You are on page 1of 7

Bonaciu Delia Carmen

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE DEZECHILIBRE ALIMENTARE

,,Sănătatea nu este numai o problemă individuală, ci priveşte tot atât de mult societatea în întregime ‘sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic’’ (Schopenhauer). Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), sănătatea individului este definită drept ,,o stare de bine fizică, mentală şi socială, şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii.’’ Din perspective publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale implicaţii individuale, dar şi sociale şi demografice, unul dintre elementele cele mai vizate de politicile şi stategiile guvernamentale din intreaga lume. În acest sens, în 1977, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (inclusiv România) au decis in mod unanim ca ,,ţelul social principal al guvernelor şi al OMS în decadele viitoare să fie realizarea unei stări de sănătate a întregii populaţii a globului, care să permită tuturor oamenilor să ducă o viaţă productivă din punct de vedere economic şi social”. Educaţia pentru sănătate este un termen folosit pentru a desemna ocazii de învăţare create deliberat pentru a facilita schimbări de comportament în vederea atingerii unui obiectiv predeterminat. În acest context, educaţia pentru sănătate este strâns legată de prevenirea bolilor, urmărind prin aceasta schimbarea comportamentelor ce au fost identificate ca fiind factori de risc pentru anumite boli. Este în mod esenţial o activitate educaţională, care implică o anumită formă de comunicare destinată să îmbunătăţească cunoştinţele şi să dezvolte înţelegerea şi deprinderile care favorizează sănătatea. Educaţia pentru sănătate are drept ţintă atât individul cât şi colectivitatea, cu accent atât pe comportamente sănătoase cât şi pe comportamente la risc . Unul dintre marile succese ale secolului trecut, consecinţa totodata a promovării acestui mod de abordare a problematicii sănătăţtii, a fost creşterea considerabilăa speranţei de viaţa în rândul populaţiei din multe state ale lumii. Factorul determinant al acestei mutaţii este dezvoltarea programelor preventive şsi educative de promovare a sănătăţii în aceste ţăari.Sănătatea este o problemă socială şi politică, dar şi o problemă ce vizează drepturile omului.Familia, şcoala, comunitatea, biserica reprezintă locul în care copilul creşte, se deyvoltă, se iniţiază şi se educă pentru a se forma ca om şi a se integra în societate. Prin autoritatea sa morală, şcoala i- a învaţat şi îi învaţa pe copii cum să se poarte în natură şi în societate, cum sa se raporteye la ceilalţi semeni, cum să trăiască frumos, demn şi sănătos. ,,Astăzi la începutul mileniului trei, când viaţa individului a devenit infinit mai complicată decât altădată, a lăsa educaţia pentru sănătate la voia întâmplării ar fi o eroare de neiertat de către posteritate’’(O.Popescu,E.Bucur,2001). În ultimele decenii, schimbările economice din toată lumea au avut profunde influenţe asupra sănătăţii tinerilor şi implicit asupra accesului acestora la serviciile sociale. Relizarea la clasă a activităţilor de ,,Educaţie pentru sănătate’’ presupune din partea cadrelor didactice informare, tact(prin utilizarea unor metode didactice moderne) ,pentru atingerea obiectivelor propuse: formarea unui stil de viaţă sănătos în rândul elevilor, dezvoltarea unor comportamente responsabile şi formarea unor abilităţi de viaţă sănătoasă, de prevenire, de cunoaştere şi de respectare a legislaţiei. Acţiunea didactică trebuie să inceapă cu sfârşitul ei, în sensul că înainte de a trece la efectuarea propriu – zisă a acesteia, cadrul didactic îsi proiectează în plan mintal ceea ce urmează să

şi a unor abilităti de viaţă sănătoasă Educaţia pentru sănătate la nivelul şcolii reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi totodată de formare a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos. el analizează cu grijă şi gândeşte la ceea ce are de făcut. pe plan cognitiv. mai repede sau mai târziu. pentru că în această etapă se dobândesc obiceiuri care sunt relevante pentru activităţile ulterioare.şcoala este un loc ideal pentru difuzarea acestor cunoştinţe în rândul maselor de tineri. Stabilind în prealabil ceea ce există deja.şcoala reprezintă. folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe şi materiale didactice adecvate vârstei. Asupra unei persoane deja formate. Temele propuse nu trebuie privite separat. la sănătate şi respectarea valorilor umanitare -studierea consecinţelor fizice. apar o serie de tulburări care perturbă sănătatea omului. .fie.Sănătatea reproducerii’’. mintale. Comportamente cu risc.. . o importanţă mai mare decât subiectele nesusţinute de acest for competent. începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea. Ea trebuie să urmărească : -informarea tinerilor din perspectiva dreptului la educaţie. informale şi nonformale. fie în urma unor afecţiuni care determină incapacitatea organismului de a utiliza elementele esenţiale din hrană.educaţia pentru sănătate vizează nu numai transmiterea către elevi a unui bagaj informativ corect din punct de vedere ştiinţific. afectiv şi psihomotor. atât în cazul subalimentaţiei (subnutriţiei) cât şi în acela a supraalimentaţie (supranutriţiei). Există mai multe argumente ce pot fi aduse în favoarea realizării educaţiei pentru sănătate în cadrul unităţilor de învăţământ: . ci în interrelaţie cu alte teme. ..) Educaţia pentru sănătate trebuie să înceapă la vârste mici. fără a se discuta despre Consumul de substanţe toxice (droguri injectabile. .HIV/SIDA’’ din domeniul . .la care intenţionează să ajungă cei pe care-i instruieşte. La baza dezechilibrului alimentar. În multe ţări educaţia pentru sănătate este obligatorie în şcoli. . stă adesea malnutriţia. realizate la vârste mai timpurii. Igiena. Malnutriţia alimentară este un dereglaj complex. În urma unei alimentaţii necorespunzătoare. cât mai ales crearea unor comportamente individuale sănătoase. rezultatele(performanţele) finale. autorizate. în acelaşi timp. Tulburarea apare fie ca o consecinţă a unei alimentaţii greşite. De exemplu nu se poate aborda tema. Introducerea „Educaţiei pentru sănătate” ca disciplină în şcoli reprezintă implicit recunoaşterea oficială a importanţei acesteia pentru viaţa individului. Violenţă. anticipează natura şi nivelul modificărilor ce trebuie produse în comportamentul elevilor săi. prin studii şi cercetări competente. iar materiile de studiu oficiale din şcoli dobândesc implicit. cauzat de privarea organismului de substanţe bio esenţiale. o instituţie cu mare autoritate morală.profesorii sunt surse de informaţii respectabile şi credibile în comunitate. oferind cadrul educaţiei formale.proiectele pilot realizate până în prezent în diferite judeţe ale ţării au demonstrat succesul şi receptivitatea tinerilor pentru acest tip de iniţiative. pe care le are un stil de viaţă irţional -dezvoltarea capacităţii de luare a unei decizii corecte în ceea ce priveşte propria sănătate şi a celor din jur -formarea deprinderilor de a rezista tentaţiei şi presiunii. a unor atitudini ce corespund idealului educaţional. la nivelul psihologic individual. impactul semnificativ al acestor activităţi a fost demonstrat deja în alte state. Fenomenele care însoţesc dezechilibrele alimentare sunt cauzate de lipsa unei alimentatii diversificate şi echilibrate sau de către un comportament alimentar dăunător. . Anatomie. astfel de activităţi au întotdeauna un impact mai redus decât acţiunile similare. adulte. sociale.unul dintre elementele esenţiale pentru dezvoltarea impactului dorit este iniţierea şi realizarea programelor de educaţie pentru sănătate la vârste cât mai tinere.nu în ultimul rând. Precizarea obiectivelor este o condiţie esenţială a unei instruiri eficiente.

în subnutriţia alimentară de insuficienţă. trebuie să luăm în considerare atât ambientul exterior nouă (natura dinafara noastră). fie lipsesc din hrană.Privind din unghiul alimentaţiei. care însă. cât şi nutrienţii esenţiali la care organismul nu are acces. viaţa poate fi pusă în pericol. glucide. etc. Numită şi malnutriţie de aport. fiecare dintre noi trebuie să lucrăm permanent la consolidarea ei. minerale şivitamine. Atunci când toate funcţiile şi organele unui om lucrează normal şi în armonie. iar dacă nu se intervine la timp. fie pe un fond energetic global corespunzător (caloriile din hrană acoperă trebuinţele energetice ale corpului). determină la multe persoane modificări în conduita alimentară. produse de cofetărie. şi anume ereditatea. hipoproteinismului. depresia. Acest lucru se poate realiza doar prin conectarea la elementele naturii. Starea de sănătate se referă la fizicul omului (sub toate aspectele). la psihicul său. glucidele cu absorbţie rapidă (apar în zahărul alb. Malnutriţia alimentară de insuficienţă se manifestă fie pe un fond de carenţă energetică (conţinutul în calorii a hranei nu satisface cerinţele energetice ale organismului). boabe leguminoase. cu consecinţe negative asupra sănătăţii. ouă).).. sunt: -alimentaţia corespunzătoare -aerul proaspăt -mişcarea -somnul odihnitor -fortificarea sufletească. amintim: acizii graşi neesenţiali (predomină în uleiurile rafinate sau în cele încinse precum şi în grăsimile de origine animală). fie că este de insuficienţă. suprasolicită diferite organe interne şi încarcă corpul de toxine. Caloriile din alimente depăşesc cerinţele organismului. afecţiunile cardio-vasculare. alimentaţia excesivă şi hipercalorică. îşi scade influenţa odată cu contactul armonios cu celelalte . malnutriţia poate îmbrăca două forme. Ele se manifestă prin: slăbirea organismului (slăbirea este mascată de multe ori de un Malnutriţia alimentară de exces este tot o malnutriţie de insuficienţă. naufragiul) precum şi pe cele de ordin medical (malabsborţia). lapte. diabetul. Principalele elemente în care sănătatea îşi are în mod natural originea. Malnutriţia alimentară. prizonieratul. una de insuficienţă şi cealaltă de exces. manipularea media. Pentru a ne menţine. În aceste condiţii proliferează bolile civilizaţiei moderne (obezitatea. organismul resimte un declin cauzat în special de lipsa sau insuficienţa unor elemente esenţiale. corpul suferă de un deficit în compuşi valoroşi şi indispensabili care. iar multe substanţe nevaloroase sau chiar dăunătoare din hrană. întărirea spirituală La toate acestea se adaugă o latură mai puţin controlabilă de către noi. fie sunt neutralizaţi de către prezenţa masivă a substanţelor neesenţiale. precum şi la îmbinarea celor două componente. mai ales aminoacizi esenţiali. Organismul omului nu prelucrează abuzul de compuşi. malnutriţia alimentară de insuficienţă este o subnutriţie propriu-zisă. în multe băuturi răcoritoare. Simptomele malnutriţiei de aport sunt variate şi uneori grave. Totodată. fie că este de exces. care sunt tocmai izvoarele sănătăţii. Ca urmare a acestui fapt. anemiei. care pot induce deficite în substanţe esenţiale. principala "vinovată" a malnutriţiei alimentare de insuficienţă este anorexia. acesta este sănătos. se leagă de cele mai multe ori cu o componentă psihică ce nu poate fi ignorată. însă una mascată de un aport cantitativ alimentar peste normal. În subnutriţie deoarece se mănâncă prea puţin. anxietatea. cancerul. Excluzând situaţiile sociale extreme (sărăcia. Când vorbim despre natură. ci. Din acest motiv.). Stresul. starea de nefericire. mai ales pe un fond caloric exagerat. acizi graşi esenţiali. cât specificul fiinţei umane (natura interioară). influenţând uneori chiar şi mecanismele foamei. pătrund în abundenţă în organism. hipocalcemiei. sub forma unor depozite de grăsime. aminoacizii neesenţiali (sunt dăunători atunci când se consumă în exces carne. etc. trebuiesc urmărite ambele aspecte. şi anume atât bilanţul energetic. Semnele care însoţesc tulburarea sunt specifice hipoglicemiei. fortifica sau redobândi starea de sănătate. caută să îşi facă rezerve. etc. Dintre compuşii fără valoare pentru organism.

mestecând bine -să se evite în timpul mesei. Principalele trăsături ale unui comportament alimentar sănătos Definirea unui comportament alimentar echilibrat şi sănătos nu poate fi făcută fără să se ţină cont de numeroasele particularităţi (vârstă. Calitatea unui aliment rezidă atât din sursa din care provine. vizionarea televizorului. individualizată (după modul de viaţă. Acest tip sănătos de hrănire presupune moderaţie în toate privinţele. cât şi cum mâncăm? Comportamentul alimentar desemnează atitudinea omului în faţa hranei. . litiază biliară sau urinară. Alimentele care se găsesc astăzi pe piaţă. putem schiţa cadrul în care acesta se poate desfăşura. În ceea ce priveşte actul hrănirii. iar multora le procură senzaţia de plăcere şi de satisfacţie. poate fi considerată a fi alimentaţie echilibrată. Dintre toate acestea. aproape că a intrat în vorbirea cotidiană. Dintre obiceiurile alimentare cele mai nesănătoase se numără: mâncatul pe fugă. nu este important doar ce mâncăm. mesele neregulate. expresii ca. O alimentaţie diversificată. În afara unor tulburări neuropsihice. atmosfera cordială şi alimentele estetice -niciodată după o masă. Consecinţele unui comportament alimentar inadecvat. sex. seminaturale sau chiar semisintetice. de obicei de origine vegetală. Nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman. lipide). O importanţă deosebită pentru sănătatea omului..Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcţiei sale. Nu toate dezechilibrele care provin dintr-o alimentaţie nesănătoasă au o cauză directă cu cantitatea sau calitatea hranei. Alimentul potoleşte senzaţia de foame. ascultarea radioului -ambientul să fie cât mai plăcut. care nu conţin adaosuri sintetice. fie o componentă psihică mai mult sau mai puţin evidentă. ci şi cât. Sănătatea şi echilibrul fiecăruia. cele mai grave perturbări ale comportamentului alimentar sunt anorexia şi bulimia. se află în corelaţie directă cu hrana. deci o deprindere greşită. tip de efort. slăbirea pronunţată a organismului. stare de sănătate. diferite boli digestive. cât şi din modul de prelucrare industrială sau casnică al acestuia. deoarece însemnă că sa depăşit limita de saţietate. derivat din deprinderea unui comportament alimentar greşit. Alimentul reprezintă un produs mai mult sau mai puţin natural capabil să îi asigure omului energia necesară desfăşurării activităţilor biologice.) ale fiecărei persoane. supraalimentaţia sau subalimentaţia. sub forma unor tulburări ca: obezitatea. cele mai sănătoase sunt cele de provenienţă naturală. sex. etc. intelectuale şi fizice. dacă dorim să trăim sănătos. Unele perturbări resimţite de organism îşi au originea într-un comportament alimentar greşit. îndeosebi cele tensionate. cititul. şi anume la: ce. ci şi un mod de hrănire necorespunzător. o au acele alimente naturale neprelucrate în vreun fel. proteine. se pot răsfrânge mai repede sau mai târziu asupra sănătăţii. ca linii directoare. Totuşi. când şi cum ne alimentăm. se ştie bine. Astăzi. starea de sănătate). nu trebuie să se simtă senzaţia de supraplin. este bine să se ţină cont de următoarele recomandări: -să se mănânce 3-5 (de preferinţă 4) mese pe zi. Este foarte important ce mâncăm. Se cunoaşte foarte bine faptul că nu orice aliment este benefic corpului uman. conversaţiile. şi care nu au trecut prin procese de rafinare industrială. Alimentaţia echilibrată Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât alimentaţia este mai echilibrată. corect compusă din punct de vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele principale (glucide. la cel puţin 3 ore distanţă una faţă de cealaltă -orele şi numărul meselor să fi regulate -mâncatul să se facă încet. sunt naturale. înfulecatul alimentelor. diabet. cunoscute sub denumirea de crudităţi. În cazul adulţilor. Alimentaţia echilibrată trebuie să dea răspunsuri adecvate la cele trei întrebări fundamentale ale actului hrănirii. efort. dar aceasta nu însemnă că putem neglija modalitatea în care mâncăm. etc. "hrană nesănătoasă" sau "hrană sănătoasă". Devierile legate de comportamentul alimentar au la bază fie o obişnuinţă. fiind o componentă importantă a alimentaţiei.

Adulţii care nu depun efort fizic solicitant. iar cina ar trebui să reprezinte restul de 20%. dar nu prajită (este obligatoriu să se consume proteine. mai ales dacă acestea se prelungesc pană spre seară. roşii. micul dejun trebuie să constituie 30% din alimentele care se consumă de-a lungul unei zile. Conform ceasului biologic. Este bine să se renunţe la consumul de sucuri dulci si băuturi acidulate în timpul mesei şi după aceasta. Chiar dacă programul de la şcoală nu le permite să servească o masa caldă. consumate în exces. deoarece după trezire. Dacă nu reuşesc să mănânce o masă principală. Prânzul este recomandat să reprezinte 50% din dieta zilnică. Nu şi dacă îi acordăm puţină atenţie şi suntem dispuşi să facem unele mici compromisuri. Masa principală. Această masă nu va fi foarte consistentă. fiind compuse din alimente uşoare. se vor derula cu atât mai bine cu cât omul s-a deprins de a fi constant în respectarea orarului meselor. Din întreaga raţie alimentară zilnică. care poate fi un fruct sau un iaurt. trebuie să recunoaştem că regimul nostru alimentar este apropiat de ceea ce înseamna normalitate doar în week-end-uri. a menţionat nutriţionista Mirela Şerban. Parinţii trebuie să ţină cont de faptul că elevii au nevoie de o alimentaţie sănătoasă. trebuie să mai consume o masă între prânz şi cină. existând chiar riscul obezităţii. respectiv grădiniţă şi şcoală. fructul nu trebuie mâncat imediat după ce este consumat sendvişul. mai ales că sunt în plin proces de dezvoltare şi nu trebuie să le lipsească principalele elemente care îi ajută să crească normal şi să fie sănătoşi. pentru că sunt bogate în calorii. cele două mese. cel mai optim interval pentru prânz este acela cuprins între orele 13-15. pe care s-a pus o bucată de friptură. este necesar ca mesele să se repartizeze conform ceasului biologic al corpului uman. doar fiartă sau la grătar. pot produce creşteri în greutate. sub formă de gustare. Nu este bine ca dimineaţa să se mănânce mult. să nu se consume de către elevi preparate fast food. castraveţi. după cum se ştie. este bine ca 20-25% să reprezinte masa de dimineaţă şi 10-15% cea de seară. De asemenea. în care trebuie să se consume 50-60% din raţia alimentară zilnică. Gustarea dintre micul dejun şi prânz va reprezenta cam 10% din raţia zilnică de mâncare. aşa că de cele mai multe ori. toate funcţiile corpului tind spre repaos. Este foarte important ca în timpul orelor de curs. care să fie si sănătoase şi să aducă şi aportul zilnic de vitamine şi minerale în organism. fiind mai degrabă o gustare cu rolul de a completa energetic micul dejun. anulează această funcţiune. când suntem acasă şi avem posibilitatea de a servi mâncarea ce este recomandată de specialişti. este bine să nu se renunţe la mancarea gătită şi nici la cele trei mese principale. fiindcă. şi de aceea alimentaţia noastră are de suferit. precum şi cele digestive. Masa de seară prea abundentă este şi mai dăunătoare. . dar nu grasa). Din păcate programele de muncă nu au fost realizate în armonie cu ceasul biologic al omului. La ora 10 se poate opta pentru o gustare. În general.un fruct sau un iaurt. micul dejun şi cina. ori o alimentaţie bogată. chips-urile şi dulciurile în exces nu sunt recomandate. pentru a putea oferii organismului posibilitatea prelucrării complete a hranei consistente specifică mesei principale.Pentru ca digestia şi absobrţia nutrientilor alimentari să se desfăşoare corespunzător. În plus. Procesele metabolice. Este ştiut faptul că ele nu sunt deloc sănătoase şi. este prânzul. La ora 15 este indicată o gustare . cea mai importantă masă este împinsă spre cină. acestea putând fi şi sub formă de ou fiert sau o bucată potrivită de brânză. Ne place sau nu. Dimineaţa. cu consecinţe negative asupra sănătăţii noastre. este bine să evite consumul de alimente în acest interval. se poate opta pentru alte produse. "Regimul alimentar zilnic al copiilor trebuie să fie compus din trei mese principale şi două gustări. Este indicat ca între micul dejun şi prânz să se intercaleze o masă care să se integreze în intervalul de timp optim dintre micul dejun şi prânz. Sticks-urile. pachetul pus la şcoală trebuie să conţină o felie sau două de graham sau de secară. cât şi copiii noştri suntem la serviciu. şi legume ca salata verde. În timpul săptămânii atât noi. Copiii precum şi adulţii cu o viaţă foarte activă. pot produce anumite dezechilibre alimentare. ci după una-doua ore. mai ales pentru ca nu aduc niciun aport de vitamine sau alte elemente benefice pentru organism. O altă alternativă este de a pune la pachet elevului un iaurt cu o chiflă graham sau neagră sau de secară şi un ou fiert cu legume crude". organismul are tendinţa de a lucra intens în sensul eliminării toxinelor.

dr. mai ales a parinţilor. o imagine de sine deformată. să prevină o situaţie de criză şi să îşi poată controla mai bine propria viaţă. cu suplimente nutritive ce duc la acumularea de kilograme. din pacate. atunci şansele unei diete echilibrate şi ale unei greutăţi adecvate varstei cresc semnificativ. şi mai ales mamele. spune psihologul Ştefania D. refuzând alimentaţia atât de necesară sănătăţii organismului". "Fiecare nou model şi mai ales măsurile acestuia dau de furcă tinerelor. Este foarte important ca adolescentul să-şi stabilească o identitate proprie şi să nu se lase influenţat în mod excesiv de cei din jur. Apare astfel un nou fals argument pentru a ţine o cură de slăbire drastică. Gheorghe Mencinicopschi o recomandă tinerelor pentru o silueta de invidiat. dacă situatia conflictuală din adolescenţă nu a fost rezolvată la timp. nu există motive de ingrijorare cu privire la greutate. atât ca disciplină opţională şi/sau ca ore integrate în alte materii. el se va lăsa ghidat de cei din jur şi toate acţiunile sale vor avea în vedere aprobarea celor din jur. Gheorghe Mencinicopschi. "Este cunoscută corelaţia dintre o dietă săracă în proteine de origine animală şi aparitia tardivă a menstruatiei. care include o alimentaţie echilibrată şi miscare. să poată alege un stil de viaţă sănătos. Însă este necesar să adaptăm moda la propria persoană. În plus. . Niţă. "Dorinţa de a fi slabe nu trebuie împinsă însă la extreme. consum de energie direcţionate către o cură de slăbire. ei nu vor obţine decât revolta fiicelor. "De preferat este ca părintele să menţină un echilibru în alimentaţia adolescentului. arată o grija excesivă pentru sănătatea fiicelor. în vederea pregătirii pentru viaţă a elevului. tinerele încadrându-se în baremele normale ale raportului greutatevârstă-înalţime. dr. Discuţiile deschise intre mamă şi fiică sunt binevenite. Orele de educaţie pentru sănătate şi activităţile extracurriculare şi extraşcolare din acest domeniu îi vor ajuta pe elevi să se cunoască mai bine. dar şi cu personalitatea. Niţă. Situaţia se complică atunci când adolescentele tind să se identifice cu personalităţi din lumea modellingului. Mulţumirea şi încrederea în sine sunt succesul unui trup armonios". este soluţia pe care prof. care vor să se apere de excesul alimentar impus de părinte. În multe din aceste situaţii. Niţă. cât şi ca activitate extraşcolară. Alimentaţia dezechilibrată favorizează şi menopauza precoce". în conformitate cu structura noastră corporală. fară kilograme in plus. Un stil de viată sănătos. Iar dacă la acestea se adaugă şi rolul de prietenă pe care mama îl poate avea îin relaţie cu adolescenta. Dar. arată psihologul Ştefania D. Niţă. Din acest motiv. Aceasta tendinţă va duce inevitabil la tensiuni suplimentare. nemulţumiri. începând cu anul şcolar 2003 / 2004. arată psihologul Ştefania D. Imaginea pe care adolescenta şi-o formează despre propriul trup poate fi influenţată în mod pozitiv de mamă. avertizează psihologul Ştefania D. insistând cu mese suplimentare. întarziind astfel maturizarea sexuală. Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu diferite alte organisme au implementat in şcoli o serie de proiecte: Educaţia pentru sănătate s-a introdus în toate unităţile de învăţământ. Repulsia faţă de mâncare şi înfometarea se pot manifesta şi la adulţi. Anorexia şi bulimia sunt situatii extreme. avertizează prof.Alimentaţia dezechilibrată în adolescenţă are efecte şi asupra dezvoltării sexuale înregistrate în mod normal la această varstă. de dezechilibre alimentare. să poată comunica şi să stabilească uşor relaţii interpersonale cu ceilalţi. întalnite frecvent în rândul adolescentelor. Preocuparea excesivă pentru greutate poate ascunde o stare de tensiune interioară. nici nu este nevoie de o remarcă negativă cu privire la greutate pentru ca adolescenta sa fie traumatizată de silueta. tendinţa este de a ajusta trupul la cerinţele modei şi nicidecum moda la cerinţele propriului trup". În numeroase situaţii. care îincearcă cu tot dinadinsul să încapă în măsuri cât mai mici. Parinţii. "Atâa vreme cât tânarul nu are o personalitate proprie. Unul dintre paşii importanţi în conturarea personalităţii este acceptarea propriului corp. parinţii trebuie să acorde încredere fiicelor că pot avea grijă şi singure de propria sănătate". o relaţie conflictuală cu părinţii (de obicei cu mama). Unele adolescente devin intens preocupate de siluetă din nevoia de a primi atenţie şi afecţiune din partea celorlalţi.

Acesta face parte din activităţile cuprinse în campania de popularizare a Programului Naţional „Educaţia pentru Sănătate în Şcoala Românească”.. . pe lângă cheia care deschide taina cititului şi scrisului. pe lângă personalul medical şcolar.desen. concursul este un mod de a populariza acest program şi beneficiile comportamentului responsabil şi sănătos pentru elevi. Rolul cel mai important în realizarea obiectivelor Educaţiei pentru sănătate în şcoală îl au.. în cadrul programului finanţat de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA. “Educă-te pentru sănătate!” “Sănătate prin educaţie!” .sănătatea este cea mai de preţ avuţie” şi să le oferim elevilor noştri..ramână. Să nu uităm nici o clipă că . În acelaşi timp.. Temele cuprinse în acest program au strânsă legatură cu alte discipline: lb. învăţătorii şi profesorii de educaţie fizică.stiinţe.ed.fizică.Astfel.Iniţiativa Şcolară Kraft Foods România’’. . Tuberculozei şi Malariei.Descoperă o lume sănătoasă" este un concurs de cunoştinţe ce are ca scop apropierea şi familiarizarea elevilor cu educaţia pentru sănătate.Şi eu manânc sănătos’’. Concursul „Descoperă o lume sănătoasă” este organizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu colaborarea Ministerului Sănătăţii Publice. şi cheia care să le ofere un stil de viaţă sănătos. profesorii de biologie.începând cu anul şcolar 2005-2006 la clasele a III-a se deruleaă programul educaţional. parinţi şi pentru întreaga societate.