelul laboratoarelor este necesară: • stocarea lamelor pentru cel puţin 2 luni. • detectează erorile din activitatea de rutină. conform protocolului naţional. Acţiunea este coordonată de către LNR şi are ca scop aprecierea calităţii antibiogramei în laboratoarele de nivel III. evaluarea calităţii activităţii altor laboratoare. • trimiterea lamelor la laboratorul supraordonat împreună cu documentaţia solicitată. 5 c. • se analizează rezultatele. • evaluează tehnicitatea personalului după instruire. calităţii coloraţiei şi acurateţei citirii. CONTROLUL EXTERN AL CALITĂŢII ANTIBIOGRAMEI PENTRU LABORATOARELE DE NIVEL III.

Raportul final al LNR se trimite atât laboratoarelor participante. La laboratoarele de nivel III se vor folosi trusele de antibiogramă existente în laborator. Rezultatele se vor înscrie în tabelul pe care LNR îl trimite odată cu tulpinile. După 14-17 zile. În raportul final se menţionează metoda şi persoana/ele care a efectuat/ interpretat antibiograma. • să păstreze înregistrările CEC în laborator cel puţin 2 ani. 5 55 . Se va respecta protocolul de lucru folosit pentru testarea de rutină. LNR subcultivă şi renumerotează tulpinile pentru fiecare laborator participant spre a le trimite la laboratoarele din teritoriu. Fiecare laborator este informat că trebuie să anunţe rezultatele obţinute în cel mult 2 luni de la primirea tulpinilor. data expirării lotului respectiv şi producătorul mediilor). când creşterea devine evidentă. • să se asigure că toate frotiurile sunt păstrate corect (cel puţin 2 luni). Participanţii vor fi atenţionaţi că în panel sunt incluse tulpini MDR şi trebuie lucrat în condiţii de protecţie a personalului şi mediului (hota cu flux de aer laminar). Rezultatele sunt comparate la LNR cu cele de la laboratorul Supranaţional. LNR va elibera pentru fiecare laborator participant un Buletin de evaluare a calităţii antibiogramei. cât şi coordonatorului tehnic naţional al PNCT. alocând fiecarui laborator un număr de cod. • să comunice supervizorului rezultatele. similar celui primit de la Laboratorul Supranaţional de Referinţă. În cadrul activităţilor pentru CEC personalul din laboratoarele de micobacteriologie are obligaţia: • de a fi participant activ la programul de CEC. care efectuează antibiograma imediat. care se identifică după numărul de cod. • să aplice prompt acţiunile corective recomandate de către evaluator.Metodologie Anual se testează panelul internaţional de 20 de tulpini de Mycobacterium tuberculosis primit de catre LNR de la Laboratorul Supranaţional de Referinţă. LNR trimite tulpinile la laboratoarele de nivel III selecţionate. pe care se testează în mod obişnuit (se va nota obligatoriu lotul de medii. concentraţiile critice.

Atunci când sunt aplicate măsurile microbiologice standard.M. RISCUL DE INFECŢIE ŞI MĂSURILE DE PROTECŢIE ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE DEFINIŢIA RISCULUI DE INFECŢIE Riscul reprezintă probabilitatea producerii unui efect nefavorabil asupra sănătăţii personalului din laborator. 6 56 . tuberculosis este eliberat în atmosferă de către bolnavul cu TB pulmonară prin tuse. cu un diametru între 1-5 microni. vorbit. despre care se ştie că nu provoacă infecţii la adulţii sănătoşi. se răspândesc rapid prin curenţii de aer şi atunci când sunt inhalaţi pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare.Capitolul 6. M. care conţin micobacterii rămân în suspensie. În activitatea de laborator. Pot fi necesare folosirea hotei de protectie biologica (hota cu flux de aer laminar) şi centrifuga sigură. Cele cu diametrul de 3-5 microni pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare împreună cu aerul inspirat. a microorganismelor în funcţie de patogenitatea lor. tuberculosis este încadrat în grupa a 3-a de risc. strănut. la mânuirea suspensiilor micobacteriene se pot genera particule infecţioase. iar laboratorul de micobacteriologie aparţine nivelului 3 de siguranţa biologică (NSB). particulele mai mari de 10 microni se depun cu repeziciune contaminând suprafeţele pe care cad. agenţii respectivi pot fi manipulaţi pe mese deschise.S. Aceste măsuri sunt recomandate pentru cei care lucrează cu microorganisme precum Bacillus subtilis. în special dacă barierele primare de protecţie cum sunt masca de faţă. Clasificarea nivelelor de siguranţa biologică Combinaţia măsurilor primare şi secundare de limitare a răspândirii infecţiei şi de siguranţă destinate pentru uzul laboratoarelor de microbiologie şi centrelor de cercetare bacteriologică funcţionează la patru nivelele crescătoare de risc: NSB-1 este cel mai jos nivel al conţinutului măsurilor de siguranţă microbiologică şi este în întregime bazat pe practicile de laborator standard. în cazul laboratoarelor de micobacteriologie este Mycobacterium tuberculosis. În mod natural M. halatul şi mănuşile de examinare sunt folosite adecvat. Particulele fine de secreţie. Conform clasificării O. NSB-2 este în general aplicat în laboratoare bacteriologice care lucrează cu agenţi (Salmonella species) asociaţi cu boli cu severitate diferită. apărut ca urmare a expunerii la un agent biologic care.

Necesitatea evaluării riscurilor • în scopul evaluării siguranţei personale şi a personalului care lucrează în laborator. 6 În evaluarea riscului infecţios în laboratorul de micobacteriologie se iau în considerare: • caracteristicile agentului patogen – M. precum tuberculoza sau varicela. incluzând un sistem de ventilaţie potrivit şi folosirea hotei de protectie biologică. • starea de sănătate a personalului din laborator. chiar şi facilităţile trebuie în totalitate izolate de alte laboratoare şi să aibă ventilaţie specifică. utilizarea unor proceduri care se repetă şi care crează rutinarea. • concentraţia agenţilor infecţioşi pe durata expunerii şi calea de expunere. • pentru a ne asigura că infecţia nu se răspândeşte la nivelul comunităţii şi a mediului. cu sisteme separate de organizare a deşeurilor. • expunerea şi durata perioadei de expunere. 57 . cu construcţie care asigură maxim de protecţie personalului şi mediului). agentului prelucrat şi mediului. • pentru a identifica cerinţele adecvate asupra celor mai eficiente echipamente de protecţie pentru personal. NSB-3 vizează limitarea factorilor de risc transmişi în primul rând pe cale aeriană (aerosoli şi picături). Hotele de protecţie biologică sunt dispozitive care asigură protecţia personalului. Ele sunt clasificate după complexitate de la nivelul I (hote de cercetare generală cu microorganisme cu risc scăzut până la moderat). Personalul de laborator care lucrează în aceste situaţii trebuie să fie pregătit pentru folosirea echipamentului adecvat. Personalul calificat pentru nivelul 4 (NSB-4) poartă costume etanşe de protecţie pentru menţinerea presiunii pozitive şi trebuie să execute toate procedurile în aceste laboratoare. tuberculosis.Notă: Mănuşile trebuie să fie trase peste manşetele halatelor pentru a proteja încheieturile mâinilor. • natura activităţii în laborator şi anume: manopere generatoare de aerosoli infecţioşi. care pot afecta personalul de laborator pe cale aeriană (de exemplu virusul febrei hemoragice). până la nivelul III (hote în întregime închise. • procedurile de laborator prin care se prelucrează produsele patologice provenite de la pacienţii bolnavi de tuberculoză. • pentru evaluarea responsabilităţii instituţionale şi respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare. utilizarea de ace sau obiecte ascuţite. În plus. existenţa unor cazuri anterioare de îmbolnăviri de tuberculoză în laborator. NSB-4 este creat pentru agenţi care cauzează boli cronice sau incurabile.

• extragerea acului seringii din dopul flaconului cu mediul lichid de cultură (sisteme automate de cultivare a micobacteriilor). 6 Infectarea pe cale aeriană Este cea mai frecventă. îndepărtarea lui şi resuspendarea sedimentului în lichidul rămas. special amenajate din fiecare unitate sanitară în care sunt asistaţi suspecţi sau bolnavi cu tuberculoză. efectuarea diluţiilor şi repartizarea în tuburile martor şi cele cu tuberculostatice. • accidente în laborator. • decantarea supernatantului. care nu au sistem de înfiletare a capacului. lipsa de experienţă. şi în momentul sterilizării ansei în flacără. Gestionarea riscurilor implică obţinerea de informaţii privitoare la activităţile care se desfăşoară în laborator în scopul efectuării analizei riscului de infecţie la locul de muncă. Protecţia personalului în laboratorul de micobacteriologie presupune măsuri de reducere a producerii şi împrăştierii aerosolilor infecţioşi. • repartizarea prelevatelor în tuburi pentru prelucrare. Infectarea în laboratorul de micobacteriologie se poate produce pe mai multe căi: • Calea aeriană – prin inhalarea particulelor infecţioase (aerosoli infectanţi). lipsa de pregătire. lipsa de motivaţie. precum şi repartizarea inoculului în tuburile pentru culturi. pentru verificarea ei. în momentul etalării produsului cu pipeta (în mod particular aspirarea şi evacuarea repetată a pipetei). • deschiderea bruscă a recipientelor cu spută sau cultură. Vom analiza pe rând căile posibile de infectare. 58 . Aerosolii infectanţi se produc în următoarele situaţii: • recoltarea sputei în laborator. • pipetarea cu gura şi barbotarea. modalităţile de producere şi măsurile de protecţie ce se impun a fi utilizate. cu prevenirea inhalării acestora în timpul activităţii. • omogenizarea mecanică şi centrifugarea. procedeu total interzis. • efectuarea frotiurilor din prelevate sau din cultură. manopere total interzise.• factori personali ai lucrătorilor din laborator cum ar fi: lipsa de cunoştinţe. • Prin conjunctiva oculară – prin stropire. • descărcarea materialului infecţios în dezinfectant. cu ansa bacteriologică sau cu beţişoare. • Calea cutanată – prin soluţii de continuitate ale pielii. Recoltarea trebuie să se facă doar în camerele de recoltare a sputei. • Calea digestivă – prin ingestia micobacteriilor. Efectuarea frotiurilor prin strivirea materialului între două lame şi glisarea lor este total interzisă datorită cantităţii mari de aerosoli generaţi prin această manoperă. • realizarea şi etalonarea inoculului pentru antibiogramă.

6 59 . b. • amplasarea meselor de lucru şi a hotelor de protecţie biologică astfel încât să nu se afle în calea curenţilor de aer. alimente. Programele de control al infecţiilor care includ toate tipurile de măsuri urmează următorul ciclu: a. pipete Pasteur. anse bacteriologice contaminate. • decontaminarea materialului infecţios. ţigări. bomboane. • protecţia individuală a personalului care lucrează în mediul contaminat. înţepate. Circulaţia aerului cu sens unic. Măsuri administrative Spaţii şi condiţii de mediu (lucru) (vezi capitolul Organizarea laboratorului): • amplasarea laboratorului.Infectarea pe cale digestivă Ingestia de micobacterii se poate produce: • în cursul pipetării cu gura a prelevatelor. infecţie şi îmbolnăvire prin aplicarea unor politici şi practici. • măsuri ecologice pentru reducerea concentraţiei de aerosoli infecţioşi în zonele unde este posibilă contaminarea. • introducerea în gură a degetelor sau a obiectelor de pe mesele din laborator: rechizite. a inoculului pentru culturi şi mai ales a celui pentru antibiogramă (manopere strict interzise). respectiv recircularea aerului de 6 schimburi pe oră. chiar foarte mici (manichiura) neprotejate la contactul cu suprafeţe de lucru contaminate prin depuneri de particule. Măsuri ecologice: • ventilaţie naturală corect direcţionată. Măsurile de control al infecţiilor se împart în: • măsuri administrative pentru reducerea riscului de expunere. Presiune negativă în camera de lucru şi filtrarea aerului extras din laborator. gumă de mestecat. • ventilaţia artificială corespunzătoare. Infectarea pe cale cutanată Se poate realiza prin: • înţepare cu ace de seringă. • amenajări interioare. stropiri accidentale neobservate şi insuficient dezinfectate. tăiere în cursul strângerii sticlăriei infectate sparte. zgâriate. • suprainfectarea rănilor existente pe mâini: plăgi tăiate. • condiţii de mediu. Infectarea pe cale conjunctivală este posibilă prin stropi cu fluid infecţios care ajunge accidental la nivelul ochilor. • accesul în laborator.

Dacă pentru efectuarea frotiurilor sunt folosite pipete. • se vor înlocui ansele metalice cu anse din material plastic. • aparat de respiraţie cu filtru HEPA de purificare a aerului (mască FFP2. cu mâneci lungi. • frotiul din cultură se va face într-o picătură de soluţie Ridley (cu efect bactericid imediat). Se va utiliza halat de unică folosinţă pentru lucrul în hota de protecţie biologică. separat de ţinuta de stradă. • mănuşi de unică folosinţă. bine întreţinut. • repartizarea prelevatelor în tuburi în vederea prelucrării şi însămânţarea mediului de cultură contituie manopere care trebuie făcute cu deosebită grijă deoarece în aceste etape de lucru se poate genera o cantitate mare de aerosoli. de preferat cu închidere la spate. În acest scop se va proceda astfel: • deschiderea recipientelor cu prelevat sau cultură se va face prin defiletarea capacelor cu atenţie şi fără grabă. Protecţia împotriva infectării pe cale aeriană Cel mai important lucru în laboratorul de micobacteriologie îl constituie evitarea formării aerosolilor infecţioşi. • etalarea sputei pentru examenul microscopic se va efectua cu mişcări lente. iar ridicarea ansei sau beţişorului nu va fi bruscă. cu valvă dacă timpul de folosire depăşeşte 5-10 minute). • calotă. • încălţăminte de laborator. Măsuri de protecţie individuală Purtarea echipamentului individual de protecţie compus din: • halat de protecţie. de unică folosinţă. • pipetarea se va face numai folosind pară de cauciuc pentru pipetele din sticlă şi pipete de unică folosinţă cu pară integrată. retrăgând-o pe măsura golirii ei şi lăsând prelevatul să se prelingă pe peretele tubului. chiar dacă se lucrează în hota de protecţie biologică.c. care trebuie să fie suficient de lung. recomandat la efectuarea culturilor şi antibiogramelor. MĂSURI SPECIALE DE PROTECŢIE Se adresează celor patru căi posibile de infectare cu Mycobacterium tuberculosis. trebuie ştiut că această manoperă este generatoare de aerosoli în cantitate mare şi este necesară evitarea umplerii şi golirii repetate a pipetei după ce prelevatul a fost depus pe lamă. Pipeta se introduce până în partea de jos a tubului gol. Echipamentul se păstrează curat. 6 60 . • ochelari de protecţie.

Hota de protecţie biologică (HPB) se pune în funcţiune cu cel puţin 10 minute înaintea începerii efective a lucrului de către personal pentru stabilizarea fluxului de aer. Manipulările se fac în mijlocul ariei de lucru.• la efectuarea antibiogramei nu se va omogeniza suspensia bacteriană prin barbotare. În funcţie de protecţia conferită. dar se formează şi o perdea verticală de aer care asigură protecţie suplimentară. Aerul filtrat este recirculat (clasa II A) sau este exhaustat (clasa II B) Protecţia personalului este asigurată dacă viteza fluxului de aer din interiorul incintei este de 0. În timpul lucrului lampa UV din dotarea cabinetului de protecţie nu trebuie pusă în funcţiune. Aspiră aerul din laborator. Nu se foloseşte în interiorul hotei becul de gaz cu flacară înaltă pentru că aceasta produce turbulenţă. iar aerul circulat prin filtrul HEPA este exhaustat. ci prin aspirarea şi descărcarea lentă a lichidului care este lăsat să se preligă pe peretele interior al eprubetei. curenţii de aer pot antrena particule infecţioase dispuse pe suprafeţele din jur. aspiră aerul din laborator. În hotă se introduc numai materialele strict necesare. evitându-se generarea de turbulenţe (modificări de flux). perturbă fluxul de aer şi deteriorează filtrul HEPA. Hote de protecţie clasa II (A şi B) protejează produsul.5 m/s.4-0. • omogenizarea mecanică şi centrifugarea se vor face folosind obligatoriu recipiente cu capac filetat. 6 61 . Viteza fluxului de aer trebuie să fie constantă şi se măsoară cu aparate speciale – velocimetre (anemometre). Chiar şi aşa. Este obligatorie utilizarea unei centrifugi cu sistem de protecţie. evitându-se astfel stropirea accidentală. UTILIZAREA HOTELOR DE PROTECŢIE BIOLOGICĂ Culturile şi antibiogramele se vor efectua numai în hote de protecţie biologică. operatorul şi mediul. Mişcările în interiorul incintei trebuie să fie de amplitudine şi viteză mică. hotele de protecţie sunt: Hote de protecţie clasa I – care asigură protecţia operatorului şi a mediului înconjurător. Aceasta operaţie trebuie făcută zilnic. evitând descărcarea ultimei picături. • descărcarea supernatantului (în cazul folosirii tehnicii de concentrare prin centrifugare) în dezinfectant se va face printr-o pâlnie cu sistem de etanşare (dop de cauciuc sau manşon) care acoperă vasul cu dezinfectant. Sunt recomandate arzătoare speciale piezoelectrice. Sunt cele mai importante echipamente de protectie din laboratoarele de micobacteriologie de nivel II şi III. Acestea asigură protecţie înaltă datorită filtrelor HEPA de mare eficienţă în sistemul de exhaustare sau recirculare a aerului.

hipocloriţi sau orice substanţe cu efect micobactericid avizate de către Ministerul Sănătăţii Publice). suprafaţa internă a ferestrelor vor fi şterse cu un dezinfectant corespunzător. igiena perfectă a mâinilor şi a spaţiului de lucru. interval necesar stabilizării şi ştergerii suprafeţelor contaminate microbian. Operatorul va purta obligatoriu mască FFP2 cu filtru HEPA. Uscarea mâinilor se face cu serveţele de hârtie. • mestecatul gumei sau sugerea bomboanelor. Se va evita acoperirea zonei de recirculare a aerului (zona cu orificii din planşeu) cu diverse materiale. Nu se va folosi sticlărie fisurată sau ciobită. Dezinfecţia HPB: suprafeţele de lucru. în speţă a mănuşilor de unică folosinţă.6 Tuburile/ recipientele cu material infecţios NU se ţin în poziţie verticală şi se acoperă cât mai repede posibil pentru a reduce riscul de contaminare încrucişată a probelor. utilizarea substanţelor dezinfectante cu efect micobactericid pentru ştergerea suprafeţelor la sfârşitul lucrului (fenol 5%. • umezirea cu limba a diverselor etichete sau a degetelor. pereţii interiori. Intervenţiile tehnice (depanarea) se efectuează numai după dezinfecţia hotei (formolizare obligatorie a incintei cu 24 de ore înainte). Fereastra şi uşa încăperii trebuie să rămână închise în timpul funcţionării HPB. În laboratorul de diagnostic al tuberculozei este interzis: • mâncatul. Schimbarea filtrelor HEPA se face după 2-3 ani de funcţionare sau conform instrucţiunilor producătorului. Mâinile se vor spăla obligatoriu şi se vor dezinfecta după fiecare manipulare a probelor sau după fiecare manoperă. Protecţia împotriva infectării pe cale digestivă Infectarea prin ingerarea micobacteriilor poate fi evitată printr-o tehnică de lucru corectă: utilizarea perelor de cauciuc pentru pipetare. alcool 70%. • depozitarea alimentelor. • băutul. • fumatul. Folosirea obiectelor ascuţite va fi restrânsă la strictul necesar şi de câte ori este posibil vor fi înlocuite cu obiecte din material plastic. 62 . Protecţia împotriva infectării pe cale cutanată Infectarea pe cale cutanată se poate evita prin folosirea corectă a echipamentului de protecţie. Mâinile/instrumentele se scot din hotă numai după 1 – 2 minute de la terminarea lucrului. • introducerea în gură a diverselor obiecte.

Conduita generală în cazul accidentelor în laborator şi în hotele de protecţie biologică: • Se sistează lucrul. Este interzisă aplicarea de cosmetice în laborator (machiajul). vărsarea unui produs patologic.Orice soluţie de continuitate de pe tegumentul expus va fi protejată cu pansament impermeabil. • NICIODATĂ nu se toarnă dezinfectant direct peste materialul infecţios răspândit accidental. • Se lasă să acţioneze cel putin 2 ore. ACCIDENTE POSIBILE ÎN LABORATOR ŞI CONDUITA DE URMAT Accident cu producere de aerosoli în cantitate mică: spargerea unui tub cu cultură în mediu solid. • Se acoperă imediat cu prosop sau halat pentru a limita aerosolizarea. ÎN SPAŢIUL LABORATORULUI 6 63 . ACCIDENTE LA MESELE DE LUCRU. • Se iau primele măsuri în funcţie de tipul de accident (vezi mai jos). spargerea unui tub în centrifugă. • Nu se va produce panică. • Sunt analizate cauzele care au condus la accident pentru a se realiza prevenirea. • Se interzice accesul în zonă. • Se pot simula accidente pentru a testa reacţia personalului şi insuşirea cunoştinţelor legate de măsurile de protecţie. • Se strânge materialul – folosind echipament de protecţie. • Se notează în caietul special accidentul. precum şi aplicarea de lentile de contact. • Şeful de laborator va informa comisia de prevenire a infecţiilor nozocomiale care va decide măsurile de profilaxie post-expunere. completând cu dezinfectant. • Se anunţă şeful laboratorului care va evalua situaţia şi va decide asupra completării măsurilor de neutralizare a infecţiozităţii. Accident cu producere de aerosoli în cantitate mare: spargerea unuia sau mai multor tuburi care contin bacili în suspensie în mediu lichid în cantitate mare. • Se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. • Se umezeşte cu dezinfectantul aflat la îndemână. Protecţia împotriva infectării pe cale conjunctivală este asigurată prin utilizarea ochelarilor de protecţie. folosindu-se substanţe dezinfectante adecvate (vezi Dezinfecţia în laborator). cauzele lui şi măsurile luate. Mesele de lucru vor fi şterse şi dezinfectate la încetarea lucrului.

• Se strâng resturile. abraziune sau înţepare Se spală plaga cu atenţie cu multă apă sau. • Se strâng resturile folosind echipament de protecţie. • se intră în încăpere cu echipament de protecţie (masca FFP2 cu filtru HEPA. sau cârpă aflată la îndemână. Accident prin contaminarea cu un material infecţios a echipamentului de protecţie individuală Decontaminarea se face imediat ce personalul a fost contaminat cu un material infecţios: • se schimbă imediat echipamentul atunci când contaminarea nu s-a extins pe suprafeţele neprotejate ale corpului. vărsarea unui produs patologic. Accident cu producere de aerosoli în cantitate mare • NU se opreşte funcţionarea hotei. • Se intră în încăpere cu echipament de protecţie (halat. • se formolizează obligatoriu cabinetul. • se spală suprafaţa cutanată afectată cu antisepticul disponibil în laborator. • Se şterge interiorul hotei cu dezinfectant. • Se lasă să acţioneze cel puţin 2 ore. • NU se opreşte funcţionarea hotei. • Se nebulizează dezinfectant. mănuşi). halat. • se nebulizează dezinfectant: hipoclorit de sodiu 5%. mănuşi). • se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. • Se acoperă imediat cu prosop. ACCIDENTE ÎN HOTA DE PROTECŢIE 6 64 . • se strâng resturile. Accident cu producere de aerosoli în cantitate mică: spargerea unui tub cu cultură în mediu solid. mască. • se dezinfectează echipamentul contaminat. dar şi mesele şi pardoseala. • Se îmbibă spărturile cu dezinfectant şi se lasă 30 minute. mâna) se imersează întrega suprafaţă afectată în soluţie de antiseptic disponibil în laborator. • se părăseşte imediat încăperea şi nu se revine mai repede de 4 ore. • Se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. care se lasă să acţioneze cel putin 2 ore. Accident prin tăiere. • Se lasă să acţioneze cel puţin 2 ore. • Se îmbibă cu dezinfectant. • Se părăseşte încăperea. • Se porneşte lampa UV.• Se opreşte exhaustarea (dacă există). dacă este posibil (de exemplu. pentru câteva minute.

• piesă bucală pentru resuscitarea gură la gură. Acestea sunt reprezentate de metoda recunoscută a rezolvării accidentului până când persoana afectată trece în îngrijirea unui medic pentru tratamentul definitiv al leziunii. Trusă pentru spălături oculare Atenţie – aceasta trebuie să fie la îndemână. Măsurile de prim-ajutor reprezintă aplicarea principiilor acceptate de tratament medical în momentul şi la locul accidentului. • mănuşi protectoare pentru accidentele cu expunere la sânge. • prin convenţie internaţională. Trusa de prim ajutor Echipamentul minim care trebuie să existe într-un laborator: Caracteristici: • fabricată dintr-un material care să menţină interiorul curat şi uscat. trebuie identificată printr-o pictogramă reprezentată de o cruce albă pe fond verde. • eşarfă triunghiulară pentru imobilizarea membrelor. • comprese sterile (cu adeziv) de diferite mărimi. • tampoane oculare sterile (cu adeziv).Accident prin infectare conjunctivală Se practică spălătura oculară utilizând ser fiziologic steril pentru minimum 5 minute. • trebuie păstrată într-o zonă uşor de accesat. MĂSURI DE PRIM – AJUTOR ÎN CAZUL ACCIDENTELOR ÎN LABORATOR 6 65 . • manual de prim ajutor (ex: editat de Crucea Roşie Internaţională). • ace de siguranţă pentru fixare. iar personalul să fie instruit pentru utilizarea corectă. Conţinut: • foaie cu conţinutul trusei şi instrucţiunile generale. • trusă de curăţat lichidele biologice rezultate în urma accidentului. • feşe de tifon de mărimi variate. • echipamentul de protecţie al persoanei care aplică măsurile de prim-ajutor.

 vor utiliza centrifugi cu protecţie Se (rotorul are un capac suplimentar cu închidere etanşă).ECHIPAMENTE ŞI OPERAŢIUNI CARE POT GENERA ACCIDENTE Echipament Accident Ace Inoculare accidentală Aerosoli sau Stropire Cum să reduci sau să elimini pericolul de accident Centrifugă Aerosoli Stropire Spargere de recipiente  se repune capacul de protecţie al NU acului după utilizarea acestuia  umple seringa cu atenţie pentru a Se minimaliza producerea de bule de aer  evită utilizarea seringilor în scopul Se amestecării de lichide cu potenţial infecţios. 6 Vortex Băi de apă Aerosoli Stropire Creştere de  asiguraţi curăţare şi dezinfecţie regulată microorganisme  tuburile care se incubează să nu aibă fisuri 66 . asiguraţi-vă că vârful acului este ţinut în interiorul fluidului  Înveliţi acul şi dopul într-o bucată de tifon de bumbac umezită cu dezinfectant înainte de retractarea acului dintr-un recipient cu dop de cauciuc. acestea se deschid după 30 de minute după oprire sau în cabinetul de protecţie. nu separaţi acul de seringă înainte de autoclavare.  recipientele folosite trebuie să aibă închidere etanşă.  Manipularea materialelor cu potenţial infecţios se face obligatoriu în HPB  Autoclavaţi după utilizare. dacă sunt folosite în acest scop. în cazul în care se folosesc centrifugi fără protecţie.

obiecte sau tegumente. Se efectuează zilnic prin spălare şi ştergere umedă a suprafeţelor (mobilier. DEZINFECŢIA ŞI STERILIZAREA ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE Curaţenia este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe. În orice acţiune de dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de securitate a muncii pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile. 6 67 .  Adaptări  Depozitarea unor  Depozitarea substanţelor necorespunzătoare substanţe chimice în cu punct de aprindere jos în containere improprii camere frigorifice speciale  Explozii  Amestec de substanţe  Mânuirea corectă a incompatibile substanţelor CURAŢENIA. cu excepţia sporilor bacterieni de pe obiectele din mediul înconjurător. Dezinfecţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene (99. Se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire a infecţiei.99%). Se folosesc detergenţi avizaţi de MSP pentru utilizare în sectorul sanitar. o dată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice. La un interval stabilit de şeful laboratorului se va efectua curăţenie generală. Nu înlocuieşte dezinfecţia. iar sterilizarea nu este necesară. Se desfăşoară după un grafic pe care îl stabileşte şeful laboratorului. Se impune purtarea echipamentului de protecţie.CAUZE FRECVENTE DE ACCIDENTE LEGATE DE APARATURĂ Accident • Fire electrice în incubatoare • Scurt-circuit electric  Spargere tub în centrifugă Cauza accidentului Cum să reduci sau să elimini pericolul de accident  există întrerupere  Nu Echipamentele trebuie automată a curentului să fie conforme cu standardele internaţionale şi europene  Deficienţe în construcţia echipamentului  Neglijenţă la echilibrarea rotorului  Instruirea şi supervizarea personalului. respectându-se toate recomandările producătorului. suprafeţe de lucru) cu lavete care vor fi schimbate în timpul spălării.

6 68 .25% clor activ. Glutaraldehida Pentru a fi eficientă ca substanţă bactericidă. cu arie de aplicare din ce în ce mai restrânsă.  spaţiul în care se efectuează dezinfecţia cu radiaţii UV trebuie supus în prealabil unei curăţenii minuţioase.  tubul UV trebuie să fie perfect curat înainte de utilizare.  durata de expunere se calculează ţinând seama de prescripţiile tehnice ale producătorului. încăperi. Se foloseşte pentru dezinfecţia suprafeţelor de lucru la sfârşitul zilei.5% clor activ. Soluţia de lucru pentru substanţe clorigene se va prepara conform indicaţiilor producătorului.Dezinfecţia prin mijloace fizice  dezinfecţia prin căldură uscată. Se folosesc întotdeauna soluţii proaspăt preparate. folosită la sterilizarea ansei.  numărul necesar de lămpi UV pentru dezinfecţia aerului unei încăperi se calculează în funcţie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat. temperatura mediului trebuie să fie între 15-30° C şi umiditate de maxim 60%. prin ştergere. iodofori. Hipocloritul de sodiu: conţine 12. praful diminuând efectul bactericid. prevăzute să funcţioneze în absenţa omului (cu radiaţie directă) sau în prezenţa omului (cu radiaţie indirectă. sub rezerva prospeţimii lor.  se utilizează doar lămpi destinate dezinfecţiei.  se utilizează numai aparate UV autorizate de MSP. compuşi pe bază de clor). Concentraţii recomandate: • Suprafeţe (pereţi.5% clor activ (150g Cl/l)  soluţia 4% conţine 0. Dezinfecţia prin mijloace chimice Pentru dezinfecţie chimică. necesită adăugarea unui activator indicat de producător. în laboratorul de micobacteriologie se folosesc substanţe care au efect bactericid de nivel inalt ( glutaraldehida 2%. pentru completarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie chimică. Hipocloriţii Sunt folosiţi cu rezultate bune. alcooli. pavimente): soluţie 4%. volumul încăperii şi viteza de schimb a aerului din încăpere.  soluţia 10% conţine 1. în conformitate cu recomandările producătorului. ecranată şi fără emisie de ozon). care pot fi fixe sau mobile cu tuburi UV între 15-30W.  dezinfecţia cu raze ultraviolete:  este folosită pentru dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului din boxe. hipocloriţii) sau efect bactericid de nivel mediu (fenoli.  flambarea. Nu corodează suprafeţele metalice.

• în flacoanele cu nisip. fungicidă. fiind mai activ decât alcoolul etilic şi mai puţin coroziv pentru obiectele metalice.5% – 1%. Concentraţiile optime cu efect biocid sunt de 30-50% pentru alcoolul izopropilic şi 50-70% pentru alcoolul etilic.  soluţia 0. Cei mai uzuali alcooli folosiţi în dezinfecţie şi antisepsie sunt: alcoolul etilic şi alcoolul izopropilic. echipamente de protecţie: soluţie 1 – 1. Concentraţii recomandate: • Suprafeţe (pereţi. prin ştergere. depăşind nivelul nisipului cu 2-3 cm. • Sticlărie de laborator folosită: soluţie 2g %. Alcoolii prezintă activitate: bactericidă. mai ales la izopropanol. plastic. • Sticlărie de laborator folosită: soluţie 10%. ci în soluţie apoasă. • Vesela: soluţie 0. • dezinfecţia meselor. • dezinfecţia mâinilor (după spălarea cu apă şi săpun). Cloraminele : Cloramina B – 29% clor activ. termometre): soluţie 1%.5g % conţine 0. Aceştia nu trebuie utilizaţi în stare pură. • Veselă: soluţie 0. Activitatea antivirală este variabilă. pavimente): soluţie 2g %.  soluţia 1g% conţine 0.125g% clor activ. echipament de protecţie: soluţie 2%. Formolul Este folosit pentru dezinfecţia hotelor de protecţie şi a boxelor de lucru.25g clor activ. porţelan. tuberculocidă.  soluţia 2g% conţine 0. iar alcoolul pur sau concentraţiile foarte înalte determină fenomene de coagulare la nivelul celulei. Nu au activitate sporicidă.5g%. Fenolul În soluţie apoasă 5% poate fi folosit numai cu echipament de protecţie pentru dezinfectarea: • suprafeţelor de lucru la sfârşitul activităţii. • Lenjerie. 6 69 . fără a le şterge după spălarea cu alcool. deoarece: apa este necesară pentru ca alcoolul să poată fi absorbit de suprafaţa celulei microbiene. virusul polio) apare o tendinţă de rezistenţă. • Obiecte (sticlă. iar la virusurile fără înveliş (ex. Alcoolul izopropilic se poate folosi şi în concentraţii mai mari. jucării.• Lenjerie.5g% – 1g%.5g% clor activ. formând astfel o barieră de protecţie. Alcoolul Pentru efectul bactericid se utilizează alcoolul etilic 70% pentru: • flacoanele cu nisip în care se descarcă ansa bacteriologică metalică. virulicidă.

Este necesară aerisirea şi neutralizarea cu amoniac la sfarsitul dezinfecţiei (cantitatea de soluţie de amoniac necesară reprezintă jumătate din cantitatea de formol folosită şi un timp de expunere de 3 ore). Efectul său este mai puternic la temperaturi peste 200C şi umiditate > 60%. Este toxic. mediilor de cultură. Operaţiunile de dezinfecţie se efectuează numai de personal instruit. Sterilizarea în laboratorul de micobacteriologie se realizează prin căldură umedă şi căldură uscată. Toate testele de control din comerţ au instrucţiuni de folosire. Soluţii cu 4% formaldehidă sau concentrate până la 10%. precum şi a tuturor materialelor infecţioase rezultate din activitatea de laborator.  etanol 70% . Probabilitatea teoretică a existenţei microorganismelor pe obiectele sterilizate trebuie să fie ≤ 10-6.  presiunea 1. în funcţie de natura materialului supus sterilizării. 6 Sterilizarea Este operaţia prin care sunt omorâte microorganismele de pe obiectele inerte contaminate. Suprafeţele din laborator şi termostatul.  timpul 15 minute – 30 minute.  controlul sterilităţii se face cu indicatori biologici sau indicatori fizico-chimici de eficienţă a sterilizării. echipamentelor. instrumentarului. după care se spală şi se autoclavează.Decontaminarea echipamentului de laborator Cuvele de centrifugă se imersează în dezinfectanţi ca:  hipoclorit de sodiu 5%.  soluţie de cloramină 1%. sticlăriei. sunt indicate pentru dezinfecţia suprafeţelor sau culturilor microbiene.  procedeu optim pentru sterilizarea soluţiilor. Sterilizarea prin căldură umedă (autoclavarea):  sterilizare cu aburi sub presiune..  etanol 70%. supravegheat. inclusiv HPB.  parametrii de sterilizare ai autoclavului sunt:  temperatura 121° C – 134° C. 70 . La prepararea soluţiilor de lucru se va ţine seama de indicaţiile producătorului. Soluţia apoasă 37-40% de formaldehidă stabilizată cu 8-15% etanol are efect puternic bactericid fără a fi inactivat de proteine sau detergenţi. volatil şi are dezavantajul vaporilor remanenţi toxici.  soluţii de cloramină 10% pentru 24 ore. se decontaminează cu:  hipoclorit de sodiu 1% .2 – 2 atm.

reactivi şi substanţe folosite în laboratoare. orice ciclu de sterilizare trebuie monitorizat şi înregistrat. culturi bacteriene etc. precum şi cu virusuri. Gestiunea deşeurilor periculoase vizează reglementarea modului lor de: • colectare. recipiente care au conţinut sânge sau alte produse biologice. Deşeuri chimice – farmaceutice: includ vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit. 71 . seringi cu ac. mănuşi. Gestionarea acestor deşeuri se face în conformitate cu legislaţia în vigoare. • ambalare. ace.  Separarea încă de la locul de producere a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase. care a venit în contact cu material infecţios. sticlărie de laborator sau altă sticlărie spartă sau nu. bacterii. • depozitare temporară. Deşeuri periculoase: sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sîngele ori cu alte fluide biologice. 6 Responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor Şeful de laborator: • desemnează o persoană responsabilă de gestionarea deşeurilor periculoase. care stabileşte codul de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase. pipete. substanţe de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit.  se efectuează numai de către personal instruit şi autorizat. • transport. astfel încât ele trebuie să fie sterilizate sau dezinfectate înainte de a părăsi laboratorul. OBIECTIVE:  Prevenirea afectării sănătăţii omului. • neutralizare. materiale de laborator folosite. de exemplu: seringi. paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor. lame de bisturiu de unică folosinţă. GESTIONAREA DEŞEURILOR PERICULOASE Deşeurile infecţioase din laboratorul de micobacteriologie constituie factor de risc pentru sănătatea personalului şi a comunităţii. Deşeuri nepericuloase: deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană sau pentru mediu. Deşeuri înţepătoare – tăietoare: Sunt reprezentate prin ace.  Prevenirea contaminării mediului.

• saci galbeni avînd pictograma pericol biologic. Reutilizabile Autoclavare Dezinfectare Autoclavare 6 Incinerare Spălare Sterilizare Laboratoarele trebuie să afişeze pe toate uşile camerelor sau imediat la intrarea în cameră avertismente pentru orice risc care există în laborator (radiaţii.• completează fişa postului tuturor angajaţilor cu responsabilităţi privind gestionarea deşeurilor periculoase. în: • saci negri pentru deşeuri nepericuloase. Camera 2 – risc infecţios. De unică folosinţă 2.temporară în spaţii separate şi securizate. De asemenea. în această listă trebuie să se menţioneze localizarea containerelor de depozitare a solvenţilor inflamabili. lichide inflamabile etc) precum şi lista cu riscurile existente sau potenţiale care sunt în clădire. • cutii cu pereţi rigizi pentru deşeuri tăietoare-înţepătoare. Schema circuitului deşeurilor infecţioase 72 . Prezentăm schema circuitului deşeurilor infecţioase din laboratorul de micobacteriologie în figura 3. Depozitarea . Colectarea şi separarea deşeurilor Operaţiunea se realizează pe categorii de deşeuri la locul producerii lor. Deşeuri infecţioase 1. Camera 3 – lichide corozive. afişată la intrare în hol. pentru deşeuri periculoase. • instruieşte permanent personalul medical din subordine privind gestionarea deşeurilor periculoase. cilindrilor de gaz sub Fig 3. De exemplu: Camera 1– risc de iradiere.

7 73 . medical şi cel auxiliar trebuie să fie condus în incinta laboratorului de un angajat al laboratorului. Se va asigura rotaţia stocurilor. precum şi a riscului de inactivare sau incompatibilitate. respectând toate recomandările producătorului. Se va solicita furnizorului. Toate substanţele toxice vor fi depozitate pe rafturi la înălţime sub nivelul ochilor. Substanţele inflamabile trebuie ţinute în locuri special amenajate. la fiecare livrare. Trebuie ţinut seama că angajaţii altor laboratoare pot să nu fie imunizaţi. Vizitatorii În laborator se poate intra numai pe bază de autorizaţie. data la care s-a făcut diluţia. diluţia de lucru. Oaspeţii. inclusiv personalul administrativ. Copiii neînsoţiţi nu au voie în laborator.presiune şi alte materiale cu potenţial risc. trebuie informat personalul. pentru înscrierea în termenele de valabilitate. echipamentelor impermeabile. NU este permisă aruncarea ambalajelor goale. Dacă se întâmplă un accident în timpul unei vizitei. etc. decât după ce au fost curăţate sau/şi neutralizate. termenul de valabilitate. trebuie ţinută în laborator pentru întrebuinţarea zilnică. Studenţii pot intra în laborator doar în grupuri mici. MANAGEMENTUL SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN LABORATOR Se vor folosi doar produsele avizate/autorizate de MSP pentru utilizare în sectorul sanitar. Eticheta trebuie să conţină: numele produsului. care oferă informaţii despre puritatea. Recipientele vor fi etichetate şi închise ermetic. NU este permis amestecul produselor datorită riscului unor reacţii chimice periculoase pentru cel care le manipulează. concentraţia substanţei active.). echipament de protecţie recomandat etc. Produsele vor fi distribuite la locul de utilizare (pe secţii/compartimente) în ambalajul original. ochelarilor de protecţie. preferabil mai departe de clădirea principală şi numai o cantitate mică din orice substanţă (mai puţin de 500 ml). Toţi vizitatorii trebuie să poarte haine de protecţie. toxicitate. NU este permisă utilizarea ambalajelor alimentare. măsuri de prim ajutor. fişa tehnică de securitate a produselor. Capitolul 7. În timpul lucrului cu substanţele respective sau soluţiilor preparate din ele se vor respecta regulile de securitate a muncii (purtarea mănuşilor. iar detaliile accidentului înregistrate cât mai repede posibil.

• afişează măsurile de prim ajutor la loc accesibil. căldură. • iluminatul corespunzător (natural şi artificial). Contraindicat: adrenalina • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune activat sau oxid de magneziu. oxigenoterapie. Contraindicat: laptele. Analeptice respiratorii. • gradul de umiditate optim păstrării calităţii substanţelor. tonice cardiace. • locul şi suprafaţa zonei de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a substanţelor şi accesul uşor la acestea. Încăperile de depozitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat.În fiecare secţie/compartiment. • anunţă şeful de laborator în caz de accident. tulburări psihice. 74 . • îşi însuşeşte cunoştinţele referitoare la măsurile de prim ajutor. glucoză 40%. precum şi pregătirii soluţiilor de lucru. Oxigen. trebuie să existe încăperi special destinate depozitării substanţelor chimice. • foloseşte substanţele numai în scopul anunţat. • informează personalul din laborator asupra riscului toxic al substanţelor folosite şi îl instruieşte pentru acordarea măsurilor de prim ajutor. În anexa 16 sunt prezentate principalele substanţe chimice folosite în laboratoarele de micobacteriologie şi precauţiile necesare la folosirea lor. • aerisirea naturală. parestezii. uleiul de ricin. 7 XILOLUL Intoxicaţie: • narcotic. • extern apar eczeme şi iritaţii ale pielii. • foloseşte numai substanţe conţinute în recipiente etichetate. PRIMUL AJUTOR. Personalul din laborator • îşi însuşeşte cunoştinţele din protocolalele de lucru şi le respectă. • formeză şi instruieşte personalul de execuţie cu privire la aceste protocoale şi verifică periodic insuşirea şi aplicarea cunoştinţelor (consemnată în documente). Ca purgativ: ulei de parafină şi sulfat de sodiu. Responsabilităţi Medicul şef de laborator • stabileşte protocoalele de lucru pentru utilizarea substanţelor chimice. convulsii. Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin inhalare: simptomatic: repaus. vitamina C. Respiraţie artificială. ACCIDENTE CHIMICE ÎN LABORATOR.

comă. cefalee.• intoxicaţie cronică: alimentaţie bogată în vitamine. purgativ salin. insomnie. 7 75 . cefalee. acid ascorbic. Observaţii : Fenolii sunt corozivi pentru materialele din aluminiu. • inhalarea sub formă de vapori determină ameţeală. Doza letală pentru om este de 10 g fenol. ameţeli. tulburări cardiovasculare. ALCOOLUL ETILIC Intoxicaţie: • anestezic general. timpul de contact şi dimensiunea zonei de expunere. dureroase. mai ales vitamina C. Prezenţa materialului organic nu influenţează activitatea biocidă a fenolului. convulsii. zinc. hepatice. neurologice (cefalee. ser glucozat. provoacă o iritaţie severă. ser fiziologic. cupru. apoi deprimant. leziuni renale. ameţeală. • contactul cu ochii: iritant puternic pentru ochi.000 ppm produce iritaţii ale ochilor şi mucoasei tractului respirator superior Tratamentul intoxicaţiei: • provocarea vărsăturii. oxigen. • în comă: analeptice. Evitarea băuturilor alcoolice. mai ales la contact repetat. renale. spălătură stomacală. protectoare hepatice şi antianemice. sau a soluţiilor concentrate. deprimarea respiraţiei. spălătură stomacală cu suspensie de cărbune sau oxid de magneziu. Are acţiune caustică asupra pielii provocând leziuni grave. vitamina B6. • intoxicaţie acută prin ingerare: albumină sau lapte de magnezie. iniţial ca stimulent.000 ppm – 10. Pătrunderea accidentală în ochi a fenolului. puternic iritant al mucoasei gastrice. glicerol. midriază. Soluţiile diluate provoacă dermatite severe. • diuretic. comă). uleiuri vegetale. Gravitatea leziunilor este în funcţie de concentraţia soluţiei. antibiotice. greaţă. pierderea apetitului. Valoarea limită de expunere în aerul ambiental este 5 ppm sau 19 mg/m3 • ingestia: determină efecte caustice asupra tubului digestiv. influenţează intens sistemul nervos central. Tratamentul intoxicaţiei: • contact cutanat: se îndepărtează cu alcool 50°. stare de stupoare. În caz de anemii grave: transfuzii. apă. albicioase. zgomote în urechi. FENOLUL Intoxicaţie: • contactul cu pielea: iritant puternic. analeptice respiratorii şi cardiace. • expunerea la concentraţii cuprinse între 5. care poate duce la distrugerea corneei. Expunerea cronică duce la iritarea căilor respiratorii (tuse iritativă). • antidot: zaharatul de calciu.

În timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecţie: mănuşi, ochelari şi mască de protecţie a feţei şi a căilor respiratorii.

FORMALDEHIDA Intoxicaţie: • prin inhalare: senzaţia de sufocare, tuse, fenomene de bronşiolită, emfizem pulmonar, edem pulmonar acut. • prin ingerare: arsuri în cavitatea bucală, dureri abdominale, stupoare, vărsături, diaree, anurie, agitaţie motorie şi convulsii, comă, paralizie centrală respiratorie şi circulatorie. • cronică: conjunctivită, faringită, traheită, eczeme grave, alterări renale. Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin inhalare: scoaterea victimei din mediu, inhalaţii cu soluţie acetat sau carbonat de amoniu 2% sau amoniac, oxigen, tonice cardiace. • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune şi uree, carbonat de amoniu, combaterea acidozei, calmarea durerilor gastrice, combaterea şocului, glucoză, adrenalină, hidrocortizon. ZINC Intoxicaţie: • prin inhalare: tuse, dureri toracice, febră, transpiraţii abundente, tahicardie, greaţă, vărsături. • prin ingerare: iritaţii gastrointestinale, greţuri, vărsături, diaree, dureri abdominale. Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu 1% bicarbonat, 0,5% tanin, apă albuminată, suspensie de cărbune, lapte, purgativ salin. Contraindicat: uleiul de ricin. • antidot: D-penicilamina

7

ACIDUL CLORHIDRIC Intoxicaţie: • prin ingerare: arsuri în epigastru, vărsături brune cu lambouri de mucoasă gastrică, colici abdominale, scaune sanguinolente. Tratamentul intoxicaţiei: neutralizante (magnezia usta, zaharat de calciu, lichide alcaline, lapte sau albumină), morfină, anestezină.

NITRAT DE SODIU Intoxicaţie: inflamaţii ale mucoasei digestive, dureri în epigastru, diaree, hipotermie, cianoză, convulsii. Tratamentul intoxicaţiei: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune, respiraţie artificială, oxigen, acid nicotinic, albastru de metilen, tionină. HIPOCLORITUL DE SODIU Toxicitatea hipocloritului de sodiu

76

Hipocloriţii nu sunt produse periculoase în condiţiile manipulării corecte. Studiile experimentale au demonstrat că soluţiile au o causticitate descrescândă, în funcţie de concentraţie. Pot provoca leziuni superficiale ale pielii, până la arsuri, în funcţie de concentraţie. Nu provoacă reacţii alergice de contact. Tot în funcţie de concentraţie soluţiile pot produce conjunctivite sau leziuni cu risc de opacifiere corneană. Ingestia accidentală este gravă în cazul soluţiilor concentrate, datorită acţiunii caustice asupra mucoaselor. Au efect iritant, la concentraţii de 5%; coroziv, la concentraţii de 10%. La contactul cu pielea, se spală cu apă din abundenţă. PEROXIDUL DE HIDROGEN Toxicitatea peroxidului de hidrogen Contactul cu pielea: Contactul de scurtă durată poate produce prurit, cu înroşire locală, de la uşoară la severă, în funcţie de concentraţia substanţei. Soluţiile concentrate pot produce flictene ale pielii. Contactul cu ochii: În caz de contact accidental cu ochii, substanţa produce iritaţii. Vaporii pot cauza senzaţii de usturime şi înroşirea conjunctivei. Inhalare: Inhalarea vaporilor de peroxid de hidrogen provoacă iritaţia căilor aeriene. Ingestie: Ingestia soluţiei provoacă stomatită, esofagită, faringită şi gastrită acută corozivă.

Capitolul 8. ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA DATELOR ÎN LABORATOARELE DE MICOBACTERIOLOGIE
Examenul bacteriologic al sputei, dar şi al altor produse biologice, pentru evidenţierea agentului etiologic este esenţial atât în scop diagnostic, cât şi în monitorizarea pacienţilor pe durata tratamentului tuberculozei. Trimiterea produselor la laborator După recoltare, produsele biologice se trimit la laborator însoţite de Formularul pentru solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză (anexa 17). Pentru identificarea certă atât a pacientului şi a produsului, cât şi a unităţii care solicită examenul este foarte important ca toate rubricile formularului trimis să fie completate corect.

8

77

De asemenea, pentru transmiterea rezultatului şi la dispensarul de pneumoftiziologie de care aparţine pacientul (vezi mai departe), la rubrica „adresa” se va înscrie domiciliul actual al acestuia şi nu cel legal, din actele de identitate. Modul de completare a formularelor este scris pe dosul acestora. Înregistrarea produselor şi a rezultatelor examinărilor de laborator La primirea produselor şi a formularelor, persoana desemnată din laborator va înregistra toate produsele primite în Registrul laboratorului (Anexa 18) respectiv, la data primirii probelor, respectând indicaţiile de completare recomandate de LNR. În laboratoarele dotate cu calculator, înregistrarea produselor intrate se va face şi în baza de date electronică locală. Deşi în acest fel activitatea de înregistrare este dublă, utilitatea stocării electronice a informaţiilor constă în posibilitatea generării automate a rapoartelor şi analizelor periodice şi totodată în păstrarea unui volum mare de date pe o perioadă de timp îndelungată. Structura bazei de date va cuprinde toate informaţiile necesare pentru identificarea pacientului, a controlului bacteriologic şi a rezultatelor corespunzătoare. Programul informatic în care se lucrează poate fi oricare dintre cele care permit prelucrarea statistică electronică. Înregistrarea, eliberarea şi transmiterea rezultatelor din laborator. Raportări în cadrul sistemului Când rezultatul examenului solicitat este cunoscut, acesta se va înscrie în rubricile respective din Formularul pentru solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză, din Registrul laboratorului şi din baza de date electronică (acolo unde aceasta există). Formularele cu rezultatele înscrise se vor returna unităţilor/medicilor care au solicitat examenele respective. În situaţia în care unitatea solicitantă este alta decât dispensarul de pneumoftiziologie la care este arondat pacientul, unitatea respectivă are obligaţia să comunice rezultatele cunoscute şi dispensarului de pneumoftiziologie, fie pe biletul de ieşire, fie prin curier, fax sau poştă, după externarea pacientului. Deoarece cunoaşterea rezultatelor examenelor bacteriologice de către dispensarul de pneumoftiziologie are o importanţă deosebită atât pentru diagnostic cât şi pentru monitorizarea tratamentului, se impune ca aceste rezultate să fie transmise de către laboratoarele în care au fost efectuate şi în colecţia de date de laborator din serverul Unităţii Centrale a PNCT. Pentru aceasta, persoana desemnată din fiecare laborator de micobacterilogie: • va accesa (într-un calculator cu conexiune la internet) serverul din Institutul de Pneumologie „M. Nasta” la adresa https://mariusnasta.ro:8080/tb/.

8

78

• rezultatele examenelor microscopice şi ale culturilor vor fi notificate atât de către laborator. În server se va face comparaţia între rezultatele bacteriologice notificate de laboratoare şi cele transmise de dispensarele de pneumoftiziologie. lipsă medii. apoi şi în cea locală. Înregistrarea. • va înscrie numai rezultatele pozitive (microscopii şi culturi) ale examenelor efectuate în scop diagnostic. Pentru ca această comparaţie să fie corectă este absolut necesar ca datele înscrise de cele două tipuri de unităţi să fie identice. chiar dacă mai multe eşantioane însămânţate au fost pozitive la culturi. starea înscrisă în dreptul examenului (eşantionului) respectiv va fi „neaplicabil”. cât şi laboratoarelor. efectuat pentru diagnosticul episodului de boală respectiv. antibiograme) sau pentru lipsa unuia sau a două eşantioane la un control. Ea poate avea o singură valoare. • înscrierea rezultatelor se va face după o prealabilă căutare a pacientului mai întâi în baza de date naţională. cât şi de către dispensarul de pneumoftiziologie ca „pozitiv” sau „negativ” pentru fiecare eşantion în parte. iar pentru examenele neefectuate din alte cauze (produs necorespunzător. iar pentru un control bacteriologic (care constă în 2 sau 3 eşantioane de produs). eliberarea şi transmiterea rezultatelor de către laboratoarele care primesc produse sau culturi de la un alt laborator se va face folosind aceleaşi formulare standardizate. • Rezultatele antibiogramelor pot fi redate ca „sensibilitate” sau „rezistenţă” la fiecare din medicamentele testate. lipsă temporară de personal) se va selecta starea „neefectuat”. dispensarul va înregistra şi un rezultat concluziv. În urma comparării rezultatelor. • specia de micobacterie identificată în culturile pozitive va fi notificată numai pentru examenul bacteriologic iniţial. După primirea acestor tipuri de atenţionări unităţile respective vor lua legătura pentru a se pune de acord.• prin introducerea numelui de utilizator al laboratorului şi a parolei sale personale va deschide modulul pentru laboratoare al aplicaţiei speciale de colectare a datelor în cadrul PNCT. precum şi rezultatele antibiogramelor corespunzătoare culturilor pozitive. cele care nu sunt înscrise şi de dispensare (necomunicate). ca şi cele neconcordante cu cele înscrise de către acestea (comunicate diferit) vor fi semnalate atât dispensarelor. prezentate în anexa 17. 8 79 . • Pentru examenele care nu se efectuează în laboratorul respectiv (culturi. indiferent dacă sunt pozitive sau negative. ca şi toate rezultatele pentru monitorizarea tratamentului. identificarea speciei de micobacterie.

8 80 . • numărul relativ de microscopii efectuate pentru monitorizarea tratamentu lui/laborator. • numărul BST examinaţi. • proporţia BST pe grupe de vârstă şi sex. • numărul examinărilor microscopice per asistent. • numărul de cazuri noi depistate cu rezultate pozitive la examenul microscopic. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la sfârşitul fazei iniţiale a tratamentului. • proporţia cazurilor pozitive la examinarea primei spute. performanţa şi caracteristicile demografice ale pacienţilor examinaţi: • numărul de frotiuri examinate pe zi lucrătoare. Reţeaua Naţională a Laboratoarelor de micobacteriologie constituie sursă de informaţie operaţională şi epidemiologică. De asemenea. Registrul de laborator (anexa 18) oferă următoarele informaţii: • numărul total al pacienţilor examinaţi. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la mijlocul fazei de continuare a tratamentului.INDICATORI PENTRU APRECIEREA EFICIENŢEI LABORATORULUI Raport periodic (anual) asupra volumului de muncă si situatia personalului la LNR. • numărul de pacienţi sub tratament monitorizat. • creşterea numărului de confirmări la examinarea celei de a treia spute. • proporţia pacienţilor examinaţi pentru monitorizarea tratamentului. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la sfârşitul tratamentului. Registrul de laborator poate să ofere informaţii utile despre volumul de lucru. • numărul de frotiuri examinate/1BST. • creşterea numărului de cazuri pozitive după examinarea celei de-a treia spute. • numărul frotiurilor examinate pentru un caz. • numărul de frotiuri pentru monitorizarea tratamentului per pacient. conform anexei 19. • creşterea numărului de cazuri pozitive după examinarea celei de-a doua spute. • proporţia cazurilor pozitive la microscopie printre BST.

Timpul de obţinere a rezultatelor. folosind metodele clasice de laborator Timpul de la primirea probelor până la eliberarea rezultatelor 1 zi 3-4 săptămâni (până la 8 săptămâni) 4-5 saptămâni 6-7 săptămâni Rezultatul raportat clinicianului BAAR Cultura micobacterii Identificarea M tuberculosis Antibiograma Rata pozitivităţii la microscopie: • microscopii pozitive/total microscopii × 100 = 5-10% Rata microscopiei pozitive la cazurile noi: • microscopii pozitive cazuri noi/total microscopii cazuri noi × 100 = 10% Rata pozitivităţii la cultură: • Culturi pozitive/total culturi × 100 = 5-10% Rata pozitivităţii culturilor la cazurile noi: • Culturi pozitive cazuri noi/total culturi cazuri noi × 100 = 10% Rata contaminării culturilor: • Culturi contaminate/total culturi × 100 = 2-5% Rata contaminării tuburilor de cultură: • Tuburi contaminate/total tuburi însămânţate × 100 = 5-7% 8 81 .

Diagrama organizării reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie Vaslui Vrancea .82 Laborator Cluj-Napoca Sud Sud Vest Craiova Dolj Gorj Prahova Olt Vâlcea Giurgiu Teleorman Satu Mare Sibiu Hunedoara Cluj Covasna Harghita Arad Bihor Alba Vest Deva Nord Vest Cluj-Napoca Centru Bucurest-Ilfov Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 Nord Est Sud Est Suceava Tulcea Anexe Anexa 1.

.. °C ± ...% Valoare citită °C Umiditate % Operator Semnătura Ora 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 Valoare citită °C Umiditate % Operator Semnătura Observaţii Anexa 2.... 20. °C umiditate ……... 14.... 15... 28..... 10. nr.. 26. Parametri specificaţi: temperatură ...... 21.. frigiderul) .................. 22.... ............... Model pentru fişă de temperatură şi umiditate Ziua Ora 1. 24.. LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod………….. 31........... Incinta (camera.... ... 23. 7...... termostatul.... 29.. 17... 12...Se adaptează pentru fiecare situaţie în parte.. Perioada/luna . 4. 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 Ediţia….....Revizia Verificat 83 ... 30.... 3.. 25.. SPITALUL ... 13...... 27.. Pentru frigider nu se consemnează umiditatea... 8... 5.......... 9. cu menţionarea valorilor de acceptate şi de alertă stabilite.. 11. 16.... 19. 2.. 18... 6.. FIŞA MONITORIZARE TEMPERATURĂ (ŞI UMIDITATE) Nr.......

.. Report ………………. colorare. ore de funcţionare Data Ora deschiderii Lampii UV Ora închiderii Lampii UV Operator Verificat Total ………………. Incinta (camera...... spalator... centrifugi. Spital ………………… Laborator Analize Medicale……………....... Cod ………… FISA MONITORIZARE FUNCTIONARE LAMPA UV Nr......ore de funcţionare în perioada …………………… Total …………........ ..... HSB... etc... Data 84 ..... ore de funcţionare cu report Ore funcţionare recomandate de producător ………………. Verificat Ediţia …... Lampa UV nr.. Revizia …..........) . Perioada/luna . termostatul.Anexa 3. .... Model de fişă pentru monitorizarea funcţionării lămpii UV Pentru fiecare lampă se completează câte o fişă..........

Metoda ………………………….... Incinta .. Frecvenţa testării ...................... SPITALUL..... Perioada/luna ........................ LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod ..... nr.... Anexa 4........................…........... ufc/m3 Limite de acţiune > ….............. Limite de alertă > ….. Model pentru monitorizarea încarcăturii microbiene FIŞĂ PENTRU MONITORIZAREA ÎNCARCĂTURII MICROBIENE Nr...........................…… ufc/m3 Ziua/ora Punctul testării Lot mediu Valoarea înregistrată Operator Semnătura Observaţii Verificat semnătura Data Ediţia …...................... .. .... Revizia 85 ..Se folosesc fişe similare atât pentru incinta HPB cât şi pentru încăperile laboratorului...

................... Nr.. Crt.............................................................................................. Sistat Durata alimentarea cu Cauza Persoane Descriere afectate/ succintă efecte Cod ………… Măsuri luate Vizat Medic şef laborator Ediţia . congrese..... LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod ........ gaz................ Instruiri................................ Revizia Verificat 86 ......... Ediţia ................ Model pentru fişa profesională SPITALUL ....................................................... publicaţii Perioada/locul instruirii sau publicaţiei Înregistrări (diplome/certificate) Fişa profesională Funcţia: ........................... Numele şi prenumele: .............................. Revizia Verificat Anexa 6...........Anexa 5............................ Studii: ...... simpozioane. Model pentru fişa (caietul) de monitorizare a aprovizionării cu apă...... electricitate Spital ………………… Data Ora Laborator Analize Medicale ……………........ perfecţionări................

rezultatul culturii – cu menţiune dacă este examinare pentru diagnostic sau monitorizare.Anexa 7. Observaţii* * se menţionează toate aspectele care ar fi putut genera rezultate discordante între cei doi cititori: scorul sputei. etalare neuniformă.. Se va nota dacă vreuna dintre citiri s-a făcut de către personal în formare. Model pentru registrul CICM Data Frotiu nr. 87 . frotiuri prea groase sau prea subţiri. Rezultat prima citire Nume cititor 1 Rezultat a doua citire Nume cititor 2 Cod………….

.............................. – al seriei şi lotului de pe ambalaje DA/NU ................. ........ al formei produsului şi identificării lui DA/NU .................. DATA INTRĂRII: .............................................. Denumire produs: ........................ conform specificaţiilor din referatul de necesitate şi certificatului de calitate DA/NU .............................. Lot nr..................................................................... ……………………… Livrarea corespunde din punct de vedere: – cantitativ cu cantitatea din comandă DA/NU . .............................. Data producerii ...........................................Anexa 8. ................................................ PROCES VERBAL DE RECEPŢIE NR……… BENEFICIAR: LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE FURNIZOR: .... s-au livrat produse în forma şi cantitatea menţionată.................................................................................................................................................................................. Data expirării: ........... Am predat ............. 88 ............... Am primit şi recepţionat ............................................................................................... În urma solicitării beneficiarului prin comandă... ...................................................... Revizia ............................................................................................................................................. ........ – al termenului de valabilitate DA/NU ....... – calitativ. LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod ............................ – al denumirii................................................. ............... ................................................................................................... FACTURA NR............................................... .. Ediţia ….................................................................................................................................................................................................. Model de Proces verbal de recepţie a materialelor de laborator SPITALUL.................................... Cantitatea: .

Model pentru registrul cu evidenţa calităţii mediilor de cultură folosite Data Lot Produs Expiră folosirii mediu data data Nr.Anexa 9. 89 . Mediu Nr.. tuburi Observaţii tuburi uscat aspect mediu corespunzător spongios Cod…………. tuburi infectate Nr.

... Lot de mediu ..... Cod ..................................... produs la data .................................................... Data intrării în lucru a lotului ................................................................................. expiră la data............. Revizia .............................................................................. Data iniţierii controlului ................................ culturi CENTRALIZAREA REZULTATELOR CULTURILOR PENTRU LOTUL FOLOSIT Nr..... Condiţii de păstrare a mediului în laborator ................................................................................ incubate la 37° C Cu aspect nemodificat Cu mucegai Infecţie cu alti germeni.......................... la suprafaţă Deshidratate Cu fisuri în mediu CONTROLUL STERILITĂŢII MEDIILOR 0 7 14 Zile (control) 21 28 42 60 Cu culoarea modificată Cu lichid de condens la recepţie Cu dezlipirea mediului de tub Cu bule în partea de jos a mediului Cu infectie evidentă în grosimea mediului Control Zile 21 zile 30 zile CONTROLUL CALITĂŢII NUTRITIVE A MEDIULUI 1 2 3 4 5 6 7 8 Nr............................. tuburi infectate înainte de folosire Mucegai Alti microbi La suprafaţă Mediu spongios Controlul decontaminării Agresivitatea decontaminarii În grosime Data: Ediţia …............ tuburi neînsămânţate închise ermetic. …………............ tuburi cu aspect corespunzator la însămânţare Nr................................................. Data epuizării lotului ...... Verificat: Medic şef laborator ... CONTROLUL CALITĂŢII MEDIILOR DE CULTURĂ PENTRU MICOBACTERII Responsabil ......... tuburi Culturi pozitive 21z % % 30 z % 45 z % 60 z % Culturi contaminate 72h % 21z % >30z % Tuburi contaminate 72h % % 21z % >30z % % Total tuburi folosite CENTRALIZATREA INFORMAŢIILOR PENTRU LOTUL FOLOSIT Nr........................................................................... 90 ............................................................................ Producător ..Anexa 10.............. colonii crescute pe 10 tuburi însămânţate (tulpina H37Ra) inocul ……… 9 10 Nr................................ Data recepţiei în laborator . Model de fişă pentru controlul calităţii mediilor de cultura pentru micobacterii Spital ………………… Laborator Analize Medicale ...........................................

Expiră .....3% Data preparării: ..................................Anexa 11......... Spitalul ………………………......... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Soluţie: HIDROXID DE SODIU Concentraţia: 4% Data preparării: ....... Expiră ... Soluţie: Acid clorhidric + alcool Concentraţia: 3 ml + 97 ml Data preparării: ............... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORATIA ZIEHL-NEELSEN Soluţie: ACID CLORHIDRIC Concentraţia: 8% Data preparării: ..... Spitalul ………………………....................... APĂ DISTILATĂ STERILĂ Data preparării: .. Spitalul ……………………….....3% Data preparării: ................... 91 ...... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORATIA ZIEHL-NEELSEN Spitalul ……………………….............................. Spitalul ………………………... Expiră ..... Expiră ....... Modele de etichete pentru soluţiile preparate în laborator Spitalul ………………………................ Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… Soluţie: 92...5 ml HIDROXID DE SODIU 4% + 7........ Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORAŢIA ZIEHL-NEELSEN Soluţie: FUCSINA Concentraţia: 0................5 ml ALBASTRU BROMTIMOL 0........... Expiră ... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Soluţie: ALBASTRU DE METILEN Concentraţia: 0.039% Data preparării: .. Expiră ...................... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Spitalul ………………………...... Expiră ............

buc.4 0.0006 0. buc. Consum/frotiu 0. Unitate de măsură ml buc. izoterm Creion grafit Cutii pentru lame Manuşi protecţie Pipete Pasteur (3 ml. ml ml buc. Recoltor spută Registru Albastru metilen Alcool etilic 96° Lame port obiect Mască FFP2 cu filtru HEPA Fenol Formular solicitare Fuxina bazică Alcool medicinal Ambalaj de unică folosinţă pentru deşeuri infecţioase Ansa bacteriologică Ni Cr Portansă Container pentru transport spută. buc.5 0.001 0.25 1 0.01 0.01 0.15 0.0002 0.01 0.1 0. Examinare microscopică Denumire substanţe şi materiale sanitare Acid clorhidric 37% p. buc. sterile ) Piseta (sticla pentru spalare) Halate examinare Hârtie de filtru Ulei imersie Xilen Pâlnie sticlă diametru 80 mm Saci autoclavabili Stative pentru lame aluminiu Sticlă picurătoare albă 100 ml Sticlă picurătoare brună 100 ml Microscop binocular Frigider pentru păstrarea prelevatelor buc. g ml buc.1 1 0.0008 0. buc.a.0001 0.0001 0.0012 0.0004 0. buc.001 0. buc.0002 0. g buc. buc. buc.0014 2 1 0.Anexa 12. g ml buc.0002 Notă: Cunoscând preţul unitar se poate calcula costul pentru fiecare investigaţie 92 . buc.0004 0. buc. buc. Necesarul de materiale consumabile şi substanţe chimice pentru o examinare microscopică şi pentru o cultură A.0002 0.015 0. buc. buc. buc.015 5 1 0. buc.

buc. Cultură Denumire substanţe şi materiale sanitare – bacteriologie BK Unitate de măsură Mediu Lowenstein-Jensen Acid clorhidric p. buc.01 0. buc.0013 0.0002 0. g buc. ml Consum/cultură 3 1 5 5 0. Hidroxid de sodiu Alcool etilic 96° buc. unică folosinţă. buc.0002 0. buc.002 0.0016 0.0003 0. buc. buc. buc.00001 0. pereche Arzător piezoelectric (lampă de laborator)/ bec Bunsen Eprubete sterile 16/100 mm Ceas semnalizator Cilindru gradat 0. buc.0008 0.02 0.002 Notă: materialele necesare pentru identificarea micobacteriilor sunt menţionate în capitolul Identificarea micobacteriilor din „Îndrumar de tehnici de laborator de bacteriologie BK. buc. buc.003 0. sterile Recoltor spută Lupă Pipete gradate 2 ml. buc.0014 0. 2005. buc.001 0.002 Creioane (Marker) permanente Criotub steril (2 ml) Distilator apa 0. buc. 3 ml. buc. buc. buc. sticlă Saci autoclavabili 0.00001 1 0. buc. g buc.08 5 Suporturi pentru incubare culturi Autoclav vertical Vortex Centrifugă 0.0002 0.01 2 0.a.001 0.001 1 Albastru brom timol Hota cu flux de aer laminar grame grame ml buc.003 1 Dispenser solutie HCL Fenol Dispenser solutie NaOH Frigider medii de cultură Halate examinare Hârtie filtru Galeată colectare material infecţios 0. buc. pag.002295 0.00001 0.B. buc.006903 Substanţe dezinfectante clorigene 0. buc. buc. buc.” 93 .4 Mască FFP2 cu filtru HEPA Perii spălat sticlăria Pipeta sticla Pâlnie sticlă diametru 80 Pipete Pasteur cu pară integrată. buc. 42-54.01178 Incubator pentru culturi Lampă UV Indicator eficienţa sterilizării Manuşi protecţie 0.5 0. buc.0001 0.

015 5. buc. Dotarea cu aparate.000 0.000 0.015 0. buc. Indicator eficienţa sterilizării Mască HEPA 3M FFP2 Pâlnie sticlă diametru 80 Saci autoclavabili Ulei imersie Para/dispozitiv pentru pipetare Pipete gradate 2 ml. buc.010 0. sticlă Tulpina M.000 3. tuberculosis ATCC Verificare metrologică 1 termometru frigider medii Trusa cu mediu Lowenstein-Jensen pentru test Anexa 13.0001 0.001 0. ml buc.100 1 0.250 0.010 0.001 0.000 0. instrumentar şi alte materiale de laborator Denumire Microscop binocular (obiective plan acromate: 10×. buc.maxim 250-300 g). buc. buc. oculare 10× Ceas semnalizator cu cadran gradat în minute până la 60 min. 100× . 40×. Stativ pentru uscat lame Pisetă de 250-500 ml 1-2 2-5 4 1 1 2 2-3 3-10 1-2 1 1 5 3 3-4 3-10 1-2 1 1 5 3 3-4 4 1 3-4 5-10 1-2 1 1 6 Autoclav vertical pentru bacteriologie.000 1.0000122 Criotub steril (2 ml) buc. sensibilitate 1 mg 94 . 20×. buc. 40×).000 0.cu imersie).001 1.02 g . capacitate 70-90 litri Camera termostat 36-37o C. ANTIBIOGRAMA Denumire substanţe şi materiale sanitare Albastru metilen Alcool etilic absolut Eprubete 16/160 Fenol Frigider medii Fuxina bazică Halate examinare Lame port obiect Unitate de măsură g ml Consum/ab 0. buc. oculare 10× Microscop didactic Bec Bunsen Lampă UV I Laborator Nivel 1-2 * 2 II 1-2 * 3 III LNR 2-3 * 1 * 1 Microscop UV (obiective plan acromate: 10×. capacitate 5-8 mc Balanţă (minim 0.C.010 0. g g buc. 20×. buc. buc.

temperatura maximă 65° C. pentru curent alternativ (dimensiune 27/39 cm) Sticle brune cu capac filetat Sticlă picurătoare Cutii cu capac pentru lame da 4 5-10 15-20 4-6 15 1 1 da 10-15 20-25 4-6 1 1 da 10-20 25-35 6-8 1 10-15 10-12 10-15 15-20 10-20 15-25 1 3 Diamant pentru scris lame. forţă relativă de centrifugare 2500-3000× g Balanţă pentru echilibrarea tuburilor pentru centrifugă pH metru Etuvă Distilator pentru apă Frigidere cu capacitate 140-240 litri 1 1-2 2 1 1 1 1-2 3 1 1 1-2 3 2 Hotă de protecţie bacteriologică clasa II Suporturi pentru incubarea înclinată a tuburilor de cultură Suporturi pentru incubarea verticală a tuburilor de cultură Pense Cilindri gradaţi de diferite capacităţi Pâlnii cu diametrul de 5-15 cm Hârtie de filtru calitativă Lupă 6×. în montură metalică Port ansa din aluminiu cu manşon de plastic cu lungimea totală de 24 cm Suport pentru colorare Masa pentru microscop Masa pentru registre ** 1 2 2 1 5 10 ** 2-3 1 5 10-15 ** 3-7 1 5 10-20 ** 5-10 5-6 1-3 ** ** 1 5 Recipiente (găleţi) cu capac pentru colectarea deşeurilor infecţioase 2-4 1-2 ** ** 4-6 1-3 ** ** Masa de laborator pentru lucru Dulap pentru reactivi şi sticlărie ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** Scaune rotative. cu înălţime reglabilă * În laboratoarele în care se efectuează mai mult de 35 – 50 frotiuri zilnic ** Cantitate în funcţie de volumul de lucru 95 .Denumire Vortex I 1 1 1 1 Laborator Nivel II 1 1 1 III 1 2 1 LNR 1 2 1 1 1 Centrifugă cu protecţie. cu răcire. 8× 3 5-10 10 5 5 5-10 20-30 10 5 5 5-15 10-15 15 5 30-75 5-10 da 1 2 Coşuri autoclavabile pentru eprubete Mine de pix albastre şi roşii Marker permanent Pară de cauciuc cu aspirare şi evacuare controlată. de 5-10 ml Perii pentru spălat eprubete şi sticlărie Uscător pentru lame cu termostat. rotor unghiular cu 24-32 cuve.

. inv..... ....................... Durata Parametrii de sterilizare Materialul De la La ora (temperatură............. nr..... Responsabil Verificat Ediţia ……….............. de la data .................. Seria ............. inv... nr................. inv............Pe eticheta echipamentelor de măsurare se scrie codul din procedura generală referitoare la echipamente............ Anexa 14....... de la data ...... durată) sterilizat ora Indicator de eficienţă a sterilizării Cod…………………...... ETALONAT / VERIFICAT METROLOGIC Data …………………….......... Denumire echipament .................. Cod ........................................ inv......... Marca …………................ Cod .......................... Cod . Model pentru registrul de evidenţă a sterilizării Data Autoclav nr...... Model de etichete pentru aparate DEFECT ÎN CONSERVARE FUNCŢIONAL Denumire echipament ......... Seria ... . Revizia ….................... nr................... Denumire echipament ....... Denumire echipament ............ Seria ..................................................................................... ... 96 ... DATA URMĂTOAREI ETALONĂRI / VERIFICĂRI ……………………… Anexa 15..... Semnătura metrolog ……………. ..... Seria ..... nr...

cultivarea micobacteriilor. poate declanşa aprinderea materialelor combustibile Reacţionează violent sau în amestec cu o largă varietate de componente organice sau anorganice sau pulberi metalice Se recomandă utilizarea echipamentului de protecţie 97 . punct de aprindere 27-32° C Puternic oxidant Incompatibil cu acizii puternici Incompatibilitate cu: Observaţii Utilizare DLM (g. mâinilor. cutanată. oculară.rhodamină). respiratorie. Zn NITRAT DE SODIU Testul Nitrat reductaza. cauzând aprindere sau risc de explozie. Reacţionează violent cu bazele. Neutralizare. oculară 15 ml Lichid inflamabil. instrumentelor Reacţionează violent cu oxizii puternici (dioxid de potasiu.DENUMIRE (sinonime) Formula chimică Toxicitate cutanată. ZINC Reacţia nitrat reductazei ACIDUL CLORHIDRIC (Acid muriatic) (8-37%) HCl Solutie decolorantă coloraţia ZN. ca vapori. cristale Condy) KMnO4 Coloraţia fluorescentă 5 mg/m 3 Puternic oxidant. oculară 10-20 ml soluţie Punct de 40% (Ingerat) aprindere = 500C clorura de zinc digestivă. cutanată. respiratorie 0. oculară dezinfecţia suprafeţelor. digestivă. Reacţionează cu substanţele oxidante. metil aldehidă) HCHO (37-41%) Dezinfectant pentru hotele de protecţie biologică. respiratorie digestivă digestivă. Dezinfectant pentru suprafaţa de lucru. cutanată conjunctivală. Substanţe chimice folosite în laboratorul de micobacteriologie AURAMINĂ (dimetil benzenamină) Coloraţia fluorescentă Incompatibil cu agenţii puternic oxidanţi Reacţionează violent cu substanţe oxidante GLUTARALDEHIDA (dialdehidă glutarică) OCH(CH2)3CHO digestivă. digestivă. sulfat de zinc 5-15 g digestivă. Anexa 16. digestivă. sodiu) Concentraţia optimă cu efect biocid 50-70% FENOLUL (hidroxibenzen. respiratorie. Incompatibil cu hipoclorit de sodiu Puternic oxidant. Cu. ml) Pericol de incendiu /LME (mg/m3)* XILOLUL C6H4(CH3)2 Curăţarea uleiului de imersie de pe lame după examinarea microscopică ALCOOLUL ETILIC (Etanol) CH3CH2OH 1900mg/m3 Extrem de inflamabil Soluţia pentru decolorare (coloraţia ZN şi auramină . platină. oculară 8-15 g respiratorie. Incompatibil cu fenolul şi ureea Soluţia concentrată de păstrează între 21-28° C FORMALDEHIDA (metanal. respiratorie. permanganatul de potasiu. respiratorie 3-6 g. acid carbolic) C6H5OH cutanată. digestivă. oculară Dezinfectant PERMANGANAT DE POTASIU (acid permanganic.8 mg/m3 30 g 15-20 ml 7 mg/m3 Foarte inflamabil În compoziţia soluţiilor de colorare (coloraţia Ziehl Neelsen).

oculară. Indicator de PH Limite de pH 6. ventilaţie adecvată. La contactul cu bazele degajă gaze otrăvitoare. substanţa trebuie protejată de căldură. alamă determină explozii Incompatibil cu agenţi oxidanţi puternici Se lucrează cu mănuşi. ml) = doza limită mortală .98 Utilizare respiratorie. respiratorie. la concentraţii de 10%. Conjunctivală.6 DENUMIRE (sinonime) Formula chimică HIDROXID DE SODIU Omogenizare/Decontaminare (NaOH) . sticlărie de laborator Digestivă. În soluţii neutre sau acide au acţiune puternic germicidă. Exploziv din amestec cu acetilene.2-7. Cr Se lucrează cu mănuşi Identificarea micobacteriilor. cutanată. cutanată. Incompatibil cu Fe.cultivarea micobacteriilor HIPOCLORIŢII CLORAMINELE PEROXIDUL DE HIDROGEN (hidroperoxid) H2O2 AMONIAC NH3 RHODAMINA (roşu calcozină) C28H30N2O3HCl * DLM (g. respiratorie. cutanată 2 mg/kg Combustie spontană în contact cu substanţe combustibile Puternic oxidant. Pot fi absorbite de organism prin inhalare sau ingestie. cornee 1. respirator. dezinfectant. LME (mg/m3)= limita maximă pentru expunere • Pentru neutralizarea vaporilor restanţi de aldehidă formică se utilizează o cantitate de amoniac egală cu jumătate din cantitatea de aldehidă formică utilizată şi un timp de expunere de 3 ore. Zn. Cutanată – iritant. oculară 2 mg/m3 Reacţionează puternic cu amestec cloroform-metanol şi cu acizii tari. la concentraţii de 5% şi coroziv. Zn Toxicitate DLM (g. • Se verifică de fiecare dată informaţia din eticheta produsului utilizat FOSFATUL MONOPOTASIC ALBASTRU DE BROMTIMOL .4 mg/m3 500ppmConjunctivală. suprafeţe. Puternic oxidant. digestivă 20-30ml digestiv Digestivă.45 mg/m3 (15 min) Substanţa trebuie ţinută la întuneric şi închisă ermetic. Prezenţa materiei organice le reduce activitatea biocidă. Ag. Dezinfectant paviment. amoniu. Respiratorie. eter. ml) Pericol de incendiu /LME (mg/m3)* Incompatibilitate cu: Observaţii Se recomandă utilizarea echipamentului de protecţie Acţiune biocidă favorizată de pH acid Dezinfectant paviment. Al. sticlărie de laborator Prin combustie formează gaze toxice şi iritante. suprafeţe. Iritant conjunctival (oculară) 1. antiseptic Neutralizarea vaporilor de formol Contactul cu cuprul. Cu. În soluţii alcaline au putere bactericidă redusă.

....... identificare produs ... .................. registru consultaţii ...... Validat (şef laborator) .................................................................................................. La data ........................../ ..... ORGANIZAŢIA .... FO/Nr............./ ........ ........ Semnătura de primire rezultat ......... Telefon/Fax/e-mail: .............. Reg...........a 2-a copie se va păstra în arhiva laboratorului timp de cel puţin 2 ani.......prima copie se va retuma solicitantului cu rezultatul culturii.. Specimen A B C Rezultat 3+    Pozitiv (grade) 2+    1+    1-30col    Identificare: complex tuberculosis  alte micobacterii  ......../ .................................. Rezultatul se referă numai la produsul examinat........................... AUTOCOPIATIVE: în 3 exemplare: ...........................originalul se va retuma solicitantului cu rezultatul microscopiei................. (se trece nr............... Specimen Rezultat Pozitiv (grade) BAAR A B C 3+ 2+ 1+ 1-9             Procedura aplicată: Direct  Centrifugare  Coloraţie Z-N  Fluorescenţă  Nu se prelucrează  Motivul .../ ........... ......... Medic solicitant (parafa) .. Semnătura de primire rezultat .......................... Data naşterii ... Nr......................... CNP  Adresa ......................................... Aspectul sputei: sero-mucoasă (M)   muco-purulentă (P)   hemoptoică(H)    saliva (S)   REZULTATE MICROSCOPIE (EXPRIMARE SEMICANTITATIVĂ) Data primirii probei ................................................................ Laborator ................. (se trece nr... Recoltat de ............................... Examenul solicitat M  C  ABG: HR ./ ..... Verificat .... Verificat ........ Sex M F Cod pacient/Fişa nr.. specimenului în cauză) Efectuat .... (Semnătura şi parafa) (Semnătura şi parafa) REZULTATE CULTURĂ (EXPRIMARE SEMICANTITATIVĂ) Data primirii probei ........................................ specimenului în cauză) Efectuat ................................/ ............. (Semnătura şi parafa) (Semnătura şi parafa) 99 ........................................... Nr.......................... Adresa: .../ ........................................ Anexa 17.. Laborator ......................................................... Completarea formularelor de solicitare/rapoartare examen bacteriologic pentru tuberculoză FORMULAR PENTRU SOLICITARE / RAPORTARE Cod: EXAMEN BACTERIOLOGIC PENTRU TUBERCULOZĂ Nume pacient ........................................................../ ....../ ........./ ................... / .................... Reg........... Procedura aplicată: Cu picătura  Centrifugare  Nu se prelucrează  Motivul .................... extinsă  Scop examen Diagnostic/Monitorizare  respectiv T  Categoria de bolnav Caz Nou/Recidivă/Eşec/Abandon/Transfer/Cronic  Alt produs decât sputa .. Data eliberării rezultatului ........................................./ .......... LABORATORUL ................... Validat (şef laborator) .................................................Unitatea care solicită .... Nr.......... Data eliberării rezultatului ................................. Acest document poate fi reprodus numai cu acordul laboratorului emitent şi numai integral........................

R(recidivă). A(abandon). antibiograma: ABG: HR. Codul pacientului: Se scrie codul pacientului din registrul naţional de tuberculoză. extinsă. Clinicianul îşi păstrează copia cu rezultatul la microscopie. Verificat şi validat: Semnătura şi parafa persoanei care a verificat şi validat rezultatele (şef laborator). Nr. Alt produs decât sputa: Se menţionează tipul produsului şi cantitatea în ml. Simbolul POZ se scrie cu roşu. bifează căsuţa corespunzătoare. Recoltate de: Se va completa în clar şi cu majuscule de tipar numele şi prenumele persoanei care a supravegheat recoltarea. Organizaţia. Laboratorul: Se trece denumirea laboratorului care lucrează proba. Nr. În cazul spitalelor şi sanatoriilor se va scrie şi secţia/etajul/pavilionul/salonul unde este internat bolnavul.zz.m. Cod numeric personal (CNP): Scris corect. E(eşec). cât şi al culturii. După primirea rezultatului culturii copiază de mână acest rezultat pe exemplarul cu rezultatul microscopiei şi returnează laboratorului local copia pe care este completat atât rezultatul microscopiei.aa). S = salivă. urmat de semnătura acestuia. în primele 7 spaţii destinate CNP. Gradul de pozitivitate se va consemna prin bifarea căsuţei corespunzătoare. atunci când este cunoscut. Categoria de bolnav: în căsuţa respectivă se trec simbolurile în funcţie de situaţie: N(caz nou). identificare produs: Numărul corespunzător din condica de la camera de recoltare. cultura C. Nu se prelucrează. Motivul: Dacă produsul nu poate fi prelucrat se scrie motivul. Medicul solicitant va parafa formularul. registru de laborator: Numărul corespunzător pacientului şi probelor prelucrate. din registrul de consultaţii: Se completează în condiţiile în care examenul bK este solicitat pentru un suspect de TB caz nou. Efectuat: Se scrie în clar numele şi prenumele celui care a făcut examinarea. Examenul solicitat: Examen Microscopic M. din cartea de identitate sau buletinul de identitate al pacientului. Foaie de observaţie (FO): Numărul foii de observaţie pentru bolnavii internaţi. 100 .ll. ilizibilă. Sex: Se va bifa sexul pacientului: (M sau F).aa).a. Aspectul sputei: În spaţiul corespunzător fiecărui produs (A. Motivul: Dacă produsul nu poate fi prelucrat se scrie pe scurt motivul. Data: Primirii probei şi a eliberării rezultatului. se notează automat şi luna de tratament în căsuţa “T”: T2 T4 T6 T8 ş. Data: Data primirii în laborator şi data eliberării rezultatului (zz. Verificat şi validat: Semnătura şi parafa persoanei care a verificat şi validat rezultatele (şef laborator). În condiţiile în care pacientul nu are cod numeric personal se va consemna sexul şi data naşterii în ordinea: 1 (pentru M).d. Nr. H = hemoptoică. pe care a copiat de mână şi rezultatul de la cultură. pentru ca acesta să o trimită laboratorului de nivel III (sau LNR-ului. Nume pacient: Se scrie citeţ numele şi prenumele pacientului cu majuscule de tipar. dacă se bifează Monitorizare. cu majuscule de tipar. citeţ.ll. în funcţie de structura organizatorică a unităţii respective. telefon). stradă.B. C(cronic).II. În cazul în care această parte este incompletă sau incorectă. Semnătura de primire rezultat: Cel care primeşte rezultatul îşi scrie în clar numele şi semnează. Nu se prelucrează. T(transfer). Adresa: Se scrie adresa la care locuieşte în prezent: judeţ. Fişa de evidenţă Nr: Se notează numărul fişei de declarare dacă este cunoscut. Nr. 2 (pentru F) şi aa. număr. Data: Se scrie data recoltării probelor (zz. Efectuat: Se scrie în clar numele persoanei/lor care a/au făcut decontaminarea şi citirea. Tabel pentru rezultate: În coloana REZULTAT se trec simbolurile NEG sau POZ în dreptul fiecărei probe. în cazul în care clinicianul solicită ABG. cu datele de identificare (adresă. Identificare: Se bifează căsuţa corespunzătoare. Scopul examinării: Se bifează motivul examinării cu “×”: Diagnostic sau Monitorizare. Simbolul POZ va fi consemnat cu roşu. urmat de semnătura acesteia/acestora. se returnează celui care a completat-o şi probele nu se lucrează! Unitatea care solicită: Se scrie spitalul/sanatoriul/dispensarul care face solicitarea. cultură: Coincide cu numărul examenului microscopic şi numărul din registrul de laborator atribuit bolnavului respectiv. Semnătura de primire rezultat: Cel care primeşte rezultatul îşi scrie în clar numele şi semnează.Completarea formularelor de solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză Prima parte din acest formular este completată de medicul pneumolog care solicită examenul bacteriologic. Tabel pentru rezultate: În coloana REZULTAT se trec simbolurile NEG sau POZ în dreptul fiecărei probe. P = muco-purulent.C) se va descrie aspectul macroscopic al sputei astfel: M = seromucos. localitate. Gradul de pozitivitate se va consemna prin bifarea căsuţei corespunzătoare. dacă este arondat direct la LNR sau dacă solicită direct ABG serie extinsă).

. NU se face numerotare zilnică de la 1! Se scrie pe fiecare rând numărul complet. H = hemoptoic.. Fişa de evidenţă Nr. cu majuscule de tipar. 2 (pentru F). care va data. cultură şi antibiogramă Eticheta de pe copertă: Exemplu: Nr.ll.): Se notează numărul foii de observaţie pentru pacienţii internaţi în spital. Următorul registru va cuprinde înregistrările: 1981 /13 mai 2005. Număr de ordine din registrul de laborator: Se acordă un singur număr fiecărui pacient. atunci când este cunoscut.05 – pentru 12 octombrie 2005). localitate. indiferent câte cifre are.ll. în funcţie de motivul examenului bacteriologic (diagnostic sau monitorizare).. se barează cu o linie înregistrarea iniţială. conform specificaţiei din formularul de solicitare. citeţ.. Dacă este necesară corectarea unor date. aa. Unitatea care solicită examenul bK: Se va completa citeţ. Corectura o poate face numai persoana care verifică şi validează rezultatele (şeful de laborator). P = muco-purulent. Pentru alte produse decât sputa se va scrie cantitatea primită pentru prelucrare.B.: Se notează numărul fişei de declarare care se regăseşte în Formularul pentru solicitare/raportare la rubrica Fişa Nr. Adresa: Se scrie adresa la care locuieşte în prezent: judeţ. pe un rând va fi înregistrat un singur pacient cu cele 3.O. Nu se admit ştersături sau corecturi. Foaie de observaţie (F. 12.Anexa 18. Nume şi prenume: Se scrie citeţ cu majuscule de tipar numele complet al pacientului. Completarea registrului de laborator de tuberculoză pentru examenul microscopic. 101 . cu majuscule de tipar.. lăsând să se vadă ce era scris iniţial şi se scrie alături informaţia corectă. Se scriu cu pix/cerneală roşie doar rezultatele pozitive. Cod numeric personal (CNP): Scris corect.. Nr.. Calitatea produsului patologic: În spaţiul corespunzător fiecărui produs (A.. număr. din registrul de consultaţii: Se completează în condiţiile în care examenul bK este solicitat din ambulator pentru un suspect de TB. luna şi anul (zz.C) se va descrie aspectul macroscopic al sputei astfel: M = seromucos. din cartea de identitate sau buletinul de identitate al pacientului. în primele 7 spaţii destinate CNP. stradă.aa) cu cifre arabe (ex. Data: Se vor scrie: ziua.. Codul pacientului: Se scrie codul pacientului din registrul naţional de tuberculoză. Sex: Se scrie majuscula de tipar corespunzătoare sexului pacientului M sau F. Înregistrare: 1/2 ian 2005-1980 /12 mai 2005. Registrul se completează cu pix/cerneală albastră. Astfel. respectiv 2 produse recoltate în interval de 24-48 h.. semna şi parafa pentru aceasta. în condiţiile în care pacientul nu are CNP se va consemna sexul şi data naşterii în ordinea: 1 (pentru M).zz. Se începe cu nr 1 la începutul fiecărui an calendaristic şi se continuă numerotarea până la 31 decembrie. S = saliva.10. indiferent dacă s-au trimis 1 sau mai multe produse la un moment dat. Tipul produsului patologic: Se scriu produsele patologice prelucrate.

dacă se bifează Monitorizare. Se scrie data însămânţării antibiogramei. Repicaj: Se scrie data (zz. Cont/ 2. Simbolurile pentru gradul de pozitivitate sunt: nr. 1+.aa. Dacă în momentul citirii cultura este pozitivă. Interpretarea rezultatelor antibiogramei se face conform protocolului de lucru pentru fiecare metodă în parte.a. cu simbolul Cont urmat de cifra 1 sau 2 sau 3 (Cont/1. Rezultate: se scriu simbolurile S pentru sensibil şi R pentru rezistenţă (R scris cu roşu) în coloanele INH 0.ll. Culturile contaminate vor fi consemnate cu albastru.B. dacă acesta a fost necesar pentru identificare sau în vederea efectuării antibiogramei. tuberculosis sau Alte micobacterii şi data testelor din caietul de identificare. cu menţionarea numărului /proporţiei de colonii crescute. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă. Gradul de pozitivitate va fi scris cu roşu. fără creştere bacteriană până în ziua a 60-a.). Identificare: Se scrie specia identificată din Complexul M. Dacă până la data respectivei citiri nu există creştere bacteriană pentru cele 3 tuburi pe care s-a cultivat o probă. La citire. colonii/tub. Contaminarea cu microbi non -tb se scrie: Contaminată. Cod: R-18-01 102 . Lipsa creşterii pe tubul martor se scrie: Neinterpretabil. se scrie cu roşu gradul de pozitivitate în coloana zilei în care a fost făcută citirea.2 şi RMP 40. se notează automat şi luna de tratament în căsuţa T: T2 T4 T6 T8 ş. Cont /3) în funcţie de numărul de tuburi contaminate (unul. 2+ şi 3+. în căsuţa “martor” se scrie gradul de pozitivitate al acestuia ţinând cont de metoda de testare folosită.) la care a fost făcut repicajul. Rezultatele examenului microscopic: Rezultatele microscopiei se vor nota cu simbolurile NEG sau POZ în funcţie de absenţa sau prezenţa BAAR în căsuţa corespunzătoare fiecărui produs (A. 21 zile. Observaţii: Dacă produsul nu a fost prelucrat se va consemna motivul din formularul de solicitare Cultura: Se scriu datele citirilor la 48h.d. în această coloană se scrie: NEG. Dacă tuburile au rămas cu mediul nemodificat.m. 45 zile şi 60 zile. 30 zile. pentru a ieşi în evidenţă.C. Antibiograma: Se bifează spaţiul corespunzător metodei folosite. două respectiv trei). 1+. 2+ şi 3+. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă.Scopul examinării: Se bifează motivul examinării cu “x”: Diagnostic sau Monitorizare. se vor marca 3 săgeţi orizontale în coloana zilei în care a fost făcută citirea. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă. BAAR/ 100c. în coloana corespunzătoare datei citirii. Dacă rezultatul este pozitiv se va nota şi gradul de pozitivitate astfel: nr.

2 Rezultat RMP 40 Produs A Produs B Produs C Complexul Alte data citirii data citirii data citirii M.Semnătura Executant cultura Data repicaj Data însămânţării Data citirii Martor CULTURA IDENTIFICAREA Semnătura ANTIBIOGRAMA Metoda Concentraţiilor absolute  executantului antibiogramei Metoda Proporţiilor  Rezultat INH 0. tuberculosis micobacterii (specia) (specia) 48h 21 30 45 60 48h 21 30 45 60 48h 21 30 45 60 zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile 103 .

Ord Data Lab CNP Adresa Unitatea care solicită ex.bK Observaţii Nume şi prenume Scopul examinării 104 Rezultate examen microscopic Semnătura BAAR executantului . Tipul produsului patologic Calitatea produs patologic A B C D MT A B C Nr.Sex M/F FO/Nr. registru consultaţii Cod pacient/Fişa nr.

.............. antibiogramă Lab...................... Nr ......... chimist............ Raportarea anuală a datelor din reţeaua laboratoarelor de micobacteriologie Examen microscopic.. Substanţe antituberculoase faţă de care se face testarea ......... Coordonator tehnic judeţean PNCT Coordonator judeţean al laboratoarelor de micobacteriologie 105 ... nivel 3 Notă: 1............................. Fax 02................... Numele şefului laboratorului judeţean........Spitalul ..... Telefon 02 ........ Localitate ........................................... 2.......... farmacist Asistent Total Localitate Personal care participa la diagnosticul TBC – număr Medic Numai examen microscopic Lab....................................... Examen microscopic Din care pozitiv BAAR Total Contaminat DAT Spital TBC Din care pozitiv Cultura Mediul Lowenstein-Jensen Total Antibiograme Sanatoriu TBC Laboratorul deserveşte: Alte unităţi sanitare Tipul analizelor Biolog......... cultură.....……...... nivel 2 Anexa 19.......................... Str .... 3............. nivel 1 Examen microscopic şi cultură Lab...... Numele coordonatorului judeţean al laboratoarelor BK (implicat direct în activitatea de bacteriologie a TBC) ...................... Situaţia laboratoarelor pentru bacteriologia tuberculozei în anul 200… în judetul ....

Nivelul Timp mediu zilnic Nr.... a TB (ani) pt... Experienţa în activitatea Nr.. TB în localitate laboratorului alocat pt....... la 31 dec 200 ….. dg.. TB Crt. (personal medical şi de îngrijire-curăţenie) Nume şi Calificare Vârsta......... prenume ani de dg. ultimii 5 ani (1.. 2...106 TB în ultimii 5 ani Personalul din laboratoarele pentru bacteriologia tuberculozei din judeţul .. dg. bact.. 3) (ore) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Coordonator judetean al laboratoarelor de micobacteriologie ........ cursuri instruire Laboratorul.

Ridderhof J. Microbiologie clinică. Academiei. Aziz M. Grange J. Becx-Bleumink M. Banica.125(9):1213-1216. WHO/TB/98. et al. Burman WJ. Weyer K. Vohra Shah K. 2001. I.N. Rahman M et al . Did. Norval P-Y. Laboratory services in tuberculosis control. Rieder H. ed. 12. Luelmo F. 107 . Lamothe F. 2002. Laszlo A. 40(11):4004-4009. Bungetzianu G. part II: Microscopy.258. Homorodean D. WHO/TB/98. Valenzuela P. 1998. Laszlo A. Frieden T. risk factors. Laszlo A. 5. Rieder H.Role of external quality assurance schemes in assessing and improving qualitz in medical laboratories. Sebek MMGG.. Ayuma P. Kim SJ.H. 1987. Washington. D. 1998. Valenzuela P. 1998. Kim SJ. 1985. and alFalse positive Mycobacterium tuberculosis cultures in 44 laboratories in the Netherlands ( 1993-2000): incidence . 6. De Kantor IN. 3.The effect of changes in laboratory practices on the rate of false –positive cultures for Mycobacterium tuberculosis. Diaconescu C. Kim SJ. De Kantor IN. Van Deun A.M. Aber VR.Int J Tuberc Lung Dis. Bercea. Frieden T. Ghid de diagnostic bacteriologic al tuberculozei.. Moldovan O. Investigaţia microbiologică în tuberculoză şi micobacterioze. part III: Culture. Laszlo A..External Quality Assessment for AFB Smear Microscopy. Mitchison DA. 1998. 9.A.Laboratory services in tuberculosis control.D . Ed. Tubercle1980. Rieder H. Norval P-Y. J Clin Microbiol. şi Ped. Iademarco M. Bucureşti. Humes R. 2002. Hildred M.F. Association of Public Health Laboratories. Weyer K.Organization and practice in tuberculosis bacteriology. Weyer K. Keyes AB. Popa M. 11. De Boer AS. Luelmo F. Edwards EA. 2. Arch Path Lab Med . Sloutsky A.. Kim S.. Frieden T. Weyer K. Clin Chim Acta. and consequences. Luelmo F. 61:123-133. Collins C.309: 173-177. 7. De Haas PEW. Allen BW. 1998. De Kantor IN. Buiuc D.6(9):748. Blommerde B. Yates M. Bretzel G. WHO/TB/98. Norval P-Y. 10.Quality control in tuberculosis bacteriology: Laboratory studies on isolated positive cultures and the efficiency of direct smear examination. Breese PE. Valenzuela P. Bucureşti.C. 13. 2001. part I: Organization and management. 8.J.BIBLIOGRAFIE 1. Paramasivan C. Ba F. Libeer J. 4. 2002.258.258.Laboratory services in tuberculosis control.

Moldovan O. teză de doctorat. Trebuck A. Rema A. Hye MA. Homorodean D. 2005. F..P. IUATLD. Int J Tuberc Lung Dis 2002. Eur Respir J 2006. Laszlo A. Îndrumar de tehnici de laborator de bacteriologie BK. Skenders. 23.The public Health service national tuberculosis reference laboratory and the national laboratory network. Toxicologie. ***Controlul extern de calitate pentru laboratoarele de bacteriologie BK. S. Klatser PR. V. 1998. G. Githui WA. ***Assessment Mission of WHO for Laboratory Network in Romania.. Int J Tuberc Lung Dis 2004. Declerq E. 16. Van Deun A. Urbanczik R. Kivihya-Ndugga LEA. 15. Hossain MA. Anexa PNCT. Van Deun A. Urbanczik R. Aportul investigaţiei bacteriologice la diagnosticul silicotuberculozei. 2005. S. Chonde TM. October 2004. 26. Feldman KAppropriateness of using two instead of a single sputum specimen for monitoring treatment of pulmonary tuberculosis.. 22. Int J Tuberc Lung Dis 2003. Recommended standards for modern tuberculosis laboratory services in Europe. Ibraim Elmira. 17. 1978. Bucureşti.A. 19. Odhiambo JA. WHO/HTM/TB/2004. Salim AH. Venkataraman P. Stoicescu. 28.Eur Respir J 2000. 2001-2005. România. C.. Thomsen1 and the WHO European Laboratory Strengthening Task Force. Schwoebel V and col. Rusch-Gerdes. Muntean I.344. Homorodean D.. UMF Cluj. 16: 364-371 21. Neher A. Chambugonj N.8(12)1510. Shrestha B. 24. Popa I.. Kibuga DK.14. Implementarea Strategiei DOTS de Control al Tuberculozei în România – Îndrumar de Supraveghere Epidemiologică a Tuberculozei şi de Monitorizare a Aplicării Programului Naţional de Control al Tuberculozei. Bucureşti. Myking H. Cooreman E. Kawria A. ***Ghid EURACHEM EA/4 108 . Rieder HL. I. Hoffner.A comprehensive comparison of Ziehl Neelsen and fluorescence microscopy for the diagnosis of tuberculosis in a resource-poor urban setting. 18. Maharjan B. 2005. Med.Optimal tuberculosis case detection by direct sputum smear microscopy: how much better is more?.. Drobniewski.Paramasivan -Bacteriological methods in diagnosis of tuberculosis-ICMR 1999 25.C.7(12):1163-1171. ***Compendium of Indicators for Monitoring and Evaluating National Tuberculosis Programs. Ed. Diculencu D. 28: 903-909. 20. van Cleeff MRA. Nganga LW.6(3)222-230. Chiriac G. August 2004 27. Kim SJ.

Cerinţe particulare pentru calitate şi competenţă. 48. Third edition. ***Programul Naţional de Control al Tuberculozei. 40.29. 49. dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare. 261/2007.269 – Guidelines for the prevention of tuberculosis in health care facilities in resource – limited settings.gov/mmwr/preview 33. Cerinţe. 2003-2004. ***Ordinul MSP 1301/2007. 43. 38. Financing. 37. 50. 39. WHO. ***EN 46002 – Sisteme de calitate. dispozitive medicale. 42. WHO Report 2006 31. 2006. ***Directiva UE 98/8/CE. dispozitive medicale. ***http: Quality Standards for TB laboratory services. Geneva. Module 4: Human Resources for TB Control. ***WHO-HTM-TB-2004. 1996. 2004 32. 41. Cerinţe pentru procese şi echipamente de măsurare. Ghid pentru implementare în laboratoare a ISO 15189:2003 45. ***Standardul SR EN ISO /CEI 17025/2005: Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări. Exigenţe particulare în aplicarea EN ISO 9002. ***Laboratory biosafety manual. ***Global Tuberculosis Control – Surveillance. **SR EN ISO 9000/2001 – Sisteme de management al calităţii. cdc. 47. ***SR EN ISO 15189:2005 – Laboratoare medicale. Planning. www. ***Multiple misdiagnoses of tuberculosis resulting from laboratory errorWisconsin. 2007-2011. ***SR EN ISO 9001:2001 – Sisteme de management al calităţii. ***SR EN ISO 10012/2003 – Sisteme de management al măsurării. World Health Organization. 34. ***EN 46001 – Sisteme de calitate. ***Romanian Protocol of Drug Resistance Surveillance. Norme tehnice privind curăţenia. Exigenţe particulare în aplicarea EN ISO 9001. ***Registrul Naţional Nominal de Tuberculoză din România. 36. Principii fundamentale şi vocabular. August 2004. ***SR ISO/TR 22869:2005 – Laboratoare medicale. 46. 44.46(34). 35. 30. *** Training for the Management of Laboratory Networks in the National Tuberculosis Programs. MMWR 1997. ***EN 554 – Sterilizarea dispozitivelor medicale .344 – Compendium of Indicators for Monitoring and Evaluating National Tuberculosis Programs. punerea pe piaţă a produselor biocide.vapori de apă. ***WHO/TB/99. ***Ordinul MSP nr. 109 .

cdc. metode de prescriere şi testare (faza I). 55. 59. Infection prevention Guidelines. ***http://www.gov/biosfty. ***Global Tuberculosis Control – Surveillance. Financing. 57. activitate fungicidă de bază. 54. 61. metode de prescriere şi testare (faza I). partea I. Planning. WHO Report 2006 62. 2005.gov/od/ohs/biosfty/bmbl/sections7. 52. ***Ghid EA – 4/14 * The Selection and Use of Reference Materials. ***EN 1040 – antiseptice şi dezinfectante chimice. ***EN 866-1 – sterilizarea – sisteme biologice de testare – cerinţe generale. ***EN 868-1 – materiale şi sisteme de ambalare pentru dispozitivele medicale ce urmează a fi supuse sterilizării. ***EN 867-2 – sterilizarea – sisteme ne biologice de testare – indicatori de procedură clasă A – partea 2-a. ***EN 1275 – antiseptice şi dezinfectante chimice. htm 60. ***www.cdc. România. Clinical Laboratory Services.51. ***EN 867-3 – sterilizarea – sisteme ne biologice de testare – indicatori de procedură clasă B – partea 3-a – testul Bowie Dick. 110 . 58. ***EN 866-3 – sterilizarea – sisteme biologice de testare – căldură umedă – partea a 3-a 53. ***Implementarea Strategiei DOTS de Control al Tuberculozei în România – Îndrumar de Supraveghere Epidemiologică a Tuberculozei şi de Monitorizare a Aplicării Programului Naţional de Control al Tuberculozei. activitate bactericidă de bază. 56.

.

ISBN: 978-973.0-05558-0 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful