SUPORT DE CURS

MARTIE 2007

DESCRIEREA OCUPAIEI

Inspectorul de protecie a muncii (conform C.O.R.) este specialistul care lucreaz n cadrul unei uniti - instituie bugetar, societate comercial, cooperatist, organizaie, asociaie cu obiect de activitate divers -urmrind organizarea, coordonarea i monitorizarea activitii de asigurare a securitii i sntii n munc, n conformitate cu legislaia specific n vigoare.

1. COMUNICAREA

Comunicarea este o caracteristic fundamental a existenei. Toate funciile manageriale sunt realizate cu ajutorul comunicrii, ca un proces de nelegere ntre oameni cu ajutorul transferului de informaie. De aici rezult cele trei aspecte semnificative ale comunicrii:

MESAJ: ideea, informaia care trebuie transmis receptorului.

EMITOR - RECEPTOR: comunicarea implic prezena a cel puin dou persoane fr de care nu are sens.

CUVNT - NELEGERE: utilizarea cuvintelor astfel nct s fie nelese de ctre participanii la procesul comunicrii.

A. CARACTERISTICILE UNUI PROCES DE COMUNICARE

Procesul de comunicare cuprinde urmtoarele elemente:

1.

Emitorul

2. Mesajul 3. Mijlocul de comunicare

4.

Limbajul comunicrii

5. Receptorul 6. Contextul

1. EMITORUL: este iniatorul comunicrii, cel care elaboreaz mesajul. El alege mijlocul de comunicare i limbajul astfel nct receptorul s-i neleag mesajul formulat. Emitorul are dreptul de a alege receptorul cu care dorete s comunice.

2. MESAJUL: reprezint forma fizic n care emitorul codific informaia, poate fi un ordin, o idee, un gnd. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obinerea unei aciuni. Mesajul este supus unui proces de codificare i decodificare dintre cele dou persoane, emitorul codific mesajul trimis, iar receptorul decodific mesajul primit. Mesajul este elementul care conine simbolurile verbale i non-verbale, are un "text" care este vizibil i are "muzica" - care poate conine o ameninare nedorit.

3. MIJLOCUL DE COMUNICARE sau canalul de comunicare: este drumul parcurs de mesaj dinspre emitor spre receptor. Mijlocul de comunicare cuprinde discuia de la om la om (corespondena oficial, edine, telefon, fax, internet, etc).

4. LIMBAJUL DE COMUNICARE poate fi: -verbal -cu cuvinte, - non-verbal prin limbajul corpului, timpului, spaiului, lucrurilor, mbrcminii - paraverbal-prin folosirea tonalitii,accenturii,ritmului de vorbire 5. RECEPTORUL este persoana care primete mesajul, dar ascultarea mesajului este la fel de important ca i transmiterea ei.

6. CONTEXTUL este foarte important pentru c aceleai cuvinte vor suna altfel ntr-un birou dect pe strad. Orice comunicare are contextul ei.

B. RELAIA EMITOR-RECEPTOR N COMUNICAREA MANAGERIAL

Comunicarea managerial implic doi parteneri: managerul i subordonatul sau colaboratorul acestuia. Ambii parteneri pot fi emitori sau receptori i urmresc n egal msur ca prin comunicare s se faciliteze atingerea obiectivelor stabilite. Personalitatea managerului inhib n multe cazuri comunicarea dintre cei doi parteneri. Este important s se determine ce rol joac fiecare n procesul de comunicare i care sunt obligaiile ce le revin.

OBIECTIVELE COMUNICRII MANAGERIALE sunt:

1. 2.

receptarea corect a mesajului nelegerea corect a mesajului

3. acceptarea mesajului
4.

provocarea unei reacii (o schimbare de comportament sau de atitudine)

3. FUNCIILE COMUNICRII MANAGERIALE

Indiferent de sistemul social, ntr-o organizaie comunicarea ndeplinete opt funcii: informarea, socializarea, motivaia, dialogul, educaia, promovarea culturii, distracia, integrarea. Funciile comunicrii manageriale:

1. INFORMAREA 2. TRANSMITEREA DECIZIILOR

3.

INFLUENAREA RECEPTORULUI

4. INSTRUIREA ANGAJAILOR 5. CREAREA DE IMAGINE 6. MOTIVAREA ANGAJAILOR 7. PROMOVAREA CULTURII ORGANIZAIONALE

Funcia de baz a comunicrii manageriale este INFORMAREA. Conducerea organizaiei primete i selecteaz informaiile primite de la surse numeroase, pe care le interpreteaz i le transform n ndrumri sau decizii i le transmite mai departe. Managerii trebuie s controleze calitatea cilor de comunicare i s verifice rspunsurile i reaciile la mesajele trimise.

Comunicarea eficient
PREZENTA ASCULTARE ACTIV PUNEREA DE NTREBRI

C O M N I C A R E A E

ELEMENTE ALE MESAJULUI NONVERBAL

OBSERVARE _

PARALIMBAJ + (INTONAIE, VITEZ, DICIE, PAUZ, INTERJECII)

EVALUARE

EMPATIE

AUTOEVALUARE

ECOUL (oglinda celui cu care comunicm)

F I C I E N T

+ PARAFRAZARE

MEDIERE

ACORDARE DE FEEDBACK

MONOTONIZARE

ASERTIVITATE

SUMARIZARE

A citi i a scrie sunt forme de comunicare. La fel vorbirea i ascultarea. De fapt, acestea sunt cele patru modaliti de comunicare. Dac dorii s v nsuii cu succes comunicarea interpersonal trebuie s v cultivai aptitudinea unei ascultri empatice, ntemeiate pe un caracter care s inspire ncredere, s trezeasc dorina n cellalt de a se deschide.

Pag. 7 / 78

2. SISTEMUL LEGISLATIV AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Directiva cadru din 12.06.1989 a marcat o noua etapa in constructia prevenirii riscurilor profesionale si constituie pilonul central al politicii europene privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor si o noua abordare a gestiunii securitatii si sanatatii la locurile de munca. Prevenirea riscurilor profesionale in noua abordare are la baza 3 elemente fundamentale. Referentialul juridic constituit din directiva cadru si directivele specifice emise in baza art. 137 al Tratatului; Definirea mai clara a rolului si misiunilor care revin fiecarui participant la procesul de munca : angajator, lucratori, reprezentanti ai lucratorilor, servicii de prevenire si protectie, servicii de control, si mai ales afirmarea rolului preponderent al angajatorilor a caror raspundere fata de prevenirea riscurilor este totala; Importanta evaluarii riscurilor. Analiza factorilor potentiali de risc care precede procedura de evaluare este obiectul unui inventar precis al starii locurilor de munca la nivelul unitatii de munca Directiva cadru intareste noua abordare a securitatii si sanatatii lucratorilor prin: 1. Atribuirea intregii responsabilitati a asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca, angajatorilor. 2. Intarirea drepturilor lucratorilor. 3. Atribuirea de obligatii clare guvernelor. Drepturile pe care directiva le acorda lucratorilor determina o mai profunda constientizare a acestora privind rolul si importanta participarii lor atat la luarea deciziilor in materie de sanatate si securitate in munca cat si la aplicarea masurilor dispuse in scopul ameliorarii conditiilor de munca. In aceeasi masura lucratorii devin responsabili pentru felul in care isi insusesc si aplica instructiunile pe care le primesc, reglementarile legale si bunele practici la locurile lor de munca. Drepturile lucratorilorimportante sunt: dintre drepturile pe care directiva cadru le da lucratorilor cele mai

sa fie informati si consultati in aplicarea masurilor privind SSM; sa participe la luarea si aplicarea deciziilor SSM sa-si aleaga reprezentanti in comitetele SSM sa paraseasca locul de munca daca este un risc grav si iminent fara a fi penalizati din cauza acestei actiuni. Cel mai important element prin care directiva intervine la locurile de munca in scopul imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca il constituie responsabilizarea totala a angajatorilor in materie de SSM. Obligatiile angajatorilor - cele mai importante obligatii ale angajatorilor mentionate in directiva se refera la: Prevenirea riscurilor Angajatorii trebuie sa gestioneze foarte atent toate riscurile la care pot fi supusi lucratorii, prin parcurgerea a trei faze: 1. Identificarea pericolelor
Pag. 8 / 78

2. Evaluarea riscurilor 3. Adoptarea, pe baza evaluarii, de masuri de prevenire si protectie pentru a asigura securitatea si santatea lucratorilor la nivelele cerute de reglementarile in domeniu Instruire si informare Angajatorul trebuie sa se asigure ca lucratorii sunt: 1. instruiti; 2. dispun de instructiuni si informatii pe care le inteleg; 3. controlati. Intreruperea lucrului Angajatorul trebuie sa opreasca lucrul imediat in situatia unui pericol grav si iminent pentru lucratori. Obligatiile guvernelor - directiva impune guvernelor atributiile urmatoare: Sa dezvolte si sa revada o politica nationala coerenta in domeniul SSM consultandu-se cu angajatorii si cu organizatiile sindicale Sa stabileasca autoritatea competenta care sa implementeze legislatia si celelalte reglementari Sa stabileasca drepturile si obligatiile angajatorilor si lucratorilor Sa asigure un sistem de inspectie cu mijloace adecvate pentru locurile de munca cu prevederea de masuri corective si penalitati corespunzatoare. Sa stabileasca mecanisme pentru coordonare intersectoriala pe langa autoritati.

n ara noastr, armonizarea legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca in urma semnarii tratatului de Asociere de catre Romania s-a facut pe etape in contextul transformarilor care s-au produs in plan politic, social si economic. In acest moment integrarea Romaniei in familia tarilor europene a impus transpunerea in totalitate a directivei cadru si a directivelor specifice in legislatia nationala intr-un sistem legislativ care contine Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, Hotarari de guvern care preiau directive specifice si normele metodologice pentru aplicarea unitara a legii aprobate prin H.G. nr. 1425/2006. Sistemul legislativ referitor la securitatea i sntatea n munc reprezint o component a sistemului de reglementri naionale pentru asigurarea proteciei segmentului de populaie activ mpotriva riscurilor de accidentare sau mbolnvire profesional, ca urmare a unor disfuncii ale sistemului de munc. Securitatea i sntatea n munc reprezint un ansamblu de norme avnd ca obiect reglementarea relaiilor sociale formate n cadrul organizrii, desfurrii i controlului procesului de munc pentru asigurarea condiiilor optime la nivelul standardelor moderne de aprare a vieii i sntii participanilor la acest proces, al prevenirii accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale. Unitatea trebuie s identifice toate obligaiile legale ce i revin n privina securitii i sntii n munc. Pentru actualizarea permanent a obligaiilor ce i revin din punct de vedere legal, unitatea trebuie s stabileasc o procedur de identificare, documentare i actualizare a prevederilor legale dar i a altor cerine pe care unitatea dorete s le adopte.

Pag. 9 / 78

LEGISLAIE CONEX

ELEMENT GENERATOR CONSTITUIA LEGISLAIA PRIMAR (principii) CODUL MUNCII LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

EMITENT

PARLAMENT

LEGEA SNTII MEDIULUI ASIGURRILOR SOCIALE

LEGISLAIE SECUNDAR (masuri de prevenire; reguli de aplicare) N NORMEMETODOLOGICEDIRECTIVE M E EUROPENEHG de implementare H S STANDARDEDE SECURITATEDE D P PRODUS

Guvern MMSS Inspecia Muncii

LEGISLATIE TERIAR (msuri de prevenire detaliate) INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII

Organiza tii

Pag. 10 / 78

LEGEA NR. 319/2006 A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Directiva cadru 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea securitatii si sanatatii lucratorului constituie pilonul central al politicii europene in acest domeniu. Integrarea tarii noastre in familia tarilor europene a impus preluarea in totalitate a directivei in Legea nr. 319/14.07.2006 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr. 646/26.07.2006 si care a intrat in vigoare la 1.10.2006. Legea securitatii si sanatatii in munca indeplineste rolul de lege fundamentala in domeniu si stabileste cadrul general, principiile si regulile de baza pentru promovarea securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Avand cel mai mare nivel de aplicabilitate, legea este elementul generator pentru toate prevederile normative din domeniul securitatii si sanatatii in munca si marcheaza o etapa importanta in construirea prevenirii riscurilor profesionale si a unei noi abordari a gestiunii acestora. Prevenirea riscurilor profesionale se bazeaza pe 3 elemente fundamentale: refentialul juridic constituit din directiva cadru pe care aceasta lege a transpus-o; definirea precisa a rolului si misiunilor care revin fiecarui participant la procesul de munca (patroni, lucratori, reprezentanti ai lucratorilor, servicii de protectie si prevenire, servicii de control) si mai ales afirmarea rolului preponderent al angajatorului in domeniul prevenirii riscurilor profesionale si a responsabilitatilor; importanta evaluarii sistematice a riscurilor. Analiza factorilor potentiali de risc care precede procedura de evaluare este obiectul unui inventar precis a starii locurilor de munca. Acest inventar se face la nivelul locurilor de munca si al unitatii de munca. Domeniul de aplicare Legea constituie actul normativ aplicabil intr-un domeniu foarte larg si urmareste punerea in practica a masurilor vizand promovarea ameliorarii securitatii si sanatatii lucratorilor in munca. Domeniul de aplicare al legii vizeaza ansamblul situatiilor de munca private si publice. Totusi legea exclude anumite activitati ale serviciilor publice a caror natura este intervetionista si ale caror misiuni nu sunt compatibile cu dispozitiile prezentei legi (fortele armate, politia, sau serviciile de securitate civile). Este de notat ca aceste excluderi nu trebuie sa fie un obstacol la garantarea unui nivel de prevenire a riscurilor profesionale. Legea aduce o definitie precisa termenilor importanti in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Termenul de lucrator include si studentii si elevii in perioada de practica precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice. Obligatiile angajatorului Obligatiile angajatorului sunt tratate in capitolul 3 al legii. Mai intai angajatorul are obligatia generala de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. Este un principiu absolut, care nu va fi pus in cauza nici prin organizarea in intreprindere a unui serviciu intern de prevenire, nici prin interventia unui serviciu extern avand ca misiune generala prevenirea riscurilor in intreprindere. Totusi acest principiu general de responsabilitate poate sa nu fie aplicat in situatii circumstantiale, anormale sau
Pag. 11 / 78

imprevizibile sau a evenimentelor cu caracter exceptional (cazuri de forta majora). De asemenea angajatorului ii revine obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea securitatii, sanatatii, prevenirea riscurilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor, asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca. Aceasta obligatie trebuie sa fie asigurata pe baza principiilor generale ale prevenirii: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursa; d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca i de producie, n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra sntii; e) adaptarea la progresul tehnic; f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprind tehnologiile, organizarea muncii, condiiile de munca, relaiile sociale i influenta factorilor din mediul de munca; h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fata de msurile de protecie individual; i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor. O mare responsabilitate pentru angajator o constituie evaluarea riscurilor legate de echipamentele alese, substantele si preparatele puse in lucru si de amenajarea locurilor de munca. Este important de precizat ca riscurile profesionale, care fac obiectul unei evaluari de catre angajatori, nu sunt determinate o data pentru totdeauna si evolueaza in functie mai ales de dezvoltarea progresiva a conditiilor de munca si de cercetarile stiintifice in materie de riscuri profesionale. In urma evaluarii efectuate angajatorul elaboreaza un plan de actiune pentru activitatile de prevenire precum si pentru metodele de munca si de productie care sa garanteze un nivel mai bun securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor. Activitatile de prevenire, metodele de munca si de productie trebuie sa fie integrate in anasamblul activitatii intreprindeii la toate nivelele de incadrare . Angajatorului i se cere sa ia masurile corespunzatoare pentru : evaluarea riscurilor luarea in considerare a capacitatii lucratorilor atunci cand li se incredinteaza sarcini planificarea introducerii progresului tehnic punerea la dispozitia lucratorilor a instructiunilor adecvate pentru accesul in zonele cu riscuri organizarea coordonarii activitatii intreprinderilor in cadrul unor situatii de coactivitate intre una sau mai multe intreprinderi exterioare care intervin in acelasi loc de munca. Masurile prinvind securitatea sanatatea si igiena muncii nu trebuie sa comporte obligatii financiare pentru lucrator. Servicii de prevenire si protectie Punerea in opera a unor servicii de protectie si prevenire este o obligatie pe care Legea o impune angajatorului in situatii bine precizate in normele metodologice. Aceste servicii pot fi compuse din: lucratori din intreprindere sau poate fi un prestator exterior daca resursele interne nu sunt suficiente. Acest serviciu poate sa aibe la dispozitie un cod de bune practici cu principii clare in beneficiul lucratorilor respectivi. Lucratorii desemnati nu pot fi prejudiciati
Pag. 12 / 78

din cauza responsabilitatilor pe care le au. Daca angajatorul face apel la competente externe, persoane sau servicii, acestea trebuie sa fie informate despre factorii cunoscuti sau suspectati de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor Legea stabileste ca in cazul intreprinderilor mici in care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite angajatorul poate el insusi sa-si asume atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca daca are capacitatea necesara. Organizarea primului ajutor si evacuarii lucratorilor. Stingerea incendiilor Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare si adaptate la natura si marimea intreprinderii pentru organizarea primului ajutor. El trebuie de asemenea sa organizeze relatiile cu serviciile externe insarcinate cu asistenta medicala de urgenta si cu lupta impotriva incendiilor. Angajatorul desemneaza lucratorii care vor forma echipa de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor. Insituatiile de pericol grav si iminent angajatorul trebuie sa raspunda mai multor obligatii: - sa informeze lucratorii susceptibili sa fie expusi la un risc de pericol grav si imediat, asupra riscului si dispozitiilor luate pentru asigurarea protectiei lor; - sa ia masuri si sa dea instructiuni pentru oprirea lucrului si pentru a se pune in siguranta - sa se abtina sa ceara lucratorilor sa reia lucrul in caz de persistenta a pericolului - sa se abtina sa creeze un prejudiciu lucratorilor care au parasit locul de munca in cazurile de pericol iminent si grav; - sa asigure lucratorilor posibilitatea ca in caz de absenta a sefilor ierarhici sa ia masuri corespunzatoare pentru evitarea consecintelor unui astfel de pericol Potrivit legii, angajatorul mai are si alte obligatii dupa cum urmeaza: in domeniul organizarii prevenirii: sa dispuna de evaluarea riscurilor sa determine masurile de prevenire sa tina lista accidentelor de munca sa stabileasca rapoartele privind accidentele de munca cerute de autoritatea nationala competenta in domeniul informarii lucratorilor: sa ia masurile corespunzatoare pentru ca lucratorii sa primeasca informatiile necesare privind riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si masurile de prevenire stabilite sa ia masuri pentru organizarea primului ajutor in situatii de coactivitate a mai multor intreprinderi care intervin in acelasi loc de munca: sa organizeze informarea fiecarei intreprinderi privind riscurile profesionale si masurile de prevenire dispuse sa ia masuri pentru organizarea primului ajutor in cazul lucratorilor cu functii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca: sa organizeze accesul la evaluarea riscurilor si a masurilor retinute sa organizeze accesul la rapoartele asupra accidenteleor de munca sa organizeze accesul la informarea provenita de la Inspectia Muncii si serviciile externe de prevenire.
Pag. 13 / 78

Consultarea si drepturile reprezentantilor lucratorilor Angajatorii trebuie sa consulte lucratorii sau pe reprezentantii lor si sa permita participarea lor in cadrul tuturor chestiunilor care se refera la securitatea si sanatatea lor. Aceasta implica consultarea lucratorilor, dreptul acestora si a reprezentantilor lor de a face propuneri. Lucratorii sau reprezentantii lor, avand functii specifice in materie, vor participa intr-un mod echilibrat si sunt consultati in prealabil si in timp util asupra oricarei actiuni susceptibila sa aiba efecte substantiale asupra securitatii si sanatatii in munca, asupra organizarii serviciilor de prevenire, de prim ajutor si de lupta contra incendiilor, asupra obligatiilor angajatorilor privind formarea lucratorilor in domeniu. Reprezentantii lucratorilor Reprezentantii lucratorilor au, potrivit legii, urmatoarele drepturi: pot cere angajatorilor sa ia masuri corespunzatoare si sa ii faca propuneri pentru eliminarea si reducerea riscurilor; nu pot fi prejudiciati din cauza activitatii lor trebuie sa beneficieze de un timp de munca suficient fara pierdere la salariu si de mijloacele necesare din partea angajatorului pentru exercitarea drepturilor si functiilor care decurg din lege pot face apel la autoritatea competenta daca estimeaza ca masurile luate si mijloacele angajate de patron nu pot fi suficiente pentru garantarea securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul unei formari corespunzatoare, organizata in timpul de munca in, sau in afara intreprinderii fara a i se pune in sarcina plata acestuia.

Lucratorii au dreptul la o formare suficienta si adecvata, mai ales sub forma informarilor si instructiunilor specifice axate pe postul de munca si functie care sa fie organizata in timpul programului de munca fara a le fi pusa in sarcina plata: - la angajare - la mutare sau schimbarea functiei - la introducerea sau schimbarea unui echipament de munca - la introducerea unei noi tehnologii Asceasta formare trebuie sa fie repetata periodic si sa fie adaptata evolutiei riscurilor si aparitiei de noi riscuri. Obligatiile lucratorilor Legea stabilieste obligatii de prevenire a riscurilor profesionale pentru lucratori. Acestia trebuie sa abia grija de securitatea si sanatatea lor precum si a celorlalte persoane care ar putea suferi din cauza actelor sau omisiunilor in munca. Aceasta obligatie se bazeaza pe instructiunile angajatorului si pe formarea lucratorilor. In acest scop lucratorii trebuie: - sa utilizeze corect masinile, utilajele si substantele periculoase, echipamentele individuale de protectie puse la dispozitia lor - sa nu scoata din functie si sa nu schimbe sau deplaseze dispozitivele de securitate pe care trebuie sa le utilizeze corect - sa semnaleze imediat angajatorului sau lucratorului cu functie in materie de securitate si sanatate in munca orice situatie de munca daca are un motiv rezonabil de a se gandi ca aceasta constituie un pericol grav si imediat pentru securitate si sanatate
Pag. 14 / 78

sa concure la eliminarea / diminuarea riscurilor profesionale sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari Supravegherea sanatatii lucratorilor

Lucratorii vor face obiectul unei supravegheri a sanatatii lor dupa o periodicitate stabilita prin reglementari. Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii. Conmunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor Conducatorul locului de munca si orice persoana care are cunostinta de producerea unui eveniment trebuie sa-l comunice de indata angajatorului. Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentul de indata, dupa cum urmeaza: - inspectoratelor teritoriale de munca toate evenimentele; - asiguratorului, potrivit Legii 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, evenimentele urmate de incapacitate temporata de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; - organelor de urmarire penala dupa caz. Legea stabileste si obligatia medicilor, inclusiv a medicilor de medicina a muncii de a semnala, obligatoriu, suspiciunea de boala profesionala, sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale. Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza de catre: - angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; - inspectoratele teritoriale de munca in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca, lucratorilor, la angajatorii persoane fizice, precum si in situatii cu persoane date disparute; - Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective generate de unele evenimente deosebite precum avariile sau exploziile; - autoritatile de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boli profesionale sau de boli legate de profesiune. In capitolele 8 si 9 ale legii sunt definite infractiunile si contraventiile, precum si sanctiunile si persoanele care pot aplica sanctiunile, respectiv, inspectorii de munca si inspectorii sanitari. Autoritati competente Autoritatile compentente in domeniul securitatii si sanatatii in munca si institutiile cu atributii in domeniu sunt definite in capitolul 10 al legii. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in domeniul securitatii si sanatatii in munca si in aceasta calitate elaboreaza politica si strategia nationala in acest domeniu, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si prin consultare cu alte institutii cu atributii in domeniu. Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica, coordoneaza activitatea de medicina muncii la nivel national si supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor. Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce proveste controlul aplicarii legislatiei referitoare le securitatea si sanatatea in munca.
Pag. 15 / 78

Legea stabileste pentru aceste autoritati principalele atributii. De mentionat ca Legea stabileste si principalele atributii ale asiguratorului pentru accidentele de munca si bolile profesionale, precum si ale Institutului National de Cercetare, Dezvoltare pentru Protectia Muncii.

NORMELE METODOLOGICE PENTRU APLICAREA LEGII SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA APROBATE PRIN H.G. 1425 DIN 30.10.2006
Scopul - scopul Normelor metodologice este de a reglementa procedurile de aplicare a principiilor pe care Legea nr.319/2006 le statueaza si anume: autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca; serviciile de prevenire si protectie; organizarea si functionarea comitetelor de securitate si sanatate in munca; instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca; pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific; comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalizarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale. Primul capitol al Normelor metodologice este destinat definirii termenilor si expresiilor utilizate in norme.

Autorizarea Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca este reglementata in capitolul 2 si constituie procedura prin care inspectoratele teritoriale de munca, in baza cererii depusa de angajator, insotita de declaratia tip pe proprie raspundere si de copiile de pe actele de infiintare, acorda certificatul constatator in baza caruia se pot desfasura activitatile pentru care a fost solicitata autorizarea.

Servicii de prevenire si protectie In capitolul 3 al Normelor intitulat Servicii de prevenire si protectie sunt stabilite cerintele minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, protectia lucratorilor la locul de munca, organizarea activitatilor de prevenire si protectie in cadrul intreprinderii, a serviciilor externe de prevenire si protectie, precum si statutul de reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Activitati de prevenire
Pag. 16 / 78

Articolul 14 al normelor stabileste modurile in care angajatorul poate realiza activitatile de prevenire si protectie, respectiv: prin asumarea de catre angajator a atributiilor; prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori; prin infiintarea unui serviciu intern; prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Activitatile de prevenire sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Indentificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca. Elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie. Elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca in vigoare. Propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul S.S.M. ce revin lucratorilor corespunzatori functiilor exercitate. Verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie. Intocmirea necesarului de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire. Elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii instruirii, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite. Elaborarea programului de instruire-testare. Asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, instruirea lucratorilor. Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific. Stabilirea zonelor care necesita semnalizare, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor HG 271/2006 a semnalizarii corespunzatoare. Evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor. Evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare. Evidenta posturilor de lucru care necesita testarea aptitudinilor sau control psihologic periodic. Monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control si a instalatiilor de ventilare sau altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca. Verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare avertizare, semnalizare de urgenta precum si a sistemelor de siguranta. Informarea angajatorului in scris asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie.
Pag. 17 / 78

16. 17.

18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

Intocmirea rapoartelor. Evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice sau incercarile acestora sa fie efectuate de persoane competente. Identificarea EIP necesare pentru posturile de lucru. Urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a EIP si inlocuirii lor la termenele stabilite. Participartea la cercetarea evenimentelor conform competentelor. Intocmirea evidentelor conform competentelor. Elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca. Urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca Colaborarea cu lucratorii sau reprezentantii lucratorilor cu serviciile externe de prevenire si protectie, cu medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie. Colaborarea cu lucratorii desemnati si/sau serviciile externe ale altor angajatori in situatia cand mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca. Urmarirea actualizarii planului de avertizare a celui de prevenire si protectie si a celui de evacuare. Propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul SSM Propunerea de clauze privind SSM la incheierea contractelor de prestari de servicii. Intocmirea necesarului de mijloace materiale pentru desfasurarea activitatilor.

27.

28. 29. 30. 31.

Norma stabileste conditiile in care se vor organiza aceste activitati si nivelul de pregatire al celor chemati sa efectueze activitatile, respectiv lucratorii desemnati, lucratorii din serviciile interne si din serviciile externe. Un instrument important prin care angajatorul este chemat sa indeplineasca cerintele legale privind imbunatatirea conditiilor de munca il constituie Planul de prevenire si protectie (art.13 lit b din Legea nr.319/2006) care trebuie revizuit ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de munca sau noi riscuri. Planul de prevenire si protectie contine masuri de natura tehnica, organizatorica, igienicosanitara si de alta natura, necesare organizarii securitati si sanatatii lucratorilor, iar masurile se stabilesc in urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca. Pentru activitatile de prevenire si protectie sunt trei nivele de pregatire necesare pentru care in norma sunt stabilite cerintele minime.
Pag. 18 / 78

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt alesi de catre lucratori, tinand cont de numarul angajatilor si trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire pentru a-si duce la indeplinire atributiile inscrise in norme.

Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca Organizarea si functionarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca este obligatorie in unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori sau chiar un numar mai mic, la cererea inspectorului de munca. Secretariatul Comitetului este asigurat de lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciul intern de prevenire si protectie. In norme sunt stabilite modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor si modul de functionare a Comitetului.

Instruirea lucratorilor Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca. Norma stabileste ca instruirea se efectueaza in timpul programului de lucru, iar perioada de timp utilizata in acest scop se considera timp de munca. Instruirea lucratorilor cuprinde trei faze: instruirea introductiv generala; instruirea la locul de munca; instruirea periodica. Angajatorul are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate, iar la instruire vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire ca: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator. Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruie testare, pe meserii sau activitati. Rezultatul instruirii lucratorilor se consemneaza obligatoriu in fisele individuale de instruire. Norma prevede categoriile de lucratori pentru care se face fiecare faza a instructajului, scopul, problemele care se expun, durata, conditiile si cine executa instruirea. Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific Definiia: Starea de pericol grav si iminent de accidentare poate fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere, lucrator al serviciului extern si de catre inspectorii de munca. La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare, norma impune luarea urmatoarelor masuri de securitate: oprirea echipamentului de munca si activitatea; evacuarea personalului din zona periculoasa; anuntarea conducatorilor ierarhici;
Pag. 19 / 78

 eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent. Realizarea acestor masuri il obliga pe angajator sa desemneze lucratorii care trebuie sa actioneze si pe care trebuie sa-i instruiasca. De asemenea, angajatorul trebuie sa intocmeasca si sa afiseze Planul de evacuare a lucratorilor si sa instruiasca lucratorii pentru ca acestia sa contacteze serviciile specializate si sa anunte operativ nivelele ierarhice superioare si sa aiba capacitatea necesara pentru a elimina starea de pericol grav si iminent. Angajatorul este obligat sa evidentieze zonele cu risc ridicat si masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor care vor fi aduse la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si a lucratorilor expusi. Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale. Normele metodologice reglementeaza procedurile, metodele si mijloacele privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase si a bolilor profesionale. Art. 116 din Norme enumera informatiile care formeaza obiectul comunicarii oricarui eveniment. La producerea unui eveniment, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor evenimente. Daca totusi se impune schimbarea starii de fapt rezultata din producerea evenimentului este obligatoriu sa se faca schite, fotografii ale locului si sa se conserve probe care pot contribui la elucidarea cauzelor si imprejurarilor evenimetelor. Sunt stabilite in Norme si obligatiile pe care le au unitatile sanitare, unitatile medicale si cele de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, atunci cand evenimentele produse impun interventia acestora. Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului. Normele stabilesc cine face cercetarea evenimentelor in functie de gravitatea acestora, respectiv: angajatorul la care s-a produs evenimentul atunci cand acesta a avut drept urmare incapacitatea temporara de munca; inspectoratul teritorial de munca, cazul evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evidenta, accident colectiv, persoane disparute, incidentele periculoase, incapacitatile temporare de munca devenite invaliditati; precum si durata cercetarii si cazurilor de prelungire a acesteia.
Pag. 20 / 78

Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Normele metodologice stabilesc tipurile de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul social si/sau in munca care se supun avizarii, cerintele pe care acestea trebuie sa le indeplineasca si procedurile de avizare.

Documentatiile pentru care este necesara avizarea sunt: filmele cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii in munca; afisele, pliantele, brosurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; modulele de curs destinate instruirii; diapozitivele, diafilmele. Cerintele generale pentru realizarea documentatiilor sunt: continutul sa fie in concordanta cu legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca in vigoare; sa prezinte informatia intr-o forma accesibila, completa si usor de asimilat; continutul si realizarea sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire al subiectilor carora li se adreseaza. Normele stabilesc si cerinte specifice pentru fiecare tip de documentatie. Pentru avizarea documentatiilor solicitantii se adreseaza Comisiei de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca din judetul unde isi are sediul elaboratorul.

Pag. 21 / 78

L I S T A HOTARARILOR DE GUVERN APLICABILE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

1. Hotarrea nr. 1.218/06.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate n munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor mpotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2. Hotarrea nr. 1.146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea n munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 3. Hotarrea nr. 1.136/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice 4. Hotarrea nr. 1.135/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca la bordul navelor de pescuit 5. Hotarrea nr. 1.093/16.08.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca 6. Hotarrea nr. 1.092/16.08.2006 privind protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici n munca 7. Hotarrea nr. 1.091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 8. Hotarrea nr. 1.058/09.08.2006 privind cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 9. Hotarrea nr.1.051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare 10. Hotarrea nr. 1.050/09.08.2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj 11. Hotarrea nr. 1.049/09.08.2006
Pag. 22 / 78

privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran 12. Hotarrea nr. 1.048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 13. Hotarrea nr. 1.028/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 14. Hotarrea nr. 1.007/02.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor 15. Hotarrea nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 16. Hotarrea nr. 461/12.04. 2006 pentru modificarea Hotarrii Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii n atmosfere potential explozive 17. Hotarrea nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile 18. Hotarrea nr. 1.876/22.12.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii 19. Hotarrea nr. 1.875/22.12.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest

Pag. 23 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici la locul de munca

Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile Directivei 98/24/CE, Directivei 91/322/CEE, Directivei 2000/39/CE, Directivei 2006/15/CE. Obiectivul hotararii este de a stabili cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru securitatea si sanatatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agentilor chimici prezenti la locul de munca ori ca rezultat al oricarei activitati profesionale care implica agenti chimici. Hotararea stabileste intelesul termenilor urmatori: agent chimic; agent chimic periculos; activitati care implica agenti chimici; valoarea limita biologica; supravegherea sanatatii; pericol; risc. Obligatiile angajatorilor Angajatorul trebuie sa ia pe langa riscurile prevazute in art. 7 alin (1) (3) din Legea nr.319/2006 si urmatoarele masuri din prezenta hotarare: - sa se asigure ca riscul pentru securitatea si sanatatea lucratorilor in procesul de munca, indus de un agent chimic periculos, este eliminat sau redus la minimum, tinand cont de valorile limita de expunere profesionala si de valorile limita admise ; - atunci cand constata prezenta agentilor chimici periculosi la locul de munca, angajatorul trebuie sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor care decurge din prezenta agentilor, luand in considerare: proprietatile lor periculoase; informatiile puse la dispozitie de furnizori cum ar fi fisele de securitate ; nivelul, tipul si durata expunerii; conditiile in care se desfasoara lucrul in prezenta unor altfel de agenti, inclusiv cantitatile acestora; valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice nationale ; efectul masurilor preventive luate sau care urmeaza sa fie luate; concluziile care rezulta in urma supravegherii starii de sanatate a lucratorilor.

Principii generale pentru prevenirea riscurilor asociate cu agenti chimici periculosi Masurile prin care angajatorul elimina sau reduce la minimum riscurile datorate agentilor chimici periculosi, potrivit evaluarii de risc, mentionate de hotarare, sunt: a) proiectarea si organizarea sistemelor de lucru; b) dotarea cu echipament corespunzator pentru lucrul cu agenti chimici, elaborarea si implementarea procedurilor de intretinere, care sa asigure securitatea si sanatatea lucratorilor in procesul de munca; c) reducerea la minimum a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi ; d) - reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere ;
Pag. 24 / 78

e) masuri corespunzatoare de igiena; f) reducerea cantitatii de agenti chimici prezenti la locul de munca minim necesar pentru tipul de activitate respectiva ; g) proceduri adecvate de lucru care includ in special reglementari tehnice privind manipularea, depozitarea si transportul in conditii de siguranta la locul de munca al agentilor chimici periculosi si ale deseurilor care contin asemenea agenti chimici. Masuri specifice de protectie si prevenire Hotararea de guvern stabileste masurile specifice de protectie si prevenire dupa cum urmeaza: - angajatorul recurge la substituirea unui agent chimic periculos, inlocuindu-l cu un agent sau proces chimic care in conditiile utilizarii, nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitate si sanatate; - atunci cand substituirea nu este posibila, angajatorul ia in ordinea prioritatii masurile: a) proiectarea unor procese de munca si control tehnic adecvate si utilizarea echipamentelor si materialelor potrivite, astfel incat sa se evite sau sa se reduca la minim, emiterea de agenti chimici periculosi care pot prezenta un risc pentru siguranta si sanatatea lucratorilor la locul de munca; b) aplicarea unor masuri de protectie colectiva la sursa riscului, cum ar fi ventilatia adecvata si masurile potrivite de organizare; c) aplicarea unor masuri de protectie individuala, inclusiv asigurarea echipamentului individual de protectie daca expunerea nu poate fi prevenita cu alte mijloace. Angajatorul este obligat sa efectueze masurari ale agentilor chimici care pot prezenta risc pentru sanatatea lucratorilor la locul de munca in mod regulat si ori de cate ori se produce expunerea lucratorilor la agenti chimici, in special cu privire la valorile limita de expunere profesionala. Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala stabilita efectiv la nivel national a fost depasita, angajatorul ia masuri imediat pentru remedierea situatiei prin aplicarea de masuri de prevenire si de protectie. Masurile catre trebuie luate pot fi masuri tehnice sau organizatorice potrivite cu natura operatiunii inclusiv de depozitare, manipulare si separare a agentilor chimici incompatibili. Masuri aplicabile in cazul producerii de accidente, incidente sau urgente Angajatorul stabileste masuri sau planuri de actiune care pot fi aplicate atunci cand se produce un eveniment. Aceste planuri trebuie sa includa exercitii la intervale regulate si pentru care se asigura mijloacele adecvate de prim ajutor. Atunci cand un eveniment se produce, angajatorul ia imediat masuri pentru reducerea efectelor evenimentului si pentru informarea lucratorilor interesati. Pentru a readuce situatia la normal angajatorul trebuie: sa aplice masurile de remediere a situatiei; sa permita sa lucreze in zona afectata numai lucratorilor care sunt indispensabili pentru efectuarea reparatiei. Lucratorilor care lucreaza in zona afectata li se asigura imbracaminte de protectie potrivita, echipamente individuale de protectie si instalatiile pe care trebuie sa le utilizeze pana la revenirea situatiei la normal. Angajatorul asigura disponibilitatea informatiilor cu privire la masurile aplicabile in caz de urgenta, care implica agenti chimici periculosi. Informarea si instruirea lucratorilor Angajatorul se asigura ca lucratorii sau reprezentantii lor primesc: datele referitoare la existenta oricarui agent periculos la locul de munca si informatii suplimentare de cate ori au loc schimbari majore la locul de munca;
Pag. 25 / 78

informatii despre agenti chimici periculosi la locul de munca, riscurile pentru securitate si sanatate, valorile limita de expunere profesionala si prevederi legale; instruire si informare privind precautiile necesare si actiunile ce trebuie intreprinse pentru a se proteja pe ei insisi si pe alti lucratori la locul de munca; acces la orice fisa tehnica de securitate.

Interdictii. Supravegherea starii de sanatate In art. 34 al hotararii se interzice producerea, fabricarea sau utilizarea la locul de munca a agentilor chimici prevazuti in anexa 3 a hotararii, in conditiile prevazute in anexa pentru a preveni expunerea lucratorilor la riscurile pentru sanatate pe care le pot prezenta anumiti agenti chimici sau anumite activitati care implica agenti chimici. Se pot permite exceptiile urmatoare: pentru scopul exclusiv al cercetarii stiintifice si testarii; pentru activitatile prin care se elimina agentii chimici care sunt prezenti sub forma de produse secundare sau deseuri; pentru producerea agentilor chimici pentru a fi folositi ca produse intermediare in conditii specificate de hotarare. Obtinerea derogarii obliga angajatorul sa prezinte la MMSSF urmatoarele date: motivul pentru care solicita derogarea; cantitatile de agent chimic ce va fi folosita anual; activitatile si/sau reactiile sau procesele implicate; numarul lucratorilor care vor fi implicati; masurile prevazute pentru protejarea securitatii si sanatatii lucratorilor implicati; masurile tehnice si organizatorice luate pentru a preveni expunerea lucratorilor. Supravegherea starii de sanatate Supravegherea starii de sanatate se efectueaza atunci cand sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: 1. expunerea lucratorului la agentul chimic periculos este de asa natura incat se poate stabili o legatura intre o boala identificabila sau un efect negativ al expunerii asupra sanatatii; 2. exista posibilitatea ca boala sau efectul sa apara in conditiile specifice de la locul de munca al lucratorului; 3. tehnica de investigare prezinta un risc scazut pentru lucratori. In situatia in care este stabilita o valoare limita biologica tolerabila obligatorie, supravegherea starii de sanatate este obligatorie daca se desfasoara o activitate cu respectivul agent chimic periculos. Hotararea interzice utilizarea unor agenti chimici, respective a carbonatului basic de plumb (ceruza), sulfatului de plumb, oxidului de plumb, la vapoare, cu exceptia unor activitati mentionate. Dosarele medicale cu privire la starea de sanatate a lucratorilor supravegheati trebuie sa contina un rezumat al rezultatelor supravegherii starii de sanatate si al tuturor datelor reprezentative obtinute prin monitorizarea expunerii persoanei respective la agentul chimic periculos. Lucratorii au acces la dosarele lor medicale. Atunci cand in urma supravegherii medicale se releva faptul ca un lucrator sufera de o boala sau o afectiune legata de expunerea la un agent chimic periculos la locul de munca sau daca o valoare biologica admisa a fost depasita, lucratorul trebuie sa fie informat despre acest lucru de medicul care ii da informatiile si il consiliaza asupra starii sanatatii sale. Angajatorul trebuie sa revada evaluarea riscurilor si masurile prevazute pentru suprimarea sau reducerea acestor riscuri tinand cont de avizul medicului de medicina muncii.

Pag. 26 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamenetelor de munca

Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile Directivei 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamenetelor de munca Scopul: Hotararea are scopul de a stabili cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamante de munca Hotararea precizeaza regulile aplicabile la montarea si utilizarea echipamentelor de munca de catre lucratori. Obiectivul principal al hotararea este de a pune in opera masurile concrete minimale vizand promovarea securitatii si sanatatii in munca pentru utilizarea echipamentelor de munca. Aceasta hotarare fixeaza obligatiile angajatorilor privind alegerea echipamanetelor de munca in functie de lucrarile de efectuat si de riscurile la care vor fi supusi lucratorii. Ea stabileste de asemenea, regulile de informare si formare adecvate in beneficiul lucratorilor pusi sa monteze si sa utilizeze echipament de munca. Hotararea fixeaza principiile de verificare initiale si periodice a echipamentului in functie de criteriile de periculozitate si de conditiile de punere in functiune a echipamentelor. Pentru amenajarea posturilor de munca si aplicarea prescriptiilor minimale de securitate trebuie luate in considerare si aplicate principiile ergonomice. Reprezentantii lucratorilor trebuie sa fie consultati si asociati in ansamblul demersurilor care se refera la aplicarea prescriptiilor din hotarare. Definitii Echipamentul de munca este orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de munca. Zona periculoasa este orice zona din interiorul si din jurul echipamentului de munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa. Obligatiile angajatorului sunt de mai multe naturi. Alegerea echipamentelor in functie de tipul de munca si riscuri. Angajatorii sunt obligati sa aleaga echipamentele de munca in functie de caracteristicile specifice ale muncii si de riscurile pentru muncitori cu scopul eliminarii sau pentru minimalizarea riscurilor. Conditiile specifice de aplicare Echipamentele puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor dupa aplicarea prezentei hotarari trebuie sa satisfaca prescriptiile minimale prevazute in anexe. Gestiunea echipamanetelor specifice Utilizarea, repararea sau mentenanta echipamentelor de munca la riscuri specifice sunt rezervate lucratorilor abilitati special. Obligatiile privind informarea si formarea pentru utilizare sigura.
Pag. 27 / 78

Angajatorul trebuie sa furnizeze lucratorilor informatiile adecvate, notificari asupra echipamentelor de munca, continand minimum de indicatii asupra securitatii si sanatatii. Trebuie de asemenea sa se acorde o formare adecvata lucratorilor insarcinati cu utilizarea echipamentelor privind riscurile in utilizare. Verificarile initiale si periodice Trebuie vegheat ca echipamentul de munca a caror securitate depinde de cerintele de instalare sa fie supuse unei verificari initiale si unei verificari dupa fiecare montare. Echipamentul de munca trebuie sa faca obiectul verificarilor periodice si unor verificari exceptionale de fiecare data cand pot avea evenimente susceptibile sa produca daune. Principiile prevenirii (ergonomie) Postul de munca si pozitia lucratorilor in timpul utilizarii echipamentului de munca precum si principiile ergonomice trebuie sa fie luate deplin in considerare de catre angajator in timpul aplicarii prescriptiilor minime de securitate. Lucratorii trebuie sa fie atenti la riscurile care se afla in mediul imediat de munca. Consultarea si participarea lucratorilor Angajatorul are obligatia de a organiza consultarea si participarea lucratorilor in materiile acoperite de prezenta hotarare.

Pag. 28 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR.1093/2006 Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca

Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei 2004/37/CE privind protetia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca. Scopul Hotararea are ca scop protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, care apar sau este posibil sa apara prin expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca. Definitii. Domeniul de aplicare. Determinarea si evaluarea riscurilor Agentul cancerigen este: a. o substanta care corespunde criteriilor de clasificare 1 sau 2 de agenti cancerigeni conform anexei 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000; b. un preparat compus din una sau mai multe substante prevzute la lit.a) atunci cand concentratia uneia sau a mai multor astfel de substante, corespunde cerintelor impuse de anexa 2 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000; c. o substanta, un preparat sau un procedeu, prevazute in anexa 1, precum si o substanta sau un preparat care este degajat printr-un procedeu prevazut in aceasta anexa. Hotararea defineste de asemenea agentii mutageni. Valoarea limita limita mediei ponderate in timp a concentratiei agentului cancerigen sau mutagen in aer in zona de respiratie a lucratorului, pe o perioada de referinta. Identificarea si aprecierea riscurilor In cazul oricarei activitati susceptibile sa prezinte pentru lucratori un risc de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni, angajatorul este obligat sa determine natura, gradul si durata de expunere a lucratorilor, pentru a face posibila evaluarea oricarui risc pentru sanatatea si securitatea lor, precum si stabilirea masurilor care trebuie luate. Angajatorul are obligatia de a evalua periodic ridscurile si la orice modificare a conditiilor de munca. Angajatorul trebuie sa tina cont la evaluare de toate caile de patrundere a agentului cancerigen sau mutagen in organism si sa acorde atentie speciala lucratorilor cu sensibilitate cunoscuta. Obligatiile angajatorilor Reducerea utilizarii si inlocuirea agentilor cancerigeni sau mutageni la locul de munca Angajatorul trebuie sa reduca utilizarea unui agent cancerigen sau mutagen la locul de munca
Pag. 29 / 78

daca este posibil din punct de vedere tehnic tehnic in special prin inlocuirea sa cu o substanta, preparat sau procedeu care, in conditii de utilizare nu este periculos sau este mai putin periculos. Prevenirea si reducerea expunerii la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca In situatia in care s-a depasit valoarea limita a agentului cancerigen sau mutagen expunerile nu trebuie sa se realizeze. Obligatiile angajatorului pentru a garanta sanatatea si securitatea lucratorilor sunt: 1. Reducerea utilizarii unui agent cancerigen sau substituirea cu un altul care nu este periculos sau este mai putin periculos; 2. Evitarea sau reducerea expunerii Trebuie sa se produca agentul cancerigen in spatiu inchis. Daca acest lucru nu este posibil tehnic trebuie ca nivelul de expunere sa fie cat mai redus posibil. In toate cazurile de utilizare a unui agent cancerigen, angajatorul trebuie sa ia urmatoarele masuri: sa limiteze numarul de lucratori expusi; sa evite (sa sa minimizeze) degajarea agentului cancerigen la locul de munca; sa evacueze agentul cancerigen la sursa (aspirare locala si ventilatie generala); sa utilizeze metode de masurare corespunzatoare (pentru detectarea precoce a poluarii); sa aplice metode si proceduri de lucru corespunzatoare; sa acorde prioritate masurilor de protectie colectiva (daca este imposibil individuala); sa puna in aplicare masuri de igiena (curatarea locurilor); sa informeze lucratorii; sa delimiteze zonele de risc si sa utilizeze semnale adecvate de securitate (interdictia de fumat); sa puna in aplicare planuri de urgenta (pentru caz de accident); sa asigure mijloace de depozitare si de transport fara risc (etichetarea obligatorie a recipientilor care trebuie sa fie ermetici); sa asigure mijloace care sa permita colectarea, depozitarea si evacuarea in siguranta a deseurilor de catre lucratori. 3. Informarea autoritatilor competente Angajatorul trebuie sa puna la dispozitia autoritatilor competente la cerere informatiile legate de motivele pentru care se utilizeaza agentii cancerigeni sau mutageni; activitatile desfasurate si procedeele industriale folosite; cantitatile fabricate sau utilizate de substante ori preparate care contin agenti cancerigeni sau mutageni; numarul lucratorilor expusi; masurile de prevenire luate; tipul echipamentului de protectie utilizat; natura si gradul expunerii; cazurile de inlocuire a agentilor cancerigeni sau mutageni; 4. Expunerea imprevizibila si cea previzibila Accesul in zonele de risc In cazul producerii unor evenimente imprevizibile sau a accidentelor care ar putea antrena o expunere anormala a lucratorilor, angajatorul trebuie sa ii informeze pe acestia. Pana la normalizarea situatiei si eliminarea cauzelor expunerii anormale, angajatorul trebuie sa ia urmatoarele masuri: a. sa dispuna ca in zona afectata sa lucreze numai lucratori care sunt indispensabili; b. sa doteze lucratorii implicati cu echipament individual de protectie; c. sa nu permita ca lucratorii neprotejati sa lucreze in zona afectata.
Pag. 30 / 78

5. Masuri de igiena si de protectie individuala Angajatorul este obligat ca pentru orice activitate in care exista risc de contaminare cu agenti cancerigeni sau mutageni sa ia masuri pentru a se asigura ca: a. lucratorii nu mananca, nu beau si nu fumeaza in zonele cu risc; b. lucratorii sunt dotati cu echipament individual de protectie; c. sunt prevazute locuri special amenajate pentru depozitarea separata a echipamentului individual de protectie fata de imbracamintea de strada; d. lucratorii au la dispozitie grupuri sanitare si dusuri; e. echipamentul individual de protectie este depozitat corect este verificat si curatat inainte si dupa fiecare utilizare; f. echipamentul individual de protectie cu deficiente este reparat sau inlocuit inainte de urmatoare utilizare. 6. Informarea si formarea lucratorilor Informarea si formarea lucratorilor trebuie sa fie suficienta si adecvata bazata pe toate cunostintele disponibile privind: riscurile potentiale pentru sanatate; masurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerilor; cerintele de igiena; purtarea si utilizarea echipamentului individual de protectie; masurile de luat in caz de incidente. Angajatorul trebuie sa vegheze ca recipientii, ambalajele, instalatiile sa fie etichetate clar si lizibil si sa exprime semnele de avertizare cat mai vizibil. Este necesar sa se permita lucratorilor sa veifice daca dispozitiile prezentei hotararii sunt bine aplicate 7. Consultarea si participarea lucratorilor Angajatorul trebuie sa asigure consultarea si participarea lucratorilor si reprezentantilor lor la procesul de stabilire a masurilor privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la actiunea agentilor cancerigeni si mutageni. Supravegherea medicala Fiecare lucrator care desfasoara activitati cu risc pentru securitate si sanatate trebuie sa fie supus unei supravegheri medicale inainte de expunere si la intervale de timp regulate. In baza supravegherii medicale se intocmeste un dosar medical si medicul de medicina muncii propune masuri individuale de protectie sau de prevenire de luat in cazul fiecarui lucrator. Toate cazurile de cancer identificate ca rezultat al expunerii la un agent cancerigen in timpul muncii trebuie sa fie notificate autoritatii responsabile. Lista lucratorilor expusi si dosarul medical sunt pastrate pentru 40 de ani de la sfarsitul expunerii.

Pag. 31 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR.1092/2006 Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei 2000/54/CE privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca Scopul Hotararea are ca scop protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, rezultate sau care pot sa rezulte din expunerea la agenti biologici in cursul activitatii, precum si prevenirea acestor riscuri. Definitii si clasificare Agentii biologici sunt microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare si endoparazitii umani, care sunt susceptibile sa provoace infectie, alergie sau intoxicatie. Microorganismul este o entitate microbiologica celulara sau nu, capabila de a se reproduce sau transfera pe un material genetic. O cultura celulara este rezultatul cresterii in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare. Clasificarea agentilor biologici se face in patru grupe de risc, in functie de importanta riscului de infectie pe care il prezinta. Grupa 1 agenti biollogici care nu sunt succeptibili sa provoace o boala la om; Grupa 2 - agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru lucratori; propagarea lor in colectivitate este imposibila; exista , in general, o profilaxie sau un tratament eficace. Grupa 3 agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave la om si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot prezenta un risc de propagare in colectivitate, dar exista in general o profilaxie sau un tratament eficace. Grupa 4 agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista in general o profilaxie sau un tratament eficace. Domeniul de aplicare. Identificarea si evaluarea riscurilor Hotararea se aplica in toate axctivitatile in care exista riscul ca lucratorii sa poata fi expusi agentilor biologici. Angajatorul este obligat sa determine natura, nivelul si durata expunerii pentru orice activitate susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti biologici, pentru a se putea evalua orice risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor si pentru a se putea stabili masurile ce trebuie luate. Angajatorul trebuie sa reinnoiasca periodic evaluarea riscurilor si la orice modificare a conditiilor de munca. Evaluarea riscurilor profesionale se efectueaza mai des pe baza: a. clasificarii agentilor biologici care constituie sau pot constitui un pericol pentru sanatate ; b. recomandarilor emise de inspectorii de munca sau cei sanitari ; c. informatiilor asupra bolilor ce pot fi contractate datorita unei activitati profesionale a lucratorilor ; d. efectele alergice si toxicogene ce pot sa rezulte ca urmare a activitati lucratorilor ;
Pag. 32 / 78

e. faptului ca un lucrator sufera ce o boala legata direct de munca sa.

Obligatiile angajatorilor Angajatorul trebuie sa evite utilizarea unui agent biologic periculos, inlocuindu-l printr-un agent biologic care, in functie de conditiile de utilizare si de stadiul actual al cunostintelor, nu este periculos sau este mai putin periculos pentru sanatatea lucratorilor. Daca evaluarea releva existenta unui risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca expunerea lucratorilor sa fie evitata. Daca acest lucru nu este posibil tehnic atunci angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere profesionala la un nivel suficient de scazut pentru protejarea sanatatii lucratorului prin aplicarea urmatoarelor masuri : a. limitarea, la un nivel cat mai scazut posibil a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi ; b. conceperea proceselor de munca si a masurilor de control tehnic, astfel incat sa se evite sau sa se reduca la minimum diseminarii agentilor biologici la locul de munca ; c. masuri de protectie colectiva si/sau masuri de protectie individuala, atunci cand expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace ; d. masuri de igiena adecvate obiectivului de prevenire sau reducere a transferului ori diseminarii accidentale a unui agent biologic in afara locului de munca ; e. utilizarea panourilor care semnalizeaza pericolul biologic ; f. elaborarea unor planuri care sa fie puse in aplicare in caz de accidente ce implica prezenta agentilor biologici; g. daca este necesar si tehnic posibil, detectarea in afara izolarii fizice primare a prezentei agentilor biologici utilizati in procesul de munca; h. utilizarea de mijloace ce permit colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor in deplina securitate de catre lucratori, daca este cazul, dupa tratarea acestora, inclusiv utilizarea unor recipiente sigure, usor identificabile; i. masuri care sa permita manipularea si transportul fara risc a agentilor bilogici la locul de munca. Informatiile ce trebuie furnizate autoritatilor competente Angajatorii trebuie sa puna la dispozitia autoritatilor competente la cererea acestora informatiile corespunzatoare privind : - rezultatele evaluarii ; - activitatile in care lucratorii au fost sau pot fi expusi la agenti biologici ; - numarul de lucratori expusi ; - numele si competenta persoanei responsabile cu sanatatea si securitatea la locul de munca ; - masurile de protectie si de prevenire luate, inclusiv procedeele si metodele de lucru ; - un plan de urgenta pentru protectia lucratorilor impotriva expunerii la un agent biologic din grupa 3 sau 4 in cazul defectarii izolarii fizice. Angajatorul trebuie sa informeze imediat autoritatile de sanatate publica si medicul de medicina muncii despre orice accident sau incident care ar putea sa provoace diseminarea unui agent biologic care ar putea provoca lucratorilor o infectie sau o boala grava. Masuri de igiena si protectie individuala Angajatorul trebuie sa ia 5 tipuri de masuri fara a antrena costuri pentru lucratori. Aceste masuri trebuie : a. sa interzica sa se manance si sa se bea in zona de risc ; b. sa furnizeze imbracaminte de protectie ; c. sa asigure lucratorilor spatii dotate cu instalatii igienico-sanitare adecvate, care pot include solutii/picaturi pentru ochi si/sau substante antiseptice pentru piele ;
Pag. 33 / 78

d. sa aiba in vedere ca echipamentul individual de protectie sa fie : 1. asezat corect intr-un loc stabilit separat de celelalte haine ; 2. verificat si curatat, daca este posibil inainte, si, in orice caz, dupa fiecare utilizare ; 3. reparat sau schimbat inaintea unei noi utilizari, in cazul in care prezinta defectiuni ; e. sa stabileasca proceduri privind prelevarea, manipularea si tratarea esantioanelor de origine umana sau animala. Orice imbracaminte care poate fi contaminata de agenti biologici trebuie sa fie dezinfectata, curatata sau la nevoie distrusa. Informarea, pregatirea si consultarea lucratorilor Angajatorul trebuie sa ia masuri conrespunzatoare pentru ca lucratorii si reprezentantii lor sa primeasca o formare adecvata sub forma de informatie si instructiuni referitoare la eventualele riscuri pentru sanatate si la precautiile de luat si prescriptiile privind igiena, utilizarea EIP, masuri de luat in caz de incidente. Angajatorul trebuie sa asigure la locul de munca instructiuni de securitate scrise si dupa caz afise, privind procedura de urmat in caz de : a. accident sau incident grav datorat manipularii unui agent biologic ; b. manipularea unui agent biologic de grupa 4 . Angajatorul trebuie sa asigure consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor lor la rezolvarea tuturor problemelor legate de securitatea si sanatatea in munca in cazul expunerii la agenti biologici. Lista lucratorilor expusi Angajatorul trebuie sa aiba lista lucratorilor expusi la agenti biologici din grupele 3 si 4 care indica activitatea efectuata si, atunci cand este posibil, agentul biologic la care lucratorii au fost expusi si, dupa caz, datele referitoare la expuneri, la accidente si incidente. Normele prevad termenele de pastrare a listelor in functie de grupa de agenti biologici si de consecintele expunerii. Medicul de medicina muncii, inspectorul de munca precum si orice persoana responsabila cu securitatea si sanatatea in munca trebuie sa aiba acces la lista. Supravegherea medicala a lucratorilor Normele impun supravegherea medicala a lucratorilor inainte de expunere profesionala si, in continuare, periodic. Datele rezultate din supravegherea medicala sunt tinute in dosare medicale individuale, care se pastreaza de catre serviciile de medicina a muncii cel putin 10 ani dupa incetarea expunerii sau chiar pana la 40 de ani de la ultima expunere in cazul expunerilor susceptibile sa antreneze infectii. Medicul de medicina muncii trebuie : - sa propuna masuri de protectie sau de prevenire utile individual pentru fiecare lucrator; - sa dea informatii si sfaturi medicale lucratorilor privind supravegherea medicala la care ei vor fi supusi dupa ce a incetat expunerea. Lucratorii trebuie sa aiba acces la rezultatele supravegherii medicale care ii privesc personal. Toate imbolnavirile sau decesele survenite tebuie notificate autoritatilor competente. Serviciile medicale si veterinare altele decat laboratoarele de diagnostic Masurile care trebuie luate in serviciile medicale si veterinare cuprind : a. specificarea procedeelor corespunzatoare de decontaminare si de dezinfectie; b. punerea in practica a procedeelor care permit manipularea si eliminarea fara riscuri a deseurilor contaminate. In serviciile de izolare sau in sectiile de carantina unde se gasesc pacienti umani ori animale
Pag. 34 / 78

care sunt sau ar putea fi contaminati cu agenti biologici din grupele 3 si 4 angajatorul trebuie sa ia masuri de izolare. HOTARAREA DE GUVERN NR.1091/2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei 89/654/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Scopul Prezenta hotarare are ca scop sa promoveze ameliorarea mediului de munca pentru a garanta o mai buna protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Obiectivul hotararii il constituie punerea in opera a masurilor minimale vizand promovarea ameliorarii mediului de munca pentru garantarea unui nivel mai bun protectiei securitatii si sanatatii muncii. Locurile de munca sunt definite ca locurile destinate sa cuprinda posturile de lucru situate in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau a unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii. Exceptiile in aplicare Dispozitiile nu se aplica mijloacelor de transport utilizate in afara intreprinderii nici locurilor de munca din interiorul mijloacelor de transport, santierelor temporare sau mobile, industriilor extractactive, vaselor de pescuit, campurilor, padurilor si altor terenuri care apartin unei intreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate in afara ariei cladirilor intreprinderii. Obligatii generale Angajatorul trebuie sa ia toate masurile ca: a) sa fie pastrate in permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si iesirile propriu-zise; b) sa fie realizata intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor iar orice neconformitati constatate si suscceptibile de a afecta sanatatea si securitatea lucratorilor sa fie corectate cat mai curand posibil; c) sa fie curatate cu re gularitate penmtru a se asigura un nivel de igiena corespunzator locului de munca, echipamentele si dispozitivele; d) sa fie cu regularitate intretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor. Obligatii specifice Locurile de munca trebuie sa satisfaca prescriptiile minimale de securitate si sanatate care figureaza in anexele la hotarare. Aceste anexe fixeaza prescriptiile detaliate in materie de instalatii electrice, cai si iesiri de urgenta, lupta contra incendiului, aerisirea locurilor de munca inchise, temperatura locurilor de munca, luminat, porti, plansee, plafoane, pereti, scari, echipamente sanitare, principii ergonomice. Informaream consultarea si participarea lucratorilor Angajatorul trebuie sa organizeze consultarea si participarea lucratorilor asupra materiilor acoperite de hotararea de guvern conform prevedrilor art. 18 si 19 din Legea 319/2006.
Pag. 35 / 78

Lucrul in conditii de izolare Un lucrator lucreaza in conditii de izolare atunci cand nu are contact vizual si comunicare verbala directa cu alti lucratori pentru o perioada de timp mai mare de 1 ora si cand nu este posibil sa i se acorde ajutor medical in caz de accident sau cand se afla intr-o situatie critica. Pentru aceste situatii lucratorii trebuie sa fie informati cu privire la: a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia; b) riscurile de accidentare si modul de actiune in caz de aparitie a acestora; c) comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice; d) utilizarea echipamentului individual de protectie; e) primul ajutor; f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.

Pag. 36 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori in special de afectiuni dorso-lombare

Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile Directivei 1990/269/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori in special de afectiuni dorso-lombare. Obiectiv. Hotararea fixeaza cerinte minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care comporta riscuri pentru lucratori mai ales de afectiuni dorso-lombare. Definitia: Manipularea manuala a maselor este operatia de transport sau de sustinere a unei mase care prin caracteristicile sale sau conditiile ergonomice defavorabile comporta riscuri pentru lucratori. Obligatiile angajatorilor: Angajatorii sunt obligati sa utilizeze mijloace corespunzatoare in vederea evitarii necesitatii manipularii manuale a maselor de catre lucratori. Daca acest lucru nu se poate evita ei trebuie sa ia atunci masuri organizatorice corespunzatoare pentru a reduce riscul tinand cont de dispozitiile din anexa 1. Ei trebuie sa vegheze ca lucratorii sa aiba cunostinta despre indicatiile privind greutatea maselor respective, centrul de greutate sau partea cea mai grea cand continutul unui ambalaj este plasat intr-un mod excentric. Lucratorii trebuie sa primeasca o formare corespunzatoare si informatii precise privind manipularea corecta, riscurile pe care le comporta tinand cont de anexele 1 si 2 ale hotararii. Consultarea si participarea lucratorilor trebuie sa fie organizata conform dispozitiilor Legii 319/2006. Anexele 1 si 2 ale hotararii contin elemente de referinta privind caracteristicile sarcinii si ale mediului de munca, efortul fizic redus, exigentele activitatii precum si factorii individuali de risc.

Pag. 37 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1048/2006 privind nomele de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca Prezenta hotarare transpune in legislatia romana Directiva 89/656/CEE privind normele de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. Obiectiv Hotararea stabileste cerintele minime referitoare la echipamentul de protectie utilizat de lucratori la locul de munca Definitie Prin echipament indivividual de protectie (RIP) se intelege orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop. Domeniu de aplicare Hotararea nu se aplica pentru: echipamentul folosit de serviciul de urgenta si salvare; imbracamintea de lucru si uniformele obisnuite care nu sunt proiectate in mod special pentru a proteja securitatea si sanatatealucratorului; echipamentul individual de protectie purtat sau folosit de armata, politie ori alte institutii de ordine publica; echipamentul individual de protectie pentru mijloacele de transport rutier; echipamentul sportiv; echipamentul de autoaparare si descurajare; dispozitivele purtabile pentru detectarea si semnalizarea riscurilor si factorilor nocivi;

a) b) c) d) e) f) g)

EIP trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient pentru mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii. Obligatiile angajatorilor: EIP trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate fara sa conduca el insusi la un risc marit; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca; c) sa se ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului; d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta, dupa toate ajustarile necesare. Atunci cand datorita prezentei unor riscuri multiple trebuie purtate mai multe EIP acestea trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscurile respective. EIP se distribuie gratuit de angajator, care asigura buna functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intretinere, reparare si inlocuirile necesare. Angajatorul trebuie sa furnizeze toate informatiile legate de riscurile pentru care se acorda echipament individual de protectie caracteristicile acestuia si daca este necesar organizeaza antrenamente pentru utilizarea corecta a acestuia. Instructiunile de utilizare a echipamentului individual de protectie trebuie sa fie pe intelesul
Pag. 38 / 78

lucratorilor. Informarea, consultarea si participarea lucratorilor Informarea, consultarea si participarea lucratorilor se face cu respectarea prevederilor Legii nr.319/2006. HOTARAREA DE GUVERN NR. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

Prezenta hotarare transpune in legilsatia romana prevederile Directivei 1990/270/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Scop hotararea generala stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca privins utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Definitie Echipament cu ecran de vizualizare echipament de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afisare folosit. Post de lucru ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare prevazut cu tastatura, accesorii operationale, periferice, inclusiv unitatea de discheta sau unitate optica, telefon, modem , imprimanta, suport pentru documente, scaun, masa sau suprafata de lucru, precum si mediul de munca inconjurator. Lucrator orice persoana angajata conform prevederilor art.5 lit. a) din Legea nr.319/2006, care foloseste in mod obisnuit un echipament cu ecran de vizualizare, pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru. Obligatiile angajatorului angajatorii au obligatia de a evalua conditiile de securitate si sanatate in special in ce priveste riscurile pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala ; angajatorii trebuie sa ia masuri pentru remedierea riscurilor constatate ; angajatorii trebuie sa ia mmasuri corespunzatoare pentru ca posturile de lucru sa indeplineasca cerintele minime de securitate prevazute in anexa la hotarare ; angajatorii trebuie sa planifice sarcinile lucratorilor astfel incat folosirea zilnica a ecranului de vizualizare sa fie intrerupta periodic prin pauze sau schimbari de activitate care sa reduca suprasolicitarea. Informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor Informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor se face cu respectarea prevederilor din Legea nr.319/2006. Protectia ochilor si a vederii Lucratorii trebuie sa beneficieze de un examen corespunzator al ochilor si al vederii, efectuat de o persoana care are competenta necesara: - inainte de inceperea activitatii la ecranul de vizualizare ulterior, la intervale regulate ori de cate apar tulburari de vedere cauzate de activitate.

Pag. 39 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si sanatate la locul de munca

Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile Directivei 92/58/CEE, privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si sanatate la locul de munca. Obiectiv: Hotararea stabileste cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Obligatiile angajatorilor In situatiile in care riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protectia colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Pentru alegerea semnalizarii corespunzatoare angajatorul trebuie sa ia in considerare: a) evaluarea riscurilor b) cerintele minime prevazute in anexele 1-9 din prezenta Hotarare Informarea si instruirea lucratorilor Lucratorii si reprezentantii lor trebuie sa fie informati referitor la masurile care se iau cu privire la semnalizarea utilizata la locul de munca Lucratorii trebuie sa primeasca o instruire corespunzatoare in special sub forma de instructiuni precise care sa cuprinda semnificatia semnalizarii precum si comportamentul general si specific ce trebuie adoptat. Consultarea si participarea lucratorilor Consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora in ce priveste semnalizarea trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor art 18 din Legea nr. 319/2006

Pag. 40 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurilor generate de zgomot Prezenta HG transpune in legislatia romana Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de agenti fizici (zgomot) Obiectiv: - prezenta HG stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, generate de expunerea la zgomot, in special impotriva riscurilor pentru auz. Domeniul de aplicare: - Hotararea se aplica tuturor activitatilor in care lucratorii sunt sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de zgomot. In articolul 4 al hotararii se definesc termenii utilizati ca : predictori de risc respectiv presiune acustica de varf, nivelul de expunere zilnica la zgomot, nivelul de expunere saptamanala la zgomot astfel cum sunt definiti in standardul SR ISO 1999:1996. Hotararea stabileste in articolul 5 valorile limite de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in raport cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot si presiunea acustica de varf Obligatiile angajatorilor: Angajatorii trebuie sa evalueze si daca este necesar, sa masoare nivelurile de zgmot la care sunt expusi lucratorii folosind metode si aparatura adaptate caracteristicilor zgomotului, duratei expunerii si factorilor de mediu. Evaluarea si masurarea se fac de catre servicii de protectie si prevenire competente, la intervale adecvate. La evaluarea riscurilor angajatorul trebuie sa acorde atentie deosebita urmatoarelor elemente: a) nivelul, tipul si durata expunerii; b) valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea; c) efectele asupra sanatatii si securitatii lucratorilor care apartin unor grupuri sensibile la riscuri specifice; d) efectele asupra sanatatii si securitatii lucratorilor rezultate din interactiunile dintre zgomot si substante ototoxice din mediul de munca, precum si dintre zgomot si vibratii in masura in care este posibil din punct de vedere tehnic; e) efectele indirecte asupra sanatatii si securitatii lucratorilor, rezultate din interactiuni dintre zgomot si semnale de avertizare sau alte sunete care trebuie percepute pentru a reduce riscul de accidentare; f) informatiile privind emisia de zgomot furnizate de producatori echipamentelor de munca in conformitate cu prevederile legale; a. existenta unor echipamente de munca alternative, proiectate pentru a reduce emisia de zgomot;
Pag. 41 / 78

b. prelungirea expunerii la zgomot peste programul de lucru normal, pe raspunderea angajatorului; c. informatiile adecvate obtinute in urma supravegherii sanatatii; d. punerea la dispozitie a mijloacelor de protectie auditiva cu caracteristici de atenuare adecvate Evaluarea riscurilor trebuie actualizata periodic si ori de cate ori s-au produs modificari semnificative care pot duce la expunerea lucratorilor la zgomot. Evitarea sau reducerea expunerii la zgomot Riscurile generate de expunerea la zgomot trebuie sa fie eliminate la sursa sau trebuie reduse la minim luand in considerare mai ales: a) alte metode de lucru care sa reduca expunerea la zgomot; b) alegerea unor echipamente de munca adecvate care sa emita cel mai mic nivel de zgomot posibil; c) proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru; d) informarea si formarea adecvata a lucratorilor privind utilizarea corecta a echipamantelor de munca; e) mijloacele tehnice pentru reducerea zgomotului aerian cum ar fi ecrane, carcase, captuseli fonoabsorbante precum si reducerea zgomotului structural prin amortizarea zgomotului sau prin izolare; f) programe adecvate de intretinere a echipamentelor de munca, a locului de munca si a sistemelor de la locul de munca; g) organizarea muncii incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei si intensitatii expunerii si stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul programului de munca. Protectia individuala impotriva riscurilor generate de expunerea la zgomot atunci cand expunerea la zgomot depaseste valorile de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea, angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor mijloace individuale de protectie auditiva; atunci cand expunerea la zgomot atinge sau depaseste valorile de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea, lucratorii trebuie sa utilizeze mijloace de protectie auditiva; mijloacele individuale de protectie auditiva trebuie sa fie concepute si realizate astfel incat sa elimine sau sa reduca la minim riscul pentru auz; Limitarea expunerii la zgomot Expunerea lucratorilor la zgomot nu trebuie sa depaseasca in nici un caz valorile limita de expunere Daca se constata expuneri peste valorile limita de expunere in pofida masurilor luate pentru aplicarea prezentei hotarari angajatorul trebuie: a) sa ia de indata masuri de reducere a expunerii sub valorile limita de expunere; b) sa identifice cauzele expunerii excesive; c) sa adapteze masurile de prevenire si protectie pentru a evita orice recurenta. Informarea si formarea lucratorilor Angajatorul trebuie sa asigure informarea si formarea lucratorilor expusi la zgomot in special in ce priveste: a) natura riscurilor b) masurile luate pentru eliminarea sau reducerea zgomotului
Pag. 42 / 78

c) valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea angajatorului; d) rezultatele evaluarii si masurarii zgomotului; e) folosirea corecta a mijloacelor de protectie auditiva; f) uttilitatea si metoda de depistare si semnalare a simptomelor deteriorarii auzului; g) conditiile in care lucratorii au dreptul la supravegherea sanatatii si scopul acestei supravegheri; h) protectiile profesionale sigure, in scopul reducerii la minim a expunerii la zgomot. Consultarea si participarea lucratorilor Consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora trebuie sa se desfasoare potrivit reglementarilor in vigoare si trebuie sa se refere in special la: a) evaluarea riscurilor si identificarea masurilor care trebuie luate; b) masurile destinate sa elimine sau sa reduca riscurile generate de expunerea la zgomot; c) alegerea mijloacelor individuale de protectie auditiva Supravegherea sanatatii: Lucratorii a caror expunere la zgomot depaseste valoarea de expunere superioara de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor, acestia au dreptul la examenul medical periodic, inclusiv testarea auzului, efectuat de un medic specialist sau de un medic de medicina muncii. Pentru fiecare lucrator care face obiectul supravegherii medicale se intocmeste un dosar medical individual care trebuie actualizat si pastrat in mod adecvat pentru a fi consultat ulterior. Fiecare lucrator are acces la dosarul propriu. Medicul de medicina a muncii trebuie sa-l informeze pe lucrator asupra rezultatelor care il privesc personal daca constata ca acesta prezinta o pierdere identificabila a auzului si daca apreciaza ca aceasta este rezultatul expunerii la zgomot.

Pag. 43 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1875/2005 Privind protectia sanatatii si securitatii lucratorului fata de riscurile datorate expunerii la azbest Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei 87/477/CEE impreuna cu toate modificarile sale privind protectia securitatii si sanatatii lucratorului fata de riscurile datorate expunerii la azbest. Scopul Hotararea are ca scop stabilirea masurilor pentru protejarea sanatatii si securitatii lucratorului fata de riscurile de expunere la azbest in timpul desfasurarii muncii, inclusiv prevenirea acestor riscuri. Domeniul de aplicare Azbestul defineste silicatii fibrosi: - actinolit - grunerit (amosit) - antofilit - crizotil - crocidolit Hotararea se aplica activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau sunt susceptibili de a fi expusi la pulberea degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest. Hotararea stabileste obligatia pentru angajatori de a lua masuri pentru ca nici un lucrator sa nu fie expus la o concentratie de azbest in suspensie in aer mai mare de 0,1 fibre/cmc, masaturata in raport cu o medie ponderata in timp pe o perioada de 8 ore. Interdictii Hotararea interzice activitatile care expun lucratorii la fibre de azbest, in timpul: a) extractiei azbestului; b) fabricarii si prelucrarii produselor din azbest ; c) fabricarii si prelucrarii produselor cu continut de azbest adaugat deliberat ; d) prelucrarea azbestului si activitatile care implica utilizarea unor materiale izolante sau fonoizolante de joasa densitate cu continut de azbest. Evaluarea riscurilor Angajatorul este obligat sa dispuna efectuarea evaluarii riscului de expunere la azbest pentru a determina natura expunerii si gradul de expunere. Inaintea inceperii lucrarilor, angajatorul trebuie sa transmita la ITM o notificare care contine: a) descrierea amplasamentului santierului; b) descrierea tipului si cantitatilor de azbest utilizate sau manipulate ; c) descrierea activitatilor si a procedeelor aplicate; d) numarul de lucratori implicate; e) data de incepere si durata activitatii ;
Pag. 44 / 78

f) descrierea masurilor luate pentru a se limita expunerea lucratorilor la azbest; Reducerea expunerii lucratorilor Masurile care trebuie luate pentru reducerea expunerii lucratorilor prevazute de hotarare sunt: a) numarul lucratorilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea de azbest trebuie sa fie cat mai mic posibil ; b) procesele de munca trebuie concepute incat sa nu produca pulbere de azbest, sau daca tehnic acest lucru nu este posibil, sa nu se produca degajare de azbest in aer ; c) toate constructiile si echipamentele implicate in tratarea azbestului trebuie sa poata fi curatate si intretinute cu regularitate si eficacitate ; d) deseurile trebuie colectate si indepartate de la locul de munca in cel mai scurt timp posibil, in ambalaje etanse adecvate, prevazute cu etichete care sa indice ca acestea contin azbest. Hotararea stabileste obligatia efectuarii cu reularitate a masuratorilor concentratiei de fibre de azbest in aer la locul de munca, conditiile in care se fac masuratorile si metoda recomandata. Reducerea sau evitarea riscurilor La depasirea valorii limita de continut de fibra de azbest in aer (0,1 fibre/cmc), angajatorul trebuie sa ia masuri adecvate pentru remedierea situatiei, fiind interzisa continuarea lucrului in zona afectata. Inainte de inceperea lucrarilor de demolare daca exista cea mai mica indoiala privind prezenta azbestului intr-un material sau intr-o constructie, angajatorul trebuie sa respecte prevederile prezentei H.G. Angajatorul trebuie sa stabileasca un plan de lucru inaintea inceperii lucrarilor de demolare ori de indepartare a azbestului sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri, structuri, aparate, instalatii si vapoare. Planul trebuie sa prevada masuri pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca: - eliminarea azbestului sau a materialelor cu continut de azbest inainte de aplicarea tehnicilor de demolare - asigurarea daca este necesar a echipamentului individual de protectie - verificarea absentei riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de munca. Planul de lucru trebuie sa cuprinda informatii privind: a) - natura si durata probabila a lucrarilor ; b) locul unde se efectueaza lucrarile ; c) metode aplicate atunci cand lucrarile presupun manipularea azbestului; d) caracteristicile echipamentelor utilizate pentru protectia si decontaminarea celor care efectueaza lucrarile; e) metodele aplicate pentru protectia altor persoane prezente la locul unde se efectueaza lucrarile sau in apropierea acestora. Planul de lucru se transmite la ITM la solicitarea acestuia, inainte de inceperea lucrarilor. Angajatorii au obligatia sa asigure o instruire adecvata pentru toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi la pulberi care contin azbest. Instruirea trebuie sa contina: a) proprietatile azbestului si efectele lui asupra sanatatii, inclusiv efectul sinergic al fumatului ; b) tipurile de produse si materiale care pot contine azbest ; c) operatiile care pot conduce la expunerea la azbest si importanta controalelor preventive pentru reducerea la minim a expunerii; d) practicile profesionale sigure, controalele si echipamentele de protectie ; e) rolul adecvat, alegerea, selectarea, limitarile si utilizarea echipamentelor de respiratie;
Pag. 45 / 78

f) g) h) i)

- procedurile de urgenta; procedurile de decontaminare; eliminarea deseurilor; cerintele privind supravegherea medicala.

Hotararea prevede masuri referitoare la locurile de munca unde se desfasoara activitatile, respectiv determinarea si marcarea acestora precum si masuri de protectie si la imbracamintea de lucru. Informarea lucratorilor Angajatorul este obligat sa asigure informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora cu informatii referitoare la: a) riscurile pentru sanatate datorate expunerii la pulberea provenita din azbest ; b) - existenta valorilor limita de expunere reglementate si necesitatea supravegherii atmosferei; c) masurile de igiena, inclusiv interzicerea fumatului; d) masurile preventive pentru purtarea echipamentului individual de protectie; e) masurile preventive speciale destinate minimizarii expunerii la azbest. Lucratorii si reprezentantii lor trebuie sa aiba acces la rezultatele determinarilor continutului de azbest si cel putin o data la fiecare 3 ani pe perioada cand are loc expunerea au dreptul la examenul medical. Medicul de medicina muncii intocmeste un dosar medical pentru fiecare lucrator expus si recomanda angajatorului masuri individuale de protectie. Medicul de medicina muncii furnizeaza lucratorilor vizati informatii si recomandari cu privire la starea lor de sanatate. Dosarele si registrul in care se trec rezultatele evaluarii trebuie pastrate cel putin 40 de ani de la incetarea expunerii.

Pag. 46 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile

Hotararea transpune in legislatia romana prevederile Directivei 92/57/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile Scopul: hotararea stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru santierele temporare sau mobile. Domeniul de aplicare: Activitatile pentru care sunt aplicabile prevederile prezentei hotarari sunt enumerate in anexa nr. 1 care contine lista lucrarilor de constructii sau de inginerie civila. Definitii: In hotarare sunt definiti termenii principali : Santier temporar: orice santier in care se desfasoara lucrari de constructii sau de inginerie civila; Beneficiar: orice persoana fizica sau juridica pentru care se executa lucrarea si care asigura fondurile necesare realizarii acesteia; Manager de proiect: orice persoana fizica sau juridica autorizata in conditiile legii si desemnata de catre beneficiar insarcinata cu organizarea, planificarea, programarea si controlul realizarii lucrarilor pe santier; Lucrator independent: orice persoana fizica autorizata care realizeaza o activitate profesionala in mod independent si care isi asuma controlul fata de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor in sarcina de a realiza pe santier lucrari pentru care este autorizat; Coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii: orice persoana fizica sau juridica competenta, desemnata de catre beneficiar sau de catre managerul de proiect pe durata elaborarii proiectului; Coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii: orice persoana fizica sau juridica desemnata de catre beneficiarul lucrarii sau de catre managerul de proiect pe durata realizarii lucrarii; Coordonatorii de securitate In indeplinirea atributiilor coordonatorii de securitate si sanatate trebuie: a) sa participe la toate etapele de elaborare a proiectului si de realizare a lucrarii; b) sa fie invitati la toate intrevederile care privesc elaborarea proiectului si realizarea lucrarii; c) sa primeasca si, daca este cazul, sa solicite managerului de proiect si antreprenorului elementele necesare indeplinirii sarcinilor sale; d) sa intocmeasca si sa tina la zi registrul de coordonare. Planul de securitate si sanatate: Inainte de deschiderea santierului beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa asigure planul de securitate si sanatate.
Pag. 47 / 78

Planul de securitate si sanatate face parte din proiectul lucrarii si trebuie sa fie adaptat continutului acestuia. a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) la: a) caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale; b) conditiile de manipulare a diverselor materiale in particular, in ceea ce priveste interferenta instalatiilor de ridicat aflate pe santier sau in vecinatatea acestuia c) limitarea manipularii manuale a sarcinilor; d) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a deseurilor materiale; e) conditiile de depozitare, eliminare sau evacuare a deseurilor ai a materialelor rezultate din daramari, demolari si demontari; f) conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate; g) utilizarea mijloacelor de de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale; h) masurile care privesc interactiunile de pe santier; Fiecare antreprenor sau subantreprenor trebuie sa elaboreze propriul plan de securitate si sanatate pe care il pune la dispozitia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor de securitate. Registrul de coordonare: cuprinde ansamblul de documente redactate de coordonatorii in materie de securitate si sanatate, informatii privind evenimentele care au loc pe santier, constatarile efectuate si decizile luate. Coordonatorii in materie de securitate si sanatate trebuie sa prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari. Registrul de coordonare trebuie pastrat 5 ani de la data receptiei finale a lucrarii. Declaratia prealabila: Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa intocmeasca o declaratie prealabila in urmatoarele situatii: a) durata lucrarilor pe santier este mai mare de 30 de zile si pe santier lucreaza simultan mai mult de 20 de lucratori; b) volumul mare de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni/zi. Declaratia al carei continut este stabilit de Hotararea de Guvern in anexa 3, se comunica inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia se vor desfasura lucrarile cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea acestora; Coordonatorii in materie de securitate si sanatate:
Pag. 48 / 78

Planul de securitate si sanatate trebuie sa contina: informatii de ordin administrativ care privesc santierul; masurile generale de organizare a santierului; identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri; masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri; amenajarea si organizarea santierului inclusiv a obiectivelor edilitar sanitare, modalitati de depozitare a materialelor, amplasarea echipamenetelor de munca prevazute de antreprenori si subantreprenori pentru realizarea lucrarilor proprii; masuri de coordonare stabilite de coordonatori in materie de securitate si sanatate; obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrul santierului si in vecinatatea acestuia; masuri generale pentru mentinerea santierului in stare de curatenie si ordine; indicatii practice pentru acordarea primului ajutor; modalitati de colaborare intre antreprenori, subantreprenori, lucratori independenti; Masurile de coordonare stabilite de coordonatorii de securitate si sanatate trebuie sa se refere

Coordonatorii in materie de securitate si sanatate sunt desemnati pe durata elaborarii proiectului si pe durata realizarii lucrarii existand posibilitatea desemnarii aceleiasi persoane. Hotararea stabileste competenta necesara exercitarii functiei: 1. experienta profesionala de minim 5 ani in arhitectura, constructiei sau conducerea santierelor; 2. formarea specifica de coordonator in materie de securitate si sanatate, actualizata la fiecare 3 ani. Atributiile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii sunt: a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan sau succesiv; b) sa coordoneze punerea in aplicare a masurilor necesare pentru aplicarea planului de securitate si sanatate; c) sa adapteze sau sa solicite eventualele adaptari ale planului de securitate si sanatate in functie de evolutia lucrarilor; d) sa organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier si coordonarea activitatii acestora privind protectia lucratorilor; e) sa coordoneze activitatile care urmaresc aplicarea instructiunilor de lucru si de securitatea muncii; f) sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aiba acces pe santier; g) sa stabileasca in colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul masurile generale aplicabile santierului; h) sa tina seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul sau vecinatatea santierului; i) sa stabileasca impreuna cu antreprenorul obligatiile privind utilitatea mijloacelor de protectie colectiva, instalatiile de ridicat sarcini, accesul pe santier; j) sa efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor inainte ca acestia sa redacteze planul propriu de securitate; k) sa avizeze planurile de securitate si sanatate elaborate de antreprenori si modificarile acestora Hotararea Guvernului stabileste obligatiile beneficiarului, ale managerului de proiect, lucratorilor independenti si ale angajatorilor. Informarea, consultarea si participarea lucratorilor Lucratorii si reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra masurilor ce trebuie luate pentru securitatea lor pe santier. De asemenea, lucratorii si reprezentantii lor trebuie sa fie consultati si sa participe tinand seama de gradul de risc si de importanta santierului potrivit legislatiei in vigoare.

Instructiunile proprii de securitate a muncii pot fi structurate astfel: 1. prevederi generale, vor reglementa o scopul/obiectivele instructiunilor; o delimitarea spatiului de aplicare; o modul de revizuire 2. prevederi comune, se face referire la masurile organizatorice si la pericolele comune tuturor
Pag. 49 / 78

activitatilor din organizatie o obligatiile si atributiile angajatorului; o organizarea serviciului de securitate a muncii; o organizarea serviciilor medicale o organizarea comitetului de securitate si sanatate in munca; o circulatia in unitate; o modul de desfasurare a instructajelor, durata lor precum si perioada dintre doua instruiri periodice; o riscurile de accidentare specifice unitatii si masurile adoptate pentru preintampinarea lor; 3. prevederi specifice, va cuprinde cate un subcapitol pentru fiecare tip de loc de munca/activitate din unitate o factorii de risc specifici locului de munca; o cerinte speciale pentru incadrarea si repartizarea lucratorilor pe locuri de munca; o cerinte privind stabilirea si respectarea succesiunii operatiilor; o repartizarea sarcinii de munca si dimensionarea acesteia; o organizarea ergonomica a locului de munca; o organizarea mentenantei echipamentelor de munca; o precizari privind caracteristicile mediului de munca si obligatii ale participantilor la procesul de munca in acest domeniu; o semnalizarea de securitate; o acordarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie; o materiale igienico-sanitare; o alimentatia de protectie; o prevenirea si stingerea incendiilor; o masuri adoptate in cazul situatiilor de urgenta;

Pag. 50 / 78

3. Prevenirea accidentelor de munc i meninerea strii de sntate a personalului

Obiective: Abilitatea i rigurozitatea n identificarea mecanismului de producere a accidentelor de munc, avndu-se n vedere toi factorii poteniali de risc; Responsabilitatea i profesionalismul n identificarea factorilor de risc asupra sntii; Discernmntul n evaluarea riscurilor de producere a accidentelor de munc i a mbolnvirilor n corelaie cu mediul de lucru, procesele de munc, sarcinile primite de executani i caracteristicile personalului; Profesionalismul n propunerea de msuri pentru prevenirea producerii accidentelor de munc i a mbolnvirilor; Optimizarea activitatii de prevenire Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv. Indiferent ca este vorba de un loc de munca, un atelier sau o intreprindere, o asemenea analiza permite ierarhizarea riscurilor in functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor pentru masurile prioritare. Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman. Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat (loc de munca). Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus in standardele europene (CEI 812/85 Securitatea masinilor. Analiza modurilor de defectare si a efectelor lor, respectiv EN 292-1/1991 Securitatea masinilor. Concepte de baza, principii generale de proiectare, EN 1050/96 Safety of Machinery. Priciples for Risk Assesment) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat in Romania dupa standardul european amintit, in capitolul 6, precizeaza ca factorii ce trebuie luati in considerare la evaluarea riscului sunt: a) probabilitatea producerii unei leziuni sau afectarii sanatatii; b) gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii. Metode de evaluare a riscurilor de accidente si imbolnaviri profesionale In functie de momentul in care se face evaluare in raport cu evenimentele care definesc prezenta, respectiv absenta securitatii accidentele si imbolnavirile profesionale, exista numai doua principii de evaluare a securitatii: postaccident / boala profesionala (a posteriori) bazate pe analize statistice a evenimentelor produse
Pag. 51 / 78

 preaccident / boala profesionala (a priori) bazate pe diverse teorii privind geneza accidentelor si a imbolnavirilor profesionale Tot o data metodele de evaluare a riscurilor se pot clasifica in: metode directe (inductive); metode indirecte (deductive) Metode bazate pe teoria fiabilitii la baz metodelor stau raionamente inductive i deductive, care permit depistarea pas cu pas a disfunciilor din sistem; sunt : analiza modurilor de defectare i a efectelor lor (AMDE), este o metoda inductiva de analiza a riscurilor, in vederea cresterii fiabilitatii echipamentelor de munca si imbunatatirea performantelor sub aspectul securitatii muncii; analiza modurilor de defectare i a efectelor lor si a criticitatii lor (AMDEC), este o varianta a AMDE care utilizeaza o tehnica de analiza care are ca obiectiv garantarea fiabilitatii echipamentelor de munca; metoda arborelui de defectare ( ADD ), este o metoda deductiva de analiza care permite identificarea pericolelor care conduc la producerea unui eveniment nedorit (accident; avarie) denumit eveniment de top care influenteaza in mod decisiv functionalitatea si securitatea sistemului; analiza preliminar a riscului (APR ), este o metoda inductiva care are ca scop identificarea pericolelor care pot provoca evenimente. Metode bazate pe ergonomia sistemului ; metoda Hazop ( Hazard Operability ), se aplica sistemelor cu grad mare de automatizare si consta in descrierea amanuntita a functionarii normale a procesului, descompunerea lui in operatii si evaluarea abaterilor posibile utilizand cuvinte-cheie metoda DSF ( Diagnosis Safety Form ), identifica neconformitatile dintr-o activitate care influenteaza performantele de securitate; metoda DCT ( Diagnostique des conditions du travail ), este un instrument pentru evaluarea conditiilor de munca dintr-o organizatie ; metoda SDQ ( Safety Diagnosis Questionaire ), stabileste incompatibilitatile, denumite configuratii critice, care vin in contradictie cu exigentele necesare efectuarii unei activitati in conditii de securitate; metoda MORT ( Management oversight and risc tree, Johanson, 1975), evenimentul este definit ca un transfer nedorit de energie care genereaza o leziune asupra unor persoane sau perturba funstionarea normala a unui proces; metoda IERCM ( Institutul de Expertiz i recuperare a Capacitii de Munc ), evalueaza solicitarile specifice fiecarui loc de munca, in scopul stabilirii contraindicatiilor privind incadrarea profesionala a persoanelor cu deficiente morfofunctionale metoda Renault Frana , este utilizata pentru analiza si evaluarea ergonomica a locurilor de munca; metoda Lest Frana, evalueaza conditiile de la locurile de munca sub aspect socioergonomice, incluzand si aspecte referitoare la securitatea muncii; metoda INCDPM de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional, este general valabil pentru toate tipurile de activiti din economie, indiferent de modul de organizare a acestora, i a fost experimentat n majoritatea ramurilor industriale Metode de inspecie ( control i verificare ), se bazeaza pe compararea cu prevederile si reglementarile de specialitate utilizand ca instrument un chestionar in care se inregistreaza criteriile care trebuie sa fie observate. In faza a doua se trece la evaluarea riscului in functie de gravitatea si frecventa consecintelor. metoda de autoevaluare a niveluli de securitate se adreseaza organizatiilor mici si mijlocii;
Pag. 52 / 78

metoda de evaluare a nivelului de securitate la locul de munca- este o metoda de inspectie la locul de munca si de analiza a situatiei din punct de vedere al respectarii prevederilor in domeniul securitatii muncii; metode de evaluare a pericolelor generate de echipamentele de munca utilizand cerintele minime de securitate prevazute in legislatia specifica

Procedura de evaluare a riscurilor (model) In continuare este prezentat un model de procedura aplicabil procesului de evaluare a riscurilor, utilizand una dintre metodele prezentate. SCOP Procedura descrie modul n care se face: Identificarea pericolelor i evaluarea nivelului de risc pe loc de munc. Asigurarea datelor de intrare pentru stabilirea obiectivelor de securitate i sntate n munc i elaborarea Programului de managementul securitii i sntii n munc. 1. DOMENIU Procedura se aplic : La toate locurile de munc din organizaie; n activitatea ntregului personal, inclusiv persoanele care au acces la locul de munc ( vizitatori, furnizori, clieni). 2. DEFINIII I PRESCURTRI 2.1. Definiii 2.1.1. Sntatea i securitatea muncii (SSM) ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munca, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munca. 2.1.2. Sistemul de management al sntii i securitii muncii component a sistemului de management general care faciliteaz managementul riscurilor privind SSM asociate cu activitatea organizaiei. 2.1.3. Pericol: surs sau situaie cu un potenial duntor exprimat n accidentare, mbolnvire, deteriorarea proprietii, deteriorarea mediului de la locul de munc sau o combinaie a acestora. 2.1.4. Identificarea pericolului procesul de recunoatere a faptului c exist un pericol i definirea corect a acestuia. 2.1.5. Risc combinaie ntre probabilitatea de apariie i consecinele unui anumit eveniment periculos. 2.1.6. Evaluarea riscului procesul general de estimare a magnitudinii riscului i decizia dac riscul este sau nu tolerabil. 2.1.7. Risc tolerabil riscul redus la un nivel ce poate fi suportat de organizaie avnd n vedere obligaiile sale legale i politica proprie a organizaiei privind SSM. 2.2. Prescurtri 2.2.1. 2.2.2. 2.2.3. SMI Sistem de management integrat; SSM Sntate i securitate n munc; PM Protecia muncii;
Pag. 53 / 78

2.2.4. CSSM Comitet de securitate i sntate n munc; 2.2.5. AEM Analiza efectuat de management; 2.2.6. DG Director General; 2.2.7. DTP Director Tehnic Producie; 2.2.8. RM Reprezentantul managementului; 2.2.9. AIMS Auditor intern managementul sntii i securitii n munc; 2.2.10.LPR List pericole i riscuri asociate activitilor; 2.2.11.FELM Fia de evaluare a locului de munc; 2.2.12.FMP Fia de msuri propuse; 2.2.13.CTE Comisia tehnico - economic; 2.2.14.PV Proces verbal. 3. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.2.1. 3.1.2.2. DOCUMENTE DE REFERIN. FORMULARE Documente de referin OHSAS 18001: 1999 Sisteme de management al securitii i sntii n munc. Legi i reglementri Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca. HG 1425/2006-Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006. 3.1.2.3. Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional la locul de munc. 3.1.3 Documente proprii: Instructiuni proprii, Fie post, Organigrama, Proiecte, Carti tehnice ale echipamentelor de munca. 3.2. Formulare 3.2.1. Fia de evaluare a locului de munc, 3.2.2. Fia de msuri propuse, 3.1.
4.

PROCEDURA Indicator de performan Diminuarea nivelului de risc/ loc de munca pn la valori tolerabile, prin msuri cuprinse n Fia de msuri propuse 4.2. Responsabil de proces Reprezentantul managementului. 4.3. Date de intrare: - Politica SMI a organizatiei. - Obiective generale n domeniul SSM. - Activiti n cadrul proceselor. - Buletin de analize toxicologice. - Statistica accidentelor de munc. - Aviz CTE privind modificrile proceselor tehnologice. - Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional la locul de munc. 4.4. Date de ieire 4.4.1. Fia de evaluare a locului de munc. 4.4.2. Fia de msuri propuse. 4.4.3. Procedura documentat pentru activitatea de identificare pericole, evaluarea i controlul riscurilor. 4.5. Procesul de identificare a pericolelor, evaluarea i controlul riscurilor se desfoar n conformitate cu metodologia PDCA Planific - Efectueaz Verific Acioneaz. 4.5.1. Planificarea procesului const n stabilirea indicatorilor de performan i a etapei necesare obinerii de rezultate n conformitate cu obiectivele propuse i cerinele clientului, inclusiv ale celui intern. 4.1.
Pag. 54 / 78

4.5.2. Efectuarea procesului const n desfurarea controlat a procesului i respectarea documentelor de referin. Aciunile i responsabilitile funciilor implicate n efectuarea procesului sunt: 4.5.3 Verificarea procesului se realizeaz prin:

compararea rezultatelor procesului - obinute prin monitorizare i audituri interne - cu indicatorii de performan; nregistrarea rezultatelor comparrii n Rapoarte de activitate care se prezint n AEM.

4.5.4 mbuntirea continu a performanei procesului se realizeaz prin aciuni corective, preventive, de mbuntire, stabilite prin analiza rezultatelor nregistrate conform 4.5.3. 4.5.5 Resurse Resursele necesare derulrii acestui proces sunt identificate de responsabilul de proces Reprezentantul managementului i constau din resursele financiare i timpul necesar instruirii personalului implicat i completrii formularelor. 5. RESPONSABILITATI Responsabilitile funciilor implicate se regsesc la pct.4.5.2. 6. / 7. NREGISTRRI/ ANEXE

Pag. 55 / 78

4. Metoda I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala

4.2.1 Descrierea metodei Metoda a fost avizata in anul 1993 si este general valabila pentru toate tipurile de activitati din economie, indiferent de modul de organizare a acestora, si a fost experimentata in majoritatea ramurilor industriale. 4.2.1.1 Scop si finalitate Are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si a evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator Fisa de evaluare a locului de munca care cuprinde nivelul de risc global pe locul de munca. Fisa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentala pentru locul de munca, sectorul, sectia sau intreprinderea analizata. 4.2.1.2 Principiul metodei Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibil. Se admite ca nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul de risc. 4.2.1.3 Utilizatori potentiali Metoda poate fi utilizata atat in faza de conceptie si proiectare a locurilor de munca, cat si in faza de exploatare. Aplicarea ei necesita insa echipe complexe formate din persoane specializate atat in securitatea muncii, cat si in tehnologia analizata (evaluatori + tehnologi) In prima situatie, metoda constituie un instrument util si necesar pentru proiectanti in vederea integrarii principiilor si masurilor de securitate a muncii in conceptia si proiectarea sistemelor de munca. In faza de exploatare, metoda este utila personalului de la compartimentele de protectie a muncii din intreprinderi pentru indeplinirea urmatoarelor atributii: analiza pe o baza stiintifica a starii de securitate a muncii la fiecare loc de munca si fundamentarea riguroasa a programelor de prevenire. 4.2.1.4 Etapele metodei Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii: - definirea sistemului de analizat (loc de munca); - identificarea factorilor de risc din sistem; - evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala; - ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire; - propunerea masurilor de prevenire. 4.2.1.5 Instrumente de lucru utilizate Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr-un sistem, descrise anterior, se
Pag. 56 / 78

realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru: - Lista de identificare a factorilor de risc; - Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman; - Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor; - Grila de evaluare a riscurilor; - Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate; - Fisa locului de munca document centralizator; - Fisa de masuri propuse. Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare. Lista de identificare a factorilor de risc (Tabelul 4.1) este un formular care cuprinde principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediul de munca). Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Tabelul 4.2), instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura anatomofunctionala a organismului si gravitatea minima maxima generica a consecintei. Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Tabelul 4.3) este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor. Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de MSF si MMSSF. In ceea ce priveste clasele de probabilitate, s-au luat in considerare urmatoarele: - clasa 1: frecventa evenimentului peste 10 ani; - clasa 2: frecventa de producere o data la 5 10 ani; - clasa 3: o data la 2 5 ani; - clasa 4: o data la 1 2 ani; - clasa 5: o data la 1 an 1 luna; - clasa 6: o data la mai putin de o luna. Grila de evaluare a riscurilor (Tabelul 4.4), liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate iar coloanele clasele de probabilitate. Fiecare casuta corespunde cate unui punct din grafic, de coordonatele g.p. culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute in grafic prin trasarea curbelor de nivel. Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate frecventa de aparitie. Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Tabelul 4.5), construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate. Fisa de evaluare a locului de munca (Tabelul 4.6) este documentul centralizator al tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala. Acest formular cuprinde: - date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia (atelierul), locul de munca; - date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie; - componentele generice ale sistemului de munca; - nominalizarea factorilor de risc identificati; - explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati (descriere, parametri si caracteristici functionale); - consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc; - clasa de gravitate si probabilitate previzionata; - nivelul de risc. Fisa de masuri propuse (Tabelul 4.7) este un formular pentru centralizarea masurilor de
Pag. 57 / 78

prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securitatii muncii. 4.2.2 Aplicarea metodei 4.2.2.1 Procedura de lucru Constituirea echipei de analiza si evaluare Va cuprinde specialisti in domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate. Inainte de inceperea activitatii, membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu metode de evaluare, instrumentele utilizate si procedurile de lucru. Deasemenea, este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate. Descrierea sistemului analizat In aceasta etapa se efectueaza o analiza detaliata a locului de munca, urmarind: - identificarea si descrierea componentelor sistemului si modul sau de functionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile si utilajele folosite parametri si caracteristici functionale, unelte, etc.; - precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent, etc.); - descrierea conditiilor de mediu existente; - precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente. Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele intreprinderii (fise tehnologice, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii). O sursa complementara de informatii pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu lucratorii de la locul de munca analizat. Identificarea factorilor de risc din sistem In aceasta etapa, esentiala pentru calitatea analizei, se stabileste pentru fiecare componenta a sistemului de munca evaluat (respectiv loc de munca), in baza listei prestabilite (Tabelul 4.2.1) ce disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare. Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesara simularea functionarii sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiza verbala cu tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ periculoase, in care disfunctiile accidentogene (sau generatoare de imbolnaviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. Indiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deductia logica. In cazul factorilor de risc obiectivi (generati de mijloacele de productie sau mediul de munca), identificarea lor este relativ usoara, cunoscandu-se parametrii si caracteristicile functionale ale masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate, sau buletinele de analiza a conditiilor de mediu. Referitor la executant, operatia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaza toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale gresite, si impactul lor asupra propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului. Identificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de o parte, prin analiza conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia ii este atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru gresite. Factorii de risc identificati se inscriu in FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA (Tabelul 4.2.6), unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare: descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul factor (de exemplu: rezistenta
Pag. 58 / 78

la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, etc.). Evaluarea riscurilor Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se utilizeaza lista din Tabelul 4.2.2. Gravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din Tabelul 4.3. Informatii importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare. Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din Tabelul 4.2.3. incadrarea in clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul, intervalele la care se produc evenimentele (zilnic, saptamanal, lunar, anual, etc.). Intervalele se transforma ulterior in probabilitati exprimate prin numar de evenimente posibile pe an. Rezultatul obtinut in urma procedurilor anterioare se identifica in Grila de evaluare a riscurilor (Tabelul 4.2.4) si se inscrie in Fisa locului de munca (Tabelul 4.2.6). Cu ajutorul scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. Se obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii unei prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. Nivelul de risc global (Nr ) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cat mai exact posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc. In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc. Formula de calcul a nivelului de risc global este urmatoarea:

Nr =

r R
i =1 i

r
i =1

in care: Nr = nivelul de risc global pe loc de munca; ri = rangul factorului de risc i; Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc i; n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca. Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate. Atat nivelul de risc global, cat si nivelul de securitate se inscriu in Fisa locului de munca (Tabelul 4.2.6). In cazul evaluarii unor macrosisteme (sector, sectie, intreprindere), se calculeaza media ponderata a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munca analizat din componenta macrosistemului (locurile de munca analoge se considera ca un singur loc de munca), pentru a se obtine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sectia/sectorul sau intreprinderea investigata Ng.

Ng =

r
p =1

Rp
p

r
p =1

Pag. 59 / 78

rp = rangul locului de munca p (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului); n = numarul de locuri de munca analizate; Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munca p. Stabilirea masurilor de prevenire Pentru stabilirea masurilor necesare imbunatatirii nivelului de securitate a sistemului de munca analizat se impune luarea in considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea: 7 1 daca se opereaza cu niveluri de risc; 1 7 daca se opereaza cu nivelurile de securitate. De asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de prevenire, respectiv: masuri de prevenire intrinseca; masuri de protectie colectiva; masuri de protectie individuala. Masurile propuse se inscriu in formularul FISA DE MASURI DE PREVENIRE PROPUSE (Tabelul 4.2.7). Aplicarea metodei se incheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument neformalizat, care trebuie sa contina, clar si succint, urmatoarele: modul de desfasurare a analizei; persoanele implicate; rezultatele evaluarii, respectiv fisele locurilor de munca cu nivelurile de risc; fisele de masuri de prevenire. Tabelul 4.2.1 LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC A. EXECUTANT 1 ACTIUNI GRESITE 1.1. Executare defectuoasa de operatii (comenzi; manevre; pozitionari; fixari; asamblari; reglaje; utilizare gresita a mijloacelor de protectie, etc.) 1.2. Nesincronizari de operatii (intarzieri; devansari) 1.3. Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca( pornirea echipamentelor tehnice; intreruperea functionarii echipamentelor tehnice; alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent, fluide energetice, etc.); deplasari, stationari in zone periculoase; deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare; de la inaltime prin pasire in gol, prin dezechilibrare, prin alunecare) 1.4. Comunicari accidentogene 2.OMISIUNI 2.1. Omiterea unor operatii 2.2. Neutilizarea mijloacelor de protectie B. SARCINA DE MUNCA 1 CONTINUT NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU CERINTELE DE SECURITATE 1.1. Operatii, reguli, procedee gresite 1.2. Absenta unor operatii 1.3. Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor) 2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.1. Solicitare fizica (efort static; pozitii de lucru fortate sau vicioase; efort dinamic) 2.2. Solicitare psihica (ritm de munca mare; decizii dificile in timp scurt; operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex; monotonia muncii)
Pag. 60 / 78

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE 1. FACTORI DE RISC MECANIC 1.1. Miscari periculoase Miscari functionale ale echipamentelor tehnice (organe de masini in miscare; deplasari ale mijloacelor de transport, etc.) Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor Deplasari sub efectul gravitatiei (alunecare; rostogolire; rulare pe roti; rasturnare; cadere libera; scurgere libera; deversare; surpare, prabusire; scufundare) Deplasari sub efectul propulsiei (proiectare de corpuri sau particule ; deviere de la traiectoria normala; balans; recul; socuri excesive; jet, eruptie) 1.2. Suprafete sau contururi periculoase (intepatoare; taioase; alunecoase; abrazive; adezive) 1.3. Recipiente sub presiune 1.4. Vibratii excesive ale echipamentelor tehnice 2 FACTORI DE RISC TERMIC 2.1. Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor 2.2. Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor 2.3. Flacari, flame 3. FACTORI DE RISC ELECTRIC (Curentul electric: atingere directa; atingere indirecta; tensiune de pas) 4. FACTORI DE RISC CHIMIC (Substante toxice; Substante caustice; Substante inflamabile; Substante explozive; Substante cancerigene) 5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme (bacterii; virusi; richeti; spirochete; ciuperci; protozoare) 5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare) 5.3. Animale periculoase (exemplu: serpi veninosi) D. MEDIU DE MUNCA 1. FACTORI DE RISC FIZIC 1.1. Temperatura aerului (ridicata; scazuta) 1.2. Umiditatea aerului (ridicata; scazuta) 1.3 . Curenti de aer 1.4 . Presiunea aerului (ridicata; scazuta) 1.5. Aeroionizarea aerului 1.6. Suprapresiune in adancimea apelor 1.7. Zgomot 1.8. Ultrasunete 1.9. Vibratii 1.10. Iluminat (nivel de iluminare scazut; stralucire; palpaire) 1.11. Radiatii Electromagnetice (infrarosii; ultraviolete; microunde; de frecventa inalta; de frecventa medie; de frecventa joasa; laser) Ionizante (alfa; beta; gamma) 1.12. Potential electrostatic 1.13. Calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme, etc.) 1.14. Pulberi pneumoconigene 2. FACTORI DE RISC CHIMIC 2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici 2.2. Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
Pag. 61 / 78

3.1. Microorganisme in suspensie in aer (bacterii; virusi; richeti; spirochete; ciuperci; protozoare, etc.) 1. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI (subteran; acvatic; subacvatic; mlastinos; aerian; cosmic, etc.)

Pag. 62 / 78

2. Tabelul 4.2.2 LISTA DE CONSECINTE POSIBILE ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
N r. C rt. Aparat cardiovascular Aparat respirator Aparat digestiv Cutie craniana Cutie toracica Abdomen Tegumente LOCALIZAREA CONSECINTELOR Sistem osteoarticular Coloana vertebrala Membru superior Brat Pal Ante ma brat Deg ete D S D S Mem bru inferi or Organe de simt Urec he Nas Sistem nervos x x x x x x x x x x x x x x Externa x x x x x x x x x Interna Multipla x x x x x x x x x x x x x x x x x x -

CONSECINTE POSIBILE

gambaCoapsa

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 1

Plaga taietura - intepatura Contuzie Entorsa Strivire Fractura Arsura termica - chimica Amputatie Leziuni ale organelor interne Electrocutare Asfixie Intoxicatie acuta -cronica Dermatoza Pneumoconioza Imbolnaviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice si substante toxice iritante (emfizem pulmonar, bronsita, etc.) Astm bronsic, rinita vasomotorie Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute (soc, colaps caloric, degeraturi) Hipoacuzie, surditate de perceptie Cecitate Tumori maligne, cancer profesional Atroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii Boala de vibratii Tromboflebita Laringite cronice, nodulii cantaretilor Astenopatie acomoditiva, agravarea miopiei existente Cataracta Conjuctivite si keratoconjunctivite Electrooftalmie Boala de iradiere Imbolnaviri datorate compresiunilor si decompresiunilor Boli infectioase si parazitare Nevroze de coordonare

x x x x x x x x x x -

x x x x x x x -

x x x x x x x -

x x x x x x x -

x x x x x x x x x

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x x x -

Picior

x x x x x x x x x x -

Sistem muscular

Aparat renal

x x x x x x x x x x x x x x -

Ochi

x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x x x x x -

x x x x x x x x

x x -

x x -

x x x -

x x -

x x -

x x -

x x -

Pag. 63 / 78

3 2 3 3 3 4

Sindrom cerebroastenic si tulburari de termoreglare (datorita undelor electromagnetice de inalta frecventa) Afectiuni psihice Alte consecinte

x x

Pag. 64 / 78

Tabelul 4.2.3 SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASA DE GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINTELOR NEGLIJABILE - consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca previzibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fara tratament) MICI - consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 45 zile care necesita tratament medical MEDII - consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare MARI - consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de maxim 50% (invaliditate de gradul III) GRAVE - consecinte ireversibile cu pierdere intre 50 100% a capacitatii de munca, dar cu posibilitatea de autoservire ( invaliditate de gradul II) FOARTE GRAVE - consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoservire (invaliditate de gradul I) MAXIME - deces CLASA DE PROBABILITATEA CONSECINTELOR PROBABILITATE EXTREM DE RARE Probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica P < 10-1/an FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecintelor foarte mica 10-1< P < 5-1/an RARE Probabilitate de producere a consecintelor mica 5-1< P < 2-1/an PUTIN FRECVENTE Probabilitate de producere a consecintelor medie FRECVENTE FOARTE FRECVENTE 2-1< P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecintelor mare 1-1/an< P < 1-1/luna Probabilitate de producere a consecintelor foarte mare

1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6

P > 1-1/luna Partea a 2-a a scalei (clasele de probabilitate): adaptare dupa CEI-812/1995

Pag. 65 / 78

Tabelul 4.2.4 GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR CLASE DE PROBABILITATE 1 2 3 4 5 foarte rar rar extrem de rar frecvent putin frecvent

6 foarte frecvent (7,6) (6,6) (5,6) (4,6) (3,6) (2,6) (1,6) Tabelul 4.2.5 P > 1-1/luna

P > 10-1/an

P < 5-1/anP>10-1/an

P < 2-1/anP > 5-1/an

P < 1-1/anP>2-1/an

GRAVITATECLASE DE

CONSECINTE

7 6 5 4 3 2 1

MAXI-ME FOARTE GRAVE GRAVE MARI MEDII MICI NEGLIJABILE

DECES INVALIDITATE GR. I INVALIDITATE GR. II INVALIDITATE GR. III ITM 45 180 ZILE ITM 3 45 ZILE ITM <3 ZILE

(7,1) (6,1) (5,1) (4,1) (3,1) (2,1) (1,1)

(7,2) (6,2) (5,2) (4,2) (3,2) (2,2) (1,2)

(7,3) (6,3) (5,3) (4,3) (3,3) (2,3) (1,3)

(7,4) (6,4) (5,4) (4,4) (3,4) (2,4) (1,4)

(7,5) (6,5) (5,5) (4,5) (3,5) (2,5) (1,5)

NIVEL DE RISC 1 MINIM 2 FOARTE MIC 3 MIC 4 MEDIU 5 MARE 6 FOARTE MARE 7 MAXIM

SCALA DE INCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE SECURITATE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) (6,6) (7,5) (7,6) 7 MAXIM 6 FOARTE MARE 5 MARE 4 MEDIU 3 MIC 2 FOARTE MIC 1 MINIM

Pag. 66 / 78

P < 1-1/lunaP > 1-1/an

Tabelul 4.2.6 Unitatea: ...................... Fisa de evaluare a locului de munca Numar de persoane expuse: ............... Durata expunerii: ..................................... Echipa de evaluare: ........................................................ ................... previzibilaConsecinta maxima Clasa de gravitate Clasa de probabilitate Factori de risc identificati Forma concreta de manifestare a factorilor de risc (descriere, parametri) Nivel par-tial de risc 6 Tabelul 4.2.7 FISA DE MASURI PROPUSE Nr. crt. LOC DE MUNCA/ FACTOR DE RISC NIVEL DE RISC Nominalizarea masurii MASURA PROPUSA Competente / raspunderi Termene

Sectia: ..........................

Locul de munca: Componenta sistemului de munca

Pag. 67 / 78

5. Investigarea cauzelor producerii accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale

Obiective: Capacitatea de aplicare eficient a metodelor de cercetare a cauzelor producerii accidentelor de munc; Responsabilitatea n derularea cercetrilor preliminare pentru obinerea de informaii suficiente i corecte; Rigurozitatea n analizarea cauzelor producerii mbolnvirilor profesionale avnduse n vedere toate amnuntele relevante pentru formularea unor concluzii pertinente; Discernmntul n analizarea frecvenei accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale i corectitudinea de fundamentare a concluziilor; Corectitudinea i rigurozitatea n ntocmirea documentelor de raportare specifice, conform legislaiei n vigoare. 5.1. Definitii si termeni

decesul sau vtmri ale organismului accidentul de traseu ori de circulaie

situaia de persoana data disparuta eveniment incidentul periculos

produs n timpul procesului de munca ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate

boala profesional sau legat de profesiune

vtmarea violenta a organismului accident de munca intoxicatia acuta profesional

care au loc: n timpul procesului de munca n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu

care provoac: incapacitate temporar de munca de cel puin 3 zile calendaristice invaliditate deces

Accident de munca - vtmarea violenta a organismului, precum i intoxicatia acuta profesional, care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munca de cel
Pag. 68 / 78

puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. n sensul prevederilor legale, este, de asemenea, accident de munca: a) accidentul suferit de persoane aflate n vizita n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive, n ara sau n afar granielor tarii, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor activiti; d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de viei omeneti; e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care ameninta avutul public i privat; f) accidentul cauzat de activiti care nu au legatura cu procesul muncii, dac se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munca organizat de acetia, n timpul programului de munca, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul lucrtorului la locul de munca organizat de angajator i invers; pe perioada pauzei reglementare de masa n locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa i invers de la locul de munca la locul unde isi ncaseaz salariul i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul h) accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munca; i) accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridic sau fizica, pentru ndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normal de deplasare; j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spalator sau dac se deplasa de la locul de munca la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers; k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afar granielor tarii, pe durata i traseul prevzute n documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor tari, n baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romane cu parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practica;
Pag. 69 / 78

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trasnet (electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu; p) disparitia unei persoane, n condiiile unui accident de munca i n mprejurri care indreptatesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoana aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. (2) n situaiile menionate la alin. (1) lit. g), h), i) i l), deplasarea trebuie sa se fac fr abateri nejustificate de la traseul normal i, de asemenea, transportul sa se fac n condiiile prevzute de reglementrile de securitate i sntate n munca sau de circulaie n vigoare.

profesional

se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii

boala legat de profesiune determinare multifactoriala

cauzat de ageni nocivi caracteristici locului de munca: fizici chimici biologici suprasolicitarea organismului

factori independenti de sistemul de munca

5.2. Comunicarea evenimentelor Comunicare este procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de ndat, autoritilor prevzute din lege, in conformitate cu schema de mai jos. Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puin urmtoarele informaii: a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul i, dac este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul; b) sediul/adresa i numrul de telefon ale angajatorului; c) locul unde s-a produs evenimentul; d) data i ora la care s-a produs evenimentul/data i ora la care a decedat accidentatul; e) numele i prenumele victimei; f) datele personale ale victimei: varsta, starea civil, copii n ntreinere, alte persoane n ntreinere, ocupaia, vechimea n ocupaie i la locul de munca; g) mprejurrile care se cunosc i cauzele prezumtive; h) consecinele accidentului; i) numele i funcia persoanei care comunica evenimentul; j) data comunicrii; k) unitatea sanitar cu paturi la care a fost internat accidentatul.

Pag. 70 / 78

Conducatorul locului de munca

Orice persoana care are cunostinta despre producerea evenimentului

Serviciile politiei rutiere

Orice eveniment

accidentul suferit de orice persoana, in afara intreprinderii ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de viei omeneti sau pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care ameninta avutul public i privat

Accident de circulatie soldate cu decesul victimelor

Angajatorul la care a survenit evenimentul Orice eveniment Angajatorul la care este angajata/angajati victima/victimele

Accidente mortale; Accidente colective; Persoane disparute

Organelor de urmarire penala

Inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a survenit evenimentul

Inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia este inregistrata unitatea

Accidentele de munca, dupa confirmare

Accidente mortale; Accidente colective; Incidente periculoase; Accidente urmate de invaliditate; Persoane disparute

Inspectia Muncii

Asigurator

Angajatorul va lua msurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultat din producerea evenimentului, pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaz cercetarea, cu excepia cazurilor n care meninerea acestei stri ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune n pericol viata lucrtorilor i a celorlali participani la procesul muncii. n situaia n care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultat din producerea evenimentului, se vor face, dup posibiliti, schite sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica i se vor ridica orice obiecte care conin sau poarta o urma a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectueaz cercetarea i vor constitui probe n cercetarea evenimentului. Pentru orice modificare a strii de fapt rezultat din producerea evenimentului, angajatorul sau reprezentantul sau legal va consemna pe propria rspundere, ntr-un proces-verbal, toate modificrile efectuate dup producerea evenimentului.
Pag. 71 / 78

5.3. Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea mprejurrilor i a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementrilor legale incalcate, a raspunderilor i a msurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare i, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporar de munca se efectueaz de ctre angajatorul la care s-a produs evenimentul. Angajatorul are obligaia sa numeasc de ndat, prin decizie scris, comisia de cercetare a evenimentului. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel puin 3 persoane; una dintre acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern, cu pregtire de nivel superior. Persoanele numite de ctre angajator n comisia de cercetare a evenimentului trebuie sa aib pregtire tehnica corespunztoare i sa nu fie implicate n organizarea i conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul i sa nu fi avut o responsabilitate n producerea evenimentului. Angajatorul care i-a asumat atribuiile n domeniul securitii i sntii n munca nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, n acest caz urmnd sa apeleze la servicii externe. Dac n eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferii, n comisia de cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate i persoane numite prin decizie scris de ctre ceilali angajatori. Angajatorul care a organizat transportul rspunde pentru cercetarea accidentului de circulaie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporar de munca. Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie sa asigure cercetarea apelnd la servicii externe de prevenire i protecie. n cazul accidentelor de circulaie pe drumurile publice n care sunt implicate persoane aflate n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, serviciile poliiei rutiere vor transmite organelor mputernicite sa efectueze cercetarea, la cererea acestora, n termen de 5 zile lucrtoare de la solicitare, un exemplar din procesul-verbal de cercetare la fata locului i orice alte documente existente, necesare cercetrii: copii de pe declaraii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schite. Persoanele mputernicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul: sa ia declaraii scrise, sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare cercetrii. Cheltuielile vor fi suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul sa solicite sau sa consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat sa le pun la dispoziie n condiiile legii; se pot solicita experi sau specialiti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competente potrivit legii sa efectueze expertize tehnice, iar acetia trebuie sa rspund solicitrii si ntocmesc expertize tehnice care vor face parte integrant din dosarul de cercetare a evenimentului. Cheltuielile aferente efecturii expertizelor se suporta de ctre angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face rspunztor de organizarea activitii n urma creia s-a produs evenimentul. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporar de munca se va ncheia n cel mult 5 zile lucrtoare de la data producerii. Fac excepie situaii cum ar fi cele n care este necesar prelevarea de probe ori efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita n scris, argumentat i n termen, la inspectoratul teritorial de munca pe
Pag. 72 / 78

raza cruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare. Cercetarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca se va finaliza cu ntocmirea unui dosar, care va cuprinde: 1. opisul actelor aflate n dosar; 2. procesul-verbal de cercetare; 2.1. data ncheierii procesului-verbal; 2.2. numele persoanelor i n ce calitate efectueaz cercetarea evenimentului; 2.3. perioada de timp i locul n care s-a efectuat cercetarea; 2.4. obiectul cercetrii; 2.5. data i ora producerii evenimentului; 2.6. locul producerii evenimentului; 2.7. datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului sau legal; 2.8. datele de identificare a accidentatului/accidentatilor; 2.9. descrierea detaliat a locului, echipamentului de munca, a mprejurrilor i modului n care s-a produs evenimentul, va cuprinde subcapitolele: 2.9.1. descrierea detaliat a locului producerii evenimentului; 2.9.2. descrierea detaliat a echipamentului de munca; 2.9.3. descrierea detaliat a mprejurrilor; 2.9.4. descrierea detaliat a modului n care s-a produs evenimentul. 2.10. urmrile evenimentului i/sau urmrile suferite de persoanele accidentate; 2.11. cauza producerii evenimentului; 2.12. alte cauze care au concurat la producerea evenimentului; 2.13. alte constatri fcute cu ocazia cercetrii evenimentului; 2.14. persoanele rspunztoare de nclcarea reglementrilor legale, din capitolele de la 2.11-2.13; 2.15. propuneri pentru sanciuni administrative i disciplinare; 2.16. propuneri pentru cercetare penal; 2.17. caracterul accidentului; 2.18. angajatorul care nregistreaz accidentul de munca; 2.19. msuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare i persoanele responsabile pentru realizarea acestora; 2.20. numrul de exemplare n care s-a ncheiat procesul-verbal de cercetare i repartizarea acestora; 2.21. numele i semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea; 2.22. viza angajatorului; 3. nota de constatare la fata locului, ncheiat imediat dup producerea evenimentului de ctre lucrtorul desemnat/serviciile de prevenire i protecie, n cazul evenimentelor a cror cercetare intra n competenta angajatorului, i semnat de ctre angajator/reprezentantul sau legal, care va cuprinde precizri cum ar fi poziia victimei, existenta sau inexistenta echipamentului individual de protecie, starea echipamentelor de munca, modul n care functionau dispozitivele de protecie, ridicarea de documente sau prelevarea de probe; 4. schite i fotografii referitoare la eveniment; 5. declaraiile accidentatilor(conform modelului din Anexa 7); 6. declaraiile martorilor i ale oricror persoane care pot contribui la elucidarea mprejurrilor i a cauzelor reale ale producerii evenimentului (conform modelului din Anexa 7); 7. copii ale actelor i documentelor necesare pentru elucidarea mprejurrilor i a cauzelor reale ale evenimentului;
Pag. 73 / 78

8. copii ale certificatului constatator sau oricror alte autorizaii n baza crora angajatorul isi desfoar activitatea; 9. copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale i ale fisei de aptitudine, ntocmite conform legii; 10. copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor; 11. copii ale fielor de instruire individual n domeniul securitii i sntii n munca ale victimelor; 12. copie a certificatelor de concediu medical; 13. actul emis de unitatea sanitar care a acordat asistenta medical de urgenta, din care sa rezulte data, ora cnd accidentatul s-a prezentat pentru consultatie i diagnosticul, n cazul accidentelor de traseu; 14. copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, ncheiat de serviciile poliiei rutiere, n cazul accidentelor de circulaie pe drumurile publice. 15. copie a autorizaiei, n cazul n care victima desfasura o activitate care necesita autorizare; 16. copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei; 17. acte de expertiza tehnica, ntocmite cu ocazia cercetrii evenimentului; 18. acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poat stabili locul, data i ora producerii evenimentului sau sa se poat justifica prezenta victimei la locul, ora i data producerii evenimentului; 19. documente din care sa rezulte ca accidentatul ndeplinea ndatoriri de serviciu; 20. corespondenta cu alte instituii/uniti n vederea obinerii actelor solicitate; 21. adresele de prelungire a termenelor de cercetare 22. actul medical emis de unitatea sanitar care a acordat asistenta medical de urgenta, din care sa rezulte diagnosticul la internare i/sau externare; 23. formularul pentru nregistrarea accidentului de munca, denumit n continuare FIAM, aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei. Dosarul de cercetare, ntocmit de comisia numita de ctre angajator, se nainteaz pentru verificare i avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza cruia s-a produs evenimentul, n termen de 5 zile lucrtoare de la finalizarea cercetrii. Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza i va restitui dosarul n cel mult 7 zile lucrtoare de la data primirii. Dosarul va fi nsoit de avizul inspectoratului teritorial de munca. n cazul n care inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost efectuat corespunztor, poate dispune completarea dosarului i/sau refacerea procesului-verbal de cercetare, dup caz. Comisia de cercetare va completa dosarul i va ntocmi procesul-verbal de cercetare n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii dosarului. n cazul evenimentelor care nu au fost comunicate i cercetate, dar persoana vtmat prezint un certificat medical cu cod "accident de munca", angajatorul care ia asumat atribuiile n domeniul securitii i sntii n munca/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie va solicita acesteia o declaraie scris privind modul i mprejurrile n care sa produs evenimentul 5.4 Evidenta accidentelor de munca i a incidentelor periculoase n baza procesului-verbal de cercetare ntocmit de persoanele mputernicite prin lege, angajatorul la care se nregistreaz accidentul va completa FIAM. FIAM se completeaz pentru fiecare persoana accidentata n cte 4 exemplare
Pag. 74 / 78

care se nainteaz spre avizare dup cum urmeaz: a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare ntocmit de comisia angajatorului, n termen de 3 zile lucrtoare de la primirea avizului; b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, n termen de 3 zile lucrtoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. Angajatorul va tine evidenta evenimentelor n urmatoarele registre: a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor n munca; b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase; c) Registrul unic de evidenta a accidentelor uoare; d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor n munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate. 5.5. Indicatori specifici de securitate Activitatea de protecie a muncii are un sistem de indicatori specifici n baza crora se poate aprecia eficiena activitii precum i gradul de periculozitate a muncii. Indicatorii specifici activitii de protecie a muncii se pot grupa n dou categorii: 1. indicatori exprimai n mrimi absolute a) numrul total de victime nregistrat n perioada de raportare; b) numrul total de accidentai care au ncheiat perioada de incapacitate n perioada analizat, indiferent dac evenimentul s-a produs n aceeai perioad sau n perioade anterioare. Modul prin care accidentaii pot ncheia perioada de incapacitate: prin reluarea activitii; prin deces, dup ce au cumulat un anumit numr de zile de incapacitate; prin transformarea ITM, n incapacitate permanent, respectiv prin ncadrarea ntr-un grad de invaliditate. c) numrul total de zile de incapacitate temporar de munc, aferent persoanelor pentru care urmrile accidentelor s-au terminat n perioada de raportare; d) numrul mediu de salariai. 2 indicatori exprimai n mrimi relative numarul total de accidentati IF = 1000 numarul mediu de salariati a) indicele de frecven; ; numarul total de accidentati 1000000 numarul total de ore lucrate de salariati b) indicele de gravitate; numarul total de zile calendaristice de incapacitate IG = 1000 numarul mediu de salariati ; IF = IG = numarul total de zile calendaristice de incapacitate 1000000 numarul total de ore lucrate de salariati ; numarul total de zile calendaristice de incapacitate numarul total de accidentati care au terminat incapacitatea in perioada de raportare

c) indicele durat medie; IDM = .

Pag. 75 / 78

6. Asigurarea semnalizrii de securitate i sntate n munc

Obiective: Capacitatea de identificare a potenialului de risc de accident/mbolnviri profesionale din cadrul unitii; Corectitudinea n stabilirea tipului de semnalizare necesar n funcie de particularitile locaiilor; Discernmntul n stabilirea necesarului de semnalizare; Atenia n stabilirea dispozitivelor de instalare a mijloacelor de semnalizare pentru asigurarea tuturor cerinelor privind recepionarea mesajelor transmise; Capacitatea de instalare a mijloacelor de semnalizare, n concordan cu prevederile legislative n vigoare i specificul proceselor de munc din unitate. Obligaii generale Atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecie colectiv ori prin msuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie sa prevad semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munca. n interiorul ntreprinderilor i/sau unitilor trebuie prevzut, dac este cazul, semnalizarea corespunztoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim i aerian, fr a aduce atingere cerinelor minime privind semnalizarea obstacolelor i a locurilor periculoase i pentru marcarea cilor de circulaie Lucrtorii i/sau reprezentanii acestora trebuie sa fie informati si consultati referitor la toate msurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate i/sau de sntate utilizata la locul de munca. Modaliti de semnalizare 1. Semnalizare permanenta 2. Semnalizarea ocazionala 3. Intersanjabilitatea i combinarea semnalizarilor Culorile utilizate la semnalizarea de securitate sunt urmatoarele: Culoare Semnificatie sau scop Indicaii i precizri Rou Semnal de interdicie Atitudini periculoase Pericol-alarma Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgenta Evacuare Materiale i echipamente de Identificare i localizare prevenire i stingere a incendiilor Galben sau Semnal de avertizare Atentie, precautie Verificare galben-oranj Albastru Semnal de obligaie Comportament sau aciune specifica Obligaia purtrii echipamentului individual de protecie Verde Semnal de salvare sau de prim ajutor Situaie de securitate Usi, iesiri, cai de acces echipamente, posturi, ncperi Revenire la normal

Cerintele minime privind mijloacele de semnalizare Panouri de semnalizare

Pag. 76 / 78

Panouri de interdicie Panouri de avertizare Panouri de obligativitate Panouri de salvare i acordarea primului ajutor Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea i stingerea incendiilor Semnalizarea obstacolelor i a locurilor periculoase i pentru marcarea cilor de circulaie Semnalizarea obstacolelor i a locurilor periculoase Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol i de cadere a obiectelor i persoanelor se face n interiorul zonelor construite ale ntreprinderii, n care lucrtorii au acces n cursul activitii lor, prin culoarea galbena alternativ cu culoarea neagra sau culoarea roie alternativ cu culoarea alba. Dimensiunile marcajului trebuie sa in seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului periculos semnalat. Benzile galben-negre sau rou-albe trebuie sa fie nclinate la circa 45 i sa aib dimensiunile aproximativ egale. Marcarea cilor de circulaie Cile de circulaie a vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue, avnd o culoare perfect vizibila, de preferinta alba sau galbena, innduse seama de culoarea solului, n cazul n care destinaia i echipamentul ncperilor impun acest lucru pentru protecia lucrtorilor. Benzile trebuie amplasate astfel nct sa se in seama de distanele de securitate necesare ntre vehiculele care pot circula n zona i orice obiect aflat n apropiere, precum i ntre pietoni i vehicule. Cile permanente de circulaie situate n exterior, n zonele construite, trebuie marcate la fel. Fac excepie cele care sunt prevzute cu trotuare sau bariere corespunztoare. Semnalele luminoase Lumina emis de un semnal trebuie sa produc un contrast luminos adecvat mediului, n funcie de condiiile de utilizare prevzute, fr sa antreneze fenomenul de orbire, prin intensitate prea puternica, sau vizibilitate redus, ca urmare a iluminarii insuficiente Suprafata luminoasa care emite un semnal poate avea o culoare uniforma sau poate conine o pictograma pe un fond determinat. Culorile si pictogramele trebuie sa corespunda prevederilor specifice panourilor de semnalizare. Semnalele acustice sa aib un nivel sonor considerabil mai nalt fata de zgomotul ambiant, astfel nct sa poat fi auzit, fr sa fie excesiv sau suparator; sa poat fi recunoscut uor, n special dup durata impulsurilor, distanta dintre impulsuri sau grupuri de impulsuri, i sa poat fi difereniat uor de orice alt semnal acustic i de zgomotele ambientale. Comunicarea verbal Comunicarea verbal se stabilete ntre un vorbitor sau un emitator i unul ori mai muli auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte i/sau cuvinte izolate, eventual codificate. Dac comunicarea verbal este utilizata n locul sau complementar unui gestPag. 77 / 78

semnal, trebuie folosite cuvinte-cod, ca de exemplu: start - pentru a indica nceperea comenzii; stop - pentru a ntrerupe sau a termina o micare; oprete - pentru a opri operaiunea; ridica - pentru a ridica o greutate; coboar - pentru a cobori o greutate; nainte; sensul miscarilor respective trebuie coordonate, cnd este cazul, napoi; cu gesturile de semnalizare corespunztoare dreapta; stanga; pericol - pentru a solicita oprirea de urgenta; repede - pentru a accelera o micare, din motive de securitate. Gesturile-semnal Gesturile-semnal trebuie sa fie precise, simple, ample, uor de executat i de neles i bine difereniate de alte gesturi-semnal Reguli de utilizare specifice: Persoana care emite semnale, denumita agent de semnalizare, transmite instruciunile de manevra, utiliznd gesturi-semnal, ctre persoana care receptioneaza semnale, denumita operator. Agentul de semnalizare trebuie sa poat urmri vizual desfurarea manevrelor, fr a se afla n pericol din cauza acestora, in caz contrar vor fi prevazui mai multi ageni de semnalizare. Responsabilitile agentului de semnalizare sunt exclusiv directionarea manevrelor i asigurarea securitii lucrtorilor aflai n apropiere. Atunci cnd nu poate executa ordinele primite cu garaniile de securitate necesare, operatorul trebuie sa intrerupa manevrele n curs pentru a cere noi instruciuni. Agentul de semnalizare trebuie sa poat fi uor recunoscut de ctre operator. Pentru aceasta trebuie sa poarte unul sau mai multe elemente de recunoatere adecvate viu colorate, de exemplu: vesta, casca, mansoane, banderole, palete.

Pag. 78 / 78