(EDITIE ONLINE, 2011) ISBN: 978-973-0-11765-3

Cuprins

 
   

SISTEME INFORMATICE   PENTRU  ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ 

 

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

Volum finanțat din bugetul Grantului C.N.C.S.I.S. 1614/2007 

  Referenți:  prof. dr. Bogdan GHILIC‐MICU, Academia de Studii Economice, Bucureşti  prof. dr. Mircea GEORGESCU , Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi          
Coperta şi fotografii: Camelia  Margea  Layout editor: Camelia Margea 

             
© 2008 Toate drepturile sunt rezervate autorilor 

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

Doina Dănăiață  Luminița Hurbean  Camelia Margea  (coordonatori) 

 

 
 

SISTEME INFORMATICE   PENTRU  ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ 
 

  Concepte teoretice, tehnologii şi soluții de implementare               
(EDITIE ONLINE, 2011)   ISBN: 978-973-0-11765-3

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte
 
ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

 

Cuprins

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

    PREFAȚĂ 
       
În prezent e‐guvernarea este o practică largă pe mapamond.  În  afara  jurnalelor  ştiințifice  şi  a  conferințelor  pe  această  temă  organizate  în  mediul  academic,  un  număr  mare  de  publicații  sunt  disponibile  în  domeniul  practicienilor.  Este  vorba  despre  o  literatură  de  profil  care  pune  accentul  pe  prezentarea  experiențelor  şi  aşa‐ numitelor "bune practici" în e‐guvernare.  Cu  toate  acestea,  cercetarea  în  domeniul  guvernării  electronice nu a ajuns încă la maturitate, existând unele neclarități în  privința  scopului  şi  conținutului  său,  precum  şi  o  abordare  multidisciplinară  deocamdată  incompletă.  Considerăm  e‐guvernarea  un domeniu de cercetare cu un pregnant caracter interdisciplinar, în  care,  alături  de  ştiințele  politice,  management,  sociologie,  drept  şi  multe  altele,  informatica  are  un  rol  important  în  dezvoltarea  cercetărilor  în  direcția  INTEGRĂRII  sistemelor  informaționale  din  administrația publică.   Cu  această  carte  am  dorit  să  contribuim  la  sporirea  volumului de cunoştințe existent în literatura autohtonă cu privire la  guvernarea electronică. Necesitatea unei astfel de lucrări s‐a bazat pe  premiza  că  acest  domeniu  de  cercetare  suportă  clarificări  teoretice,  ținând  cont  de  deficitul  informațional  datorat  absenței  unor  surse  bibliografice  româneşti  consistente.  În  acest  sens,  sperăm  să  fie  un  material  teoretic  util  atât  managerilor,  specialiştilor  IT  şi  funcționarilor  din  administrația  publică,  cât  şi  mediului  academic  de  care aparține colectivul de autori.  Lucrarea este structurată în patru secțiuni, într‐o construcție  logică, pornind de la abordarea e‐guvernării ca sistem informațional,  continuând  cu  o  serie  de  clarificări  conceptuale  şi  radiografierea  stadiului  e‐guvernării  în  România  comparativ  cu  cel  din  Uniunea  Europeană,  apoi  prezentarea  impactului  TIC  asupra  domeniului  cercetat şi încheindu‐se cu prezentarea transformărilor vizate de noul  val al e‐guvernării la începutul secolului XXI.  Volumul  de  față  este  rezultatul  eforturilor  depuse  de  un  colectiv  format  din  zece  persoane,  cadre  didactice  şi  masteranzi  ai  Facultății  de  Economie  şi  de  Administrarea  Afacerilor  din  cadrul 

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

Universității  de  Vest  din  Timişoara,  toți  aceştia  fiind  implicați  în  grantul de cercetare C.N.C.S.I.S. cu tema ”E‐TIM ‐ METODE MODERNE  DE  CREŞTERE  A  E‐PERFORMANȚEI  LA  NIVELUL  ADMINISTRAȚIEI  PUBLICE  LOCALE  TIMIŞ”.  Se  cuvine  să  mulțumesc  autorilor  pentru  eforturile  depuse  în  vederea  parcurgerii  unui  număr  important  de  lucrări străine achiziționate din fondurile grantului (peste 50 cărți de  ultimă oră), pentru a fi reuşit să contribuie prin lucrările elaborate la  acoperirea unei problematici vaste din domeniul cercetat.  Doresc  să‐mi  exprim  recunoştința  față  de  colegele  mele  Luminița Hurbean şi Camelia Margea care au fost alături de mine în  toate  etapele  elaborării  acestui  volum,  începând  cu  stabilirea  structurii  şi  terminând  cu  finisarea  materialelor.  Am  convingerea  că  fără  contribuția  lor  substanțială  la  coordonarea  lucrării,  rezultatul  final nu ar fi fost cel dorit.  În numele întregii echipe doresc să transmit calde mulțumiri  profesorilor Bogdan Ghilic‐Micu şi Mircea Georgescu pentru faptul că  au  avut  amabilitatea  să  accepte  rolul  de  referenți  ştiințifici,  competența  dânşilor  în  domeniul  e‐guvernării  constituind  un  suport  important în demersul nostru.  Nădăjduind  că  lucrarea  va  fi  utilă  în  procesul  de  implementare a e‐guvernării în administrația publică românească, ne  declarăm  intenția  de  a  continua  cercetările  cu  o  şi  mai  mare  motivare,  anunțând  proiectul  unui  al  doilea  volum  –  o  abordare  practică  asupra  sistemului  de  e‐guvernare.  Cercetarea  aplicativă  va  viza instituțiile de administrație publică ale județului Timiş, cu scopul  de  a  ”diagnostica”  stadiul  existent  al  e‐guvernării  şi  de  a  veni  cu  ”rețete”  de  bune  practici  bazate  pe  bogata  experiență  a  altora  (administrații publice moderne din țări ale căror guverne au trecut de  la stadiul de intenții transformatoare la strategii coerente cu rezultate  meritorii) şi pe eforturile noastre de adaptare a acestora la specificul  administrației publice timişene.   Cu  speranța  că  Banatul  va  fi  fruntea  şi  în  implementarea  conceptului  de  e‐guvernare  colaborativă  (expus  în  lucrarea  de  față),  mulțumesc  anticipat  factorilor  de  decizie  din  cadrul  Consiliului  Județean Timiş şi din cadrul Primăriei Timişoara pentru suportul lor în  derularea cercetării aplicative.  Închei  cu  convingerea  că  din  colaborarea  tuturor  celor  interesați  în  modernizarea  guvernării  locale  (administrație  publică,  firme şi cetățeni, mediu academic), cetățenii vor fi  cei care vor avea  de câştigat.                     Prof. univ. dr. Doina Dănăiață,  Director Grant CNCSIS 1614/2007,   cetățean al Timişoarei 

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

    CUPRINS 
 
 

SECȚIUNEA  I  SISTEMUL INFORMAȚIONAL –  
EVOLUȚIE ŞI TRANSFORMARE ÎN ERA DIGITALĂ 

9

Considerații privind rolul sistemelor informaționale  în era  digitală ....................................................................................11 (Călin Hurbean)  Abordarea  e‐Guvernării  ca sistem informațional  ..............33  (Luminița Hurbean)  Integrarea  informațională  în sectorul public  prin   sisteme ERP ............................................................................40  (Luminița Hurbean) 

SECȚIUNEA A II‐A  GUVERNAREA DIGITALĂ 

51 

O abordare conceptuală a guvernării digitale .....................53  (Doina Dănăiață, Simona Biriescu)  Un model european  de referință  pentru e‐Guvernare .......71   (Luminița Hurbean)  Imaginea României în peisajul  e‐Guvernării la nivel global ... 86  (Doina Dănăiață)  e‐Guvernarea  în abordare europeană.   Obiective şi realizări ..............................................................99  (Flavius Dăescu) 

....173  (Ileana Hauer.......182  (Luminița Hurbean)  Transformarea  relației guvern‐cetățean   într‐o democrație electronică. Călin Hurbean)  Aspecte privind guvernarea colaborativă ........................189  (Doina Dănăiață..... Romeo Margea)  Din experiența  internațională  în adoptarea de soluții  mobile în guvernarea locală: proiectul mCity.........................SISTEMEteoretice.....111  (Romeo Margea)  De la electronic la mobil în procesele de guvernare.125  (Camelia Margea)  Knowledge  Management şi  e‐guvernare. 109  Tehnologiile Internet în sprijinul democrației ........... de tip Open‐Source..... 2011) Cuprins SECȚIUNEA A III‐A  IMPACTUL TIC ÎN E‐GUVERNARE ............................ 161  De la e‐guvernare  la t‐guvernare.............................. Alexandra Popovics)  ..... tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online....................163 (Doina Dănăiață)  Calea de mijloc  între e‐ şi guvernare: abordarea hibrid.................................................................. Camelia Margea...118  (Ioan Bandu........149  (Camelia Margea)  SECȚIUNEA A IV‐A  TRANSFORMAREA GUVERNĂRII PENTRU SECOLUL XXI.......135  (Ileana Hauer)  Spre „Knowledge city”  prin încorporarea tehnologiilor  colaborative..........................

tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins       Secțiunea  I    SISTEMUL  INFORMAȚIONAL –  EVOLUȚIE  ŞI  TRANSFORMARE  ÎN  ERA  DIGITALĂ    .

2011)   Cuprins . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.SISTEMEteoretice.

 sistemele  informaționale reprezintă un  ingredient indispensabil al  succesului în afaceri într‐un  mediu economic caracterizat  astăzi prin globalizare. se impune precizarea că  omenirea utilizează dintotdeauna diferite forme de sisteme informaționale.      11 . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. aflat în expansiune.  date.  Tehnologia informațională  sprijină toate tipurile de  organizații să‐şi crească  eficiența şi eficacitatea  proceselor economice.  Într‐o  definiție  uzitată. Fie că  sprijină echipele ce dezvoltă un  produs.  constituind  o  adevărată  provocare  pentru  cei  care  încearcă  să‐l  pătrundă.SISTEMEteoretice. Introducere Tehnologiile informaționale. 2011) Cuprins   CONSIDERAȚII PRIVIND  ROLUL SISTEMELOR  INFORMAȚIONALE   ÎN ERA DIGITALĂ  CĂLIN HURBEAN  1.  tranzacțiile de comerț  electronic ori alte zone ale  afacerii.  Studiul  sistemelor  informaționale  se  află  la  intersecția  mai  multor  domenii  (tehnologii  informaționale. relațiile cu clienții.  instrucțiuni  şi  proceduri  de  prelucrare  a  datelor  (software/programe). precum şi  colaborarea în grupurile de  lucru.  Am  utilizat aici termenul de sistem informatic. ceea ce determină  întărirea poziției lor  competitive într‐o piață extrem  de schimbătoare.  management.  politici  şi  proceduri  care  acumulează.  sistemică.  Literatura  de  specialitate  apreciază  că  acestea  reprezintă o componentă esențială în orice  program  de  studii  din  economie  şi  administrarea afacerilor.  echipamente.  prefacere şi instabilitate.  folosind  o  diversitate  de  dispozitive  (hardware/echipamente). care desemnează utilizarea TIC în  derularea activităților din organizații.  canale  de  comunicații  (rețele)  şi  datele  stocate.  Oamenii  se  bazează  pe  sistemele  informatice  moderne  pentru  a  comunica  între  ei.  inclusiv sistemele  informaționale bazate pe  Internet joacă în afaceri un rol  important.  performanțele în procesul de  luare a deciziilor.  regăsesc.  analiză  şi  proiectare. În acest sens.  contabilitate  şi  gestiune.  prelucrează  şi  diseminează  informații  într‐o  organizație.  rețele  de  comunicații.  programe  de  aplicații.  un  sistem  informațional este o combinație organizată  de  oameni.  cultură  organizațională).

  Suport pentru strategiile legate  de avantajul  competitiv  Suport pentru   luarea deciziilor  Suport pentru activitățile şi procesele  operaționale ale organizației    Figura 1 – Cele trei roluri fundamentale ale aplicațiilor sistemelor informaționale  Astfel.  transmite  sau  recepționa  date  de  la  sistemele  orientate  pe  luarea  deciziilor  sau  pe  dobândirea  avantajului  competitiv. Acestea se  regăsesc  în  trei  roluri  fundamentale  pe  care  sistemele  informaționale  le  joacă în asigurarea succesului unei organizații.  în  orice  moment. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 2011) Cuprins cu  mult  înainte  de  apariția  calculatorului  electronic.  În  condițiile  în  care  utilizarea calculatoarelor este astăzi generalizată.  iar  în  text  cele  două noțiuni sunt utilizate cu aceeaşi semnificație.  organizațiile  depun  un  efort  permanent  de  a  obține  integrarea  propriilor      12 . Evoluţia sistemelor informaţionale Există  trei  motive  fundamentale  pe  care  se  fundamentează  aplicarea în economie a tehnologiei informației şi comunicațiilor.  totodată.  Acelaşi  lucru  este  valabil  şi  pentru  celelalte două roluri fundamentale ale sistemelor informaționale. Ca atare.  sistemele  informaționale  proiectate  să  sprijine  activitățile  şi  procesele  operaționale  pot.SISTEMEteoretice.  2.  • suport decizional pentru angajații şi managerii acesteia.  Figura  1  ilustrează  modul  în  care  interacționează  rolurile  fundamentale ale sistemelor informaționale într‐o organizație. şi anume:  • suport pentru activitățile şi procesele operaționale ale organizației .  • suport pentru strategiile legate de avantajul competitiv. delimitarea între sistemul  informațional  şi  sistemul  informatic  nu  mai  este  necesară.

 odată culese.  Acest  ajutor  trebuie  să  fie  adaptat  deciziilor  şi  stilurilor  decizionale  proprii  ale  managerilor  şi  să  răspundă  tipurilor  concrete  de  probleme din lumea reală a afacerilor cu care aceştia se confruntă.  Ulterior. au început a fi prelucrate în vederea  satisfacerii  cererilor  de  informații  ale  managerilor.  În anii ’80 au apărut câteva roluri noi ale sistemelor informaționale. personalului. Aceste sisteme au intrat în scenă în anii ’60.  Acum  utilizatorii  pot  folosi  propriile  resurse  de  calcul  pentru  a‐şi  îndeplini sarcinile implicate de activitatea lor.  Aceste  roluri  vitale  sunt  implementate  prin  intermediul  a  mai  multor  tipuri  diferite  de  sisteme  informaționale..  Ulterior datele.  sfera  acestor  sisteme  s‐a  extins  şi  asupra  prelucrării  tranzacțiilor.SISTEMEteoretice.  adăugându‐se  astfel  un  nou rol al sistemelor informaționale.  În  primul  rând.  asigurând  astfel  o  şi  mai  mare  flexibilitate  şi  un  suport mai bun decât cel oferit de oricare rol individual.  Noul  rol  al  sistemelor  informaționale  consta  în  a  oferi  managerilor  utilizatori  un  sprijin  ad‐hoc  şi  interactiv  al  proceselor  lor  decizionale.  au  apărut  aplicațiile  de  prelucrare  electronică  a  datelor  (Electronic  Data  Processing).      13 .  dezvoltarea  rapidă  a  puterii  de  prelucrare  a  microcalculatoarelor.  acestea  fiind  orientate  spre  furnizarea informațiilor pentru conducerea tactică. în scopul de a permite informațiilor să circule liber  în  cadrul  sistemelor  sale. deoarece devenise  evident  că  produsele  informaționale  predeterminate  nu  răspundeau  în  mod  corespunzător  multora  din  nevoile  decizionale  ale  managementului. S‐a născut astfel conceptul Sistemelor  Informaționale  pentru  Management  (Management  Information  Systems  sau  Management  Reporting  Systems). marketingului.  a  pachetelor  software  de  aplicații  şi  a  rețelelor  de  telecomunicații  a  dat  naştere  fenomenului  numit  informatica  utilizatorului  final.   La  începutul  anilor  ’70  se  încearcă  uşurarea  procesului  decizional. În Figura 2 sunt prezentate schematic aceste schimbări.  La  mijlocul  anilor  ’50. 2011) Cuprins sisteme informaționale.  evidenței  primare.  posibilitățile.  îndeosebi  în  domeniul  contabilității  întrucât  utilizează  un  volum  mare  de  date. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. fabricației etc.  În  consecință. s‐a născut conceptul de Sisteme de Suport Decizional (Decision  Support  Systems).  prin preluarea unei părți din efortul organelor de decizie. având ca rol principal  colectarea datelor din domeniile specificate. fără a mai aştepta sprijinul  indirect al departamentelor de servicii informatice centralizate ale organizației. sub forma rapoartelor şi  a  altor  situații  predefinite  care  asigurau  managerilor  informațiile  necesare  proceselor decizionale.  Totodată.  respectiv  funcțiile  acestor  sisteme  s‐au  amplificat  semnificativ  de‐a  lungul  anilor.

 “Management Information Systems”. 2011) Cuprins 1990‐2000:   Etapa comerțului şi afacerilor electronice  Sisteme informatice de e‐business şi e‐commerce  Activități  e‐business  şi  comerț  electronic  la  nivel  global  bazate  pe  Internet.  Irwin/McGraw‐Hill.  intraneturi. 2007. 11  Apar  astfel  sistemele  de  automatizare  a  muncii  de  birou  cunoscute  sub  denumirea mai scurtă de (sisteme de) birotică (Office Automation Systems)  şi  sistemele  de  colaborare  pe  echipe  şi  grupuri  de  lucru  (Enterprise      14 Participarea crescândă a utilizatorilor şi managerilor în SI   Rolul crescând al SI în afaceri şi management  . p..  evidență  primară  şi  aplicații contabile  Figura 2  – Modificarea rolului sistemelor info rmaționale şi a impactului acestora  Sursa:   prelucrare după O’Brien J.SISTEMEteoretice. A. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  extraneturi şi alte rețele  1980‐1990:   Etapa sprijinului strategic şi al utilizatorului  Sisteme pentru utilizatorii finali  Sprijin  computerizat  pentru  sporirea  productivității  utilizatorilor  şi  colaborare  pe  echipe şi grupuri de lucru  Sisteme informatice pentru executivul de vârf  Informații critice pentru top management  Sisteme expert  Sprijin  expert  pentru  utilizatori  bazat  pe  cunoştințe  Sisteme informaționale strategice  Produse  şi  servicii  strategice  pentru  avantaj  competitiv  1970‐1980:   Etapa suportului decizional  Sisteme de suport decizional  Sprijin  interactiv  ad‐hoc  al  procesului  decizional al managerilor  1960‐1970:   Etapa raportărilor pentru management  Sisteme informaționale pentru management  Rapoarte  pentru  management  cu  informații  prespecificate  pentru  sprijinirea  procesului  decizional  1950‐1960:   Etapa prelucrării datelor  Sisteme de prelucrare electronică a datelor  Prelucrare  a  tranzacțiilor.

 sistemele respective fiind cunoscute  uneori  şi  sub  numele  de  Sisteme  Informatice  Strategice  (Strategic  Information Systems).  Noile  sisteme  se  ocupă  cu  tratarea  comunicației  umane. a devenit tot mai evident că cea mai mare parte a  managerilor de vârf ai organizațiilor nu utilizau în mod direct nici rapoartele  oferite  de  sistemele  informaționale  de  management  şi  nici  facilitățile  de  modelare  analitică  ale  sistemelor  de  suport  decizional. tehnologia informațională      15 .  eliberând  astfel  personalul  în  vederea  realizării  unor  sarcini  mai  complexe.  la  mijlocul  anilor  ’80.  tabele.  prin  grafice. proliferează  un  nou  tip  de  sisteme.  Veritabilii  conducători.  În  anii  ’90  s‐a  conturat  un  important  rol  nou  al  sistemelor  informaționale şi anume cel strategic.  prelucrarea  limbajului  natural  şi  o  multitudine  de  alte  aplicații  în  care  inteligența  artificială  înlătură  necesitatea  intervenției  omului.  robotică  avansată. prezența lor fiind simțită în toate tipurile de sisteme informatice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Aceste  sisteme  pot  prelua  deci.  funcții  sistem  ce  se  pot  adapta  automat  la  nevoile  imediate  ale  acestuia. Nici formele moderne de informare mult  mai  succintă.  şi  anume  Sistemele  Expert  (Expert  Systems)  şi  alte  Sisteme  Bazate  pe  Cunoştințe  (Knowledge  Based  Systems).  Astfel.  aceste  sisteme  informaționale  încearcă  să  ofere  nivelului  strategic  al  conducerii  o  modalitate  accesibilă  de  a  obține  informațiile  critice dorite.  deşi  primele  încercări din alte domenii decât cel economic sunt mai timpurii.  sub  forme  mult  mai  performante. atunci când este nevoie şi „croite” în formatele preferate. jucând  rolul  unor  consultanți  pentru  utilizatorii  lor  prin  oferirea  de  sfaturi  profesionale (cu un ridicat nivel de expertiză) în anumite domenii concrete.  prin  care  se  trece  la  prelucrarea  cunoştințelor  umane.SISTEMEteoretice. ce se întâmplă pe piața globală şi abia apoi doresc să ştie detalii despre  firma  lor.  aplicații  de  realitate  virtuală. de multe ori sunt interesați mai întâi să ştie ce fac  alții. buni strategi.  Ele  îşi  propun  mult  mai  mult  decât  “clasicul” tablou de bord sau arhiuzitatele sisteme de rapoarte.  scheme.  o  parte  din  activitățile surprinse prin tipurile de sisteme menționate până acum.  s‐au  înregistrat  progrese  importante  privind  dezvoltarea şi aplicarea tehnicilor de inteligență artificială (IA) la sistemele  informaționale  de  afaceri.  În  al  treilea  rând.  În al doilea rând.  Astfel.  Sistemele  actuale  includ  agenți  software  inteligenți  ce  pot  fi  programați  şi  realizați  pentru  a  acționa  la  dorința  utilizatorului.  S‐a  dezvoltat  ca  atare  conceptul  de  Sisteme  Informatice  pentru  Executivul  de  Vârf  (Executive  Information  Systems).  nu  i‐au  mulțumit. despre care  mulți  conducători  spuneau  cu  malițiozitate  că  îi  adormeau  înainte  de  a  apuca să le citească în întregime. În cadrul acestui concept. 2011) Cuprins Collaboration  Systems).

  prelucrarea  şi  transmiterea  datelor. în timp ce utilizatorii şi‐au extins abilitățile în ceea ce priveşte utilizarea  tehnologiei  informației  în  gestionarea  activității  organizațiilor.  Această variantă a unui sistem informațional strategic adaptată la specificul  unei  organizații  integrează  toate  laturile  activității  acesteia.  Avantajul principal al acestor sisteme ERP rezidă în interfața comună pentru  toate  funcțiunile  organizaționale  informatizate.  furnizate  rapoarte  managerilor.  teoretic  fiecare  funcțiune  a  organizației.  sistemele  informaționale actuale îndeplinesc aceleaşi funcții de bază ca în urmă cu 50  de  ani.  astfel  încât  să  se  profite  la  maxim  de  oportunitățile  ivite  în  activitatea  organizației  şi  de  cele  strategice.  sistemele  informaționale  implementate în organizațiile actuale pot fi clasificate în mai multe moduri.  evidența  comenzilor. extraneturilor  şi  altor  rețele  globale  interconectate  după  anii  ’90  provoacă  schimbarea  dramatică a posibilităților sistemelor informaționale din domeniul afacerilor  la începutul noului mileniu. organizațiile pregătite pentru Web.  operațiile  de  inventariere. care  se  bazează  pe  Internet  în  activitatea  lor  şi  sistemele  globale  de  comerț  şi  afaceri  electronice  au  devenit  numitorul  comun  al  operațiunilor  şi  managementului întreprinderilor actuale. Tipologia sistemelor informatice Din  punct  de  vedere  conceptual. relațiile cu clienții. vânzările. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Putem  concluziona  vis‐à‐vis  de  evoluția  sistemelor  informaționale  că. dezvoltarea rapidă a Internetului.  3. 2011) Cuprins devine o parte integrantă a proceselor economice.  resursele  umane. managementul resurselor.  managementul  financiar. intraneturilor.SISTEMEteoretice.  o  mai  mare  conectivitate  atât  a  componentelor  de  acelaşi  tip  cât  şi  a  celor  de  tipuri  diferite.  marketingul. Astfel. în condițiile unei flexibilități sporite.  incluzând  planificarea.  În fine.  ținută  evidența.  asigurat  suport  sistemelor  contabile  şi  proceselor  primare  ale  organizației.  Ceea  ce  totuşi  s‐a  schimbat  vizează  faptul  că  în  prezent  există  un  nivel  mult  mai  ridicat  de  integrare  a  funcțiunilor  sistemului  între  diversele  aplicații. a produselor şi serviciilor  ce ajută o organizație să câştige un avantaj competitiv pe piața globală.  Spre  mijlocul  anilor  ’90  îşi  fac  apariția  revoluționară  Sistemele  pe  Planificare  a  Resurselor  Întreprinderii  (Enterprise  Resource  Planning).  deplina  lor  integrare  şi  partajarea datelor necesare unui proces decizional strategic flexibil.  sistemele  informaționale  viitoare  vor  fi  orientate  atât  pe  sporirea  vitezei  cât  şi  a  ariei  lor  de  cuprindere  în  vederea  asigurării  unei  integrări şi mai ridicate.      16 .  Şi  acum  trebuie  prelucrate  tranzacțiile.  Ca  urmare  a  acestor  facilități  sporite. producția.  precum  şi  posibilitatea  de  a  realoca  sarcini  critice  cum  ar  fi  stocarea.

 este necesară de regulă prelucrarea lor în continuare de  către sistemele informaționale pentru management. 14”.  Sistemele  suport  pentru  procesele  operaționale. 2007. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  răspunzând  necesităților  curente  de  prelucrare  a  informațiilor  în  cadrul  acesteia.   Sistemele  suport  pentru  procesele  operaționale  au.. nefiind orientate însă cu precădere  pe obținerea produselor informaționale specifice ce pot fi utilizate de către  manageri.  prezentată  în  Figura  3.  sistemele  informaționale  pot  fi  grupate  în  două  mari  categorii:  sisteme  suport  pentru  procesele  operaționale  şi  sisteme  suport  pentru  management.  este  menită  să  evidențieze  rolurile  principale  ale  fiecărei  categorii  de  sisteme  informaționale  în  desfăşurarea  proceselor  economice.  respectiv  în  managementul unei organizații.  Această  clasificare. p.  de  a      17 . A.  în  principal.  activitatea  de  bază  a  unei  organizații. Irwin/McGraw‐Hill.  rolul  de  a  asigura  prelucrarea  eficientă  a  tranzacțiilor  organizației.  Sistemele  informaționale  au  fost  utilizate  întotdeauna  pentru  prelucrarea  datelor  generate  de. Enterprise Information Systems.  şi  utilizate  în. Ca atare.  Sistemele  respective  produc  o  gamă  variată  de  informații  destinate atât uzului intern cât şi extern.SISTEMEteoretice. executivul  de vârf Sisteme  expert  Sisteme de  management al cunoştințelor  Sisteme  informaționale  funcționale  Figura 3 – Clasificarea sistemelor informatice  Sursa:   prelucrare după O’Brien J.  Irwin/McGraw‐Hill. 14    Vom  prezenta  pe  scurt  în  cele  ce  urmează  caracteristicile  acestor  tipuri de sisteme informaționale. 2007.  A. 2011) Cuprins De  pildă.  SISTEME INFORMAȚIONALE  Sisteme suport pentru  procesele operaționale Sisteme suport pentru  management Sisteme de  Sisteme de  Sisteme de  prelucrare a  control al  colaborare  tranzacțiilor proceselor  organiza‐ țională  Sisteme  informa‐ ționale de  management Sisteme  informaționale  strategice  Sisteme  pentru  suport  decizional Sisteme  informatice  pt. p.

  Rezultatele  acestor  prelucrări  sunt  utilizate  pentru  a  actualiza  bazele  de  date  privind  clienții.  coordonarea      18 .  de  a  sprijini  comunicarea  şi  colaborarea  în  cadrul  firmei  şi  de  actualiza  bazele  de  date  ale  acesteia.  • prelucrare  în  timp  real  (sau  online)  –  datele  sunt  prelucrate  imediat după efectuarea unei tranzacții. pentru a  culege  şi  transmite  electronic  datele  privind  vânzările.  1)  Sistemele  de  prelucrare  a  tranzacțiilor  (SPT)  procesează  şi  înregistrează  datele  rezultate  din  operațiile  şi  activitățile  firmei.  Ca  exemple  putem  da  deciziile  de  lansarea  automată  a  comenzilor privind produsele din stoc sau cele privind controlul producției.  Acestea  oferă  apoi  resurse  de  date  ce  pot  fi  prelucrate  şi  utilizate de sistemele informaționale pentru management.  Computerele  monitorizează  astfel  procesele  chimice. 2011) Cuprins controla  procesele  industriale.  înregistrează  şi  prelucrează datele detectate şi realizează ajustări instantanee (în timp real)  ale proceselor corespunzătoare din cadrul rafinăriei.  ordine  de  plată.  Ele  sprijină  angajații  să  colaboreze  prin  comunicarea  ideilor.  Exemple  tipice sunt sistemele informatice care prelucrează vânzările. numite  şi  de  birotică  (Office  Automation  Systems).  Sistemele  de  prelucrare a tranzacțiilor procesează tranzacțiile în două moduri principale. sistemele punctelor de vânzare (POS) ale magazinelor  cu amănuntul pot utiliza terminale electronice la casele de marcat.  2)  Sistemele  de  control  al  proceselor  (SCP)  monitorizează  şi  controlează  procesele  fizice.  o  varietate  de  produse  informaționale destinate uzului intern sau extern. precum facturi. chitanțe.SISTEMEteoretice.  state  de  plată.  în  cadrul  lor  deciziile  de  rutină  prin  care  se  reglează  sistemul  de  producție  fiind  luate  în  mod  automat  de  către  calculatoare. o rafinărie de petrol foloseşte senzori electronici legați la  un  calculator  pentru  a  supraveghea  în  mod  continuu  procesele  chimice.  De pildă. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  3)  Sistemele  de  colaborare  organizațională  (SCO)  utilizează  o  varietate  de  tehnologii  informaționale  pentru  a  ajuta  oamenii  să  lucreze  împreună.  după  cum  va  fi  descris în continuare.  stocurile  şi  alte  baze  de  date  ale  organizației.  comenzi.  împărțirea  resurselor.  De exemplu. şi  anume:  • prelucrare  în  loturi  –  datele  sunt  acumulate  de‐a  lungul  unei  perioade de timp şi prelucrate periodic.  de  asemenea. incluzând aplicații pentru automatizarea muncii de birou.  Aceste  sisteme  produc.  către  centrele  informatice  regionale  în  vederea prelucrării imediate (în timp real) sau pe timpul nopții (în loturi). cumpărările şi  mişcările  de  stocuri.  prin  intermediul  legăturilor  de  telecomunicații.  situații  financiare.

 Apoi vor putea colabora cu  uşurință via poştă electronică.  totodată.SISTEMEteoretice. ce constituie o parte vitală  a  organizațiilor  din  ziua  de  azi. extraneturi     • Alte rețele  • Stații de lucru avansate  • Suite integrate de birou  Întâlniri la distanță  Locuri  diferite  • Audioconferințe  • Teleconferințe  • Videoconferințe  Coordonare continuă  • • • • Poştă vocală  Poştă electronică  Editare în grup  Managementul /  programarea proiectelor  • Sisteme de flux al activității  Figura  4 – Sistemele de  colaborare organizațională    De  exemplu.  În  felul  acesta.  s‐ar      19 .  intranet‐urile  şi  extranet‐urile  firmei  şi  soft  de  colaborare cunoscut sub numele de groupware.  spiritul  creativ  al  echipelor  şi  grupurilor  de  lucru  din  întreprinderea modernă (vezi Figura 4).  scopul  acestor  sisteme  îl  constituie  utilizarea tehnologiilor informaționale pentru a îmbunătăți productivitatea.  specialişti în marketing şi alți lucrători cu cunoştințe pentru a dezvolta noi  produse sau a le perfecționa pe cele existente. intraneturi    • Internet.  precum  şi  consultanți  din  afară. forumuri de discuții. 2011) Cuprins eforturilor comune în calitate de participanți la diferite activități din cadrul  firmei. video‐conferințe şi site‐ uri  Web  multimedia  de  proiect  pe  intranet‐ul  firmei. Se pot forma echipe virtuale  alcătuite  din  personal  din  diferite  departamente  şi  locuri  de  muncă  din  cadrul  unei  firme.  Astfel  de  echipe  vor  folosi  din  plin  Internet‐ul.  eficiența  şi. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. echipe de proiect şi alte grupuri de lucru.  Astfel.                      În acelaşi timp                           La momente diferite  Întâlniri față‐în‐față  Echipe la lucru  Acelaşi   loc  • Planşete electronice  • Camere  pentru  lucrul  în  echipă  • Camere de suport decizional  electronic  • Instrumente groupware  • Instrumente  de  realizare  a  echipelor  Platforme    • Rețele locale.  multe  organizații  formează  echipe  de  ingineri.

 În aceea perioadă  devenise  evident  că  folosirea  calculatoarelor  pentru  a  oferi  soluții  la  problemele  de  afaceri  se  făcea  într‐un  mod  necorespunzător.  Ele  asigură utilizatorilor manageri produsele informaționale ce sprijină o mare  parte  a  nevoilor  lor  decizionale  curente.  SIM  a  devenit  laitmotivul  (şi  cuvântul  la  modă) pentru aproape toate încercările de a lega tehnologia computerelor  şi teoria sistemelor de prelucrarea datelor în organizații. realizându‐se colaborarea efectivă  în dezvoltarea sau perfecționarea produselor şi serviciilor. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Sistemele  informaționale  pentru  management  culeg  informații  privind  activitățile  interne  din  bazele  de  date  ce  au  fost  actualizate  de  sistemele  de  prelucrare  a  tranzacțiilor.  Deşi  a  pierdut  din  „strălucire”  datorită  unor  eşecuri  timpurii.  • subliniază faptul că trebuiesc folosite noțiunile teoriei sistemelor  pentru  organizarea  aplicațiilor  sistemelor  informaționale.  Informațiile  privind  mediul de afaceri sunt obținute din surse externe.  Conținutul  acestor  produse  informaționale  este  specificat în avans de către manageri astfel încât ele să conțină informațiile  de  care  aceştia  au  nevoie.  conceptul  de  SIM  este  încă  recunoscut ca vital pentru eficiența şi eficacitatea sistemelor informaționale  ale organizațiilor din două motive principale:  • pune  în  evidență  orientarea  spre  management  a  tehnologiei  informaționale în cadrul organizațiilor. unul din scopurile  majore  ale  sistemelor  informatice  ar  trebui  să  fie  sprijinirea  procesului  de  luare  a  deciziilor  manageriale  şi  nu  doar  prelucrarea datelor generate de activitățile firmei.  1) Sistemele informaționale pentru management (SIM) reprezintă  forma  cea  mai  răspândită  a  sistemelor  de  suport  al  managementului.  Ca  atare. Sistemele suport pentru management reprezintă acele sisteme  informaționale  orientate  pe  furnizarea  de  informații  şi  oferirea  de  sprijin  managerilor  în  vederea  luării  unor  decizii  documentate  şi  eficiente.SISTEMEteoretice. aplicațiile tehnologiei informaționale în cadrul unei firme  trebuie privite ca sisteme informatice integrate şi legate între ele  şi nu ca activități independente de prelucrare a datelor.  Acest  sisteme  au  apărut  odată  cu  conceptul  de  sisteme  informaționale  pentru  management  (SIM)  în  anii  ’60. 2011) Cuprins putea  asigura  comunicarea  eficientă  şi  coordonarea  activităților  în  cadrul  unei echipe de dezvoltare a unui produs.      20 .  oferindu‐le  o  diversitate  de  rapoarte  şi  situații.  prin  orientarea  aproape  în  întregime  către  informatizarea  sarcinilor  administrative şi de evidență. Astfel. Conceptul de sisteme informaționale pentru  management  a  apărut  astfel  ca  o  reacție  la  dezvoltarea  ineficientă  şi  la  utilizarea  lipsită  de  eficacitate  a  calculatoarelor.   B.

  bazate  pe  simulări.SISTEMEteoretice. un manager de producție poate utiliza un astfel de sistem  pentru  a  decide  ce  cantitate  de  produse  să  lanseze  în  fabricație  pe  baza  datelor privind vânzările estimate generate de o viitoare promoție şi celor  legate de disponibilitatea materiilor prime necesare. situații  şi  rapoarte  ce  pot  fi  furnizate  (a)  la  cerere.  Ele  diferă  şi  de  sistemele  informaționale  pentru  management.  Directorii  executivi obțin informațiile de care au nevoie din surse variate.  rapoarte  de  analiză  a  vânzărilor  pe  produs.  De pildă. întreținute de aceste din  urmă  sisteme.  agent  şi  zonă  de  vânzări.  Managerii  generează  informația  de  care  au  nevoie  pentru  tipuri  de  decizii  semi  sau  nestructurate  în  cadrul  unor  procese  interactive. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 2011) Cuprins Produsele informaționale oferite managerilor sunt expuneri.  Sistemele  de  suport  decizional  oferă  utilizatorilor  finali  manageri  informații  în  cadrul  unor  sesiuni  interactive.  Astfel.  programele  de  calcul  tabelar  şi  alte  aplicații  software  permit  unui  utilizator  manager  să  pună  o  serie  de  întrebări  de  genul “what‐if” şi să primească răspunsuri interactive la astfel de cereri ad‐ hoc de informații.  ele  sunt  diferite  de  sistemele  de  prelucrare  a  tranzacțiilor  ce  sunt  orientate  pe  prelucrarea  datelor  generate  de  desfăşurarea  operațiilor  şi  activităților  firmei.  sau  (c)  oricând  sunt  întrunite  anumite  condiții  excepționale.  2) Sistemele de suport decizional (SSD) reprezintă un progres firesc  al  sistemelor  de  prelucrare  a  tranzacțiilor  şi  al  sistemelor  informaționale  pentru  management.  într‐un  mod  ad‐hoc  (atunci  când  este  nevoie).  conform  unui  program  predefinit. cuprinzând      21 .  (2)  accesa  zilnic. informații ce‐i pot ajuta să ia decizii de tip  structurat mai eficiente. simulând şi explorând diferite scenarii posibile.  simulare.  Un  SSD  pune  la  dispoziția  managerilor  facilități  de  modelare  analitică.  extragerea  datelor  şi  prezentarea  informațiilor.  care  sunt  orientate  pe  furnizarea  de  informații  (rapoarte)  dinainte specificate managerilor.  3)  Sistemele  informatice  pentru  executivul  de  vârf  sunt  adaptate  la  nevoile  de  informații  strategice  ale  managementului  de  vârf. bazându‐ se pe seturi alternative de supoziții.  Ele  sunt  sisteme  informatice  interactive  ce  folosesc  modele  decizionale  şi  baze  de  date  specializate  ce  sprijină  procesele  decizionale  ale  managerilor  ce  le  utilizează. De exemplu.  deşi  îşi  extrag datele din bazele de date ale organizației.  sau  (3)  primi  rapoarte  generate  automat  ori  de  câte  ori  un  agent  de  vânzări  nu  îşi  îndeplineşte cota de vânzări pe o anumită perioadă.  (b)  periodic.  prin  Intranet.  Astfel. managerii de vânzări pot (1) utiliza un navigator  Web  pentru  a  primi  pe  stațiile  lor  de  lucru  informații  imediate  privind  vânzările  unui  anumit  produs.

  sunt  utilizate  pe  larg  reprezentări  grafice  uşor  de  înțeles  şi  este  asigurat  accesul  imediat  la  baze  de  date  interne  şi  externe.  Ca  atare.  cele  generate  de  calculator nejucând un rol esențial în satisfacerea nevoilor de informații ale  multor manageri de vârf.  note. neexistând posibilitatea mutării rapide a datelor  dintr‐un sistem în altul şi ca atare.  activitățile  sociale  ş.  Celelalte  tipuri  de  sisteme  pot  schimba.  în  mod  obişnuit.  Dezideratul  acestor  sisteme  este  de  a  oferi  eşalonului  superior  al  managementului acces imediat şi facil la informații selective privind factorii  cheie  care  sunt  vitali  pentru  îndeplinirea  obiectivelor  strategice  ale  organizației.  o  mare  parte  a  informațiilor  unui  director  executiv  provin  din  surse  „necomputerizate”.  principalele  tipuri  de  sisteme  informaționale  descrise sunt legate între ele după cum este ilustrat în Figura 5.  Sunt furnizate informații atât despre starea curentă cât şi privind tendințele  previzionate  pentru  factorii  cheie  selectați  de  directorii  executivi.  date  între  ele.  comunicări. 2011) Cuprins scrisori. ce vor fi descrise în cele ce urmează. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  De  exemplu.  de  asemenea.  De  pildă. în majoritatea companiilor.  Relaţiile dintre sistemele informaţionale Într‐o  situație  ideală. aceste sisteme  sunt doar parțial integrate.  Datele  pot  fi.SISTEMEteoretice.a.  convorbirile  telefonice.  totodată.   Sistemele  de  prelucrare  a  tranzacțiilor  sunt.  mesaje. Alte surse de  informații  pentru  top  management  le  pot  constitui  întâlnirile.  o  importantă  sursă  de  date  pentru  alte  sisteme. În realitate. în principal.  periodice.  Astfel.  Această  situație  se  schimbă  în  contextul  implementării  noilor tehnologii bazate pe rețele interconectate şi a aplicațiilor integrate la  nivelul întregii companii. un colector al  datelor  din  sistemele  de  nivel  inferior.  executivii  de  vârf  pot  utiliza  terminale  cu  ecran  tactil  pentru  vizualizarea  rapidă  de  text  şi  grafice  care  evidențiază  zonele  cheie  ale  performanței organizaționale şi avantajului competitiv.  o  comandă  înregistrată  de  un  sistem  de  vânzări  poate  fi  transmisă  unui  sistem  de  producție ca o tranzacție pentru realizarea sau livrarea produsului specificat  în comandă sau unui sistem informațional pentru management în vederea  raportărilor financiare.  schimbate  între  sistemele  ce  deservesc  diferite  arii  funcționale.  diferite  rapoarte  şi  situații  generate atât manual cât  şi de către sisteme computerizate.      22 .  în  timp  ce  sistemele  informatice pentru executivul de vârf reprezintă. de a răspunde oportun provocărilor din  mediul  de  afaceri.

  A  devenit  evident  că  creşterea  economică  a  unei  organizații  depinde esențial de abilitatea ei de a actualiza. dar fără nici o asociație între  ele sau în logica economică a proceselor pe care le sprijină.  care  analizează  alocarea  resurselor  sistemului  informațional  fiecărei  funcțiuni  din  organizație:  financiar‐contabilitate. s‐a decis achiziția/dezvoltarea de aplicații pentru activitățile  de contabilitate. pentru salarizare. concretizate în interfețe personalizate  ce realizează integrarea punct‐la‐punct între două aplicații.  aprovizionare.  dar  şi  datorită  limitelor  tehnologiilor  informaționale. apoi pentru vânzări. customiza şi extinde      23 . integra. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.SISTEMEteoretice.  producție.  pentru aprovizionare sau alte departamente.  vânzări.  Nevoia  firească  de  comunicare  între  departamente  şi  de  a  partaja  informațiile  a  determinat  construirea  de  legături între aceste aplicații insulare. 2011) Cuprins Sisteme  informatice  pentru  executivul de  vârf (SIEV)  Sisteme  informaționale  pentru  management  (SIM)  Sisteme  pentru   suport  decizional  (SSD)  Sisteme de  prelucrare a  tranzacțiilor  (SPT)    Figura 5 – Interdependențele dintre diferitele tipuri de sisteme informaționale   dintr‐o firmă    Sisteme informatice extinse în întreaga organizaţie În  faza  de  început  a  informatizării  activității  dintr‐o  firmă. apoi cele financiare.  cel  mai  adesea  din  considerente  financiare. Această viziune  funcțională  s‐a  materializat  în  definirea  sistemelor  informaționale  funcționale.  resurse  umane.

 aflându‐se în situația de a trebui să le  facă  să  „se  înțeleagă”  unele  cu  altele  şi  să  lucreze  împreună  ca  un  singur  sistem al întregii corporații. în unele cazuri.  organizațiile trebuie să standardizeze gestiunea proceselor economice care  cuprind multe aplicații.  Figura  6  prezintă  o  perspectivă  a  sistemelor  integrate.  A.  atât  interni. se întind  şi în afara ei la clienți.  În practică se întâlnesc patru tipuri principale de sisteme integrate:  sisteme  de  întreprindere  (ERP).  resurselor umane.  după  perioadele  de  achiziții.  oferind  acces  rapid.      24 .  corporațiile  ajung  în  posesia  unei  colecții de sisteme.  finanțelor  şi  contabilității. corporațiile se dezvoltă atât prin creştere normală „organică”  sau internă.  vânzărilor  şi  marketingului.  sunt  orientate  pe  executarea  proceselor economice ale acesteia şi includ toate nivelele de management. majoritatea vechi.  sisteme  de  management  al  lanțului  de  aprovizionare (SCM). Sisteme integrate Atingerea  obiectivului  de  a  face  ca  diferitele  sisteme  informatice  dintr‐o întreprindere să lucreze împreună reprezintă o provocare majoră. cât şi prin achiziționarea de firme mai mici.SISTEMEteoretice. În ceea de‐a doua  situație.  1)  Sistemele  de  întreprindere. furnizori şi alți parteneri cheie ai afacerii. sisteme de management al relațiilor cu clienții (CRM)  şi sisteme de management al cunoştințelor (KMS). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  cât  şi  externi.  Astfel. dar şi entități externe.  care  vizează procese ce acoperă întreaga organizație şi.  interactiv  şi  consistent  la  date  tuturor  utilizatorilor.  cunoscute  sub  denumirea  de  sisteme  de  planificare  a  resurselor  întreprinderii  (Enterprise  Resource  Planning – ERP).  sistemele  integrate  ajută  organizațiile  să  devină  mai  flexibile  şi  mai  productive prin coordonarea activităților lor operaționale şi prin integrarea  grupurilor de activități în vederea unui management eficient al resurselor şi  unei mai bune deserviri a clienților. diferite departamente.  Pentru  asigurarea  eficienței.   Una  dintre  soluțiile  la  această  provocare  se  regăseşte  în  implementarea sistemelor integrate. colectează date din diferite activități cheie ale procesului  de  fabricație.  Fiecare  dintre  acestea  integrează  un  set  înrudit  funcții  şi  procese  economice  în  vederea  îmbunătățirii  performanțelor  organizației  în  ansamblu. ce se constituie în sisteme informatice  ce  cuprind  toate  funcțiunile  întreprinderii. 2011) Cuprins aplicațiile. În  mod obişnuit.  astfel  încât  diferitele  părți  ale  afacerii  să  lucreze mai bine împreună (vezi Figura 7). stochează datele într‐o bază de date unică şi le pune la  dispoziția  tuturor  celor  interesați. să fie colectată într‐un singur punct  şi  partajată  în  întreaga  firmă.  Astfel  devine  posibil  ca  informația.  înainte fragmentată în diferite sisteme.

 departamentul de contabilitate este notificat să emită factura  clientului. facilitând coordonarea mai bună a operațiilor zilnice.  În  continuare.  depozitul  informează  producția  să  completeze  articolele  care  vor  fi  fost  livrate. Ulterior.  de  a  produce  şi  stoca  doar  articolele  necesare  pentru  onorarea  comenzilor  existente.  Astfel. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  sistemele  de  întreprindere  oferă  companiilor  flexibilitatea  de  a  răspunde  rapid  la  cererile  clienților. datele respective sunt transmise  automat spre celelalte părți ale companiei vizate de acestea.  tranzacția  referitoare  la  comandă  determină  depozitul  să  pregătească  produsele  comandate  şi  să  programeze  livrarea. 2011) Cuprins Furnizori şi  Parteneri de  afaceri  Procese ERP  Procese Procese Clienți şi  Distribuitori  SCM  CRM  KMS  Vânzări şi  Marketing  Producție  Finanțe şi  Contabilitate  Resurse umane  Zone funcționale Figura 6  – Sistemele integrate intra‐ şi inter‐organizaționale   Sistemele de întreprindere accelerează diseminarea informațiilor în  cadrul companiei.  Capacitatea  lor  de a îmbunătăți corectitudinea şi promptitudinea în efectuarea livrărilor.  În  acelaşi timp. de      25 . când un client face o comandă.SISTEMEteoretice. reprezentanții de la departamentul de relații  cu clienții  sunt  atenționați  să  urmărească  fiecare  etapă  a  procesului  de  onorare  a  comenzii în vederea informării clienților asupra situației comenzilor acestora. Drept urmare. De  exemplu.

  Producție  Finanțe şi  Contabilitate  Proces economic Furnizori  Proces economic  Clienți  Proces economic     Procese economice din companie  Resurse umane Vânzări şi  Marketing    Figura 7  – Sistemele de întreprindere (ERP)  Totodată.  producție.  produce  şi  livra bunuri şi servicii în mod eficient. 2011) Cuprins a minimiza costurile şi de a spori satisfacția clienților contribuie la obținerea  unei profitabilități ridicate. Managerii au  astfel  acces  la  date  de  ultimă  oră  privind  vânzările. Aceste sisteme oferă informațiile ce servesc furnizorilor. În esență.  cel  mai  probabil  vor  fi  împovărați  cu  stocuri  supradimensionate. sistemele de întreprindere furnizează  informații  din  întreaga  organizație  ce  sprijină  managerii  în  analiza  profitabilității globale a unui produs sau a structurii costurilor.SISTEMEteoretice. firmelor  de  aprovizionare.  distribuitorilor  şi  companiilor  de  logistică  să  partajeze  informații  legate  de  comenzi.  sistemele  de  întreprindere  oferă  informații  valoroase  pentru ridicarea calității procesului decizional al managerilor.  stocurile  şi  producția.  putând utiliza aceste informații pentru a realiza previziuni mai exacte relativ  la producție şi vânzări.  2) Sistemele de management al lanțului de aprovizionare (Supply  Chain  Management  –  SCM)  sprijină  companiile  în  gestionarea  relațiilor  cu  furnizorii. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.      26 . obiectivul acestor sisteme  este  de  a  aduce  cantitatea  necesară  din  produsul  respectiv  de  la  sursă  la  punctul de consum în cel mai scurt timp posibil şi cu cele mai mici costuri.  nivelul  stocurilor  şi  livrarea  produselor  şi  serviciilor  astfel  încât  acestea  să  poată  identifica.  Atunci când o companie şi rețeaua ei de furnizori nu au informațiile  corecte. De asemenea.

 o rezervare de zbor la  Hotels. atragerea şi păstrarea celor  mai profitabili clienți.  Nu  se  vor  putea  lua  decizii  corecte  privind  volumul  producției.  locații  de  vânzare  sau  internet. în  oferirea de servicii cât mai bune clienților existenți şi în sporirea vânzărilor. prin Internet. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. incapacitatea de a muta produsele  eficient de‐a lungul lanțului de aprovizionare sporeşte costurile şi afectează  buna deservire a clientelei.com şi  se  doreşte  urmărirea  stării  comenzii. cum să fie alocat personalul sau cum să fie respectate termenele  de livrare solicitate de clienți.  Sistemele SCM sunt sisteme inter‐organizaționale prin faptul că ele  automatizează  fluxul  informațiilor  în  organizații  şi  între  acestea.  Astfel. anumite informații privind un anume  client erau stocate şi organizate în contul respectivului deschis în contabilitatea  firmei.  De  exemplu.  Aceste  sisteme  devin  din  ce  în  ce  mai  răspândite  pe  măsură  ce  firmele  îşi  unesc  eforturile  pentru  a  putea  oferi clienților o experiență integrată de cumpărături on‐line.com  de  pildă. Totodată.  poştă  electronică.  utilizatorul  interacționează  de  fapt  cu  câteva  sisteme  inter‐organizaționale  ce  leagă  sistemele  de  rezervări  de  pe  Web  cu  sistemele de evidență a zborurilor şi cele de inventar al camerelor. De exemplu.  Ele  furnizează  informații  pentru  coordonarea  tuturor  proceselor  economice  legate  de  clienți.  3)  Sistemele  de  management  al  relațiilor  cu  clienții  (Customer  Relationship  Management  –  CRM)  ajută  firmele  să‐şi  gestioneze  mai  eficient  relațiile  cu  clienții.  cunoaşterea  detaliată  şi  exactă  a  clienților  şi  preferințelor      27 .  respectiv  de  hoteluri. procesele unei firme legate de vânzări. neexistând o modalitate de a consolida toate aceste informații  spre a asigura o vedere unitară asupra unui client în întreaga companie.  marketingul  şi  serviciile  în  vederea  optimizării  veniturilor. 2011) Cuprins planuri de fabricație necorespunzătoare şi programări ale producției ce nu  pot  fi  îndeplinite.  dispozitive  fără  fir.SISTEMEteoretice.  În trecut. Sau când se face. service şi marketing  erau  diseminate  pe  diverse  departamente  care  nu‐şi  partajau  informațiile  esențiale despre clienți. operate  de  liniile  aeriene.  Aceste  informații  sprijină  firma în identificarea.  Sistemele  CRM  încearcă  să  rezolve  această  problemă  prin  integrarea  proceselor  firmei  legate  de  clienți  şi  prin  consolidarea  informațiilor  privind  clienții  din  diverse  canale  de  comunicare  precum  telefon. atunci când se cumpără o carte sau un DVD de pe Amazon.  gradului  de  satisfacție  a  clienților  şi  de  retenție  a  acestora.  informația  cerută  este  oferită  de  sistemul  de  urmărire  al  firmei  care  face  livrarea.  Alte  informații  privind  acelaşi  client  erau  grupate  după  produsele  cumpărate.  prin  site‐ul  Web  al  companiei Amazon.  privind  vânzările.

tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. sisteme de birotică pentru distribuirea de informații  şi cunoştințe. stocare.  organizația cu surse externe de cunoştințe.  precum  şi  procesele  de  creare  de  noi  cunoştințe  şi  de  integrare  a  acestora  în  cadrul  organizației.SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins acestora serveşte firmelor la a creşte eficiența campaniilor de marketing şi  la a oferi clienților servicii de înaltă calitate.  fiind  unice  şi  pot  asigura  avantajul unor beneficii strategice pe termen lung.  Ele  includ  sisteme  extinse  la  nivelul întregii organizații pentru managementul şi distribuirea documentelor. totodată.  4)  Sistemele  de  management  al  cunoştințelor  (Knowledge  Management  Systems  –  KMS)  pornesc  de  la  premiza  că  valoarea  produselor şi serviciilor unei firme nu rezidă doar în resursele ei fizice ci şi în  acumulările intangibile de cunoştințe.  Organizațiile  ce  nu  dispun  de  resursele  necesare  pentru  a  investi în aceste sisteme pot totuşi să beneficieze de o anumită integrare a  informației prin utilizarea intraneturilor şi extraneturilor.  B.  produce  şi  livra  produse  şi  servicii. cât şi deciziile manageriale. ce facilitează crearea de noi  cunoştințe.  KMS sprijină procesele de dobândire.  cu  acei  angajați  ce  au  un  nivel special de expertiză. Ele leagă.  Cunoştințele  unei  firme  sunt  greu  de  imitat. implicând însă deseori costuri mari de  implementare.  graficelor  şi  altor  categorii  de  suporturi  digitale  de  cunoştințe. sisteme de lucru cu cunoştințele.  unele  firme se „descurcă” mai bine decât altele deoarece au cunoştințe mai bune  în  ceea  ce  priveşte  modul  de  a  crea.  După anumite estimări. dar ele trebuiesc menționate aici ca instrumente      28 .  Astfel. Alte aplicații de management al cunoştințelor pot utiliza tehnici  inteligente ce codifică cunoştințele în vederea utilizării de către alți membri  ai organizației şi instrumente pentru identificarea cunoştințelor ce recunosc  anumite şabloane şi tipuri de relații în cadrul colecțiilor mari de date.  din  care  o  mare  parte  este  dată  de  cunoştințe. mai bine de  jumătate  din  valoarea  de  piață  a  unei  companii  rezultă  din  activele  intangibile.  Aceste  sisteme adună toate cunoştințele şi experiența relevantă dintr‐o organizație  şi le face disponibile oricând şi oriunde sunt necesare pentru a îmbunătăți  atât eficiența operațională.  la  nivelul  firmei.  sisteme  ce  permit  crearea  de  înregistrări.  Intraneturile şi extraneturile sunt mai degrabă platforme tehnologice  decât aplicații specializate. distribuire şi aplicare  a  cunoştințelor. Intraneturi şi extraneturi Sistemele integrate provoacă schimbări profunde în modul în care  o companie îşi desfăşoară activitatea.  Sistemele KM dau posibilitatea organizațiilor de a gestiona mai bine  procesele  de  colectare  şi  aplicare  a  cunoştințelor  şi  expertizei.

 De pildă. Extraneturile pot  fi utilizate şi pentru a facilita diferitelor firme să colaboreze la proiectarea. 2011) Cuprins pe care firmele le utilizează pentru a creşte gradul de integrare şi a accelera  transmiterea informațiilor în cadrul firmei şi către clienți şi furnizori.  Include.  din  intranetul  companiei.SISTEMEteoretice. e-commerce şi e-government Sistemele  şi  tehnologiile  descrise  transformă  modul  în  care  se  desfăşoară  afacerile  şi  munca  oamenilor.  Conceptul  de  afaceri  electronice  (e‐business)  poate  fi  definit. numeroase organizații din ziua de  azi  utilizează  tehnologiile  Internet  în  vederea  remodelării  proceselor  şi  activităților  operaționale.  Intraneturile sunt rețele interne realizate cu aceleaşi instrumente şi  standarde de comunicații ca şi Internetul.  În  esență.  creării  de  aplicații  e‐business  novatoare.  Astfel.  furnizorii.  orice  schimb  online  de  informații.  precum  şi  relațiile  firmelor  cu  clienții.  O  reprezentare a acestui model este realizată în Figura 8.  prezintă  utilizatorilor  informații  prin  intermediul unui portal privat ce oferă un punct unic de acces la informații  din  diferite  sisteme  şi  la  documente. E-business.  La  fel  cum  portalul  public  al  firmei  Yahoo!  combină  informații  din  surse  multiple  şi  poate fi adaptat preferințelor utilizatorului. programe şi date.  angajații  şi  partenerii  logistici  în  relații  digitale  prin  utilizarea rețelelor şi Internetului.  bani. tot aşa  portalurile  companiilor  pot  fi  adaptate  să  răspundă  necesităților  informaționale  ale  diferitelor  grupuri  profesionale  şi  utilizatorilor  individuali.  aceste  portaluri  includ.  clienții  şi  alți  parteneri  de  afaceri. Astfel.  în  mod  obişnuit.  E‐business  include  şi  activități  de  management  intern  şi  pentru  coordonarea  relațiilor  cu  furnizorii.  folosind  o  interfață  Web.  Alte  firme  folosesc  extraneturi  pentru  a  permite  cumpărătorilor  să  comande  electronic  diverse  articole  de  pe  site‐ul  furnizorilor şi să urmărească situația onorării comenzilor.  şi  comerțul  electronic. fiind utilizate pentru diseminarea  internă  a  informațiilor  către  angajați  şi  ca  entități  de  stocare  pentru  politicile corporației.  Extraneturile  accelerează  transmiterea  informațiilor  între  organizație  şi furnizorii sau clienții ei. şi facilități de poştă electronică. de regulă.  fabricarea şi marketingul unor produse. instrumente de colaborare  organizațională şi pentru regăsirea documentelor din cadrul organizației.      29 .  în  format  digital.  C.  pe  scurt  ca  utilizarea  tehnologiilor  digitale  şi  a  Internetului  pentru  realizarea  principalelor  procese  economice  dintr‐o  organizație.  Totodată.  de  asemenea. Extraneturile sunt intraneturi extinse la  utilizatori autorizați din afara companiei.  Un  intranet.  afacerile  electronice  pot  fi  privite  ca  un  schimb  online  de  valoare. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. SwissAir foloseşte un extranet pentru a  oferi  agenților  săi  de  călătorie  datele  de  zbor.

 extraneturile şi alte rețele pentru a sprijini fiecare  etapă  a  proceselor  de  aprovizionare  şi  desfacere.  servicii  sau  o  combinație  între  acestea  se  încadrează  în  acest  concept.  Comerțul  electronic  (e‐commerce)  reprezintă  acea  componentă  a  afacerilor electronice răspunzătoare de cumpărarea şi vânzarea bunurilor şi  serviciilor  prin  Internet.  toate  aspectele.  numeroase  organizații  utilizează  Internetul.  de  la  publicitate.  În  ziua  de  azi.SISTEMEteoretice.  marketing.  Comerțul  electronic  vizează.   Figura 8  – Model de  organizare a activității  unei organizații   ”pregătită pentru Internet”    Internetul. 2011) Cuprins resurse.  implementarea  sistemelor  de  comerț  electronic  cu  furnizorii  şi  clienții  şi  promovarea  colaborării  organizaționale  în cadrul echipelor şi grupurilor de lucru.  rețelele  bazate  pe  tehnologiile  internet  dintr‐o  organizație (intranet) şi între aceasta şi partenerii ei comerciali (extranet) au  devenit infrastructura TI primară ce asigură aplicațiile e‐business ale multor  companii. intraneturile. Aceste firme utilizează afacerile electronice pentru reproiectarea  proceselor  economice  interne. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  ca  atare.  vânzări  şi  service  clienți  pe  Web  până  la  mecanisme  de  securitate  şi  plată  prin      30 .

 pot să‐şi reînnoiască permisul de conducere  sau  să  solicite  ajutorul  de  şomaj.  de  cealaltă  parte.   e‐Guvernarea  vizează  utilizarea  Internet‐ului  şi  tehnologiilor  de  rețea  în  vederea  relaționării  digitale  între  guvern  şi  alte  instituții  din  sectorul  public. de asemenea. Pearson Prentice Hall  O’Brien J. Editura Sedcom Libris. cetățenii pot afla şi chiar plăti on‐line impozitele  pe diferite categorii de bunuri. De exemplu.   Management Information Systems. Timişoara  Kalakota R.a.  companii  şi  alte  entități  guvernamentale. Laudon J. Robinson M.   Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor.  Pe  lângă  îmbunătățirea  modului  de  prestare  a  serviciilor  guvernamentale. A. Managing the Digital Firm. ş.  Tehnologiile  asociate  cu  e‐business au determinat schimbări similare şi în sectorul public. Timişoara  Fotache D.  e‐guvernarea  poate  face  activitățile  din sectorul public mai eficiente şi.  dar  şi  pentru  implicarea  mai  mare  a  cetățenilor în viața politică (e‐democrație). la toate nivelurile. poate permite cetățenilor  accesul mai uşor la informații şi posibilitatea de a interacționa electronic cu  alți cetățeni.  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru economişti.   Tehnologii informaţionale pentru afaceri. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. (2006). Addison‐Wesley.  Guvernarea  electronică  (e‐government). 2011) Cuprins Internet ce asigură finalizarea proceselor de livrare şi achitare.  Bibliografie  Airinei D. C.  sistemele  de  comerț  electronic  includ  site‐uri  Web  pentru  vânzări  online..a..  Totodată.   Sisteme informatice pentru managementul firmei. (2007). (2001). Editura Mirton. (2006).   e­Business 2.. Hurbean L. Editura Mirton.  Internetul  a  devenit  o  unealtă  puternică  pentru  mobilizarea  grupurilor  de  interese  în  vederea  acțiunilor  politice  şi  strângerilor  de  fonduri. utilizează tehnologiile Internet pentru a  oferi informații şi servicii cetățenilor.  Bucureşti  Hurbean C. Editura Economică.  cetățeni.  Management Information Systems. Iaşi  Dănăiață D. ş. Irwin/McGraw‐Hill      31 . P.  pe  de  o  parte. (2006).  acces  prin  extranet  pentru  clienții  importanți  la  bazele  de  date  cu  situația  stocurilor  şi  utilizarea  intraneturilor  firmei  de  către  agenții  de  vânzări  pentru  a  accesa  înregistrările  clienților  în  cadrul  activității  de  gestionare  a  relațiilor cu clienții (CRM). Instituțiile  guvernamentale. (2001). funcționarilor şi organizațiilor cu care  interacționează.0: Roadmap for success. Reading  Laudon K. (2004). De exemplu.SISTEMEteoretice.

. (2002). Airinei D. E.) (2002). Editura Polirom.   Sisteme informaţionale pentru afaceri. (ed. John Willey & Sons      32 . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.. 2011) Cuprins Oprea D.SISTEMEteoretice.   Information Technology for Management. Iaşi  Turban. Fotache M.

tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  pp.  iar  alte  studii  reduc  această  rată  până  la  20%  (spre  exemplu. nr. studiul publicat în 2003 de UNDESA – United Nations Department  for Economic and Social Affairs în revista Development Administration.  Cifrele  date  publicității  arată  că  în  ultimul  deceniu  al  secolului  trecut  s‐au  cheltuit  la  nivel  mondial  circa  3  miliarde  USD  în  domeniul  administrației publice [Gubbins 2004].  fie  eşecuri  parți‐ale.  Partea bună este că se cunosc cauzele eşecurilor şi că putem învăța  din  greşelile  trecutului.  multe  proiecte  de   e‐guvernare  eşuează  –  fie  sunt  eşecuri  totale.  106.  umane  şi  chiar  politice  fără  a  putea  oferi  îmbunătățirile  promise  beneficiarilor. Analizele Gartner arată o rată de succes de doar  40%  [Gartner  2002].SISTEMEteoretice.  Vina  principală  se  găseşte  în  managementul      33 .  ceea  ce  explică  şi/sau  impune  creşterea  cheltuielilor  alocate  în  bugetul  public. 2011) Cuprins ABORDAREA   E‐GUVERNĂRII   CA SISTEM INFORMAȚIONAL  LUMINIȚA HURBEAN  Eşecul multor inițiative de   e‐guvernare impune  reconsiderarea modului de  abordare al acestora. Practica sistemelor  informaționale a consacrat  utilizarea de liste de verificare  deosebit de utile în descrierea  detaliată a unui sistem  informațional atât ca  structură (ITPOSMO).  Şi  totuşi.  în  sensul  că  sistemul  nu  este  implementat  deloc  sau  abandonat  după  implementare.  e‐Guvernarea  este  un  fenomen  în  continuă  expansiune.  Tratarea lor ca sisteme  informaționale socio‐ tehnologice poate reduce  prăpastia dintre proiectare şi  realitate.  e‐Guvernarea  promite  soluționarea  problemelor administrației publice.  În  multe  cazuri  s‐au  risipit  importante  resurse  financiare.  6‐8).  cu  un  ritm  de  dezvoltare  susținut  şi  cu  influență  puternică  asupra  activităților  din  sectorul  public. cât şi  sub aspectul proceselor  (CIPSODA).  atunci  când  obiectivele  principale  ale  proiectelor nu sunt atinse.  Vorbim  aşadar  despre  o  divergență  clară  între  entuziasmul  manifestat  în  promovarea  soluțiilor  IT  în  sectorul  public  de  teoreticieni  şi  banala  realitate.

  prelucrează. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  stocarea  şi  comunicarea  acestora.  date.  Înțelegerea  proceselor  organizaționale  este      34 .  prelucrarea.  1. O abordare corectă şi competentă  a  acestor  proiecte.  gestionează  cunoştințe.  cu  mult  înainte  ca  acest  termen  să  se  inventeze  [Heeks  2006. care dau sistemului un scop şi un sens şi procesele organizaționale  care sunt executate şi duse la bun sfârşit pe baza mai multor proceduri. Şi totuşi nu este  doar  asta.  Aşa  cum  se  ştie.  obține  şi  comunică  informații.  Un  cititor  puțin  avizat  poate  înțelege  că  e  vorba  despre  internet  şi  despre utilizarea de echipamente şi programe specializate.  oameni.  Se  apreciază  că  e‐guvernarea  s‐a  manifestat  prin  aplicațiile  de  birotică.  existența  sistemelor informaționale nu a fost condiționată de utilizarea tehnologiilor  informaționale  –  mai  ales  în  administrația  publică  unde  şi  astăzi  o  mare  parte  a  operațiunilor  se  realizează  manual. ci îl optimizează. la amestecul  bine  proporționat  de  date/informații  şi  diverse  tehnologii  se  adaugă  oamenii.  Credem  că  această  definiție  spune  totul  şi  nimic.  în  definirea  e‐Guvernării  trebuie  folosită sintagma de sistem "socio‐tehnologic" [Heeks 2006.  identificarea  particularităților  acestora. în nucleul sis‐ temului  informațional.  În  opinia  noastră. e‐guvernarea reprezintă utilizarea IT de către  organizațiile  din  sectorul  public.4].  Sistemul  culege.  Conform  schemei  din  figura  1. p. 2011) Cuprins defectuos al proiectelor de e‐guvernare.  În schema prezentată se observă în partea centrală. e-Guvernarea .  Deci  utilizarea  tehnologiilor  informaționale nu defineşte sistemul informațional.  păstrează  date. Pentru ca e‐guvernarea să fie un sistem informațional. pentru a  indica importanța componentei sociale (oamenii).  Mai  mult  decât  atât.  sintagma  completă  ar  fi  "sistem  socio‐economic  şi  tehnologic".  pentru  a  puncta  şi  componenta  de  procese.4].SISTEMEteoretice. Acest aspect este adesea  insuficient  sau  prost  gestionat  în  cadrul  proiectelor  de  e‐guvernare  –  practica  a  demonstrat  că  mai  multe  eşecuri  se  datorează  acestui  aspect  decât  problemelor  legate  de  tehnologie.  datele.  informațiile  şi  cunoştințele  apoi  componen‐ tele  de  IT.sistem informaţional Într‐o definiție simplă.  dar  şi  înțelegerea  conceptelor  e‐Guvernării  contribuie  la  reducerea  ratei  de  insucces şi eliminarea risipei de resurse.  unii  autori  apreciază  că  e‐guvernarea  este  prezentă  de  mult. programe (software).  p.  cele  ale  sistemelor  informaționale  de  raportare  sau ale sistemelor  expert implementate în administrația publică cu mult timp în urmă.  Această  constatare  justifică  abordarea  e‐Guvernării  ca  sistem  informațional  –  în  prezentarea  schematică  din  figura  1  se  regăsesc  componentele unui sistem informațional: echipamente.  care  sprijină  culegerea.

SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. aspect remediat prin reprezentarea din figura 2. 5  Organizaţia   Figura 2 ‐ e‐Guvernarea ca sistem informațional – vedere structurală      35 .  fie  că  urmează  ca  proiectele  să  fie  reproiectate sau doar automatizate prin aplicații specializate. p. 2011) Cuprins esențială  succesul  proiectului.  In for maţii Date Cunoştinţe   Figura 1 ‐ e‐Guvernarea ca sistem informațional – vedere structurală  Sursa:   Adaptare după [Heeks 2006].   Mediul In formaţii Date Cunoştinţe Sistemul informaţional Sursa:   Adaptare după [Heeks 2006]. p. 4  Din schema ilustrată în figura 1 lipseşte mediul în care "funcționează"  sistemul informațional.

  Dat  fiind  specificul  e‐Guvernării. and Action) pe care le vom utiliza în continuare. organizația funcționează într‐ un mediu cu aspecte specifice din punct de vedere economic. La rândul ei.  • obiectivele şi valorile. fax etc.  Storage. legal.  social‐cultural şi tehnic – un context larg de legi şi valori.  2.  de  gestiune. iar pe de altă parte  aspecte  privind  cultura  organizațională.  Prezentarea  după  lista  ITPOSMO  include  următoarele  dimensiuni  de studiat:  • informații.  în  principal  tehnologii  informaționale.  socio‐     36 . care sunt foarte relevante deoarece indică pe  de o parte interesele şi politica organizațională.  cu  referire  la  informațiile  formale  deținute  de  către  sistemele  electronice  şi  cele  informale.  utilizate  de  oamenii  implicați în sistem.  Pentru  a  reduce  complexitatea.  economici.  Output.  cât  şi  cele  de  interacțiune cu partenerii şi cetățenii.  Processing.  cultură  organizațională.  Management  Systems.  Objectives.  • schema  de  personal  şi  abilitățile  acestuia  ca  utilizatori  în  sistemul  informațional.  care  se  individualizează  prin  structuri  organizatorice.  legali.). sisteme economice  şi inovații tehnologice.  deoarece  factorii  politici.  strategie.  Other  Resources)  şi  CIPSODA  (Capture.  • procesele.  dar  şi  altele  (telefon. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  corespunzătoare  activităților  desfăşurate  în  administrația  publică.  politică. 2011) Cuprins Sistemul  informațional  de  e‐guvernare  este  implementat  într‐o  organizație  publică.  Între  cele  mai  cunoscute  sunt  ITPOSMO  (Information.  atât  cele  interne.SISTEMEteoretice. Descrierea sistemului informaţional al e-Guvernării Descrierea completă a oricărui sistem informațional în general şi a  sistemului  e‐Guvernării  în  particular  înseamnă  prezentarea  fiecăreia  din  cele  peste  20  de  componente  arătate  în  figura  2.  sistem  de  conducere.  • tehnologia. politic.  Technology.  Decision‐making.  procese  economice şi resurse disponibile.  Processes.  dar  şi  valorile  prețuite  de  cetățeni.  la  această  listă  se  mai  poate  adăuga  mediul  extern.   • managementul şi structurile organizatorice.  • o – alte resurse (în special resursele financiare şi de timp necesare).  Skills.  Input.  practica  sistemelor  informaționale  a  lansat  ideea  unor  liste  de  "verificare".

  Acestor  activități  li  se  adaugă  şi  cea  de  comunicare.  amâna  sau  efectua  plata  sumei  datorate.  vorbim  despre  o  altă  perspectivă  asupra  sistemului  informațional  decât  cea  structurală  descrisă  mai  sus.  cât  şi  a  celor  rezultate  prin  prelucrare.  • stocarea.      37 . cunoştințe.  • introducerea datelor în sistem.  • luarea  deciziei  de  a  contesta.  Lista de verificare CIPSODA se concentrează asupra activităților din  sistemul informațional.  sprijinită  de  informațiile  obținute  prin  prelucrarea  datelor. care presupun lucrul cu date.  • introducerea  datelor  în  sistem  (dacă  ne  gândim  la  un  sistem  de   e‐guvernare  acestea  vor  fi  introduse  de  către  cetățean  într‐un  formular electronic pe site‐ul web al administrației financiare).  • prelucrarea datelor preluate (pe baza datelor grupate sau adunate  şi a algoritmului de calcul implementat într‐o aplicație specializată)  şi determinarea impozitului datorat.   Spre  exemplu.  • obținerea rezultatelor în forma dorită. Fazele descrise în figura 3 vor fi:  • adunarea  datelor  necesare  din  diferite  documente/  declarații  ale  cetățeanului.  Practic.  • obținerea  rezultatelor  înseamnă  comunicarea  informațiilor  privind  suma datorată de cetățean.  să  considerăm  plata  impozitului  pe  alte  venituri  decât salariul de către un cetățean. materializare a deciziei luate. 2011) Cuprins culturali  şi  tehnologici  care  îl  caracterizează  influențează  semnificativ  sistemul informațional al e‐Guvernării.  esențială  pentru buna desfăşurare a tuturor celorlalte.  atât  a  datelor  primare.  • desfăşurarea acțiunii corespunzătoare deciziei luate. informații.  • stocarea datelor şi a rezultatelor prelucrărilor. lista de verificare CIPSODA include următoarele activități:  • culegerea/găsirea datelor.  • acțiunea de implementare. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Corespunzător  clasicului  ciclu  de  prelucrare  a  datelor  (vezi figura 3).  • luarea  deciziei.SISTEMEteoretice.  orientată  asupra  informațiilor  şi  gestiunii  acestora.  • prelucrarea datelor.

  Dacă  repre‐ zentarea din figura 2 ne arată ce este şi ce conține sistemul informațional. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 7      38 Im plementare ACŢIUNE .  Stocare CUNOŞTINŢE (învăţare) DATE Culegere Introducere Prelucrare Obţinere INFORMAŢII rezultate Luare Sursa Recipient DECIZIE Figura 4 ‐ Activitățile sistemului informațional de e‐guvernare  Sursa:   Adaptare după [Heeks 2006]. 2011) Cuprins Tranzacţia economică Documente sursă Preluare date Pregătire date Fişier de tranzacţii Prelucrare date Obţinere informaţii Întreţinere fişiere Fişier permanent Ieşiri Figura 3 – Fazele ciclului de prelucrare a datelor    Figura  4  reprezintă  succesiunea  acestor  activități. p.SISTEMEteoretice.  în figura 4 vedem ce face acesta.

 Irwin/McGraw‐Hill. În loc de concluzii Spuneam  în  paragraful  1  că  un  sistem  de  e‐guvernare  este  un  sistem  socio‐tehnologic. E. Handbook of Public Information Systems. 2007  [Sommer 2006]   Sommer R. 2002. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  tehnologice dintr‐o organizație. 2006      39 . Management Information Systems.  concrete..  Asocierea  (eronată)  a   e‐Guvernării  cu  tehnologia  informațională  poate  avea  cele  mai  nedorite  efecte în practică.  calitative.. flexibil al proceselor din sectorul public. 28  [Gubbins 2005]   Garson D.SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins 3.. Global IT spending by sector. Taylor and Francis.5.s. aprilie 2004..gartner. definirea sistemului informațional vizează şi  aspectele  informale.id. p. A. Sage Publications. 2005  [Heeks 2006]   Heeks R.php. care combină obiectivitatea tehnologiei informaționale şi caracterul  informal.  în  general  sociale. Implementing and managing eGovernment.html  [Gubbins 2004]   Gubbins M. Public Sector Enterprise Resource Planning: Issues in Change  Management.com/  story. disponibil la adresa http://symposium. în Computing.. Elgar Publishing. Abordarea proiectelor de e‐guvernare trebuie să fie una  hibridă.  Bibliografie  [Gartner 2002]   GartnerEXP says a majority of E­Government initiatives fail or fall short of  expectations.  Dincolo  de  aspectele  formale.1367. 2006  [O"Brien 2007]   O’Brien J.

  duce  la  eşecul  acestor  inițiative. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. au nevoie de  procese.SISTEMEteoretice.  Se  manifestă  tendința  de  a  introduce  în  administrația  publică  diverse  tehnologii  informaționale  (în  special  aplicații)  eficiente  în  firmele  private. De asemenea.  În  sectorul  public  ținta  este  reducerea  drastică  a  birocrației.  ci  satisfacerea  publicului. în  contextul şi sub influența e‐ guvernării.  Organizațiile  din  sectorul  public.  Spre  deosebire  de  sectorul  privat.  în  administrația  publică  nu  se  ținteşte  creşterea  competitivității.  structuri  şi  aplicații  care  să  îmbunătățească  productivitatea  angajaților. Introducere Această lucrare îşi propune să  explice şi să motiveze nevoia  de sisteme informatice  integrate şi să promoveze  implementarea acestora în  sectorul public. ca fundament  al realizării unor sisteme  informatice eficiente.  obiectivele  şi  ieşirile  sunt  fundamental  diferite.  a  volumului  de  muncă  de  birou  manuală.  vom dezbate cele mai  importante bariere şi  dificultăți în implementarea  sistemelor ERP.  În  condițiile  în  care  administrațiile  se  schimbă  mai  rapid  decât  în  afacerile  private.  a  celor  în  slujba  cărora se  află. Din analiză s‐au  desprins patru elemente  esențiale care trebuie avute în  vedere pentru a depăşi  obstacolele din calea  sistemelor integrate şi a  obține o infrastructură solidă  pentru e‐guvernare. aşa cum  rezultă ele din studiile de caz  analizate.  Chiar  dacă  teoria  şi  mijloacele  de  realizare  sunt  cam  aceleaşi.  Neadaptarea  acestora  la  particularitățile  sectorului  public.  ca  şi  reglementările  la  nivelul  executivului. 2011) Cuprins   INTEGRAREA   INFORMAȚIONALĂ   ÎN SECTORUL PUBLIC   PRIN SISTEME ERP  LUMINIȚA HURBEAN  1.  astfel  că  abordarea  proiectelor  IT  în  administrația  publică este substanțial diferită.  iar  ieşirile  înseamnă  proceduri  şi  reglementări  îmbunătățite.      40 .  ca şi cele din sectorul privat.  sistemul  informațional  trebuie să flexibil şi adaptabil – integrarea  informațională  este  o  sarcină  mai  dificilă  decât în organizațiile private.  care  nu  este  angajat  în  maximizarea  veniturilor  şi  creşterea  profitului.

 arhitectură informațională  şi infrastructură învechite. răspundere publică) I N T E G R A R E Aplicaţii specializate (izolate sau integrate într-un sistem ERP) Procese intra-guvernamentale Procese inter-guvernamentale Aplicaţii moştenite Tehnologii.  peste  jumătate  din  unitățile  administrative  au  implementat  diverse  aplicații.  bazată  pe  hârtie  este  scumpă  şi  implică risipa de resurse. salarizare  83.  Din  această  definiție  se  deduc  cele  trei  zone  de  acțiune  ale  TI:  back‐office. resursele financiare necesare. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. abilităţi şi mentalitate moştenite B A C K O F F I C E Figura 1— Sistemul informațional de e‐guvernare  Sursa: adaptare după [Millard 2003. una din preocupările comune este reducerea  costurilor.  Topul funcționalităților informatizate în România arată astfel:  1. 2011) Cuprins Într‐un  raport  al  Națiunilor  Unite  (World  Public  Sector  Report:  E‐ Government  at  the  Crossroads. Locul şi rolul ERP în sistemul informaţional al e-guvernării În  realizarea  integrării  informaționale. Este simplu de spus că aceasta trebuie înlocuită cu  prelucrarea  automată  şi  informatizarea  activităților.SISTEMEteoretice.20%   2.  Dacă  includem  e‐democrația  în  front‐office.  putem reprezenta sistemul informațional al e‐guvernării ca în figura 1.  cu  atât  mai  mult  cu  cât  aici  apar  constrângeri  determinate  de  scăderea  bugetelor. contabilitate  79. procese.  Prelucrarea  manuală. buget şi execuție bugetară  79. legislație oficială  74. 49]  2.  asigurând  informatizarea  principalelor  funcționalități.  organizațiile  publice  se  confruntă  cu  mai  multe  impedimente.  F R O N T O F F I C E Interfaţa cu cetăţenii (portalul web) Servicii electonice pentru cetăţeni şi firme Servicii tradiţionale (manuale ori sprijinite de TI) E-democraţie (democraţie participativă. transparenţă şi deschidere.  e‐ democrație  şi  front‐office.43%       41 . costurile aferente sunt o piedică greu de depăşit.  În  condițiile  unor  bugete modeste.  Conform studiului realizat de ANIAP la nivelul administrației publice  din  România.19%   4.44%  3. p.  Ca în orice organizație.  implicarea  cetățenilor  şi  furnizarea  de  servicii".  precum  cele  legate  de  rigiditatea  sistemului public.  2003)  e‐guvernarea  este  definită  prin  "utilizarea  tehnologiilor  informaționale  (TI)  pentru  sprijinirea  activităților  guvernamentale.

 în condițiile unor  resurse  limitate  şi  în  scădere. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. regândirea şi reproiectarea proceselor şi  sub‐proceselor.                                                              1 Menționăm aici contribuțiile lui Michael Hammer şi James Champy (Reengineering the  Corporation:  A  Manifesto  for  Business  Revolution.  Literatura  străină  de  specialitate 1   a  prezentat  şi  promovat  integrarea  informațională  încă  din  anii  '90  –  concepte  precum  "Enterprise  Resource Planning" (ERP) şi "business process reengineering" (BPR) au avut  un impact major asupra activității economice în acea perioadă.36%.  citat  în  [Heeks  1999]  se  arăta  că  "reproiectarea  activităților  din  sectorul  public  reprezintă  o  îmbunătățire  radicală care vizează examinarea.  Michael  Scott  Morton  (The  Corporation  of  the  1990s:  Information  Technology  and  Organizational Transformation. 1991) şi  Thomas Davenport  (Process  Innovation:  Reenginnering  Work  through  Information  Technology.  situație  descrisă prin sintagma "insule informaționale".  Componenta  de  "back‐office"  este  cea  răspunzătoare pentru obținerea de economii importante.  Într‐un  raport  publicat  în  1999.SISTEMEteoretice.  îmbunătățirea  proceselor  economice  prin adoptarea celor mai bune practici au devenit evidente nu doar pentru  firmele private. Valoarea şi  avantajele  integrării  informaționale. 2011) Cuprins impozite şi taxe  68. 6.      42 . 7.  de  interacțiune  cu  diverşii  actori  implicați.65%   gestiunea materialelor  48. a promovat aceste noi tendințe la sfârşitul mileniului  trecut.  Harper  Business  Books.  transformarea  din  zona  internă  este  la  fel  de  importantă.  deoarece  aduce  schimbări radicale în modul în care guvernul îşi conduce activitatea curentă.  National  Public  Academy  of  Public  Administration.  Reproiectarea  proceselor  economice  reprezintă  o  direcție  esențială  pentru  reforma  sectorului  public.  2003). Oxford University Press. ci şi pentru cele publice.  care  nu  comunică  între  ele.  o  organizație  americană  care  a  împlinit  40  de  ani  de  activitate  şi  expertiză  în  domeniul  administrației publice.  Pe lângă schimbările ce trebuie realizate în componenta de "front‐ office". 9.14%   gestiunea obiectelor de inventar  49. Sistemul informațional dintr‐o organizație publică  cuprinde  mai  multe  aplicații  izolate. cu un câştig esențial de performanță din perspectiva clienților  şi  a  întregului  public".  abordarea  "fragmentată"  a  activității  din  organizațiile  publice  nu  sprijină  dezideratul  integrării informaționale.  de  aceea  guvernele  au  inițiat  proiecte  de  5. 2003). 8.68%   gestiunea mijloacelor fixe  51.  Dincolo  de  aspectul  pozitiv  al  informatizării.  Harvard  Business School Press.33%   gestiunea trezoreriei  51.

 Chiar  în  condițiile  utilizării  unui  ERP.  La  aceasta  se  adaugă  inconsistența  standardelor  şi  formatelor  utilizate. lipsa de  experiență şi know‐how poate fi compensată prin împărtăşirea acestora de  către organizații cu proiecte similare şi adoptarea celor mai bune practici.       43 .  ci  şi  capabilitățile  colaborative. O imagine mai detaliata a sistemului  informațional de e‐guvernare şi a actorilor implicați este cea din figura 2.  Având  în  vedere  volumul  copleşitor  de  informații  din  sectorul  public. impozite şi  taxe prin sisteme ERP. ulterior aceasta s‐a ameliorat – lecții au fost  învățate şi riscurile au devenit vizibile şi "tratabile". Dacă la începutul anilor 2000 s‐a observat o poziție  defensivă  a  sectorului  public  datorită  experiențelor  dureroase  ale  firmelor  private în implementarea ERP. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. salarizare. bugete. guv.  Infokiosk Telefon Wireless Firme Formulare E-mail PORTAL Fax Angajaţi Scrisori Faţă-înAlte org. managementul cunoştințelor).  flexibile şi orientate spre autoservire.  pentru  a  realiza  un  sistem  eficient  de  e‐guvernare  trebuie  să  se  accentueze  nu  doar  aspectul  de  integrare. dar depinde esențial de succesul acesteia. 2011) Cuprins integrare a proceselor interne: contabilitate.  fiind  dificil  de  accesat.  Noile  tehnologii  informaționale  şi  de  comunicații  deschid  multiple  oportunități. Sistemul ERP trebuie extins  prin  implementarea  de  noi  componente  colaborative  şi  de  inteligență  economică (managementul documentelor.  informațiile  interne  şi  externe  sunt  dispersate  în  diferite  departamente  sau  entități  publice. faţă Cetăţeni Servicii publice şi aplicaţii ERP Resurse umane Alte aplicaţii Servicii de plăţi Logica proceselor Inteligenţă publică Managementul conţinutului Managementul informaţiilor şi cunoştinţelor Livrare servicii Autentificare Servicii electronice Call center Servicii colaborative Servicii de integrare şi conectivitate > Workflow > Servicii Web > publicare > rutare Figura 2 — Componentele şi actorii sistemului informațional de e‐guvernare    Realizarea integrării informaționale depăşeşte deci faza implementării  ERP. De asemenea. iar ERP constituie doar un prim pas în direcția cea bună.SISTEMEteoretice.

  În  continuare  vom  prezenta  principalele  aspecte  din  categoria  riscurilor  şi  provocărilor  în  implementarea  ERP în sectorul public.  Lipsa  unei  arhitecturi  şi  viziuni  operaționale  pe  termen  lung.  deoarece  depinde  de  procesul  de  bugetare.  când  devine  evident  că  nu  sunt  atinse beneficiile aşteptate.  sacrificii  şi  oportunități. politici  şi proceduri de lucru.  Definirea  viziunii  operaționale  impune reproiectarea proceselor în condiții de noi reguli de afaceri. creionându‐se o  imagine  asupra  organizației  din  perspectiva  proceselor  derulate.  Aspecte  referitoare  la  costuri.  este  dificilă  corelarea  cheltuielilor  bugetare  cu  costurile  ERP  deoarece  mărimea      44 .  integrarea  proceselor  inter‐ departamentale.  În  continuare  se  determină  unde  doreşte  organizația  să  ajungă  la  sfârşitul  implementării  –  pornind  de  la  reprezentarea  operațională  din  perspectivă  se  determină  noile  procese  economice. nu cea orizontală. Dificultăţile proiectelor ERP în contextul e-guvernării şi recomandări pentru ameliorarea acestora Fiecare  implementare  ERP  este  unică  şi  prezintă  propriile  sale  provocări.  Specifică  şi  totodată  complicată  este  procedura  de  aprobare  a  resurselor.  Pentru  început trebuie cunoscute în detaliu procesele "de facto".  Ca  şi  în  cazul  proiectelor  din  organizații  private.  orientată pe procese („de la cap la coadă”). având temei perspectiva funcțională.  specializate.  Astfel.  Multe organizații publice au început implementarea de sisteme ERP pentru  a înlocui aplicațiile vechi. Un proiect ERP se constituie pe  procese. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. sistemul ERP trebuie să co‐existe împreună  cu unele aplicații vechi. Arhitectura informațională identifică şi descrie  procesele  economice  pornind  de  la  clarificarea  scopului  final.   Necunoaşterea sistemului curent în ansamblu şi a portofoliului de  procese.  riscuri.  De  asemenea. dar şi să comunice cu sisteme externe.  Neglijarea  fazei  de  analiză  a  sistemului  existent  şi  de  studiu  a  proceselor  are  consecințe  grave  asupra  efortului  de  reproiectare.  Multe  implementări  ERP  încep  la  nivel  de  compartiment  şi  nu  la  nivelul organizației.SISTEMEteoretice. dar fără a avea o imagine clară asupra arhitecturii  informaționale.  identificarea  şi  înțelegerea  interfețelor  necesare  în  perspectiva implementării ERP. 2011) Cuprins 3. Analiza timpurie a arhitecturii informaționale sprijină  esențial  managementul  aplicațiilor  existente.  Nu  puține  sunt  cazurile  în  care  definirea  arhitecturii  este  inițiată  după  încheierea  proiectului  ERP.  şi  în  sectorul  public  există  dificultăți  în  estimarea  costurilor  şi  în  managementul  acestora  pe  parcursul  implementării.  Situația  este  mai  încurcată  decât  în  firmele  private.  deoarece  o  organizație  din  sectorul  public  trebuie  să  aibă  interfețe  cu  multe  alte  sisteme  externe.

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

concretă a acestora va fi cunoscută abia după începerea proiectului, în faza  de analiză a cerințelor. În debutul proiectului costurile sunt doar estimate,  de  multe  ori  subestimate,  cu  consecințe  nefaste  care  obstrucționează  sau  pot  chiar  întrerupe  desfăşurarea  acestuia.  Altă  dată  proiectul  ERP  se  confruntă cu situația în care expiră perioada de utilizare a fondurilor alocate  – o situație comună pentru banii publici: „greu de obținut, greu de cheltuit”.  Pentru proiectele ERP sunt frecvente întârzierile şi depăşirile de termen, ceea  ce  creează  o  constrângere  suplimentară  în  managementul  proiectului.  În  fine, particular în administrația publică este că nu se recompensează realizarea  de economii, ci încadrarea în termene şi prevenirea pierderii fondurilor.  Expertiza  echipei.  În  organizațiile  publice  echipele  de  proiecte  se  confruntă  cu  lipsa  de  resurse  şi  personal  calificat.  În  pozițiile  cheie  sunt  necesare  persoane  cu  experiență  în  managementul  de  proiect,  dar  şi  expertiză  funcțională.  Un  rol  important  revine  membrilor  echipei  din  interiorul organizației, deoarece ei favorizează schimbarea proceselor. Este  laborioasă găsirea şi numirea persoanelor potrivite, cu însuşirile potrivite în  pozițiile potrivite în cadrul echipei de implementare. Managerul de proiect  trebuie să aleagă între a educa propriul personal şi a solicita resurse umane  din alte departamente sau chiar din exterior.  Implicarea şi sprijinul top‐managerilor. La fel ca în firmele private,  succesul unui proiect ERP depinde substanțial de sprijinul conducerii la vârf  încă  din  etapa  inițiativei  ERP,  materializat  în  timp,  dedicare  şi  participare  activă. Top‐managerii sunt motorul transformării organizațiilor lor – ei sunt  cei  care  inițiază  schimbarea,  supervizează  reproiectarea  proceselor  şi  aprobă noile reguli de afaceri. În organizațiile publice, asumarea acestui rol  este  dificilă  –  adesea  puterea  de  decizie  este  difuzată  sau  influențată  de  factorul  politic.  Pe  lângă  aceasta,  conducerea  la  vârf  dintr‐o  organizație  publică  este  aleasă  pe  criterii  politice,  astfel  că  atitudinea  ei  față  de  tehnologiile  informaționale  poate  fi  negativă  ca  efect  al  necunoaşterii.  În  administrația  publică  apreciem  ca  esențial  rolul  managerilor  subordonați  direct  conducerii,  de  obicei  persoane  care  au  competență  şi  experiență  în  practica administrației publice.  Abordarea „big‐bang”. Această abordare, căreia îi corespunde şi o  metodologie de implementare corespunzătoare, urmăreşte implementarea  unui sistem ERP în ideea minimizării costurilor şi timpului alocat. În această  abordare sunt eliminate multe activități specifice proiectului, în special din  fazele  inițiale,  de  analiză.  În  condițiile  în  care  implementarea  ERP  acoperă  un  număr  mare  de  funcțiuni,  proiectul  poate  eşua  prin  complexitate.  Datorită  particularităților  sectorului  public,  este  recomandată  o  abordare   

  45

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

progresivă,  cu  mai  multe  proiecte  mici  care  pot  asigura  atingerea  obiectivelor şi o rată de recuperare a investiției acceptabilă. Ideea principală a  metodologiei  „big‐bang”  este  potrivită  proiectelor  în  organizațiile  publice  atâta vreme cât acestea nu sunt de amploare. Având în vedere că una din  motivațiile  principale  ale  proiectelor  ERP  este  eliminarea  aplicațiilor  moştenite [Sommer 2006, p. 69], generatoare de costuri mari de întreținere,  se  poate  aplica  abordarea  „big‐bang”  pentru  fiecare  mini‐proiect  în  parte,  dar ca parte componentă a unui proiect de integrare la nivel de organizație.  Insuficienta  cunoaştere  a  proceselor  din  sfera  administrației  publice de către integratorii/implementatorii de sistem. Adesea experiența  implementatorului  în  proiecte  de  administrație  publică  este  prea  puțină,  ceea  ce  influențează  negativ  cursul  proiectului.  Mulți  implementatori  se  angajează  în  astfel  de  proiecte  fără  a  înțelege  în  detaliu  activitățile,  dar  şi  imaginea de ansamblu a sistemului existent. Realitatea relevă o arhitectură  complicată,  cu  multiple  sisteme  şi  aplicații  moştenite,  cele  mai  multe  izolate,  altele  conectate  prin  interfețe  particularizate.  Fiecare  din  aceste  sisteme/aplicații  a  fost  dezvoltat  cu  scopul  de  a  răspunde  unor  cerințe  concrete, funcționale şi nu ca şi componentă a unui sistem integrat, ceea ce  le  face  dificil  de  gestionat.  Experiența  implementatorului  valorează  extrem  de  mult,  el  poate  sprijini  efortul  de  creare  a  unui  sistem  integrat  la  nivel  de  organizație.  Recomandări Este  bine  că  multe  organizații  îşi  asumă  inițiative  ERP,  este  regretabil  că  acestea  sunt  tratate  ca  banale  înlocuiri  ale  vechilor  aplicații  moştenite. După ce devine limpede caracterul integrat al sistemelor ERP, se  iau  în  discuție  procesele  şi  modul  în  care  acestea  pot  fi  „aclimatizate”  în  arhitectura informațională. Această abordare tardivă implică schimbări „din  mers”  în  cadrul  implementării  şi  creează  un  mediu  instabil  şi  anarhic.  Consecințele  merg de la întârzieri şi depăşiri ale costurilor la abandonarea  proiectelor.  Evitarea  acestor  situații  este  realizabilă  atunci  când  între  activitățile inițiale se numără şi definirea viziunii şi obiectivelor pe termen  lung.  Pe  acestea  se  fundamentează  obiectivele  proiectului  ERP,  determinându‐se  cât  de  amplă  va  fi  implementarea,  care  este  cea  mai  potrivită strategie şi metodologie de implementare.  Se spune că în implementările de sisteme integrate în organizațiile  mari  problemele  de  personal  şi  de  cultură  organizațională  sunt  cele  dificile,  nu  cele  tehnologice.  Problemele  tehnologice  sunt  de  obicei  clar  definite, astfel că trebuie să existe un cap limpede şi multă muncă pentru a  le  rezolva.  Dacă  apar  obstacole  legate  de  oameni,  de  cultură  sau      46

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

mentalitate e mult mai greu. Birocrația este considerată o piedică majoră în  inovarea  tehnologică,  deoarece  o  creație  nouă  reprezintă  o  amenințare  pentru  comodul  status‐quo.  Orice  inovație  îi  forțează  pe  salariați  să  modifice praxisul, să schimbe obişnuințele, să dezvolte noi relații de muncă  şi  chiar  să‐şi  sacrifice  autonomia.  Deşi  este  o  activitate  necesară  în  orice  proiect  ERP,  în  zona  administrației  publice,  educarea  salariaților  este  mai  mult decât benefică, este vitală pentru succesul oricărui proiect care implică  tehnologiile informaționale.  În  plus,  echipa  unui  proiect  ERP  este  eterogenă,  ea  reuneşte  diverse  grupuri  din  zone  diferite:  administrația  publică  locală  şi  cea  națională,  furnizorul  soluției  ERP,  implementatorul  soluției,  furnizori  de  echipamente, furnizorul bazei de date, firme de consultanță şi de instruire.  Toți oamenii implicați trebuie să formeze o echipă, să comunice între ei şi,  cel mai important, să‐şi asume responsabilitatea şi apartenența la proiect.  În  zilele  noastre,  tehnologia  informațională,  aflată  în  continuă  evoluție  este  catalizatorul  schimbărilor  în  organizații.  În  acest  sens,  este  hotărâtor  ca  managerii  publici  să  dea  importanța  cuvenită  TI,  să  înțeleagă  efectele acestora şi să învețe să gestioneze eficient schimbările generate de  noile  TI.  Totuşi,  tehnologia  singură  nu  este  de  nici  un  folos  acolo  unde  politica  şi  reglementările  diferitelor  departamente  administrative  nu  se  potrivesc  ori  sunt  potrivnice  acesteia.  O  a  treia  recomandare  vizează  schimbarea organizațională. Realizarea integrării informaționale la nivel de  organizație se bazează pe implementarea de procese „de la cap la coadă”,  chiar dacă acestea depăşesc granițele departamentale. Creşterea eficienței  administrației publice depinde de măsura în care unitățile componente sunt  dispuse  să  realizeze  schimbări  de  proces  –  reproiectarea  proceselor  economice va realiza un salt calitativ în performanțe dacă este înțeleasă şi  pusă în practică după regulile sale (nu după ureche). În sprijinul acesteia pot  fi utilizate „cele mai bune practici”, rezultate din experiența acumulată  de  consultanți şi firmele integratoare de sistem.  Impactul  ERP asupra mediului organizațional poate  fi comparat  cu  cel  al  unui  seism,  schimbările  în  modul  de  desfăşurare  al  activității  şi  cele  care  țin  de  organizare  constituind  un  motiv  important  de  panică  pentru  organizațiile  care  ezită  să  meargă  pe  drumul  integrării  prin  ERP.  Un  alt  aspect  care  îi  surprinde  pe  manageri  are  în  vedere  durata  acestui  angajament,  care  nu  se  încheie  la  finalizarea  proiectului  ERP  propus.  Dacă  simpla  adoptare  a  unei  soluții  ERP  pare  a  fi  la  început  soluția  tuturor  problemelor,  mai  târziu  se  dovedeşte  a  fi  doar  un  prim  pas  către  crearea 

 

  47

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

unei  infrastructuri  competitive,  conectată  în  permanență  la  evoluția  tehnologiilor informaționale [Fotache 2004, p. 69].   Chiar  dacă  sistemele  ERP  se  răspândesc  pe  zi  ce  trece,  ele  nu  pot  acoperi  în  totalitate  cerințele  e‐guvernării.  Aşa  cum  am  arătat  mai  sus,  sistemul  informațional  al  e‐guvernării  reuneşte  mai  multe  componente,  ERP‐ul  reprezentând  doar  o  parte  a  integrării  interne.  La  fel  cum  organizațiile  private  tind  să‐şi  elimine  barierele  organizaționale,  aceeaşi  tendință colaborativă se manifestă şi în sectorul public. Sistemului ERP, cel  care  automatizează  şi  eficientizează  procesele  interne,  i  se  adaugă  noi  componente care asigură integrarea orizontală a datelor din cadrul tuturor  aplicațiilor  în  corelație  cu  procesele  guvernamentale.  Cu  ajutorul  instrumentelor  colaborative  se  poate  asigura  interoperabilitatea  între  diferite  structuri  administrative,  cu  participarea  tuturor  actorilor  implicați  (angajați,  cetățeni,  firme  private).  La  nivelul  unei  unități  administrative  de  genul județului angajații din sectorul public pot colabora într‐un sistem de  management  al  documentelor,  privit  ca  un  rezervor  de  informații  şi  cunoştințe,  accesibil  prin  intermediul  unui  portal  Web,  indiferent  de  localizarea angajatului. 
4. Concluzii

Concluzia  principală  este  aceea  că  în  mod  unanim  ERP  este  proiectul de integrare cel mai frecvent şi în sectorul public. Mai mult decât  atât, i se recunoaşte meritul de a face parte din infrastructura tehnologică  de bază a e‐guvernării.   Din  analiza  sistemelor  informaționale  din  administrația  publică  se  observă că:  • procesele economice sunt izolate, fiind fărâmițate între  departamente sau unități administrative;  • regulile şi procedurile birocratice aferente serviciilor publice  sunt concepute astfel încât să uşureze munca administrativă a  fiecărui departament şi nu promovează simplificarea demersului  cetățeanului sau firmei care solicită serviciul;  • există o cultură anti‐cooperare, de fragmentare organizațională,  cu tendința de demarcare a „teritoriului” fiecărei unități  administrative;  • arhitectura sistemului informațional şi infrastructura  tehnologică au un caracter închis, orientat spre interiorul  organizației. 

 

  48

  sisteme  colaborative.  aşa‐numite  „insule  informaționale”  în  sistemul  informațional  al  administrației  publice  locale.  prelucrarea  şi  regăsirea  datelor. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Chiar  atunci  când  sunt  recunoscute  nevoia  de  schimbare  şi  beneficiile  integrării  informaționale. Harvard Business School Press. Apreciem că schimbarea stării de spirit şi a atitudinii  față  de  nou  şi  inovație  este  una  din  marile  provocări  ale  reformei  administrației  publice. am spune chiar închistată.  în  lipsa  unei  strategii  şi  a  unei  viziuni  organizaționale  şi  în  condițiile menținerii aceloraşi procese cu performanțe slabe. Thomas H.  apreciem  că  mai mult decât tehnologie şi instruirea utilizatorilor este nevoie de asistență  –  expertiza  adunată  în  „cele  mai  bune  practici”  şi  experiența  altor  implementări  sunt  indispensabile  pentru  succesul  proiectului. (2005).  stocarea.  Bibliografie  [Bekkers 2005]   Bekkers V. –  Process Innovation: Reengineering Work  Through Information Technology.  intranet.  Unele  entități  sunt  satisfăcute  de  aplicațiile  moştenite. Amsterdam  [Davenport 1993]   Davenport. Sectorul public  face greu față efortului de înnoire. –  The Information Ecology of E­Government. trăind fiecare  „în  cercul  său  strâmt”  şi  fără  dorința  de  a  trece  dincolo  de  granițele  departamentului său.  În  majoritatea  entităților  publice  angajații au o mentalitate închisă.   Toate  aceste  aspecte  influențează  negativ  orice  proiect  care  îşi  propune implementarea noilor tehnologii informaționale şi de comunicații.SISTEMEteoretice.  sisteme  de  management  al  documentelor  etc.      49 .  astfel  încât  unitățile  administrației  publice  să  se  bucure  de  beneficiile  integrării  informaționale interne şi externe.  care  să  susțină  o  cultură  a  comunicării  şi  colaborării.  fie  vorba  de  ERP.  În  crearea  unui  sistem  informațional  competitiv  cultura este cheia succesului. reproiectarea proceselor este frânată de  rigiditatea mediului organizațional şi rezistența la schimbare a utilizatorilor.  Se  vorbeşte  astăzi  despre  proiecte  de  management  al  cunoştințelor  şi  în  administrația  publică..  simpla  implementare  a  unei  soluții  ERP  nu  rezolvă  deficiențele  majore  ale  sistemului. Homburg V. 2011) Cuprins La nivel de back‐office fiecare entitate publică sau departament îşi  urmăreşte  propriile  scopuri  şi  utilizează  în  acest  scop  sisteme  diferite  (manuale  sau  informatizate)  pentru  culegerea.   Cât  despre  implementarea  unei  soluții  informatice.  altele  au  implementat  aplicații  noi. IOS  Press. (1993).  în  ambele  cazuri  fiind  vorba  despre  aplicații  izolate.  portaluri.

 August.  Boca Raton  [Heeks 1999]   Heeks. pp. World Public Sector Report: E‐Government at the Crossroads.  Government Finance Review.. D. (2006). Editura Economică. –  Public Sector Enterprise Resource Planning. No. (1991). Technology and Public Sector Performance. Vol. Bucureşti  [Garson 2005]   Garson D. New York. 3  [Sommer 2006]   Sommer R.aniap.  [Morton 1991]   Morton. –  Soluţii informatice integrate pentru gestiunea  afacerilor – ERP. (1999). –  The Corporation of the 1990s: Information Technology  and Organizational Transformation.  Princeton University Press . Taylor & Francis Group  [Millard 2003]   Millard J. Issues in  Change Management. in Electronic  Government.pdf  [2 December 2007]      50 .eguvernare. Uwizeyemungu S.  [Raymond 2006]   Raymond L. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Taylor and Francis. 2011) Cuprins [Fotache 2004]   Fotache D. New Jersey   ***. "The R(e)‐Balancing of Government".. – Digital Government. p. –  Handbook of Public Information Systems. Hurbean L. United  Nations. (2005). 49  [Miranda 1999]   Miranda. Routledge.ro/obiective/map/e‐administration. in Upgrade IV(2).SISTEMEteoretice. 9‐17. –  "Motivations to implement  ERP in e‐government: an analysis from success stories".ro [2 December 2007]  http://www.. (2005). 2003  http://www. Edward Elgar Publishing  [West 2005]   West. R.ro [2 December 2007]  http://www. 3. –  “The Rise of ERP Technology in the Public Sector”. (2004). (1999).gov. 2003. Bergeron F. an International Journal. (2006). –  Reinventing Government in the Information Age: International  practice in IT­enabled public sector reform. Oxford University Press. New York. S. R..A. M.

tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 2011)       Cuprins Secțiunea a II‐a    GUVERNAREA  DIGITALĂ    .SISTEMEteoretice.

2011)   Cuprins . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.SISTEMEteoretice.

  lucrarea încearcă să  delimiteze principalele  concepte şi să le descrie  pentru a înțelege apoi fazele pe  care le parcurge  e‐guvernarea. complexitatea  sectorului public şi  particularitățile culturii  organizaționale. Informaţia din perspectiva guvernării prezente şi viitoare Demersurile e‐guvernării  vizează utilizarea tehnologiei  informației şi comunicațiilor.  Pentru finalul lucrării. În România procesul de  reformă a afectat şi procesul de guvernare.  Țările dezvoltate ale lumii şi o serie  de organizații internaționale sunt preocupate  de respectarea unui drept esențial al omului  – libertatea de informare.  de  uniformitate  a  scopului.  O realitate de necontestat a ultimi‐ lor  ani  este  faptul  că  e‐guvernarea  sau  guvernarea  digitală  a  devenit  o  caracteris‐ tică majoră a noii societăți bazate pe infor‐ mație şi cunoştințe.  integrarea  în  UE  obligând  guvernul  să  adopte  măsuri  pentru  soluționarea  unor  probleme  majore  cum  ar  fi:  lipsa  de  inte‐ grare.  de  vizi‐ une  împărtăşită  şi  utilizarea  inadecvată  a  oportunităților  oferite  de  tehnologia  informației şi a comunicațiilor (TIC). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 2011) Cuprins   O ABORDARE  CONCEPTUALĂ A  GUVERNĂRII DIGITALE  DOINA DĂNĂIAȚĂ  SIMONA BIRIESCU  1.  Acest  drept  ar  trebui  să  ofere  cetățeanului  posibilitatea  de  a  controla  acțiunile  celor care au fost aleşi în mod democratic pentru a exercita funcțiile puterii  şi pentru a conduce destinele societății spre binele tuturor.  Avantajele ce le poate aduce  e‐guvernarea reprezintă  următorul subiect abordat. am  considerat utilă o prezentare  sintetică a factorilor de care  trebuie să se țină seama în  implementarea sistemelor de  e‐guvernare. După conturarea  domeniului şi a evoluției sale. abordările  sunt extrem de numeroase şi  diverse. Date  fiind diversitatea tehnologiilor  şi a soluțiilor.  Dreptul  de  a  avea  acces  liber  la  informație  este  de  o  importanță  vitală.SISTEMEteoretice. mai exact dreptul de a cere şi de a primi informații  de  interes  public  de  la  cei  care  dețin  puterea  (autoritățile  publice).  în special Internet şi aplicațiile  bazate pe web în îmbunătățirea  funcțiilor fundamentale ale  administrației publice. cel puțin din următoarele motive:      53 .

      54 .  literatura  recentă  abordează  din  ce  în  ce  mai  mult  utilizarea externă a TIC sub forma serviciilor oferite cetățenilor (Ho.  valoarea  acestora  ş.  ca  parte  a  procesului  general  de  digitalizare a serviciilor guvernamentale.  • facilitează  participarea  publică  la  politicile  sociale  şi  la  procesul  de luare a deciziilor de către guvernanți.  • permite ca acțiunile puterii să fie transparente şi controlabile.  Un  angajament  politic.  nu  mai  au  mare  relevanță  în  cercetarea  recentă.  cum  ar  fi  spre  exemplu  automatizarea  birourilor. mai ales cele în tranziție.  un  element  cheie  în  reformarea  statului  este  legat  de  programul  de  e‐guvernare  sau  e‐administrație.  În  plus. 2002).   Acesta e motivul pentru care în multe țări.  cum  ar  fi  luarea  deciziilor.  Toate  definițiile  actuale  privesc  în  spatele  serviciilor  oferite  cetățenilor. Originile şi evoluţia conceptului de e-government Termenul  e‐government  (guvern  electronic)  a  apărut  la  sfârşitul  anilor  ’90.   Astfel.a.  referiri    despre  “IT  în  guvernare”  pot  fi  găsite  cel  puțin  începând  cu  anii  1970  (Danziger  and  Andersen.  un  cadru  legal  adecvat  şi  o  bună  educație  sunt cele trei ingrediente ale rețetei pentru accesul lărgit la Internet.  atunci  cetățenii  pot  beneficia  din  plin  de  beneficiile noii societăți informaționale şi de oportunitățile accesului liber la  informație prin intermediul unui mediu online. Dacă  acestea  trei  sunt  realizate.  2002). într‐un sistem angrenat în serviciul public.  2.  dar  utilizarea  tehnicii  de  calcul  în  organizațiile  guvernamentale  poate fi regăsită privind înapoi până la începuturile istoriei computerului.  oferirea  de  servicii. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Acceptarea accesului liber la informații reprezintă un punct  de cotitură în transformarea statului şi a administrației sale dintr‐un aparat  de represiune şi putere. 2011) Cuprins • este  un  drept  crucial  al  omului.  In  vreme  ce  acele  lucrări  de  specialitate  tratau  utilizarea  TIC  în  cadrul  instituțiilor  guvernamentale.SISTEMEteoretice.  au  apărut  în  schimb  multe  abordări  noi.  pentru a surprinde schimbările de tip organizațional şi a rolului guvernării.  necesar  pentru  a  putea  fi  respectate alte drepturi ale sale.  Dacă  vechile  abordări  privind  utilizarea  tehnologiei  informaționale  în  guvernare.  dreptul  la  liberul  acces  la  informații  devine  efectiv  doar  dacă este protejat prin lege şi impus în acord cu standardele internaționale.  Internetul ca infrastructură tehnologică este util pentru a răspândi  mai  uşor  “oxigenul  democrație”  –  oferind  o  modalitate  de  diseminare  şi  accesare a informației care poate sprijini autoritățile statului în îndeplinirea  obligațiilor lor.

htm).academic–conferences.org).  a) Conferinţe.  IFIP’s  I3E  (E‐Commerce.  În  ultimul  timp  au  apărut  noi  concepte  care  au  contribuit  la  creşterea în popularitate a noilor tehnologii.  nu  surprinde  pe  nimeni  că  majoritatea  conferințelor  vizând  tematica  e‐guvernării  care  au  avut loc până în prezent s‐au axat spre problemele practicilor în domeniul  guvernării.  Acest grup include workshop‐uri mai mici care au loc cu regularitate.  cum  ar  fi:  conferința  europeană  DEXA  E‐GOV  (www.  E‐Business and  E‐Government.  Cu  toate  că  nu  se  limitează la utilizarea Internetului şi a sistemelor accesibile public de către  clienți  sau  cetățeni.  termenul  de  guvernare  electronică  s‐a  născut  tot  din  boom‐ul  Internetului.dexa.icmg.informatik.  AMCIS  şi  Bled  eConference. literatura de profil  Ținând  cont  de  aspectele  menționate  anterior.  În  acelaşi  timp.  (http://www.diggov.  cum  ar  fi  HICSS.  desfăşurate  în  ultimii  4  ani  –  toate  au  adăugat secțiuni speciale de e‐Guvernare. în 2005 a apărut  prima  conferință  americano‐europeano‐asiatică  pe  tema  m‐government.  Multe  conferințe  reunesc  doar  practicieni  ai  guvernării  şi  invită  cercetători doar în calitate de “guest speakers”.de).  http://www.org/). următoarele      55 . Multe conferințe cu tematica mai largă.  org/eceg2005/eceg2005‐home. decât ştiințific.  dar  şi  a  studiilor realizate pe această temă.  De  peste  un  deceniu  ultimele  două  organisme  enumerate  au  organizat  conferințe  anuale  pe  diverse teme privind e‐guvernarea.  Merită  menționate  în  mod  special.bledconference. ca de  exemplu IFIP WG 8. De exemplu.  alte  conferințe  sau  secțiuni  distincte  vizează  doar  schimbul  de  cunoştințe  între  cercetători.mgovernment. prin unificarea eforturilor practicienilor de a face față noilor  provocări ale Internetului prin implementarea în mod creativ de noi sisteme.org/)  şi  conferința  europeană privind e‐guvernarea ECEG (http://www.  ECIS. 2011) Cuprins Ambele  abordări  din  literatura  de  specialitate  luate  împreună  constituie  bazele domeniului e‐guvernării.  unde “m” se referă la tehnologia mobilă (http://www. jurnale. Există şi conferințe în care  predomină  lucrările  academice  dar  încearcă  să  atragă  o  audiență  mixtă.   În  cele  ce  urmează  vom  prezenta  o  imagine  asupra  domeniului   e‐guvernării  prin  intermediul  conferințelor.  jurnalelor  şi  cărților.5 (International Federation of Information Processing) şi  EGPA  (European  Group  of  Public  Administration).SISTEMEteoretice.unitrier.  conferința  americană  US  Digital  Government  (http://www.  Ca  şi  termenul  de  comerț  electronic. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.org).  conceptul  de  e‐guvernare  a  avut  din  start  o  orientare  spre practică.  deşi  nu  se  focalizează  doar  pe   e‐guvernare şi au caracter mai degrabă politic.

  Un număr foarte mare de proiecte de  e‐guvernare  au fost lansate  în  majoritatea  țărilor  de  pe  glob. sau în reviste dedicate ştiințelor sociale.  O  altă  căutare  făcută  de  Andersen  şi  Henriksen  (2005)  a  găsit  167  lucrări  pe  perioada  1998‐2003. pe când  țările în curs de devoltare sunt acoperite  de cercetarea şi dezvoltarea sponsorizată de organizații importante precum  Banca Mondială sau Națiunile Unite.  Ambele  ar  putea fi subestimări ale mărimii domeniului întrucât multe articole despre  guvernarea electronică s‐ar putea să nu fi folosit explicit termenul respectiv  (cum  ar  fi  unele  articole  din  sfera  ştiințelor  politice).  Analizând  scopul  scrierilor  ştiințifice  din  domeniul  e‐guvernării. care au  menirea  de  a  creşte  într‐o  perspectivă  globală  interesul  în  e‐guvernare  (printre alte probleme majore ale societății informaționale).  Ele  apăreau  în  unele  reviste  în  domenii  învecinate.  Analizele  acoperă  atât    arii  geografice  cât  şi  subiecte  diferite.  Aici  este  necesară  o  distincție.  O  căutare  făcută  pe  Internet  privind  articole  pe  tema  e‐guvernării  publicate  între  1994  şi  2004  a  condus  la  găsirea  a  doar  40  de  articole  publicate  (sau  în  curs  de  publicare). studii critice.  b) Studii de ansamblu (surveys)  O  serie  de  lucrări  tip  surveys  acoperă  proiecte  de  e‐guvernare.  Acestea  pot  fi  găsite  pe  diverse  portaluri  pe  Internet.  lucrări  de  tip  benchmarking (referințe.SISTEMEteoretice.  ca   e‐commerce.  Un  număr  mare  de  publicații  apar  în  afara  jurnalelor  ştiințifice  şi  a  conferințelor.  deoarece  multe  lucrări  ştiințifice  acoperă  dezvoltări  în  țările  industrializate ale lumii.  lucrările  pe  tema  e‐Guvernării  erau  publicate  în  jurnale  academice.  Există unele  discuții asupra dimensiunilor acestui domeniu nou de  studiu. sponsorizate în principal  de Națiunile Unite şi respectiv UNESCO (dar şi de mulți alți actori). 2011) Cuprins manifestări  internaționale:  World  Summit  on  the  Information  Society  (http://www.int/wsis/)  şi  forumurile  pregătitoare  World  Forum  on  the  Information Society şi WITFOR (World IT FORum).  Multe  dintre  aceste      56 . standarde).  Înaintea  acestor  apariții. cum ar fi e‐Government Quarterly (eGQ).itu. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  avem  de‐a  face  cu  lucrări  de  tip  surveys  (privire  generală).  care  are  cu  precădere  o  orientare  de  natură  practică  (multe  studii  de  caz  şi  rapoarte  pe  țări).  punând  accentul  pe  prezentarea  experiențelor şi a aşa‐numitelor "good practices" în e‐guvernare.  E  vorba  de  literatură  de  profil.  În  2004  şi  2005  au  început  să  fie  lansate  jurnale  dedicate  e‐guvernării. manuale şi alte tipuri de  literatură.  Multe  tentative  sunt  făcute  pentru  a  estima  dezvoltarea  e‐guvernării  bazată  pe  astfel  de  proiecte. International Journal  of Electronic Government Research (IJEGR) şi Journal of E‐Government (JEG). adesea în secțiuni speciale.

 2004).SISTEMEteoretice.  În  cazul  fiecărui  studiu  evaluarea  e‐guvernării  se  face  în  mod  diferit. Ke and Wei. 2011) Cuprins studii sunt de tip vitrină (showcase). ca de exemplu  (Accenture. E-Administraţie.  December. Un exemplu de studiu de e‐readiness  este seria de 10 lucrări privind Globalizarea şi E‐Commerce publicate în anul  2003 în Volumul 10 al revistei Communications of AIS.1.  c) Studii de referinţă (benchmarking)  Un  număr  de  studii  de  referință  mai  mult  sau  mai  puțin  periodice  acoperă zone geografice ca UE.  2004  analizeaza  efectele  imediate  şi  pe  termen  lung). 2006. e-Guvern Nu  există  o  definiție  comun  acceptată  pentru  e‐government. Delimitări conceptuale: E-Guvern.  d) Studii critice  Unele studii critice vizează cum şi când să se măsoare succesul (de  exemplu  studiul  lui  De  intitulat  “E‐Government  Systems  in  Developing  Countries:  Some  Research  Issues". dar există  şi un număr de studii analitice.  cu  toate  că  termenul  este  des  folosit.  Pre‐ICIS  workshop  on  eGovernment. E-Guvernare Pentru  a  înțelege  mai  bine  conceptele  de  e‐administrație  şi  e‐guvernare.   e‐government este privit ca o expresie a tehnologiei care integrează bazele      57 .  UNDESA.  2003). Di Maria and Micelli. altele sunt doar directoare. EIU. 2004. 2002. există diferențe certe între ele şi numai analizând aceste diferențe  putem avea o imagine coerentă şi detaliată asupra rolului lor în societate şi  aportul la îmbunătățirea serviciilor publice.  2003.  2004. acesta fiind de asemenea definit în  cele  ce  urmează. WEF.  Din  punct  de  vedere  tehnic. 2004.  Altele  se  focalizează  pe  legăturile  dintre  dezvoltarea  guvernului  electronic  şi  dezvoltarea  democratică  (Accenture.  dacă  nu  chiar  identice.  Chiar  dacă  cele  trei  noțiuni  par  similare. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Multe din aceste lucrări  sunt studii de caz  detaliate calitativ asupra unor proiecte de e‐guvernare de succes (Van Den  Berg et al. SUA sau întreg mapamondul.  West.  Washington.  datorită  focalizării  pe  diferite aspecte ale guvernării.  2003).  vom  face  o  delimitare  între  aceste  două  noțiuni. 2003).  Lor  li  se  adaugă un al treilea concept ‐ e‐guvern.  3. plecând de la implementarea de servicii până la indicatori  de  tip  “e‐readiness”  cu  acoperire  multidimensională  (UNDESA.  3.  Aceste  studii  acoperă  diverse aspecte.  2003a.  IBM  and EIU.

 Fluxurile externe sunt cele care se  nasc  între  participanți  din  clase  diferite  (de  exemplu  fluxurile  care  se  nasc  între cetățeni şi o instituție publică precum Primăria sau Prefectura).  O  definiție  mai  completă  are  în  vedere  şi  actorii  implicați:   e‐government  (într‐o  traducere  mai  mult  sau  mai  puțin  inspirată  ‐  guvern  electronic)  reprezintă  furnizarea  integrată  de  informații  şi  servicii  de  către  guvernarea  centrală  şi  locală  pentru  cetățeni. cât şi cele de la nivel central (G).  luând  în  considerare  profitul  şi  activând  într‐un  context  concurențial  de  piață (B).  guvernul  sau  statul.  Conceptul de guvern electronic s‐a născut din nevoia de îmbunătă‐ țire a conexiunilor multiple care există între autorități şi alte entități.  firme  private  şi  entități  publice prin intermediul canalelor electronice.  • cetățenii țării respective (C).SISTEMEteoretice. Odată  cu  creşterea  eficienței operaționale dată de eliminarea hârtiilor şi reducerea timpului de  acces  la  resursele  publice. Fluxurile interne sunt cele în cadrul unei clase de  participanți  (de  exemplu  cele  dintre  instituții  publice.  atât  organizațiile  de  la  nivel local.      58 .  precum  două  ministere.  care  organizează  activități  comerciale.  O  distincție  a  acestor  fluxuri  informaționale  şi  tranzacționale  se  poate  face  împărțindu‐le  în  fluxuri interne şi externe.  • relația guvern –  firme (G2B).  Există  multiple  moduri  în  care  informația  poate  curge  între  participanții  la  procesul  de  guvernare.  dar  progresele  importante  au  apărut  odată  cu  generalizarea  utilizării  Internetului şi a tehnologiilor de  comunicație asociate.  • relația guvern – alte instituții guvernamentale (G2G). mai ales Internetul.  • firmele  private. în  general vorbind.  Între  aceşti  participanți  se  nasc  relații  specifice  de  comunicare  şi  tranzacționare.  contribuind  la  procesul de democratizare a societății în ansamblul ei.).  aplicațiile  de  e‐government  câştigă  încrederea  populației  şi  îmbunătățesc  continuu  serviciile  publice. cum ar fi:   • relația guvern – cetățeni (G2C).  • relația guvern –  angajați proprii (G2E).  După cum se poate observa.  împărțite  în  câteva  mari  grupe  de  componente  ale  guvernării  electronice. în procesul de guvernare sunt implicați. trei mari categorii de participanți:  • participanții  publici.  Inițial acest proces era realizat prin servicii de telefonie şi radio‐TV. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. sau Parlament şi Guvern etc. 2011) Cuprins de  date  individuale  şi  website‐urile  departamentelor  şi  instituțiilor  guvernamentale.

 iar în continuare fiecare dintre ele va fi descrisă.  G2G   …       G2G   G2G Guvernul propriei țări  G2G C2G  G2E         Administrație publică centrală  G2G Cetățean C2G      G2E               Administrație publică locală G2B            Firmă  G2B Guvern   țara 1  G2G Guvern   țara N  G2C  B2G G2C  B2G Legendă:        Actor    proces  organizația  publică  Sistem de e‐guvernare  al unei națiuni  Figura 1 Componentele guvernării electronice  Relaţia Guvern­Guvern (G2G)  Prin  G2G    înțelegem  comunicarea  între  instituțiile  publice  prin  mijloace  electronice.  Această  comunicare  are  loc  datorită  faptului  că  rezolvarea  unor  probleme  presupune  soluții  complexe.SISTEMEteoretice.  care  necesită  prelucrarea  unor  date  deținute  de  către  instituții  diferite. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 2011) Cuprins Principalele componente ale guvernării electronice sunt prezentate  în figura 1.  În  acest  caz  comunicarea electronică dintre deținătorii unei părți din soluția la problemă  se  poate  efectua  fie  prin  intermediul  unor  rețele  dedicate  sau  chiar  prin      59 .

  Pe  de  altă  parte.  acest  lucru  însemnând mai multă transparență şi costuri mai scăzute.  achizițiile  şi  licitațiile  guvernamentale  se  mută  din  ce  în  ce  mai  mult  pe  Internet.  cu  legături  către  diferite  departamente  şi  instituții.  Mai  întâi  se  urmăreşte  aducerea  on‐line  a  unor  informații  simple.  legi. site‐urile web      60 . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Principala  cauză  a  acestei  atenții  speciale  este. totuşi majoritatea informației este statică. serviciile din această  categorie  înseamnă  în  final  aducerea  guvernului  mai  aproape  de  cetățeni. În acest al doilea caz avem de‐a face  cu relații de tip B2G.  pe  de  o  parte.SISTEMEteoretice.  conceptul  de  guvern  electronic  a  evoluat trecând prin mai multe stadii:  • Prezență  inițială  –  apariția  paginilor  web  şi/sau  site‐urilor  web  oficiale.  Relaţia Guvern – Firme (G2B)  Relațiile  dintre  guvern  şi  companii  sunt  probabil  unele  dintre  cele  mai  disputate  şi  mai  analizate  relații  din  sfera  guvernării  electronice.  • Prezență sporită – posibilitatea de a descărca unele politici publice. buletine de ştiri şi baze de date.  Independent  de  tipul  de  relații. bineînțeles dacă  aceste avantaje sunt dorite de guvern.  apoi  relația  cetățean‐guvern  devine  interactivă. reglementări. 2011) Cuprins intermediul Internetului şi a rețelelor virtuale private (VPN – Virtual Private  Network).  existând  comunicare  şi  schimburi  de  date  în  ambele  direcții  şi  în  sfârşit  relațiile  devin  tranzacționale.  Relaţia Guvern – Angajaţi guvernamentali (G2E)  Această  categorie  a  relațiilor  din  sferă  publică  presupune  managementul  online  a  relațiilor  dintre  guvern  şi  angajații  săi  prin  intermediul noilor tehnologii informaționale şi a Internetului.  faptul  că  firmele  private  reprezintă  motorul  creşterii  economice  a  unei  țări  şi  serviciile furnizate de stat pe Internet în favoarea acestui sector ar trebui să  fie  pe  măsura  importanței  sale. În esență.  aceasta  însemnând  că  unele  servicii  furnizate  de  guvern  cetățenilor  pot  fi  prestate  complet  on‐line  –  pe  site‐urile  de  Internet  ale  instituțiilor  publice  respective  sau  pe  portaluri  guvernamentale  globale  –  aşa numitele portaluri “one stop shop”.   Relaţia Guvern­Cetăţeni (G2C)  Această componentă a guvernării electronice care acoperă relațiile  guvern‐cetățean realizate prin intermediul noilor tehnologii este una dintre  cele mai dezbătute arii de inițiative guvernamentale în toata țările care au  programe de dezvoltare în această direcție.  arhivarea unor informații de interes general (cum ar fi mesajele  şefului statului) .

  • dezvoltarea structurilor sociale de conducere. de la guvern la grupurile de interesați. iar furnizorii de  bunuri  şi  servicii  pot  licita  online  pentru  contracte  publice  prin  legături securizate.  • contribuția la creşterea economică. bazată pe web şi în care  nu este nevoie de hârtie.  sau  mecanisme  de  consultare  online  prin  care guvernul solicită opinii asupra politicilor publice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  • Prezență interactivă – dezvoltarea unei noi ere a interactivității –  cetățeanul poate descărca formulare pentru plata taxelor.  acest  stadiu  poate  fi  caracterizat  prin  integrarea  interacțiunilor  de  tip  G2G. 7 zile/săptămână.  • Prezență  tranzacțională  –  interacțiuni  bidirecționale  între  cetățeni  şi  guvern  –  opțiuni  pentru  plata  taxelor. autorizații. procesului  de elaborare a legilor şi adoptarea democratică a deciziilor. cereri  pentru reînnoirea permiselor şi autorizațiilor etc.  • contribuția la recâştigarea încrederii cetățenilor în guvern.  solicitarea  de  cărți de identitate.  G2C  sau  C2G  (şi  invers).  Soluțiile  dedicate  sectorului  public  acoperă  diverse  nevoi  ale  instituțiilor  publice  şi  simplifică  modul  în  care  are  loc  comunicarea  cu  cetățenii.  E‐Administration)  este  o  soluție  TIC  pentru  comunicații în interiorul şi în afara unei organizații.SISTEMEteoretice.2.  • creşterea caracterului participativ al procesului de guvernare.  apar  noi  facilități  interactive.  precum  şi  alte  interacțiuni  de  tip  C2G.  • serviciile electronice sunt oferite 24 ore/zi.  Cetățenii pot plăti pentru diverse servicii publice..   • promovarea competiției pe piața digitală. dar circuitul informației  este unidirecțional.  în  regim  de  24  ore/zi.  • promovarea soluțiilor de e‐learning. e-Administraţie E‐Administrația  (engl.  • încurajarea investițiilor şi achizițiilor publice în domeniul IT. Ea se referă la acele mecanisme care transformă      61 .  • Prezență în rețea – cel mai sofisticat nivel din cadrul inițiativelor  de  tip  e‐government.  cum  ar  fi  formulare  pentru  comentarii  pe  web. paşapoarte. Iată câteva din avantajele utilizării acestor tehnologii:  • oferirea  de  servicii  publice  mai  ieftin  şi  mai  eficient  decât  prin  metodele tradiționale. Aceste tipuri de soluții necesită integrarea sistemelor informaționale  care  folosesc  tehnologii  web  capabile  de  a  oferi  nivele  înalte  de  conectare  pentru utilizatori.  3. certificate de naştere. 2011) Cuprins oferă deja secțiuni help şi o hartă a site‐ului.

 respectiv o procesează efectiv.      62 .  adeseori  implicând şi integrarea serviciilor oferite de administrația publică  centrală cu cele oferite de administrațiile publice locale.  Soluțiile de e‐administrație  îşi propun să rezolve prin instrumente  IT  specifice  modul  de  comunicare.  într‐un  sens  mai  larg.  Într‐un  sens  mai  restrâns.  Pentru  cetățeni.  Într‐un  mod  mult  mai  realist.  aşa  cum  nu  reprezintă  implicit  nici  actul  de  a  guverna  al  unor  persoane  responsabile  cu  acest  lucru.gov. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.ro/obiective/map/e‐administration.  sau  în  general  toate  activitățile din cadrul instituțiilor.  e‐administrația  descrie  modul de procesare a tranzacțiilor cu bază legală derulate pe cale electronică.  • furnizarea  de  acces  bazat  pe  TIC  către  utilizatorii  finali  ai  serviciilor şi informațiilor oferite de administrația publică.  Acestea  pot  conduce  la  o  scădere  a  costurilor  de  operare  şi  obținerea  unor  costuri  de  tranzacționare  mult  mai  mici  pentru  majoritatea  agenților.  include  şi  fazele  preliminare  şi  premergătoare care inițiază tranzacția.  recensământul  populației  online  (e‐Recensământ).  Printre  cele  mai  importante  beneficii  potențiale  pentru  mediul  de  afaceri sunt: comerțul electronic la nivel municipal şi inițiativele de achiziții  electronice.  • computerizarea  serviciilor  către  cetățeni  şi  companii.  guvernarea  este  înțeleasă  mai  degrabă  ca  un  proces  –  procesul  prin  care  instituții.  schimbul  de  date. 2011) Cuprins biroul  tradițional.  E‐administrația. toate serviciile pentru cetățeni.  E‐administrația  se  referă  la  următoarele  clase  de  acțiuni  (www.  guvernarea  electronică  oferă posibilitatea de a trimite cereri şi de a primi astfel servicii personalizate. e-Guvernare Termenul de guvernare nu se referă automat la guvern ca entitate  fizică. cu scopul final de a crea biroul fără hârtie. către alte  instituții  sau  către  mediul  de  afaceri.pdf):  • computerizarea  menită  să  crească  eficiența  organizațională  în  cadrul organizațiilor publice centrale şi locale.  care  procesează  pe  bază  de  hârtie  în  prelucrări  electronice.  3.3.SISTEMEteoretice.   Termenul  denotă  folosirea  tehnologiei  informației  şi  a  comuni‐ cațiilor pentru sprijinirea transmiterii de informații şi comunicarea în cadrul  şi în afara autorității publice. Câteva exemple în acest sens ar fi: transmiterea  pe  cale  electronică  a  declarațiilor  de  taxe  (e‐Taxe). organizații şi cetățeni se auto‐conduc (auto‐ghidează).   Acțiunile  cu  cel  mai  mare  impact  şi  vizibilitate  pentru  utilizatorii  finali sunt de ultimele două tipuri.

  Acesta  oferă  individului  acces îmbunătățit. cetățenii vor avea capacitatea de a influența procesul decizional  în aşa fel încât să ducă la îmbunătățirea condițiilor şi calității vieții lor.A.  pentru  a  oferi  cetățenilor  servicii  îmbunătățite.  Sintetizând  cele  prezentate  anterior.  completarea  unor  plângeri  şi  petiții  online  reprezintă  mijloace  eficiente  puse la dispoziție de către stat pentru exercitarea drepturilor fundamentale  ale  cetățenilor.  informații  consistente şi mai multe cunoştințe. de la stat către cetățean.  e‐Administrație  şi  e‐Guvernare.  precum  şi  furnizarea  de  mecanisme  transparente pentru adoptarea şi punerea în practică a deciziilor respective.. manifestat într‐o nouă formă.  S. la informații şi cunoştințe.  Informarea  asupra  proiectelor  de  lege  aflate  în  discuție  şi  emiterea  de  păreri  de  către  cetățeni.  De  asemenea.  plata  taxelor  de  către  contribuabili.      63 .  Aşadar  sensul  implementării  guvernării  electronice  este  de  sus în jos.  iar  ultima  la  interacțiunile dintre cetățeni.  Guvernarea  electronică  constă  în  interacțiunea  dintre  guvern.  Guvernul  digital  are  potențialul  de  a  conecta  fiecare  cetățean  cu  aleşii  statului  şi  cu  decidenții  din  spațiul  public.  modul  în  care  societatea  se  auto‐organizează  pentru  luarea  deciziilor  colective.  contribuind  în  acest  fel  la  redefinirea  noțiunii  de  libertate  personală.  prima  se  referă  la  relații  inter‐ organizaționale. guvern.  parlament şi alte instituții publice cu cetățenii prin intermediul mijloacelor  electronice.  e‐Guvernarea  (E‐Governance)  constă  în  folosirea  de  către  sectorul  public a celor mai inovative tehnologii ale informației şi comunicării.  care  joacă  un  rol proactiv în a decide ce fel de servicii doresc şi modul de furnizare care  le‐ar conveni cel mai mult. cum ar  fi  Internetul. în aşa fel încât să faciliteze accesul şi să  încurajeze  participarea  cetățenilor  la  procesul  de  guvernare.  Introducerea  şi  acceptarea  e‐guvernării  este  un  mod  de  a  garanta  certitudinea că fiecare cetățean are drepturi egale în a participa la procesul  de  adoptare  a  deciziilor  care  îi  afectează  în  mod  direct  sau  indirect. 2001: 53). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  (Ronaghan.  e‐Guvernarea  are  potențialul  de  a  transforma  cetățenii  din  consumatori  pasivi  de  servicii  publice  în  consumatori  activi.  a  doua  la  relații  intra‐organizaționale.  ea  este  un  angajament  neechivoc luat de decidenți să îmbunătățească parteneriatul dintre cetățeni  şi sectorul public.  Astfel. oficialii aleşi şi organizații. 2011) Cuprins Conceptul  de  guvernare  vizează  de  asemenea  şi  interacțiunea  în  cadrul  sectorului  public.SISTEMEteoretice.  în  tabelul  1  se  pot  observa  foarte  uşor  diferențele  conceptuale  dintre  noțiunile  e‐Guvern.  Revenind  la  noțiunea  de  e‐guvernare.

  În tabelul 2 sunt grupate câteva din îmbunătățirile pe care le aduce  adoptarea sistemelor de e‐guvernare. disponibilitatea (tot ce îşi doresc cetățenii. Beneficiile e-guvernării Beneficiile  aduse  atât  cetățenilor.  obținerea  tuturor  beneficiilor  promise  este  rareori  realizată.  4.  Cu toate că guvernarea digitală oferă potențialul pentru schimbări  radicale. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  datorită influenței factorilor economici.A.SISTEMEteoretice.  după  cum  urmează (Perez‐Villaplana 2005):  a. 54. guvern. deschiderea şi participarea (şansa de a‐ți exprima opinia precum  şi  de  a  avea  o  influență  mai  puternică  asupra  deciziilor  care  te  afectează).  d. rapiditatea (reducerea timpului de acces). 2011) Cuprins Tabelul 1  Delimitări conceptuale  Denumire  concept  E‐Guvern  sau  Guvern  electronic  E‐Administrație  sau  Administrație  electronică  E‐Guvernare  sau  Guvernare  electronică  Tip de relații  Relații inter‐ organizaționale  Tip de implicare  • Coordonarea politicilor  • Implementarea politicilor  • Furnizarea de servicii publice  • Dezvoltarea politicilor  • Activități organizaționale  • Managementul cunoştințelor  • Procesul democratic  • Guvern deschis  • Proces decizional transparent  Relații intra‐ organizaționale  Interacțiuni între  cetățeni.  e.  b.        64 . oriunde şi oricând).  c.  cât  şi  sectorului  privat  rezultă  chiar  din  caracteristicile  noilor  servicii  electronice  (e‐services).  organizații şi oficiali  aleşi  Sursa:  prelucrare după Ronaghan. uşurința folosirii (limbaj simplu si paşi uşor de urmat). un program de e‐guvernare cuprinde ca măsuri specifice:  • cooperarea  cu  autoritățile  locale  pentru  dezvoltarea  rețelelor  informatice  care  asigură  funcționarea  rețelelor  regionale  de  învățare şi a grupurilor de competență. S. 2001. sociali şi nu în ultimul rând politici. accesibilitatea  (costuri  mai  scăzute  şi  acces  integral  pentru  toți  cetățenii). p.  În general.

  Domeniul  de  aplicare  al  şi   mesageriei electronice este foarte vast.  nemaifiind  astfel  nevoie  ca  cetățeanul  să  revină  în  altă  zi  Rezolvare rapidă  pentru  obținerea  documentelor.    • cooperarea cu primăriile.    managementul serviciilor publice.  De  asemenea. precum şi managementul funcției publice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. de exemplu pentru:  instantaneu  trimitere  de  sugestii  şi  reclamații. 2011) Cuprins Tabelul 2  Beneficiile aduse de e‐guvernare  Descriere Prin  intermediul  sistemului  de  mesagerie  electronică  (e‐mail).  cât  şi  imaginea  administrației  actuală  publice sunt îmbunătățite. al utilităților publice. rezervări şi închirieri etc.  Atât  eficiența.  Informația   Sistemul  informatic  permite  actualizarea automată  a  este întotdeauna  datelor.    GIS (Geographical Information Systems).  Aceasta  produce  cozilor   cozi  şi  timpi  mari  de  aşteptare. serviciile descentralizate şi deconcentrate.  chiar  dacă  se  alocă  mai  şi blocajelor  multe ghişee sau personal.  Posibilitatea  de  a  elibera  şi   documente  oficiale  imediat  poate  conduce  la  eliminarea  interactivă  întârzierilor  şi  reducerea  costurilor  expedierilor  poştale  tradiționale către domiciliul cetățeanului. municipalitatea poate menține un canal direct de  Acces direct   comunicare  cu  cetățenii.  multe  administrative  resurse umane valoroase sunt eliberate de munci inutile şi  pot fi redistribuite spre sarcini productive.  Beneficii  • • • • spitale. al sistemelor  de infrastructură. pentru furnizarea următoarelor servicii:     evidența populației.  Timpul necesar procesării documentelor scade în medie cu  Reducerea reală  15‐20%.  înscrierea la audiențe.  instituții  culturale.SISTEMEteoretice.  depunere  de  cereri.  Câteodată există perioade în care este o afluență masivă a  Reducerea   cetățenilor  spre  acelaşi  serviciu  public.  pentru  realizarea  unei  rețele  metropolitane de comunicații (City Net) ca sistem de management  al informației.    planurile  digitale  ale  localităților  şi  ale  teritoriului  aparținând  acestora.        65 .  Etapele  procedurale  sunt  rezolvate  în  acelaşi  timp.  şcoli.  timpul  de  procedurilor   răspuns  între  transmiterea  cererii  cetățeanului  şi  primirea  de rutină  unui răspuns scade în mod considerabil.  iar  timpul  necesar  cetățenilor  de  a‐şi  rezolva   a costurilor  problemele  scade  cu  până  la  70%.  Scurtarea timpului  Folosind  instrumente informatice  moderne.

 au fost identificați patru factori de impact  prezentați în Tabelul 3. țările în curs de dezvoltare  nu  au  o  altă  cale  decât  să  “sară”  în  vagonul  implementărilor  de   e‐guvernare  a  statelor  dezvoltate.    aplicarea unui program special de informatizare a primăriilor din  mediul rural.    5.  urmând  strategiile  de  implementare  şi  dezvoltare a acestor sisteme propuse de aceste state (Chen et al.  care  frânează  dezvoltarea în timp a sistemelor de e‐guvernare deja existente. Factorii care influenţează e-guvernarea Strategiile  şi  planurile  de  implementare  a  sistemelor  de   e‐guvernare în țările în curs de dezvoltare.    înregistrarea societăților comerciale.  dacă  guvernul  în  procesul  de  implementare  sau  dezvoltare  a  unui  sistem  de  e‐guvernare  nu  ține  cont  de  influența  şi  impactul  diferiților  factori  menționați  anterior. au fost identificate trei  grupe  de  factori  cu  influență  negativă  asupra  e‐guvernării:  1) bariere  legislative.      66 .  dificil  de  surmontat  de către guvern. 2006).    managementul activităților de educație şi cultură.  în  literatura  de  specialitate  au  fost  identificați  şi  o  serie  de  factori  cu  influență  negativă. 2011) Cuprins • • • • • • • • colectarea taxelor de la cetățeni. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.SISTEMEteoretice.  care  a  vizat  diferențele  în  implementarea  e‐guvernării  în  țările  dezvoltate  şi  țările  în  curs  de  dezvoltare (Kirkman et al.    centru de reclamații primite de la cetățeni.  şi  în  particular  în  România.  Pentru  a  scurta perioada de implementare a e‐guvernării. 2002).  Implementarea  e‐guvernării  în  statele  în  curs  de  dezvoltare.  aceşti  factori  se  întorc  împotriva  implementării  devenind  adevărate  bariere.  este  influențată  de  o  serie  de  factori  majori.  Conform  unui  studiu  realizate  de  Centru  pentru  Dezvoltare  Internațională  a  Universității  Harvard  SUA.    sistemul de monitorizare şi evaluare a performanței organizaționale.    buget şi contabilitate.  Conform publicației OECD Observer (2006).  2006).    controlul traficului urban.   În  general. se bazează de cele mai multe ori  pe  teoriile  şi  experiențele  țărilor  dezvoltate  (Huang  et  al.  identificați şi analizați în literatura autohtonă de specialitate (Raboca 2006). 2) bariere tehnologice şi 3) constrângeri bugetare.  Dacă factorii  prezentați în  tabelul 3 au o influență  pozitivă asupra  implementării  sistemelor  de  e‐guvernare.

 grupează factorii respectivi în 5 categorii. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. reglementări şi directive specifice  care să permită sau să faciliteze dezvoltarea serviciilor  electronice   Lipsa unui personal calificat  Mentalitățile personalului din sfera serviciilor publice  Lipsa reformelor structurale în administrație  Lipsa fondurilor necesare achiziției TIC  Infrastructura TIC neadecvată  Varietatea aplicațiilor informatice  Lipsa de integrare a sistemelor informatice  Lipsa unor standarde şi norme de securitate  Bariere  administrative  Bariere  tehnologice      67 .SISTEMEteoretice.    Tabelul 4  Factori cu impact negativ asupra e‐guvernării  Factori Bariere  legislative  Descriere Lipsa unor legi. 2011) Cuprins Tabelul 3  Factori cu impact pozitiv asupra e‐guvernării  Factori Accesibilitatea   la   rețeaua   Internet  Invățarea   şi   utilizarea  Internetului  Economia   de   tip digital  Politicile  referitoare la  Internet  Descriere Dezvoltarea infrastructurii Resursele  alocate  şi  susținerea  tehnologiei  informației  şi  a  comunicării – TIC  Nivelul de utilizare a netului de către populație  Gradul  în  care  sistemul  educațional  reuşeşte  să  integreze  tehnologia informației şi a comunicării într‐un proces care să  contribuie la îmbunătățirea învățământului  Existența  în  comunități  a  unor  programe  de  pregătire  în  scopul instruirii persoanelor în domeniul TIC  Nivelul  folosirii  tehnologiei  informației  şi  a  comunicării  de  către firmele private şi sectorul public pentru a interacționa  Politicile  de  promovare  sau  de  descurajare  referitoare  la  folosirea  şi/sau  implementare  tehnologiei  informației  şi  a  comunicării    O  altă  clasificare  a  factorilor  care  restricționează  implementarea  sistemelor de e‐guvernare.  2005). proceduri. Costas et al. prezentate în tabelul 4. ceva mai nuanțată decât prima (V.

 J. fiind într‐ o mică măsură la "discreția" angajaților organizațiilor  publice  Rezistența la schimbare a personalului. Chen. H.  Pre‐ICIS  workshop on eGovernment. Department of  Informatics. Ching.K.  The First Leg of E­government Research: Domains and Application Areas 1998­ 2003. St. K. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.. Georgiatis P. 2011) Cuprins Factori Bariere  culturale  Bariere sociale  Descriere Atitudinea populației față de TIC Abilitățile în folosirea noilor tehnologii de informare şi  comunicare. and K. Journal of Global Information  Management. pp. (2005). W.591‐627  De.   "Barriers to Electronic Service Development". N. S. E­Service Journal.. Lepouras G.. 14. Center for Research on IT in Policy Settings (CIPS)..SISTEMEteoretice. No.. Washington.4. Vol. R.   Neîncredere a cetățenilor în soluțiile propuse prin  sistemele electronice de guvernare  Nivelul costurilor pe care utilizatorii le generează în  procesul utilizării serviciilor electronice  Lipsa politicilor de promovare a implementării noilor  tehnologii ale informației şi comunicării  Frica pierderii locului de muncă sau a degradării  statutului social  Amenințarea de scădere a puterii pe care o au unele  organizații asupra cetățenilor datorită dezvoltării  contactelor de tip "rețele net" – o mare parte dintre  cetățeni.   „The Impacts of Information Technology in Public Administration: An Analysis  of Empirical Research from the «Golden Age» of Transformation”. H. Andersen (2002). Henriksen. (2004). (2006). p. International  Journal of Public Administration (25)5. December 2004.H.V.      68 . Vol. 14 (252). R. (2005).. Fraser J. 6‐8  Costas V. datorită modului  greoi de adaptare şi adoptare a inovațiilor tehnologice    Bibliografie  Andersen.   E­Government Systems in Developing Countries: Some Research Issues. V.. Y. N. (2004). Huang. Copenhagen Business School  Chen.   E‐Goverment Strategies in developed and Developing Countries: An  Implementation Framework and case Study. pp.   "E‐guvernare".Z.M.23   Cojocaru. în cazul folosirii serviciilor electronice. 41  Danziger. Computerworld Romania. pg.

 Van Winden. A.. NR 16 2006 (http://www. Micelli S. Definitions.pdf  Salem. (2003). Communications of AIS.   Online citizenship: emerging technologies for european cities. D..   „Electronic Government: A Vision of a Future that is already here”. (2005). 13(1). (2002).  http://www.3.A. Bhalla V.   „An empirical investigation of adoptation of e‐government in Australian  citizens: Some unexpected reseach findings”.A. Osorio C.  Benchmarking E­Government: A global perspective.   Reinventing Local Government and the Egovernment Initiative.. Woets. Number 4  Pérez‐Villaplana J. pp. Filip. Public  Administration Review. Å. Sachs J. T.  Huang W.  95‐99. W.   “Future Prospects in Romania: Scenarios for the Development of the Knowledge      69 . (62)4.. D'Ambra J.   E­Governance in European and South African cities. Jan‐March 2005  Grönlund.  Kirkman G..uvvg. Springer  Grant. The European Journal for the  Informatics Professional.SISTEMEteoretice. L.itpolicy. (2004). pp.   „Public and Private Sector Interests in e‐Government: A Look at the DOE's  PubSCIENCE”. G. Journal of Global  Information Management. (2002). in The global information technology report: Readiness far  the networked world. P.. (2006). 20.‐K.IV. 2011) Cuprins Di Maria. Studia UniversitaTis  Seria  Economica UVV Goldis. Horan .. nr.2  Raboca.10   LaVigne. p. W.. 2006  Zamfirescu. S..G. C. 47(6)..A.php?categoryid=10&p2_articleid=86)  Ronaghan.  Government Information Quarterly. J.   „Developing a Generic Framework for Egovernment”.gov.   "The networked readiness index: Measuring the preparedness of nations for  networked world". June 2005  Ho.ro/studia/  economice/index. Ashgate Publishing. Communications of the ACM. E. A. (2007). pp 1‐30. No.   Successful e­Government in Singapore. (2006).E.15   Ke. (2005).. Journal of Computer Information  Systems. nr.. K.. Vol.. Article 39. Van Den Meer. 13‐27  Van Den Berg. Chau. B. (2002)... 434‐444. Volume 52.D.B. M.S. Syracuse  Law Review. F. Assessing the progress of the  UN member states. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. T (2005). Oxford University Press. p.. and Wei. Bărbat. pp.   E­Goverment şi administraţia publică – analiza factorilor care influenteaza  implementarea sistemului de E­Goverment.   Introducing E­Gov: History.  Volume 15. (2004). K.  „Retechnology for e‐Goverment: A Study Case”.M.it/topics_egov/docs/benchmarking.  Hampshire. H. (2001). and Issues.

  Online Availability of Public Services: How is Europe Progressing? Web Based  Survey on Electronic Public Services.eu. Statistical Indicators Benchmarking the Information Society. http://fistera. E­Government Leadership – Realizing the Vision.3_Country  Report_RO. 2011) Cuprins Society in Romania”. OECD (2004).org/intradoc/groups/public/docu  ments/un/unpan019207.xml  ***.ro)  ***.es/docs/Future%20Prospects%20in  %20Romania. Towards access for  opportunity.com/xd/xd.int/information_society/eeurope/2005/doc/all_about/online  availability_public_services_5th_measurement_fv4. SIBIS (2003).xml  ***. 2010 Challenges ­ Content and  Services. Alba‐Iulia.html)  ***. UN Global eGovernment Survey 2003. October  2004. WP5  Country Report ROMANIA.com/xd/xd. United Nations Global e‐Government Readiness Report 2004.biz/sibis/files/WP5. United Nations. E­Government glossary – E­Administration http://glossar. Digital Governance (http://www.ch/content.accenture. Ghid pentru funcţionarii publici (www.htm  http://www.accenture. European Commission Directorate General for Information Society and Media.edu/digitalgov/gov‐menu. WB (2004) World Bank  E*Government http://www1.wikipedia.un.PDF  ***. Imperativele e­Guvernării. Editura AISTEDA. World Bank eGove‐Govstudies: http://www1.accenture. Accenture (2003).worldbank.  http://www. http://unpan1.mcti.int/information_society/eeurope/  i2010/content_and_services/index_en. New York.pdf  ***.  asp?id=8&sprache=en  ***.jrc.SISTEMEteoretice.pdf  ***.  ***. http://www. Accenture (2004).org/publicsector/  egov/egostudies. http://europa. OECD Observer. 2003  ***.eu.cddc. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.asp?it=enweb&xd=industries%5Cgovernme nt%5Cgove_egov_leader.asp?it=enweb&xd=  industries\government\gove_egov_value. http://www.worldbank.pdf  ***. UNDESA (2003a). e­Government Leadership: High Performance.org      70 .com/xdoc/en/industries/ government/  gove_egov_value. Europe’s Information Society Thematic Portal (2005).htm  ***. The e­government imperative: main findings.pdf. Maximum Value  http://www. United Nations Department of  Economic and Social Affairs. Report of the Fifth Measurement.vt. RITI dot‐GOV Internews Network ‐ Utilizarea calculatorului si a serviciilor  electronice.iwv.  http://europa.org/publicsector/  egov/  ***.empirica.

..  constând  în  principal din dezvoltarea TIC (influență mai mare).  2. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Date fiind realizările şi  progresul înregistrat de țările  dezvoltate.  în  [Spahni 2002. Was treibt das e‐Government?. De  asemenea. 2011) Cuprins   UN MODEL EUROPEAN   DE REFERINȚĂ   PENTRU E‐GUVERNARE  LUMINIȚA HURBEAN  1. 119]):  • creşterea eficienței (37%). discutând fiecare din  componentele sale şi  interacțiunea dintre aceste  componente.  Was  treibt  das  e‐Government?.com).  Ni  se  par  foarte  interesante  concluziile  referitoare  la  obiectivele  urmărite  prin  implementarea  aplicațiilor  e‐guvernării  (Schedler  K. Gallen a analizat 32 de  rapoarte  şi  lucrări  despre  e‐guvernare  ale  liderilor  politici  din  Europa. atunci când inițiativa răspunde nevoilor sporite  ale  clienților  sistemului  sau  competiției  instituționale  sau  unor  obiective strategice clare.     71 ..180..  • reforma guvernamentală (29%). p. modelele de   e‐guvernare consacrate în  practica altor țări pot fi  studiate şi adaptate la  specificul național. 105‐122]). Şi România face  paşi importanți pe calea  maturizării (111. țara noastră  poate profita de experiența  acestora şi poate beneficia de  cele mai bune practici. motive strategice. în [Spahni 2002.000 rezultate  româneşti am găsit la aceeaşi  dată).    Despre e‐guvernare se scrie  enorm (7.000 rezultate  am obținut la începutul lui  martie 2008 în căutarea de pe  google. pp.  Sub aspectul premizelor şi motivelor  de demarare a proiectelor de e‐guvernare.  • câştig de imagine (15%).  motivele  şi  obiectivele  adoptării  proiectelor  de  e‐guvernare (Schedler K.  Summermatter L.  Rezultatele  studiului  indică  în  principal  premizele.SISTEMEteoretice. motive  reactive.  s‐au identificat două grupe de motive:  1.  în  sensul  de  a  reacționa la potențialul intern de  schimbare  (în  mai  mică  măsură)  sau  cel  extern. Introducere Un studiu realizat în 2001 de către  Institutul  pentru  Servicii  Publice  al  Universității din St. Lucrarea  de față prezintă un astfel de  model. Summermatter  L.

  interacțiunile  din  cadrul  şi  din  afara  administrației  publice  sunt  luate  în  considerare.  concretizate  prin  aplicații  izolate.  interacțiunile  interne  pot  fi  redefinite  prin  e‐guvernare  şi  integrate  în  sistemul general. iar procedurile administrative sunt clasificate.  pp.  parlamentare  şi  alte  structuri  legislative. 2011) Cuprins • sporirea participării politice (12%). Model de referinţă pentru e-guvernare Ce  este  de  fapt  e‐guvernarea?  Pentru  a  răspunde  concret  acestei  întrebări. Aşa cum au remarcat şi alți specialişti  care  au  analizat  acest  studiu  [Schedler  2004. pentru a îl potrivi în contextul României.  E‐guvernarea  sprijină  interacțiunile  externe.SISTEMEteoretice.  p.  Un model reprezintă o construcție structurată şi comprehensivă de  e‐guvernare  în  administrația  publică.  adoptarea  e‐guvernării  nu trebuie să fie doar o reacție la potențialul oferit de noile tehnologii.  Ca  şi  în  cazul  organizațiilor  economice.  dr.  Ne‐am  permis  unele  adaptări. Se  poate  ajunge  în  acest  caz  la  înregistrarea  câtorva  succese  în  acțiuni  independente.  altfel  decât  printr‐o  definiție.  prin  utilizarea  căruia  orice  municipalitate.  cu  structurile  politice.  tehnologia  este  doar  un  factor  de  sprijin.  Aplicațiile  de  e‐guvernare  existente  sunt descrise.  sub  coordonarea  prof.  agenție  sau  altă  structură  a  administrației  publice  poate  să‐şi  evalueze  situația  curentă şi să‐şi formeze o  imagine asupra stadiului de e‐guvernare în care  se găseşte.      72 .  care  facilitează transformări pozitive atunci când proiectele se încadrează într‐o  viziune  pe  termen  lung  şi  sunt  abordate  de  o  manieră  comprehensivă  şi  orientată asupra proceselor. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  deoarece  îi  inhibă  potențialul  de  dezvoltare  pe  termen  lung.  arată legăturile şi explică posibilitățile şi riscurile utilizării lor practice.  dar  şi  cu  cetățenii  şi  grupurile  de  decizie  ale  procesului  democrației.  9].  23‐54].  cu  firmele  (furnizori  sau  alți  parteneri).  Lipsa  perspectivei  strategice  într‐o  inițiativă  de  e‐guvernare  poate  duce  la  eşecul  acesteia.  • contribuție la crearea societății informaționale (7%). Modelul este propus de o echipă de la Institutul pentru Turism şi  Servicii  Publice  de  la  Universitatea  St.  Kuno  Schedler  [Schedler  2004.  Crearea de modele asigură un cadru de acțiune pentru dezvoltarea  viitoare  a  e‐guvernării.  Totodată.  precum  şi  cu  alte  componente  externe  ale  administrației.  Se pare că majoritatea proiectelor au ca principală forță directoare  dezvoltarea TIC (36% din răspunsuri). De asemenea.  o  să  prezentăm  în  continuare  un  model  de  e‐guvernare.  Gallen  din  Elveția. nu doar asupra funcțiunilor.  Modelele  oferă  perspectiva  asupra  conținutului.  2.

1 Componenta eDP – democrația electronică şi participarea  Există o distincție clară între democrație şi participare.  Partener   serviciilor Furnizor  Administrația        Partener  proprie  Client   sursa: adaptare după [Schedler 2004]. participarea  este mai degrabă un indicator al civilizației unei societăți.  Participarea  se  bazează  pe  includerea  voluntară  a  celor  afectați  de  o  anume  decizie  (de  exemplu.  4. Ea se fundamentează pe proceduri formale care urmează şi  aplică  principiul  egalității  de  şanse. 24  2. rețele electronice de producție (eRP).  Furnizor    Beneficiar al    administr. 2011) Cuprins Prin  asocierea  acestor  interacțiuni  tipurilor  specifice  de  proceduri  administrative./ non‐profit  Reprezentant   serviciilor Legislator Parlament      Factor de decizie   Justiție Reprezentanți   Client /  Alte struct. Democrația  se  bazează  pe  drepturile  cetățenilor  de  a  alege  (dreptul  activ)  şi  a  fi  ales  (dreptul pasiv). democrația electronică şi participarea (eDP). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  dacă  îi  grupăm pe categorii obținem reprezentarea din tabelul 1.SISTEMEteoretice. colaborare internă electronică (eCI).  3. Dacă  democrația este garantată prin legea fundamentală a unei țări.  dorința unei colectivități privind limitarea vitezei pe o anume stradă).      73 . distingem patru componente de bază:  1. servicii publice electronice (eSP).  inițiativele  rezidenților  dintr‐un  cartier  sau  zonă.  Tabelul 1   Implicarea partenerilor de interacțiune în fiecare componentă  de e‐guvernare    eDP eRP eSP eCI  Cetățean Client /  Politician  Indivizi    Beneficiar al    Votant  serviciilor  Grup de interese  Client /  Sponsor  Furnizor  Firme  Beneficiar al    Reprezentant   Partener  serviciilor Client /  Organizații non‐ Partener   Beneficiar al    guv.  În  ceea  ce  priveşte  implicarea  partenerilor  de  interacțiune.  participarea  la  crearea  bugetelor. p.  2.

  Abordarea  riscurilor  votării  prin  internet  este  susținută de perfecționarea tehnologiilor informaționale şi comunicațiilor. Introducerea votului electronic şi a  procedurilor electronice de votare pot conduce la crearea unui sistem de vot  corect şi echitabil.  partenerii  de  interacțiune  sunt  cetățenii sau grupurile de cetățeni.  Participarea în formarea de opinie politică şi în procesul de luare a  deciziilor  trebuie  să  fie  deschisă  oricui. Informare şi consultare:  • informații  oferite  de  site‐urile  web  ale  guvernului  despre  evenimentele politice.  Prin  e‐ democrație  noile  tehnologii  sunt  utilizate  pentru  a  facilita  participarea  pe  scară largă. iar din Europa Elveția) o manifestare a e‐democrației.  Termenul  "democrație  electronică"  este nimerit şi justificat într‐o țară în care sistemul politic se bazează pe o  democrație  directă  sau  reprezentativă.  Utilizatorii noilor TIC în procesele democratice şi politice se bucură  de foarte multă atenție în ultimul timp. Votarea prin internet reprezintă în multe țări (şi punem  pe primul loc SUA. p.  De  altfel. eDP înseamnă multe alte posibile aplicații.  eforturile  de  implementare  sunt  mari.. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  cele  mai importante probleme fiind implementarea de standarde referitoare la  securitate.  Aplicațiile eDP pot fi prezentate astfel [Schedler 2004.      74 ..  • crearea de comisii de susținere şi suport.   Aşa  cum  se  observă  din  tabelul  1. cu  sprijinul TIC. în [Schmidt 2001. văzuți ca formatori de opinie politică şi  decidenți.  ar  trebui  să  i  se  spună  "politică electronică". Un  loc  important  revine  sprijinirii  şi  amplificării  participării  politice.  parlament  şi  guvern este de asemenea cuprins în eDP. 2011) Cuprins Componenta  eDP  descrie  suportul  şi  pregătirea  procedurilor  de  luare  a  deciziilor  în  mediul  electronic. imediată şi eficientă (Collins N.  Totuşi.SISTEMEteoretice. 28‐29]:  A.  termenul  "e‐voting"  s‐a  consacrat  în  multe  țări  cu  democrație  avansată. numărarea şi procesarea voturilor exprimate). pp.  Pe lângă "e‐voting".   Un astfel de program de reformă a sistemului de votare presupune:  • crearea bazelor de date pentru votanți. confidențialitate şi echitate – mult mai complicate decât în alte  aplicații  de  e‐guvernare. Under some delusion:  Considerations on the limits of e‐democracy. Butler P.  Altfel.  • redefinirea  procedurilor  şi  regulilor  de  votare  (identificarea  votanților.  Suportul  electronic  al  interacțiunii  dintre  organele  politice. 723]).  precum  şi  organele  politice  legitimate  în  mod  democratic.  Uniunea  Europeană  a  dezvoltat  numeroase inițiative de îmbunătățire a contactului direct cu cetățenii săi.

  vorbim  despre  rețele  electronice  implementate  cu  scopul  îndeplinirii sarcinilor publice. proceduri).  regional  sau  național.  Mai  mult  decât  atât.  C.  sunt  aplicațiile  din  categoria  C.  De  regulă. localități.  • strângerea de semnături pentru referendumuri. parlament şi guvern:  • simplificarea  schimbului  de  informații  şi  crearea  transparenței  interne prin informare pe site‐uri web.  acestea  sunt  primele  cu  care  debutează  implementarea  eDP. cât şi pe orizontală.  • contactarea prin e‐mail a politicienilor sau prin chat.  • informații oferite de site‐urile web ale guvernului despre politicieni.  Pe  scurt.  planificarea  de  întâlniri  printr‐un calendar comun accesibil.  se  poate  spune  că  pe  existența  lor  se  bazează  implementarea  celorlalte două categorii. Sprijinirea electronică a procedurilor democratice de luare a deciziilor:  • informații despre votare pe site‐ul web al administrației publice  (date.  • comunicare prin e‐mail. Interacțiunea dintre politic.  • descărcarea documentelor de votare.  B.   2. În cadrul eRP există diverse posibilități pentru      75 .  depunerea  de  cereri  şi  petiții.  Cele  mai  uşor  de  implementat.  • studii/chestionare  consultative  în  rândul  cetățenilor  pe  teme  specifice.2 Componenta eRP – rețele electronice de producție   Prin  eRP  se  referă  sprijinul  electronic  pentru  colaborarea  între  public şi privat sau între public şi organizații publice care prestează servicii.  • contactarea cetățenilor şi a formatorilor de opinie prin chat sau  forumuri de discuții.  sub  aspect  tehnic.  • e‐voting (votare prin internet).  • simplificarea  interacțiunii  şi  comunicării  prin  aplicații  intranet  şi  extranet:  acces  la  date  şi  documente  pentru  grupuri  legislative  specifice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.SISTEMEteoretice.  • realizarea de petiții pe internet de către grupurile de interese.  • aplicații speciale de votare prin e‐mail sau poşta clasică.  la  nivel  local.  Colaborarea  între  diferitele  departamente  guvernamentale  şi  existența  mai  multor  niveluri  de  guvernare  determină  integrarea  atât  pe  verticală. 2011) Cuprins •  informații oferite de site‐urile web ale guvernului despre sistemul  politic şi procesele politice în vederea educației politice generale.

  • se elimină suprapunerea activităților.  • eforturile se concentrează pe problemele cu prioritate ridicată..  ceea  ce  deschide  noi  posibilități  de  divizare.  ceea  ce  înseamnă  că  mai  puține  servicii  sunt  produse  într‐o  anume  structură  guvernamentală  şi  mai  multe  sunt  comisionate  către  terți.. Investițiile  mari  solicitate de eRP sunt deplin justificate.  Traunmuller  R.  Pentru cooperarea externă există atât posibilitatea parteneriatelor  cu firmele private (desfăşurarea unor sarcini publice prin colaborarea între  industria privată şi guvern).  Externalizarea  unor  părți de proces se realizează mult mai uşor.      76 . 2011) Cuprins colaborare: munca poate fi divizată între componente diverse.  Broadening  the concept of electronic government. p.  Noile  TIC  simplifică monitorizarea şi coordonarea acestor externalizări.  separare  a  proceselor  între  diferite  autorități  administrative.  • fluxurile de informații devin clare şi eficiente.  Beneficiile comunicării şi colaborării între angajați sunt:  • circuitul documentelor este simplificat şi devine ordonat.  Prin  cooperarea  cu  firmele  private  sau  alte  structuri  ale  administrației  publice  se  poate  reduce  gama  de  servicii  produse.  Cel  mai  mare  beneficiu  al  e‐guvernării  este  îmbunătățirea  colaborării  între  diferitele  structuri  ale  administrației  publice  şi  între  acestea şi industria privată. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Unele  servicii  sau  părți  ale  acestora  pot  fi  transmise  electronic.  • se simplifică depistarea şi comunicarea problemelor. Prin punerea  în comun a sarcinilor de lucru – spre exemplu între municipalități învecinate  – se pot obține economii importante: se evită utilizarea discontinuă sau în  salturi  a  capacităților  de  lucru  şi  se  reduce  presiunea  asupra  muncii  în  perioadele de vârf. cât şi posibilitatea de a derula relații cu diverşi  furnizori. 72]).  Noile  modalități  de  cooperare  construiesc  pasarele  spațiale  sau  organizaționale. ducând la  creşterea eficienței. în [Prins 2001.  TI  facilitează  luarea  deciziilor  privind  gama  de  servicii  produse  de  administrația  publică  de  o  manieră  mult  mai  diversificată  sub  aspectul  opțiunilor  decât  până  acum.  astfel  că  pot  fi  soluționate  problemele  de  stabilire  şi  desfăşurare a specialiştilor din toate zonele administrației publice.  • se asigură o bună coordonare a acțiunilor şi proiectelor.  fără  a  solicita  cheltuieli  adiționale  costisitoare  în  vederea  coordonării.SISTEMEteoretice.  de  asemenea  firme  private  (Lenk  K.  • se reduc activitățile inutile.  • creşte  flexibilitatea  în  constituirea  de  echipe  de  lucru  interdepartamentale.

  cererile  de  oferte  deschise.  Toți  paşii  specifici  aprovizionării – de la cererea de ofertă.  • crearea  unui  extranet  pentru  furnizori  în  vederea  schimbului  securizat de date.  Soluțiile  e‐procurement  contribuie  la  consolidarea  activităților  de  aprovizionare  pentru  a  beneficia  de  avantajele  negocierii  prețurilor  în  achizițiile  publice.      77 .  la tranzacțiile de plăți pot fi realizate în totalitate electronic. p.  inițiativele  de  e‐procurement  măresc  transparența  în  domeniul  achizițiilor  publice.  Prin  intermediul  acestuia  cumpărătorii  ce  reprezintă  statul  utilizează  internetul  pentru  a  posta  cererile  de  aprovizionare.  procedurile  de  plată etc.  Numeroasele aplicații din aria eRP pot fi diferențiate în funcție de im‐ plicarea sau nu a organizațiilor externe (adaptare după [Schedler 2004. Un  sistem  e‐procurement  vizează  procesele  electronice  dintre  autorități/companii  şi  furnizori  comerciali  pentru  procurarea  de  bunuri  şi  servicii pe internet.  se  marchează  economii  prin  eliminarea  achizițiilor  întâmplătoare.  Nu  în  ultimul  rând.  Aria  furnizorilor  se  lărgeşte.  Soluția  oferă  avantajul  comunicării  în  timp  real. 33]).  extinzându‐se  de  la  simpla  aprovizionare  pe  internet  la  procese  complexe  de  câştigare  şi  derulare  de  contracte. ceea  ce  elimină  riscul  creşterii  prețurilor.).  în  beneficiul  cumpărătorilor.  pentru  a  primi  oferte  şi  a  desfăşura  tranzacțiile.  A) Aplicațiile care implică participarea organizațiilor externe cuprind:  • informare pe site‐uri web pentru furnizori sau alte companii.  • contractare prin e‐mail pentru furnizori sau alte companii.SISTEMEteoretice.  iar  prin  cooperare  inter‐organizațională  se  măreşte  puterea  de  cumpărare. la depunerea şi evaluarea ofertelor.  • administrarea electronică a ofertelor depuse.  Una  din  variantele  cele  mai  bune  de  implementare  a  soluțiilor  e‐procurement  o  constituie  portalul.  Responsabilii  cu  aprovizionarea pot obține  răspuns la solicitările lor în câteva  minute. 2011) Cuprins Cele mai răspândite aplicații vizează achizițiile publice – majoritatea  proiectelor implementează aprovizionarea electronică (e‐procurement).  • formulare electronice pentru depunerea de oferte.  Costurile  administrative  scad  considerabil. Aria de cuprindere a aplicațiilor de e‐procurement este  mare.  în  rândul  acestora  sporeşte  competiția. aplicații de analiză  a ofertelor.  De  asemenea. cu  sau  fără  acces  separat  (proceduri  de  organizare  şi  câştigare  a  licitațiilor  publice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  cu  efecte  pozitive  privind  legitimitatea  tranzacțiilor  publice şi eliminarea corupției.  ca  şi  posibilitatea  de  a  realiza  tranzacțiile  economice  într‐un  mediu  fără  hârtie.

  iar  electronic  despre  implementarea  unui  portal. dar şi informații despre alegeri şi votare. baze de date  despre firme. pregătirea şi instruirea utilizatorilor [Joia 2003].  vorbim  despre  un  singur  ghişeu  (orig. eSP este  partea cea mai vizibilă a e‐guvernării.  Numeroase servicii guvernamentale sunt deja disponibile pe internet.3 Componenta eSP – servicii publice electronice  Aplicațiile  eSP  se  referă  la  livrarea  electronică  a  serviciilor  publice  către indivizi sau grupuri. sisteme de înregistrare şi plăți online pentru firme. Cei  care solicită acel  serviciu  nu  trebuie  să  aibă  ştire  sau  habar  de  procedurile  şi  structurile  administrative. inclusiv  informații privind fondurile de finanțare a campaniilor electorale.  dar  şi  schimbările  în  cultura  organizațională.  11].  Fizic.  Cei  mai  relevanți  factori  pentru  succesul  acestor  aplicații  de  e‐ guvernare  sunt:  în  primul  rând  securitatea.  Efectele noilor tehnologii se manifestă atât prin creşterea eficienței  serviciilor.  • crearea unui intranet accesibil din toate posturile administrative  pentru schimbul electronic de date în cadrul acțiunilor comune. ambele urmărind acelaşi scop: să ofere un serviciu orientat  către  client şi nu către nevoile administrației  publice.  • crearea  unei  rețele  comune  pentru  mai  multe  posturi  administrative. 2011) Cuprins • tranzacții de plăți electronice cu furnizorii. cât şi prin îmbunătățirea calității acestora.SISTEMEteoretice. ci unul sau mai multe  structuri/departamente din administrația publică includ:  • comunicare prin e‐mail. servicii de licențiere şi autorizare etc. Pentru publicul larg.  fizic  sau  electronic  [Reeder  1998. arhive.  Astfel.  Pe  măsură  ce  posibilitățile  tehnologice  devin  tot  mai  extinse  asistăm  la  apariția  de  noi  astfel  de  servicii.  2. Accentul cade pe rezolvarea problemelor cetățenilor.  • colectarea tuturor cererilor de aprovizionare. Serviciile de informare  includ date istorice.  single  window  access).  există  pe  site‐urile  web  servicii  de  informare. pe lângă participare.  p.  grupate  conform  problemelor  sau  situațiilor  de      78 .  Concepte precum "one‐stop shop" şi  "life situation  principle" sunt  asociate cu eSP.  • standardizarea interfețelor.  B) Aplicațiile în care nu sunt implicate firme externe.  "One‐stop  shop"  oferă  acele  servicii  publice  corespunzătoare  nevoilor  clienților  obişnuiți  într‐un  singur  loc.  • crearea unei piețe electronice pentru a gestiona cererile şi ofertele. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.    În  literatură  se  utilizează  termenul  "life  event  portal"  în  sensul  de  a  urmări  scopurile  diferitelor  servicii  publice.

  persoana  respectivă.  În  vederea  oferirii  de  servicii  publice  prin  intermediul  portalurilor. în aceeaşi locație.  fiecare  pentru  una  din  solicitările  sale.  ideea  este  de  a  le  grupa  după  nevoile  cetățenilor  [von Lucke 2000.  Un  exemplu  comun  este  acela  al  unei  persoane  care  îşi  schimbă  domiciliul  în  alt  județ.  dar  îl  ajută  pe  cetățeanul  aflat  într‐o  anume  situație.  Portalul  nu  doar  oferă  acces  electronic  către  acestea. p. Indiferent de subordonarea diferitelor servicii în cadrul  administrației  publice.  firme  private  externe.  Aceasta  vine  tot  în  sprijinul  cetățeanului.  mutarea  de care am vorbit mai sus presupune solicitarea unor anume servicii către  autoritățile  locale  şi  companiile  publice. dar şi servicii complementare. în locuri  diferite. 2011) Cuprins viață ale cetățenilor.  ea  nu  trebuie  să  caute  şi  să  acceseze  mai  multe  site‐uri  web.  îl  informează  în  legătură  cu  ce  trebuie  să  facă  şi  îl  îndrumă  direct  către "furnizorul" serviciilor. ale unor terțe  firme.168]:  • utilizatorul  nu  trebuie  să‐şi  dea  seama  de  fragmentarea  funcțională  a  administrației  publice  atunci  când  solicită  un  anume serviciu.  În  varianta  extinsă  de  portal.  cărora le oferă servicii publice. De  asemenea. cel mai important  avantaj  îl  oferă  gruparea  lor  pe  "situații  de  viață".  care  nu  cunoaşte  (şi  nici  nu  doreşte  să  cunoască)  termenii  tehnici sau specifici administrației şi nici structura organizatorică publică.  Ținând  cont  de  structura  organizatorică  a  administrației publice.14]. aceasta ar avea de bătut la foarte multe uşi.  ci  găseşte  toate  serviciile  într‐un  singur loc. intuitive  şi pe înțelesul cetățeanului (sub aspectul exprimării).  sunt  definite  mai  multe  cerințe  speciale  care  trebuie  îndeplinite  [Wimmer  2003. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Spre  exemplu.  • informațiile despre serviciile publice trebuie să fie clare. care au legătură cu diverse situații de viață.  Multe proiecte de acest tip s‐au realizat prin realizarea de parteneriate  cu firme IT care dezvoltă şi întrețin portalul.  pentru  a  solicita  înregistrarea  sa.  Printr‐un  portal.SISTEMEteoretice. p.      79 .  Dincolo de aducerea serviciilor într‐un singur loc.  deoarece respectivele servicii "țin" tot de diferite situații de viață – el are la  dispoziție.  acesta  include  şi  servicii  oferite  de  terți.  • structura  ofertei  de  servicii  publice  şi  navigarea  prin  portal  trebuie  să  permită  găsirea  unui  serviciu  public  prin  doar  câteva  clicuri de mouse. Acesta este destinat cetățenilor. o gamă completă de servicii pentru rezolvarea  problemelor sale.

tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  • activități programate sau orarul diverselor activități.  • informații  legale. direct sau prin  intermediul unei pagini de întrebări frecvente (FAQ).  să  îşi  dea seama de stadiul în care se găseşte şi ce mai are de făcut.  dar sunt limitate ca utilitate a serviciilor oferite [Leben 2003].  ghiduri  de  activitate (îndrumare).  2) Funcțiuni adiționale pe site‐ul web:  • funcție de căutare.  Totuşi.  Rezumativ.  orar  de  funcționare.  • urmărire a stadiului de prelucrare a solicitărilor/cererilor.  • informații utile – link‐uri de interes.  despre  cereri  de  autorizare.).  3) Aplicații complementare şi aplicații avansate:  • asigurare contact prin e‐mail. harta site‐ului.  datorită  complexității  şi  diversității  domeniului  serviciilor  publice.  • newsletter prin e‐mail.  • funcție de imprimare în format prietenos a informațiilor. conținând o largă  varietate  de  subiecte  despre  care  oferă  informații  precum  adrese.  • informații externe.  comunicate  sau  discursuri  ale politicienilor.  • suport şi explicare a procedurilor administrative.  • formulare  electronice  pentru  solicitarea  de  servicii  şi  transmisia  de  date  structurate. e‐mail).  aplicațiile  eSP  pot  fi  clasificate  în  următoarele  trei  categorii [Schedler 2004. eventual grupate pe categorii. 2011) Cuprins • cetățeanul  trebuie  să  înțeleagă  paşii  pe  care  îi  parcurge. timp liber etc.  • activitate  politică.  rapoarte  de  presă.      80 . 38‐39]:  1) Informare pe internet prin intermediul site‐urilor web.  • sistemul trebuie să ofere ajutor şi suport în parcurgerea fiecărui pas.  Următoarele  categorii  de  informații sunt necesare şi utile:  • numele  şi  responsabilitățile  funcționarilor.  • funcție de personalizare a paginii (înregistrarea vizitatorilor). dar oferă doar informații sau formulare care  pot  fi  descărcate  şi  al  doilea  care  asigură  soluții  sofisticate  pentru  servicii.  • descărcare de formulare aferente serviciilor publice.  în  practică  sunt  întâlnite  două  tipuri  de  portaluri:  primul  care  acoperă o arie largă de servicii.  precum  datele  de  contact (telefon. de inters general (vremea.SISTEMEteoretice. pp.  posibilități  de  contact.  transmiterea  electronică  a  documentelor  către utilizatorul serviciului.

 componentă  denumită "back‐office" în literatura de specialitate.  În  mod  clar.  eCI cuprinde procesele care au loc "în spatele scenei". În procesele din administrația publică sunt frecvente schimbările  suporturilor de informații (vezi figura 1).  această  componentă  vizează  procesele  interne  şi  procedurile  de  comunicare  specifice  administrației  publice. ceea ce duce la "scurtcircuitarea"  schimbului de informații şi ridică probleme precum:  • fiecare transfer de pe un suport pe altul constituie o potențială  sursă de erori.  deci  o  creştere  a  costurilor asociate procesului. Corespunzător.  care  țin  seama  de  interacțiunile  externe. iar schimbul de date şi informații se bazează pe sistemele de e‐ mail.  Particularitățile  proceselor  specifice  administrației  publice  ridică  numeroase provocări în crearea unui sistem eCI eficient.  funcționarea  acestor  componente se bazează pe buna funcționare a componentei de colaborare  şi integrare internă.  • fiecare  transfer  reprezintă  o  cheltuială. dar şi numeroase aplicații de Intranet.4 Componenta eCI – colaborare internă electronică  Spre  deosebire  de  celelalte  trei  componente  prezentate. 2011) Cuprins • tranzacții  de  plăți  pentru  prelucrarea  electronică  completă  a  serviciilor publice. pe de altă parte este esențială  imaginea de ansamblu asupra sistemului de e‐guvernare: aplicațiile trebuie  văzute  într‐un  ansamblu  integrat  şi  nu  separat. Pe de o parte este  necesară cunoaşterea în detaliu a proceselor. În cadrul  sistemului  informațional  integrat. Aceasta înseamnă adesea şi regândirea.  2.  • interconectarea diferitelor structuri ale administrației publice în  vederea  creării  unui  portal  comun  ce  oferă  servicii  grupate  în  funcție  de  interesele  cetățenilor.SISTEMEteoretice.  numeroasele  procese  sunt  reprezentate  şi gestionate electronic ca fluxuri de activități (workflow). adaptarea  proceselor şi structurilor existente. alte aplicații Internet.  Abordarea  pe  procese  permite  crearea  unui  sistem  de  fluxuri  electronice.  • fiecare transfer înseamnă o întârziere suplimentară.  a  interacțiunii  dintre  administrația  publică  şi  actorii  externi.      81 .  Procesele  organizaționale  specifice  sunt  inter‐corelate  cu  aplicațiile  de  e‐ guvernare. Îmbunătățirile calitative sunt obținute în  primul  rând  prin  eliminarea  întreruperilor  în  fluxurile  şi  schimburile  de  informații. primele  trei  componente  vizează  partea  de  "front‐office".  indiferent  de  structura  organizațională publică (după principiul situațiilor de viață).  adică  procese  de  lucru  realizate complet electronic. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

      82 .  • comunicarea prin e‐mail.  iar  principalul obstacol care trebuie depăşit este "segregarea" digitală.  • baze  de  cunoştințe  vizând  probleme  concrete  şi  specifice  (contactare parteneri..  interesate  de  soarta  lor  (participare).  • crearea de platforme de e‐learning.  difuzarea  de  informații  de  interes  general  intern (newsletter) etc.  • desfăşurarea  de  sondaje  interne  şi  studii  de  opinie  în  rândul  angajaților. p. dar  se constituie  în temelia unui sistem  de  e‐guvernare  deoarece  leagă  între  ele  toate  componentele  şi  oferă  eficiența operațională.  • administrarea  electronică  a  arhivelor.  Mijlocul  de  atingere  a  acestui  țel  este  garantarea  accesului  tuturor  cetățenilor.. Vedere de ansamblu asupra celor patru componente Aşa  cum  am  văzut.  3.  regulamente  etc. 41]:  • accesul la internet.  aplicațiile  sunt  orientate  către  cetățeni  ca  deținători  ai  unor  drepturi  fundamentale  (democrația)  şi  ca  persoane  implicate. acces documente sau legături cu forumuri  de cunoştințe – comunități de practici).  În  democrația  şi  participarea  electronică.  cât  mai ales nivelul de performanță pe care îl pot atinge (vezi tabelul 2).  care  influențează  atât  implementarea.SISTEMEteoretice.  Aplicațiile  de  e‐guvernare  specifice  acestei  componente  vizează  [Schedler 2004.  gestiunea  documentelor  electronice înregistrarea electronică (dosare electronice).  Scopul  principal  este  de  a  atrage  cât  mai  mulți  cetățeni  şi  a‐i  implica  astfel  încât  vocea  lor  să  determine  sau  să  influențeze  decizii  politice. 2011) Cuprins Telefon Vorbit Fax Scris Calculator Date Arhivă documente Scris   Figura 1– Scurtcircuitarea fluxurilor de informații  Aplicațiile din componenta eCI sunt cele mai puțin "spectaculoase"  şi mai puțin  vizibile pentru public.  • crearea  unei  rețele  interne  sau  a  unui  intranet  prin  care  pot  fi  distribuite  numeroase  informații:  publicarea  de  instrucțiuni.  fiecare  din  cele  patru  componente  are  caracteristicile  sale  distinctive. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

  Serviciile  publice  online  țintesc  către  sporirea  valorii  pentru  client  prin  simplificarea  şi  îmbunătățirea  modului  de  oferire  al  serviciilor.  Regândirea  fluxurilor  de  activități  este  necesară  pentru  a  elimina  întreruperile  determinate  de  amalgamul  de  suporturi  de  stocare  a  informațiilor  şi  utilizarea  lor  combinată într‐un flux de activități.SISTEMEteoretice.  colaborarea  electronică  vizează  angajații  şi  modul  în  care  aceştia pot utiliza TIC în desfăşurarea activității lor.      83 .  Atingerea  lui  presupune  standardizarea  proceselor  şi  interfețelor.  lucru  dificil  în  condițiile  în  care  partenerii  nu  se  implică  şi  nu  sprijină derularea unor necesare proiecte tehnice.  Lipsa  flexibilității  la  nivelul  administrației  publice. Aici cuvântul‐cheie este  integrare. p.  adică  obligația  administrației  publice  de  a  răspunde  nevoilor  cetățenilor  solicitanți. care împreună cu automatizarea urmăreşte stabilirea de legături  şi  colaborarea  între  diferitele  sisteme  existente.  Utilitatea. 2011) Cuprins Tabelul 2  Caracteristicile celor patru componente ale modelului    Focus  Obiective  Mijloace  Obstacole  de depăşit eDP  cetățeni  atragere şi  includere  accesibilitate  divizare  digitală  eRP furnizori sau  parteneri  eficiență standardizare eSP clienți utilitate individualizare eCI angajați  integrare  automatizare  scurtcircuitarea  fluxurilor  lipsa de suport  lipsa de  şi implicare  flexibilitate    În rețele de producție electronice sunt implicate firme specializate  pentru rolul de furnizori sau intermediari.  se  obține  printr‐o  individualizare  de  suprafață.  Dincolo  de  această  clasificare  a  aplicațiilor.  în  sensul  personalizării  paginilor  web  accesate  sau  a  reunirii  solicitărilor  pe  grupuri  de  cetățeni.  într‐un model coerent de e‐guvernare [Schedler 2004. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  tehnic  sau  al  structurii  constituie  principala  barieră  în  implementarea acestor aplicații. 42].  trebuie  spus  că  putem  vorbi  de  e‐guvernare  doar  atunci  când  se  au  în  vedere  toate  tipurile  de  activități  şi  acestea  sunt  proiectate  (gândite)  şi  implementate  împreună.  În  fine. Scopul cel mai important este de  a  crea  căile  eficiente  de  producere  de  valoare  prin  implicarea  activă  a  tuturor  partenerilor.  sub  aspect  cultural.

 43]    Realizările  practice  arată  dezvoltări  inegale  ale  componentelor  modelului  de  mai  sus.  Se  observă  că  cele  trei  direcții  de  interacțiune externă se bazează pe componenta de colaborare internă.  descrise  în  literatura  de  specialitate  prin  intermediul  unor  indicatori analizați:  • informațiile.SISTEMEteoretice. cu un singur sens.  • comunicarea. p.  Vorbim  despre  niveluri  diferite  de  dezvoltare  a  e‐ guvernării. grupuri de discuții. forumuri  ş.  generate  dinamic  şi  eventual  adaptate  individual. În  oricare  variante  este  vorba  despre  schimb  reciproc  de  date  şi  informații. mesagerie instant.) şi se realizează între indivizi sau între grupuri de oameni.  În  viitorul  apropiat  se  preconizează  ca  extinderea  posibilităților  de  utilizare  a  Internet  în  derularea      84 .  extrem  de  diverse.  să  fie  rapidă  şi  eficientă  sub  aspectul  costurilor.  Comunicarea  se  bazează  tot  mai  mult  pe  serviciile  Internet (e‐mail.  care  trebuie  să  depăşească  pe  cât  posibil  toate  barierele  şi  limitele.a. în ambele sensuri.  • tranzacțiile  descriu  desfăşurarea  propriu‐zisă  a  activităților  specifice  –  spre  exemplu  plasarea  unei  solicitări  sau  efectuarea  unei  plăți  electronice. 2011) Cuprins Aceste patru componente utilizate împreună formează modelul de  bază  al  e‐guvernării  (vezi  figura  2).  posibil  ordonate  sau  clasificate.   eDP eRP eCI eSP Figura 2 ‐  Model de bază pentru e‐guvernare  Sursa: adaptare după [Schedler 2004.  Ele  pot  fi  solicitate de către un grup țintă sau pot fi voluntar trimise către  grupuri țintă – în ambele variante este vorba despre furnizare de  date subiectivă. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

 2000  [Wimmer 2003]   Wimmer M. Paul Haupt. Kluwer Law International... Bohanec M.  customer­oriented e­government portal interfaces.pdf. 2003  [Leben 2003]   Leben A.a. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. rezultatele proiectului "Government and  administration in the IT age". e­business. în volumul Conferinței  "Universal Access: Theoretical Perspectives. 2001  [Joia 2003]   Joia L. 2011) Cuprins tranzacțiilor.S.  2002  [von Lucke 2000]   von Lucke J. disponibil la http://foev. Proceedings of the 4th International Conference Knowledge  Management in electronic government. 2003  [Prins 2001]   Prins J.. Practice.  2004  [Spahni 2002]   Spahni D. Evaluation of life­event portals: Multi­attribute model and  case study. 2001  [Reeder 1998]   Reeder F.. Greece. Holler U.  Bibliografie   [Schmidt 2001]   Schmidt B... Greece. Proceedings of the 4th International Conference  Knowledge Management in electronic government. 1998  [Schedler 2004]   Schedler K.de/ruvii/sp‐ egov. Information Age Publishing. eGovernment2: Perspektiven und Prognosen. Reinermann H.  Un  important  criteriu  de  succes  este  eliminarea  discontinuităților datorate schimbării mediilor de stocare a datelor. Information technology as an instrument of public management  reform: A study of five OECD countries.dhv‐speyer... ş. (ed. Applying a holistic approach to develop user­friendly. Berlin. and Experience".A..A. Towards the e­society: e­commerce..  2003      85 . Kluwer. Wien. Key success factors for electronic inter­organisational co­operation  between government agencies. Paris..).SISTEMEteoretice. Managing the Electronic Government. Designing e­government: On the crossroads of technological innovation  and institutional change.

 În anii '90 țara noastră a devenit  un important exportator de hardware. cât şi local.  raportul  din  2002  al  The  Brain  Bench  Global  IT  IQ  plasează  România  pe  primul  loc  în  Europa  şi  locul  6  în  lume  cu  cea  mai  mare  concentrare de personal calificat în domeniul IT.  contribuind  la  lansarea  industriei  IT  indigene.  vom analiza apoi plasarea  României în clasamentul  guvernării electronice.  începând  din  1990  dezvoltarea  societății informaționale în țara noastră a devenit un obiectiv strategic şi o  prioritate a guvernării în România. atât  la nivel central.  • potrivit  estimărilor  MCTI.  dar  mai ales software. 2011) Cuprins   IMAGINEA ROMÂNIEI  ÎN PEISAJUL   E‐GUVERNĂRII  LA NIVEL GLOBAL  DOINA DĂNĂIAȚĂ  1.   Pornind de la poziția țării  noastre în clasamentele  mondiale privind măsura în  care țările sunt pregătite  pentru economia digitală. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  am  desprins  alte  câteva  date  statistice  relevante :   • numărul total de specialişti în domeniul IT&C este de 63.  După  schimbarea  regimului.  Dintr‐un  studiu  al  e‐Data  pentru  MCTI  realizat  în  anul  2006  urmărind  armonizarea  procedurilor  şi  fluxurilor  informaționale  la  nivelul  administrației  publice  centrale.SISTEMEteoretice.600. din  care 45.444 lucrează în sectorul privat. Preambul Din perspectivă istorică. iar restul în sectorul public. În cadrul unei clasificări  pe  zone  geografice. Ne  vom muta apoi la nivelul  administrației publice locale şi  cu ajutorul datelor furnizate  de studiul ANIAP vom creiona  situația e‐guvernării la acest  nivel. România a  fost  un  lider  în  domeniul  tehnologiei  informației:  primul  computer  a  fost  proiectat  şi  fabricat  în  România  în  1957. În final sunt formulate  câteva concluzii şi perspective  ale e‐guvernării în România.  actualmente  25%  din  angajații  sectorului public utilizează instrumentele tehnologiei informației  şi comunicațiilor în activitățile lor curente.    86 . indiferent de coloratura politică aflată la    Lucrarea de față îşi propune o  radiografiere a stadiului  e‐guvernării în România.

Statistici privind procesul de digitalizare a serviciilor publice în Romania Richard  Heeks.. În ciuda faptului că în România încă predomină “cultura cash‐ului”  datorită  unui  sistem  e‐banking  insuficient  dezvoltat  şi  a  deficiențelor  sistemului electronic de plăți.   Astfel. Prin adoptarea în octombrie 2001 a Strategiei Guvernamentale  cu privire la accelerarea reformei în administrația publică. 2011) Cuprins Cuprins putere.  societatea  civilă..  2. având ca scop eliminarea  procedurilor  birocratice  şi  simplificarea  metodologiilor  de  lucru. atât la  nivel  central  cât  şi  la  nivel  local. O confirmare a eforturilor în direcția e‐guvernării o  reprezintă  acordarea  în  cadrul  World  Summit  of  Information  Society  din  decembrie  2003  a  premiului  “best  e‐government  digital  content”  pentru  portalul de e‐guvernare al țării noastre. p. Mai mult decât atât.  creşterea  gradului de transparență a modului de utilizare şi administrare a fondurilor  publice.000  RON)a  fost  alocat  programului  bugetar  Trecerea  României  la guvernare electronică e‐Government. Prin continuarea finanțării acestui program în perioada 2008‐2009  (câte  1.  se  urmăreşte  şi  îmbunătățirea  schimbului  de  informații/servicii în administrația publică centrală.  O realizare importantă a fost impunerea utilizării aplicațiilor de tip  e‐procurement  pentru  achizițiile  publice  de  produse  şi  servicii  pentru  administrația centrală şi locală. s‐au creat bazele  necesare pentru lansarea unui proces de reformă extinsă şi coerentă.  Unii  cercetători  români 1   consideră  că  începând  cu  anul  2001  Guvernul  României  "a  devenit  un  campion  în  promovarea serviciilor de e‐guvernare". se aşteaptă ca numărul serviciilor disponibile  online să fie extins succesiv.  Filip  F.  un  renumit  specialist  englez  în  domeniul  e‐ guvernării. 25      87 .  în  acest  proces  au  fost  implicați  o  serie  de  factori  importanți.  acestea  furnizând  o  bază  de                                                               1  Zamfirescu  G.SISTEMEteoretice. Prin utilizarea tot mai mare a TIC în  e‐guvernare  era  de  aşteptat  să  crească  transparența  în  relațiile  dintre  cetățeni şi statul român.  precum  societatea  academică.200.  Future  Prospects  in  Romania:  Scenarios  for  the  Development of the Knowledge Society in Romania.  din  bugetul  pe  anul  2007  al  MCTI  un  procent  de  6%  (reprezentând  1. prin decizii ale Guvernului.570. toate primăriile marilor  oraşe  au  fost  obligate  să  dezvolte  servicii  on‐line  pentru  plata  taxelor  prin  Internet.  Alături  de  guvernanți..000  RON  pe  an).  remarca  faptul  că  majoritatea  studiilor  de  referință  sunt  focalizate  pe  e‐guvernarea  la  nivel  de  țară.  dar  şi  sectorul privat. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Bărbat  B.

 În  măsurarea  schimbării  în  procesul  de  e‐guvernare  ar  trebui  să  se  adopte  o  abordare mult mai dinamică. p.   A. cât şi ca scor. in The Economist ‐ Economist Intelligence Unit. Heeks susține că prezentele abordări  în  evaluarea  stadiului  e‐guvernării  sunt  destul  de  înguste.  prea  puțin  se  poate  şti  despre  nevoia pentru e‐guvernare şi despre realizările acesteia. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  "Ce  să  evaluăm?".. cu ponderi diferite în obținerea scorului final. 4      88 . prin analiza mai multor factori.  disponibilitatea  e‐guvernării.  "Cum  să  evaluăm?"  şi  "Cum să raportăm?" au luat naştere în mod justificat. 2011) Cuprins analiză  comparativă  între  națiuni 2 .  Consultând  patru  studii  anuale  consecutive focusate pe e‐readiness la nivel global.  Heeks  a  concluzionat că aceste studii evaluează o serie de indicatori complecşi ca e‐ readiness.  Raportul  din  2007  privind  topul  e‐readiness  realizat  de  The  Economist Intelligence Unit 4  scoate în evidență faptul că au câştigat poziții  semnificative.  El  considera  că  pe  baza  studiilor  de  referință  (benchmarking  surveys)  existente. Situația României în privința “e‐Readiness”   Studiind câteva rapoarte de referință privind evoluția e‐readiness 3   la  nivel  global  în  perioada  2004‐2007. Apare necesitatea de a trece la modele mult  mai  ample  în  care  măsurarea  nevoii  şi  a  impactului  e‐guvernării  să  fie  de  asemenea avute în vedere.  3  4 The 2007 e­readiness rankings.  Întrebări  ca  "De  ce  să  evaluăm  e‐guvernarea?". 2005  Acest  termen  desemnează  măsura  în  care  o  țară  este  pregătită  pentru  economia  digitală. ceea  ce  aflăm  din  evaluările  acestor  rapoarte  poate  să  difere  de  informația  pe  care caută să o obțină factorii politici. acele țări care s‐au angajat serios în  inițiative de creştere a infrastructurii la nivel național şi programe coerente  de  stimulare  a  dezvoltării  acesteia.  am  încercat  să  analizăm  progresul  făcut de România în acest domeniu.   2                                                               Heeks  R. Analizând rezultatele  mai  multor  tipuri  de  abordări  în  măsurarea  e‐guvernării.  Sage  Publications.  aducerea  guvernului  electronic  la  îndemâna cetățeanului şi evaluarea impactului programelor de e‐guvernare.  Implementing  and  managing  e‐Government:  an  international  text.SISTEMEteoretice. am centralizat datele în  Tabelul  1  pentru  a  permite  o  analiză  cronologică  a  progresului  făcut  de  România în această privință. În consecință. atât în top.

00 6.60  2.50  Analizând  categoriile  luate  în  studiu.80  4.01 4.      89 .  se  observă  că  ponderea  cea  mai  mare  în  scorul  general  o  are  categoria  privind  utilizarea  canalelor  digitale  de  către  cetățeni  şi  firme  (ultima  din  Tabelul  2).45 5. Pentru raportul din 2007.50 9.73 5. 45  din 69)  5.17  4.60 4.88 8.SISTEMEteoretice.40 6.08  2. la nivel național categoria cu  cel mai mare scor pentru România este mediul de afaceri (6.  am selectat cele mai recente scoruri  pe categorii pentru  România şi le‐am  comparat  cu  ale  primei  şi  ultimei  țări  clasate  în  acest  top  (vezi  Tabelul  2).85 9. 48  din  69)  5. 2011) Cuprins Tabelul  1  Progresul României în privința e‐readiness în perioada 2004‐2007  E‐Readiness  2004 2005 2006 2007  Poziție   (din 69)  50 47 49 45  Scor (din 10) 4.50  2.20).23 4.32  Pe baza datelor din raportul The Economist Intelligence Unit 2007.20 4.55 4.32 4.45 Iran  (ultimul loc  în top)  3.60 8. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Tabelul  2  Scoruri comparative în Raportul  Economist Intelligence Unit 2007  Scoruri pe categorii  (pondere în scorul general)  Scor general  Conectivitate şi infrastructură  tehnologică (20%)   Mediu de afaceri (15%)  Mediu social şi cultural (15%) Mediul legislativ (10%)  Politicile şi viziunea  guvernamentală (15%)  Adoptarea de către firme şi  cetățeni (25%)  Denmark (primul  loc  în top)  8.67 4.44 5.20 6.73).  Aşa cum se poate observa în Tabelul 2.10  2.65 8.80 6.15 Romania* (poz. iar cea cu  cel mai mic scor este conectivitatea şi infrastructură tehnologică (4. The Economist Intelligence Unit ia în calcul  sumele cheltuite de către firme şi cetățeni pentru accesarea serviciilor bazate  pe TIC.  aceasta  fiind  considerată o măsură a implementării cu succes a elementelor specifice e‐ readiness‐ului în țara respectivă.19 4. The Economist Intelligence Unit a procedat  la  reorientarea  acestei  categorii  pentru  a  permite  includerea  analizei  disponibilității canalelor digitale pentru accesarea serviciilor guvernamentale.95 Bulgaria (poz.40 8.  Bulgaria  a  fost  introdusă  în  analiza  noastră  comparativă  fiind  partenerul  României în procesul de integrare în Uniunea Europeană.

  După cum se poate observa.  dar  nu  în  mod  pozitiv.  de  remarcat  fiind  portalul  de  e‐guvernare  al  acestei  țări.1.  Bulgaria a fost introdusă şi în acest caz în analiza noastră comparativă. o justificare fiind faptul că efectele sunt mai  greu  de  măsurat  decât  oferta  de  servicii  existente. Situația e‐guvernării în România  Amalgamul  de  studii  existente  pe  tema  'e‐Government'  oferă  o  imagine  destul  de  restrictivă.  De  asemenea.  țara  noastră  aflându‐se  în  “cădere liberă” de pe locul 61 pe locul 98.  Nu  numai  că  aceste  site‐uri  conțin  o  multitudine  de  informații  şi  servicii.      90 .SISTEMEteoretice.  ele  satisfac  şi  din  punct  de  vedere  estetic şi al uşurinței în navigare. 2011) Cuprins B. De atunci situația  țării  noaste  s‐a  schimbat.  care  conținea  peste  800  de  servicii.  Tabelul 3  Situația  e‐guvernării în România în perioada 2003‐2007  E‐Government  Poziție (din 198)  Rating (out of 100 Pts)  2003 38 32.2 2007  98  30. am comparat  datele cu cele ale primei şi ultimei țări clasate în acest top (vezi Tabelul 4).  În  2006  rata  privind  e‐ guvernarea în România a scăzut cu aproape 14 puncte.  Fiecare  site  examinat  conținea  servicii  online. experiența utilizatorilor fiind susținută prin  conținutul  sporit  de  elemente  multimedia  (clipuri  audio  sau  video)  şi  caracteristicile  interactive  oferite  (utilizarea  aproape  generalizată  a  formelor  de  tip  feedback.  focalizându‐se  puternic  pe  furnizarea  de  servicii electronice către cetățeni şi firme.  mai ales cele privind serviciile publice legate de sănătate şi educație.  personalizarea  utilizatorului.  S‐au  publicat  foarte  puține  date  cu  privire  la  aspectele  intra‐guvernamentale  ale  e‐guvernării. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  cu  o  rata  de  30. În anul 2007 situația  s‐a  înrăutățit  şi  mai  mult. Coreea de Sud a câştigat supremația la  nivel  internațional  între  site‐urile  Web  de  e‐guvernare  în  principal  prin  puterea  serviciilor  on‐line  oferite. Ele nu acoperă suficient impactul  pe care l‐ar avea aceste servicii.8 2004 50 38 2005 55 44 2006 62 30.  Pentru  o  poziționare clară a României în contextul global al e‐guvernării.  fiecare  din  site‐urile  analizate  conțineau  anumite  forme de politici de confidențialitate.  actualizări  şi  acces  PDA).  Evoluția  (mai  bine  zis  involuția)  prezentată  în  Tabelul  3  denotă  faptul  că  anul  2003  a  reprezentat  cea  mai  bună  referință  pentru  poziția  României în acest top privind e‐guvernarea la nivel global.1  Din raportul Global E‐government din 2007 am selectat datele despre  România  privind  acele  caracteristici  folosite  pentru  conturarea  profilul  de  țară  în  ce  priveşte  implementarea  sistemului  de  e‐guvenare.

 Global E­government.  Utilizarea  serviciilor  oferite  prin  Internet  este  printre  cele  mai  scăzute  din  Europa  la  toate  categoriile  de  servicii  măsurate.pdf  Prin  comparație  cu  Coreea  de  Sud.eu/information_society/eeurope/  i2010/index_en..  România  se  află  într‐un  stadiu  relativ  incipient  de  implementare  a  guvernării  electronice  (undeva  între  stadiul de informare şi cel de furnizare de servicii parțiale).  Abilitățile  în  utilizarea  TIC  ale  angajaților.insidepolitics. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  În  opinia  realizatorilor  studiului  respectiv. 2011) Cuprins Tabelul 4  Profilul de țară pentru caracteristicile selectate în   Raportul 2007 Global E‐Government  Caracteristici  selectate  Servicii on‐line  Publicații  Baze de date  Politica de  confidențialitate  Politica de  securitate  Accesibilitatea  persoanelor cu  dizabilități (W3C)  Corea de Sud (prima  în top)  85  100  100  85  15  15  Bulgaria (poz. 2007.SISTEMEteoretice. Bulgaria se află  cu 12 poziții în fața noastră în cadrul topului analizat.  cifră  mult  sub  media  UE.  nivelul  scăzut  al  penetrării rețelei de telefonie fixă în România este în mod evident unul din  obstacolele  principale  pentru  dezvoltarea  accesului  la  Internet  pe  bandă  largă.  Legat  de  tematica  lucrării  de  față.  2003)  un  grafic  (vezi                                                               5  i2010  Annual  Report:  Romania  (http://ec.  am  considerat  relevant  să  selectăm  dintr‐un  raport  de  țară  mai  vechi  (SIBIS.  procentul  românilor  care  folosesc  în  mod  regulat  Internetul  este  printre  cele  mai  joase  din  Europa. 86  din 198)  0  75  100  0  0  0  Romania* (poz.europa.  În  jur  de  o  treime  din  domiciliile  cu  Internet  utilizează  accesul  pe  bandă  largă.  incluzând  aici  şi  serviciile  de  e‐ Government. 98   din 198)  0 (6 în 2006)  100 (idem în 2006)  88 (82 în 2006)  0 (idem în 2006)  0 (6 în 2006)  0 (idem în 2006)  Burundi  (ultima  în top)  0  0  0  0  0  0  Sursa: West D.  precum  şi  utilizarea  Internetului de către aceştia se află la un nivel scăzut. disponibil la http://www.htm)      91 .org/  egovt07int.  Aşa  cum  se  observă  în  Raportul  Anual  i2010  pentru  România 5 .

  în  special  cele  referitoare  la  e‐guvernare  şi  vizează  integrarea  entităților  publice  într‐un  sistem  unitar  denumit  SEN  (Sistemul  Electronic  Național). 2011) Cuprins Figura  1)  referitor  la  entuziasmul  românilor  în  utilizarea  TI  în  relațiile  cu  autoritățile  publice.  Prin  contrast  cu  alte  țări  membre  ale  UE. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.   Figura  1 – Preferințele cetățenilor în interacțiunea cu serviciile publice  Source: SIBIS.  Mai  mult  decât  atât.  considerat  o  metodă  facilă  pentru  reducerea  birocrației  şi  economisirea timpului.  în  anul  2003  a  fost  adoptată  o  importantă  lege  cu  privire  la  transparența  informațiilor  şi  serviciilor  furnizate  de  administrația  publică  prin  mijloace  electronice.  Putem  trage  concluzia  că  între  dorință  şi  putință  este  încă  o  mare  diferență. acest act legislativ stabileşte un număr de măsuri şi termene stricte de      92 .  Acest  act  legislativ  include  cele  mai  importante  obiective  ale  strategiilor  adoptate  anterior. iar acum se vor găsi şi sursele de finanțare necesare punerii  lor în practică.  căci  idei  de  proiecte sunt.SISTEMEteoretice.  Aceasta  nu  înseamnă  că  dorința  cetățenilor  nu  va  putea  deveni  realitate  într‐o  bună  zi.  modalitatea  dorită  de  români  pentru  a  interacționa  cu  serviciile  publice  o  reprezintă  Internetul. Stadiul e-guvernării la nivel de administraţie locală În  contextul  promovării  societății  informaționale  şi  al  reformării  administrației  publice. 2003: 33    3.  Soluția  acestei  probleme  depinde  cel  mai  mult  de  viziunea  şi  strategia  la  nivel  național  în  domeniul  e‐guvernării.

 108 primării municipale. după cum urmează: 41  de consilii județene plus primăria Bucureşti.  Cifre  relevante  sunt  prezentate sintetic în Tabelele 5.aniap.  Metoda  de  cercetare  s‐a  bazat  pe  un  chestionar  complex  distribuit  consiliilor  județene  şi  primăriilor  din  toate  județele  țării. cu un impact  puternic asupra digitalizării unităților administrativ teritoriale. 213  primării  orăşeneşti.  2862  primării  comunale.  Analiza  ANIAP  s‐a  desfăşurat  în  doi  ani  consecutivi (2006 şi 2007) şi s‐a axat pe următoarele elemente:  • infrastructura hardware şi de comunicații.                                                               6 www.  2236  UAT  au  răspuns  la  chestionare  în  anul 2006 şi 2225 UAT în 2007. Rata medie de răspuns în 2007 a fost de  69%.ro/downloads/STUDIU_IAPL.  atât  pentru firme/companii cât şi pentru cetățeni. excluzând instituțiile subordonate. 6.  Această  lucrare  a  fost  extrem  de  utilă  pentru  obținerea  unei  imagini  realiste  asupra  stadiului  digitalizării  administrației  locale  în  România.  • sisteme informatice. 2011) Cuprins realizare  în  ce  priveşte  prezența  on‐line  a  administrațiilor  publice  locale  şi  disponibilitatea  pe  Internet  a  serviciilor  de  bază  oferite  de  acestea. acest procent fiind considerat suficient pentru extrapolarea analizei  la nivel național.  • transparența în luarea deciziilor prin mijloace electronice. al cărei scop  declarat  este  realizarea  unui  sistem  informatic  unitar  al  administrației  publice  în  conformitate  cu  strategia  națională  de  informatizare  şi  cu  standardele Uniunii Europene.SISTEMEteoretice.  Un  rol  important  în  accelerarea  procesului  de  implementare  a  e‐ administrației în România îl joacă Asociația Națională a Informaticienilor din  Administrația Publică 6  (pe scurt ANIAP).pdf      93 .  • resursa umană specializată în domeniul IT /cu abilități în IT. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. o organizație activă.  Studiul  cuprinde  doar  entitățile  principale  ale  administrației  publice locale.  • servicii electronice.  Dintr‐ un  număr  total  de  3225  unități  administrativ  teritoriale  (UAT)  aflate  în  evidența  Ministerului  Finanțelor. 7 şi 8.ro    7 www.aniap.  ANIAP  are  meritul  de  a  fi  făcut  primul  studiu  amplu  şi  detaliat  al  situației  e‐administrației  publice  locale 7 .

55%  comparativ cu 2006.55%  33747  0.39  6613  1.56% 91.34%  2.26% 15.39  1460  2.03%  68. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.18% 1961  1958  10888  13092  Total  2236  2225  26120  30181  20.20%  89  78  8655  8729  0.97%  150  150  2885  3279  13.62% 6212  0.  cu  o  creştere  a  mediei  naționale  de  15.82  20333  0.88%  Cifrele  de  mai  sus  ilustrează  o  creştere  semnificativă  a  infrastructurii  hardware.98  4358  6015  64563  0.52% 33.39  7912  8148  91.28% 74.24%  15. 2011) Cuprins Tabelul 5   Situația centralizată a infrastructurii hardware şi de comunicații  Indicatori  Număr de Unități  Administrativ  Teritoriale (UAT)  Număr de  computere desktop  Anul  2006  2007  2006  2007  +% computere  desktop  Număr de angajați  în 2007  Număr de  computere/Număr  de angajați  Populație (mii  locuitori)  Număr de  computere/1000  locuitori  Număr de  computere în rețea  % computere în  rețea  +% computere în  rețea    2007  2007  2007  2007  2006  2007  2006  2007    Nivele administrativ teritoriale  Județe Municipii Oraşe Comune  36  39  3692  5081  37.47  20333  1.      94 .43%  45.42%  93.85%  16263  0.94%  70.48  17874  21248  40.  cât şi din punct de vedere  al calității  conexiunilor  (reducerea  conexiunilor  tip  dial‐up  în  favoarea  celor  mai  moderne). atât cantitativ (creștere cu 17%).  În  domeniul  conexiunilor  la  Internet  o  importantă  creştere  a  avut  loc.54  6280  1.25  2114  2435  73.40%  38.25  3491  4650  94.SISTEMEteoretice.01%  18.66% 8341  0.

33%  1. Doar 1015 UAT sunt prezente pe Internet  şi. FWA. chiar mai rău.31%  6.14%  2. CDMA)  % telefonie  mobilă cu acces la Internet  Total  2006  26.94%  0.33%  18.05%  13.00%  0.  UTMS.79%  99.89%  8.65%  11.76%  7.36%  2006  100.45%  1.19%  1.00%  0.14%  1.24%  12.44%  90.30%  0.33%  40.      95 .99%  0.00%  0.78%  85.65%  9.48%  89.00%  0.15%  0.32%    Tabelul  7   Stadiul implementării serviciilor on‐line  Indicatori  Număr de Unități  Administrativ  Teritoriale (UAT)  Număr de UAT   cu minimum   1 serviciu electronic  % site‐uri   cu servicii on‐line  Anul  2007  Nivele administrativ teritoriale  Județe Municipii Oraşe Comune  39  78  150  1958  Total  2225  2007  39  67  79.67%  73.71%  186  6.21%  100.90%  27  19.69%  7. GPRS.68%  12.76%  10.20%  0.67%  11%  100.35%  0.00%  Total  2007  9.67%  0.SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.56%  41.79%  Nivele administrativ teritoriale  Județe  Municipii  Oraşe  Comune  ‐  ‐  0.65%  0.00%  53  0.04%  0.40%  3.00%  4.00% 2007  100.00%  0.16%  11.25%  0.95%  9.92%  2.77%  5.10%  10.00%  58.29%  5. doar 186 din acestea oferă cel puțin un serviciu electronic.00%   Studiul  rezumă  situația  celor  20  de  servicii  on‐line  în  concordanță  cu sistemul de monitorizare al UE. 2011) Cuprins Tabelul 6   Situația conexiunilor la Internet în cadrul   administrației locale din România  Tip de conexiune  Internet  fără conexiune  % cu conexiune la Internet  % conexiune prin  dial‐up  % linie închiriată  % linie conexiune  prin cablu TV  % conexiune radio % fibră optică  % bandă largă  (DSL.32%  4.77%  9.40%  1.

10%  Contabilitate financiară  1043  6  51. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Concluzii şi perspective Vorbind la modul general despre e‐guvernarea din România.  opinia noastră este că aplicațiile izolate (de tip insular) sunt predominante  în administrația publică locală.47% comparativ cu anul 2006.  notificări  şi  informații de contact. în în stadiul 3  UAT  în  UAT  2007  (operațional)  (2018)  2006 (2223)  Salarii   1679  1  83.03%  Managementul capitalului fix 1032  7  51.44%  3  56. În această privință.09%  Legislație  1502  4  74. majoritatea sunt doar în primul  sau în al doilea stadiu de dezvoltare.19%  Financiar‐contabilitate  1598  3  79. 2011) Cuprins Rata de creştere este de doar 1. În ce priveşte  stadiu în care se află serviciilor electronice.  tendința  dominantă  fiind  aceea  a  acumulărilor  cantitative  în  infrastructură.  Studiul omite însă să cerceteze problema integrării sistemelor informatice. putem  afirma  cu  certitudine  că  majoritatea  site‐urilor  româneşti  ale  unităților  de  administrație publică se află încă blocate în stadiul informațional (billboard)  şi  oferă  în  varianta  on‐line  doar  publicații.19%  2  57.  implementând  o  serie  de  servicii  sau  caracteristici  interactive.20%  1  64.33%  5  51.  4.  contabilitate.13%  Tipuri de aplicații   (primele 7 din 20)  Raportul scoate în evidență faptul că administrația publică locală a  făcut  eforturi  în  implementarea  aplicațiilor  computerizate.  baze  de  date.  taxe  etc.).  O  observație corectă este aceea că există multe UAT focalizate pe achiziția de  hardware şi conexiuni Internet.03%  Taxe  1379  5  68.68%  7  32.  majoritatea  vizând  domenii  funcționale  specifice  (salarizare. Unele dintre ele (în special cele de la nivelul oraşelor  mari) au progresat la stadiul oferirii  de servicii electronice parțiale (partial  service  delivery  stage).  % în total  Poz.  neputând furniza o imagine din acest punct de vedere.SISTEMEteoretice.14%  6  35.69%  Buget  1603  2  79.  Concluzia  ANIAP  este  că  anul  2007  poate  fi  caracterizat  prin  progresul  înregistrat  în  toate  cele  cinci  domenii  analizate. neglijându‐se  calitatea serviciilor publice oferite.  Multe  din  site‐urile  respective  ar  putea  fi  transformate  în      96 .43%  4  54. pentru a ține pasul cu liderii.  Tabelul 8  Situația implementării sistemelor informatice  Număr de UAT % în total  Poz.

  Strategia guvernamentală prevede conectarea la  Internet a tuturor şcolilor  şi bibliotecilor.  Orice  nouă  inovație forțează funcționarii publici să elimine unele activități de rutină.                                                               8 http://www.  disponibilitatea  serviciilor  on‐line. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. prin  telefon.  Accesul  la  guvernarea  digitală  pentru  toți  cetățenii  României  e  o  mare  provocare.  resursele  financiare.  Sistemul  tradițional  va  fi  probabil  eliminat  de  generația  tânără  a  internauților. pentru a fi  mai expliciți să dubleze sumele absorbite în 2007 8 . să  dezvolte  noi  relații  de  muncă  şi  să  sacrifice  autonomia. sau să nu mai răspundă la  solicitările  telefonice  ale  cetățenilor  atunci  când  implementează  noile  sisteme de e‐mail şi servicii on‐line.  Educarea  funcționarilor publici devine o problemă esențială care ar putea contribui la  diseminarea inovării şi a ideilor noi în cadrul administrației publice. ceea ce implică eforturi financiare substanțiale şi câțiva ani  pentru  realizare.  cumpără  bunuri  şi  chiar  beneficiază  de  educație on‐line.5 şi 3 bilioane de euro din fondurile structurale europene.  pentru  a  veni  în  întâmpinarea  cerințelor  unei  democrații  interactive.  vârsta.uk/content/view/20389/113/       97 .romani‐online.  Fără  îndoială  că  inovarea  tehnologică  şi  construirea  interfețelor  electronice  în  cadrul  unităților  de  administrație  publică  nu  vor  elimina  sistemele tradiționale de informare şi livrare a serviciilor (față în față. România fiind determinată să elimine  decalajele  existente  față  de  țările  dezvoltate.  Considerăm  că  e  o  chestiune  de  realizat  pe  termen  scurt  ca  stadiul  al  treilea  să  fie  realizat  şi  în  România  –  mai  ales  că  UE  pune  presiune  pe  administrația  publică  să  țină  pasul  cu  dezvoltarea  altor  țări  europene.  În  acest  sens. 2011) Cuprins portaluri  cu  servicii  integrate  şi  funcționale. fie că nu îşi permit  sau pur şi simplu nu vor să audă de asta. fie datorită limitelor penetrării rețelei. poştă clasică). Unitățile de administrație publică nu‐şi pot permite  să închidă birourile şi oficiile de relații cu publicul.  digital  divide)  se  confruntă şi  țara noastră.  participă  la  grupuri  de  chat  şi  leagă  prietenii  pe  Internet. mai ales că mulți cetățeni nu dispun de  acces la Internet.  care  au  crescut  odată  cu  Internetul.   Birocrația  e  un  obstacol  important  în  inovarea  tehnologică  deoarece  cele  mai  noi  creații  reprezintă  o  schimbare  a  status  quo‐ului.  Cu  problema  divizării  digitale  (engl.  Programul  Info‐Kiosk‐urilor  vine  de  asemenea  în  întâmpinarea  accesului  cetățenilor  la  facilitățile  oferite  de  digitalizarea  administrației publice.co.  barierele  sunt  diverse:  educația.  România  va  trebui  să  absoarbă  în  2008  între 2.SISTEMEteoretice.

pdf. (2003).romani‐online.  Heeks R.com/pdf/globalitiq.... (2007). Technology and Public Sector Performance.  http://www... Information Age  Publishing.  Schedler K. Idea Publishing  Group.  The Information Ecology of E­Government.org/egovt07int. WP5 Country  Report ROMANIA.ro [10 January 2008]  http://www. (2005).pdf   *** ‐ The 2007 e­readiness rankings. in The Economist ‐ Economist Intelligence Unit  *** ‐ SIBIS ‐ Statistical Indicators Benchmarking the Information Society. D. (2005).brainbench. Bontis. http://www.pdf.  Future Prospects in Romania: Scenarios for the Development of the Knowledge  Society in Romania..eguvernare.gov. Amsterdam: IOS Press. (2004).uk/content/view/20389/113/ [10 January 2008]        98 .  Van Den Berg L.insidepolitics.  Digital Government. (2005). Kernaghan. Sage  Publications.  Zamfirescu G.jrc.. Schmidt B. empirica.ro [10 January 2008]  http://www.. 2011) Cuprins Bibliografie  Bekkers V.europa. Thompson.ro/obiective/map/e‐administration. S..  Public Information Technology: Policy and Management Issues. Toronto: University of Toronto Press. [7 January 2008]  Garson D.es/docs/Future%20Prospects%20in%20Romania. Summermatter L. (2007).  Borins. F. Perri F.  http://fistera.biz/ibis/files/WP5.ro/node/280201/comfile/download/plenary_1/PMT.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.ro [10 January 2008]  http://www.. N.  Brainbench Global IT IQ Report (2002).htm [18 martie  2006]  http://ro‐gateway.  Managing the electronic government: from vision to practice. et al (2006)..  Global E­government..co. K. http://www.   Handbook of Public Information Systems. (2005).  E­governance in European and South African cities. Homburg V. Filip F.pdf  [2 octombrie 2007]  http://www. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Brown.  Digital State at the Leading Edge.  Garson D.ppt [10  January 2008]  http://www.3_Country  Report_RO.aniap. D. Boca Raton: Taylor and Francis.pdf  http://ec..SISTEMEteoretice.mcti.  West D.  Implementing and managing e­Government: an international text. New Jersey:  Princeton University Press. Bărbat B. Ashgate Publishing  West.

  Această  evoluție  are  la  baza  doi  factori  esențiali:  tehnologia  curentă  ce  permite  adaptabilitatea  aplicațiilor  şi  dezvoltarea  unor soluții orientate spre consumator care au la bază ideea descentralizării. societate şi dezvoltare tehnologică în  afară administrației.    99 .  Germania.  fiind privită ca un „nou set de reglementări  al  Administrației  TI”. Franța.   Legislație:  Implementarea  e‐guvernării  necesită  o  legislație  corespunzătoare. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Introducere Introducerea  tehnologiei  informa‐ țiilor şi comunicațiilor (TIC) în administrație  nu  este  o  discuție  nouă. 2011) Cuprins   E‐GUVERNAREA   ÎN ABORDARE EUROPEANĂ.  Lucrarea prezintă specificul   e‐guvernării în 5 țări membre  UE: Marea Britanie.  Conform  OECD  (2000)  clasa  politică  joacă un rol esențial în e‐guvernare.   Pentru  a  putea  înțelege  dezvoltarea  e‐guvernării  în  statele  europene este necesară o analiză în prealabil a elementelor de e‐guvernare  specifice contextului respectiv.  a  fost începută de către Brinkmann (1974) şi  continuată  de  Grimmer  (1986)  sub  denumirea de „Administrație TI”.  în  Elveția.  dată  fiind  implicarea  cetățenilor  în  procesele  de  decizie.  OBIECTIVE ŞI REALIZĂRI  FLAVIUS DĂESCU  1.   e‐guvernarea a cunoscut o  dezvoltare radicală.  eforturi susținute de cercetare  şi dezvoltare şi de stabilirea  de strategii în aplicarea  tehnologiilor TIC între  administrațiile țărilor EU. Ajutată de  implementarea Planurilor de  Acțiune eEurope 2002 şi 2005. Elveția şi  Danemarca.  dar  şi  gradul  de  descentralizare  şi  de  diferențiere  a  deciziilor  politico‐administrative  au  o  relevanță  deosebită.  e‐guvernarea  a  trezit  interes  în  rândul  administrațiilor  publice. legislativ  şi  popor. legislație. Odată cu  apariția  Internet.  Un  cadru  legislativ  neadecvat  poate  avea  un  efect  nociv    Acest text va oferi o vedere de  ansamblu asupra politicilor şi  progresului e‐guvernării în  Europa.SISTEMEteoretice.  Politică: Factorii ce țin de împărțirea puterii între executiv.  După  Kono  Schedler  şi  Lukas  Summermatter  cercetarea  în  acest  domeniu. O generalizare necesită prezentarea a patru  domenii de interes: politică.

  De  asemenea.  pentru  a  uniformiza  pe  cât  posibil  analiza.  făcându‐le  disponibile  în  2005  prin  intermediul  PC/notebook‐ului. 2011) Cuprins asupra  e‐guvernării  şi  a  implementării  acesteia.  din moment ce toate aceste țări prezintă o situație asemănătoare. Elemente generale şi strategii aplicate Vom  prezenta  cinci  țări  a  căror  situație  este  diferită:  Marea  Britanie. 2.  Deşi dezvoltarea tehnologică este un factor esențial.   Dezvoltarea  tehnologică:  Este  descrisă  ca  fiind  viteza  progresului  tehnic din cadrul mediului guvernamental.  Tony  Blair  a  revizuit  acest  obiectiv. Societatea reprezintă factorul  influent  care  descrie  potențialul  şi  utilizarea  curentă  a  serviciilor  electronice. Germania.  Aceste  neconcordanțe  au  fost  privite  ca  un  obstacol  major  în  dezvoltare  (Mais. intitulată " Un model european de  referință pentru e‐guvernare".1. nu o vom mai aminti.31.   2.  telefoniei  sau  televiziunii  digitale.  Având  acest  obiectiv.  urmând  ca  până  în  2008  aceasta  să  se  realizeze  integral  (excluzându‐se  cazurile  speciale).  Societatea: Atitudinea societății fată de tehnologie şi inovație este  punctul cheie (ch. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  rețele  de  producție  electronică  (ePN).  cerințele  de  securitate.  Totuşi  se  observă  că  există  o  oarecare  dependență  față  de  infrastructură.  7).  propus  de  o  echipă  condusă  de  Kuno  Schedler.  dar  şi  de  exemplele  din  sectorul  privat (Shutter 2000. Deloitte Consulting 2000. Elveția şi Danemarca (Curtin 2003. Jaufmann & Kistler 1991). Marea Britanie  Blair şi Cunningham (1999) au prezentat Parlamentului un program  care  prevedea  ca  un  procent  de  50%  din  problemele  administrative  să  fie  soluționate  online  până  în  2005. 5). pp. protecția datelor.  2. 2 a acestui volum.      100 .  Acest  model  include  patru  componente  de  bază  aflate  în  interacțiune:  democrație  electronică  şi  participare  (eDP). Specificul e-guvernării în unele ţări ale Uniunii Europene.  Putem  da  ca  şi  exemplu  semnătura  digitală. Franța.  se  face  referire  la  un  model  bazat  pe  interacțiunea  structurată  şi  structura  multilaterală  a  e‐guvernării. procedurile şi formalitățile diverselor documente. 255‐277).  servicii  publice  electronice  (eSP)  şi  cooperare internă electronică (eIC) 1 .  În  2002. vezi paginile lucrării nr.  2000. 24.  primul  raport  online  al  Marii  Britanii  a  dezvoltat  o  strategie  ce  priveşte  e‐                                                              1  Pentru  prezentarea  detaliată  a  acestui  model.  Este  impetuoasă  crearea  unor  mecanisme  care  să  identifice  şi  să  accelereze  schimbarea  legislației  (NECCC  2000).SISTEMEteoretice.Schily 2001.

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

guvernarea având ca şi elemente cheie viziunea pe termen lung, obiective  bine  definite  şi  un  plan  de  acțiune  (Central  IT  Unit,  2000).  S‐a  prevăzut  existența  unor  rapoarte  lunare  care  furnizau  informații  privind  implementarea unui plan de masuri individuale (Office of the e‐Envoy 2002).  Stabilirea  acestei  instituții  alături  de  e‐Minister,  în  septembrie  1999,  a  reprezentat  un  factor  important  în  acest  proces.  Intenția  de  a  înființa  aceste  doua  instituții  datează  dintrun  raport  al  „Unității  de  Performanța  şi  Inovație”  din  1999.  Menționarea  acestor  organisme  se  datorează  faptului  că  ele  sunt  responsabile  de  probleme  domeniului  electronic atât în ceea ce priveşte e‐Business, cât şi în e‐guvernare, fapt ce  este specific Marii Britanii unde separarea între sectorul public şi cel privat  nu este atât de clară comparativ cu Europa Continentală.   În  2000  se  legalizează  utilizarea  semnăturii  electronice  creând  oportunitatea  de  înlocuire  a  celei  clasice.  Grabtree  (2001)  şi  Colemen  (2001)  remarcă  apatia  clasei  politice  în  ceea  ce  priveşte  folosirea  potențialului Internet pentru a câştiga voturi.  Utilizarea  TIC  la  cote  înalte,  dar  diferențiată  pe  regiuni  este  prezentată de Hansard Society (2002) unde se observă faptul că ministerele  din Irlanda de Nord şi Scoția primesc mai multe e‐mailuri decât scrisori, iar  în restul Marii Britanii se observă contrariul.   Cetățenii  Marii  Britanii  doresc  ca  politicienii  să  aibă  informațiile  actualizate  pe  site‐urile  lor,  o  parte  dintre  ei  insistând  ca  dezbaterile  din  parlament să fie publicate online.  Conform  unor  sondaje  de  opinie  se  observă  creşterea  utilizării  Internet  de  la  33%  la  56%  în  mai  2002,  dar  în  ce  priveşte  serviciile  guvernamentale  online  acestea  se  află  sub  media  mondială.  Unul  din  motive este teama ca acest guvern online nu prezintă siguranța şi securitate.  Strategia prevede o îmbunătățire a accesului şi oferirea unui mediu  prietenos în accesarea serviciilor guvernamentale. Se doreşte o separare a  entităților, însemnând ca cetățenii şi companiile să beneficieze de portaluri  separate.  Cooperarea  internă  este  de  asemenea  prevăzută  în  această  strategie.  Părțile  implicate  sunt  conectate  la  rețele  intranet  şi  dotați  cu  acces la Internet şi serviciile de e‐mail.  2.2. Germania  Din  punctul  de  vedere  al  unui  observator  extern  se  observă  că  reforma  din  Germania  s‐a  inspirat  considerabil  din  modelul  Marii  Britanii.  Activitățile Germaniei sunt descrise având viziune în BundOnline 2005, care  a fost prezentat de cancelarul Schroder (2000). Schroeder şi‐a expus ideea 

 

  101

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

de  a  face  toate  serviciile  disponibile  online  până  în  anul  2006.  După  o  dezbatere  mai  amănunțită,  planul  de  acțiune  în  vederea  realizării  acestei  implementări este prezentat un an mai târziu.  Planul de implementare susține anumite schimbări legislative cum  ar  fi:  semnătura  electronică,  posibilitatea  de  a  folosi  fax‐ul  şi  e‐mailul  în  instanță  ca  fiind  documente  autentice.  Punctul  slab  este  neîncrederea  germanilor  în  securitate.  Peste  82%  privesc  cu  neîncredere  serviciile  administrative  online.  Acest  procent  se  datorează  în  mare  parte  şi  numărului  redus  de  participanți  care  folosesc  aceste  servicii  (24%).  Nu  s‐a  găsit  o  explicație  clară  care  să  justifice  diferența  dintre  Germania  şi  restul  Europei în această privință.   Guvernul  federal  şi‐a  stabilit  ca  obiectiv  publicarea  tuturor  serviciilor  online  pană  în  anul  2005.  Ținta  principală  sunt  serviciile  publice  online, dar este amintită şi colaborarea internă. În această strategie nu sunt  menționate democrația şi participarea electronică.  2.3. Franța  Franța  este  privită  ca  un  model  pentru  guvernarea  puternic  centralizată,  acest  fapt  ridicând  aşteptările  legate  de  e‐guvernare.  Jospin  (1997)  a  anunțat  intenția  de  a  aduce  Franța  în  era  informațională  drept  o  prioritate  a  guvernării  sale.  Ca  şi  în  cazurile  precedente  au  avut  loc  schimbări legislative în ce priveşte semnătură digitală şi caracterul personal  al datelor. Între 1998 şi 2001, administrația franceză a creat 3500 de site‐uri  administrative  care  includeau  900  de  documente  tipizate.  Cetățenii  au  conştientizat  instantaneu  acest  avantaj  şi  au  profitat  din  plin.  Franța  nu  a  reuşit  să  se  ridice  la  nivelul  Scandinaviei,  dar  a  întrecut  țări  precum  Germania şi Marea Britanie.   Securitatea  s‐a  dovedit  a  fi  o  problemă  şi  pentru  Franța,  15%  din  populația adultă nu avea încredere în serviciile online (Mellor 2002, 18).   Franța  intenționează  mărirea  numărului  de  terminale  publice  şi  extinderea  tehnologiilor,  respectiv  dezvoltarea  infrastructurii  în  zone  mai  puțin dotate.  Guvernul  francez  şi‐a  concentrat  atenția  asupra  a  două  elemente  strategice:  simplificarea  accesului  către  autorități  şi  modernizări  interne.  Primul element este legat de serviciile electronice (de exemplu, informațiile  publice sunt  oferite online gratuit, iar relația cu unitățile administrative se  face prin e‐mail). Cel de‐al doilea element este legat de colaborarea internă  (modernizarea  sistemelor  informaționale,  training  avansat  al  angajaților,  colaborarea între unitățile administrative). 

 

  102

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

2.4. Elveția  Elveția îşi păstrează statutul de ultim  poziționat în  acest domeniu,  primind  cotații  slabe  din  partea  organismelor  internaționale.  Primul  pas  a  avut loc în 1998 când guvernul federal adoptă o strategie privind societatea  informațională.   Paşii mărunți s‐au putut observa datorită caracterului site‐urilor de  „bruchureware”  (site‐uri  de  prezentare)  şi  faptul  ca  strategia  nu  era  prezentă  în  toate  cantoanele.  Într‐un  sondaj  din  2002,  72%  din  cantoane  aveau  o  strategie  sau  cel  puțin  parțial.  În  acelaşi  an  a  fost  adoptată  o  strategie la nivel federal.  Proiectul Votul Electronic oferă cetățenilor posibilitatea de a vota în  cadrul  alegerilor,  referendumurilor  sau  a  semna  anumite  inițiative  legislative  pe  Internet  (Bundesrat  2001).  Cu  toate  acestea,  alte  posibilități  de implicare a cetățenilor nu au fost considerate prioritare.  Media  utilizatorilor  de  Internet  din  Elveția  (46%)  se  aproprie  de  media  europeană,  iar  un  număr  74%  din  ce  intervievați  la  momentul  respectiv îşi doreau să comunice cu administrația prin e‐mail.  În  ce  priveşte  strategia,  Guvernul  federal  a  stabilit  trei  priorități:  crearea unor elemente de bază e‐guvernului, promovarea unor servicii bine  structurare şi stabilirea unei rețele. Prima se referă la colaborarea internă, a  doua se referă la serviciile publice electronice şi anume posibilitatea de a le  face mai transparente şi mai atractive pentru utilizatori si ce din urmă rețelele  electronice  de  producție.  Se  remarcă  faptul  că  democrația  si  participarea  electronică  nu  reprezintă  o  prioritate  din  motive  ce  țin  de  eficiența  şi  rapiditatea sistemului de votare şi de centralizare a voturilor din Elveția.  2.5. Danemarca  Țările Scandive sunt privite ca fiind cele mai pragmatice din Europa,  oferind  o  gamă  largă  de  soluții  descentralizate.  Având  o  cultura  bazată  pe  contact multe dintre soluții au fost concepute implicând direct  persoanele  interesate. Fundația dezvoltării e‐guvernării în Danemarca a fost stabilită de  IT  Policy  Plan  în  1997.  Acest  plan  prevede  protecția  informațiilor,  promovarea  capacităților  TI,  schimbarea  conceputul  de  relație  cetățean‐ administrație,  creând  un  sector  public  deschis,  dar  şi  oferirea  de  soluții  legate de securitatea în rețea.   Obiectivul  lor  a  fost  să  furnizeze  cel  mai  bun  şi  cel  mai  eficient  serviciu public în țările nordice. Pentru realizarea acestui obiectiv s‐a stabilit  o  strategie  în  care  au  fost  implicați  reprezentați  centrali,  regionali  şi  locali  care  au  beneficiat  de  toate  resursele  necesare  (Den  Digitale  Taskforce   

  103

SISTEMEteoretice, tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte

ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online, 2011)

Cuprins

2002).  Acest  proiect  a  fost  realizat  de  un  parteneriat  între  Centrul  TI  al  Ministerului  Ştiinței,  Tehnologiei  şi  Inovației  şi  Digital  Task  Force,  cel  din  urmă fiind parte a Ministerului de Finanțe. Planul de acțiune a urmat paşii  tipici  culturii  nordice,  adică  implicarea  integrală  a  tuturor  ramurilor  guvernului, a posibililor beneficiari şi a agențiilor guvernamentale.   În  Mai  2001  s‐a  aprobat  legea  semnăturii  digitale  (Lov  om  elektoniske signaturer). Pentru eficientizarea acestui proces în care 200000  de  semnături  electronice  au  fost  eliberate  către  companii  şi  cetățeni,  guvernul a acordat sprijin financiar.   Un factor distinctiv este percepția discordantă a acestei țări în ceea  ce  priveşte  riscurile  şi  securitatea.  Peste  40%  consideră  Internetul  sigur  pentru  a  derula  activitățile  de  e‐guvernare.  Danezii  nu  se  rezumă  doar  la  informare, ei fiind pregătiți să contribuie şi la dezvoltarea serviciilor.   Viziunea  strategică  a  Danemarcei  are  patru  mari  componente:  e‐ guvernul  este  parte  integrantă  a  societății  informaționale,  noile  tehnologii  sunt permanent implementate în sectorul public, comunicația trebuie să se  desfăşoare electronic, iar serviciile trebuie să fie orientate spre consumator.  Folosirea  IT‐ului  in  organizațiile  publice  a  devenit  deja  o  tradiție  pentru  danezi.  OIO2  (Public  Information  Online)  este  pagina  oficială  care  prezintă  serviciile  computerizate  ale  instituțiilor  publice  daneze  şi  ale  companiilor  private  care  colaborează  cu  aceste  instituții.  OIO  este  parte  integrată  a  KIU3  şi  a  fost  conceput  ca  şi  instrument  de  colaborare  intre  guvern şi municipalități. Ministerul Ştiinței, Tehnologiei si Inovației (MVTU)  este  responsabil  cu  întreținerea  şi  actualizarea  acestui  site.  Rolul  site‐ului  oio.dk este în primul rând de a furniza diverse servicii şi informații privind  aspectele tehnice ale e‐Guvernării. 4  Strategia  e‐guvernării  în  Danemarca  a  fost  continuată  cu  lucrarea  „Strategie  pentru  un  Guvern  Digital  2004‐2006”  (Regjeringen  2004).  Această  strategie  a  fost  întreruptă  la  sfârşitul  anul  2006,  iar  în  prezent  Danemarca  concepe  o  nouă  strategie  care  urmează  să  fie  aplicată  până  în  2010. Viziunea acestei strategii este: „digitalizarea va contribui la realizarea  unui  sector  public  eficace  şi  coordonat  care  să  furnizeze  servicii  de  înaltă                                                              
2 3

 OIO = Offentlig Information Online – Informații publice online    KIU  =  Det  Koordinerende  Informationsudvalg  (The  Coordination  Information  Committee)  –  Comitetul de organizare al informatiilor    eGovernment  Project.  Study  and  use  of  some  eGovernmental  Technologies,  Pascale  Furnier,  Chresten Boje Rasmussen, Rune Andersen, Frederic Cler, 2005, Roskilde University 

4

 

  104

 în locul  idei de a avea o simplă organizație  guvernamentală.  • sectorul public va comunica digital.  De  asemenea.  iar  succesul  pe  termen lung al acestei reforme este influențat de implementarea şi succesul  e‐Guvernării.  cum  ar  fi  Norvegia.  Scopul  acestei  reforme  este  de  a  face  guvernul  mai  coerent.  Progresul  este  măsurat  şi  asigurat  de  o  serie  de  reglementări  instituționale supervizate de Comitetul Unit al e‐Guvernării.  Danemarca  a  insistat  în  ideea  că  realizarea unui portal complex este o activitate pe termen lung care trebuie  să  treacă  prin  faze  şi  etape  distincte.  unde  cetățenii  şi  sectorul  privat  sunt  obiectivul  principal”  (Redjeringen et al.  • oficialitățile vor asigura ca integrarea să se facă cat mai eficient şi  fără abateri de la viziune.dk.SISTEMEteoretice.  2005).  orientat  spre  cetățean  şi  eficient  este  corelat  cu  obiectivele  strategiei  e‐Guvernare.  Danemarca  consideră  importantă  calitatea  serviciilor.dk  şi  portalul  guvernamental  danmark.  2004). 2004.  au  fost  luate  în  considerare  costurile  unor  structuri TI & C.  În  2007  municipalitățile  au  fost  supuse  unei  reforme  începute  in  2005. dar „mini reforma structurală” din cadrul insulei Bornholm  a arătat că reducerea costurilor este posibilă.dk      105 . p.  S‐a  impus  crearea  unui  portal  care  a  înlocuit  netborger.  • digitalizarea  guvernului  va  contribui  la  creşterea  calității  serviciilor şi a de‐birocratizării.  eliberarea  resurselor.   Ideea  de  a  avea  un  portal  orientat  către  cetățeni  şi  către  firme  a  pornit odată cu un amplu sondaj care a evidențiat importanța comunicării  digitale între instituțiile publice şi cetățeanul de rând (Videnskabsministreriet. 2011) Cuprins calitate. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online..  cetățenii  şi‐au  manifestat  interesul  pentru  a  avea  un  sistem  informatic  în  care  informațiile  să  fie  legate  de  problemele  lor zilnice  ca punct de  pornire. Spre deosebire  de  alte  țări  nordice.  • guvernul digital va avea o infrastructură TIC coordonată şi flexibilă.  a  cărui  Minister  de  Modernizare  propune o viziune bazată pe folosirea tehnologiilor care uşurează viața de zi  cu  zi. precum şi existența unui sector public coerent. 4)  Strategia  guvernamentală  este  reglementată  de  cinci  arii  unde  se  urmăresc  diverse  obiective  (Regjeringen  et  al.  În  cadrul  sondajului.  Prima  versiune  a  site‐ului  borger..  iar  în  urma  implementării  acestei  reforme  portalul  are  rolul  de  a  uşura  navigarea  în  contextul  schimbării  unor  proceduri.  Cuvintele  cheie  atribuite celor cinci arii sunt:  • sectorul  public  trebuie  să  ofere  servicii  profesioniste  orientate  spre cetățean şi sectorul privat.

2008]  Borger.htm [Ultima vizitare 03. Aceasta poate varia  de la listarea unui formular până la notificări privind schimbarea adresei.  Flyvende start for Borger. 2011) Cuprins (Cetațean. (1999).uk/document/  m43/4310/4310‐03.   Danskerees internetvaner [web site]  URL: http://znail. serviciile borger. are  o  strategie  care  trebuie  să  fie  funcționabilă  până  în  2010  (Den  Digitale  TaskForce  2006).dk/forside/aktuelt/faktaside?p_nyhedid=141 [Ultima  vizitare 03.03. 2006). præssemeddelelse   URL: http://www. nefiind inclusă în  mod explicit în planul de acțiune.   Modernising Government [online]  URL: http://www.  În ce priveşte securitatea.  integrarea  noilor  servicii  nu  este  privită ca şi o prioritate din moment ce portalul este in construcție.co.   În prezent Borger.  Un  ultim  obiectiv  este  de  a  oferi  o  vedere  de  ansamblu  asupra  sectorului public şi a democrației (IT – of Telestryrelsen.03. care  pot  fi  accesate  la  alegerea  utilizatorului  în  ordine  alfabetică.  să  încurajeze  folosirea  acestuia  şi  alte  servicii  digitale. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.   E­Government: A strategic framework for Public Services in the Information Age.  Rigurozitatea  şi  cultura  nordică  şi‐au  pus  amprenta  şi  asupra  acestui portal în sensul că toate agențiile şi instituțiile implicate s‐au înscris  în acest site realizând că rolul de partener poate ajuta cetățeanul în a găsi  informația  căutată.dk/survey/ [Ultima vizitare 03.2008]  Blauenfeldt. A. Cunningham J. borger. (2001).  Cu  toate  acestea.dk) se datorează unei colaborări între VTU si KL.  Succesul de care s‐a bucurat acest site a fost vizibil după primele două  săptămâni de la lansare ajungându‐se un număr de 250.SISTEMEteoretice.  Componenta  de  self‐service  are  rolul  de  a  face  legătura  între  autoritățile  publice  şi  diverse agenții cu scopul de a oferi servicii interactive. Actuala versiune a site‐ului.  Această  strategie  prevede  ca  cetățenii  să  beneficieze  pe  Internet  de  self‐service.03.  Totodată  datele  stocate  în  cadrul  portalului  vor  fi  reduse pe cât posibil.archive. T..dk necesită introducerea  codului  PIN  al  utilizatorului  sau  al  semnăturii  digitale.dk conține informați structurate în 18 categorii.dk.  Autentificarea  este  de  tip  single  sign‐on.borger.official‐documents.dk.  Londra      106 .  iar  furnizorul  serviciilor  va  decide  care  dintre  acestea  este  necesară.2008]  Central IT Unit (2000).dk (2007).000 de utilizatori.   Bibliografie  Blair.

   "eDenmark om kommunikation. Londra  IT of Telestyrelsen (2006). S. Pascale Furnier.  Study and use of some eGovernmental Technologies. New York  Deloitte Consulting.dk/wimpdoc.2008]  Liikanen. (2002). Roskilde University  European Comission [web site]  URL: http://ec.G..dk – A Case Study of Two Government Service”.  ”Mypage and borger. E. Brussels  Liikanen. Sommer.itst.   Government On‐line – An International Perspective.  Curtin.asp?page=tema&objno=  115891331 [Ultima vizitare 03.  Digital Denmark­Conversion to the Network Society  URL: http://videnskabsministeriet.03.gov..) (2003).H.  URL:  http://www.   Technology: Enchanging Representative Democracy in the UK?. (2002).   The World of E­Government.   Cyber Space Odyssey.europa. (ed.  Danemarca. 2005.com/gostudy2002/download/  J20244_global_summary_revised. The Haworth Press.  Antwerp Digital Mainport  Mellor.oio. Elvetia  Liikanen E.2008]  Forskningministeriet (2005). and Deloitte & Touche (2000).   „Status of the Information Society in the European Union and Future Challenges”  Biel’s 1st Communication Days. Kongsrud S.   "Exploiting the Broadband Potential".  29‐30.dk [Ultima vizitare 03.SISTEMEteoretice.   The EuropeanCommision’s Vision on eGovernment. Report from Ministerial eGovernment conference in Brussels. Europeand Broadband Communication. (2007).03.dk [Ultima vizitare 03..03. London: Hansard Society. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. The  Electronic Journal of e­Government Volume 5. Biel‐Binne.  (2002).pdf  OIO (Offentlig Information Online ) [web site]   URL: http://www.03.dk/site/frontpage [Ultima vizitare  03. innovation og teknik". (2002). Issue 2.2008]  „From Policy to Practice”. M. Berlin  eGovernment Project. Vis‐Sommer V.  At the Dawn of e­Government: The Citizen as Customer. November 2001  Furuli K. p.tnsofres.  2002. E.eu [Ultima vizitare 03.03. in eDanmark nr. Wendy & Parr V. 2011) Cuprins Coleman. Frederic Cler. 165  Hansard Society (2002). 2/2006. G.2008]  Die Bundregierung (2001)   BundOnline 2005: Umsetzungplan fur the eGovernment­Initiative. New York  Den Digitale Taskforce [web site]  URL: http://e. Chresten  Boje Rasmussen.2008]      107 . (2001).. Rune Andersen.   URL:  http://www.

 Den  offentlige sektors strategi for digitale forvalting 2004‐2006 – realisering av  potentialet.2008]        108 .  Amstrådsforeningen. Den digitale Taskforce.   Digital kommunikation mellon det offentlige og borgerne.03. Denmark  Videnskabsministeriet (2005). Københavns kommune and Fredriksberg kommune.  URL: http://Videnskabsministeriet. KL. (2004). 2011) Cuprins Regjeringen.dk/site/forside [Ultima vizitare 03. København.SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins       Secțiunea a III‐a    IMPACTUL   TIC  ÎN  E‐GUVERNARE    . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.SISTEMEteoretice. 2011)   Cuprins .

tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Pe măsură ce baza de utilizatori ai Internetului creşte. 2011) Cuprins   TEHNOLOGIILE INTERNET  ÎN SPRIJINUL  DEMOCRAȚIEI  ROMEO MARGEA  1.  totuşi  tendințele  care  se  conturează.  Fără  a  vedea  în  Internet  panaceul  universal.SISTEMEteoretice.  wiki şi slash. Sunt menționate  caracteristicile principale şi  modul de utilizare a trei dintre  aceste tehnologii: weblog‐ul. Ultimul.dot. rețeaua este  antrenată  în  a  deservi  unei  game  tot  mai  largi  de  scopuri.  La  nivel  macroeconomic.  dar  adesea  uitată  sau  trecută  cu  vederea  în  lupta  pentru  putere  şi  pentru  bunăstare  materială. cu infiltrarea cu toate    În ce mod utilizarea  tehnologiilor Internet ar putea  veni în sprijinul democrației –  este întrebarea la care îşi  doreşte să răspundă această  lucrare.  Dezvoltarea  instrumentelor  care  fac  posibile  discuțiile  la  o  viteză  mare  şi  unele  combinații  ale  acestora  pot  ajunge  într‐o  zi  să  depăşească  problemele  descurajatoare ale dimensiunii.  soluția  perfectă. Legătura internet democraţie Funcționarea  democrației  se  bazează pe cetățeni angajați şi informați –  este  o  idee  devenită  clişeu.    111 . care stau în calea angrenării cetățenilor din  rețea. ci şi cu oferirea unei educații în masă.  democrația  se  învață  şi  trebuie  să  fie  sprijinită prin cât mai multe mijloace. Răspândirea pe scară largă a  tehnicii  de  calcul  este  asociată  nu  numai  cu  un  nivel  avansat  de  industrializare.  deprinderile  care  se  formează  în  utilizarea  anumitor  componente  ale  sale  pot fi luate în considerare atunci când e vorba de „exersarea democrației”.  Cum  poate  veni  tehnologia  în  sprijinul  proceselor  de  democratizare?  Cum se pot implica cetățenii în acest demers? Un posibil răspuns la aceste  întrebări  poate  fi  dezvoltarea  Marii  rețele.  Northrop  şi  Kraemer  (2000)  au  demonstrat strânsa legătură între gradul de computerizare al unei societăți  şi nivelul său de dezvoltare socio‐economică.  Asemenea  multor  altor  lucruri. chiar  dacă nu se poate numi în sine  o tehnologie. are caracteristici  care îi dau o notă aparte în  sprijinirea ideii de democrație  şi de contribuții on‐line.

 2005. iar democratizarea şi computerizarea  sunt procese ce se consolidează reciproc” (Garson.  Mulțumită  hardware‐ului  şi  software‐ului  care  fac  posibil  acest  lucru.  Kedzie  (1995)  merge  mai  departe.  pentru  mulți  utilizatori Internetul a devenit un schimb de informații şi o bună parte din  aceste informații sunt dezbătute şi argumentate.  poate  avea  valoare. Blog-urile Blog‐urile  încurajează  cetățenii  la  exerciții  intelectuale  de  examinare a vieții din perspectiva altora.  În  lucrare  sunt  descrise  trei  familii  de  inițiative  software.  cu  implicația  că  „națiunile  care  vor  să  concureze  trebuie  în  aceeaşi  măsură  să  se  democratizeze şi să se computerizeze. de a se pune în situația altuia. Impulsul de a citi câteva blog‐ uri poate să nu fie atât de diferit de impulsul care aduce oamenii la teatru.  În  termeni  politici. slashdot.  siturile  wiki  sau  Slash  sunt  exponente  ale  proceselor  de  democratizare  sprijinite  de  tehnologie (şi în mod special de tehnologia internet). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.org este un exemplu elocvent de forum  de discuții bazat pe o comunitate cu filtrare colaborativă.  argumentând  că  societatea  informațională  cere  o  deschidere  către  informații. Ele ilustrează modul în  care uşurința publicării poate stimula dezbaterile: blogger‐ii adesea citesc şi  reacționează  la  munca  altuia.  competitivitatea  tehnologică  este  văzută  ca  „o  nouă  frontieră”  în  competiția  mondială.  această cultură poate îmbogăți sfera publică.  democratizarea  este  o  condiție  fundamentală. de  a‐i  respecta  pe  alții  suficient  încât  dialogul  să  devină  posibil.  creând  un  nou  bun  public. luarea la  cunoştință  a  unor  experiențe  sau  relatări  din  viața  unui  străin. Chiar dacă este vorba despre una  creată în cea mai mare parte din nonpolitic.  iar  în  acest  demers.  Instrumente  precum  blog‐urile.  bazată  de  interese  comune  şi  mai  puțin  pe  arealul  geografic.  până  la  oferirea  unui  acces  liber  la  informații.  fiecare  ilustrând o cale diferită în care instrumentele Internet permit îmbunătățirea  substanțială  a  conversațiilor.   Astfel.SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins formele de „societate informatizată”. pp.  dar experiența întâlnirii cu regularitate cu jurnalul altei persoane.  Asistăm la o adevărată cultură a blog‐ului.      112 .  Internetul  poate  fi  văzut  ca  un  gigantic  „festival  al  conversațiilor  electronice”. de la utilizarea extinsă a telefoanelor  şi  televiziunii.  Blog‐urile  afişează  unele  semne  de  potențială  evoluție  într‐o  sferă  publică  în  miniatură. 670‐671).  siturile  wiki  ilustrează  instrumente  de  creare  colaborativă  a  documentelor  asemenea  unei forme de conversație.  2. exclusiv din jurnale personale.  un  mediu  al  discuțiilor  fără  limită.

  cum  sunt:  Salon.  blogger‐ii  politici  adesea  citesc  şi  leagă  site‐urile  unul  cu  altul  şi  invită  cititorii  să  răspundă  şi  să  comenteze  ceea  ce  au  spus  alți  blogger‐i.  devine  astfel  unul  hibrid.  •  specializate  pe  un  anumit  format:  site‐uri  cu  o  formă specializată de prezentare.  2004. sau o anumită  tematică  ‐  weblog‐uri  audio.  care  permite  o  mai  mare  libertate  de  creație.  ci  datorită  actualizării  foarte  facile.  •  legislativ:  adesea  denumite  „blawgs”.  •  repertoriu:  colectează  numeroase  site‐uri  web  cu  conținut sau teme date. Movable  Type  şi  WordPress.  fotografie  şi  video  (vlog)).  •  politic:  include  blogul de gardă în care unul sau mai mulți autori critică ceea ce văd ca erori  sau  devieri  în  ziarele  online  sau  site‐urile  de  ştiri. şi unde blogger‐ii se pot găsi unii pe alții.  Printre  cele  mai  populare  se  numără  pachetele  software  GreatestJournal.  •  cu  sfaturi:  site‐uri  care  oferă  sfaturi  tehnice  ale  experților.      113 .  dar  pot  fi  şi  Weblog‐uri  programate  utilizând  PHP.  Tripod şi Bravenet.  Blogger.  O  gamă  numeroasă  de  pachete  software  oferă  posibilitatea  de  a  alege tipul de blog adecvat scopului  (• tip jurnal  personal. • cugetări pe o  anumită  temă.  cu  conversații  de  la  egal‐la‐egal  cu  mai  mulți  interlocutori. Acestea oferă nivele variate de suport şi funcționalitate.  deci  trebuie  ales  pachetul  care  se  potriveşte  cel  mai  bine  necesităților  şi  aptitudinilor  utilizatorului.  chiar  dacă  posibilitatea  de  configurare  şi  întreținere  s‐ar  putea  să    fie  mai  dificil de realizat. • de corporație: angajații postează blog‐uri oficiale  sau  semioficiale  despre  munca  lor.  •  de  ştiri  colaborativ/colectiv/de  grup.  sau  o  publicare  numeroasă  de  opinii  sau  informații  referitoare la un anumit subiect.  ea  reuşeşte să schimbe natura conversațiilor online.  p.  În timp ce paginile web sunt în mod normal un mediu unul‐la‐mulți.10).  Site‐uri  de  găzduire  web  specializate  au  eliminat  barierele tehnice de intrare şi oferă locații centralizate unde cititorii pot găsi  blog‐urile.  LiveJournal  şi  Xanga  (Wikipedia). 2011) Cuprins Principalul  atu  al  acestui  instrument  este  considerat  a  fi  faptul  că  „face posibilă crearea unor pagini Web elegante fără a avea idee de HTML. Această dezvoltare nu  doar  extinde  numărul  de  vorbitori. cum ar fi imagini sau video. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Apar  adesea  ca  şi  efect ceea ce se numeşte „blogstorm” sau „blogswarm” ‐ atunci când există  o  explozie  de  interes. cum ar fi: Nucleus CMS.SISTEMEteoretice.  CGI  sau  alt  software  specializat.  Pentru  blogger‐ii  mai  avansați  există  o  serie  de  instrumente software specializate pentru publicarea propriilor site‐uri web  sau pentru a găzdui un grup de blog‐uri.  Un  mediu  care  arhitectural  este  unul‐la‐mulți.  Pitas.  Companii  de  găzduire  Web  şi  publicații  online  oferă  şi  ele  instrumente  de  creare  a  blog‐urilor.  limbaje  pentru  formatări  sau  instrumente  de  scripting  nefamiliare”  (Froomkin.

  Colaboratorii  nu  trebuie  să  fie  online  în  acelaşi  timp. Wiki şi alte instrumente colaborative Sistemele  colaborative  permit  mai  multor  oameni  să  lucreze  împreună  şi  chiar  concomitent. în timp ce pluralul se referă la discuții generale sau  topicuri. Deschiderea extremă a originalului Wiki  şi  vulnerabilitatea  la  vandalismul  electronic. A al 2‐lea  rând.  fie  după  adresa  IP  sau  după  numele de utilizator şi pot crea pagini de start (home pages) în sistem. istorisiri. Actualmente.  o  modalitate  amuzantă  de  comunicare”.SISTEMEteoretice.  la  un  document  sau  seturi  de  documente  partajate. Wiki Wiki („repede” în  hawaiană) este un exemplu de software colaborativ.  abilități lingvistice.  poate  fi  lipsa  rafinamentului în procesul de editare al conținutului. Orice utilizator Wiki poate adăuga sau  schimba conținut oriunde în sistem.  un  depozit. 2011) Cuprins 3.  organizate  în  16  categorii.  În  primul  rând.  Siturile  Wiki  sunt  accesate  de  către  browserele  Web  în  modul  obişnuit. nu  este necesar ca ei să facă acest lucru.  orice  vizitator  poate  crea  pagini  noi   sau  să  adauge  conținut  la  Wiki.  originalul  site  Wiki  este  larg  deschis.  o  categorie  specială  care  urmăreşte modificările recente din Wiki. Wiki Wiki se  descrie  ca  fiind  un  „sistem  compus.  sistemul  permițând comunicații asincrone de‐a lungul rețelei.  un  mediu  de  discuții. originalul Wiki conține zeci de mii de titluri de pagini.  sugerează  că  autorii poate au găsit o modalitate  pentru  ca comunitatea să se  protejeze  singură.  Numele  unei  categorii  la  singular  se  referă  la  obiecte  specifice ale discuțiilor.  un  instrument  de  colaborare.  originalul  Wiki  a  dat  naştere  la  o  largă.  parte  a  explicației  dezvoltării  Wiki.  în  plus  la  toate  legăturile  care  pornesc  de  la  aceasta.  site‐urile  Wiki  afişează  toate  legăturile  interne  care  conduc  la  o  pagină  dată.  Categoriile  principale  se  încadrează  în  trei  zone  principale: tehnologie.  orice  vizitator  poate  actualiza  sau  şterge  orice  conținut existent din orice pagină de pe site‐ul Wiki ‐ fapt care ilustrează o  potențială problemă de securitate în instalarea Wiki Wiki de bază.  Spre  deosebire  de  paginile  Web  obişnuite.  Utilizatorii  wiki  creează  categorii  generale  şi  apoi  clasifică  contribuțiile  proprii.  Spre  deosebire  de  alte  clone  Wiki. recenzii ale filmelor.  comunitate  colaborativă  care  a  produs  o  cantitate  imensă   de texte.  Există  de  asemenea. divertisment.  Bineînțeles.  care  rezultă  din  această  deschidere  şi  persistența  ca  instrument  colaborativ  viabil.  un  sistem  de  email. În categoria  preocupări  intelectuale  generale.  Deşi  utilizatorii  se  pot  identifica. preocupări intelectuale generale şi Wiki.  topic‐urile  includ  discuții  despre  cărți. vandalii nu au răbdare      114 .  Într‐adevăr.  foarte  neorganizată. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

  care  este  recrutată  pentru  a  ajuta  la  evaluarea  comentariilor.  permițând  participanților  să  se  organizeze  şi  să  gestioneze  articolele  ‐  de  exemplu. Comentariile veteranilor  care  au  adus  contribuții  folositoare.  software‐ul  este  open‐source  şi  disponibil  gratuit. Slash.  Slashdot  este  un  instrument  de  discuții  în  comunitate.  pseudonime  sau  anonime.  Odată  ce  un  utilizator  introduce  un  comentariu  în  sistem.  alt  utilizator  este  recrutat  pentru  a  decide  dacă  ratingul  comentariului  va  fi      115 . sau  pseudonim.  care  permite  discuții  libere  ample  şi  aproape  nelimitate.  cu aceşti termeni referindu‐se la o bogăție  de  discuții  tehnice  printre  discuții  pe  chestiuni  sociale.org  însuşi  este  devotat  sloganurilor  „news  for  nerds”  (ştiri  pentru  studioşi)  şi  „stuff  that  matters” (chestii care contează).  Site‐ul  Slashdot. Remarcile postate pot  fi  semnate.SISTEMEteoretice.  Odată  ce  un  articol  este  postat  pentru discuții.  prin  limitarea  contribuției  la  care  alți  membrii  ai  comunității  au   considerat  că  merită  citit. software‐ul  din spatele popularului website Slashdot. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Slash şi alte instrumente de filtrare colaborativă Deşi departe de a fi cel mai bun în domeniul său.  Oricine  vizitează  pagina  Web  Slashdot  poate  sugera  un  topic  de  discuții.  Ceea  ce  face  Slashdot  eficace  este  comunitatea  utilizatorilor.  Utilizatorii  Wiki  cred  că  un  alt  motiv  pentru  care  conținutul  lor  supraviețuieşte  este  acela  că  timpul  necesar  creării  de  conținut plus relativa uşurință cu care acesta poate fi înlocuit stimulează şi  încurajează  deliberarea  şi  descurajează  abuzurile  verbale  şi  accesele  de  furie.  Reflectând  obligativitatea  reprogramatorilor  de  a  alimenta  discuțiile  bazate  pe  comunitate. din moment ce acestea pot fi şterse foarte repede. este un exemplu despre cum  software‐ul  poate  facilita  discuțiile  online. Comentariile semnate cu un nume nou şi astfel de neîncredere.org.  iniția  propriile  lor  articole. oricine poate adăuga comentarii la el.  Comentariile  anonime  intră  în  sistemul  de  evaluare  cu  0  puncte. 2011) Cuprins să  schimbe  multe  pagini. intră în sistemul de rating cu un punct.  4.  Fiecare comentariu postat pe Slashdot poartă un rating proiectat să  reflecte decizia comunității referitor la cât contribuie la discuții respectivul  comentariu.  intră  în  sistemul  de  evaluare  cu  două  puncte.  astfel  că  o  largă  varietate  de  comunități  online  îl  utilizează  pentru  a‐şi  organiza  conversațiile. dar în principiu „articolul” apare pe prima pagină numai dacă unul  sau câțiva editori (oamenii care întrețin software‐ul) îl aprobă. Editorii pot  de  asemenea.

  astfel  încât  site‐ul  să  afişeze  doar  acele  comentarii  care  au  dobândit  un  minim  de  puncte. dar nu pot modera postări pe un topic  în  care  ei  au  ales  să  comenteze.  contribuțiilor  şi  părerilor  „celorlalți”. Software‐ul Slash selectează un grup aleator şi constant  schimbat de utilizatori. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. el pierde punctele de moderare.  „Metamoderația”  reduce  incidența  abuzurilor  moderatorilor. familiarizarea cu aceste sisteme democratice de  participare la diferite activități sociale poate fi un pas înainte spre realizarea  proceselor  democratice. sau a celor care le vor urma. exacerbează mai mult  inegalitățile  sociale  (conceptul  de  digital  divide).  Dacă  un  utilizator  intră  mai  târziu  într‐o  discuție pe un topic pe care îl moderează. pregătire profesională etc.  5.   Crearea unor obişnuințe în a utiliza în mod adecvat soluții de tipul  celor anterior enumerate.  deci  nu  există  o  cenzură.  integrarea  şi  adoptarea  de asemenea soluții. 2011) Cuprins crescut sau scăzut.  Pătrunderea.  Mai  mult. se ridică însă noi factori  de luat în considerare. poate fi un  punct de pornire în acest demers.  ci  doar  o  filtrare  colaborativă. în diferite sisteme informatice destinate unor grupe de  cetățeni foarte variate ca vârstă.      116 . Concluzie Se  poate  spune  că  Internetul  suportă  numeroase  şi  variate  instrumente care au potențial pentru a facilita nu doar un discurs oarecare. precum abilitățile şi dorința de a apela la variantele  online de exprimare a opiniilor.  Utilizatorii ai căror decizii de moderare sunt constant etichetate ca abuzive  prin metamoderare.  spre  înțelegerea. vor constata că punctele lor karma scad şi proporțional  scad şi şansele de a fi solicitați pentru a modera pe viitor. care au vizitat site‐ul de un număr suficient de ori.  Între  timp.  sau  măreşte  mai  mult  grupul  celor  care  beneficiază  de  avantajele  date  de  accesul  la  tehnologia  informatică.SISTEMEteoretice.  Moderatorii  pot  utiliza  fiecare  dintre  punctele  de  moderare  pentru  a  creşte  sau  scădea  statutul  comentariului altcuiva cu un punct. Nu se poate spune încă dacă utilizarea pe scară largă  a acestor instrumente. gen.  Nici  un  comentariu  nu  este  şters  pentru  un  rating  scăzut.  fiecare  vizitator  de  pe  site‐ul  Slashdot  poate  face  propria  personalizare.  pentru  a  servi  ca  moderatori  temporari  şi  dă  fiecăruia  cinci  „puncte  de  moderare”  pentru  a  le  aplica  comentariilor  altora.  ci chiar un discurs bun.  Utilizatorilor  obişnuiți  ai  site‐ului  li  se  oferă  zilnic  un  set  de  zece  decizii  de  moderare  făcute  de  alții  şi  sunt  întrebați  dacă  fiecare  este  corectă  sau  abuzivă.  respectarea  reciprocă  a  muncii. În afara problemelor legate de acces.  sistemul  este  construit  ca  feedback.

 pp. I. (2003). disponibil on‐line la adresa  http://topics.do~itemI d=396584.developmentgateway.htm                      117 . 2011) Cuprins Bibliografie  Garson. în Handbook of Public  Information Systems. CA  Kushchu... UK: Academic Conferences  International. şi Kraemer. 21.  „From e‐Government to m‐Government: Facing the Inevitable”. În the Proceeding  of the 3rd European Conference on e­Government (ECEG 2003). Politics and Government: Leading Theoretical  Perspective”. Ed.SISTEMEteoretice.. Reading. M. 3‐4 iulie (pp.  „New technologies and institutional change in public administration”.D. Social  Science Computer Review. M. Garson G.D.  „The information age: which nations will benefit?”. (1995).6‐14  Kedzie. Trinity College. (Ed.D.unpan. (Ed.  http://www.R.” RAND. K. P.) (2004). H. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.) (2005). CRC Taylor&Francis Group.  Dublin. 2007  Northrop. (2000). Garson G. în Handbook of Public Information Systems – 2nd ed. A.  Ed. 665‐668  Gasco. Boca Raton.  „Information Systems. accesat: decembrie. Santa Monica.. M..org/egovkb/egovernment_overview/ereadiness. (2003).org/egovernment/rc/filedownload. Marcel Decker. 253‐260). New York  Shane. disponibil la United Nations   E‐Government Readiness Knowledge Base (UNKB). C. G.  “Democracy Online: the prospects for political renewal through the Internet”. şi Kuscu. pp.  Routledge  ***  “The Global E‐Government Readiness Index”.L.  ”Democracy and Network Interconectivity.

Tranziţia de la e-guvernare la m-Guvernare Lucrarea face o scurtă  prezentare a m‐guvernării. ci şi de mGoverning.SISTEMEteoretice.  învățarea  ş.  subliniind trecerea firească de  la e‐guvernare la m‐ guvernare.  Ideea  de  interacțiune  şi  modalitate  de  lucru  computerizate  între  guverne  şi  stakeholder‐ii  acestora  îşi  are  rădăcinile  din  anii  ’50.m.  prin  combinarea  domeniilor  TI  şi  TC.  iar accesibilitatea oferită de telefonia mobilă (atât ca şi acoperire. adaptate stilului  de  viață  specific  utilizatorilor  mobili.a. 2011) Cuprins   DE LA ELECTRONIC  LA MOBIL  ÎN PROCESELE DE  GUVERNARE   ROMEO MARGEA  IOAN BANDU  1.  dar  cu  preocupări mai speciale în operațiunile interne ale administrațiilor publice.  la  informarea  şi  luarea  unor  decizii  privind  problemele cu care cetățenii se confruntă sunt câteva dintre motivele care  au impulsionat puternic dezvoltarea formei electronice de guvernare.  guvernarea s‐a diversificat şi au rezultat curente separate.  Explozia  Internet din anii ’93‐’94 a potențat puterea transformatoare a e‐guvernării.  nu  doar  procese  de  mCommerce. 2006). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.d.).  Utilizarea TI pentru libera circulație a  informațiilor  a  căpătat  noi  valori  prin  implementarea  în  domeniul  guvernării.  asemenea  altor  activități  derulate  din  societatea  contemporană  (cum  ar  fi  comerțul.  Ca  şi  urmare  firească. În final  sunt prezentate cele mai  relevante probleme de  implementare menționate de  literatura de specialitate.       118 . pentru ca apoi să  se axeze pe diferențele pe  care această din urmă  modalitate de interacțiune  între participanții la procesele  de guvernare se diferențiază  de mai vechiul concept de  guvernare electronică.  Avem  astfel.  Nu  doar  eliberarea  de  hârtii  şi  sistematizarea  informațiilor  deja  existente  într‐o  formă  tradițională  anterioară.  cum ar fi contabilitatea (Anttiroiko şi Malkia. mLearning. cât şi ca  preț) a dus la noi direcții de dezvoltare.  ci  şi  depăşirea  unor  granițe  nevăzute  privind  participarea  la  dezbateri. O perspectivă mai largă  a  fost  deschisă  în  anii  ’80.

  p.SISTEMEteoretice.  informații despre condițiile de trafic sau vreme).  arată  că  aceste  țări  pot  avea mai multe avantaje. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.   Care  sunt  însă  implicațiile  pentru  acele  țări  care  nu  au  pornit  încă  sau  sunt  în  stadii  incipiente  ale  strategiei  e‐guvernării  şi  proceselor  de  implementare?  Kuscu. De la aceste aplicații  apărute  se  aşteaptă  ca  m‐guvernarea  să  fie  stimulată. în funcție de tipul de probleme ale guvernării.  Kushchu  şi  Yu  (2007.  extinderea  activităților  la  dispozitivele  şi  rețelele fără fir. cum ar fi schimbul de informații localizate.  valoarea  reală  a  eforturilor  m‐guvernării  iese  la  suprafață  prin  aceste  servicii  şi  aplicații  care  sunt  posibile  numai  utilizând  infrastructuri wireless şi mobile.  aplicațiile  m‐guvernării  pot  deveni  o  metodă      119 .  (b)  beneficiile  care  pot  fi  obținute  din  valoarea  adăugată  modelelor  de  afaceri  susținute  de  această  dezvoltare  şi  (c)  aşteptările cetățenilor pentru servicii de guvernare mai bune şi  mai comode.  Pentru  aceste  țări.  când  m‐ guvernarea  este  inevitabilă. 2011) Cuprins m‐Guvernarea este construită pe eforturile e‐guvernării.8).  Acum.  implementările  m‐guvernării  reies  ca  una  dintre caracteristicile adiționale aducătoare de valoare.  aceste  tehnologii  pot  fi  utilizate  pentru  a  transfera  informații  specifice  unei  locații  către  utilizatorii  de  dispozitive  mobile  (de  exemplu. iar privitor  tranziția  de  la  „e”  (electronic)  la  „m”  (mobil)  două  chestiuni  importante  afectează relațiile dintre acestea:  • inevitabilitatea  m‐guvernării:  dată  de  forțele  majore  care  influențează adoptarea m‐guvernării – (a) progresul tehnologic  curent  în  domeniul  Web  şi  Internet‐ul  wireless  (fără  fir). Valoarea adăugată  priveşte comunicarea de date integrată şi flexibilă şi mecanismul de schimb  de‐a  lungul  unităților  de  guvernare. va permite acestor țări să devină proactive în operațiile şi  serviciile lor. Dacă este  necesar.  • complementaritatea  m‐guvernării  față  de  e‐guvernare:  unele  servicii  ale  m‐guvernării  sunt  replici  ale  serviciilor  de  e‐ guvernare  pe  platformele  mobile.  cu  toate  acestea.  Ele  pot  utiliza  aplicații  wireless  mai  avansate.  Sinergia  dintre  e‐guvernare  şi  m‐guvernare  poate  fi  un  motiv  de  îngrijorare în special pentru acele țări care au pornit deja în realizarea unor  investiții  substanțiale  în  implementarea  e‐guvernării.  prin  îmbunătățirea  unor servicii localizate cum ar fi incendiile şi urgențele medicale. furnizând informații în timp real şi de actualitate oficialităților  în  mişcare  şi  oferind  cetățenilor  o  vastă  gamă  de  selecție  între  multiple  interacțiuni. În  țările  în  curs  de  dezvoltare.

 despre  care  nu  se  poate  spune  acelaşi  lucru.   2.  prin  accesibilitate  şi  disponibilitate  convenabilă  şi  o  bază  de  utilizatori  mai extinsă (Kuscu.  Utilizarea  tehnologiei  şi  aplicațiilor  mobile diferențiază m‐guvernarea de oricare alte dezvoltări din sectorul  public  care  utilizează  noile  tehnologii.  Accesibilitatea  şi  disponibilitatea  comodă  este  facilitată  prin  câteva caracteristici ale dispozitivelor mobile.   • dispozitivele mobile sunt mai întotdeauna pornite – aceasta este  o mare diferență comparativ cu computerele personale. p.  chiar  dacă  dispozitivele  mobile  sunt  în  stare  de  inactivitate. 2007.  pentru  a  oferi  utilizatorilor  beneficiile  obținerii  serviciilor  şi  informațiilor  oriunde  şi  oricând  (Kushchu  şi  Kuscu.  în  special  când  sunt  utilizate  la  distanță.  aplicațiile  le  pot  activa.  Pe  baza  a  numeroase  studii  ale  aplicațiilor  m‐guvernare  şi  pe  utilizarea  lor  în  practică.  inclusiv  e‐guvernarea.6). Astfel:  • m‐guvernarea  îmbunătățeşte  adoptarea  serviciilor  guvernamentale online de către cetățeni. astfel.  abilitatea  de  a  pătrunde  în  zonele  rurale  poate fi considerată o importantă caracteristică a m‐guvernării.  pentru o informare rapidă şi la obiect.  2003).SISTEMEteoretice. Kushchu şi Yu.   Mai  buna  precizie  şi  personalizare  în  țintirea  utilizatorilor  şi  furnizarea  de  conținut  este  dată  de  caracteristicile  constructive  ale  dispozitivelor  mobile.  motiv  pentru  care  pot  fi  proiectate  aplicații  care  să  ofere  instant  informații  utilizatorilor. prin oferirea unui grad  de comoditate suplimentar. 2011) Cuprins cheie  pentru  îmbogățirea  cetățenilor  şi  promovarea  schimbului  de  comunicații.  • dispozitivele  mobile  sunt  făcute  pentru  a  fi  purtate  de  către  utilizator.  făcute  pentru  a  fi  utilizate  de  către  un  singur      120 . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  comparativ  cu  e‐guvernarea:  o  mai  bună  precizie  şi  personalizare  privind  orientarea  utilizatorilor  şi  oferirea  de  conținut. Caracteristici ale m-guvernării M‐guvernarea  implică  o  strategie  şi  implementare  a  serviciilor  guvernamentale  prin  intermediul  unei  platforme  mobile.  pot  fi  identificați  un  număr  de  factori  caracteristici  m‐ guvernării.  transformându‐le în instrumente de atenționare sau reamintire.  de  exemplu  în  cazul  survenirii unor evenimente neprevăzute.  În  astfel  de  țări  cu  infrastructuri de telecomunicații convenționale insuficiente şi o foarte bună  acceptare  a  telefoanelor  mobile. cetățenii pot utiliza serviciile  guvernamentale online nu doar "oricând" ci şi "oriunde".

  rata  de  penetrare  a  mobilității şi accesibilitatea.  oricând.  Baza  de  utilizatori  mai  largă  şi  mai  extinsă  este  dată  de  faptul  că  m‐guvernarea  ajunge  la  un  mare  număr  de  oameni  prin  intermediul  dispozitivelor  mobile.  diferențe  lingvistice  şi  discrepanțe  regionale.SISTEMEteoretice.  Unele  dintre acestea sunt cele desprinse din eforturile e‐guvernării.  nivelul  de  educație. utilizând comunicații video şi voce. 2011) Cuprins utilizator. face adesea ca informațiile personalizate să nu ajungă mereu la  acelaşi  utilizator.  Faptul  că  un  computer  poate  fi  utilizat  de  către  mai  mulți  utilizatori. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  intimitatea  şi  securitatea. Se atinge astfel o audiență variată. Câteva dintre  aceste  provocări.  Această  infrastructură  este  atât  fizică  (tehnologie.  Pentru  a  spori  participarea  cetățenilor  şi  a  oferi  servicii  orientate  spre  cetățean.  afectează  atitudinea  cetățenilor  față  de  m‐guvernare.  prin  acelaşi  dispozitiv  specific.  dar  sunt  utilizatori activi ai comunicațiilor mobile.  guvernarea trebuie să ofere un acces uşor la informațiile m‐guvernare în  forme alternative. mai  accesibile din punct de vedere financiar.  anumite  dizabilități.  vârsta.  mai  relevante  pentru  m‐guvernare. Probleme de implementare Implementarea  m‐guvernării  aduce  o  serie  de  provocări. incluzând oameni care  nu  au  instruire  sau  experiență  cu  computerele  şi  Internetul.  Factori  socio‐economici  precum  venitul.  3.  genul  (masculin  sau  feminin). familiare şi prietenoase şi nu în ultimul rând.  legislația.   Dezvoltarea  de  rețele  wireless  şi  mobile  şi  a  infrastructurii  aferente  Pentru  ca  m‐guvernarea  să  prospere  este  necesar  să  existe  infrastructura  TIC.  echipament şi rețea) cât şi „soft” (cum ar fi reglementările instituționale şi  software‐ul care face posibile tranzacțiile).  includ:  dezvoltarea  infrastructurii.  Acceptarea  m‐guvernării  este  îmbunătățită  aşadar  de  faptul  că  serviciile  guvernamentale  online  pot  ajunge  la  cetățeni  prin  intermediul  unor  dispozitive mai personale.  Promovarea penetrării mobilității şi sporirea accesibilității  Succesul  m‐guvernării  depinde  în  mare  măsură  de  numărul  principalilor  săi  utilizatori:  cetățenii.  care  adesea  depăşeşte  comunitatea  utilizatorilor  de  Internet prin fir.       121 .

 tablet‐PC‐ uri.  Guvernarea  şi  părțile  relaționate  trebuie  să  treacă  peste  neîncredere  şi  să  asigure  utilizatorii  de  mobile  că  intimitatea  oamenilor  este  protejată  şi  informațiile nu vor fi furnizate unei terțe părți. telefoane mobile din categoria „smart” etc.  În  unele  cazuri.  Teama  generală  este  aceea  că  numerele  telefoanelor  mobile  vor  fi  urmărite  atunci  când  vor  trimite  opiniile  lor  şi  se  informează  despre  guvernare.  legea  nu  recunoaşte  documentele  şi  tranzacțiile  mobile.  Nu  există  un  statut  clar  pentru  publicațiile  online  guvernamentale.                                                               1 Pentru descrierea indicelui eReadiness.htm      122 .SISTEMEteoretice.  face  ca  deschiderea  care  există  deja  pentru  mediul  electronic  în  general  să  se  transfere practic către dispozitive mobile multiple. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. a definirii şi a modului în care se măsoară.unpan.   Reglementarea  şi  dezvoltarea  aspectelor  legale  ale  aplicațiilor  mobile şi utilizării serviciilor mobile  Multe țări din lume nu au adoptat încă o legislație pentru uzanța  datelor  şi  informațiilor.  reglementările  şi  legile  sunt  insuficiente  pentru  completarea  online  a  formularelor. Complexitatea  tot  mai  mare  pe  care  tind  să  o  înglobeze  dispozitivele  mobile.  față  de  alte  țări  (cu  experiență  în  domeniul  guvernării  cu  ajutorul  mijloacelor  TIC)  şi  față  de  valorile  medii  la  nivel  mondial şi  european  (Figura 1) este  unul  încurajator  pentru a duce mai  departe  şi  la  noi  în  țară  inițiative  de  genul  e‐guvernării  sau/şi  m‐ guvernării. se  poate consulta http://www.org/egovkb/egovernment_overview/ereadiness.  În  ciuda  acestor  ultime  elemente  descrise. 2011) Cuprins Protejarea  intimității  şi  furnizarea  securității  pentru  date   şi interacțiuni  Intimitatea  şi  securitatea  sunt  cele  mai  semnificative  temeri  pe  care  le  au  cetățenii  cu  privire  la  m‐guvernare.  nivelul  la  care  se  situează  România  în  ceea  ce  priveşte  pregătirea/dorința  de  a  utiliza  serviciile  electronice 1 . cum ar fi PDA.  care  să  vizeze  drepturile  cetățenilor  şi  responsabilitățile  deținătorilor  datelor  (guvernarea).  semnăturile online şi tranzacțiile taxabile online.  Utilizatorii  care  şi‐au  dezvoltat  abilitățile  şi  deschiderea  către  e‐ guvernare sunt printre potențialii beneficiari ai m‐guvernării.

asp?ID=5066&v=preface  Kuscu. încorporând noi canale de livrare a serviciilor  şi reducerea costurilor implicate de furnizarea serviciilor lor.unpan.com/reference/details. În Kushchu.  sunt  două  obiective  contradictorii  care  sunt  direcționate  către  furnizorii  de  servicii  publice  şi  private:  îmbunătățirea  metodologiilor  prin care deservesc utilizatorii.) (2006)  “Encyclopedia of Digital Government”.igi‐pub.SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. I. (pp. disponibile on‐line la adresa http://www.   http://www.. 1‐11). H.        Bibliografie  Anttiroiko. Hershey & New York: IGI  Publishing      123 . 2011) Cuprins   Figura 1 Indicele eReadiness (comparație între țări şi media mondială şi  europeană)  Sursa:   generat pe baza datelor oferite de United Nations EGovernment Readiness  Knowledge Base. Matti (Eds. „Mobile  Government: An Emerging Direction in EGovernment”. şi Yu.org/egovkb/  Practic. I. M. Kushchu. Hershey:IGI Global. Malkia. Ari‐Veikko. Betty (2007)  „Introducing Mobile Government”.

htm      124 . M. disponibil la United Nations  EGovernment Readiness Knowledge Base (UNKB).  Dublin. Trinity College.unpan.org/egovernment/rc/filedownload. 3‐4 iulie (pp. I. H.  http://www. accesat: decembrie.developmentgateway. 2011) Cuprins Kushchu. 2007  ***  “The Global EGovernment Readiness Index”. UK: Academic Conferences  International. şi Kuscu. (2003)  „From eGovernment to mGovernment: Facing the Inevitable”. În the Proceeding  of the 3rd European Conference on eGovernment (ECEG 2003). Reading. disponibil on‐line la adresa  http://topics. 253‐260).SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.do~itemI d=396584.org/egovkb/egovernment_overview/ereadiness.

Implicarea TIC în sectorul public prin m-guvernare – o nouă direcţie desprinsă din e-guvernare m‐Guvernarea a apărut ca un  nou val în procesul de utilizare  a TIC în sectorul public. astfel că  mCity se concentrează pe  modul în care să satisfacă  nevoile existente în  comunitate. care  sunt cu adevărat folosite du‐ pă ce au fost implementate.  Literatura  de  specialitate  semnalează  de  circa 10 ani preocuparea în acest domeniu.  Conceptul de m‐guvernare (m Government  sau  mobile  Government)  este  una  din  direcțiile  în  care  a  evoluat  e‐guvernarea.  având drept țintă crearea de  servicii mobile accesibile. de la sănătate şi  educație. Una  dintre experiențele conturate  la nivel internațional în acest  sens este concretizată de   proiectul mCity – un proiect  deținut de oraşul Stockholm.  2007.  Ea  înseamnă  mai  mult  modul  în  care  afacerile  şi  guvernele  pot  furniza  o  infrastructură  socială  mai  bună  prin aplicații şi servicii mobile.  Castells. eficiența şi         125 . până la turism şi  afaceri. 2011) Cuprins   DIN EXPERIENȚA   INTERNAȚIONALĂ   ÎN ADOPTAREA DE SOLUȚII  MOBILE ÎN GUVERNAREA  LOCALĂ: PROIECTUL MCITY  CAMELIA MARGEA  1.  Astfel.  „Mobilitatea  nu  mai  înseamnă  o  revoluție  tehnologică.SISTEMEteoretice.  că  în  afară  de  faptul  că  oferă  servicii  pentru  turism. dar şi pentru  industria TIC în ansamblu.  p.  cetățeni  şi  firme.  evidenția  într‐o  lucrare  apărută  în  1997.  Zona oraşelor şi a vecinătății lor se  constituie într‐un subiect aparte în ceea ce  priveşte  implicarea  TIC  în  sectorul  public.  Acest lucru reprezintă o  resursă importantă nu doar  pentru municipalități şi  guvernare. În centrul atenției  este utilizatorul final. […] Cererea publică de mobilitate.13). în  colaborare cu mediul de  afaceri. inițiind teste pilot  în cadrul unei game largi de  domenii. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Ideea de reținut este  că centrarea pe utilizatorul  final determină trezirea  interesului din partea acesto‐ ra şi conduce la dezvoltarea  de sisteme sustenabile.  TIC  este  şi  un  important  factor  de  dezvoltare  pentru  oraşe  şi  vecinătatea  lor  (apud  Hallin  şi  Lundevall.

  “Municipal  m‐Services  using  SMS”  –  al  oraşului  Mexico. 49                                                                 1  Din  prefața  cărții  „Mobile  Government:  An  Emerging  Direction  in  E‐government”  (Kushchu. Proiecte de m-guvernare Câteva  dintre  proiectele  din  acest  domeniu  inițiate  la  nivel  internațional  sunt:  „The  Fully  Mobile  City”  –  dezvoltat  de  oraşul  Seattle. conduc către o  deplasare firească de la e‐guvernare la m‐guvernare. în Proceedings of the Second European Conference on Mobile Goverment  (EURO mGOV 2006) „Opportunities for eGovernment: adapting to mobile and  ubiquitous business”. http://www.org      126 . 2006).mgovernment.  Înființarea  unui  Consorțiu  Internațional 2   dedicat  acestui  curent  demonstrează  potențialul  uriaş  care  se  întrevede  şi  importanța  acordată  acestui curent la nivel internațional. „Municipal m‐Services using  SMS”..” 1  Printre  altele.amazon. López Prado.A. L. A.   2. 2011) Cuprins productivitatea câştigate de sectorul public prin mobilitate.  Descrierea  este  disponibilă  şi  online  la  adresa  http://www.vii).  mCity  –  lansat  de  oraşul Stockholm.  2007.  „mobile  government  se  referă  la  utilizarea  dispozitivelor  mobile  şi  aplicațiilor  aferente  în  rețelele  fără  fir  pentru  comunicări  de  voce/date  şi  tranzacții  integrate.SISTEMEteoretice.com  /  Mobile‐Government‐Emerging‐Direction‐E‐government/  dp/1591408849#sipbody  2 Mobile Government Consortium International. A.  Figura 1 Arhitectura tehnologică a unui proiect de m‐guvernare  Sursa:   Adaptare după Bremer.  p. p.  deschizând  noi  dimensiuni  şi căi către această viziune” (Sholl et al. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online..

  Tabelul 1  Analiza cadrului de lucru pentru un proiect de m‐guvernare  Dimensiuni  1. desprinsă din cazul proiectului derulat de oraşul Mexico.   Analiza  organizațională  • Care este natura organizării?  • Care sunt valorile organizaționale?  • Care este diviziunea muncii între membrii din  cadrul echipelor de lucru?  • Care sunt sarcinile curente?  Analiza activității în  4.   Analiza domeniilor  de muncă  • Care  sunt  funcțiile  şi  procesele  fizice  care  se  derulează?   • Ce instrumente sunt antrenate în acest sens?  • Cum se împarte munca între echipe?  • Ce criterii sunt folosite?  3.  Elementele  informale  de  organizare  au  un  rol  esențial  în  răspândirea  acestui  fenomen. precum centre  de învățământ superior locale şi firme din zonă. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.   Analiza mediului de  lucru  Elemente de analizat • Ce  elemente  din  afara  organizației  afectează  procesele  de  muncă  ale  organizației  sau  a  celor  ce  o  formează  ?  Care  sunt  limitele  pentru cadrul de muncă?   • Care  sunt  țelurile. în afară de municipalitatea locală sau  guvernarea națională sunt adesea implicate şi alte instituții.  De  notat  este  că  proiectele  de  m‐guvernare  sunt  un  demers  complex.  prioritățile  şi  restricțiile  domeniului de lucru?   2.  din  diferite  domenii  de  activitate.  dincolo  de  dimensiunea pur tehnologică.  Un  cadru  de  lucru  pe  care  se  poate  sprijini  un  proiect  de  m‐ guvernare este descris în tabelul 1.SISTEMEteoretice.   termenii  domeniului de lucru  • Care sunt scopurile activităților din domeniul  de lucru?  • Care sunt restricțiile?  • Care sunt funcțiile implicate?  • Care este tehnologia utilizată?      127 . Astfel. 2011) Cuprins În  figura 1  este  prezentată  arhitectura  tehnologică  a  unui  asemenea proiect.  anterior menționat.  care  antrenează  multiple  categorii  de  persoane  şi  instituții  sau  firme.

 Mai. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. decizia de a duce proiectul mai departe. R. din 2002. Fidel.14).  După lansarea acestor proiecte.   în termeni de luare  a deciziilor  Analiza activităților  în termenii  6.J. de  a‐l dezvolta şi de a‐l face complet operațional. la scară mică. 2007.  a  fost  la  latitudinea  consiliilor  de  cartier.  a  administrațiilor speciale sau a firmelor municipale implicate.  De  remarcat  este  faptul  că  proiectul  mCity a fost realizat inițial prin mici proiecte‐pilot. Proiectul mCity Un proiect mai deosebit este mCity – lansat de oraşul Stockholm în  ianuarie  2002.   strategiei ce poate  fi utilizată  7.  având  drept  scop  organizarea  prin  implementarea  tehnologiilor  IC  a  unui  „oraş  mobil”..  Proiectele‐pilot lansate şi finanțate de la lansarea mCity. în Proceedings of the Second European Conference on Mobile  Goverment (EURO mGOV 2006) „Opportunities for eGovernment: adapting to  mobile and ubiquitous business”. p.. 147  3.E.SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins Dimensiuni  Elemente de analizat • Ce decizii sunt luate?  • Ce informații sunt necesare?  • Ce surse de informare sunt utile?  • Ce informații sunt create?  • Ce  informații  sunt  partajate  şi  de  către  cine/cu cine?  • Ce informații sunt diseminate?  • Ce strategii sunt posibile?  • Ce strategii preferă actorul uman?  • Ce tip de informații sunt necesare?  • Ce surse de informații preferă actorul?  • Care este pregătirea formală a actorului?  • Care este domeniul de expertiză?  Analiza activităților  5. şi Unsworth. H. precum şi responsabilitatea  financiară  a  proiectului  viitor. centrate pe  identificarea  nevoilor  din  comunitate  şi  crearea  de  soluții  pentru  acestea. p.  au  vizat  câteva  segmente  de  persoane  (grupuri  de  utilizatori)  din  cadrul  celor  care  lucrează. J.  trăiesc  sau  vizitează  oraşul  –  arată  autoarele  Anette  Hallin şi Kristina Lundevall (în Kushchu. K.   Analiza resurselor şi  valorilor actorilor   • Are  experiență  cu  domeniul  subiectului  şi  cu  domeniul de lucru?  • Care sunt prioritățile personale?  • Care sunt valorile personale?  Sursa:   prelucrare după Scholl.      128 . „Seattle’s Mobile  City Project”.

 vizând aceeaşi țintă – turiştii –.  cu  participarea  unui  grup  de  studenți  de  la  Royal  Institute  of  Technology.  pentru  a  găsi  noi  modalități  de  a  face  disponibile  informații  despre  Stockholm.  dar  comparativ  cu  alte  capitale  ale  lumii  este  un  oraş  mic. 2011) Cuprins Oraşul  Stockholm  este  cel  mai  mare  municipiu  din  Suedia  (circa  760.  În 2004.tourism. au fost împărțite  în  următoarele  cinci  focus‐grupuri:  turişti.  Primul proiect din cadrul mCity a fost cel destinat turiştilor.  prin  intermediul  noilor  tehnologii.  care  a  avut  drept  principal  mobil  stimularea  utilizării  în  vederea  dezvoltării  şi  vânzării  serviciilor  3G  care  urmau să apară.  a  fost  inițiat  de  către  Consiliul  de  Artă  al  Administrației  Culturale. mCity. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Persoanele care ar avea nevoie de servicii care puteau fi potențial  furnizate prin facilitățile tehnologice prevăzute în proiect. În acest  cadru. fără  intervenții la nivel național. la niveluri fixate de oraş. clădiri importante.  motiv pentru care s‐a ales WAP‐ul. obiecte de  artă.  • stimularea  afacerilor  din  regiune  (din  domeniul  tehnologiei  informatice în special). ca pilon în domeniul TI.  planificarea  etc.  întreprinderi  mici  şi  mijlocii.  • sporirea calității serviciilor către cetățeni. s‐a dezvoltat un alt serviciu. la      129 .  studenți.  Forma  de  guvernare  suedeză  pune  mari  responsabilități  în  sarcina  municipalității:  îngrijirea  copiilor.  o  bază  de  date  cuprinzând  evenimentele  oficiale  a  fost  făcută  disponibilă  via  mobile  Internet.  Concretizarea a fost un site Web cu informații legate de statui.SISTEMEteoretice. angajați.  Proiectul  numit  .  Acesta  subliniază  rolul  cetățeanului  ca  element central al tuturor activităților din organizarea oraşului. navetişti.  Aceasta  a  fost  legată  şi  de  aniversarea  de  750  de  ani  a  oraşului.  educația  primară  şi  secundară. Proiectele TIC sunt încurajate în Stockholm prin  „e‐strategia  Stockholm”  –  un  document  strategic  şi  vizionar  formulat  (issued)  la  începutul  lui  2001. care a avut  drept scopuri clar formulate:  • îmbunătățirea  mediului  de  lucru  pentru  angajații  metropolei  Stockholm.  • reîntărirea reputației oraşului. S‐a decis pornirea unui proiect mai mic.  Inițiativa a avut drept determinant principal lansarea rețelelor 3G şi  a serviciilor aferente.  combaterea  incendiilor.  ocazie  cu  care  s‐a  decis  că  trebuie  testat  ceva  nou.  îngrijirea  celor  vârstnici. informații disponibile via Internet fix sau mobil.  Toate  aceste  responsabilități sunt finanțate prin impozite.  • oferirea unui exemplu pozitiv. Aceasta a pornit drept propunere din partea unui fost  comisar  european  (Martin  Bangeman).000  locuitori).

  să  perfecționeze  calitatea  serviciilor  către  grupul  de  studenți‐utilizatori. mStudent a devenit un câmp pentru testarea şi evaluarea tuturor  tipurilor de servicii mobile care ar putea fi interesante pentru studenți.  Activitățile  desfăşurate  se  bazează  pe  o  listă  de  servicii  mobile  pe  care  studenții  le‐au  identificat  în  prima  fază. locației sau a  străzii.  Forumul  Academic  din  Stockholm  şi  oraşul  Stockholm.  Utilizând  apoi  funcționalități  XML.  telefon  mobil).  în  concordanță  cu  dispozitivul de acces.  Pe  lângă  aceasta.  oferind  astfel  posibilitatea  de  a  vizualiza  lista  tuturor  atracțiilor  din  cadrul unui cartier al oraşului. Unele firme deja lucrează “cot la cot” cu grupuri de referință formate  din studenți.  Proiectul  mStudent  reuneşte  studenții din focus‐grup în cadrul a diferite activități. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Astfel i se oferă utilizatorului cea mai bună experiență  posibilă.stockholm. pentru a primi feedback privind serviciile pe care le plănuiesc. cum ar fi workshopuri şi  evaluări.  oferind  astfel  studentului  posibilitatea  de  a‐şi  gestiona timpul mai bine.  de  către  firma  Ericsson.  sunt  oferite  diferite  interfețe.explore. este un proiect  de  tip  joint‐venture  între  trei  parteneri:  federația  Asociațiilor  Studențeşti  din  Stockholm.  Pentru  a‐şi  pune  ideile  novatoare  în  practică.se.SISTEMEteoretice.  ca  fiind  interesante.  laptop.  În primăvara lui 2003.  Serverul  recunoaşte  dispozitivul  de  pe  care  utilizatorul  accesează  site‐ul  (PDA.  Astăzi.  Acest  lucru  i‐a  făcut  experți în utilizarea serviciilor disponibile şi buni evaluatori a noilor servicii.      130 . 28 de studenți din opt universități şi diferite  colegii  universitare  din  zona  Stockholm‐ului  au  participat  la  un  studiu  de  fezabilitate  privind  identificarea  unui  număr  de  servicii  care  ar  interesa  studenții. Aşa‐ numiții “piloți de testare” sunt în totalitate studenți în cadrul universităților  şi  colegiilor  universitare  din  Stockholm. servicii de genul: notificarea prin SMS în cazul  nesusținerii  unui  curs.  Obiectul  acestui  proiect  este  dezvoltarea  de  servicii  mobile  care  sunt  utile  studenților din zona oraşului. conform dispozitivului folosit la accesarea site‐ului. mStudent inițiază şi administrează diferite forme de teste şi  evaluări  a  serviciilor  mobile  în  cooperare  cu  mediul  de  afaceri  din  Stockholm.  mStudent – un alt proiect pilot din cadrul mCities. 2011) Cuprins adresa  www.  cel  mai  modern  telefon  mobil  şi  li  s‐a  permis  utilizarea  acestuia  fără  limite.  Scopul  este  acela  de  a  încuraja  firmele  şi  universitățile  să  dezvolte  şi  să  utilizeze  servicii  mobile  îmbunătățite  şi  ca  urmare.  Căutările pe site se pot face după numele unui obiect.  li  s‐a  oferit  tuturor  studenților. Această primă fază a proiectului a fost desfăşurată cu participarea  celor mai mari operatori de telecomunicații din Suedia (Telia şi Ericsson) şi a  uneia  dintre  cele  mai  mari  corporații  bancare  din  Suedia  –  Föreningssparbanken.

  îşi  pot  îmbunătăți  itinerariul  şi  alege  mijloacele  şi/sau  ruta  de  transport pe baza informațiilor privind starea curentă  a traficului. de exemplu). Acestea pot fi obținute via internet şi  wap. printre alții.  În cadrul mCity s‐au inițiat împreună cu organizațiile municipale din  Stockholm  şi  câteva  sisteme    de  management  bazate  pe  SMS. cât şi cu administrația  mall‐ului. 2011) Cuprins Colaborarea  cu  grupul  de  firme  mici  şi  mijlocii  din  cadrul  proiectului  mCity  a  fost  realizată  în  cadrul  unei  strânse  conlucrări  dintre  proprietarii de magazine şi administrația unuia dintre mall‐urile din centrul  Stockholm‐ului  –  Söderhallarna.  au  fost  dezvoltate  noi  modalități  de  accesare  a  informațiilor  privind  traficul.  Pentru  focus‐grupul  format  din  navetişti  (în  general.  Proiectul mCity este implicat în câteva proiecte pilot din domeniul  traficului.  care  primesc  comenzi  de  la  clienți prin SMS. de către primăria oraşului Stockholm  şi Administrația suedeză de drumuri.  dată  fiind  utilitatea  lor  pentru  cei  care  le  folosesc.  Magazinele  de  aici  pot  folosi  internetul  şi  tehnologia mobilă pentru a comunica atât cu clienții. magazinele pot acum să informeze clienții  săi  în  legătură  cu  ofertele  sau  noile  produse  prin  SMS  sau  e‐mail.  Vocea  sintetizată  începe  citirea  noilor  informații  atunci  când  un  navetist  apelează  un  număr  de  telefon  special.  Un  alt  exemplu.trafiken.  au  fost  puse  la  dispoziție  informații  actualizate  privind traficul. astfel că  imediat ce are loc un eveniment pe ruta de interes şi la momentul de timp  care se încadrează în intervalul precizat.SISTEMEteoretice. furnizate. Spre exemplu.  Astfel.  În  alt  proiect. se trimite un SMS cu aceste informații.  utilizatorii  care  călătoresc  mai  mult.  toate  fiind  inițiate  cu  un  studiu  preliminar  destinat  aflării  de  informații  care  prezintă  interes  şi  de  care  ar  beneficia  navetiştii.  dar  se  şi  oferă  noi  modalități  de  abordare  a  relațiilor  cu  clienții  folosind  serviciile mobile.  în  anumite  momente  din  zi). mCity a finanțat dezvoltarea utilizării vocii dinamice pentru  a  prezenta  informațiile  disponibile  pe  site.  pentru  ca  acestea  să  devină  disponibile  indiferent  de  loc  sau  timp.  cum  ar  fi  navetiştii.  navetiştii  pot  subscrie  pentru  a  fi  informați  pe  rute  specifice.  Chiar  dacă      131 .nu.  În  plus.  Într‐unul  dintre proiecte.  pe  site‐ul  www.  Conducerea  de  marketing  a  mall‐ului  mai  foloseşte  tehnologiile  pentru  a  crea  oferte  de  tip  VIP  pentru  anumiți  clienți  şi  a  le  comunica  posesorilor de magazine sau altor categorii de personal (celor care se ocupă  de pază. Navetiştii submit în pagina web anumite intervale de timp pentru  care ei sunt interesați să afle informații privind tulburările de trafic.  pentru  cei  care  străbat  zilnic  distanțe  lungi  cu  anumite  puncte  de  plecare‐sosire. crescând astfel probabilitatea ca mâncarea să fie pregătită  la  timp. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Se  asigură  astfel  nu  doar  îmbunătățirea  comunicării  interne.  este  al  unuia  dintre  restaurante.

  • managementul  înlocuirilor  (în  domeniul  îngrijirii  persoanelor)  –  este strâns legat de soluția anterioară.  proiectul  trebuie  să  fie  prezentat  de  asemenea      132 .  apud  Hallin  &  Lundevall. poate  deveni un pas important către utilizarea unor servicii mobile mai avansate. care afectează modul de viață al  oamenilor pe măsură ce timpul şi spațiul se schimbă (Brown.  2001.  Scepticismul  sau  dezinteresul  pentru  a  schimba  ceva  în  munca  lor  prin  aceste metode poate fi adesea o barieră pentru asemenea proiecte. impactul este mare.  2000.  este  folosit  SMS‐ul  trimis  în  grup  –  acesta  creează  oportunități  mai  bune  pentru  planificarea  celorlalte  activități  care  intervin  în  munca  acestor  categorii  de  persoane. prin trimiterea ocazională a unor SMS‐ uri  de  genul  „Week‐end  plăcut!”. Glimel &  Juhlin. chiar dacă sunt folosite tehnologii simple.  Sistemul de SMS a fost deosebit de bine primit. Exemple  de soluții de SMS ce au fost dezvoltate în cadrul mCity sunt:  • managementul absențelor (în şcoli).  • programarea serviciilor (pentru îngrijirea persoanelor).SISTEMEteoretice.  Acestea  sunt  apreciate  foarte  mult  de  personalul angajat în asemenea munci.   Pentru  a  lua  contact  cu  personalul  care  trebuie  să  facă  înlocuirea  celui existent.  Pe  lângă  aceasta.  Din  punct  de  vedere  al  managementului.  nu  managerul  sau  supervizorul. în locul telefoanelor făcute pentru fiecare persoană în parte.   Este important deci să recunoaştem că artefactele tehnologice sunt  deopotrivă obiecte sociale şi tehnologice. cei  care pot supraveghea desfăşurarea proceselor de lucru şi cei care vor face  plata sistemului. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.   „Utilizatorul final” utilizat în proiectele la scară mică trebuie să fie  într‐adevăr  cel  care  va  folosi  sistemul  în  cele  din  urmă. 2002.  Desigur.  2007.  p.22).  asemenea  proiecte  trebuie să implice adesea mai multe niveluri: cei care utilizează sistemul. simplă. pentru că fiind mai mult plecați pe  teren nu îşi pot vedea prea des colegii şi managerii. de obicei nu este uşor să fie implicate persoane cu abilități  şi  cunoştințe  tehnologice  limitate  în  proiecte  care  implică  tehnologia.  managerii  au  descoperit  şi  o  modalitate de încurajare a staff‐ului. iar  utilizarea şi cunoaşterea TIC. Exemplele arată că există  domenii cu mare potențial. fiind un exemplu care  arată  că  implicarea  utilizatorilor  care  în  mod  obişnuit  sunt  clasificați  drept  „nedezvoltați  în  domeniul  TIC”  poate  reduce  „separarea  digitală”  (digital  divide).  Un  alt  efect  pozitiv  observat  este  acela  că  utilizatorii  se  autoapreciază  atunci  când  simt  că  experiența  lor  este  valoroasă  şi  are  un  impact real. 2011) Cuprins tehnologia folosită este una de bază.  Urry.  Pentru  a  implica  utilizatorul  final.

 şcoli sau  îngrijirea bătrânilor au demonstrat acest lucru.  The social production of technology.  ”Studying the use of mobile technology”.pdf. „Mobile Government: An Emerging  Direction in E‐government”..      Bibliografie  Bremer.  atunci  când  e  vorba  de  tehnologie. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. În B. 12‐29). În Kushchu. În cazul  municipalității  este  necesar  să  fie  luat  în  considerare  costul  implementării  noii  tehnologii. I. (2002). B. 2011) Cuprins manieră  încât  să  rezulte  că  este  un  proiect  ce  va  duce  la  schimbări  în  mai  bine.  Dezvoltarea  de  servicii  doar  pentru  amuzament  sau  doar  pentru  că  înglobează  tehnologie  de  vârf  nu  sunt  motive suficiente.  Wireless world.  „Municipal m‐Services using SMS”.org/resurces/euromgvo2006/PDF/  6_Bremer. H.SISTEMEteoretice.  cum ar fi un sistem de corespondență şi un portal de identificare.  London: Springer  Glimel. în Proceedings of the Second European  Conference on Mobile Goverment (EURO mGOV 2006) „Opportunities for  eGovernment: adapting to mobile and ubiquitous business”. & Juhlin. pp. A.mgovernment.  Cheia  este  să  se  pornească  de  la  utilizatorul  final  şi  să  se  aibă  permanent în vedere utilizatorul serviciilor.  „mCity: User Focused Development of Mobile Services Within the City of  Stockholm”. 2007  Brown. Hershey & New York: IGI Publishing      133 . dar dacă  e vorba de  extinderea  la  o  scară  mare  şi  foarte  mare. (2001). 3‐15).  noile  servicii  trebuind  să  ofere  costuri  mai  reduse  sau  alt  gen  de  câştiguri  pentru  oraş. Testarea la scară mică are şi ea  limitările  ei. On the everyday life with things.   În  exemplele  oferite. (2006). disponibil  la adresa http://www.  utilitatea  este  incomparabil  şi  indubitabil foarte mare. 45‐50. Anette şi Lundevall. O. Social and interactional aspects of the mobile age (pp. accesat: decembrie.  ci  de  faptul  că  noul  proiect  sau  ideile  pe  care  le  va  genera ar putea contribui la îmbunătățirea muncii lor.A. Exemplele oferite anterior pentru turişti. ci nu să se pună accentul mai întâi pe latura sa tehnologică.Harper.  Adesea  aceste  integrări  tehnologice  par şi poate  chiar sunt realmente inutile. N. evidente. Brown. A. Göteborg:  BAS  Hallin. Kristina (2007). (pp. L.  crearea  unui  proiect  pentru  SMS  de  grup  cu  implementare la scară mare necesită integrarea câtorva programe interne. López Prado. Green&R.  Utilizatorii finali implicați nu sunt în general entuziasmați de tehnologie de  dragul  tehnologiei.

 Mai.mgovernment.org/resurces/euromgvo2006/PDF/16_Jochen. (2006). Government Technology magazine. disponibil la adresa  http://www. H. Hershey & New  York: IGI Publishing  Scholl. 2007  Urry.php?docid=38037.SISTEMEteoretice. (2000). în Proceedings of the Second European Conference  on Mobile Goverment (EURO mGOV 2006) „Opportunities for eGovernment:  adapting to mobile and ubiquitous business”.  Sociology behind societies.. J. R. I. 2011) Cuprins Hinas.com/international/story.pdf.  „Seattle’s Mobile City Project”.  January 2003.. (2007).  accesat: decembrie. 2007  Kushchu. 144‐153.centerdigitalgov. şi Unsworth. London & New  York: Routledge      134 . Maria (2003).  „Mobile Government: An Emerging Direction in E‐government”. mobilities for the twenty‐first century. K. disponibil la adresa  http://www. Fidel.J. J.  „Stockholm Pilots mCity Mobile Project”. pp.  accesat: decembrie. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.E.

  În  funcționarea  unor  asemenea  organizații.  Cunoaşterea  pare  a  fi  singura  putere  ce  garantează  progresul  social. 1992).  ca o disciplină care integrează  managementul oamenilor.  proceselor şi tehnologiilor în  scopul de a genera.  obținută  sub  forma  unor  experiențe  sau  învățăminte. Ioniță.  concordante  cu  esența societății informaționale de care este legată (Munteanu.  În  contextul  cunoaşterii  din  cadrul  unei  organizații.  economic  şi  democratic  care  nu  se  erodează  în  timp.  cu cele două categorii  fundamentale. de regulă. 2011) Cuprins   KNOWLEDGE   MANAGEMENT ŞI   E‐GUVERNARE  ILEANA HAUER  1.  managementul cunoștințelor.  Cunoaşterea  este  recunoscută  acum  ca  motor  al  productivității  şi  al  creşterii  economice. care promovează  implementarea sistemelor  informatice ca alternativă de  acces a cetățenilor la serviciile  oferite de către administrația  centrală şi locală.  2002).  determinante  sunt  procesele  desemnate generic prin sintagma celor “3 I”.  dar  şi  de  creşterea  numerică  a  organizațiilor  (ca  expresie  a  comunicării  sporite  şi  complexității  relațiilor  sociale). respectiv inovare (crearea de  cunoştințe  noi). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. captura şi  utiliza cunoaştere valoroasă  în organizație și e‐guverna‐ rea.  învățare  (asimilarea  de  cunoştințe  noi)  şi  interactivitate  partenerială referitoare la cunoaştere (Drucker. Introducere Economiile  actuale  se  bazează  tot  mai  mult  pe  cunoaştere  şi  informație.  definiția  sugerează  că    Lucrarea evidențiază  elemente ale societății bazate  pe cunoștințe: cunoștințele.SISTEMEteoretice.   Într‐o  societate  dependentă  de  informație. tehnologiei  şi învățării în performanța economică. drept puterea de  a  înțelege  şi  de  a  surprinde  esența  faptelor.    135 . tacită și  explicită.  Orientarea  spre  captarea  şi  asimilarea  de  cunoaştere  este  pentru  cele  mai  multe  dintre  organizații  confirmarea  unei  anumite  maturități  funcționale. 2005).  Cunoaşterea (Knowledge) este definită.  conducând  la  un  nouă  concentrare pe rolul informației.  valorificarea  certitudinilor  şi  a  informației. dar și alte tipologii.  Cunoaşterea  reprezintă  un  concept  filozofic  definit  de  Platon  ca  fiind  o  credință  susținută  de  o  cauză  sau  de  o  explicație  (Blair.

 Cook şi Brown (1999) identificau necesitatea  diferențierii între conceptele cunoştințe şi cunoaştere.  celălalt  desemnând  un  proces.  primul  desemnând  un  sistem  de  elemente.  generarea  de  cunoştințe  noi  cu  scopul  reliefării  avantajelor  competitive.  diferitele  cercetări  concentrate  asupra  acestora  se  bazează  pe  “epistemologia  elementelor aflate în posesie”. structurii şi originii cunoaşterii. 2011) Cuprins aceasta  reprezintă  abilitatea  de  a  utiliza  informația  disponibilă  pentru  obținerea  de  rezultate  pentru  acționari  (Leiponen.  bazată  pe  un  efort  epistemologic definit ca “epistemologie a acțiunii”. în limba engleză       136 .  În  acest  context.   • Cunoaşterea  privită  ca  un  proces  continuu  de  creare  a  cunoştințelor  este  intrinsec  asociată  cu  acțiunea  şi  este  înțeleasă  ca  o  parte  a  activității  practice.                                                               1  Pentru  managementul  cunoaşterii / cunoştințelor  vom  folosi  acronimul  KM. Indiferent dacă aceste cunoştințe sunt explicite sau  implicite.  care  are în obiectiv studiul naturii. 1999). Este necesară  definirea şi înțelegerea diferiților actori implicați activ în cunoaştere.  care  derivă  din  knowledge  management.   Nevoia  de  a  gestiona  cunoaşterea  pare  să  reprezinte  un  fenomen  natural.  accesarea  integrală  a  informației  corporative.  managementul  cunoştințelor 1   cuprinde  identificarea  şi  localizarea  valorilor  intelectuale  într‐o  anumită  organizație. dar şi  interconexiunea între aceştia.  Deşi  cei  doi  termeni  sunt  diferiți. Despre cunoaştere/cunoştinţe Cu  studiul  cunoaşterii  se  ocupă  ştiința  numită  epistemologie.  2006).  ei  sunt  folosiți  adesea  interschimbabil.  deținute  individual  sau  colectiv. ceea ce sugerează  că  generarea  şi  controlul  cunoştințelor  pot  avea  efecte  pozitive  asupra  performanțelor firmelor (Di Mattia.  diseminarea  de  practici  pozitive şi accesul la tehnologii de codificare şi utilizare a informației.  ca  urmare  a  unor  intense  discuții  privitor  la  rolul  şi  intensitatea  procesului  de  valorificare  a  capitalului  intelectual  în  societățile  post‐ capitaliste.  fiind  termenul  consacrat  în  literatura  de  specialitate. Scott.   • Cunoştințele  reprezintă  un  sistem  stabilizat  ce  poate  fi  formalizat şi transportat şi ca efect poate fi acumulat şi avut în  proprietate.SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  2.  O  importantă  creştere a nivelului de cunoştințe în şcoală s‐a înregistrat.

 externalizarea). să o depoziteze. Tipologia cunoaşterii Cunoştințele. Nonaka şi Takeuchi (1995) afirmă  că  cele  patru  procese  de  conversie  care  implică  aceste  două  tipuri  de  cunoaştere constituie esența creației cunoaşterii:  • De la tacită la tacită ( ex. cunoaşterea explicită este exact acel tip  care  nu  poate  fi  codificat  şi  este  transmisibil  în  limbă.1.  • De la tacită la explicită (ex. spre deosebire de date şi informații. să o sprijine. cunoaşterea tacită este  personală. 2011) Cuprins 2.  care  pot  fi  comunicate.  Al doilea proces este externalizarea. 2004).  Deci  conversia  tacit‐tacit  se  realizează  prin  observație  şi  imitație.  1966).  Cu  alte  cuvinte  meseria  se  fură.  După cum este arătat în figura 1.  De  exemplu  profesorul  de  tenis  îşi  arată  cum  se  ține  corect  racheta  în  mână  printr‐o  simplă  demonstrație  nonverbală.   Cunoaşterea tacită   După  cum  a  fost  definită  de  Polyani  (1958.  are  context  specific  şi  este  greu  de  formalizat  (Nonaka  şi  Takeuchi. 2006).  Experiența  şi  cunoştințele  constituie  capitalul  uman  specific  fiecărui  individ.  cunoaşterea  tacită  este  aceea  care  este  greu  de  codificat  şi  comunicat. Cunoaşterea explicită este cea pe care cele mai curente  practici de management încearcă.  când  una  din  persoane  are  o  experiență  mai  bogată  decât  cealaltă. În domeniul managementului cunoaşterii există  două tipuri ale cunoaşterii cu totul diferite şi pretutindeni acceptate: tacită  şi explicită. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  angajat  al  companiei (Brătianu.   Cunoaşterea explicită  Spre celălalt capăt al scării.  încă  o  dată  prin  metafora conduitei. să o codifice. să o rețină. să o captureze.SISTEMEteoretice. transfere  şi să o împărtăşească. dobândească.  Generarea      137 .  nu  se  învață.  rezultă  că  acest  proces  de  conversie  este  de  fapt  un  proces  de  transfer  direct  de  experiență  printr‐un  limbaj  nonverbal.  Este  efemeră  şi  trecătoare  şi  nu  poate  fi  descompusă  în  informații  sau  enumerată  în  felul  caracteristic  al informației” (Hey. socializarea). 1995).  să o creeze. în care cunoştințele tacite sunt  transformate  în  cunoştințe  explicite.  Deoarece cunoştințele tacite nu se pot explicita folosind un limbaj  verbal. se manifestă în  mai multe forme sau tipuri. şi chiar pot. Mai  mult.  O  organizație  nu  poate  crea  cunoştințe  prin  ea  însăşi.

 The Knowledge­Creating Company:  How Japanese Companies Create the Dynamics of Innovation  Psihologii  cognitivi  clasifică  cunoaşterea  în  două  categorii:  cunoaştere  procedurală  şi  cunoaştere  declarativă  (Becerra‐Fernandez. internalizarea)  Ultimul  proces  este  internalizarea. educația şcolară. 2011) Cuprins cunoştințelor prin acest proces este specifică creatorilor din domeniul tehnologic.  2006).      138 .  Este procesul tipic  de învățare al elevului.  În  formularea  noilor  cunoştințe  se  ține  cont  de  “propria  experiență şi de viață. modelele de gândire formate în anii  de şcoală şi universitate jucând un rol important” (Brătianu.  prin  care  se  internalizează  o  serie  de  cunoştințe  şi  se  dezvoltă  abilități  şi  comportamente  bazate  pe  valorificarea acestor cunoştințe.  a  abilităților  necesare  într‐un  anumit  domeniu.  scriitorilor.   Al  treilea  proces  este  combinarea. 1995.  Procesul  de  învățământ din şcoli este şi din universități se bazează în mod preponderent  pe acest tip de conversie.SISTEMEteoretice.  în  care  cunoştințele  explicite  sunt  convertite  sub  o  altă  formă  de  cunoştințe  explicite. Tehnologiile informaționale s‐au dezvoltat pentru  a procesa şi transmite  cunoştințele explicite.  Conversia  presupune o anumită filtrare a cunoştințelor şi structurarea lor astfel încât  să  permită  o  dezvoltarea  a  experienței  individuale. combinarea). 2006).  • De la explicită la tacită ( ex.  • De la explicită la explicită (ex.       Cunoaştere tacită  Socializare  Internalizare          Externalizare  Combinare  Cunoaştere explicită  Cunoaştere  tacită  Cunoaştere  explicită  Figura 1 – Procesele umane corespunzătoare proceselor de conversie a cunoaşterii  Sursa:   Adaptare după Nonaka and Takeuki. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Un exemplu  poate fi scrierea  unei lucrări care include cunoştințe explicite sau crearea unui site Web care  conține cunoştințe explicite.  Managementul  cunoştințelor  valorifică  acest  proces de conversie atunci când în compania respectivă se implementează  un  nou  proces  tehnologic  sau  o  nouă  strategie  organizațională.  care  necesită o anumită instruire.  al  studentului  sau  al  individului  autodidact  (Brătianu.  Este  cel  mai  cunoscut  mod  de  transmitere  a  informațiilor  şi  cunoştințelor.

 Leidner.  2. nu şi a face ceva. Această vedere a cunoaşterii procedurale o acceptă  ca o descriere a unor paşi a unei sarcini sau proceduri. von Lubitz. 2000).  în  timp  ce  alții  le  privesc  ca  cunoaştere  procedurală.  distribuția  cunoaşterii  şi  aplicarea  cunoaşterii.  Cu  alte  cuvinte. Deşi este  rezonabil  să  ne  imaginăm  aceste  aspecte  ale  acțiunii. 2001). 2007).  2000). metodelor şi procedurilor  ca  fiind  cunoaştere  declarativă.  Pentru  cele  mai  multe  scopuri  practice  cunoaşterea  declarativă şi cunoaşterea explicită pot fi tratate ca sinonime. Deficiența evidentă a  acestei  vederi  este  că  nu  mai  este  nici  o  diferență  față  de  cunoaşterea  declarativă exceptând că sarcinile şi metodele sunt descrise în locul faptelor  şi  lucrurilor. observăm fețele clienților sau stările de spirit etc.  2000). dansăm. 2011) Cuprins Sabherwal. în  loc să fie o categorie separată (Wickramasinghe. decidem.  2001.). Smith.  2001.  şi  utilizarea şi reutilizarea ei (Alavi.  Ca  urmare  este  reflectată  în  abilități  motorii  sau  manuale. În consecință  cunoaşterea strategică este cel mai bine un subset al cunoaşterii declarative.  este  dificil  să  ni  le  imaginăm  separat  de  acțiunea  însăşi. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Levine.  Cunoaşterea  declarativă  are  multe  în  comun  cu  cunoaşterea  explicită. Altă vedere  asupra cunoaşterii procedurale o prezintă ca fiind cunoaşterea despre cum  faci ceva (how to do). mergem  cu bicicleta. von Lubitz.  Cunoaşterea  strategică  se  referă  la  “a  şti  când  “  şi  “a  şti  de  ce“  (know‐when şi know‐why) (Stratigos.  2001).       139 .  Sabherwal.  Cum  poate  fi  rezolvată  acestă  confuzie?  Este  recunoscut  că  multe persoane se referă la descrierea sarcinilor.2 Ciclu de viaţă al cunoaşterii Ciclu de viață al cunoştințelor (figura 2) este despre achiziționarea  şi  crearea  cunoaşterii.  Roberts. cântăm la pian. Thorne.  cognitive  sau  mentale (noi gândim. raționăm. O soluție utilă ar fi clasificarea tuturor descrierilor cunoaşterii  ca  fiind  cunoaştere  declarativă  şi  rezervarea  pentru  cunoaşterea  procedurală  a  situațiilor  în  care  cunoaşterea  este  despre  cum  faci  ceva  (Wickramasinghe.  Alții  adaugă  o  a  treia  categorie. von Lubitz. 2001.SISTEMEteoretice. 2001.  Cunoaşterea  procedurală  este  acea  cunoaştere  care  se  manifestă  făcând  ceva  (Becerra‐Fernandez. 2007).  Srikantaiah. deoarece cunoaşterea declarativă constă din descrierea faptelor şi  a lucrurilor sau a metodelor şi procedurilor (Becerra‐Fernandez.  numită  cunoaştere  strategică (Wickramasinghe.  putem  distinge  cunoaşterea strategică numai în descriere. 2007). Sabherwal.

  Organizațiile  pot  răspândi  cunoaşterea  existentă  către  membrii  potriviți  din  interiorul  organizației.  În  loc  să  fie  un  set  izolat.   • Prima  este  achiziționarea  cunoaşterii  (knowledge  aquisition). reutilizare  Figura 2  –  Ciclu de viață al cunoaşterii  Sursa:   Wickramasinghe.  fapte  lipsite de context.  care  este  demonstrată  odată  ce  cunoaşterea  este  posedată. generare  Aplicare  CUNOAŞTERE Reprezentare.  După  ce  o  organizație  achiziționează  cunoaşterea. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  o  poate  utiliza  pentru  a  crea  noua  cunoaştere  (knowledge  creation).  • A  treia  activitate  a  cunoaşterii  este  distribuția  cunoaşterii  (knowledge  distribution).  utilizare. 2007.  percepția  şi  emoția.  stocare  Distribuire.   După  Wickramasinghe  (2005)  într‐o  organizație  sunt  patru  majore  activități de cunoaştere interactive.  care se referă la actul de internalizare a informației existente. 2011) Cuprins Creare.  • Ultima  activitate  este  aplicarea  cunoaşterii  (knowledge  application). von Lubitz. alcătuită  din însuşiri umane şi necesitând angajament activ din partea celor implicați  în structura de activități ale cunoaşterii organizaționale. Knowledge‐based enterprise.  Ciclu de viață al cunoaşterii sugerează că achiziția cunoaşterii este  punctul  de  plecare  al  tuturor  activităților  organizaționale.  care  este  actul  de  răspândire  al  cunoaşterii peste tot în organizație. Theories and  fundamentals  Activitățile  cunoaşterii  sunt  centrate  în  procesele  psihologice  umane  ca  experiența.SISTEMEteoretice. care descrie actul de creare al noii cunoaşteri.   • A  doua  dimensiune  este  crearea  cunoaşterii  (knowledge  creation).  Dacă  o  organizație  alege  să  creeze  o  nouă  cunoaştere  sau  un  surplus  bazat  pe      140 . cunoaşterea este ataşată de inteligența umană.

  capturarea  informației.  pentru  a  maximiza  eficiența  bazată  pe  cunoaştere  a  întreprinderii  şi  veniturile  din  valorile cunoaşterii“.  Termenul  KM  este  atribuit  lui  Karl  Wigg  (Gupta.  care  furnizează  perspectivele  contextuale  necesare  pentru  generația  de  cunoaştere relevantă într‐o încercare de a înțelege realitatea (Swan.  nu  poate  iniția  procesul  cunoaşterii  fără  interacțiunea  cu  partea  umană.  actualizare.  să  opereze  cu  un  minim  de  bunuri  fixe.  organizația  poate  de  asemenea  să  distribuie  şi  această  cunoaştere  odată  ce  a  fost  creată.  Odată  ce  cunoaşterea  este  aplicată.  să  împuternicească  angajații. et al.  împărțirea.  şi  utilizarea  acestor  activități  pentru  promovarea  învățării  şi  inovării".  împărțirea  şi  învățarea  (Grey.  Factorii  uman  şi  social  au  un  rol  central  în  crearea şi comunicarea cunoaşterii.  Wickramasinghe.  3. disponibilitate. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  este  blocul de construit pentru toată cunoaşterea organizațională. Cunoaşterea  existentă.  Luând în considerare numai procesele cunoaşterii.      141 . la locul de muncă şi pe piață. Managementul cunoaşterii în e-guvernare 3. calitate şi utilizare a cunoaşterii de toți angajații  şi echipele.  care  l‐a  utilizat  în  1986.  crearea  cunoaşterii.  să  îmbunătățească  flexibilitatea  şi  adoptarea.  incluzând  crearea.  El  defineşte  KM  ca  fiind  “construirea  sistematică.  Sharma.  rezultatele  pot  produce  informație  adițională  care poate fi utilizată în procesul de creare al noii cunoaşteri. definiții şi concepte  Managementul  cunoaşterii  (KM)  îşi  propune  să  explice  subiecte  cheie  precum:  adaptarea  organizațională.  2004a).  2002).  să  scurteze  timpul  de  dezvoltare  a  producției.  explicită  şi  deliberată.  să  inoveze  şi  să  furnizeze  produse  de  înaltă  calitate.  ca  punct  de  plecare  pentru  cunoaşterea  organizațională. 2011) Cuprins cunoaşterea  sa  de  bază.  organizația  o  poate  aplica  in  contextul  cel  mai  potrivit.  să  îmbunătățească  serviciul  clienți.  codificarea.   Deşi  tehnologia  poate  ajuta  în  procesul  activității  cunoaşterii.  1999. Gupta şi Sharma  (2004b) au definit KM ca "un model de afacere interdisciplinar care acoperă  toate  aspectele  cunoaşterii  din  interiorul  unei  firme.  Nici  una  din  acestea  nu  ar  fi  posibilă  fără  un  focus  continuu  pe  creare.   Pentru  a  servi  clienții  şi  a  rămâne  în  afaceri  companiile  trebuie  să  reducă  timpii  de  repetare.  După  ce  cunoaşterea  a  fost  răspândită  şi  poate  fi  utilizabilă  prin  procesul  de  distribuție  a  cunoaşterii.  2005).SISTEMEteoretice.  supraviețuirea  şi  creşterea  competențelor în condițiile evoluției continue ale mediului..1 KM.  cât  şi  reînnoirea  şi  aplicarea  cunoaşterii.  Acestea  includ  generarea  noii  cunoaşteri.

  în  cadrul  unei  organizații.  • îmbunătățeşte  capacitatea  firmei  de  a  avea  avantaje  din  noua  cunoaştere.  în  special  pentru  transferul  cunoaşterii.  managementul  proceselor  (cunoaştere  întrupată).  Scopul  managementului  cunoştințelor  este  de  captura.  recuperarea  cunoştințelor  şi  a  meta‐cunoştințelor  sunt  importante  doar  pentru  miezul  obiectivului  de  transferare  a  cunoştințelor către membrii organizației. 2004b).  stoca.  proceselor  şi  tehnologiilor  în  scopul  de  a  genera.  KM  include  managementul  informației  (cunoaştere  explicită).  stocarea.  Alte abordări văd KM ca “o disciplină care integrează managementul  oamenilor.   După  Edvinsson  (2002). către oricine are  nevoie.  În  general  membrii  unei  organizații  posedă  diferite  tipuri  de  cunoaştere  (amintite  anterior).  capturată  din  surse  externe  sau  generată  de  cunoaşterea internă (Comisia Europeană.  Iivonen. Alte activități ca şi  capturarea.  şi măsurarea valorii bunurilor cunoaşterii. Sharma. produse  şi/sau servicii. şi/sau impactul  KM  (Gupta.  utilizarea  ei  în  procesele de luare a deciziilor.  inteligenței  şi  creativității  în  mod  sistematic  şi  continuu”  (Comisia  Europeană.  managementul  inovației  (conversia cunoaşterii) şi managementul bunurilor (capital intelectual).  Scopul  KM  este  de  a  facilita  transferul  efectiv al cunoaşterii către aceia care au nevoie de ea pentru a‐şi îndeplini  responsabilitățile în organizație (Mahesh. încrustarea cunoaşterii în procese. 2004). codarea informației în documente.  captura  şi  utiliza  cunoaştere  valoroasă  în  organizație”. 2011) Cuprins achiziționarea  cunoaşterii  de  valoare  din  surse  externe. et.  din  orice  loc  şi  în  orice  moment. incluzând soluții de regăsire a documentelor.  2004)  spun  că  KM  “înglobează  managementul  oamenilor  ca  şi  creatori  ai  cunoaşterii  şi  managementul  informației  ca  material brut al proceselor legate de crearea cunoaşterii şi producției“.  KM  desemnează colaborarea la nivelul unei organizații (Turban. Suresh.  Un  sistem  de  management  al  cunoştințelor  (KMS)  constă  dintr‐un  ansamblu de metode şi tehnici prin care se operaționalizează procesele de  management al cunoştințelor. transferarea cunoaşterii către alte părți ale  organizației. 2007).  managementul  oamenilor  (cunoaştere  tacită).SISTEMEteoretice.  KM  este  esențial  pentru  cunoaştere.  2004).      142 .  Cu  alte  cuvinte  KM  este  “o  tehnologie  pentru  multiplicarea  memoriei  organizaționale.al.  menține şi furniza cunoştințe utile într‐o formă cu înțeles.  facilitarea creşterii cunoaşterii. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  De  asemenea  tot  specialiştii  din  Comisia  Europeană  au  observat  că  KM  operează în două direcții:  • gestionează cunoaşterea deja existentă în organizație. baze de date şi software. 2004).  Alții  (Huotari.

2011) Cuprins baze  de  date  de  expertiză.2.  1999).SISTEMEteoretice.   • să asigure administrarea informațiilor de la baza sistemului. Necesitatea KM în administrația publică  În  general. et al.  Orice  KMS  trebuie  să  îndeplinească  două  cerințe  fundamentale  (Close.  liste  de  discuții  şi  sisteme  de  căutare  după  conținut.) sau despre  întrebări despre taxe.  De  exemplu. cine trebuie să depună.      143 .   KMS  se  referă  la  utilizarea  tehnologiilor  informaționale  (Internet.  3.  În  relația  cu  publicul  KM  apare  de  la  interacțiunea  cu  publicul  şi  necesitatea  de  a  răspunde  întrebărilor  publicului.  o  organizație  îşi  poate  utiliza  întreaga  memorie  organizațională  pentru  a  rezolva  orice  problemă. cetățenii şi oamenii de afaceri  vor  pune  întrebări  şi  vor  spera  că  problemele  lor  vor  fi  rezolvate. groupware.   Înăuntrul  departamentelor.  Cu  cât  mai  repede  guvernul invită la interacțiune.  sau  să  plătească  taxele  on‐line. 2000):  • să  faciliteze  lucrul  colaborativ  între  utilizatorii  implicați  în  derularea proceselor de management al cunoştințelor. precum şi tehnologii colaborative de filtrare (Radu.  în  orice  moment (Bock. extranet. sau tranzacții. 2005).  KMS  utilizează  o  serie  de  instrumente  care  permit  integrarea  cunoştințelor  sub  formă  de  baze  de  cunoştințe sau memorii colective.  ar  putea  permite  cetățenilor  să  cumpere  licențe  de  afaceri  on‐ line.. et al.  pentru  evitarea  dublării efortului.  de  a  aplica  cele  mai  bune  practici. Aceste întrebări trebuie să fie rezolvate de persoane  „cunoscătoare”  sau  de  „un  sistem  informațional  cunoscător”.  KM  poate  îmbunătăți  eficiența  operațiilor care ar putea necesita cunoştințe considerabile. care sunt cerințele etc.  Leidner.  spori  şi  disemina  cunoaşterii  într‐o  organizație  (Alavi.  departamentele  guvernamentale  şi  coordonarea  dintre  departamentele guvernului (Wagner.  În  vederea  satisfacerii  acestor  cerințe. 2005).  KM  se  dovedeşte  necesar  în  trei  domenii:  relațiile  cu  publicul. et al.   Cunoştințele utilizate între departamente au scopul în general de a  reutiliza  cunoştințele.  Aceasta  va  declanşa  întrebări  despre  licențe (de ex.  adică  un  sistem de management al cunoştințelor (KMS). agenți software. 2003). depozite de date) pentru a  sistematiza..  oriunde  în  lume.  Printr‐un  climat  organizațional  susținut  de  tehnologii  informaționale  (TI)  moderne.  intranet.. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

 iar costurile sunt mari..  În  lipsa actualizărilor frecvente.  Multe  dintre  ele  au  avut  ca  țintă  întreprinderile mari. Portaluri şi Portaluri de KM  Portalurile nu creează informație sau cunoaştere. dar o pot colecta.  Cum  poate  fi  capturată.  Multe  portaluri  guvernamentale  au  fost  deja  înființate  pentru  comunicarea  internă.  forumuri  de  discuții.  Când oamenii părăsesc o organizație.  fiind  găzduite  de  platforme  hardware  multi‐raft.  multe dintre ele cu mari beneficii pentru schimbul de informații şi cunoştințe.  2003). pentru a fi accesate de mai mulți utilizatori din mai  multe  locații.  unde  companiile  pot  captura.  Desigur  pentru implementare eforturile sunt considerabile.  de  exemplu  Rusia  şi  Thailanda  (Wagner. portalul devine ‘vechi’ şi îşi pierde vizitatorii.  motoare  de  căutare.3 Tipologia soluțiilor de KM  KM cuprinde bunurile companiilor cum ar fi competențele. 2011) Cuprins 3.  • acces  rapid  la  informații:  din  mai  multe  surse  cu  o  singură  interfață. 2000.  tehnologiile  KM  oferă un mediu bazat pe Web unde capitalul intelectual poate fi organizat. portalurile furnizează aplicații  ca  e‐mail.  et  al.  între  departamente  sau  guvern‐cetățean.  • trăsăturile colaborative fac eficace managementul de proiect.  guvernele  angajate în dezvoltarea unui portal învață că deşi costurile de dezvoltare şi  efortul  sunt  substanțiale. Separat de funcțiile specifice KM.  ştiri  personalizate.SISTEMEteoretice.  2003). de aceea ele se focalizează pe schimbul de informații şi  cunoştințe.  organiza şi distribui.  Von  Lubitz. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  de  la  mințile  angajaților  până  la  fişierele  din  bazele  de  date.  În  final  tehnologiile  KM  ajută  companiile  să  acceseze şi să cultive cunoaşterea afacerii pe care o caută.  2007).  stoca  şi  aplica  capitalul  lor  intelectual.al.  Chiar  şi  guvernele  cu  resurse  puține  s‐au  angajat  în  dezvoltarea  unui  portal.  dezvoltat  şi  aplicat  interactiv.  Dar  întrucât  portalurile  oferă  numai  o  vedere  a  informației.  Totuşi.  Putem  spune  simplist  că  tehnologiile  KM  funcționează  ca  un  portal. o mare cantitate de pregătire  şi  investiții  pleacă  o  dată  cu  ei  (Wickramasinghe.      144 . Parent et. fiind proiectate pentru a gestiona o mare cantitate de  cunoştințe şi informații.  (ex.  McKellar. Acestea pot exista virtual  într‐o  organizație.  conservată  şi  aplicată  cunoaşterea  companiilor?  Tehnologiile KM ajută companiile prin:  • identificarea şi promovarea celor mai bune practici de afaceri.  întreținerea  lor  necesită  şi  mai  multe  resurse.  De‐a lungul anilor au fost dezvoltate numeroase soluții informatice  pentru  KM. 2000). relațiile  şi informațiile (Moore.   a.

 ceea ce limitează utilizarea lor. Customer Relationship Management Software  Aplicațiile de management al relațiilor cu clienții (CRM) au ca scop  gestiunea interacțiunilor dintre organizație şi clienți.      145 .  transport.  Text  mining  este  definit  ca  procesul  de  analiză  al  textului  şi  extragerea  informației  pentru  scopuri  particulare  (Liddy.SISTEMEteoretice. furnizând  oferte şi informații de interes exclusiv pentru copii.  aspectul  demografic  etc.  care  poate  fi  aplicată  ca  euristică  pentru  a  realiza  activități viitoare. De exemplu e‐guvernul din Singapore  separă serviciile pentru e‐cetățeni pe grupuri de utilizatori diferiți.  Aplicațiile  de  data  mining  pot  extrage  cunoştințe  din  datele tranzacționale.  În  e‐guvernare.  mineritul  de  date  vizează  interacțiunile  dintre  guvern  şi  cetățeni.  asigurări  şi  sănătate  (identificarea  clienților  care  îşi  fac  asigurări  medicale  etc. Data Mining and Text Mining  Conform  lui  Fayyad  and  Uthrusamy  (1996).  dificultatea de găsi informații.  CRM  oferă  organizației  informații  vis‐a‐vis  de  profilul clienților şi o ajută să le furnizeze cele mai potivite servicii.  2000).  Costurile  pentru  implementarea  sistemelor CRM sunt considerabile. văzute ca relații.  et  al.  Rezultatul  este  de  obicei  o  relație..  noi.  c.  dificultatea  de  a  localiza  site‐uri  web.  El  aplică  tehnicile de data mining pentru a localiza tiparele în textul natural.).  potențial  utile  şi  semnificative  din  date.). de identificare a tiparelor valide. pentru adolescenți sau  pentru  pensionari  (Wagner.  bănci  (detectarea  tipurilor  de  utilizare  frauduloasă  a  cardurilor  de  credit.  prin  crearea  profilului  cetățenilor  şi  servirea corespunzătoare a acestora.  identificarea  clienților  fideli.  Software‐ul  CRM  poate  ajuta  e‐guvernarea  printr‐o  mai  bună  recunoaştere  a  cerințelor  cetățenilor. şi nu  ca  tranzacții  individuale. telecomunicații. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Data  mining  se  regăseşte  într‐o  varietate  de  domenii  de  aplicații:  marketing  (identificarea  profilului  clienților.  predicția  schimbării  preferințelor  clienților  cu  privire  la  credite  etc. pot uşura sarcina de a trata volume mari de tranzacții  şi în final pot îmbunătăți abilitatea de a lua decizii. 2011) Cuprins Cauzele  principale  ale  insatisfacției  sunt  informațiile  învechite.  formulă.  mineritul  de  date  reprezintă  un  proces  de  descoperire  a  cunoştințelor  în  baze  de  date  (knowledge discovery in databases ‐ KDD).  regulă.  găsirea  asocierilor  dintre  clienți.  2003).  b.).  link‐uri  care  nu  mai  sunt  valabile.

 (2001). (1999).Gh... tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. pag. Societatea cunoaşterii.  Knowledge management: hype. 53(12)  Bock.SISTEMEteoretice. (2006). permițând cetățenilor să‐şi  întărească  baza  economică.. Journal of the American Society for  Information Science and Technology.   E­Learning and Knowledge Technology. Sabherwal. R. (2005). vol. pag.. Fezabilitatea soluțiilor de KM în e‐guvernare se  bazează  pe  abilitatea  şi  disponibilitatea  guvernelor  de  a  investi  în  tehnologiile informaționale necesare. 25 (1)...   Review: Knowledge management and knowledge management systems: Conceptual  foundations and research issues... Challengies and  Benefits. D.  care  preîntâmpină  problemele de acces la informație.   Aplicațiile  de  managementul  cunoştințelor  sunt  utilizate  cu  precădere în sectorul privat.  obținând  resurse  educaționale  şi  resurse  guvernamentale  care  anterior  nu  au  fost  disponibile.. MIS Quaterly. 18(1). Ct. MIS  Quaterely Journal. Communications of the AIS. Leidner. I. et al.  SUA)  consideră  managementul  de  conținut  ca  o  aplicație  esențială. Concluzii Disponibilitatea cunoştințelor şi informațiilor prin Internet oferă un  potențial semnificativ pentru dezvoltarea țărilor.  Behavioural Intention Formation in Knowledge Sharing: Examining the Role of  Extrinsic Motivators.  centrul  aplicațiilor  de  KM. G.   Organizational knowledge management: A continecy perspective. Content Management  Managementul conținutului se concretizează în sisteme proiectate  pentru  a  face  utilizatorii  mai  ‘cunoscători‘  (sau  cel  puțin  mai  informați)  oferindu‐le accesul on‐line la documentația multor organizații. M.  Limitările  economice  cer  guvernelor  din  țările  în  curs  de  dezvoltare  să  găsească  soluții  pentru  a  beneficia de avantajele sistemelor de management al cunoştințelor.  Multe  guverne  (de  ex.29.W. Sun Trust Report      146 . (2001). R. or help?. Social Psychlogical Forces and Organizational Climate.1   Brătianu.C. În vol. D.  editor Roşca I.   Bibliografie  Alavi. 2011) Cuprins d. D.   Dinamica generării şi transformării cunoştinţelor. M.   4. (2002). hope.   Knowledge Management Systems: A descriptive Study of Key Issues. Journal of  Management Information Systems. 107‐136  Alavi. (2000). Leidner.  Becerra‐Fernandez.. 23‐55  Blair..  Close. no.C.

 M.tr/~is526/course_material/papers/The%20New%20Society% 20of%20Organizations‐Drucker‐1992. (editori) (2004). (1999).D.  Corporate Longitude.   Views on knowledge and knowledge management. S.2007  Edvinsson.2008  Gupta. D. (editori) (2004a). (1992). Vol..13‐15. J.com/100. Bulletin of the American Society for Information Science. Idea Group Publishing  Huotari. (2003)   KMWorld’s 100 companies that Matter in Knowledge Management 2003. Electronic Journal of Knowledge Management. (2006).   KM: hope. S. ECSC‐EC‐EAEC  Brussels‐Luxembourg.. Accesat în  10. L.2.  Managing Knowledge for Innovation: The Case of Business­to­Business Services. Iivonen. Information  Systems Management.01. Organization Science. Brown..21‐33  Liddy..   Bridging epistemologies: The generative dance between organizational knowledge  and organizational knowing.381‐400.11.cfm      147 . pag. Suresh.pdf.htm Accesat în 10. (1996)   Data Mining and Knowledge Discovery in Databases. Online http://www.  Di Mattia. P. p. Idea Group Publishing  Leiponen.11‐22  McKellar. Library Journal. Online: ftp://ftp. U.  pag. K.  BookHouse Publishing  European Commission. N. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.K. 33  Drucker. A.  Mahesh.ii.2008  Fayyad. Idea Group Publishing  Gupta.   Integrating knowledge and processes in a learning organization. Scott. J.  Journal of Product Innovation Management  Levine. 122(15). (2004). Directorate‐general for Enterprise (2004).  39. 2011) Cuprins Cook. (2000). Uthurusamy. Communications of the ACM. pag.. 27.. I. 11.doc Accesat în 15.D. Sharma... 1. KMWorld.L. issue 2.cordis..A. S.  Innovation Management And The Knowledge ­ Driven Economy.   The new society of organizations. (1999). (editori) (2004b). 15 September. R. 18(1).01.kmworld.  Grey. H.   Trust in Knowledge Management Systems in Organizations. N.4.lu/pub/innovation‐ policy/studies/studies_innovation_management_final_report. M. hype or harbinger?.   www.  http://www. J. 10 No.edu.SISTEMEteoretice. L.km‐ forum. What you need to know to navigate the knowledge economy. pag. (2001).D..K.   What is the K in KM Technology. E.  vol.K. (2002). Sharma S..   Text Mining. 24‐26....   Creating Knowledge Based Organizations.metu.   Intelligent Enterprises of the 21st Century.org/what_is. (2002).

   The Knowledge­Creating Company: How Japanese Companies Create the Dynamics  of Innovation.Takeuki. o cale spre performanţă. N. Copenhagen.. Information Today Inc. Ioniță. Hershey...Technology Analysis &  Strategic Management. (Editori). pag. York: Routledge      148 . ASIS Monograph Series. I.. (2000). The Electronic Journal on Information Systems in  Developing Countries. Editura Economică  Srikantaiah.com. 65(2). K. (2005).. H. et al. Ed.   The e­volving organization. T. (2001). Editura  Cartier   Nonaka. pag.   Knowledge­based enterprise.   Knowledge management meets future information users. J.   Informatică şi management.   From know­how to show­how? Questionings the role of information and  communication technologies in knowledge transfer.  Inquiering organizations.   Enhancing E­government in Developing Countries: Managing Knowledge through  Virtual Communities. (2005).  Stratigos.(1999). K. I. În Courtney et al. N.47‐58  Roberts... 23‐25 June.. Universitară. (2005). D. (2000). Management Accounting.  25(1)..SISTEMEteoretice. (2000). issue 4 http://www.. M. București  Roșca. A.   Competitive advantage in world class organizations. M.org  Wickramasinghe. (2007). PA: Idea Group Publishing.K. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. et al. 12(4).. Online www. pag. (2003).. pag. 14. I. (2000). (1995).   The phenomen of duality: A key to facilitate the transition from knowledge  management to wisdom for inquiring organizations. 22‐26  Wagner.   KM for information professionals. Ivey Business Journal. ed. (2000).Gh.429‐443   Radu. C.brint.. V..   Knowledge creation in focus groups: Can group technology help?  Information&Management.65‐67  Swan.. et al..   Societatea cunoașterii. et al. Oxford University  Parent. SUA  Wickramasinghe. Denmark  Thorne.  Hershey. I.  78(3).  Managementul cunoştinţelor.   Knowledge management:The next fad to forget people ? Proceedings of the 7th  European Conference in Information Systems(ECIS). Theories and fundamentals.ejisdc. Von Lubitz. 2011) Cuprins Moore. vol. Un ghid pentru comunităţile de practicieni.. pag. Idea Group Publishing. 25‐28  Munteanu. 38. Smith. (2006).

  flexibilă. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.      149 . inteligent.  către  care  tindem.  transmiterea  şi  asimilarea  cât  mai  rapidă  a  cunoştințelor.  Accent  deosebit  se  pune  pe  captarea  a  cât  mai  multor  idei.  Care sunt atributele pe care ar  trebui să le întrunească o  localitate care doreşte să  ajungă la acest nivel? Cum pot  contribui soluțiile software  adoptate la dezvoltarea  oraşelor? Care este potențialul  oferit de sofware‐ul de tip open  source? Acestea sunt câteva  dintre întrebările la care  încearcă să răspundă lucrarea  de față.  Dacă  privim  spre  anumite  state  şi  la  ritmul  în  care tehnologia a transformat numeroase aspecte ale vieții contemporane.  culturii.  pe  codificare.  aspectelor  politice  şi  mediului  înconjurător. bazat pe cunoştinţe O viziune a centrelor urbane  ale viitorului.  în  care  se  învață  continuu  şi  care  generează  cunoştințe  —  sunt  caracteristici  ale  unei  societăți  ideale.  DE TIP OPEN‐SOURCE  CAMELIA MARGEA  1.  de  structurare.  Drept  urmare. 2011) Cuprins   SPRE „KNOWLEDGE CITY”   PRIN ÎNCORPORAREA  TEHNOLOGIILOR  COLABORATIVE.  Deşi  cunoştințele  au  fost  prezente  permanent  în  viața  omului.  noi  valențe  sunt  oferite  educației.  punerea  în  practică  şi  generarea  altora  noi.  Experiența  celor  care  sunt  cu  un  pas  înainte  devine  astfel un element de luat în considerare.  guvernării. Termeni de descriere a oraşului viitorului: modern.  în  prezent  o  provocare  deosebită  este  ridicată  de  perfecționarea  metodelor  de  gestionare  a  cunoştințelor.  ordonare  şi  prezentare  a  volumului imens de informații rezultat din surse tot mai abundente şi mai la  îndemână. care au la bază  capitalul uman este  întruchipată sub denumirea  de  “Oraşele cunoaşterii”  (“knowledge cities“ sau “the  cities of knowledge”).  Societate  inteligentă.  ea  pare  să  se  fi  conturat  deja.  economiei.SISTEMEteoretice.  pentru  a  dispune  de  ele  la  momentul  potrivit  şi  a  câştiga  avantajul  competitiv  de  care  au  nevoile  organizațiile  actuale.

  • cultură deschisă. 2004.  incluzând  toate  facilitățile  şi serviciile culturale.  viziunea  centrelor urbane ale viitorului. în sensul unei capacități sporite  de a susține relații comerciale durabile cu alte piețe. în ideea atragerii de fonduri.  la  infrastructura  de  transport  de  persoane.  bine  dezvoltat. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Literatura  de  specialitate  menționează  printre  criteriile  care  sunt  indispensabile  pentru  un  centru  urban modern.  aceste  informații  vor  fi  completate  cu  alte  date  pentru  a‐i  determina  pe  liderii  oraşului să planifice şi să realizeze o revitalizare urbană susținută.  bunuri şi informații.  • economie  cu  o  masă  critică  suficientă  pentru  a  sprijini  specializarea competitivă de nivel mondial.  • accesul şi conştientizarea pieței. Viziunea      150 .  • un  design  urban  şi  o  arhitectură  care  să  încorporeze  noile  tehnologii. bine dezvoltat (Ergazakis. 2011) Cuprins Pentru  edilii  oraşelor  şi  administrațiile  publice  locale.  este  oraşul  modern.  • servicii publice prompte şi creative.  În  acelaşi  timp.  Literatura  de  specialitate  din  România  foloseşte  însă  adesea  termenul de oraş inteligent. pe care le vom descrie în continuare.  • rețele de influență comercială.SISTEMEteoretice.  • strategie  fundamentală  de  educație.  Indiferent  de  terminologia  adoptată.  Cristina Alpopi denumeşte caracteristicile oraşului viitorului:  „Oraşul viitorului este un oraş bazat pe cunoaştere.  • oferirea  unui  acces  eficient.  În  aceeaşi  idee. un oraş în care  fiecare  dintre  caracteristicile  care  coexistă  în  cadrul  lui  este  dublată  de  o  bază  de  informații  care  transmite  în  timp  real  informații  către  rezidenții  oraşului.  Un stadiu premergător transformării unui oraş într‐un oraş bazat pe  cunoaştere. p.  divers  şi  competitiv  din  punct  de  vedere  al  costului. tolerantă şi bazată pe merite şi o societate cu  grad mare de incluziune.  în  lucrarea  „Oraşul  prezent‐oraşul  viitorului”.  • cultură de afaceri. către cei care muncesc în oraş şi cei care vizitează oraşul şi care îi  va  ajuta  cu  informații  pentru  deciziile  lor  zilnice. care au la bază capitalul uman are un nume:  “Oraşul  cunoaşterii”  (“knowledge  cities“  sau  “the  cities  of  knowledge”)  –  într‐o  traducere  mot‐à‐mot  şi  care  se  pliază  pe  sintagma  „societății  cunoaşterii”.  se  pune  accentul  pe  câteva  direcții‐cheie de dezvoltare urbană. în acelaşi timp şi colaborativă şi competitivă.6):  • un înalt nivel de trai.

 cât  şi cel privat  aduc valoare cunoaşterii.  Noiembrie  2006.  Gratz.  Centrul  de  Cercetare  în  Administrație şi Servicii Publice.  Approaches.  hrănesc cunoaşterea.  Austria:  http://www.  printre  care  OECD.ase.  în  care  Francisco  Carillo  (2006)  dă  următoarea definiție:  „Oraşele  cunoaşterii  sunt  oraşele  ce  au  o  economie  care  produce  exporturi  de  valoare  adăugată  mare. cheltuiesc bani  pentru a sprijini diseminarea şi descoperirea cunoştințelor (pentru învățare  şi inovare). în Cercetări practice şi teoretice în  managementul  urban.  care  aduce  laolaltă  cercetările  din  domeniul  dezvoltării  urbane.  Experiences.pwm.  Experiences. 2007      151 .  http://www. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  dar  să  vedem  ce  semnificație  are  atributul  „cunoaştere”  asociat  termenului  de  oraş?  Revenim  pentru  acesta  la  lucrarea  consacrată  acestui  domeniu  –  “Knowledge  Cities:  Approaches.  Nr.  UNESCO.  identifică  următoarele  atribute  ale unui oraş al cunoaşterii:  • oferirea  accesului  la  noile  tehnologii  de  comunicație  tuturor  cetățenilor. În aceste sectoare.  a  numeroase  planuri  strategice  de  acțiune  ce  au  în  centru  cunoaşterea  vine  în  sprijinirea  acestei  transformări  societale. şi exploatează cunoştințele pentru a crea produse şi servicii care  adaugă valoare şi creează bunăstare. atât sectorul public.  and  Perspectives”.  prezentare  regăsită  la  adresa  Platformei  de  management  al  cunoştințelor  a  Know‐Center  GmbH.  setul  de  caracteristici  anterior  enumerate  pentru  oraşul  modern.at/index.php?id=30&content=5920.  Butterworth‐Heinemann.  2006.”  La  începutul  lui  2005  erau  identificate  la  nivel  mondial  65  de  programe  de  dezvoltare  urbană.  tehnologiei şi a forței creierelor.ccasp.  bine  dezvoltat.” 1  Societatea  cunoaşterii  sau  bazată  pe  cunoaştere  este  o  sintagmă  deja  îndelung  uzitată. Catedra de Administrație  şi  Management  Public.  În  această  idee.2)  şi  Ergazakis  (2004.7).  1. Facultatea de Management.SISTEMEteoretice.  Adoptarea  de  către  organizații  internaționale  importante.  Experiences.  Banca  Mondială.  se  modifică  şi  se  completează.  desemnate  formal  ca  şi  oraşe  ale  cunoaşterii 2 .  and  Perspectives.  Gonzalez  Ovalle  (2004.  creată  prin  intermediul  cercetărilor.  Anul  I.  revistă  electronică.  and  Perspectives”.                                                               1 Cristina Alpopi – “Oraşul prezent‐oraşul viitorului”.  ASE‐Bucureşti.ro/  managementurban/   2 Cifre oferite în prezentarea cărții lui Francisco Carillo – “Knowledge Cities: Approaches. accesată în noiembrie.  p.  p. 2011) Cuprins predominantă […] este aceea ca liderii să aibă drept scop menținerea unui  echilibru şi că succesul unui oraş nu poate fi realizat pe seama altuia.  studiile  urbane  şi  planificarea  cu  ajutorul  managementului cunoştințelor şi a capitalului intelectual.

2011) Cuprins • excelența în cercetare. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  creare şi inovarea să fie elementul central al dezvoltării oraşului. care oferă platforma pentru noile bunuri  • • • • • • şi servicii bazate pe cunoaştere.  combinate  cu  o  cultură  care  să  încurajeze  şi  să  susțină  partajarea cunoştințelor şi drepturile şi libertatea umană).  legături permanente între universități/firme/creare.   • societali  (standard  de  viață  şi  educație  de  nivel  ridicat.  existența de centre civice deschise diversității şi care pun accent  pe relațiile față‐în‐față. într‐un mod sistematic.  • mediul  de  activitate  (mediul  de  afaceri  şi  nevoile  pieței.      152 .   • tehnologici (infrastructura TIC cu un grad înalt de accesibilitate  şi  cetățeni  cu  competențe  digitale  de  nivel  ridicat  –  pentru  a  beneficia de tehnologii).  şi  o  implicare  mai  mare  a  comunității  la  luarea  deciziilor ce implică protecția mediului.  atrage  şi  reține  cetățenii  cu  abilități  deosebite în diferite domenii de activitate.  abilitatea  de  a  genera.  cu  luarea în considerare a sectorului privat şi al ONG‐urilor) – nu în  ultimul rând.   • politici (dorința politică şi cadrul legislativ corespunzător).  Aceste  grupe  de  factori.   • strategici (viziune strategică directoare şi planuri de dezvoltare  care să includă şi să ia în considerare noul statut al oraşului).  împreună  cu  elementele  de  structură  a  conceptului  de  oraş  al  cunoaşterii  prezentat  într‐o  definiție  anterioară  sunt ilustrate grafic în Figura 1. eficient şi eficace.  ce  pot  fi  atrase  şi  prin acțiuni de marketing).SISTEMEteoretice.  oferirea de instrumente prin care cunoştințele să fie făcute mai  accesibile cetățenilor.  Procesul  complex  şi  îndelungat  de  transformare  al  unui  centru  urban  într‐un  conglomerat  de  cunoaştere  se  poate  axa  pe  urmărirea  a  şase factori:   • financiari  (asigurarea  resurselor  financiare.  capacitate  sporită  de  a  îmbunătăți  şi  a  redresa  mediul  înconjurător.

 K.SISTEMEteoretice. Knowledge  Management in Theory and Practice. Psarras. p.  Baquir  şi  Kathawala  (2004)  construiesc  un  model  denumit  “casa  cunoaşterii”. 2011) Cuprins Figura 1 – O reprezentare abstractă a unui “Oraş al cunoaşterii”  Sursa:   adaptare după Ergazakis. J (2004).  pentru  a  veni  în  întâmpinarea  nevoilor  specifice  cetățenilor  din  oraşele      153 . “Towards  knowledge cities: conceptual analysis and success stories”. Nr. Elsevier.. Rolul tehnologiilor colaborative şi a celor de tip opensource pentru dezvoltarea oraşelor Oprindu‐se  asupra  componentei  tehnologice.. K. (2005). 8.  dintre  cele  şase  amintite. 8. 5. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Journal of  Knowledge Management. Vol. Dalkir. care – spun ei – poate reprezenta baza tehnologică ce ar putea  oferi  suportul  necesar  pentru  crearea  şi  managementul  cunoştințelor.43      2. Metaxiotis. p. K.

 N. http://www.  dar  şi  la  nivelul  instituțiilor  locale. accesat în 20 noiembrie 2007  4  un  argument  care  vine  să  sprijine  această  afirmație  este  eLiberatica  –  o  conferință  anuală  dedicată  Software‐ului  Free  şi  Open  Source. 4                                                               3  Situația  este  prezentată  sugestiv  de  articolul  “Open  Source  de  România  frate  cu  Robinson Crusoe”. Nr. atât la nivel individual (învățând pe tot parcursul  vieții). 91/decembrie 2006. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.      154 . Kathawala.marketwatch.SISTEMEteoretice. Journal of Knowledge Management. dar  anul 2007 pare să fie un debut bun către această alternativă software. p.agora. prezentat în revista Market Watch – soluţii  informatice pentru management. autor: Chirtoaca. M.ro  /index. Y. 86  În contextul tehnologiilor ce pot fi adoptate pentru sprijinirea unui  viitor bazat pe cunoaştere.rosi. 8..  Figura 2 – “Casa cunoaşterii”    Sursa:   adaptare după Baquir. (2004).  Modelul  abstract  al  unei  asemenea  case  este  construit  din  tehnologii structurate ca în Figura 2. 2011) Cuprins cunoaşterii.  numeroase  inițiative  de  tip  „software  deschis”  au  fost  lansate  în  ultimii  ani  la  nivel  mondial. Vol. 5. această tehnologie a fost aproape invizibilă la niveluri oficiale 3 .  în  parteneriat  cu  Agora  Media (www. nr.ro  ). “Ba for knowledge cities: a  futuristic technology model”.ro) .  La  nivel  național. Tudor.php?do=2&tl=0&ar=2575&viz=true.  organizată  de  Romanian  Free  Software  and  Open  Source  Initiative  (ROSI  –  www.

cospa‐project.  coordonați  de  Free  University  of  Bolzano‐Bozen 6 .  Reunind  un  număr  de  cincisprezece  parteneri  europeni. sintagma completă fiind Free/Libre/Open­Source Software (pe scurt FLOSS)  8      155 .  un  rol  deosebit  îl  are  educarea.  atât  pentru  productivitatea  personală.  Rămânând  în  domeniul  tehnologiilor  informatice.  lucrare  publicată  de  OLCOS  –  Open  eLearning  Content  Observatory  (proiect  finanțat de Comisia Europeană în perioada ianuarie 2006‐decembrie 2007)  Sub  această  denumire  sunt  adesea  avute  în  vedere  categoriile  Open  Source  &  Free  Software. în perioada  ianuarie  2004‐iunie  2006. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  adaptabilitatea  şi  transparența  în  funcționare  pe  care  o  dă  această  categorie  de  software.it   7  studiul  OECD‐CERI. prin eliminarea impedimentelor digitale posibile.  Acest  studiu  a  fost  inițiat  atât  în  ideea  reducerii  dramatice  a  costurilor  implicate  de  procurarea  diferitelor  licențe  software.  formarea  cetățenilor în general şi a pregătirii acestora pentru a utiliza tehnologia de  vârf 7 .  2007:  „Giving  Knowledge  for  Free  –  The  Emergence  of  Open  Educational Resources” şi „Open Educational Practices and Resources OLCOS Roadmap  2012”.  dată  de  utilizarea de tehnologii recunoscute ca fiind transparente şi sigure.  2.  în  contextul  dezvoltării  oraşelor  cunoaşterii. 2011) Cuprins Consortium  for  Open  Source  Software  in  Public  Administration  (COSPA) 5  – este unul dintre proiectele derulate la nivel european.  proiectul  a  studiat  pe  larg  problematica  introducerii  software‐ului  open  source  şi  a  standardelor  de  date  deschise  (Open  Data  Standards  ‐  ODS).  dar  şi  pentru  managementul  documentelor  în  Administrațiile  Publice  Europene.SISTEMEteoretice.unibz. s‐a dovedit a  avea un potențial deosebit în acest sens.  dar  şi  pentru  a  beneficia  de  versatilitatea.1 Cazul regiunii Extremadura (Spania)  Cazul regiunii Extremadura din Spania este unul recunoscut la nivel  mondial ca fiind cel mai important efort public făcut în domeniul sofware‐                                                              5 http://www.  • pentru  AP:  sporirea  încrederii  şi  confidențialității.  Beneficiile întrevăzute de acest consorțiu sunt:  • pentru  cetățeni:  să  nu  mai  fie  nevoiți  să  cumpere  software  proprietar  pentru  accesarea  informațiilor  şi  serviciilor  furnizate  de Administrațiile Publice (AP) – ceea ce se presupune a duce la  o creştere a accesibilității serviciilor publice.org   6 www. Categoria de software denumită generic Open Source 8 .  • pentru afaceri: a se bucura de un acces îmbunătățit la serviciile  de guvernare.case.

 Transferability.  Partidul  care  era  la  putere  a  considerat  că  una  dintre  modalitățile  de  plată  a  datoriilor  datorate  comunității  internaționale  este  acordarea  accesului  deschis  către  toate  beneficiile.  http://www. OECD‐CERI.  cu  accentuarea  conectării  cu  firmele  şi  instituțiile  sociale.  în  săraca  regiune Extremadura a Spaniei. Idem ‐ Vision. “Techno‐literacy & Free Source  Software GNU/Linex for  everybody”‐  project  Summary.  3‐6 decembrie. 2007. citat în „Giving Knowledge for Free  – The Emergence of Open Educational Resources”.pdf. Objectives and Goals.  Deşi  era  cea  mai  săracă  regiune a Spaniei. în toate domeniile  administrației  publice.  În  acest  final.  http://www. în “Advances  in  Technology­Based  Education:  Towards  a  Knowledge  Based  Society“  ­  Proceedings  of  the  II  International  Conference  on  Multimedia  and  Information  &  Communication  Technologies  in  Education.stockholmchallenge.  numită  Linex 12 .62  10Vezi şi Stockholm Challenge.  Cazul Extremadura  Prin  intermediul  fondurilor  oferite  de  Comisia  Europeană. p.  2003. cultura deschisă şi cunoştințele deschise.  Versiuni  succesive  au  adaptat  această  distribuție  nevoilor  specifice  ridicate  de  utilizatorii  din  domeniul  educației. extinse facilități de training în  domeniul  TI  pentru  toți.  şi  pare  să  fie  încă  de  neegalat 9 . politica publică deosebit de consistentă privind utilizarea şi  dezvoltarea de software open source.                                                               9  Pedrό.  J.  Alegerea  software‐ului  de  tip  open  source  a  rezultat  inițial  dintr‐o  analiză financiară a costurilor şi oportunităților.  şi  cel  public. accesat în octombrie 2007  12Stockholm Challenge.SISTEMEteoretice. OECD. care arătau că s‐ar economisi  în  acest  fel  aproximativ  30 milioane  de Euro.  guvernul  a  creat  propria  distribuție  de  Linux.  A  Case  Study  of  the  Interplay  between Government and Universities in the Production and Use of Open Educational  Resources in Higher Education”. A fost lansat un plan format din cinci paşi consecutivi.Méndez‐Vilas. 2011) Cuprins ului  open  source.  A.  Parlamentul  regional  a  stipulat  apoi  printr‐un  mandat politic ca întreg guvernul să migreze toate aplicațiile software folosite  în  diferite  domenii  publice  către  variante  open  source  echivalente. noiembrie.se/data/techno_  literacy_free_sour  11Ricardo Luengo González. ibidem      156 .  au făcut din experiența acestei regiuni un real succes.  echipamente  şi  pregătire.  Badajoz. au fost posibile numeroase investiții în tehnică  şi  infrastructură.  chiar  şi  în  întreprinderile  mici  şi  mijlocii.A.  Spania.  apoi în domeniul serviciilor de sănătate şi în cele din urmă.  sănătății.todowebextremadura.  (2006)  „The  Spanish  Region  of  Extremadura.  J.  F.  în  termeni  de  dezvoltare  de  software  şi  resurse  deschise  de  cunoaştere.  care  se  poate  descărca  liber  de  pe  internet. ci şi în America Latină 10 .Mesa  González  (Editori).  com/papers/679. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  urmând  astfel calea deschisă de sectoarele educaționale şi de sănătate.Mesa  González. răspândind rezultatele  eforturilor nu doar în regiunea Extremadura. incluzând  investiții publice în infrastructură şi serviciile TI. Juan Arias Masa şi Miguel Angel Martín Tardío “Detection of  Necessities and Definition of Characteristics for the Implementation of an Autonomous  System for Maintenance of Computer Classrooms in Primary Education”.  Software‐ul  open  source  a  fost  utilizat mai întâi într‐un vast sistem de computere din sistemul educațional 11 .

   Concretizarea  fizică  este  o  hartă  interactivă  (Figura  3).  cercetătorii  americani  de  la  SENSEable  City  Laboratory.  În  general.  rapoarte.  care  îşi  schimbă  permanent  conținutul. în vederea producerii de resurse educaționale de tip deschis şi pentru a  face aceste resurse disponibile întregii populații.mit.  Guvernul  caută  acum  măsuri  inovative  pentru  a  promova  această  cultură.  şi  care oferă informații în timp real despre viața urbană.  cel  puțin  ideea  de  actualizare  permanentă.  Acest  caz  a  dovedit  că  alternativa  open  source  este  de  luat  în  considerare ca o nouă frontieră.  în  special  de  ordin  material.  pe  baza  principiilor  web‐ului  semantic.                                                                13Marius Cosmeanu.  2. categoria “Ştiință şi tehnologie” şi site‐ul oficial al proiectului SenseAble City Lab  –  “WikiCity  –  how  can  a  city  perform  as  an  open‐source  real‐time  system”.  şi  ideea  de  oraş  al  societății  cunoaşterii.  Tradițiile. 30 Septembrie  2007. în  general starea mediului urban.html      157 .  resursele  disponibile  la  un  moment  dat  (financiare  şi  umane)  –  aşa  cum  se  observă  şi  în  „cazul  Extremadura”–  îşi  pot  pune  amprenta  asupra  perceperii  şi  utilizării  sau  neutilizării  lor. barurile mai puțin aglomerate. S‐a făcut astfel „un pas important în cunoaşterea  mai exactă a pulsului la care trăieşte o metropolă” 13 .  stocat  pe  serverele  publice.  hărțile  interactive  având  posibilitatea  de a arăta cea mai scurtă rută spre casă.ro . “Wiki City: oraşul interactiv”.2 Proiectul Wiki City   Îmbinând  un  concept  binecunoscut  din  spațiul  Internet‐ului  –  de  altfel  o  variantă  de  expansiune  a  sofware‐ului  social  de  tip  open  source  –  mai  precis  tehnologia  Wiki.  de  informare  pasivă  (găsirea  de  informații  stocate  în  diverse  baze  de  date  de  tip  catalog  sau  directoare  pe  diferite  domenii)  şi  activă  (documente  periodice. 2011) Cuprins Cazul Extremadura (continuare)  Acelaşi  mandat  politic  din  partea  parlamentului  anterior  menționat  a  împuternicit guvernul să ofere accesul liber la tot conținutul legat de cunoştințe.  broşuri  informative  etc.SISTEMEteoretice.  au  dat  naştere  unui  proiect denumit Wiki City.  punând  la  mijloc  stimulente.cotidianul.edu/wikicity/index.)  –  oferite  prin  mecanisme  directe  (centre  de  informații. în www. şi că pornind de la o utilizare pe scară largă  a  software‐ului  open  source  pentru  crearea  unei  culturi  deschise  cunoaşterii.  practicile  locale.  http://senseable. Acest proiect face ca  oraşul  interactiv  să  devină  realitate.  regiuni sărace se pot îndrepta spre realizarea societății bazate pe cunoaştere.  de  exemplu)  sau/şi  indirecte  (mediatizare  tip  reclamă  sau  intermedierea  de  către  diferite  organizații  ale  societății  civile)  nu  trebuie  pierdută niciodată din vedere.  din  cadrul  Institutului  de  Tehnologie  din  Massachusetts  (MIT). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

jpg    În  sprijinul  conceptului  a  venit  şi  numărul  tot  mai  mare  de  utilizatori  ai  telefoanelor  mobile  sau  ai  sistemelor  GPS.  care  i‐au  ajutat  pe  cercetători să monitorizeze mobilitatea orăşenilor. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 2011) Cuprins Figura 3 – Interfața Wiki City Rome (sectiune) Sursa: http://senseable. unde pe o pagină de Internet cu imaginea hărții capitalei italiene  au  fost  prezentate  pe  data  de  8  septembrie  2007. Prima testare a avut loc  la Roma.edu/wikicity/rome/images/WikiCityRome‐Interface.  poziția  mijloacelor  de  transport  în      158 .mit.  în  timp  real.  locurile  principalelor  evenimente  din  oraş.SISTEMEteoretice.

 o imagine a hărții interactive a fost proiectată  într‐una dintre principalele piețe ale Romei. Eindhoven.  informații  în  timp  real  tip  RSS. N. Journal of Knowledge  Management. (2004). WEB 2. but I shall still have it. web semantic.  printre  care  Copenhaga şi Amsterdam. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Voi  încheia  citând  două  nume  de  rezonanță.  http://senseable.  Wikipedia. Manchaster. M.  ”European Cities in the Knowledge Economy: The Cases of Amsterdam.  a  unui  număr  mare  de  surse  de  informații.pdf..  citate  prin  care  consider că sunt sintetizate cele prezentate în această lucrare: „Computing  is  not  about  computers  anymore.  “Ba for knowledge cities: a futuristic technology model”. 5.edu/wikicity/papers/wikicity‐at‐ cupum2007.  Dortmund. Peter M. 83‐95  Berg. too.  “WikiCity:  Real‐Time  Location‐ Sensitive  Tools  for  the  City“.  De asemenea.  Carlo  Ratti. van den.  Această  idee  este  prevăzută  pentru  a  fi  aplicată  şi  în  alte  oraşe  partenere  cu  americanii  de  la  SENSEable  City  Laboratory. susțin realizatorii. J.  Proiectul  reprezintă  o  concretizare  remarcabilă  a  numeroase  direcții de dezvoltare în domeniul tehnologic: hărțile interactive (gen Google  Maps). în toate domeniile vieții sociale sunt premize ale creării de regiuni  bazate  pe  cunoaştere  şi  pentru  construirea  a  ceea  ce  se  denumeşte  prin   sintagma „societatea cunoaşterii”..mit. you will be  one penny richer and I’ll be one penny poorer. pp. you  will have a new idea. Pol. au  spații  în  aer  liber  şi  o  rețea  de  transport  în  comun  corespunzătoare  obiectivul  principal  al  proiectului. 2011) Cuprins comun  şi  traficul  pietonilor. rolul TIC nu este unul exclusiv) şi „If I give you a penny.  Bibliografie  Baquir. Nr. Ashgate                                                               14Francesco  Calabrese. Willem van Winden. p. Y. Vol. Münster.  şi  anume.  aşa  cum  rezultă  din  cele  expuse  în  această  lucrare. Helsinki.3‐4      159 .  Kristian  Kloeckl.  It  is  about  living”  –  Nicolas  Negroponte  (fără  a  omite  să  subliniem  că. Munich.  Autobuzele  dotate  cu  sisteme  GPS  şi  telefoanele  mobile  ale  pietonilor  au  oferit  neîntrerupt  informații  despre  fluxul urban. Rotterdam and  Zaragoza” — EURICUR Series. e‐Business.  acela  de  a  studia  şi  de  a  cunoaşte caracteristicile mobilității oamenilor în spațiul urban”.0 sunt doar câteva. 14  În  sensul  oferirii  unui  suport  cultural  deschis  cunoaşterii.  conştientizarea  tuturor  cetățenilor  în  general.  sisteme  de  transport  inteligente. Paulus Woets (2005). L. Kathawala. „pentru că numai acestea.” (Albert Einstein). But if I give you an idea. 8.SISTEMEteoretice.

 în www. 2007  *** “El Plan de Alfabetización Tecnológica y Software Libre de Extremadura”. (2005). K.ro .  http://www. Gratz.  http://senseable. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.mit. ISSN 1842‐5712. Nr. M. S. Psarras.nccextremadura. Metaxiotis.at  .  “Săptămâni sau click‐uri pentru certificatul de urbanism?”.   “Open Source de România frate cu Robinson Crusoe”.pdf  Carrillo. disponibilă online la adresa http://www. Cluj‐Napoca. ISSN: 1841‐ 9704.   “Wiki City: orasul interactiv”. pp.ro/index. 5.ro/   Consortium for Open Source Software in Public Administration: http://www. F.ro/managementurban/   *** “Oraşul – Revistă de cultură urbană”. 2007  SenseAble City Lab – “WikiCity – how can a city perform as an open‐source real‐time  system”. Tipografia STUDIA. J. A. 2007  *** „Open Educational Practices and Resources OLCOS Roadmap 2012”.org//index. 107‐127  Vişan. Elsevier. Experiences. and Perspectives”. ‐ editor (2006). 9/octombrie 2007. http://www. pp. Nr.  http://www. 8. J (2004). 8. (2004). Marius.pwm. accesat în noiembrie.  OECD‐CERI. 91/decembrie 2006. nr.  “A compilation on resources on knowledge cities and knowledge‐based  development”. Austria: http://www. Salomon.marketwatch.market  watch.edu/wikicity/index. Journal of  Knowledge Management.ro/index. http://senseable. ASE‐ Bucureşti.cospa‐ project. nr. http://www. D.. 2003  *** “Cercetări practice şi teoretice în managementul urban”. 5.ccasp. Butterworth‐ Heinemann  Chirtoaca. Maria..G.   “WikiCity: Real‐Time Location‐Sensitive Tools for the City“. p. Facultatea de  Management. accesat în noiembrie.raise‐eu.  ”Knowledge Cities.cotidianul. în revista Market Watch –  soluţii informatice pentru management. accesat în 20 noiembrie 2007      160 . accesat în 20 noiembrie 2007  Cosmeanu. Journal of Knowledge Management. Centrul de Cercetare în Administrație şi Servicii Publice. OLCOS.  „Knowledge Management in Theory and Practice”. Francesco.org. 2007  RAISE ‐ „Declarația cetățenilor privind oraşul de mâine (Rezumat)”. www. 30 Sep 2007  Ergazakis. Approaches.R. K. revistă electronică.edu/wikicity/papers/wikicity‐at‐cupum2007.php?option=com_frontpage&Itemid=1   *** “Promise and Problems of E‐Democracy: Challenges of Online Citizen Engagement”.org. Tudor. K.  “Towards knowledge cities: conceptual analysis and success stories”.php?do=2&tl=0&ar=2575&viz=true.  OECD Publications. Marquez. Carlo Ratti. 2007  Know‐Center GmbH.ase. J. Vol. M. Kristian Kloeckl. Catedra de Administrație şi Management Public. Vol. numerele 2006‐ 2008.43  Ovalle.  accesat în noiembrie. accesat  în 20 noiembrie 2007  *** “Giving Knowledge for Free – The Emergence of Open Educational Resources”. A.html.php?do=2&tl=0&ar=2575&viz=true.mit.revistaorasul.. 5‐15  Dalkir.SISTEMEteoretice. în revista Market  Watch – soluţii informatice pentru management.. 2011) Cuprins Calabrese.

2011) Cuprins       Secțiunea a IV‐a                              TRANSFORMAREA   GUVERNĂRII  PENTRU  SECOLUL  XXI    .SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.

 4 – stadiul  democrației  interactive  cu  facilități  extinse  privind participarea publică la guvernare. pp. guvernele trebuie  să facă față realității faptului  că secolul XXI cere o  schimbare şi mai radicală.  avizier).  Legat  de  această  etapizare. Apariția societății  bazate pe cunoaştere a creat  un nou imperativ pentru  reformă şi a modificat natura  transformărilor cerute.   În articolul de față ne‐am  propus să prezentăm evoluția  e‐guvernării. surprinzând şi  transformările aşteptate  pentru guvernele din   secolul XXI. Aceste  eforturi au fost adesea  ghidate de un set de principii  liber alăturate. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  este  necesară  observația  că  nu  toate  site‐urile  guvernamentale  parcurg  exact  aceşti  paşi  şi  în  aceeaşi  ordine.SISTEMEteoretice.  În ultimele două decenii  guvernele au început să  depună eforturi pentru a face  față presiunilor puse de  procesul de reformă. Evoluţia e-guvernării Literatura de specialitate oferă mai  multe  abordări  ale  etapelor  prin  care  a  trecut  procesul  de  implementare  a  e‐ guvernării.  3  –  stadiul  de  portal  cu  servicii  online  complet  executabile  şi  integrate  (este  vorba  despre  tipul  ”one‐ stop” de portal guvernamental). fie că e  vorba  de  valuri  ale  e‐guvernării. cunoscut sub  numele de ”noul  management public” în cadrul  căruia lecțiile din cadrul  sectorului privat se aplică  guvernării. Fie că e vorba de stadii. 2011) Cuprins   DE LA  E‐GUVERNARE   LA  T‐GUVERNARE  DOINA DĂNĂIAȚĂ  1.  Unii autori (vezi West 2005.      163 .  constatându‐se  o  varietate  de  moduri  prin  care a evoluat e‐guvernarea.  începând  cu  anul  2000  acestea  arată  progresele  înregistrate de fiecare țară. 8‐ 12)  au  identificat  patru  stadii  generale  ale   e‐guvernării: 1 – stadiul de afişare pe Web  (o  traducere  exactă  a  denumirii  originale  de ”billboard stage” ar fi stadiul de panou. 2 – stadiul de furnizare parțială de  servicii  on‐line. În  ciuda eforturilor semnificative  din perioada anilor 1990 de a  veni în întâmpinarea nevoii de  a opera într‐o lume mult mai  dinamică.

  oferind  acces  la  importante  fonduri structurale pentru realizarea acestui deziderat.  dar  într‐un  ritm  lent.  trecerea  de  la  stadiul  incipient  al  apariției  pe  Web  la  stadiul  cel  mai  avansat  al  democrației  interactive reprezintă evidența indubitabilă a schimbării transformatoare a  guvernării bazată pe TIC.   Schimbarea  incrementală  din  primele  două  stadii  constă  în  încorporarea  noilor  tehnologii.  prezentăm  în  figura  1  viziunea  acestuia  asupra  caracterului  schimbării  tehnologice  care  a  însoțit  şi  influențat  procesul  evolutiv  al   e‐guvernării. p. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. doar  cele  de  la  nivelul  marilor  oraşe  şi  cele  de  la  nivelul  administrației  centrale  fiind  în  stadiul  al  doilea.  Revenind  la  cele  patru  stadii  ale  e‐guvernării  în  abordarea  lui  Darrell  West. 11    Aşa  cum  se  poate  observa  din  figura  1.SISTEMEteoretice.  Odată  cu  atingerea  stadiului al treilea avem de‐a face o cu o schimbare seculară (semnificativă                                                               zentului volum.  Stadiul 1    Afişare pe  Web  Stadiul 2   Furnizare  parțială de  servicii online  Stadiul 3   Portal de tip  ”one‐stop”  Stadiul 4    Democrație  interactivă  Schimbare incrementală  Schimbare seculară Schimbare transformatoare  Figura 1 – Tipurile de schimbare tehnologică în cadrul evoluției e‐guvernării  Sursa:   prelucrare după West 2005. 2011) Cuprins Dacă  analizăm  evoluția  e‐guvernării  din  România  prin  prisma  încadrării  în  aceste  stadii 1 .  se  constată  că  majoritatea  site‐urilor  administrației publice locale sunt încă blocate în stadiul de ”billboard”.  Considerăm  că  atingerea celui de‐al treilea stadiu şi în România este un obiectiv prioritar al  strategiei  guvernamentale  pe  termen  scurt  (un  orizont  de  timp  de  câțiva  ani) este – mai ales că UE pune presiune pe administrația noastră publică să  țină  pasul  cu  dezvoltarea  altor  țări  europene.  oferind  parțial  servicii  online.  1 Vezi lucrarea Imaginea României în peisajul e­Guvernării la nivel global din cadrul pre‐     164 .

 12    În  baza  raportului  ”Beyond  e‐Government:  the  world’s  most  successful  technology‐enabled  transformations”  (Booz  Allen  2005.  Democrația  participativă  reprezintă  o  utilizare  novatoare  a  tehnologiilor  interactive  în  cadrul  site‐urilor  guvernamentale. tot patru la număr (vezi figura 2). tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  pp.  un  studiu  autorizat  de  Consiliul  Europei  (Booz  Allen. Abia în stadiul al patrulea schimbarea  are  un  caracter  transformator  prin  eforturile  de  încorporare  a  participării  cetățenilor  la  actul  de  guvernare. asistând în acest caz la o transformare a însăşi sistemului  politic şi guvernamental.  În  acest  prim  val  accentul  cade  pe  dezvoltarea  infrastructurii  şi  adaptarea  cadrului  legislativ  pentru  a  încuraja  adoptarea  TIC. dar ne‐revoluționară. p.  Măsurarea  implementării  e‐guvernării  în      165 . 2011) Cuprins şi persistentă).  cele  patru  valuri  din  figura  2  sunt  descrise  prin  caracteristicile  prezentate în continuare.  constituind  oportunitatea  e‐guvernării.  Valul 1 – Promovarea accesului şi a conectivității: Noile tehnologii  ale  informației  şi  comunicațiilor  (TIC)  introduc  noi  capacități.  Guvernele  depun  eforturi  pentru  construirea  infrastructurii  care  să  faciliteze  cooperarea  viitoare.  12‐ 13).SISTEMEteoretice.  Asemănător  cu  viziunea  evoluției  în  stadii  a  lui  West.  2005)  prezintă  evoluția   e‐guvernării în valuri.  Beneficii  Valul 4:  Noua generație de  guvernare  3b: Transformarea  proceselor de  Valul 3:   afaceri  Transformarea   3a: Automatizarea  organizației  proceselor existente  Valul 2:  Furnizarea serviciilor online  Valul 1:  Promovarea accesului   și a conectivității  Timp  e‐Guvernare t‐Guvernare Figura 2 – Evoluția e‐guvernării  Sursa: prelucrare după Booz Allen 2005.

SISTEMEteoretice. se focalizează pe eficiență şi eficacitate.  Măsurarea se axează  pe proporția  serviciilor  guvernamentale online şi pe gradul de sofisticare al acelor servicii. fără  posibilitatea de a le reduce pe cele vechi.  Utilizatorii  dezamăgiți  după  o  primă  experiență  stăteau  deoparte.  Se  amplifică  importanța  automatizării  proceselor  din  back‐office  (spre  exemplu.  Consumatorii  erau  bulversați  de  o  proliferare  a  canalelor  şi  serviciilor  oferite. adică un canal de comunicație adițional. Noile procese contribuie la restructurarea organizației însăşi – crearea      166 .  –  Valul  3b:  Guvernele  reproiectează  în  mod  fundamental  propria  ”afacere”.  erau  incapabile  să  le  ofere.  Valul 2 – Furnizarea de servicii online: e‐Guvernarea este văzută ca  un ‘add on’.  pentru  ca  serviciile  existente  să  fie  disponibile  online  (de  exemplu. în  sensul  creşterii  beneficiilor  pentru  utilizatorul  final  şi  guvernanți.  implementând  procese  mai  inteligente. nu a avut loc fără  suferințe. procesarea reclamațiilor) şi a integrării (atât în cadrul. Măsurarea. în acest caz.  Progresul.  şi  vor  rămâne  în  cadrul  acestuia încă cel puțin câțiva ani.  Concluzia studiului este că majoritatea guvernelor se află în cadrul  celui  de‐al  treilea  val  în  ce  priveşte  e‐guvernarea.  În cadrul celui de‐al treilea val se disting două sub‐stadii:  – Valul 3a: Orientarea principală vizează automatizarea proceselor  existente:  procesarea  reclamațiilor. Costurile totale ale guvernării au  crescut practic datorită susținerii noilor canale electronice costisitoare. 2011) Cuprins cadrul  primului  val  se  axează  pe  evaluarea  dotării  (calculatoare  şi  alte  echipamente) şi penetrarea echipamentelor de acces la Internet.  Valul 3 ‐ Transformarea organizației: Accentul în cadrul acestui val  se mută de la furnizarea de servicii de bază către impactul e‐guvernării. sunt create portaluri ca puncte de reper pentru serviciile  publice  cu autonomie lărgită.  plata  taxei  de  drum). pe care guvernele. luptându‐se  cu  aceleaşi  sisteme  de  realizare  dintotdeauna.  bazate  pe  TIC.  programarea  audiențelor  şi  alte  tranzacții de bază. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  adesea  slab  coordonate  şi  insuficient  adaptate  nevoilor  acestora. Graba în a oferi servicii online a condus adesea la o digitalizare a  front  office‐ului  (interacțiunea  cu  cetățenii  şi  firmele)  fără  o  digitalizare  corespunzătoare  a  back  office‐ului  (eficiența  operațională  internă). cât şi între  servicii).  iar  adoptarea noilor servicii rămânea scăzută. iar accentul principal  este  pus  pe  dezvoltarea  interfețelor  cu  consumatorul.  mai  rapide. bazate pe hârtie. în special în cadrul acestui al doilea val.  În  cadrul guvernului.  Persuasivitatea  interfeței  a  contribuit  la  creşterea  aşteptărilor  consumatorului pentru servicii mai eficace.

  proces  etc.  fără  rebuturi.): termenul lean este folosit adesea alături de concepte precum  producție.  reducerea  poverii  administrative. totuşi autorii au anticipat încă de pe  atunci  apariția  celui  de‐al  patrulea  val  ca  punct  culminant  al  evoluției  guvernării electronice facilitate de TIC.  Pentru  a  face  față  noului  val  este  nevoie  de  introducerea  unei  legislații  mai  bune  şi  a  unor  noi  politici  care  să  reducă  substanțial  necesitatea  de  a  interacționa  cu  guvernul.   Cu  toate  că  analiza  făcută  în  cadrul  studiului  menționat  la  momentul respectiv (2005) nu a scos la iveală decât foarte puține exemple  de guvernări ”luate de al patrulea val”.  negeneratoare de valoare      167 .  organizație. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. se poate concluziona că acele guverne care  regândesc şi transformă fundamental ceea ce fac şi mai ales cum fac.  Extinderea  restructurării  inter‐organizaționale  depăşeşte sferele entităților guvernamentale.  desemnând  caracteristici  precum  specializare.  cât  şi  asupra  cetățenilor  şi  a  mediului de afaceri. În cadrul back‐office canalele tradiționale facilitate de TIC  sunt  mai  uşor  de  integrat.   Valul 4 – Noua generație de guvernare: TIC a pătruns atât de mult  în sfera guvernării. vor fi  cele  care  vor  obține  beneficii  mai  mari.  prin  eliminarea  elementelor/activităților  inutile.  Legat de al treilea val.  canalele  electronice devin tot mai pregnante în cadrul noi generații de guvernare.  fără  pierderi. încât definirea ca entitate separată a e‐guvernării nu mai  are nici un sens.  prin  aceasta  reducându‐se  povara  administrativă  atât  asupra  guvernării.  fuzionarea  acestora  fiind  benefică  pentru  creşterea  calității  serviciilor  către  cetățeni. 2011) Cuprins unor organizații agile 2  sau atribuirea angajaților proprii a unor roluri care să  adauge valoare prin îmbunătățirea eficacității serviciilor oferite. Re‐organizarea este  radicală  şi  depăşeşte  granițele  organizației.  Guvernele trec de la reproiectarea proceselor şi serviciilor existente  la  gândirea  de  noi  modalități  de  atingere  a  obiectivelor  politice  având  ca  suport noile tehnologii ale informației şi comunicațiilor.  În  consecință.  Punctul  forte  în  cadrul  acestui  val  este  reproiectarea  afacerii  şi  nu  tehnologia.  Accentul în cadrul celui de‐al patrulea val se pune pe crearea valorii  publice.SISTEMEteoretice.  cuprinzând şi sectorul privat  şi pe cel al organizațiilor non‐guvernamentale.                                                                 2 Lean organizations (eng.  considerată  doar  un  factor  favorizant.  „curat”.  precum  şi  creşterea  randamentului guvernării..  transformând  structurile  monolitice  tradiționale.

  enigmaticul  „T”  din  fața  cuvântului  guvernare  ne‐a  obligat  să  ne  documentăm  ceva  mai  serios.  nu  pe  furnizorii  acestora  şi  trebuie  livrate  într‐un  mod  coordonat.(sic)  4 Conform Wikipedia. am ajuns și la varianta că T ar pu‐                                                              tea să provină de la Tony. Acest proces poate fie să ne copleşească  (să ne distrugă). glumind cu colegii.  2)  servicii  distribuite. prin folosirea puterii noilor tehnologii de a  schimba modul în care funcționează guvernul (UK Cabinet Office.  A  fost  creată  de  primul  ministru Tony Blair în septembrie 2004 înlocuind așa‐numitul Office of the e‐Envoy.  obținerea  unor  rezultate  mai  3 În căutarea semnificației literei T. 2011) Cuprins 2.  aceasta  fiind  responsabilă  pentru  susținerea  diferitelor  departamente  ale  guvernului  în  folosirea  tehnologiei  informației  pentru  creșterea  eficienței  și  îmbunătățirea  accesului  online  la  serviciile  guvernamentale.  3)  profesionalism.  a  cărui  definiție este următoarea : o inițiativă a guvernului Marii Britanii susținută  de  primul  ministru  Tony  Blair 3   şi  bazată  pe  următoarea  argumentație:  ”Lumea  se  schimbă  în  jurul  nostru  într‐un  ritm  incredibil  datorită  unor  schimbări tehnologice remarcabile.  În  opinia  specialiştilor  britanici.  Această  abordare orientată spre consumator poate avea o serie de efecte benefice:  îmbunătățirea  experienței  consumatorului.1.      168 .  publicată  în  noiembrie  2005  de  către   e‐Government Unit (eGU) 4 . fie să ne facă viețile mai bune şi țara mai puternică. Guvernul e obligat să  reacționeze pentru a ține pasul cu speranțele şi aspirațiile cetățenilor şi ale  mediului de afaceri. T-guvernarea – o nouă viziune asupra guvernării Dacă  semnificația  micului  „e”  nu  mai  e  demult  o  necunoscută..  prin  intermediul  canalelor  de  distribuție  moderne. pentru a rămâne eficient şi credibil”. prezintă o viziune ambițioasă pentru furnizarea  serviciilor publice în secolul XXI.  am  dat  de  termenul  Transformational  Government  (în  traducerea  noastră:  guvern  transformațional).  Această  inițiativă  britanică  intitulată  ”Transformational  Govern‐ ment:  Enabled  by  Technology”.  Prezentăm  în  continuare  esența  acestor trei transformări..  pentru  realizarea  acestei  viziuni  sunt necesare trei transformări cheie: 1) servicii orientate spre consumator. 2005).  2.  două  posibile  surse  de  proveniență  părând  cele mai plauzibile: T de la transformare şi T de la tehnologie.  În  consecință  eGU  este  puternic  implicată  în  aspectele  legate  de  e‐Government. Orientarea spre consumator a serviciilor  Serviciile  bazate  pe  TIC  trebuie  proiectate  pentru  a  satisface  cetățenii  şi  firmele. Ceea  ce nu putem face e să pretindem că el nu se întâmplă.SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. e‐Government Unit (eGU) este cea mai mare unitate a cabinetului  britanic.  Căutând  în  Wikipedia.

  Direcții posibile de acțiune:  • furnizarea către cetățeni şi firme de unelte pentru comunicare  cu guvernanții. cât şi la  nivel de back‐office.  • un management public mai performant. vizând atât resursa informațională.  • un management eficient al informațiilor.2.  reducerea  dependenței  de  hârtie  a  activităților  şi  implicit a birocrației.  al  resurselor  financiare.  cum  ar  fi  cele  pentru  contactul  cu  consumatorii  sau  pentru  realizarea  proceselor de plăți. înțelegând prin aceasta  un  management  mai  bun  al  resurselor  umane.  rezultatul  fiind  o  eficiență  sporită  datorată  standardizării.  • o  infrastructură  unitară.   Direcții posibile de acțiune:  • crearea  unor  centre  de  servicii  pentru  consumatori. care să faciliteze o mai  bună  colaborare  inter‐organizațională  atunci  când  e  vorba  de  procese  care  implică  mai  multe  organizații  guvernamentale.  care  să  permită  conlucrarea  pentru  îmbunătățirea  serviciilor  publice.  creşterea  capacității  de  livrare  a  serviciilor  şi  accelerarea  proceselor în administrație.SISTEMEteoretice.  schimbul  şi  utilizarea  eficientă  a  informațiilor  în  cadrul  întregului aparat administrativ.  fără  a  încălca  însă  respectarea  dreptului  cetățenilor la intimitatea vieții private. 2011) Cuprins bune  în  sfera  politicului.  • schimbul de date. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. respectiv înțelegerea lor  de către cetățeni şi firme. Cultura serviciilor distribuite  Acest nou deziderat se impune atât la nivel de front‐office. folosirea în comun a datelor pentru creşterea  eficienței  serviciilor  publice  şi  reducerea  birocrației  în  administrație. reducerea duplicatelor.  2.  • furnizarea  de  soluții  specifice  de  tip  CRM  şi  de  e‐learning  ca  suport pentru culegerea informațiilor. al investițiilor şi nu în ultimul rând al cunoştințelor.  simplificării  şi  distribuirii. a redundanței şi a proceselor  de  rutină.      169 .  atât  pe  verticală  (între  administrația  centrală  şi  cea  locală)  cât  şi  pe  orizontală  (între  diverse instituții publice locale). cât şi infrastructura.  • facilitarea prin intermediul rețelelor a posibilității cetățenilor de  a  se  implica  în  procesul  de  luare  a  deciziilor  şi  în  obținerea  consensului.

 p.  2.   • dezvoltarea abilităților şi profesionalismului în utilizarea TI.  prin  utilizarea  unor  carduri  de  identitate  cu  elemente biometrice care  să permită gestionarea  eficientă a accesului cetățenilor şi firmelor în cadrul sistemelor  de e‐guvernare. ci însăşi procesul  de guvernare (Oliver. L.  În  cadrul  acestei  transformări nu doar organizațiile şi guvernele se schimbă. & Sanders. E.   • o focalizare sistematică pe inovare.  un  interes crescut pentru participarea directă la luarea deciziilor. mananagement  şi  furnizare  a  serviciilor.      170 .  Semnele  acestei  transformări  includ  restructurarea  radicală  a  birocrației  publice  şi  corporative.  ne  găsim  în  mijlocul  unei  transformări  fundamentale.  Aceasta  va  conduce  la  creşterea  calității  actului  administrativ  şi  la  creşterea  încrederii  cetățenilor  şi  mediului  de  afaceri  în  serviciile publice.  Direcții posibile de acțiune:  • un leadership şi o guvernare coerentă şi unitară.  • managementul  identității.  acest  deziderat  fiind  posibil  prin  extinderea  şi  adâncirea  profesionalismului  guvernanților în sensul unor abilități sporite de planificare.  3.L. Concluzii Apariția  societății  informaționale  globale  accelerează  ritmul  schimbării  şi  pune  în  dificultate  metodele  existente  de  organizare  şi  guvernare  care  au  fost  dezvoltate  pentru  o  lume  cu  fluxuri  informaționale  mai  reduse  şi  granițe  mai  clare.SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Ca  urmare. 2004. noi provocări  pentru  legitimarea  mai  multor  instituții  tradiționale.  depăşirea  granițelor  dintre  diferite  sectoare  ale  societății  şi  nivele  de  guvernare. 2011) Cuprins • securitatea informațiilor.   • managementul  portofoliului  de  programe  pentru  implementarea tehnologiilor.3. sistemele de e‐guvernare bazate pe TI  trebuind  să  prezinte  siguranță  şi  încredere  pentru  cei  care  intenționează să le folosească. 4). Profesionalismul în administrație  Noua  viziune  asupra  guvernării  facilitate  de  TIC  presupune  şi  transformarea  resurselor  umane  din  cadrul  aparatului  administrativ.

  • cetățenii. reducerea birocrației şi costurile reduse rezultate din  modernizarea şi eficientizarea sectorului public. E. Thompson. University of Toronto Press. F.  Răspunsul  la  întrebarea  ”TI  transformă  guvernarea?”  depinde  în  mod clar de modul în care este folosită această TEHNOLOGIE.  acestea  având  ca  rezultat furnizarea unor servicii mai bune..  Răspunsul  depinde  însă  şi  mai  mult  de  ceea  ce  se  înțelege  prin TRANSFORMARE.  http://www. 2007  [Oliver. S..  • plătitorii  de  taxe  să  beneficieze  de  roadele  eficientizării  serviciilor. Perri 6. N.  5  Iată  dubla  semnificație  a  lui  ”T”  în  cadrul  conceptului  de  T‐guvernare:  transformare      171 . Sanders.  • politicienii  să  poată  obține  mai  uşor  rezultatele  dorite  în  practică.boozallen.pdf  [Borins.   Bibliografie   [Booz Allen 2005]  Booz | Allen| Hamilton Consulting Company. Lynn. ce se aşteaptă de la ea. D.  • funcționarii  publici  să  dețină  instrumente  mai  performante  pentru  desfăşurarea  activităților  specifice. Saskatchewan Institute of Public Policy. L. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Digital State at the Leading  Edge.. 2011) Cuprins Apreciem  că  transformarea  guvernării  facilitată  de  TIC 5   vizează  atingerea următoarelor deziderate:  • cetățenii şi firmele să beneficieze de opțiune şi personalizare în  interacțiunea cu guvernanții.  în  continuă  extindere  şi  perfecționare. 2004]  Oliver. 2004                                                               susținută de tehnologie. Bontis. Sanders.SISTEMEteoretice.  precum  şi  unelte  specifice. de ce sens i se  dă:  un  set  de  practici. 2005. Brown.. Toronto..  • managerii să poată elibera resurse din cadrul back‐office pentru  a fi folosite în front‐line.a 2007]  Borins. Canada. ”Beyond e­Government: The world’s  most successful technology­enabled transformations”. Lynn.  firmele  şi  comunitatea  să  beneficieze  de  mai  buna  legislație.. L. raport de cercetare  autorizat de Consiliul European. S. K ş. ce sens i se dă acesteia. INSEAD. E­Government Reconsidered: Renewal of Governance  for the Knowledge Age. Kernaghan.com/media/file/151607. E.  • cetățenii  să  se  simtă  tot  mai  angajați  în  procesele  guvernării  democratice.

 report of UK  Government.SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins [West 2005]   West D. 2005  [UK Government Report 2005]  “Transformational Government.uk/documents/pdf/transgov/transgov‐ strategy.wikipedia.org/wiki/Transformational_Government      172 . New Jersey.pdf)  http://en. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.gov.cio. Enabled by Technology”. 2005 (http://www. Digital Government: Technology and Public Sector Performance..  Princeton University Press.

  Drumul  de  la  administrația  tradițională  la  guvernarea  digitală  este  lung şi întortocheat. ci  cele legate de oameni  (temerile şi reținerile acestora  în fața inovațiilor tehnologice)  şi cultura organizațională.  consolidarea  infrastructurilor  informaționale  naționale.  formarea  şi  atragerea  de  specialişti  în  domeniul  TI. Abordarea hibrid în e-guvernare Conceptul  de  "e‐guvernare"  este  deja  o  noțiune  cunoscută.  cât  mai  ales  la  adresa  sectorului  public. promovarea de proiecte de e‐guvernare. iar abordarea tradițională a proiectelor TI nu dă roade  întotdeauna. dar acestea pot avea loc doar cu concursul principalilor actori din  administrația  publică:  simpli  funcționari  sau  manageri.  bazate  pe  Internet  pentru  a  sprijini  integrarea  informațională  şi  a  oferi  utilizatorilor  servicii  de  calitate.  cu  largă  răspândire  în  lume.  educarea  populației. La fel în proiectele TI  din sectorul privat se  dovedeşte că problemele grele  nu sunt cele tehnologice. Introducere.  Tehnologia  informațională  promite  schimbări  spectaculoase  în  organizarea  şi  calitatea  serviciilor. ci şi utilă  şi aplicabilă în practica  proiectelor TI.SISTEMEteoretice. Între  soluțiile propuse de literatura  de specialitate.  dezvoltarea  şi  adoptarea  noilor  tehnologii  informaționale. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 2011) Cuprins   CALEA DE MIJLOC   ÎNTRE E‐ ŞI GUVERNARE:  ABORDAREA HIBRID  ILEANA HAUER  CĂLIN HURBEAN  1.  Toate  țările  dezvoltate  au  elaborat  şi  implementat  politici  guvernamentale  susținute  privind  cercetarea.  Pentru  primii  schimbările  sunt  dureroase  şi  dificil  de  acceptat.  multe proiecte de e‐guvernare  eşuează.  Abordarea  hibrid  este  una  dintre ele. cea a abordării  hibrid în e‐guvernare ni se pare  nu doar interesantă.  cooperarea  cu  sectorul  privat.  celorlalți  le  revine  dificila  misiune de a înțelege şi promova inovațiile tehnologice. Ea se fundamentează pe următoarele elemente cheie :    În ciuda eforturilor întreprinse.  Crearea  guvernării  digitale  constituie  o  mare  provocare  atât  la  adresa  cetățenilor.  Iată  de  ce  alte  unghiuri  de  abordare  ar  putea  să  sprijine  mai  mult  realizarea  unor  implementări  de  succes.    173 .  care  promovează  implementarea  sistemelor  informatice  performante.

Nivelul  Organizațional:  hibrizii  e‐guvernare  trasează  o  cale  de  mijloc  între  abordările  centralizate  de  la  nivelul  superior  şi  abordările descentralizate de jos în sus. problemele de afaceri şi inovarea.  Acest  risc  poate  fi  evitat  prin  identificarea  celor  şase  componente  esențiale  reunite  sub  acronimul  FOASET.  2.      174 .  în  primul  rând.  cei  dintâi  necesitând  un  set  hibrid  de  abilități  care  vizează.  este  nevoie  atât  de  liderii  e‐guvernare. sector. Filosofia:  hibrizii  e‐guvernare  trasează  o  cale  de  mijloc  între  ideile  „grele”  ale  obiectivității  şi  raționalismului  şi  ideile  „uşoare” ale subiectivismului şi politicii personalizate.  cât  şi  de  managerii  TI. politica. 2011) Cuprins abordarea  hibridă  pentru  administrarea  e‐guvernării  este  o  a  treia cale de succes între cele două extreme (TI pură şi adminis‐ trație  publică  tradițională).  pe  de  altă  parte.  abordarea  hibridă  s‐ar  putea  să  nu  funcționeze.  evitând  eşecurile  care  apar  datorită  dezacor‐ durilor dintre echipa TI şi funcționarii publici.  managementul  hibrid  prezintă  riscul  de  a  se  transforma  într‐un  „corn  al  abundenței”  în  care  sunt  înghesuite  atâtea  componente.  nivel  organi‐ zațional.  care  acoperă  următoarele  şase  as‐ pecte  (reunite  în  acronimul  FOASET):  filosofie.  care  pot  fi  creați  mai  uşor  din  personalul de bază.  pe  de o parte.  încât  îşi  pierde  semnificația.  precum  şi. ci reprezintă  o cale pentru planificarea abilităților şi dezvoltării cunoştințelor  pentru  personalul  curent  şi  viitor  pe  baza  modelului  „roata  competențelor”.   o  abordare  hibridă  trebuie  să  unească  „e”  şi  „guvernarea”  din  e‐government.  Managementul hibrid nu este o garanție a succesului e‐guvernării.  înțelegerea  posibilităților  de  dezvoltare cu ajutorul tehnologiei informaționale.  un hibrid e‐guvernare nu este o entitate singulară.   De  asemenea. astfel:  1. acționari. viziunea. extindere a schimbării şi tehnologie.SISTEMEteoretice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  În  acest  caz.  datorită  faptului  că  ipotezele  şi  cerințele  din  cadrul  unei  anumite abordări hibride pot să nu se potrivească cu realitățile concrete ale  unei  organizații  din  sectorul  public.  hibridizarea  reprezintă  o  focalizare  mai  mare  pe  agenții  de  schimbare  e‐guvernare. decât din profesioniştii TI.  situație  în  care  una  din  abordările  manageriale  „extreme” poate fi mai potrivită pentru succesul e‐guvernării.

Extinderea  schimbării:  hibrizii  e‐guvernare  trasează  o  cale  de  mijloc  între  apatia  menținerii  status  quo‐ului  curent  şi  riscul  eşecului asociat adesea cu proiectele revoluționare de TI. în particular. 267    Figura 1 ilustrează un model elementar de lucru pentru înțelegerea  hibrizilor  e‐guvernare.  Pentru  a  evidenția  ceea  ce  este  important  de  realizat  de  către  organizațiile  din  sectorul public. Fundamente teoretice 2.  are  o  deficiență  semnificativă:  nu  ia  în  considerare faptul că sistemele de e‐guvernare nu înseamnă doar tehnologii      175 . Acționarii:  hibrizii  e‐guvernare  trasează  o  cale  de  mijloc  între  interesele acționarilor externi (clienți. p.  de  cealaltă  parte.  Această  separare se reflectă. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. plătitori de taxe. Tehnologia: hibrizii e‐guvernare trasează o cale de mijloc între  „idolatrizarea”  tehnologiei  la  modul  în  care  ea  devine  punctul  central al schimbării în sectorul public şi ignorarea tehnologiei  până  la  punctul  în  care  aceasta  devine  incapabilă  să  aducă  o  contribuție la schimbare. deşi toate dimensiunile FOASET sunt importante. conceptul de e‐guvernare hibridă este  valoros  prin  faptul  că  reduce  riscul  de  eşec  al  e‐guvernării.  Totuşi.  a  valorilor  sectorului  public  şi acceptarea faptului că unele lecții şi idei pot fi împrumutate  din sectorul privat şi adaptate pentru administrația publică.1.  4. Unirea dintre „e” şi „guvernare” din e‐guvernare prin hibrizi  Figura 1 – Competențe de bază ale hibridului e‐guvernare  Sursa:   [Heeks 2006].  În ciuda deficiențelor sale. pe de o parte şi înțelegerea  activităților  şi  scopurilor  sectorului  public.SISTEMEteoretice. înțelegerea tehnologiei. în prima şi ultima dintre componentele  FOASET şi poate fi redusă la separarea între „e” şi „guvernare”.  5.  2. 2011) Cuprins 3. Anume. Sectorul:  hibrizii  e‐guvernare  trasează  o  cale  de  mijloc  între  respectarea  scopurilor  particulare. ne vom  focaliza în continuare pe una dintre cele mai des dezbătute provocări puse  e‐guvernării. votanți)  şi cele ale acționarilor interni (personalul şi înalții oficiali).  6.

 ar arăta ca cel prezentat în figura 2. TI este tot mai bine reprezentată pentru      176 .  Managerii  din  sectorul  public  trebuie  să  fie  "hibridizați"  pentru  o  arie mai largă de abilități din sfera tehnologiei şi sistemelor informaționale. ea însăşi având nevoie să fie hibridizată. ar fi poate mai potrivit să schimbăm terminologia din e‐ guvernare în hibridul "i‐guvernare". p.  implicații  asupra  termenilor  instruirii. atunci un profil mai detaliat al  tipului de hibrid necesar. valorilor etc. profesioniştii TI au nevoie să fie "hibridizați" în  agenți  de  schimbare  cu  orizont  mai  larg  ce  îmbină  abilitățile  TI  cu  o  cunoaştere mai bună a sistemelor informaționale şi o mai bună înțelegere a  procedurilor sectorului public. 2011) Cuprins informaționale  (TI).  Toate  acestea  au.  Figura 2 – Competențe ale hibrizilor publici  Sursa:   [Heeks 2006].  iar  cealaltă  parte  despre sisteme informaționale publice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. clienților.  Aceasta ar ținti să‐i facă încrezători în utilizarea TI. multe  din  cursurile  de  pregătire  pentru  sectorul  public  (atât  scurtele  programe  profesionale cât şi programele pentru cei cu studii medii şi superioare) sunt  prea înguste ca arie de acoperire.  ci  şi  sisteme  informaționale  (SI). noțiunea de hibridizare ar trebui văzută ca  o cale de a planifica abilitățile şi dezvoltarea cunoaşterii pentru personalul  curent şi viitor.  nu  numai  la  nivel  managerial. 267    Totodată. cum ar fi:  instructori  care  petrec  o  parte  din  timpul  lor  predând  despre  particularitățile  managementului  public.SISTEMEteoretice. Cu toate acestea.   Rolul  slujbelor  poate  fi  de  asemenea  hibridizat.  funcționari care asigură şi suportul tehnic. De exemplu. de rolul informațiilor şi al proceselor ce au legătură  cu informația în  domeniul public.  cu  siguranță.  ci  pentru  toți  aceia  a  căror  muncă  devine  legată  de  sisteme  informaționale. Mai degrabă. conştienți de ce poate şi  ce nu poate tehnologia.  Dacă  ar  fi  să  luăm  în  considerare acest lucru dar şi alte implicații. Aceasta le‐ar permite să aibă  un  control  mai mare sau să aducă contribuții mai directe la proiectele de e‐guvernare  şi la toate strategiile pentru reforma bazată pe TI. Acest tip de hibrid nu trebuie privit ca o  entitate singulară.

  abilități:  abilități  privind  sistemele  de  e‐guvernare  legate  de  identificarea oportunităților pentru noi sisteme informaționale.  facă pledoarie pentru un nou sistem de e‐guvernare.  Acest  tip  de  hibrid  e‐guvernare  oferă  sectorului  public  câteva avantaje.  constituie  un  avantaj  şi  alte  abilități  privind  managementul  proiectelor şi al schimbării. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.2. Astfel.  2.  atitudine: atitudine pozitivă față de implicarea unui număr mare  de acționari în procesul de reformă prin TI a sectorului public. instalarea sistemelor hardware şi software. Implicații ale hibridizării pentru e‐guvernare  Aşa  cum  am  specificat  anterior. comunicare şi negociere etc.  cunoştințe  despre  strategii  organizaționale.  tehnologiilor  şi  sistemelor  informaționale  în  sectorul  public.  Cu  alte  cuvinte.  În scopul de a reuşi cele mai sus prezentate.SISTEMEteoretice. majoritatea formelor  de  pregătire  disponibile  nu  oferă  personalului  posibilitatea  de  a  se  angaja  efectiv în procesul de reformă al societății informaționale.  Unele agenții publice consideră „fisura” hibridizării mai mică pentru  personalul  de  bază  comparativ  cu  unii  dintre  profesioniştii  TI.  vadă  cum  se  integrează  cu  operațiile  organizaționale  şi  sistemele  existente.  proiectarea  şi  realizarea  sistemelor software.  există  şi  o  altă  alternativă:  hibridizarea  personalului de bază (managerii funcționali.  cunoştințe  despre  sisteme  organizaționale.  politici şi context.  procese  şi  clienți.  În ceea ce priveşte proveniența hibrizilor e‐guvernare. Astfel. dar nu şi sistemele informaționale. personalul operațional etc. s‐a presupus  că aceştia vor fi creați prin hibridizarea personalului TI existent. profesioniştii TI trebuie  să‐şi dezvolte un set de competențe care includ (vezi [Mundy 2001]):  cunoaştere: cunoştințe la zi privind tehnologia informațională şi  opțiunile pentru dezvoltarea sistemelor. 2011) Cuprins toate grupurile. cunoştințe despre rolul  informației.  anticipeze problemele de implementare asociate cu noul sistem. Totuşi. Rolul informației şi mai  largul  context  organizațional  şi  procesele  pe  care  tehnologia  informației  este menită să le sprijine sunt rareori incluse.  reproiectarea  proceselor  existente.). ei pot mai bine să:  identifice oportunitatea introducerii noilor sisteme de e‐guvernare. aşa  cum  e  ilustrat  în  figura  3. poate fi mai uşor să înveți o parte a personalului de bază anumite      177 .  profesioniştii  TI  care  deservesc  sectorul  public  au  nevoie  să  fie  hibridizați  în  agenți  de  schimbare  cu  un  orizont  mai  larg.

  Sistemele  complexe  sunt  tot  mai  mult  externalizate. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. şi anume:  trebuie  să  reprezinte  o  punte  care  să  umple  golul  dintre  sistemele  informatice  şi  guvernare  prin  expertiza  în  TI.  Larga  răspândire  a  instrumentelor  prietenoase  pentru  dezvoltat  aplicații  face  posibil  ca  sistemele  simple  de  e‐guvernare  să  fie  realizate  "in‐house".    Figura 3 – Crearea profesioniştilor hibrizi ai sistemelor e‐guvernare   pentru sectorul public  Sursa:   [Heeks 2006]. el trebuie să conțină un  anumit număr de elemente hibride FOASET.  2.      178 .  utilizând  profesionişti TI din afara sectorului public. abilități. Hibrizii de nivel înalt ce furnizează liantul care leagă  planificarea  şi  implementarea  pentru  e‐guvernare  pot  fi  creați  din  personalul  de  bază.  profesioniştii  TI  din  sectorul  public  trebuie  să  facă  față multor provocări. 269  În  consecință.  dezvoltarea  şi  recrutarea  personalului  din  sectorul  public  poate  fi  reprezentată  de  un  profil al competențelor organizaționale: suma competențelor de ansamblu  (cunoştințe.  în  informație şi în activitățile din sectorul public. organizaționale şi interpersonale necesare. p.SISTEMEteoretice. Dacă ne focalizăm pe  profilul de competență necesar pentru e‐guvernare.  cu  forțe  proprii. 2011) Cuprins abilități  tehnice  decât  să  instruieşti  anumiți  specialişti  TI  privind  competențele de management.  Nici  una  dintre  aceste  alternative  nu  este  fără  dezavantaje  pentru  sectorul public. dar profesioniştii TI trebuie să le facă față prin planificarea  modului  în  care  să‐şi  "hibridizeze"  propriile  profiluri  de  competență  şi  cariere  profesionale  în  scopul  de  a  contribui  la  înlăturarea  segregărilor  şi  eşecurilor care obstrucționează prea mult proiectele de e‐guvernare.  chiar  de  către  utilizatorii  finali  hibridizați. atitudini) cerute de organizație.3 Noi profiluri de competență  O  bază  valoroasă  pentru  planificarea  instruirii.

 managementul schimbării/proiectelor.  Pe de altă parte. 2011) Cuprins trebuie  să  constituie  o  punte  între  hardware  şi  software  prin  cunoaşterea  datelor.  ce  pot  fi  creați  mai  uşor  din  personalul  de  bază  decât  din  profesioniştii TI.  proiectele.SISTEMEteoretice.  împreună cu abilitățile în arta politică a negocierii şi influenței.  Punând toate acestea laolaltă putem crea o „roată a competențelor”  pentru un sector public din era informațională. Concluzii Abordare  hibridă  acoperă  6  aspecte  (FOASET)  şi  urmăreşte  să  armonizeze  „e”  şi  „guvernarea”.      179 .a.d.  cât  şi  a  nevoilor. "clientul inteligent" – un  mai bun management al contractelor şi aprovizionării – şi abilitățile TI. fiind prea multe pentru a putea  fi întrunite într‐o singură persoană. trebuie să fie totodată ca‐ pabil  să  abordeze  procesele  de  e‐guvernare:  schimbarea. pentru a crea hibridul e‐guvernare.  scopul principal al „roții competențelor” este dat de calitatea de instrument  de  planificare  ce  conturează  un  profil  pentru  echipe  sau  chiar  pentru  o  întreagă organizație din sectorul public.  cu  scopul  de  a  evita  eşecurile  care  apar  datorită  dezechilibrelor  în  pregătire  dintre  echipa  TI  şi  funcționarii  publici.  3.  În plus față de aceste elemente structurale. roata poate fi folosită pe termen mai lung pentru  identificarea  ariilor  de  competență  care  trebuie  întărite  prin  instruire.  Totuşi.  cele  care  necesită  îmbunătățiri.  Cea  mai  simplă  cale  de  a  înțelege  aceşti  hibrizi  ar  fi  combinarea  unei  expertize  TI  („e”)  cu  experiența  în  activitățile  sectorului  public  („guvernare”).  trebuie  să  fie  o  punte  între  interior  şi  exterior  prin  înțelegerea  atât  a  activităților  specifice  sectorului  public.  Guvernul  Marii  Britanii. aşa cum e ilustrat în figura 4  (inspirat din [Haynes 2002]).  de  pildă.  recrutare  sau  externalizare.  Acestea  nu  reprezintă  competențele  pe  care  orice  persoană  implicată în e‐guvernare ar trebui să le aibă.  aprovizionarea ş.  Hibridizarea  se  focalizează  mai  mult  pe  agenți  de  schimbare   e‐guvernare.  trebuie să constituie o punte între nivelul superior şi cel inferior  prin îmbinarea viziunii de la nivelul de sus cu înțelegerea de la  nivelul de bază a îndatoririlor şi proceselor de servicii.  a  procedurilor  formale  şi  a  tehnologiei.  intereselor şi ideilor clienților şi ale sectorului privat.  a  identificat  competențele  e‐guvernare  prioritare  care  necesitau  îmbunătățire:  leadership. Roata poate ajuta individul să identifice  zonele  slabe  din  propriul  profil. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.m.

SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins Figura 4 – Competențe pentru un sector public din era informațională  Sursa:   [Heeks 2006]. roata poate fi folosită pentru identificarea ariilor de competență  care trebuie întărite prin instruire. 269      Dacă  ne  concentrăm  pe  profilul  de  competență  necesar  pentru   e‐guvernare  vom  vedea  că  el  trebuie  să  conțină  un  număr  de  elemente  hibride  FOASET.  Pe  termen  mai lung. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  care  puse  laolaltă  duc  la  crearea  unei  „roți  a  competențelor”  pentru  sectorul  public  din  era  informațională.      180 . recrutare sau externalizare. p.

 paper  presented at SOCITM workshop on The Impact of the eGovernment Agenda on HR.   "Meeting training needs for information age reform".  Manchester  [Mundy 2001] Mundy. 2011) Cuprins Bibliografie  [Haynes 2002] Haynes. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  10 January. London  [Heeks 2001] Heeks. Sage Publications Ltd.(2002). R. UK    [Heeks 2006] Heeks. London... Kanjo. pp. D.).   "An ICT skills and resources framework for developing e‐government". Lilleshall. Precinct Centre. C.   Understanding e­Governance for Development. (2001). în R. Heeks (ed. Routledge. R. University of Manchester. P.SISTEMEteoretice. Mtema..B.. (2006).. Published By Institute for  Development Policy and Management. (2001).   Implemeting and managing e­government. C.  Reinventing Government in the Information Age. 271‐289      181 .

 este  clientul. în  care  primează  orientarea  pe  client.  Pentru  a  răspunde  dorințelor  grupurilor  de  interesați  (cetățeni  şi  firme).  Dincolo  de  declarații  şi  intenții.  Dincolo de astea.  orientate  pe  verticală au condus la definirea de structuri  organizatorice  funcționale.  dar  ineficiente în ce priveşte relația cu clienții. ceea ce ridică  adevărate bariere în calea  integrării informaționale. Serviciile  oferite de administrația  publică trebuie croite după  cerințele clienților şi nu după  jurisdicție sau structura  organizatorică.  companiile  au  fost  organizate  şi  conduse  conform  modelului  orientat  pe  funcțiuni.  care doreşte servicii eficiente  şi convenabile. cetățean sau firmă. Unui  cetățean  oarecare  nu‐i  pasă  defel  care  birou  sau  birouri  deservesc  un  anume  serviciu  pe  care  îl  solicită  şi  cu  atât  mai  puțin doreşte să fie plimbat între mai multe  birouri.  Vederile  funcționale.  iar  eforturile  de  creştere  a  eficienței  şi  eficacității  s‐au  concentrat  asupra  creşterii  performanțelor  diferitelor  funcțiuni economice. 2011) Cuprins   ASPECTE PRIVIND  GUVERNAREA  COLABORATIVĂ  LUMINIȚA HURBEAN  1.  eficiente  sub  aspectul  controlului  intern.  sisteme informaționale rigide.  colaborarea  efectivă  impune  eliminarea  unui  obstacol  esențial:  mediul  de  lucru  parohial.  Un  proces  economic  desemnează  o  succesiune  de  activități  care  preia  una  sau  mai  multe  intrări  şi  creează  o  ieşire  care  prezintă  valoare      182 .  Ca şi organizațiile lucrative. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  arhitecturi tehnologice  învechite. Guvernarea  colaborativă concretizează  acest deziderat.  eficiența  organizării  funcționale  se  diminuează dramatic.SISTEMEteoretice.  birourile  şi/sau  entitățile  guvernamentale  trebuie  să  colaboreze  prin  sistemele  lor  informaționale. Abordarea e-guvernării din perspectiva clientului Există motivații şi forțe care  promovează colaborarea în  fiecare domeniu de activitate.   În  secolul  20.  administrațiile publice se  confruntă cu diverse  provocări şi dificultăți  generate de bugetele limitate.  independent  şi  individualist din administrația publică. În condițiile unui mediu economic tot mai dinamic.

  Realizarea  unei  structuri  organizaționale  eficiente  este  imposibilă  în  absența  integrării  informaționale  la  nivelul  proceselor interne.  Abordarea  din  perspectiva  proceselor  înseamnă  până  la  urmă  abordarea  din  perspectiva  clientului.  Organizarea  informației  în  funcție  de  nevoile  clienților  este  liantul. cu un efort minim şi într‐un timp cât mai  scurt. Metodele tradiționale de  culegere şi clasificare a datelor sunt  uneori înlocuite de aplicații informatice izolate (care nu sunt integrate într‐o  interfață  unică).  Obiectivele  aplicațiilor  de  back‐office  vizează  în  primul  rând  creşterea  eficienței  operaționale  interne.  2. beneficiari ai ieşirilor.  Un  sistem  informațional  include  mai  multe  aplicații  informatice.  Multe  procese  corespunzătoare  serviciilor solicitate de cetățeni presupun implicarea mai multor birouri sau  departamente.  integrate.  ineficiente  şi  costisitoare. Direcţiile guvernării colaborative: back-office şi front-office Inițiativele colaborative în administrația publică se bazează deci pe  două  direcții  importante  de  acțiune:  în  primul  rând  integrarea  informațională  la  nivelul  proceselor  din  back‐office  şi  apoi  abordarea  proceselor din perspectiva clientului în front‐office. iar cele  care nu au o astfel de interacțiune constituie partea de back‐office.  în  contextul  obiectivului general de reducere a costurilor impus de limitările de resurse  bugetare.  bazate  pe  utilizarea  suportului  de  hârtie.  Se  impune  aici  precizarea  că  prin  client  ne  gândim  atât  la  tradiționalul client extern. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. 2011) Cuprins pentru  client.  cele  mai  multe  dintre  ele  fiind  specializate  pentru  anume      183 . cât şi la diverşi clienți interni.  Realitatea  ne  prezintă  în  multe  cazuri  sisteme  informaționale  manuale. în cazul administrației publice un cetățean sau o  firmă. dar şi proprii angajați) dacă va reproiecta sistemul său informațional  cu  ajutorul  noilor  tehnologii  informaționale  care  să  asigure  caracteristicile  dorite:  colaborative.  flexibile  şi  cu  viteză mare de reacție.  deoarece  procesul  este  definit  astfel încât să răspundă cât mai bine aşteptărilor clientului.  a  celui  care  beneficiază  de  serviciile  oferite. altele decât cele  clasice (spre exemplu un coleg din alt departament poate prelua ca intrări  ieşirile  unui  departament). Acesta doreşte  să obțină rezolvarea cererii sale.  firme.  Administrația publică va răspunde cerințelor clienților săi (cetățeni.  care aduce împreună diversele componente ale structurii organizaționale.  Spunem  că  este  o  abordare  din  perspectiva  clientului.  cele care interacționează cu clientul sunt referite ca şi front‐office.SISTEMEteoretice.  orientate  spre  auto‐servire.  dar  şi  a  flexibilității.

  În  ultimii  ani  am  fost  martorii  unor  inițiative  de  integrare  informațională  internă  la  nivelul  administrației  publice  locale  prin  implementarea  de  soluții  ERP.  Cea  mai  frecventă  referire  a  beneficiarilor  asupra acestor succesului parțial al acestor proiecte vizează costurile foarte  mari  implicate. caracterizate prin rigiditate şi o puternică rezistență la  schimbare din partea utilizatorilor. bugete. cu gruparea lor în trei categorii.  Apreciem  că  există  premize  favorabile  unei  dezvoltări  susținute  în  perioada imediat următoare. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  cât  de  încurajarea  şi  educarea  cetățenilor  să  le  adopte. 2011) Cuprins activități.  pentru  a  justifica  investițiile  sectorului  public  în  această  direcție. gestiunea taxelor.  • numeroase proiecte de infrastructură pentru expansiunea rețelei  Internet vor fi finanțate din fondurile structurale acordate de UE.SISTEMEteoretice.  principala  cauză  se  regăseşte  în  abordarea  greşită  a  proiectelor  ERP. ca şi de existența unei  prăpăstii digitale în societate (insuficienta penetrare a rețelei Internet). Chiar atunci când se fac investiții importante pentru implementarea  noilor  TI.  progresul  e‐guvernării  este  mult  încetinit  de  slaba  promovare  a  acestora în rândul cetățenilor [West 2005.  Răspândirea  inovațiilor  tehnologice  depinde  nu  atât  de  implementarea  lor  de  către  administrația  publică. 119‐120].  succesul  depinde  aici  şi  de  receptivitatea  clienților  la  noile  tehnologii  şi  de  adoptarea  lor  la  scară  mare.  Studiile  arată  că  cele  mai  implementate  aplicații  sunt  cele  de  contabilitate.  Aplicațiile  de  front‐office  îşi  propun  să  aducă  cetățenii  şi  firmele  mai  aproape  de  guvern.  ERP  îşi  duce  la  îndeplinire  beneficiile  promise  doar  dacă  implementarea sa este planificată şi derulată corect.  cu  atât  mai  mult  pentru cele publice.  Din  punctul  de  vedere  al  consultantului  de  afaceri.  • barometrele  de  opinie  constată  o  creştere  a  interesului  oamenilor față de serviciile electronice şi utilizarea calculatorului  în interacțiunea cu administrația publică.  Cele  mai  relevante  aplicații  de  front‐office  sunt  prezentate  în  continuare.  Pe  lângă  provocările  generate  pentru  sistemul  informațional  al  organizațiilor  publice  (comparabile  cu  ale  implementării  aplicațiilor  de  back‐office). susținute de următoarele aspecte:  • numărul utilizatorilor de Internet din România creşte constant. după cum urmează:      184 .  care  sunt  adesea  fragmentate  în  funcție  de  specializarea  fiecărui  modul  implementat.  Regândirea  proceselor  economice  este  o  provocare  pentru  orice  organizație. Partea cea mai dificilă  a  unui  proiect  ERP  este  cea  de  analiză  a  cerințelor  beneficiarului  –  în  condițiile  unei  analize  fragmentate  conform  structurii  funcționale  este  improbabil  să  se  obțină  beneficiile  promise. salarizare.

SISTEMEteoretice. aria de responsabilitate şi informații de contact pentru  fiecare funcționar implicat în relația cu publicul. informații despre autorizații diverse.  c) servicii electronice:  • contact prin e‐mail.  care  acoperă  o  largă  varietate  de  subiecte:  • informații  de  bază  (ex.  • posibilitate de personalizare a site‐ului (înregistrare utilizator).  • informații legislative. orarul audiențelor).  într‐o  structură logică. toate aplicațiile enumerate mai sus. suport interactiv sau prin  secțiune de "întrebări frecvente".  • urmărirea stării unei solicitări (stadiul de rezolvare).  declarații  de  presă.  • harta site‐ului.  • legături clasificate tematic.  • numele.  • tranzacții de plăți electronice.  • buletin de ştiri (online sau prin e‐mail).  Din  perspectiva  clientului  [Accenture  2002].  ariile  de  responsabilități.  • informații externe de interes pentru public. 2011) Cuprins a)  publicarea  de  informații  online.  • completare  online  a  formularelor  electronice  pentru  solicitarea  de servicii. planuri. programul cu publicul.  structura  de  organizare.  de  nivelul  lor  de  dezvoltare  depinzând  în  mare  măsură  înscrierea  într‐un  anume  stadiu  de  dezvoltare al e‐guvernării.  care  pot  reuni.  • descărcare de formulare electronice.  serviciile  publice  reprezintă  partea  cea  mai  importantă  a  e‐guvernării.       185 .   b) funcțiuni suplimentare:  • funcție de căutare.  discursuri  ale  persoanelor publice.  • reunirea  mai  multor  entități  ale  administrației  publice  într‐un  portal care oferă clienților servicii combinate.  • activități  politice  curente.  Cea  mai  comună  cale  de  implementare  a  aplicațiilor  front‐office  o  constituie  crearea  de  site‐uri  sau  portaluri  web.  • facilitate de imprimare a informațiilor "printer friendly". tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  • documente publice (proiecte. bugete).  • descrierea procedurilor administrative.

  (2) stadiul de livrare parțială a serviciilor.  care  oferă  informații  cât  mai  multe.  Acest  aspect  este  rezolvat  în  stadiul  următor. 2011) Cuprins 3.  chiar  dacă  nu  se  asigură  livrarea  complet  electronică  a  serviciului.   Cele  patru  stadii  ale  e‐guvernării  pot  fi  luate  în  discuție  şi  pentru  guvernarea  colaborativă:  interpretarea  şi  evoluția  lor  este  prezentată  în  figura 1.SISTEMEteoretice.  Faza  următoare  presupune  introducerea  serviciilor  electronice – acestea trebuie să permită comunicarea cu clientul.  Complexitate şi beneficii Tranzacţii colaborative Tranzacţii online Comunicare şi Interacţiune Prezenţă pe Web Timp   Figura 1 – Stadii de evoluție ale guvernării colaborative   Implementarea  guvernării  colaborative  începe  prin  semnalarea  prezenței  organizației  publice  pe  Internet  prin  intermediul  unui  site  Web.  (4) democrație interactivă.  Stadiul  cel  mai  avansat      186 .  dar  pertinente.  care  implică  şi  realizarea  tranzacțiilor  de  plăți  electronice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. în funcție de nivelul de dezvoltare atins:  (1) stadiul de informare.  (3) stadiul de portal cu livrare complet electronică a serviciilor.  bine  organizate  şi  permanent  actualizate.  Caracterul  interactiv  este  deosebit  de  important. Stadiile guvernării colaborative Literatura  de  specialitate  studiată  [West  2005.  8‐9]  prezintă  patru  stadii ale e‐guvernării. nu simpla  descărcare  a  unui  formular.

tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Eliminarea barierelor organizaționale.  Aşa  cum  am  arătat. indiferent de  "apartenența" lor la un anume departament din structura publică. realizată prin implementarea de  soluții ERP.  precum  şi  teorii  manageriale  care  sprijină  reproiectarea  organizațiilor  pentru  realizarea  integrării  informaționale.  există  premizele  tehnologice. iar serviciile vor  fi definite şi realizate după necesitățile clienților. 2011) Cuprins presupune  transformarea  site‐ului  web  într‐un  portal  de  servicii  orientate  către clienți (cetățeni. Credem că schimbarea mentalității este sarcina cea  mai  dificilă  în  crearea  guvernării  colaborative  –  în  general  se  spune  că  în  crearea unui sistem informațional competitiv cultura este elementul cheie!  Mai  presus  de  performanțele  soluției  tehnologice  alese  este  înlocuirea  gândirii parohiale cu o cultură a comunicării.  aplicații  moştenite.SISTEMEteoretice.  4.  bazată  pe  integrarea  transversală  a  proceselor  din  toate  entitățile  administrației  publice  corespunzător  cerințelor  clienților.  organizarea. prelucrarea şi regăsirea datelor.  Eforturile  trebuie  orientate  către  o  soluție  de  guvernare  cuprinzătoare.  dar  şi  organizații  care  doresc  să‐şi  schimbe sistemele informaționale "moştenite". Crearea  unei interfețe unificate la nivelul administrației publice locale oferă pe lângă  beneficiul  integrării  şi  pe  acela  al  partajării  informațiilor  şi  accesării  lor  de  către  orice  utilizator  interesat. diferitele entități publice şi departamentele  din  cadrul  acestora  folosesc  diferite  aplicații  informatice  pentru  stocarea.  Veriga  slabă  este  mentalitatea  oamenilor  şi  cultura organizațională. care aduce într‐ un singur loc toate organizațiile şi departamentele publice. Identificarea problemelor şi  determinarea  factorilor  de  decizie  (aici  intervine  şi  factorul  politic)  de  a  evolua  la  un  sistem  informațional  integrat  pot  schimba  esențialmente  peisajul informațional din organizațiile publice.  Există  suportul  tehnologic  pentru  a  reuni  într‐o  arhitectură  informațională  unificată  diversele  componente:  soluții  ERP.  aplicații  specializate pentru a realiza integrarea pe orizontală a datelor.  transformarea  lor  în  cunoştințe  şi  managementul  eficient  al  acestora. Există departamente în care se  utilizează  încă  vechile  aplicații  insulare.  Integrarea informațională internă. angajați. firme. este necesară dar nu şi suficientă pentru crearea unei guvernări  colaborative. folosirea în comun a  informațiilor.  (din  nou)  indiferent  de  departamentul  din  care face parte.  dar  mai  presus  de  toate  satisfacția  cetățenilor  şi  firmelor  care      187 . Concluzii La nivel de back‐office. dar şi alte entități publice). Zicem că  nivelul  suprem  de  progres  se  va  atinge  atunci  când  fiecare  administrație  publică va avea un portal unic cu multiple canale de acces.

. Public Sector Enterprise Resource Planning: Issues in Change  Management. Collaborative Government Services.org/egovt07int. 2004  [Sommer 2006]   Sommer R. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  report available online at http://www. 2006  [West 2005]   West D.com  [Schedler 2004]   Schedler K. Princeton  University Press. 2005  [West 2007]   West D.. 2007. "e­Government – more customer focused than ever before".SISTEMEteoretice..ibm. 2004.  [IBM 2004]   IBM Institute for Business Value. Managing the electronic government:  from vision to practice... Summermatter L.  disponibil la http://www..accenture. Digital government: technology and public sector performance.com/services/strategy      188 .pdf. 2011) Cuprins beneficiază  de  servicii  publice  de  calitate  susțin  şi  justifică  investiția  şi  eforturile de realizare a guvernării colaborative. Elgar Publishing. E. 2002. Schmidt B.    Bibliografie  [Accenture 2002]   Accenture. disponibil la  http://www. Global E­government. Information Age Publishing.insidepolitics.

 având toate caracteristicile unei noi tehnologii organizațio‐ nale.  Frumosul îndemn de a  reda cetă‐ țeanului dreptul de a visa.   De‐a lungul ultimelor două decenii. reingineria/reproiectarea  în 1990 şi mai recent e‐guvernarea.  trebuie  să  înțelegem  dezvoltarea  adminis‐ trației şi reforma guvernamentală în general.   Pentru  a  găsi  rolul  e‐guvernării. e‐guvernarea reprezintă un sistem  care foloseşte cele mai moderne tehnologii  de comunicații şi informații.  Lucrarea de față își propune să  prezinte efectele benefice ale tre‐ cerii democrația participativă  susținută de sistemul de  e‐guver‐ nare. pentru a asigura  cetățenilor  şi  mediului  de  afaceri  mijloace  adecvate de acces la informațiile şi serviciile  administrației. pentru a îmbunătăți calitatea  serviciilor  şi  pentru  a  asigura  o  relație  mai  bună între cetățeni. într‐un par‐ ticipant activ la actul de guvernare. Rolul e-guvernării în reformarea administraţiei În  contextul  reformei  administrației  publice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. ar fi un  motto potrivit pentru această lu‐ crare: ”A sosit momentul în care  cineva trebuie să‐i redea cetățea‐ nului demnitatea sa de ființă  umană. (Ilie Romeo)                                                               riale  din ultimul sfert de veac. 2011) Cuprins   TRANSFORMAREA   RELAȚIEI GUVERN‐ CETĂȚEAN ÎNTR‐O  DEMOCRAȚIE ELECTRONICĂ  DOINA DĂNĂIAȚĂ  CAMELIA MARGEA  ALEXANDRA POPOVICS  1.   1 TQM (Total Quality Management) constituie una din cele mai importante inovații manage‐ La începutul mileniului al treilea  este de netăgăduit faptul că utili‐ zarea uneltelor TIC în procesul de  guvernare poate aduce impor‐ tante beneficii atât pentru cetă‐ țeni. În  România ne aflăm însă într‐un  stadiu incipient al e‐guvernării și  cu atât mai mult al e‐democrației  care rezultantă a digitalizării  administrației.cât și pentru guvernanți.      189 .  reforma  şi  dezvoltarea  administrației  au  experimentat  managementul  calității  totale1  în 1980. râmânând multe  de explorat în viitor.SISTEMEteoretice. să‐i redea şi să‐i  întărească rolul de «stăpân» în  urbea sa şi nu pe cel de simplu  «cap de locuitor»”. Reinventarea relației gu‐ vern‐cetățean presupune o trans‐ formare radicală a statutului cetă‐ țeanului dintr‐un inert plătitor de  taxe și votant periodic. autorități şi procese. în special cele  bazate pe aplicații Internet. în care rolul central este acordat creării și alocării cunoştințelor în valoarea produsă.

  folosit  pentru  a  moderniza  structuri. cu scopul principal de a oferi o guvernare mai bună şi de a realiza o  creştere a valorii publice. Reinventarea relaţiei guvern-cetăţean În  contextul  guvernării  digitale.  dar  şi  cultura  administrației  publice.  precum  şi  susținerea unei mai mari implicări civile în luarea deciziilor publice.  Aceasta  plasează  guvernarea electronică în mijlocul modernizării şi reformei managementului  public.  Sintagma  “reproiectarea  guvernării”  (reingineria  guvernării)  a  migrat  în  sfera  publică  din  sectorul  privat.  În concluzie. structuri şi funcții.  Asistăm  astfel  la  modernizarea  “democrației  reprezentative” şi se constată o deplasare către ”democrația participativă”.  e‐Participarea  poate  fi  privită  ca  o  strategie  pentru  a  intensifica  democrația  locală.  unde  şi‐a  lăsat  puternic  amprenta  în  sfârşitul de secol XX. noua provocare a administrației publice în secolul XXI  este aceea de a crea acest sistem al e‐guvernării.  procese.SISTEMEteoretice. Se poate trage concluzia  că Internetul şi e‐democrația sunt utilizate pentru a promova şi îmbunătăți  angajarea cetățenilor în afacerile publice. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.       190 .  reducerea  costurilor  şi  reproiectarea  proceselor  şi  procedurilor  administrative.  e‐guvernarea  a  reprezentat  o  nouă  abordare în reforma administrativă. 2011) Cuprins Intr‐o  societate  modernă  cum  este  cea  informațională  şi  a  cunoaşterii  rolul  guvernelor  trebuie  adaptat  schimbărilor  din  economie.  e‐Democrația implică utilizarea tehnologiilor informaționale pentru  a  îmbunătăți  relațiile  dintre  entitățile  publice  şi  de  guvernare  în  termenii  participării civile şi a distribuirii serviciilor publice.  Reproiectarea  guvernării  reprezintă de fapt un amestec dinamic de scopuri.  resurse  umane. Ea are în vedere identificarea strategiilor de regândire  a valorilor de bază ale principalelor servicii guvernamentale. însemnând un complex de schimbări şi  de eforturi în scopul de a folosi tehnologii noi şi evident mult mai performante  pentru a susține o transformare a operativității şi eficientizării guvernării.  statutul  cetățeanului  trece  printr‐o  transformare  radicală.  unul  dintre  principalele  elemente  din  cadrul  politicilor  publice  este  utilizarea  Internetului  în  scopul  de  a  consolida  participarea  şi  exprimarea  cetățenilor.  2.  Derivată  din  reproiectare.  Viziunea  guvernării  electronice  în  UE  pentru  cel  puțin  următorii  zece  ani  defineşte  guvernarea  electronică  drept  o  unealtă  pentru  o  guvernare  mai  bună  în  adevăratul  sens  al  cuvântului. îmbunătățirea  radicală  a  serviciilor  oferite  cetățenilor.  de  la  stadiul  de  “plătitor  de  taxe”  la  cel  de  “asociat”  la  actul  de  guvernare.  unde  tehnologia  este  instrumentul  esențial.  În  procesul  de  reformare  a  guvernării.

 funcționar public (angajat) ş.   Trebuie  menționat  că  rolul  clientului  din  sectorul  public  este  mult  diferit  de  cel  al  clientului  din  sectorul  privat. serviciile publice în general nu pot fi refuzate sau retrase cetățenilor.). 2011) Cuprins În  opinia  unor  autori  autohtoni  (Ilie.  Tabelul nr.  H.   În  tabelul  1  sunt  prezentate  patru  ipostaze  ale  cetățeanului  şi  elementele  cheie  pentru  delimitarea  acestora.  Cetățenii  nu  pot  negocia  prețul  sau  calitatea  serviciilor  cu  guvernanții.  Conform  unor  autori  olandezi  (Duivenboden.  atunci  cetățenii  dobândesc  calitatea  de  “clienți”  ai  guvernului.1  Rolurile cetățeanului în relația cu e‐guvernarea  Roluri ale cetățeanului  Client   Locuitor al statului  Acționar  Votant  Elemente cheie  Tranzacții  Legi şi ordine  Participare directă  Participare indirectă (reprezentativă)  2. cea de acționar al guvernului..  Există  totuşi  suficiente  argumente  pentru  susținerea  calității  de  ”clienți” în relația cu guvernul a cetățenilor:       191 . acest lucru fiind în  general interzis prin lege.  plătitor  de  taxe.  van  &  Lips.  acționar.  de  cele  mai  multe  ori  cetățenii  nu  devin  clienți  ai  guvernului  în  mod  voluntar.  În al doilea rând  cetățeanul nu poate să‐şi aleagă furnizorul de servicii. M.  M. Von &Lips.a.  Aparenta  incompatibilitate  a  clienților  din  cadrul  sectorului  public  cu cei din sectorul privat a făcut ca unii autori să nu fie de acord cu calitatea  de client a cetățeanului.SISTEMEteoretice..  se  pot  distinge  mai  multe  roluri  ale  cetățeanului  în  relațiile  sale  cu  guvernul:  client.  relația  dintre cetățeni şi guvern presupunând drepturi şi obligații specifice stabilite  prin  lege.  R. Cetățeanul ‐ “client” al Guvernului  Dacă  privim  actul  de  guvernare  ca  un  proces  de  afaceri  al  cărui  principal  obiectiv  este  diversificarea  şi  îmbunătățirea  calității  serviciilor  către  cetățeni.  cetățeanul  se  poate  afla  într‐una din următoarele două posturi în raport cu guvernul: cea de client al  guvernului.  Acestea  vor  fi  discutate  pe  larg în continuare. H. preferând să înlocuiască expresia  ”guvern orientat  spre  client”  cu  termenul  de  ”guvern  receptiv”  (Derksen  ş.  În  primul  rând.1.  votant. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. el fiind dependent de  anumite organizații locale autorizate să furnizeze acele servicii..  2005).  citat  în  Duivenboden.a. În al treilea  rând.  subiect.md. 2005).  solicitant/reclamant.

 s‐au creat oportunități pentru a realiza interacțiunea într‐un mod  mai puțin formal şi într‐o manieră mai flexibilă.  în  zilele  noastre. cât şi sectorul privat au trecut foarte puțin dincolo de frontiera  sintagmei "reinventarea formelor de prestare a serviciilor guvernamentale"  pentru  a  putea  înțelege  şi  analiza  complexul  conținut  al  actului  de  guvernare.SISTEMEteoretice.  până  nu  demult  îmbunătățirea  serviciilor  oferite  nefiind o țintă a unităților de administrație publică.  Pentru  a  putea  identifica  forma  sub  care  cetățeanul  poate  deveni "acționar" la afacerea statului şi pentru a putea preciza rolul pe care      192 .  Cu  toate  acestea.  în  statele  dezvoltate  ale  lumii.  Relația  dintre  guvern  şi  cetățeni  este  în  mod  tradițional  una  verticală. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  regulile  trebuiesc  respectate  indiferent  de  persoana  implicată.3.  • există  motive  de  a  trata  clientul  din  sectorul  public  chiar  mai  bine  decât  pe  cel  din  sectorul  privat.  • orientarea spre client în sectorul public face să apară şi tendința  de  a  oferi  servicii  de  calitate  care  să  contribuie  la  satisfacția  acestuia.  2.  2.  accesibilă  pe  Internet.  în  care  dezvoltarea  socială  şi  tehnologică au condus la individualizarea şi orizontalizarea relației guvern‐ cetățean. 2011) Cuprins • orice client din sectorul public plăteşte pentru serviciile de care  beneficiază  (”plătitor  de  taxe”). Este de remarcat faptul că atât  guvernele.  punerea în aplicare a legilor şi reglementărilor printr‐o motivare adecvată.  în  care  rolul  guvernului  este  de  a‐şi  exercita  puterea  (în  mod  democratic)  asupra  populației  civile  atunci  când  e  necesar. ci unul care are nevoie să fie tratat cu maxim de  respect. Cetățeanul ‐ “locuitor” al statului  Într‐o  abordare  birocratică.  Din  acest  punct  de  vedere. impuse "de sus în jos" fără  motive  explicite  sau  o  argumentare  convingătoare.  în  mod  similar  cu  cel  din  sectorul privat.  poate  ajuta  cetățenii  în  rolul  lor  de  ”subiect”  al  statului pentru a deveni conştienți de îndatoririle şi obligațiile ce le revin şi  pentru a acționa în mod corespunzător.2.  relația  dintre  stat  şi  cetățeni  este  una  formală. Cetățeanul ‐ “acționar” al guvernului  Să  privim  şi  să  analizăm  acum  şi  cealaltă  formă  de  percepere  a  cetățeanului  în  Societatea  Informațională:  cea  de  "acționar"  la  Societatea  Națională care se numeşte GUVERN (Ilie. R. În multe cazuri cetățenii nu  mai sunt dispuşi să tolereze măsuri dure.  deoarece  el  nu  este  un  client voluntar.).

SISTEMEteoretice.  grupurile  "cyber‐liberale"  şi  "cyber‐anarhiste" pot promova discuții şi emite teorii care să argumenteze  că  guvernul  ar  trebui  pur  şi  simplu  eliminat.  În  marea  lor  majoritate. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. Aceste câteva elemente.  liderii  politici. aceste forțe au rămas ancorate în era industrială "a celui de‐al  doilea  val". 2011) Cuprins cetățeanul trebuie să‐l joace în această calitate. să funcționeze în condițiile în  care  în  multe  țări  cetățenii  sunt  lipsiți  de  drepturile  democratice  fundamentale.  interne  a  guvernării. acceptate ca reale. Utilizarea e‐mail‐ului ca mijloc de comunicare şi a  unor liste de discuții şi dezbateri pe teme politice. vom încerca în continuare  să analizăm câteva aserțiuni referitoare la noțiunea de "guvernare".  mai  vehemente  ale  alegătorilor.  guvernul  însuşi  este  cel  care  dă  formă  şi  conținut  serviciilor  oferite  cetățenilor.  trebuie  luate  în  considerație  semnalele  de  avertizare  transmise  de  comunitatea  internațională.  trebuie  evaluate  riscurile  şi  pericolele  care  pot  afecta democrația în era digitală. cu caracter global afectează evoluțiile naționale.       193 .  Pe  de  altă  parte  însă.   În  al  doilea  rând.  Succesul  procesului  de  "reinventare  a  guvernului"  depinde  de  gradul  de  simultaneitate  cu  care  se  acționează  asupra  naturii  intime.  guvernul  trebuie  să  țină  cont  de  evoluția  tehnologică.  Principiile  şi  practicile  democratice. Guvernele  se străduiesc să facă față crizelor financiare.  Ambele  extreme  pot  pune  în  pericol valorile fundamentale ale dezbaterii democratice.  Dezvoltarea  tehnologică  a  ultimilor  10  ani  care  a  permis  "reinventarea guvernului" a creat totodată şi mediul favorabil reproiectării  sistemului de guvernare.  Democrația  poate  permite  cetățenilor  să  voteze  electronic  asupra  unor  probleme  şi  obiective  de  interes  cetățenesc  şi  apoi  să  împuternicească  "primăria  electronică"  să  le  pună  în  aplicare. experiență promovată în  Statele Unite prin proiectul e‐democracy implementat în statul Minnesota a  arătat că inovarea de natură electronică a procesului de guvernare este mai  mult decât posibilă. ne indică faptul că  actualul proces de guvernare se desfăşoară în condiții deosebite de stres.  În  primul  rând.  procesele  politice  şi  conceptul  de  stat‐națiune  sunt  elementele‐forță  care  definesc  sistemul  de  guvernare.  În  al  treilea  rând.  iar  modelele  aferente  acestei  epoci  prefigurează  un  mod  de  acțiune care blochează procesul de transformare a guvernului.  Evenimentele  internaționale.  În  al  patrulea  rând.  să  facă  față  reacțiilor  tot  mai  cinice. Democrația dezvoltată pe Internet poate  lua  turnuri  neaşteptate  şi  periculoase.

2011) Cuprins 2.  Mai mult  decât atât.1.4. Democrația digitală/ electronică (e‐democrația)  Internetul  oferă  posibilitatea  atât  de  a  extinde  şi  consolida  participarea  democratică  la  guvernare.  De  aceea. Cetățeanul ‐ “votant” al statului  Ca  şi  ”votanți”. lăsând deoparte reprezentativitatea politică.  3.  Cu  toate  că  importanța votanților pentru partidele politice este evidentă. nu doar  ca un client.  Prin urmare. alert pot să țină mai bine cont de diferitele nevoi  ale  cetățenilor  în  cadrul  diferitelor  relații  cu  guvernanții  –  fără  a‐i  face  pe  cetățeni să fie conştienți în mod real de faptul că joacă aceste roluri diferite.  cât  şi  adâncirea  acestei  forme  de  manifestare a democrației. un guvern responsabil nemaifiind  judecat  de aceştia doar în timpul perioadelor electorale. în ziua de azi  ne  punem  întrebarea  dacă  rolul  de  votant  garantează  în  mod  suficient  drepturile  democratice  ale  indivizilor.  clienți.  național  şi  internațional.  în  țările  dezvoltate. Aceste patru direcții se referă la:  • transformarea democrației în e‐democrație. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  la  creşterea  rapidă  a  practicilor  de  comunicare  directă  între  cetățeni şi funcționarii publici.      194 . pentru a putea adresa  diferitele  roluri  ale  cetățenilor  în  acelaşi  timp.  Asistăm  în  prezent.  prin  alegerea  unor  reprezentanți  la  nivel  local.  dar  şi  mult  mai  prietenoasă  şi  mai  eficace.  • transformarea politicii în e‐politică.SISTEMEteoretice. guvernele pot să facă uz de noile structuri şi relații apărute ca  rezultat al implementării dezvoltărilor din cadrul TIC.  cetățenii  unui  stat  democratic  pot  să‐şi  exprime  dorințele  şi  nevoile  către  guvernanți  într‐un  mod  indirect.  • transformarea statului în e‐stat. în afară de rolul  de votant.  Trecerea  pe  la  urnele  de  vot  odată  la  câțiva  ani  nu  mai  corespunde  aşteptărilor cetățenilor moderni.  astfel  încât  ea  să  devină  nu  numai  eficientă.  indiferent  de  rolul  lor  de  votanți.  3. pentru a servi cetățeanul ca pe un cetățean. ci cu ocazia fiecărui contact  pe  care  cetățenii  îl  au  cu  guvernanții.  • transformarea cetățeanului în e‐cetățean. nu se aşteaptă ca indivizii să fie conştienți că joacă aceste roluri  diferite în circumstanțe specifice.  serviciile  de  e‐ guvernare de tip receptiv. Direcţii de transformare a e-guvernării Cel  puțin  patru  sunt  conceptele  şi  direcțiile  care  trebuie  urmate  pentru  o  "reinventare  a  guvernării"  în  Societatea  Informațională. acționari sau simpli locuitori.

 cetățenii vor beneficia de o viață  mai bună. 2011) Cuprins Spre  deosebire  de  guvernarea  electronică.  fiind  destul  de  consistent  în  ceea  ce  priveşte  informațiile  oferite.  Ea  reprezintă  folosirea  de  către  cetățean  a  mijloacelor electronice  pentru a putea  comunica  mai bine cu alți  cetățeni.2.ro.  democrația  electronică  porneşte  de  jos  în  sus. are o secțiune de resurse şi una de  publicații. anume  www. bine articulat  şi  în  continuă  creştere.  Programul  e‐Citizen  a  fost  creat  spre  a  ajuta  cetățenii  să  elimine  acest  decalaj  prin  dobândirea  aptitudinilor  necesare  pentru  a  participa  online într‐o serie largă de medii.  Portalul  permite  abonarea  la  un  newsletter  cu  informații de interes general.  a  chaturilor  şi  listelor de discuții. de la contactul cu diversele departamente  guvernamentale  la  căutarea  informațiilor  şi  achiziționarea  produselor  şi  serviciilor.  Aceşti  cetățeni  se  constituie  în  actorii‐cheie  ai  viitoarelor  guverne.SISTEMEteoretice. suntem martori la o adâncire a  decalajului  digital:  milioane  de  oameni  sunt  excluşi  din  Societatea  Informaționala pentru că nu au mijloacele sau abilitățile necesare pentru a  fi parte integrantă.  prin  intermediul  site‐urilor  de  opinii  personale  (blog‐uri).  pentru  a  dezbate  probleme  şi  a  prezenta  nemulțumiri  şi  propuneri.  Democrația  electronică  e  organizată  aşadar  de  către  cetățeni  şi  captează  prin  canale  electronice  nemulțumirile  oamenilor.edemocratie.   prezintă evenimente.  Într‐o  societate  în  care  calculatorul  şi  Internetul  joacă  un  rol  important în toate aspectele vieții de zi cu zi. având acces şi luând parte efectiv la Societatea Informațională.  Să  nu  uităm  însă  că  toate  acestea  se  desfăşoară  pe  Internet.  a  forumurilor  de  pe  portalurile  de  e‐democrație. Cetățeanul digital (e‐cetățean)  Cetățenii  cu  pregătire  în  domeniile  tehnologice  moderne  au  propriile  viziuni  şi  aşteptări  care  sunt  evident  modelate  de  propria  experiență  de  lucru  pe  Internet.  propuneri  de  îmbunătățire a procesului de guvernare şi de  multe ori chiar dezbateri ale  unor  acțiuni  guvernamentale.   3. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. precum şi link‐uri către diverşi şi parteneri. Cu ajutorul acestor aptitudini.       195 .  Chiar şi în România există un portal specializat de acest gen.  Segmentul  de  populație  cu  o  astfel  de  capacitate  este  cel  al  tinerilor  (care  formează  "generația  viitorului"  –  denumită şi "generația Google") şi este un segment educat.  Este  foarte  important  să  putem  identifica  cu  cât  mai  multă  exactitate  care  sunt  membrii  acestui  segment.  ce  vor  ei  şi  cum  trebuie lucrat cu ei pentru a obține o eficiență maximă.

  iar  ele  trebuie  susținute  de  o  metodă  prin  care  cetățenii. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  Programul  se  adresează  direct  nevoilor  individului.      196 .  Facilitățile  de  comunicare  cu  ajutorul  Internetului  au  devenit  un  imperativ  democratic. Politica digitală (e‐politică)  Încercările  timide  de  manifestare  a  "politicii  sub  formă  digitală"  devin tot mai vizibile în special prin creşterea semnificativă a "campaniilor  electorale on‐line" şi a formelor de organizare bazate pe Internet.  instituțiilor  guvernamentale  şi  publice.SISTEMEteoretice. 2011) Cuprins e‐Citizen a fost special realizat pentru a acoperi nevoile celor cu un  bagaj  limitat  de  cunoştințe  de  utilizare  a  calculatorului  şi  a  Internetului. Noul program ECDL.  Permisul  european  de  conducere  a  computerului  (Permisul  ECDL  complet) este cel mai important şi cel mai răspândit standard de certificare  şi  atestă  faptul  că  deținătorul  lui  posedă  cunoştințe  de  bază  despre  Tehnologia Informației (IT) spre a folosi un calculator personal şi aplicații de  calcul obişnuite la un nivel mediu de competență.  Programul  e‐Citizen  vine  să  sprijine  programul  de  e‐guvernare.  Dl.  cei  care vor beneficia de această comunicare directă cu autoritățile. să obțină  abilitățile necesare pentru a putea utiliza aceste servicii.  cât  şi  o  conturare  mai  precisă  a  modelului de acțiune politică mai eficientă.  împreună  cu  lansarea  Fazei  a  II‐a  a  Programului  de  certificare  ECDL  (European  Computer  Driving  License)  pentru  administrația  publică  din  România. e‐Citizen.  cât  şi  organizațiilor  comerciale. Acestea  vor  contribui  în  mod  decisiv  la  rescrierea  regulilor  competiției  politice  şi  a  acțiunilor  de  lobby  politic.  În  prezent.  programul  e‐Citizen  mai  este  implementat doar în Finlanda şi în Marea Britanie. a fost realizat ca răspuns la Planul  de Acțiune eEurope 2005 al Comisiei Europene. programul e‐Citizen a fost lansat în data de 7 aprilie  2005.  Tehnologiile  care  se  vor  adopta  pentru  organizarea  politicului  trebuie  să  fie  exploatate  astfel  încât  să  susțină  un  număr din ce în ce mai mare de obiective politice şi de guvernare.  Jim  Friars  (Preşedintele  Fundației  ECDL  Irlanda)  a  subliniat  că  ECDL este prezent în 138 țări din toată lumea. Trebuie  avut în vedere atât o înțelegere mai profundă a modului în care se schimbă  regulile  jocului  în  activitatea  politică.  oferind  o  certificare care elimină decalajul în abilitățile de utilizare a calculatorului la  nivelul marilor mase.  În țara noastră.  3.3. iar România este printre cele  mai  active  țări  în  ceea  ce  priveşte  programele  ECDL  şi  introducerea  noilor  programe  de  certificare  IT.

 în care administrația defineşte  problema. Implicarea cetăţenilor în e-guvernare Chiar dacă este doar un facilitator.  de  cheltuire  a  banului  public  şi  de  reglementare  a  vieții  economice  şi  sociale  va  ridica  serioase semne de întrebare asupra modului în care guvernele vor putea să‐ şi exercite prerogativele. 2003. arată capacitatea de antrenare şi dorința de exprimare a  părerilor personale. TIC poate contribui la angajarea  cetățenilor  în  diferitele  stadii  ale  dezvoltării  unui  oraş. apoi cetățenii urmând să‐şi exprime părerile.4. În aceste condiții este evident că statul Societății  Informaționale  va  avea  alte  responsabilități  de  bază.                                                               2  Sub  denumirea  de  “software  social”  se  reunesc  aplicații  de  tip  mesagerie  instant.  Fenomenul  de  creştere  deosebită  înregistrată  în  ultima  perioadă  de  timp  de  aşa‐numitul  software social 2 . în  care  administrația  produce  şi  oferă  informații  pentru  informarea cetățenilor.  care  să‐i  permită  "statului‐națiune"  să  gestioneze  procesul  de  guvernare  şi  să  facă  față  în  acelaşi timp provocării fenomenului de integrare la nivel mondial.  pentru  a  realiza  interactivitatea. Statul digital (e‐stat)  Fenomenul  globalizării  este  alimentat  de  integrarea  digitală  a  piețelor. 32  3 Promise and Problems of E­Democracy: Challenges of Online Citizen Engagement.SISTEMEteoretice.  instrumente  grupate  pe  stadiile  din  care  este compus un ciclu de realizare a politicilor administrației publice.  4.  Publications.  • consultare – relație bidirecțională.  Tehnologiile de comunicare intermediată electronic pot fi adaptate  şi utilizate pentru a realiza procesele democratice implicate de guvernarea  la  diverse  niveluri. 2011) Cuprins 3. spații de lucru partajate.  fluxul  multidirecțional  de idei şi de comunicare între aleşi şi cei care i‐au ales. la cele  trei niveluri de interacțiune 3 :  • informare – relație unidirecțională administrație‐cetățean. datorate în special globalizării. pagini web de tip Wiki etc.  În  Tabelul  1  prezentăm  o  sinteză  a  instrumentelor  on‐line  identificate  într‐un  raport  OECD. OECD        197 . tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. manifestată de diferite categorii de cetățeni.  blog‐uri. Creşterea dificultăților. în ceea ce  priveşte  activitatea  de  colectare  a  taxelor  şi  impozitelor.  De  aici  şi  nevoia  de  a  regândi  şi  redefini  conceptul  de  "stat‐ națiune". p.

  • Verificatoare de  exprimare.  în  care  cetățenii se angajează activ în procesul de elaborare a politicii  şi  participă  la  dialogul  politic.  • Buletine de ştiri.  • Instrumente pentru  e‐comunități.  de  parteneriat.  • e‐petiții.  • Legislații  legate de   e‐referendum. • Suport de traducere în  limbile etniilor.  • Verificatoare de stil de  tip limbaj natural.  pentru a ajuta la  interpretarea  termenilor tehnici şi a  celor legali.  • Verificatoare de  exprimare.  • Jurii online ale  cetățenilor.  • Profiluri realizate de  experți.  • Forumuri de  discuții.  • e‐comunități.  • Forumuri de  discuții.  Analiza  • Jurii  electronice ale  cetățenilor.  • Jurii online ale  cetățenilor.  • e‐petiții. pentru  înlăturarea jargoanelor. pentru  înlăturarea jargoanelor.  • Întrebări frecvente  (FAQ).  Tabelul nr.  • e‐referendum.    198 .  • Suport lingvistic pentru  limbi străine multiple. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online. • Verificatoare avansate  de stiluri de exprimare.  • Alerte e‐mail pentru  noi chestiuni politice  apărute.  Participare  • e‐comunități.  • Ştiri furnizate prin e‐ mail‐uri de tip  newsletters.  Consultare  • Chestionare online  şi sondaje de  opinie.1  Instrumente pentru angajarea online a cetățenilor  în diferite stadii ale realizării politicii administrative  Stadiul   politicii  Stabilirea agendei de lucru  Informare  • Motoare de căutare  specifice site‐ului.SISTEMEteoretice.  • Instrumente pentru  e‐comunități. 2011) Cuprins • participare  –  relație  bidirecțională.  chiar  dacă  responsabilitatea  pentru  decizia  finală  sau  a  formulării  politice  rămân  la  latitudinea administrației.  • Monitorizarea   e‐mailurilor.  • Forumuri de  discuții.  Formulare    Implementare  • Liste de  distribuție de  e‐mail‐uri  pentru  grupuri‐țintă.  • Utilitare de  managementul  evidențelor.

  sau  o  abordare  care  se  potriveşte  unei  anumite  țări. p.M.  • Întrebări frecvente  (FAQ).SISTEMEteoretice.doc  Santos.  Sursa: Ann Macintosh. R.V. H.  • Monitorizarea e‐ mail‐urilor. 2011) Cuprins Stadiul   politicii  Informare  • Feedback online..   SI­SC şi relaţia cetăţean ­ autoritate publică. IOS Press. A.. New York University Press. a  unui  instrument  de  lucru.  În  timp  este  evident  că  lucrurile  se  schimbă  oricum.  Participare  • e‐petiții. D. OECD Publications.  astfel  că  trebuie  avute  în  vedere  şi  studiate  permanent  instrumentele  care  există  la  un  moment dat şi impactul acestora în diverse domenii. UK. Advances in Education.  Consultare  • Chestionare online  şi sondaje de  opinie.  • Buletine de ştiri.  2005  Ilie.  • e‐referendum.I. Amsterdam.   „E‐democracy and citizen’s empowerment: a case study of the city of Madrid”. 14  Este  important  ca  indiferent  de  instrumentele  alese. în Promise and Problems of E‐Democracy: Challenges of Online Citizen  Engagement. 2003     Monitorizare    199 .  • Publicarea online de  rapoarte anuale.   The Digital Person.ro/pro_pri/doc/st_f01. tehnologii şi soluții de implementare INFORMATICE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Concepte ISBN: 978-973-0-11765-3 (ediţie online.  www. Commerce & Governance.   „Responsive E‐Government Services: Toward 'New' Public Management”. în  volumul The Internet Society II.  WIT Press. van. Alonso. p..   Bibliografie  Duivenboden. Nu se crede în existența unei rețete universale. 247‐254  Solove.  • Forumuri de  discuții.  să  se  definească  în  prealabil  clar  grupul  țintă  şi  să  se  adapteze  instrumentele  caracteristicilor de grup. 2006. articol  în volumul The Information Ecology of E­Government. Lips. 2003..academiaromana.  OECD Publications. M. 2004   *** Promise and Problems of E­Democracy: Challenges of Online Citizen Engagement. J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful