TULBURĂRILE DE LIMBAJ Educ.Ardelean Ana Inst. Cionca Mariana G.P.P. nr.7 Negresti-Oas Jud.

Satu-Mare
În categoria tulburărilor de limbaj se cuprind toate deficienţele de înţelegere şi exprimare orală, de scriere şi citire, de mimică şi articulare. Prin tulburările limbajului înţelegem toate abaterile de la limbajul normal Tulburările de limbaj vizează atat pronunţia cât şi articulaţia sunetelor. Clasificarea tulburărilor de limbaj: a)Criteriul anatomo-fiziologic: -tulburări ale analizatorului verbomotor, -tulburări centrale sau periferice, -tulburări organice sau funcţionale. b)Criteriul structurii lingvistice afectate: -tulburările de voce, -tulburările de ritm şi fluenţă, -tulburări ale structurii fonetico-fonematice, -tulburări complexe lexico-gramaticale, -tulburări ale limbajului scris. c)Criteriul periodizării în funcţie de apariţia tulburărilor de limbaj: -perioada preverbală (până la 2 ani), -perioada de dezvoltare a vorbirii (2-6 ani), -perioada verbală (peste 6 ani). d)Criteriul psihologic: -gradul de dezvoltare a funcţiei comunicative a limbajului, -devieri de conduită şi tulburări de personalitate. Tabloul tulburărilor de limbaj: 1)tulburări de pronunţie: -dislalia, -rinolalia, -dizartria. 2)tulburări de ritm şi fluenţă a vorbirii: -bâlbâiala, -logonevroza, -tahilalia, -bradilalia, -aftongia, -tulburări pe bază de coree

-dislexia. -disfonia.... 5)Tulburări polimorfe de limbaj: -alalia.m” Sunetul .p” Sunetul .n” Sunetul .3)Tulburări de voce: -afonia. 6)Tulburări de dezvoltare a limbajului: -mutism psihogen (care poate fi acut sau cronic.. -fonastenia. -paralalia (înlocuirea).s” Sunetul .h” Sunetul .f” Den..z” Sunetul .v” Sunetul .y” Sunetul ..b” Sunetul . Ponderea cea mai mare în rândul tulburărilor de vorbire o au: -dizlalia (alterarea)sunetelor -moghilalia (omiterea)....l” Sunetul . 4)Tulburări ale limbajului citit-scris: -alexia.t” Sunetul ... general sau electiv) -întârziere în dezvoltarea generală a vorbirii.. sunetului denaturat Sigmatism Rotacism Tetacism Betacism Capacism Gamacism Lambdacism” Zigmatism Deltacism Mitacism Nitacism Pitacism Yotacism Hamacism Vitacism Fitacism Substituirea sunetului Parasigmatism Pararotacism Paratetacism Parabetacism Paracapacism Paragamacism Paralambdacism Parazigmatism Paradeltacism Paramitacism Paranitacism Parapitacism Parayotacism Parahamacism Paravitacism Parafitacism ..r” Sunetul . -disgrafia.. Den.d” Sunetul . -afazia.sunetului Sunetul ...c” Sunetul .g” Sunetul . -agrafia.

Tulburarea unităţii dintre forma şi conţinutul vorbirii constituie trăsătura caracteristică a vorbirii dislalice. De exemplu. Cauzele dislaliilor: -organică . s. vibranţa (r). substituirea. avem de-a face cu dislalie silabică. atunci şi ţ (t+s) apare cu uşurinţă. Se distinge o dislalie a sunetelor când sunetele izolate sunt omise. ş.c. adică după numărul sunetelor alterate. dislalia este acea tulburare de pronunţie care se caracterizează prin deformarea. omiterea. când se pronunţă defectuos numai anumite sunete. În marea majoritate a dislaliilor sunt afectate numai consoanele şi foarte rar vocalele.g. Prin observaţiile efectuate asupra evoluţiei sunetelor vorbirii s-a ajuns la constatarea că pronunţarea unei consoane surde atrage după sine şi pronunţarea perechii sale sonore. c şi g apar în mod spontan fără a necesita efectuarea unor exerciţii speciale. distingem o dislalie generală sau complexă. Spre deosebire de acestea consoanele s-z şi t. dificultatea de formare a sunetelor. De asemenea s-a constatat că. Dacă sunetul omis se înlocuieşte cu altul se foloseşte termenul de paralelie (para= în loc de). se pronunţă mult mai uşor. După gradul de întindere al dislaliei. a căror articulare necesită mişcări de îndreptare a limbii spre incisivii inferiori.africatele (c-g-ţ) şi siflantele (s-z). în cazul în care majoritatea sunetelor sunt pronunţate defectuos şi o dislalie simplă sau parţială. consoana ş facilitează apariţia consoanei sonore j. Frecvenţa cea mai ridicată a dificultăţilor se înregistrează la consoanele: r. un s bine consolidat facilitează apariţia perechii sale sonore z. pronunţate alterat sau înlocuite cu alte sunete. a căror articulare necesită efectuarea unor mişcări mai dificile de ridicare a vârfului limbii spre palat. Sunetele care apar mai târziu în vorbirea copiilor vor fi mai des afectate. Printre ultimele consoane care apar în vorbirea copiilor sunt şuierătoarele (ş-j).DISLALIA O tulburare de limbaj caracterizată prin incapacitatea parţială sau totală de a emite şi de a articula corect unul sau mai multe sunete izolate sau în combinaţii fluente ale vorbirii. În cazul în care sunetul izolat poate fi pronunţat corect dar este omis atunci când este inclus într-o silabă sau într-un cuvânt. dacă consoana s este bine consolidată. În felul acesta oricât de numeroase s-ar părea.ş – j. acestea se reduc în realitate la pronunţarea a trei consoane fundamentale r. În asemenea condiţii consoanele africate sau compuse ţ. înlocuirea şi inversarea sunetelor.

¤ rotacismul velar sau uvular (vibraţia nu se efectuează cu vârful limbii ci cu uvula sau palatul moale) ¤ rotacismul monovibrant (se formează printr-o singură vibraţie a vârfului limbii în loc de 2-3) ¤ rotacism polivibrant (se realizează prin mai multe vibraţii decât ar fi necesare) ¤ rotacismul labial (se formază prin vibrarea buzelor) ¤ rotacismul apical ¤ pararotacism (înlocuirea lui r cu alte sunete) r. voşu. I. ROTACISMUL Cele mai obişnuite forme de rotacism sunt: ¤ omisiunea totală a sunetului. În cazul în care există consoane perechi deficitare. h. polimorfe. Primele exerciţii de pronunţare a unui sunet să fie făcute în şoaptă. cu un minim de efort articular. care sunt mai uşor de pronunţat decât cele sonore. hoşu. ioşu. în loc de roşu) ¤ pronunţarea lui r izolat şi înlocuirea lui în cuvânt cu alte sunete CORECTAREA a) obţinerea corectă a poziţiei limbii pentru pronunţare .-funcţională Cauza provocată de anomalii ale aparatului asteo-muscular de articulare: -prognatismul superior (proeminenţa accentuată a dinţilor superiori) -prognatismul inferior (proeminenţa arcadei dentare inferioare) -muşcătura deschisă (lipsa de articulare a arcadei dentare) -muşcătura oblică (deplasarea dinţilor superiori peste cei inferiori pe una din părţile laterale) Înlăturarea dislaliei La stabilirea procedeelor de înlăturare a dislaliilor se ţine seama de cauza şi natura defectului. v (loşu. se corectează mai întâi consoanele surde. În dislaliile mai grave. precum şi de personalitatea copiilor. în primul rând se vor corecta consoanele a căror pronunţare necesită o biomecanică mai simplă.

br. uu-ra.rotirea limbii Amplificarea vibraţiilor linguale poate fi ajutată prin plasarea unei spatule sau a degetului arătător al copilului sub vârful limbii şi efectuarea cu ajutorul acestora a unor mişcări laterale rapide în timp ce copilul încearcă să pronunţe sunetul r. Imitaţii-joc: ¤ Cum sună telefonul?…rrr-rrr ¤ d-d-d-d-d din ce în ce mai repede ¤ t-t-t-t-t-t-t la fel ¤ l-l-l-l-l-l-l la fel ¤ dtl-dtl-dtl-dtl rar apoi repede ¤ dl-dl-dl-dl la fel Cu vârful limbii fixat pe cerul gurii se suflă puternic. a) ra. Se va depista posibilitatea de pronunţie şi se va prelucra în silabe.. La copiii mici se cere pronunţarea alternativă a sunetului t sau de pronunţare alternativă a sunetelor t-d. Silaba ra se pronunţă exploziv. re. Rică. ri. Unii copii pot pronunţa sunetul r în combinaţie cu vocale: roată. dar nu-l pot pronunţa în combinaţie cu consoane: trei-tei iar alţii invers. se prelucrează la fel . cr.10-12 mişcări de ridicare şi coborâre a limbii în cavitatea bucală şi în afara acesteia .b) obţinerea vibraţiilor vârfului limbii necesare frecvenţei sunetului c) educarea sunetului obţinut în vederea legării sale de pronunţarea altor sunete Exerciţii linguale – gimnastica linguală: . rece. puternic. floare. ru b) cuvinte: rar. dr. Se încearcă vibrarea limbii prin exerciţiul următor: uu-ra. Se pot pune hârtiuţe pe măsuţă şi prin exersare să zboară hârtiuţele. Exerciţiul se poate face sub formă de joc. fr. ţinând palma în faţa gurii şi percepând explozia aerului. apoi în cuvinte. rrr. ruj. telefon: rrrr În combinaţii cu consoane: at-ra-at-ra-atra patru pr.. ro. astfel ca limba să fie aruncată spre dinţi. d) poezii: Rică nu ştia să zică… e) jocuri-imitaţii: ceasul. Sunetul r se poate obţine din pronunţarea prelungită a sunetului z cu vârful limbii îndreptat spre alveolele superioare. roşu c) propoziţii: Rică sare coarda.

a şuieratoarelor ş. zice.Z”: ... zână etc. Clasificarea sigmatismelor: 1)sigmatism interdental (pronunţarea siflantelor şi şuieratoarelor printre dinţi) 2)sigmatism addental (siflat şi şuierat cu vârful limbii sprijinit pe dinţii inferiori sau superiori) 3)sigmatism lateral (expulzarea suflului printre marginile laterale ale limbii şi dinţi) 4)sigmatism strident sau şuierător (vârful limbii se sprijină pe arcada dinţilor inferiori. zzu (cu vocale) Exersarea sunetului z în seri de silabe: za-ze-zi-zo-zu az-ez-iz-oz-uz Introducerea sunetului în cuvinte: zare. zid. zze. iar partea dorsală a limbii se ridică spre palat) 5)sigmatism labio-dental(ridicarea buzelor inferioare spre incisivii superiori) 6)sigmatism nazal (limba se ridică spre palatul moale carea este coborât) PARASIGMATISMUL-imposibilitatea pronunţării şi înlocuirea -pronunţarea corectă a sunetului izolat şi înlocuirea lui în timpul vorbirii CORECTARE: ¤ Exerciţii de dezvoltare a auzului fonematic ¤ Exerciţii de gimnastică linguală: -ridicare şi coborâre a limbii în interiorul şi în exteriorul cavităţii bucale -ascuţire şi lărgire a limbii -formarea şanţului dorsal şi lingual Imitaţii-joc pentru sunetul . apoi silabe succesive: .Z”: -Cum face albina?…bzzz. ci. zăpadă. gi.z.. ge. zzo.S” Exerciţiul joc: Cum face? Cum facem linişte?…psss Exersarea sunetului s singular. zzi. bzzz -zza.SIGMATISMUL În cazul acestei tulburări sunt cuprinse defecte de pronunţare a sunetelor siflante s. Jocuri imitaţii cu .Şarpele şi albiniţa” SUNETUL..j sau a africantelor ţ şi ce.

-se. oţo. eţe iţi. -so. oso.ta” puternic.a)cu vârful limbii la incisivii inferiori. sin-zin-ţin. fsss Focul şi vântul SUNETUL Ţ 1) Onomatopee ţup. până la tare sss. prin imitaţie. Sică. uţu Jocuri cu cuvinte cu ţ Jocuri-imitaţii: şoricelul chiţ. Pentru a fi mai atractiv şi în acelaşi timp mai uşor de pronunţat.. -us asa. scurt b) din poziţia corectă a limbii. suc g)jocuri imitaţii: Cum face gâscanul?…sss Cum face şarpele?…sss Cum chemăm pisica?…pisss. ţ c) exersarea silabelor: ţa-ţe-ţi-ţo-ţu aţ-eţ-iţ-oţ-uţ aţa. se pronunţă încet ţ. chiţ purcelul guiţ. cu colţul gurii retrase înapoi se pronunţă încet: sss. ceea ce dă impresia de efort. ssso e)exersarea sunetului s în seria de silabe: -sa. guiţ Exerciţii de consolidare: san-zan-ţan. ÎN COMBINAŢIE CU CONSOANE a)Cu două consoane: sp(spate) st(stau) sc(scaun) sf(sfat) sl(slab) sm(smântână) sn(snop) Silabe artificiale: as-ta as-ta-asssta asta ssstau stau as-ca as-ca asssca ssscaun scaun . pisss Cum face roata când se dezumflă?…fsss. -si. isi. cu aceeaşi poziţie a gurii şi limbii se emite sunetul s de la încet. sec. apoi legat sssi. -es. sen-zen-ţen. sssa. c)emisia sunetului s cu joc de buze d)pronunţarea sunetului s în combinaţie cu vocale: sss-I. se pronunţă . -is. cu maxilarele aproape închise. sus. usu f)introducerea sunetului s în cuvinte: sac. ese. sss b)odată deprinsă emisia corectă. -su -as. -os. sun-zun-ţun PRONUNŢIA SUNETELOR S-Z-T. ssse. sss-I. buzelor şi maxilarelor. sss Asociem şi mişcarea de apăsare în jos sau pe măsuţe cu mâinile. son-zon-ţon. ţup a) după modelul emisiei educatoarei.

J.b)Cu trei consoane: spl(splendid) scl(sclav) as-pla sss-pla ssspla splai Pronunţia sunetelor Ş. cu palmele apăsând uşor pe obraji. şi.şşş…şşş c) După deprinderea pronunţiei lui Ş în această poziţie se trece la pronunţia lui fără presarea obrajilor cu palmele. şo. cu buzele proiectate înainte. c… DISLALIA SILABELOR Această tulburare este caracteristică copiilor cu dezvoltarea întârziată a vorbirii.Culcăm păpuşa” şşş. c(ce-ci) şi g(ge-gi) este asemănător. . RINOLALIA (vorbire nazonată) Rhinos=nas Lalia=vorbire Rinolalia deschisă. c. a silabelor.. d) După câteva zile se trece la emisia lui Ş de la încet la tare –şşş e) Emiterea lui Ş cu joc de buze f) Prelucrarea sunetului Ş în silabe: şşş-u şşşu şşşo şşşa g) Se exersează sunetul Ş în seria de silabe: şa. uşor ridicată spre palat. şu h) Jocuri imitaţii cu Ş: .curgerea suflului prin căile nazale în cursul pronunţării oricărui sunet. Exerciţiile logopedice se bazează pe pronunţarea corectă a sunetelor izolate.expulzarea suflului prin cavitatea bucală în decursul pronunţării sunetelor nazale. C (ce. Deşi sunetele izolate sunt pronunţate corect. dar se cere copiilor mereu să închidă buzele înainte. Sunetul J se percepe sonor şi tactil prin aplicarea mâinii la gât (laringe) Sunetul C (ce-ci) se poate exersa prin pronunţia lui C în şoaptă c..Bate vântul uşor printre ramuri” şşş Prelucrarea celorlalte sunete j. în vorbirea cursivă sunt omise sau inversate silabe sau chiar cuvinte întregi. a cuvintelor şi a propoziţiilor din ce în ce mai complexe. şşş . ci) G (ge-gi) Sunetele se exersează: a) Cupa cu limba b) Cu limba lată. Rinolalia închisă. se suflă jetul de aer cald uşor. şe. Se suflă încet.

Rinolalia mixtă Terapia: gimnastica linguală şi palatală Pronunţarea vocalei a cu gura larg deschisă şi cu limba în poziţie cât mai plată Vocala .a” în diferite combinaţii ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful