PROIECT MODEL

FERMĂ MIXTĂ - 50 HA CULTURI DE CÂMP ŞI CREŞTEREA VACILOR DE LAPTE

GALA ŢI 2007
CUPRINS CAPITOLUL I FERMA VEGETALĂ………. .…………………………………... Modul 50 ha în regim neirigat zonă de câmpie……………………………………. Rotaţia culturii în asolament……………………………………………………….. 1. Caracterizarea tehnologiilor de cultură…………………………………………….. 1.1 Tehnologia culturii porumb boabe……………………………………………….. 1.2 Tehnologia culturii de porumb siloz……………………………………………….. 1.3 Tehnologia culturii de lucernă masă verde şi fân………………………………….. 1.4 Tehnologia de cultură a orzului……………………………………………………. 1.5 Tehnologia de cultură a borceagului masă verde………………………………….. 2. Fundamentarea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie la culturile din structură........................................................................................................................... 2.1 Elaborarea devizelor tehnologice………………………………………………….. 2.2 Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe culturi…………………………… 2.3 Deviz tehnologic la cultura porumb boabe ………………………………………... 2.4 Deviz tehnologic la cultura porumb siloz………………………………………….. 2.5 Deviz tehnologic la cultura lucerna fân……………………………………………. 2.6 Deviz tehnologic la cultura lucernă masă verde…………………………………… 2.7 Deviz tehnologic la cultura borceag masă verde…………………………………... 2.8 Deviz tehnologic la cultura orz……………………………………………………..
1

4 5 5 6 6 13 19 27 30 31 31 31 32 33 34 35 36 37

2.9 BVC porumb boabe……………………………………………………………....... 2.10 BVC porumb siloz………………………………………………………………..... 2.11 BVC lucernă fân………………………………………………………………........ 2.12 BVC lucerna masă verde………………………………………………………....... 2.13 BVC borceag masă verde………………………………………………………….. 2.14 BVC orz……………………………………………………………………............. 2.15 BVC TOTAL VEGETAL………………………………………………………..... CAPITOLUL II FERMA ZOOTEHNICĂ………………………………………… 1. Creşterea şi exploatarea taurinelor………………………………………………...... 1.1 Rase de taurine............................................................................................................ 2. Cerinţe privind amplasarea şi organizarea fermei de taurine………………………. 2.1 Construcţii zootehnice……………………………………………………………… 2.2 Amplasarea adăposturilor…………………………………………………………... 2.3 Orientarea adăposturilor……………………………………………………………. 2.4 Cerinţe de microclimat……………………………………………………………… 2.5 Echipamente instalaţii utilaje şi maşini pentru dotarea fermelor de vaci ………...... 2.6 Construcţii anexe…………………………………………………………………… 3. Reproducţia la taurine………………………………………………………............. 4. Flux tehnologic……………………………………………....................................... 5. Exploatarea vacilor de lapte…………………………………………………............. 6. Creşterea tineretului..................................................................................................... 7. Calculul economic pentru ferma de taurine…………………..................................... 7.1. Raţii furajere…………………………………………………….............................. 7.2 Devize zootehnice………………………………………………………………….. 7.3 Calculul necesarului de furaje şi suprafaţa cu bază furajeră necesară……………... 7.4. Cheltuieli cu furajarea……………………………………………………………… 7.5 Calculul necesarului forţei de muncă………………………………………………. 7.6 Cheltuieli cu energia electrică şi combustibili……………………………………... 7.7 Cheltuieli cu consumul de apă …………………………………………………….. 8. VENITURI ………………………………………………………………………… 8.1 Calculul producţiei totale de lapte…………………………………………………. 8.2 Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru ferma de taurine…………………………... 9. Organizarea păşunatului…………………………………………………………... 10. Măsuri sanitar - veterinare de prevenire şi combatere a bolilor în fermele de bovine................................................................................................................................ 11. Trasabilitatea………………………………………………………………….......... 12. Agricultura ecologică………………………............................................................. CAPITOLUL III Sprijin acordat pe anul în curs…………………………………......... CAPITOLUL IV. Paşi pentru realizarea unei ferme mixte…………............................. CAPITOLUL V.ANEXE………………………………………………………………. 1. Grajd pentru exploatarea vacilor în sistem legat……………………………………. 2. Secţiuni de ansamblu pentru stabulaţia legată a vacilor de lapte, pe standuri scurte.. 3. Grajd pentru exploatarea vacilor în stabulaţie liberă...................................................
2

38 39 40 41 42 43 44 45 45 45 48 48 51 52 52 55 56 56 57 59 60 61 61 64 70 72 72 73 73 74 74 75 76 77 79 80 83 85 90 90 91 92

4. Maternitate şi profilactoriu pentru taurine................................................................... 93 5. Forme iniţiale de stabulaţie liberă diferenţiată a taurinelor......................................... 94 6. Soluţii moderne de stabulaţie liberă a vacilor de lapte cu dezvoltarea cuşetelor în adâncimea adăpostului,pe rânduri paralele sau perpendiculare faţă de frontul de furajare............................................................................................................................... 95 7. Stabulaţia vacilor de lapte pe standuri-boxă cu mecanizare mobilă a furajării şi mecanizarea staţionară a evacuării dejecţiilor................................................................... 96 8. Soluţii de stabulaţie legată, pe standuri mijlocii, cu întreţinere pe aşternut şi evacuare mecanică a dejecţiilor…………………………………………………………. 97 9. Boxe individuale pentru viţei....................................................................................... 98 10. Ansambluri de evacuare hidraulică a dejecţiilor…………………………………….. 99 Bibliografie………………………………………………………………………… 100 Furnizori de tehnologii si utilaje pentru zootehnie.................................................. 101 Lista cu furnizorii de furaje, nutreţuri combinate şi aditivi furajeri.......................... 105

DATE GENERALE Dezvoltarea rurală, are ca scop final ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor satelor, având ca suport principal modernizarea producţiei agricole prin introducerea în practică a cercetării stiinţifice. Obţinerea unor recolte sporite, de calitate superioară, cu costuri reduse reprezintă indicatorul activităţii exploataţiilor agricole privind profitabilitatea şi competitivitatea acestora în economia de piaţă. În acest caz producătorul are nevoie pe lângă mijloacele materiale şi financiare şi de cunoştinţe adecvate în vederea unui management tehnologic şi economic. Progresul în agricultură se poate realiza numai prin valorificarea rezultatelor cercetării în beneficiul producătorilor agricoli. Procesul de producţie în agricultură se desfăşoară în anumite condiţii naturale care influenţează asupra rezultatelor de producţie. Întreaga activitate din agricultură are un caracter diferenţiat datorită condiţiilor pedoclimatice de pe întreg teritoriul ţării. Dezvoltarea continuă a producţiei de cereale şi leguminoase boabe furajere, ca şi suprafeţele mari de pajişti face ca în România să se crească aproape toate speciile de animale de fermă. În zootehnie pe lângă folosirea de biotehnologii avansate prin folosirea însămânţărilor artificiale şi transferul de embrioni, sunt necesare schimbări şi în ceea ce priveşte nutriţia animalelor. In
3

nevoile de hrană. să fie urmărită privind evoluţia. Fermierul trebuie să aibă cunoştinţe profesionale temeinice şi acces la informaţie fără de care nu poate realiza o exploatare eficientă a vacilor de lapte. maşini şi aparatură modernă. În cazul vacilor cu lapte aceste probleme se pun într-un mod specific. comportamentul de reproducţie. instalţii. De la naştere şi până la sfârşitul vieţii vaca trebuie să aibă individualitatea ei. procesatori şi comercianţi. I FERMA VEGETALĂ Suprafaţa necesară pentru asigurarea bazei furajere poate fi proprietate sau arendată pe baza contractelor de arendă încheiate pe o perioadă de minim 5 ani. cantitatea şi calitatea laptelui produs.acest sens hrana rumegătoarelor trebuie să se bazeze pe furaje de volum de bună calitate şi cu suplimente strict necesare de nutreţuri concentrate bine echilibrate. lucrările manuale se vor face de către membrii familiei cu excepţia perioadelor de vârf când se va apela la forţa de muncă sezonieră. CAP. orzul. starea de sănătate. De asemenea se va achiziţiona şi înlocuitorul de lapte. Astfel în cadrul acestor formaţiuni fiecare desfăşoară activitatea pentru care este pregătit. Eficienţa maximă şi realizarea unei producţii de calitate nu se poate realiza fără asigurarea în ferme a unor echipamente. În continuare se poate trece la organizarea unor asociaţii integratoare care să cuprindă : producători. pe grupe de produse. Asigurarea stării de sănatate a animalelor şi de salubritate a produselor trebuie sa fie preocupări importante ale fermierului. porumbul pentru boabe. Pentru un succes deplin al funcţionării unor exploataţii agricole este necesară organizarea prin liberă opţiune a producătorilor agricoli în asociaţii profesionale pe produs. Lucrările mecanice se vor efectua cu utilaje proprii sau cu terţi. Producţia principală şi cea secundară va fi utilizată în totalitate în furajarea vacilor. lucerna fân si masa verde. Aprovizionarea cu materii şi materiale se va face pe bază de contracte. borceagul masă verde. pe specii şi rase de animale. Principalele culturi vor fii : porumbul pentru siloz. În nutriţia animalelor se va ţine cont de faptul că hrana trebuie să asigure în întregime cerinţele fiziologice ale fiecarei categorii de animale cât şi cele de susţinere a producţiei aşteptate. urmând ca tărâţa de grâu şi şrotul de floarea soarelui care intră în amestecul de concentrate să fie achiziţionate. Model tehnico – economic pentru 50 ha în regim neirigat si 40 capete vaci lapte şi tineretul aferent 4 .

2 .0 Producţia totală t 20.activitatea de creşterea vacilor cu lapte .0 14. care repreznită baza alimentaţiei rumegătoarelor.0 240.0 8. în regim neirigat.0 3.0 30.0 16.0 300.0 10. şi tineretul aferent s-a calculat pe baza necesarului de furaje.0 6.8 12.Ferma comercială de vaci cu lapte presupune existenţa suprafeţei necesare pentru asigurarea furajelor de volum. pentru un an calendaristic o suprafaţă necesară de 50 ha.0 93.7 4.0 50.0 10.activitatea de producere a furajelor Modul 50 ha.0 6.0 Rotaţia culturilor în asolament PLAN DE CULTURĂ 5 Tabel nr.0 20.0 20.0 25.0 30. Astfel în cadrul aceleiaşi afaceri agricole fermierul va desfăşura două activităţi : . 1 Producţia medie t/ha 4.0 Ponderea % 10. Pentru o fermă de 40 capete vaci cu lapte.0 250.0 28. zona de câmpie Culturile Suprafaţa ha Porumb boabe Borceag masă verde Porumb siloz Lucernă fân Orz Lucernă masă verde TOTAL 5. cu o producţie de lapte medie pe lactaţie de 6000 litri.0 100 Tabel nr.

etc. poate fi cultivat cu bune rezultate în condiţii foarte variate de climă şi sol. poate fi cultivat ca a doua cultură după plantele cu recoltare timpurie. Porumb siloz Lucernă fân Orz Lucernă m. TEHNOLOGIA CULTURII PORUMB BOABE Porumbul este una dintre cele mai valoroase plante cultivate datorită productivităţii foarte ridicate. nu se scutură la recoltare.Cultura Suprafaţa cultivată (ha) 5 10 10 14 3 8 5 Producţie medie (kg/ha) AN 1 Cantitate totală(kg) 20000 250000 300000 93800 12000 240000 AN 2 Cantitate totală (kg) 20000 250000 300000 93800 12000 240000 AN 3 Cantitate totală (kg) 20000 250000 300000 93800 12000 240000 AN 4 Cantitate totală (kg) 20000 250000 300000 93800 12000 240000 AN 5 Cantitate totală (kg) 20000 250000 300000 93800 12000 240000 Porumb Borceag m. lasă terenul curat de buruieni şi este o bună premergătoare pentru cele mai multe culturi. necesită o cantitate mică de sămânţă pentru semănat. 4000 25000 30000 6700 4000 30000 Total 0 x x x x x x 1. prezintă o bună rezistentă la secetă.v.1.v. Zonarea culturii şi a hibrizilor 6 . are puţine boli şi dăunători. CARACTERIZAREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ 1.

Pioneer 3780 (Renate). . Fundulea 370. Hibrizii se mai clasifică şi după suma temperaturilor biologic-active (sau ale unitaţilor termice) necesare ajungerii la maturitate.► Hibrizi La alegerea celui mai important hibrid pentru fiecare unitate de producţie se va ţine seama de: . (grupa 200) Turda 211. frecvenţa perioadelor de secetă şi arşiţă etc. notate cu numere de la 90 la peste 400 (grupele 90. cerinţe faţă de lungimea perioadei de vegetaţie.ponderea cerealelor păioase cultivate după porumb. câmpia Transilvaniei. Fundulea 412. mecanizat. Pioneer 3747 (Fluvia). Fundulea 420. Pioneer 3798. 300. Pioneer 3780 (Axia). .organizarea producţiei şi modul de recoltare ( manual. Fundulea 96. Fundulea 102. Fundulea 208. Turda 228. Principalii hibrizi zonaţi în ţara noastră grupaţi după suma unităţilor termice necesare ajungerii la maturitate. dealurile Transilvaniei 1200 – 1400 °C Podişul Moldovei. Lovrin 400. sub formă de ştriuleţi sau boabe. . din perioada de la semănat până la maturitatea hibridului.) Hibrizi de porumb cultivaţi în ţara noastră au o perioadă de vegetaţie cuprinsă între 115 zile (cei mai timpurii) şi peste 150 de zile (cei mai târzii) . zonele de câmpie din sud şi vestul ţării. 400). Lovrin 415. Clasa de Hibrizi maturitate Hibrizi timpurii Dobrogea 94. 7 . Turda 250 L. Lovrin 360. ei se împart în cinci grupe de maturitate. Lovrin 390.condiţiile naturale (fertilitatea naturală a solului. iar cei din grupa 400 cei mai tarzii. În funcţie de durata vegetaţiei. (grupele Betu 240. Fundulea 345 L. Suceava 95. adică după suma temperaturilor cuprinse între 10-30 °C (temperaturi la care planta creşte). Turda 215. 100. hibrizii din grupa 90 fiind cei mai timpurii. Podul Iloaei 205. aportul freatic. zonele colinare din sudul şi vestul ţării. 1400 – 1600 °C Bărăgan si Dobrogea. 90 – 100) Suceava 108. 200. Şimnic 409. Fundulea 380. Podul Iloaei 120 si Turda 125 L Hibrizi mijlocii Turda 200. Suma unităţilor termice 800 – 1200 °C Nordul Moldovei zonele Premontane. Fundulea 315.400) Fundulea 308. Turda 100 (Betura).particularitaţi specifice ale hibridului. Fundulea 350. Pioneer 3901 (Eva) Hibrizi tarzii (grupele 300 .

sfecla de zahăr. cernoziomurile din sudul ţării în regim irigat. porumbul poate urma după o gamă variată de premergătoare din grupa culturilor timpurii. În timpul perioadei de vegetaţie. Mediu favorabil: solurile acide amendate unde verile sunt relativ răcoroase. ► Plante premergătoare Foarte bune: cereale păioase. Aplicarea îngrăşămintelor Porumbul face parte din categoria culturilor agricole mari consumatoare de substanţe nutritive. leguminoase anuale şi perene. plante furajere. Amplasarea culturii este recomandabil să se facă. Absorbţia azotului decurge intens din primele faze. Astfel. în medie. sorgul. Datorită acestei particularităţi insuficienţa azotului. pentru realizarea unei tone de boabe. solurile acide permeabile. fenofazele porumbului unde se consumă cea mai mare cantitate de substanţe nutritive sunt: începutul creşterii tulpinii. unde verile sunt relativ calde. se extrag din sol. inul şi cartoful.Pioneer 3709 (Sihia). perioada de la înflorit până la maturitatea în lapte a boabelor. 25 kg N. ricinul. rendzinele şi branciocurile. Bune: floarea soarelui. ► Rotaţia culturii În rotaţia culturilor. Dobrogea şi sudul Moldovei şi Câmpia Banatului. în cadrul unor asolamente cu durata de 2-6 ani. precum şi după cele care se recoltează târziu. începutul apariţiei paniculului. Medii: porumbul mai mult de 3 ani. Pioneer 3541 (Irimina) Amplasarea culturii ► Tipul de sol Soluri foarte favorabile: cernoziomurile şi solurile aluvionare din zonele irigate din Câmpia Dunării. în toate cazurile. porumb anii I şi II. cernoziomurile şi solurile aluvionare din Transilvania şi Moldova. 10 kg P2O5. Favorabile:soluri brun –roşcate. 22 kg K2O. până la maturitatea fiziologică. în orice fază de 8 .

a stigmatelor şi vegetaţiei. secetă şi boli.5 kg P2O5 când gunoiul s-a aplicat culturii premergătoare. consumul specific al elementelor nutritive şi rezervele existente în sol din aceste elemente.creştere a porumbului. Insuficienţa fosforului. iar producţia de boabe se reduce până la 70%. care trebuie să realizeze peste 10 t / ha boabe. ► Dozele orientative de azot pentru fertilizarea porumbului boabe Nivelul Fertilitatea solului producţiei Scăzută Mijlocie Ridicată de boabe (IN = 1-2) (IN = 2-3) (IN = 3-4) (t / ha) 5 90-120 80-110 60-100 6-10 140-240 130-220 120-200 10-15 240-320 230-290 210-260 IN = Indicele de azot = Humus x V% Pe terenurile irigate. 9 . dar faţă de acesta măreşte rezistenţa la cădere. frecventă în primele faze de creştere. determină o slabă dezvoltare a rădăcinilor. ►Dozele orientative de fosfor pentru fertilizarea porumbului boabe Nivelul producţiei de boabe (t / ha) 5 6-10 10-15 Aprovizionarea fosforului cu fosfor mobil Slabă Mijlocie Ridicată 1-2 mg P2O5/100g 2-3 mg P2O5/100g 5-6 mg P2O5/100g sol sol sol 40-80 20-40 70-130 40-80 25-60 110-150 80-110 60-80 Dozele de fosfor înscrise în tabel se micşorează cu 1 kg P2O5 pentru fiecare tonă de gunoi aplicat direct porumbului şi cu 0. se vor folosi doze de N 200-300 kg / ha. o întârziere a apariţiei paniculului. Potasiul se consumă în cantităţi egale celor de azot. stânjeneşte procesele biosintezei. Stabilirea dozelor de îngrăşăminte chimice se face în funcţie de următorii factori: nivelul producţiei programate. Diferenţierea dozelor de fosfor se face în funcţie de nivelul programat al producţiei de boabe şi de starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil.

înainte de semănat. Primăvara. vertisoluri. regosoluri. Lucrările solului Pregătirea terenului. fie o dată cu udările. Dozele de gunoi de grajd recomandate sunt în funcţie de tipul solului: pe podzoluri. însă ultima fertilizare trebuie efectuată cu 5-8 zile înaintea apariţiei paniculului. Gunoiul de grajd şi îngrăşămintele chimice cu fosfor şi potasiu se aplică prin împrăştierea uniformă pe toată suprafaţa şi se încorporează prin arătură. constituie o verigă importantă. După recoltarea plantelor premergătoare se execută arătura adâncă de vară sau de toamnă. dozele de azot în timpul vegetaţiei. Dozele de gunoi se aplică la 4-5 ani în cadrul asolamentului. Îngrăşămintele cu azot se aplică în doze fracţionate: 50% la semănat şi 50% la praşila II.) cu Tiradin 75 (3 kg/t). se aplică fie la praşilele mecanice. erodisoluri şi pe terenurile irigate se aplică 30-40 t / ha gunoi semifermentat sau proaspăt. Nu se recomandă arătură de primăvară deoarece pierderile de producţie sunt foarte mari ! Pe terenurile în pantă. Pentru prevenirea atacului de boli şi dăunători. iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori. în agregat cu grapa stelată. argiloase cu plugurile în agregat cu grapa stelată. Numărul lucrărilor este în funcţie de gradul de îmburuienare a terenului. arătura se va executa pe direcţia curbelor de nivel. iar împotriva dăunătorilor din sol (Agriotes sp. deoarece influenţează întreaga tehnologie de cultură a porumbului.► Îngrăşămintele organice influenţează sporirea producţiei de boabe la porumb. se lucrează superficial cu grapa cu discuri. În verile mai secetoase. sau se efectuează o arătură uşoară de 18-20 cm adâncime. în vederea semănatului. perpendicular pe direcţia brazdelor. sămânţa se tratează cu substanţe insecto-fungicide împotriva bolilor (Fusarium sp. Aceasta se efectuează la adâncimea de 22-25 cm pe solurile cu textură uşoară şi de 25-30 cm pe solurile grele.5 kg/t).. mai fertile şi neirigate. pe celelalte soluri. terenul se lucrează cu grapa cu colţi reglabili sau grapa cu discuri.5 kg/t). deoarece porumbul valorifică foarte eficient remanenţa gunoiului şi în următorii doi ani cu sporuri semnificative de producţie şi eficienţă economică. Sămânţa şi semănatul Din punct de vedere calitativ sămânţa hibridă de porumb trebuie să îndeplinească două cerinţe minime mai importante: puritatea de 98% şi facultatea germinativă de 90%. Tanymecus dilaticollis) cu Seedox 80 WP (12. înainte de semănat. se vor folosi doze de 20-30 t / ha. Pe terenurile irigate. obţinându-se sporuri de 40-100 kg boabe la tona de gunoi de grajd (în funcţie de gradul de fermentare). 10 . Furadan 35 ST (2. când arătura nu se poate executa.

este de 4-5 cm. Lucrarea se execută cu grapa cu colţi reglabili (înainte sau după răsărirea porumbului pentru distrugerea buruienilor încolţite şi în curs de răsărire). pe solurile umede. Semănatul se execută cu semănători combinate pentru semănatul de precizie a plantelor prăşitoare. echipate cu fertilizatoare. când temperatura în sol. Din punct de vedere calendaristic. la distanţa de 70 cm între rânduri. iar numărul de boabe germinabile pe un metru liniar.70 cm pe terenurile neirigate sau irigate prin aspersiune. 11 . după răsărirea porumbului pentru distrugerea buruienilor în curs de răsărire şi prin praşile manuale sau mecanice. Viteza de lucru a agregatului este de 5-10 km / h.Epoca optimă de semănat este primăvara.5). 15-30 aprilie în zona centrală a Moldovei. cu grapa rotativă (SR-4. Prima lucrare de prăşit se efectuează la o săptămână de la răsăritul plantelor. Adâncimea de semănat oscilează între: . Distanţa între boabe pe rând variază între 22-30 cm. la adâncimea de semănat este de 8-100C. argiloase. echipamente de erbicidare şi de aplicare a insecticidelor. . în funcţie de densitate.80 cm pe terenurile unde irigarea se face prin brazde. . Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe Grupa de precocitate a hibrizilor Timpurii Mijlocii Târzii Densitatea (nr. plante recoltate / ha) Neirigat Irigat 45000-60000 65000-70000 40000-55000 60000-65000 40000-50000 60000-65000 Cantitatea de sămânţă necesară asigurării densităţii optime oscilează între 15-20 kg / ha.5-7 cm. în funcţie de valorile MMB şi densitatea semănatului. 20-30 aprilie în zonele subcarpatice şi nordice. în epoca a doua.între 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie. iar următoarele la intervale de timp determinate de apariţia buruienilor (10-12 zile la praşila a doua şi 15-17 zile la praşila a treia). Lucrările de întreţinere a culturilor Combaterea buruienilor constituie lucrarea de îngrijire cea mai importantă. porumbul se seamănă în intervalele: 1-20 aprilie în câmpia sud-estică şi vestică. Distanţa între rânduri este de : . mai ales în cazul culturilor neerbicidate.

5-2 1.4+Dicamba 5-7 4-6 1. în funcţie de stadiul de dezvoltare a porumbului: prima praşilă trebuie efectuată la 10-12 cm adâncime. se aplică o irigare de răsărire cu norma de 300-400 mc/ha.5-2 1. cu parcurgerea următoarelor faze: ● coacerea în lapte. ● coacerea în lapte-ceară. iar următoarele la 5-7 cm adâncime. când boabele au umiditatea de peste 50% şi acumularea substanţelor organice este finalizată.5 l/ha. 12 . apă. în perioada răsăririi porumbului se aplică tratament cu Decis 2.5-2 În cazul în care nu s-a efectuat tratamentul seminţei. Tipuri şi doze de erbicide recomandate pentru cultura porumbului Produs comercial Pitezin Substanţă activă Atrazin Modul de aplicarespectrul de combatere • primăvara înainte de semănat • numai dicotiledonate • încorporat înainte de semănat • monocotiledonate • superficial în sol • monocotiledoane anuale • înainte de semănat • monocotiledonate • în timpul vegetaţiei • mono şi dicotiledonate • în timpul vegetaţiei • dicotiledonate • în timpul vegetaţiei • dicotiledonate Doza de aplicare (kg / ha) 1-3% 3-5% humus humus 2. Recoltarea Maturitatea porumbului se realizează în timp de aproape două luni de la apariţia stigmatelor. când boabele au în jur de 40-45%.4 D 2.5-4. iar acestea devin sticloase. Irigarea Norma de udare va fi 500-1.5 4-6 Diizocab Butylat 4-6 5-7 Dual 500 Metochlor 5-7 7-9 Eradicane Lasso (Mecloran) Sare DMA Icedin forte EPTC Alachlor 2.250 l/ha.5-2 8-10 5—7 1. În condiţiile unei primăveri secetoase. Karate 2.Praşilele mecanice se execută la adâncimi diferite.5 EC 0. cu umiditatea boabelor de 35-40%. ● coacerea în ceară. Sinoratox 35 3 l/ha.200 mc/ha la prima udare şi 700-900 mc /ha la următoarele udări.

● coacerea deplină. TEHNOLOGIA CULTURII DE PORUMB SILOZ 13 . Recoltarea mecanizată a porumbului se realizează sub formă de ştiuleţi depănuşaţi sau nedepănuşaţi. când boabele sunt tari. iar conţinutul în apă este sub 30%. Când recoltarea se face cu combina echipată cu dispozitivul de recoltare sub formă de boabe. cele mai mici pierderi se înregistrează la umiditatea de 2024%. La umiditate mai mică unele boabe se pierd de pe ştiuleţi înainte de a intra în aparatul de treierat al combinei. 1. Depozitarea Păstrarea producţiei de porumb boabe se face în condiţii optime de siguranţă privind cantitatea şi calitatea producţiei depozitate adaptate la spaţiul pe care îl alocă fermierul. 2.

Mediu favorabil: solurile acide amendate unde verile sunt relativ răcoroase rendzinele şi branciocurile.5ºC şi 9.5 ºC se recomandă hibrizii Andreea. asigură. Pentru porumbul siloz însămânţat după cultura grâu cei mai recomandaţi sunt hibrizii Fundulea 270. Temerar. Producţia de porumb siloz în cultură succesivă este de 80-90% din producţia obţinută în ogor propriu .5ºC se cultivă hibrizii Fundulea 420. Pioneer 3362 şi Luana. Alberta. Pioneer 3978 şi Turda 160. recoltat în faza de lapte-ceară. Amplasarea culturii ► Tipul de sol Soluri foarte favorabile: cernoziomurile şi solurile aluvionare din zonele irigate din câmpia Dunării. orz. Dintre aceştia remarcăm hibrizii Fundulea 420. În zonele în care temperatura medie anuală este mai mare de 10. în regim irigat. cât şi după orzul şi grâul de toamnă. Importanţă deosebită are alegerea tipului de hibrid şi în cultura succesivă. Dobrogea şi sudul Moldovei şi Câmpia Banatului. Dobrogea.Porumbul pentru siloz. care recoltaţi la începutul fazei de ceară. porumbul pentru siloz este o cultură energetică foarte valoroasă. porumbul pentru siloz în ogor propriu dă producţii relativ mari. cea mai mare cantitate de unităţi nutritive la hectar şi la cel mai scăzut cost de producţie. Tura 200 şi Raissa. În zonele în care temperatura medie anuală este între 8ºC -8. unde nu sunt posibilităţi de irigare. În zonele în care temperatura medie anuală este între 8. cernoziomurile şi solurile aluvionare din Transilvania şi Moldova. unde verile sunt relativ calde. permit realizarea unei mase însilozabile bogate energetice. Fundulea 365 şi Luana. După culturile principale care permit însămânţarea până la mijlocul lunii iunie ( rapiţă. Saturn. În zonele irigate din Câmpia Dunării. Oituz. Cecilia. sudul ţării şi Câmpia Banatului. În aceste zone există posibilităţi de intensivizare atunci când porumbul pentru siloz se cultivă în cultură succesivă de raigrais aristat. 14 . în comparaţie cu alte plante furajere.5 ºC se recomandă hibrizii Turda 160. solurile acide permeabile. ► Hibrizi Sunt preferaţi hibrizii mai tardivi. cernoziomurile din sudul ţării în regim irigat. când planta întreagă are un conţinut în substanţă uscată de 30-35%. Fundulea 418. Fundulea 418. Polo. Favorabile: soluri brun –roşcate. Stira. Zonarea culturii şi a hibrizilor În zonele de câmpie din sudul ţării. Ileana. folosiţi pentru boabe. raigras aristat) sunt de preferat hibrizii tardivi pe considerentul că până la venirea brumelor ajung în faza de ceară.

Prin administrarea în amestec a azotului cu fosfor este stimulată. rapiţa furajeră de toamnă. în acelasi timp. se vor aplica primăvara. În cazul în care îngraşămintele cu fosfor nu au putut fi administrate în toamnă. pe rânduri. În cultură irigată. pe parcele unde s-au aplicat îngrăşăminte 15 . cartoful timpuriu. plantele furajere anuale recoltate până la mijlocul toamnei. sub aratură adânca. doza economică fiind 30-40 t/ha în cultură neirigată şi 60-80 t/ha în cultura irigată. atât absorbţia fosforului de către plantele de porumb. În principiu poate urma în rotaţie după culturile care eliberează terenul şi permit executarea arăturii după sezonul rece. ► Rotaţia culturii Porumbul pentru siloz are cerinţe scăzute faţă de planta premergătoare. sfecla furajeră şi sfecla de zahăr. În cadrul rotaţiei se recomandă ca porumbul pentru siloz să urmeze în primii doi ani după administrarea gunoiului de grajd. doza optimă de îngrăşăminte azotate este de 110-120 kg N/ ha. doza optimă economic este de 80-90 kg N/ ha. fiind cultivat după aceleaşi culturi ca şi în cazul porumbului pentru boabe. ► Fosforul Îngrăşămintele cu fosfor se încorporează din toamnă. Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor ► Gunoiul de grajd este foarte bine valorificat de porumbul pentru siloz. porumbul pentru siloz este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară. iar în cazul unor hibrizi timpurii chiar şi pentru grâul de toamnă. Bune: cereale de toamnă şi de primăvară. o mai mare rezistenţă la secetă şi producţii mai ridicate. în regim irigat. Doza optimă în regim neirigat este 70-80 kg N/ ha pe cernoziomuri şi soluri aluvionare şi 80-100 kg N/ ha pe soluri cu conţinut în humus mai mic de 2%. ► Potasiul Pe solurile acide se administrează 60-80 kg/ha. cartofii timpurii. de asemenea. împreună cu îngraşămintele azotate. Foarte bune: leguminoase anuale. cea mai bună dezvoltare a sistemului radicular al plantelor. La rândul său. borceagurile de toamnă.► Plante premergătoare Porumbul furajer nu este prea exigent faţă de planta premergătoare. leguminoase perene în anii II-III după desţelenire. pe cernoziomurile irigate de mulţi ani. Se realizează. Medii: iarbă de Sudan. cât şi a azotului. În cultură succesivă. În cultură succesivă se seamănă după premergătoare care părăsesc devreme terenul: cerealele de toamnă. iar în zonele irigate şi în anul I după desţelenire. ► Azotul Porumbul pentru siloz este relativ exigent faţă de fertilizarea cu îngrăşăminte azotate. Înainte de pregătirea patului germinativ eficienţa îngrăşămintelor cu fosfor este sporită în cazul când sunt aplicate la semănat.

5 kg/ t de sămânţă) sau (Metoben 70PU 2 kg/t). în funcţie de tipul de sol şi de starea de umiditate a terenului. ► Epoca optimă de semănat 16 . efectuată în ziua sau preziua semănatului cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu o grapă cu colţi. doza de azot se reduce cu 50-60% faţă de situaţia în care porumbul se cultivă în rotaţie cu plantele anuale. când arătura a fost bine executată şi terenul se prezintă nivelat şi fără buruieni. în condiţii normale. care se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel.c. Când amplasarea se face în primii 2-3 ani după întoarcerea unei leguminoase perene. În vederea unei nivelări cât mai bune. la intrarea în iarnă. cartof. soia. Sămânţa şi semănatul ► Tratarea seminţei .) imediat ce se eliberează terenul se execută arătura adâncă la 25-30 cm în funcţie de umiditatea solului. . aplicarea dozei de 60-70 kg/ha este eficient economic. arătura de toamnă să fie lucrată cu grapa cu discuri. ► Amendamentele sunt necesare pe solurile acide cu pH mai mic de 5. După plantele care se recoltează târziu (porumb.0 în aceste condiţii. sfeclă.) arătura este precedată de lucrarea cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale.8-6. să se execute imediat arătura la adâncimea de 25-30 cm. Când porumbul siloz urmează în rotaţie în primii 2-3 ani după aplicarea îngrăşămintelor organice. pentru pregătirea patului germinativ este suficientă o singură lucrare. Primăvara. se impune amendarea cu o dată la 8-10 ani cu 5-6 t/ha carbonat de calciu. după recoltarea plantei premergătoare şi eliberarea rapidă a terenului. În cazul plantelor la care. cartof. dozele de îngrăşăminte minerale precizate mai sus se reduc cu 40-45% la fosfor şi azot şi cu 60-80% potasiu. la adâncimea de semănat a porumbului. O mare atenţie trebuie acordată lucrărilor pe terenurile în pantă.Pentru prevenirea atacului de dăunători în sol sămânţa se va trata cu Furadan 35 ST sau Diafuran 35 DT (25 ml p.organice în ultimii 3-4 ani. după recoltă rămân pe sol resturi vegetale (porumb.Pentru prevenirea putrezirii seminţelor şi combaterea tăciunelui se recomandă tratarea seminţei cu Tiradin 75 (3. etc. etc. se recomandă ca. Lucrările solului În cazul când porumbul se seamănă după o premergătoare timpurie se recomandă ca vara. Arătura se va executa cu plugul în agregat cu grapa stelată. / kg sămânţă) numai la porumbul semănat în ogor propriu.

/ha). Eradicane 6 E (6-8 l / ha). ► Distanţa optimă de semănat între rânduri este 70 cm. Aceasta coincide cu perioada 1-20 aprilie pentru zona de câmpie şi 15-30 aprilie pentru celelalte zone. care se încorporează în sol cu grapa cu discuri. Sanrom 375 SC (1 l / ha). Butizin 40 SC (6-8 kg / ha). porumbul pentru siloz se seamănă când în sol. . Din punct de vedere calendaristic. ► Irigarea Irigarea este o măsură tehnologică importantă. ► Recoltarea Momentul optim de recoltare este când boabele se găsesc în faza de lapte – ceară şi umiditatea plantelor este de 75%. ● pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se aplică preemergent. hibrizii timpurii şi mijlocii. perioadele critice pentru aprovizionarea cu apă sunt: 20-30 iunie şi 20-30 august. Mărirea sau micşorarea acestor densităţi are ca rezultat scăderea producţiei de substanţă uscată sau reducerea procentului de ştiuleţi. iar în cultură dublă şi regiunile colinare. la adâncimea de semănat. deoarece aduce sporuri de producţie de 30-40%. În cultura irigată. iar adâncimea de semănat de încorporare a sămânţei este 4-5 cm. porumbul pentru siloz semănat în ogor propriu sau în cultură succesivă dă producţiile cele mai mari la densitatea de plante 80-85 mii plante/ha. Nivelul minim este indicat pentru hibrizi tardivi şi semitardivi iar cel maxim pentru hibrizi mai timpurii.c.praşilele următoare se fac la intervale de 20-25 zile. cu creştere viguroasă şi potenţial mare de producţie. În cultură principală se folosesc hibrizi tardivi şi semitardivi. ● combaterea buruienilor dicotiledonate se poate realiza cu: SDMA (1. înainte de semănat.Eradicane sau Alirox ( 5-6 l p. ► Combatere prin lucrări mecanice Pentru combaterea buruienilor rezistente la erbicide se vor face 2-3 praşile mecanice cu ajutorul cultivatorului: .prima praşilă se va face cât mai timpuriu posibil. temperatura este de 8-100C. Lucrările de întreţinere a culturilor ► Combaterea eficientă a buruienilor Combaterea chimică se realizează cu erbicidele:Diizocab. 17 .. următoarele tipuri de erbicide: Dual 500 (3-5 l / ha).5-2 l / ha).În cultură principală.Pentru cultura neirigată densitatea este 50-55 mii plante / ha pentru zonele din sudul ţării şi 60-70 mii plante în zonele colinare. ► Densitatea optimă la semănat . Pentru porumbul siloz se aplică 2-4 udări cu o normă de udare de 500-600 m3 / ha apă. Diizocab 8 CE (7-9 l / ha).

scade umiditatea se tasează mai greu şi în locul fermentaţiei lactice din masa însilozată se produc fermentaţii nedorite care depreciază calitatea silozului. chiar dacă se toacă la dimensiunea de circa un centimetru. Intervalul optim de recoltare este cuprins între sfârşitul fazei de lapte când umiditatea plantei întregi este de 72-73% (27-28 % SU) dar şi la mijlocul fazei de ceară plină a boabelor când umiditatea plantei este de 60-65% (30-35% SU) iar plantele sunt încă verzi.000-90. toacă şi încarcă furajul în mijloacele de transport. Silozul se acoperă cu folii de material plastic pentru protejarea împotriva apei din precipitaţii. plantele îşi pierd suculenţa. Dacă densitatea de semănat este mai mică se obţine un porumb cu o tulpină groasă. Pentru a obţine un siloz de foarte bună calitate. să fie foarte bine tasat pentru a se realiza evacuarea aerului. De asemenea. Umplerea silozului se face concomitent cu tasarea puternică. pănuşile au culoarea verde-gălbuie. asigurându-se astfel condiţiile unei fermentaţii lactice în mediu de anaerobioză. Durata perioadei de efectuare a lucrărilor de însilozare trebuie să fie cât mai scurtă (cel mult 5-7 zile). Recoltarea porumbului pentru siloz se execută mecanizat.000 plante la hectar pentru că aşa tulpina porumbului este mai subţire. care taie. silozul trebuie închis foarte bine ca să nu ia contact cu aerul – se închide cu o folie groasă dintr-o bucată care se aşează peste siloz şi 18 . care nu este agreată de animale. 3 cm) cât mai mărunt si într-un timp cât mai scurt. pentru crearea condiţiilor optime apariţiei fermentaţiei lactice. este important ca porumbul să fie tocat (max. cu vindrovere.Prin întârzierea recoltării. Recoltarea porumbului pentru siloz trebuie să se facă în momentul când bobul este în stadiul de lapte-ceară iar pe bob este un punct negru. Ideal este să se însămânţeze 80. ► Depozitarea si conservarea furajelor de volum prin însilozare Avantajul soiurilor speciale de porumb pentru siloz este că au masă vegetativă bogată şi în momentul cînd ştiuletele ajunge la umiditatea indicată pentru însilozare (60-650) % întreaga tulpină este verde.

iar la tineret în funcţie de vârstă 10-20 kg. Culoarea galbenă denotă prezenţa unei acidităţi ridicate. În raţia zilnică se recomandă următoarele cantităţi: la vaci în lactaţie 20-30 kg.5-2 g carbonat de calciu pe 1 kg nutreţ murat. cu miros plăcut) este recomandată adăugarea de inoculanţi care este practic o însămânţare a silozului cu bacterii lactice care determină înmulţirea rapidă a acestora astfel încât se obţine fermentatia lactică. asemănător celui de fructe uscate. la taurine adulte supuse îngrăşării 30-40 kg. Se recomandă ca peste folie să se pună un strat de paie ( ca să o protejeze de factori interni cât şi externi ). 19 . conţinutul în apă este peste 80% . aceasta se întâmplă atunci când plantele sunt recoltate prea devreme. Silozul de porumb se poate face pe platformă betonată cât şi pe altă suprafaţă de teren (cu o pantă de 1-2 %). Între nutreţul fibros şi cel murat se va respecta un anumit raport şi anume pentru 5-7 kg nutreţ murat se va administra 1 kg fân. Un nutreţ murat de bună calitate nu păstrează culoarea verde ci capătă o nuanţă gălbui-verzuie-măslinie. nutreţul murat fermentat la temperaturi de 30-35º C are un miros plăcut aromat uşor dulce acrişor. Astfel. Se introduce în hrană treptat începând cu cantităţi mici încât după 10-15 zile de obişnuire să se ajungă la cantităţile indicate în raţii.de exemplu. de calitate (gustos. în timp ce fără adăugare de inoculanţi se poate consuma după două luni. Ordinea de administrare va fi după concentrate şi fân. Se va introduce în grajdul vacilor lactante numai după muls. Folosirea în hrană a unui asemenea nutreţ necesită adăugarea a 1. Pe de altă parte. nedorită (aceasta duce la deprecierea silozului). prin introducerea unui inoculant silozul poate fi consumat la o lună şi jumătate de când a fost închis. În suplimentul mineral se va calcula în plus cîte 2 g de carbonat de calciu pentru fiecare kg.care se leagă la capete. Alături de culoare. mirosul este deasemenea un indicator de calitate. însilozarea porumbului recoltat când boabele din ştiuleţi sunt în stadiul de lapte. Pentru obţinerea unui siloz bun. va fi exclus din hrana gestantelor cu 2-3 săptămâni înainte de fătare. În urma frecării între palme a unui nutreţ de calitate mirosul nu se schimbă şi nu are efect remanent mai mult de 20-30 minute de la îndepărtarea probei. În acest fel se evită fermentaţia butirică.

În cazul semănării la sfârşitul verii. Lucerna nu tolerează stagnarea apei în timpul creşterii active. excepţie se regăsesc în zonele din nord-vestul ţării. datorită conţinutului său ridicat de proteine. AMPLASAREA CULTURII ŞI ASOLAMENTUL ► Alegerea terenului Lucerna are nevoie de temperaturi ridicate pe parcursul sezonului de vegetaţie şi de soluri foarte fertile pentru a atinge potenţialul de producţie optimă. de aceea trebuie ales locul cu un bun drenaj care nu are un nivel prea ridicat al apei freatice. Lucerna semănată primăvara poate să urmeze după sfeclă. Producerea de lucernă. energie şi datorită digestibilităţii ridicate. o pantă mai mare duce la îngreunarea efectuării recoltării. în orice zonă agricolă a României. vitamine. Terenul nivelat este de preferat pentru producerea de lucernă. Lucerna poate fi cultivată pe o serie largă de soluri. grâu. irigării şi a pregătirii patului germinativ. grele până la solurile uşoare cu textură nisipoasă. De asemenea nu se seamănă lucerna direct după lucernă pentru că există posibilitatea autointoxicării (cauzată de compuşii organici care rămân în 20 . măreşte conţinutul de substanţe organice din sol şi duce la o fertilizare suficentă a solului. în general. ceapă. Lucerna poate fi cultivată aproape oriunde.3 TEHNOLOGIA CULTIVĂRII LUCERNEI MASĂ VERDE ŞI FÂN ZONAREA CULTURII ŞI A SOIURILOR Lucerna este o plantă erbacee cu producţie ridicată şi este furajul cel mai important pentru animale.1. floarea-soarelui. sau cartof timpuriu. Cele mai multe terenuri agricole din România satisfac aceste criterii şi sunt potrivite pentru producerea de lucernă. lucerna poate să urmeze după orz. de la solurile argiloase. dar nu se comportă bine pe solurile slab drenate sau acide. ► Plante premergătoare lucernei Cultura premergătoare lucernei este de o mare importanţă pentru pregătirea solului în vederea semănării lucernei şi încorporarea oricăror resturi vegetale. unde drenajul slab şi pH-ul scăzut al solului fac dificilă producerea de lucernă. rapiţă sau legume. ► Rotaţia culturii Nu este indicată semănarea lucernei după alte leguminoase pentru că fac parte din aceeaşi familie şi numeroşi dăunători şi boli se transmit la cultura de lucernă. Pentru lucerna irigată panta terenului nu trebuie să depăşească 12%.

şi este şi mai ieftin. Îngrăşămintele se vor încorpora în partea de sus a solului la o adâncime cuprinsă între 5 şi 10 cm. nematozilor şi insectelor dăunătoare.sol după lucernă) precum şi din cauza bolilor. fosforul este singurul îngrăşământ care trebuie aplicat pentru a obţine o producţie maximă de lucernă în România.60% potasiu (K2O).T/HA 9 13 18 N 200 318 440 P2O5 48 72 105 K2O 175 276 367 Mg 27 42 58 S 16 25 32 Simptomele deficienţei de azot se manifestă prin o creştere pitică şi o culoare verde deschis sau gălbuie a frunzelor de lucernă. În majoritatea cazurilor. Pentru a corecta deficenţa de fosfor. Fertilizarea adecvată a lucernei include o analiză a elementelor nutritive necesare. Elementele nutritive conţinute în fânul de lucernă comparat cu 100% substanţă uscată kg/ha. conţine mai multe elemente nutritive faţă de îngrăşămintele artificiale. plantele anuale care se însămânţează primăvara în urgenţa a doua. respectiv porumbul pentru boabe şi siloz. Producţia de lucernă . Trebuie să treacă cel puţin 1-2 ani pentru a se putea semăna din nou lucerna în acelaşi loc. Analiza elementelor nutritive la gunoiul de grajd obişnuit provenit de la vite arată 0. se va utiliza inoculant Rhizobium la semănat pe un teren unde nu a mai fost cultivat lucerna. Gunoiul de grajd este o sursă excelentă de fertilizare. După lucernă urmează în rotaţie. de preferinţă. 023% fosfor (P2O5) şi 0. Pentru a evalua situaţia fosforului din sol se va face testarea înainte de semănarea lucernei.56% azot. alegerea îngrăşămintelor adecvate şi aplicarea corectă a acestora . Lucerna poate fi fertilizată aproape la orice dată din an. Pentru a evita deficenţele de azot. se va utiliza un îngrăşământ cu conţinut ridicat de fosfor. LUCRĂRILE SOLULUI 21 . iarba de Sudan. ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI AMENDAMENTE Administrarea corectă a îngrăşămintelor este deosebit de importantă pentru a obţine o producţie şi o rentabilitate maximă la lucernă. dar aplicarea îngrăşămintelor este de preferat toamna târziu sau la sfărşitul iernii pentru ca fosforul să aibă timp să se deplaseze în sol cu ajutorul precipitaţiilor din iarnă şi să fie preluat în momentul în care începe dezvoltarea rădăcinilor primăvara.

în care există avantaje şi dezavantaje în ambele situaţii.Lucrările solului fac să sporească acumularea apei şi a elementelor nutritive în sol şi în aceeaşi măsură să contribuie la lupta împotriva buruienilor. ce poate mobiliza solul pe adâncimea de 10-14 cm sau prin lucrări repetate cu grapa cu discuri (2-3 lucrări). în preajma semănatului. În principiu. Lucerna semănată primăvara se face în perioada 1-15 martie în zonele de câmpie şi 5-25 martie în zonele colinare eventual o decalare de 1012 zile în cazul unei desprimăvărări întârziate.5-2 cm. astfel încât să ajungă sămânţa în contact intim cu solul.5 cm cu o cantitate 20-22 kg/ha de sămănţă. Pregătirea patului germinativ în primăvară se va realiza în preajma semănatului cu combinatorul sau cu agregatul de grape cu colţi. Pentru lucernă lucrarea de arat a solului se realizează cu tractorul în agregat cu plug şi grapa stelată GS -1.5 cm când se însămânţează la sfârşitul verii/începutul toamnei. ca să ajungă la un grad suficent de maturitate pentru a rezista la temperaturile scăzute din timpul iernii. când semănatul se face primăvara. Când semănatul se face primăvara. prevăzut în spate cu bare metalice. care facilitează realizarea unei arături de bună calitate (realizată la 20-23 cm) cu eforturi energetice diminuate cu 30-35%. ultima lucrare făcându-se în agregat cu tăvălugul. o irigare de 40-50 mm. Lucerna nu se enumeră printre plantele foarte exigente faţă de nivelul adâncimii arăturii. pentru favorizarea unei răsăriri rapide şi dezvoltare normală a plantelor în primele faze de dezvoltare. bolilor şi dăunătorilor. arătura se va realiza de preferinţă în prima jumătate a toamnei la adâncimea de 22-25 cm. şi la 2-2. semănatul se execută cu semănătoarea SUP – 29. Când solul este prea uscat . semănatul se va face după ce se creează condiţii favorabile de pregătire corectă a patului 22 . SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL Semănatul lucernei se poate face în două situaţii şi anume la sfârşitul verii şi începutul toamnei sau primăvara. realizată cu grapa cu discuri înclinată corespunzătoar. Lucrarea de mărunţire a bolovanilor se va realiza cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi ce se va realiza în a doua jumătate a toamnei.2. este nevoie să se aplice în prealabil. Lucerna semănată la sfârşitul verii/începutul toamnei se face în perioada 25 august-5 septembrie ce trebuie să se facă destul de devreme. Semănatul lucernei în cultură pură se face în rânduri la 12. În anumite situaţii când lucerna este semănată după cereale de toamnă arătura va fi precedată de o lucrare de dezmiriştire. Când semănatul se face la sfârşitul verii sau începutul toamnei este indicat ca pregătirea solului să se facă cu grapa cu discuri. Adâncimea optimă de semănat este la 1. în schimb are nevoie de un pat germinativ bine mărunţit.

Imediat ce cuscuta devine ataşată de lucernă tulpina ei se îngroaşă. pentru că erbicidul este translocat în sistemul radicular al buruienilor şi le distruge complet. când filamentele de cuscută sunt mici (5-8 cm) sau după recoltarea primei coase la 4-5 zile. un erbicid preemergent şi Pivot ce este un erbicid postemergent. Cuscuta Este cea mai periculoasă buruiană pentru producţia de lucernă. Pentru combaterea cuscutei din lucernă în anul I se aplică erbicidul Pivot 1 l/ha. 28-0-0 sau 32-0-0) în doză de 2 litri la hectar. cunoscând faptul că o grăbire a lucrării. dar Clopyralid este cel mai eficent erbicid pentru a combate pălămida. Touchdown 3 . Cele mai întâlnite buruieni perene dificile de combătut sunt pălămida. costreiul mare şi volbura şi se realizează cu eficenţă atunci când pământul este liber între culturi. apare ca o plăntuţă fără rădăcini şi are forma unui fir galben. la o adâncime de 2. Reglone forte 3 -7 l /ha. Acest erbicid nu este des folosit din cauza costului ridicat deşi combate un spectru larg de buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate anuale.4 l /ha. când solul este insuficent de zvântat. acest erbicid se aplică în faza de 2-3 frunze trifoliate a lucernei ce ilustrează fazele de dezvoltare la lucerna abia răsărită. pentru că se produce o translocare mai mică a carbohidranţilor în jos înspre rădăcini. Tratamentul cu erbicide primăvara este mai puţin eficent. Benefex este utilizat înainte de semănat şi înainte de răsărirea buruienilor şi a culturii de lucernă. Eficacitatea Pivotului se îmbunătăţeşte atunci când este combinat cu un îngrăşământ lichid (10-34-0 . mişcarea principală primăvara este dinspre rădăcini spre frunze. Combaterea buruienilor în culturile nou înfiinţate Cele mai utilizate erbicide la lucerna abia răsărită sunt Benefex. culoarea cuscutei galben/portocalie devine mai intensă iar planta de cuscută îşi trimite lăstari secundari care se înfăşoară pe plantele adiacente. LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURII ► Combaterea buruienilor Combaterea buruienilor perene înainte de semănatul lucernei Se realizează cu erbicide de preferat toamna. conduce la un semănat de proastă calitate şi determină o răsărire neuniformă.germinativ. Dacă aplicarea este întârziată se reduce eficienţa combaterii buruienilor. Cuscuta se combate eficent şi prin aplicarea după prima coasă (4-5 zile) a erbicidelor Roundup. ► Dăunătorii culturilor de lucernă 23 . Pivot este un erbicid foarte eficent care combate majoritatea buruienilor dicotiledonate întâlnite în culturile nou înfiinţate. deci aplicarea la timp şi planificarea sunt importante pentru o bună erbicidare. Tratamentul cu Roundup este cel mai eficent şi rentabil pentru buruienile perene. se aplică pe suprafaţa solului şi este încorporat mecanic în sol.5-5 cm cu ajutorul frezei sau prin discuire de două ori la un unghi de 90 de grade.

Viermele atacă de asemenea şi mugurii şi frunzele. Generaţia a II se dezvoltă pe parcursul a 33–40 zile de la începutul lunii iunie/ începutul lunii august până la sfârşitul lunii octombrie. Generaţia I se dezvoltă întro perioadă cuprinsă între 37.5 º C pe parcursul a 34-39 de zile de la jumătatea lunii aprilie /sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii iulie. Plantele de lucernă infestate de acest dăunător au tulpini scurte. Pentru combaterea acestei insecte se recomandă efectuarea tratamentului cu insecticidul Carbotox 37 CE. iernează în stadiul nearipat. prezintă două puncte negre deasupra capului. Adulţii şi larvele produc daune directe prin înţeparea şi sugerea sevei din plantă.42 de zile.25 zile. iernează ca ou în ponta depusă în partea inferioară a tulpinei de lucernă. Formele aripate apar mai târziu în lunile martie-mai. iernând ca adulţi sub resturile vegetale din lucernării. ploşniţa de câmp. Păduchele negru al lucernei este o insectă mică având mai puţin de 2 mm lungime. formând colonii la coletul plantei. iar pe spate are două dungi longitudinale negre.Sunt numeroase insecte dăunătoare care se hrănesc cu lucernă producând daune asupra producţiei şi calităţii şi din aceştia amintim:nematodul tulpinilor.8 zile. Corpul este acoperit cu perişori cenunuşii-bruni.5 mm. Eclozarea ouălor se eşalonează de la sfârşitul lunii aprilie pa parcursul lunii mai. respectiv din luna aprilie/începutul lunii iunie până la începutul lunii august. Ploşniţa de câmp este o insectă cu lungime înte 4. şi este acoperită cu perişori fini îndreptaţi în jos.6 – 9. doza fiind de 1 litru/ha. Pata neagră din spatele corpului are forme diferite . În cursul unui an sunt 10-15 generaţii.7 mm şi are culoarea verzui–cenuşie femela. Ploşniţa de câmp evoluează 2 generaţii pe an suprapuse. buburuza lucernei şi gândacul roşu al lucernei. are 5-6 generaţii pe an putând să ierneze în toate stadiile de dezvoltare (ouăle şi larvele rezistă la temperaturi scăzute) în rădăcinile sau tulpinile lucernei. Ploşniţa evoluează în 2 generaţii /an parţial suprapuse. Nematodul tulpinelor este un vierme foarte mic. apar femelele adulte nearipate infestând lucerna. în general litera W. Larva are corpul de formă ovală de culoarea viitorului adult în funcţie de sex. gărgăriţa frunzelor de lucernă. are lungimea cuprinsă între 7. iar dezvoltarea larvelor durează 20. Ploşniţa lucernei este o insectă de culoare verde. păduchele negru al lucernei. 24 . Apariţia adulţilor hibernanţi se eşalonează la temperaturi peste 10 grade C la jumătatea lunii martie până la începutul lunii aprilie. gărgăriţele frunzelor şi rădăcinilor de leguminoase. iar nimfele mai mici au o culoare cenuşiu spre negru. adulţii nearipaţi şi aripaţi au o culoare negru stălucitoare. atunci când sunt prezenţi în număr mare. şi depun ouă de rezistenţă toamna. şi verzui–roşcat până la cafeniu masculul. Incubaţia ouălor are loc în 7. putând distruge plantele tinere.6 – 5. necrozate de culoare violacee şi creştere redusă. Primăvara începând cu luna martie. ploşniţa lucernei. generaţia II se dezvoltă în 33-41 de zile de la începutul lunii iulie/începutul lunii august până în luna octombrie. Generaţia I se dezvoltă de la o temperatură de 11.

6 adulţi /metru pătrat. culoare roşie cu 10 macule negre şi capul negru. Această insectă are o singură generaţie pe an şi hibernează ca adult în sol.mai.insecta are dimensiuni cuprinse între 3. Prima generaţie apare în perioada aprilie-iunie. frunzele atacate rămân numai sub forma unor nervuri albite. cele mai mari daune se produc în culturile de lucernă semănate primăvara. şi se observă şi nişte şanturi.30 de zile. Larva este de culoare albă-gălbuie şi are lungimea corpului cuprinsă intre 3. Atacul acestui dăunător este caracteristic. când populaţia depăşeşte PED (pragul economic de dăunare) este de 5 adulţi hibernali/ metru pătrat. uscate alternând cu porţiuni neatacate. dezvoltarea acestora eşalonându-se pe parcursul a 21-28 zile.6 mm. Pentru prevenirea atacului speciilor de această insectă se recomandă. rotunjit cu abdomenul plat. sau la suprafaţa solului. Combaterea se va face prin aplicarea tratamentelor chimice. Pentru prevenirea atacului buburuzei lucernei se recomandă amplasarea noilor lucerniere la distanţa de cel puţin 2-3 km de cele vechi şi se recomandă tratamente chimice când se determină o densitate a adulţilor hibernanţi de 5 .Gărgăriţele frunzelor şi rădăcinilor de leguminoase . extrăgând hrana prin presare. iar adulţii apar la sfârşitul verii (iulie –septembrie). Adulţii apar primăvara devreme (martieaprilie) şi depun eşalonat ouăle izolat sau în grupe mici pe plante. Buburuza lucernei este o insectă cu două generaţii pe an şi hibernează ca adult la baza tulpinilor sau sub resturile vegetale. 25 . Adulţii şi larvele rod frunzele de la margine spre interior. Gândacul roşu al lucernei este o insectă având corpul de formă ovală. Pe spate are solzi de forme diferite peri scurţi sau puncte colorate. Efectuarea tratamentelor chimice de combatere se va efectua în funcţie de densitatea adulţilor hibernanţi şi de pragul economic de dăunare (PED) . Toate speciile au o singură generaţie pe an şi hibernează ca adulţi sau larve. este negru lucios sau maro închis şi gri pe abdomen. Larva este de culoare galbenă-cenuşie şi are lungimea de 8-10 mm. lungimea corpului fiind de 5-7 mm. Adulţii apar primăvara devreme în luna martie când temperatura este de 8. Larvele pătrund în sol hrănindu-se cu nodozităţile lucernei durata de dezvoltare este de 30-40 de zile. Larvele se dezvoltă în 15. iar după 2-3 săptămâni de hrănire depun ponta pe partea inferioară a frunzelor. în acest caz nu se mai face tratarea seminţelor. Larvele apar în lunile aprilie . adulţii şi larvele rod frunzele. Adultul are corpul de 3-4 mm lungime.5 -7 mm. Adulţii hibernanţi apar în lucerniere în lunile aprilie–mai.5 grade C şi după 6-8 zile de hrănire încep depunerea pontei. amplasarea noilor lucerniere la distanţa de 2-3 km de cele vechi şi semănatul lucernei la sfârşitul verii (20 august -10 septembrie). ultimile segmente toracice şi abdominale au negi de diferite mărimi şi prevăzuţi cu pori. perforându-le sau rozându-le în întregime. iar a doua generaţie iulie-septembrie. Partea dorsală a corpului este roşcată şi prezintă peri fini şi pete negre. timp în care se hrănesc intens după care se retrag în sol pentru împupare. Gărgăriţa adultă se hrăneşte cu frunzele de lucernă pe timpul verii cauzând rosături neregulate pe marginea frunzelor.

26 . Nu se administrează în hrană în stare plouată sau cu rouă. Solul este o componentă activă în procesul de irigare. la un kg de nutreţ când este recoltată în faza de inceput de înflorire. dar trebuie avut în vedere factorii economici consumul energetic pentru furnizarea apei. şi la 29-32 de zile vara. Lucerna constituie un nutreţ bun pentru toate speciile de animale. Condiţiile climaterice pot impune data la care se poate face ultima recoltare a fânului şi tehnica recoltării toamna afectează vigoarea lucernei primăvara. iar pentru zona moderată din nord. Producţia de lucernă pe terenurile irigate s-a dublat în zona caldă-secetoasă din sud şi sudest a ţării. exploatării şi întreţinerii echipamentelor de irigat.B. bine valorificată în hrana animalelor producătoare de lapte. Când animalele nu sunt obişnuite treptat cu consumul se produc tulburări gastrointestinale. Atunci când irigarea se execută corect. sporurile de producţie obţinute la lucernă sunt ridicate. nord-est producţia a crescut cu 39% şi în zona răcoroasă-umedă s-a înregistrat o creştere a producţiei cu 15%. Se realizează producţii ridicate prin irigare. a femelelor gestante şi a tineretului în creştere şi dezvoltare. Atunci când se urmăreşte mai mult producţia de lucernă furaj dar calitatea nutritivă este mai puţin importantă cosirea se face la 32-36 de zile primăvara şi toamna. Pentru furajarea vacilor de lapte performante se foloseşte un fân de cea mai bună calitate . Recoltatul lucernei se realizează prin cosirea de mai multe ori a lucernei de trei până la cinci ori. Capacitatea de apă utilă (CAU) difera foarte mult de la o zonă la alta în ţara noastră. Intervalul dintre coase depinde de modul de utilizare a lucernei şi destinaţia acesteia.D. RECOLTAREA LUCERNEI Producţia de lucernă şi calitatea furajului sunt invers proporţionale. se lasă în brazdă pentru pălire 2-3 ore.secetoasă. acesta având rol de stocare a apei din precipitaţii şi irigaţii. aceasta se obţine prin cosirea lucernei în faza de sfărşit de îmbobocire. costul întreţinerii sistemului de irigaţii. respectându-se nevoile plantelor. vara. De exemplu în solurile brun – roşcate din sudul judeţului Olt capacitatea de apă utilă accesibilă plantelor până la apariţia stresului este 400 m3/ha în timp ce solurile afluviale cu textură foarte grea din Câmpia Română estică capacitatea de apă utilă are valoarea de 1100 m3 /ha .000 m3 /ha în zona caldă. Ultima recoltare din sezon trebuie să aibă loc la 4-6 săptămâni înainte de primul îngheţ. lucerna situându-se printre culturile cu cel mai bun răspuns la irigare. În general producţia de furaj de la prima coasă are tendinţa de a fi mai mare decât la coasele următoare. Lucerna verde are o digestibilitate ridicată asigurând în medie 0. la un interval dinte coase de aproximativ 30-32 de zile primăvara şi toamna la 27.17 UN si 30 gr P. Operaţia de cosire se execută cu agregatul format din tractor şi cositoarea sau cu ajutorul echipamentului de recoltat furaje. costul achiziţionării.29 de zile.► Irigarea lucernei Consumul de apă al lucernei este cuprins între 5500 m3/ha în zona răcoroasă – umedă a României şi 8.

Pentru a preveni aceste tulburări se recomandă introducerea treptată în hrană, în timp de 7-8 zile şi numai sub formă pălită, iar adăparea animalelor se face înainte de consumarea lucernei cu cel puţin o oră. În cazul în care pentru stimularea vegetaţiei s-au administrat îngrăşăminte cu azot, nu se vor utiliza în hrana animalelor dimineaţa când animalele sunt flămânde deoarece se produc tulburări gastro-intestinale mai ales pe timp umed. Lucerna cosită se administrează bovinelor adulte în cantităţi zilnice de 4050 kg, mai ales în hrana vacilor în lactaţie şi gestaţie avnsată. La tineretul bovin, în funcţie de vârstă, greutate şi destinaţie se recomandă 25-35 kg pe zi şi animal. Atunci când facem fân, uscarea cât mai rapidă a lucernei reprezintă punctul cheie. Procedeul de obţinere a fânului cuprinde patru etape. Prima etapă constă în cosirea lucernei cu o cositoare, apoi după câteva zile fânul uscat parţial este întors pe rând, acest procedeu grăbeşte procesul de uscare şi îmbunătăţeşte eficienţa la balotare. După ce fânul s-a uscat suficent, este balotat în baloţi de diferite mărimi în funcţie de: utilizarea fânului balotat, condiţiile de vreme, mărimea exploataţiei de lucernă, echipamentele disponibile de balotat. Ori de câte ori este posibil evitaţi să balotaţi fânul care are sub 12% umiditate pentru că se scutură frunzele de lucernă pe sol determinând o pierdere exagerată, iar fânul balotat la un conţinut prea mare de umiditate provoacă formarea mucegaiului şi decolorare. Depozitarea lucernei este importantă deoarece reduce calitatea acesteia. Mucegaiul se poate dezvolta în fânul depozitat, la un conţinut de umiditate mai mare de 20% şi este periculos pentru animale. Există conservanţi disponibili pentru fân dar aceştia se vor folosi la fânul balotat la un procentaj de umiditate cuprins între 18 şi 30%. Conservanţii pentru fân se aplică la data balotatului şi cei mai buni conservanţi sunt acizii organici şi anume acidul propionic sau amectecuri de acid acetic şi propionic. Fânul de lucernă reprezintă fânul de cea mai bună calitate utilizat în alimentaţia de stabulaţie a animalelor. Cuprinde cantităţi mari de proteină digestibilă, 80-135 gr, cu valoare biologică ridicată, săruri minerale, din care 1522 g./ kg calciu şi un conţinut ridicat în caroten, 50-100mg./kg. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde de faza de vegetaţie la care sunt recoltate plantele şi modul de uscare şi conservare. Cunoscând că substanţele nutritive sunt acumulate în frunze şi flori, 4/5 din totalul proteinelor se găsesc în aceste organe, o deosebită atenţie trebuie să se acorde uscării şi transportului. Este consumat cu plăcere de toate animalele şi are o digestibilitate ridicată. În hrana femelelor de reproducţie atât în perioada de pregătire pentru montă, cât şi în perioada de gestatie, substanţele nutritive din fânul de lucernă au acţiune favorabilă asupra dezvoltării fetuşilor, precum şi în formarea de rezerve care vor fi folosite la lactaţia următoare.
27

La tineretul taurin fânul de lucernă favorizează dezvoltarea tubului digestiv, are acţiune stimulatoare asupra înmulţirii simbionţilor din rumen, favorizează consumul unor cantităţi mari de furaje fibroase şi suculente, obţinându-se animale cu constituţie robustă.

1.4. Tehnologia de cultură a orzului
Zonarea culturilor şi a soiurilor Cerinţele biologice ale orzului sunt asigurate în mai multe din zonele agricole ale ţării noastre. Producţiile cele mai bune se obţin pe solurile normale, bine drenate şi cu o bună capacitate de reţinere a apei. Rezistenţa mai redusă la ger limitează aria de cultură a orzului, astfel: - zona foarte favorabilă cuprinde terenurile de câmpie cum sunt cele din Câmpia de vest a ţării, sudul Câmpiei Române, precum şi partea de est a Bărăganului şi cea de sud a Dobrogei; - zona favorabilă cuprinde aproape în întregime Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor şi întreaga zonă a solurilor aluvionare podzolice şi brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din sudul Olteniei şi nord-vestul ţării, sau cele cu exces de umiditate din vestul ţării, nord-estul Moldovei ca şi cele puternic acide sau erodate din Moldova şi nordul Dobrogei, regiuni supuse adesea unor temperaturi minime. Amplasarea culturii Orzul de toamnă este o cultură cu cerinţe ridicate faţă de planta premergătoare. Cele mai bune premergătoare pentru orz sunt: leguminoasele anuale şi perene, inul, rapiţa; bune premergătoare: floarea-soarelui, soiurile timpurii de soia şi cartofii; medii: hibrizii timpurii de porumb, soiurile târzii de cartof, sfecla de zahăr recoltată până la 10 septembrie. Contraindicate ca plante premergătoare sunt: orzul şi orzoaica de toamnă sau primăvară chiar în anul I de cultură, suprafeţele de porumb tratate cu erbicide triazinice, precum şi o serie de culturi recoltate târziu, care nu permit semănatul în epoca optimă. Se va evita amplasarea orzului în solele infestate cu dăunători de sol şi boli criptogamice. Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor Aplicarea îngrăşămintelor organice, chimice şi a amendamentelor calcaroase se face pe baza cartării agrochimice şi în funcţie de planta premergătoare, fertilizarea aplicată anterior, gradul de aprovizionare cu apă şi producţia prevăzută, în vederea atingerii unui nivel ridicat de eficienţă. La aplicarea îngrăşămintelor în cultura orzului trebuie respectate următoarele reguli: folosirea numai a îngrăşămintelor uşor solubile, indiferent dacă orzul este de toamnă sau de primăvară; atât la orzul de primăvară cât şi la cel de toamnă îngrăşămintele fosfatice şi potasice trebuie aplicate la arătura de bază; azotul trebuie administrat, pentru orzul de toamnă, o parte înainte de
28

semănat în funcţie de planta premergătoare, iar restul primăvara, foarte timpuriu înainte de reluarea vegetaţiei; pentru orzul de primăvară, azotul se administrează în primăvară, la lucrările de pregătire a solului pentru semănat. Lucrările solului În funcţie de planta premergătoare, lucrările solului pentru cultura orzului se diferenţiază astfel: - după premergătoare timpurii – lucrarea cu grapa cu discuri, urmată la 10-15 zile de arătură, care se întreţine prin lucrări superficiale, după ploi, pentru mărunţirea bulgărilor, nivelarea terenului şi distrugerea buruienilor; - după premergătoare care eliberază terenul târziu (porumb, floarea-soarelui, sfeclă, cartof), lucrările solului se diferenţiază în funcţie de conţinutul în umiditate, prezenţa resturilor vegetale, compactarea solului, timpul disponibil până la semănat, se face prin discuirea terenului şi efectuarea imediată a arăturii la 15-20 cm. Pregătirea patului germinativ se face în ziua sau preziua semănatului. În cazul în care un sol uscat trebuie arat (multe resturi vegetale, îmburuienare excesivă, denivelare), mărunţirea solului se face prin lucrări alternative cu tăvălugul şi grapa cu discuri. Afânarea şi mărunţirea solului se vor realiza prin cât mai puţine lucrări, evitându-se pulverizarea solului, trecerile repetate nejustificate, care contribuie la tasarea solului. Pe terenurile irigate, în toamnele excesiv de secetoase, înainte de lucrarea de bază a solului, după premergătoarele mai timpurii (soia, floarea– soarelui), se recomandă aplicarea unei udări de maxim 400 m 3/ha pentru realizarea umidităţii optime prelucrării solului. Terenul arat se lucrează imediat cu grapa cu discuri şi combinatorul pentru conservarea umidităţii în sol. Sămânţa şi semănatul La semănat se foloseşte numai sămânţă certificată din soiurile zonate, cu valoare culturală potrivit normelor în vigoare. Semănatul orzului se efectuează într-un interval de 8-10 zile, astfel ca de la data semănatului şi până la venirea îngheţului, suma gradelor termice să fie de 500-600ºC, necesare pentru realizarea unei înfrăţiri puternice a plantelor şi pregătirii pentru iernare. Perioada optimă de semănat se situează pentru toate zonele de cultură între 20 septembrie şi 5 octombrie, alegându-se prima parte a intervalului în zonele nordice şi colinare, iar a doua parte în câmpia de sud şi vest a ţării. La semănat se asigură o densitate a boabelor germinative de 400-500/m2, astfel încât la recoltare să se realizeze 600-800 spice/m2. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, adâncimea de semănat de 3-4 cm, cantitatea de sămânţă la hectar fiind de 200 kg. Lucrările de întreţinere a culturii
29

aerare activă. Depozitarea Păstrarea producţiei de orz se face în condiţii optime de siguranţă privind cantitatea şi calitatea producţiei depozitate adaptate la spaţiul pe care îl alocă fermierul. Tratamentul seminţei contribuie într-o oarecare măsură la reducerea atacului afidelor şi muştelor cerealelor. etc. cum sunt: sfecla furajeră. la umiditatea de 18%. dar în acest caz trebuie luate măsuri de uscare prin lopătare. Prevenirea atacurilor puternice determinate de afide şi muştele cerealelor se realizează prin executarea semănatului în perioada optimă. 1. fertilizarea unilaterală cu azot. Zone de cultură Borceagul de primăvară se comportă bine în majoritatea zonelor din ţară şi aproape pe toate tipurile de sol. 30 . cartoful. chiar o perioadă scurtă. pătarea reticulară produsă de Pyrenophora teres. în alternanţă cu alte culturi. Recoltarea Faza optimă de recoltare care reduce la minim pierderile prin treieratul incomplet sau prin scuturare.Combaterea buruienilor se realizează prin cultivarea orzului în asolament. se foloseşte o paletă de erbicide în funcţie de natura şi gradul de infestare cu buruieni. sfâşierea frunzelor produsă de Pyrenophora graminea. semănatul în afara epocii optime. este atunci când umiditatea boabelor ajunge la 1415%. precum şi boli de natură virotică – piticirea şi îngălbenirea plantelor. Tehnologia de cultură a borceagului masă verde. având în vedere că depozitarea boabelor la umiditate mai mare de 15%.5. După aceste culturi urmează în mod firesc culturi succesive. prin lucrări corecte ale solului. umiditatea ridicată.. floarea-soarelui. poate avea efecte negative asupra calităţii germinaţiei. solarizare. Semănatul mai timpuriu favorizează înmulţirea excesivă a acestor dăunători prin suprapunerea răsăritului cu curba maximă de zbor a insectelor. Pentru combaterea buruienilor prezente în cuturile de orz. Dintre acestea. prin semănat în epoca optimă şi utilizarea erbicidelor. Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor Culturile de orz sunt afectate de un complex de boli foliare şi ale spicului. arsura frunzelor produsă de Rhyncosporium secalis. Amplasarea culturii Borceagul de primăvară urmează în rotaţie după culturi prăşitoare care permit o bună pregătire a solului în toamnă. Factorii care au influenţă majoră asupra stării de îmbolnăvire sunt: monocultura. o importanţă deosebită prezintă tăciunele zburător produs de Ustilago nuda. sfecla de zahăr. Recoltarea poate începe mai devreme.

Amestecul pentru borceag de primăvară se alcătuieşte din 300 boabe germinabile/m2 de ovăz şi 100 boabe germinabile/m2 de mazăre furajeră. proba la semănătoare făcându-se cu cantitatea însumată a componentelor. Recoltarea Recoltarea borceagului de primăvară se face pe parcursul fazei de burduf a gramineei. cât şi de dăunători.Aplicarea îngrăşămintelor chimice Îngrăşămintele fosfatice şi potasice se aplică înainte de executarea arăturii.5 cm . Irigarea La borceagul de primăvară aplicarea udărilor este necesară în anii foarte secetoşi. Lucrările de întreţinere a culturii Se fac tratamente chimice pentru combaterea buruienilor în funcţie de natura şi gradul de infestare. Semănatul se face în rânduri normale la 12. Sămânţa şi semănatul Borceagul de primăvară se însămânţează în prima urgenţă. Ca metodă chimică se utilizează şi tratamentul seminţelor. 31 . sau cel târziu la pregătirea patului germinativ. Calendaristic această perioadă se încadrează în intervalul 1–20 martie în zonele de câmpie şi 10–30 martie în zonele colinare. după o pălire prealabilă de 2-3 zile.5–3. până când 30-40 % din plante au înspicat. Ca metode agroculturale se recomandă evitarea monoculturii. Lucrările solului Borceagul de primăvară este mai puţin pretenţios faţă de adâncimea de mobilizare a solului prin arătură. Tratamentul se face în prima parte a primăverii. Patul germinativ se pregăteşte în preajma semănatului cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi. când buruienile dicotiledonate se găsesc în faza de rozetă. Înainte de semănat componentele se omogenizează. Masa verde se foloseşte direct în furajare sau se conservă prin însilozare. Borceagul de primăvară are nevoie de doze de azot de N50. Când se folosesc îngrăşăminte organice nu se aplică îngrăşăminte chimice în primii 2 ani după administrare şi se aplică doze mai mici cu 40-50% în următori ani după administrarea gunoiului de grajd. Arătura se execută la adâncimea de 20–22 cm pe soluri cu textură uşoară şi medie şi la 23-25 cm pe solurile cu textură ceva mai grea. când se aplică norme moderate de apă (400–450 m³/ha) în fazele critice pentru plante. atât pentru prevenirea atacului de boli. imediat după ce se creează condiţii favorabile pentru pregătirea patului germinativ.5 cm cu normă de sămânţă de 100 kg/ha mazăre şi 50 kg/ha ovăzi la adâncimea de 2. perpendicular pe direcţia în care se va executa semănatul.

În aceste bugete sunt evidenţiate cheltuielile totale alcătuite din cheltuieli variabile şi fixe şi valoarea producţiei.1. pesticide). cheltuielile cu forţa de muncă manuală si cheltuielile materiale ( sămânţa. îngrăşăminte.2. Prin raportarea cheltuielilor totale la producţia principală s-a determinat costul de producţie. respectiv rata venitului plus subvenţii. Prin raportarea venitului net plus subvenţii la cheltuielile totale pentru producţia principală rezultă rata venitului impozabil. 2. Diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile totale conduce la obţinerea venitului net plus subvenţii. Valoarea producţiei este alcătuită din valoarea producţiei principale la care se adaugă valoarea producţiei secundare. Diferenţa dintre valoarea producţiei şi cheltuielile totale evidenţiază venituri impozabile la care prin adăugarea subvenţiilor se obtine produsul brut.ELABORAREA DEVIZELOR TEHNOLOGICE Pentru fiecare din cele 6 culturi din structura stabilită pentru ferma vegetala de 50 ha au fost eliberate devize tehnologice ( tabelele 1-6 ) in baza cărora au fost stabilite cheltuielile cu lucrarile mecanice. 32 .FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A TEHNOLOGIILOR DE PRODUCŢIE LA CULTURILE DIN STRUCTURĂ 2. 2.ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE CULTURI Pe baza devizelor tehnologice pe culturi s-au întocmit bugete de venituri si cheltuieli ( tabelele 7-13 ) pentru fiecare cultură în parte şi pe suprafaţa totală a exploataţiei.

10 0.30+GS-1 Gunoi 63.60 0.70 60.00 127.13 1.69 Erbicide Azot t 10.154 0.51 0.00 U650 8GCR-1.50 6.087 18.067 U650 U650 U650 MA3.50 447.60 U650 2RM2 TIH445 Septembrie t ha ha ha U650 A-1800 U650 MIG-5 GDG6.s.00 1.69 Sămânţă 16.61 1.00 539.15 1.50 37.23 43.19 ha t t/km t ha t Aprilie mii l ha ha ha t t/km ha ha Iunie ha ha t t/km t 1.00 1.26 1.00 12.00 14.5 RCU.42 1.36 0.10 16.003 0.79 1.94 0.25 4.26 17.75 0.28 27.31 0.20 kg 25.50 Total -lei9 12.60 67.00 225.40 2.93 63.70 1.02 3. -lei-lei10 11 12 MATERII ŞI MATERIALE Denumirea materialulu i 13 UM 14 Cantitatea totală 15 Preţ unitar -lei16 Total -lei17 Total cheltuieli agrotehnic e -lei18 12.25 14.85 16.51 1.727 0.02 0.00 0.00 150.00 1.51 Pregătit soluţie pt.00 25.00 0.19 1. la 5 km Alimentat cu îngrăş.66 0.00 317.10 0.88 43.69 1.02 0. 2) Recolta 2006 -2007 Zona geografică: câmpie Calculaţii pe hectar Nr cr t.50 43.30 1. Transport sămânţă la 5 km Semănat la 70 cm + jalonat Deservit semănătoarea de prăşitoare Prăşit mecanic I la 70 cm Prăşit mecanic II Recoltat furaje verzi Transport recolta la 5 km Tasat siloz TOTAL AN PLAN TOTAL ZONA DE CAMPIE 60.022 0.51 0.26 271.85 16.00 1.50 1.00 49.142 1.39 Tarif lei/UM 8 1.50 1.357.05 2.00 225.00 100.00 19. organice la 5 km Alimentat cu îngrăş.00 1.339 0.7 TIH445 2RM2 TIH445 0.85 0.000 kg/ha Sistem neirigat Denumirea lucrării 1 Încărcat îngrăşăminte organice Transport îngr.09 0.308 0.53 (Tabel nr.92 13. erbicidare Erbicidare totală + jalonat Discuit pt.57 43.50 1. transp.50 250. -litri6 7 0.002 2.00 10.60 126.10 16.00 30.20 43.90 5.00 2.73 27.00 2.00 Septembrie 197.28 375. incorporat erbicide Pregatit pat germinetiv Încărcat saci cu sămânţă în mijl.18 0.03 0.70 63. organice Fertilizat cu îngrăşăminte organice Discuit miriştea Arat la 25 cm +grapat sol mediu TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA Grăpat ogoare Încărcat îngrăşăminte chimice Transport îngrăşăminte chim.15 0.25 4.008 0.70 24.00 0.00 98.13 0.533 1.03 L445 U650 U650 MET1200 GD3.60 126.267 2 5.69 27.00 1.00 14.00 1.40 6.42 0. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Producţia: 30.00 27.00 250.19 1.47 0.00 76.941 0.00 Tractor 4 Maşina agricolă 5 TIH445 LUCRĂRI MECANIZATE Consum Ore motorină mecaniz.00 117.75 0.28 375. 0.19 17.00 270.38 43.60 8.a 50.85 0.533 0.50 37.50 1.09 6.442.TEHNOLOGIE CULTURA PORUMB SILOZ ( Tabel nr.00 270.30 1.008 0.93 LUCRĂRI MANUALE Total ZO Tarif retribuţii nr.88 43.20 21.50 1. 3) 32 .00 0.26 1.28 27.00 0.50 289.60 126.00 0.25 1.60 6.896.85 1.23 43.70 60.28 12.60 6.00 4.50 82.70 0.70 0.60 1.734 22.31 0.30 0.28 27.00 30.60 0.10 0.70 30.2+2GC R1 CPGC-4 0.20 1.70 2.8 kg.4 P4 30.153.64 6.50 9.00 12. chimice Fertilizat cu îngrăşăminte chimice Transport apă pentru erbicidare Luna UM 2 t t/km Volumu l lucrării 3 10.03 U650 U650 U650 U650 U650 2RM2 SPC-8 SPC 8 CPU 8 CPU 8 E281 U650 A-1800 2RM2 Lama buld.13 0.

20 30.00 38.00 240.ingras.17 97.chimice+jalonat Arat la 25 cm+grapat Discuit+grapat Transp.400 19.30 69.100 73.85 16.68 2.100 16.00 500.ingras.3 1.05 0.588 2 1 1 0.14 1. Consum motorina litri 7 1.baloti Stivuit baloti in sura Cosit a II recolta Strans in brazde SEPTEMBRIE AUGUST 2 t tkm t ha t tkm t ha ha ha t mii l ha ha t tkm ha ha ha 3 30 150 30 1 0.356 0.80 t 30 25.5 PP-4-3x30+GS1.56 261.00 37.00 kg 25 20.463 2.34 11.067 U-650 2RM-2 TIH-445 U-650 MIG-5 TIH-445 U-650 2RM-2 TIH-445 U-650 U-650 U-650 U-650 MA-3.2 GD-3.900 5.85 0.6 1.80 271.6 18.400 14 948.8 GO-2.500 1.baloti la 5 km Desc.14 1.030 L-445 U-650 MET-1200 GD-3.7 0.500 3.00 565.588 2.400 0.599 4.58 0.74 4.00 1.74 34.727 0.031 0.lei- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 1 Incarc.20 148.si desc.56 0.20 30.27 16.samanta la 5 km Pregatit pat germinativ Semanat + jalonat Desevit semanatoare TOTAL PROD NETERM.194 0.838 1.50 126.36 7.06 0.2+2GCR 1. erbicidat Pregatit solutie Erbicidat total+jalonat Chletuili de infiintare Cosit I recolta Strans in brazde Balotat fan Incarcat baloti Transp.50 43.300 2.POTENTIAL MEDIU TEHNOLOGIA CULTURII LUCERNA FAN RECOLTA 2006/2007 LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE Tarif lei/UM Total lei ZO nr.900 1.100 13.93 79. UM Cant.40 3.36 0.59 1.00 37.organice Transp.organice la 5 km Alimentat MIG-5 Fertilizat cu ingrs.3 17 127 44 14 9.00 38.36 fosfor/potasiu 0.2 203.59 13.00 0.6 30 65 0.086 0.36 1.41 1.apa pt.58 0.018 3.34 2.3 272 1.3 1 L-445 MET-1200 0.80 234.59 1.00 256.28 41.92 18.00 65.016 4.80 234.erbicidat Pregatit solutie Erbicidat total+jalonat Discuit+grapat Incarc.497.00 37.500 5.samanta Transp.000 5.100 0.5 Fertilizat cu ingras.936 16. Princip.010 0.727 0.8 GO-2.31 0.023.31 0.chimice Transp.39/1.292 16.889 0.22 2.950 20.85 17.92 sfoara U-650 RCU-8 0.organice+jalonat Incarc.74 kg sa 70/60 1.82 4.7 PPF 0.004 0. Trans.3 0.000 4. agrotehnice .36 0.7 2.25 3.599 1.7 RCU-8 33 .100 13.3/70. mat.27 16.470 1.74 4.030 0.: 6700kg/ha Sistem: Neirigat MATERII ŞI MATERIALE Denum.600 15 42 14. totala Pret unitar lei / UM 14 15 16 17 18 37.00 Nr .76 4.28 U-445DT U-445DT U-650 CP 1.400 7.816 2.80 1.452.36 126.70 0.41 l 4 17.00 1 1 2.72 95.59 1.067 0.50 1.500 1.chimice la 5 km Alimentat MA 3.000 0.ingras.2+2GCR 1.616 41 38 34 15 14.105 0.308 0.00 38.100 13.889 0.410 1.00 750.010 U-650 U-650 U-650 2RM-2 CPGC-4 SUP-29 0.3 1 1 0.400 Total lei Total chelt.18 erbicid* 13.375 ha ha t MAI t tkm t t IUNIE ha ha 1 1 U-445DT U-445DT CP-1.59 0.88 19.031 0.36 gunoi grajd 10 11 12 13 Prod.100 1.7 0.70 4.70 4. nr.31 0.34 U-650 2RM-2 1.80 0.50 43.000 0.308 0.59 13.208 0.88 41.125 1 1 1 4 5 TIH-445 6 1.500 3.94 0.59 0.00 240.37 41.00 38.31 0.000 41 38 41.00 79.96 41.3 0. crt LUNA Denumirea lucrarii UM Volumul lucrării Masina Tractor agricola Ore mecaniz.816 1.366 APRILIE t mii l ha 0.25 4.35 samanta 13.apa pt. Tarif lei/UM Total retributii lei 8 1.50 l 2 120.00 kg 4 17.85 4.6 1.36 erbicid* 0.600 0.19 41.ingras.3 1.25 0.

40 17.baloti Stivuit baloti in sura Cosit a III recolta Strans in brazde Balotat fan Incarcat baloti Transp.913 3.82 127.6 7.00 sfoara kg 2.01 1.16 4.chimice Transp.baloti Stivuit baloti in sura Cosit a IV recolta Strans in brazde AUGUST Balotat fan Incarcat baloti Transp.80 234.05 88.01 0.500 3.017 0.6 15.60 37.ingras.01 1.312 1 U-650 PPF 1.30 37.01 10.30 29.43 1.394 14. 6 1.440 1. agrotehnice lei18 37.40 2.40 TIH-445 U-650 2RM-2 TIH-445 U-650 MA-3.01 2.8 GO-2.356 Consum motorina litri 7 1.59 1.36 gunoi t 30.889 0.01 2.251 16.02 80.697. totala 14 15 Pret unitar lei / UM 16 Total lei 17 Nr.cu ingras.25 647.00 64.200 53. mat.00 Tarif lei/UM 8 1.60 8.20 2.85 17.baloti la 5 km Desc.84 0.13 0.0 25.34 1.80 271.88 0. crt 0 1 2 3 4 Denumirea lucrarii UM Total chelt.046 0.404 16.85 17.741 54.01 5.23 15.ingras.00 37.63 1.7 PPF 0.88 U-445DT U-445DT U-650 CP-1.023.00 750.40 1.8 GO-2.000 4.00 38.70 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.85 2.03 0.500 3.084 0.90 102.50 264.203 0.7 1.3 1.41 79.615.3 17 0.00 37.12 U-650 2RM-2 0.6 8.703 2.40 2.167 0.5 0.288 41 38 50 41.80 1.73 fosfor kg/sa 50 1.81 13.40 2.000 3.baloti Stivuit baloti in sura SEPTEMBRIE Incarc.30 39.30 58.824 34 68.90 41.50 0.126 16.baloti la 5 km Desc.30 1.34 1.91 2.48 3.044 0.167 16.34 1 1 1.10 983. 13 MATERII ŞI MATERIALE UM Cant.4) ZONA GEOGRAFICA: CAMPIE POTENTIAL MEDIU Recolta 2006-2007 Calculatii pe hectar Volu mul lucrări i 3 30 150 30 1 TEHNOLOGIE CULTURA LUCERNA MASA VERDE Sistem: neirigat Productia principala: 30.5 cu ingras.70 Total lei 9 37.baloti la 5 km Desc.657 1.816 0.90 2.01 1 1 1.81 13.26 1.50 1.80 9.03 1.67 ( Tabel nr.ingras.410 1.59 1.00 38.002.232 41 38 50 39. 10 Tarif lei/UM 11 Total retributii lei 12 Denum.43 0.40 0.80 9.037 4.3 17.55 0.34 6.68 U-650 2RM-2 0.017 0.05 1.84 U-445DT U-445DT U-650 CP-1.85 4.285 14.56 0.26 271.583 2. MA-3.599 4.932 2.7 17.35 71.52 0.4 17.599 1.816 0.chimice la 5 km Alim.43 0.20 sfoara kg 1.56 1.39 69.85 2.889 0.00 34 .044 1.organice la 5 km Alimentat MIG-5 Fertilizat cu ingrs.41 7.organice Transp.06 1 Incarc.34 0.40 7.536 16.40 1.10 13.chimice+jalonat TOTAL AN DE PLAN TOTAL GENERAL TOTAL INFIINTARE (1/3 chelt.30 0.ingras.100 13.000 kg LUCRĂRI MECANIZATE Masina Tractor 4 U-650 U-650 agricola 5 TIH-445 2RM-2 TIH-445 MIG-5 Ore mecaniz.85 17. Chimice Fertiliz.organice+jalonat LUNA MARTIE 2 t tkm t ha 0.23 SFOARA kg 3.198 1. nr.80 234.60 37.41 7.83 2.68 0.40 19.7 PPF 0.297 1.07 6.34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 Balotat fan Incarcat baloti Transp.804 16.111 0.20 50.05 2.12 7.312 1.infiintare) IULIE t t tkm t t ha ha t t tkm t t ha ha t t tkm t t t tkm t ha 2.6 1.60 U-650 2RM-2 0.17 0.

39 0.70 1.50 748.7 RCU-8 MET-1200 GD-3.00 566.apa pt.0 1.38 0.98 131.chimice Transp.70 1.2+2GCR 1.90 4.59 1.72 596.5 Fertiliz.74 4.067 0.840 1.013 Consum motorina litri 0.90 129.40 1.31 14.565 0.3 1 U-650 U-650 L-445 U-650 U-650 U-650 U-650 U-650 L-445 GD-3.41 2.70 4.32 2.22 16.la 5 km Recoltat mv II recolta Transp.20 86.50 1.26 17.03 0.10 13.ingras.25 81.si desc.544 0.067 0.mv.10 0.59 13.56 1.04 0. 0.59 43.308 3. agrotehni ce . mat.10 0.51 1.285 7.36 0.10 0.95 0.72 87.90 22.69 8.30 5.ingras.50 1.086 0.60 1.390 22.67 13.20 30.59 13.5 PP-43x30+GS1.20 48.50 0.727 0.2 0.3 1 1 0.39 1.5 22.035 Tarif lei/UM Total lei LUCRĂRI MANUALE ZO nr.56 0.0 17.0 120.60 70.35 737.60 0.588 2 1 U-650 TIH-445 2RM-2 TIH-445 MA-3.50 69.08 1.01 0.05 samanta kg 25.38 14.57 1.85 16.chimice Transp.37 2.02 4.031 0.03 0.88 1.7 2RM-2 CPGC-4 SUP-29 RCU-8 MET-1200 t tkm t ha ha 0.88 43.85 5.5 9 45 6 30 4.80 35.23 0.798.70 4.20 2.40 0.mv.30 8.5 0.10 0.56 30.25 666.lei(Tabel nr.80 64.20 0.90 5.apa +pregat.588 2.26 1.39 69.004 0. Erbicidat total+jalonat TOTAL infiintare SEPTEMBRIE AUGUST EIULI EIUNI MAI Recoltat mv I recolta Transp.75 131.05 0. Tarif lei/UM Total retribut ii lei 1.grajd 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 Incarc. SEPTEMBRIE Discuit+grapat Transp.25 43.40 46.95 20.74 4.59 0.80 35.08 0.40 0.85 1.cu ingras.68 fosfor kg sa 50. totala Pre t uni tar lei / UM Total lei Total chelt.43 12.031 0.312 1.466.017 0.31 Denu m.36 0.la 5 km Recoltat mv III recolta Transp.20 30.26 1.00 Erbicide* l 2.0 20.83 8.10 0.470 1.635.822 0.2+2GCR 1.59 1.56 1.samanta Transp.samanta la 5 km Pregatit pat germinativ Semanat + jalonat Desevit semanatoare Trans. erbicidat+pregt.82 256.90 129.26 17.00 500.86 68.04 1.96 43.20 86.10 13.93 6.41 2.60 0.40 1.93 71.85 1. crt Volum ul lucrării LUNA Masina Tractor agricola Ore mecani z.5 52.20 126.5 ha t ha ha t tkm ha ha ha t ha 1 0.chimice+jalonat TOTAL AN DE PLAN TOTAL GENERAL Total infiintare (1 / 3 din chelt. MATERII ŞI MATERIALE UM Cant.72 917.31 14.36 potasiu kg sa kg sa 70 60 1.la 5 km Recoltat mv IV recolta Transp.chimice+jalonat Arat la 25 cm+grapat TOTAL PROD NETERM.56 14.ingras.17 97.de infiintare) t tkm t tkm t tkm t tkm t tkm t ha 10.10 0.50 1.36 1.40 88.ingras.60 12.74 fosfor U-650 U-650 34.105 11.chimice SE t 0.solutie Erbicidat total+jalonat Discuit+grapat Incarc. nr.46 0.308 0.36 0.125 1 1 1 0.00 4. 5) Productia principala.40 46.40 1.678 0.847 1.61 3.24 13.sol.323 0.25 81.74 EAPRILI 0.40 17.94 0.661 0.00 65.60 70.36 4.64 123.10 0.38 14.la 5 km Incarc.36 Erbicide* l 4.56 14.748 1.59 16.39 0.mv.37 43.5 Fertilizat cu ingras.00 14.00 240.040.70 14.chimice la 5 km Alimentat MA 3.3 TIH-445 0.36 1.000 0.72 ZONA GEOGRAFICA:CAMPIE TEHNOLOGIE CULTURA BORCEAG MASA VERDE POTENTIAL MEDIU Recolta 2006-2007 LUCRĂRI MECANIZATE Nr .00 811.56 14.76 3.80 64.70 0.72 0.56 1.30 203.26 0.64 5.24 7.59 0.463 2.: 25000kg/ha Denumirea lucrarii UM 1 Incarcat igras.25 126.50 52.51 1.00 4.017 0.312 1 U-650 U-650 U-650 U-650 U-650 U-650 E-281 2RM-2 E-281 2RM-2 E-281 2RM-2 E-281 2RM-2 TIH-445 2RM-2 TIH-445 MA-3.88 43.chimice la 5 km Alimentat MA 3.50 126.93 0.727 0.59 0.046 0.680 0.31 35 .50 0.423 0.41 1.mv.00 65.10 0.50 0.36 70.668.88 220.

1 851.26 17.84 0.7 1.453 20.5 1.073 Consum motorină -litri7 0.6 1055.chimice+jalonat Incarcat si desc.027 0.59 azot kgsa 60 2 120 138. 6 0.9 0.5 1.84 0. 10 Tarif -lei11 Total retrib uţii .47 1 0.lei9 0.2 0.009 0.26 17.037 0.50 Total cheltuiel i .3 E-281 U-650 2RM2 1.3 0.chimice la 5 km Alimentat MA-3.025 0.05 0.2 1 0.4 0. chimice la 5 km 2 t t/km SEPT 36 .75 58.75 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.88 0.69 U-650 MA-3.saci seminte APRILIE Transp saci seminte la 5 km Pregatit pat germinativ Semanat +jalonat Desrvit semanatoare MAI Recoltat masa verde Transp.5 195 702.26 1.9 TEHNOLOGIA CULTURII ORZ Recolta 2006 / 2007 Calculatii pe hectar Zona geografica: Campie Potential: Mediu Luna calendaristica LUCRĂRI MECANIZATE UM Volumul lucrării 3 0.178 43.9 16.9 0.5 Tractor 4 U650 Maşina agricolă 5 TIH445 2RM2 Ore mecaniz.13 28.60 130 206.9 0.5 28.masa verde la 5 km TOTAL AN DE PLAN TOTAL GENERAL MARTIE tkm t ha 1.65 12.325 Tarif lei/UM 8 1.31 73.59 1.3 0.454 0.60 1.265 3.23 17.117 0.56 312.23 1.07 0.035 1.022 0.025 0.097 4 4.105 2.5 195 0.8 1 1 1 25 125 U-650 GD32+2GCR -1.chimice la 5 km PTEMBRIE Alimentat MA-3.013 0.3 9 56.64 18.25 0.5 Ferlizat cu ingras.25 1.75 Denumirea lucrării 1 Încărcat îngrăşăminte chimice Transport îngr.009 0.23 1.63 3.4 ha t tkm t ha t tkm ha ha ha t tkm 2 0.8 0. 0 1 2 Sistem Productia Principala Productia Secundara MATERII SI MATERIALE UM 14 Cantitat ea totală 15 Preţ unitar -lei16 ( Tabel nr.lei12 Denumir ea material ului 13 Nr crt .lei17 18 0.7/ 1.05 0.027 0.84 mazar e/ovaz kg/kg 100/50 1. Discuit+grapat Incarcat ingras.2 170/60 289.5 U-650 U-650 U-650 RM2 CPGC-4 SUP-29 0.11 3.19 87.2 0.2 3 4 Transp.215 0.35 0.3 1 U-650 RM2 TIH-445 0. 6) Neirigat 4000 kg 2000 kg Total Total cheltuieli cheltu tehnologice -leiieli .25 U-650 RM2 TIH-445 U-650 MA-3.ingras.4 0.75 0.5 21.5 PP4-30+GS1.05 0.285 0.6 10.7 TIH-445 1.75 58.5 1.14 0.1 20 41 81.9 16.84 56.2 1.933 11.chimice+jalonat Arat la 30 cm+grapat in sol mediu TOTAL PROD NETERM.5 1.714 103.23 0.5 2.84 312.3 1261.88 0.13 28.ingras.163 0.26 1.035 1 6.08 16.75 130 130 149.95 350 406.31 17.09 0.84 fosfor kgsa 40 1.88 15.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 ha 1 U-650 2.63 3.35 0.chimice la 5 km Transp.25 87.5 Ferlizat cu ingras.3 1.9 0.05 16.

16 16. tratam.60 14.63 2.08 16.2 0 0.046 13.38 327.63 x x x 33.00 200.60 4.299 1 0.50 0.15 10.88 8.105 1.26 22.3 1 0.04 6.35 0.25 218.041 0.58 1.47 0.00 0.00 0.33 1.00 4.15 33.00 0.40 28.4 1 1 1 U650 U650 U650 U650 U650 U650 TIH445 MA3.00 0.95 0.59 0.00 0.00 0.08 1.2+2GC R1.26 17.45 0.63 17.011 0.90 0.78 14.2 4 1.88 14.87 U650 U650 U650 MPSP3x300 C12 2RM2 PPF 0.133 U650 U650 U650 TIH445 2RM2 TIH445 MA3.5 1.59 0.00 0.029 1 0.00 73.128 71.7 CPGC4 0.50 87.13 4.35 0.28 0.) Recoltat orz Transport recolta la 5 km Balotat paie Deservit presa de balotat Încărcat baloţi Transport baloţi la 5 km Descărcat baloţi Stivuit baloţi TOTAL AN PLAN TOTAL GENERAL (TOT AN PLAN+PROD NET) IUNIE FEBRUARIE Încărcat îngrăşăminte chimice EMBRIE t ha ha ha ha OCTOMBRIE t t/km ha ha 0.32 96.6 2.50 Sfoară kg 3.61 1.25 126.84 11.00 0.3 4 5 6 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Alimentat MA 3.49 0.60 30.70 200.812 10.0 0.2 GD3.69 5.016 0.70 137.0 2 725.39 1.41 2.601 4.6 1.82 0.86 4.35 34.31 0.00 0.2 20.25 126.74 2 16.85 1.00 20.47 0.60 982.5 PP430+GS1.91 898. erbicidare Pregătit soluţie pt.00 0.6 4 20 2 2 2 10 2 2 4.3 0.1 13.0 0 0.6 0.19 17.00 AUGUST 3.36 0.775 1.20 57.00 113.25 126.28 1.2 0.042 1.75 0.00 FUNGIC IDE ORZ samanta 0.07 1.59 0.70 0.05 16.00 APRILIE 0.194 0.41 18.40 0.15 10.75 0.26 13.29 2.00 1. chimice + jalonat Transport apă pt.75 0.5 11.36 675.00 87.027 0.04 6.00 260.39 111.358 L445 U650 MET1200 RCU8 0.50 60.308 0.50 43.00 0.00 0.5 RCU8 0.3 FUNGIC IDE x x x ERBICI DE x x x Azot kg sa 100 2 kg 200 1.283 U650 2RM2 0.00 381.20 115.00 58.40 28.00 0.00 0.00 12.36 18.00 0.9 0 0.85 18. chimice la 5 km Alimentat MA 3.9 0.50 60. erbicidare + jalonat Erbicidat Transport apă pt.27 37 .27 0.70 28.36 0.04 0.36 0.5 + jalonat Fertilizat cu îngrăşăminte chimice Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu Discuit + grăpat Pregătit pat germinativ Tratat samanta + incarcat si descarcat seminte Transport saci sămânţă la 5 km Semănat orz Deservit semănătoarea TOTAL PROD NETERMINATA Transport îngr.59 1.60 4.471 t t/km t ha t mii l ha t mii l ha t IULIE t/km t t t t/km t t 0.85 16.85 16.299 1.00 0.00 34.95 1.384 0.00 0.00 0. fitosanitare Pregătit soluţie + jalonat Tratamente fitosanitare (80% din supr.56 28.41 2.067 42.88 8.00 0.00 0.61 0.246 0.36 3.47 12.657.52 35.60 4.0 0 344.50 2RM2 SUP29 0.72 31.00 0.38 14.5 + jalonat Fertilizat cu îngr.00 0.95 1.00 4.71 384.60 0.31 1.18 1.1 0.85 2.9 2 3.40 1.24 0.044 0.63 0.85 0.26 29.91 384.36 1.123 570.84 0.5 1 1 2 1 0.72 31.00 Fosfor kg sa 80 1.00 0.4 17.

Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) .G.M.D) lei . Cheltuieli 2.700. Cheltuieli cu forta de munca temporara** .00 4. (=) VENIT NET+subventii lei 392. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) D1.70 160.Alte materialede aprovizionare (5% din 1) lei 4.080. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) CHELTUIELI FIXE .00 INDICATORI A.002.D) .3lei/euro ( Tabel nr. RATA VENITdirecte/ha si 30 (%) (F/D1)nationale directe complementare / ha cu 3.00 264.09 35. Asigurari (2% irigatii . Pesticide cu irigatii lei .50 * 50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare / ha cu 3. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara) INDICATORI B (+) SUBVENTII* A1.50 1.00 2.M Sistem : VALOARE neirigat Productia principala: 4000 kg.62 722. 7) 40 . CHELTUIELI FIXE 5.56 264 2.93 175. Din care productia principala (pret x prod. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei II.50 573.03 g F.Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei -Amortisment pentru cladiri si F.-Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca lei cheltuieli generale si de management E.MProductia secundara: pe2000 kg VALOARE lei lei lei U.49 42.00 pe ha 4. Din care I. Cheltuieli cu irigatiide munca permanenta lei 6.24 x 74.( Tabel nr. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 4. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) (D .14 PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/k 0. (=) VENIT IMPOZABIL (A .83 447.700.168.954.91 x 6.00 2.964. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 34.919. (=) VENIT NET+subventiiutilitati .690.) C (=) PRODUS BRUT (A + B) A.547.33 1.Din care productia principala (pret x prod.55 38.951.30 67.95 2. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) E. CHELTUIELI FIXE din cheltuieli tehnologice) lei (-)Dobanzi la si taxe (4% .3lei/euro % 21. Din care productia principala (pret x prod.00 * 50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare / ha cu 3.Ingrasaminte chimice 2.39 623.94 x 175.3lei/euro (-) Impozite si taxe (20% din E) lei COST DE PRODUCTIE Lei/k 0.84 51.Alte materiale .4.61 75.87 104.cheltuieli generale si de management lei G.(-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) Sämâţă si material saditor D I.) D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) (D .791.(%) lei Lei/kg PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL 0.69 2.96 100.10 250. ha U.54 521.126.Cheltuieli cu BRUT prime .000.17 H.09 g G. Cheltuieli cu forta de munca temporara* Pesticide lei 3.20 500. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 9.00 58.Impozite credite (20%din E) II.839.83 945.00 1.00 VALOARE 264 pe ha 2.2007 2006-2007 Calculatii pe hectar 2006-2007 Calculatii pe hectar Zona geografica: Calculatii pe hectar Potantial: Zona geografica: Zona geografica: Câmpie INDICATORI Potantial: Mediu Potantial: BUGETUL CULTURII LUCERNĂ FAN BUGETUL CULTURII PORUMB CONSUM BUGETUL CULTURII PORUMB SILOZ ( Tabel nr. Cheltuieli la credite (4% dintemporara** . Cheltuieli cu lucrari .66 0. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 1.34 x22.00 100.44 x 80.31 16.00 4.Ingrasaminte chimice mecanizate lei 2.) A.00 319. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei .Cheltuieli generale si de management (3% din 4.5.65 35.Cheltuieli cu materii principala (D .72 37. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) (-) Impozite si taxe (20% din E) lei COST VENIT NET+subventii F.3 1. (=) VENIT permanenta) IMPOZABIL (A .38 x 113.37 147.productia secundara) --Pesticidesi material saditor Sämâţă lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei Lei lei I.00 COST DE PRODUCTIE Lei/kg 0.344.42 35 680.53 114.38 377.Cheltuieli cu forta 3.productia secundara) SUBVENTII* pentru productia principala D1. RATA VENIT IMPOZABIL D) (E/D1) (=) VENIT IMPOZABIL (A .00 297.07 847.92 12.86 371. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara) SUBVENTII* D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) C (=) PRODUS BRUT (A + B) D Din care pentru productia principala A1.productia secundara) C (=) PRODUS materii (A + B)si materiale 1.00 x 375.168.95 2. 9) 2006 .07 32. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara) A1.1. 8) Campie Mediu Campie Mediu Sistem: neirigat Sistem: Neirigat Productia principala: 6700 kg/ha U.615. (=) DE PRODUCTIE -Amortisment pentru cladiri si utilitati lei Lei lei lei % lei % lei Lei/kg lei % 27.00 2.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei .00 1.Ingrasaminte chimice prime si materiale Din care pentru productia -1.442.05 34.48 PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0. Alte materialeaprovizionare (5% din 1) Sämâţă si material saditor .05 2.Cheltuieli de .126.00 4.Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei -Amortisment pentru cladiri si utilitati 6.690.21 217.00 * 50 euro plati NET+subventii euro plati H.Cheltuieli 3. Cheltuieli cu din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) 6.H.50 237.69 3.Dobanzi cu forta de munca cheltuieli tehnologice) 5.00 E.00 1.54 60.

41 .

62 754.14 lei lei lei lei lei lei % 12.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .Alte materiale 2.13 PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/k g 0.72 500. Forta munca perman) II. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) 1.595. (=) VENIT NET+subventii G.Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) -Amortisment pentru cladiri si utilitati E.Ingrasaminte chimice . Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.24 1. Din care productia principala (pret x prod.00 264 % 19. 10) BUGETUL CULTURII LUCERNA MASA VERDE Calculatii pe hectar Zona geografica: Potenţial: Câmpie Mediu Sistem: Productia principala: Neirigat 30000 kg VALOARE INDICATORI A.93 x 70. Cheltuieli cu irigatii 4.10 16.635.67 35. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) H. CHELTUIELI FIXE .00 1.500.D) F.(Tabel nr.00 4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) 5.) B (+) SUBVENTII* C (=) PRODUS BRUT (A + B) D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) D1. Din care pentru productia principala productia secundara) I.08 311.887.00 U.Cheltuieli cu materii prime si materiale .M lei lei lei lei lei 3. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) (D lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 3.00 612.00 237.15 * 50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare / ha cu 3.72 750.38 3.Cheltuieli generale şi de management .798.37 106.38 pe ha 4.Sämâţă si material saditor . (=) VENIT IMPOZABIL (A .10 138.887.500.00 COST DE PRODUCTIE Lei/k g 0. Cheltuieli cu forta de munca temporara** 6. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara) A1.3lei/euro 42 .86 x 89. Asigurari ( 2% din 1+2+4+chelt.Pesticide .73 292.

Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4.89 x 20. (=) VENIT IMPOZABIL (A . Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) II.00 22. 11) 2006 .06 0.00 175.86 3. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % Lei/kg Lei/kg 1.M lei lei lei lei 1.60 230.Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) -Amortisment pentru cladiri si utilitati E.3lei/euro 43 .80 319.500. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara) A1.431. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) 5.Pesticide . Din care productia principala (pret x prod.26 1.2007 Calculatii pe hectar Sistem: Zona geografica: Potantial: Campie Mediu VALOARE INDICATORI A.28 x 25. (=) VENIT NET+subventii G.26 1.Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) .00 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale .431.06 U.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .46 35.45 50.D) (-) Impozite si taxe (20%din E) F.95 38. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) H.00 69.00 lei 1.) B (+) SUBVENTII* C (=) PRODUS BRUT (A + B) D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) D1.00 264.BUGETUL CULTURII BORCEAG MASĂ VERDE (Tabel nr.764.Alte materiale 2. Din care pentru productia principala (D .00 0. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) 1. Cheltuieli cu forta de munca temporara** 6.500.00 13.63 127. CHELTUIELI FIXE .00 Neirigat Productia principala: 25000 kg * 50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare / ha cu 3.productia secundara) I.40 405.Ingrasaminte chimice .20 5.303.60 x x 851.Sämâţă si material saditor .

CHELTUIELI lei 5084. Cheltuieli cu irigatii lei 6240.20 % X % 211.62 22610.65 lei 7677.00 28% Lucernă masă verde TOTAL 8.84 28028.30 21911.00 6. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei B (+) SUBVENTII 792.00 10000.50 384.52 temporara* 6.Ingrasaminte chimice lei 933.68 X 28762.Pesticide .v.47 5.40 X 223.00 173740.10 1278.90 16.66 3822.96 848.40 758.64 2493.00 36000.36 X 130588.00 488.20 lei 2300.60 33.00 13086.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .00 280.00 65660.70 7000.92 Porumb Borceag siloz m.00 24641.880.00 36.35 100.00 BUGETUL EXPLOAŢAŢIEI DE 50 HA lei lei Orz lei Porumb lei lei 5.00 35.05 383.00 69356.00 818.40 4966.00 3750.32 12773.00 1756.00 15000.Cheltuieli cu credite primedinmateriale tehnologice) lei 2179.04 1750.81 X 108.00 1875.01 II.424. CHELTUIELI FIXE lei 5400.21 490.00 802.00 143361.F.D) lei lei lei lei lei 576.42 20% 58.00 50. Cheltuieli cu irigatii lei 4.00 16% 50 100% 6480.00 31099.(-) Impozite si taxe (20%din E) Pesticide lei 469.17 X 2868.productia secundara) lei X .Sämâţă si material saditor .00 E.80 256.56 14390.00 6% 2.26 . RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) lei H.00 2500.00 27000.00 principala cu forta de munca permanenta .80 1109.62 105.90 X 22887.60 337.00 160540.160.00 3696.00 13200. (=) VENIT NET+subventii Alte materiale lei 2.00 38112.00 58048.80 0.00 4476.00 264. 1.M lei lei lei lei ( Tabel nr 12) Neirigat Productia principala: 4000 kg Productia secundara: 2000 kg VALOARE pe ha 2.39 44 .93 1127.20 10.00 lei 1320.31 4056.Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieliVARIABILE permanenta) forta munca I.66 (1+2+4+6) .00 176.90 585.694. Cheltuieli cu forta de munca temporara* C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 7272.Samanta si material saditor lei 600.00 7850.98 X 1401.40 X 1040.61 141497.60 39.00 2.00 3.12 98.55 4686.99 1859.36 280.88 X 719.02 1754. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) INDICATORI U.46 2694.Cheltuieli cu materii prime si materiale .65 175.60 33.Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) -Amortisment pentru cladiri si utilitati E.88 185. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 5661. Cheltuieli cu lucrari (principale+secundara) mecanizate lei 3.32 -Amortisment pentru cladiri si utilitati .84 2521.76 36000.30 * 50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare / ha cu 3.27 x x Tabel nr.50 149.36 60740.23 221.00 lei 1.82 898.76 6000.90 60.M.00 5.080.00 4900.00 65660.00 17178.00 2640. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara) A1.90 3117. (=) VENIT IMPOZABIL (A . (=) VENIT IMPOZABIL (A .20 lei 13034.30 2640.10 259.00 lei 1485. Din care pentru productia principala SISTEM NEIRIGAT – ZONA DE CÂMPIE (D .00 56.19 X A1. CHELTUIELI FIXE lei .00 7611.00 2358.50 504. Din care pentru productia D1.68 31099.BUGETUL CULTURII ORZ 2006 -2007 Calculatii pe hectar Sistem: Zona geografica: Potantial: Campie Mediu U.00 687.90 24641.00 9597.00 lei 10% lei lei 10. 13 Lucerna fan 14.Dobanzi la materii (4% si cheltuieli 1.00 1896.00 X 27. Din care productia principala (pret x prod.00 1000.50 X X 7738.00 2112.44 X 565. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) 3.37 CULTURA 725.30 lei 4236. Cheltuieli cu lucrari mecanizate G.Ingrasaminte chimice .00 202.82 66.00 156.62 19525.00 14429.60 .00 600.77 58365.88 lei lei lei lei 27000.00 ha 311.00 20% 1.23 2337. Cheltuieli cu forta de munca lei X X X X PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0.35 1087.00 11720.) B (+) SUBVENTII* C (=) PRODUS BRUT (A + B) D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) D1. Cheltuieli PRODUCTIE (5% din 1) lei COST DE de aprovizionare 17640.85 Lei/kg 8518.70 1595.63 14312.08 64458.D) .Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) . Din care productia principala (pret x prod.38 159900.25 2514.60 350. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli lei 101.40 4000.productia secundara) VARIANTĂ PROIECTATĂ 2006-2007 I.08 13234.00 29640. 200.00 14312.3lei/euro forta munca permanenta) II.) 4.00 3318.00 INDICATORI A.63 173.80 15000. VALOAREA PRODUCTIEI 2.00 1.24 8915.30 X 53081.60 350.00 10389.00 lei 876.Alte materiale A.800.35 1754.00 10400.Cheltuieli (D .

80 1447.12 18. RATA VENIT IMPOZABIL H.74 0.00 34.est a ţării .48 0.15 4047. prin deplasarea în direcţia laptelui sau a cărnii.50 1146.00 21. lapte-carne şi carne–lapte.50 16.15 1962. FERMA ZOOTEHNICĂ Ţinând seama de nevoile de acoperire a consumului de lapte şi carne a populatiei şi de crearea unor disponibilităţii pentru export.62 0. prin acordare de fonduri. Banat şi Bucovina .00 27. creşterea animalelor ocupă o poziţie prioritară în strategia de dezvoltare a sectorului zootehnic.00 0.00 22. 1.20 9.19 16. Holstein alb cu roşu Holstein alb cu negru 45 .61 x x COST DE PRODUCTIE lei/kg PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg CAPITOLUL II.16 6032. RASE DE TAURINE CE SE CRESC LA NOI ÎN ŢARĂ: Cele mai raspândite rase care se cresc în prezent în România sunt : Rasa Balţată cu Negru Românească răspândită în special în zona de sud şi sud .65 26330.60 3851.30 0. Rasa Pinzgau de Transilvania are o arie mică de răspândire în zona munţilor Apuseni. MADR susţine înfiinţarea exploataţiilor comerciale de creştere a taurinelor. (=) VENIT NET+subventii (C .D) sau( E .47 0. european şi american cu însuşiri morfoproductive deosebite pentru lapte dar şi pentru carne fiind cea mai importantă rasă pe plan mondial datorită însuşirilor valoroase de producţie şi a capacităţii apreciabile de adaptare. CREŞTEREA ŞI EXPLOATAREA TAURINELOR 1.06 0. Acestea sunt rase mixte. în partea de sud a Transilvaniei .1.00 0. existind posibilitatea adaptării producţiilor la cerinţele pieţei.07 0.16 16. Rasa Brună de Maramureş răspândită în zona Subcarpatică .29 12.00 3189.40 5.00 0.13 0.70 980.La noi a participat la formarea rasei Balţată cu Negru Românească.00 0. RATA VENIT NET+subventii lei lei % % 163. Rasa Balţată Românească răspândită în Transilvania.50 27.00 19.00 0.impozite si taxe )+ subventii G.94 9848. Rase din import : a) Rase specializate pentru lapte Rasa Holstein-Friză prezintă două tipuri.06 1458.52 160. rase care prezintă avantajul schimbării direcţiei privind produsul obţinut într-o etapă dată.09 138. Prin Programul de Dezvoltare a Agriculturii.(-) Impozite si taxe ( 20% din E) F.

Se caracterizează prin culoare alb sau crem uniformă pe tot corpul. rezistentă cu mare rezistentă cu mare capacitate de aclimatizare. foarte valoroasă. Principalele caracteristici ale raselor de taurine din România RASA BALŢATĂ ROMÂNEASCĂ 46 .Se foloseşte la încrucişări pentru îmbunătăţirea aptitudinilor pentru carne. răspândită în toată Europa apreciată pentru carne.b) Rase specializate pentru carne Rasa Charolaise originară din Franţa. se creşte în rasă curată sau se foloseşte la încrucişări pentru îmbunătăţirea productiei de carne. rustică. Are culoare neagră uniformă pe tot corpul Rasa Limousin formată în Franţa. rustică. capacitate Rasa Aberdeen–Angus este o rasă acornată. valorifică foarte bine furajele pentru producţia de carne. Are culoare roşu deschis sau ănchisă. rezistentă cu mare capacitate de adaptare utilizată în scopul creşterii pentru producţia de carne.

precocitate medie – prima fatare la 33 luni.rezistentă la boli .aptitudini deosebite pentru producţia de carne foarte bună (randament 54 – 58 %) RASA BRUNĂ DE MARAMUREŞ . carne.randament la tăiere 54-55% RASA BALŢATĂ CU NEGRU ROMANEASCA omologată in 1987 mai robustă .capacitate bună de valorificare a furajelor ..potenţial genetic ridicat pentru lapte (4000-5000 litri) .tip mixt lapte – carne. muncă . .lapte 2700 – 2800 l în gospodarii (potenţial 4000-4500 l ) .producţie de lapte variabilă în funcţie de zona (27002800 litri în gospodariile populaţiei) . precoce tip mixt lapte – carne conformatie tipica de lapte potenţial 5500 .constituţie robustă .lapte.6000 lit în gospodării 3500 – 4000 l RASA PINZGAU DE TRANSILVANIA .se poate creşte la altitudine .precocitate scăzută (prima fatare la 32-33 luni) . talie mai redusă faţa de Simmental .valorifică furajele din zona de munte .culoare roşie cu dungă albă pe spinare Zonarea şi ponderea raselor de taurine din România 47 .

70 .00-4. stabulaţie liberă 2. Prin adăpostirea raţională acţiunea negativă a factorilor climatici nefavorabili este redusă sau înlăturată total. În vederea asigurării unui minim de confort.30 . CERINŢE PRIVIND AMPLASAREA ŞI ORGANIZAREA 2.la cuşetă 0.12 .Vaci cu lapte.Vaci cu lapte. 48 .1 CONSTRUCŢII ZOOTEHNICE Adăpostirea presupune existenţa unor construcţii realizate pe baza unor proiecte elaborate de specialişti în funcţie de necesităţile fiziologice ale efectivelor.Vaci în maternitate 2.40-1. pielea animalelor se menţine murdară. Aceste construcţii trebuie să asigure condiţiile necesare manifestării potenţialului genetic al animalelor. în sistem legat 4.50 Asigurarea suprafeţelor minime are o importanţă deosebită pentru obţinerea de performanţe productive superioare.la sol. CERINŢE PRIVIND AMPLASAREA ŞI ORGANIZAREA FERMEI 2.50 .Tineret bovin 4-21 luni.70 .la cuşetă 0. pe grătar 1.la sol 0.2.73 . pentru realizarea unor producţii bune se vor asigura suprafeţele minime / cap de animal astfel: Specificare Suprafata utila (m²/cap) .Tineret bovin în profilactoriu . sistem legat 1.Tauri de reproducţie.Tineret bovin în creşă .10 . animalele obosesc fiind nevoite să stea mai mult în picioare datorită aşternutului necorespunzător şi se reduce frontul de furajare.În cazul suprapopulării apare disconfortul prin imposibilitatea păstrării curăţeniei. pe grătar 1.90 .

prin sisteme de legare..Materialele folosite pentru construirea adăposturilor şi în special pentru boxele şi echipamentele cu care animalele pot intra în contact nu trebuie să fie dăunătoare pentru animale. paturi de odihnă care au lungimea de 160-180 cm şi lăţimea de 110-115 cm. Tipuri de adăposturi Construcţiile zootehnice trebuie să răspundă necesităţilor fizice şi fiziologice de confort ale animalelor. Compartimentarea pentru două locuri montată la înalţimea de 107 cm şi o lungime de 120 cm menţine poziţia vacii pe stand şi îl menţine curat. 49 . Pe lângă asigurarea desfăşurării normale a proceselor tehnologice în condiţii favorabile pentru personalul de deservire construcţiile trebuie să ofere un grad mărit de universalitate putând fi adaptate la noi tehnologii. În funcţie de sistemul de întreţinere şi categoria de vârstă acestea pot fi: Adăposturi pentru vaci de lapte în stabulaţie legată. Fundul ieslei va fi ridicat cu 10 cm faţă de stand pentru a oferi o poziţie corespunzătoare animalelor la furajare. cu rol de a menţine trenul posterior al vacii curat şi de a preveni unele infecţii ale aparatului genital. Amenajarea interiorului trebuie să permită asigurarea condiţiilor optime de lucru pentru crescător şi confort sporit pentru animale. compartimentări sau limitatoare. una pentru două vaci şi se asigură adăparea la discreţie . Patul de odihnă din cărămidă pe cant cu pantă de 1%. se foloseşte pentru evacuarea animalelor în padoc sau la păşune. Evacuarea dejecţiilor se face cu racleţi montaţi în rigolă la suprafaţă sau în canale acoperite cu grătare metalice. muls mecanic. Aleea de plimbare a vacilor dispusă la perete cu o lăţime de 130 cm. Rigola de evacuare a dejecţiilor cu o lăţime de 44 cm şi o adâncime de 15 cm. Legarea se va face tip “grabner”. permiţând valorificarea potenţialului productiv ale acestora prin dimensiunile elementelor de cazare. compartimentate pentru două locuri cu dispunerea cap la cap a animalelor. Întreţinerea se face pe standuri. Standul va fi ridicat cu 10 cm faţă de aleea de plimbare sau cota zero. În ceea ce priveşte cazarea şi exploatarea taurinelor construcţiile zootehnice prezintă cea mai mare complexitate. Adăpătoarea automată se instaleaza la 60-65 cm. nu permite ieşirea vacilor pe aleea de furajare.. preia dejecţiile de pe stand. Colectarea din canale se face în fose colectoare amplasate la capătul adăpostului. în cazul evacuării dejecţiilor cu racleţi. să poată fi curăţate şi dezinfectate riguros. adăpare automată. Adăposturi pentru vaci de lapte în stabulaţie liberă. evacuarea dejecţiilor prin rigolă. Bara limitatoare instalată la 30 cm între iesle şi la înălţimea de 90 cm. Mulsul se face mecanic la instalaţii fixe sau mobile.

Profilactoriul se alătură maternităţii şi se compartimentează corespunzător maternităţii asigurându-se numărul de boxe individuale pentru fătările ce au loc în perioada de populare a unui compartiment. iar în a doua perioadă (12-15 luni) se prevede întreţinerea legată pe 50 .80 ml/cap. Prin divizarea în compartimente de 8-10 locuri. în boxe individuale până la 60 zile. Pentru junincile gestante se recomandă stabulaţia liberă cu cuşete individuale de odihnă. Creşa asigură cazarea viţeilor de la 15 la 90 zile. În adăpostul cu stabulaţie liberă. Evacuarea dejecţiilor din zona de mişcare se face cu tractorul cu lamă. indicându-se cazarea tuturor categoriilor de vârstă în acelaşi adăpost pentru echilibrarea bilanţului termic în sezonul rece. Dispunerea cuşetelor se face la perete. Mulsul se face pe o platformă special amenajată prevăzută cu instalaţie de muls tandem sau brăduleţ. aleea de plimbare şi pentru accesul la iesle este dimensionată la 350 cm. Soluţiile de cazare adecvate tineretului femel de reproducţie sunt: stabulaţia liberă nediferenţiată pe grătare şi cea diferenţiată cu zona de odihnă colectivă. Zona va fi delimitată cu bordură din beton sau dulapi de lemn. Maternitatea care se dimensionează pentru 6-10% din efectiv. După 6 luni creşterea tăuraşilor este asociată cu cele două perioade de testare astfel: în prima perioadă (6-12 luni) se cazează legat pe standuri mijlocii sau liber în boxe individuale. Atât zona de plimbare cât şi suprafaţa padocului vor fi prevăzute cu pantă de 1% spre un sifon central de colectare a urinei. fără cuşete. se asigură principiul populării şi depopulării totale. O altă variantă de întreţinere în stabulaţie liberă este aceea în care odihna vacilor se face în cuşete individuale care au o lungime de 210-220 cm. Adăposturi pentru tineret mascul de reproducţie.5 m² în funcţie de vârstă pentru tineretul aferent şi un front de furajare de 0. urmată de a doua fază în boxe colective pe grătare. Furajele sunt introduse în grajd pe aleea de furajare care are o lăţime de 300 cm.75-0. boxe diferenţiate cu zona de odihnă colectivă pe aşternut.8-3.Pentru crearea condiţiilor optime de creştere şi exploatare se va avea în vedere ca la calcularea spaţiilor de cazare care se vor asigura în sistemul liber de exploatare să se prevadă o suprafaţă utilă în adăpost de 6-8 m²/vaca şi de 1. iar evacuarea dejecţiilor se face într-un bazin amenajat la capătul adăpostului. Pentru administrarea furajelor grajdul este prevăzut cu iesle care are o lăţime de 70 cm. În stabulaţie liberă : în boxe nediferenţiate. atât zona de odihnă a vacilor cât şi a tineretului trebuie să cuprindă cel puţin 70% din suprafaţa totală şi aceasta trebuie să fie prevăzută cu aşternut de paie. Acest tip de grajd asigură un confort sporit pentru animale prin asigurarea unui microclimat corespunzător. Adăposturi pentru tineret femel de reproducţie. şi o lăţime de 110-115 cm.

care să se situeze cu cel puţin 0. pe aleea de serviciu se va presăra zilnic var nestins.standuri lungi sau mijlocii. pomicultură. Îngrijirea adăposturilor Un adăpost pentru animale oricât de bine ar fi construit în scopul respectării normelor zootehnice şi sanitar–veterinare nu poate asigura condiţii optime de cazare pentru animale decât dacă este bine întreţinut. neinundabil. care are rolul de a micşora umiditatea în adăpost. acest amestec se va schimba ori de câte ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. legumicultură. Adăposturi pentru îngrăşarea tineretului taurin indiferent de sistemul de îngrăşare adoptat (intensiv. în amestec cu rumeguş din lemn. Adăposturile neîngrijite influentează negativ starea de sănătate a animalelor prin: apariţia îmbolnăvirilor. Furajele vor fi depozitate separat în adăposturi special amenajate. 2. 51 . în boxe diferenţiate cu zonă de odihnă colectivă pe aşternut permanent. Întreţinerea legată se completează cu mişcarea liberă în padocuri. iar saptămânal se va curăţa praful.Terenul să fie salubru cu o structură uniformă şi permeabilă. După fiecare 2 standuri se prevede culoar pentru protecţia personalului iar pentru mişcare se prevăd caruseluri simple cu patru braţe în cruce de care se leagă inelul nazal al taurilor. Adăposturi sau compartimente de izolare. semiintensiv). Gunoiul se va folosi după fermentare în agricultură. scăderea rezistenţei la boli şi sporuri scăzute în greutate. igienizare prin văruirea pereţilor cu var alb care va asigura o lumină corespunzătoare în adăposturi. În primul rând aşternutul trebuie scos de 2-3 ori pe zi. pentru evitarea incendiilor şi deprecierea furajelor prin apariţia mucegaiului. Adăposturi pentru îngrăşarea (recondiţionarea) taurinelor adulte se organizează pentru întreţinerea legată pe standuri scurte completate cu grătare. Vara se vor face reparaţii.5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice.2 Amplasarea adăposturilor În alegerea locurilor pentru amplasarea adăposturilor se va ţine seama de condiţiile sanitar– veterinare astfel: . Asigură spaţiul necesar pentru 2% din efectiv şi se poate amenaja la un capăt al maternităţii servind la izolarea şi tratarea animalelor din fermă. Pentru o mai bună luminozitate la fiecare două săptamâni se vor spăla geamurile. Adăposturi pentru tauri reproducători sunt concepute în stabulaţie legată pe standuri lungi prevăzute cu belciuge în bordura ieslei pentru legarea bilaterală. Nutreţurile nu se vor depozita în podurile adăposturilor. prezintă caracteristici comune pentru toate fazele: stabulaţia liberă în colectivităţi de 25-40 capete pe grătare în boxe nediferenţiate. Pe platforma de gunoi se va depozita numai bălegarul şi aşternutul murdar.

Amplasarea trebuie să permită dezvoltarea de perspectivă a fermei zootehnice.Acces la căile de comunicaţie. a fermentării sau uscării dejecţiilor şi a activităţilor tehnologice aerul îşi modifică proprietăţile. . canalizări. Această expunere evită pierderile mari de caldură iarna şi supraîncălzirea vara. .5 m. gaze.Terenul să fie liber de orice infecţie sau infestaţie provenite dintr-o exploataţie anterioară. respectându-se zonele de protecţie sanitară stabilite de către Ministerul Sănătăţii. . -Adăposturile cu o latură deschisă se orientează cu aceasta pe direcţia opusă vântului dominant. 2. pulberi.3 Orientarea adăposturilor Orientarea adăposturilor are drept scop protecţia faţă de vânturile dominante.Amplasarea şi construcţia fermelor cu sistem de creştere semiintensivă şi intensivă se face cu avizul Autorităţii Sanitar-Veterinare. căi ferate. cu dimensiuni de 25/ 25 cm la partea superioară a pereţilor sau prin coşuri de aerisire ce pornesc din tavan şi ies deasupra coamei cu 0.Să existe surse suficiente de apă potabilă. praf.4 CERINŢE DE MICROCLIMAT Ventilaţia adăposturilor Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor. -Adăposturile închise cu ferestre pe un singur perete se orientează cu acestea pe direcţia opusă vântului dominant. confecţionate din două rânduri de scândură în care se pune ca izolant rumeguş de lemn cu dimensiunea deschiderii de 52 . Pentru îmbunătăţirea bilanţului termic al adăpostului se recomandă orientarea axului longitudinal după meridianul locului.Pentru evitarea epizootiilor şi apărarea sănătăţii publice se vor respecta distanţele faţă de zonele de locuit. drumuri. fără protecţie naturală împotriva vânturilor naturale. . linii de înaltă tensiune. . .Să se cunoască şi să se ţină seama de caracteristicile climatice ale zonei. 2. . păşuni şi culturi furajere. -Adăposturile închise cu ferestre pe ambii pereţi longitudinali se orientează cu axul longitudinal paralel cu direcţia vântului dominant din zonă. pe văi înguste si neânsorite. conducte subterane.. . în apropierea balţilor şi a mlaştinilor. .Zona să fie lipsită de factori nocivi: fum. Schimburile de aer dintre adăpost şi mediu se realizează prin intermediul amenajărilor şi instalaţiilor pentru ventilaţie. asigurarea unui bun iluminat natural şi îmbunătăţirea bilanţului termic al adăpostului.Prin perimetrul amplasamentului să nu treacă şosele. Schimburile de aer viciat din adăpost şi mediu se poate realiza simplu şi constă din guri deasupra fiecărei ferestre sau la o distanţă de 2-4 m una de alta.Să nu fie situat la baza pantelor.

tauri. Normele de temperatură în adăposturile de bovine sunt: Categoria Vaci Maternitate Viţei 0-15 zile Viţei 16-20 zile Viţei 21 -90 zile Viţei 91 -180 zile Tineret 6 -12 luni Juninci Temp. bovine adulte la îngrăşat Tineret bovin 10-12 Viţei 8-10 Cubajul minim al adăposturilor (în m³ /animal). în adăposturi închise neîncălzite Bovine. Nerealizarea temperaturilor optime în adăposturi influenţează sănătatea animalelor prin producerea de boli. Volumul de ventilaţie orientativ este: SPECIFICARE Volum minim(m³/h/animal) iarna Bovine adulte. maximă 24 24 24 24 24 24 24 24 Temp.minimă 6 12 12 10 8 8 6 6 Temp. Temperatura se poate determina în adăpost de 3 ori pe zi: dimineaţa. optimă 10 14 20 15-18 12-15 10-15 10-12 8-10 8-10 Umiditatea relativă a aerului în adăpost 53 . cubajul adăpostului şi coeficientul de schimb. Zone cu temperaturi sub: 20ºC şi stabulaţie -10ºC şi cu 0ºC şi cu de peste stabulaţie între stabulaţie sub 7 luni 5-7 luni 5 luni 14-18 18-25 25-30 12-14 10-12 14-16 12-14 SPECIFICARE Vaci în lactaţie. Pentru a asigura ventilaţia optimă este necesar să se cunoască volumul de ventilaţie. la prânz şi seara.50/50cm. se exprimă în m³ / oră / animal. în adăposturi încălzite 42 25 20 vara 125 100 80 Cubajul (volumul adăpostului) depinde de suprafaţa adăpostului şi înălţimea la care este amplasat tavanul. tineret în adăposturi închise neîncălzite Viţei până la 4 luni. Volumul de ventilaţie reprezintă cantitatea de aer care trebuie introdusă permanent în adăposti. duce la scăderea producţiilor şi întârzie reproducţia la animale. Temperatura în adăpost Bovinele sunt animale care îşi asigură temperatura optimă din adăpost.

Practic orice crescător de animale poate constata depăşirea umidităţii din adăpost peste limitele admise prin aceea că la intrarea în grajd constată un miros greu.Dintre condiţiile de microclimat pe care trebuie să le îndeplinească adăposturile de animale se numără şi realizarea unei umidităţi normale în interiorul acestora. animalele au părul umed.5 grade. iar la deschiderea u ş i i pe timp friguros se observă ieşirea de aburi.5 grade şi 5.60 50 -60 60 -70 60 -70 50 -60 50 -60 Compoziţia aerului din adăposturi Aerul are în compoziţia sa mai multe gaze printre care şi oxigenul fără de care viaţa animalelor nu ar fi posibilă. j i l a v . De exemplu 1 m² de geam asigură lumina pentru 20 m² de pardoseală. Din cercetările făcute rezultă că o vacă în greutate de 450 kg e l i m i n ă în 24 ore prin traspiraţie 7. Deoarece animalele îşi petrec o 54 .56 litri în cazul unei temperaturi de 4. Adăpost pentru: Vaci lapte Maternitate Tineret reproducţie Tineret la îngrăşat Faza a I a Faza a II a Adulte la îngrăşat Iluminare naturală 1/20 1/20 1/16 1/10 1/14 1/15 1/25 1/25 Iluminare artificială / m² 2. geamurile sunt aburite. Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o umiditate cuprinsă între 70-75 %.5 2.1 Intensitata iluminării lucşi 50 .5 3.56 litr i apă la o temperatură în adăpost de 1. dar mai ales a celor de reproducţie. în adăposturi neîncălzite de 85-90%.5 4. De asemenea lipsa luminii influenţează funcţionarea normală a glandei tiroide care duce la depunerea excesivă a grăsimii. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adăpost este necesar ca sistemul de aerisire să funcţioneze corect.5 2. în plus lumina duce la sintetizarea vitaminei D. iar pentru adăposturile neîncălzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie să fie de 75-90%.5 3. Lumina care o primeşte un adăpost se exprimă într-un coeficient de luminozitate care de fapt reprezintă raportul dintre suprafaţa geamului şi suprafaţa interioară a adăpostului. stimulând creşterea şi prevenirea rahitismului la tineret. fluorescente sau mixt. Iluminarea adăposturilor Lumina este un factor deosebit de important în creşterea animalelor care se materializează prin stimularea tuturor funcţiilor fiziologice. Iluminarea adăposturilor se face natural prin folosirea radiaţiilor solare sau artificial prin folosirea lămpilor incandescente.

moară cu ciocănele. Pentru eliminarea efectelor dăunătoare ale CO 2. greblă mecanică pentru întoarcerea şi formarea brazdei. 55 . crescătorii trebuie să le asigure cantitatea de aer necesară pentru ca acestea să se dezvolte în condiţii normale .5 ECHIPAMENTE. UTILAJE ŞI MAŞINI PENTRU DOTAREA FERMELOR DE VACI În vederea creşterii productivităţii muncii şi a reducerii efortului fizic. Concentaţia maximă admisă este de 3 %. maşină de împrăştiat îngrăşăminte naturale şi chimice). creşterea incidenţei pododermatitelor. Depăşirea concentratiei de H2S-gaz incolor. produs prin fermentarea bălegarului.mare parte din viaţă în adăposturi în spaţii închise. Având în vedere că ferma familială este cea mai viabilă şi eficientă pentru toate speciile de animale. maşini pentru tocat şi încărcat în mijloacele de transport. plug. Creşterea concentraţiei de CO2 se produce atunci când în adăpost nu se asigură densitatea optimă a animalelor şi are influenţă negativă asupra sănătăţii animalelor. rezultat din putrefacţia materiilor fecale şi purinului şi se produce când acestea nu sunt evacuate la timp din adăpost. presă de balotat fânul. . a bronhopneumoniilor şi prin reducerea producţiei de lapte. solubil în apă. NH3 şi H2S în creşterea animalelor se recomandă folosirea aşternutului. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifestă prin iritaţii cutanate. 2.maşini şi utilaje pentru recoltarea.tractor şi maşini agricole pentru lucratul pământului pentru producerea furajelor de volum şi pentru concentrate ( tractor. conservarea şi prepararea furajelor de volum şi concentrate (cositoare pentru tăierea plantelor şi lăsarea în brazdă. INSTALAŢII. maşină de adunat fânul în vrac. buncăre pentru păstrarea materiilor prime). provenit din respiraţia animalelor care în funcţie de greutate pot elimina 100-200 litri pe oră şi la care se adaugă şi cel rezultat din fermentarea bălegarului. grapă. cu miros de ouă stricate. gaz incolor cu miros caracteristic. acţionează asupra mucoaselor oculare sau a căilor respiratorii. toxic. purinului şi aşternutului. evacuarea cu regularitate a dejecţiilor. toate activităţile fiind efectuate de fermier şi familia acestuia cu exceptia perioadelor de vârf când va apela la forţă de muncă suplimentară. precum şi asigurarea unui înalt grad de calitate a muncii şi a producţiei animale este necesară o dotare corespunzatoare a fermei. purinului şi aşternutului. Concentraţia maximă admisă este de 0. Prin creşterea concentraţiei de bioxid de carbon-gaz incolor. transportul. înţepător. maşină de semănat.015‰. este necesară dotarea cu maşini şi echipamente care să asigure efectuarea tuturor lucrărilor din fermă începând cu producerea furajelor până la prelucrarea primară a producţiei realizate: . cât şi o bună v e n t i l a ţ i e . Depăşirea concentraţiei de amoniac. uşor acru.

depozite pentru rădăcinoase. 2. construcţii sanitar-veterinare. Animalele din fermă vor fi individualizate astfel încât să se poată ţine evidenţa efectivului pe categorii de vârstă şi stări fiziologice. sisteme pentru alimentarea cu apă.echipamente pentru evacuarea dejecţiilor din adăpost : racleţi şi pluguri racloare. . sala de aşteptare. În primul rând crescătorul trebuie să procure material biologic cu valoare genetică ridicată şi certificat de origine. pentru valorificarea. pentru sacrificări de necesitate.instalaţii pentru muls (la bidon sau conductă.Constructii auxiliare: pentru condiţionarea şi depozitarea furajelor (fânare.sanitare şi pentru expedierea animalelor. depozite pentru concentrate). întreţinerea aparaturii de muls. . distrugerea sau neutralizarea cadavrelor şi a deşeurilor animale. sala de muls. . REPRODUCŢIA LA TAURINE Organizarea activităţii de reproducţie constituie factorul determinant al eficienţei exploataţiei. .. silozuri pentru furaje murate. cu nivel constant sau cu membrană). Spaţiile şi amenajările anexe sălilor de muls se prevăd pentru următoarele funcţiuni: camera maşinilor pentru instalaţia de vid şi de frig.Pentru stabulaţia liberă dotările aferente necesare sunt: aleile de acces către sala de muls. În maternitate şi creşa pentru viţei. standuri pentru însamânţari şi tratamente. dependinţe social-sanitare pentru mulgători. Se va ţine o 56 .Pentru stabulaţia legată ca dotări aferente avem: sala de muls care asigură recepţia. le amestecă şi le distribuie). pentru gospodărirea dejecţiilor. .maşini şi utilaje pentru distribuirea furajelor în hrana animalelor (remorcă tehnologică care preia furajele din depozit. construcţii social . factorii de microclimat vor fi asiguraţi prin ventilatoare montate în tavan. răcirea şi depozitarea laptelui. specializându-se pe o anumită producţie în funţie de piaţa de desfacere. brăduleţ.instalaţii pentru asigurarea factorilor de microclimat. sala de regrupare a loturilor după muls. 3. rotolactor).instalaţii pentru alimentarea cu apă şi adăpatul animalelor (se folosesc adăpători cu cupă. pe platforma amenajată în spaţii speciale de tip tandem. depozitarea rezervei de furaje pentru alimentarea posturilor de muls.6 CONSTRUCTII ANEXE În funcţie de sistemul de întreţinere a vacilor acestea pot fi : . De asemenea crescătorul se va decide asupra producţiei pe care doreşte să o obţină şi se va orienta pentru lapte sau carne. Factorii de microclimat se vor asigura în limite normale dacă adăposturile au fost dotate din construcţie cu sistem corespunzator de ventilaţie. . răcirea şi depozitarea laptelui.

având sarcina de a asigura condiţii optime pentru : • întreţinerea şi exploatarea efectivului matcă şi a tineretului de prăsilă. vârstă. Este necesar în fermele cu efective mari de vaci să se întocmească « Planul de montă şi fătări » pe baza căruia se va desfăşura întreaga activitate de reproducţie.evidenţa scrisă a evenimentelor de reproducţie (numărul matricol. greutate corporală. În funcţie de rasă.) pentru toate femelele. Organizarea montelor şi a fătărilor pe tot parcursul anului va genera venituri constante în fiecare din lunile anului. Programarea la reproducţie se va face în corelaţie cu starea fiziologică. nivelul producţiei de lapte şi de faptul dacă animalul a fost primipar sau multipar. Se va avea în vedere şi faptul că tineretul este apt pentru montă sau însamânţare artificială atunci când realizează 65-70% din greutatea de adult a rasei din care face parte. data montei. 4. anul naşterii.gestaţie – reprezintă prima verigă din fluxul tehnologic. data ultimei fătări. iar cele din rase tardive la 20-24 luni. Însămânţarea sau monta se va efectua la vaci respectând durata repausului sexual care diferă în funcţie de starea de întreţinere a vacii. producţia la lactaţia anterioară la vaci. etc. viţelele vor fi introduse la reproducţie astfel: cele din rase precoce la 15-18 luni. Această metodă se aplică în zonele unde există baza furajeră necesară asigurării furajelor de calitate şi în cantităţi suficiente atât vara cât şi iarna. FLUX TEHNOLOGIC Schema generală a fluxului tehnologic cuprinde următoarele sectoare: montă-gestaţie • maternitate creştere tineret tineret pentru prasilă Sectorul de montă . 57 • • • . producţia zilnică de lapte. iar la viţele în funcţie de: rasă. • efectuarea montei sau a însămânţărilor artificiale. Pentru însămânţare sau montă se va folosi material seminal sau tauri autorizaţi din rase performante ţinând cont de producţia pe care vrem să o îmbunătăţim (lapte sau carne). într-un registru special sau pe tabliţe individuale(tabliţa tehnologică). • organizarea acţiunilor tehnice pentru depistarea vacilor în călduri şi inducerea căldurilor. Monta se va efectua imediat după ce căldurile au fost observate şi să se repete la 10-12 ore. De asemenea reţinerea în exploatare a unor taurine bătrâne are consecinţe negative deoarece performanţele economice de producţie şi reproducţie încep să scadă odată cu îmbătrânirea.

Se va recolta în perioada de îmbobocire când conţinutul în substanţe nutritive este cel mai mare. Raţiile furajere se vor întocmi separat pe categorii de animale. Sectorul creştere tineret – are rolul de a prelua tineretul destinat pentru prasilă. În funcţie de sistemul de hrănire adoptat (diferenţiat sezonier: varamasă verde şi amestec de concentrate şi iarna . raţia va conţine şi furaje grosiere. şi amestecul de fermă din care nu trebuie să lipsească complexul proteino-vitamino-mineral(PVM). până la vârsta de înţărcare. Punerea în valoare a potenţialului genetic al animalelor în special la vacile bune producătoare de lapte este influenţată de calitatea şi cantitatea de furaje administrată. porumb siloz şi amestec de concentrate) sau hrănire din stoc cu amestec unic (fân. Sectorul maternitate – reprezintă cea de-a doua verigă a fluxului tehnologic şi are sarcina de a prelua vacile gestante din sectorul de montă – gestaţie. Se va întocmi o raţie de bază care va fi suplimentată în funcţie de cerinţele fiziologice cu amestec de concentrate din care nu trebuie să lipsească concentratul proteino-vitamino-mineral (PVM).formarea loturilor de vaci gestante şi întreţinerea lor până la trecerea în maternitate. Sectorul creşă – are rolul de a prelua viţeii înţărcaţi de la maternitate şi de ai creşte până la vârsta de 90 zile. Programele de furajare trebuie întocmite ţinând cont de greutatea animalelor şi potenţialul genetic privind producţia de lapte (producţia de lapte pe care ar putea să o dea şi nu producţia pe care o dă). cosită plantă întreagă sau tocată .fân de lucernă. porumb siloz şi amestec de concentrate) se stabilesc culturile care vor asigura baza furajeră şi suprafeţele necesare pentru fiecare cultură în parte. În alcătuirea raţiilor furajere se ţine cont de necesarul de proteină şi energie pentru funcţiile vitale pe fiecare categorie de vârstă în parte şi de necesarul pentru producţie (pe litru de lapte şi pe kg spor în greutate). Furajarea pe timp de vară cu masă verde (lucernă) se va face cu atenţie în periada de tranziţie. Masa verde va fi administrată la iesle. Pentru perioada de stabulaţie se recomandă fânul de lucernă de bună calitate obţinut din plante recoltate în faza de îmbobocire. nu se va administra plouată sau cu rouă şi nici după fertilizarea cu azot a acesteia. aflânduse astfel cu exactitate cantitatea de furaje necesară pentru o anumită perioadă şi suprafaţa de bază furajeră de care este nevoie. Pentru echilibrarea raţiei şi asigurarea substanţei uscate (SU) atât vara cât şi iarna. de a asigura fătarea şi de a întreţine în condiţii corespunzătoare vacile care alăptează. • 58 . porumbul siloz obţinut din plante recoltate în faza de lapte-ceară. stadiul lactaţiei şi gestaţii. aceasta introducându-se treptat în raţie. împreună cu viţeii.

tractor cu lamă. Se va ţine cont de faptul că taurinele sunt animale rumegătoare poligastrice la care baza alimentaţiei o reprezintă nutreţurile fibroase (fânul de lucernă de bună calitate) şi suculentele (masa verde vara şi silozul iarna). De aceea mulgătorul trebuie să ştie că de la spălarea ugerului pînă la aplicarea paharelor de muls să nu treaca mai mult de două minute. precum şi vacile supuse regimului de înţărcare care se mulg o dată pe zi. efectuarea masajului. EXPLOATAREA VACILOR DE LAPTE 59 . Se va acorda atenţie deosebită intensităţii vacuumului care trebuie să fie de 0. asigurând frontul de adăpare în sistemul liber şi la paşune. vara sfârcurile vor fi protejate cu emoliente cu adaos de substante specifice. Aceste măsuri de îngrijire a standului şi adăpostului determină reducerea frecventei afecţiunilor podale concomitent cu igiena ongloanelor care se asigura prin curăţire periodică 5. Încheierea operaţiunii se face cu mulsul suplimentar. Mulsul mecanic constă în aplicarea paharelor de muls în următoarea ordine: stâng-posterior. stergerea ugerului. drept– anterior. Intervalul între mulsori va fi de 10-12 ore.Se va respecta ordinea de administrare a furajelor care corespunde cu viteza de consum şi orele de furajare în fiecare zi.45 kgf/cap. Aparatura pentru muls se va menţine în perfectă stare de igienă. Mulsul se execută manual (cu mâna plină) sau mecanic. drept-posterior. spălarea ugerului cu apă caldă. deoarece se creează reflexe condiţionate şi orice schimbare poate duce la scăderea producţiei de lapte. Pregătirea pentru muls constă în pregătirea şi verificarea instalaţiei şi aparaturii pentru muls. Se ştie că hormonul principal care declanşeză evacuarea laptelui din uger este ocitocina şi durata de secreţie a acesteia este de circa 7 minute. Vacile se mulg întotdeauna în aceeaşi ordine (în sistem legat) iar la întreţinerea liberă se respectă ordinea loturilor. Mulsul vacilor se va face de două ori /zi excepţie făcând vacile cu producţii mari (peste 25 litri) care se mulg de trei ori pe zi. o adăpătoare la două vaci în sistem legat şi prin jgheab. hidraulic. Pentru menţinerea curăţeniei şi pentru evitarea suprasolicitării utilajelor de evacuare se întocmesc grafice de evacuare a dejecţiilor de 2-3 ori/zi sau periodic. Adăparea vacilor se va face prin adăpători cu nivel constant. Evacuarea dejecţiilor se face diferenţiat în funcţie de sistemul de exploatare : cu racleţi. Deranjarea vacilor în timpul mulsului prin efectuarea altor activităţi în grajd duce la dereglarea reflexelor formate cu influenţe negative în declanşarea hormonilor necesari eliberării laptelui (ocitocina si vasopresina). Indiferent de cantitatea de lapte vacile se mulg cel mult 7 minute. stânganterior. plug raclor. iar mulsul se consideră început din momentul în care mulgătorul atinge ugerul vacii. iar numărul de pulsaţii pe minut să fie cuprins intre 40-60. cu instalaţii de muls la bidon sau la grup (tandem sau braduleţ).

Aleea de furajare are o lăţime de 300 cm. -Întreţinerea vacilor în sistem legat pe stand (pat de odihnă) care poate avea o lungime variabilă de 160-260 cm şi o lăţime de 110-130 cm şi care este despărţit cu bare metalice pentru 2 vaci. Creşterea viţeilor se face în cuşete individuale până la 45 zile după care sunt trecuţi în boxe comune. adăparea se face cu adăpători automate montate la înalţimea de 65 cm.CREŞTEREA TINERETULUI DE PRĂSILĂ Indiferent de sistemul de exploatare ales fătarea vacilor are loc într-un compartiment special amenajat. 6. Zona de odihna va fi delimitată cu o bordură de beton spre zona de mişcare şi accesul animalelor în padoc. Aleea de plimbare şi acces la iesle are o lăţime de 350 cm. Acest tip de adăpost oferă un grad sporit de confort asigurând un microclimat corespunzator. În zona de mişcare se amplasează adăpătorile cu nivel constant.Întreţinerea vacilor se poate face în adăposturi amenajate pentru creşterea în stabulaţie liberă fără cuşete unde exploatarea animalelor se face pe aşternut permanent iar în adăpost se creează două zone : zona de odihnă şi zona de mişcare şi accesul al animalelor la iesle şi padoc. Nu se recomandă ca viţeii să fie lăsaţi să sugă la vaci pentru a se evita crearea reflexului condiţionat şi refuzul acestora de a elibera laptele în absenţa viţeilor. Mulsul se face pe o platformă prevăzută cu instalaţie de muls tandem sau brăduleţ. mulsul se face mecanic folosindu-se instalaţii fixe sau mobile. Evacuarea dejecţiilor se face prin rigole cu racleţi. -Întreţinerea vacilor în grajduri închise compartimentate în care odihna vacilor se face în cuşete individuale cu lungimea de 210-250 cm şi lăţimea de 110-130 cm. pe care se pune aşternut de paie. Evacuarea dejecţiilor se face cu tractorul cu lamă. liber. pe aşternut de paie. Zona de plimbare şi suprafaţa padocului vor fi prevăzute cu o pantă de 1% pentru scurgerea urinei spre un sifon central de colectare care face legătura cu fosa de la capătul adăpostului.. Zona de odihnă a vacilor şi a tineretului trebuie să ocupe cel putin 70 % din suprafaţa totală şi va fi prevăzută cu aşternut de paie. evacuarea dejecţiilor se face cu plug raclor în fosa de la capătul adăpostului. În acest sistem tineretul se creşte liber în boxe comune delimitate în zona de odihnă cu 20 cm mai ridicată faţă de cota zero. Alăptarea viţeilor se face artificial la biberon sau găleată. 60 . evacuarea dejecţiilor se face cu plug raclor. care asigură adăparea la discreţie a animalelor. plimbarea şi accesul la iesle se face pe alei interioare.

porumbul pentru boabe şi masa verde.5 0. zona de odihnă cu 20 cm mai ridicată faţă de cota zero.tineret peste 18 luni.3 144. 6000 L . Baza raţiei va fi asigurată în fermă urmând ca tărîţa de grâu şi şrotul de floarea soarelui care intră în compoziţia amestecului de fermă să fie cumpărate de la alte unităţi.5 SU(KG) UN PBD(g) Ca(g) P(g) VACI LAPTE 550 KG. 7.3 15.VARA SPECIFICARE FÂN LUCERNĂ LUCERNA MASA VERDE BORCEAG MASA VERDE CANTITATE KG 1. Planul de cultură se va face în concordanţă cu specificul alimentaţiei din structura de culturi nelipsind fânul de lucernă.7 4.4 8.0 17.8 7.În timpul verii tineretul peste 6 luni se va creşte pe păşuni sau liber în boxe comune delimitate.4 1625.0 15.0 1. tineretul va fi întreţinut în loturi pe categorii de vârstă astfel : .14 VACI LAPTE 550 KG.0 2.5 SU(KG) UN PBD(g) Ca(g) P(g) 61 .0 150. CALCULUL ECONOMIC PENTRU FERMA DE VACI LAPTE Optimizarea raţiilor furajere şi elaborarea planului de furajare presupune stabilirea listei cu furajele existente în fermă.2 0.08 19.0 650. 7.0 42. lapte.9 300.0 17.7 4. evacuarea dejecţiilor se face cu plug raclor.8 41.1 RATII FURAJERE Tabel nr. După înţărcare.7 940.0 35.0 16. spor.6 5. Se vor întocmi raţii furajere pentru fiecare categorie în parte ţinînd cont de necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru producţie. pe care se pune aşternut de paie.8 4.0 900.0 100.5 10.5 2.5 30.4 21. a)Optimizarea procesului de creştere a tineretului se realizează prin elaborarea planului de creştere : Viţeii se vor înţărca la vîrsta de 3 luni la greutatea de 90 kg.vitei 3-6 luni : . 6000 L IARNA SPECIFICARE CANTITATE KG FÂN LUCERNĂ PORUMB SILOZ BORHOT BERE NUTREŢ CONCENTRAT SARE TOTAL 2.0 32.0 25.tineret 12-18 luni : .3 6.0 385. Condiţia înţărcării o constituie consumul de furaje fibroase şi concentrate care trebuie să asigure necesarul pentru funcţiile vitale şi un spor zilnic de 500gr.0 144.vitei 6-12 luni : .0 2.8 7. porumbul siloz.2 2.0 8.

72 2.0 3.0 19.00 VIŢELE 6 .5 0.5 1.0 4.0 6.0 2.1 96.2 1.6 2.0 15.0 7.5 11.9 0.5 0.00 466.0 0.5 1.4 209.0 12.01 1.12 LUNI .8 96.5 0.0 7.2 4.0 0.0 0.0 0.0 SU(KG) UN PBD(g) Ca(g) P(g) 3.0 121.0 10.1 1.1 14.0 10.0 1.0 SU(KG) UN PBD(g) Ca(g) P(g) VIŢELE 3 .0 3.0 28.IARNA SPECIFICARE FAN LUCERNA PORUMB SILOZ NUTREŢ CONCENTRAT SARE TOTAL CANTITATE KG 1.BORHOT BERE NUTREŢ CONCENTRAT SARE TOTAL 10.1 144.8 1.0 0.8 1.03 4.0 3.0 SU(KG) UN PBD(g) Ca(g) P(g) 4.0 52.6 LUNI .6 7.9 0.6 LUNI .7 96.6 0.0 130.0 6.2 15.0 1.50 1.0 1.5 SU(KG) UN PBD(g) Ca(g) P(g) 3.0 240.9 VIŢELE 0 .1 0.0 55.7 1.24 385.VARA SPECIFICARE FAN LUCERNA LUCERNA MASA VERDE BORCEAG MASA VERDE NUTREŢ CONCENTRAT SARE TOTAL CANTITATE KG 1.03 2.0 11.5 4.IARNA SPECIFICARE FAN LUCERNA PORUMB SILOZ NUTREŢ CONCENTRAT SARE TOTAL CANTITATE KG 1.6 0.9 0.4 1.6 0.0 180.0 180.4 5.0 120.0 17.0 2.0 10.0 10.3 2.00 406.8 0.1 2.5 1.3 3.0 1.0 110.VARA SPECIFICARE FAN LUCERNA BORCEAG MASA VERDE NUTREŢ CONCENTRAT SARE TOTAL CANTITATE KG 1.0 68.7 6.12 LUNI .0 50.7 0.90 VIŢELE 3 .0 5.1 2.0 10.1 10.IARNA SPECIFICARE CANTITATE KG FÂN LUCERNĂ NUTREŢ CONCENTRAT LAPTE INTEGRAL ÎNLOCUITTOR LAPTE SARE TOTAL 1.03 4.7 17.1 1.8 1.6 3.90 4.3 LUNI .5 0.1 400.2 1.86 VIŢELE 6 .6 0.0 1.0 2334.9 52.03 3.2 9.0 1.08 2.0 5.7 8.0 1.9 6.6 3.0 120.40 1.8 4.0 5.7 1.25 216.0 0.0 140.1 1.7 96.0 1.8 2.4 1.5 SU(KG) UN PBD(g) Ca(g) P(g) 62 .25 331.0 10.0 1.81 1.0 120.1 0.6 0.

000 300.000 50 Total x x x x x *Se recomandă suplimentarea suprafeţelor cultivate pentru producerea furajelor cu procentele înscrise în tabelul <calculul necesarului de furaje>.800 12.800 12.800 12. 15 ) şi de aici devizele pentru fiecare categorie: vaci ( Tabel nr.000 93.000 250.000 240. grosiere) pentru fiecare categorie în parte pe o perioadă de un an.000 AN 4 Cantitate totală (kg) 20. 19 ). viţei 3-6 luni (Tabel nr. sporul total în greutate. ieşirile. 14 3 8 4. 20 – Calculul necesarului de furaje si suprafata de bază furajeră necesară.Se va întocmi planul de montă şi fătări ( Tabel nr. Din calculul acestor devize va reeşi : efectivul mediu pentru fiecare categorie în parte.000 AN 5 Cantitate totală (kg) 20. Tabel nr. sporul mediu zilnic.000 30. Plan de cultură (Tabel nr.000 240. numărul de zile furajate. efectivul la sfârşitul lunii.000 300.000 300.000 AN 3 Cantitate totală (kg) 20. viţei 0-3 luni ( Tabel nr. 16 ).000 93.000 AN 2 Cantitate totală (kg) 20.000 250. tineret 6-12 luni ( Tabel nr. În alcătuirea raţiilor se ţine cont de cerinţele nutriţionale pe cap şi zi (SU. aflăm cantitatea totală de furaje pe sortimente.800 12.000 300.000 250. 18). 17). UN.000 93. consumul zilnic pentru fiecare sortiment de furaj. Porumb siloz Lucerna fân Orz Lucerna m.000 300.000 93.000 93. Pe baza raţiilor întocmite se va cunoaşte consumul zilnic pe sortimente de furaje pentru fiecare categorie în parte.000 25.000 30.000 x Cultura Porumb Borceag m. PBD) pentru fiecare categorie în parte.000 240.v.000 240.v. necesarul de furaje pentru fiecare categorie în parte pe sortimente. suculente. Se întocmesc devize pentru fiecare din categoriile menţionate care vor cuprinde următoarele date: efectivul la începutul lunii.000 250.800 12.000 240. 63 . 22) Suprafaţa Producţie medie cultivată (kg/ha) (ha) AN 1 Cantitate totală(kg) 20.000 250.000 6.700 4. efectivul mediu. 5 10 10. Cunoscând necesarul de furaje (fibroase. numărul de zile furajate. intrările.

7. DEVIZE ZOOTEHNICE Plan montă şi fătări LUNA Specificare UM Vaci montate cap Viţele montate cap Vaci fătate cap Juninci fătate cap Viţei obtinuţi cap 4 9 9 4 4 4 34 4 9 9 4 4 4 34 5 10 10 5 5 5 40 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (Tabel nr 15) TOTAL AN 64 .2.

mortalităţi efectiv sfârşit efectiv mediu Zile furajate necesar furaje kg masă verde fân suculente borhot bere amestec fermă sare 10 2 0. .08 UM I cap '' '' '' '' '' '' '' '' '' '' nr.2 96 99.5 0.DEVIZ TEHNOLOGIC VACI (Tabel nr 16) Perioada de iarnă XI XII 40 40 40 TOTAL AN 40 40 40 SPECIFICARE efectiv început intrări total D.C. vara iarna 55 1.2 404800 73560 231700 73600 30650 1118.2 12400 12000 12400 12400 12000 12400 3000 2480 2400 2480 2480 2400 2480 96 99.2 99.6 3100 99.mutaţii .mutaţii ieşiri total D.vânzări .2 96 99.2 65 .6 2800 89. -cumpărări -fătări .5 10 40 40 Perioada de iarnă II III IV V 40 40 40 Perioada de vară VI VII VIII IX X 40 40 40 40 40 40 20 620 40 40 1120 40 40 1240 40 40 1200 40 40 1240 40 40 1200 40 40 1240 40 40 1240 40 40 1200 40 40 1240 40 40 1200 40 40 1240 40 38 13980 68200 66000 68200 68200 66000 68200 6200 11200 12400 12000 1240 1200 1240 1240 1200 1240 12000 12400 42000 43400 3000 96 2480 99.08 1550 49.4 35 21700 39200 43400 42000 2.C.

5 295 465 326 4.7 0.5 330 589 412 5.5 1549 66 .62 0.C.62 0.C.5 150 180 126 1. 6 4 1 0.DEVIZ TEHNOLOGIC VIŢEI 0-3 LUNI ( Tabel nr.mutaţii ieşiri total D.mutaţii .8 0.vânzări . kg.65 0.52 0. UM I II III 4 4 IV 4 9 9 V 13 9 9 LUNA TOTAL AN VI 22 4 4 4 4 4 2 62 13 9 252 22 17 527 22 22 660 VII 22 4 4 9 9 17 19 589 cap '' '' '' '' '' '' '' '' '' '' nr.5 kg.5 31 252 176 2.mortalităţi efectiv sfârşit efectiv mediu Zile furajate necesar furaje colostrul * înlocuitor lapte** fân concentrate sare spor mediu zilnic spor total 8 3097 1428 10812 62 43 0. 90 zile 500 gr. 17) greutatea la fătare perioada de creştere spor/zi greutatea finală SPECIFICARE 45 kg.01 0.5 31 3097 2168 31 0.5 264 660 462 6.5 233 300 210 3 0. -cumpărări -fătări .5 126 527 369 5.6 0.27 0. VIII 17 4 4 9 9 12 15 465 4 4 8 10 300 4 4 4 6 180 4 4 0 2 62 IX 12 X 8 XI 4 34 34 34 34 XII efectiv început intrări total D.5 90 62 43 0. 90 kg.89 0. .

8 12 6 31. Înţărcarea tineretului taurin se face la vârsta de 90 zle. 67 .8 Colostrul se administrează în primele 7 zile de viaţă după care alăptarea se face cu înlocuitori de lapte.Schema de alăptare cu înlocuitori de lapte pentru tineret taurin 0-3 luni Vârsta zile 1-7 8-30 31-60 61-90 TOTAL 6 Colostru l/zi 3 2 2 42 Înlocuitor diluat l/zi dimineaţa 3 2 0 seara 6 4 2 Total 138 120 60 318 Total înlocuitor diluat Pudra kg. 13.

7 412 4 9 9 12 14 420 420 2100 4 4 8 10 310 310 1550 34 26 26 8 8 2845 2845 3650 10575 4268 85.mutatii .C.74 0. -cumparari -fatari .mutatii iesiri total D.DEVIZ TEHNOLOGIC viţei 3-6 luni greutatea iniţială perioada de creştere spor/zi greutatea finală SPECIFICARE efectiv inceput intrari total D.03 0.vanzari . 153 kg.67 0.7 462 vara 630 12.7 217 68 .7 kg.7 42 13 8 248 248 1240 372 7.7 174 22 18 558 558 2790 837 16. UM I cap '' '' '' '' '' '' '' '' '' '' nr.35 0.5 0.C.5 0. . fan suculente masa verde grosiere concentrate sare spor mediu zilnic spor total 90 kg.7 1 5 II III IV LUNA V ( Tabel nr. 1.44 0. 90 zile 700 gr.3 0.18) TOTAL AN VI 4 VII 4 9 VIII 13 9 IX 22 4 X 22 4 XI 17 4 XII 12 34 4 9 9 4 4 4 4 9 9 17 19 589 589 2945 884 17.6 0. iarna 1 5 1.7 391 22 22 660 660 3300 990 19.mortalitati efectiv sfarsit efectiv mediu Zile furajate necesar furaje kg.8 0.03 0.7 1992 4 2 60 60 300 90 1.7 294 465 9.8 0.

03 0.7 63 69 186 0 124 3.03 spor mediu zilnic 700gr.7 0.C.7 87 90 124 405 2970 270 8. 264 kg UM I cap '' '' '' '' '' '' '' '' '' '' nr.7 599 II III IV LUNA V VI TOTAL AN VII VIII IX 4 4 2 2 2 3 90 4 4 7 4 124 X 2 9 9 5 5 11 9 270 XI XII 7 11 9 4 9 2 13 12 372 4 2 20 26 26 13 13 13 2 856 masă verde 15 concentrate 1 1 sare 0.DEVIZ TEHNOLOGIC tineret 6-12 luni ( Tabel nr.C.7 189 558 409 2 372 11.1 0.2 0.5 11 1350 90 2.7 260 1177 7062 3210 856 25.mutaţii .mutaţii ieşiri total D. . vara 1 iarna 1. . 700gr spor total kg.vânzări .7 0.mortalităţi efectiv sfârşit efectiv mediu Zile furajate necesar furaje kg fân suculente 153 kg 185 zile 700 gr. -cumpărări -fătări .7 0. 19) greutatea iniţială perioada de creştere spor/zi greutatea finală SPECIFICARE efectiv inceput intrări total D.

575 10.00 0. .800 204.00 0.560 231.585 206.lucernă m.şrot fl.812 1.00 5. 20) CALCULUL NECESARULUI DE FURAJE ŞI SUPRAFAŢA DE BAZA FURAJERÂ PENTRU PRIMUL AN sortiment Furaje kg.679 242.700 30.168 976 650 325 217 1.600 37.845 2.c.635 73.597 3. Borhot bere Concentrate : d.000 30.812 31 4.600 30.00 8.lucernă Suculente Masă verde : d.7.000 4 3 15 15 1 1.795 1.942 17.000 4.260 prod medie kg/ha suprafata suplimentare necesară ha total ha % ha 6.575 2. Fân : d.177 1.950 211.650 10.060 856 385 257 128 86 cant.679 80.000 73.700 404.268 1.borceag m.177 7. totală kg 80.428 10.00 amestecul de concentrate este alcătuit din : .porumb boabe .560 73.210 2.845 3.800 200. .280 640 427 tineret 6-12 luni 1.3 CALCULUL NECESARULUI DE FURAJE ŞI SUPRAFAŢA DE BAZĂ FURAJERĂ (Tabel nr.v.orz . .00 18.150 1.c.650 13.3 3.921 1.00 10.097 3.00 10.c.tărâţe grâu .075 11.065 categoria de animale vitei 0. .000 25.412 418.118 85 26 43 porumb orz tărâţe grâu 70 45% 30% 15 % 7 50.793 9.195 4.062 3. soarelui Lapte Înlocuitor lapte sare total vaci 73.00 4.097 tineret 3-6 luni 2.v.382 5.000 12 8 7 9 16 25 15 15 2 2 1 1 14.428 10.00 3.690 3.

9 1. 103.D gr. 38.N.8 12.soarelui 1 kg nutret concentrat = % 45 30 15 10 100 S.şrot fl. 9 54 21 30 1. 3690 2520 1620 3450 106 Ca gr.4 7.06 P. Kg 54 33 11. 3690 2520 1620 3450 106 Ca.7 25.4 7.7 Calculul valorii nutritive a amestecului de nutreţ concentrat Specificare porumb orz tărâţe grâu şrot fl. 103.7 25.5 114 150 100 4.U.8 12. gr. gr.soarelui 1 kg nutreţ concentrat = % 45 30 15 10 100 S.7 71 .06 P. 9 54 21 30 1.B.B.1 860 U. gr.soarelui 10% Calculul valorii nutritive a amestecului de nutreţ concentrat Specificare sortimente furaje porumb orz ţărâţe grâu şrot fl. 54 33 11. gr.U.1 860 U.D.9 9.9 9.9 1.5 114 150 100 4.1 P. 38. gr.N.1 P gr.

984 3.13 0. 23).tărâţe grâu .997 8.07 0.810 64 20.lucernă masă verde . .650 13.9 10 0.4.7 0.800 204.213 1.810 735 146.621 4.292 3.081 1575 985 766 656 10. soarelui ÎNLOCUITOR LAPTE( pudră) SARE TOTAL Pret lei/kg 0.759 7.219 26.150 11.021 16. (Tabel nr.281 2.000 73.c.196 5.orz . Cunoscând necesarul de furaje s-au calculat cheltuielile totale cu furajarea pentru un an de zile.698 7. 21) Sortimentul FÂN SUCULENTE MASĂ VERDE : d.borceag masă verde BORHOT BERE NUTREŢ CONCENTRAT : d.şrot fl. 72 .094 729 1.195 4.700 404.415 10.624 12.Cunoscând cantitatea totală de furaje de care este nevoie.600 30.138 3.216 107 Ţinând cont de efectivul mediu şi de norma de deservire s-a calculat necesarul de forţă de muncă şi cheltuielile aferente acestora (tabel nr.065 45.712 8.904 12.porumb boabe .360 7.800 200.06 0.1 0.414 750 280 698 50.607 16.597 3.119 10.62 0.969 26. .000 7360 6.6 73.188 1.218 2.793 9.48 0. 21) 7. aflăm suprafaţa de care avem nevoie pentru asigurarea bazei furajere.560 231. producţiile medii la hectar pe care le putem obţine în funcţie de zonă şi condiţiile de irigat sau neirigat.c.118 671 125. CHELTUIELI CU FURAJAREA VACI TINERET VALOARE Cantitate Kg lei Cantitate kg lei lei (Tabel nr.845 2.122 3.635 4.45 0.

4 kw 2336 kw/an 40cap / 6 = 7 serii x 8 min.38 0.Tabel nr. de nr. 23 7.76 LEI Calculul cheltuielilor mecanice efectuate în fermă 1.22 0.17 1.20 0.Evacuare dejecţii cu tractor cu lamă : 2 evacuări/zi x 15 min. îngrijitor i nr.14 0.4 LEI/KW = 1994.20 1.72 Instalaţie kw/zi x 365 zile = 2088 kw/an muls = 2 x 3 locuri Tanc de racire =1.5.5 kw /an TOTAL CONSUM = 4986.25 l/zi x 365 = 821 l motorină/an x3.5 l/oră = 2.03 1.baza/5 38 50 0. îngrijitori total salariu total fond salarii lei /an 4783 2014 881 6293 6293 20263 personal tarifar lei/lun a 0. specificare CALCULUL NECESARULUI DE FORŢĂ DE MUNCĂ efectiv norma mediu cap.06 7 50 0.06 ore x 1.9 KW X 0.2 lei/l = 2627 lei 73 . x 3.= 53 min.00 3.00 1.184 to /3 to/ora = 9.6.20 0. = 30 min.20 3.15 8 25 0.76 0. x 4.86 437 437 437 437 437 437 vaci lactaţie viţei 0-3 luni tineret > 3luni lăptar mulgător tractorist total deservire baza schimb cap îngr.7 kw/ora = Iluminat = 8 becuri x 100 w x 8 ore/zi x 365 zile = 15.32 0.91 0.5 kw/zi x 365 zile = 547.86 kw x 2 mulsori= 5.64 7.25 kw/ora = 2. Cheltuielile cu energia electrică şi combustibili Calculul cheltuielilor cu energia electrică Prelucrare furaje = 27.

25 137.Cheltuielile cu consumul de apă s-au stabilit ţinând cont de efectivul mediu de animale din fermă precum şi de alte consumuri (tabelul nr.24 1.08 18250 18. 24) Categoria Efectiv Consum Consum Consum Consum Tarif TOTAL anual anual l mc lei/mc LEI 83220 83.168 11. 000 Preparare furaje = 8 cap x 4l înlocuitor/capzi = 32 l/zix365 zile = 11.72 73 mediu l/cap/zi total l/zi Vaci lapte 38 60 228 Tineret 0-3 luni 8 6 48 Tineret 3-6 luni 5 10 50 Tineret 6-12 luni 2 25 50 18250 TOTAL 376 137240 Lăptărie.96 4672 46.490 litri 74 .688 Grup social + alte consumuri = 50 l/zi x 365 zile = 18.7 CHELTUIELI CU CONSUMUL DE APĂ Consum apă pentru ferma de taurine ( Tabel nr.52 4 70.49 4 4 4 4 4 5.25 4 73 18.168.341 73 548.68 18.250 litri TOTAL CONSUM APĂ = 1. la 1 l lapte = 4 l = 3200 l/zi x 365 zile =1.88 17520 17. 24) 7.25 1323.22 4 332.323.

medie 702 738 762 780 738 660 prod totală 3510 3690 3810 7800 7380 3300 vaci lapte 5 5 5 10 10 prod. medie 702 prod totală 3510 vaci lapte 10 5 prod.3 11 I II III IV V VI vaci lapte 5 prod.6000 litri / cap LUNA DE LACTATIE SPECIFICARE 11.5 lei/kg ) = 6.medie 660 prod totală 3300 vaci lapte prod. Veniturile venituri din lapte = 238. 25) TOTAL 100% luna - luna din an I 9 VII 5 540 2700 5 540 2700 II III 7. medie 780 738 660 prod totală 3900 3690 3300 vaci lapte 5 5 prod. medie 702 738 762 780 prod totală 3510 7380 7620 3900 vaci lapte 5 5 10 10 5 prod.1 lei/litru = 262. medie 738 660 prod totală 3690 3300 TOTAL CONSUM VIŢEI PRODUCŢIE MARFA (Tabel nr.961 lei total venituri = 269. medie 762 780 738 660 prod totală 3810 3900 3690 6600 vaci lapte 5 5 5 prod.7 13 12.390 lei 8.5 VIII 5 450 2250 5 450 2250 5 450 2250 6 IX 10 360 3600 5 360 1800 5 360 1800 5 360 1800 IV V 4.1 CALCULUL PRODUCTIEI TOTALE DE LAPTE CALCULUL PRODUCTIEI TOTALE DE LAPTE PE LACTATIE .572 litri x 1.5 X 10 270 2700 10 270 2700 5 270 1350 5 270 1350 5 270 1350 14550 9450 8910 13860 19560 VI 22410 VII 26310 VIII 29490 5 540 2700 10 540 5400 10 540 5400 5 540 2700 IX 28080 5 450 2250 10 450 4500 10 450 4500 X XI 25650 5 360 1800 10 360 3600 22590 5 270 1350 XII 19140 240000 1428 238572 74 . medie 702 738 prod totală 7020 3690 vaci lapte 10 10 5 prod. medie 702 738 762 prod totală 7020 7380 3810 vaci lapte 5 10 10 5 prod.medie prod totală vaci lapte 5 prod.8.429 lei vânzări în viu ( 13 cap x 153 kg/cap x 3. medie 702 738 762 780 738 prod totală 3510 3690 7620 7800 3690 vaci lapte 5 5 5 10 10 5 prod.7 12.3 12. medie 738 762 780 738 660 prod totală 3690 3810 3900 7380 6600 vaci lapte 5 5 5 10 prod.

1 lei/litru Preţ vânzare în viu tineret taurin = 3. Bugetul de venituri si cheltuieli zootehnie Indicatori I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 1 Furaje 2 Material biologic 3 Energie electrică + apă 4 Combustibil 5 Medicamente 6 Alte materiale 7 Cheltuieli cu aprovizionarea (3% din 1+ 5) II CONSUMURI (CHELTUIELI) CU FORŢA DE MUNCĂ III ALTE CONSUMURI (7+8+9+10) 8 Cheltuieli generale (1.2. LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI LEI (Tabel nr.subventii lapte C VENIT IMPOZABIL (B + Subvenţii. Pe baza veniturilor şi cheltuielilor din ferma zootehnică s-a calculat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru zootehnie.3 lei/l x 238572 l = 71572 lei Preţ valorificare lapte vaca = 1.5% din I + II) 9 Dobânzi la credite 10 Asigurări (8% din valoare animal + cladiri) 11 Amortismente A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I + II + III) A1 din care pentru producţia principală B VALOAREA PRODUCŢIEI lapte vaca vanzari in viu (+) SUBVENTII .subventii pe cap animal .Producţia de lapte marfă s-a calculat ţinând cont de producţia totală estimată a se obţine pe lactaţie normală de 305 zile.A) (-) Impozite şi taxe (3% din C) D VENIT NET * Subventii : 240 lei/cap x 74 cap = 17760lei 0. 8.5 lei/kg U.M. 26) Valoare AN I 171604 146213 2000 7335 13139 3791 600 526 20263 18878 2878 16000 210745 269390 262429 6961 89332 17760 71572 147977 4439 143538 9. ORGANIZAREA PĂŞUNATULUI 75 .

adăpost. vaccinări. executarea mulsului sub acoperiş. amplasat pe o platformă betonată pentru a nu permite formarea de noroi. Încetarea paşunatului se va face cu două săptămâni înainte de primul îngheţ pentru ca plantele să se poată reface. Amplasarea tarlalelor se face încât să asigure accesul facil al animalelor la păşune.În situaţia în care ferma dispune de păşuni sau le arendează de la Consiliul Local. Se recomandă amestecarea nutreţurilor verzi cu paie pentru a se evita meteorizaţiile. În lipsa păşunii pe timpul verii se va administra masă verde(lucernă) cosită şi administrată la iesle. plantă întreagă sau tocată . Paşunatul nu se va face dimineaţa. 10. În funcţie de talia plantelor care alcătuiesc covorul vegetal va fi declanşată campania de păşunat. Paşunatul se va face în mod raţional prin împărţirea paşunii în tarlale astfel încât să se asigure timpul necesar pentru refacerea compoziţiei floristice. furajarea suplimentară. În perioadele de tranziţie (de trecere de la hrănirea cu nutreţuri conservate la hrănirea cu nutreţuri verzi) se va avea în vedere obişnuirea treptată cu furajul nou introdus. Încărcătura / ha cu un număr mai mic de animale este dăunătoare datorită consumului selectiv şi a înmulţirii plantelor cu valoare nutritivă scăzută. Întreţinerea pe păşune. Jgheaburile pentru adăpare se amplasează încât să folosească la două tarlale. Se vor monta suporţi pentru administrarea sării bulgări. Încărcătura prea mare de animale pe hectar favorizează distrugerea covorului vegetal ducând la scăderea producţiei. pe brumă sau rouă pentru a evita tulburările digestive iar în zilele călduroase nu se va face la amiază. Nu se scot pe păşune decât animalele sănătoase. Prin păşunat se asigură mişcarea în aer liber necesară pentru sănătatea animalelor Înainte de scoaterea pe păşune a animalelor. furajarea se va face cu masă verde pe întreaga perioadă de păşunat. înalţimea de amplasare a jgheabului să fie de 5060 cm de sol. MĂSURI SANITAR-VETERINARE DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A BOLILOR ÎN FERMELE DE BOVINE 76 . se va verifica starea de sănătate. astfel încât pe aceiaşi tarla se va reveni după 25-30 zile. Păşunatul nu trebuie făcut pe timp prea umed pentru că prin călcarea terenului se strică stratul de ţelină şi se reduce producţia de iarbă. Încărcătura de animale pe ha se va face ţinând cont de producţia păşunii şi de necesarul pentru UVM ( 50 kg masă verde/zi/UVM). Se vor reduce treptat cantităţile de furaje care trebuie înlocuite şi se vor mări în aceiaşi masură cantităţile de furaje noi introduse în raţie. umbrare. la distanţe mari de fermă comportă dotarea cu tabere de vară menite să asigure următoarele funcţiuni : adăpostirea pe timpul nopţii. se efectuează curăţirea ongloanelor. dehelmintizări.

cârlige pentu scripete şi dulap frigorific.Spaţiul de creştere a tineretului de peste o lună se face trimestrial.Aplicarea regulilor sanitar –veterinare şi de zooigienă privind adăparea. . . Măsuri de depistare a bolilor infecto-contagioase şi parazitare .Cadrul general Fiecare unitate trebuie să dispună de următoarele dotări tehnico-materiale : . leptospiroza) şi parazitare cu respectarea perioadei de carantină de minim 60 zile. fascioloză.veterinar cu următoarele încăperi : vestiar cu dulapuri individuale pentru haine de stradă.Controlul periodic şi de necesitate al calităţii furajelor şi a apei. . . . .punct de tăiere de necesitate cu instalaţie de apă.ferma va fi împrejmuită cu gard protector. punct de dezinfecţie a încălţămintei de lucru.Staţionarul veterinar se dezinfectează lunar sau ori de câte ori va fi nevoie.Deratizarea este obligatorie şi cade în sarcina proprietarilor. paratuberculoza şi mastite conform planului tehnic.Controlul medical periodic al personalului de deservire. .Dezinfecţia se face prin pulverizarea insecticidelor. .Prevenirea introducerii bolilor transmisibile şi a difuzării acestora. grup sanitar cu spălătoare şi duşuri. . . .În spaţiile destinate fătării şi creşterii tineretului în primele 3-4 săptămâni de viaţă se va respecta principiul « totul plin.Controlul pentru tuberculoză.Dezinfecţia adăposturilor obligatorie de două ori pe an sau ori de cîte ori este nevoie.Controlul de necesitate pentru trichomonoză.punct de însămânţare artificială. . pe toate suprafeţele. Măsuri de profilaxie generală : . reproducţia şi exploatarea raţională a animalelor.va fi dotată cu dezinfector auto la intrarea în ferma destinat menţinerii unor soluţii antiseptice pentru roţile vehiculelor.anexa pentru ecarisaj . îngrijirea. . de către personalul autorizat. vestiar pentru echipamentul de protecţie. bruceloza. În cursul anului se execută deratizări de întreţinere.totul gol » şi dezinfecţia după fiecare ciclu de fătări. hrănirea. hipodermoză. . vibrioza.Respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare. . leucoza enzootică.filtrul sanitar.Introducerea numai a animalelor din unităţi indemne de boli infectocontagioase (TBC. sifon de scurgere. depozitare şi valorificare a produselor de origine animală . este o acţiune obligatorie şi se efectuează de 2 ori pe an (primăvara şi toamna) înaintea dezinfecţiilor profilactice. LEB. 77 .Control prin sondaj şi de necesitate pentru leptospiroză. ori de câte ori este nevoie. . . .

Furajarea diferenţiată în ultimile 2 săptămâni înainte de parturiţie şi asigurarea condiţiilor de confort în spaţiile de fătare.Respectarea greutăţii optime pentru însămânţare în funcţie de rasă. Prevenirea tulburărilor în perioada de gestaţie . cărbune emfizematos . retenţii placentare. virozelor. .Furajarea şi întreţinerea raţională a tineretului pentru realizarea greutăţii corporale şi a maturităţii sexuale corespunzatoare vârstei şi rasei. -Aplicarea unor mijloace imunoprofilactice pentru prevenirea avorturilor.Clasarea pentru tăiere a viţelelor cu tulburări de reproducţie.vectori ai hemosporidiozelor şi excluderea folosirii terenurilor respective..Mişcarea zilnică. septicemiei hemoragice. tricofiţiei şi pediculozei. Măsuri de profilaxie specifică . prolaps).bronho-pneumoniei enzootice. . controlul sănătăţii ugerului. .Diagnosticul gestaţiei la 2 luni de la ultima însămînţare sau montă.Asistenţa la fătare. . . . . dictiocaulozei şi hemosporidiozelor în sezoanele de evoluţie a acestora .Vaccinări contra cărbunelui.Supravegherea clinică şi anatomopatologică în direcţia fasciolozei.Tratamentul cazurilor de infecunditate.Rezolvarea la timp a complicaţiilor de parturiţie (distocii.Individualizarea în vederea depistării manifestarilor sexuale. trichomonozei. neviabilităţii şi a îmbolnăvirilor la fătare -Aplicarea unui vaccin polibacterian şi a unei medicaţii antiinfecţioase retard pentru prevenirea mamitelor. căpuşe. . .Furajarea diferenţiată şi întreţinerea corespunzătoare a vacilor gestante şi a junincilor. controlul involuţiei uterine. dictiocaulozei. Prevenirea tulburărilor de parturiţie şi a complicaţiilor puerperale . Prevenirea şi tratamentul afecţiunilor în perioada folosirii la reproducţie 78 . scabiei.Controlul pajiştilor naturale pentru biotopi şi gasteropode (gazde intermediare pentru Fasciola hepatica). . Măsuri de combatere a bolilor parazitare Tratamentul de necesitate al fasciolozei.Controlul ginecologic la 14-16 luni.Supravegherea nutriţională şi metabolică a animalelor. . leptospirozei. asigurarea repausului mamar. Profilaxia şi combaterea tulburărilor de reproducţie .

Exemple de practici greşite: 79 . grătar) şi de igienă a adăposturilor. dezinfecţii periodice. de aceea este necesar ca în procesul de producţie a materiilor prime de origine animală. a consumurilor şi a secvenţelor tehnologice de la naştere până la livrare. -Evitarea schimbării bruşte a sortimentelor de furaje şi a sistemului de furajare. Indigestii rumino-reticulare: -Corectarea raţiei. -Administrarea de premixuri proteino-vitamino-minerale. TRASABILITATEA Riscul alimentar pentru om este în proporţie de 90% determinat de alimentele de origine animală (conform unor experţi UE). să se ţină seama de următoarele elemente: înregistrarea operaţiunilor tehnologice. Prevenirea şi tratamentul afecţiunilor la viţeii nou născuţi şi tineret -Asigurarea condiţiilor optime de zooigienă şi microclimat. -Asistenţa la fătare şi prevenirea infecţiilor ombilicale. -Respectarea igienei alăptării. Prevenirea şi combaterea unor afecţiuni frecvente Afecţiuni podale: -Prin corectarea deficienţelor tehnologice ( pardoseală. pentru a preveni poluarea solului. Reticuloperitonite traumatice: -Evitarea ingerării corpilor străini metalici prin aplicarea magnetilor la utilajele de măcinare. -Intervenţii chirurgicale . -Corectarea deficienţelor nutriţionale metabolice.ginecologic. -Diagnosticul precoce şi tratamentul igieno-dietetic şi medicamentos al afecţiunilor respiratorii. -Tratamentul diferenţiat al afecţiunilor genitale şi al stărilor de infecunditate. 11. .Aplicarea tratamentelor preventive şi curative (trecerea animalelor prin băi antiseptice). a mediului şi asigurarea bunăstării animalelor în concordanţă cu normele europene. depozitare.-Examenul clinico. producătorii şi distribuitorii trebuie să păstreze tot timpul bunele practici de producere. Pentru a ajunge în stare bună. -Introducerea magneţilor remanenţi în reţea. tratamente simptomatice şi chirurgicale. transport şi distribuire a materiilor prime. -Curăţirea de două ori pe an a ongloanelor.

profilaxie şi combatere a bolilor la animale. / ha. şi de aici pînă la animalul de la care provin.. Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un procedeu modern de a cultiva plante. Identificarea animalelor constituie instrumentul cel mai eficient în verificarea stării de sănătate a populaţiilor de animale.’’ 12. stimulatori şi regulatori de creştere. Folosirea de pesticide şi îngrăşăminte chimice peste limita admisă. de a îngrăşa animale şi de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee şi tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii – nu utilizează fertilizanţi şi pesticide de sinteză.Trasabilitatea produselor până la ferma de origine se poate realiza numai în condiţiile în care animalele sunt identificate şi înregistrate conform cerintelor. pentru ca acestea să se altereze şi să compromită sănătatea celui care le consumă. boabele de leguminoase) sunt produse pe cât posibil în ferma proprie şi în cazul când nu ajung sunt procurate din ferme cerealiere care produc în sistem ecologic fiind alături de sare singurele intrări din exterior. Dacă unii aditivi se folosesc în cantităţi mai mari decât cele permise de lege. Pentru asigurarea sănătăţii populaţiei prin consumul de produse alimentare de origine animală sigure. Prezenţa antibioticelor în alimente are ca efect creşterea rezistenţei bacteriilor la tratamente. azot provenit din dejecţii. Furajele concentrate (grăunţele de cereale. Creşterea vacilor se face în sistem extensiv pe păşune în perioada de vegetaţie şi în stabulaţie liberă iarna având ca principal furaj fânul obţinut pe pajişti naturale bogate în leguminoase perene sau culturi de leguminoase şi amestecuri de leguminoase cu graminee. şi efectuarea acţiunilor prevăzute în . Neverificarea stării de sănătate a animalelor de fermă. Practicarea agriculturii ecologice în domeniul creşterii bovinelor reclamă folosirea exclusivă a gunoiului de grajd obţinut de la specia bovină. ei pot afecta grav sănătatea. De exemplu. 80 . Sunt suficiente câteva ore de întrerupere a frigului pentru produsele din carne. Conform reglementărilor europene sunt admise maxim 2 UVM/ha de teren (echivalentul a două vaci cu lapte încât să nu se depăşească 170 kg. Nepăstrarea condiţiilor de igienă.Programele de supraveghere. hormoni şi antibiotice. Folosirea de aditivi alimentari peste limitele admise. este important să se asigure trasabilitatea acestor produse de la masa consumatorului până la ferma de origine. de prevenire a transmiterii de boli de la animal la om şi de protecţie a mediului înconjurător. o singură neglijenţă poate duce la contaminarea cu Salmonella. Întreruperea “frigului”. AGRICULTURA ECOLOGICĂ În cresterea bovinelor trebuie să fie aplicată cu prioritate în zonele montane unde mai greu se poate dezvolta un alt tip de agricultură.

în cicluri de 6 sau 12 ani (pentru a da şanse solului să nu se deterioreze . precum şi numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat controlul unităţii şi a eliberat certificatul de produs ecologic. • 6 luni pentru animale de lapte. ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii. •12 luni pentru vite pentru carne. produsele ecologice trebuie să fie etichetate. adică excluzând utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice de sinteză.arături uşoare şi nu foarte adânci (15-18 cm. calciu provenit din var. Alimentaţiei şi Pădurilor şi ale preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.acoperirea solului (se asigură astfel protecţia împotriva uscării lui). în conformitate cu regulile specifice privind etichetarea. . fără răsturnarea brazdelor). 917/2001. • 3 ani pentru culturile perene şi plantaţii. ca de pildă "produs obţinut din agricultura ecologică". manuală sau termică. Utilizarea în agricultura ecologică a îngrăşămintelor. În conformitate cu aceste acte legislative.înlăturarea paraziţilor prin mijloace ecologice. eticheta produselor ecologice trebuie să conţină. precum şi a ingredientelor care nu sunt cuprinse în această listă este interzisă.2002 ale ministrului Agriculturii. îngrăşăminte din alge marine). pesticidelor. Agricultura ecologică: .monoculturile fiind interzise). . în plus faţă de menţiunile obligatorii de pe eticheta alimentelor.fertilizarea solului cu îngrăşăminte organice (bălegar.Trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică nu se face brusc. praf de rocă. 110/7. Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispoziţie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de producţie ecologică. pentru aprobarea regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice. Agricultura ecologică urmăreşte obţinerea de alimente prin metode de cultură care respectă mediul înconjurător. îngraşăminte verzi şi composturi. Durata perioadei de conversie în producţia vegetală şi animalieră este de: • 2 ani pentru culturile de câmp anuale. respectiv cu Ordinele comune nr. . numită ”perioadă de conversie”. • 2 ani pentru pajişti şi culturi furajere.folosirea de îngrăşăminte minerale naturale (fosfaţi. . 81 .10.rotaţia culturilor . 2 la HG nr. . 417 / 13. menţiuni specifice modului de producţie ecologic. îngrăşămintele chimice solubile fiind interzise). folosind ca metode şi tehnici: . Aceste menţiuni sunt: referirea la modul de producţie ecologic. Lista substanţelor permise să fie utilizate în agricultura ecologică se regăsesşte în Anexa nr.09.dezburuienare mecanică.2002 şi nr.produce alimente de înaltă calitate nutritivă. În scopul informării corecte a consumatorului. .

utilizează resurse naturale şi reînnoibile regionale. flora şi fauna solului.asigură pentru animalele din crescătorii condiţii pentru ca acestea să îşi poată exterioriza comportamentul specific. un asolament corespunzător. dăunătorii şi buruienile vor fi combătute prin îmbinarea următoarelor măsuri: alegerea de specii şi varietăţi tolerante sau rezistente. Numărul de animale se stabileşte în funcţie de suprafaţa disponibilă. procedee mecanice şi fizice de combatere. cu excepţia păşunilor. numită „conversie". . sub formă de compost sau nu.pământul a fost tratat pe o perioadă de cel puţin 3 ani numai cu produse 82 .respectă şi protejează ecosistemele naturale şi diversitatea lor genetică. protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de condiţii favorabile cum ar fi: garduri vii. a plantelor cu rădăcini profunde sau folosirea îngrăşământului verde. Bolile. în absenţa acestora. . înainte de semănat în cazul culturilor anuale şi de trei ani în cazul culturilor perene. Utilizarea îngrăşămintelor naturale de la aceste animale nu trebuie să aibă efecte poluante asupra mediului. Perioada de conversie este de doi ani. Creşterea animalelelor reprezintă o parte integrantă a fermelor ce practică agricultura ecologică. respectând microorganismele. .ţine cont de impactul tehnicilor de cultură asupra mediului şi asupra oamenilor. . în conformitate cu principiile agriculturii ecologice. .menţine diversitatea genetică a sistemelor agrare.promovează şi diversifică ciclurile ecologice în sânul sistemelor agrare. arderea cu flacără a buruienilor.asigură pentru agricultori un câştig suficient şi un mediu de lucru sănătos şi sigur. Pot fi utilizate produse derivate provenind din fermele de animale (de ex. locuri pentru cuibare. bălegarul de curte) dacă acestea provin din unităţile de creştere a animalelor care respectă regulile naţionale existente sau.. practicile internaţionale recunoscute referitoare la producţia animalieră ecologică. îngrăşăminte verzi şi compost). . În vederea păşunatului se va ţine cont de următoarele: .menţine şi ameliorează fertilitatea solului prin folosirea de îngrăşăminte naturale (bălegar. . Un agricultor „convenţional" poate deveni practicant al agriculturii ecologice după o anumită perioadă tranzitorie. lansare de prădători. în scopul evitării păşunatului intensiv şi eroziunii solului. În această perioadă agricultorul trebuie să înceapă să aplice principiile producţiei ecologice. Agricultorii pot utiliza în egală măsură încorporarea de substanţe ecologice în sol. Fertilitatea terenurilor utilizate în agricultura ecologică trebuie menţinută şi îmbunătăţită prin introducerea în rotaţia culturilor a plantelor leguminoase.

se acordă sprijin financiar asociaţiilor de crescători de animale acreditate să înfiinţeze şi să conducă registrele genealogice pentru animale . sprijinul se acordă dacă au încheiat testarea după performanţe proprii. b) pentru efectuarea analizei calităţii produselor animaliere în vederea evaluarii genetice a animalelor .5 lei/cap. . dacă animalele folosesc în comun aceeaşi păşune cu animalele care nu sunt crescute în conformitate cu prevederile agriculturii ecologice. 123/2006. 295/2007 crescătorii de animale trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1) Pentru susţinerea ameliorării populaţiilor de animale: a) conducerea registrelor genealogice: . 125/2006 .se acordă sprijin financiar pentru efectuarea analizei calitaţii laptelui în scopul evaluării genetice a vacilor cuprinse în controlul oficial al performanţelor de producţie şi de acest sprijin beneficiază asociaţiile crescătorilor de animale care efectuează analiza probelor de lapte în laboratoare.HG Nr. .sprijinul financiar se acordă pentru femelele adulte şi pentru masculii înscrişi în registrul genealogic iar pentru masculi. OUG Nr. .valoarea sprijinul acordat este de 7.specifice agriculturii ecologice. . 850/2006 .sprijinul se acordă pe cap de animal înscris în registrul genealogic. OUG 125/2006.Ordin NR. .numărul de animale pe hectar să corespundă încărcăturii maxime echivalente a 170 kg N/ha/an.OUG NR. 295/2007 Condiţii pentru a beneficia de sprijin: Conform Ordinului Nr. 141/2007 . 83 . SPRIJINUL ACORDAT PE ANUL ÎN CURS În anul 2007 se vor acorda subvenţii în sectorul animalier conform următoarelor acte normative : .OUG Nr.Ordin Nr.141/2007 şi a Ordinului Nr.orice produs animalier provenit de la animalele care au fost crescute conform principiilor agriculturii ecologice. desfăşurată în conformitate cu normele tehnice în vigoare . 123/2006 . CAPITOLUL III. nu vor fi considerate ca făcând parte din producţia ecologică. HG Nr.850 /2006.

de proteină. 40.18/2006 pentru aprobarea Normei privind metodele de monitorizare a performanţelor şi metodelor pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie din specia bovine : .500 lei/buc.3 lei/litru. persoane fizice şi juridice precum şi asociaţiilor crescătorilor de animale care deţin staţiuni de testare după performanţe proprii organizate în conformitate cu prevederile Ordin. în conformitate cu prevederile Ordinului MAPDM Nr.valoarea sprijinului acordat este de 0.valoarea sprijinului acordat este de 3. din anexa “ Norme de apreciere a bovinelor de reproducţie” la Ordinul MAPDR Nr. .(2) al art. de lactoză. .sprijinul se acordă lunar. biotehnologiilor şi practicilor moderne de reproducţie: . .sprijinul se acordă pentru susţinerea testării masculilor după performanţe proprii . pentru achiziţia şi transportul azotului lichid necesar pentru conservarea materialului seminal folosit . pentru fiecare probă de lapte la care au fost determinate procentul de grăsime. MAPDR 84 . 19/2006 şi Ordinul MAPDM Nr.se acordă sprijin financiar asociaţiilor crescătorilor de animale care efectuează însămânţarea artificială a bovinelor prin operatori însămânţători autorizaţi. asociaţiilor crescătorilor de animale acreditate în acest scop în conformitate cu prevederile Ordinului MAPDM Nr.sprijinul financiar se acorda pentru achiziţia de echipamente informatice.22/2006.sprijinul se acordă crescătorilor de vaci care deţin în exploataţie peste 30 cap vaci.. . 19/2006. c) pentru elaborarea şi întreţinerea sistemului informatic. f) pentru susţinerea cheltuielilor de testare a masculilor de reproducţie.plata sprijinului financiar se face în rate trimestriale egale . dacă sunt autorizaţi pentru efectuarea însămânţării în ferma proprie precum şi asociaţiile crescătorilor de animale care efectuează însămânţarea artificială a bovinelor prin operatori însămânţători autorizati. constituirea bazelor de date şi estimarea valorii de ameliorare a animalelor: .sprijinul financiar se acordă asociaţiilor crescătorilor de animale care efectuează însămânţarea artificială a bovinelor prin operatori autorizaţi pentru minim 50 însămânţări/operator însămânţător pe trimestru.se acorda sprijin financiar diferenţiat pe specii de animale pentru organizarea şi realizarea sistemului informatic în domeniul ameliorarii bovinelor. d) pentru introducerea la nivelul fermelor a tehnicilor. dacă au încheiat un contract cu un operator economic pentru aprovizionarea cu azot lichid şi un contract cu deţinătorul registrului genealogic pentru constituirea bazei de date privind însămânţarea artificială şi fătare în conformitate cu prevederile alin. respectiv hard şi soft.sprijinul se acordă crescătorilor de animale. substantă uscată şi celule somatice. e) pentru achiziţia de containere pentru conservarea materialului seminal congelat cu capacitate de peste 20 l şi cu autonomie dinamică de peste 90 zile : .

valoarea sprijinului acordat este de 1.valoarea sprijinului acordat pentru bovine este de 100 lei/carcasă. o singura dată pe an. 18/2006 si ale Ordin MAPDR Nr.Nr.000 lei/cap. • Autorizaţia emisă de Primărie conform Decretului Lege 54/1990 (copie). Dosarul de înregistrare şi autorizare a funcţionării trebuie să conţină: • Cerere de înregistrare şi autorizare.vârsta bovinelor să fie de minim 6 luni . 2) Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală : a) pentru îmbunătăţirea calităţii producţiilor de carne prin susţinerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor : .exploataţia să fie înregistrată în Registrul National al Exploataţiilor la data solicitării primei .exploataţia să fie de minim 3 capete bovine. . ori sunt abatorizate în abatoare proprii. • Reproducţia emblemei (4 exemplare). . în funcţie de efectivul de bovine înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data de 31 ianuarie 2007 şi care indeplinesc urmatoarele condiţii : . Codul CAEN 0130 Activităţi în ferme mixte (culturi vegetale combinate cu creşterea animalelor).20/2006 pentru aprobarea Normei privind metodele de monitorizare a performanţelor şi metodelor pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie. • Actul constitutiv (original). 3) Prima pe exploataţie : a) se acordă crescătorilor de bovine. . PAŞI PENTRU REALIZAREA UNEI FERME MIXTE (creşterea vacilor şi culturi de câmp) În primul rând este necesară înfiinţarea unei firme în baza Legii 31/90 privind societăţile comerciale. care să aibă ca obiect de activitate : ”Activităţi în ferme mixte” (cod CAEN 0130) sau asociaţie familială care îşi desfăşoară activitatea conform legii 300/2004.să nu aibă datorii la bugetul de stat şi la bugetul local. . • Declaraţia pe propria răspundere – original.spijinul se acordă crescătorilor de animale. autorizate. animale abatorizate în abatoare care clasifică carcasele conform Sistemului de clasificare a carcaselor EUROP şi sunt livrate la abatoare autorizate sau sunt abatorizate în regim de prestare de servicii. CAPITOLUL IV. persoane fizice şi juridice deţinătoare de animale şi individualizate în sistemul naţional conform legislaţiei în vigoare şi provenite din unităţi autorizate sanitar veterinar. • Dovada disponibilităţilor firmei/emblemei (original). • Dovada sediului (în copie). 85 . .

Un alt pas important este realizarea construcţiei necesare. contract civil. sub semnătură privată). tinerilor. • Dovada intabulării bunurilor imobile. acestea se pot face între 2 persoane fizice. recomandăm ca administratorul sau asociatul majoritar să fie sub 40 de ani. În cazul asocierilor. prevenirea şi stingerea incendiilor. • Expertiza de evaluare a aportului în natură la capitalul subscris. Actul constitutiv poate fi realizat sub semnătură autentică. cu atât mai mult cu cât este necesar actul de propietate pe care se va construi ferma. Dacă nu este posibil. • Acte privind activitatea comercială anterioară (copii). • Avize prealabile prevăzute de lege. • Actele pentru autorizarea funcţionării din punct de vedere: 1. Taxele de timbru necesare pot fi vărsate în conturile aferente uşurând astfel procedurile. • Diverse taxe şi onorarii. • Hotărârea organului statuar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societăţii (original). • Certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele. cât şi cele cu capital străin. • Certificat de bonitate (original). au acces la fonduri europene atât firmele cu capital autohton. • Acte de identitate (cu CNP) în copie. sanitar-veterinar. 5. 3. 4. • Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv în numele şi pe seama fondatorului. al protecţiei muncii. se va face o cerere de prelungire a termenului pentru a evita pierderea terenului. persoană juridică (original). • Actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii (copii). al protecţiei mediului. contract de împrumut bancar. • Declaraţie cu privire la averea deţinută (original. 2. • Contractul de administrare (copii). sanitar. între o persoană fizică şi una juridică sau între două persoane juridice. • Actul de înregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie). Deoarece programele de finanţare alocă un procent mai mare de 50% din cheltuielile eligibile. Sunt acceptate terenurile concesionate. dar construcţia trebuie să înceapă în decurs de un an de la obţinerea concesiunii. • Specimenul de semnătură (original). • Cambia.Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise şi/sau vărsate (copii). • Certificatul cenzorilor privind depunerea garanţiei de către administratori. De asemenea. • 86 .

Având în vedere specificul activităţii. autorizaţii şi avize de mediu 1. privind procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu.Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris.Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private de investiţii noi ori modificare a celor existente. Acorduri. modificată şi completată de : Ordonanţa de Urgenţă nr. Acordul de mediu: . 933 din 13. Pentru început se obţine certificatul de urbanism pentru terenul vizat.Se emite în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.Acord de mediu – decizia autorităţii compentente pentru protecţia mediului. . datele necesare fiind exprimate prin articolul 9 al legii. • Fişă Tehnică de mediu. • Acte doveditoare ale dreptului de folosinţă (copie). . prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului. Actele necesare obţinerii avizului/acordului de mediu : • Cerere (solicitare acord). 87 . 137/1995 republică.Cadrul legal Legea Protecţiei Mediului nr. Prin exprimarea intenţiei de realizare a unei ferme de vaci. Certificatul de urbanism nu permite începerea construcţiei. economic şi tehnic al terenului. din punct de vedere al protecţiei mediului. conform Ordin 1430/2005. Ordin nr.10. aferente activităţilor cu impact asupra mediului. construcţia realizată nu poate fi folosită ca locuinţă. 918/2002. în vederea transportului de materiale. . ci doar face cunoscut regimul juridic. care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul. . • Plan de situaţie anexă la certificatul de urbanism (copie). menţionate la articolul 4 din lege. • Plan de încadrare în zonă (copie). Pentru construcţie este necesară scoaterea din circuitul agricol al terenului şi de asemenea încheierea unui acord cu cei care administrează drumurile de acces. • Certificat de urbanism (copie). care se eliberează odată cu certificatul de urbanism de către comisiile de acorduri unice. primiţi o listă cu avize şi acorduri necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. HG nr. acesta se poate obţine de orice persoană interesată printr-o cerere adresată autorităţilor competente.Avizele de construcţiei se eliberează în baza Legii 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor plus modificările ulterioare publicate în Monitorul Oficial nr. 91/2002. Dosarul necesar şi planul construcţiei este realizat de specialişti.2004.

876/2004) specifică: Conform art. 2 şi 3.Dovada plăţii tarifului iniţial de avizare conform anexei 5 din Ordin 860/2002. Procedura de autorizare a activităţilor cu impact asupra mediului înconjurător (Ordin nr. 1. 9 – (1) La solicitarea unei autorizaţii de mediu sau cu minimum 45 de zile înainte de expirarea unei autorizaţii de mediu existente. • Cadrul legal: Legea Protecţiei Mediului nr. (3) ATPM verifică amplasamentul. după parcurgerea etapelor prevăzute la alin. • Dovada că a făcut publică solicitarea prin cel puţin una dintre metodele de informare specificate în anexa nr. după caz.. 137/1995 republicată. titularul activităţii este obligat să depună la Agenţia Teritorială pentru Protecţia Mediului (ATPM) următoarele: • Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de mediu. stabileşte dacă sunt necesare informaţii.2 din ordinul menţionat mai sus. 1. 91/2002.3. face publică decizia sa de emitere a autorizaţiei de mediu prin afişare la sediul propriu şi pe pagina proprie de Internet. (2) Nu se primesc solicitări care nu conţin documentele prevăzute la alin. modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 2. • Memoriu tehnic conform normativului de conţinut (anexa II. Ordin 876/2004Procedura de autorizare a activităţilor cu impact asupra mediului înconjurător. • Se emite de Agenţia de Protecţie a Mediului în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare. • Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu întocmit conform Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare a unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu.1 sau I. acte sau documente suplimentare şi le solicită în scris titularului activităţii. ATPM. • Fişa de prezentare şi declaraţia având conţinutul cuprins în anexa nr. (4) Pentru activităţi noi pentru care a fost emis acordul de mediu. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de confirmare existent. • Solicitarea autorizaţiei de mediu pentru activităţi se face la sediul Agenţiei de Protecţie a Mediului din judeţul unde amplasează ferma. • Planul de situaţie şi planul de încadrare în zonă a obiectivului. • 88 .2) din Ordin 860/2002 pentru proiectele care se încadrează în Anexa I. analizează documentele prezentate la alin.2. Autorizaţia de mediu • Act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului.

• Proiectul pentru autorizaţia de construire (PAC). Aceste avize vor fi obţinute de investitor după finalizarea tuturor construcţiilor şi punerea în funcţiune a fermei. Decizia poate fi contestată în termen de 15 zile lucrătoare de la data afişării. o Plan fundaţii şi planurile tuturor fundaţiilor. Certificatul de urbanism pentru imobilul în cauză (copie). publicat în MO nr. o Planul învelitorii şi toate faţadele. Aceste avize sunt înscrise în certificatul de urbanism pe care investitorul trebuie să îl solicite de la administraţia publică locală înainte de a începe elaborarea proiectului. în această etapă. Aviz pentru Protecţia Mediului. iar instalaţiile funcţionează la parametrii proiectaţi. de la autoritatea publică locală. Aviz de la Compania de Pompieri. 139/2005. • • • Actele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de construire: Cerere tip completată. Avize şi acorduri pentru utilităţi – apă. 89 . gaze. Investitorul trebuie să demonstreze. Dovada titlului de proprietate asupra terenului. o Alte piese scrise şi desenate solicitate prin Certificatul de urbanism. • • • • • • Avizele necesare realizării construcţiei: Aviz de amplasament. o Secţiuni ( transversală şi orizontală). în conformitate cu Ordinul nr. 107 bis/2005. Avizele necesare funcţionării • Aviz de la Direcţia Sanitară Veterinară. întocmit de un proiectant autorizat. o Planul de situaţie al imobilelor. Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene eliberează aprobare sanitară veterinară sau pentru siguranţa alimentelor a activităţii. Aviz de la Inspectoratul pentru Sănătate Publică. că toate construcţiile respectă normele şi regulamentele specifice. curent electric. • Aviz de la Direcţia de Sănătate Publică. în două exemplare. Aviz de la Comandamentul de Protecţie Civilă. care conţine: o Piese scrise şi piese desenate.Documentele care au stat la baza acesteia vor putea fi consultate după un program care se afişează. o Plan de încadrare în teritoriu.

2. Topogan pentru fân. 6. 5. 7. Stand pentru vaci. 4. Iesle. Alee plimbare animale. 15. 14. 3. 9. Conductă de vaccum.CAPITOLUL V ANEXE Grajd pentru exploatarea vacilor în sistem legat ( secţiune) 1. Plug raclor. Grajd oblic limitator la iesle. Rigolă de evacuat dejecţii. Adăpătoare mecanică. 90 . Compartiment viţei. Deflector aerisire. 13. Alee de furaje. Compartiment vaci legate. 10. 12. 11. Fânar. Boxă viţei –dezlegaţi. 8.

pe standuri scurte a.adăposturi comasate cu mai multe linii tehnologice în structuri de tip şed şi orientare corectă a iluminării zenitale la diverse înclinări ale ferestrelor.c – construcţii înguste pentru o singură linie tehnologică ( 2 rânduri de standuri. cu mecanizare mobilă a furajării şi soluţii diferite de evacuare a dejecţiilor. pentru 2 linii tehnologice. pentru a nu acumula căldura în adăpost 91 . f.e – construcţii largi.Secţiuni de ansamblu pentru stabulaţia legată a vacilor de lapte. cu diferite soluţii de mecanizare a furajării şi evacuării dejecţiilor.b. d.

7. 92 . Bară ne reglabilă. 9. Iesle tip masă. 5. Deflector aerisire Grajd pentru exploataţia vacilor în stabulaţie liberă ( secţiune) 1. Bară nreglabilă. 6 Plug raclor ( tractor cu lamă). 2. Deflector aerisire.8. 3. 10. Alee plimbare şi furajare. 4. 2. 6 Plug racleur ( tractor cu lamă). 5. Topogan pentru fân. Limitator iesle. 8. 7. Iesle tip masă. Alee de furaje. Topogan pentru fân. Alee de furaje. Alee plimbare şi furajare.4. 10. Cuşetă odihnă vaci. Cuşetă odihnă vaci. Limitator iesle.Grajd pentru exploataţia vacilor în stabulaţie liberă ( secţiune) 1. Fânar. Fânar. 3. 9.

10. c. de tip lung.standuri pre-şi posnatale.uscătoare viţei.ansamblu maternitate şi profilactoriu cu două compartimente. 93 .preparare înlocuitor de lapte.variantă de distribuţie a încăperilor comune.alee de furajare. b. 5.magazie concentrate. 9. 12-grilaj pentru oprirea accesului la iesle.cameră personal de supraveghere.boxe viţei. 7.punct obstretical.pompă de vid. 4. 2-standuri de fătare. 11. 1. 3. cuprins între pereţi separatori lavabili şi cu gură proprie de recepţie a lichidelor. 6. 8.Maternitate şi profilactoriu pentru taurine a – stand de fătare. cu iluminare şi ventilare directă.perete separator lavabil.

b.cu zonă de odihnă colectivă pe aşternut schimbat periodic.Forme iniţiale de stabulaţie liberă diferenţiată a taurinelor a.K c.cu zonă de odihnă colectivă pe aşternut adânc ( permanent). opus frontului de furajare. d – detaliu opritor reglabil.cu cuşete individuale pe un singur rând. la maximum 10 m distanţă 94 .gură de scurgere cu grătare. 1.

95 .

Stabulaţia vacilor de lapte pe standuri-boxă. cu mecanizarea mobilă a furajării şi mecanizarea staţionară a evacuării dejecţiilor a.secţiune de ansamblu. b.detalii de stand-boxă.1-opritor posterior 96 .

10 m distanţă. 3.. cu întreţinere pe aşternut şi evacuare mecanică a dejecţiilor a-grilaj cu închiderea accesului la iesle prin rotirea barelor mobile şi evacuarea dejecţiilor cu lamă de buldozer. 2. pe standuri mici. la 9.opritor electric..rigolă prevăzută cu recipienţi cu grătar şi închidere hidraulică ( sifon).Soluţii de stabulaţie legată.conductă de vid. b-grilaj cu opritor electric şi evacuarea dejecţiilor prin mecanizare staţionară. 97 . 1..

3 — găleţi pentru alăptat şi adăpat. 1 — panouri separatoare din poliesteri.16.. 2 — rigola pentru urină. 8 — găleată pentru concentrate. cu intervale de 2 .5 cm. 2. b — peretele frontal al unei boxe de îngrăşare a viţeilor pentru carne alba (cu galeată de adăpat şi galeată de concentrate). 5 — gr atar din poliesteri s au lemn tare.Fig. 6 — gratar din oţel-beton Ø6 mm. cu ochiuri de 3 cm. 4 — troacă pentru furaj e concentrate ş i fibroase. 6. Boxe individuale pentru viţei : a — boxe grupate în baterie pentru profilactorii (echipate numai cu galeată) sau pentru creşe (echipate cu galeată si troacă). 7 — canal evacuare. 98 ..

99 .

Miriţă. T.A.A. 23/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare. El. Georgrescu. Odinul M. I. nr. zootehnic. a cuantumului acestuia precum şi a sumei totale alocate fiecărei activităţi. 2 din Legea nr. Velea. Pleşca.R. al îmbunataţirilor funciare şi al organizării sistematizării teritoriului.Miloş. OUG.O Popa. G stanciu .Stelin Dinescu. I. • 100 .P. Mateiaş • • Producerea de lucernă – ghid practic pentru agricultori . M. Decretul 50/1982 privind Valoarea medie nutritivă a furajelor şi norme de furajare. Halga. care se acordă în agricultură începând cu anul 2007. V. zootehnic. M. Anne–Marie Tontsch HG 141/2007 – privind aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2007.Iulie Moga. Bunicelu Construcţii zootehnice • • • Creşterea animalelor de fermă Badea Creşterea vacilor pentru lapte . Cucu .Stelian Dinescu. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Şerban. al îmbunătăţirii funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriale.BIBLIOGRAFIE • • Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de câmp . Ştef. Gh.D.850/ 2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile din sectorul vegetal . P. . Maria Schiţea. precum şi condiţiile de eligibilitate.USAID Tehnologia creşterii taurinelor • • Alimentaţia animalelor domestice -I.Gheorghe Sin Plante furajere . Nicolae • • • OUG 125/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal. şi pentru modificarea art.

0744 778 677. Nr.Bd. Cod 445100. Bl. Buzău. Jud. Cod 013287. Tel: 0233-217 558. Sibiu.Bd. Nr. Arad.ro Bega Tehnomet . bl.Str. Fax:0256-490 800 tehnomet@mail.ro. Jud.53. www. abcons92@euroweb.ro ABC Agrofood Business Consulting .Str. aqroleqato@xnet. Bucureşti. arancia@qo. Braşov.Sos. Jud. Cod 021593.ro 101 . Braşov. Jud. Jud. Tel: 0257-288 732. Nicolae Balcescu 5.ro. Fax:0257-288731. Nr. Cod 120246. Cod 310262. amtpuls@yahoo. 3. Bucureşti.FURNIZORI DE TEHNOLOGII SI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE A. Steagului. vwvw.Str.ro Atelier Mecanic Tarog .Bd. Jud. Ap. Pantelimon. 8. 1. Km. Agro Legato România . Prahova. Braşov. Rausor. Tel/Fax:0268 -412103. Jud. Jud.ro AgroCenter Transilvania -Sos. 5A Timişoara. Mobil:0788303 266. Sector 2. Tel/fax: 0261-861 741 .ro Agroteh Buzău .3.go. Tel: 0256-222 088. Cod 507127. Cod 300571 . ast1@rdslink.com.ro.ro. 3. . azoma@rdslink. Tel/Fax: 0238 . 404. 0256-222 055.Targusorul Nou. Fax:021-250 93 91. Nr.Z. www. Sibiu-Rusciori. Cărei. Tel: 021-250 57 37.it Avi Suinteh . Cod 107029 Mobil: 0740 249 048 Iex68@rol. www.avisuinteh.tehnomet. Nicolae Balcescu 3. www.ro. Mobil: 0722-139812. Fax:021-66863 57. 13. Cod 61005.Cod 557271 Tel:0269-213679. Mobil: 0722 514 992.021-250 93 89. Mobil: 0722-219864. Izvor.ro Azoma .rdslink.ro Arancia-Str. Rusciori. ap.agroteh.arancia. 89.dnttm. Mobil: 0722 599 243.710492. Cod 500019.Calea Stan Vidrichin. Tel: 021-667 54 98. Tei/fax: 0268-210 041. Neamţ. Nr. office@aqchim. Tirnis. Nr. www. Nr.azoma.Satu Mare. ap.I. Principală. 4. aqroteh(5)hotmaii. parter. Piatra Neamţ. Arad. Gloriei. Bujorului. Jud. 62. Buzău.aqchim. Sector 1. 1.ro Ag Chim Trading Company .

Bucureşti. dan. Ap 5. 45. Km. Tel/fax: 0269-521 218. Tel/fax: 0264-594 458 Mobil: 0744 546 934 silviupredescu@yahoo. Bucureşti. Jud.net Elektrogeno Gmbh . Bl A6.Nr. Timişoara.Str. Tel/fax: 021-312 30 54 ecolean romania@k.Big Dutchman International GmbH Bucureşti . Fax: 0262-385 777. Fax: 021-260 10 69 . Sat Remus. Cod 050108.Sos. Cod 050688 .ro: www. Cod 400440 . Se. 19. Ap. Tel: 0246-210 167 Fax:0246-210875 secretar@coren. Timiş. Cod 087080 . Sibiu. Et. Cod 557070.ro Evoluţia Dan . Cod014291 Tel/fax: 021-232 72 43 danbos@xnet. Ap. Bucureşti.coren. Tel: 021-20790 28. Cod 307221. Targu Lapus. www.de Big Dutchman International GmbH Sibiu . Ap.biqdutchman.Str. 22. www.biqdutchman. Cluj.Serbanescu. 1. Ion Mihalache. 021-230 71 78. Chisoda. 5.ro Denromas Services . Tel/fax: 0256-295826.com.Str. Tel/fax. Cooperaţiei. Giurgiu. Jud.com Coren Rumania . Bucureşti. Sector 2. Bucureşti. 70-84.net.ro Big Dutchman International GmbH Timişoara. Carta. Retezat. Barbu Vacarescu. www. Jud.biqdutchman. Ion Urdareanu. 3. dstanica@rdslink.rhp. www. 2. Cod 020275. 6 Sector 5. www-sac. Timiş.ro. Frăţeşti. 0722 667 818.craciun@ email. Nr.Str. Mobil: 0744 931 718. Nr. Nr. Maramureş. Sibiu. Se 1.ro. Tineretului.Str. integris2k@apropo. B. Bl. 245. stefanqabe!@xnetro. Nr.Str. 26 Cluj-Napoca. Sector 1. Caltun. N. Tef/fax: 0269-212 324. 155. office@denromas. Nr. Mobil: 0721 775414. Sibiu. Nr. Jud.ro 102 .Str Ai.Bd.ro. Cod 435600.com Castello . agrartechnik@yahoo. 56. Nr. Mobil: 0740 059 896. Nr. Jud. Jud. 2.5 Sector 5.ro/evolutia Houdam Rom . Tel: 0262-384 483. Cod 300274. Cod 550298. Nr. www. 64. Pascaly.ro Buttner Agrartechnik . Jud.ro Integris2K-Str.den romas. qhotea@yahoo. Fax:0264-368 132.

Interagricon - Str. Tudor Arghezi, Nr. 16, Ap. 17 Sector 2. Bucureşti, Cod 020945, Tei/fax: 021-316 82 24; Mobil: 0722 517688; interagr@b,astral.ro Intercas - Str. Moţilor, Nr. 54. Ap. 1, Cluj Napoca. Jud, Cluj, Cod 400370, Tel/fax; 0264-594 176; intercas@rdslink.ro J&K Wildlife Management - Str. Harghitei. Bi. P3, Ap. 1, Cristuru-Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535400, Tel/fax: 0266-244464; jk wHdlife@yahoo.co.uk'.; www.jkwildiife.ro Mewi import Export Agrar Industrietechnik - Str. Principală, Nr. 280 Ortisoara. Jud, Timiş. Cod 307305, Tei: 0256-221 537;Fax: 0256-221 536; info@mewi.ro; www.mewi.ro Midal interfrig - Str. Aurei Vlaicu, Nr. 126 Constanta, Jud. Constanta, Cod 900154, Tel/fax; 0241-661 048, midalcta@rdslink.ro; www.midalgroup.ro MIXABIS - Str. Lebedei, Nr. 33 Baia Mare, Jud. Maramureş, Cod 430306, Tel: 0262-223 247; Mobil: 0722 729 970 ; dinupop@zappmobiie.ro Novasol-Bd. Banu Manta, Nr. 27, Bl. 34, 8c. 2, Ap. 39, Sector 1, Bucureşti, Cod 011222, Tel/fax: 021 -223 34 58, Fax: 021 -223 37 95, novasol@opensys.ro Polarts Group Co- DN5C, Nr. 113Zimnîcea, Jud. Teieorman, Cod 145400, Tel: 0247-367 032 ; polarisgr@yahoo.com Rtva-Str. Mumuleanu Barbu, Nr. 14 Sector 2, Bucureşti, Cod 020543, Tel: 021-211 72 15, Fax:021-211 72 17 riva@riva.ro;www.riva.ro Sembodja România- Bd, lancu de Hunedoara, Nr. 2, Bi. H6, Se, 1. Ap. 1, Sector 1, Bucureşti. Cod 011741, Tel: 021-317 4565, Fax: 021-311 32 94; office@sembodja,ro; www.sembodja.ro Sipo Serv - Str. Petru si Pavei, Nr. 67 Sector 1, Bucureşti. Cod 012982 Tel: 021-312 72 10; Fax; 021-307 91 31, siposerv@b-astral.ro Sodetatea Crescatoritor de Animale din Transilvania (SCAT) - Sos Sibiu-Rusciori, Km 8 Rusciori, Jud Sibiu, Cod 557271Tel/fax: 0269-213 679 Systema România- Sos. Mihai Bravu. Nr. 42-62. Bi, P8, Se. 3. Ap. 94 Sector 2, Bucureşti, Cod 021328, Tel/fax: 021-252 1628; tmireia@mailbox.ro; www.sotecgrup-ro 103

Valabri- Calea Timisorii, Nr. 212 Arad, Jud. Arad, Cod 310227 Tel/fax: 0257-216 658 Vetland Comimpex - Str. Republicii, Nr, 67, Salonta, Jud. Bihor. Cod 415500, Tel/fax: 0259-433 685; Mobil: 0744 603 044; pintea_valer@yahoo.com Westfalia Surge România - Str. Honterus. Nr. 22 Sibiu. Jud. Sibiu, Cod 550118, Mobil: 0744 641 585: Fax: 0269-222 482; ofiice@westfaliasurqe.ro; www.westfaliasurqe.ro

104

LISTA CU FURNIZORII DE FURAJE, NUTREŢURI COMBINATE Şl ADITIVI FURAJERI

ABO MIX - Str. Depozitelor, nr. 31,Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440198, Tel: 0261-769306; 0261 -769266;Fax: 0261 - 769569; abomix@abomix.com www.abomix.ro AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU, Departamentul 2 SNC Calea Republicii, nr. 283, Bacău, Cod600304; Tel: 0234 - 573730; Tel/Fax: 0234 – 573732 AGRICOLA ROM- ITA IMPEX - Str. I.C. Dumitraşcu, nr.1O, Ineu, Jud. Arad, Cod 315300, Tel/Fax: 0257 -511047; hondea@rdslink.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA-Şos. Sibiu-Rusciori, Km. 8, Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271, Tel/Fax:0269-213679; Mobil: 0788303266; rlq@loaon.ro AGROAGENTUR- Bd. Unirii, nr.2, bl. 8A, se. 1,ap. 34, Sector 4, Bucureşti, Cod 040104, Tel/Fax 021 -3367917; 021 -3373002; agroagentur@rdslink.ro AGRO BANAT - Str.Sub Deal, nr. 1, Caransebeş ; Jud. Caras Severin, Cod 325400, Tel. 0255 -516 324; Mobil 0724211641; Fax: 0255-513096; agrobanat2mail.dntm.ro; www.aqrobanat.ro AGROBIOTIC - Str. Divizia 9 Cavalerie, nr. 49, Timişoara, Jud. Timiş, Cod 300264; Tel/Fax: 0256-211659 ALTCO PROD - Str. Mintiului, nr.99, Gherla, Jud. Cluj, Cod 405300; Tel/Fax: 0264-243511; Mobil: 0740835087,0744582218 AMIX SUPER - Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 20-22, Arad, Jud. Arad, Cod 310092, Tel/Fax: 0257-254642; amix.sup@rdslink.ro ANADIN - Str. Eternităţii, nr. 11; Breaza, Jud. Prahova, Cod 105400; Tel/Fax: 0244 -340798; alexandru irimioiu@vahoo.com 105

comanco. Jud.803.Str.Şos. Jud. 32. nr.biomin. 45.105B.ANDAGRA . Arad. bandrino@planet.aveimpex.Bd.ro: www.ro.60.qo. Tel: 0267-315026. Digului. Se.ro: www.ro 106 . Cod 400645. www. Cluj-Napoca.770226 aveimpex@rdsiink. Tel/Fax: 0266 -212955. Vintilă Mihăilescu. Sector 6.Şos. Tel: 0259-416.110.Str. Tel/Fax: 021-2503517. Sibiu. 16. Jud.Zădăreni. Ap. Jud. 15. Fânului. Cod 440111. dinu.ro BILARDI PRODUCT . Jud. Timişoara.Str. Jud. nr. Tel/Fax: 0251-591244 BRENNTAG ROMÂNIA . 1. Bihor. nr. office@biomin.Str. Cod 430316. Arad . nr. Jud. Odorheiu Secuiesc. Jud. Cod 021725. Tel: 0261-770227. Cod 520023.Tel/Fax: 0261-757304. Cod 535600. decebal. Jud.brenntaq. Covasna. Bucureşti. Tel: 0269-214833. Cluj. Sector2.cerasil. Mobil: 0741156456 AVICOM . nr. Bucureşti. Tel/Fax: 0267-314340. Cod 550004. Mobil 0741816500. Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA . Mobil:0744595343 BANDRINO IMP -EXP . Justiţiei. Cod 520024. Harghita. BI. Mocirei. www. 16. nr. Oradea. Covasna.Str. Tel: 0251-315799.ro COMAN & CO .140. Sibiu. Cod 200458. Satu Mare. Baia Mare. 24. Fax: 0257 -216720 ANIMAX .31. 80. bilardi@alphanet. Dolj. nr. Maramureş. Şoimoşeni.Bd. nr.pircioaqa@brenntaq. Ap. Cod 410605. Bucureşti. Tel/Fax: 0262-220192. Cod 060394. nr.ro AVE IMPEX . 29. nr. cerasil@rdslink. Tel: 0257 -216760. Oaşului. Fax: 0269-243843.ro CERASIL-Sos Borşului. BI. blaqa@easynet. 0261 -770225. Arad . Jud. Sfântu Gheorghe.ro AVIAN PROD .Str. 3. Godri Ferenc.ro. km 3. C. Sector6. Fax: 0259-427.ro BIOPLANT .Str. 17. lancului. Fax: 0261. nr. Tel: 021-2216508 comanco@qo. Satu Mare.ro: www. 1.Str. Cod 061334. Sfântu Gheorghe. 241. Se.ro BIOMAR . nr. Craiova.

guyomarch.14 Timişoara jud.330 Guyomarc'H România . Jud. 0233-282.332. Jud. jud Bihor. Tel/Fax: 0257-253589. 5. office(5)guyomarch. Târgoviştei. Ciocârlan.6 Stei.152. cod 300167. Galaţi. nr.435 DIDFARM-Str. Ialomiţa. Jud.Dumbrăveni. Tel. Jud. cod 415600.com EURO NUTRIMIX .1.Str. mobil 0724. Vrancea. 0233-237.2. fax 0242-642. 116. cod 010027. Tel: 0256-370. Gelu nr 4 Timişoara.080: fax 0256-247.582.330 Free Land Mariuta .8 ap.Mariuta jud Călăraşi. Gorj. Cod 210103. Prahova. combgori@k. Fabricii. 54. Cod 627105. scombimarsa@yahoo. Gării nr. Jud. www. Jud. jud Timiş. jud Timiş.3 ap. Tel: 0236 . nr. cod 617188. didfarm@yahoo. Vrancea. Tel: 0262-222441.8 bl. fax 021-3134504.com COMBIPRA-Str.Str Unirii nr.ro COMBIAL . Arad.3B et.226330. Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH . Tel/fax: 0256 -296.Str. 33.ro. smaver@rdslink. 021-3102764. Tel: 0244-554451. Arad.com COMBRIVA-Str. Tel/Fax: 0243-254043 COMBIMAR .9 sect. Baia Mare.761 Grădinarii Rares-Sat Izvoare. Tel: 0256^199. Timiş. Ploieşti. 7.261. Focşani. nr. Galaţi. Boteanu nr.ro Interself Trade Stei .Str. Tel/fax: 0253 . Jud.Fax 0233-282. fax0256-370.ro DANO PAN .498098 Tel/Fax: 0236-472896 COMBGORJ-Str.ro.Str.Str.083.667. Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX .220.Str. cod 300168. Jud. Dumbrava Roşie. 16 Decembrie 1989 nr.ro 107 . Mobil 0722-573. Bucureşti.Str. Tel. Cod 925300.www. nr. luciabm@personal. Urziceni. Liviu Rebreanu. Cod 100299. jud Neamţ. 9. Târgu Jiu. Cod 430015.151.COMBAVIPOR . cod 917014. combipra2000@yahoo. Cod 620068. Ştefan cel Mare. cod 305600. Gării.40 Sannicolau Mare. nr. nr. 0259 .cornex. Maramureş. nr.101. Coteşti. Cod 800198. Cod 310047. Tel.

108 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful