You are on page 1of 237

ARBORETUMUL SIMERIAMONOGRAFIE

Seria LUCRÃRI DE CERCETARE

PUBLICATÃ de INSTITUTUL DE CERCETÃRI ªI AMENAJÃRI SILVICE (ICAS)

Adresa: ªos. ªtefãneºti nr. 128 Voluntari, 077190 Ilfov Tel./ Fax: 021 350 32 41/ 021 350 32 45 Email: icas@icas.ro Internet: www.icas.ro Fotografii realizate de : Corina Coandã (C.C.), Stelian Radu (S.R.), Ovidiu Iordan (I.O.), Mathieu Pastre (M.P.), Jan Dobbelmann (J.D.), Magdalena Palada Nicolau (M.P.N.), Radu Cordoº (R.C.), arhiva personalã Laszlo Ocskay (L.O.)

Redactor: Iovu-Adrian BIRIª Tehnoredactare computerizatã: Pollyanna Pârnuþã, Marius Teodosiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României COANDÃ, CORINA Arboretumul Simeria: monografie / Corina Coandã, Stelian Radu- Bucureºti : Editura Tehnicã Silvicã, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-96001-5-8; ISBA (13) 978-973-96001-5-6 I. Radu, Stelian 630

CORINA COANDÃ

STELIAN RADU

ARBORETUMUL SIMERIA
MONOGRAFIE

Editura Tehnicã Silvicã 2006

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

5

CUPRINS

1. Introducere 2. Caracterizãri generale ale Arboretumului 3. Istoric ºi realizãri manageriale ºi ºtiinþifice 3.1. Perioada de la înfiinþare pânã în anul 1949 3.2. Perioada 1950 –1954 3.3. Perioada 1955 – 1962 3.4. Perioada 1963 – 1989 3.5. Perioada 1990 – 1996 3.6. Perioada 1997 – 2005 4. Poziþia geograficã ºi aºezarea 5. Condiþiile climatice 6. Condiþiile pedologice 7. Vegetaþia 7.1. Vegetaþia lemnoasã natural ã 7.2. Vegetaþia lemnoasã introdusã 8. Fauna 9. Valoarea peisagisticã 10. Importanþa ºi valoarea Arboretumului. Necesitatea conservãrii ºi dezvoltãrii lui durabile 11. Rezumat în englezã 12. Rezumat în francezã 13. Bibliografie Lista anexelor Anexa 1. Harta Arboretumului Simeria Anexa 2. Lista plantelor lemnoase cultivate ºi spontane din Arboretumul Simeria Anexa 3. Flora ierbacee din Arboretumul Simeria Anexa 4. Avifauna Arboretumului Simeria – specii sedentare sau în pasaj Anexa 5. Calendarul înfloririi speciilor lemnoase din Arboretumul Simeria

7 11 21 21 27 29 32 41 43 51 53 57 63 65 72 77 81

103 111 115 119

125 127 223 229 233

Introducere

7

1. Introducere
Tratatele de horticulturã definesc arboretumurile ca “plantaþii arboricole în care se aclimatizeazã specii provenite din diverse zone fitogeografice ale globului, dar se pãstreazã ºi unele specii indigene”(Sonea, V. et al, 1983). Aceste plantaþii pot ocupa o suprafaþã de teren suficient de mare (de ordinul zecilor ºi chiar sutelor de hectare), amenajatã prin proiecte speciale ºi destinatã introducerii, creºterii ºi prezentãrii unui numãr mare de specii lemnoase (forestiere ºi /sau decorative), ce pot creºte în liber, în condiþiile staþionale ale zonei respective. Sunt ºi cazuri când în astfel de colecþii pot fi grupaþi numai taxonii unui singur gen ºi atunci ele sunt denumite -dupã caz- Pinetum, Populetum, Quercetum, etc. Arboretumurile sunt centre de cercetare, aclimatizare ºi extindere în culturã a unor specii valoroase de arbori, arbuºti sau liane, noi pentru regiunea respectivã. În aceste laboratoare instalate în naturã se pot realiza ºi lucrãri de selecþie ºi ameliorare, iar elevii ºi studenþii pot studia aici sistematica ºi ecologia plantelor lemnoase, ca ºi atributele arhitectural - decorative ale acestora, în decursul vieþii lor îndelungate ºi/sau ale anotimpurilor. Termenii de “arboretum” ºi “dendrariu”- ultimul folosit în literatura rusãsunt sinonimi ºi provin de la latinescul “arbor” sau grecescul “dendron” care definesc arborele. Aceste colecþii de plante lemnoase sunt reprezentate prin exemplare solitare, biogrupe sau mici arborete experimentale, amplasate în teritoriu dupã criterii ecologice, sistematice sau fitogeografice. Ele ni se înfãþiºeazã sub forma unor edificii vegetale originale, concepute de om ºi realizate în strânsã colaborare cu natura, în diferite stiluri arhitectural-peisagistice. Denumirea de parcuri dendrologice folositã în trecut, deºi în mare mãsurã sinonimã, sugera caracterul privat al acestor colecþii, utilizate ca parcuri forestiere de agrement, în jurul unor reºedinþe. Cele mai vechi colecþii de acest gen au fost create în Europa începând cu sfârºitul secolului al XV-lea ºi au cuprins cu prioritate specii alohtone, provenite din cele mai importante ºi bogate centre genetico-dendrologice ale Terrei (Extremul Orient, America de Nord, zona circum-mediteraneanã, º.a.), dar ºi specii lemnoase locale, care, de multe ori, constituiau scutul protector al speciilor strãine introduse în noile condiþii. Funcþionalitatea lor iniþialã se limita la satisfacerea nevoii de a crea, în jurul

8

Arboretumul Simeria - Monografie

reºedinþelor private, un cadru original ºi spectaculos, cât mai "exotic", prin plantarea unor arbori cu calitãþi ornamentale deosebite, aduºi de pe meleaguri îndepãrtate, care - de cele mai multe ori - contrastau puternic cu vegetaþia localã. Cu timpul, o parte din aceste colecþii au devenit fie parcuri de agrement (cu acces restrâns sau liber), fie mici nuclee de aclimatizare a noi specii de arbori ºi arbuºti exotici, care întruneau însuºiri ornamentale deosebite sau alte atribute interesante. În aceastã situaþie, funcþionalitatea lor a evoluat ºi s-a amplificat considerabil, arboretumurile cãpãtând, cu trecerea vremii, valenþe ºtiinþifice (botanice, forestiere), ornamentale, peisagistice, dar ºi recreativ-sanogene sau didacticeducaþionale. Prin vechimea primelor sale începuturi, ca ºi prin evoluþia sa în decursul celor trei secole de existenþã ºi parcul din Simeria - actualul Arboretum- se înscrie pe aceste coordonate. Cu toatã valoarea sa botanicã ºi peisagerã, el a fost relativ puþin cunoscut, mai ales în lumea ºtiinþificã, datoritã publicaþiilor puþine ºi îndeosebi a fost ignorat de marele public, având pânã în 1949 un regim limitat de vizitare. Primul studiu monografic "Specii exotice în Parcul Simeria" (Ocskay, S., 1954), apãrut într-o publicaþie ºtiinþificã cu destinaþie exclusivã unitãþilor silvice, menþinea aceastã sursã de date într-un domeniu limitat, puþin accesibil. Apariþia, dupã un deceniu, în condiþii grafice meritorii pentru perioada respectivã, a Ghidului-album (Radu, S., Hulea, A., 1964), cuprinzând, în afara informaþiilor specifice, o primã listã a speciilor cultivate ºi o amplã ilustraþie (64 imagini), contribuia la o mai bunã popularizare a obiectivului, îndeosebi peste hotarele þãrii. De atunci au trecut însã patru decenii, timp în care, prin activitatea colectivului Staþiunii de cercetãri silvice Simeria, Arboretumul a fost salvat de la multe calamitãþi naturale, ca ºi de impactul uman negativ, a fost refãcut ºi dezvoltat, aºa cum o dovedesc paginile urmãtoare ºi pãrerile pertinente ale unor vizitatori-specialiºti consacraþi în domeniu. De altfel, înfiinþarea Staþiunii a izvorât din necesitatea organizãrii unor cercetãri sistematice, complementare, în domeniul introducerii ºi extinderii speciilor lemnoase exotice, în cultura silvicã ºi ornamentalã, iar localizarea ei la Simeria a fost determinatã tocmai de existenþa acestui vechi centru de introducere - magnific laborator în naturã. Lucrarea de faþã îºi propune sã aducã la zi nu numai prezentul ci ºi trecutul mai mult sau mai puþin îndepãrtat al Arboretumului, bogãþia lui dendrologicã (de peste 2100 de taxoni), dar ºi inestimabila sa valoare peisagisticã. Elaborarea acestui nou studiu monografic se face însã într-un moment de cumpãnã pentru soarta viitoare a colecþiei ºi a peisajului respectiv. Ne exprimãm

Introducere

9

însã speranþa cã înþelepciunea va triumfa ºi Arboretumul îºi va continua drumul sãu firesc ºi ascendent pe care, prin strãdaniile atâtor generaþii, ºi-l meritã pe deplin.

Caracterizãri generale ale Arboretumului

11

2. CARACTERIZÃRI GENERALE ALE ARBORETUMULUI
În acest capitol sunt prezentate câteva aprecieri privind importanþa Arboretumului ºi activitãþile ºtiinþifice sau de reconstrucþie ecologicã desfãºurate aici, în perioada anilor 1956-2005. Ele au fost consemnate în “Cartea de onoare” a Staþiunii de Cercetãri Silvice Simeria de cãtre personalitãþi de prestigiu care au vizitat arboretumul. "Rostul parcurilor dendrologice este deosebit de important pentru ºtiinþã ºi pentru economia naþionalã, deºi marele public le considerã în primul rând ca parcuri ornamentale ºi de agrement. Minunatul parc de la Simeria împlineºte de mai multe decenii întreita sa misiune, evoluând în timpul recent la rolul unei Staþiuni de cercetãri forestiere de primul rang. Arborii maiestoºi, bãtrâni sunt de un efect estetic neîntrecut, împreunã cu ambianþa de pãdure de luncã naturalã ºi cu elegantele aranjamente horticulturale. Dar speciile strãine din regiunile sudice, est-asiatice ºi de peste Ocean, plantate de mâini grijulii, sub continua observaþie a specialiºtilor ne dau preþioase informaþii asupra creºterii ºi dezvoltãrii lor în climatul prielnic al luncii Mureºului, indicând valoarea lor ca arbori ºi arbuºti de ornament, dar mai ales ca esenþe forestiere, care pot completa sau chiar înlocui unele specii indigene, mai puþin productive, printr-o creºtere mai rapidã, prin lemn mai trainic ºi mai potrivit pentru anumite nevoi tehnice. O vizitã la aceastã uzinã ºtiinþificã, ce desãvârºeste un <magnum experimentum> de lungã duratã, este instructivã ºi reconfortantã. Pepinierele recent lãrgite ºi perfect îngrijite sunt o chezãºie pentru perpetuarea rosturilor unui asemenea parc, care a împrospãtat ºi îmbogãþit ºi pânã acum grãdinile noastre botanice ºi parcurile publice cu specii preþioase ºi îºi vor da contribuþia la întemeierea de pãduri noi, valoroase ºi de aici înainte. Catalogul speciilor cultivate aici va fi un ghid folositor pentru oamenii de ºtiinþã, pentru practicieni ºi pentru marele public deopotrivã, fãcând cunoscute comorile sale dendrologice, ornamentale ºi silvice-experimentale din Arboretumul Simeria." (Prof. Alexandru BORZA, 1964, Prefaþã la "Arboretumul Simeria, Ghid Album" de S. Radu ºi A. Hulea, Ed. Agro-silvicã, Bucureºti) "Cel mai vechi parc dendrologic de pe faþa pãmântului românesc este cel de la Simeria, înfiinþat la mijlocul secolului al XVIII-lea, într-o pãdure naturalã din

12

Arboretumul Simeria - Monografie

Lunca Mureºului, unde, treptat, au fost plantaþi tot felul de arbori europeni ºi extraeuropeni. Are o suprafaþã de 70 ha ºi cuprinde descendenþi din cel mai vechi salcâm din þarã, aduºi din Franþa ºi plantaþi aici, în a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea, aºa cum ne aratã un manuscris din 1860. Se pot vedea aici ºi exemplare remarcabile de ulm, atingând dimensiuni record: 120 de centimetri în diametru ºi 32 de m în înãlþime. Dintre arborii americani, sunt de semnalat chiparosul californian, arþarul de Canada, catalpa mare, ienupãrul de Virginia, viþa de Canada. Tot în acest parc se aflã ºi o magnolie cu frunze uriaºe ºi cu flori la fel, "cât o tipsie". Din cele 560 de unitãþi sistematice existente în parcul dendrologic sau "arboretum-ul" din Simeria, 10% sunt europene, 16% eurasiatice, 35% asiatice, 21% nord-americane, 15% de origine hibridã ºi numai 3% din alte continente” (datele de mai sus se referã la situaþia din anul 1962 - n.n.). (C.C. GIURESCU, 1975, în "Istoria pãdurii româneºti din cele mai vechi timpuri pânã astãzi", Ed. Ceres, Bucureºti, p. 108). "Parcul Staþiunii Silvice Experimentale Simeria reprezintã unul din cele mai minunate parcuri din Republica Popularã Românã, pe care le-am vãzut. El a pãstrat în planificarea ºi dispunerea vegetaþiei lemnoase principiile stilului peisager din perioada înfiinþãrii sale (mijlocul secolului al XVIII-lea). Bogãþia dendrologicã a parcului este uimitoare ºi reprezintã prin ea o comoarã în privinþa compoziþiei ºi vârstei plantelor. Tânãrul colectiv care lucreazã la aceastã Staþiune trebuie sã pãstreze ºi sã amelioreze parcul, atât sub raportul planificãrii lui, cât ºi în privinþa plantelor care au murit din parc. Sub raportul soluþiilor de planificare peisagisticã ºi a dispunerii plantaþiilor, parcul Simeria reprezintã ºi în opinia noastrã un monument naþional în arta parcurilor, în care tinerele cadre de dendrologi ºi viitori arhitecþi peisageri îºi vor perfecþiona cunoºtinþele ºi mãiestria lor. Lucrãrile efectuate de Staþiune în domeniul multiplicãrii speciilor de arbori din parc sunt foarte necesare þãrii ºi au o valoare imensã." (Acad. M.P. KORJEV - Arhitect peisager al oraºului Moscova 11.07.1956) "Rezervaþia dendrologicã a parcului Simeria a fost pentru mine revelaþia unei adevãrate comori vegetale. Situaþia, dimensiunile, frumuseþea exemplarelor sunt de o valoare rar întâlnitã chiar peste hotare, iar diversitatea ºi abundenþa materialului înmulþit pentru cercetãri ºi difuzare face cinste tinerilor ingineri ºi personalului Staþiunii." (L. FARAUDO - pepinierist horticol - 24.07.1957)

Caracterizãri generale ale Arboretumului

13

"Admiraþie pentru realizãrile tânãrului colectiv al Parcului dendrologic din Simeria. Tezaurul de arbori ºi arbuºti ce le-a fost dat în seamã constituie obiectul sârguinþei, destoiniciei ºi înaltei lor priceperi. Grija ce depun s-a vãzut în rapiditatea cu care au intervenit sã repare avariile cauzate de zãpada din 16-17 februarie a.c.; aproape totul a fost curãþat de ramuri ºi replantate suprafeþele goale. Prin pepinierele create, prevãd cã Simeria va deveni curând un important centru republican de difuzare a materialului dendrologic rar ºi valoros, necesar atât producþiei cât ºi construcþiei spaþiilor verzi." (Prof. Al. SÃVULESCU - Fac. de Silviculturã Braºov -2.04.1958) "Minunat laborator, în care se poate studia ºi biologia ºi productivitatea speciilor lemnoase exotice din diferite zone climatice." (V. KALINKOV - Institutul Superior de Silviculturã - Sofia, Bulgaria 20.09.1957) "De-a lungul cãlãtoriei mele forestiere prin R.P.R., am avut astãzi ocazia sã cunosc, într-o ambianþã binevoitoare ºi impresionantã, comorile dendrologice din Simeria" (Dipl.-Ing. For. Frithjof WEISER - Academia de ºtiinþe din Berlin Istitutul Gatersleben - R.D.G., 1960) "Am vizitat Parcul dendrologic de la Simeria pentru a ºasea oarã. De fiecare datã am surprins acest parc mai frumos, mai bogat în soiuri de plante, mai bine îngrijit, pentru care fapte felicit conducerea ºi colectivul Staþiunii." (Prof. dr. Em. ÞOPA - Grãdina Botanicã Cluj - 15.05.1961) "Am revãzut, dupã un sfert de veac, minunatul Parc dendrologic întemeiat de vrednici înaintaºi ºi l-am gãsit mult mai bogat, mai metodic aranjat ºi pus cu totul în slujba horticultorilor ºi a economiei þãrii, ca un stegar al progresului în acest sector de activitate în serviciul þãrii. M-a bucurat ºtirea despre colaborarea strânsã cu atâtea grãdini botanice ºi institute de cercetãri horticole ºi forestiere. Felicit pentru aceasta pe neobositul ºi entuziastul director al instituþiei ºi autoritãþile care patroneazã acest parc, o mândrie a þãrii". (Prof. dr. Al. BORZA, director / pensionar al Grãdinii Botanice din Cluj - 21.06.1961)

14

Arboretumul Simeria- Monografie

"Referatele prezentate la Sesiunea ºtiinþificã a Staþiunilor Simeria ºi Cluj ºi lucrãrile executate în Arboretum ºi pepinierele vizitate au oglindit nivelul ridicat ºi preocupãrile conºtiincioase ºi pline de pasiune ale lucrãtorilor din cercetarea silvicã" (D. IVÃNESCU - directorul INCEF - Bucureºti - 21-22.06.1961) "Am vizitat ºi examinat parcul, arboretele ºi colecþia din Simeria cu cel mai mare interes, unde sunt multe specii lemnoase decorative ºi de interes economic. Am putut sã constat bogãþia colecþiei ºi faptul cã parcul ºi plantaþiile sunt organizate pe baza celor mai moderne metode, care corespund din punct de vedere ornamental ºi ecologic. Metodele folosite în pepiniere sunt din cele mai bine studiate ºi corespund mai multor scopuri: pentru parc ºi pentru valorificare. Peste tot domneºte cea mai mare îngrijire ºi ordine." (Prof. dr. ªtefan BIALOBOK - Director al Institutului de Dendrologie din Kornik (Poznan), Polonia - 27.11.1961) "Meritã sã fie scos în evidenþã faptul cã munca mai multor generaþii de botaniºti este continuatã ºi amplificatã pe baze noi, dându-se parcului un caracter ºtiinþific unde se fac cercetãri în domeniul culturii exoticelor ºi al selecþiei speciilor forestiere rezistente la boli ºi dãunãtori, activitãþi care trebuiesc aprofundate în acest colþ minunat al naturii, creat de mâna omului." (Dr. ing. Gh. MARCU, Dir. adj. ºtiinþific ICF - Bucureºti - 19.08.1964) "Aveþi un foarte frumos arboretum care este foarte bine întreþinut. În mod deosebit m-a impresionat numãrul mare de arbori americani care s-au adaptat cu succes. Sper sã mã întorc din nou pentru o vizitã mai lungã." (Dr. Willard H. CARMEAN, Carbondale Forest Research Center, U.S. Forest Service, Illinois - 26.06.1966) "Deºi timpul a fost prea scurt pentru o adecvatã examinare a tuturor comorilor din acest splendid Arboretum, am obþinut o bunã perspectivã a istoriei, aºezãrii ºi scopurilor lui, ºi eu, cu plãcere, confirm primirea unui suvenir valoros al ultimei noastre opriri în România, sub forma recentului Ghid-album ºi Catalog al Arboretumului. Eu cred cã acestã publicaþie va face Arboretumul larg cunoscut în lume, aºa cum el o meritã." (Michael BROWN - Forest Research Station, Alice Holt, Farnham Surrey, Marea Britanie - 02.07.1966)

Caracterizãri generale ale Arboretumului

15

"Am fost foarte bucuros cã am avut ocazia de a vizita frumoasa voastrã Staþiune experimentalã. Am admirat parcul splendid cu multele lui specii ºi e dificil sã poþi gãsi altundeva o totalitate de plante aºa de diverse ºi aºa de frumoase." (Michele PREVOSTO - Istituto Sperimentale del Pioppo, Casale Monferrato, Italia - 05.07.1967) "Am luat la cunoºtinþã cu mult interes de lucrãrile de aclimatizare a speciilor lemnoase ºi de cele privind crearea plantaþiilor semincere efectuate de Staþiune. Ne bucurã faptul ca aceste lucrãri îºi gãsesc aplicare în producþie. Prezintã un interes deosebit lucrãrile de aclimatizare a speciei Liriodendron tulipifera, a magnoliei ºi a nucului negru. Aici se desfãºoarã lucrãri intense privind îmbogãþirea colecþiei cu noi specii ºi în privinþa studierii particularitãþilor lor ecologice." (MAMEDOV - Director general Gosleshoz, însoþit de Directorul Staþiunii Unionale pentru seminþe forestiere, URSS - 23.12.1968) "Am fost plãcut impresionat de bogãþia ºi interesanta colecþie dendrologicã din Simeria, o mândrie a þãrii sub acest aspect". (Prof. Dr. doc. I. SAFTA - membru de onoare al ASAS ºi Dr. Ing. K. NIEDERMAIER - 26.09.1970) "Participanþii la lucrãrile Sesiunii a 2-a a Comisiei Monumentelor Naturii ºi Ocrotirea Naturii pe baze ecologice (78 participanþi) au vizitat Arboretumul remarcând însemnãtatea ºtiinþificã ºi peisagisticã a acestei rezervaþii dendrologice cu care se mândreºte þara". (Prof. Valeriu PUªCARIU - Secretarul Comisiei Monumentelor Naturii din Academia Românã - 06.08.1974) "Arboretumul Simeria constituie o capodoperã care conciliazã armonios ºtiinþa ºi arta într-un giuvaer cultural de un rafinament insolit, ce-l recomandã astfel drept cea mai preþioasã perlã din diadema parcurilor dendrologice. Prin tezaurul floristic, varietatea ºi eleganþa exemplarelor componente, Arboretumul întrece prestigioase aºezãminte similare cu reputatã tradiþie din strãinãtate". (Dr. Ing. Cr.D. STOICULESCU - ICAS Bucuresti - 23.05.1978) "Remarcabila colecþie de arbori ºi arbuºti de aici este, pentru mine, impre-

16

Arboretumul Simeria- Monografie

sionantã. Un interes special prezintã creºterea susþinutã ºi adaptabilitatea speciilor familiare americane. Personalul ºi toþi cei care lucreazã aici au depus o susþinutã activitate pentru prezervarea ºi menþinerea acestei valoroase colecþii... În mod cert, multe din aceste specii de arbori prezintã o mare valoare, chiar fãrã o selecþie ºi ameliorare ulterioarã." (Dr. Howard KRIEBEL, Dept. of Forestry, OARDC, Wooster, Ohio, USA - 12.06.1979) "Acesta este un loc minunat. Întinderea, relieful, aºezarea ºi marea lui diversitate de specii de arbori ºi arbuºti, dintre care unii au o vârstã înaintatã, îi conferã o rarã frumuseþe. Spre deosebire de multe Arboretumuri, cei mai mulþi arbori bãtrâni pot sã-ºi dezvolte coroanele lor nestingheriþi. Interesul ºtiinþific este considerabil ºi eu regret faptul cã Societatea Dendrologicã din Olanda nu-l poate vizita datoritã distanþei. Poate cã Societatea Internaþionalã de Dendrologie (IDS) va fi capabilã sã vinã într-o zi ºi sã admire colecþia. Eu sper cã, pentru autoritãþile din România, va fi posibil sã menþinã colecþia în bune condiþii ºi sã o reînnoiascã ºi sã continue cercetãrile inspirate de aceastã mare instituþie". (Dr. Hans M. HEYBROECK - Wageningen, Olanda - 15.10.1991) "Am avut plãcerea ºi onoarea ca în ultimii ani, în cadrul programului de practicã al studenþilor Facultãþii de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere din Braºov, sã însoþesc grupurile respective de studenþi. De fiecare datã, atât noi, cadrele didactice, cât ºi studenþii am rãmas profund impresionaþi de mãreþia acestui Arboretum ºi de profesionalismul oamenilor ce se îngrijesc de el." (Prof. Dr. N. ªOFLETEA - Universitatea "Transilvania" Braºov - 0307.07.1990) "Parcul din Simeria asociazã într-un mod fericit frumuseþea ºi valoarea ºtiinþificã a colecþiilor. Aici fiecare exemplar, fiecare specie se încadreazã armonic în ansamblu, ca ºi cum prezenþa ei ar fi evidentã ºi de origine naturalã. De-a lungul aleilor, se deruleazã sub ochii vizitatorului o panoramã cvasi-completã a speciilor lemnoase, autohtone ºi exotice ce pot fi întâlnite în pãdurile ºi parcurile Europei continentale ºi uneori chiar cu specii surprinzãtoare în acest climat. Speciile sunt reprezentate prin exemplare cu caracteristici dendrometrice excepþionale. Parcul poseda în egalã mãsurã câteva parcele martor de pãduri ripariene, atât de ameninþate în prezent în Europa. Aceste remarcabile arborete naturale de Populus alba ºi nigra, de Quercus ºi de enormi ulmi rari, dar grav bolnavi, justificã chiar numai ele menþinerea parcului ca rezervaþie publicã ºi protecþia ei

Caracterizãri generale ale Arboretumului

17

ecologicã. Din pãcate, mediul, în general, suferã de impactul generat de industria grea din Valea Mureºului. Sã mulþumim generaþiilor de forestieri care s-au succedat aici pentru constanþa eforturilor lor ºi în mod special conducerii Staþiunii care ne-a primit cãlduros ºi ne-a permis sã cunoaºtem câteva din cele mai frumoase situri forestiere din Europa, la Simeria, în Retezat ºi în alte locuri din Transilvania. Sã sperãm cã viitorul va permite Parcului din Simeria sã beneficieze de resurse materiale ºi umane, la înãlþimea valorii lui. Sã sperãm, în final, cã în aceastã perioadã când se deschid noi relaþii internaþionale, reputaþia parcului se va extinde asupra tuturor forestierilor ºi a prietenilor naturii, pânã când va deveni un centru de vizite, indispensabil pentru cultura dendrologicã." (Hervé LE BOULER, director, Pepiniera experimentalã GuémenéPenfao, Franþa - 31.07.1992) "Parcurile dendrologice, ca ºi acesta, inspirã un dublu respect: acela al universalitãþii ºi acela al frumuseþii. Aceastã colecþie, mai mult decât oricare alta, nu þine seama de frontiere ºi reuºeºte sã reuneascã, într-un singur loc, sufletul ºi memoria fiecãrui continent, fiecãrei þãri: arborele." (Dr. Antoine KREMER, INRA, Lab. de genetica ecosistemelor forestiere, Franþa - 10.11.1992) "Parcul dendrologic din Simeria ne demonstreazã, dacã mai era nevoie, cã omul poate avea ºi o intervenþie beneficã în naturã. Am intrat în acest "templu" al vegetaþiei cu bucuria întâlnirii unor specii de arbori rari din flora noastrã sau din alte continente. Colectivului care se ocupã cu îngrijirea ºi dezvoltarea parcului, le dorim mult succes, multã putere de muncã pentru a menþine ºi în viitor frumuseþea acestor locuri. Acest parc este o ºansã pentru generaþia tânarã, care are nevoie de o educaþie ecologicã mult mai serioasã, mai bogatã în conþinut ºi mult mai legatã de naturã" (Colectivul de cadre didactice care au însoþit elevii la Olimpiada naþionalã de biologie - Deva - 13-16.04.1993) "Cele mai frumoase complimente pentru numeroasele plante seculare ºi raritãþile botanice prezente în acest colþ de paradis" (4 pepinieriºti horticoli: 2 din Pistoia / Italia ºi 2 din Austria - 10.08.1994) "Excelentã oazã! Ea trebuie impusã pe Lista Patrimoniului Mondial Natural ºi Cultural. Oamenii de suflet sunt pe mãsura acestui excelent parc. Un grup de naturaliºti mulþumesc din toatã inima celor ce ne-au condus prin aceastã

18

Arboretumul Simeria- Monografie

minune." (Prof. Dr. Dan MANOLELI, Bucureºti - 27.08.1994) "O colecþie excepþionalã, condusã de oameni excepþionali cu eforturi excepþionale, care înþeleg, mai mult decât majoritatea oamenilor acestei þãri, cã patrimoniul sãu se compune ºi din totalitatea speciilor de plante pe care le are. Felicitãri pentru tenacitatea cu care personalul parcului îl menþin cu nemãsurate sacrificii." (Prof. Univ. Dr. Ioan COSTE, Univ. de ªtiinþe Agricole Timiºoara 24.08.1994) "Arboretumul Simeria este cea mai impresionantã colecþie de arbori ºi arbuºti din câte am avut plãcerea sã vizitez. Pot numai sã spun cã doresc sã am mai multe zile ca sã pãºesc de-a lungul istoriei ei. Teritoriul este în viaþã aºa cum a fost cu milioane de ani în urmã (?). Aºtept cu nerãbdare sã-l vizitez din nou întruna din zilele apropiate." (Dr. John R. HORNER, consultant ºtiinþific al filmului Jurassic Park, SUA - 30.08.1994) "Ce pãcat cã imensa bogãþie dendrologicã a acestui Parc nu este susþinutã ºi de una financiarã, pentru conservarea, îmbunãtãþirea ºi înfrumuseþarea lui. Dar cum arborii trãiesc sute de ani, au timp sã aºtepte ºi sã spere. Felicitãri celor ce se strãduiesc pentru menþinerea lui." (Mircea IONESCU-QUINTUS, 17.09.1994) "Am fost foarte impresionaþi de stejarii bãtrâni de aici ºi de devotamentul personalului Staþiunii pentru îngrijirea colecþiei. Caracterul istoric al arhitecturii este atât de potrivit plantaþiilor naturale ºi arborilor vechi din teren, ºi noi am fost încântaþi sã constatãm de asemenea cã voi pãstraþi, mai degrabã decât sã înlocuiþi, aceastã moºtenire arhitecturalã." (Guy STERNBERG, Starhill Forest Arboretum, USA, Director International Oak Society - 19.06.1995) "Arboretumul din Simeria este un parc dendrologic care reuneºte o colecþie remarcabilã ºi elemente ale pãdurii aluviale, ambele de un mare interes ºtiinþific." (Laurent LARRIEU - Centrul regional al proprietãþii forestiere MidiPyrénées ºi Sabine LARRIEU - Director pepiniera Pau, Franþa 23.07.1997)

Caracterizãri generale ale Arboretumului

19

"Plec din aceastã minune a naturii, cu aceleaºi extraordinare impresii cãpãtate cu ani în urmã. Mã rog lui Dumnezeu sã-mi dea zile sã mai revin în acest rai pãmântesc, cãci de celãlalt nu sunt sigur." (Mircea IONESCU-QUINTUS - 29.08.1997) "În condiþiile în care facem eforturi pentru a apropia bunul simþ al cetãþeanului faþã de respectul pentru naturã, o asemenea preocupare a personalului Staþiunii pentru gospodãrirea "Parcului Simeria" nu poate decât sã ajute. Fie ca respectul faþã de naturã sã triumfe, iar silvicultorii sã fie cei care ajutã la atingerea acestui obiectiv." (Dr. Romicã TOMESCU, Ministrul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului - 07.08.1999) "Dupã întâlnirea noastrã franco-românã în pãdurile naturale din Carpaþi, în Arboretumul Simeria, arborii din parc au celebrat în toatã diversitatea lor o reuniune a viului care depãºeºte toate frontierele, mai bine chiar le ignorã. Exuberanþa parcului completeazã în mod remarcabil caracterul profund de original al pãdurilor naturale din Transilvania." (Grupul WWF Franþa ºi Rezervaþii Naturale din Franþa, condus de dr. Daniel VALLAURI ºi Christian SCHWOEHRER - Preºedintele Rezervaþiilor Naturale din Franþa - 15.06.2005) "Am fost impresionat de Parcul dendrologic Simeria. El include o bogatã colecþie de arbori ºi arbuºti din diferite pãrþi ale lumii. Este creat pe principii de peisaj ºi constituie o variantã foarte reuºitã. Arboretumul prezintã interes nu numai naþional ci ºi în plan european ºi necesitã a fi protejat de stat." (Dr. habilitat Gheorghe POSTOLACHE, ªeful lab. de silviculturã ºi geobotanicã, Grãdina Botanicã Chiºinãu, Academia de ªtiinþe din Moldova - 19.08.2005)

Istoric ºi realizãri

21

3. ISTORIC ªI REALIZÃRI
Vechimea excepþionalã, schimbarea proprietarilor ºi a formelor de proprietate, ca ºi evoluþia permanentã a condiþiilor socio-economice generale ºi locale, de-a lungul perioadei multiseculare de existenþã a Arboretumului Simeria, impun o prezentare etapizatã a istoriei lui, ca ºi a realizãrilor ºtiinþifice ºi manageriale obþinute aici. O astfel de abordare este justificatã ºi de faptul cã trecerea de la o pãdure naturalã (un zãvoi, "dar al Mureºului"), la o pãdure de agrement (în vecinãtatea unei reºedinþe "nobiliare"), ulterior spre un parc peisager (englezesc) ce adãposteºte o colecþie bogatã de arbori ºi arbuºti exotici ºi, în final, spre un Arboretum (colecþie ºi bazã materialã pentru cercetãri privind introducerea plantelor exotice din alte zone fitoclimatice) - reprezintã o cale lungã. Se înþelege faptul cã, în decursul acesteia, obiectivele managementului, realizãrile ºtiinþifice ºi mai ales nivelul de gospodãrire au fost cu totul diferite. În acest sens, se pot stabili un numãr de ºase etape temporale de dezvoltare ºi afirmare, relativ distincte, pe baza documentelor, publicaþiilor ºi a informaþiilor existente.

3.1. PERIOADA DE LA ÎNFIINÞARE PÂNA ÎN ANUL 1949 Pentru aceastã perioadã, care a durat douã secole ºi jumãtate, în care teritoriul respectiv a constituit proprietatea privatã a patru generaþii succesive de nobili (grofi) maghiari, se posedã un numãr foarte redus de surse autentice. Ne referim la lucrarea ºtiinþificã publicatã în cadrul ICES de Susana Ocskay*, 1954, ºi la articolul nostalgic al fratelui acesteia Dr. Laszlo Ocskay, 1991, publicat în periodicul Romaniai Magyar Szó din 13-14 iulie, precum ºi la alte surse. În perioada la care ne referim, teritoriul actual al parcului, precum ºi alte însemnate proprietãþi agricole ºi forestiere din Simeria** ("Piski") ºi Retezat au aparþinut succesiv familiilor nobiliare Gyulay Ferenc, Kuun Geza, Fáy Béla ºi Ocskay Istvan ***. În realitate este vorba de continuitate, întrucât de fiecare datã proprietatea s-a transmis pe linie femininã. Îndeosebi pentru primii trei proprie* Fiica ultimului proprietar privat, absolventã a ªcolii superioare de horticulturã din Budapesta, cercetãtoare în perioada respectivã la ICES Bucureºti. La cercetãrile desfãºurate în parc de S. Ocskay în anul 1953 a participat activ ing. Al. Clonaru din ICES, viitorul ei soþ, fãrã ca participarea acestuia sã fie menþionatã în lucrarea tipãritã.

22

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

tari este greu de stabilit o demarcaþie precisã în timp. Ocskay S., 1954, menþioneazã în lucrarea publicatã de ICES faptul cã "parcul a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zãvoaielor naturale existente în lunca Mureºului, ca pãdure de agrement. A fost menþinutã pãdurea, practicându-se, probabil, numai extrageri de arbori ºi s-au pãstrat poienile, folosite ca fâneþe naturale. Primele specii exotice au fost introduse pe la mijlocul sec. XVIII”. Pe baza unui manuscris din anul 1763 (pierdut în anul naþionalizãrii - 1949), S. Ocskay menþioneazã existenþa, în perioada respectivã, a unei alei de Aesculus hippocastanum L. de la izvoare (parcela 13) cãtre centrul parcului (alee dispãrutã între timp). Autoarea mai semnaleazã (la nivelul anului 1953) prezenþa a numeroase exemplare de salcâm (Robinia pseudacacia L.), cu diametre de 1,30, diseminate, pe terasã cât ºi pe malurile canalului Strei, deºi multe au dispãrut dupã primul rãzboi mondial. Se mai menþioneazã o altã lucrare din anul 1860, potrivit cãreia salcâmul ar fi fost introdus în parc încã din a doua jumãtate a secolului XVIII, constituind deci primele introduceri ale speciei în þara noastrã, provenite, dupã I. Dumitriu-Tãtãranu (citat de Giurescu, 1975), din Franþa. Dupã L. Ocskay, 1991, bazele "grãdinii" (parcului) au fost puse de F. Gyulay. Pe la jumãtatea secolului al XIX-lea îngrijirea intensivã a parcului a fost sistatã pânã cãtre anul 1870, fiind reluatã pe timpul grofului Kuun, care locuia în apropiere, la Mintia, unde, de asemenea, existã un castel ºi un parc cu arbori seculari. Perioada respectivã corespunde, în opinia noastrã, în parte ºi cu miºcãrile revoluþionar-sociale din jurul anului 1848, care au zguduit aproape întreaga Europã, inclusiv Transilvania. Dupã unele informaþii, în acei ani a fost avariatã ºi clãdirea-reºedinþã (castelul) din parcul Simeria, realizatã în stil neoclasic cu coloane toscane, în prima jumãtate al sec. al XIX-lea, ºi declaratã în prezent monument istoric.
** Pentru Simeria s-a folosit denumirea maghiarã de "Piski", iar pentru Biscaria (cartierul, strada pe care se aflã parcul - "Dedacs".) *** Familia Ocskay deþinea în satul Biscaria, în afara parcului ºi anexelor gospodãreºti, peste 600 iugãre de pãmânt arabil, arendat localnicilor în 1918 pe 9 ani, dar, în 1920 sub pretextul transformãrii terenurilor în "fermã model" (pentru a eluda prevederile reformei agrare din acel an), þãranii au fost izgoniþi de pe aceste terenuri cu ajutorul jandarmilor. În cererea lor de dreptate, adresatã prefectului, ei menþionau cã "groful este posesorul mai multor palate la Budapesta, a unor mine de aur în Cehoslovacia (Slovacia) ºi a altor bogãþii, evaluate la mai multe milioane de lei" [Lungu I., Radu V., 1969 în: Sargetia, Deva, VI, pp, 163-173, dupã articolele din presa vremii (1920)]. Enumerarea proprietãþilor menþionate va trebui verificatã. Cert este faptul ca familia Ocskay poseda ºi terenuri forestiere în zona Pietrele din Retezat ºi o cabanã de vânãtoare pentru vânãtori strãini, de rang înalt.

Istoric ºi realizãri

23

Clãdirea principalã din Arboretum, în prezent sediul staþiunii ICAS (C.C.)

Îngrijirea intensivã ºi introducerea masivã a speciilor exotice, în special din Extremul Orient (China ºi Japonia), a fost reluatã între anii 1870 ºi 1880. O serie de specii sensibile (Podocarpus macrophyllus D.Don, Abies veitchii Lindl., Abies mariesii Mast., Abies firma S.&Z., Abies fargesii Franch., Rhododendron sp., Diospyros kaki L., 13 specii de bambus º.a.) nu s-au menþinut în liber decât o perioadã limitatã, printr-o culturã intensivã ºi au dispãrut ulterior, cu excepþia unor specii de bambus. În aceastã perioadã s-a practicat un schimb activ de materiale (seminþe) ºi experienþã cu strãinãtatea, dar ºi cu alte parcuri din Transilvania, îndeosebi în perioada 1890 -1900. La începutul secolului al XX-lea, prin cãsãtoria sa cu Kuun Irma, Fáy Béla devine proprietarul parcului. El publicã în anii 1909 ºi 1910 în revistele de specialitate de la Budapesta articole privind experimentãrile de aclimatizare efectuate în parc în perioada 1900-1910, precum ºi studii privind cultura speciilor de Thuja ºi referitoare la Juniperus virginiana L. Dupã L. Ocskay, 1991, Fáy Béla a fost membru corespondent al Academiei Maghiare de ªtiinþe. Îmbogãþirea notabilã a colecþiei ºi organizarea (planificarea) peisagisticã a terenului, în special a terasei superioare, sunt legate incontestabil de personalitatea acestuia. În poienile din parc au existat ºi s-au menþinut o vreme îndelungatã (pânã în anii noºtri) mici pepiniere pentru multiplicarea unor specii rare, care erau difuzate (valorificate) ºi serveau atât la înfiinþarea de noi parcuri în jurul unor castele (de la Zam, Nalaþvad, Pâcliºa sau Cãpâlnaº) sau pentru parcurile publice din oraºele învecinate ºi aliniamentele din lungul cãilor ferate. Astfel de mici pepiniere, cu regimuri diferite de sol, adãpost lateral ºi luminã au existat în actualele parcele 18, 19, 27 ºi 30. Începând din anul 1900, din parcul Simeria s-au expediat seminþe de diferite rãºinoase în Austria ºi Ungaria. La moartea sa, neavând copii, Fáy Béla transmite parcul ºi proprietãþile sale

24

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

celor douã fiice ale cumnatului sãu, Mariassy Sándor: Ella ºi Klementina Petronella. Ultima se cãsãtoreºte în 1918 cu ofiþerul Ocskay Istvan, care preia pânã în 1949 administraþia parcului ºi a celorlalte proprietãþi, având în paralel preocupãri artistice (sculptura).

Fotocopie dupã paºaportul lui Istvan Ocskay, cu vize de cãlãtorie la Budapesta în 1940 (L.O.)

În timpul primului rãzboi mondial parcul a fost lãsat din nou în pãrãsire, dar pentru un interval relativ scurt de timp, dupã care s-au reluat lucrãrile de aclimatizare a noi specii, activitãþile de multiplicare a acestora ºi valorificarea lor. Începând din anul 1920 s-a trecut la exploatarea culturilor de bambus verdebrumãriu (Phyllostachis viridi-glaucescens A.C. Riviere), pentru unelte sportive ºi mobilier. În afara informaþiilor prezentate în studiul ICES, investigaþiile noastre au adus o serie de noi informaþii relevante privind aceastã perioadã istoricã a Arboretumului, dupã cum urmeazã: - Téglás G., 1901 - în ghidul sãu ºi Ocskay L., 1991 - în articolul nostalgic, amintesc despre vizita în parc a scriitorului clasic maghiar Ferenc Kozinczy în 1816, la invitaþia contelui Gyulay. Incântat de frumuseþea locului, acesta rãmâne aici patru sãptãmâni în decursul cãrora îºi redacteazã notele de drum, inclusiv "Scrisorile din Ardeal, scrisoarea XIII". Ulterior, familia Kuun instaleazã un “ monument - memorial “ din granit ce marcheazã numele ºi “locul preferat” în 1816 al scriitorului, iar ca elemente decorative sunt redate: o cupã, o lalea, o lirã ºi o libelulã (ca simMonumentul memorial boluri probabile ale naturii, artei ºi vieþii efeKozinczy Ferenc (C.C.) mere). În ciuda vremurilor, monumentul îºi

Istoric ºi realizãri

25

pãstreazã aproape perfect integritatea în parc (parcela 30), iar afirmaþia lui L. Ocskay în sensul "anulãrii" monumentului ºi a greblãrii drumului de acces spre el este inexactã, întrucât monumentul este înconjurat de plantaþii vechi, iar alei bine conturate nu au existat pânã în 1953 decât pe terasa superioarã, în jurul clãdirii, pânã la canalul Strei. - În cãsuþa grãdinarului din parc a fost gãzduit feldmareºalul german August von Mackensen, în cursul retragerii sale dupã prãbuºirea frontului din Moldova (1917). Se povesteºte faptul cã, dupã o cinã pantagruelicã, s-a trezit noaptea crezând cã este atacat ºi speriat ºi-a descãrcat pistolul în propria tunicã atârnatã de fereastrã [comunicare verbalã dr. ing. Liviu Groza]. Cãsuþa grãdinarului (C.C.) - August von Spiess, 1933, în lucrarea sa publicatã în 2005 ºi în versiune românã, descriind a doua vânãtoare a Regelui Ferdinand din luna septembrie 1923 în Retezat, redã ºi vizita acestuia în parcul Simeria: "Aici la Simeria, automobilele au fost descãrcate din trenul regal pentru cã Regele Ferdinand, botanist încercat, intenþiona, odatã cu vizitarea parcului lor interesant, sã facã familiei Ocskay onoarea unei vizite". ..."Castelul ºi parcul familiei Ocskay se aflã într-o depresiune (?) aproape de malurile Mureºului, apãrat împotriva vânturilor aspre care suflã dinspre nord ºi est de platoul masiv, înconjurat de pantele abrupte ale Arieºului Auriu (?) ºi de versanþii sudici ai Munþilor Metaliferi, nu departe de localitatea Biscaria" (p141)... ..."Parcul Ocskay se întinde pe o suprafaþã destul de mare ºi este strãbãtut de un braþ al Coloana automobilelor regale la intrarea în parc (L.O.) Mureºului (inexact, este vorba de Canalul Strei / al Morilor n.n.) care aici formeazã o insulã, închisã complet împotriva vânturilor aspre. Temperatura foarte blândã din Lunca Mureºului i-a fãcut pe toþi proprietarii anteriori sã foloseascã aceste condiþii pentru a cultiva în parc plante, tufe ºi arbori care se întâlnesc de obicei în alte zone... Maiestatea Sa Regele a fost vizibil încântat sã gãseascã aici un bogat câmp pentru amplele sale cunoºtinþe botanice, ba chiar l-a fãcut atent pe proprietar asupra unor specii pe care acesta nici nu le cunoºtea. Servirea unui ceai a încheiat vizita, dupã care distinºii oaspeþi au urcat în trenul regal ºi au pornit spre casã, la Sinaia" (p. 142).

26

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

- Este posibil ca întreaga concepþie de amenajare peisagisticã a parcului sã aparþinã unor peisagiºti cunoscuþi ai timpului, dar acest lucru nu apare menþionat în sursele existente. Se afirmã totuºi faptul cã între 1924 (1929) ºi 1938 a lucrat aici ca grãdinar - horticultor Ludwig Bucek din Germania (Popescu F., Radu S., 1998).

Ludwig Bucek (S.R.)

- O mãrturie a importurilor de seminþe din Extremul Orient (confirmatã de altfel ºi de abundenþa taxonilor chino-japonezi în colecþie) o constituie o fotografie a unui sãculeþ cu seminþe expediat la 13 februarie 1931 de C. Kitagawa, 59 Ookayama, Tokyo, Japan spre destinaþia: Ocskay, Simeria, Dedacs, Roumanie (Via Siberia).
Eºantioane de seminþe expediate din Japonia spre Simeria (via Siberia) (L.O.)

- Producerea ºi valorificarea puieþilor de arbori ºi arbuºti decorativi ºi rari în pepinierele parcului este confirmatã ºi de gãsirea în anii 1955-56 de cãtre noi (S. Radu) a unui Catalog de puieþi tipãrit în perioada anilor 1928-1930, care cuprindea un numãr aproximativ de 54 de denumiri de plante lemnoase, în afara trandafirilor ºi a plantelor perene, produse în 3 mici pepiniere din parc. - Înaintea celui de-al doilea rãzboi mondial, studenþii biologi din Cluj, ca ºi cei silvicultori din Politehnica din Bucureºti, efectuau aici vizite de studii ºi chiar scurte practici. Este probabil ca în cadrul acestor excursii de studii sã fi participat ºi studenþi silvicultori conduºi de prof. Marin Drãcea, înainte de 1947. - Pe baza informaþiilor locale, parcul a avut în trecut o întindere mult mai mare, extinzându-se în partea sa nordicã ºi fiind limitat, în continuare, de râul Mureº, pânã la podul spre Uroi ºi spre est, de ºoseaua Biscaria-Uroi. Se afirmã cã aceastã porþiune a fost tãiatã ras în preajma primului rãzboi mondial pentru utilizarea lemnului de ulm la confecþionarea paturilor de carabine militare. Dupã 1962 s-a urmãrit încorporarea acestei zone, devenitã pãºune cu rari plopi albi pe malul râului, în cadrul unui proiect INCEF de extindere a Arboretumului, la indicaþia ministrului M. Suder, dupã vizita sa în Marea Britanie, inclusiv la Bedgebury Pinetum. - Dupã 23 august 1944, în retragerea lor din Transilvania, avioane germane

Istoric ºi realizãri

27

au bombardat parcul în care erau grupate temporar unitãþi operative ale armatei române. - Aceastã perioadã istoricã se încheie dramatic la 1 martie 1949, noaptea, când, fãrã vreun anunþ, prealabil proprietarii parcului (cele 3 persoane adulte I. Ocskay, soþia ºi cumnata sa) au fost ridicate, cu câteva pachete personale ºi transportate cu camionul la Tg. Mureº, unde li s-a stabilit domiciliu obligatoriu (L. Ocskay, 1991). - Ce s-a întâmplat cu Parcul dendrologic Simeria în acele vremuri ºi în continuare reiese din câteva relatãri din presã. "Auzisem ca la Reforma Agrarã de dupã rãzboi o comisie de netrebnici ºi sãrãntoci parcelase ºi repartizase parcul cetãþenilor locali, pentru lemne de foc. Fiindcã fusese al "boierilor sau al grofilor unguri" aceasta era justificarea însoþitã de mânie proletarã. Un om de bine îl informeazã pe Zãroni, care dã telefon lui Dr. Petru Groza, pe atunci prim-ministru. Acesta, la rândul sãu se plânge mai marelui comuniºtilor, Gh. Gheorghiu-Dej. În aceiaºi zi se urcã amândoi în vestitul tren special, ajung la Simeria, destituie comisia de împroprietãrire ºi salveazã parcul" (Haºa Gligor, 2005, p. 166). Aceastã variantã - cam prea romanþatã- a salvãrii Arboretumului Simeria este confirmatã numai parþial ºi de cãtre A.T. Szabó, 2000, care consemneazã textual: "Pe domeniul Ocskay se aflã arboretumul cel mai bogat în valori botanice, care dupã 1948 a fost salvat de cãtre Dr. Petru Groza care avea domenii în vecinãtate. Parcul are cel mai bogat ºi diversificat material dendrologic din þarã". În orice caz, rolul salvator al dr. Petru Groza este incontestabil, el manifestându-se ºi ulterior (1961), când se urmãrea transferarea clãdirii din parc unei alte instituþii (centralã pentru Rezervele de Stat).

3.2. PERIOADA 1950-1954

În aceastã perioadã tulbure, de schimbãri "revoluþionare" ale formelor de proprietate ºi de noi utilizãri a unor terenuri, au dispãrut sau au fost transformate în ruini zeci ºi zeci de castele, parcuri sau conace de patrimoniu, îndeosebi în Transilvania. Faptul cã Parcul din Simeria a avut un alt destin ºi a supravieþuit se datoreazã în mare mãsurã ºi administraþiei silvice de stat ºi institutului de profil (Institutul de cercetãri ºi experimentãri silvice - ICES). Mutarea Ocolului silvic Deva la Simeria (cu sediul în parc) ºi deschiderea aici a unei ºcoli temporare de pãdurari a putut salva parcul ºi clãdirea principalã. Între timp însã, imediat dupã martie 1949, reprezentanþii de atunci ai oraºului Simeria preluaserã deja

28

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

bunurile ºi tot inventarul existent în clãdire, inclusiv biblioteca* cu evidenþa plantelor exotice, document de importanþã capitalã pentru stabilirea provenienþei taxonilor ºi anului introducerii lor. Acest inventar "s-a volatilizat" cu repeziciune pânã la instalarea administraþiei silvice, astfel cã, la începutul anului 1955, în clãdire mai existau numai sobele originale, bãile deteriorate, un pat cu schelet de bambus, un bufet masiv cu vitrinã, un dulap de colþ cu figuri de dragoni ºi o oglindã mare. Dacã implementarea administraþiei ocolului silvic se datoreazã Ministerului Gospodãriei Silvice de atunci, înfiinþarea cercetãrii silvice la Simeria se datoreazã conducerii ICES din acea perioadã (Prof. Dr. I. Popescu Zeletin director ºtiinþific, Al. Vezeteu - director politic). În acest scop, în 1953 a fost încadrat ca inginer de cercetare la Ocolul silvic experimental Simeria proaspãtul absolvent ing. A. Hulea, iar în anul urmãtor, 1954, ca asistent la noua Staþiune de cercetãri - ing. E. Cucuian. La 1 ianuarie 1955 sunt încadraþi ca asistenþi la Staþiune S. Radu ºi A. Hulea, iar E. Cucuian este transferat la Ocolul silvic experimental Simeria. În anul 1953 în parc se fac cercetãri de cãtre Susana Ocskay (încadratã la Laboratorul de seminþe al ICES) ajutatã de Al. Clonaru (Laboratorul de regenerarea ºi conducerea arboretelor), finalizate în studiul monografic publicat de S. Ocskay, 1954, în volumul ICES - Cultura speciilor lemnoase exotice, pp. 81157. În aceeaºi perioadã (1953-1954), A. Hulea realizeazã, pe baza determinãrilor, proprii, un prim inventar dendrologic cuprinzând un numãr de 251 taxoni, inclusiv unele specii rare ºi chiar exemplare unicate pentru flora lemnoasã a þãrii. În pepinierele mici ºi o serã primitivã se efectuau lucrãri valoroase de multiplicare generativã ºi vegetativã a unor specii rare din parc, cu participarea activã a grãdinarului-pepinierist Ludovic Iacob (preluat de la vechii proprietari). În aceastã perioadã încep excursiile anuale de studiu ale studenþilor Facultãþii de silviculturã Braºov pentru practica de dendrologie ºi Grãdinarul Ludovic Iacob (în dreapta) pedologie în parc, excursii ce vor continua aproape permanent (cu rare excepþii) pânã în zilele noastre.
* Încercãrile noastre ulterioare (S. Radu, 1962) de a solicita sprijinul ministrului de interne Al. Drãghici - cu prilejul vizitei sale în parc - în depistarea ºi recuperarea bibliotecii ºi a documentelor ºtiinþifice s-au soldat cu promisiuni binevoitoare, dar fãrã rezultate concrete. Ulterior am aflat cã o parte din documentele scrise ale familiei Ocskay - nu ºi cele de interes ºtiinþific - se aflã în fondul Arhivelor Statului din Deva.

Istoric ºi realizãri

29

Printre cele 251 de specii de arbori ºi arbuºti ce alcãtuiau atunci flora lemnoasã a parcului se aflau numeroase specii rare ºi chiar unicate în þarã, ca: Abies faxoniana Rehd.&Wils., Abies delavayi Franchet, Cunninghamia lanceolata Hook., Chamaecyparis nootkatensis Sudworth, Cryptomeria japonica D.Don, Picea polita Carriere, Torreya californica Torrey, Thuja standishii Carriere, Thujopsis dolabrata S.&Z., specii din genul Magnolia, 5 specii de bambus º.a. În anii care au precedat înfiinþarea staþiunii, parcul suferise mult din cauza lipsei de îngrijire; numeroase grupe de rãºinoase s-au uscat (îndeosebi ca urmare a secetei din anul 1947), altele erau pe cale de dispariþie, iar vegetaþia lemnoasã spontanã ameninþa sã altereze complet peisajele ºi sã sufoce exemplarele exotice. În parc se organizau serbãri populare de 1 Mai ("Maialul") ºi de 23 August, cu consecinþe dãunãtoare asupra vegetaþiei ºi peisajului. Culturile de bambus continuau sã fie decimate în lipsa unei paze corespunzãtoare. În aceastã perioadã s-au trasat ºi amenajat aleile din secþiunea de luncã a parcului (parcelele 18-50).

3.3. PERIOADA 1955-1962 Era firesc ca existenþa unei astfel de colecþii de plante lemnoase, asociatã cu prezenþa unui nucleu de cercetare sã creeze condiþii optime pentru organizarea ºi derularea unor investigaþii ºtiinþifice în domeniile: dendrologie, ecologie, introducere, selecþie ºi geneticã forestiere, metode de multiplicare sexuatã ºi vegetativã ºi, nu în ultimul rând, al prezentãrii ºi popularizãrii Arboretumului în rândul publicului larg, dar ºi al specialiºtilor din þarã ºi strãinãtate. Refacerea, îngrijirea ºi completarea parcului a constituit o preocupare majorã a micului colectiv al Staþiunii, care, în paralel, participa activ ºi la rezolvarea unor teme de cercetare din tematica Institutului, prin studierea aspectelor regionale ale acestora. Încã de la începutul perioadei s-a elaborat un plan de perspectivã pentru parc, care prevedea urmãtoarele direcþii principale de activitate ºi dezvoltare: - Întreþinerea ºi refacerea componentelor arhitectural-peisagistice, cu respectarea principiilor stilului peisager. - Introducerea de noi specii lemnoase exotice ºi indigene pentru realizarea unei colecþii cât mai bogate (printr-o participare activã la schimbul internaþional de seminþe ºi publicarea anualã a unui "Index Seminum"). - Crearea de biogrupe (în parc) ºi de mici arborete experimentale (în afara parcului, în fondul forestier al þãrii) din specii exotice cu vocaþie forestierã sau utilitarã, dovedite în cultura localã, precum ºi a unor amestecuri experimentale

30

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

din specii forestiere exotice ºi indigene. - Valorificarea integralã a sursei locale de seminþe de specii lemnoase (exotice, forestiere ºi ornamentale) ºi multiplicarea pe cale vegetativã a speciilor rare, ce nu pot fi înmulþite prin seminþe. - Preluarea în administraþie proprie (de la Ocolul silvic) a parcului ºi clãdirilor, extinderea pepinierelor ºi realizarea unor dotãri necesare cercetãrilor (sere noi), clãdire pentru personalul auxiliar, bibliotecã, colecþii seminologice, xilotecã ºi alte obiective. Aceste direcþii, judicios fixate, au stat la baza tuturor activitãþilor prioritare desfãºurate în Arboretumul Simeria, pe întreaga duratã a ultimei jumãtãþi de veac, iar necesitatea continuãrii lor se va menþine, fãrã îndoialã, ºi în viitor. În Arboretum au continuat lucrãrile de întreþinere a vegetaþiei lemnoase, de recoltare a seminþelor speciilor rare ºi valoroase, precum ºi protecþia peste iarnã a plantelor sensibile. În luna mai 1955 s-a instalat o culturã nouã de bambus verde-brumãriu în parc, cu rizomi proveniþi de la Gura Sada ºi din parc. În 1955 s-a realizat ridicarea în plan a Arboretumului de cãtre M. Stãnescu si G. Predescu din centrala ICES, în 1956 refacerea bazinelor, iar în 1962 împrejmuirea integralã a celor 67 de ha. Pentru evitarea prejudiciilor provocate de organizarea serbãrilor populare în parc s-a intervenit la Cancelaria Marii Adunãri Naþionale - cabinetul dr. Petru Groza, care prin rãspunsul dat a venit în sprijinul conducerii Staþiunii ºi a pus capãt pentru totdeauna acestei practici. În paralel cu extinderea cercetãrilor privind ecologia speciilor exotice din parc ºi a multiplicãrii lor (generative ºi vegetative), prezentate atât la sesiunea de comunicãri ºtiinþifice de la Simeria (20-21 iunie 1961), cât ºi în Revista Pãdurilor, s-au demarat cercetãri sistematice privind exoticele din alte parcuri (Hulea A., Radu S.). Ca rezultat, s-au semnalat noi taxoni exotici în parcurile Nalaþvad, Zam, Sãvârºin, Cãpâlnaº, Macea, O.S. Anina, O.S. Lupeni, O.S. Cugir etc., care au fost incluºi în monografia "Arbori ºi arbuºti forestieri ºi ornamentali, cultivaþi în R.P.R." - I. Dumitriu-Tãtãranu, 1960, lucrare propusã pentru Premiul de Stat (1962), la care S. Radu ºi A. Hulea au colaborat activ. Începând cu anul 1956 ºi pânã în 1962 s-a publicat cu regularitate câte un Catalog anual propriu de seminþe ºi puieþi oferiþi pentru schimb, prin care Arboretumul ºi Staþiunea au fost incluse în circuitul schimburilor internaþionale de materiale biologice. În perioada 1954-1960 s-au efectuat observaþii fenologice la un numãr de 132 specii de arbori ºi arbuºti în cuprinsul Arboretumului. Aceste observaþii se prezintã sub forma unui "Calendar al înfloririi speciilor lemnoase”, în Anexa 4. Multiplicarea speciilor rare ºi valoroase s-a extins prin transferarea de la

Istoric ºi realizãri

31

Ministerul Minelor (Ministru Bujor Almãºan) a unui teren în suprafaþã de 3 ha, o grãdinã anexã a parcului, suprafaþa totalã a pepinierelor ajungând astfel la 4,5 ha. Numãrul speciilor cultivate în 1957 în loturi mari se ridicã la 60, iar a celor mici la peste 150. Se obþineau bune rezultate în multiplicarea speciilor: Abies cephalonica L., Abies nordmanniana Spach., Cephalotaxus drupacea S.&Z., Chamaecyparis lawsoniana Parl., Chamaecyparis pisifera S.&Z., Cryptomeria japonica D.Don, Ginkgo biloba L., Juniperus virginiana L., Picea orientalis Link., Pinus excelsa Wall., Pinus strobus L., Taxodium distichum Rich., Taxus baccata L., Thuja occidentalis L., Thuja plicata Don, Buxus sempervirens L., specii de Carya, Catalpa speciosa Ward., Diospyros virginiana L., Hibiscus syriacus L., Liriodendron tulipifera L., Magnolia acuminata L., Magnolia kobus Thunb., Magnolia tripetala L., Mahonia aquifolium Nutt., Quercus borealis Michx., Quercus imbricaria Michx., Paulownia tomentosa Steud., Phellodendron amurense Rupr. ºi Xanthoceras sorbifolia Bunge. Marcus R., 1958, în "Parcuri ºi grãdini din România" Ed. Tehnicã, dedicã un capitol special parcului Simeria (pp. 92-97) ºi prezintã în Anexã o listã incompletã a speciilor din parc, întocmitã ºi furnizatã de A. Hulea, cuprinzând 218 taxoni ºi 32 specii în pepiniere (la nivelul anului 1954). Experienþa colectivului Staþiunii în domeniul pepinieristic a fost prezentatã ºi de ªt. Rubþov în lucrarea sa "Cultura speciilor în pepinierã" (1961), Ed. Agrosilvicã, Bucureºti. S-au înregistrat desigur ºi eºecuri în aclimatizarea unor specii de Eucalyptus din sudul fostei U.R.S.S., a unor specii subtropicale primite din India sau China, precum ºi a unor specii de Cupressus. În anii 1957 ºi 1958 pepinierele Staþiunii au furnizat peste 50 mii de puieþi lucrãrilor experimentale, completãrii ºi refacerii altor colecþii ºi zonelor verzi; totodatã s-au oferit cantitãþi reduse de puieþi din 140 de specii pentru completarea diferitelor colecþii dendrologice din þarã. În scopul realizãrii unei reþele de plantaþii pilot cu specii exotice de interes forestier (Liriodendron tulipifera L., Juglans nigra L., specii de Carya, Catalpa speciosa Ward. s.a.) s-au instalat culturi noi, îndeosebi în vestul þãrii, dar ºi în incinta parcului. O recunoaºtere internaþionalã a acestor activitãþi a constituit-o obþinerea a trei medalii de argint la Expoziþia horticolã internaþionalã de la Erfurt (fosta R.D.G.) în anul 1961, pentru puieþi de Magnolia, conifere exotice ºi plante lemnoase de talie mare. În perioada menþionatã, colecþia Arboretumului ajunsese, în cele 50 de parcele, la un numãr de 562 taxoni (din care 309 introduºi dupã înfiinþarea Staþiunii) - conform Listei publicate în Ghidul album.

32

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

Trecerea în anul 1960 a Arboretumului ºi clãdirilor din incintã de la Ocolul silvic Simeria în administraþia Staþiunii, a permis dezvoltarea bazei materiale ºi amplificarea activitãþilor de cercetare ºi microproducþie. În acest sens, în 1962 s-au aprobat fonduri pentru construirea în anul urmãtor a complexului de sere (parcela 16) ºi a blocului de locuinþe pentru personalul staþiunii (parcela 17). În toatã aceastã perioadã au continuat vizitele unor delegaþii de specialiºti strãini, care au apreciat valoarea Arboretumului ºi eforturile depuse pentru conservarea ºi dezvoltarea lui. Menþionãm în acest sens vizitele Prof. Dr. O. Schwartz din fosta R.D.G., "pãrintele stejarilor din Europa" (1955), care consemna faptul cã "parcul conþine adevãrate comori dendrologice", a Acad. M. Korjev (Moscova) care sublinia cã parcul Simeria reprezintã "un monument naþional în arta parcurilor" ºi a Prof. Dr. Al. Borza, director al Grãdinii Botanice din Cluj. În baza H.C.M. nr. 518 din 16 aprilie 1954, Comisia pentru ocrotirea monumentelor (CMN) din cadrul Academiei R.P.R. adoptã în 1958 mãsuri provizorii de ocrotire pentru mai multe rezervaþii, printre care se numãrã ºi Parcul dendrologic Simeria. În perioada 1 iunie 1955 - 30 decembrie 1962 Staþiunea Simeria a fost condusã de S. Radu, care în aceeaºi perioadã a fost ºi custode onorific al C.M.N. pentru Arboretumul Simeria.
Dr. ing. Stelian Radu

3.4. PERIOADA 1963-1989 În toatã aceastã perioadã, pe durata a 26 de ani, Staþiunea Simeria ºi Arboretumul - principala sa bazã experimentalã - au fost conduse de A. Hulea. În afara Arboretumului, în administraþia Staþiunii se mai aflau: Pepiniera Simeria (3.0 ha) cu o serã semi-îngropatã, pepinierele de introducere din cuprinsul parcului, însumând 0.5 ha, serele metalice (650 m2), complexul Dobra (45.0 ha) - cuprinzând plantaje semincere de pin negru (11 ha) ºi larice (1.0 ha), culturi de rãchitã (13.0 ha), repicaje de plante ornamentale (9 ha), alte terenuri în folosinþã (11.0 ha), precum ºi sediul din clãdirea centralã (550 m2), cu laboratoare, colecþii ºtiinþifice ºi spaþiu pentru administraþie. Blocul de locuinþe (500 m2) ºi alte construcþii ºi anexe gospodãreºti completeazã aceastã bazã materialã. Complexul de sere din parcela 16 proiectat de ISPF (ing. Discuþeanu ºi arhi-

Istoric ºi realizãri

33

tect Lungu) reprezenta o realizare arhitectonicã originalã, constituitã dintr-o serã turn (douã prisme întrepãtrunse) pentru plante mari tropicale (palmieri, bananieri º.a.), 4 compartimente pentru multiplicãri vegetative ºi un coº de evacuare a fumului de la centrala termicã, care susþinea ºi bazinul de apã. Serele ºi blocul de locuinþe au fost construite în anii 1963-1964. Datoritã uzurii elementelor constructive ºi a schimbãrii sursei de combustibil (de la pãcurã, la cãrbuni ºi apoi la lemne de foc), serele s-au degradat progresiv ºi au fost refãcute ºi modernizate în anii 2003-2004, cu excepþia serei turn care a fost demolatã. De la înfiinþare ºi pânã în anul 1969, Staþiunea a aparþinut direct de Institutul central din Bucureºti (ICES, ICF, INCEF, ICSPS), iar de la aceastã datã a fost subordonatã Filialei Timiºoara, mutatã în 1976 la Caransebeº. În toatã aceastã perioadã, în lucrãrile din Arboretum au fost implicaþi, din cadrul Staþiunii: A. Hulea, Tr. Roºca, I. Blada, L. Iacob, I. Herþa, M. Fabian, N. Socaciu, I. Voica, M. Joldoº, A. Berechet, I. Frenþiu, I. Comºa, A. Muntean, A. Hihn, M. Dînºorean º.a.
Dr. ing. Aurel Hulea;

Tehn.pr. Traian Roºca

Într-o primã etapã, pânã în 1976, s-au continuat intens cercetãrile în domeniul introducerii ºi extinderii speciilor exotice în culturã, finalizate prin: - stabilirea tehnicii de culturã în pepinierã a unui numãr de peste 120 specii de rãºinoase ºi foioase, mai puþin cunoscute, cultivate în loturi mari în pepinierele Staþiunii; - refacerea, organizarea ºtiinþificã ºi îmbogãþirea colecþiei de plante lemnoase din Arboretum de la 251 taxoni - în 1954, la 562- în 1960, la 712- în 1962 ºi la 2050- în 1969. Ulterior, inundaþiile ºi secetele produc mari pierderi în cazul plantelor tinere, recent introduse, astfel cã în 1976 se înregistrau numai 1500 taxoni. Continuarea susþinutã a lucrãrilor de introducere face ca în 1984 colecþia sã ajungã la 2370 taxoni; - studiul condiþiilor microclimatice din Arboretum, efectuarea de observaþii fenologice, observaþii privind efectele factorilor de mediu asupra plantelor

34

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

lemnoase ºi recoltarea de seminþe pentru schimbul internaþional ºi pepinierele proprii; - producerea de puieþi exotici pentru împãduriri ºi zone verzi în loturi mari, inclusiv multiplicarea unor raritãþi dendrologice; - instalarea unor plantaþii comparative (suprafeþe experimentale de duratã) cu specii exotice de interes forestier (41 suprafeþe cu 21 specii, în 17 ocoale silvice) în vestul þãrii. Rezultatele acestor cercetãri au fost utilizate la elaborarea unor lucrãri cu caracter monografic (Radu S., Hulea A., 1964, Arboretumul Simeria - Ghid Album, Ed. Agrosilvicã, Bucureºti, 55 p., 64 foto; Dumitriu-Tãtãranu I. ºi colab., 1960, Arbori ºi arbuºti forestieri ºi ornamentali cultivaþi în R.P.R., Ed. Agro-silvicã, Bucureºti; Rubþov ªt., 1961, Cultura speciilor lemnoase în pepinierã (II) Ed. Agro-silvicã Bucureºti; Hulea A., 1963, Cercetãri privind aclimatizarea speciilor lemnoase de interes forestier, faza de introducere în colecþiile INCEF, în: Studii ºi cercetãri INCEF, XXIII, Bucureºti, precum ºi în numeroase articole ºi comunicãri ºtiinþifice). În perioada amintitã s-au efectuat ample lucrãri în domeniul selecþiei ºi ameliorãrii speciilor lemnoase, constând în alegerea arborilor cu însuºiri fenotipice superioare (la pini, molid, duglas verde, larice), recoltãri de altoaie ºi multiplicãri vegetative ale acestora în serele din Arboretum, în scopul instalãrii plantajelor semincere. S-au instalat astfel de plantaje (I. Blada, E. Burza) la Dobra (12 ha) ºi Haþeg (4 ha) ºi s-au furnizat plante altoite pentru plantajele de la Bacãu, Snagov ºi Hemeiuºi. S-au instalat culturi comparative cu provenienþe comerciale de duglas verde la Zeicani (Retezat) de I. Danciu ºi la Casagu (Dobra) de A. Hulea, precum ºi culturi comparative cu pin strob (la Simeria, în pepinierã ºi la Geoagiu) ºi culturi intensive de rãºinoase cu puieþi de talie mare (Vinerea - Cugir), de S. Radu ºi A. Hulea. În paralel cu activitãþile permanente vizând aclimatizarea speciilor forestiere ºi producerea puieþilor din specii exotice ºi rare, prin "Programul naþional pentru conservarea ºi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010" Staþiunea a fost profilatã ºi s-a implicat în probleme legate de selecþia plantelor rezistente la noxele industriale, gospodãrirea arboretelor ºi reîmpãdurirea terenurilor din zone cu grad ridicat de poluare. În continuare, în intervalul anilor 1976-1989, în cadrul Staþiunii s-au finalizat 8 teme din domeniul geneticii ºi ameliorãrii speciilor lemnoase ºi altele din domeniul biometriei, amenajamentului ºi protecþiei plantelor. În domeniul geneticii ºi selecþiei forestiere, depãºind limitele Arboretumului, Staþiunea a contribuit la realizarea programelor anuale privind lucrãrile de ame-

Istoric ºi realizãri

35

liorare prin selecþie ºi încruciºare a arborilor superiori (rãºinoase ºi foioase) ºi crearea plantajelor pentru producþia seminþelor genetic ameliorate. În acest rãstimp s-au ales peste 300 de arbori fenotipic superiori de pe un teritoriu vast, s-au repicat peste 70 de mii de portaltoaie de rãºinoase ºi 50 de mii puieþi de foioase în pepinierã. S-au recoltat altoaie de pe arbori plus sau din plantaje, s-au livrat peste 12 mii de plante altoite ºi instalat 80.5 ha de plantaje semincere în Transilvania ºi vestul þãrii (Burza E.). Cercetãrile privind compatibilitatea ecologicã ºi silvoproductivã a unor specii lemnoase exotice din culturile experimentale de verificare s-au finalizat prin precizarea caracteristicilor biometrice ºi de comportare ale acestora, comparativ cu speciile locale (de referinþã), precum ºi prin stabilirea valorii lor papetare ºi calitatea furnirelor obþinute (I. Dumitriu-Tãtãranu, 1988, colab. A. Hulea). În Arboretum, s-a realizat verificarea unor taxoni ºi completarea colecþiei cu 745 taxoni (din care 416 taxoni noi), ajungându-se la finele anului 1983 la un numãr total de 2292 taxoni (Tr. Roºca, I. Herþa). În paralel, s-au prelucrat observaþiile de la staþia meteorologicã din Arboretum, pentru o perioadã de mai mulþi ani (A. Hulea, I. Voica) Pentru aclimatizarea ºi extinderea în culturã a speciilor producãtoare de plutã s-au instalat culturi experimentale sub formã de biogrupe de Quercus suber L. (provenienþe din Bulgaria) ºi plantaþii pilot cu Phellodendron amurense Rupr., în diferite condiþii staþionale, utilizând surse locale de seminþe. S-au stabilit: tehnica de recoltare a plutei indigene, produsã de aceastã ultimã specie, domeniile ei de utilizare, precum ºi zonele potenþiale de culturã (S. Radu, I. Dumitriu-Tãtãranu ºi I. Herþa, 1989). Colectivul Staþiunii a colaborat ºi la lucrãri de selecþie a unor specii de foioase din colecþii ºi arborete, pentru obþinerea de furnire estetice (de nuc comun, nuc negru, anin negru, frasin ºi paltin), alegând arbori plus ºi efectuând lucrãri de multiplicare vegetativã (altoiri, butãºiri) ºi generativã (I. Herþa). În culturile dese de plopi euramericani ºi salcie din blocul experimental instalat în pepiniera Recaº s-a stabilit fitomasa energeticã, obþinutã în diferite variante de culturã (S. Radu). S-a urmãrit ºi comportarea culturilor comparative de duglas verde Casagu Dobra ºi Zeicani - Retezat, instalate în perioada anterioarã, în care provenienþele "locale", alãturi de cele din Statele Washington ºi Oregon, au dat cele mai bune rezultate. În domeniul protecþiei plantelor lemnoase din Arboretum, dar ºi din raza de activitate a Staþiuni, s-au studiat efectele nocive ale fenomenului de poluare industrialã asupra vegetaþiei forestiere ºi stabilirea mãsurilor de prevenire ºi reducere a acestora, precum ºi evoluþia unor boli deosebit de periculoase pentru

36

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

speciile lemnoase - boli declanºate ºi în Arboretum, respectiv grafioza ulmilor, rugina veziculoasã a pinului strob ºi uscarea stejarilor (în afara Arboretumului) (A. Hulea). În perioada anilor 1967-1980 la Simeria s-a testat de cãtre A. Hulea ºi colab. rezistenþa la poluarea produsã de noxele industriale a unui numãr mare de specii ornamentale ºi forestiere în faza de puieþi. Inventarierea, revizuirea ºi evidenþa sistematicã a suprafeþelor experimentale ºi a culturilor de duratã, instalate de cercetãtorii Staþiunii, s-au materializat prin întocmirea unor dosare tip de evidenþã a unui prim lot de 16 suprafeþe de duratã. Rezultatele cercetãrilor desfãºurate de cãtre colectivul Staþiunii în intervalul 1975-1989 s-au prezentat ºi în publicaþiile: "Cultura ºi valorificarea pinului strob" (S. Radu, 1975); “Culturi forestiere cu specii exotice“ (S. Radu) - în monografia "Pãdurile României" (1981); "Tabele biometrice privind nucul negru cultivat în România" (A. Hulea, 1989). În perioada respectivã s-au elaborat ºi susþinut douã teze de doctorat privind studiul silvicultural al pinului strob (S. Radu, 1972) ºi biometria nucului negru cultivat în România (A. Hulea, 1988). O acþiune interesantã de extindere a Arboretumului Simeria a fost declaºatã de Institut în anii 1963-1964 din dispoziþia ministrului M. Suder, dupã deplasarea oficialã a acestuia în Marea Britanie ºi vizita la vestitul Arboretum "Bedgebury Pinetum". Se urmãrea realizarea unui arboretum "naþional" nou, în partea nordicã a actualei rezervaþii, pe o poianã-pãºune de aprox. 30 ha (care aparþinuse în trecut parcului, dar a fost defriºatã în preajma primului rãzboi mondial). În acest scop, în institut s-a constituit un colectiv format din I. Dumitriu-Tãtãranu, S. Radu ºi A. Hulea, care a elaborat un proiect bine documentat ce prevedea realizarea unei colecþii de mici arborete, din speciile lemnoase exotice cu vocaþie forestierã în condiþiile locale. Documentaþia a fost avizatã favorabil de institut ºi minister, dar a fost respinsã de Chivu Stoica (Primul ministru din perioada respectivã) sub motivul cã "nu este indicatã scoaterea din folosinþã a unei pãºuni pentru astfel de obiective (?)", deºi terenul respectiv era practic degradat ºi lipsit de valoare economicã. În interiorul parcului a fost înfiinþat la "indicaþia" organelor judeþene de decizie un "colþ zoologic", care cuprindea în afara unei colecþii de fazani decorativi, cerbi, cãprioare, mistreþi, capre de Camerun, un urs, lupi, vulpi etc. Condiþiile de "detenþie" ºi expunere ale acestor animale erau cu totul necorespunzãtoare (spaþii mici, stres permanent provocat de vizitatori; greutãþi de furajare în perioada de crizã alimentarã din epoca respectivã, etc.). Cu toatã îngrijirea acordatã de personalul redus, acestui colþ zoologic, s-au înregistrat pierderi în populaþiile de cervide ºi mistreþi în timpul inundaþiei catastrofale din

Istoric ºi realizãri

37

1970 ºi mai ales dupã decembrie 1989, când, în haosul declanºat de evenimentele respective, fazanii ºi cãprioarele au devenit obiectul unui braconaj permanent, greu de stãvilit ºi datoritã nedotãrii cu armament a personalului de pazã. În plus, din neatenþia unui vizitator s-a întâmplat ºi un accident regretabil (rãnire) - imputat Staþiunii - provocat de urs. Colþul zoologic, cãutat îndeosebi de vizitatorii tineri (elevi) - a fost dezafectat în 1996, prin transferul ultimului urs la Grãdina zoologicã din Hunedoara. Impactul negativ uman asupra vegetaþiei din Arboretum ºi asupra plantelor din pepinierã s-a manifestat aproape permanent ºi el a constat îndeosebi în ruperea florilor de magnolii, tãierea tijelor nemature de bambus, pãºunatul unor parcele de la limita parcului, instalarea unor balastiere pe Mureº, confecþionarea de araci, tãierea brazilor în preajma Crãciunului, pescuitul ilegal în bazine ºi furtul de puieþi din pepiniere (îndeosebi dupã 1989). Accesul populaþiei la plaja Mureºului ºi eludarea plãþii simbolice de vizitare au produs ºi ele greutãþi serioase în buna gospodãrire a complexului. În anul 1985 în Arboretum au fost amplasate, din dispoziþia organelor conducãtoare din judeþ, o serie de sculpturi în piatrã, realizate de mai mulþi artiºti, în cadrul unei tabere de varã, fãrã a se furniza o listã a autorilor ºi titlurile lucrãrilor. În sfertul de veac la care ne referim, vegetaþia din Arboretum a avut de suferit mult ºi din cauza unor calamitãþi naturale, dar ºi datoritã unor activitãþi economico-industriale în zonã. Se cuvin menþionate, în acest sens: - Inundaþiile catastrofale din anii 1970, 1974 ºi 1975 - care au avut însã cea mai mare intensitate ºi duratã în 1970 - când au dispãrut prin sufocare ºi necrozare multe plante tinere, recent introduse. Numeroºi taxoni au fost salvaþi prin spãlarea cu stropitoarea sau furtunul, dupã retragerea apelor. În solurile uºoare, îmbibate cu apã, pentru menþinerea pe verticalã a unor rãºinoase de margine de grup, cu coroane asimetrice, a fost nevoie de ancorarea tulpinilor. Lacurile ºi bazinele au fost colmatate cu mâl, deºeuri, iar solurile au fost îmbibate cu apã conþinând elemente toxice, provenite mai ales din zona Ocna Mureº.

Aspecte ale inundaþiei din anul 1970 în centrul Arboretumului (S.R.)

38

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

Salvarea plantelor tinere prin spãlarea mâlului depus în urma inundaþiei catastrofale din 1970 (S.R.)

Zãpezile moi au produs periodic rupturi ºi dezrãdãcinãri, îndeosebi în 1958 în culturile de ienupãr de Virginia, dar ºi ulterior. Furtunile violente din anii 1960, 1974, 1975 ºi 1993 au distrus porþiuni din vegetaþia spontanã ºi introdusã, afectând multe exemplare solitare valoroase ºi îndeosebi peisajele.

Efectele furtunilor devastatoare din parcelele situate în centrul Arboretumului (S.R.)

- Secetele prelungite (din anii 1946-1947, 1950, 1984-1990), ca ºi gerurile excesive din 1963 (cu -31,60C la 24 ianuarie), repetate ºi în 1985, au debilitat ºi ele vegetaþia multor specii, producând chiar dispariþia unor taxoni sensibili. - Uscarea (grafioza) ulmilor, declanºatã dupã 1959, a decimat în câþiva ani aproape în întregime un ulmet natural, excepþional prin performanþele lui dendrometrice (diametre de peste 1 m ºi înãlþimi de 39-40 de m), localizat pe o suprafaþã notabilã în parcelele 45, 46 ºi mai ales în centrul parcului. Un grafic al volumelor de lemn ce au trebuit extrase redã dinamica acestei boli necruþãtoare,

Istoric ºi realizãri

39

care, dupã cum se ºtie, a decimat pãdurile de ulm din Europa, în diferite reprize temporale. - Vegetaþia lemnoasã ºi îndeosebi rãºinoasele au suferit, pânã la finele perioadei asupra cãreia ne referim, consecinþele iminente ale unor puternice poluãri atmosferice (cenuºã, gaze, pulberi) produse de centrala termo-electricã Mintia, combinatele siderurgice Hunedoara ºi Cãlan ºi de fabrica de ciment Chiºcãdaga - toate situate la distanþe de aprox. 18 km de Arboretum. Situatã în centrul acestui patrulater al poluãrii industriale, vegetaþia din parc a avut de suferit în permanenþã, indiferent de direcþia variabilã a vânturilor dominante. - În Arboretum, ca ºi în alte lunci din Europa, s-a manifestat, începând cu anii 1975-1978, o cãdere vertiginoasã ºi pronunþatã a nivelului apelor freatice din soluri ºi substratele geologice. Dacã la nivelul anilor 1955-1960 în fântâna din parcela 31, primavara, dupã topirea zãpezii, nivelul apei era la 1 m de suprafaþã, începând cu 1980 el coborâse la 5-8 m adâncime. În depresiunea din parcela 46, în trecut apele stagnau vreme îndelungatã, iar iarna îngheþau, în timp ce ulterior acestea au secat. Se înþelege cã, mai ales în condiþiile unor precipitaþii atmosferice modeste, vegetaþia luxuriantã din luncã (ca ºi cea de pe terasã) - beneficiare în trecut a douã surse complementare de alimentare hidricã (precipitaþiile atmosferice ºi apa freaticã) - cu un sistem radicelar modelat, în timp, la o adâncime relativ micã (1-3 m), au intrat în suferinþã. Dovada vizibilã a acestui fenomen periculos pentru integritatea vegetaþiei din parc o prezintã uscarea accentuatã a unor exemplare mature din flora spontanã (îndeosebi plopi albi ºi negri), dar ºi din cea cultivatã, înregistratã în ultimele decenii. Un studiu ulterior al nivelului apelor freatice din cuprinsul arboretumului a confirmat menþinerea constantã a acestora la nivelele scãzute, înregistrate începând cu perioada 1975-1980 ºi faptul cã fenomenul este ireversibil, iar consecinþele lui negative se manifestã în continuare. Fenomenele negative enumerate mai sus, cu efecte directe ºi combinate au afectat grav integritatea vegetaþiei ºi peisajul, provocând doborâturi, rupturi ºi uscãri ale exemplarelor ºi a unor pâlcuri de arbori maturi, care au afectat la rândul lor, în cãdere, ºi exemplarele vecine. Eforturi mari ºi o pasiune silvicã ieºitã din comun depuse ºi dovedite în permanenþã de micul colectiv al Staþiunii au fãcut ca Arboretumul sã-ºi refacã maiestuozitatea ºi farmecul inedit, consemnat permanent de atâtea personalitãþi competente. Trebuie avut în vedere mai ales faptul cã, aproape în permanenþã, personalul calificat al Staþiunii nu a beneficiat decât parþial de un buget de timp destinat coordonãrii ºi efectuãrii de lucrãri în Arboretum (în cadrul câtorva teme

40

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

ºi al asistenþei tehnice). În principal, acest personal a fost obligat sã-ºi asigure acoperirea capacitãþii de lucru (norma de timp) prin asumarea unor responsabilitãþi ºi colaborãri la alte teme, cu lucrãri în afara Arboretumului, în judeþele Hunedoara, Alba, ca ºi în zone mult mai îndepãrtate. Nu trebuie neglijat nici sprijinul moral ºi material acordat, îndeosebi în perioada 1955-1976 de Institut, prin intermediul unor îndrumãtori ºtiinþifici de prestigiu (I. Popescu-Zeletin, I. Lupe, Marin Rãdulescu, A. Marian, ªtefan Purcelean, N. Constantinescu, I. Dumitriu-Tãtãranu, I. Vlad, T. Vãetuº, M. Badea ºi alþii). Prin elaborarea documentaþiilor tehnico-economice necesare, coordonarea ºi executarea efectivã a acestor lucrãri, la un nivel corespunzãtor unei unitãþi de cercetare ºtiinþificã, personalul menþionat s-a implicat cu seriozitate ºi competenþã în implementarea managementului complex al obiectivului. A fost, de asemenea, continuatã publicarea anualã a Catalogului de seminþe ºi puieþi oferiþi pentru schimb, difuzat la peste 250 instituþii similare din peste 35 de þãri, asigurând schimburile de seminþe ºi afirmarea peste hotare a Arboretumului. Din pepinierele anexe Arboretumului s-au difuzat (ºi valorificat) anual, în întreaga þarã, pentru înfiinþarea de zone verzi în interiorul ºi în jurul oraºelor, sau pentru îmbogãþirea colecþiilor altor rezervaþii similare, peste 100 000 puieþi ornamentali de talie mare, de diferite specii. Arboretumul ºi pepinierele au fost vizitate anual de studenþii facultãþilor de silviculturã, horticulturã, de numeroase grupuri de elevi, care ºi-au întregit aici cunoºtinþele de dendrologie ºi ecologie, iar numãrul vizitatorilor a fost în continuã creºtere, ajungând la nivelul anului 1980 la peste 100 000 persoane, anual. Statutul de rezervaþie forestierã pentru Arboretumul Simeria a fost acordat prin deciziile nr. 452/1979 ºi nr. 98/1988 ale Consiliului Popular Judeþean Hunedoara (în care se menþioneazã suprafaþa de 66 ha ºi faptul cã acesta "pãstreazã una din cele mai vechi ºi mai pitoreºti colecþii de arbori ºi arbuºti din þarã"). Ulterior s-au fãcut demersuri pentru declararea Arboretumului Simeria drept "rezervaþie dendrologicã ºi peisagisticã". Arboretumul a fost vizitat în decursul anilor menþionaþi ºi de cãtre numeroºi oameni de ºtiinþã români ºi strãini, care au subliniat unanim valoarea ºtiinþificã ºi peisagisticã a rezervaþiei, nivelul de întreþinere ºi prezentare, diversitatea plantelor din colecþie ºi pepiniere, în ciuda unor dificultãþi ºi factori de stresînregistraþi pe parcurs (inundaþii, secete, furtuni, poluare º.a.). În Cartea de onoare a Staþiunii ºi Arboretumului, vizitatori de prestigiu au consemnat aprecieri elogioase, redate parþial ºi în capitolul 2 al acestei monografii.

Istoric ºi realizãri

41

3.5. PERIOADA 1990-1996 În perioada menþionatã, în urma reorganizãrii ICAS, Staþiunea Simeria a fost subordonatã direct Institutului central din Bucureºti, iar conducerea ei a fost încredinþatã dr. ing. S. Radu. A fost o perioadã de mari dificultãþi financiare ºi de agresiuni asupra Arboretumului ºi pepinierelor. Complexul de sere s-a degradat puternic în lipsa fondurilor pentru reparaþii ºi modernizãri, iar dotãrile noi s-au limitat la repartizarea unui fax ºi a unui fotocopiator. Asigurarea salariilor ºi a plãþii muncitorilor din baza materialã s-a putut realiza exclusiv prin valorificarea de puieþi ornamentali sau a colecþiei de palmieri (mari), pentru care nu mai erau condiþii de pãstrare în sere ºi erau ameninþaþi de degradare. Cu toate acestea, colectivul Staþiunii, eliberat de atmosfera tensionatã ºi apãsãtoare sub care se lucrase în ultimii ani ai dictaturii, s-a unit în jurul noii conduceri ºi ºi-a regãsit entuziasmul, dragostea ºi ataºamentul pentru obiectivul de patrimoniu (Arboretumul) a cãrui gestiune îi fusese încredinþatã. S-au continuat preocupãrile privind îmbogãþirea colecþiei cu noi taxoni având valori ornamentale ºi/sau forestiere, dupã metodologiile standard internaþionale, stabilite de FAO (H. Champion & N.V. Brasnett, 1960; J.W. Wright, 1963; J.F. Lacaze, 1991), care prevedeau, dupã documentãri prealabile, depistarea taxonilor noi ºi a surselor (provenienþelor) indicate (pe baza echivalenþelor ºi analogiilor climatice). Etapele urmãtoare includeau testarea în pepinierele de introducere ºi ulterior în Arboretum sau în pãduri, sub formã de biogrupe (în cazul speciilor forestiere) sau de solitari, în cazul speciilor ornamentale. Parcurgerea acestor faze este obligatorie, reclamã perioade lungi de timp, evidenþe stricte în toate etapele ºi este însoþitã de randamente foarte modeste, uneori de obþinerea a 10% puieþi viabili din numãrul de loturi testate, atunci când se lucreazã cu eºantioane mici de seminþe, obþinute obiºnuit în cadrul schimbului internaþional. Cu toate aceste dificultãþi, încã din anul 1984 se ajunsese la peste 2000 taxoni cultivaþi în colecþie ! S-a continuat, an de an, publicarea ºi difuzarea în sute de exemplare a Cataloagelor de seminþe ºi puieþi ºi onorarea comenzilor externe, semnale concrete care confirmau existenþa ºi continuitatea colecþiei respective. S-au studiat particularitãþile ºi exigenþele ecologice ale unor specii de mare interes forestier ºi ornamental ca: Metasequoia glyptostroboides Hu et Cheng (C. Coandã, 1994), ca ºi ale speciilor de stejari din þara noastrã (S. Radu, 1992) sau ale celor eurasiatici (S. Radu, 1995), studiile din urmã fiind publicate în Journal of International Oak Society.

42

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

Stabilirea tehnologiilor adecvate pentru cultura în faza de pepiniere a arborilor autohtoni ºi exotici - preocupare începutã încã din 1958 ºi continuatã pe tot parcursul existenþei Staþiunii - s-a finalizat în anul 1994 prin publicarea sintezeimonografice "Metode ºi procedee pentru cultura în pepiniere a principalelor specii forestiere ºi ornamentale - Recomandãri tehnice", 275 p., elaboratã de S. Radu, I. Contescu, I. Herþa, E. Burza ºi Tr. Roºca ºi publicatã de Romsilva. În lucrare - difuzatã tuturor unitãþilor silvice - se prezintã 94 fiºe de culturã pentru tot atâtea specii, începând de la sãmânþã, plantulã, pânã la puietul apt de plantat. Lucrarea a constituit primul volum de îndrumãri tehnice elaborat de Institut dupã anul 1989, de aceastã datã din iniþiativa ºi de cãtre specialiºtii Staþiunii Simeria. Tehnologiile de multiplicare (sexuatã ºi vegetativã) a speciilor forestiere indicate pentru refacerea pãdurilor de la limita superioarã de vegetaþie (zâmbru, jneapãn, ienupãr, anin verde ºi scoruº de munte) au constituit subiectul unei lucrãri elaborate de I. Herþa ºi S. Radu ºi publicatã în Analele ICAS, vol. 1, 1995. Conducerea Staþiunii a depus mari eforturi, încununate de succes, pentru spargerea izolãrii, afirmarea peste hotare a Staþiunii ºi amplificarea legãturilor ºtiinþifice necesare cu unitãþile similare ºi lumea ºtiinþificã din strãinãtate. Au fost însoþite delegaþii de specialiºti din diferite þãri (Franþa, SUA, Moldova, Italia, Olanda, Marea Britanie, Slovacia º.a.) ºi s-a participat cu comunicãri la manifestãri ºtiinþifice internaþionale (Wageningen-Olanda, 1992; Morton Arboretum, SUA, 1994; Zvolen-Slovacia, 1994). Un prim rezultat al intensificãrii acestor legãturi l-a constituit obþinerea unui preþios fond de publicaþii de profil din partea guvernelor francez (prin intermediul INRA) ºi al celui din Marea Britanie, acesta din urmã oferit atât Staþiunii, cât ºi bibliotecii din centrala ICAS, prin intermediul Staþiunii. Primul congres al International Oak Society (Illinois, SUA, 1994) a atribuit dr. ing. S. Radu titlul de membru fondator al societãþii, iar cel de al treilea congres (North Carolina, SUA, 2000) i-a conferit distincþia "Lifetime service award". În paralel s-au publicat articole despre Arboretumul Simeria în SUA (Guy Sternberg, 1995), Italia (S. Radu, 1995), ca ºi în Monografia privind grãdinile botanice din Europa, apãrutã în Olanda, 1992. Pentru informarea vizitatorilor din þarã s-au publicat pliante, seturi de cãrþi poºtale, plicuri filatelice reprezentând taxoni din arboretum, precum ºi articole de popularizare în presa localã ºi centralã.

Istoric ºi realizãri

43

3.6. PERIOADA 1997 -2005 Luptând în continuare cu reale dificultãþi material-financiare, pe care le-a întâmpinat în aceastã perioadã de tranziþie îndelungatã cercetarea ºtiinþificã în ansamblul ei, dar ºi cu presiunile ºi impactul crescând ce se exercitã asupra patrimoniului natural naþional, noua conducere (dr. ing. F. Popescu) ºi întreg colectivul staþiunii au reuºit sã dezvolte cercetãrile ºi sã asigure o gestionare adecvatã rezervaþiei dendrologice. S-a urmãrit cu prioritate dezvoltarea ºi modernizarea bazei experimentale (laboratoare, sere, aparaturã) ºi includerea Staþiunii în sistemul european de cercetare (contracte Dr. ing. Flaviu Popescu în Programul Cadru V al CE, cooperãri bilaterale cu unitãþi de CD din Europa ºi S.U.A.). S-au refãcut, începând cu anul 2000, serele (360 mp, cu o capacitate de multiplicare pentru aproximativ 32 000 butaºi, ca ºi pentru adãpostirea unor plante de colecþie), dotate cu procedee moderne de climatizare (cu sistem computerizat de încãlzire a serei ºi paturilor vegetative, de reglare a umiditãþii, sistem ce comandã ºi monitorizeazã echipamentele de climatizare), ceea ce ridicã considerabil randamentul multiplicãrilor vegetative. Introducerea gazului metan, punerea în funcþiune a unei centrale termice, reparaþiile capitale ºi amenajarea unei sãli corespunzãtoare de conferinþe au ameliorat condiþiile de cercetare, dar ºi spaþiile administrative ºi locuinþele personalului. În urma unei specializãri în cadrul laboratorului de geneticã forestierã INRA - Bordeaux (Franþa), în anul 1999 s-a reuºit dezvoltarea unui laborator de geneticã molecularã la Simeria. Aparatura modernã (aparat PCR, electroforeze, agitator-incubator, centrifugã, reactivi ºi altele), în valoare de 100.000 franci francezi a fost donatã de INRA (Institut National de Recherche Agronomique), în cadrul programului de colaborare INCO-Copernicus. Aceastã dotare permite detectarea (identificarea) markerilor genetici moleculari (ADN, cloroplastic ºi mitocon-drial) în vederea cunoaºterii genofondului la speciile de arbori ºi arbuºti. Prin transferul d-nei dr. biolog Magdalena Palada Nicolau din centrala ICAS s-au pus la Simeria ºi bazele cercetãrilor în domeniul biotehnologiei (culturi in

44

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

vitro la specii forestiere ºi ornamentale prin diverse tehnici de micropropagare, conservarea "ex situ" a resurselor genetice, selecþia somaclonalã ºi altele). Majoritatea echipamentelor pentru realizarea culturilor in vitro (aparatura pentru sterilizare, aparatura ºi produsele chimice pentru prepararea mediilor de culturã) au fost aduse de la ICAS Bucuresti. Pentru incubarea culturilor in vitro a fost instalatã o camerã climatizatã, cu temperaturã ºi luminã controlate, iar din fonduri de la un proiect IPGRI (Resurse genetice la specii foioase din Sud-Estul Europei) a fost achiziþionatã o niºã modernã ºi performantã (clasa 100), cu flux laminar de aer steril, pentru manipulãri în condiþii aseptice. Aceste dotãri moderne ºi experienþa acumulatã au permis abordarea unor proiecte noi de cercetare privind genetica ºi ameliorarea speciilor forestiere, majoritatea cu finanþare externã, ceea ce a contribuit la includerea laboratoarelor moderne din incinta Arboretumului în circuitul cercetãrilor internaþionale de profil. Din lista amplã a studiilor ºi proiectelor de cercetare derulate în aceastã perioadã, menþionãm câteva, mai relevante: - Studiul resurselor genetice la principalele specii forestiere de foioase din Europa de Sud-Est, sub aspectul studiului markerilor ADN la speciile de Quercus ºi al aplicãrii metodelor ºi tehnologiilor de micropropagare în þãrile respective. - Efectul poluãrii aeriene asupra sãnãtãþii pãdurii ºi biodiversitãþii în pãdurile din M-þii Carpaþi, prin monitorizarea efectului noxelor ( O2, NO2, NOx, SO2 ºi NH3) asupra vegetaþiei lemnoase din Masivul Retezat - în cadrul unui proiect internaþional de colaborare bilateralã cu USDA Forest Service. - Evaluarea diversitãþii genetice la principalele specii de stejar ºi frasin din ecosistemele forestiere din România, utilizând markeri genetici moleculari. - Cercetãri privind diversitatea geneticã la nivel molecular a populaþiilor de fag din România, în vederea conservãrii resurselor genetice la nivel naþional. - Elaborare de tehnici avansate de micropropagare ºi selecþie somaclonalã a unor biotopuri superioare de arbori forestieri. - Cercetãri privind dezvoltarea unor tehnologii moderne de culturã a speciilor ornamentale valoroase. - Proiectul: “Frasini pentru viitor: Definirea populaþiilor europene de frasin în scopul conservãrii ºi regenerãrii lor”. În ianuarie 2005 a avut loc la Simeria "Reuniunea naþionalã a utilizatorilor finali" din cadrul programului internaþio-nal FRAXIGEN. - Natura dinamicã a hibridãrii introgresive la plantele poliploide spontane ºi introduse în peisajul agricol ºi riparian - sub aspectul evaluãrii cu ajutorul

Istoric ºi realizãri

45

markerilor moleculari la sãlcii. - Abilitatea propagãrii stejarului în Europa prin embriogenezã somaticã. - S-au reluat, în 2004, observaþiile fenologice asupra unor specii forestiere din Arboretum, în cadrul reþelei româneºti ICP Forests ºi a reþelei de fenologie forestierã FENOFOR. Enumerãrile de mai sus scot în evidenþã faptul cã, plecând de la faza iniþialã a cercetãrilor ºi observaþiilor fenotipice ºi ecologice ale unor specii exotice din Arboretum, colectivul de cercetãtori abordeazã cu competenþã în prezent, dupã metodologii moderne ºi cu aparatura cea mai performantã, aspecte fundamentale ale structurii genetice, biologiei ºi multiplicãrii principalelor specii lemnoase de importanþã majorã în Europa. Este bine cunoscut faptul cã performanþa ºi responsabilitatea coordonãrii unor astfel de cercetãri la nivel internaþional, pe care le deþine în prezent Staþiunea Simeria, nu sunt la îndemâna oricãrui nucleu de cercetare. În august 2003, Arboretumul din Simeria a fost invitat sã devinã membru al BGCI (Botanic Gardens Conservation International) - organizaþie înfiinþatã în 1987, cu scopul de a acorda sprijin - tehnic ºi financiar- reþelei mondiale de grãdini botanice ºi care, în prezent, are peste 500 de membri din 115 þãri. Demnã de remarcat este implicarea staþiunii în realizarea recentului plan naþional de instalare a unei reþele de perdele forestiere de protecþie a câmpurilor ºi cãilor de comunicaþie. Preluând recent în custodie rezervaþia dendrologicã ºi peisagisticã Arboretumul Simeria, colectivul staþiunii a continuat în toatã aceastã perioadã îngrijirea, dezvoltarea durabilã ºi managementul acestui laborator natural, ca ºi dezvoltarea unei producþii rentabile de plante lemnoase ornamentale, destinate zonelor verzi - suport necesar pentru supravieþuirea economicã a unitãþii. S-a continuat schimbul internaþional de seminþe cu instituþii similare din þarã ºi de peste hotare, prin colectarea loturilor, publicarea ºi difuzarea în fiecare an a unui Catalog de seminþe ºi puieþi oferiþi pentru schimb (C. Coandã). Este important de menþionat faptul cã pentru seminþele expediate sau primite nu se percep taxe, dar conform "Convenþiei Internaþionale asupra Biodiversitãþii" Rio de Janeiro, 1992, aceste seminþe ºi plantele obþinute pot fi utilizate doar pentru cercetare, conservare, educaþie ºi dezvoltarea grãdinilor botanice. Pentru exemplificare, dacã ne raportãm la nivelul anului 2004, "Index Seminum-ul" Arboretumului Simeria a cuprins un numãr de 211 de taxoni lemnoºi; au fost expediate 416 plicuri cu seminþe cãtre 21 de þãri (43 parteneri) ºi au fost primite 253 plicuri cu seminþe (de la 46 parteneri). Colaboratorii noºtri în cadrul acestui schimb au fost în numãr de 222 - toate Grãdinile botanice ºi Arboretumurile din þarã angrenate în aceastã activitate, dar ºi din alte 48 de þãri, situate în 5 conti-

46

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

nente. Aceastã activitate se reflectã ºi în dinamica îmbogãþirii colecþiei de plante lemnoase din cuprinsul Arboretumului în perioada 1992-2005, prezentatã în tabelul urmãtor (Tabelul 1). Se poate remarca faptul cã, anual, în Arboretum au fost introduse în medie 80 de specii rare, obþinute în urma schimbului de seminþe. Având în vedere numãrul extrem de mare al speciilor lemnoase existente în Arboretum ºi localizarea lor pe 67 ha (în 50 de parcele), în anul 1998 s-a reuºit conceperea unui program pe calculator cu ajutorul cãruia se foloseºte eficient baza de date existentã ºi s-a renunþat la metoda deosebit de laborioasã, folositã pânã atunci la pãstrarea evidenþei colecþiei. Un alt program a fost realizat pentru
Tabelul 1: PLANTAÞIILE EFECTUATE ÎN ARBORETUM ÎN PERIOADA 1992-2005 PLANTATIONS MADE IN ARBORETUM FROM 1992-2005

Nr. crt.

Anul/ year

Numãr puieþi forestieri Plantaþii cu plante rare, de plantaþi (completãri în goluri)/ colecþie/ Number of forest tree planted Plantations with rare taxa species Foioase Rãºinoase Nr. specii Nr. puieþi 808 1366 1468 797 1551 459 254 233 287 160 256 223 205 254 8 321 594 48 18 44 100 25 50 49 73 69 15 98 119 56 89 853 61 62 122 90 186 46 113 47 56 97 29 116 4 76 91 1 135 81 62 129 181 227 58 170 83 62 134 52 287 12 112 103 1 672 119

Total puieþi plantaþi/ Planted seedlings total 918 1 513 1 693 1 124 1 634 679 386 368 490 227 641 354 373 446 10 846 774

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Total 1992-2005 Media anualã/

yearly average

Istoric ºi realizãri

47

gestionarea bazelor de date referitoare la schimburile anuale de seminþe cu parteneri interni sau externi. Arboretumul Simeria a reprezentat în trecut, ºi reprezintã ºi astãzi un important centru de diseminare a plantelor exotice rare cãtre alte Grãdini Botanice sau Arboretumuri din þarã. Ultimul exemplu în acest sens îl contituie ajutorul acordat celui mai nou Arboretum apãrut în România - Arboretumul "Dr. Ioan Vlad" din Alba Iulia, care a fost ajutat cu plante, seminþe ºi butaºi în cantitãþi impresionante. Începând din anul 1954 ºi pânã în prezent, în cuprinsul Arboretumului s-au efectuat, cu participarea directã a personalului de cercetare numai tãieri de igienã ºi de produse accidentale. Volumul acestora a fost variabil de la an la an, în funcþie de condiþiile meteorologice ºi de calamitãþile ce au afectat teritoriul Arboretumului. În plus, în anumite situaþii s-au practicat lucrãri de stopare a invaziei unor specii nevaloroase, care ameninþau exemplarele introduse, precum ºi lucrãri de ameliorare peisagisticã. S-au efectuat lucrãri de determinãri, etichetãri ºi de reconstrucþie ecologicã, dotãri cu echipamente ºi realizarea unui pliant în limbile românã ºi englezã (S.Radu, C.Coandã). Au fost continuate ºi dezvoltate acþiunile de educaþie ecologicã desfãºurate constant în cadrul Arboretumului. Dintre acestea, putem aminti câteva, mai importante: - În perioada 15 iulie 2000 -15 ianuarie 2001, în cadrul programului "Leonardo da Vinci", a sosit în Arboretum Jan Dobbelmann, un tânãr absolvent al Universitãþii Tehnice din Dresda, Facultatea de Arhitecturã, cu scopul de a dobândi experienþã practicã în arhitectura peisagerã ºi în cultura ºi întreþinerea speciilor ornamentale. Aceastã colaborare a fost fructuoasã pentru ambele pãrþi, având în vedere lucrãrile pe care acest tânar arhitect peisager le-a realizat la Simeria: harta vegetaþiei din Arboretum, proiecte de reconstrucþie peisagerã pentru 17 zone considerate de maxim interes peisagistic, refacerea zonei în care se aflã un vechi izvor, realizarea unui pliant de prezentare a Arboretumului în limba germanã "Arboretum Simeria - Rumäniens großer Magnolien-Park erwacht aus Dornröschenschlaf" (Arboretumul Simeria- cel mai mare parc cu magnolii din România- trezit ca Frumoasa din pãdurea adormitã). - În noiembrie 2002 un grup de 9 studenþi ai Universitãþii "Transilvania" din Braºov, Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere au petrecut câteva zile de practicã în Arboretum, în care ºi-au verificat cunoºtinþele în domeniul dendrologiei, participând la o acþiune de determinare a speciilor de Abies, dar ºi a speciilor din parcelele 18 si 50. - În perioada 15 martie-15 septembrie 2002, un grup de 3 tineri francezi

48

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

(Céline Guillouet, Arthur Buhler ºi Mathieu Pastre) au lucrat ca voluntari în cadrul unui proiect intitulat "Développer la conservation du patrimoine et l'éducation a l'environnement dans l'Arboretum de Simeria", dezvoltat de organizaþia "Groupement Européen des Campus" în parteneriat cu ICAS Simeria. O scurtã retrospectivã a acestei perioade ne aratã cã s-au realizat multe lucrãri: în cadrul schimbului de seminþe; plantaþii; amenajãri peisagere; igienizarea unui bazin ºi a canalului Strei; determinãri ºi prezentãri de specii; restaurarea unei alei; jocuri ºi activitãþi educaþionale cu copii unei ºcoli din Simeria; inventare floristice ºi ale avifaunei; prezentarea în limba francezã a Arboretumului. - În anul 2004 (luna aprilie), în cadrul unui parteneriat local între ICAS Simeria ºi ªcoala Generalã nr. 2, Grãdiniþa P.N. Simeria a debutat manifestarea denumitã "Ecofest Junior" în cadrul cãreia elevii însoþiþi de cadrele didactice au vizitat Arboretumul ºi au participat la o sesiune de dezbateri ecologice cu tema "Natura, o comoarã a tuturor". Obiectivele declarate au fost: îmbogãþirea cunoºtinþelor copiilor referitoare la speciile de arbori; exersarea ºi îmbogãþirea vocabularului cu cuvinte ce denumesc plante ºi arbori; cunoaºterea acþiunilor practice ale lucrãtorilor silvici; cunoaºterea ºi aplicarea unor reguli de protecþie a vieþii proprii, dar ºi a mediului înconjurãtor. În anul 2005 s-a desfãºurat ediþia a II-a a acestei manifestãri ºi sperãm ca pe viitor sã devinã o tradiþie a ºcolilor din oraº. - O colaborare deosebitã a fost legatã cu ªcoala Waldorf din Simeria ai cãrei elevi au fost ajutoare constante ºi de nãdejde pentru igienizarea Arboretumului în ultimii 4 ani. - În anul 2004 s-a reuºit realizarea ºi amplasarea în Arboretum (parcelele 1-18) a unui numãr de 324 de etichete pentru uzul vizitatorilor - cu specificarea denumirii ºtiinþifice, populare, familiei ºi arealului natural al speciilor respective. Aceastã acþiune vine dupã o îndelungatã perioadã în care puþinele etichete existente au fost distruse sau degradate ºi ea are o deosebitã importanþã în realizarea rolului educativ al Arboretumului. O prezentare a Arboretumului Simeria (cuprinzând informaþii geografice, istoricul ºi situaþia prezentã) a apãrut în lucrarea "Guide de Jardins Botaniques de France et des pays francophones". Cercetãrile în domeniul colecþiilor dendrologice la nivelul întregii þãri s-au finalizat în anul 1998 în cadrul proiectului de cercetare "Structura, conservarea ºi dezvoltarea parcurilor dendrologice din România" (responsabil ing. Ioan Herþa). Aceastã sintezã, efectuatã pe baza inventarelor din 15 parcuri ºi colecþii dendrologice din þarã (Simeria, Gurahonþ, Macea, Hemeiuºi, Bazoº, Dofteana, Mihãieºti, Bãrãgan, Snagov, Arcalia, ªtefãneºti, Gurghiu, Neudorf, Brãneºti ºi Pãdurea Verde) cuprinde un numãr total de 4490 taxoni lemnoºi, de origine:

Istoric ºi realizãri

49

europeanã (16%), nord americanã (28%), asiaticã (44%), eurasiaticã (8%) ºi din alte zone (4%). Cele mai bogate colecþii de plante lemnoase sunt localizate la Simeria, Gurahonþ, Macea ºi Hemeiuºi. Din pãcate, acest preþios inventar nepublicat a rãmas la nivel de text documentar la ICAS. Pentru popularizarea Arboretumului ºi a Staþiunii s-a realizat o paginã WEB (O. Iordan) care conþine: prezentarea generalã, istoricul, statutul actual ºi managementul derulat - în cazul Arboretumului ºi noutãþile din cadrul staþiunii (laboratoare noi, proiecte de cercetare). Sinteze privind realizãrile din Arboretum ºi Staþiune s-au prezentat cu regularitate în aceastã perioadã, în comunicãri ºtiinþifice ºi articole, dupã cum urmeazã: - "L'Arboretum Simeria - Breve rétrospective, situation présente et perspectives" (S. Radu, F. Popescu, C. Coandã), în Contribuþii botanice 1997-1998, pp.135-140, comunicare prezentatã la Simpozionul Internaþional organizat la Grãdina Botanicã "Alexandru Borza" din Cluj- Napoca; - "Staþiunea de Cercetãri Silvice Simeria - continuitate ºi modernizare" (S. Radu), publicat în Revista de silviculturã, nr.13-14/2001, pp.92-94; - "Rolul Arboretumului Simeria în ºtiinþa silvicã, silvicultura ºi arhitectura peisagerã româneascã" (S.Radu, F.Popescu, C. Coandã), 15 p, comunicare prezentatã la Dezbaterea ªtiinþificã "Compoziþii optime pentru pãdurile din România", dedicatã împlinirii a 140 ani de la naºterea marelui silvicultor Iuliu Moldovan (creatorul colecþiilor dendrologice de la Mihãieºti ºi DofteanaBacãu), organizatã de Academia Românã ºi ASAS la 14 aprilie 2004 (publicatã în 2005); - "Arboretumul Simeria (I) Scurtã retrospectivã" (F. Popescu, S. Radu) publicat în Revista de Silviculturã, Braºov, 1(7) anul III, p. 43 ºi "Arboretumul Simeria (II) Monument de arhitecturã peisagerã" (F. Popescu, S. Radu) publicat în Revista de Silviculturã, Braºov, 1-2(9-10), anul IV, p.11. Paginile precedente prezintã etape ºi momente semnificative din existenþa de trei secole a Arboretumului Simeria. În ansamblul lor, aceste perioade au fost pline de perturbãri (naturale, dar ºi sociale), cu urmãri distructive asupra colecþiei ºi peisajelor, de eforturi de reconstrucþie susþinute, de o conlucrare înþeleaptã a omului cu natura, de realizãri ºtiinþifice remarcabile ºi, nu în ultimul rând, de afirmarea incontestabilã a Arboretumului pe plan naþional ºi internaþional.

Poziþia geograficã ºi aºezarea

51

4. POZIÞIA GEOGRAFICÃ ªI AªEZAREA
Arboretumul Simeria este situat la limita nordicã a oraºului cu acelaºi nume, pe malul stâng al râului Mureº, în judeþul Hunedoara. Accesul spre Arboretum este deservit de gara Simeria - important nod de cale feratã, punct de oprire pentru toate trenurile, inclusiv cele internaþionale - de drumul naþional 7 ºi de aeroportul utilitar Deva-Sãuleºti, toate aflate la distanþa de cca. 1 km. Localitãþile mai importante din vecinãtate sunt: municipiul Hunedoara - centru siderurgic - la 18 km spre sud, municipiul Deva - reºedinþa de judeþ - la 10 km spre vest ºi oraºul Orãºtie - la 16 km spre est. Adresa exactã: Arboretumul Simeria, str. Biscaria 1, cod poºtal: 335 900 Simeria, judeþul Hunedoara. Tel/fax: 0254-261254; E-mail: arboretum.simeria@rdslink.ro; Web page: www.icashd.rdslink.ro Coordonatele sale geografice sunt: 23°01' longitudine esticã ºi 45°51' latitudine nordicã. Aºezarea. Arboretumul Simeria se gãseºte în Lunca Mureºului, care formeazã aici o vale largã, protejatã la nord, în imediata apropiere, de lanþul munþilor Metaliferi din Carpaþii Apuseni, spre sud-vest de Munþii Poiana Ruscã ºi spre sud de Munþii Retezat ºi ªurianu. Spre vest, Mureºul se continuã începând cu zona Zam prin câteva defilee de joncþiune a Carpaþilor Meridionali ºi Apuseni, iar la est, dupã ce a primit ca afluent principal Streiul formeazã, dupã Orãºtie, o vale mai largã, deschisã spre podiºul Transilvaniei cu care comunicã. Arboretumul ocupã mai ales lunca propriu-zisã ºi, în mai micã mãsurã, o fâºie din terasa secundarã, situatã la aproape 14 m deasupra luncii. Formatã în urma deplasãrii lente a Mureºului spre nord, dar ºi spre vest în ultima jumãtate de secol, lunca are la bazã aluviuni cuaternare, nisipoase, care uneori alterneazã cu strate de pietriº. Din punctul de vedere al zonelor componente, atât plaja cît ºi grindul de lângã albie - înguste ºi slab dezvoltate în trecut - s-au dezvoltat spre vest în ultimele decenii, dând naºtere unor insule prin deplasarea albiei principale în direcþia menþionatã. Totuºi, cea mai mare parte a teritoriului este situatã în lunca centralã, care pre-zintã uºoare denivelãri (1-1,5 m) ºi câteva mici depresiuni, dispuse în formã de evantai. Denivelarile respective au constituit, probabil, în trecutul mai îndepãrtat, "braþe moarte" ale Mureºului. Se sugereazã (Ocszay, L.) faptul cã vãrsarea Streiului în Mureº - situatã în

52

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

prezent la aprox. 1,5 km în amonte, spre est - ar fi fost în trecut mai aproape de zona Arboretumului. În realitate, trebuie însã menþionat traseul din vecinãtatea terasei secundare a Canalului Strei (denumit ºi Canalul Morilor), care se vãrsã în Mureº la limitele parcelelor 8 ºi 19. Modificãrile malului Mureºului în zona Arboretumului, ca ºi ale ultimului tronson al Canalului Strei, intervenite în ultima jumãtate de secol, apar ca evidente, dacã se comparã planurile prezentate în Ghidul-album (1964) ºi în pliantul bilingv "Arboretumul Simeria", 2001. Apa freaticã, care în urmã cu 4-5 decenii apãrea în lunca propriu-zisã la 3-5 m adâncime, în fântâna centralã la 2 m, iar în depresiunea din parcela 48 chiar la suprafaþã (în perioada topirii zãpezilor), a coborât vertiginos în urmã cu aproximativ trei decenii la peste 6-7 m adâncime. Aceastã cãdere accentuatã ºi ireversibilã a nivelului pânzei freatice a dus la eliminarea acestei surse suplimentare de apã din bugetul aprovizionãrii hidrice a vegetaþiei spontane ºi introduse din luncã, dat fiind faptul cã rãdãcinile acesteia rareori depãºesc adâncimea de 2-3 m. Legãtura între terasã ºi luncã este fãcutã de un versant cu înclinare variabilã, pe alocuri repede, cu orientare nordicã. La baza versantului apar o serie de izvoare cu debit mic, dar constant, care sunt captate în bazine ºi lacuri naturale cu deschidere spre canalul Strei. Terasa secundarã se gãseºte la o altitudine de circa 200 m deasupra nivelului mãrii, este aproximativ planã, cu apã freaticã la 14 m. Suprafaþa totalã a Arboretumului este de 67 ha, în decursul ultimei jumãtãþi de secol ea suferind uºoare modificãri datoritã erodãrii ºi prãbuºirii malului în zona parcelelor 34 ºi 33 ºi a lãrgirii plajei în dreptul parcelelor 19 ºi 20.

Condiþiile climatice

53

5. CONDIÞIILE CLIMATICE
Arboretumul se încadreazã în sectorul de climã continental-moderatã, þinutul climei de dealuri, specific podiºului Transilvaniei, iar dupã clasificaþia Koppen în provincia climaticã Dfbx. In tabelul urmãtor (Tabelul 2) sunt redate valorile principalilor factori climatici, dupã înregistrãrile efectuate în perioada 1896-1955 la Staþia meteorologicã Deva.
Tabelul 2: Valorile medii multianuale ale pricipalilor parametri climatici (Multiannual average values of the main climatic Valori - Values Factorul climatic Climatic factor
Anuale Yearly În sezonul de vegetaþie) During the growing season (IV- X)

Temperatura medie anualã (0C) Temperatura maximã absolutã ( C) Temperatura minimã absolutã (0C)
0 0 0

10.0 39.7 (16 august 1952) - 31.6 (24 ianuarie 1963)

16.0 39.7

-6.0

Durata intervalului cu t < 0 C Durata intervalului cu t > 0 C Durata intervalului cu t > 10 C Data primului îngheþ (medie,
0

56 zile 309 zile 191 zile 17.X (23.IX – 17.I)

-

extreme) Data ultimului îngheþ (medie, 18.IV (29.III - 24.V) -

extreme) Durata intervalului fãrã îngheþ Precipitaþii atmosferice (mm) Umezeala relativã a aerului (%) medie; (ianuarie) Durata medie a stratului de zãpadã Indicele de ariditate 27.3 zile 30.2 29.0 min. (iulie); maximã 182 zile 578.0 66.0; 62.0; 86.0 414.9 -

54

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Conform unei situaþii care cuprinde intervalul de observaþii 1901 - 1990, principalii factori climatici se menþin la valori foarte apropiate faþã de cele înregistrate în perioada 1896 - 1955. Minima ºi maxima absolutã au rãmas cele înregistrate în 24 ianuarie 1963, respectiv în 16 august 1952, iar mediile anuale ale precipitaþiilor ºi temperaturilor înregistreazã scãderi nesemnificative. Precipitaþii atmosferice - medii lunare (1901-1990):
I 32.7 II 30.3 III 28.6 IV 47.9 V 64.7 VI 78.6 VII 70.2 VIII 59.5 IX 42.2 X 41.6 XI 37.8 XII 37.8

Media anualã a precipitaþiilor: 571,9 Temperaturi medii lunare (1901-1990):
I - 2.6 II 0.0 III 5.4 IV 10.7 V 15.6 VI 18.6
0

VII 20.4

VIII 19.8

IX 15.8

X 10.2

XI 4.8

XII 0.4

Media anualã a temperaturilor: 9.9 C Amplitudinea anualã: 23.0 C Temperatura aerului-maxima absolutã lunarã ºi anul producerii (1901-1990):
I 15.3 II 20.8 III 28.5 IV 32.3 V 34.6 VI 35.6 VII 39.4 VIII 39.7 IX 38.2 X 32.7 XI 27.4 XII 19.8
0

1953 1977 1952 1956 1950 1952 1931 1952 1946 1932 1926 1957

Temperatura aerului-minima absolutã lunarã ºi anul producerii (1901-1990):
I 31.6 II 28.1 III 20.1 IV - 6.0 V - 2.4 VI 2.2 VII 3.7 VIII 4.4 IX - 4.2 X - 6.5 XI 16.6 XII 24.1

1963 1929 1932 1926 1953 1933 1962 1961 1970 1943 1922 1927

Temperatura medie anualã de 9,9°C, cu amplitudinea anualã de 23°C, cantitatea suficientã de precipitaþii ce cad în sezonul de vegetaþie (404,7 mm) ºi absenþa unor minime prea coborâte favorizeazã dezvoltarea vegetaþiei lemnoase provenind din climatele similare. Cele douã anotimpuri opuse sunt caracterizate astfel: ierni scurte, reci ºi cu puþinã zãpadã ºi veri umede ºi calde, dar lipsite de cãlduri excesive. Cele mai frecvente vânturi bat din direcþia NV ºi au o tãrie

Condiþiile climatice

55

mijlocie. Datele meteorologice menþionate mai sus (dupã staþia Deva) trebuie însã întrucâtva corectate pentru Simeria, datoritã condiþiilor orografice diferite ale celor douã localitãþi apropiate. Având o aºezare mult mai adãpostitã, Deva beneficiazã de precipitaþii mai abundente, fiind totodatã mult feritã de vânturile ºi curenþii reci ce se scurg în lungul vãii Mureºului dinspre est (iarna) sau vest (vara) ºi care afecteazã intens Arboretumul. Aceºti curenþi, reci în timpul iernii sau uscaþi vara, s-au dovedit factori limitativi în aclimatizarea unor specii foarte sensibile (Eucalyptus, Cedrus, Cupressus etc.) în cuprinsul Arboretumului ºi rolul lor negativ nu poate fi diminuat decât prin utilizarea adãpostului lateral oferit de vegetaþia spontanã înaltã, prin mãsuri intense agrotehnice sau de protecþie, sau prin folosirea judicioasã a condiþiilor micro-staþionale. In aceastã direcþie se considerã (Ocskay, S., 1954) cã parcelele 9 ºi 10, fiind adãpostite de cãtre versant ºi de vegetaþia vecinã ºi beneficiind de o umiditate mai ridicatã datoritã spaþiilor cu apã, oferã condiþii mai bune speciilor sensibile. Totodatã, menþinerea unor unicate ºi specii sensibile în colecþia Simeria nu trebuie atribuitã numai blândeþei climei, acest lucru reieºind clar ºi din interpretarea datelor climatice arãtate în tabelul 2. Factorii climatici, ca ºi cei edafici, prezintã diferenþieri sensibile în cuprinsul Arboretumului, determinând existenþa unei întregi game de micro-staþiuni, cu rezultante ecologice diferite pentru vegetaþia lemnoasã. De aceea, în lucrãrile de aclimatizare a apãrut necesitatea studierii climatului ºi microclimatului din Arboretum ºi a alegerii cu mult discernãmânt a locurilor de plantare. Într-un capitol precedent s-au enumerat efectele negative provocate vegetaþiei lemnoase de valorile extreme ale unor factori climatici. Astfel, uscarea masivã a rãºinoaselor, înregistratã în special pe terasã în anii secetoºi 1946-1947 ºi 1950, trebuie corelatã în primul rând cu datele meteorologice care subliniazã deficitul de precipitaþii ºi umiditate din aceºti ani. Deosebit de periculoase pentru culturile tinere de rãºinoase pot fi z ã p e z i l e m o i , care cad uneori la finele iernii. Astfel, zãpezile moi din februarie 1958, cãzute dupã ploi abundente, au produs doborâturi masive în plantaþiile dese de ienupãr de Virginia, neparcurse la timp cu rãrituri (Radu, S., 1960). F u r t u n a însoþitã de grindinã din 24 august 1960, ca ºi vijelia din 3 februarie 1962 au produs numeroase dezrãdãcinãri ºi rupturi, mai ales la exemplarele cu coroane largi ºi cu înrãdãcinare superficialã, crescute pe soluri crude (stejar, nuc comun, pin). Iarna deosebit de grea din 1962/1963, cu t e m p e r a t u r i c o b o r â t e în decursul unei perioade îndelungate, în care chiar minima absolutã înregistratã în ultimii 50 de ani a fost depãºitã la 24.I.1963 (când s-au înregistrat -31,6°C) faþã de -24°C, a avut consecinþe grave pentru vegetaþia Arboretumului.

56

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Sezonul de vegetaþie care a precedat aceastã iarnã s-a caracterizat prin temperaturi ridicate ºi lipsã de precipitaþii, ceea ce a dus la debilitarea plantelor bãtrâne, dominate, sau cu înrãdãcinare superficialã. In plus, în luna noiembrie 1962 au cãzut precipitaþii abundente ºi s-au înregistrat temperaturi neobiºnuit de ridicate, care au prelungit vegetaþia ºi au determinat o slabã pregãtire pentru iarnã. In aceste condiþii, gerurile neobiºnuite din iarnã au produs la rãºinoase degerarea frunzelor, a lujerilor de 1-2 ani, a ramurilor sau a unor plante chiar pânã la suprafaþa solului (arbuºti, exemplare tinere), în proporþie diferitã, dupã specie ºi gradul de adãpostire faþã de direcþia vântului dominant. Aceleaºi consecinþe s-au înregistrat ºi la foioasele sempervirescente, în special la Buxus. In general, a suferit marea majoritate a rãºinoaselor, urmãrile gerului apãrând chiar în timpul iernii la unele plante sau mai târziu, dupã intrarea în vegetaþie. La foioase s-a înregistrat îngheþul lujerilor de 1-2 ani, al ramurilor sau al pãrþii aeriene în întregime. Stratul gros de zãpadã care s-a menþinut în aceastã perioadã de geruri a diminuat efectele negative, astfel cã numãrul exemplarelor degerate integral a fost totuºi redus. In afara unei debilitãri generale a majoritãþii plantelor din colecþie s-a produs ºi dispariþia unor unitãþi sistematice ca: Cupressus arizonica, Cupressus funebris, Pinus halepensis var. brutia, Torreya taxifolia ºi Hamamelis vernalis.

Condiþiile pedologice

57

6. CONDIÞIILE PEDOLOGICE
În cea mai mare parte, teritoriul ocupat de Arboretumul Simeria este caracterizat, sub raport pedologic, prin frecvenþa mare a solurilor încadrate dupã ultima clasificaþie oficialã (Târziu, Spârchez, Dincã, 2002) în clasa solurilor neevoluate, cu orizont A slab format ºi în diferite tipuri de soluri aluviale formate în Lunca Mureºului. Aceste tipuri de sol aluvial reprezintã stadii mai avansate de evoluþie a protosolurilor aluviale ºi sunt cantonate, de regulã, în luncile rar inundabile sau ieºite, mai mult sau mai puþin, de sub influenþa inundaþiilor, pe cursurile mijlocii sau inferioare ale marilor râuri. Faptul cã în ultimul secol þara noastrã, ca ºi alte þãri din lume, a cunoscut mai multe sisteme de clasificare a solurilor, în raport cu dezvoltarea cunoºtinþelor ºtiinþifice din domeniul respectiv, se reflectã ºi în cazul nostru. Din aceste considerente, apare justificatã o succintã trecere în revistã a denumirilor celor mai frecvente tipuri de sol din cuprinsul acestui teritoriu, aºa cum au fost ele precizate în diferite publicaþii. În Monografia publicatã de Ocskay, S., 1954 se semnaleazã douã mari grupe distincte ºi anume: solurile de tip aluvionar (în diferite stadii de maturitate), întâlnite frecvent în luncã ºi solurile de tip brun, pe terasã ºi versant. Observaþia privind faptul cã în cuprinsul luncii solurile variazã sensibil de la un punct la altul, uneori la distanþe foarte mici, în special sub raportul texturii ºi gradului de evoluþie, îºi pãstreazã pe deplin valabilitatea ºi în prezent. În acest sens, porþiunile de teren mai ridicate, alcãtuite din material mai grosier ºi cu condiþii de umiditate mai reduse au favorizat formarea unor soluri mai uºoare (nisipoase, nisipo-lutoase), mai puþin evoluate ºi mai puþin fertile. În schimb, în depresiunile cu aluviuni mai fine ºi umiditate mai ridicatã s-au format soluri mai evoluate (luto-nisipoase, nisipo-lutoase), mai bogate în humus ºi foarte fertile. Pe aluviunile recente de pe malul Mureºului, procesul de solificare încã nu a început, iar puþin spre interior apar solurile crude aluvionare. Caracteristicã pentru lunca din cuprinsul Arboretumului este evoluþia progresivã (sub raportul proceselor pedogenetice ºi al vechimii) a tipurilor de sol de la cele mai recente ºi puþin evoluate, pânã la cele mai evoluate, de tipul brun, situate atât în centrul parcului, dar îndeosebi pe terasã ºi versanþi, unde apar deja solurile de tip brun. Observaþia privind faptul cã aria cuprinsã între Canalul Strei ºi râul Mureº a fost supusã în trecut la inundaþii de scurtã duratã ale Mureºului, la intervale mari

58

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

(de 10-15 ani) îºi menþine în mare parte valabilitatea ºi în prezent, deºi intervalele dintre aceste inundaþii pot cãpãta valori foarte diferite. Aceste inundaþii au efecte negative asupra plantelor sensibile sau tinere, ca ºi asupra pepinierelor din cuprinsul luncii. Dacã în trecut ele puteau avea ºi un rol ameliorator, în ultima perioadã aceste aluviuni pot conþine ºi substanþe chimice nocive, toxice. În schimb, aºa cum am mai subliniat, regimul pânzei de ape freatice din luncã, foarte ridicat ºi foarte favorabil dezvoltãrii unei vegetaþii lemnoase luxuriante în trecut, a cunoscut în urmã cu aproximativ 3-4 decenii schimbãri foarte mari, o pronunþatã cãdere în profunzime, cu urmãri foarte grave, chiar catastrofale pentru aceastã vegetaþie. În lucrarea citatã, se semnaleazã prezenþa în cuprinsul Arboretumului a urmãtoarelor 6 tipuri caracteristice de sol, însoþite de descrierile respective: 1 - Sol crud aluvionar (pe malul Mureºului); 2 - Sol crud forestier de luncã (spre interiorul parcului, sub vegetaþia forestierã de tip zãvoi); 3 - Sol brun forestier de luncã, tânãr (în apropiere de Canalul Strei); 4 - Sol brun de fâneaþã umedã, tânãr (în poienile mari, înþelenite); 5 - Sol brun de pãdure (pe toata lungimea versantului) ºi 6 - Sol brun podzolit (întâlnit numai pe terasã). Urmãtoarea caracterizare pedologicã a Arboretumului a fost publicatã în "Arboretumul Simeria, Ghid-album" (Radu, S., Hulea, A., 1964), având la bazã analizele efectuate în perioada respectivã la INCEF de cãtre A. Popa. Sunt descrise un numãr de 11 tipuri de sol, însoþite de caracteristicile fizico-chimice respective, dar ºi de localizãri mai precise, dupã cum urmeazã: 1. Aluviune crudã, slab solificatã, nestabilizatã, cu efervescenþã de la 20 cm ºi cu texturã lutoasã. Configuraþia terenului: uºoarã depresiune, pe malul canalului Strei (parcela 50). Apa freaticã la 1,5 m; tipul de pãdure: zãvoi amestecat de plopi ºi salcie; 2. Sol aluvial, crud, slab înhumificat de la 0-12 cm, nisipo-lutos. În rest nisip foarte slab solificat pânã la 30 cm, dupã care urmeazã nisip crud. Profilul situat în lunca Mureºului, parcela 33. Apa freaticã la 1,5 - 2 m, tipul de pãdure: zãvoi amestecat de plop negru ºi alb. 3. Sol aluvial, crud, slab înhumificat pânã la 30 cm; luto-nisipos, cu efervescenþa de la suprafaþã. Sub 30 cm nisip grosier. Lunca Mureºului, parcela 26. Apa freaticã la 2 m. Tipul de pãdure: stejãret de luncã, facies cu elemente de ºleau. 4. Sol aluvial, crud, slab înhumificat, nisipo-lutos cu efervescenþa de la suprafaþã. Lunca Mureºului, parcela 35. Apa freaticã la 4 -5 m. Tipul de pãdure: ulmeto-plopiº alb.

Condiþiile pedologice

59

5. Sol brun aluvial, crud, lutos, cu efervescenþa slabã, de la suprafaþã ºi puternicã sub 20 cm, cu un pat de nisip la 65 cm. Bogat în humus, alcalin. Parcela 23. Apa freaticã la 3-4 m. Tipul de pãdure: stejãreto-ulmet. 6. Sol brun, crud de luncã, cu efervescenþã de la suprafaþã; cu înhumificare în primii 22 cm (A'), dupã care urmeazã un orizont A" de 14 cm ºi orizontul D. Profilul este lipsit de orizontul B. Textura lutoasã. Parcela 36. Configuraþia terenului: uºoarã depresiune. Apa freaticã la 2-3 m. Tipul de pãdure: zãvoi de plop alb cu frasin. 7. Sol negru înþelenit (sol brun pe o veche lãcoviºte drenatã, levigat pânã la 1,8 m, cu orizonturi: A = 40 cm, A/B = 11 cm, B1 = 30 cm, B2 = 60 cm, B3 = 40 cm ºi C = 10 cm. Orizontul C reprezintã o aluviune nesolificatã ºi nelevigatã, care se continuã cu un orizont D. Profilul are o texturã uniformã, lutoasã, prezintã un conþinut ridicat de humus ºi un grad de saturaþie în baze, mai coborât în A. Parcela 42. Apa freaticã la 4-5 m. Tipul de pãdure: ulmet cu jugastru ºi stejar (rariºte). 8. Sol brun, levigat la 1,30 cm, cu un orizont A = 0,32 cm, A/B = 32 -47 cm, B1 = 47-110 cm, B2 = 110-135 cm, ºi un orizont C. Solul bogat în humus cu texturã lutoasã s-a format probabil pe o lãcoviºte drenatã. Parcela 40. Apa freaticã la 3-4 m. Tipul de pãdure: ulmet pur. 9. Sol brun, cu orizonturile A = 20 cm, B = 35 cm, ºi cu un orizont D alcãtuit din nisip ºi pietriº (nu face efervescenþã). Bogat în humus în primii 50 cm, cu grad de saturaþie în baze ridicat; texturã lutoasã spre luto-nisipoasã, iar în D nisipoasã. Parcela 46. Apa freaticã la 4 m. Tipul de pãdure: ulmet normal de luncã. 10. Sol brun crud, înþelenit, cu efervescenþã de la suprafaþã, cu orizont A = 30 cm, bine structurat ºi bogat în humus, apoi A/D cu mult hidroxid de fier ºi carbonat de calciu, dupã care urmeazã un pat de nisip cu ceva mâl ºi hidroxid, iar la 1 m apare nisipul. Solul este lutos în primii 60 cm ºi nisipo-lutos în rest. Profilul situat pe versant în parcela 10. Apa freaticã la cca. 10 m. Tipul de pãdure: ulmeto-stejãret (rãriºte). 11. Sol brun de luncã veche, profund, levigat pânã la 120 cm, pe un pat de nisip. Orizontul A = 45 cm; lutos ºi luto-argilos cu greu se poate diferenþia în A' ºi A'', dupã care urmeazã o scurtã porþiune de tranziþie, apoi B1 pânã la 80 cm, luto-argilos, ºi un orizont B2. Sub 120 cm apare patul de nisip alterat ºi cu eliberãri de hidroxid de fier. Solul este bogat în humus pe întreg profilul sãu, posedând de asemenea o mare bogãþie în baze de schimb; pH: slab acid. Texturã lutoasã în orizontul A ºi luto-argiloasã în rest. Solul bine strãbãtut de rãdãcini ºi destul de permeabil. Profilul situat pe terasa secundarã a râului Mureº, parcela 14. Apa freaticã la 14 m. Tipul natural de pãdure: stejãreto- ulmet.

60

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Conþinutul ridicat în humus ºi substanþe nutritive din orizonturile superioare ºi mai ales prezenþa apei freatice la mici adâncimi în cuprinsul rezervaþiei favorizau ca solurile de pe suprafaþa Arboretumului sã posede o fertilitate ridicatã, oferind condiþii optime de dezvoltare unei vegetaþii lemnoase luxuriante. Cu toate acestea, solurile de tip aluvionar din luncã având o profunzime redusã oferã arboretelor un volum edafic redus, determinând în acelaºi timp înrãdãcinãri trasante, superficiale. Acest inconvenient a determinat ºi continuã sã determine frecvente dezrãdãcinãri în timpul furtunilor puternice, ca ºi al inundaþiilor, când solul îmbibat cu apã nu mai poate susþine pe verticalã arborii cu coroane mari, asimetrice. Trebuie subliniat faptul cã, în mare parte, datele de mai sus ºi-au pierdut actualitatea ºi au numai o valoare documentarã, istoricã, datoritã schimbãrilor majore intervenite în ultima jumãtate de secol, atât în privinþa restrângerii teritoriale, cât ºi al degradãrii tipurilor naturale de pãdure (dispariþia ulmetelor, rãrirea zãvoaielor º.a.), precum ºi a cãderii catastrofale a nivelului apelor freatice de pe întreg teritoriul Arboretumului. Se înþelege însã faptul cã tipurile de sol nu se pot schimba într-o astfel de perioadã istoricã, dar ele capãtã o altã evoluþie, desigur lentã, dar însoþitã de o scãdere a fertilitãþii, cauzatã de absenþa componentei hidrice de naturã freaticã. În continuare, se prezintã d e s c r i e r i l e º i d a t e l e r e c e n t e privind rezultatele analizelor fizico-chimice pentru 3 profile de sol, considerate reprezentative pentru lunca ºi terasa secundarã din cuprinsul Arboretumului, selectate dintr-un numãr total de 5 profile, dupã cum urmeazã: - Profilul nr. 1 - Sol aluvial molic, cu orizonturi Am-A/C-C, situat în parcela 22, sub arboret alcãtuit din plop alb ºi salcâm, stejar ºi arþar american ºi subarboret din lemn câinesc, iederã ºi viþã canadianã. Solul evoluat pe aluviuni carbonatice din lunca Mureºului. - Profilul nr. 3 - Sol aluvial humifer, cu orizonturi Am-AC-C, situat în parcela 40, sub o plantaþie de stejar roºu, catalpã mare, nuc negru, jugastru ºi stejar ºi subarboret din alun, soc negru, lemn câinesc ºi iederã. Profilul este situat pe o terasã joasã a Mureºului, cu nivelul apei freatice mai coborât decât în cazul profilului nr. 1, iar materialul parental este alcãtuit din depozite aluviale mai vechi. - Profilul nr. 5 - Sol aluvial cambic, cu orizonturi Ao-Bv-C, situat în parcela 14, pe terasa superioarã a Mureºului cu nivelul apei freatice la mare adâncime, sub o plantaþie de sâmbovinã americanã, tisã ºi brad grecesc, cu covor ierbaceu de Oxalis acetosella. În continuare, în tabelul nr. 3, se prezintã rezultatele unor analize fizico-chimice recente pentru aceste 3 profile reprezentative de sol.

Condiþiile pedologice

61

Menþionãm cã descrierea profilelor s-a realizat de cãtre cadrele didactice ale Facultãþii de silviculturã ºi exploatãri forestiere de la Universitatea "Transilvania" din Braºov, care au însoþit studenþii anului II în excursia de studii. Analizele de sol au fost efectuate în laboratorul de profil al Facultãþii, de cãtre dl. ing. G. ªerban.

62

Tabelul 3: REZULTATELE ANALIZELOR FIZICO-CHIMICE PENTRU 3 PROFILE DE SOL REPREZENTATIVE DIN ARBORETUMUL SIMERIA RESULTS FOR PHYSICAL-CHEMICAL ANALYSES FOR 3 REPRESENTATIVE PROFILES IN SIMERIA ARBORETUM
1 (parcela 22) Aluvial molic A/C 40-70 14.47 68.21 13.97 3.35 NL 4.98 7.95 + 1.76 5.75 4.80 92.0 0.38 92.38 99.59 99.62 78.30 0.30 0.68 55.08 98.77 78.0 54.4 4.80 18.00 5.98 6.44 6.67 12.00 50.4 0.68 51.08 98.67 0.333 0.308 14.19 18.58 1.36 8.15 9.86 5.04 17.17 0.170 6.44 9.60 48.0 0.68 48.68 98.60 + + + + + 3.65 32.88 0.064 7.36 19.20 26.4 0.38 26.78 98.58 8.10 7.50 7.35 7.62 8.05 2.89 8.19 35.77 24.55 0.83 N LN LP PL N 2.79 4.56 11.41 0.67 1.89 2.85 NL 24.52 7.43 + 12.55 16.09 0.455 46.0 37.20 72.0 0.9 72.9 98.77 6.61 30.38 36.78 51.90 9.42 15.07 63.63 51.66 50.75 41.50 23.17 43.14 26.97 13.40 1.06 5.93 65.56 38.94 18.36 46.55 26.52 8.57 LN 26.15 7.50 + 8.22 14.88 0.320 52.44 21.00 69.6 1.2 70.8 98.31 70-110 1-5 5-24 24-46 46-120 1-10 10-40 A/C Ao Ao/C A/C A/C Ao Ao/Bv Bv 40-60 16.40 43.70 23.18 16.64 L 17.41 7.60 + 5.57 20.22 0.159 43.00 32.40 43.6 0.83 44.43 98.13 Aluvial humifer Aluvial cambic Bv 60-100 12.17 39.66 28.61 19.56 L 3.92 7.60 + 2.95 10.70 0.159 32.66 36.00 31.6 0.83 32.43 97.44 3 (parcela 40) 5 (parcela 14)

Profilul nr.

Tipul de sol

Orizonturi

Am

Am/C

Adâncimi (cm)

1-5

5-40

Nisip grosier (2-0.2 mm)%

6.47

14.36

Nisip fin (0.2-0.002 mm)%

63.02

56.82

Praf (0.02-0.002 mm)%

23.08

23.26

Argilã 2 (sub 0.002 mm)%

7.47

5.56

TEXTURA

LN

LN

Schelet (%)

20.71

11.43

pH în (H2O)

7.73

7.54

Carbonaþi (CaCo3)

+

+

Humus (%)

9.79

5.65

Arboretum S i m e r i a- Monografie

C:N

11.11

9.25

N total (%)

0.511

0.354

P mobil (mg/100g)

5.52

5.75

K mobil (mg/100g)

9.60

14.40

Baze schimb (Sbme la 100g)

77.6

66.8

H schimbabil (SH,me)

0.27

0.60

Cap. schimb cat. (T,me)

77.87

67.40

Grad satur. in baze (V,%)

98.65

99.11

Vegetaþia

63

7. VEGETAÞIA
În cadrul acestui capitol se prezintã atât fragmentele rãmase din vegetaþia lemnoasã naturalã (spontanã) specificã Luncii Mureºului, cât ºi cea introdusã sub formã de biogrupe sau exemplare solitare. Lista completã a taxonilor lemnoºi indigeni ºi exotici existenþi la ora actualã în Arboretum se prezintã în Anexa II. Ea cuprinde un numãr de 2133 taxoni. Dintre aceºtia, majoritatea (91%) sunt arbori ºi arbuºti aparþinând încrengãturii angiospermelor ºi numai 9% aparþin gimnospermelor. Unele dintre speciile exotice cultivate s-au adaptat atât de bine factorilor ecologici din Arboretum încât, în prezent, se regenereazã în mod natural. Se poate aminti aici aclimatizarea reuºitã a magnoliei (Magnolia kobus DC.), a arborelui de lalele (Liriodendron tulipifera L.), a abanosului de Virginia (Diospyros virginiana L.), a roºcovului de Canada (Gymnocladus dioica (L.)K.Koch), a meriºorului (Buxus sempervirens L.) sau a arbustului Cephalotaxus drupacea S. et Z. Pentru alte specii exotice, mai puþin "plastice", supravieþuirea în cadrul Arboretumului s-a dovededit a fi dificilã. Dintre cele care reuºesc sã se menþinã, chiar dacã au o stare lâncedã de vegetaþie, se pot enumera urmãtoarele: Magnolia virginiana (L.)Purh., Magnolia macrophylla Michx., Cunninghamia lanceolata (Lamb.)Hook, Sequoia gigantea (Lindl.)Dechne, Quercus suber L. sau genul Callicarpa. Extinzând cercetãrile în domeniul biodiversitãþii specifice Arboretumului Simeria, în anul 2005 a fost definitivatã ºi o listã (parþialã) a florei ierbacee Anexa III, cuprinzând 93 de taxoni, grupaþi dupã culoarea florilor, cu specificarea denumirilor (ºtiinþifice ºi populare) ºi a habitatelor preferate. Imaginile urmãtoare redau unele specii ierbacee, întâlnite mai frecvent în cuprinsul Arboretumului.

Ajuga reptans - Vinariþã (C.C.)

Aquilegia vulgaris - Cãldãruºã (O.I.)

64

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Iris pseudacorus - Stânjenel galben (C.C.)

Arum maculatum - Rodul pãmântului (C.C.)

Trifolium pratense - Trifoi roºu (C.C.)

Bellis perennis - Bãnuþi (C.C.)

Taraxacum officinale- Pãpãdie (C.C.)

Platanthera bifolia- Stupiniþã (C.C.)

Vegetaþia

65

Veronica chamaedrys - Stejãrel (C.C.)

Vinca minor - Saschiu (C.C.)

7.1. VEGETAÞIA LEMNOASÃ NATURALÃ Vegetaþia naturalã de luncã - ne referim la cea lemnoasã - a constituit în primul rând cadrul primordial, darul exclusiv al Mureºului ºi un produs al forþelor naturii într-o perioadã îndepãrtatã, dar destul de scurtã, în care intervenþiile omului nu se fãceau simþite. Este greu de precizat "când" a apãrut ºi "cât" a durat acest "eden", dacã þinem seama de faptul cã valea mãnoasã a acestui mare râu (îndeosebi treimea lui mijlocie ºi inferioarã) a fost defriºatã de timpuriu ºi exploatatã intens agricol, pentru a rãspunde nevoilor unei populaþii în continuã dezvoltare, dar relativ lipsitã de întinse suprafeþe plane. Totodatã, Mureºul a constituit în trecut ºi o intensã cale de navigaþie, ceea ce a contribuit de asemenea la lichidarea pãdurilor riverane. De aceea, este greu de rãspuns la întrebarea cât timp ºi cum a rezistat impactului uman aceastã oazã izolatã.

Limita nordicã a Arboretumului (dinspre râul Mureº) cu reniº tânãr de salcie, bandã de sãlcii ºi arþari americani ºi zãvoi de plopi în planuri succesive. În planul îndepãrtat din dreapta- rãºinoase plantate (J. D.)

66

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Pentru pãdurea parc de agrement ºi Arboretumul de mai târziu, aceastã vegetaþie a constituit succesiv: peisajul natural dominant, peisajul natural umanizat, osatura unor prime amenajãri arhitecturale ºi ulterior scutul protector pentru curiozitãþile rare ºi decorative, dar sensibile, aduse cu destule greutãþi de pe meleaguri strãine ºi plantate aici. Pe mãsura extinderii lucrãrilor de introducere, de la zona învecinatã reºedinþei spre interiorul ºi marginile teritoriului s-au realizat, mai mult sau mai puþin intenþionat, amestecuri originale din specii alohtone ºi autohtone, asupra cãrora ne vom opri mai târziu. O caracteristicã interesantã a vegetaþiei arborescente spontane din cuprinsul parcului o constituie faptul cã, pe o întindere relativ redusã (67 ha) ea a prezentat în trecutul nu prea îndepãrtat o succesiune progresivã a tipurilor de pãdure specifice luncilor, cu compoziþii ºi structuri diferite, de la reniºul de pe plajã, pânã la stejãreto-ulmetul din centrul teritoriului sau de pe terasa îngustã. Din pãcate însã, în ultimele patru decenii vegetaþia lemnoasã spontanã a avut mult de suferit datoritã unor factori naturali (secetã, furtuni, coborârea nivelului apei freatice, poluare etc.), astfel cã astãzi putem vorbi numai de f r a g m e n t e r a r e f i a t e a ceea ce în trecut reprezenta un masiv vegetal destul de compact, presãrat cu poieni întinse, ce-i puneau în evidenþã diversitatea compoziþionalã ºi structuralã, spãrgând astfel monotonia codrului. Iatã de ce, o prezentare a acestei vegetaþii lemnoase naturale în diferite perioade, aºa cum a fost ea surprinsã în trecut ºi cum se prezintã astãzi se impune de la sine. Din studiul monografic publicat de Ocskay S., 1954, desprindem faptul cã, în acea perioadã, vegetaþia naturalã era formatã din zãvoaie mai mult sau mai puþin evoluate, alternând cu poieni întinse, acoperite cu o florã bogatã de fâneaþã ºi fâneaþã umedã. Se prezintã (cu succinte caracterizãri) - o succesiune de soluri ºi tipuri de pãdure, de la malul Mureºului cãtre interiorul parcului, dupã cum urmeazã: 1. Sãlcet; 2. Plop alb cu salcie (cu subetaj ºi tineret de Acer negundo); 3. Plopiº de plop alb; 4. Plop cu ulm, cu salcie ºi anin diseminat; 5. Ulm cu plop ºi frasin; 6. Frasin cu plop; 7. Ulmet pur (din Ulmus foliacea); 8. Ulm cu stejar si 9. Stejar cu frasin. Interesantã este ºi reprezentarea graficã a acestei succesiuni, cu indicarea tipurilor de sol corespunzãtoare, a nivelului apei freatice ºi mai ales cu princi-

Vegetaþia

67

palele specii exotice introduse în tipurile respective (amestecurile realizate).

Succesiunea tipurilor de pãdure, de sol ºi a speciilor introduse în cuprinsul Arboretumului (dupã Ocskay, S., 1954)

La interval de un deceniu de la aceastã prezentare, în Ghidul-album (Radu, S., Hulea, A., 1964) se face o descriere mai detaliatã a vegetaþiei lemnoase naturale, cu indicarea tipurilor de pãdure întâlnite ºi localizarea lor pe parcele, pe care o redãm în continuare. Principalele formaþii vegetale întâlnite la nivelul anului 1964 erau: zãvoaiele (pe aprox. 30% din suprafaþã), ulmetele (45%) ºi stejãretele (25%). A. Zãvoaiele erau bine reprezentate mai ales în parcelele din lungul Mureºului ºi canalului Strei, sub forma unor benzi relativ înguste, cu excepþia colþului vestic, la vãrsarea canalului în Mureº, unde pãtrundeau spre interiorul rezervaþiei. Insular mai apãreau ºi în mijlocul Arboretumului, în staþiuni mai joase. Ele ocupau aluviunile crude sau solurile aluviale puþin evoluate, uºoare, cu apã freaticã la mici adâncimi. În aceastã formaþie se încadrau urmãtoarele tipuri ºi faciesuri: I. 1. Zãvoi de salcie albã (invadat de arþar american)................ parc. 8, 19 2. Zãvoi amestecat de salcie ºi plop negru. ........................... parc. 20 facies cu stejar. .................................................................. parc. 20 3. Zãvoi de anin ºi salcie......................................................... parc. 50 4. Zãvoi amestecat de plop negru ºi salcie ............................ parc. 20, 27 II. Zãvoi de plop alb, tipic......................................................... parc. 19, 20 -facies cu ulm................................................................................ parc. 17, 48 -facies cu frasin............................................................................. parc. 36 III. 1.Zãvoi amestecat de plop negru ºi alb................................. parc. 33 -facies cu stejar ºi frasin .............................................................. parc. 28 2. Zãvoi amestecat de plop alb ºi negru

68

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

-facies cu anin ºi salcie ................................................................ parc. 34 -facies cu anin ºi frasin .................................................................. parc. 49 IV. 1. Zãvoi de plop negru............................................................ parc. 34 -facies cu ulm, stejar ºi plop alb..................................................... parc. 27 2. Zãvoi amestecat de plop negru ºi ulm ....................................... parc. 22,26 Dintre tipurile enumerate mai sus, singur zãvoiul de plop alb atinge o productivitate mai înaltã ºi poate realiza sortimente superioare, datoritã trunchiurilor cilindrice ºi elagate pe care le realizeazã plopul alb, spre deosebire de plopul negru, care creºte luxuriant, dar defectuos (strâmb, conic, cu numeroase gâlme). B. Ulmetele ocupau partea nord-esticã a Arboretumului, versantul ºi porþiunea vesticã a terasei, fiind instalate pe soluri mai evoluate, de regulã de tipul brun (brun-aluviale sau brune). Ele erau reprezentate prin urmãtoarele tipuri: 1. Ulmet normal de luncã ........... ............................................. parc. 46, 47 -facies cu frasin ........................................................................ parc. 39 2. Ulmet cu jugastru ................................................... parc. 37, 40, 46, 47, 48 -facies cu stejar ........................................................... parc. 41, 42, 44. 47, 48 -facies cu frasin, tei ºi stejar ............................................. parc. 38, 45, 49 3. Ulmeto-plopiº alb ................................................................. parc. 35, 37 4. Ulmeto-stejãret -facies cu jugastru .............................................................. parc. 45 -facies cu plop alb ............................................................. parc. 31 Se observã ponderea însemnatã pe care o aveau arboretele constituite din ulm ºi jugastru (în etajul II); tipul acesta a fost cel mai rãspândit ºi era caracterizat prin dezvoltarea excepþionalã a jugastrului, care pãtrunde pânã în etajul ulmului. Ulmetele pure, deºi foarte puþin rãspândite, realizau la 70-80 ani înãlþimi foarte mari (32 m), unele exemplare atingând la vârste înaintate dimensiuni record (120 cm diametru ºi 32 m înãlþime). Dupã 1958 suprafeþele ocupate de ulm, ca ºi participarea acestei specii în alte tipuri, scad vertiginos datoritã uscãrii în masã a ulmilor, produsã de boala olandezã ºi de Scolytidae, cu toate mãsurile de protecþie luate. C. Stejãretele ocupau atât porþiuni mai ridicate cît ºi mai joase, dar cu texturã lutoasã, pe soluri de tipul aluvial sau brun. Ele au fost reprezentate prin urmãtoarele tipuri: 1. Stejãret normal de luncã ........................................................... parc. 23, 26 -facies cu ulm ºi jugastru ............................................................ parc. 25 -facies cu paltin, tei ºi frasin......................................................... parc. 26 2. Stejãreto-ulmet.................................................................... parc. 23, 24,50

Vegetaþia

69

-facies cu jugastru ................................................................... parc. 43, 47 3. Stejãreto-frãsinet.................................................................... parc. 22 4. Stejãreto-ºleau ............................................................................parc. 20, 21 Productivitatea acestor stejãrete este în general mijlocie, stejarul realizând trunchiuri drepte ºi înãlþimi mijlocii, datoritã în primul rând volumului edafic redus de care beneficiazã. Factorii care au condiþionat repartizarea tipurilor menþionate mai sus sunt: textura ºi vechimea aluviunilor, depãrtarea faþã de albia râului Mureº, adâncimea apei freatice, microrelieful, influenþa omului, precum ºi capacitatea de regenerare ºi rãspândire a speciilor respective. Pe terasã ºi versant vegetaþia spontanã a fost aproape integral substituitã, din ea rãmânând doar exemplare izolate de ulm ºi stejar, dupã care destul de vag se poate reconstitui existenþa anterioarã a unor stejãreto-ulmete sau ºleauri. Aspectul general al vegetaþiei din luncã este dat de prezenþa a douã sau mai multe etaje, primul fiind alcãtuit din elemente bãtrâne de plop alb ºi negru, stejar sau ulm, iar al doilea din speciile însoþitoare. Subarboretul, pe alocuri de nepãtruns (parcela 21, 26), era alcãtuit mai ales din corn, soc ºi salbã moale. Seminþiºurile, abundente în unele ochiuri, indicau direcþia în care evoluau tipurile menþionate. In covorul viu predomina iedera ºi viþa de Canada (Parthenocissus quinquefolia), ambele deseori agãþãtoare pe trunchiuri. Datele de mai sus au în prezent numai o valoare documentarã, întrucât între timp au intervenit modificãri mari în compoziþia, structura ºi consistenþa arboretelor respective, datoritã: · Fenomenului de u s c a r e a u l m i l o r , declanºat dupã 1958 ºi aproape finalizat în anul 1989, care a dus practic la dispariþia acestei specii din compoziþia arboretelor, determinând spaþii relativ goale pentru plantaþii, dar ºi condiþii favorabile pentru extinderea ºi dezvoltarea celorlalte componente ale ecosistemului (speciile însoþitoare ºi subarboretul). · F r a g m e n t ã r i i º i r ã r i r i i celorlalte tipuri (îndeosebi a plopiºurilor din lungul Mureºului), ca urmare a doborâturilor ºi uscãrii unor exemplare mature, coborârii nivelului apelor freatice, poluãrii ºi altor cauze. Pentru a avea o imagine mai precisã ºi actualã a vegetaþiei naturale, ca ºi a celei introduse (îndeosebi sub formã de mici biogrupe) soluþia indicatã o constituie prezentãri ale vegetaþiei - spontane ºi alogene - pe parcele, pe baza unor ridicãri detaliate în plan, cu descrieri ºi profile fitocenotice. Pentru moment, aceastã soluþie rãmâne ca un deziderat pentru viitor. Poienile sunt acoperite cu fâneþe de soluri reavene, umede (în depresiuni,

70

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

parcelele 31, 48, 50) sau uscate (în parcelele 24 ºi 20). Datoritã vârstei înaintate ºi a condiþiilor optime de vegetaþie o serie de specii lemnoase ating dimensiuni impresionante, exemplarele din tabelul urmãtor fiind concludente în acest sens.
Tabelul 4: ARBORI INDIGENI DE DIMENSIUNI EXCEPÞIONALE ÎN ARBORETUMUL SIMERIA (2005) NATIVE TREES OF OUTSTANDING SIZES IN SIMERIA ARBORETUM (2005) Nr. Denumirea ºtiinþificã crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Alnus glutinosa Fraxinus excelsior Fagus sylvatica Populus alba Populus nigra Quercus robur Quercus robur Quercus robur Quercus robur Quercus robur Quercus robur Quercus robur Salix alba Denumirea popularã Anin negru Frasin Fag Plop alb Plop negru Stejar Stejar Stejar Stejar Stejar Stejar Stejar Salcie albã Diametrul (cm) 50 85 112 210 142 174 155 130 130 140 140 140 118 Înãlþimea (m) 22 28 27 33 37 33 33 32 32 32 31 33 35 Vârsta ~ (ani) 90 150 135 300 200 380 350 320 320 320 320 320 100 Parcela 18 36 4 50 19 47 26 48 24 8 8 8 9

Datele din acest tabel evidenþiazã faptul cã exemplarele native de stejar pedunculat sunt, în condiþiile staþionale din arboretum, cele mai longevive, atingând vârste multiseculare ºi dimensiuni remarcabile.

Acer campestre- Jugastru (C.C.)

Vegetaþia

71

ARBORI DIN VEGETAÞIA SPONTANÃ

Fraxinus excelsior- Frasin (C.C.)

Populus albaPlop alb (C.C.)

Quercus roburStejar (C.C.)

72

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

7.2. VEGETAÞIA LEMNOASÃ INTRODUSÃ Vegetaþia lemnoasã introdusã în decursul timpului, sub forma grupelor pure sau, mai rar, diseminat, la adãpostul lateral ori sub masiv, modificã aproape radical aspectul general al rezervaþiei, care apare ca un mozaic de tipuri naturale (mai mult sau mai puþin alterate, de consistenþe ºi structuri diferite), artificiale, sau amestecuri din ambele. Dintre grupurile vechi de specii introduse apar pregnant îndeosebi cele de ienupãr de Virginia, tuia, chiparoºi californieni, pini, molid, pâlcurile de fag, salcâmi, catalpa mare ºi nuc negru. Trebuie menþionat faptul cã unele din speciile introduse (Pterocarya fraxinifolia (Lam.)Spach., Broussonetia papyrifera, arþarul american, salcâmul, nucul negru, viþa de Canada, bambusul) s-au sãlbãticit ºi au un caracter invadant. De asemenea, numeroasele mici arborete experimentale create dupã 1955, în special în golurile apãrute prin uscarea ºi extragerea ulmului, contribuie ºi ele la realizarea unui aspect mozaicat al vegetaþiei. În lucrãrile de introducere în cultura forestierã a unor specii exotice, efectuate de Staþiunea Simeria în Arboretum, dar ºi în afara limitelor lui (îndeosebi în ocoalele silvice din vestul þãrii) s-a pornit de la premiza, justificatã ºtiinþific, cã acestea pot cãpãta un meritat certificat de utilizare în lucrãrile de împãduriri ºi reîmpãduriri, atunci când ele au trecut proba timpu-

Juniperus virginiana (C.C.)

Coroanã de Picea abies solitar (C.C.)

Vegetaþia

73

Grupã de Thuja plicata (C.C.)

lui ºi a vicisitudinilor climatice ºi când ele chiar se regenereazã natural, în noua lor patrie. Ele pot participa, cu prudenþã ºi în mãsurã limitatã, în procesul destul de complex ºi de mare rãspundere al alegerii speciilor pentru împãduriri. Ele pot astfel contribui la lãrgirea asortimentului acestor specii, datoritã capacitãþii lor de a valorifica prin randamente sporite de masã lemnoasã, printr-o adaptabilitate ecologicã superioarã ºi prin funcþii mediogene evidente, o serie de staþiuni normale, dar mai ales extreme. Îndemnurile înþelepte ale marelui Marin Drãcea, care a consemnat în 1936 cã "putem împrumuta cu mare folos arbori din alte þãri, ca sã-i creºtem la noi; trebuie sã ºtim ce arbore anume sã împrumutãm, unde ºi cum sã-l creºtem pe fiecare" reprezintã dealtfel cheia de boltã în problema introducerii speciilor exotice. Semnificativ este faptul cã dupã vizita sa de documentare în SUA (1927), Marin Drãcea recomandã (în 1937) introducerea în pãdurile noastre a speciilor nord-americane: duglasul verde, arborele lalea, chiparosul de baltã, nucul negru, plopii americani ºi catalpa mare, specii care prezintã performanþe excepþionale ºi în lunca Mureºului, în Arboretumul Simeria. Nu se mai aminteºte aici salcâmul, care în perioada respectivã deja îºi cucerise la noi "a doua patrie". Unele detalii privind comportarea ºi randamentul acestor specii, dar ºi a altor specii exotice, în cuprinsul Arboretumului Simeria, la nivelul anilor 50 sunt prezentate în lucrarea publicatã de Ocskay S., 1954. Sunt prezentate date interesante privind randamentul ºi comportarea lor, în diferite condiþii staþionale din parc, pentru speciile: Abies nordmanniana Spach., Pinus strobus L., Taxodium distichum Rich., Cryptomeria japonica D.Don, Chamaecyparis lawsoniana Parl., Juniperus virginiana L., Phyllostachys viridiglaucescens Riv., Juglans cinerea L., Juglans nigra L., Magnolia acuminata L., Liriodendron tulipifera L. ºi Catalpa speciosa Ward. Dintre speciile introduse ulterior în diferite condiþii staþionale din Arboretum un astfel de studiu comparativ îl meritã ºi Metasequoia glyptostroboides Hu et Cheng.

74

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Exemplar secular de Robinia pseudacacia (M.P.)

Taxodium distichum- toamna (C.C.)

Juglans nigra - fructe (C.C.) Catalpa speciosa - în plinã înflorire (O.I.)

Vegetaþia

75

Nu numai arborii indigeni, dar ºi cei exotici, atunci când au fost introduºi în staþiuni corespunzãtoare, au înregistrat performanþe dendrometrice deosebite, iar Arboretumul Simeria se distinge faþã de alte colecþii de plante lemnoase din þarã ºi strãinãtate ºi prin numãrul mare de arbori ajunºi la vârste seculare.
Tabelul 5: ARBORI EXOTICI DE DIMENSIUNI EXCEPÞIONALE ÎN ARBORETUMUL SIMERIA (2005) EXOTIC TREES OF EXCEPTIONAL SIZES IN SIMERIA ARBORETUM (2005) Nr. Denumirea ºtiinþificã crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Abies faxoniana Aesculus hippocastanum Catalpa speciosa Gleditsia triacanthos Juglans nigra Liriodendron tulipifera Magnolia acuminata Metasequoia glyptostroboides 9 10 11 12 13 Pinus strobus Platanus x acerifolia Quercus rubra Robinia pseudacacia Taxodium distichum Pin strob Platan Stejar roºu Salcâm Chiparos de baltã 75 161 91 118 130 30 29 26 24 28 100 160 70 250 110 18 8 42 9 9 Denumirea popularã Castan porcesc Catalpã mare Glãdiþã Nuc negru Arbore lalea Magnolie mare Diametrul (cm) 107 148 73 94 114 82 98 93 Înãlþimea (m) 37 26 23 22 35 30 27 24 Vârsta ~ (ani) 110 140 90 100 120 110 110 50 Parcela 9 9 47 3 18 23 48 7

Din datele prezentate în tabelul de mai sus se constatã faptul cã performanþele cele mai mari le realizeazã: castanul porcesc- sub raportul grosimii; nucul negru, arborele lalea ºi pinul strob în privinþa înãlþimilor, iar salcâmul în privinþa vârstei.

Fauna

77

8. FAUNA
Datoritã mozaicului sãu de microhabitate ºi extraordinarei varietãþi de specii de arbori ºi arbuºti, Arboretumul Simeria întreþine ºi o importantã diversitate faunisticã. Trebuie sã notãm prezenþa mamiferelor (în special a celor de talie micã, pentru care suprafaþa relativ redusã a Arboretumului este mulþumitoare pentru asigurarea condiþiilor de hranã), a pãsãrilor, reptilelor, amfibienilor ºi bineînþeles a insectelor ºi nevertebratelor. Dintre m a m i f e r e se remarcã prezenþa în numãr mare a veveriþelor (Sciurus vulgaris), iepurilor (Lepus europaeus), ºoarecilor de pãdure (Apodemus sylvaticus), cârtiþelor (Talpa europaea) ºi vulpilor (Vulpes vulpes), dar ºi a unor specii rare, precum pisica salbaticã (Felis catus), Helix pomatia (C.C.) sau reprezentate printr-un numãr mai mic de exemplare, în cazul aricilor (Erinacaeus europaeus). R e p t i l e l e sunt prezente în Arboretum prin douã specii inofensive pentru om: ºarpele de casã (Natrix natrix) ºi ºarpele de sticlã (Anguis fragilis).

Anguis fragilis (R.C.)

Natrix natrix (M.P)

ªi a m f i b i e n i i îºi au reprezentanþii lor în Arboretum: populaþia cea mai importantã este cea a broaºtelor mici de lac (Rana esculenta), care au acaparat lacurile ºi malul canalului Strei, dar pot fi des întâlnite ºi broaºte roºii de pãdure (Rana dalmatina). În plus, au mai fost observate douã specii de ºopârle - ºopâr-

78

Arboretumul S i m e r i a -Monografie

la de câmp (Lacerta agilis) ºi ºopârla de stâncãrii (Lacerta muralis), broasca râioasã (Bufo bufo) ºi o apariþie greu de explicat - o broascã þestoasã (Testudo hermanni). Dintre i n s e c t e trebuie sã menþionãm în mod deosebit douã specii ocrotite: rãdaºca (Lucanus cervus) ºi rinocerul Rana dalmatina (C.C.) (Oryctes nasicornis), dar sunt prezente ºi Tettigonia viridisima, Coccinea septempunctata (mãmãruþa), Melolontha melolontha (cãrãbuºul de mai), ca ºi Cetonia aurata. Deºi nu au fost fãcute studii aprofundate asupra f l u t u r i l o r , meritã a fi menþionatã prezenþa speciilor: Iphiclides podalirius, Vanessa atalanta, Inachis io (Fluturele cu ochi de pãun), Polyommatus icarus ºi Argynnis paphia.

Lucanus cervus (J.D.)

Argynnis paphia (C.C.)

Oryctes nasicornis (C.C.)

Polyommatus icarus (M.P.)

Cetonia aurata pe Spiraea sp. (C.C.)

Vanessa atalanta pe o floare de Buddleia sp. (C.C.)

Fauna

79

Lãcusta Tettigonia viridissima (C.C.)

Orice vizitã în Arboretum este însoþitã de un adevãrat cor al p ã s ã r e l e l o r , o realã încântare auditivã ºi vizualã pentru ornitologi dar, ºi pentru simpli iubitori de naturã. Ei pot întâlnii diverse specii, precum: guguºtiucul (Streptopelia decaocto), mierla (Turdus merula), vrabia (Passer domesticus), stârcul cenuºiu (Ardea cinerea), mãcãleandrul (Erithacus rubecula), graurul (Sturnus vulgaris) º.a.

Turdus merula (M.P.)

Ardea cinerea în vârful unui exemplar de Taxodium distichum (M.P.)

Din cele 35 de specii de pãsãri inventariate în 2002, un numãr de 7 se regãsesc pe "Lista speciilor a cãror conservare este prioritarã în România". Este vorba despre pescãrãºul albastru (Alcedo atthis), cucul (Cuculus canorus), ciocãnitoarea de grãdini (Dendrocopus syriacus), cucuveaua (Athene noctua), silvia de zãvoi (Sylvia borin), muscarul gulerat (Ficedula albicollis) ºi sturzul cântãtor (Turdus philomelos).

Turdus philomelos intr-un arbust de Forsythia (M.P.)

80

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Toate aceste specii de pãsãri au gãsit în Arboretum un mediu propice de viaþã (dupã caz: arbori bãtrâni ºi scorburoºi, lacuri cu peºti, insecte, seminþe ºi fructe în sortimente bogate ºi în cantitãþi impresionante), iar rolul lor în consumarea unui numãr important de insecte dãunãtoare vegetaþiei este binecunoscut. Lista completã a speciilor de pãsãri inventariate se prezintã în Anexa IV a monografiei.

Valoarea peisagisticã

81

9. VALOAREA PEISAGISTICÃ
Arboretumul este realizat în stil peisager (neregulat, englez sau romantic), caracteristic perioadei în care a fost înfiinþat (jumãtatea sec. al XVIII-lea). Adoptarea acestui stil a fost condiþionatã, desigur, de relief ºi de existenþa iniþialã a unei vegetaþii forestiere viguroase pe teritoriul respectiv, de care s-a þinut seama cu prilejul amenajãrilor ulterioare. Arboretumul Simeria este considerat unanim de cãtre specialiºti drept cel mai frumos parc al þãrii noastre. Valoarea lui peisagerã este determinatã în ansamblu de prezenþa multor elemente proprii parcurilor celebre: relieful variat, spaþiile cu apã, vegetaþia naturalã viguroasã (pe alocuri giganticã) în care se încadreazã magistral cea introdusã de om, nenumãratele puncte de perspectivã, compoziþiile interesante ºi originale, poienile numeroase, toate îmbinate într-un ansamblu unitar, dinamic ºi permanent nou, în decursul celor patru anotimpuri. Din pãcate, din punctul de vedere peisager Arboretumul a fost puþin studiat pânã acum. De aceea în rândurile ce urmeazã se încearcã o scurtã analizã a acestor elemente. Va r i e t a t e a r e l i e f u l u i o imprimã trecerea de pe o terasã secundarã, planã, prin versantul destul de abrupt, strãbãtut de mai multe alei cu înclinãri diferite, în lunca propriu- zisã, presãratã ºi ea cu mici depresiuni ºi denivelãri de naturã aluvionarã. Aceastã diversitate de forme exclude de la bun început monotonia unui relief uniform, distribuie spaþiul în nenumãrate elemente componente, deschizând perspective cuprinzãtoare ºi nebãnuite. S p a þ i i l e c u a p ã , ca element compoziþional de mare efect, favorizeazã de asemenea parcul prin vecinãtatea domoalã ºi largã a Mureºului pe mai mult de o treime din perimetrul sãu, prin cursul îngust ºi romantic al canalului Strei, ca ºi prin ºirul de izvoare de la baza versantului, cumulate într-un lanþ de lacuri (bazine), discret conturate, minunate oglinzi pentru vegetaþia din jur. Dacã la acestea s-ar adãuga prin amenajãri corespunzãtoare ºi depresiunea din centrul Arboretumului (parcela 48), efectul Izvorul de la baza versantului P.13 (O.I.) spaþiilor cu apã ar fi ºi mai mare.

82

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

Taxodium distichum pe malul lacului (J.D.)

Canalul Strei (C.C.)

Ve g e t a þ i a l e m n o a s ã viguros dezvoltatã, dispusã de cele mai multe ori etajat ºi cu numeroase desiºuri de nepãtruns, ne oferã o gamã întreagã de aspecte: zãvoaie de plopiºuri cu trunchiurile acoperite de iederã sau viþã canadianã, arborete de luncã, cu trunchiuri strâmbe ºi aspect de pãdure sãlbaticã, plantaþii bãtrâne de salcâm strãbãtute de alei ºerpuite, dumbrãvi rãrite, solitari giganþi cu forme expresive (plopi, stejari, platani), care învioreazã peisajul. La acestea se adaugã trecerile imperceptibile la grupurile pure de rãºinoase, interesante prin structura ºi combinaþiile lor cromatice, ce contrasteazã cu foioasele, integrându-se totuºi armonios în unitatea peisajului, sau cu arbori ºi arbuºti decorativi cu înflorire abundentã, ce danteleazã marginile de masiv ºi dau rezervaþiei graþia ºi eleganþa grãdinilor chino-japoneze. Formele de vegetaþie regulate ºi contururile uºor simetrice se menþin numai în preajma clãdirii, la intrarea în Arboretum, unde, ca ºi pe terasã, predominã vegetaþia cultivatã ºi cea de colecþie, fãcându-se trecerea pe nesimþite peste canalul Strei în pãdurea naturalã, ca în parcurile forestiere tipice. P u n c t e l e d e p e r s p e c t i v ã mai interesante ºi cu mai multe planuri în adâncime sunt destul de numeroase ºi repartizate aproape uniform pe tot cuprinsul Arboretumului. O r i g i n a l i t a t e a c o m p o z i þ i e i este datã în primul rând de asociaþiile interesante de plante din diferite zone geografice, de utilizarea arborilor ºi a arbuºtilor exotici cu forme ºi culori deosebite, dar mai ales cu o înflorire abundentã primãvara, în amestec ponderat (nu monoton ºi nici pestriþ) cu elementele severe ºi viguroase ale vegetaþiei spontane. La acestea trebuie adãugatã alternanþa grupurilor întunecate de rãºinoase (predominante pe terasã ºi sub versant ºi dispersate în luncã) cu cele deschise, alcãtuite din foioase, ca ºi succesiunea poienilor însorite ºi a desiºurilor întunecate ce le mãrginesc, spre care duc poteci ºi alei discrete, brodate cu grupuri de flori perene.

Valoarea piesagisticã

83

Perspective de pe terasa superioarã cu Wisteria floribunda `Rosea`, Thuja plicata, Chamaecyparis lawsoniana, Aesculus x carnea, Aesculus hippocastanum (J.D.)

Borduri cu plante perene

Bergenia crassifolia P.1 (C.C.)

Hosta sp. P. 11 (C.C.)

S p a þ i i l e l i b e r e , însumând aproximativ o pãtrime din suprafaþa Arboretumului, sunt mai frecvente dincolo de canalul Strei ºi pun în valoare grupuri de rãºinoase, sau arbori solitari cu port caracteristic ori cu diferite forme decorative naturale (netopiare): porturi columnare, globuloase sau pendente, care decoreazã ºi completeazã peisajul natural în limitele permise de stil, fãrã ai da o notã de artificialitate. Plantaþiile tinere mãresc ponderea spaþiilor libere, permit deschiderea unor perspective largi ºi contribuie la îndepãrtarea orizontului, creând planuri intermediare. E l e m e n t e l e d e c o n s t r u c þ i e ornamentalã sau utilitarã (stâncile, monumentul, podeþele, mesele ºi lanternele de piatrã, bãncile de lemn, cãsuþa pazei sau sculpturile) se pierd în cadrul natural, fãrã a-l artificializa.

84

Arboretumul S i m e r i a -Monografie

Poianã cu Quercus robur ºi Catalpa bignonioides (J.D.)

Poianã cu Quercus robur , Gingko biloba ºi Salix babilonica (J.D.)

R e þ e a u a d e a l e i uºor curbate, trasatã în parcelele 18-50 (numai în anii 1952-53), valorificã deplin varietatea de aspecte, jocurile de luminã ºi umbrã, ºi vegetaþia dispusã faþã de ele în mai multe planuri (plante perene, arbuºti, arbori de mãrimea a II-a, arbori de mãrimea I). Ele fac trecerea de la zone uscate ºi însorite spre colþurile umbrite, chiar rãcoroase ºi umede (ex. sub fagi), prezentând la tot pasul elemente de surprizã. I n t r a r e a i n A r b o r e t u m este marcatã de solemnitatea stejarilor piramidali, de formele de vegetaþie cu un contur uºor simetric, îmbinate cu fundalul arhitectural alb al clãdirii ºi cu falnicele coloane toscane ale acesteia. Cele douã puncte de acces, simetric dispuse, tipice aºezãrilor nobiliare, sunt delimitate de rondoul din faþa clãdirii, de un imens covor de ienupãr (Juniperus sabina L) din care rãsar sfioase 2 exemplare arborescente cu coroana umbrelatã (Sophora japonica L. var. pendula Zbl. ºi Morus alba L. var. pendula Dipp.), conturat la exterior de o bordurã de trandafiri.

Valoarea peisagisticã

85

Aspecte ale vegetaþiei la intrarea în Arboretum

Paeonia suffruticosa (C.C.)

Mahonia aquifolium (C.C.)

Wisteria sinensis în faþa sediului Staþiunii (C.C.)

Acer japonicum pe fundalul covorului de Juniperus sabina (C.C.)

Picea pungens `Argentea`, înconjurat de Juniperus sabina `Nana` ºi Spiraea japonica (C.C.)

86

Arboretumul S i m e r i a -Monografie

De pe t e r a s a n o r d i c ã a clãdirii, opusã intrãrii, ni se dezvãluie un peisaj de o rarã expresivitate. Structura compoziþionalã de excepþie este realizatã prin îmbinarea formelor, a mãreþiei caracteristicã arborilor monumentali cu coroane tabulare la maturitate (Pinus strobus L.), fastigiate (Thuja plicata Mast.) sau pendente (Metasequoia glyptostroboides, Chamaecyparis nootkatensis (D. Don) Spach), cu regularitatea coroanelor globulare (Prunus serrulata Lindl, Buxus sempervirens L. var. arborescens L., Buxus sempervirens L. var. suffruticosa) ºi cu perdeaua de bambus (Phyllostachys viridi-glaucescens A.&C. Riviere). Proporþia dintre volume ºi spaþii, dintre grandoare ºi gingãºie, contrastul de lumini ºi umbre, combinaþiile armonioase de culori ºi nuanþe învãluie întreaga terasã în strãlucire ºi armonie .

Parcela 13 cu Buxus sempervirens `Arborescens`, Picea pungens `Argentea`, Arundo donax, ... (O.I.)

Parcela 3 cu Gleditsia triacanthos, Abies nordmanniana, Picea pungens `Argentea`, Thuja plicata ... (C.C.)

Prunus serulata `Hisakura` în P. 13 (C.C.)

Arundo donax înconjurat de bambus pitic (C.C.)

Aspecte ale vegetaþiei pe terasa superioarã

92

Arboretumul S i m e r i a -Monografie

Magnolia macrophylla (C.C.)

S u c c e s i u n e a a s p e c t e l o r î n d e c u r s u l a n o t i m p u r i l o r este întradevãr uimitoare ºi numai cunoaºterea ei temeinicã poate duce la înþelegerea ºi preþuirea deplinã a frumuseþii Arboretumului. P r i m ã v a r a aduce o bogãþie de flori ºi culori. Mai grãbiþi decât toþi, întrecându-se cu ghioceii, alunul ºi aninul îºi deschid florile minuscule, ca un timid preludiu al apropiatei deºteptãri la viaþã, al primãverii anunþate de cãtre florile galbene de corn ºi forsiþia cea graþioasã acum ºi modestã în restul anului, de florile aurii de ciuboþica cucului din poieni, sau roºul în diferite tonuri al gutuiului japonez. În acest timp, plantele îºi deschid frunzele ºi încep sã creascã vertiginos, gazonul crud din poieni se smãlþuieºte cu flori roze de brebenei, cu toporaºi sau "nu mã uita ".

Primãvara în parcela 10- în prim plan Magnolia x soulangiana `Lenei` (O.I.)

Valoarea peisagisticã

93

Galanthus nivalis - Ghiocei (C.C.)

Crocus heuffelianus - Brânduºe (C.C.)

Chaenomeles japonica - Gutui japonez (C.C.)

Forsythia x intermedia (C.C.)

Primula acaulis - Griciorei (C.C.)

Chrysosplenium alternifolium - Splinã (C.C.)

94

Arboretumul S i m e r i a -Monografie

Corydalis solida - Brebenei (C.C.) Lathraea squamaria - Muma pãdurii (C.C.)

Luna mai soseºte cu miresmele prunilor, merilor ºi cireºilor încãrcaþi de flori, cu rozul inflorescenþelor mari ºi bogate ale cireºului japonez. Rând pe rând înfloresc castanii, asemenea unor uriaºe candelabre, cãlinul "Bulgãre de Viola odorata - Viorea (C.C.) zãpadã ", Kerria cu florile duble galbene, salcâmul galben, cãlinul obiºnuit, mãlinul alb, varietãþile de liliac cu nenumãratele lor nuanþe, Xanthoceras-ul cu paniculele mari albe, arborele Iudei cu florile violacee prinse direct pe ramuri, bujorii mari ºi cãtina cu florile mãrunte.

Syringa x chinensis (C.C.)

Viburnum opulus `Roseum` (C.C.)

Valoarea piesagisticã

95

Kerria japonica `Pleniflora` (C.C.)

Xanthocera sorbifolia (C.C.)

Prunus serrulata `Hisakura` (C.C.)

Philadelphus coronarius (C.C.)

Arboretumul înverzit devine din nou un rai al pãsãrelelor. Rãºinoasele au înflorit ºi ele aproape pe neobservate ca ºi meriºorul. Doar zumzetul de albine din boschetele de Buxus ºi noriºorii de polen stârniþi de uºoare adieri de vânt în tufele de tisã sau ienupãr, ori florile mici roºii de molid trãdeazã ºi aici sezonul nunþilor. Lor le urmeazã pãducelul cu florile albe, dracila puternic mirositoare, Deutzia care-ºi apleacã lujerii subþiri sub greutatea ciorchinilor de flori albe, rivalizând cu lãmâiþele înmiresmate. Înfloresc apoi ºi arborii mai înalþi: sãlcioara cu flori discrete dar suav parfumate, catalpa ºi tulipierul, salcâmii cu flori aIbe sau roze (R. neomexicana), ori Paulownia, cu graþioase flori liliachii. In acest timp lujerii noi de bambus cresc aproape vãzând cu ochii, pentru a forma pânã în toamnã desiºuri de junglã înalte de peste 5 m. Tot acum încep sã înfloreascã ºi varietãþile de trandafiri din r o z a r i u m , care þin pânã toamna târziu. Yucca se încarcã cu clopoþei albi, apar florile de Sophora ºi cele de tei.

96

Arboretumul S i m e r i a -Monografie

Elaeagnus angustifolia (C.C.)

Robinia neomexicana (C.C.)

Astfel a sosit tot pe nesimþite ºi vara! lerburile au umplut de mult poienile cu florile lor numeroase, dar anonime. Locul pãdurii strãvezii îl iau desiºurile de nepãtruns chiar pentru privire, iar soarele fierbinte te îndeamnã sã cauþi umbra rãcoroasã a fagilor sau a arborilor cu frunze mari.
Viburnum lantana `Marmoratum` (C.C.)

Campsis radicans (C.C.)

Hibiscus syriacus `Violet Claire Double` (C.C.)

Acum peisajul nu se mai schimbã de la o zi la alta, iar florile s-au împuþinat simþitor. Frumuseþea arborilor o dau acum frunzele de culori ºi forme diferite, nuanþele atât de numeroase ale verdelui diferitelor rãºinoase: verdele întunecat

Valoarea peisagisticã

97

al molidului, verdele auriu al tuiei, cel crud, deschis al pinului strob, cel argintiu al chiparosului de California, al pinului de Himalaia sau al criptomeriei.

Koelreuteria paniculata (C.C.)

Liquidambar styraciflua (C.C.)

Pinus strobus (C.C.)

Picea pungens`Argentea` (C.C.)

Dar înflorirea târzie a Hibiscus-ului, a trandafirilor, ca ºi paniculele de Koelreuteria vestesc tot mai mult apariþia fructelor ºi apropierea toamnei. Cel de-al treilea anotimp, anotimpul fructelor ºi frunzelor colorate, îºi va începe în curând domnia. Se roºesc " conurile " de Magnolia acuminata, ºi cu primele adieri mai aspre arborele de plutã-sol al îndepãrtatului Amur îºi coloreazã palid frunzele vestind toamna, împreunã cu roºul purpuriu al viþei canadiene, cãþãrate pe trunchiuri. Ruginesc frunzele nucilor comuni ºi ale magnoliilor, capãtã nuanþe plãcute de galben-pastel frunziºul nucului american, ca ºi al speciilor de Carya ºi Cercidiphyllum cu parfumul lui de cofetãrie, se înroºesc salbele, iar tulipierul pare o imensã torþã. Înainte de a le cãdea acele în Strei, chiparoºii de baltã devin ºi ei purpurii, ca ºi stejarii americani cu roºul lor aprins. Arþarii americani împrumutã de la o zi la alta nuanþe rare, galbene-portocalii.

98

Arboretumul S i m e r i a -Monografie

Euonymus alatus (C.C.)

Liriodendron tulipifera (C.C.)

Gingko biloba (C.C.)

Magnolia macrophylla (C.C.)

Quercus rubra (C.C.)

Ce simfonie a culorilor! Ce minunat preludiu pentru cãderea tristã a frunzelor sub picãturile ploilor mohorâte! Câte nuanþe de galben, roz sau roºu-aprins nu se succed aici în câteva sãptãmâni, mai ales când brumele întârzie ºi toamna evolueazã treptat. Curând frunzele s-au scuturat, înveºmântând aleile cu un covor foºnitor ºi în locul lor fructele de glãdiþã foºnesc metalic ºi singuratic. Gutuile japoneze degajã un parfum neobiºnuit, cad nucile mari americane cu înveliºul pãtat ºi cãrnos, tremurã în vânt capsulele prelungi ale catalpei, se coc la primele brume fructele de Diospyros, în urma drupelor gustoase, cu aromã de lichior ale Cephalotaxus-ului.

Importanþa ºi valoarea arboretumului

103

10 . IMPORTANÞA ªI VALOAREA ARBORETUMULUI. NECESITATEA CONSERVÃRII ªI DEZVOLTÃRII LUI DURABILE
Arboretumul Simeria constituie una dintre cele mai valoroase, mai vechi ºi mai pitoreºti colecþii de plante lemnoase din þara noastrã. Întemeiat cu peste trei secole în urmã, prin amenajarea ºi introducerea succesivã de specii exotice într-o pãdure naturalã de luncã, el a fost îmbogãþit în ultimii 50 de ani cu noi specii, refãcut ºi sistematizat dupã un judicios plan de culturã, care se aplicã cu consecvenþã, în ciuda dificultãþilor financiare, a personalului redus ca numãr ºi a numeroaselor calamitãþi naturale, care au afecatat periodic peisajul ºi colecþia de plante lemoase. Arboretumul prezintã o deosebitã importanþã botanicã, forestierã, peisagisticã, educaþionalã ºi social-culturalã. Importanþa sa botanicã este datã de bogãþia colecþiei de plante lemnoase cultivate aici (peste 2 100 unitãþi sistematice, vezi Anexa II), printre care sunt ºi numeroase specii rare (rãºinoase, magnolii, bambuºi) sau unice, nesemnalate în alte puncte din þarã (Abies pinsapo Franch., Abies faxoniana Rehd. & Wils., Abies homolepis S.&Z., Torreya californica Arn., Acer carpinifolium S.&Z., Magnolia virginiana L., Sasa tessellata Makino & Shibata, Acer mandshuricum Maxim., Decaisnea fargesii Franch., Actinidia arguta (S.&Z.)Micq., Chionanthus retusa Lindl., Exochorda racemosa (Lindl.)Rehd., Kolkwitzia amabilis Graebn., Styrax japonica S.&Z., Syringa pekinensis Rupr., Syringa tomentella Bur.&Franch., Viburnum prunifolium L., Quercus libani Oliv., Quercus glandulifera Bl., Quercus troyana Webb ºi multe altele. Imaginile urmãtoare redau o parte din aceste raritãþi.

Actinidia arguta (C.C.)

Acer carpinifolium (C.C.)

104

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Chionanthus retusus (C.C.)

Exochorda racemosa (C.C.)

Syringa pekinensis (C.C.)

Frunze de Quercus glandulifera toamna (C.C.)

Kolkwitzia amabilis (C.C.)

Syringa tomentella (C.C.)

Quercus libani (C.C.)

Rubus odoratus (C.C.)

Importanþa ºi valoarea arboretumului

105

Styrax japonica (C.C.)

Viburnum edulis (C.C.)

În Arboretumul Simeria ºi-au gãsit refugiu ºi unele specii de plante aflate pe "Lista roºie", în urmãtoarele categorii de vulnerabilitate: E. Periclitate (specii în pericol de extincþie) Ruscus aculeatus Viburnum prunifolium (C.C.) (ghimpele), Syringa josikaea (liliacul transilvãnean); V. Vulnerabile: Prunus laurocerasus, Taxus baccata (tisa); R. Rare: Acer monspessulanum (jugastrul de Banat), Corylus colurna (alunul turcesc), Ilex aquifolium (laurul), Caragana frutex (caragana) ºi Crategus nigra (pãducel negru).

Syringa josikaea (C.C.)

Prunus laurocerasus (C.C.)

Pe plan internaþional, rolul colecþiilor de plante (Grãdini botanice, Arboretumuri) a fost reconsiderat în ultimii ani, în sensul cã, ele reprezintã, în afara unor "exponate vii" ºi modalitãþi de conservare ºi multiplicare "ex situ" a resurselor genetice ale Terrei, cu referire specialã la speciile ameninþate cu dispariþia.

106

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Din punct de vedere forestier arboretumul constituie un vechi centru de aclimatizare ºi experimentaþie forestierã. Vârsta înaintatã a multor exemplare ºi grupe, ca ºi dimensiunile excepþionale, permit formularea prin cercetãri a unor concluzii utile privind productivitatea, cerinþele ecologice ºi comportamentul unor specii valoroase, indicate a fi extinse în cultura forestierã din þara noastrã, în vederea ridicãrii productivitãþii pãdurilor. In acelaºi scop, în Arboretum s-a realizat, pe baza planului de culturã adoptat, o colecþie de mici arborete experimentale, din specii exotice valoroase, cu material de provenienþã cunoscutã.

Magnolia acuminata (O.I.) Diospyros virginiana - ritidom (C.C.)

Gleditsia triacanthos coroanã (C.C)

Arboretumul constituie, de asemenea, o preþioasã sursã de seminþe ºi a devenit, prin extinderea pepinierelor experimentale, un important centru de producere ºi difuzare a puieþilor exotici forestieri sau decorativi aparþinînd unui mare Gymnocladus dioica (C.C.) numar de specii. Staþiunea Simeria a produs puieþi exotici selecþionaþi în cantitãþi mari, aducînd totodatã ºi numeroase contribuþii la stabilirea celor mai indicate tehnici de culturã în pepiniere. Calitãþile decorative deosebite ale unei alte categorii de specii cultivate în arboretum sau în pepiniere au impus, în mod analog, extinderea lor în cultura horticolã, pentru crearea spaþiilor verzi. Totodatã, Arboretumul a constituit o importantã bazã experimentalã pentru lucrãrile de selecþie ºi ameliorare a speciilor exotice. Valoarea peisagisticã este datã de diversitatea ºi originalitatea peisajelor specifice stilului natural (peisager) în care Arboretumul a fost creat ºi se dezvoltã. Din acest punct de vedere el este considerat drept cel mai reuºit parc din þarã ºi poate constitui pentru artiºtii plastici o inepuizabilã sursã de inspiraþie. Cunoaºterea Arboretumului ºi a vegetaþiei lui prin excursii de studiu este

Importanþa ºi valoarea arboretumului

107

folositã cu randament în instruirea elevilor ºi studenþilor, pentru însuºirea disciplinelor botanice, forestiere ºi horticole, imprimînd colecþiei un deosebit rol educativ.

Grup de studenþi în vizitã de studiu

Importanþa sa social-culturalã decurge din faptul cã arboretumul constituie pentru populaþia din localitate ºi împrejurimi un cãutat loc de excursii ºi odihnã. Vizitatorii veniþi uneori de la foarte mari depãrtãri pot cunoaºte aici, într-un cadru pitoresc, reconfortant ºi instructiv, frumuseþile nebãnuite ale naturii. In anumite perioade numãrul vizitatorilor anuali a depãºit cifra de 100 000, majoritatea lor fiind din alte localitãþi. Confirmarea celor de mai sus o gãsim în impresiile unanim elogioase ale specialiºtilor competenþi din þarã ºi de peste hotare, care au vizitat în ultimii ani arboretumul. Astfel prof. dr. OTTO SCHWARTZ, fostul director al grãdinii botanice ºi Institutului de Botanicã specialã din Jena (Germania) a remarcat "marile comori dendrologice de la Simeria, bogãþia de specii" ºi a constatat cu satisfacþie faptul cã "statul preþuieºte aceste comori, le ocroteºte ºi le foloseºte în scopul cercetãrii ºtiinþifice, pentru dezvoltarea silviculturii ºi înfrumuseþarea þãrii". Dupã pãrerea acad. M. P. KORJEV, arhitect peisagist al oraºului Moscova, "colecþia dendrologicã a arboretumului este uimitoare ºi reprezintã o adevaratã comoarã din punct de vedere al speciilor ºi vîrstei plantelor... Din punct de vedere peisagistic arboretumul Simeria reprezintã un monument naþional în arta parcurilor, în care cadrele tinere de dendrologi ºi arhitecþi peisagiºti îºi pot îmbogãþi cunoºtinþele ºi ridicã mãiestria ". Prof. dr. ªT. BIALOBOK, fostul director al Institutului de dendrologie din

108

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Kornik, Poznan (Polonia) remarca de asemenea " bogãþia colecþiei, principiile moderne ecologice ºi peisagistice ce stau la baza lucrãrilor actuale de refacere ºi completare, conducerea competentã a pepinierelor ºi valoarea materialului produs în ele ". Alþi specialiºti consemneazã în cartea de impresii a arboretumului faptul cã "amplasarea, dimensiunile ºi frumuseþea unor exemplare sunt de o valoare rar întîlnitã chiar peste hotare". Aceste înalte aprecieri justificã pe deplin grija ºi atenþia ce se acordã în prezent acestei rezervaþii, ca ºi interesul cu care este vizitatã de cãtre specialiºti ºi de miile de turiºti din întreaga þarã. Pentru valoarea ºi importanþa sa multiplã Arboretumul Simeria a fost declarat monument al naturii (rezervaþie dendrologicã ºi peisagisticã) ; el este ocrotit de lege ºi dat în grija Staþiunii experimentale Simeria a Institutului de cercetãri forestiere (ICAS), care din anul 1955 desfãºoarã în incinta lui o amplã activitate de ameliorare, refacere ºi cercetare. Accesul publicului în Arboretum este reglementat printr-un regulament de funcþionare, iar managementul lui s-a realizat în permanenþã pe baza unor programe corespunzãtore, în care ºi-au gãsit loc cele mai noi tendinþe ºi practici manifestate pe plan internaþional în domeniu. Continuând o frumoasã tradiþie, edificatã pe parcursul unei jumãtãþi de secol prin contribuþiile ºtiinþifice asupra cãrora ne-am referit, silvicultorii ce lucreazã în prezent aici sunt implicaþi, cu competenþã ºi pasiune, în cercetãri fundamentale, dar ºi aplicative ºi, în egalã mãsurã în conservarea, dezvoltarea ºi afirmarea în continuare a acestui "laborator în naturã", care este Arboretumul Simeria. Nu putem sã nu menþionãm cu acest prilej unele tendinþe post-decembriste de subestimare a condiþiilor ideale de cercetare pe care le oferã o astfel de bazã experimentalã, ca ºi intenþiile de reducere aberantã a personalului aferent ei (în fapt lichidarea acestei unitãþi), manifestate de unii factori de decizie, sub pretextul concentrãrii exclusive a cercetãrii silvice în mari centre universitare. Din fericire, astfel de grave ºi condamnabile erori manageriale au fost abandonate pe parcurs. Dezvoltarea viitoare a cercetãrilor trebuie sã þinã seama ºi de faptul cã Arboretumul ofera condiþii optime pentru: studii ecologice în asociaþii lemnoase ºi indigene); conservarea "in situ" a unor valoroºi taxoni spontani (Salix, Populus, Quercus, Fraxinus) ºi "ex situ", a unor specii indigene ºi exotice rare; studii dendrocronologice asupra unor exemplare seculare, monumentale, pe cale de dispariþie; cercetãri asupra ecosistemelor de pãdure ºi a faunei din parc - pentru a enumera numai câteva domenii. Dacã în trecut s-a acordat prioritate introducerii speciilor alogene, conside-

Importanþa ºi valoarea arboretumului

109

rãm cã acum este necesarã ºi demararea lucrãrilor de introducere în colecþie a formelor ºi varietãþilor arborilor ºi arbuºtilor indigeni, ca ºi a taxonilor lemnoºi rari, periclitaþi sau în evident regres. Completarea colecþiei seminologice, a xilotecii ºi îndeosebi alcãtuirea unui herbar nou sunt ºi ele acþiuni necesare. Realizarea acestor programe stã însã sub un mare semn de întrebare, privind destinul viitor al acestei rezervaþii dendrologice ºi peisagistice de renume internaþional, în situaþia retrocedãrii ei urmaºilor vechilor proprietari. Ar fi o mare greºalã sã se distrugã ceea ce s-a creat cu atâtea eforturi în decursul ultimei jumãtãþi de veac ºi sã nu se ia în consideraþie realizãrile asupra cãrora ne-am referit în acest studiu monografic.

Summary

111

11 .

SUMMARY

The Simeria Arboretum monograph introduce us to the present situation and the long past of this dendrological reserve, unanimously recognized by scientists due to its rich collection of wooden species (more than 2100 taxa - result of notable introductions performed after 1950 by the Forest Research Station), and also thanks to its outstanding landscape value. This new work has in view to complete and to bring up to date the informations contained in the previous similar publications, issued in 1954 and 1964. In the work's preface, the terms "arboretum" and "dendrological park" are defined and their short history is presented. The first chapter contains a lot of short Arboretum's characterizations, formulated during the past half of this century by numerous Romanian and foreign experts, who visited the site. These remarks have in common: the emphasis of the abundant collection, the rarity and the advanced age of some taxa, the scientific importance; the landscape's diversity and originality (which confer to the Arboretum the position of a "national monument in parks, art"), and, last but not the least, the proportion of protective and development measures, undertaken here. An ample chapter is dedicated to the important moments and periods most of the Arboretum three centennial existence. The six periods are determined by authors, according to the owners and ownership successions and correlated with periodical site perturbations. These periods let us know about the land development from a natural riparian forest to a landscape park and, subsequently, to a dendrological reserve - an excellent natural laboratory for a forest research station. The initial park establishments were made at the beginning of the XVIIIth century by Gyulay Ferenc, who managed the natural riparian forest in the Muresh river plain into a forest for recreation and, afterwards, into a park, connected with his residence. The successive owners were Geza Kuun, Fay Béla and Ocskay Istvan. Till the State - management (1949), the park recorded many periods of progress as well as of neglections. The exotic species have been progressively introduced after 1879, although the cultivation of Robinia pseudacacia and Aesculus hippocastanum is even older here. The plant provenance established in this long period is not known exactly, but

112

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

they have been obtained from the greatest seed and seedling agencies in Japan, China, North America and Europe, or by direct exchanges. The dendrological inventory made in the years 1953-1954 included a total number of 251 exotic and native taxa in this park. The systematic works of recovery, improvement and new plant establishments (taking into account ecological and landscape criteria) was resumed in 1955 by the Simeria Forest Research Station. The long term management plan provides the following main aims: landscape conservation and improuvement, introduction and selection works extention, establishment of experimental groups with important forest species, and increasing the nursery activities for exotic ornamental taxa. The Arboretum has been declared a dendrological and landscape reservation and is protected by law, but in present is required by the former owner. Having a 67 ha area, the Arboretum is placed in the flood plain and partly on the secondary terrace of the Muresh river, at 200 m altitude, relatively sheltered by the surrounding mountains and hills region. It's geographical coordinates are: 23 01' eastern longitude and 45 51' northern latitude. The address: Simeria Arboretum, Biscaria street, no. 1, 335900 - Simeria, Hunedoara County, Romania. Tel/fax: 0040 254 261254; e-mail: arboretum.simeria@rdslink.ro, web page: www.icashd.rdslink.ro. The climatic conditions are characterized by an annual average temperature of 10 C, 578 mm annual precipitations of which 415 mm are falling in the growing 191 days-season. The above mentioned factors as well as the relatively high air moisture and soil fertility are favorable to development a luxuriant vegetation. Excessive droughts (1946-47, 1950 a.o.), winter frosts (1962-63 a.o.), soft snows (1958 a.o.), storms (1960, 1962), temporary floods of the Muresh River (1970, 1974, 1975) and previous air pollutions recurrently have brought about damages to the woody vegetation. The Arboretum makes part of the river-plain soil zone, formed on the Quaternary sandy alluvial deposits. The recent alluvial deposits along the river, alluvial (mollic, humiferous) and alluvial cambic soils (on the terrace) are the prevailing soil types. Although the soil are medium-deep, they have here and there an average and even high fertility. However, it is very important to notice that the dramatic descend of ground water level (recorded in the last half of the previous century) reduced the soil fertility and stand's stability. A wide range of various microsites are to be found within the Arboretum area. The natural vegetation consists of fragments of former riparian stands (of Salix alba, Populus alba, Populus nigra, Quercus robur a.o.). These fragments
0 0 0

Summary

113

show clearly a successive location of these types of forest from the river bank to the park center or to the secondary terrace. Until the years 1970, the central arboretum part was covered by vigorous elm (Ulmus foliacea) stands, rapidly destroyed by the tree drying, induced by elm disease. The spreading of the various natural forest types are discussed in this chapter and depicted in the annex-plan. The introduced wooden vegetation established in past and recently in all these sites give birth to a lot of compatible, original and very interesting mixed stands. Both native and introduced tree species of venerable ages present outstanding sizes (see tables 4 and 5). The ecosystemic park diversity is completed by a short fauna inventory. This landscape type arboretum is considered to be one of the most beautiful park of this country, owing to its various land aspects (relief), water spaces (river, canal, sources, lakes), open places, original floristic compositions, gigantic sizes of some specimens and succession of aspects during the year season, which are in detail presented in this monograph. The Simeria Arboretum has an outstanding botanical, forestry, landscape, educational and socio-cultural importance. The botanical value is conferred by the abundance and splendor of collection, totalizing more than 2100 taxa, including conifers, Magnolia species, bamboos and some unique for this country taxa. In the same time, the Arboretum is the refuge for some rare, vulnerable and endangered trees and fauna species. From forestry point of view it is considered as one of the oldest acclimation center for woody plants and forest experiments. It is an important seed source and a complementary nursery center. The landscape value is conferred by the originality of its natural (English) style, in which it was established and continues to be conserved and developed. After the year 1949 it has an educational and socio-cultural importance. The Annexes included in this work consist of: list of introduced and native plants, some specimens of herbaceous flora, fauna and birds, the flowering calendar of wooden species and a lot of color pictures showing taxa, events and landscapes.

Resume

115

12 .

RÉSUMÉ

La monographie de l'Arboretum Simeria nous introduit dans la situation actuelle et aussi dans la long passé de cette réserve dendrologique, unanimement reconnue par les scientifiques grâce a sa collection de plants ligneuses (plus de 2100 taxons - résultat des introductions soutenues effectuées apres 1950 par la Station de Recherches Sylvicoles), et aussi, a cause de sa remarquable valeur paysagere. Cette nouvelle ouvrage a le but de compléter et d'actualiser les informations contenues dans les précédentes similaires publications, parues en 1954 et 1964. Dans la préface de l'ouvrage, les termes "arboretum" et "parc dendrologique" sont définis et leur breve histoire est présentée. Le premier chapitre contiene plusieurs breves caractérisations du l'Arboretum, exprimées pendant la derniere moitié du précédent siecle par nombreux experts roumains et étrangers, qui ont visité cet site. Ces remarques ont en commun: la diversité et l'abondance de la collection; la raréte et l'âge avancé de certains taxons; l'importance scientifique; la diversité et l'originalité du paysage (qui conferment au l'Arboretum le qualificatif de "monument national dans l'art des parcs") et, pas apres tout, l'ampleur des mesures de protections et de développement, pratiquées ici. Un chapitre élargi est dédié aux moments et périodes importantes du l'Arboretum, dans sa existance triséculaire. Les six périodes d'existance sont déterminé par auteurs d'apres la succession des propriétaires et complétées avec des données sur les perturbations naturelles ou antropiques endurées par le site. Ces périodes nous informes sur le développement du site a partir d'une forêt riveraine naturelle vers un parc paysager et, plus tard, vers une réservation dendrologique - un exceptionnel laboratoire naturel pour une Station de Recherches Forestieres. La transformation initiale en parc a été réalisé vers le commencement du XVIII - eme siecle par Gyulay Ferenc, qui a aménagé la forêt riveraine située dans la plaine inondable de la riviere Mures dans une forêt - parc d'agrément et, plus tard, dans un parc, en connexion avec sa résidence et ses domaines fonciers. Les propriétaires succesifs ont été Geza Kuun, Fáy Béla et Ocskay Istvan. Jusqu'a l'installation du management de l'Etat (1949), le parc a connu plusieurs périodes de progres et aussi de manque d'entretiens. Les especes exotiques ont été introduites progressivement surtout apres 1879,

116

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

quoique les plantations de robinier (Robinia pseudacacia) et de marronnier d"Inde (Aesculus hippocastanum) sont plus anciennes. La provenance des plantes introduites pendant ce temps n'est pas connue (le documents sont perdues), mais celles-ci ont été obtenues par l'intermede des grandes maisons de commerce de semences et de plantes de Japan, Chine, Amérique du Nord et d'Europe, ou par d échanges directs. L'inventaire dendrologique réalisé dans les années 1953-1954 contenaient en tout 251 taxons ligneux exotiques et natives en libre dans cet parc. Les travaux sistématiques de reconstruction, d'amélioration et d'introduction de nouvelles especes (selon les critériums écologiques et paysagers) ont été repris en 1955, a la création de la Station Expérimentale Simeria de l'Institut de Recherche Forestieres. Le plan d'aménagements adopté en cette année, pour une tres longue période, comprenait les suivantes principaux objectifs: la conservation et l'amélioration des paysages; l'extension des travaux d'introduction et de sélection; la réalisation (dans le territoire de l'Arboretum et aussi a l'extérieur) des groupes (petits peuplements) expérimentaux des especes forestieres importantes et l'extension de l'activité des pépinieres annexes de l'Arboretum, qui produisent en grande quantité des plants exotiques et ornamentaux. L'Arboretum est declaré réservation dendrologique et paysagere et protégé par la loi, mais récent a été revendiqué par l'ancien propriétaire. En surface de 67 ha, l'Arboretum est situé dans la plaine alluviale et en partie sur la terrasse secondaire de la riviere Mureº, a 200 m d'altitude, dans une zone relativement abritée par les montagnes et les collines d'alentour. Ses coordonnées géographiques sont: 23 01' long. est et 45 51' lat. nord. L'adresse: Arboretum Simeria, str. Biscaria nr. 1, 335900 Simeria, jud. Hunedoara, Roumanie.E-mail:arboretum.simeria@rdslink.ro, web page: www.icashd.rdslink.ro. Les conditions climatiques de l'Arboretum sont caractérisées par la temperature moyenne annuelle de + 10 C, par des précipitations moyennes annuelles d'environ 580 mm, don't 415 mm pendant la saison de végétation, qui dure 191 jours. Les facteurs mentionnés plus haut, ainsi que l'humidité élevée de l'air et la fertilité des sols favorisent le développement d'une végétation luxuriante. Mais, les sécheresses excéssives (1946-47, 1950 et a.), les gels d'hiver (196263, 2006 et a.), les neiges mouilles de fin d'hiver (1958 et a.), les orages (1960, 1962), les inundations temporaires et périodiques de Mureº (1970, 1974, 1975) et la pollution atmosphérique produisent periodiquement des graves dégats a la végétation ligneuse. L'Arboretum se situe dans la zone des sols de plaine, formés sur des alluvions
0 0 0 ,

Resume

117

sableuses de quaternaire. Les alluvions récentes le long de la riviere, les sols alluviaux (molliques, humiferes) et les sols alluviaux cambiques (sur la terasse sécondaire) prédominent. A l'intérieur de l'Arboretum il y a une game complete de microstations différentes. Mais, il est tres important de souligner que la chute dramatique de la nappe fréatique (enregistrée dans la derniére moitie du siecle passé) a rédui la fertilité des sols et la stabilité du l'écosysteme. La végétation naturelle est formée par les fragments des l'anciens peuplements riverains (de Salix alba, Populus alba, P. nigra, Quercus robur et autres). Ces fragments présentent une location successive de ces types de forêt a partir de la riviere vers le centre du parc ou vers la terrasse secondaire. Jusqu'a l'année 1970, le partie centrale de l'Arboretum était couverte par des peuplements vigureux de Ulmus foliacea, rapidement détruits par le désechement des arbres du a graphiose. La location de différents types de forêts naturelles est discutée dans cet chapitre et présentée dans le plan - annexe. La végétation ligneuse exotique plantée jadis et récent dans ces différents types de stations a donnée naissance a un éventail compatible, original et tres intéressant des peuplements mélangés. La plupart des espaces ligneuses natives et intordiutes presentet aux ages venerables des dimensions remarquables (voir les tableaux 4 et 5). La diversité écosystemique de l'Arboretum est complétée par un breve inventaire faunistique. Réalisé en style paysager, l'Arboretum est considéré le parc le plus beau du pays, grâce au relief varié, aux espaces d'eau (riviere, canal, sources, lacs) aux espaces ouverts (clairieres), aux originales compositions floristiques, aux dimensions gigantesque de certains exemplaires et a la succession d'aspects de la végétation au cours des saisons. Ces aspects sont présentés en détail dans cette monographie. L'Arboretum de Simeria présente une exceptionnelle importance de point de vue botanique, forestier, paysager, didactique et social-culturelle. La valeur botanique est conférée par la richesse et la splendeur de sa collection, qui comprend a nos jours plus de 2100 taxons, y compris des conifers, d'especes de Magnolia et bambous et plusieurs taxons uniques pour ce pays. Dans même temps, l'Arboretum constitue un refuge pour des especes rares, vulnerables et périclitées d'arbres et d'animaux. Au point de vue forestier il est considéré comme le plus ancien centre d'acclimatation des plantes ligneuses et d'expérimentation forestiere. Au cours d'une tres longue période, l'Arboretum a fonctionné comme un important source de semences, ayant aussi une réputée pépiniere spécialisée.

118

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

Sa valeur paysagere est conférée par l'originalité de son style natural (anglais), dans lequel a été établi et continue d'être conservé et developpé. Apres l'année 1994 il a devenu un important centre éducatif et social-culturelle. Les annexes compris dans cette ouvrage se referent aux: liste de plants ligneuses natives et introduites; quelques spécimens des plantes herbeuses, des animaux et des oiseaux; un calendrier de la floraison des principales especes ligneuses et un grand nombre de photographie qui montrent différents taxons, événements et paysages.

Bibliografie

119

13 . BIBLIOGRAFIE
BADEA M., 1961, Sesiunea de referate ºi comunicãri ºtiinþifice de la Staþiunea INCEF Simeria. Revista Pãdurilor, 76, nr. 8. COANDÃ C., 1994, Specia Metasequoia glyptostroboides Hu et Cheng în cultura forestierã de la noi ºi posibilitãþi de extindere (Proiect de diplomã - îndrumãtor: Prof. V. Stãnescu). Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri forestiere, Braºov, 86 p. COANDÃ C., 2002, Rapport final Projet 8: Développer la conservation du patrimoine et l'éducation l'environnement dans l'Arboretum de Simeria. Voluntaires: Céline Guillouet, Arthur Buhler, Mathieu Pastre. CUCUIAN E., 1961, Contribuþii la cunoaºterea dãunãtorilor speciilor exotice. Comunicare la Sesiunea de Comunicãri ºtiinþifice a staþiunilor ICF Simeria ºi Cluj, Mss. ICAS - Simeria. DUMITRIU-TÃTÃRANU I. et al., 1960. Arbori ºi arbuºti forestieri ºi ornamentali cultivaþi în R.P.R. , Ed. Agro-silvicã, Bucureºti. DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1959, Parcul dendrologic Simeria. Ocrotirea Naturii, nr. 4. DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1988, Compatibilitatea ecologicã ºi silvoproductivã a unor specii lemnoase exotice în R.S. România - Zone de culturã. ICAS, seria a II-a, Bucureºti. FÁY BÉLA, 1900-1910, Tapasztalatok a növények honosításterén (Experimentãri privind aclimatizarea plantelor). Tud. Közlöny, Budapest. FÁY BÉLA, 1909, Néhány adat a Juniperus virginiana L. tenyésztésérol hazánkban (Câteva date privind modul de culturã a speciei Juniperus vir giniana L. la noi în þarã). Erd. Kis. 150. FÁY BÉLA, 1910, Adatok az ismertebb Thuja fajok tenyésztésérol (Date în legãturã cu cultura celor mai cunoscute specii de Thuja). Erd. Kis. 137. GIURESCU C.C., 1975. Istoria pãdurii româneºti - din cele mai vechi tim puri pânã astãzi. Ed. Ceres, Bucureºti, p. 108, 142. HERÞA I., COANDÃ C., 1988, Structura, conservarea ºi dezvoltarea parcurilor dendrologice. Ref. St. Mss. ICAS, 234 p. HERÞA I., Importanþa rezervaþiilor dendrologice ºi mãsuri pentru conservarea lor. p. 362-365. HERÞA I., RADU S., 1995, Cercetãri privind stabilirea tehnologiei de pro-

120

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

ducere a puieþilor de pin cembra, jneapan, ienupãr comun, anin verde ºi scoruº de munte, pe cale sexuatã ºi vegetativã. In: ICAS, Anale, vol. 1, p. 119-134. HULEA, A. , RADU, S., CUCUIAN, E., IACOB, L., ROªCA TR., 1961, Contribuþii la stabilirea tehnicii de culturã în pepiniere a unor specii exo tice forestiere ºi decorative. Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiin þifice a staþiunilor ICF Simeria ºi Cluj. Mss. ICAS-Simeria. HULEA A., 1961, Contribuþii la cunoaºterea ecologiei unor specii exotice. Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice a staþiunilor I.C.F. Simeria si Cluj. Mss. ICAS- Simeria. HULEA A., 1963, Cercetãri privind aclimatizarea speciilor lemnoase de interes forestier, faza de introducere în colecþiile INCEF. În: Studii ºi cercetãri INCEF, XXIII, Bucuresti. HULEA A., 1989, Cercetãri privind cultura ºi auxologia nucului negru (Juglans nigra L.). Tezã de doctorat, ASAS, Bucureºti. HULEA A., RADU S., 1957, Dare de seamã asupra lucrãrilor din cadrul temei III, Cultura speciilor lemnoase exotice din Parcul Simeria, Mss. ICES-Simeria. HULEA A., RADU S., CUCUIAN E., 1962, Contribuþii la stabilirea tehnicii de culturã în pepiniere a unor specii rãºinoase exotice forestiere. Revista Pãdurilor, 77, nr. 9, p. 519-525. HULEA A., RADU S., CUCUIAN E., 1962, Contribuþii la stabilirea tehnicii de culturã în pepiniere a unor specii de foioase forestiere exotice ºi decorative. Revista Pãdurilor, 77, nr., 10, p. 587-590. IACOB T., HULEA A., 1980, Staþiunea de cercetãri silvice ICAS Simeria la a XXV-a aniversare. Revista Pãdurilor nr. 7, p. 256-257. LUNGU I., RADU V., 1969, Frãmântãri þãrãneºti în satele din jurul Devei dupã primul rãzboi imperialist. În: Sargetia, VI, Acta Musei Devensis, p. 163-173. MARCUS R., 1958, Simeria. În: Parcuri ºi grãdini în România. Ed. Tehnicã, Bucureºti, p. 92-97. OCSKAY L., 1991, Egy délután az arborétumban (O dupã amiazã în Arboretumul Simeria). În: Romániai Magyar Szó, 2, 13-14 iulie. OCSKAY S., 1954, Specii exotice în Parcul Simeria. În: Îndrumãri tehnice nr. 59 ICES: Cultura speciilor lemnoase exotice. Ed. Agro-silvica, Bucureºti. PAULE L., RADU S., STOJKO S.M., 1996, Eibenforkommen des Karpatenbogens (Staþiuni de tisã în arcul carpatic). Der Eibenfreund, 3, p. 12-20.

Bibliografie

121

POPESCU F., 2000, Studiu de fezabilitate privind organizarea producerii de puieþi ornamentali în pepinierele silvice administrate de R.N.P. (Distribuit în unitãþile R.N.P.) POPESCU F., RADU S., 1998, Arboretumul Simeria (I) Scurtã retrospectivã. Revista de Silviculturã, Braºov, 1(7) anul III, p. 43. POPESCU F., RADU S., 1998, Arboretumul Simeria (II) Monument de arhitecturã peisagerã. Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice, ICAS - Statiunea Braºov. POPESCU F., RADU S., 1999, Arboretumul Simeria- Monument de arhitecturã peisagerã. Revista de Silviculturã, Braºov, 1-2(9-10), anul IV, p.11. POPESCU F., RADU S., 2000, Arboretumul Simeria. Revista de mediu, 3, MAPPM, Bucureºti. RADU S., 1958, Culturi de plante lemnoase exotice în pepinierele staþiunii ICF Simeria. Revista pãdurilor nr. 7, p. 393-395. RADU S., 1959, A doua înflorire la specii de Magnolia. Revista Pãdurilor nr. 12, p, 737. RADU S., 1959, Dioryctria abietella Schiff. pe conuri de pin strob ºi brad de Caucaz. Revista Pãdurilor nr. 12, p.737. RADU S., 1960, Efecte negative ale zãpezii asupra ienupãrului de Virginia ºi altor specii. Revista Pãdurilor, 75 nr. 3, p. 173-176. RADU S., 1960, Ocrotirea parcurilor din sud-vestul þãrii. Ocrotirea naturii nr. 5, p. 110-112. RADU S., 1971, Rezultate preliminare privind comportarea în pepinierã a unor provenienþe americane de pin strob. Revista pãdurilor, 5, p. 224227. RADU S., 1975, Tehnologii noi de producere a puieþilor forestieri. În spri jinul perfecþionãrii profesionale. ICAS, Bucureºti. RADU S., 1979, Zone de culturã ºi staþiuni indicate pentru principalele specii de pin (silvestru, negru, strob) în scopul producerii de rãºinã (în culturi speciale). ICAS, Seria a II-a, Bucureºti, 64 p. RADU S., 1981, Silvicultural and use value of eastern white pine. În: Proceedings 17th IUFRO Congress (Div. 2), Kyoto, Japonia (voluntary paper), 12p. RADU S., 1984, Plantaþii de arbori ºi arbuºti în oraºe ºi sate. Ed. Ceres, Bucuresti, 200 p. RADU S., 1986-1987, Rezultatele cercetãrilor privind extinderea în cultura forestierã a arborelui de plutã din Amur (Phellodendron amurense Rupr.). Sargetia, Acta Musei Devensis, XX, Deva p 546-550.

122

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

RADU S., 1988, Criterii de alegere a speciilor de arbori ºi arbuºti plantaþi în mediul urban. În: Ziridava, XVII (Coord. St. Godeanu, H. Truþã, A. Ardelean), Arad, p. 448-450. RADU S., 1993, 40 de ani de cercetãri ºtiinþifice la Simeria. Comunicare la al XIII-lea Simpozion naþional de istorie ºi retrologie agrarã, Constanþa. RADU S., 1993, Arboretumul Simeria - Repere istorice. În: Al XII-lea Simpozion de istorie ºi retrologie agrarã a României, Deva, p. 85-86. RADU S., 1994, Arboretumul Morton (SUA) - centru de educaþie ecologicã, Comunicare la Simpozionul ºtiinþific "Actualitate ºi perspectivã în cercetarea ºi ocrotirea naturii", Deva. RADU S., 1994, Tehnologii moderne de producere a materialului dendrologic. Comunicare la Simpozionul ºtiinþific internaþional dedicat împlinirii a 300 de ani de la primele plantaþii în Grãdina Botanicã Universitarã Macea, Arad. RADU S., 1995, L'Arboretum di Simeria in Romania. In: Natura alpina, 4, Trento (Italia), p. 57-61. RADU S., 1996, Arboretum-ul Simeria. Comunicare la Simpozionul 140 de ani de la înfiinþarea la Iaºi a primei Grãdini Botanice din România. RADU S., 2000, Parcul Dendrologic Simeria - importantã unitate de cercetare silvicã. Artemis, 2-3, Chiºinãu. RADU S., 2001, Staþiunea de cercetãri silvice Simeria - continuitate ºi modernizare. În: Revista de silviculturã nr. 13-14, p. 92-94. RADU S., 2001, Studiu privind cultura speciilor lemnoase ornamentale în pepinierele Direcþiei silvice Hunedoara ºi mãsuri în vederea rentabilizãrii acestor activitãþi. Deva, 63 p. RADU S., BLADA I., 1965, Möglichkeiten der Beurteilung von Auslesebäumen der Forstpflanzenzüchtung (Posibilitãþi de apreciere a arborilor plus în selecþia plantelor forestiere). Comunicare la Simpozionul International Waldsieversdorf, 2-6.12.1963, p. 77-84. RADU S., COANDà C., 1992, The Genus Quercus in Romania. International Oak - The Journal of the International Oak Society, 1, p. 33-36. RADU S., CONTESCU L., HERÞA I., BURZA E., ROªCA T., 1994, Pepiniere. Metode ºi procedee pentru cultura în pepinierã a principalelor specii forestiere ºi ornamentale. ICAS, Bucuresti, 275 p. RADU S., CRISTESCU V., 1981, Producerea puieþilor de rãºinoase în diferiþi recipienþi. ICAS, Seria a II-a, Bucureºti. RADU S., CRISTESCU V., DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1995, Cercetãri privind cultura forestierã a speciei Paulownia tomentosa (Thund.)Steud.

Bibliografie

123

În: ICAS, Anale, vol. I, p. 87-106. RADU S., DUMITRIU-TATARANU I., 1989, Introducerea ºi extinderea în culturã a speciilor producãtoare de plutã (Quercus suber L., Quercus variabilis Bl., Phellodendron amurense Rupr.). ICAS, Seria a II-a, 58 p. RADU S., ENESCU V., 1961, Alegerea arborilor plus de duglas verde. În: Revista pãdurilor, 5. RADU S., HULEA, A., 1957, O unitate experimentalã tânarã: Staþiunea ICES Simeria, Revista Pãdurilor nr. 10, p. 672-674. RADU S., HULEA A., 1964, Arboretumul Simeria, Ghid-album, Editura Agro-silvicã, Bucureºti, 55 p., 64 foto, 13 ref. bibl. Rezumate în englezã, francezã, germanã, rusã. RADU S., MIULESCU I., 1972, Aspecte privind organizarea ºi exploatarea plantajelor ºi rezervaþiilor de seminþe în þãrile membre C.A.E.R.. MEFMC, Dep. Silviculturii, Bucureºti, 19 p. RADU S., NICOLAE C., COSTEA A., 1981, Culturi forestiere cu specii exotice. În: Pãdurile României (Red. C. Chiriþã). Ed. Academiei R.S.R., Bucureºti, p. 423-438. RADU S., POPESCU F., COANDA C., 1997, , L'Arboretum Simeria Breve rétrospective, situation présente et perspectives. În: Contribuþii botanice, I, 1997-1998, Gradina Botanicã "Alexandu Borza" ClujNapoca, p. 135-140 (cu rezumat în limba românã). RADU S., POPESCU F., COANDA C., 2005, Rolul Arboretumului Simeria în ºtiinþa silvicã, silviculturã ºi arhitectura peisagerã româneascã. Comunicare la Dezbaterea ºtiinþificã "Compoziþii optime pentru pãdurile din România" organizatã de Academia Românã la 14 iulie, Bucureºti, 15 p. Publicatã în: Compoziþii optime pentru pãdurile României (sub redacþia: Victor Giurgiu), p. 237-247. Ed. Ceres, Bucureºti. SZABÓ T.A., 2000, Historic Gardens of Transylvania through the Eyes of a Biologist (Az erdélyi történelmi kertek a biológusok szemszögébol). În: Historic Gardens in and around Hungary, p. 259-260, Budapest. TÉGLÁS GÁBOR, 1901, Hunyadvármegye - Az Erdélyi Kárpát Egyesület által kiadott Erdélyi kalauz, XIII fejzete.(capitolul XIII al Ghidului Ardelenesc editat de cãtre Asociaþia Karpat din Ardeal) TEODOSIU, M. et al. (de la Simeria: Coandã, C.), 2005, Observaþii fenologice la specii forestiere în sezonul de vegetaþie 2004. În: Analele ICAS, seria I, vol. 48. Ed. Tehnicã Silvicã, p. 73-83. TOMESCU A. et al. (de la Simeria: Roºca T., Blada I., Frenþiu O.), 1967, Cercetãri fenologice la principalele specii forestiere autohtone din R.S. România. Sinteza pentru perioada 1956-1965. CDTC, Bucureºti.

ANEXE

ANEXA I

125

ANEXA I - Harta Arboretumului Simeria

LISTA PLANTELOR LEMOASE CULTIVATE ªI SPONTANE DIN ARBORETUMUL SIMERIA*
PROVENIENÞA 6 Retezat Retezat Turda Avrig Greifswald 1959 1960 1974 1980 1999 1974 3, 4, 10, 17, 27, 31, 50 31 Brad algerian Brad spaniol Brad argintiu japonez Biota Algeria Spania de S. Japonia China (N,V) 10, 11 14 6, 11 31 48 5 6 6 14 1974 1974 1969 2001 1969 1969 Nancy -

NR. CRT. ªTIINÞIFICÃ 0 13,16, 17 27 Brad bulgaresc Brad grecesc 9 Brad argintiu V.Amer de N. 5 2, 4 30 2, 6, 9 18 11 50 13 10 Brad de Caucaz Caucaz Grecia 2, 6, 10, 14, 16, 50 Bulgaria 6 1995 2002

DENUMIREA

1

RÃSPÂNDIRE/ ANUL PARCELA NR. INTRODUCERII 4 5

1

Abies alba Mill.

AREAL NATURAL POPULARÃ 2 3 GYMNOSPERMAE Eur. Centr.si de S (reg. Brad mont)

2

Abies borisii-regis Matff.

3

Abies cephalonica Loud.

4

Abies cephalonica Loud.`Simeria`

5

Abies concolor (Gord.)Lindl.ex. Hildebr.

6 China de SE Brad de California Japonia Brad corean Corea V. Amer. de N.

Abies faxoniana Rehd. & Wils.

7

Abies grandis Lindl.

ANEXA II

ANEXA II

8

Abies homolepis Sieb. & Zucc.

9

Abies koreana Wils.

10 Abies nephrolepis Maxim. 11 Abies nordmanniana (Stev.) Spach

12

Abies nordmanniana (Stev.) Spach var. aurea Boiss.

Nancy Sarvar Minsk Bacau Franta Polonia Aºhabad Sarvar

13 Abies numidica De Lannoi 14 Abies pinsapo Boiss.

15 Abies sibirica Ledeb. 16 Abies veitchii Lindl.

17 Biota orientalis (L.)Endl. 18 Biota orientalis (L.)Endl. `Aurea`

19 Biota orientalis (L.)Endl.`Compacta` 20 Biota orientalis (L.)Endl.`Cupressoides`

127

128

(continuare)

0 1 21 Biota orientalis (L.)Endl.`Elegantissima` 2 14 14 8 1969 Bruxelles Amsterdam Paris Nanking 1969 1998 1974 Szeged Cluj 6 6 Cedru algerian China(C.,V.),Taivan,Corea, Jap. China (C,V) Chiparos de California Amer. de N. (V.) 23, 28, 31, 35, 44, 46, 48, 49, 50 48 13 18 8 18, 48 1 1 7 16 1, 5 2002 1978 2002 2002 2002 Cluj Snagov Szombately Plante achiziþionate Plante achiziþionate Essen Turda Plante achiziþionate 10, 13, 14, 16, 4, 10 50 Afr.(Marocul de E.) 15, 31 3 6

4

5

22 Biota orientalis (L.)Endl.`Stricta` 23 Biota orientalis (L.)Endl.var. hillini Endl. 24 Biota orientalis (L.)Endl.var. sieboldii Lavs.

25 Cedrus atlantica Manetti 26 Cephalotaxus harringtonia K.Koch. var. drupacea (Sieb. et Zucc.)

27 Cephalotaxus harringtonia K.Koch. var. sinensis Rehd. & Wils.

28

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl

29

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Alumi`

30

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Aurea`

31 Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Blue surprise`

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

32

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Coerulea`

33 Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Erecta viridis`

34 Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Filifera Aurea`

35 Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Filifera Nana`

36

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Fraseri`

37

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Glauca`

38

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Globus`

0 39 10, 13 Plante achiziþionate G.B. Cluj Cluj Cluj Riga Berlin G.B. Cluj 1993 1978 1979 8 1 26 14 China (S),Jap. China (E si S) Arborele pagodelor Extr. Or. Extr. Or. Jap, China, Mongolia 50 45, 48 6, 10, 16 23, 48, 50 50 4, 6, 43 2002 1970 1996 G.B. Cluj Barres G.B. Cluj Cluj Plante achiziþionate Kaunas Simeria Simeria 13 5 8 31 18 18 14 14 Japonia 7 Chiparos de Sawara Japonia 8, 24, 30, 35 45, 49 31 1993 2000 1978 1979 1979

1

2

3

4

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Ivonne`

5 2002

6

(continuare)

40

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Lutea`

41

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Pendula`

42

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Piramidalis`

43

Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Stewartii`

44 Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl `Triomf von Booskop` Chiparos de Nutka Chiparos de Nutka Chiparos de Nutka Amer. de N. (NE)

45

Chamaecyparis nootkatensis (D.Don)Spach

46

Chamaecyparis nootkatensis (D.Don)Spach `Aurea`

ANEXA II

47

Chamaecyparis nootkatensis (D.Don)Spach `Glauca`

48 Chamaecyparis obtusa (S. & Z.)Endl.

49

Chamaecyparis obtusa (S. & Z.)Endl.`Aurea`

50 Chamaecyparis pisifera Endl.

51 Chamaecyparis pisifera Endl.`Aurea` 52 Chamaecyparis pisifera Endl.`Filifera Aurea`

53 Chamaecyparis pisifera Endl.`Filifera` 54 Chamaecyparis pisifera Endl.`Plumosa`

55 Cryptomeria japonica D. Don

56 Cunninghamia lanceolata (Lamb.)Hook

57 Ginkgo biloba L.

58 Ginkgo biloba L.`Pendula` 59 Juniperus chinensis L.

129

130

0 2 11 Simeria G.B. Cluj Bazos Tirana Turda Mount Holyoke College B.G. 1963 13 5 1 13, 14 5 Ienupar de Virginia Amer. de N. (E) 1, 2, 4, 18, 21, 23, 27, 28, 31, 43, 46, 50 11 11 24 21 2002 2002 2002 1973 2002 Dahlem Cluj Plante achiziþionate Plante achiziþionate Plante achiziþionate Cluj 5 Jap.,China,Corea 48 1 43 7 1, 3 America (NE) Amer de N. 5 Jap.,Corea, China(N) Cetina de negi 1, 2 11, 15 7 Eur.(C,S),Siberia,Caucaz,As 1, 4 iaM 32 2002 7 13 2001 1955 2002 1964 18 1 1979 2002 2002 3 6

1

4

5

60 Juniperus chinensis L. f. horizontalis 61 Juniperus chinensis L.`Kuriwoo Gold`

(continuare)

62 Juniperus chinensis L.`Old Gold`

63 Juniperus chinensis L.`Pfitzeriana` 64 Juniperus chinesis 'Pfitzeriana Aurea'

65 Juniperus chinensis L.’Pyramidalis’ 66 Juniperus communis L. 67 Juniperus communis L. `Hibernica’

68

Juniperus communis L. var. depressa Pursh.

69 Juniperus horizontalis Moench. 70 Juniperus horizontalis Moench. 'Emerald Spreader'

71 Juniperus rigida Sieb. & Zucc. 72 Juniperus sabina L.

73 Juniperus sabina L. `Cupressifolia’ 74 Juniperus sabina L. `Nana’

75 Juniperus sabina L. `Tamariscifolia’ 76 Juniperus scopulorum Sarg. 'Blue Heaven'

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

77 Juniperus squamata Buch.-Ham.

78

Juniperus squamata Buch.-Ham.`Blue Carpet’

79 Juniperus squamata Buch.-Ham.`Meyeri’

80 Juniperus virginiana L.

81 Juniperus virginiana L. 'Canaertii' 82 Juniperus virginiana L. 'Creba'

1998 1998 2000 -

Novy Dvur Montreal Montreal -

83 Juniperus virginiana L.’Glauca’

2 7 Kaunas Gary Johson Franta Minsk China Simeria Simeria Larice american Larice 49 Larice japonez Larice siberian 46 China 7, 10, 13, 48 18 19 6, 7, 8, 27, 30 35, 46, 48, 49 50 45 7 8, 18 Molid Molid Eur. (N. si C.), Carpati Eur. (C. si N), Carpati 50 50 7 China (V) 6 9 17, 22, 27, 46 9, 22 13, 23 22, 26, 27, 48 S.U.A. de V. Amer. de N. 19, 47 46 6 31 1960 1992 1999 1969 Rusia(NE), Siberia 46 Japonia 40, 48 11 1998 2002 Carpati, Polonia 6 Amer. de N. 21 46 1969 -

(continuare)

0 1 84 Juniperus virginiana L.’Pyramidalis’ 85 Juniperus virginiana L.’Reptans’ 86 Larix americana Michx. 3 6

4

5

87 Larix decidua Mill. 88 Larix laricina 89 Larix leptolepis (S.&Z.)Gord.

90 Larix sibirica Ledeb. 91 Larix x eurolepis Henry.(L.kaempferi x L. decidua)

92 Metasequoia glyptostroboides Hu et Cheng.

93 Picea abies (L.)Karst. Molid Eur. (N. si C.),Carpati

ANEXA II

2001 1976 1979 1963 1974 1974 1974 2000 2002 1961 1969 1974 1978

94 Picea abies (L.)Karst. `Aurescens’ 95 Picea abies (L.)Karst `Compacta’

Praga Bazos Cluj Pekin Nancy Greifswald Leningrad S.U.A. Gary Johnson Dofteana Nancy Greifswald Nancy

96 Picea abies (L.)Karst. `Maxwelii’ 97 Picea abies (L.)Karst. var. chlorocharpa Pursh.

98

Picea abies (L.)Karst. var. erytrocarpa Pursh.

99 Picea abies (L.)Karst.'Pyramidata'

100 Picea asperata Mast.

101 Picea engelmanii Parry

102 Picea glauca (Moench.)Voss. Molid alb

131

132

2 Molid alb Molid negru american America de N (N) 13 16, 48 50 Cluj Cluj Gary Johnson Dofteana Dofteana Simeria Turda Avrig Nancy Nancy Bacau 1964 2001 1969 Geneva Barres Lvov Kaunas Arboretum Kostelec Gary Johson Gary Johnson 24, 27, 32 31, 32 32 23 48 32 Japonia Pin de Himalaia Himalaia 48 4, 7, 27, 32, 47, 49 23 1961 1978 1978 1999 2000 2000 1999 Dofteana Mlynany Rogow Soci G.B. Macea Franta 1978 1969 1978 2000 2002 2004 1964 1964 1960 1955 1966 1974 1974 1979 2000 2004

3

4 6

5

0 1 103 Picea glauca (Moench.)Voss.'Conica' 104 Picea mariana (Mill.)B.S.P.

(continuare)

1, 13 Plante achiziþionate

2002

105 Picea obovata Ledeb. 106 Picea omorika (Panc.)Purch. Molid siberian Molid sarbesc Molid caucazian Molid intepator japonez Japonia Molid intepator Molid intepator argintiu 3 6, 22 13, 18 6, 9, 17, 46 Molid de Sitka Molid de Himalaia China (C.,V.),Corea,Formosa Pin banksian Canada, S.U.A. de N. 32 32 32 48 26, 27, 48 46 32, 35 32 Himalaia 45 Amer.de N. 2, 48 Amer. de N. 6, 13 13 Caucaz, Asia M 8, 36

Eur.(N), Manch.,Kamtchatka 27 27 Iugoslavia, Albania

107 Picea orientalis (L.)Link. 108 Picea polita (Sieb. & Zucc.)Carr.

109 Picea pungens Engelm. 110 Picea pungens Engelm. `Argentea’

111 Picea retroflexa 112 Picea sitchensis Carr. 113 Picea smithiana (Wall.)Boiss.

114

Pinus armandii Franch.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

115 Pinus banksiana Lamb.

116 Pinus cembra L. 117 Pinus contorta Loud. var. contorta Zambru Amer de N.(V) Amer. de N.(V)

Eur.(zona alpina)

118 Pinus contorta Loud. var. latifolia S.Wats.

119 Pinus dalmatica

120 Pinus densiflora S.&Z. 121 Pinus griffithi Mc.Clleland

(continuare)

0 122 Pinus jeffreyi Balf. 2 S.U.A de V 32 Loiret Dofteana Greifswald Nancy Loiret 24, 27, 32 6, 32 5 32 32 5, 6, 29, 32, 35 32 1978 1974 1974 1974 2000 1963 1974 2 32 Bacau 3 6

1

4

5 1970 -

123 Pinus laricio Torr. var.austriaca Loiret (=P. nigra v. austriaca) Austria, Balcani S.U.A de V. Jneapan Pirinei, Alpi Pin negru austriac Austria, Balcani Eur.C si S

124

Pinus monticola Dougl.(P. strobus v. monticola)

125 Pinus mugo Turra.

126 Pinus mugo Turra.var. rostrata Hoopes. 127 Pinus nigra Arn. var. austriaca (Hosas.)Cadoux

128 Pin negru de Banat M.Cernei, Mehedinti,V.Dunarii Eur.(S) Austria, Balcani Japonia Balcani 5, 18 Reg. Mediteraneana Pin galben Pin galben Amer. de N. Amer. de N. 23 32 18 32 S.U.A. (E) Pin galben Pin strob Amer. de N. America de N 32 31 18 4, 13, 18, 27, 24, 29, 31, 32, 35, 46, 48 Eur, pana in Siberia 24, 27, 29, 32 32 32 32 32 31 32 24 1974 1969 1978 1967 1969 1999 1978 1961 1978 1993 -

Pinus nigra Arn. var. banatica

Bazos

ANEXA II

129 130 131 132 Pin negru austriac Pin alb japonez Pin grecesc

Pinus nigra Arn. var. calabrica Schneid. Pinus nigra Arn. var. nigra Pinus parviflora Sieb. & Zucc.

Mlynany Rostok Bacau Coimbra Nancy Sarvar Mlynany Dofteana Amsterdam -

Pinus peuce Grisab.

133 Pinus pinaster Ait.

134 Pinus ponderosa Dougl. ex Lavs.

135 Pinus ponderosa Dougl. ex Lavs. var. scopulorum Engelm.

136 Pinus rhaetica Bruegg. 137 Pinus rigida Mill.

138 Pinus schwerinii

139 Pinus scopulorum Lemm. (=P. ponderosa) 140 Pinus strobus L.

141 Pinus sylvestris L. 142 Pinus sylvestris L. `Argentea’

Pin silvestru Pin silvestru

-

-

133

-

134

2 Pin silvestru Pin chinezesc S.U.A. (SE) Japonia S.U.A. 32 Mlynany Franta Bacau Plante achiziþionate 1963 1979 9 32 3, 7 4, 23 7 Tisa canadiana SUA de NE China (C si V) 5 4 50 Amer. de N. 13, 22, 27, 35, 46, 48, 50 1999 2001 1963 2001 1999 Tharand G.B. Cluj Cluj Humboltd-Berlin Humboltd-Berlin Cluj Tharand Cluj Lesniska Faculta Praha Duglas verde Duglas brumariu Japonia Secvoia Chiparos de balta Chiparos de balta Tisa Eur., Asia(V.), Afr. de N. 3, 4, 6, 11, 17 24, 46, 49, 50 4 14 18 7, 13 S.U.A. de SE 50 SUA de SE 7, 9, 11, 18 50 S.U.A de V. 14 13 2002 Amer. de N.(M-tii Stancosi) 2 6, 17, 26, 48 1970 Amer. de N.(V.) 6, 27, 46, 48 1999 1978 50 Gary Johnson 2004 32 Barres 1978 49 Gary Johnson 2004 China (NV) 48, 50 Canada 1999 32 Rostock Universitat 2001

(continuare)

0 1 143 Pinus sylvestris L. var. koechiana 144 Pinus tabulaeformis Carr. 3 6

4

5

145 Pinus taeda L.

146 Pinus thumbergii Parl. 147 Pinus virginiana Mill.

148

Pinus x rhaetica Bruegg. (P.mugo x sylvestris)

149 Pseudotsuga menziesii (Mirb.)Franco

Pseudotsuga menziesii (Mirb.)Franco var. glauca Franco

150 Sciadopitys verticillata Sieb & Zucc.

151 Sequoia gigantea (Lindl.)Decne. 152 Taxodium distichum (L.)Rich.

153 Taxodium distichum (L.)Rich.`Pendulum’ 154 Taxus baccata L.

155 Taxus baccata L.`Adpressa’

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

156 Taxus baccata L.`Aurea’ 157 Taxus baccata L.`Erecta-Overandier’ 158 Taxus baccata L.`Fastigiata’

159 Taxus baccata L.`Imperialis’

160 Taxus baccata L.`Liniaris-Aurea’ 161 Taxus baccata L.`Lutea’

162 Taxus baccata L.`Verendieri’ 163 Taxus canadensis Marsh.

164 Taxus chinensis Rehd. Tisa chinezeasca 165 Taxus x media Rehd.'Hicksii'(T.baccata x T.cuspidata) Tuia

166 Thuja occidentalis L.

2 8, 31 Cluj G.B. Cluj Postdam Plante achiziþionate Plante achiziþionate Postdam G.B. Cluj Potsdam G.B. Cluj 2002 1969 2004 2002 1, 5 Amer. de N. (V) Japonia Japonia 2, 7, 9, 10, 13 40, 48 7, 45, 48 32, 48 6, 8 7, 12 S.U.A (California) Tuga Canada de SE, S.U.A. de NE China (V) 13 49 13, 27 13 2002 2001 1956 1974 Plante achiziþionate Novy-Dvur Cluj Arboretumul Simeria Plante achiziþionate Cluj Plante achiziþionate Simeria (butasi) Nancy 18 Tuia 1974 2003 2002 1969 1993 1979 23 1 1, 5 1, 5 6 18 23 13 Tuia 6, 16 7 5, 8 Tuia Tuia Tuia Tuie gigantica Tuie japoneza 7 1, 5 Canada de SE, SUA de NE 18 10 Canada de SE, SUA de NE 18 10 1996 -

(continuare)

0 1 167 Thuja occidentalis L. `Aureo-spica’" 168 Thuja occidentalis L. `Elegantissima’ 3 6

4

5

169 Thuja occidentalis L. `Erecta overandier’ 170 Thuja occidentalis L. `Fastigiata’

171 Thuja occidentalis L. `Filicoides’ 172 Thuja occidentalis L. `Globosa’

173 Thuja occidentalis L. `Golden Globe’ 174 Thuja occidentalis L. `Little Champion’

175 Thuja occidentalis L. `Lutea’ 176 Thuja occidentalis L. `Maloyana’

177 Thuja occidentalis L. `Robusta’ 178 Thuja occidentalis L. `Rosenthalii’

179 Thuja occidentalis L. `Scuarosa’ 180 Thuja occidentalis L. `Smarald’

ANEXA II

181 Thuja occidentalis L. `Spiralis’ 182 Thuja occidentalis L. `Vervacheana’

183 Thuja occidentalis L. 'Aurea' 184 Thuja occidentalis L. 'Golden Globe'

185 Thuja occidentalis L. 'Wareana' 186 Thuja occidentalis L.’Tiny Tim’

187 Thuja plicata D. Don.

188 Thuja standishii (Gord.)Carr.

189 Thujopsis dolobrata (L.f.)Sieb. & Zucc.

190

Thujopsis dolobrata (L.f.)Sieb. & Zucc ’Variegata’

191 Torreya californica Torr.

192

Tsuga canadensis (L.)Carr.

193 Tsuga chinensis Pritz.

135

136

2 Amer. de N. (V) ANGYOSPERMAE - LIANE Jap.,Corea,China (Mandc.) 18 8 48 Tubingen Kyoto Rogow Coimbra Barres Kornik Barres Hamburg Nancy 1974 1974 24 8 1 14 Asia (NE) China (C.) 18 18 14 47 43 47 5 1969 2004 1969 1978 1974 1961 1969 1969 1974 Barres Barres Loiret Cissen Kornik Barres Moscova Liverpool Pekin Minsk Bruxelles Poznan Vacratot Vita de Mongolia 20 Asia de NE 48 18 24 14 Asia (E) 26 China (N.) Vita japoneza SUA Trambita America de N Jap., China de N. 14 14 1980 1967 9 1969 China de N. 10 14 1963 1974 1993 2004 6 -

(continuare)

0 1 194 Tsuga heterophylla (Raff.)Sarg. 3 6

4

5

195 Actinidia arguta Miq.

196 Ampelopsis aconitifolia Bunge.

197 Ampelopsis bodnieri

198

Ampelopsis brevipedunculata (Maxim)Trautv.

199 Ampelopsis brevipedunculata (Maxim)Trautv. var. citrulloides

200 Ampelopsis brevipedunculata (Maxim)Trautv. var. elegans Asia de NE

201 Ampelopsis brevipedunculata (Maxim)Trautv. var. maximowiezii Reh

202 Ampelopsis heterophylla Sieb. & Zucc.

203

Ampelopsis heterophylla Sieb. & Zucc. var. citrulloides

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

204 Ampelopsis humulifolia Bge. 205 Ampelopsis japonica Mak.

206 Aristolochia durior Hill.

207 Campsis radicans(L.)Seem. 208 Celastrus acuminatus

209 Celastrus flagellaris Rupr.

210 Celastrus hypoleuca Warb. 211 Celastrus orbiculatus Thumb.

212 Celastrus orbiculatus Thunb. var. punctata (Thumb.) Rehd. 213 Celastrus paniculata Wild.

214 Celastrus rosthorniana Loes.

2 14 Krakow Krakow Wroklaw Wroklaw Dahlem Berlin Potsdam Londra Barres Coimbra 1980 2000 1976 24, 31 14 18 Viþã de Canada 1, 8, 24 18 5 1, 5 33 28 21 21 1961 1974 1980 1980 2002 1971 1964 1964 Viena G.B. Cluj Simeria Londra Simeria Bazos Szeged Szeged Dubrava G.B. Iasi URSS Kornik Taschent Taschent 14 China (N) 44 48 45 45 24 6 4 Corea 14 Amer. de N. S.U.A. 20, 27 4 1, 4 Iedera Eur. 18, 19, 20, 50 14 18 1969 14 1963 1969 1976 1969 1967 18 14 1978 2000 1974 1974

(continuare)

0 1 215 Clematis campaniflora Brott. 216 Clematis flamula L. 3 6

4

5

217 Clematis heracleifolia DC.

218 Clematis integrifolia L. 219 Clematis koreana

220 Clematis ligusticifolia Nutt. 221 Clematis mandshurica

222 Clematis paniculata Thunb. 223 Clematis recta L.

224 Clematis serratifolia Rehd. 225 Clematis stans S. & Z.

226 Clematis viorna L.

ANEXA II

227 Clematis virginiana L. 228 Clematis vitalba L.

229 Clematis viticela L. 230 Clematis x jackmanii T.Moore.

231 Hedera helix L.

232 Lonicera caprifolium L. 233 Parthenocissus inserata

234 Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch. 235 Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch. var. engelmanii Rehd. Vita japoneza

236

Parthenocissus tricuspidata (S.& Z.) Planch.

237 Vinca major L. 'Variegata' 238 Vitis acerifolia

239 Vitis amurensis Rupr. 240 Vitis californica Benth.

241 Vitis cinerea Engelm.

137

138

0 2 48 24 Poznan Kyoto Dnetopetrovsk Tadjikistan Barres Barres Tadjikistan Dahlem Kyoto Krakov Tadjikistan Pruhonice 1967 1974 1974 1974 24 24 12 50 18, 24, 25, 34, 35, 36, 37, 38, 49, 50 50 Eur de SE Eur. de SE Eur. de SE Japonia 20 6 23 41 1959 1959 2002 2004 Barres Barres Montreal Kornik Pekin Pekin Kyoto Caen Simeria 28 Amer. de N. 26 24 26 30 26 4 1 Amer. de N. 5 30 14 1, 10 Glicina ANGYOSPERMAE - ARBORI ªI ARBUªTI Japonia 18 38 19, 41 China centrala China, Japonia Jugastru China 1 1974 1976 1999 1967 1967 1967 18 1980 1967 3 6

1

4

5

(continuare)

242 Vitis coignetiae Blanch.

243 Vitis flexuosa Thunb. 244 Vitis labrusca L.

245 Vitis monticola Buckl.

246 Vitis pagnuccii 247 Vitis palmata Wahl.

248 Vitis riparia Michx. 249 Vitis smoliana

250 Vitis thunbergii Sieb. & Zucc. 251 Vitis vinifera L.

252 Vitis vulpina L.

253

Wistaria floribunda (Willd.)DC. var. rosea Rehd.

254 Wistaria sinensis (Sims.)Swet.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

255 Acanthopanax divaricatus (S.&Z.) Seem. 256 Acer aizuense Nakai.

257 Acer amplum Rehd. 258 Acer buergerianum Miq.

259 Acer campestre L.

Northampton 1978 1974 1976 Torun Caen Greiswald Barres

260 Acer campestre L. var. hebecarpum D.C. 261 Acer campestre L. var. leicarpum Tausch. Jugastru Jugastru

262 Acer campestre L. var. tuberosum 263 Acer capillipes Maxim.

(continuare)

0 264 2 47 1974 Rogow Vernisson 9 5 6 3 Caucaz si V. Asiei Himalaia Japonia V. Amer. de N.

1

4

Acer cappadocicum Gleditsch.

265 Acer carpinifolium Sieb. & Zucc. 266 Acer circinatum Pursh.

267 Acer cissifolium K.Koch. Japonia

24 41 48 31, 47 42 19, 13 1959 1976 1976 1974 1978 1999 1999 1954 1976 2001 2000 1974 1978 1978 1978 22 14, 30,38 27 16 24 31 24 1967 1999 1959 1959 Rogow Turda Kornik Kornik Kornik Poznan Rogow Kuibisev Rogow Barres Minsk Nanking Berlin Dahlem Leningrad Pekin Dahlem Barres Rogow Kornik Poznan Macea 9 14, 18, 48 19 30, 45 31 38, 47 48 20, 42 20

268 Acer crataegifolium S.&Z. 269 Acer ginnala Maxim. Artar de Mandciuria Japonia China Centr. si de N, Japonia

ANEXA II

270 Acer ginnala Maxim. var. semenovii (Rehd. & Herd.)Pax.

271 Acer grosseri var. hersii Rehd. 272 Acer hersii Rehd. China (N.) Eur. (SE) Japonia China Artar american Paltin de Oregon Artar manciurian Italia V. Amer. de N. Manciuria, Corea China, Corea Jugastru de Banat Artar american 22

273 Acer hyrcanum Fisch. & Mey. 274 Acer japonicum Thumb.

275

Acer laetum C. A. Mey. (=A. cappadocicum)

276 Acer lobelli Ten. 277 Acer macrophyllum Pursh. 278 Acer mandshuricum Maxim.

279 Acer mono Maxim. 280 Acer monspessulanum L.

Eur. de S., Caucaz, Afr. de 5 N. Amer. de N. (E. si Centr.) 8, 19, 34, 47 18, 50

1959 1959 -

Bazos Dahlem -

281 Acer negundo L.

139

140

0 282 California 31 2000 1974 1974 1976 1955 2002 1974 1976 1959 1959 1969 1974 1976 2000 20, 22 48 Artar japonez Artar japonez Artar japonez Artar de Pensilvania Paltin de camp Paltin de camp Paltin de camp Amer. de N. (E.) Eur., Caucaz 1 31 1 23 31, 32, 48 46 48 35 1999 2002 2000 2002 1961 1976 Aiud Plante achiziþionate Poznan Alexandria Dahlem Pekin Viena Barres Pekin Nanking Sopron Kyoto Kyoto B.G. Kyoto Rogow Plante achiziþionate Rogow Plante achiziþionate Ottawa Simeria Simeria Turda Arbus Poznan Vacratot Leningrad Fachhochschule Eberswalde 23 41 48 19, 22 11 48 47 24, 30, 41 China (Centr.) Europa (S.) Eur. (S.) Artar japonez Japonia 24 38 22 23 16 22 48 24 15 1999 Leipzig

1

2

3

4

5

6

(continuare)

Acer negundo L. var. californicum (Torr. & Gray)Sarg.

283

Acer negundo L. var. pseudo-californicum Schwer.

284 Acer negundo L.’Argenteo-Marginata’ 285 Acer negundo L.’Auratum’

286 Acer negundo L.’Aureo-Variegatum’ 287 Acer negundo L.’Flamingo’

288 Acer negundo L.’Odessanum’ 289 Acer negundo L.’Variegatum’ 290 Acer negundo L.’Violacea’

291 Acer oliverianum Pax. 292 Acer opalus Mill. var. obtusatum Henry.

293 Acer opulifolium Vil. (=Acer opalus) 294 Acer palmatum Thunb.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

295 Artar japonez Japonia

Acer palmatum Thunb. var. matsumurae Makino

296 Acer palmatum Thunb.’Atropurpureum’ 297 Acer palmatum Thunb.’Dissectum Garnet’

298 Acer palmatum Thunb.’Elegans’ 299 Acer palmatum Thunb.’Inaba Shidare’ 300 Acer pennsylvanicum L.

301 Acer platanoides L.

302 Acer platanoides L. `Rubrum’

303 Acer platanoides L.'Faasens Black'

0 304 Paltin de munte Paltin de munte Paltin de munte 23 1974 1974 1974 1976 1959 2004 1997 1954 2002 1974 1978 2002 1999 2000 1974 29 42 50 31 China (Mandc.)Corea 31 20 24 China (C. si V.) 31 24 5 47 2002 1978 1999 2000 2000 2002 2000 1954 1974 2002 Dahlem Rogow Montreal Canada Stefanesti Praga Wageningen Vacratot Montreal Macea Macea Moscova Kornik Tartu Kostelec Kostelec Rogow Rogow Kornik Dahlem Vacratot Rogow Moscova Ottawa Bruxelles Poznan Paltin rosu Amer. de N. (E.) 23 23 46 24 50 6 18, 19 23, 48, 49, 50 47 Amer. de N. 19 49 19 22 Artar tatarasc Artar tatarasc Artar tatarasc Eur. de SE, Caucaz, Armenia, Iran 22 47 Eur.Centralã si de S.,Caucaz,Asia M 1961 G.B. Bucuresti 27 10 2002 Plante achiziþionate Eur. Centralã. si de S.,Caucaz,Asia M Simeria

1

2

3

(continuare)

Acer pseudoplatanus L.

4 29, 30, 49

5

6

305 Acer pseudoplatanus L. 'Brillantissimum' 306 Acer pseudoplatanus L.f. erytrocarpum (Carr.)Pax.

307 Acer roeschense 308 Acer rubrum L.

309 Acer rufinerve Sieb. & Zucc. Japonia Paltin de zahar Paltin argintiu Paltin argintiu Artar de munte Artar de munte Amer. de N. (E.) Amer. de N. (N.)

310 Acer saccharum Marsch. 311 Acer sacharinum L.

312 Acer sacharinum L.’Wieri’ 313 Acer sieboldiana Miq.

ANEXA II

314 Acer spicatum Lam.

315 Acer subintegrum Pojark

316

Acer tataricum L.

317 Acer tataricum L. ssp ginnala 318 Acer tataricum L. var. torminaloides

319 Acer tegmentosum Maxim.

320 Acer tetramerum Pax. 321 Acer tetramerum Pax. var. betulifolium(Maxim.)Rehd.

322 Acer trautvetteri Medw.

141

142

(continuare)

0 323 China (E.), Japonia Corea, Manciuria China (N) Japonia 31 2000 2001 1974 1999 1976 1974 2002 14, 47, 26 49 18, 38, 49 34, 50 48 41 47 24 Amer. de N. Eur. (reg. mont.),Groenlanda 6 2004 1967 1974 1974 1974 1976 1974 Poznan Praga Waasland Dahlem Leipzig Mainz Tulcea Nancy Montreal Greifswald Moscova Moscova Kuibisev Surianu Rostock Texas Castan porcesc Castan porcesc Castan porcesc Castan porcesc rosu Cenuser, otetar fals Cenuser, fals otetar Cenuser, fals otetar China (V.) China (V.) Asia Italia, Corsica Anin negru Siria Amer.de N.(Alaska pana Calif.) Eur. - Siberia, Afr. de N. 23, 44 19 29 48 11 China 41 21, 27, 35 10, 11 23 18, 23 Balcani 9, 23, 36, 49, 50 48 7 2000 Rogow 50 47 1999 2002 Rogow Rogow 22 Nancy 3 Xopor

1

2

3

4

5

6

Acer trifidum Hook. & Arn.(=A. buergerianum)

324 Acer triflorum Komar. 325 Acer truncatum Bge.

326 Acer tschonoskii Maxim. var. rubripes 327 Acer turcestanicum Pax.

328 Aesculus arguta Buckl. 329 Aesculus hippocastanum L.

330 Aesculus hippocastanum L. `Pendula’ 331 Aesculus hippocastanum L. `Pyramidalis’

332 Aesculus x carnea Hayne 333 Ailanthus altissima (Mill.)Svingle

334 Ailanthus altissima (Mill.)Svingle 'Nitra'

335

Ailanthus altissima (Mill.)Svingle 'Pendulifolia'

336 Ailanthus giraldii Dode. 337 Ailanthus vilmorinnana Dode.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

338 Albizia julibrissin Durazz.

339 Alnus cordata (Loisel)Desf. 340 Alnus glutinosa (L.)Gasrtn.

341 Alnus orientalis Decne. 342 Alnus rubra Bomg.

343 Alnus sorbata 344 Alnus tenuifolius Nutt. Anin verde

345

Alnus viridis DC.

(continuare)

0 1 346 Amelanchier alnifolia Nutt. 2 S.U.A de NV 13 8 6 Rogow Sophia Canada Kyoto Kornik Leningrad Moscova Barres Sophia Verrnison Mainz Kornik Dubrava 1974 1976 1969 1969 1974 1974 4 20 20 48 19 48 Amorfa Amorfa Amorfa Amer. de N. Amer. de N. Amorfa Amer. de N. Amer. de N. 33 48 23 48 20 38 1967 1969 1964 1969 1976 1976 1963 1976 1974 Kornik Dubrava Halle Bruxelles Barres Kazakstan Vacratot Riga Bazos Dubrava Alexandria Udine Udine Ashlamabad Dubrava Barres Alexandria 27 1969 1969 1974 2002 1974 1997 China Amer. de N. Amer. de N. (E.) Amer. de N. 13 Amer. de N. Amer. de N. 18 18 18 38 46 3 20 24 20, 27 Amer. de N. Amer. de N. Amer. de N. 27, 46 23 38 47 35 3 5 2002 2004 6

4

347 Amelanchier asiatica Endl. 348 Amelanchier asiatica Endl. var. sinica Schneid.

349 Amelanchier bartramaina Rosm. 350 Amelanchier canadensis (L.)Med.

351 Amelanchier oblongifolia Roem. 352 Amelanchier ovalis Med.

353 Amelanchier oxyodon Koehne (=A. florida) 354 Amelanchier sanguinea (Pursh.)DC.

ANEXA II

355 Amelanchier x spicata K.Koch.

356 Amorpha californica Nutt.

357 Amorpha canadensis Med. 358 Amorpha canescens Pursh.

359 Amorpha caroliniana Groom.

360 Amorpha craceolanata Wats.(=A. fruticosa var. craceolanata)

361 Amorpha emarginata 362 Amorpha etation

363 Amorpha fruticosa L. 364 Amorpha fruticosa L. 'Crispa'

365 Amorpha fruticosa L. var. angustifolia Pursh.

366 Amorpha fruticosa L. var. croceo-lanata 367 Amorpha fruticosa L. var. marginata

143

144

0 368 Amorpha glabra Poir. 2 Amer. de N. Amer. de N. 48 1976 1976 1964 2002 1978 1969 1967 1969 2002 2000 1959 2000 1969 1974 13 13 3 22 Corsica, Sardinia China de V. China de V. Japonia 49 26 48 21, 24 46, 48 Japonia 43 30 2001 1959 1974 1953 Trieste Bremen Udine Udine Bonn Dobrowskego Kyoto G.B. Bucuresti G. B. Iasi New York Barres Simeria (butasi) Dublin Vacratot Vacratot Rogow G.B. Bucuresti Leningrad Helsinki Newcastle Tharand Wroclaw Udine Dubrova Dubrava Amer. de N. 48 47 Amer. de N. Amer. de N. 16, 20 SUA 13 Asia (NE) 6, 48 Amer. de N. Amer. de N. Absint Europa 6 23 31 14 7 14, 20 48 18 48 48 26 20 1969 1969 Poznan Armenia 19 48 3 5 1974 1976 6 Alexandria Esperance

1

4

(continuare)

369 Amorpha herbacea Walt.

370 Amorpha marginata Pursh. 371 Amorpha microphylla Pursh.

372 Amorpha paniculata Torr. & Gray.

373 Amorpha pubescens Willd.(= A. herbacea) 374 Amorpha tennessensis Shuttlew.

375 Amorpha tomentosa Raf. 376 Amorpha virgata Small.

377 Amsonia tabernaemontana Watt. 378 Aralia elata Seem.

379 Aralia racemosa L. 380 Aralia spinosa L.

381 Aronia melanocarpa Eliott.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

382 Artemisia absinthium L.

383 Arundo donax L. 384 Arundo donax L. `Variegata’ 385 Berberis aemulans Schneid.

386 Berberis aetnensis Presl.

387 Berberis aggregata Schneid.

388

Berberis aggregata Schneid.var. pratii Schneid.

389 Berberis amurensis Rupr.

390

Berberis amurensis Rupr. var.japonica (Regel.)Rehd.

391 Berberis angulosa Wall.

0 2 47 1964 2000 Vacratot 1974 1964 1964 1964 1969 1967 1974 1967 1974 1967 48 35 9, 24 20 31 6 48 26 China 5 20 43 47 1976 1967 1969 1967 1969 1967 2000 1967 1969 Taschent Alma-Ata Rostock Tubingen Nantes Strasbourg Greisfwald Helsinki Xopor Newcastle Newcastle Frunze Minsk Postdam Poznan Bruxelles Berlin USA Xopor Vacratot Salaspils Polonia Esperance New York Taschent Krakow Kamen Polonia Xopor G.B. Cluj Utrecht Himalaia (NV) 20 20 20 28 44 7 43, 44 44 17 24 8 43 44 24 20 48 48 46 5 3 5 6

1

4

(continuare)

392 Berberis arido-calida 393 Berberis aristata DC.

394 Berberis asiatica

395 Berberis bergmanniae Schneid. 396 Berberis boiserii

397 Berberis brachypoda Maxim. 398 Berberis canadensis Mill.

399 Berberis candidula Schneid. 400 Berberis chenautii

ANEXA II

401 Berberis chinensis Poir. 402 Berberis chitria Lindl.

403 Berberis circumserrata Schneid. 404 Berberis concinna Hook.

405 Berberis consimilis Schneid. 406 Berberis cooperi

407 Berberis crataegina DC. 408 Berberis cretica L.

409 Berberis declinata Schrad.

410 Berberis dielsiana Fedde.

411 Berberis dyctyonsura

412 Berberis edgeworthiana Schneid. 413 Berberis emarginata Willd.

414 Berberis faxoniana Schneid. 415 Berberis fendleri Gray.

416 Berberis forestii

145

146

2 27 1969 1969 1976 1976 1967 1969 1982 1997 2002 2004 1964 1967 1969 1967 1969 24 16 6, 27 31 43 24 6 43 43 Turkest. 20, 26, 44 26, 47 48 1967 2000 1969 1964 1967 1967 1969 1969 1967 1969 1967 Wiena Dijon Frunze Berlin Berlin Surrey Bratislava Tadjikistan Poznan Poznan Vacratot Minsk Helsinki Universitat Rostock Minsk Dublin Cluj Kyoto Warsovia Warsovia Berlin Poznan Varsovia Minsk Dahlem Moscova Frunze Leningrad Leipzig Amsterdam Rogow Vernison China de V. China de V. 48 16 43 47 48 49 18 Himalaia 30 China Centr. 27 Corea 13 47 Himalaia,Casmir,Nepal 9, 26, 31, 47 7 43 13 7 6, 30 7 48

(continuare)

0 1 417 Berberis formosana 418 Berberis francisci-ferdinandi C.K. Schneid. 3 5 6

4

419 Berberis gagnepainii C.K. Schneid.

420 Berberis globularis 421 Berberis gyalaica Ahrendt.

422 Berberis henryana Schneid.

423 Berberis hookeri 424 Berberis ilicifolia Forst.

425 Berberis jaeschkeana C.K.Schneid.

426 Berberis jamesiana 427 Berberis julianae Schneid.

428 Berberis kansuensis 429 Berberis koreana Palib.

430 Berberis laxiflora Schrad.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

431 Berberis lucida Schrad. 432 Berberis lycium Royle

433 Berberis lycium Royle. `Atropurpurea’ 434 Berberis mirtifolia Stapf.

435 Berberis morrisonensis Hayale

436 Berberis mouillacana Schneid.

437 Berberis notabilis Schneid.

438 Berberis nummularia Bge. 439 Berberis oblonga (Regel.)Schneid.

440 Berberis orientalis C.K.Schneid.

2 46 1967 2000 1967 1993 1964 1969 1967 1974 1976 1963 16, 43 3 20 21 24 Dracila japoneza 21 10 46, 48 46 26 31 9 1964 1967 1955 1974 1976 1976 1967 2000 1967 Poznan Berlin Leningrad Palermo Essen Szeged Kolnszek Dijon Greisfwald Novosibirsk Tharand Erevan Xopor Vacratot Moskova Arboretumul Bazos Poznan Leningrad Szeged Poznan Pruhonice Berlin Pekin Minsk Vacratot Newcastle Pruhonice Barres Dublin 24 48 16 13, 44 18 35 7 47 23, 24, 48 China de SV 35 46 4 22 48 6 Japonia 47

(continuare)

0 1 441 Berberis orthobotrys Aitch. 442 Berberis pachyasantha Koehne 3 5 6

4

443 Berberis papillifera 444 Berberis para-virescens Ahrendt. 445 Berberis parvifolia Sprangue.

446 Berberis petiolaris 447 Berberis poiretii Schneid.

448 Berberis poliantha Hemsl.

449

Berberis provincialis Schrad. var. serrata Schneid.

450 Berberis pruinosa Franch. 451 Berberis regeliana Koehne.

ANEXA II

452

Berberis regelvaria Koehn. var. rubrifolia Sarg.

453 Berberis rubrostilla Chitt. 454 Berberis sanguinolenta Schrad.

455 Berberis sheriffi

456 Berberis sibirica 457 Berberis sieboldii Miq. 458 Berberis silva-taroucana Schneid.

459 Berberis sphaerocarpa Kar. et. Kir.

460 Berberis stenophylla 461 Berberis thibetica Schneid.

462 Berberis thumbergii DC.

463

Berberis thumbergii DC.`Argenteo-Marginata’

464 Berberis thumbergii DC.’Atropurpurea’

465 Berberis thumbergii DC.’Kobold’ 466 Berberis thumbergii DC.’Maximowiczii’

147

148

2 48 1976 1955 1976 1967 1967 1967 1969 1967 1969 1976 1974 1976 1969 1969 1964 1974 26 3 49 1 20 26 33 19 19 1967 1982 2002 1976 1974 1974 Halle Rostok Poznan Moscova Dijon Kornik Caen Kornik Vacratot Vacratot Poznan Koln Novy-Dvur Kornik Vacratot Plante achizitionate Essen Newcastle Alexandria Dubrava Poznan Kornik Erevan Vacratot Leningrad Arboretumul Bazos Varsovia Szeged 48 Japonia 46 26 7 China de NV 9, 31, 43 Dracila 47 48 46 35 38 48 China (V) 26 24, 46 18 46 6 Europa,Caucaz 6, 31, 46 3, 26 13

(continuare)

0 1 467 Berberis thumbergii DC.’Microphylla’ 468 Berberis thumbergii DC.’Minor’ 469 Berberis thumbergii DC.’Pluriflora’ 3 5 6

4

470 Berberis thumbergii DC.’Uniflora’ 471 Berberis tischleri Schneid.

472 Berberis umbellata Wall. 473 Berberis vernae C.K.Schneid.

474 Berberis virescens Hook. 475 Berberis vulgaris L.

476 Berberis vulgaris L. `Atropurpurea’

477 Berberis vulgaris L. `Serrata’

478 Berberis vulgaris L. 'Violacea' 479 Berberis wallichiana DC.

480 Berberis wilsonae Hemsl. & Wils.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

481 Berberis wilsonae Hemsl. & Wils. var. stapfiana Schneid.

482 Berberis wilsonae Hemsl. & Wils. var. subcaulialata Schneid. 483 Berberis x frikartii Schneid.

484 Berberis x ottawensis Schneid. 485 Berberis x ottawensis Schneid. var. purpurea Schneid.

486 Berberis x ottawensis Schneid.'Superba' 487 Berberis x rubrostilla Chit. `Barbarrosa’ 488 Berberis yunnanensis Franch.

489 Berberis zayulana var. dolicentra

490 Betula albo-sinensis

(continuare)

0 491 Betula alnoides Hamilt. 2 29 19 19 Poznan Kornik Dubrava Dubrava Koln Dubrava Minsk Pruhonice Koln Kornik Rogow Kornik Minsk Pruhonice Barres Koln Kornik 1974 1974 26 42 38 19 19 30 22 29 29 23 41 1969 1976 1976 1976 1974 1974 1976 1974 Poznan Pruhonice Leningrad Leningrad Minsk Dubrava Dubrava Dubrava Kornik Koln Jena Rogow Ottawa 18, 23, 50 1976 1974 1976 1974 1974 1974 1976 1976 1969 1974 1974 1974 1976 29 19 27 29 29, 41 6 19 29 38 11, 29 29 10 19 22 29 26 3 5 1974 1976 1976 6

1

4

492 Betula atrata Domin. 493 Betula carpatica

494 Betula coerulea Blanchard. 495 Betula costata Trautv.

496 Betula ermanii Cham.

497 Betula excelsa Ait. 498 Betula japonica Sub.

ANEXA II

499 Betula japonica Sub. var. mandshurica Winkl. 500 Betula japonica var. oicoviensis

501 Betula kamtschatica (Regel) Jansson 502 Betula lenta L.

503 Betula litwinowi Dougl.

504 Betula lutea Michx. 505 Betula lutea Michx. f. mandshurica

506 Betula mandshurica Nakai. 507 Betula mendwedowii Reg.

508 Betula nigra L. 509 Betula occidentalis Hok.

510 Betula ollegamensis

149

150

(continuare)

0 1 511 Betula papyrifera L. (L.) Her. 2 29 29 47 19 19 29 1974 1976 1974 2002 1976 1999 2000 1974 1974 1976 1976 1976 1976 48 19, 41 48, 50 20, 29 2 China,Japonia 19 26, 46 13 5 48 23 1971 1976 1974 1959 1959 1976 Dublin Dubrava Salaspils Salaspils Poznan Pruhonice Dubrava Rogow Dubrava Kornik Minsk Leningrad Dubrava Kornik Pekin Pekin Tharand Nismingen Ialta Koln Plante achiziþionate Dubrava Barres 19, 42 Mesteacan Europa Asia 22 Amer. de N. (NE) 9 31 Mesteacan pufos Europa(C,N,V),ex URSS 47 23 19 19 30 29 19 14, 48 Europa(N),Asia(E) 29 7, 21, 39 3 5 1974 1974 1974 1976 1976 6 Ottawa Esperance Szeged Dubrava Kornik

4

512

Betula papyrifera L. (L.) 'Her. var occidentalis Sarg.

513

Betula papyrifera Marsh. var subcordata Sarg.

514 Betula pendula Roth.

515 Betula pendula Roth. 'Atropurpurea' 516 Betula pendula Roth. var. youngii Schneid.

517 Betula populifolia Marsh. 518 Betula procera

519 Betula procurba 520 Betula pubescens Ehrh.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

521

Betula pubescens Ehrh.var.carpatica Koech.

522 Betula radeana Trautv. 523 Betula tianschanica

524 Betula ulmifolia Sieb. et Zucc. 525 Bocconia japonica Wild.

526 Broussonetia papyrifera (L.) Vent.

527 Buddleia albiflora Hemsl. 528 Buddleia davidii Franch.

529 Buddleia davidii Franch. `White Bouquet’

0 2 28 2000 1969 2000 2000 1959 1969 1974 22 S.U.A. de SE 46 44 23 28 3 28 8 48 46 20 46 20 1976 2004 1976 1976 1978 1976 1978 Cluj Mlynany Paris Waasland Lyon Kaunas Barres G.B. Bucuresti Halle Manchester Barres Dahlem Dawes Arboretum Barres GB Cluj Dushabe Kornik Nijnigen Dubrava Dahlem Mlynany Turku Milano Stockholm Rogow Vacratot 24 3, 12 3, 13, 31 13 Cimisir, Merisor 13 16 S.U.A. 6 31 China (E si C), Corea 24 Japonia 47 31 30 6, 14, 31 48 5 Eur.(S si V),Algeria,Asia M. 2, 13, 44, 46 50 3 5 6

1

4

(continuare)

530 Buddleia stenostachya Rehd. & Wils. 531 Buxus sempervirens L. `Marginata’

532 Buxus sempervirens L. `Myrtifolia’ 533 Buxus sempervirens L. `Suffruticosa’

534

Buxus sempervirens L. var. angustifolia West.

535 Buxus sempervirens L. var. arborescens L.

536 Buxus sempervirens var. japonica 537 Buxus sempervirens var. media

538 Callicarpa americana L. 539 Callicarpa bodinieri Levl.

540 Callicarpa bodinieri Levl. `Profunsion’ 541 Callicarpa dichotoma Raeusch.

ANEXA II

542 Callicarpa giraldiana Hesse.

543 Callicarpa japonica Thumb.

544 Callicarpa koreana Hort. 545 Calycanthus fertilis Watt.

546 Calycanthus floridus L.

547 Calycanthus glaucus Willd. 548 Calycanthus laevigatus Willd.

549 Calycanthus occidentalis Hook. & Arn.

550 Caragana ambigua Stokes 551 Caragana arborescens Lam.

552 Caragana arborescens Lam. v. albescens 553 Caragana arborescens v. nana

554 Caragana aurantiaca

555 Caragana boisii Schneid.

151

152

0 1 556 Caragana decorticans Hemsl. 2 46 19 8 48 20 1969 1969 1978 1969 1969 1976 1969 1964 1969 1999 38 Japonia,China(N),Asia(NE) 50 22 41 23 23 21, 38, 41 38, 47 26 26 31, 45 8 1969 2004 1969 1976 1969 1974 Greisfwald Vacratot Vacratot Vacratot Taschent Kornik Dubrova Turku Vacratot Poznan Kornik Dawes Arboretum Rostock Kyoto Kornik Dahlem Poznan Kyoto Kornik Kornik Arboretumul Bazos Arboretumul Bazos Greisfwald Kornik Snagov Poznan 6, 47 19 49 43 49 46 46 46 46 Carpen 38 Amer. de N. 39, 41 41 50 17 24 3 5 1976 6 Jena Greisfwald

4

(continuare)

557 Caragana frutex (L.)K.Koch.

558

Caragana frutex (L.)K.Koch. v. mollis Schneid.

559 Caragana microphylla 560 Caragana pygmaea DC.

561 Caragana sibirica Medik. 562 Caragana sinica Rehd.

563 Caragana sophoraefolia Tausch. 564 Caragana turkestanica Komar.

565 Carpinus betulus L.

566 Carpinus betulus L. `Pendula’

567 Carpinus caroliniana Walt.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

568 Carpinus caucasica A. Grassh.

569 Carpinus cordata Bl.

570 Carpinus japonica Blume.

571 Carpinus laxiflora Bl. 572 Carpinus orientalis Mill.

573 Carpinus turczaninowii Hance.

574 Carya cordiformis (Wangenh) K.Koch. 575 Carya glabra (Mill.) Sweet.

576 Carya illinoensis

577 Carya laciniosa (Michx.f.) Loud.

(continuare)

0 1 578 Carya ovata (Mill.) K.Koch. 2 Hicori alb 47 1964 1999 1969 1976 1969 1969 1976 1967 1974 1962 1962 1974 2004 28 25, 30, 49 23 40 8 42 Amer. de N. Eur.(S.),Afr.(N.),Asia(V.) 46 31 48 19 1959 1974 1967 1978 1978 2000 1969 1999 Dahlem Snagov Dushabe Ialta Vacratot Soci Kornik Pekin Ialta Kornik Simeria Potsdam G. B. Bucuresti Vacratot Poznan Soci Wien G.B. Macea Snagov Macea Snagov OS Tismana Arboretumul Bazos 43 Castan bun 48 48 19 48 48 19 China de V. 42 38 47 48 Catalpa mare S.U.A. 50 21 20, 26, 34, 35, 37, 38, 49, 50 49 Eur.(S.),Asia(V.),Afr.(N.) 32 5, 6, 40 3 Amer. de N. (estul) 5 2001 6 Simeria (seminte) -

4 30, 48 20, 31, 39

579 Carya tomentosa (Poir.) Nutt. 580 Castanea denudata (Marsh.) Borkh.

581 Castanea sativa Mill.

582 Catalpa bignonioides Walt.

583 Catalpa bignonioides Walt. `Nana’ 584 Catalpa bignonioides Walt. var. aurea Lav.

585 Catalpa bungei C.A. Mey

586 Catalpa duclouxii Dode 587 Catalpa fargesii Burr.

588 Catalpa hybrida Carr. var. purpurea Rehd. 589 Catalpa japonica

ANEXA II

590 Catalpa ovata C. Don

591 Catalpa speciosa Warder.

592 Catalpa sutchuensis Dode. 593 Catalpa x erubescens Carr.

594

Catalpa x hybrida Spaeth. var. japonica (Dode) Rehd.

595

Catalpa x hybrida Spaeth. var. purpurea Rehd.

596 Ceanothus americanus L. 597 Celtis aculeata Sw. 598 Celtis australis L.

153

154

0 2 29 2002 1969 1963 1969 1976 1967 1974 1976 2000 2000 1974 1974 1976 2002 1967 1974 1976 11 6 42 5, 6 38, 47 5 48 15 18 31 1974 1978 1959 1969 1959 1960 1967 1974 2000 Bruxelles Barres Taschent G.B. Macea Sophia Torino Szeged Barres Gary Johnson Michigan Humboldt Berlin Varsovia Kornik Cracovia Lipelsk Snagov Vernison G.B. Bucuresti Barres G.B. Bucuresti Snagov Kyoto Barres Shanghai B.G. Vernison Taschent Kazakstan G.B. Bucuresti Poznam China, Corea 23 38 47 6 Corea, Japonia S.U.A. (Texas, Florida) 41 31 31 47 Sambovina americana America de N 6, 14 38, 47 21 2, 3, 21 20 35 9 38, 42, 47 5 49 47 5, 49 3 5 6

(continuare)

1

4

599 Celtis biondii Panipan. 600 Celtis bungeana Hl.

601 Celtis caucasica Willd.

602 Celtis glabrata Stev.

603 Celtis jessoensis Koidz.

604 Celtis laevigata Willd.(C. mississipiensis Bosc.)

605 Celtis latifolia 606 Celtis occidentalis L.

607 Celtis occidentalis L. var. canina Sarg. 608 Celtis occidentalis L. var. cordata Willd.

609 Celtis occidentalis L. var. crassifolia Grey.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

610 Celtis pumila Pursh.

611 Celtis pumila Pursh. var. deamii Sarg. 612 Celtis pumila Pursh. var. georgiana Sarg.

613 Celtis reticulata Torr.

614 Celtis sinensis Pers.

615 Celtis sinensis Pers. var. japonica 616 Celtis tala Gillies.

617

Celtis tetrandra Roxb. ssp. sinensis (Pers.)Y.C.Tang

(continuare)

0 618 Celtis tournefortii Lam. 2 6 47 43 38 38 38 1969 1967 1958 1974 1969 1974 1958 2001 2002 1976 1967 2004 30 18 6 Gutui japonez Japonia 18 20 49 6, 48 22 24 44 8 48 1976 1974 1978 1982 1974 1974 1969 1974 1974 Riga Dnetopetrovsk G.B. Bucuresti Dahlem Lvov Kornik Arboretumul Bazos Gary Johnson Gary Johnson Smith College Barres Arboretumul Simeria Kohln Alexandria Duschabe Nantes Barres Toronto Laussane Toronto Budapesta Barres 26 4 20 China 38 22 Amer. de N. (E si centr.) 48 22, 30 26, 39, 48 48 China (C) 28 8, 48 7, 9 19, 30 3 5 1967 1967 1969 1974 1974 6 Kornik Poznan Viena Barres Greisfwald

1

4

619 Celtis trineuria Roxb. 620 Celtis vilmoriniana

621 Cerasus pumila var. depressa 622 Cerasus tomentosa

623 Cercidiphyllum japonicum Sieb. & Zucc.

624 Cercidiphyllum magnificum Nakai.

ANEXA II

625 Cercis canadensis L.

626 Cercis canadensis L. var. alba Rehd.

627 Cercis chinensis Bge.

628 Cercis siliquastrum L. 629 Chaenomeles cathayensis

630 Chaenomeles 'Falconet-Scarlet' 631 Chaenomeles japonica (Thunb.)Lindl.

632 Chaenomeles japonica (Thunb.)Lindl. var. alpina Maxim.

633 Chaenomeles japonica (Thunb.)Lindl. var. umbilicata Hillier

634 Chaenomeles lagenaria Koidz.

155

156

(continuare)

0 1 635 Chaenomeles lagenaria Koidz. var. cathayensis Rehd. 2 18, 48 23 41 Koln Besancon Bruxelles Kuibisev Kuibisev Minsk Stasbourg Ialta Barres Dahlem Minsk Arboretumul Bazos Polonia 2000 1974 1976 47 23, 39, 44 13 6 31 48 46 19, 24 Amer. de N. S.U.A. 48 4 20 23 8 1969 1964 2002 1963 2000 1969 1976 1959 1976 1959 1969 2000 1969 H.B. Pekinensis Arboretumul Barres Dahlem Barres Halle Arboretumul Bazos Lodz Goluchov Pruhonice Snagov Dahlem Pallaza Dubrava Kornik Greifswald Stuttgart Camberra 20 1969 1976 1964 1964 1967 20 38, 43 46 45 31 18 20 18 21 China 19 23 44 19, 26 20 3 China (C. si V.) 5 1974 1976 1976 6

4

636 Chaenomeles mauleyi Schneid.

637

Chaenomeles mauleyi Schneid. var. alpina Maxim

638 Chaenomeles sinensis Koehne.

639 Chaenomeles speciosa Nakai 640 Chaenomeles speciosa Nakai `Cardinalis’ 641 Chaenomeles umbilicata

642

Chaenomeles x superba `Crimson and Gold’

643 Chaenomeles x superba (Frahm.)Rehd.

644 Chionanthus retusa Lindl.

645 Cladrastris lutea (Michx.)K.Koch.

646 Colutea media Willd. 647 Coriaria japonica

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

648 Cornus alba L.

649 Cornus alba L. `Argenteo-Marginata’ 650 Cornus alba L. `Sibirica Variegata’

651 Cornus alba L. `Sibirica’

652 Cornus alba L. `Spaethii’ 653 Cornus alternifolia L.

654 Cornus amomum Mill.

655 Cornus amomum Mill. var. undalifolia

0 2 46 1976 1969 1969 1976 1974 1976 1967 1967 1967 1967 2000 2002 1974 1974 1976 1974 1976 42 9 19 13 Japonia, Corea 48 9, 18, 13, 48 45 11 19 9 24, 25, 27 35 1978 1999 2004 2002 1976 2001 2002 1959 1969 Kornik Udine Kyoto Dahlem G.B. Macea Arad Tadjikistan Dahlem Dahlem Kornik Bratislava Tiblisi Duschabe Macea Porrentruy Arad Bratislava Simeria (seminte) Berlin Pallaza Minsk Varsovia Essen Tibilisi Krakow Greisfwald Varsovia Cambera Leningrad 20, 27 41 38, 48 41 48 20 6 46 43 44, 47 48 13 27, 47 SUA Amer. de N. 48 48 20 44 11 3 5 6

1

4

(continuare)

656 Cornus asperifolia Michx. 657 Cornus australis G.A. Mey.

658 Cornus baileyi Coult. & Evans

659

Cornus baileyi Coult. & Evans `Argenteo-Marginata’

660 Cornus bessayi Koehne. 661 Cornus circinnata

662 Cornus citrina H.

663 Cornus controversa Hemsl. 664 Cornus coreana Tanger.

665 Cornus darvasica Pojark

666 Cornus dumbarii Rehd.

ANEXA II

667 Cornus femina Mill.

668 Cornus glabrata Benth.

669 Cornus hemsleyi Schneid. & Wanger. 670 Cornus hessei Koehne

671 Cornus iberica G. Worow

672 Cornus kousa Buerg.

673

Cornus kousa Hance. var. chinensis A.Osborn.

674 Cornus macrophylla Wall. 675 Cornus mas L.

676 Cornus mas L. var. flava West.

157

158

2 46 1976 1974 1974 1961 1969 1976 1969 1974 1959 1969 1969 Kornik Poznan Snagov Taschent Vancouver Wageningen Bucuresti Greisfwald Kornik Kornik Barres Varsovia 19 19 5 43 46 6 SUA 18 47 40 19 26, 27

(continuare)

0 1 677 Cornus mas L. var. macrocarpa Dipp. 3 5 6

4

678 Cornus obliqua Raf.

679 Cornus officinalis Sieb. & Zucc.

680 Cornus paucinervis Hance 681 Cornus pubescens Nutt.

682 Cornus pumila Koehne.

683 Cornus purpurasii 684 Cornus racemosa Lam. 30 20 48 48 Sanger 47 Amer. de N. 50 27 6 19 6 49 45 19 20 6, 13 28 20 Europa,Asia 6, 21, 22, 24 25 1955 1969 1976 1976 1974 1999 1961 1969 1974 1969 1982 1974 1974 1964 1976

685 Cornus rugosa Lam.

Arboretumul Bazos Dahlem Dubrova Poznan Amsterdam Gruga Park Essen Arboretumul Bazos Vancouver Greifswald Vacratot Cluj Frunze Krakow Wageningen Vacratot Taschent Bruxelles

686 Cornus sanguinea L.

687 Cornus sanguinea L. `Viridissima’ 688 Cornus sericea L. f. baileyi (=C. amomum)

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

689 Cornus stolonifera Michx.

690 Cornus stolonifera Michx. var. flaviramea Rehd. 691 Cornus stolonifera Michx. var. kesselringii

692

Cornus stolonifera Michx. var. nitida Schneid.

693 Cornus stolonifera Michx. var. occidentalis 694 Cornus torreyi S.Wats.

695 Cornus walteri Wagner.

2 Japonia

(continuare)

0 1 696 Corylopsis glabrescens Franch.&Savat. (C. gotoana Mak.) 3 5 2000 2002 2004 2000 1964 1969 2000 1999 1959 2002 2004 2001 35 41 Amer. de N. Scumpie 1 48 1974 1998 Amsterdam Pallaza Bonn Frankfurt Michigan G.B. Iasi Rogow Kornik Besancon Lipelsk Simeria Jena Minsk Kyoto (Exp. For.St.) Dresda Nanking 6 Kyoto (Exp. For.St.) Kyoto (Exp. For.St.) Kyoto (Exp. For.St.) 30 Japonia 43, 48 47 Alun Alun Alun Alun chinezesc China (V,C) 26 23 19 29, 42, 46 20 48 16 42 Eur. 50 45 31 Eur. 11, 18, 49, 50 31 10

4 31 13 4, 13, 48

697 Corylopsis sinensis Hemsl. 698 Corylopsis spicata Sieb. & Zucc.

699 Corylus americana Marsh.

700 Corylus avellana L. 701 Corylus avellana L. `Contorta’

702 Corylus avellana L. var. heterophylla Loud.

703 Corylus chinensis Franch.

ANEXA II

704 Corylus colurna L. 705 Corylus cornuta Marsh. Alun turcesc

706 Corylus maxima Mill. `Purpurea’

707 Corylus sieboldiana Bl. 708 Corylus tibetica Balal.

709 Corylus tubulosa v. purpurea 710 Cotinus americana Nutt.

711 Cotinus coggygria Scop.

712 Cotinus coggygria Scop. `Rubrifolius’

713 Cotoneaster acutifolius Turcz.

49 23 31 31, 46 40 20 48 24

1982 1999 2000 1967 1967 1969 1967

Rogow Rogow Rogow Amsterdam Tubingen Erevan Krakow Poznan

714 Cotoneaster acutifolius Turcz. var. villosula Rehd. & Wills.

715 Cotoneaster adpressus Bois.

159

160

2 48 1978 2000 2000 1976 1963 1969 1969 1959 1999 1976 20 7 4 13 48 9 6 31 31 19 19 23 1969 1969 1967 1974 2004 Bucuresti Kiev Frunze Brno Kiev Ashus Varsovia Strasbourg Bordeaux Kiev Halle Halle Koln Strasbourg Amsterdam Amsterdam Koln Goteburg Nijmingen Salaspils Taschent Varsovia Bratislava Rogow Duschabe Institut dendr. Kornik Brno Berlin Himalaia 19 48 6 46 20 13, 25 47 26 16 13 16 20 19 46 50 35

0 1 716 Cotoneaster adpressus Bois. var. praecox Bois. et Berhault.

3

4

5

6

(continuare)

717 Cotoneaster affinis Lindl.

718 Cotoneaster affinis Lindl.`Bacilaris’ 719 Cotoneaster ambiguus Rehd. & Wils.

720 Cotoneaster amonus Wils.

721 Cotoneaster apiculatus Rehd. & Wils. 722 Cotoneaster ascendens

723 Cotoneaster atropurpureus 724 Cotoneaster boisianus Klotz.

725 Cotoneaster bullatus Bois. 726 Cotoneaster bullatus Bois. var. macrophyllus Rehd. & Wills. China de V.

727 Cotoneaster bullatus Boiss. var. floribunda Rehd. & Wills.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

728 Cotoneaster buxifolium Wall. 729 Cotoneaster cinerascens Flick. & Hylmo

730 Cotoneaster cochleatus (Franch.)Klotz. 731 Cotoneaster cochleatus (Franch.)Klotz. f. rotundatus

732 Cotoneaster congesta

733 Cotoneaster cooperi Marquand 734 Cotoneaster coriaceum

735 Cotoneaster dammeri Schneid.

736 Cotoneaster dielsiana Pritz.

737 Cotoneaster dielsiana Pritz. var. elegans Rehd. & Wills. 738 Cotoneaster digarthus

(continuare)

0 739 China (SV), Himal. 16, 24, 27, 31, 48 1963 1963 1974 1974 1963 1974 2000 1999 1974 2000 30, 38, 48 4 6, 7 7 49 China de V. 18 13 48 18 China de V. 48 China (C si V) 49 1967 1969 1969 1982 1995 1980 2000 1982 Brno Arboretum Waasland Kiev Strasbourg Kiev Strasbourg Kiev Kornik Kornik Lipetsk Brno Koln Jena Koln Nijmingen Novy Dvur Klankstat Kiev Newcastle Rogow Brno Goteborg Barres Bratislava Bucuresti Kornik Vancouver Vancouver 16 14, 31 31, 43, 47 Himalaia 6 23, 50 20 39 20 46 20 28 31 20 31 China de V. 18 18 1978 Kornik

1

2

3

4

5

6

Cotoneaster distichus Lange.(C. rotundifolia Wall.)

740 Cotoneaster divaricatus Rehd. & Wills.

741 Cotoneaster foveolatus Rehd.&Wils.

742 Cotoneaster franchetii Boiss. 743 Cotoneaster frigida Wall.

744

Cotoneaster frigidus Wall.&Lindl. `Fructo-Lutea’

745 Cotoneaster frobelli Vilm.

746 Cotoneaster giraldii Flinck & Hylmo 747 Cotoneaster glomerulatus W.W.Smith

ANEXA II

748 Cotoneaster harrysmithii Flinck. & Hylmo 749 Cotoneaster hebephyllus Diels.

750 Cotoneaster henryana Rehd. & Wills.

751 Cotoneaster hisarica 752 Cotoneaster hjelquistii Flinck & Hylmo 753 Cotoneaster horizontalis Decne.

754 Cotoneaster horizontalis Decne. `Adpressa’ 755 Cotoneaster horizontalis Decne. `Ascendens’

756 Cotoneaster horizontalis Decne. `Robusta’ 757 Cotoneaster horizontalis Decne. `Saxatilis’

758 Cotoneaster horizontalis Decne. `Wilsonae’ 759 Cotoneaster horizontalis Decne. var. perpusillus Schneid.

760 Cotoneaster humilis Dunn. 761 Cotoneaster hupehensis Rehd. & Wills.

161

162

0 2 13 2000 1969 1969 1978 1969 1969 1963 1974 1999 1967 1969 1976 1976 6 20 China de V. Asia de V. 31, 40 46, 48 47 46 21 9 48 China 13, 26 20 1969 1964 1964 1969 1974 1974 1976 1961 Salaspils Kornik Munchen Kornik Brno Strasbourg Kiev Halle Koln Uppsala Uppsala Koln Stanovliansky Amsterdam Bratislava Koln Varsovia Halle Dijon Cluj Kiev Koln Poznan Brno Kuibisev Dubrava Varsovia Brno 47 46 20 31 26 Europa, Asia 7 16, 21 M-tii Altai 48 16 20 Europa,Asia 47 21 48 26 6 9, 24 31 31, 47 4 3 5 6

1

4

(continuare)

762 Cotoneaster hylmoei Fl.&Fryer 763 Cotoneaster ignavus Wolf.

764 Cotoneaster ignotus Klotz 765 Cotoneaster insignis A.Pojark.

766 Cotoneaster integerrimus Med.

767 Cotoneaster kitaibelii 768 Cotoneaster laxiflora Lindl.

769 Cotoneaster lucidus Schlechtd.

770 Cotoneaster ludlowii 771 Cotoneaster mairii Levl.

772 Cotoneaster megalocarpus Popov.

773 Cotoneaster melanocarpus Lodd. 774 Cotoneaster melanocarpus Lodd. var. commixta Schneid.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

775 Cotoneaster melanocarpus Lodd. var. laxiflorus (Lindl.)Schneid.

776 Cotoneaster microphillus Wall. 777 Cotoneaster mongolica A.Pojark.

778 Cotoneaster moupinensis Franch. 779 Cotoneaster multiflorus Bge.

780 Cotoneaster multiflorus Bge. var. calocarpus Rich. 781 Cotoneaster nan-shan

782 Cotoneaster nanus 783 Cotoneaster niger (Thunb.)Fries.

784 Cotoneaster nitens Rehd. & Wills.

(continuare)

0 1 785 Cotoneaster obscurus Rehd. & Wills. 2 China de V. Cluj Halle Toronto Potsdam Dahlem Caen Pruhonice Kornik Koln Strasbourg Wasland Frunze Strasbourg 1978 2000 2000 1969 1969 1982 1997 2002 13 China (V) 18 6 8 50 46 China China (C) 14, 47 31, 38 18 China (C) 50 1978 1976 1967 1967 1993 Kiev Minsk Brno Brno Liverpool Snagov Nantes Posdam Berlin Kiev Dahlem Wittenberg Halle Xopor Novy Dvur Posdam Koln Ialta Mlynany Strasbourg 3 5 1961 1974 1974 1976 2000 1978 1976 1974 6

4 13, 16, 46 21 27 35 46 31 20 48 21 5 22 13 8 20 19 7 31 48 46

786 Cotoneaster obscurus Rehd. & Wills. var. cornifolius Rehd.&Wills. 787 Cotoneaster obtusa Wall. China (V)

788 Cotoneaster oligantha Pojark. 789 Cotoneaster orbicularis

790 Cotoneaster pangiensis Klotz. 791 Cotoneaster pannosus Franch.

792 Cotoneaster pekinense 793 Cotoneaster permutatus

ANEXA II

794 Cotoneaster perpusillus Klotz. 795 Cotoneaster polyanthema E.Wolf.

796 Cotoneaster popovii Pojark. 797 Cotoneaster przewalskii Pojark.

798 Cotoneaster racemiflorus K.Koch. Himal., Mediterr. Reg. 49 18 29

799 Cotoneaster racemiflorus K.Koch. var. royleana Dipp.

800 Cotoneaster rehderi 801 Cotoneaster reticulatus Rehd. & Wills.

802 Cotoneaster rosea Edgew. 803 Cotoneaster rotundifolia Wall

804 Cotoneaster rubens

805 Cotoneaster salicifolius Franch. 806 Cotoneaster salicifolius Franch. var.

flocosus Rehd. & Wills.

807 Cotoneaster salicifolius Franch. var. rugosa Rehd. & Wills.

163

164

2 18, 48 2004 2000 1967 1967 1974 1982 1993 2002 1999 1976 1999 2002 11 30 31 48 China (C) 13, 31 20, 47 5 50 24 27 18 7 1974 1959 1969 1969 1959 1974 Jena Koln Strasbourg G.B. 'Louis Pasteur' Strasbourg Arad G.B L. P. Strasbourg Xopor Dahlem Kiev Taskent Goteborg Wageningen Amsterdam Strasbourg Brno Kiev Salaspils 31 20 48 48 China 16 16 49 18 13 15 29 46 46 46 Europa C. si de V. 23 23 46 50 11

0 1 808 Cotoneaster scandinavicus 809 Cotoneaster shansiensis Flinck. & Hylmo 3 5 6

4

(continuare)

810 Cotoneaster sikangensis Flinck. & Hilmo 811 Cotoneaster simonsii Bak.

812 Cotoneaster splendens Flinch.&Hilmo.

813 Cotoneaster sternianus Boom.

814

Cotoneaster suavis Pojark

815 Cotoneaster submultiflorus M.Pop. 816 Cotoneaster tauricus Pojark

817 Cotoneaster tenuipes Rehd. & Wills.

818 Cotoneaster tomentosus (Ait.)Lindl. 819 Cotoneaster veitchii Klotz

Liverpool Washington Park Arb. Brno Strasbourg Kostelec Koln Strasbourg Bucuresti Ottawa Ialta Strasbourg Greiswald Minsk Salaspils Salaspils

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

820 Cotoneaster vilmoriniana

821 Cotoneaster wardii W.Smith 822 Cotoneaster watereri Endl.

823 Cotoneaster wattii Klotz 824 Cotoneaster zabeli Schneid.

825 Crataegomespilus grandiflora (Sm.)Camus. 826 Crataegus acutiloba Sarg.

827 Crataegus allemaniensis var. alemaniensis

828 Crataegus allemaniensis var. curvisepala

2 18 1993 1964 1964 1969 1969 1974 1974 1976 2002 1969 1974 1982 1974 2004 1974 41 38, 47 13 Europa 48 2 22 8 Manciuria 23 48 19 Manciuria 48 5 1969 1976 2002 2004 2004 1974 1967 1974 2004 2004 1976 Berlin Snagov Minsk Vacratot Ottawa Taschent Salaspils Minsk Taschent Arboretumul Bazos Poznan Salaspils Salaspils Berlin Minsk Minsk Poznan Londra Worcester Salaspils Vacratot Kornik Taschent Salaspils Minsk Leningrad Minsk Leningrad Kuibisov Leningrad Salaspils-1 20 20 8 38 48 20 20 44 20 48 Amer. de N. 48 27 49 6 19 America de N. 27 19 8

(continuare)

0 1 829 Crataegus allemanniensis Cin. var. microalemanniensis Cin.

3

4

5

6

830 Crataegus almataensis 831 Crataegus altaica (Loud.)Bge.

832 Crataegus altaica (Loud.)Bge. f. flava M.Pop 833 Crataegus altaica (Loud.)Bge. var. incisa 834 Crataegus anomala Sarg.

835 Crataegus apiomorpha 836 Crataegus aprica Beadle.

837 Crataegus arnoldiana Sarg.

ANEXA II

838 Crataegus astrynganica 839 Crataegus aulica

840 Crataegus beata Sarg. 841 Crataegus blandiardii Sarg.

842 Crataegus brainerdi var. asperifolia 843 Crataegus calpodendron Med.

844 Crataegus calpodendron Med.f rubra 845 Crataegus calycina

846 Crataegus cerola Sarg. 847 Crataegus champlainensis Sarg.

848 Crataegus chlorosarca Maxim.

849

Crataegus chlorosarca Maxim. v. chlorosarca

850 Crataegus chrysocarpa

165

166

2 19 1974 2004 1967 1974 1974 1976 1976 1974 1976 1974 2002 8 20 20 42 42 Amer. de N. 23 49 27 24 47 27 27 48 1974 1976 1976 1976 1976 1967 1982 1974 2002 1974 1974 2004 Minsk Oulu Dubrava Minsk Stanislaw Vacratot Berlin Minsk Salaspils Arad Vacratot Frunze Riga Varsovia Stanovleaski Lodz Minsk Poznan Wageningen Minsk Greiswald Salaspils Minsk Snagov Salaspils Minsk Ottawa Poznan Salaspils Kornik G.B. Bucuresti 8 50 26 23 8 27 48 Siberia(SE),China(N) 27 22 35 22 27 8 29 21 7 42

(continuare)

0 1 851 Crataegus coccinea 852 Crataegus coccinioides Ashe. 3 5 6

4

853 Crataegus compacta

854 Crataegus crus-galii L.

855

Crataegus crus-galii L. var. pyrecanthifolia Ait.

856 Crataegus dahurica Koehne. 857 Crataegus densiflora

858 Crataegus dougloxii Lindl. 859 Crataegus dsungarica Zbl. 860 Crataegus dunbary Sarg.

861 Crataegus ellwangeriana Sarg.

862 Crataegus elongata Sarg. 863 Crataegus excelsa Sarg.

864 Crataegus faxoni Sarg. 865 Crataegus fecunda Sarg.

866 Crataegus ferganensis Pojark. 867 Crataegus fertilis

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

868 Crataegus festiva Sarg. 869 Crataegus flabellata K.Koch.

870 Crataegus flava Ait.

871 Crataegus fratensis 872 Crataegus grandiflora

873 Crataegus grayana Eggl. 874 Crataegus hesilia

875 Crataegus holmesiana Ashe. 876 Crataegus horida Medic. v. horrida

2 41 1969 1974 1969 1999 2004 1974 1976 1969 2004 1974 1976 2002 27 19, 48 38 38 8 27 35 31 19 19 Europa,Africa de N.,Asia 31 27 2004 1969 1969 1974 1974 2000 1969 1974 1974 Minsk Dahlem Dahlem Berlin Erevan Besancon Salaspils Mlynany Kornik Bratislava Salaspils Salaspils Salaspils Poznan Kornik Minsk Minsk Xopor Koln Koln Minsk Minsk Salaspils Lipelsk Essen Poznan Vacratot Nanking 23 38 7, 16 46 2, 19 20 27 31 31 48 38 8 44 22 20, 48 31 40 S.U.A.

(continuare)

0 1 877 Crataegus hupehensis Sarg. 878 Crataegus insperata 3 5 6

4

879 Crataegus intricata Bge. 880 Crataegus intricata Bge.'Nemoralis'

881 Crataegus irrasa Sarg. 882 Crataegus jackii

883 Crataegus jamesiae 884 Crataegus josana C.K.Schneid.

885 Crataegus kamsuensis Wills. 886 Crataegus kamsuensis Wills. f. aurantiaca Wils.

887 Crataegus keepii Sarg. 888 Crataegus kyrtostyla Fing.

ANEXA II

889 Crataegus laevigata 890 Crataegus lanei

891 Crataegus lavallei Herincq. 892 Crataegus lobulata Sarg.

893

Crataegus macracantha Loud. var. integriloba

894 Crataegus macracantha Loud. var. pertomentosa (Ashe)Krusche 895 Crataegus macracantha Loud.

896 Crataegus maximowicziana C.K.Schneid. 897 Crataegus media Bechst.

898 Crataegus meyeri

899 Crataegus mollis Torr. & Gray. 900 Crataegus moloides Sarg.

901 Crataegus monogyna Jacq.

167

168

2 46 1976 1974 1969 1969 1976 2001 1976 1974 1974 1967 1974 1976 1982 1969 Vacratot Arboretumul Bazos Koln Tinisoara Minsk Vacratot Salaspils Minsk Halle Poznan Minsk Sarvar G.B. Macea Vacratot Varsovia Szeged 48 23 Paducel negru Europa de SE(Banat) 38 47 42 9 38 18 6 Amer. de N. 9 8 8 49 20 41 47 16 46 27 31 S.U.A.(N),Canada(E) 2 20 28 8, 19 31 2 America de N. Amer. de N. (E.) 19 18, 27, 48 46

0 1 902 Crataegus monogyna Jacq. `Bicolor’ 903 Crataegus monogyna Jacq. `Rosea’ 3 5 6

4

(continuare)

904 Crataegus nemoralis

905 Crataegus nigra W.&K.

906 Crataegus nitida Sarg. 907 Crataegus opposita Sarg.

908 Crataegus oxyacantha L. 909 Crataegus pedicellata Sarg.

910 Crataegus pedicellata Sarg. var. albicans 911 Crataegus pedicellata Sarg. var. gloriosa Sarg.

912 Crataegus pedicellata Sarg. var. sertata 913 Crataegus pennsylvanica Ashe. 914 Crataegus pentagyna Waldst. & Kitt. var waldstiti Kit. Europa (SE), Caucaz, Persia

2002 1974 2000 2004 2004 2000 2004 2004 1969 1976

Salaspils Frunze Minsk H.B. Sophia Salaspils Gorki Pekina Porrentruy G.B. Macea Porrentruy Salaspils-1 Minsk Bratislava

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

915

Crataegus pentagyna Waldst. & Kitt.

916 Crataegus persimilis Sarg. 'Prunifolia'

917 Crataegus pinnatifida Bge.

918

Crataegus pinnatifida Bge. var. major N.E.Br.

919 Crataegus plagiosepala 920 Crataegus pratensis Sarg.

921 Crataegus precoqua Sarg.

922 Crataegus pringlei Sarg.

(continuare)

0 1 923 Crataegus prunifolia (Lam.)Pers. 2 44 48 48 Coimbra Dubrava Kornik Wageningen Ottawa Poznan Snagov Salaspils Minsk Taskent Salaspils Salaspils 1974 1974 1964 8 S.U.A. 2 46 47 48 17 44 48 21 38 19 27 20 1974 2004 1967 1969 1976 1984 2004 1974 1974 1976 1976 Kornik Minsk Kornik Oslo Taskent Kuibisev Halle Porrentruy Varsovia Kornik Moskova Salaspils Salaspils Berlin Voeratot Ialta Kornik Dnetopetrovsk Bratislava 20 1969 1969 1976 2000 1976 30 38 48 31 48 8 27 35 35 27 27, 44 44 19 48 3 5 1964 1976 1976 6

4

924

Crataegus pubescens Steud. f. stipulacea Stapf.

925 Crataegus punctata Jacq.

926 Crataegus putnaniana 927 Crataegus remontilobata Raik.

928 Crataegus rivularis Nutt. 929 Crataegus roanensis var. fluviatilis

930 Crataegus robesoniana Sarg. 931 Crataegus rotundifolia Moench.

932 Crataegus sanguinea Pall.

ANEXA II

933

Crataegus sanguinea Pall. v. chlorocarpa Schneid.

934 Crataegus schaenophylla 935 Crataegus songarica C.Koch.

936 Crataegus spinosisima Lodd. 937 Crataegus stonei Sarg.

938 Crataegus submollis Sarg.

939 Crataegus suborbiculata

940 Crataegus subrotundifolia Sarg. 941 Crataegus succulenta Link. var. macrantha

942 Crataegus taurica 943 Crataegus tischeleri Schm. 944 Crataegus tomentosa L.

169

170

0 2 23 1964 1976 2000 1964 1978 1978 2002 2002 1969 1976 1962 48 14 China (V) 18 46 10 30 30 20 47 China (N) 49 49 49 2000 1969 1964 1969 1958 1982 Salaspils Salaspils Salaspils Salaspils Salaspils Snagov Nantes Dofteana Lepzig Wien Arboretum Rogow Nanking Modena Vacratot Vacratot Mainz Vacratot GBB Riga Kornik Kuibsev Kuibsev Taschent G.B. Macea Leningrad Duschabe Vacratot 44 42 31 44 42 19 28 27 20, 21, 47, 48 8 13, 21, 47 27 6 31 31 6 19 22 3 5 6

1

4

(continuare)

945 Crataegus tschoncskii var. macrocarpum 946 Crataegus turkestanika

947 Crataegus vallicola Sarg. 948 Crataegus viridis L.

949 Crataegus volgensis A.Pojark.

950 Crataegus wilsoni Sarg. 951 Crataegus x dunensis

952 Crataegus x kyrtostila Fingerh. 953 Crataegus x lauta 954 Crataegus x luzinii

955 Crataegus x ovalifolia 956 Cydonia oblonga Mill.

957 Cydonia oblonga Mill.`"Maliformis’ 958 Cydonia oblonga Mill. `Pyriformis’

959 Cydonia vulgaris Pers. 960 Cytisus leucotrichus

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

961 Cytisus nigricans L. 962 Cytisus sessilifolius L.

963 Daphne laureola L. 964 Decaisnea fargesi Franch.

965

Dendrobethamia japonica Fang. var. chinensis Fang.

966 Desmodium canadense (L.) D.C. 967 Desmodium canescens DC. 968 Desmodium floribundum G.Don. 969 Deutzia discolor Hemsl.

970 Deutzia gracillis S.& Z. 971 Deutzia grandiflora Bge.

0 1 972 Deutzia longifolia Franch. 2 China (V) 20 1969 1964 1964 1974 1959 1974 1959 1959 1974 1964 1969 1974 16 2 China (N), Corea 6 3 23 31 48 Corea 50 38 10 23 21 2000 1974 1974 1961 1976 2002 Cluj Vacratot Cluj Cluj Berlin Arad Snagov Vacratot Novy-Dvur Mlynany Minsk Arboretum Waasland Arboretumul Simeria Vacratot Moscova Vacratot Cluj Bratislava Vacratot Arad Arad Vacratot Vacratot 35 Japonia, China Japonia, China Japonia, China 23 5 23 5 25 47 18, 47 48 47 27 18 18 9, 44, 49, 50 14 47 3 5 2000 6 Arboretum Waasland Modena

(continuare)

4

973 Deutzia purpurascens (L.Henry.)Rehd. 974 Deutzia rosea Rehd. var. campanulata Rehd.

975 Deutzia scabra Thunb. 976 Deutzia scabra Thunb. `Candidisima’

977 Deutzia scabra Thunb. `Plena’ 978 Deutzia scabra Thunb. var. watereri Rehd.

979 Deutzia schneideriana Rehd. 980 Deutzia setchuenensii Franch. var. corymbiflora Rehd.

981 Deutzia sieboldiana Maxim. 982 Deutzia staminea R.Br.

983 Deutzia x longifolia Franch.

ANEXA II

984 Deutzia x magnifica (Lemoine)Rehd.

985 Deutzia x magnifica (Lemoine)Rehd. var. superba Rehd.

986

Deutzia x magnifica (Lemoine)Rehd.`Erecta suspensa’

987 Deutzia x rosea 988 Diervila x hybrida

989 Diervilla florida S. & Z.

990 Diervilla florida S. & Z. `Variegata Nana’

991 Diervilla lonicera Mill.

992 Diervilla praecox Lemoine. 993 Diervilla rivularis Gatt.

994 Diervilla sessiliflora Purc. 995 Diospyros duclouxii

171

172

0 2 19 1961 1974 1969 1974 2000 1959 1976 1961 1969 1976 1961 2000 8, 10 20 5 21, 47 Salba moale Eur.,Asia(V) 1, 5, 27, 49, 50 19, 27 38 5 13 1974 1969 1969 1974 1974 1961 Lituania Rogow Poznan Kuibisov Kamen Bazos New York Bassel Suchumi Kyoto B. G. Jena Krakow Ottawa Cluj Alexandria Greifswald Bucuresti Vacratot Viena Marsilia Kyoto Asia Abanos de Virginia 1, 5 4 1 22 35 33 9 46 45 China, Japonia 6, 18, 22 6, 20, 27 23 19, 26, 27 31 America de N 7, 8, 47 24 41 3 5 6

1

4

(continuare)

996 Diospyros kakii L. 997 Diospyros lotus L.

998 Diospyros virginiana L. 999 Eleagnus angustifolia L.

1000

Eleagnus angustifolia L. var. orientalis Kuntze.

1001

Eleagnus angustifolia L. var. spinosa (L.) O.Kuntze.

1002 Eleagnus argentea Pursh. 1003 Eleagnus montana Mak.

1004 Eleagnus multiflora Thunb.

1005 Eleagnus occidentalis L. 1006 Eleagnus umbellata Thumb. var. parvifolia Servettaz.

1007 Eleagnus umbellata Thunb.

1008 Eucommia ulmoides Oliv. Eucomie China China (centru)

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1009 Euonymus alata Reg. 1010 Euonymus americana L.

1011 Euonymus atropurpureus Jacq. 1012 Euonymus bungeana Maxim.

1013 Euonymus europaeus L.

1014 Euonymus europaeus L. var. alba West. 1015 Euonymus europaeus L. var. intermedia Gaud.

1016

Euonymus europeaus L. var. atropurpurea Nichols.

1017 Euonymus fortunei (Turcz.) Hand.-Mazz.

0 2 13 2001 2002 1961 1974 1963 2002 1974 1976 1967 1974 1969 1976 1967 1976 2004 19 23 48 Japonia 12 48 7, 20, 47 47 26 28.05.054.01 47 47 47 6 1959 1974 1976 1974 2001 2002 1963 2002 2002 2002 Kornik Minsk Bratislava Dublin Minsk Poznan Rogow Nancy Poznan Salaspils Tharand Kornik Kornik Kornik Salaspils Salaspils Bejan Essen Barres Simeria Nantes Strasbourg Berlin Zurich Wageningen Pekin Dahlem G.B. Macea 1 6 14 47 45 1 22 48 48 22 23 47 46 46 13 Asia 8 3 5 6

1

4

(continuare)

1018 Euonymus fortunei (Turcz.) Hand.-Mazz. `AureoMarginata’

1019 Euonymus fortunei (Turcz.) Hand.-Mazz. `Emerald'n Gold’

1020 Euonymus fortunei (Turcz.) Hand.-Mazz. var. radicans (S. & Micq. 1021 Euonymus hamiltonianus Wall.

1022

Euonymus hamiltonianus Wall. var jedoensis Koehne.

1023 Euonymus japonica L. `Argenteomarginata’ 1024 Euonymus jedoensis Koehne.

1025 Euonymus latifolius (L.) Mill. 1026 Euonymus macroptera Rupr.

ANEXA II

1027 Euonymus makii Rupr. 1028 Euonymus nikoensis Nak.

1029 Euonymus pendula Wall. 1030 Euonymus phellomana Loes.

1031 Euonymus sacrosanctus Koidz. 1032 Euonymus sanguineus Loes. & Diels.

1033 Euonymus semiexerta Koehne.

1034 Euonymus sieboldianus Bl.

1035 Euonymus verrucosus Scop. 1036 Euonymus vidalii Franch. & Sav.

1037 Evodia daniellii Hemsl. 1038 Evodia hupehensis Dode.

1039 Evodia velutina Rehd & Wils 1040 Exochorda giraldii Hesse.

173

174

2 11 1976 2002 2002 2002 1961 1960 1974 1976 1969 1976 1967 1969 1974 1982 Plante achiziþionate Plante achiziþionate Plante achiziþionate Arboretumul Bazos G.B. Bucuresti G.B. Lyon Snagov Kaunas Mainz Vacratot Kaunas Varsovia Strasbourg Tartu Dahlem Alma-Ata 19 10, 36, 45 16 Fag 16, 23, 47 48 3, 7, 47 China Asia 16, 17 47 48 10, 48 46 Corea 6, 14, 24, 26 3 18 49 2, 5, 6 48 22, 28 Frasin alb S.U.A. 38 8, 47 48 48 21 26 Europa 12, 45

(continuare)

0 1 1041 Exochorda grandiflora Hook. 1042 Exochorda korolkowii Lawall. 3 5 6

4

1043 Exochorda racemosa (Lindl.) Rehd. 1044 Exochorda tianschanica

1045 Fagus silvatica L. 1046 Fagus silvatica L. `Atropurpurea’

1047 Fagus silvatica L. 'Pendula' 1048 Fagus silvatica L. 'Purpurea-Pendula'

1049 Fontanesia fortunei Carr. 1050 Fontanesia phillyroides Labil.

1051 Forsythia europaea Dep. et Bold. 1052 Forsythia giraldiana Albania

1053 Forsythia ovata Nak.

1054 Forsythia suspensa (Thunb.)Vahl. China

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1055 China

Forsythia suspensa Vahl. var. fortunei Rehd.

1976 1960 1964 1974 1976 2001 2002 1964 1978 -

Dahlem Poznan Budapesta Snagov Gary Johnson Gary Johnson Taschent Taschent Varsovia

1056 Forsythia x intermedia Zabel. 1057 Fraxinus americana L.

1058 Fraxinus angustifolia Vahl. 1059 Fraxinus biltmoreana Beadle.

Europa(S),Africa(N),Asia(V) 15, 27, 28 18 Amer. de N. 18 China,Corea,Japonia China,Corea,Japonia 35 6 47

1060 Fraxinus chinensis Roixb.

1961 1969

Vacratot Pekin New York

1061 Fraxinus chinensis Roxb. var. rhyncophylla (Hance.)Hemsl.

(continuare)

0 1062 Fraxinus excelsior L. 2 Frasin 48 2000 1964 1959 1963 1976 1974 1967 1967 1976 1963 1959 28 Frasin de Pennsylvania America de N. (E) 24, 25, 38 48 27 8 Frasin verde S.U.A. Amer. de N. (E.) Turkestan 38, 48 49 46 49 1964 1959 1969 1969 1959 1969 1964 Barres Varsovia Varsovia Dahlem Dahlem Padurea Bejan G.B. Cluj Essen Leningrad G.B.Cluj Snagov Praha Kornik Stefanesti Timisoara Taschent Dahlem G.B. Cluj Dnepetrosk Saporo Taschent Arboretum Waasland Zagreb Antwerpen 35 31 23 Frasin de Oregon 23 48 35 China America de N. (SV) 24 46 24 23 Mojdrean Eur. de S.,Asia M. 35 24, 38 Eur. de S.,Asia M. 47 23 Frasin de Manciuria Japonia Asia (NE) America de N. (SV) 25 Eur., Asia M. 3 5 6

1

4 21, 27, 36, 49 50

1063 Fraxinus excelsior L. `Aurea’ 1064 Fraxinus excelsior L. `Diversifolia’

1065 Fraxinus excelsior L. `Jaspidea’

1066 Fraxinus holotricha Koehne. 1067 Fraxinus latifolia Benth.

1068 Fraxinus longicuspis S.& Z. 1069 Fraxinus mandshurica Rupr. 1070 Fraxinus mandshurica Rupr.var. japonica

1071 Fraxinus mariesii Hook. 1072 Fraxinus oregona Nutt. (F. latifolia Benth.)

ANEXA II

1073

Fraxinus oregona Nutt. var. latifolia (Benth.)Ling.

1074 Fraxinus ornus L. 1075 Fraxinus oxycarpa Willd.

1076 Fraxinus pennsylvanica Marsh ssp. oregona G.K Miller.

1077

Fraxinus pennsylvanica Marsh ssp. velutina G.N.Miller.

1078 Fraxinus pennsylvanica Marsh.

1079

Fraxinus pennsylvanica Marsh. 'Aucubaefolia'

1080 Fraxinus pennsylvanica Marsh. 'Austin' 1081 Fraxinus pennsylvanica Marsh. var. lanceolata Sarg.

1082 Fraxinus pennsylvanica Marsh. var. subintegerima (Vahl.)Ferm. 1083 Fraxinus potamophylla Herd.

175

176

0 1 1084 Fraxinus rotundifolia Mill. 2 23 48 Mainz Snagov Minsk Xopor Macea Macea Porrentruy Viena Ashlamabad Soci Nantes Nantes Nantes G.B. Macea 1963 1978 2004 1974 1974 1974 42 China (C) Gladita chinezeasca Gladita China de E Amer. de N. 22, 47 3, 23, 47 42 3, 18, 35 8 America de N. 3 45 China(N),Corea America de N 19 8, 9, 17, 48 48 1978 1974 1963 1976 1974 2001 1974 Aslahabad Dnedropetrosc G.B. Macea Bazos Barres Snagov Kornik Snagov Pekin Mlynany Timisoara G. B. Macea Ialta 47 27 1969 1999 2000 2004 1976 1963 1978 1982 1999 2000 2000 16 31 50 27 46 23, 38 42 49 9 31 31 49 42 50 18 21 22 23 3 Europa(S),Asia(V) Turkestan S.U.A. 5 1974 1976 6

4

(continuare)

1085 Fraxinus sogdiana Bge.

1086 Fraxinus tomentosa Michx.

1087 Fraxinus velutina Torr. var. toumeyi Rehd. 1088 Genista tinctoria L. Arizona,Mexic Europa,Asia de SV Gladita de apa Amer. de N.

1089 Gleditsia aquatica Marsh.

1090 Gleditsia caspiaca Desf. 1091 Gleditsia ferox Desf. Transcaucazia, Persia China ?

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1092 Gleditsia japonica Miq. Gladita japoneza Japonia,China

1093 Gleditsia koraiensis Nakai. 1094 Gleditsia macracantha Desf.

1095 Gleditsia sinensis Lam.

1096 Gleditsia triacanthos L.

1097 Gleditsia triacanthos L. 'Pyramidalis' 1098 Gleditsia triacanthos L. var. inermis Zbl.

1099

Gleditsia x texana Sarg. (G.triacanthos x G. aquatica)

1100 Grewia parvifolia Bge.

1101 Gymnocladus dioicus (L.) K.Koch. 1102 Halesia caroliniana L.

(continuare)

0 1 1103 Hamamelis japonica S. & Z. 2 24 26 Cluj Leipzig Essen Vernison Koln Viena Mainz Essen Gruga Park - Essen 1974 2004 1969 1976 23. 7 30 Zamosita de Siria Asia M., China, India 48 35 6 4 20 46 22 6 45 2004 2000 2001 1976 Poznan Essen Dahlem Bazos Essen Gruga Park Essen G.B.Iasi Craiova Craiova Szeged Zagreb 30 2004 2004 1976 1974 1976 1998 1991 23 46 China (C.) 11 11 China (C.) China (C.) 50 18 46 3 5 1969 6

4

1104

Hamamelis japonica S. & Z. v. arborea (Mast.)Rehd. Japonia

1105 Hamamelis japonica S. & Z. v. flavo-purpurescens Rehd.

1106 Hamamelis japonica S. & Z. var zuccariniana Gumbleton.

1107 Hamamelis mollis Oliv.

1108 Hamamelis mollis Oliv. 'Brevipetala'

1109 Hamamelis mollis Oliv. 'Feuerzauber' 1110 Hamamelis vernalis Sarg. 18 26 3, 44, 48 5 5 9

ANEXA II

1111 America de N

Hamamelis vernalis Sarg.`Lombarts-Weeping’

1112 Hamamelis virginiana L.

1113 Hamamelis x intermedia Rehd. `Jelena’

1114

Hamamelis x intermedia Rehd. `Rubi Glow’

1115 Hibiscus moscheutos L. 1116 Hibiscus syriacus L.

1117 Hibiscus syriacus L. `Cerulea’ 1118 Hibiscus syriacus L. `Compte de Flandre’

1119 Hibiscus syriacus L. `Monstruosus’ 1120 Hibiscus syriacus L. `Rosea’

1121 Hibiscus syriacus L. `Rubis’ 1122 Hibiscus syriacus L. `Totus albus’

1123 Hibiscus syriacus L. `Violaceus-Plenus’

1124 Hibiscus syriacus L. `Violet Clair Double’

177

178

0 2 38 1937 1976 1976 1967 1976 1974 1967 1969 1969 1967 1961 1976 8 42 China Amer. de N. 18 18 26 8 27 27 27, 28 Nuc de Texas S.U.A. 24 18 1974 1978 1974 1974 1964 1964 1961 1963 Zurich Turku Graz Essen Wageningen Wageningen Barres Hokkaido G.B. Cluj Berlin Paris Duschabe Pekin Alexandria Strasbourg Taschent Taschent Corea Dahlem Rouen Szeged Leningrad 44 10 10, 23 46 8 20 38 46 4 31 Laur 13 4 China 30 28 Japonia 18, 24 48 4 Europa,Asia 6 3 5 6

1

4

1125 Hidrangea aspera D.Don.

(continuare)

1126 Hydrangea bretschneideri

1127 Hydrangea macrophylla (Thunb.) Ser. 1128 Hydrangea paniculata S. & Z.

1129 Hydrangea xanthoneura 1130 Hypericum calycinum L.

1131 Hypericum elatum Ait. 1132 Hypericum hookerianum Wight. 1133 Hypericum kamtschaticum

1134 Hypericum olympicum L. 1135 Hypericum patulum Thunb. 1136 Ilex aquifolium L.

1137 Ilex aquifolium L. `Pyramidalis’

1138 Ilex nigricans 1139 Ilex pernyi Franch. 1140 Indigofera gerardiana

1141 Juglans ailanthifolia Carr. 1142 Juglans ailanthifolia Carr. var cordiformis

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

(Mak.)Rehd.

1143 Juglans allardiana Dode. 1144 Juglans californica S.Wats.

1145 Juglans cathaiensis Dode. 1146 Juglans cinerea L.

1147 Juglans hidsii Jeps.ex. R.E.Sm. 1148 Juglans major (Torr.)Heller.

1149 Juglans mandshurica Maxim. 1150 Juglans microcarpa Perland.

(continuare)

0 1151 Juglans nigra L. 2 Nuc negru, Nuc american 3 S.U.A. de E si S 5 6

1

4 8, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 35, 37, 40, 41, 42, 48, 49, 50 18, 24, 49, 50 1967 1955 2004 1976 2001 1976 1959 47 19 48 27 6 33, 46 33, 43 8 1967 1976 1969 1976 1969 1974 Nanking Turda Hillier Arboretum Berlin Salaspils Brno Lvov Cluj Rostov/D G.B. Cluj Sarvar Arhus Amsterdam Dahlem URSS Vacratot Berlin 35 26

1152 Juglans regia L. 1153 Juglans sieboldiana Maxim. Nuc Eur.(SE),Himal.,China Asia 46 China 13 46 48 30 48 28 47 6 26 4 4

1154 Juglans x intermedia Carr. 1155 Kerria japonica (L.)DC `Pluriflora’

1156 Koelreuteria integrifolia Mer. 1157 Koelreuteria paniculata Laxm.

1158 Koelreuteria paniculata Laxm. var. apiculata 1159 Kolkwitzia amabilis Graebn. 1160 Laburnum anagyroides Med.

ANEXA II

1161

Laburnum anagyroides Med. var. quercifolium Schneid.

1162 Lavandula fragrans 1163 Lespedeza bicolor Turcz.

1164 Ligustrina amurensis Rupr. 1165 Ligustrum acutissimum Koehne.

1166 Ligustrum amurense Carr. 1167 Ligustrum brachystachyum Decne. 1168 Ligustrum compactum Hock.& Thoms.

1169 Ligustrum ibolium Coe. 1170 Ligustrum ibota S.&Z.

1171 Ligustrum insulare Decne. Jap., Corea

1172 Ligustrum japonicum Thunb.

18 28 6

1963 1974

Coimbra Debretin Vacratot

1173

Ligustrum japonicum Thunb. var. rotundifolium Bl.

1174 Ligustrum masalongianum Vis.

179

180

2 6 1969 1969 1969 1969 1976 1974 1976 1974 18 8 46 21 America de N Amer. de N.,Amer. Centr. 16, 26, 44 9 26 38 48, 50 Amer. de N. 8, 18, 23, 35 40, 50 23 20 1964 1971 1976 1964 1961 1999 1959 1969 1967 Minsk Dahlem Bordeaux Debretin Debrecen Gruzia Vacratot Simeria Rostock Snagov Poznan Vacratot Dahlem Cluj Bazos Kyoto Bazos URSS Minsk Novy-Dvur Lutsk Cluj Cluj Budapesta Cluj Amsterdam 3, 6 3, 6 16 16 22 43 48 8 28 28 48 23 Lemn cainesc 48 8 Lemn cainesc Eur., Afr. de N. Eur., Afr. de N. 17, 20, 49

(continuare)

0 1 1175 Ligustrum obtusifolium S.& Z. 1176 Ligustrum obtusifolium S.& Z. var. regelianum (Koehne)Rehd. 3 5 6

4

1177 Ligustrum ovalifolium Hassk.

1178 Ligustrum ovalifolium Hassk.`Argentea’ 1179 Ligustrum ovalifolium Hassk.`Aureo-variegata’

1180 Ligustrum ovalifolium Hassk.`Wolkeri’ 1181 Ligustrum quihoui Carr.

1182 Ligustrum satsumanus 1183 Ligustrum sinense Lour. var. stauntonii Bl. 1184 Ligustrum stauntoni

1185 Ligustrum strongylophyllum Hemsl. 1186 Ligustrum tschonoschii Decne. var. macrocarpum

1187 Ligustrum vulgare L. 1188 Ligustrum vulgare L. `Atrovirens’ 1189 Ligustrum vulgare L. `Auriflorum’

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1190 Ligustrum vulgare L. `Chlorocarpum’ 1191 Ligustrum vulgare L. `Italicum’

1192 Ligustrum vulgare L. `Wolkeri’ 1193 Lindera benzoin (L.)Bl.

1194 Lindera strychnifolia

1195 Liquidambar styraciflua L.

1196 Liriodendron tulipifera L. Arborele lalea, Liriodendron

1197 Lonicera alba Hort. 1198 Lonicera alpigena L. `Ochzoleuca’

2 23 1959 1967 1969 1974 1967 1969 1976 1976 1969 2002 1969 1969 1969 1978 1974 24 19 23 5 19 24 46 46 23 33 50 China (V.) si Tibet 48 1976 1959 1969 1978 1976 1976 1967 1974 1976 1982 Berlin Leningrad Sapporo Moskova Varsovia Minsk Dubrava Vacratot Szeged Mlynany Bucuresti Minsk Dubrava Salaspils Dubrava Dubrova Minsk Amsterdam Greifswald Vacratot Minsk Torino Dubrava Kornik Tubingen Lisabona Vacratot Horog Erevan Cluj 24 Spania, Afr. de N. 24 48 50 30 46 43 19, 25 48 20 12 44 45 45 6 6 19, 23 Siber., China de N, Jap. 50

(continuare)

0 1 1199 Lonicera alseuosmoides Graebn. 1200 Lonicera altaica Pall. 3 5 6

4

1201 Lonicera arborea Boiss.

1202 Lonicera arborea Boiss. var. persica Rehd. 1203 Lonicera canadensis Marsh.

1204 Lonicera caucasica Pallas. 1205 Lonicera caucasica Pallas. ssp caucasica

1206 Lonicera chaetocarpa 1207 Lonicera chamissoi Bge

ANEXA II

1208 Lonicera chrysantha Turcz.

1209

Lonicera chrysantha Turcz. var. longipes Maxim.

1210 Lonicera ciliosa Poir. 1211 Lonicera citisoides

1212 Lonicera coerulea L.

1213 Lonicera coerulea L. var. altaica Sweet. 1214 Lonicera coerulea L. var. edulis Reg.

1215 Lonicera coerulea L. var. graciliflora Dipp.

1216 Lonicera conjugalis Kalb.

1217 Lonicera coreana 1218 Lonicera deflexicalyx Batal.

181

182

0 2 46 1976 1974 1976 1976 1976 1969 1974 1959 1967 1976 1967 1976 1976 1959 1976 1961 1976 1967 1976 50 48 42 46, 48 38 23 27 31 30 27 1974 1978 1976 1976 1976 Salaspils Wurzburg Neuchatel Cluj Moscova Szeged Moscova Minsk Dnetropetrovsk Cluj Dubrava Poznan Dnetropetrovsk Minsk Dubrava Moscova Vacratot Montpellier Mlynany Poznan Dubrava Silva Stepa Essen Barres Arhus Arhanghelsk Stanovliansk Dubrava Riga Varsovia Jena Dubrava 22 14 45 23 48 48 26 Mediter. 25 46, 47 46 43, 47 20 23 23 28, 30 10, 26 46 23 19, 46 Amer. de N. 48 18 3 5 6

1

4

(continuare)

1219

Lonicera deflexicalyx Batal. var. xerocalyx Rehd.

1220 Lonicera demissa Rehd. 1221 Lonicera dioica L.

1222 Lonicera discolor Lindl. 1223 Lonicera edulis Turcz.

1224 Lonicera edulis Turcz. f. rotundata 1225 Lonicera emphyllocalyx

1226 Lonicera etrusca Santi.

1227 Lonicera ferdinandii Franch. 1228 Lonicera flava Sims.

1229 Lonicera floribunda Zab.

1230 Lonicera fragrantissima Lindl. ex. Paxt.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1231 Lonicera gibbiflora Rupr.

1232 Lonicera glaucescens Rydb.

1233 Lonicera glehnii Fr. Schmidt. 1234 Lonicera gynochlamydea Hemsl.

1235 Lonicera heckrottii Rehd. 1236 Lonicera heteroloba Batal.

1237 Lonicera hirsuta Eaton. 1238 Lonicera hispida Pall.

1239 Lonicera iberica Bieb. 1240 Lonicera iberica Bieb. var. microphylla Dipp. 1241 Lonicera ibolium Coe.

(continuare)

0 1 1242 Lonicera involucrata (Richards.)Banks. 2 30 19 Minsk Dubrava Vacratot Snagov Snagov Poznan Poznan Vacratot Minsk Dubrava Vacratot Poznan 1976 1969 1964 1976 1974 20 46 44, 47 48 10 20 Sachalin, Corea 7 24 33 46 19 1974 1974 1967 1976 2000 1959 1969 1969 1976 Duschabe Vacratot Kornik Cluj Dubrava Vacratot Vacratot Greifswald Poznan Minsk Xopor Salaspils Cluj Minsk Minsk Kaunas 33 1959 1974 1974 1967 1967 1969 1974 1976 1976 1974 14 14 26 26, 46, 48 43, 48 20 25 27 47 48 6, 19 20 46 30 17, 48 3 5 1967 1976 6

4

1243 Lonicera involucrata (Richards.)Banks. var. flavescens Rehd. 1244 Lonicera japonica Thunb. var. chinensis Baker.

1245

Lonicera japonica Thunb. var. halliana Nikhols.

1246 Lonicera koehneana Rehd. 1247 Lonicera korolkowii Stapf.

1248 Lonicera korolkowii Stapf. `Floribunda’ 1249 Lonicera korolkowii Stapf. var. aurora Koehne 1250 Lonicera lanata

ANEXA II

1251 Lonicera ledebourii Eschsch. 1252 Lonicera longipes

1253 Lonicera maakii (Rupr.)Maxim.

1254

Lonicera maakii (Rupr.)Maxim. var. erubescens Rehd.

1255 Lonicera maakii (Rupr.)Maxim. var. podocarpa Franch. 1256 Lonicera macrophylla Willd.

1257 Lonicera maximowiczii Reg. 1258 Lonicera maximowiczii Reg. var. sachalinensis Fr.Schmidt.

1259 Lonicera micrantha Zab. non Reg. 1260 Lonicera microphylla Willd.

1261 Lonicera minutiflora Zab.

183

184

(continuare)

0 1262 Lonicera morrowii Gray. 2 6, 44 46 48 Poznan Minsk Berlin Dubrava Dubrava Poznan Vacratot Dubrava Vacratot Riga Dubrava Gorki Moscova Varsovia Dubrava 1969 1964 2001 33, 43 25 46 20 19, 28 19 25 46 5 24 33 Himal. - Afghanistan 49 1969 1976 1976 1969 1978 1978 1978 1976 1969 1967 1969 1982 Varsovia Salaspils Moscova Porrentruy, Musee Jurassien Vacratot Dubrava Dubrava Minsk Dubrava Kornik Dubrava Kuibisev Ialta Erevan Amsterdam Vacratot 23 1976 1976 1976 1974 1976 1969 1971 1976 1978 1967 1967 1976 25 31 48 19 48 48 19, 23 48 03, 47 47 31 43 24 23 13 3 5 1967 1976 1976 6

1

4

1263 Lonicera moupinensis Rehd. 1264 Lonicera myrtilloides Purpus.

1265 Lonicera myrtyllus Hook. et Thoms. 1266 Lonicera nervosa Maxim.

1267 Lonicera notha Zbl

1268 Lonicera olgae Reg. & Schmalh.

1269 Lonicera orientalis Lam.

1270

Lonicera orientalis Lam. var. caucasica (Pall.)Zabel.

1271 Lonicera pallasii Ledeb. 1272 Lonicera periclymenum L.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1273

Lonicera periclymenum L. var. serotina Ait.

1274 Lonicera pileata Oliv. 1275 Lonicera prostrata Rehd.

1276 Lonicera pseudochrisantha A.Gr.

1277 Lonicera punica Rehd. 1278 Lonicera purpusii Rehd.

1279 Lonicera pyrenaica L.

1280 Lonicera quinquelocularis Hardw.

0 1281 8 1969 1974 1974 1959 1969 1969 1976 1969 1976 1976 1969 1976 1969 1976 1974 1967 1976 1978 3, 23 8 33 48 24 46 48 6, 9, 48 5, 48 23 48 48 1959 1969 1969 1976 1969 1976 1974 1974 1976 1978 1974 Snagov Dubrava Vacratot Dubrava Kaunas Minsk Dubrava Minsk Dubrava Krakov Becancon Dubrava Moscova Cluj Kornik Ottawa Dubrava Berlin Minsk Riga Vacratot Riga Szeged Vacratot Kassel Cluj Kornik Dubrava Minsk Vacratot Krakov Leipzig 20 50 47 19 25 19, 44, 46, 47 48 23 9, 43 28, 31, 46 46 3, 30, 33, 46 46 33, 47 28, 31 48 48 23, 48 20

1

2

3

4

5

6

Lonicera quinquelocularis Hardw. var. translucens Zab.

(continuare)

1282 Lonicera ramosissima Tausch. & Sam.

1283 Lonicera regeliana Dipp. 1284 Lonicera ruprechtiana Regel.

1285 Lonicera ruprechtiana Regel. `Calvescens’

1286 Lonicera salicifolia Zab.

1287 Lonicera segresiensis Lav.

ANEXA II

1288 Lonicera sempervirens L.

1289 Lonicera spinosa Jaques. var. alberti Rehd. 1290 Lonicera standishii Jaques.

1291 Lonicera stenatha Pojark.

1292 Lonicera tatarica L.

1293 Lonicera tatarica L. `Alba’

1294 Lonicera tatarica L. `Gracilis’ 1295 Lonicera tatarica L. `Grandiflora’

1296 Lonicera tatarica L. `Haschis’ 1297 Lonicera tatarica L. `Latifolia’

1298 Lonicera tatarica L. `Lutea’

1299 Lonicera tatarica L. `Punicea’

185

186

(continuare)

0 1 1300 Lonicera tatarica L. `Rosea’ 2 20, 48 23 Minsk Szeged Minsk Minsk Washington Kaunas Geneva Rostock Salaspils Rogow Vacratot Amsterdam Ottawa Minsk Szeged Dubrava Geneva Dubrava 1976 46 46 28, 30 48 18 23 19 48 19 24 24 19 1976 1967 1976 1976 1980 1964 1976 1976 1976 1959 1959 1976 Dubrava Petrovsk Minsk Dubrava Berlin Dnetopetrovsk Dubrava Dubrava Lodz Dubrava Cluj Cluj Szeged 24 1969 1969 1976 1969 1976 1974 1969 1969 1969 1976 1976 1976 1978 46 6 26 46 21 China 26 22 Eur. (SE), Himal., Afghan. 5, 6, 13 44 16, 27 23 28, 30, 31 30 19 20, 28, 30 50 14 3 5 1969 1976 6

4

1301 Lonicera tatarica L. `Rubra’ 1302 Lonicera tatarica L. var. sibirica Pers.

1303 Lonicera tatsienensis Franch.

1304 Lonicera tellmaniana Reg. 1305 Lonicera tibetica Burr. & Franch.

1306 Lonicera trichosantha Burr. & Franch. 1307 Lonicera vavilovii

1308 Lonicera vesicaria Komar. 1309 Lonicera webbiana Wall.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1310 Lonicera x bella Zab.

1311 Lonicera x bella Zab. `Candida’ 1312 Lonicera x bella Zab. `Rosea’ 1313 Lonicera x bella Zab. f. atrorosea Zab.

1314 Lonicera x brownii Carr. 1315 Lonicera x muscaviensis Rehd.

1316 Lonicera x notha Zbl. 1317 Lonicera xylosteoides Tausch.

1318 Lonicera xylosteum L.

(continuare)

0 1 1319 Lonicera xylosteum L. 'Compacta' 2 16 31 48, 50 6 19 1969 1976 1974 1969 1959 1976 1976 1976 1974 1976 1959 1976 1976 19 48 Magnolie mare Amer. de N. 11, 16, 24, 30, 48, 50 8 7, 11, 26 48 Magnolie Jap. (Hondo) 18, 23, 24, 49, 50 30 China SUA de SE 7, 13, 14 48 10 1974 2000 1963 2004 Taschent Cluj Montpellier Montpellier Duschabe Snagov Vacratot Cluj Vacratot Amsterdam Poznan Orsova Arboretumul Simeria Minsk Poznan Minsk Vacratot 47 25 22 23 46 48 48 48 5 48 15 48 48 3 5 1999 2000 2001 6 Pruhonice Pruhonice Pruhonice

4

1320 Lonicera xylosteum L. var. mollis

1321 Lonicera xylosteum L. var. nana L. 1322 Lonicera xylosteum L.var. lutea Loisel. 1323 Lycium barbatum Ait.

1324 Lycium chinense Mill.

1325 Lycium chinense Mill. ssp.rhambifolium 1326 Lycium chinense Mill. var ovatum (Veill). Schneid.

1327 Lycium europaeum L.

ANEXA II

1328 Lycium flexicaule Pojark.

1329 Lycium halimifolium Mill. 1330 Lycium horridum Thby. 1331 Lycium sinense Mill. var. ovatum Schneid. 1332 Maclura pomifera Schneid.

1333 Magnolia acuminata (L.)L.

1334 Magnolia acuminata (L.)L. var. cordata Sarg. 1335 Magnolia denudata Desr. 1336 Magnolia fraseri Walt. China

1337 Magnolia kobus DC.

1338 Magnolia kobus DC. var. stellata 1339 Magnolia liliflora Desr.

1340 Magnolia macrophylla Michx.

187

188

0 1 1341 Magnolia obovata Thunb. 2 Japonia 23 2004 1974 2002 2004 2002 1976 48 23 31 Asia (NE),China,Corea 1974 1976 1976 Plante achiziþionate Loiret Novosibirsk Wageningen Wageningen Amsterdam Snagov Bratislava Krakow Poznan Rogow Rogow Simeria S.U.A. SUA 18 13 11 8 10 7, 10 9, 11, 13 Mahonie 3 35 28 48 31 Amer. de N. 1, 18 12 8 7, 13 3 5 6

(continuare)

4 4, 7, 10, 13 46

1342 Magnolia stellata Maxim. 1343 Magnolia tripetala L.

1344 Magnolia virginiana (L.) Purh. 1345 Magnolia x loebneri Kache.

1346 Magnolia x soulangiana Soul. `Amabilis’ 1347 Magnolia x soulangiana Soul. `Lenei’ 1348 Magnolia x soulangiana Soul.-Bodin

1349 Magnolia x 'Susan' 1350 Mahonia aquifolium (Pursh.)Nutt. 1351 Mahonia aquifolium (Pursh.)Nutt. var. juglandifolia Jouin.

1352 Mahonia bealii Carr. 1353 Mahonia repens G.Don

1354 Mahonia x wagneri Rehd. 1355 Malus angustifolia Michx.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1356 Malus arnoldiana (Rehd.)Sarg.

1357 Malus astracanica Dum. 1358 Malus baccata (L.)Borkh.

1359 Malus baccata (L.)Borkh. `Jackii’

41, 44 49 19, 48 19 47 20 23, 27 16

1967 1974 1976 1976 1974 -

Ottawa Kornik Krakow Bratislava Seattle Vacratot Frunze

1360 Malus baccata (L.)Borkh. var. gracilis Rehd. 1361 Malus baccata (L.)Borkh. var. himalaica Schneid.

1362

Malus baccata (L.)Borkh. var. mandshurica Schneid.

1363 Malus baccata (L.)Borkh.f. fructo-luteo Zbl.

2 38 1976 1974 1974 1974 1974 1999 2000 1976 1976 1976 1967 1974 50 20 41 30 Asia de NE 47 41 31 48 41, 48 19, 41 48 1974 1974 1974 2000 2001 1974 1959 1976 Bratislava Sarajevo Gruga Park Essen Gruga Park Essen Kornik Krakov Krakow Poznan Kuibisev Porrentruy Timisoara Xopor Goteborg Sinica Greifswald Lipelsk Bazos Riga Universitat Rostock Universitat Rostock Leipzig G.B. Cluj Nantes Poznan Timisoara Vacratot Londra Kuibisev 35 23 23 41 41 48 Japonia,China 23 50 31 48 31 38 38 38 42 20 41 18 China (NV)

(continuare)

0 1 1364 Malus coronaria (L.)Mill. 1365 Malus domestica Borkh. 'Taernoe' 3 5 6

4

1366 Malus floribunda Van Houtts. 1367 Malus floribunda Van Houtts. var. hilleri

1368 Malus floribunda Van Houtts. var. houtte 1369 Malus fusca Schneid.

1370 Malus glaucescens Rehd. 1371 Malus halliana Koehne.

1372 Malus hartwigii Koehne.

1373 Malus hartwigii Koehne. var. baccata 1374 Malus hupehensis (Famp.) Rehd.

ANEXA II

1375 Malus hybrida cv. 'Kedrini'

1376 Malus hybrida cv. 'Liset'

1377 Malus ioensis Britt. 1378 Malus junnanensis

1379 Malus kansuensis Schneid. 1380 Malus melianae

1381 Malus niedzwetkyana Diek.

1382 Malus orientalis Uglitzkich. 1383 Malus prunifolia (Willd.) Burkh.

1384

Malus prunifolia (Willd.) Burkh. var. coccinea

1385

Malus prunifolia (Willd.) Burkh. var. rinkii Rehd.

1386 Malus pumila Mill.

189

190

(continuare)

0 1 1387 Malus pumila Mill. `Niedzwetzkiana’ 2 49 38 49 42 Snagov Krakov Berlin Tartu Kuibisev Stanovliansk Taschent New York Riga Krakov Amsterdam Timisoara 1974 1976 1976 31 Eur. 49 48 8 42 7 46 41 41 38 1976 1982 1976 2004 1978 2002 1967 1974 1961 1974 Krokov Kornik Amsterdam Salaspils Wageningen Tabor Liberie Cluj Kyoto Stanovlanschi Berlin Koln Riga Golusov Riga 35 1976 1964 1967 1974 1969 1969 1969 30 27 49 8 38 38 41 41 48 19 35 46 Mar paduret 24, 46 3 5 1974 1974 1976 1976 6

4

1388 Malus pumila Mill. `Volakskaya’

1389

Malus pumila Mill. var. paradissiaca Schneid.

1390 Malus robusta Carr. 1391 Malus robusta Carr. v. persicifolia

1392 Malus sachalinense (Coom.) Jusu. 1393 Malus sargenti Rehd.

1394 Malus sieboldii Rehd.

1395 Malus sieboldii Rehd. var. arborescens Rehd. 1396 Malus sikkinensis

1397 Malus sp. 'John Downie' 1398 Malus sublobata Rehd.

1399 Malus sylvestris (L.) Mill. 1400 Malus sylvestris Mill. ssp. aucuba

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1401

Malus sylvestris Mill. ssp. niedzvestakiana Asch.

1402 Malus theifera Rehd. 1403 Malus torigo

1404 Malus toringoides Hughes.

1405 Malus x hillieri 1406 Malus x purpurea (Barbier.) Rehd. 1407 Malus x purpurea (Barbier.) Rehd. `Kobanidzii’

1408

Malus x purpurea (Barbier.) Rehd. var. eleyi Rehd.

0 2 41 1974 1974 1963 1969 1959 2002 1974 1976 1995 1976 2004 1958 1976 1978 1974 41 31 21 Amer. de N.(California) Europa Asia Amer. de N.(E) 31 11 8 46 9 20 Asia China de V 11 48 11 2002 2000 2000 1955 1999 2004 Xopor Kyoto Salaspils Stefanesti Mlynany Moscova Snagov Gary Johnson Rogow Rogow Bazos Bazos Mount Holyoke Salaspils Alexandru Borza'Cluj Bassel Wien Greifswald Kornik G.B. Cluj Sophia Aslahabad Koln Krakov Krakov 41 6 38 19 40 23 41 China (C) 46 Mosmon 48 Dud alb 1 23 47 42 41 China (C si N)- reg. montana 31, 49, 50 Europa (C,S), Asia 7 18 3 5 6

1

4

1409

Malus x purpurea (Barbier.) Rehd. var. szaferi

(continuare)

1410

Malus x purpurea (Barbier.) Rehd. var. wierdakii

1411 Malus x scheideckeri Spath. ex Zabel.

1412 Malus x zumi Rehd.

1413 Malus x zumi Rehd. var. calocarpa Rehd.

1414 Malus yunnanensis Schneid. 1415 Menziesia purpurea Maxim.

1416 Mespilus germanica L. 1417 Miscanthus sinensis `Zebrinus’

ANEXA II

1418

Morus alba L.

1419 Morus alba L. `Pendula’ 1420 Morus alba L. `Pyramidalis’

1421 Morus alba L. `Skeletoniana’

1422 Morus alba L. f. rubra Hort. 1423 Morus australis

1424 Morus nigra L. 1425 Morus nigra L. `Fructo-nigra’

1426 Morus rubra L.

1427 Osmaronia cerasiformis Greene.

1428 Ostrya carpinifolia Scop. 1429 Ostrya virginiana (Mill.) K.Koch.

1430 Padus ivoni 1431 Paeonia albiflora Pall. (P. lactiflora Pall.)

1432 Paeonia delavayi Franch.

1433 Paeonia emodii

191

192

(continuare)

0 1434 Paeonia lutea Franch. 2 20 20 China 18 1976 2001 1978 2004 1969 1976 1978 1964 1976 3 35 Lamaita Europa de S 20 5 31 27 6 23 6 35 1978 1964 1961 1969 Kohln G.B. Iasi Wageningen Arboretumul Simeria Wageningen Paris Coimbra Leningrad Vernison Novy-Dvur Camerino Wroclaw Arad Novy-Dvur Cluj Kaunas Alexandria Vacratot Nantens Bujor mare 11 24, 39 46 Albania, Istria Arbore de pluta Amur, China (N si NE) 42 50 35, 49, 50 30, 42 49 46, 49 26 42, 48 27 26 24 30 China 1 14 2000 3 5 -

1

4

1435

Paeonia lutea Franch. var. ludlowi

1436 Paeonia officinalis L.

6 Mlynany Bassel Washington Park Arb. Trieste

1437 Paeonia suffruticosa Andr. 1438 Paeonia veitchii 1439 Paulownia tomentosa (Thunb.) Steud.

1440 Pernettya mucronatha 1441 Petteria ramentacea (Sieber)Presl.

1442 Phellodendron amurense Rupr.

1443 Phellodendron chinense Schneid. China (C) Jap.

1444 Phellodendron japonicum Maxim.

1445 Phellodendron lawallei Dods.

1446 Phellodendron sachalinense Sarg.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1447

Philadelphus caucasicus Koehne. var. aureus

1448 Philadelphus caucasicus Koehne. 1449 Philadelphus coronarius L.

1450

Philadelphus coronarius L. var. pumilius West.

1451 Philadelphus cymosus Rehd. 1452 Philadelphus delavayi L.

1453 Philadelphus falconeri 1454 Philadelphus floribundus Schrad.

1455 Philadelphus floridus Beadle.

0 2 S.U.A. 6 1969 1969 1961 1961 1961 1982 1974 1982 1993 1967 1961 1982 49 9, 23, 48 31 27 31 Manch. - Corea 5 49 23 26 6 49 20 1982 2001 1964 1961 1961 1982 1963 1961 1982 1978 Vacratot Ednijmegen Vacratot Cluj Montreal Cluj Cluj Berlin New York 47 6 6 Amer. de N. 14 35 28 23 Amer. de N. 49 18 18 44 20 China (Mandc.),Corea Amer. de N. 6 49 6 49 31, 45 2000 G.B. Cluj Napoca 3 5 6

1

4

(continuare)

1456 Philadelphus gordonianus Lindl. 1457 Philadelphus grandiflorus Willd.

1458 Philadelphus hemaini 1459 Philadelphus hirsutus Nutt.

1460 Philadelphus incanus Koehne. 1461 Philadelphus inodorus Koehne.

1462

Philadelphus inodorus Koehne. var. laxus (Schrad.)Hu

1463 Philadelphus insignis Carr. 1464 Philadelphus lemoinei Lemoine.

1465 Philadelphus lewisii Pursh. var. gordoneanus (Lindl.) Koehne. 1466 Philadelphus lewisii Pursh.

ANEXA II

Vacratot Moscova Strasbourg Vacratot Mlynany Cluj Vacratot Dnetopetrovsk B. G. Eberswalde Taschent Novy-Dvur Torino Cluj Dnetopetrovsk China Uppsala

1467 Philadelphus mexicans Schlecht. 1468 Philadelphus microphyllus Gray.

1469 Philadelphus pekinensis Rupr.

1470 Philadelphus pubescens Lois.

1471 Philadelphus purpurascens Rehd. 1472 Philadelphus purpureus-maculatus Lemoine. 1473 Philadelphus satsumanus S. & Z.

1474 Philadelphus schrenkii Rupr.

1475 Philadelphus sericanthus Kahn. 1476 Philadelphus subcanus Koehne.

1477 Philadelphus subcanus Koehne. var.

wilsonii Rehd.

1478 Philadelphus tenuifolius Rupr. et Maxim.

Cluj Inst. Agron. Bucuresti Stanovliansk

193

194

2 6 1961 1982 1969 1974 1961 1969 1974 2004 Puiu Grosu (Timisoara) Cluj Snagov Barres Vacratot Cracovia Tomsk N. Balcescu Arad Amer. de N. 48 47 18 5 30 5 38 China Japonia 8 China Bambus 6 20 17, 23 48 6 6, 47 48 47 23 47 27 6 17, 48 20 48 6 24 China 7, 8, 13 9 23 49

(continuare)

0 1 1479 Philadelphus tomentosus Wall. 1480 Philadelphus verrucosus Schrad. 3 5 6

4

1481 Philadelphus virginalis Rehd. 1482 Philadelphus virginalis Rehd. `Virginae’

1483 Philadelphus x monstruosus (Spath.) Rehd. 1484 Photinia variabilis Hemsl.

1485 Photinia villosa DC.

1486 Phyllostachys aurea Carr. 1487 Phyllostachys nigra Munro.

1488 Phyllostachys reticulata K.Koch. (P. bambusoides S.&Z.)

1489

Phyllostachys viridi-glaucescens A. et C. Riv.

1490 Physocarpus amurensis (Maxim.) Maxim.

1969 1974 1967 1969 1969 1969 1974 1974 1974 1964 1969 1967 1969 1976 1969 1967

Minsk Stokholm Dahlem Snagov Polonia Erevan Poznan Ottawa Dahlem Greifswald Minsk Boics Dahlem Berlin Poznan Boice Erevan

1491 Physocarpus bracteatus Rehd.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1492 Physocarpus capitatus Ktze. 1493 Physocarpus intermedius Schneid.

1494 Physocarpus malvescens O.Kuntze. 1495 Physocarpus monogynus (Torr.) Coult.

1496 Physocarpus opulifolius (L.) Maxim. 1497 Physocarpus opulifolius (L.) Maxim. var. luteus Zabel.

1498

Physocarpus opulifolius (L.) var. nanus Zabel.

1499 Physocarpus ribisifolia Kom.

0 2 24 1967 2002 2001 2001 1959 1959 1959 1996 1996 1996 2002 2002 1967 1976 2004 24 S.U.A. de E. 20, 23, 39 35 48 Cires Eur.,Siberia(V),Asia M.,Afr.N. Amer. de N. Franta (SE) 23, 30, 45, 49 23 18, 23 50 8 1976 2001 1976 1974 1999 1974 Simeria Statiunea Plopul Statiunea Plopul Simeria Statiunea Plopul Guemene-Penfao Guemene-Penfao Guemene-Penfao Plante achizitionate Plante achizitionate Kornik Utrecht Kornik Leipzig Gary Johnson (SUA.) Varsovia Moscova Salaspils Alexandria Rostock Snagov USA USA Pruhonice Erevan 13 SUA de E, Mexic 12 Platan 27 Plop alb Eur.(CS),Asia(V.C.),Afr.de N 19, 49, 50 8 8 Eur.(S),Asia,Afr.(N) 20 19 19 19 1 1 China,Extr.Or. 10 48 8 7 20, 27, 28 34, 50 8, 9, 23, 48 12, 48 3 5 6

1

4

(continuare)

1500 Physocarpus stellatus Rehd. 1501 Phytolana acinosa Roxb.

1502 Platanus occidentalis L. 1503 Platanus orientalis L.

1504 Platanus x acerifolia Willd. 1505 Platycaria strobilacea Sieb. & Zucc.

1506 Populus alba L. 1507 Populus canadensis Moench. `Marilandica’ 1508 Populus canadensis Moench. `Serotina-Erecta’ Plop negru

1509 Populus nigra L.

1510 Populus simonii Carr. `Fastigiata’ 1511 Populus x euramericana Boelare

ANEXA II

1512 Populus x euramericana Dorskamp 1513 Populus x euramericana I 45-51 1514 Potentilla fruticosa L.'Goldfinger'

1515 Potentilla fruticosa L.'Goldteppich' 1516 Prinsepia sinensis Oliv.

1517 Prunus achras Gaertn. 1518 Prunus americana Marsh.

1519 Prunus armeniaca L.

1520 Prunus asiatica Kom. 1521 Prunus avium L.

1522 Prunus avium L. var. commutata 1523 Prunus bessey Baileyi.

1524 Prunus brigantiaca Vill.

1525 Prunus canescens Boiss.

195

196

2 2, 5 2000 1976 1976 1974 1974 1974 1974 1976 1976 1974 1964 1982 1999 26 48 31 27 6 Europa, Asia 13 8 46 26 27 1976 2000 1974 1974 1959 1976 1976 1964 Berlin Dahlem Greifswald New York Minsk Strasbourg Snagov Taschent Wageningen Kornik Pekin Budapesta Exp. forest station Kyoto Cluj Barres Bazos Mlynany Dahlem Szeged Taschent Horog Ashlamabad Chisinau Szeged Varsovia Salaspils 4 31 23, 48 23 23 30 26 5 48 19, 46, 47 22 41 48 46 41 23 Jap. 49 50

(continuare)

0 1 1526 Prunus cerasifera Ehrh. 1527 Prunus cerasifera Ehrh. `Atropurpurea’ 3 5 6

4

1528 Prunus cerasifera Ehrh. ssp. sagdiana 1529 Prunus cerasifera Ehrh. var. divaricata Bailey.

1530 Prunus cerasius L. 1531 Prunus cocomila Tan.

1532 Prunus communis Arcang. `Georgiana’ 1533 Prunus divaricata

1534 Prunus domestica L. 1535 Prunus emarginata Walp. var. mollis Walp.

1536 Prunus glandulosa Thunb.

1537 Prunus gravesii Small.

1538 Prunus grayana Maxim.

1539

Prunus hortulana Bailey. var. pubescens Sarg.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1540 Prunus humilis Bge. 1541 Prunus incisa Thunb.

1542 Prunus insititia L. 1543 Prunus insititia L. var. syriaca Koehne.

1544

Prunus jamasakura Sieb. ex Koidzumi

1545 Prunus japonica Thunb. 1546 Prunus japonica Thunb. var. Nakai Rehd. 1547 Prunus laurocerasus L.

1548 Prunus laurocerasus L. `Labelvaria’ 1549 Prunus maacki Rupr.

1550 Prunus mahaleb L. 1551 Prunus maritima Marsh.

2 46 1976 1976 1959 1961 1976 1978 1967 1969 1964 1976 1976 1964 1999 24 24 19 23 24 California 47 31 28 47 1959 1978 1974 1974 1959 1967 2000 1967 1974 Rogow Rogow Kornik Wroclaw Ottawa Bazos Kim el sangio Taschent Dubrava Bazos Barres Kornik Cluj Dnetopetrovsk Greifswald Alexandria Tharand Dahlem B.G. Jena Halle Pekin Stefanesti Sinica Canada Moskova Dnepropetrovsk Leningrad 8 48 42 5 24 20 31 48 18 35 35 Malin 26 35 13 21 31 27 Porumbar Eurasia,Afr. de N,Amer. de 49 N 48 Japonia Amer. de N. 49 47

0 1 1552 Prunus maximowiczii Rurp. 1553 Prunus nigra Ait. 3 5 6

4

(continuare)

1554 Prunus padus L.

1555 Prunus pennsylvanica L. `Saskatschevan’ 1556 Prunus persica Batsch.

1557 Prunus persica Batsch. `Atropurpurea’ 1558 Prunus pumila L.

1559 Prunus pumila L. var. addpresa Bean. 1560 Prunus sachalinensis Kom. et Klob.-Alia.

1561 Prunus salicina Lindl. 1562 Prunus serotina Ehrh.

ANEXA II

1563 Prunus serrulata Lindl. `Hisakura’ 1564 Prunus serrulata Lindl. var. pubescens Wils. 1565 Prunus serulata Lindl.

1566 Prunus sibirica L.

1567 Prunus sogdiana L. 1568 Prunus spinosa L.

1569 Prunus subhirtella Miq. 1570 Prunus tomentosa Thunb.

1571 Prunus virginiana L.

1572

Prunus virginiana L. var. demissa (Torr. & Gray.)Torr.

1573 Ptelea baldwinii Torr.

1574 Ptelea isophylla Greene.

197

198

0 2 20 1964 1974 1959 2004 1999 1969 1976 1974 1999 2002 2004 1969 1969 48 18 22 48 3 20 23 24 48 48 17 1967 1967 1961 1976 1993 1976 Nantes Bazos Nantes Poznan Dawes Arboretum Waasten Jacksontown Lodz Coimbra Poznan Varsovia Novy Dvur Gruga Park Essen Strasbourg Bruxelles Barres Leipzig Dahlem Barres Bazos Otawa Waasland Kostelec Tharand Barres Barres Taschent 23 23 20 8 48 20 26 Caucaz, Persia de N. 26, 44 26 41, 49 47 China 13 China,Japonia Franta Italia Asia 6 7 50 19 50 48 3 5 6

1

4

(continuare)

1575 Ptelea lutescens Greene. 1576 Ptelea nitens Greene.

1577 Ptelea polyadenia Greene. 1578 Ptelea trifoliata L.

1579 Ptelea trifoliata L. `Aurea’ 1580 Ptelea trifoliata L. var. major

1581 Ptelea trifoliata L. var. pubescens 1582 Pterocarya caucasica

1583 Pterocarya fraxinifolia (Lam.) Spach.

1584 Pterocarya rehderiana Schneid. 1585 Pterocarya stenoptera DC.

1586 Pterostyrax corymbosa Sieb. & Zucc. 1587 Pterostyrax hispida Sieb. & Zucc.

1588 Pyracantha coccinea Roem.

1589

Pyracantha coccinea Roem. var. lalandii Dipp.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1590 Pyracantha coccinea Roem.`Kasan’

1591 Pyracantha crenulata (D.Don) Roem. 1592 Pyracantha crenulata (D.Don.)Roem. var. rogersiana A.B.Jacks.

1593 Pyracantha gibbsii A.B.Jacks. 1594 Pyracantha morreti Hort.

1595 Pyrus achras 1596 Pyrus amygdaliformis Will. var. lobata Koehne.

1597 Pyrus balansae Decne.

1598 Pyrus betulaefolia Bunge.

2 38 1974 1967 1978 1967 1976 1976 1974 1976 1974 1999 2002 2004 1959 2004 31 Jap.,Corea,China(V.) 23 16 31 6 29 Asia Amer. de N. 9 31, 47 19 31 26, 39 8, 50 31 1974 1999 1961 1959 1999 2000 2002 2004 1967 Kornik Dijon Poznan Dahlem Varsovia Varsovia Vacratot Dahlem Poznan Poznan Varsovia Dahlem 38 19 24 24, 48 5 30 48 20 35 24, 48 38 48 Amer. de N. 8 31 8 30 23 26, 39

0 1 1599 Pyrus bretschneideri Rehd. 1600 Pyrus calleryana Decne. 3 5 6

4

(continuare)

1601 Pyrus canescens Spath.

1602 Pyrus caucasica Feed. 1603 Pyrus communis L. var. pyraster L.

1604 Pyrus domestica Medik. 1605 Pyrus eleagrifolia Pall.

1606 Pyrus ressuriensis Maxim. 1607 Pyrus salicifolia

1608 Pyrus scandinavica Hort. 1609 Pyrus serrulata Rehd.

1610 Pyrus ussuriensis Maxim 1611 Pyrus ussuriensis Maxim var. ovoidea Rehd. 1612 Quercus bicolor Wild.

ANEXA II

Dahlem Canada Canada Shade of trees Australia Bejan /Deva Burwood Australia USA Berlin Arnold Arboretum Bucuresti Basel Savarsin Canada Canada Canada Shade of trees -

1613 Africa(N),Eur.(Portugalia, Spania)

Quercus canariensis Willd.

1614 Quercus cerris L. 1615 Quercus engelmanni

1616 Quercus ghambelii 1617 Quercus glandulifera Bl.

1618 Quercus graciliformis

1619 Quercus hartwissiana Stew. 1620 Quercus imbricaria Michx.

1621 Quercus libani Oliv. 1622 Quercus macrocarpa Michx.

1623 Quercus palustris Moench.

199

200

2 31 1959 1959 1959 1959 1951 1975 1975 2004 1957 47 30, 38 30, 47 46 17 24 47 48 19 Spinul cerbului Europa Asia Africa 16 47 6 28 19, 43 1964 1969 1969 1976 1969 1967 1976 1978 1956 1969 1974 1969 Pecica Koln Koln Pep. Shade of trees Orsova Dushabe China Bazos Dahlem Minsk Dahlem Dahlem Greiswald Harren Harren Cluj Krakow Vacratot Vacratot Dahlem Simeria Morton Arb Bejan / Deva Macea Statiunea Baragan 31 31 31 31 Stejar Stejar fastigiat 19 31 Stejar rosu Canada (S), SUA (E) 18 47 8, 40, 49 50 16 Stejar macedonean 31 Reg. Mediteraneana 11 1, 7 Eur.,Afr.(N),Asia(V) 8, 16, 18, 20, 27, 49, 50

(continuare)

0 1 1624 Quercus pedunculiflora K.Koch. 3 5 6

4

1625 Quercus petraea (Matsucha.) Sieb. ssp. mespisifolia Schur.

1626 Quercus policarpa Schur. 1627 Quercus prinus L.

1628 Quercus robur ailicifolia 1629 Quercus robur L.

1630 Quercus robur L. `Fastigiata’ 1631 Quercus robur L. var. tardiflora Bern.

1632 Quercus rubra L.

1633 Quercus serrata Thunb. Japonia,Corea,China

1634 Quercus suber L.

1635 Quercus troyana Webb. 1636 Quercus variabilis Bl.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1637 Quercus velutina Lam. 1638 Rhamnus alnifolius L'Herit.

1639 Rhamnus alnoides 1640 Rhamnus alpinus L.

1641 Rhamnus californicus Esch. 1642 Rhamnus caroliniana Wall.

1643 Rhamnus catharticus L.

1644 Rhamnus catharticus L. var. pubescens Boem. 1645 Rhamnus coraiensis Schur.

(continuare)

0 1 1646 Rhamnus costata Maxim. 2 38 22, 48 23 Vacratot Dahlem Vacratot Vacratot Cluj Cluj Polonia Polonia Lipelsk Lipelsk Tadjikistan Taschent 1976 1964 1969 1969 1974 1976 6 33, 47 45 42 27, 33, 38 38 21 30 42 47 Asia (V) 48 31 31 1974 1969 1969 1976 1969 1969 1969 1976 1978 1969 1976 2000 Rogow Bazos Nancy Kazakstan Vacratot Helsinki Bremmen Dahlem Polonia Moskova Minsk Dahlem Vacratot Bruxelles Vacratot Stockholm Vacratot Xopor Vacratot 6, 46 46 1974 1976 1959 1969 1969 1997 1998 1967 1964 3 5 1969 1974 1974 6

4

1647 Rhamnus crenata Sieb. & Zucc.

1648 Rhamnus davuricus Pall.

1649 43 18 1, 16 49 28 38 47 47 38 5 48

Rhamnus davuricus Pall. var. nipponica Mak.

16, 21, 26 38 35

1650 Rhamnus decidus 1651 Rhamnus diamantiaca Nakai

1652 Rhamnus dolicophylla 1653 Rhamnus erythroxilon Pall.

1654

Rhamnus fasciculatum S. & Z. var. japonicum

ANEXA II

1655 Rhamnus frangula L.

1656 Rhamnus globosus Bunge. 1657 Rhamnus hemsleyanus C.K.Schneid.

1658 Rhamnus imeretiana Broth.

1659 Rhamnus infectoria L.

1660 Rhamnus japonicum Maxim.

1661 Rhamnus libanotica Boiss. 1662 Rhamnus pallasii Fisch. & Mey.

201

202

2 23 48 Vacratot Xopor Vancouver Franta Poznan Wageningen Minsk Krakovia Lipeltsk Minsk Erevan Vacratot Taschent 1967 1969 1976 2000 2001 35 47 46 41 Japonia, China 31 6, 21 48 8 4 China, Jap., Corea 23 29 48 1955 1976 1974 2000 1964 1999 2002 Poznan Jena Jena Macea Pep. S. Cooper Atena Kornik Bazos Siena Vancouver Kornik Jalta Duschabe Mainz Kornik Kornik Debrecen 1969 1967 1969 1969 1969 1969 1969 1976 1974 38, 41 6 26 6 38, 41 30 48 27, 47 38 42, 46 27 26 48 42 Japonia China S.U.A. 10, 24 5 8 3

(continuare)

0 1 1663 Rhamnus pallasii Fisch. & Mey. cv. stalatus 1664 Rhamnus parvifolia Bge 1665 Rhamnus purshiana DC. 3 5 1974 6

4

1666 Rhamnus rosthornii Pritzel. 1667 Rhamnus rupestris Scop.

1668 Rhamnus saxatilis Jacq.

1669 Rhamnus spathulaefolia Fish & Mey. 1670 Rhamnus tinctorius Waldst. & Kit.

1671 Rhamnus ussuriensis Voss.

1672 Rhamnus utilis Decne.

1673 Rhodotipos scandens Thunb.

1674 Rhus aromatica Ait.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1675

Rhus canadensis Marsh. var. illionensis Rehd.

1676 Rhus cappalina L. 1677 Rhus chinensis L.

1678 Rhus glabra L. 1679 Rhus orientalis Schneid.

1680 Rhus potanini Maxim. 1681 Rhus radicans

1682 Rhus radicans var. rydbergii 1683 Rhus sylvestris Sieb. & Zucc.

1684 Rhus toxicodendron L.

2 48 1976 1969 1976 1982 1999 1999 1974 1967 1969 1974 2000 1969 1967 1969 1974 1976 1969 1976 1976 1976 43 19 Agris Eur.,Asia,Afr. de N. 50 46 27 20 48 20 46 27 48 1967 1976 1974 1976 1978 1976 1969 1976 Kornik Poznan Leningrad Dahlem Pruhonice Soroksar Torun Krakov Karaganda Kyoto Berlin Kornik Poznan Rogow Berlin Mainz Besancon Tadjikistan Kornik Kornik Vacratot Dahlem Kornik Kornik Vacratot Pekin Pekin Steborice Bratislava Snagov Duchabe 48 48 27 Jap.,China,Himalaia 49 50 48 19, 31 Europa;Asia 46 13 44 24 47 24 6 43 46 7 48 38 48

0 1 1685 Rhus toxicodendron L. var. radicans Torr. 1686 Rhus typhina L. 3 5 6

4

(continuare)

1687 Rhus typhina L. var. disecata Rehd. 1688 Rhus typhina L. var. laciniata Wood.

1689 Rhus verniciflua Stokes

1690 Rhus vernix L. 1691 Ribes alpinum L.

1692 Ribes alpinum L. cv. Pumilum 1693 Ribes americanum Mill.

1694 Ribes aureum Pursh. 1695 Ribes carsum Dougl. 1696 Ribes diacanthum Pall.

ANEXA II

1697 Ribes fasciculatum S.& Z. 1698 Ribes fasciculatum S.& Z. var. chinensis Maxim. 1699 Ribes fasciculatum S.& Z. var.

japonicum Jancs.

1700 Ribes giraldii Jancs. 1701 Ribes glaciale Wall.

1702 Ribes grosularia L. 1703 Ribes grosularia L. var. uva-crispa Sm.

1704 Ribes holosericeum Otto. & Dietr. 1705 Ribes holosericeum Otto. & Dietr. var. pallidum Rehd.

1706 Ribes hudsonianum Rich.

1707 Ribes mandshuricum Komar. 1708 Ribes marszawiczii

1709 Ribes montigenum Mc Clatehis

203

204

0 2 31 1969 1964 1976 1999 1974 1976 1976 1976 2002 2002 1967 1967 2002 1978 7, 8 27 30 30 19 24 Salcam Amer. de N. 19 10, 23 23 24 38 1969 1969 1999 1964 1959 1969 Kornik Krakow Wageningen Slepcany Slepcany Krakow Moscova Kornik Krakov Wroclaw Rostok Polonia Polonia Leningrad Leningrad Xopor OS Deva Taschent Cluj Varsovia Strasbourg Vacratot Leningrad Kornik S.P. Geoagiu Kornik 20 48 23 24 47 46 28 48 46 8 13 48 39 48 31 13 China (NV) 18 3 5 6

1

4

(continuare)

1710 Ribes nigrum L. 1711 Ribes nigrum L. `Amcablancki’

1712 Ribes nigrum L. `Europaeum’ 1713 Ribes nigrum L. var. heterophyllum Pepin. 1714 Ribes niveum Lindl.

1715 Ribes oxyacanthoides L. 1716 Ribes petraeum Warlf.

1717

Ribes petraeum Warlf. var. carpaticum Schneid.

1718 Ribes pulchellum Turcz. 1719 Ribes rotundifolium Michx.

1720 Ribes rubrum L.

1721 Ribes rubrum L. var. pubescens Swartz. 1722 Ribes rufincula

1723 Ribes sativa Syme. 1724 Ribes spicatum Roxb.

1725 Ribes stenocarpum Maxim. 1726 Ribes triste Pall.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1727

Ribes vulgare Jancz. var. macrocarpum Bailey.

1728 Ribes warscewiczii Jancz. 1729 Ribes warson

1730 Ribes watsonianum Koehne 1731 Robinia neomexicana A.Gray. var. luxurians Dieck.

1732 Robinia pseudoacacia L.

1733 Robinia pseudoacacia L. `Fastigiata’ 1734 Robinia pseudoacacia L. `Monophylla’

2 6 1974 1974 2002 1974 1978 1999 2000 2004 1967 1993 1978 1974 1976 1976 1967 1967 46 9 9 47 10 48 23 4 46 14 48 26 1967 1967 1969 1974 1974 1976 1976 Columbia Latvia Alma-ata Rostok Dahlem Lodz Dahlem Lyon Lyon Poznan Kornik Poznan Ljubliana Ottawa Dahlem Amsterdam Poznam Bratislava Macea Macea P.D. Alba Iulia Snagov Lodz Snagov Timisoara 6 49 41 SUA (SE si E) 42 23 31 8 48 Amer. de N.,Asia(NE) Amer. de N.,Asia(NE) 20 23 46 48 46 4 46 6, 18 18

(continuare)

0 1 1735 Robinia pseudoacacia L. `Pyramidalis’ 1736 Robinia pseudoacacia L. `Semperflorens’ 3 5 6

4

1737 Robinia pseudoacacia L. `Unifolia’

1738

Robinia pseudoacacia L. var. bessoniana Kirchn.

1739 Robinia viscosa Vent.

1740 Rosa acicularis Lindl. 1741 Rosa acicularis Lindl. var. bourgeaniana Crep.

1742 Rosa acicularis Lindl. var. cimamomea 1743 Rosa acicularis Lindl. var. nipponensis Hook.

ANEXA II

1744 Rosa agrestis Savi. var. inodora Kell. 1745 Rosa amblyotis C.A.May

1746 Rosa andegasensis 1747 Rosa andrea

1748 Rosa anemoneflora Farb. 1749 Rosa arkansana Paster. 1750 Rosa arvensis

1751 Rosa beggeriana Palib. 1752 Rosa belgradensis Panc.

1753 Rosa blanda Ait. 1754 Rosa brunonii Lindl.

1755 Rosa caesia 1756 Rosa californica Cham. & Schlecht.

1757 Rosa canina L. 1758 Rosa canina L. `Inermis’

1759 Rosa carolina L.

205

206

0 2 42 1974 1976 1976 1976 1976 1974 1976 1976 1976 1976 1967 1974 1974 1976 1967 1969 47 47 7 22 46 48 44 1 19 46 48 39 1969 1976 1967 1976 1969 1978 1976 1976 Toronto Viena Dahlem Varsovia Nijmegen Berlin Nanking Kornik Nancy Lund Moscova Bratislava Vacratot Erevan Besancon Salaspils Archangelsk Lyon Besancon Greisfwald Kornik Londra Bremen Essen Dahlem Amsterdam Krakow Szeged Krakow Kornik Pruhonice 46 46 48 46 46 46 3 31, 46 46 46 48 48 48 30 27 26, 46, 48 48 26 47 23 3 5 6

1

4

(continuare)

1760 Rosa caryophyllacea Bess. 1761 Rosa caudata Bak.

1762 Rosa centifolia L. 1763 Rosa chinensis Jacq. `Olala’

1764 Rosa cinnamomea L.

1765 Rosa colaris 1766 Rosa corymbulosa Wolfe.

1767 Rosa cymosa Traut. 1768 Rosa damascens Mill.

1769 Rosa davidii Crep.

1770 Rosa davuricus Pall.

1771 Rosa dumalis Decszt.

1772 Rosa dumetorum Thuill. 1773 Rosa ecae Aitchis.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1774 Rosa eglanteria Lindl.

1775 Rosa elliptica Tausch. 1776 Rosa fedtschenkoana Reg. 1777 Rosa feruginea Dasegl.

1778 Rosa filipes Rehd. & Wils. 1779 Rosa foetida Herrm.

1780 Rosa foliolosa Nutt. 1781 Rosa forrestiana Bouleng.

1782 Rosa gallica L. 1783 Rosa gallica L. `Grandiflora’

0 2 26 1967 1969 1976 1976 1976 1967 1974 1974 1967 1976 2000 2000 1976 19 46 46 26 44 26 23, 46 9 23 Sachalin 1974 1976 1969 1961 1974 1969 Londra Poznan Krakov Grisfwald Krakow Poznan Dahlem Amsterdam Oulu Dubrova Bratislava Essen 23 30 20 48 46 48 20 48 48 3 46 31 10 3 26 46 3 5 6

(continuare)

1

4

1784 Rosa gallica L. `Scharlachglut’ 1785 Rosa gallica L. var. splendens Marl.

1786 Rosa giraldii Crep. 1787 Rosa glauca Pourr.

1788 Rosa glutinosa Sieb. & Sm. v. dalmatica 1789 Rosa graveolens

1790 Rosa gymnocarpa Nutt.

1791 Rosa gypsicola 1792 Rosa helenae Rehd.

1793 Rosa highdowensis 1794 Rosa hirtula Nakai.

ANEXA II

1795

Rosa hissarica Slob.

1796 Rosa iberica 1797 Rosa incana Kit.

Kyoto B.G. B.G. der Univ. Leipzig B.G. der Univ. Leipzig Moscova Pruhonice Taschent Kornik Varsovia Uppsala Krakov Cluj Dahlem Potsdam Dahlem

1798 Rosa jundzillii Bess. 1799 Rosa kochiana Koehne.

1800 Rosa kokanica 1801 Rosa kurdistana

1802 Rosa laevigata Michx.

1803 Rosa longicuspis 1804 Rosa manca

1805 Rosa marginata 1806 Rosa marretii Lev.

1807 Rosa maximowicziana Regel.

23 49 23 46

1974 1982 1974 1974

Dahlem Leningrad Dahlem Nancy

207

208

(continuare)

0 1808 Rosa micrantha Sm. 2 24 23 Poznan Dahlem Waasland Greisfwald Arboretum Waasland Amsterdam Varsovia Leipzig Poznan Nancy Krakov Viena Londra Lyon 1974 1974 2000 16 46 48 26 48 8 48 6 20 26 46, 47 48 46 1967 1974 1976 1967 1976 1967 1976 1976 Szeged Gent Amsterdam Kornik G.B. Macea Columbia Manchester Potsdam Kornik Rostock Bratislava Poznan Wageningen Uppsala Poznan Tubingen Siena 26 1967 2000 1974 1976 1982 1974 1974 1974 1976 1976 1967 3 Europa (S), Africa(N) 23 China (V.) China (V) 18 46 47 46 46 46 35 Jap.,Corea 23 46 16 50 46, 48 49 19 3 5 1967 1974 6

1

4

1809 Rosa micranthasepium

1810 Rosa mollis Sm.

1811 Rosa montana Chaix. 1812 Rosa moschata Herrm.

1813 Rosa moyesii Hemsl. & Wills.

1814 Rosa multibracteata Hemsl. & Wills.

1815 Rosa multiflora Thunb.

1816 Rosa multiflora Thunb. 'Inermis' 1817 Rosa multiflora Thunb. var. cathaiensis Rehd.

1818 Rosa nitida Willd.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1819 Rosa nitidula Besser 1820 Rosa nutkana K.Z. Presl.

1821 Rosa olypes 1822 Rosa omeiensis Rolfe

1823 Rosa omeiensis var. pterocantha 1824 Rosa omisa Desegl.

1825 Rosa orientalis Dup. 1826 Rosa palustris Marsh. var. nuttalliana Rehd. 1827 Rosa pendulina L x R. glauca Will.

1828 Rosa pendulina L.

1829 Rosa pendulina L. var. oxyodon Rehd.

0 2 10 1976 1967 1976 1976 1974 1967 1969 1974 1961 1974 1974 1976 1976 1976 2002 1974 1976 20 43 19 46 24, 46 23 46 48 46 48 20 44 46 1974 1959 1959 1974 1974 1976 1976 1976 1969 1976 Londra Kornik Bucuresti Amsterdam Kornik Lodz Besancon Harren Porrentruy Snagov Londra Kaunas Marburg Salaspils Kornik Taschent Poznan Tharand Tharand Kornik Londra Wageningen Lund Berlin Krakov Krakov Latvia Erevan Dahlem Pruhonice Vacratot Uppsala Dijon 10 48 46 23 46 8 48 46 26 43 46 46 48 48 13 48 46 China(N),Corea,Jap. 50 50 3 5 6

1

4

(continuare)

1830 Rosa pimpinellifolia L. 1831 Rosa pisocarpa A. Gray.

1832 Rosa prattii Hemsl. 1833 Rosa pyracantha (Borb.) Klast.

1834 Rosa roxburghii Tratt.

1835 Rosa rubiginosa L. 1836 Rosa rubiginosa L. var. umbellata

1837 Rosa rubrifolia Will.

1838 Rosa rugosa Thunb.

ANEXA II

1839 Rosa rugosa Thunb. `Glauca’ 1840 Rosa rugosa Thunb. var. alba Ware.

1841 Rosa rugosa Thunb. var. pumilla 1842 Rosa sancti-andreae

1843 Rosa scabriuscula 1844 Rosa sempervirens L.

1845 Rosa sericea Lindl. 1846 Rosa sertata Rolfe.

1847 Rosa setigera Michx.

1848 Rosa setipoda Hemsl. & Wils.

1849 Rosa sherardii Daves.

1850 Rosa sicula Tratt. 1851 Rosa sinivilsenii Hemsl.

1852 Rosa slaucensis L.

209

210

0 2 48 1969 1976 1976 1974 1976 1976 1967 1974 1974 1976 1974 1976 1976 8 46 Himal.- Afgghan si Turkest. 48 47 48 48 9, 47 46 31 8 46 8 1976 1976 1974 1974 1969 1959 1976 Nancy Dahlem Tubingen Leningrad Poznan Uppsala Toronto Latvia Lund Greisfwald Tubingen Harren Latvia Amsterdam Londra Krakov Krakov Szeged Amsterdam Tharand Uppsala Salaspils Wageningen Antwerpen Lyon London Cluj Dresden Erevan Uppsala Londra 39 27, 46 31 46 26 47 46 46 48 46 9 26 27 46 7 48 44 48 48 3 5 6

1

4

(continuare)

1853 Rosa soulieana Crep. 1854 Rosa spaldingii

1855 Rosa spinossisima L. 1856 Rosa spinossisima L. var. altaica Rehd.

1857 Rosa stawcensis

1858 Rosa stellata Woot. var. mirifica Coek. 1859 Rosa subglobosa

1860 Rosa suffulta Gresne. 1861 Rosa tomentosa Smith.

1862 Rosa triphilla Roxb. 1863 Rosa ussuriensis

1864 Rosa vilosa L.

1865 Rosa vilosa L. ssp. glandulosa 1866 Rosa vilosa L. var. pomifera Desv.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1867 Rosa virginiana Mill.

1868 Rosa vosagiaca 1869 Rosa watsoniana Crep.

1870 Rosa webbiana Wall.

1871 Rosa wichuraiana Crep.

1872 Rosa wichuraiana Crep. cv. `Coral-Dawn’ 1873 Rosa willmottiae Hemsl.

1874 Rosa woodsi Lindl. 1875 Rosa x kamtchatica Vent.

1876 Rosa x reversa Waldst. & Kit.

1877 Rosa x saharkeana Grasba. 1878 Rubus fruticosus L.

0 2 20 1967 1964 1961 1959 1969 2002 1974 2000 2000 1955 2002 1961 2002 1 19 Soc negru Eur.,Afr.(N),Asia(V) 21, 50 22 38 20 Siberia 16 17 46 7 Japonia Japonia 10 7 2002 1974 1974 1967 1976 2004 Tartu Bonn Nijmingen Snagov Ville de Nantes G.B. Cluj Bucuresti Plante achiziþionate Stefanesti Plante achiziþionate Plante achiziþionate Kaunas URSS Barres Erevan Moscova Greisfwald Godolo Puiu Grosu Cluj Noua Zeelanda Amsterdam Bazos Elvetia Dahlem Varsovia 24 Amer. de N. 26 27 26 Ghimpe 33 47 31 Europa (S) 5 31 31 4 Salcie alba Salcie plangatoare 48 2 19 3 Salcie alba China 10 Eur., Asia (N.) 9, 19, 20, 50 Europa 10 47 3 5 6

1

4

1879 Rubus glandularis Beel. 1880 Rubus gremii

(continuare)

1881 Rubus odoratus L.

1882 Rubus parviflorus Nutt. 1883 Rubus phoenicolasius Maxim.

1884 Rubus ulmifolius Schott.

1885 Ruscus aculeatus L. 1886 Ruta calepensis L

1887 Ruta corsica L. 1888 Ruta graveolens L.

1889 Ruta montana 1890 Salix alba L.

ANEXA II

1891 Salix babylonica L.

1892 Salix caprea L. 1893 Salix caprea L. 'Pendula' 1894 Salix matsudana Koidz. `Tortuosa’

1895 Salix purpurea L. 'Pendula' 1896 Salix x integra Thunb.`Hakuro Nishiki’ 1897 Sambucus canadensis L.

1898 Sambucus nigra L. 1899 Sambucus nigra L. var. laciniata L.

1900 Sambucus pubescens Michx.

1901 Sambucus sibirica Nakai. 1902 Sambucus sieboldiana Graebn.

1903 Sanguisorba canadensis L.

1904 Sasa palmata (Burbidge.)Camus 1905 Sasa pumila E.G.Camus.

1906 Sasa tesselata (Murra)Mak. & Sieb.

211

212

2 Bambus pitic 38 48 1974 1976 1974 1976 1978 1967 1976 1974 1976 2002 1958 1976 1976 1967 1967 1976 1978 24 46 27 6, 7, 48 24 20 27, 41 31 23 6 1976 1976 1960 1974 1967 2000 1976 Bonn Palermo Buffon Kyoto Pep. Trestia Coimbra Amsterdam Barres Dahlem Dahlem Viena Dubrava Dubrava Tadjikistan Bucuresti Barres Macea Montreal Exp. Forest Station Kyoto G.S Arb, NY Moscova Bucuresti Delft Londra Coimbra Viena Poznan Kornik 38 46 46 26 47 31 2 14 14 13 5, 31, 47 1, 2 46 46 4 13 23 19 Japonia 11 -

(continuare)

0 1 1907 Sasa veitchii (Carr.)Rehd. 1908 Securinega fluggeoides Muell. 3 5 6

4

1909 Securinega ramiflora Moneli.

1910 Securinega suffruticosa (Pall.)Rehd.

1911 Skimmia reevesiana Fort. 1912 Sophora flavescens Ait.

1913 Sophora japonica L. 1914 Sophora japonica L. `Pendula’ 1915 Sophora viciifolia Hance.

1916 Sorbaria aitchisonii Hemsl.

1917 Sorbaria arborea Schneid.

1918 Sorbaria assurgens Vilm. & Bois. 1919 Sorbaria grandiflora Maxim.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1920 Sorbaria kirilowii Regel.

1921 Sorbaria sorbifolia (L.)A.Br. 1922 Sorbaria sorbifolia (L.)A.Br. var. stellipila Maxim.

1923 Sorbus acestnaca

1924 Sorbus americana Marsh. 1925 Sorbus americana Marsh. ssp. japonica Kitamura

1926 Sorbus americana Marsh. var. decora Sarg. 1927 Sorbus arborea

(continuare)

0 1928 Sorbus aria (L.)Crantz. 2 Sorb 3 1969 1982 1969 1974 1974 1974 1978 31 31 16 26 27 Eur. (S si E) China 41 23 26 43 20 48 48 1999 1959 1974 1974 1964 1967 1978 Berlin Moskova Uppsala New York New York Wageningen Moskova Budapesta Wageningen Liverpool Rostock Cluj Wroclaw Cracovia Cluj Liverpool Dahlem Uppsala Wageningen Macea Bratislava Berlin Turku Porrentruy Wageningen Scorus de munte 35 20 35 20 23 Eur. (C.) 41 18 38 23 20 24 Europa de S;Asia Mica;Africa 23 49 Europa Asia 20 23 23 3 Eur., Asia M., Caucaz 5 1964 2000 6 Domogled G.B. Macea

1

4

1929 Sorbus aria (L.)Crantz. `Aurea’ 1930 Sorbus aucuparia L.

1931 Sorbus aucuparia L. `Asperifolia’ 1932 Sorbus aucuparia L. `Avanienburg’

1933 Sorbus aucuparia L. `Incisa’ 1934 Sorbus aucuparia L. `Ramisberg’

1935 Sorbus aucuparia L. var. rossica Spaeth. 1936 Sorbus chamaemespilus Crantz. var. sudetica Wenz.

1937 Sorbus commixta Hedl.

1938

Sorbus commixta Hedl. var. rufo-feruginea Schneid.

ANEXA II

1939 Sorbus decora Schneid.

1940 Sorbus degenii Jov. 1941 Sorbus discolor Hedl.

1942

Sorbus domesticus L.

1943 Sorbus emertiana 1944 Sorbus forestii

1945 Sorbus gracilis

1946 Sorbus latifolia (Lam.)Pers.

1947 Sorbus mougeotii Will. & Gord. 1948 Sorbus pouaschanensis (Hance.)Hedd.

1949 Sorbus prattii Koehne 1950 Sorbus reflexipetala Koehne.

1951 Sorbus rufo-feruginea Schneid. 1952 Sorbus simonkaiana Karp.

1953 Sorbus subaranensis

213

214

0 2 26 1959 1967 1969 1955 1959 1959 1974 1974 1969 1982 1995 2001 1959 35 5 48 48 24 24 6, 47 42, 44 27 46 46 1969 1974 1969 1967 1975 1976 Kiev Cluj Sinica Cluj Minsk Varsovia Berlin Horrog Minsk G.B. Iasi Mlynany Cluj Kostelec Dahlem Snagov Montreal Vacratot Lipelsk Minsk Tadjikistan Cluj Lodz Bazos Alexandria Kiev Szeged Dubrava Kiev Berlin Wageningen Cluj 20, 23 20 24 24 48 24 24 13 Asia 25 20 24 47, 48 23 43 China (C si V) 16 Europa(SE-Siberia),Asia(C) 9, 18, 30 8 24 49 20 3 5 6

(continuare)

1

4

1954 Sorbus x hybrida L. 1955 Sorbus x intermedia Pers. 1956 Spiraea albiflora Zabel.

1957 Spiraea betulaefolia Pall.

1958 Spiraea bumalda 'Anthony-Waterers' 1959 Spiraea canescens D.Don

1960 Spiraea cantonensis Lour. 1961 Spiraea chaemaedrifolia L.

1962

Spiraea chaemaedrifolia L. var. ulmifolia (Scop.)Maxim.

1963 Spiraea chinensis Maxim. 1964 Spiraea crenata L.

1965 Spiraea douglasii Hook.

1966 Spiraea gemmata Zab. 1967 Spiraea henryi Schneid.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

1968 Spiraea humilis 1969 Spiraea hypericifolia L.

1970 Spiraea japonica L.f. 1971 Spiraea japonica L.f. `Macrophylla’

1972 Spiraea japonica L.f. var. acuminata Franch. 1973 Spiraea japonica L.f. var. fortunei Rehd. 1974 Spiraea japonica L.f. var. latifolia (Ait.)Borkh. 1975 Spiraea longigemmis Maxim.

1976 Spiraea macrantha Zbl.

1977 Spiraea macrothyrsa Dipp. 1978 Spiraea margaritae Zabel.

1979 Spiraea margaritae Zabel. var. expanea

0 2 38 1969 1974 1976 1969 1967 2002 1974 1959 1967 1955 19 5 11 47 8 20 20 2, 13, 48 8 38 43 46 1976 1974 1974 1964 1956 1974 1969 1976 Lipelsk Dubrava Lipelsk Cluj Moskova Kiev Vacratot Bazos Alexandria Snagov Snagov Snagov Kiev Kiev Snagov Bordeaux Szeged Amsterdam Dahlem Sofia Moscova Dahlem G.B. Cluj Minsk Alexandria Szeged Berlin 24 20 30, 47 20 Japonia 13 47 Europa Centrala 45 46 13 24, 46 16 20 8 4 10 5, 10 10 3 5 6

1

4

(continuare)

1980 Spiraea marginata Zab. 1981 Spiraea media Schmidt.

1982 Spiraea menziesii Hook.

1983 Spiraea miyabei Koidz. var. glabrata Rehd. 1984 Spiraea nipponica Maxim.

1985 Spiraea nipponica Maxim. var. rotundifolia (Nichols) Mark.

1986 Spiraea rosthornii Pritz. 1987 Spiraea salicifolia L.

1988 Spiraea sargentiana Rehd. 1989 Spiraea sericea Turcz.

1990 Spiraea splendens K.Koch. 1991 Spiraea trichocarpa Nakai.

ANEXA II

1992 Spiraea trilobata L.

1993 Spiraea ulmifolia Scop. 1994 Spiraea uralensis

1995 Spiraea x arguta Zbl.

1996 Spiraea x bella Sims. 1997 Spiraea x billiardii Herring.

1998 Spiraea x bumalda Burv.

1999 Spiraea x bumalda Burv. `Froebeli’ 2000 Spiraea x pyramidata Greene 2001 Spiraea x schinabeckii Zabel.

2002 Spiraea x vanhouttei (Briott.)Zab. 2003 Staphylea bolanderi Gray.

2004 Staphylea colchica Stev. 2005 Staphylea colchica Stev. var. coulteri Zabel. 2006 Staphylea emodi Wall.

215

216

0 2007 Staphylea pinnata L. 2 Clocotis 48 1976 1976 1974 2000 1976 1969 1976 1969 1974 1976 1974 1974 9, 10, 23, 33, 46 47 21 6 Amer. de N. 46 5, 18 27, 44 28 9 46 1969 1969 1974 1969 1976 1967 1969 1976 Novyi-Dvur Seattle Dahlem Vernison 46 20 26 China,Japonia 18 13, 19 46 6, 38 48 48 33 23, 24 31 23 27 6 45 45 Barres The Dawes Arboretum Dahlem Jena Bremen Szeged Vacratot Dahlem Nancy Nancy Leningrad Barres Ungaria Poznan Dahlem Bucuresti Leningrad Besancon Dahlem Cluj Jena Jena 31 48 Rogow 3 C. si S. Europei 5 2000 6

(continuare)

1

4

2008 Staphylea regeliana 2009 Staphylea trifoliata L.

2010 Staphylea x coulombierii 2011 Staphylea x elegans Zab. 2012 Styrax japonica S.& Z.

2013 Symphoricarpos albus (L.)Blake.

2014 Symphoricarpos albus (L.)Blake. var. laevigatus (Ferm.)Blake. 2015 Symphoricarpos chenaultii Rehd.

2016 Symphoricarpos hesperius G.N.Johanes

2017 Symphoricarpos heyeri Dipp.

2018 Symphoricarpos microphyllus Kunth.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

2019 Symphoricarpos mollis Nutt.

2020 Symphoricarpos occidentalis Hook.

2021

Symphoricarpos occidentalis Hook. var. heyeri Diek.

2022 Symphoricarpos orbiculatus Moench.

2023 Symphoricarpos oreophillus Gray. 2024 Symphoricarpos racemosus Michx.

2025 Symphoricarpos rivularis

(continuare)

0 1 2026 Symphoricarpos rotundifolius Gray. 2 44 47 Minsk Berlin Novosibirsk Japonia Varsovia Bratislava Snagov Varsovia Marseille Szeged Helsinki Cluj Minsk 1961 1969 1964 45 19 11 13 23 46 China (C) Japonia (N) Japonia (N) 18, 23 46 23 13 14, 31 50 28 1978 2002 2002 1974 1976 1963 1976 1974 2002 2000 2004 Varsovia Cluj Manchester Halle Tharandt Snagov Sarvar Shangai Jena Vacratot Dahlem G. B. Cluj Turku Riga Rogow Dawes Arboretum Jacksontown Vacratot Manciuria, China (N) 26 46 1967 1969 1963 1969 1976 1964 1963 1969 28 47 3, 47 45 48 23 Romania,Polonia,Ucraina 22 5 19 30 6, 23 6, 23, 48 3, 7, 23 31 2000 3 5 1967 1974 6

4

2027 Syringa amurensis Rupr. 2028 Syringa amurensis Rupr. var. japonica

(Maxim.)Franch.et Sav.

2029 Syringa chinensis Willd. 2030 Syringa emodii Wall. ex G.Don

2031 Syringa faurey 2032 Syringa hemeyi

2033 Syringa henriana Schneid. var. eximis 2034 Syringa josikaea Jacq.

2035 Syringa josikaea Jacq. var eximia Froebel. 2036 Syringa komarowii Schneid.

ANEXA II

2037

Syringa komarowii Schneid. var. sargentiana Schneid.

2038 Syringa meyeri Schneid. 2039 Syringa oblata Lindl.

2040 Syringa oblata Lindl. var. affinis Lingelsh. 2041 Syringa oblata Lindl. var. dilatata Rehd.

2042 Syringa oblata Lindl.var giraldii (Lemoine) Redh. 2043 Syringa pekinensis Rupr.

2044 Syringa reflexa Schneid.

2045 Syringa reticulata (Bl.)Hara

2046 Syringa reticulata (Bl.)Hara

2047 Syringa swegiflexa Hesse.

217

218

0 1 2048 Syringa sweginzowii Koehne. & Zingllah. 2 6 24 1967 1989 1963 1969 1974 2002 1963 1969 1969 1974 1969 1974 1976 1978 1974 1976 2000 5, 26 Regiunea Mediteraneana 1 24 14, 47 47 23 35 41 47 24 31 1961 1956 1959 1963 1974 1964 1974 2002 Krakow Snagov Snagov Leningrad Kornik Gorki Minsk Varsovia Turku Pruhonice Cluj Bazos Viena Bejan Kornik Leningrad Kornik Poznan Rogow Pekin Rogow Cluj Kuibisev Greisfwald Varsovia Rouen Eberswalde G.B. Cluj Wageningen Greisfwald 11 China de V. 47 47 13 23, 47 47 48 48 3, 13, 15 3, 13 23 8 8 19 42 19 18 48 31 18 3 5 6

(continuare)

4

2049 Syringa tigerstednii H.Sw. 2050 Syringa tomentella Burr.et Franch.

2051 Syringa velutina Komar.

2052 Syringa villosa Vahl.

2053 Syringa villosa Vahl. var. rosea 2054 Syringa vulgaris L.

2055 Syringa vulgaris L. `Plena’ 2056 Syringa vulgaris L. var. purpurea West.

2057 Syringa vulgaris L. var. violacea Ait 2058 Syringa vulgaris L.`Charles Joly’

2059 Syringa wolfii Schneid.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

2060 Syringa x prestonae Mc.Kelvey

2061 Syringa yunanensis Franch. 2062 Tamarix gallica L.

2063 Tilia americana L. 2064 Tilia cordata Mill.

2065 Tilia dasystylla Stev. 2066 Tilia insularis Nakai.

2067 Tilia maximowicziana Shiras. 2068 Tilia mongolica Maxim.

2069 Tilia petiolaris

0 2 Tei cu frunza mare 10 1974 1997 1959 1997 Essen Viena Sarvar Essen Kornik 41 18 26 24 18 18, 31, 35, 37, 39, 48 42 1976 1976 1976 1967 1969 1976 26 20 6, 33 China (C) Manciuria,China(N) 14 22 19 50 21 44 America de N 44 13 8, 23 47 1969 1969 2000 1974 1967 1964 2002 2004 1969 45 48 Ulm de camp 30 20 20 47 26 Eur.,Afr.(N),Asia(V) 30 18, 49, 50 New York New York Vacratot Berlin Dahlem Bruxelles Wageningen J.B. de Marseille Zagreb Dahlem Poznan Vacratot Racheve BAZOS Rogow Rogow Pekin Europa 11 3 5 6

1

4

(continuare)

2070 Tilia platyphyllos Scop. 2071 Tilia tomentosa Moench.

2072 Tilia tuan Swz. 2073 Tilia x euchlora K.Koch.

2074 Tilia x europaea L. 2075 Tilia x europaea L. `Pallida’ 2076 Tilia x moltkei Spaeth.

2077 Ulmus carpinifolia Gled.

2078

Ulmus carpinifolia Gled. var. suberosa (Moench.)Rehd.

Moscova

2079 Ulmus glabrata Huds. 2080 Ulmus laevis Pall.

ANEXA II

2081 Ulmus minor Mill.

2082 Ulmus parvifolia Jacq. 2083 Viburnum acerifolium L.

2084 Viburnum alnifolius Marsh. 2085 Viburnum americanum 2086 Viburnum bitchinense Mak.

2087 Viburnum buddleifolium C.H.Wright.

2088 Viburnum bureyaeticum Reg. & Herd.

2089 Viburnum cassinoides L. 2090 Viburnum conitifolium D.Don 2091 Viburnum dentatum L

2092 Viburnum dilatatum Thunb.

219

220

(continuare)

0 1 2093 Viburnum edule (Michx.)Raf. 2 13, 47 30 Leipzig Leipzig Novy Dvur Varsovia 7, 16 1982 1969 49 10, 47 9, 47 46 13 1967 1976 1955 1999 1974 1969 2002 2004 43 1, 15 26 China Asia (NE) 16, 44 10, 18, 47, 48 19 3, 27, 33 20 Asia 23 26 47 26 1969 1998 1974 1974 1974 2004 1963 1976 1976 Waasland Greisfwald Bruxelles Bratislava Arad Porrentruy Kornik Northampton Ialta Kornik Krakow Alexandria Novy-Dvur Jacksontown Bruxelles Poznan Poznan 48 4, 16 Amer. de N. 47 SUA;Asia 48 Asia Amer. de N. 13 30 4 48 3 America de N. Europa Asia 5 2002 2004 6 Darmox Darmox

4

2094 Viburnum lantana L. 2095 Viburnum lantana L. `Aureum’ 2096 Viburnum lantana L. var. marmoratum E.Wolf.

2097 Viburnum lantanoides Michx. America de N

2098 Viburnum lentago L. 2099 Viburnum opulus L.

Poznan Amsterdam BAZOS

2100 Viburnum opulus L. `Roseum’ 2101 Viburnum opulus L. var. americanum Ait. 2102 Viburnum orientalis Pall.

2103 Viburnum pauciflorum Raf.

2104 Viburnum phlebotrichum Sieb. & Zucc. 2105 Viburnum plicatum Thunb.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

2106 Viburnum prunifolium L.

2107 Viburnum rhytidophylloides 2108 Viburnum rhytidophyllum Hemsl. 2109 Viburnum sargentii Koehne

2110 Viburnum schensianum Maxim. 2111 Viburnum setigerum Hance 2112 Viburnum trilobum Marsh.

2113 Viburnum urceolatum Sieb. & Zucc. 2114 Viburnum utile Hemsl.

(continuare)

0 1 2115 Viburnum veitchii Wright. 2 China (C) 43 20 14, 47 18 26 Poznan Berlin Dahlem Alma-ata Bratislava G.B. Iasi Nanking Exp. For. Stat. Kyoto Macea Kyoto Corea 2002 1976 1967 1969 1974 1976 26 31 5 China (N si C) 26, 47 30, 38 47 18 46 30 43 6 2000 1959 1969 1969 1974 1961 1961 1961 Corea Simeria Dijon Nantes Bratislava Batumi Szeged Vacratot Sienna Exp. For. St. Kyoto Macea Bucuresti Barres URSS Koln Dahlem Pekin Pekin Pekin 48 1976 2001 1974 2000 1999 1967 Europa de S, Asia de V. 3, 13, 18 Japonia 23 26 31 31 7 1, 13 1 46 48 Amer. de N. 49 28, 47 38, 46 47 43 7 5 3 5 1967 1969 1969 1993 6

4

2116 Viburnum willsonii Rehd. 2117 Vinca major L.

2118 Vinca minor L. 2119 Weigela coraeensis Thunb. (Diervilla c. DC.)

2120 Weigela decora (Nakai)Maxim. 2121 Weigela hortensis S.&Z.

2122 Weigela praecox

2123 Weigela x hybrida Jaeg. 2124 Xanthoceras sorbifolia Bunge.

ANEXA II

2125 Yuca filamentosa L. 2126 Zanthoxylum alatum Roxb. var. planispinum Rehd. & Wills. 2127 Zanthoxylum americanum Mill.

2128 Zanthoxylum bungei 2129 Zanthoxylum piperitum DC. f. inermis

2130 Zanthoxylum schinifolium

2131 Zanthoxylum simulans Hance.

2132 Zanthoxylum stenophyllum

2133 Zelkova hirta C.F. Schneid.

221

222

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

*Notã: Lista plantelor lemnoase indigene ºi exotice prezentatã în ANEXA II cuprinde: denumirile (ºtiinþifice ºi populare), arealul natural, rãspândirea lor în Arboretum (parcela), anul introducerii ºi provenienþa. LIST OF INTRODUCED AND NATIVE WOODY SPECIES IN SIMERIA ARBORETUM List of introduced and native speciees presented in ANEXA II contains: scientific and common species names, native region, location in Arboretum (parcel), introduction year and provenance

ANEXA III

223

ANEXA III

FLORA IERBACEE A ARBORETUMULUI SIMERIA inventar parþial - Mathieu Pastre (2002), Corina Coandã (2005) HERBACEOUS FLORA IN SIMERIA ARBORETUM
Nr. crt.
0 1

Denumire ºtiinþificã

Denumire popularã
2

Habitate
3

FLORI MOV / PURPURII Mauve/ Purple Flowers Fam. Aristolochiaceae 1 Asarum europaeum Pochivnic pãduri de foioase

Fam. Boraginaceae 2 3 4 Pulmonaria molissima Pulmonaria officinalis Symphytum officinale Mierea-ursului Mierea-ursului Tãtãneasã liziere, poieni pãduri uscate lunci, fâneþe umede, zãvoaie

Fam. Campanulaceae 5 6 Campanula patula Campanula ranunculoides Clopoþei Clopoþei liziere, rariºti de pãdure, fâneþe pãduri, tufãriºuri

Fam. Caryophyllaceae 7 Lychnis flos-cuculi Floarea-cucului fâneþe, livezi umede

Fam. Compositae 8 Centaurea jacea Pesmã pãºuni, fâneþe

Fam. Convolvulaceae 9 Convolvulus arvensis Volburã culturi, locuri ruderale

Fam. Cruciferae 10 11 Dentaria glandulosa Lunaria rediviva Creasta cocoºului Lopãþea pãduri pãduri, stâncãrii, tufãriºuri

Fam. Iridaceae 12 Crocus heuffelianus Brânduºã de munte pãºuni, poieni

Fam. Liliaceae 13 Allium scorodoprasum L. Aiul ºarpelui fâneþe însorite

Fam. Orobanchaceae 14 Lathraea squamaria Muma pãdurii pãduri

Fam. Papaveraceae 15 Corydalis cava Brebenel pãduri

224

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

(continuare)
0 1 2 3

Fam. Rosaceae 16 17 Geranium robertianum Geranium phaeum Nãprasnic Pãlãria cucului pãduri luminiºuri, locuri umede

Fam. Labiatae 18 19 20 Glecoma hederacea Salvia pratensis Lamium purpureum Rotungioarã Salvie de câmp Sugel puturos pãduri, locuri umbrite ºi umede, fâneþe, tufãriºuri fâneþe ºi pãºuni relativ uscate, tufãriºuri, liziere semãnãturi, pârloage, culturi

Fam. Liliaceae 21 Muscari comosum Ceapa ciorii fâneþe, semãnãturi

Fam. Leguminosae 22 23 24 Trifolium pratense Vicia sepium Coronilla varia Trifoi roºu Mãzãriche Coroniºte pajiºti pãduri, tufãriºuri fâneþe, livezi, tufãriºuri, liziere

Fam. Primulaceae 25 Primula farinosa Ciuboþica cucului fâneþe umede

Fam. Ranunculaceae 26 Aquilegia vulgaris Cãldãruºã pãºuni

Fam. Scrophulariaceae 27 Cymbalaria muralis ziduri, stâncãrii

Fam. Solanaceae 28 Solanum dulcamara Lãsnicior zãvoaie, tufiºuri umede ºi umbroase, tãieturi de pãdure

Fam. Violaceae 29 Viola odorata

pãduri rãrite, margini de pãduri, tufãriºuri FLORI ALBE/ White Flowers Ghiocei pãduri de foioase

Viorea

Fam. Amaryllidaceae 30 Galanthus nivalis

Fam. Caryophyllaceae 31 32 33 34 Stellaria media Cerastium arvense Arenaria serpyllifolia Silene vulgaris Rocoinã Struna cocoºului Studeniþã Guºa porumbelului pârloage, semãnãturi livezi grãdini, margini de drumuri fâneþe, coaste semãnãturi însorite,

ANEXA III

225

(continuare)
0 1 2 3

Fam. Compositae 35 36 37 Chrysanthemum leucanthemum Bellis perennis Achillea millefolium Margaretã Bãnuþi Coada ºoricelului fâneþe, margini de pãduri pajiºti Pajiºti, pãduri rãrite

Fam. Convolvulaceae 38 Calystegia sepium Cupa vacii zãvoaie, în lungul cursurilor de apã, liziere tufãriºuri umbroase pãduri umede, în izvoarelor, pâraielor pãduri, zãvoaie, tufãriºuri locuri virane, semãnãturi jurul

Fam. Cruciferae 39 40 41 42 Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Capsella bursa-pastoris Usturoiþã Stupitu cucului Râjnicã Traista ciobanului

Fam. Labiatae 43 Lamium album Sugel alb tufãriºuri, lângã ziduri, garduri

Fam. Liliaceae 44 Polygonatum officinalis Pecetea Solomon 45 Ornithogalum umbellatum Luºcã liziere, tufiºuri lui pãduri uscate

Fam. Orchidaceae 46 Platanthera bifolia (L.)Rich Stupiniþã Pãduri de foioase

Fam. Oxalidaceae 47 Oxalis acetosella Mãcriºul iepurelui pãduri umbroase

Fam. Plantaginaceae 48 49 Plantago lanceolata Plantago major Pãtlaginã îngustã Pãtlaginã mare pajiºti aride, margini de drumuri pãºuni umede, drumuri margini de

Fam. Ranunculaceae 50 51 Isopyrum thalictroides Anemone nemorosa Gãinuºi Floarea Paºtilor pãduri de foioase ºi tufãriºuri pãduri, tufãriºuri

Fam. Rubiaceae 52 Galium aparine Turiþã locuri cultivate, tufãriºuri

Fam. Scrophulariaceae 53 Veronica serpyllifolia ªopârliþã fâneþe umede, pãduri

226

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

(continuare)
0 1 2 3

Fam. Solanaceae 54 Physalis alkekengii Pãpãlãu tufãriºuri, zãvoaie rariºti de pãdure,

Fam. Umbelliferae 55 56 57 Heracleum spondyilium Aegopodium podagraria Anthriscus thrichosperma Crucea pãmântului Piciorul caprei Asmãþui sãlbatic tufãriºuri, poieni pãduri ºi fâneþe umede

margine de drumuri, rariºti de pãdure, locuri ruderale, tufãriºuri FLORI GALBENE/ Yellow Flowers Slãbãnog pãduri, locuri umbroase pãduri, tufãriºuri pajiºti, ruderalã la marginea drumurilor fâneþe pãduri umbroase cultivatã, sãlbãticitã pajiºti umede umede ºi

Fam. Balsaminaceae 58 Impatiens noli-tangere

Fam. Compositae 59 60 61 62 63 64 Lapsana communis Taraxacum officinale Tragopogon orientalis Lactuca muralis Rudbekia laciniata Telekia speciosa Zgrãbunþicã Pãpãdie Barba caprei Susai pãdureþ Mãritã-mã mamã Lãptucul oii

Fam. Cruciferae 65 Rorippa silvestris Gãlbenea margini de drumuri, ºanþuri cu apã, locuri ruderale

Fam. Euphorbiaceae 66 67 Euphorbia cyparissias Euphorbia esula Alior Alion coaste însorite, drumuri semãnãturi margini de

Fam. Iridaceae 68 Iris pseudacorus Stânjenel galben în ape lin curgãtoare, lacuri, bãlþi, ºanþuri cu apã pãduri, tufãriºuri

Fam. Labiatae 69 Lamium galeobdolon Sugel

Fam. Oxalidaceae 70 Oxalis corniculata Mãcriºul iepurelui parcuri, grãdini, pe lângã garduri

Fam. Papaveraceae 71 Chelidonium majus Rostopascã locuri umbroase, ruderale, în jurul aºezãrilor omeneºti

ANEXA III

227

(continuare)
0 1 2 3

Fam. Papilionaceae 72 73 74 Lotus corniculatus Melilotus officinalis Medicago lupulina Ghizdei Sulfinã Trifoi mãrunt pajiºti umede ºi uscate, tufãriºuri margini de drumuri, fâneþe, semãnãturi pajiºti uscate, locuri ruderale

Fam. Primulaceae 75 76 Primula acaulis Lysimachia nummularia Griciorei Dreþe fâneþe, pãduri, tufãriºuri lunci, pãduri, fâneþe umede

Fam. Ranunculaceae 77 78 79 Anemone ranunculoides Ranunculus repens Ficaria verna Pãºtiþã Floare de leac Untiºor, grâuºor pãduri, tufãriºuri, poieni pãduri, livezi, ºanþuri, locuri mlãºtinoase, pajiºti umede pãduri

Fam. Rosaceae 80 81 82 Duchesnea indica Potentilla reptans Geum urbanum Frãguþã indianã Cinci degete Cerenþel pãduri umbroase, ierboase fâneþe umede pãduri rãrite coaste

Fam. Saxifragaceae 83 Chrysosplenium alternifolium locuri umbroase pâraielor FLORI ALBASTRE/ Blue Flowers Saschiu pãduri, locuri umbrite Splinã în lungul

Fam. Apocynaceae 84 Vinca minor

Fam. Boraginaceae 85 Myosotis palustris Nu mã uita locuri mlãºtinoase, în lungul pâraielor, ºanþuri apãtoase marginea drumurilor, ºanþurilor, locuri ruderale, însorite fâneþe, margini de pãduri

Fam. Compositae 86 Cichorium intybus Cicoare

Fam. Labiatae 87 Ajuga reptans Vineriþã

Fam. Scrophulariaceae 88 Veronica chamaedrys Stejãrel pãduri rãrite, tufãriºuri, fâneþe uscate

228

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

(continuare)

0

1

2

3

FLORI MICI/ Small Flowers Fam. Araceae 89 Arum maculatum Rodu pãmântului pãduri umbroase

Fam. Cannabinaceae 90 Humulus lupulus Hamei zãvoaie, lunci, tufãriºuri, liziere

Fam. Scrophulariaceae 91 Scrophularia nodosa Buberic pãduri, tãieturi de pãduri, pajiºti umbroase, aluviuni fâneþe umede, lunci pajiºti umede, locuri ruderale

Fam. Polygonaeae 92 93 Rumex acetosa Rumex crispus Mãcriº Dragavei

ANEXA IV

229

ANEXA IV

AVIFAUNA ARBORETUMULUI SIMERIA - SPECII SEDENTARE SAU ÎN PASAJ
inventar parþial, prelucrare dupã Mathieu Pastre, 2002

BIRD FAUNA IN SIMERIA ARBORETUM
- SEDENTARY OR PASSAGES SPECIES
NR. CRT. DENUMIRE ªTIINÞIFICÃ Scientific name DENUMIRE POPULARÃ Common name STATUTUL SPECIEI Species conservation status
0 1 2 3

ACCIPITRIDAE 1 Accipiter gentilis

Uliu porumbar

Legea 462/2001, Anexa IV Directiva pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa III

2

Accipiter nisus

Uliu pãsãrar

Legea 462/2001, Anexa IV Directiva pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa III

ALCEDINIDAE 3 Alcedo atthis Pescãraº albastru Legea 462/2001, Anexa III Directiva pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa II ARDEIDAE 4 Ardea cinerea Stârc cenuºiu Legea 462/2001, Anexa V Conv. Berna, Anexa III COLUMBIDAE 5 Streptopelia decaoctoa Guguºtiuc Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/2 Conv. Berna, Anexa III CORVIDAE 6 Corvus corax Corb Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa III 7 Corvus corone cornix Cioarã grivã Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/2 8 Corvus frugilegus Cioarã de semãnãturã Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/2 9 Corvus monedula Stãncuþã Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/2

230

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

(continuare)
0 1 2 3

10

Garrulus glandarius

Gaiþã

Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/2

11

Pica pica

Coþofanã

Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/2

CUCULIDAE 12 Cuculus canorus Cuc Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa III FRINGILLIDAE 13 Fringilla coelebs Cintezã Legea 462/2001, Anexa IV Directiva pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa III Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa III MOTACILLIDAE 15 Motacilla alba Codobaturã albã Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II MUSCICAPIDAE 16 Ficedula albicollis Muscar gulerat Legea 462/2001, Anexa III Directiva pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa II Conv. Bonn, II Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II 18 Parus caeruleus Piþigoi albastru Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II 19 Parus major Piþigoi mare Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II PASSERIDAE 20 Passer domesticus Vrabie de casã -

14

Pyrrhula pyrrhula

Mugurar

PARIDAE 17 Parus ater Piþigoi de brãdet

PHASIANIDAE 21 Phasianus colchicus Fazan Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/1 PICIDAE 22 Dendrocopus major Ciocãnitoare pestriþã mare Legea 462/2001, Anexa IV Directiva pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa II Ciocãnitoare de grãdini Legea 462/2001, Anexa III Directiva Pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa II

23

Dendrocopus syriacus

ANEXA IV

231

(continuare)
0 1 2 3

SITTIDAE 24 Sitta europaea Þiclean Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II STRIGIDAE 25 Athene noctua Cucuvea Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II 26 Bubo bubo Buhã Legea 462/2001, Anexa III Directiva pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa II 27 Strix aluco Huhurez mic Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II STURNIDAE 28 Sturnus vulgaris Graur Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/2 SYLVIIDAE 29 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II 30 Sylvia borin Silvie de zãvoi Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II TURDIDAE 31 Erithacus rubecula Mãcãleandru Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II 32 Luscinia megarhynchos Privighetoare roºcatã Legea 462/2001, Anexa IV Conv. Berna, Anexa II 33 Luscinia svecica Guºã vânãtã Legea 462/2001, Anexa III Directiva pãsãri, Anexa I Conv. Berna, Anexa II 34 Turdus merula Mierlã Directiva pãsãri, Anexa II/2 Conv. Berna, Anexa III 35 Turdus philomelos Sturz cântãtor Legea 462/2001, Anexa V Directiva pãsãri, Anexa II/2 Conv. Berna, Anexa III

232

Arboretumul S i m e r i a - Monografie

LEGENDA

Legea 462/2001 - Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice. Anexa III - cuprinde speciile de plante ºi animale a cãror conservare necesitã desemnarea ariilor speciale de conservare ºi a ariilor de protecþie specialã avifaunisticã. Anexa IV - cuprinde specii de animale ºi plante care necesitã o protecþie strictã. Anexa V - cuprinde specii de plante ºi animale de interes comunitar a cãror prelevare din naturã ºi exploatare fac obiectul mãsurilor de management. Directiva Pãsãri (1979) - Directiva EEC 79/409 privind conservarea pãsãrilor sãlbatice Anexa I - specii care fac obiectul mãsurilor de conservare speciale privind habitatul, în scopul asigurãrii supravieþuirii ºi a reproducerii lor în aria lor de distribuþie. Anexa II/2 - specii ce pot fi obiectul actelor de vânatoare în cadrul legislaþiei naþionale. Statele Membre vegheazã ca vânãtoarea acestor specii sã nu compromitã eforturile de conservare întreprinse în aria lor de distribuþie. Convenþia de la Berna (1979) - convenþie privind conservarea vieþii sãlbatice ºi a habitatelor naturale din Europa. Anexa II - specii de faunã strict protejate. Anexa III - specii de faunã protejate. Convenþia de la Bonn - Convenþia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice. Anexa II - lista speciilor migratoare care au o stare de conservare nefavorabilã.

CALENDARUL ÎNFLORIRII SPECIILOR LEMNOASE DIN ARBORETUMUL SIMERIA dupã observaþiile fenologice din perioada 1954-1960 THE FLOWERING CALENDAR FOR WOODEN SPECIES IN SIMERIA ARBORETUM
Durata medie Sfârºitul înfloririi/ Blossoming end Timpurii 5 22.IV 1.V 28.IV 18.IV 20.IV 12.V 8.IV 23.IV 22.V 16.V 14.V 28.IV 15.V 27.V 1.VI 13.V 18.IV 4.V 4.V 25.V 23.V 14.VI 30.IV 23.IV 14.IV 23.IV 26.V 13.V 5.V 17.VI 1.VI 4.VI 25.IV 9.VI 29.VI 16.VI 22.VI 22.VI 22.V 23.VI 8.VI 13.VI 23.V 15.VI 16.VI 6.V 23.VI 6.VII 6.VII 15.V 20.VI 20.IV 26.IV 10.VI 30.IV 3.V 12.VI 25.IV 29.IV 11.VI 20.V 3.VI 5.VII 20.VI 26.VI 6.VI 6 7 25.IV Tardive Data medie
Average lenght

Nr. Timpurii 2 15.IV 14.IV 14.IV 2.V 27.III 23.IV 8.IV 29.IV 20.IV 2.VI 20.IV 6.IV 10.IV 20.IV 25.V 27.V 27.IV 18.IV 12.V 1.V 8.V 3.V 20.IV 14.IV 15.IV 6.IV 5.V 4.V 25.IV 20.IV 3 4 15.IV Tardive Data medie

Denumirea speciei/ Species name

Începutul înfloririi/ Blossoming beginning

crt.

Zile/ days 8 10 8 4 7 9 11 11 14 22 22 13 10 17 12 6 15 7 10 12 13 14 11

0 1 1 Abies alba Mill. 2 Abies nordmanniana (Stev.) Spach 3 Abies faxoniana Rehd. & Wils. 4 Abies pinsapo Boiss.

5 Acer campestre L. 6 Acer negundo L.

ANEXA V

ANEXA V

7 Acer platanoides L. 8 Acer pseudoplatanus L.

9 Aesculus x carnea Hayne 10 Aesculus hippocastanum L.

11 Amorpha fruticosa L. 12 Berberis thunbergii DC.

13 Berberis vulgaris L. 14 Buxus sempervirens L. var. arborescens L. 15 Carpinus betulus L.

16 Carya illinoensis K. Koch. 17 Carya ovata (Mill.) K.Koch.

18 Carya tomentosa (Poir.) Nutt. 19 Castanea sativa Mill.

20 Catalpa bignonioides Walt. 21 Catalpa speciosa Warder.

22 Celtis occidentalis L.

233

234

0 23

1

2

3

4 15.IV

5

6

7 23.IV

8 8

Cephalotaxus harringtonia K.Koch. var. drupacea (Sieb. et Zucc.) 3.IV 27.IV 10.IV 9.IV 10.IV 8.IV 23.V 24.IV 20.III 21.V 28.III 15.II 17.IV 8.V 24.IV 1.IV 1.V 13.V 1.VI 27.V 20.IV 9.V 25.IV 21.III 28.III 24.V 28.V 25.V 10.V 9.IV 22.IV 13.VI 4.VI 20.VI 2.VI 23.V 10.VI 1.VI 9.V 17.V 2.V 1.V 30.III 10.IV 4.VI 20.V 18.IV 10.IV 3.VI 29.IV 27.IV 21.VI 31.V 8.VI 8.VI 7.V 16.V 15.V 20.VI 2.VII 21.VI 7.VI 2.VI 30.V 5.IV 2.IV 10.V 2.V 10.V 10.IV 17.V 15.IV 29.III 8.III 15.III 20.IV 9.IV 15.IV 1.V 7.IV 28.V 24.V 5.VI 8.VI 9.IV 30.III 7.IV 21.IV 9.VI 2.VI 2.VI 20.VI 1.VI 26.V 5.VI 15.VI 10.VI 11.VI 14.IV 6.VI 22.IV 26.III 28.IV 14.V 13.V 12.IV 15.V 10.VI 20.VI 14.VI 21.V 25.V 22.V 8.V 23.IV 18.IV 12.VI 10.VI 14.IV 25.IV 17.IV 18.IV 5.V 27.IV 14.IV 6 8 6 13 10 15 12 13 18 11 6 11 10 14 17 12 13 11 15 20 7 23 9 8 20 28.IV 19.IV 28.IV 20.V 9.V 26 10.V 3.V 19.V 26.V 23.V 19 12.IV 7.IV 8.IV 20.IV 14.IV 7

(continuare)

24

Cercidiphyllum japonicum Sieb. & Zucc. 25 Cercis siliquastrum L. 26 Chaenomeles japonica (Thunb.)Lindl. 27 Chamaecyparis lawsoniana (A.Murr.)Parl 28 Chamaecyparis nootkatensis (D.Don)Spach 29 Chamaecyparis pisifera Endl.

30 Chionanthus virginicus L. 31 Cladrastris lutea (Michx.)K.Koch. 32 Cornus mas L.

33 Cornus sanguinea L. 34 Corylopsis spicata Sieb. & Zucc. 35 Corylus avellana L.

36 Corylus colurna L. 37 Cotinus coggygria Scop.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

38

Crataegus pennsylvanica Ashe. 39 Cryptomeria japonica D. Don 40 Cydonia oblonga Mill.

41 Diervilla florida S. & Z. 42 Diospyros virginiana L.

43 Eleagnus angustifolia L. 44 Eleagnus umbellata Thunb.

45 Euonymus europaeus L. 46 Exochorda racemosa (Lindl.) Rehd. 47 Fagus silvatica L.

48

Forsythia suspensa (Thunb.)Vahl. 49 Fraxinus excelsior L. 50 Gleditsia triacanthos L.

51

Gymnocladus dioicus (L.) K.Koch.

1 10.VII 4.V 22.IV 25.IV 25.IV 28.III 25.III 15.IV 5.VII 27.IV 28.V 1.IV 20.V 28.IV 3.V 8.IV 3.IV 25.V 10.V 15.IV 12.V 26.V 8.IV 4.V 14.IV 8.V 6.V 6.V 24.IV 29.IV 9.V 24.IV 15.V 14.V 17.V 26.V 13.VI 24.V 5.V 25.IV 18.V 5.VI 13.IV 6.V 19.IV 11.V 10.V 11.V 10.V 25.V 17.V 12.VI 4.VI 23.IV 13.IV 20.IV 14.IV 6.V 13.IV 15.VI 31.V 12.V 25.V 20.VI 3.V 16.V 22.IV 19.V 20.V 16.V 6.V 17.V 10.V 13.V 5.VI 25.V 5.V 5.VII 18.VI 10.VI 31.V 10.VII 12.V 17.V 2.V 20.V 27.V 4.VI 5.VI 9.VI 30.V 11.VI 27.VI 21.V 9.V 18.V 1.VI 19.VII 12.VII 27.VII 31.VII 29.VII 25.V 12.VI 18.IV 19.VI 18.V 24.V 16.V 24.IV 25.VI 10.VI 23.V 28.V 30.VI 8.V 16.V 27.IV 19.V 24.V 25.V 21.V 5.V 25.IV 17.V 6.VI 27.V 6.IV 1.IV 5.IV 10.IV 7.IV 6.IV 4.IV 15.IV 18.IV 16.IV 9 31 17 16 14 18 19 20 14 31 11 21 23 28 11 25 24 10 8 8 14 14 12 6.V 1.V 15.V 21.V 18.V 13 11 10.V 3.V 18.V 20.V 19.V 9 17.V 5.V 2.V 21.V 11.V 9 20.V 16

2

3

4 10.IX

5

6

7 5.X

8 25

0 52 Hamamelis virginiana L. 53 Hibiscus syriacus L.

(continuare)

17.VII

13.VII

31.VII

54 Ilex aquifolium L. 55 Juglans cinerea L.

56 Juglans nigra L. 57 Juglans regia L.

58 Juniperus sabina L. 59 Juniperus virginiana L.

60

Kerria japonica (L.)DC 61 Koelreuteria paniculata Laxm. 62 Laburnum anagyroides Med.

63 Ligustrum vulgare L. 64 Lindera benzoin (L.)Bl.

ANEXA V

65 Liriodendron tulipifera L. 66 Lonicera caprifolium L.

67 Magnolia acuminata (L.)L. 68 Magnolia denudata Desr.

69 Magnolia kobus DC. 70 Magnolia macrophylla Michx.

71 Magnolia obovata Thunb. 72 Magnolia x soulangiana Soul.-Bodin 73 Magnolia tripetala L.

74 Magnolia virginiana (L.) Purh. 75 Mahonia aquifolium (Pursh.)Nutt. 76 Malus floribunda Van Houtts.

77 Malus sylvestris (L.) Mill. 78 Morus nigra L.

79 Paeonia suffruticosa Andr. 80 Paulownia tomentosa (Thunb.) Steud. 81 Phellodendron amurense Rupr.

235

236

0 82 30.IV 11.V 12.V 14.V 12.V 13.V 14.V 18.V 13.V 12.IV 5.V 14.III 18.III 20.IV 3.IV 7.IV 15.IV 18.IV 16.IV 6.V 18.IV 5.V 15.IV 18.V 19.V 18.V 18.VII 12.V 16.V 28.V 22.V 8.VI 22.VII 27.IV 22.IV 8.V 1.V 23.V 21.V 6.IV 28.V 20.VII 15.V 6.V 26.VI 28.IV 7.V 2.V 3.VI 30.V 6.V 21.V 5.VI 16.VI 10.VI 5.V 26.IV 25.IV 2.V 25.IV 20.IV 17.IV 6.V 10.V 17.V 25.V 23.IV 15.IV 30.IV 22.IV 12.IV 29.IV 2.V 3.V 11.IV 30.III 10.IV 20.IV 14.IV 30.III 27.III 30.IV 2.V 22.IV 20.IV 4.V 16.V 15.V 18.V 30.V 24.V 27.IV 12.V 13.IV 15.IV 26.IV 1.V 1.V 5.V 11.V 17.V 5.V 15.V 2.V 14.V 19.V 10.VI 5.VI 18.IV 16.VI 30.VII 28.V 25.V 22.V 2.V 28.V 13.V 18.V 17.V 15.V 16.V 25.V 21.V 11 4 6 11 9 7 12 15 6 13 15 18 16 21 10 9 10 7 18 17 14 12 17 10 13 18.V 6 18.V 4 23.V 17.V 22.V 28.V 25.V 8 15.V 6 10.V 5.V 8.V 15.V 12.V 7

1

Philadelphus coronarius L.

2 25.V

3 2.VI

4 29.V

5 16.VI

6 28.VII

7 22.VI

8 23

83

Picea abies (L.)Karst.

(continuare)

84

Pinus banksiana Lamb.

85

Pinus griffithi Mc.Clleland

86

Pinus jeffreyi Balf.

87

Pinus montana Mill. v. pumilio Wilk.

88

Pinus nigra Arn.

89

Pinus ponderosa Dougl. ex Lavs.

90

Pinus strobus L.

91

Pinus sylvestris L.

92

Pirus communis L.

93

Platanus x acerifolia Willd.

94

Populus alba L.

95

Populus nigra L.

96

Populus tremula L.

97

Prunus avium L.

98

Prunus cerasifera Ehrh. `Atropurpurea’

99

Prunus nana Du Roi

100

Prunus padus L.

Arboretumul S i m e r i a- Monografie

101

Prunus serrulata Lindl. `Hissakura’

102

Pseudotzuga menziesii Franco.

103

Quercus alba L.

104

Quercus rubra L.

105

Quercus imbricaria Michx.

106

Quercus robur L.

107

Robinia pseudoacacia L.

108

Rosa canina L.

109

Salix alba L.

110

Sambucus nigra L.

111

Sophora japonica L.

112

Sorbus domesticus L.

0 113 30.IV 28.V 23.IV 13.V 10.III 19.III 5.VI 25.VI 7.IV 12.IV 14.IV 8.IV 20.III 22.III 30.IV 5.V 16.V 20.IV 26.IV 15.V 5.V 10.V 1.V 16.V 21.V 19.V 12.V 4.V 2.V 12.V 20.V 17.V 1.VI 14.IV 2.IV 5.IV 28.IV 25.IV 19.IV 20.IV 3.V 5.VII 15.IV 18.IV 27.IV 16.IV 12.IV 1.IV 14.V 25.V 30.V 20.V 19.V 18.VI 11.VI 17.VI 30.VI 24.VI 18.IV 4.IV 7.IV 15.IV 11.IV 22.IV 1.IV 23.III 3.V 13.IV 10 15 13 10 8 6 7 8 10 8 12 13 14 20 14 16.V 14.V 20.V 6.VI 28.V 14 8.V 1.V 18.V 22.V 20.V 19 6.VI 2.VI 28.VI 26 15.V 7.V 15.V 26.V 20.V 16

1

2

3

Spiraea x bumalda Burv.

4 18.IV

5

6

7 4.V

8 16

(continuare)

114

Staphylea pinnata L.

115

Syringa japonica Decne.

116

Syringa vulgaris L.

117

Tamarix gallica L.

118

Taxodium distichum (L.)Rich.

119

Taxus baccata L.

120

Tilia platyphyllos Scop.

121

Tilia tomentosa Moench.

122

Thuja occidentalis L.

123

Thuja plicata D. Don.

124

Thuja standishii (Gord.)Carr.

125

Thujopsis dolobrata (L.f.)Sieb. & Zucc.

126

Ulmus foliacea Gilib.

ANEXA V

127

Ulmus laevis Pall.

128

Viburnum lantana L.

129

Viburnum opulus L.

130

Viburnum opulus L. `Roseum’

131

Wistaria sinensis Sweet.

132

Xanthoceras sorbifolia Bunge.

237