'\ .i~cnl.

_
UNIVERSITATEA MARITIMA

'\M\flK

@

1'" -kc-. eo",,\

DIN CONSTANTA

SPECIALIZAREA: ELECTROMECANICA

~

S.B.P
ANUL IIIIFR

EDITIA 2008-2009 ,
...,

(CONFORM CU EDITIA 2007,REVIZUITA SI COMPLETAT A IN ACORD CU STeW)

Conf.univ.dr.ing.Iordan

NOVAe

CUPRINS
Capitolul 1 1.1 1.2 1.3 1.3.1 1.3.2 l.3.3 l.3.4 l.3.5 l.3.6 1.4 1.4.1 1.4.2 1.4.2.1 1.4.3 Instalatia de ancorare .......................................................•........ 9

I

Consideratii generale.,

..

.
. . . . .

Aneorarea navelor. Elementele liniei de aneorare .. Aneore Legaturi flexibile Elemente pentru eonducerea lanrului la bord Stope 2r; Meeanismele instalatiei de ancorare Puturi de lant..................... . .

9 10
13 13 17 18 22 23 25 27

: ,..~

.

.

~.

1.4.4
1.4.5

Dimensionarea liniilor de ancorare . Metoda statistics . Metoda determinista . Detenninarea fortelor introduse de mediu . Calculul fortelor care solicits nava in ancora. . Calculul fortelor din instalatia de ancorare ., Solicitarile dinamice introduse de linia de ancorare datorate fortelor introduse de valuri . Instalatii de acostare-Iegare :.._ . . '. . .

27 28
29
33 36 41

1

II
!

"tCapitolul 2 2.1 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 2.2.7 2.2.8 2.3 2.4

44
44 45

Considerarii generale

~ Elementele instalatiei de acostare Elernente flexibile pentru manevra si legare Babale Ureehi si role de ghidare. Nan de parapet..

46 46 48
50 50

.

II
'I

I; II

II

2.5 ( Capitolul3 3.1 3.2 3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4

Stope pentru cabluri . Tamburi de parame . Amortizori ~i brauri de acostare . Mecanismele instalatiei de acostare . Calculul instalatiei de aeostare . Ca\culul mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare.. .. Calculul instalatiei de legare ..

SO
51

52 53 55 60 . 64
64

Instalatia de guvernare
Consideratii generale..... .. .. . Clasifiearea instalatiilor de guvernare Carme active......... .. Duze rotitoare (ajuraje orientabile) Carme speciale . lnstalatii de guvernare activa cu jeturi transversale . ,

.

67 69 70
71 71

5

- ..•.. ~ ...- ..-.-- ..

---~-'~"~'~'~.'-~.'~"'~.'~.========~--~~-==---,~.-----------~.

3,2,5 3,3

3.4 3.4,1 3.4,1.1
3.4.2 3.5 3.5.1 3.5.2 3.5.3 3.5.3.1

lnstalatii de guvemare activa ell propulsoare speciale Sisteme de comanda a instalatiilor de guvernare Components instalatiilor de gllvemare Transrnisii , ,

,

~:;i:1~~ ~:~~.:.'.' ~::: '.:.:.' iC~~~~l~~ ..~'.:.:~ ::' ' ..:' :::'. ~ : '

. . . .

71

72
74

CapitolulS

Instalatll

pentru

acopertrea

gurilor

de magazii

.

143
\43

3.503.1
3.6 3.7 3.7.1 3.7.1.1 3.7.l.2 3.7.2 Capitolul4 4.1 4.1.1

Calculul instalatiei de guvemare . Calculul solicitarilor organului activ . Calculul transmisiilor de fortii. , . Calculul masinilor de carma . Calculul servomotorului eu cilindri. . Calculul masinilor de canna cu servomotor rotativ . '.;. Sisteme hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvemare . Calculul instalatiilor de guvemare activa . Calculul fortelor ', , , . Metoda analitica.. : . Metoda statistica . Calculul impingerii propulsorului.. .
Instalatia de incarcare .............•................................................. Consideratii generale .

74 74 76 80 80
86 86

5.1 5.U
5.1.2

5.1.3 5.1.4 5.l.5 5.2 5.3
~ ~apitolu16 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5

j;..

Consideratii generate Capace mecanice rulante " Capace mecanice pliante (tip folding) Capace mecanice rabatabile "." Sisteme de cap ace cu Infasurare pe tambure Capace rulante suprapuse (sistem telescopic) Actionarea capacelor . Calculul sisternelor de actionare acapacelor mecanice
Instalatia de salvare
.to

,.. . .
. .

144
146

:

. .
.

147 148 148
148 150

88
93 96

157
157 157:X
159 160 163 163 164 \{14

100
100

100
101 102
~,

6.5.1 6.5.2
6.5.2.1

lQ1l
107 108
110 110 III

i'

4.1.2 4.1.2.1 4.1.2.2
4.1.2.3

4.1.3
4.1.4

4.1.4.1 4.1.4.2 4.2
4.2.1 4.2.2 4.2.2.1

4.2.2.2 4.2.3
4.2.3.1 4.3 4.3.1

Instalatii de incarcare eu bigi simple (c1asice) ;. . Instalatii de incarcare ell bigi mecanizate ~ . Bigi mecan izate electrohidraulice . Bigi mecan izare grele . Bigi mecanizate de constructie speciala . Instalatii de ridicat cu macarale navale . Instalatii de incarcare speciale : . Instalatii de lncarcare pe orizontala · . Instalatii de incarcare speciale pentru operatii de manevra 'in mare deschisa . Calculul instalatiilor de incarcare . Calculul elementelor geometrice ale unei instalatii de lncarcare cu bigi . Calculul fortelor care solicita elementele instalatiei . Metode grafice de calcul... . Metodaanalities de calcul a instalatiilcr de incarcare- descarcare eu bigi . Calculul de rezistenta a elementelor instalatiei de incarcare .. Calculul bigilor . Mecanismele instalatiei de incarcare , . Vinciuri electrice .

6.5.2.2
6.5.3 Capitolul7 7.1 7.2 7.3 Capitolul8

Consideratii genera Ie . Barci de salvare , , , . Constructia barcilor de salvare . Gruie pentru barci . Calculul instalatiei de manevra a bare ilor de salvare . Determinarea sarcinilor de calcul.. . Calculul fortelor care solicita instalatia de lansare in conditiile cele rnai defavorabile care pot apare la lansare . Gruie negravitationale . Gruiegravitationale cu miscare plan-paralela.. . Calculul rnecanisrnului ell care se face manevra barcilor., .
Instalatia de remorcare Consideratii generaie Particulari tali ale rernorcarii prin tractiune Ca\culul instalatiei de remorcare .

165 1..67 li.~
172

112
115

. . .

174~·

P7~

116
116

8.1

119

8.2
8.3

Instalatia de traulare , 181 Consideratii generale ..............................................................• : . ·181Dotarile instalatiei de trauiare . 182,. Actionarea hidraulica a vinciurilor de traul :~:::!:1.. 187,: .. .
~. 191
;i~

119 119
121 121

Bibliografie •.•................•.•...........•.....•................•..................•,

126 129

129
136 137

4.3.2

Vinciuri electrohidraulice
6

.

141
7

~

INSTALATIA DE , ANCORARE
:":. ~'~; .

;

1

Consideratii generale Ancorarea navelor Elementele liniei de ancorare Dimensionarea liniilor de an cor are

1.1 CONSIDERA TII GENERALE
Dezvoltarea actuala a tehnologiilor marine ~ia navigatiei impun pozitionarea precise in raport cu fundul marii a diversilor plutitori sau nave. Calitatea ~iperforrnantele pozitionarii devin esentiale pentru uneledomenii ale cercetarii si exploatarii resurselor marine, cum ar fi cazul platforrnelor plutitoare· de foraj, al navelor de cereetare, al doeurilor plutitoare ancorate, al navelor tehnice care executa lucrari pe fundul apei sail care monteaza conducte submarine. Extinderea explorarilor marine in zone cu adancirni mari ale apei 9i eu conditii clirnatice dificile a irnpus perfectionarea sistemelor de fixare a navelor sau plutitorilor. Aceasta perfectionare este una continua ~i are drept obiectiv principalimbunatiitirea preciziei de pozitionare, in conditiile cresterii adancimi i apei 9i a fortelor' active care tind sa abats plutitorul de Ia punctul de aneorare. Fixarea p lutitorului in raport eu fundul marii se realizeaza cu ajutorul elementelor instalatiei de ancorare. In general, sunt utilizate doua modalita]] de aneorare: ancorarea pasiva si ancorarea dinamica. Ancorarea pasiva utilizeaza legaturi mecanice intre nava ~ifundul ac-vatoriului, prin care transmit fundului fortele ce solicits plutitorul si tind sa-l deplaseze. Legatura dintre plutitor si fund formeaza 0 linie de ancorare. Liniile de ancorare sunt formate din: ancore, care se fixeaza de fund, clemente flexibile (lan turi sau cabluri), care transmit fortele de la plutitor la ancora ~i clemente de conducere a legaturilor flexibile carre mecanismele ~i spatiul de depozitare de pe nava (nar] de ancora, stope, vinciuri sau cabestane, puturi de lant, etc.). Numarul de ancore ~i dispunerea lor la bord se coreleaza

11\\\ 1\

II

10

Instalatii navale depunte

Capitolul 1 - Instalatia de ancorare

II

eu marimea plutitorului, destinatia lui ~i precizia de pozitionare ceruta. In reprezentarea schernatizata din Fig. 1.1 este exernplifieat cazul utilizarii instalatiei de ancorare pasiva pentru fixarea ell aneore fixe a unui plutitor.

,
t'

! 5 ~ •.... ,,/

permita desprinderea usoara in orice conditii c\imatice. ~ezulta ell navele sunt dotate eu linii de ancorare mobile, care se pot Iansa sau ridica dupa necesitate, precizia pozrtionarii avand 0 importanta mai mid. In porturi special amenajate, ancorarea navelor se poate faee Ia geamanduri prinse de fund prin linii de ancorareJi;xe, fig, 1(b). In acest caz, procesuI de ancorare se simplifies multdeoarece nu -se mai manipuleaza linia de ancorare mobila, fixarea de geamandura Iacandu-se eu,qlegqtUra flexibilauzuala (cablu). Instalatia de ancorare se amplaseaza la extremitatile.navei, iar numarul liniilor de anoorare ~i dispunerea lor la cele doua extremitati se face recomandarile registrelor de clasificatie in functie de zona de navigatie, tipul ~imarimea navei. La nave se deosebesc: • instalatia de ancorare prova, formata din liniile de ancorare care se manevreaza cu mecanismele aferente; .<: • instalatia de ancorare pupa format~~dix1,liniile de ancorare manevrate de mecanismele aferente. :,;

,d.~p~

':

Fig. 1.1 a) Geamandura eu linii de ancorarefixe b) Linie de'ancorare mobila
I -ancora;

'.

2 - Ian]de ancora; 3 - nava; 4 - ancorafixa; 5 - geamandurii de acostare;6 - legaturi flexibile (cablur! sau lanturi).

- -fT-.
z ~ ..

,,,,:

t
~.

Plutitorul poate fi 0 geamandura de aneorare, fig. l.l(a), sau 0 platforma plutitoare. In tirnpul navigatiei linia de ancorare se trage compiet la bord, singurul element ce ramane in afara plutitorului este ancora, eafiind lnSa foarte bine fixata pe pozitie, Pentru nave, ca plutitori care W schimba pozitia de aneorare, se utilizeaza ancore care se pot desprinde relativ usor de fund, fig. l(b). Ancorarea pasiva cu lanturi se utilizeaza pentru adancimi de ancorare mici si medii, pana la circa 120 m. La adancimi mal mari de 1SO m se recomanda utilizarea eablurilor drept elemente de legatura, sau a instalatiilor de ancorare dinamica. Ancorarea dinamica consta In pozitionarea plutitorului in raport cu •fundul, tara interpunerea un or legaturi mecanice intre p!utitor si acesta si preluarea tuturor fortelor exteme care tind 8a-\ deplaseze. Preluarea acestor forte se face excIusiv prin , mijloace aflate la bordul navei. Ca mijloace active, sunt utilizate propulsoare a carer interactiune cu apa determine dezvoltarea fortelor necesare mentinerii echilibrului navei de pozitionat, In fig. 1.2 este exemplificat sistemul de ancorare dinamica la 0 nava destinata explorarii fundului marin. Propulsoarele 1.si 2 asigura rnentinerea pozitiei de echilibru deasupra punctului de ancorare in sens longitudinal, iar propulsoarele 3 ~j 4 menpn echilibrul in sens transversal. Comanda propulsoarelor se face automat printr-un calculator de proces, in functie de abaterea navei fala de un reper initial ales pe fundul marii. Ancorarea dinarnica impune dotari speciale, de aceea ea nu se justifies decat in cazurile cand ancorarea pasiva nu se poate face (in cazul adancimilor mari). Mai mult, performantele ei de pozitionare nu SLU1t intotdeauna satisfacatoare.

)....
Fig. 1.2 Instalatia de ancorare activa

1.2 ANCORAREANAVELOR
Ancorarea navelor se noate considera ea un caz oarticular al ancorarii nlntitorilor.

La navele maritime de transport, instalatia de ancorare prova este formats, de regula, din doua linii de ancorare eu mecanismele respective, In timp ce ancorarea pupa are 0 singura linie deancorare. In mod frecvent, candnu este necesarapozitionarea navei, ancorarea se face cu instalatia din provaprin lansarea unei singure linii de ancorare sau a ambelor. Daca apare necesitatea pozitionarii navei, de exemplu la ancorarea pe fluviu sau in rade aglomerate, se lanseaza si linia de ancorare din.pupa; In acest fel nava este fixata la ambele capete, iardeplasarile ce pot apare au valori reduse. La impingatoarele fluviale, datorita particularitatilor navigatiei eu convoiuI, impingatorul are instalatia de ancorare pupa mai dezvoltata, fermata fiind din doua sau trei linii: de ancorare. In fig. 1.3 este prezentat modul de amplasare a instalatiei de ancorare la 0 nava maritima de transport, Ancorarea prova, fig. 1.3(a), este formats din doua linii de ancorare, reprezentate in pozitie de mars. Elementele liniei de aneorare sunt: ancora 6 amplasata in nara 5, lantul 4, stopa fixa 2, vineiul de ancora I, tubul de ghidare 9, putul lantului 10. Yn pozitie de mars, ancora are ghearele inexteriorul corpului, iar tij a este introdusa in nara, Aceasta pozitie permite fix area ancorei de corp prin tensionarea lantului prin intermediul vinciului de ancora I, 111 timpul marsului efortul din la.n] fiind preluat de stopa 2 creandu-se astfel posibilitatea lansarii rapide a ancorei sub actiunea greutatii proprii, prin slabirea stopei. Instalatia de ancorare de Ja pupa navei, fig, l.3(b) consta in mod frecvent dintr-o
.....•. ~.:! : ~.
I"' 1

ghidare a lantului 7.2 ) : h 6 I t1 1 jq .4. conditiile de ancorare. 1. . •• fixarea sigma a Iiniei de ancorare 1a bord 111 cazul in care nava se atla if 1 ~ . t r -~ Adancimea de ancorare h[m 1 11 < 25 Ta Lungimea lantului lansat L r m] 7'l&--.adancirni miei. curent. : . e = x.3(b) Instalatia de ancorare pupa 1 il I ! J l' Performantele instalatiilor de ancorare se caracterizeaza prin: .adancimi foarte mari. Raman importante performantele energetiee si eel de rnarimea fortelor care trebuie preluate. apei. Adancimile de ancorare se impart.L2__. pozitia plutitorului se 111 putand depasi valorile impuse Xi. eurent. . . a sistemului si prinrezolvarea ecuatiilor diferentiale care definesc mode lul. Performantele care se cer instalatiilor de ancorare :depind de tipul ]1. peste ISO m. plutitorului care trebuie ancorat. sub actiunea fortelor date de mediu fortelor date de instalatia "dE: ancorare Fa.3. • marimea fortelor exterioare preluate de sistemul de ancorare. val. conventional. pana la 25 rn. D pentru determinareaabaterilor maxime de la pozitia de foraj. .3(a) Instalatia de ancorare prova 6 7 'I I 1 " ~ Fig. precizia de pozitioriare este determinants pentru exploatarea platformei. Incit' s'~ se indeplineasca urmatoarele cerinte: ' " • fixarea ~igura a navei in conditiile In care asupra ei actioneaza simultan fortele externe date de vant. ajutorul franei mecanismuluide manevra a linieide ancorare._ I ~ ~ j I • smulgerea rapida a ancorei la plecarea din ancora.adancirni mari. t' t 5 Fig.s ~ 4 5 ! l ! 1 ! I 25 < h < 50 50<h<150 h> 150 4·11 3h 2. pana la 150 m. La platfonnele marine aneorate.1. in acest caz apare marimea de comanda..Acea'sta ~nalizii se [ace considerand schema de interactiu elementele sisternului. purul de lant 8. date de mediu.'Element~le liniei de aneorare se aleg sau se calculeaza considerand tipul si dimensiunile navei. • abaterile plutitorului ancorat fata de un reper amplasat pe fundul rnarii.~1iHt-.1 ANCORE Au rolu! de a fixa capatul legaturii flexibile (Iant sau cablu) de fund. Aneora din pupa se amplaseaza de obicei in planul diametral.. iar ghearele ancorei se protejeaza prin introducerea acesteia intr-o ni~iL . renuntarea la ea printr-o manevra usoara. val. prin instalatia de ancorare (pasiva sau activa) modi fica Fa in sensul micsorari Determinarea concreta a abaterilor plutitorului pentru 0 structura a sistemului I linie de ancorare si pentru anumite forte perturbatoare se face prin modelarea mat. • sa se fixeze rapid de fundul .. .5 -7. 1.Tig.' Alegerea sau calcuJul instalatiei de ancorare se face astfel. este necesara 0 dinamica sistemullil platforma-linie de ancorare sub actiunea fortelor perturbato de vant.. pana la 50 m.I!. lungimea minima a: lantului lansat functie de 'adancimea de ancorare h trebuie sa fie conform tabelului 1. .~ . nava putandu-se roti in jurul puncrului de an. schirnbarea directiei vantului. • consurnul energetic.5·11 ( 1. . ocupa 0 pozitie XC' Dad apar per introduse prin modificarea fortelor F. a Practica exploatarii instalatiilor de ancorare a aratat ca pentru fixarea sigura a navei In ancora. In cazul naveIor clasiee. ~ diverse tipuri si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte constructive si functio • sa realizeze forte mari de fixare.. • lansarea rapida a ancorei la apa si controlul permanent a1vitezei de coborare cu 1. in urmatoarele categorii: . pre pozitionare nu este prea importanta. care re foraje. de exernplu.3 ELEMENTELE LINIEI DE ANCORARE 1. adancili~ea de ancorare. Plutitorul. 1.\ -. .adancimi medii. iar I dad aceasta S-3 pe fund. gabarituI ~igreutatea instalatiei.

iar prinderea pe fundul marii se face cu ambele gheare.lri de grupa ll-a.7. ancora deplasandu-se fala de punctul initial.5. suprafata acestora. 5 Aneora tip amiralitate ~ . Parametrii geometrici mai importanti.. J. Ancorele din grupa a II-a au ghearele articulate fata de tija. •. Realizeaza val ori mici si medii ale .5 si 1. Ancorele cu 0 gheara sunt utilizate pentru ancorarea navelor de banchizede gheata sa}. • sa se desprinda •. Fig. sa fie rezistente ~i usor de intretinut. Perturbatii introduse de mediu. fiY~l'P' ell ambele gheare de fund. se defineste prin coeficientul de fixare.. de parametrii ei geometrici ~i de natura solului in care se fixeaza. Ea depinde de masa ancorei. Acest lucru evita supraso1ieitarea liniei de ancorare. 1. cu ajutorul unor dispozitive de arnorsare a prinderii de fund. care reprezinta raportul dintre forta maxima de fixare ~i greutatea ancorei. 0 clasificare conventionala a ancorelor permite gruparea lor astfel: .8 sunt reprezentate careva tipl. printr-o singura gheara. care tnsa realizeaza forte 1 INSTALATIE Fm vant J val curent Pozitie F. • prinderea periodica. doua. prinderea de fund se realizeaza indiferent de pozitia in care ancora cade pe fundul apei. 1 XC . ancore ell ghearele aliiculate fata de tije. inainte de lansare traversa 1 se fixeaza perpendicular pe tija. In narile de ancora. accidental. . " • sase poata fixa usor la bord. aneora se roteste In jurul capetelor traversei ~i ajunge cu ghearele in pozitia de prindere. II ~lrl Fig. Pentru desprinderea ancorei este suficient ca tija sa fie actionate prin Ian] dupa 0 directie 'inc1inatafata de fundul apei. care influenteaza forta de fixare ~i diferentiaza tipurile de aneore.Instalatia de ancorare 15 usor de fund Ia smulgere prin interrnediul elementului flexibil. prinderea in cazul cand ghearele ancorei incep sa are fundul. grupa I-a: ancore ell gheare fixe. La ancorele cu mai mult de doua gheare. :-~ -. • sa se fixeze din nou de fundul apei daca.. Forta de fixare poate fi considerata pentru urmatoarele cazuri de prindere a ancorei de fund: • prinderea Tara deplasarea ancorei. ghearele se desprind si apoi se infig din nou. Cele eu doua gheare sunt reprezentate prin an cora tip amiralitate ale carei forma ~i mod de fixare rezulta din fig. Fig. sau mai multe gheare. In special a mecanismului. care disloca zona de fund nasurata ~i permite smulgerea ~i lidicarea ancorei cu 0 fot1a mult mai mica dedit cea de fixare. fixare a ancorei. Sub actiunea lantului. . 1. Pentru a detennina ghearele sa vina in pozitia de prindere.4 Bucla de control·a instalatiei de ancorare Fixarea ancorei de fundul marii se face prin ghearele acesteia. Manevrarea greoaie a acestor ancore Ie recomanda pentru instalatiile de ancorare la marl adancimi pe perioade lungi de timp.. In fig. f. s-a produs desprinderea de pe fund. fig. realizan d 0 fixare intermitenta care solicita dinamic linia de ancorare. 1. I. Forta de fix are este data de rezistenta opusa de catre fundul apei ghearelor si aceasta depinde de forma acestora cat si de natura fundului. sau corespund unor conditii function ale specifice. Legatura dintre gheare si lant sau cablu este realizata prin tija ancorei.6 Fixarea ancorei dp amiralitate . unghiul dintre gheare ~itija. masurata pe directia tijei cand aceasta este asezata pe fund. Fortele care solicits ancora fiind mari. PLUTITOR ~~ DE ANCORARE mari de fixare datorita geometriei particulare a ghearelor.6.pa aiba a constructie sirnpla. Forta de.. • sa se mentina fixata de fund daca nava se roteste in jurul punctului de ancorare. sunt: nnmarul ~iconfiguratia ghearelor. etc. Cel mai important indicator de performanta al ancorei il reprezinta fortade fixare. care se flxeaza t()rt~l()rnp. asa cum rezulta din fig . care se fixeaza. Are toe 0 retire a ghearelor in jurul capatului tijei. Practica exploatarii navelor a impus cateva tipuri de ancore care intrunesc cerintele enuntate.! pentru fixarea docurilor plutitoare cu linii de ancorare fixe si ele se pozitioneaza pe-fund in vederea prinderii cu legaturi suplimentare.~~. grupa III-a: aneore cu tija articulata In raport eu ghearele.14 Instalatii navale de punte CapitolulI . 1. Ancorele din grupa I sunt cu una. 1. in general.

cheile de lant pot fi: • chei de capat. de vartej este p • • chei ancora Cuprind chei de capat 6. b) Ancora tip AC 14.8 3. E '0 U) o en 0 p..2 2. 1.5 'en Ul 0 p. zale obisnuite 1 si zale de impreunare 3. 2 Coeficientii de fixare medii pentru ' Farra de iix: transr (. La baza. 1.fig. 1. Pozitionarea tipurilor de zale acord cu schema din fig. '2 2. avand ! pe unitatea de lungime mari. 111 deplasare.3 8. Lanturile se caracterizeaza dimensional prin calibrul zalei d. Se utilizeaza doua tipuri de legaturi: \31 cabluri.10 8 7. ghearele aeestor aneore au unele prelungiri 1.8 6.8 8 -. ! Ancorele eu forte mari de tinere au ghearele dispuse in apropierea tijei.9 Ancore ell coeficienti de tinere mari I demontabile protejeaza a parte din lant deoarece dad a za se uzeaza sau se defor se inlocuieste numai cheia care contine zaua respectiva..8 Aneore cu ghearele articulate . l. creaza un moment ce roteste ghearele in jurul boltului de fixare. Inrroducerea f. astfel incat sa poata luera impreuna. 0. La adancimi de ancorare pana la 150 m se utilizeaza lanturi care. zale varte] 5. CI} .I I ~ a "~ ~ ~ ~ e ~ . Amorsarea prinderii de fund se face.. zale demontab 1. .14. ~ ~! I ------I I GRUPA Forta de fixare tara dep1asarea ancorei (I) FOI1a de fix are la care ancora incepe sa are (I) " maxima pnn soc CI) U) - 0 5 10 IS 20 - f3 <ii3 0 _ 8 o U) Fig. fig.. fig.5 2.~ 8 '0 CI} o CI) . cand forta care solicita tija se inclina Tn plan orizontal.cd 0 _ CI} .14. care asigura stabilitatea ancorei fixate.1 5.2 9. realizeaza si 0 amortizare buna a oscilati ilor longin ale navei. zale de capat 4.12. transmi tand forte solicita nava In procesul de ancorare. 1. sunt utilizate zale vartej care permit ancorei. U) o ~ Q) 0 0 <Cd _ '5. Cuprind zale de capat 4.3. 1.9 14 8 8 1.14. Fortele sunt prezen tate in tabelele l.8 45° :t 4f 45° ~. Dupa poziti ile pe c ocupa pe lungimea lantului.1 Vi v> 0 0.2 3. 1. 1. fig. La capetele lann prinderea de ancora si de corpul navei.9.0 2. 1. 1. Zalele sunt de doua tipuri: puntate si nepuntate.Li: __ K 5 4 L" Tabelul 1. .. ~ I I ! fa * a) Ancora tip Danforth.1 0. iar suprafata ghearelor este manta fata de eea a aneorelor din grupa a II-a.11.7 3.2 si 1.. Lungimea de lan] cuprinsa intre doua zale demontabile se numeste cheie de la navele comerciale. 7 Modul de fix are a aneorei eu ghearele articulate '* Grupa I Grupa II '0 CI} '2 3. care. fig. prin umerii 2.0 1. 1. medii de fixare a ancorelor ~ ~ ~ jl c 6 6.9 sunt reprezentate cateva ancore din grupa a III-a.2 LECATURI FLEXIBILE Sunt elernente care fac legatura intre nava si ancora.. din loc in lac. '2 4. I I b) Ancors tip Speck. chei intermediare. are valori intre 25 si 27 m. fig. Fig.3. ca si la ancorele din grupa precedents.1 1. zale obisnuite 1 $i zale de impreunare . Cuprind zale obisnuite 1 si zale de impreunare 3. <fJ ~ o b 0 .1 4.•.. In fig. lungimea sa.14. 3 Ancore din grupa Tipul ancorei I males - Tipul fundului nisipos marii CD pietri§ ~'t Danforth 'I" 'i ACI4 c) Ancora tip Union Matrosov a) Ancora tip Hall. zale rnt 3. Tabelul J. zale intarite 2... c) Ancora tip Matrosov Fig. De-a lungul lantului se rnonteaza.

fixandu-se de acesta prin tensionarea lantului. ••• . + f3 (I) IIII! lI lt. cu forme pline la prova ~i eu bulb.Instalatia de ancorare 19 :!~. se face prin nara de ancora.If' unde: IIi' I~II ~.15 Tragerea la post anormala rele.I' .15 este prezentat cazul cand ancora nu se trage normal la posi. Se observii ea ghearele ancorei in 10C sa alunece pe bordaj §i sa inehidli unghiul dintre gheare ~itija. dad inclinarea este prea mica.13 Za de capat (cheie tachelaj) lie capOI ~heie iIJlermediarii. iar diametrul ~ilungirnea ei se aleg in functie de dimensiunile ancorei. ancora se bloeheazii eu ghearele in borda]. ins a ea nu trebuie sa fie rnai mica decat cea recomandata de registrele de clasiflcatie.3. Considerand unghiurile din figura. 1. care vin in contact ell bordajul la ridiearea ancorei. Nara are 0 sectiune circulara. Chelf inlfrmediar~ . b) ovalii. II I.I B~B12 ~ (a) d~ ~ Fig. tn cazul tragerii aneorei la post. Pozitionarea narii in raport eu bordajul si puntea este esentiala atat pentru tragcrea corecta a ancorei la post.it . lntalnite la navele eu lnaltime de constructie mica. Lungirnea legaturilor flexibile utilizate in instalatiile de ancorare se poate stabili prin calcul.Instalatii navale de punte Capitolul 1 . • nari eu lnclinare mare. Din acest punct de vedere. 1.l . 'C~eie .. :I!:: \ . atunci csnd aneora vine la post ell ghearele spre bordaj. Pentru adancirni mai mari de 150 In. 16(b) se poate deduee: 90° - e = I. pentru ea gheaFig. la iesirea din nara. Fig. 0 importanta mare 0 are inclinarea niirii fala de orizontals. intalnite la nave eu IniillilIli mari de constructie. In fune~e de aceasta lnclinare se deosebesc: • nari cu lDclinare mica. In figura 1. lantul poate avea frangeri mari eeea ee po ate conduce la 0 uzura pronl)nlata a acestuia. trebuie ea unghiul din tre directia ghearelor si normala la bordaj B. sa alunece ~iin acelasi timp se roteasca in jurul tijei. aces tea sa alunece ~isa se roteasca in pozitia de fixare. 1.3 ELEMENTE PENTRU CONDUCEREA LANTULUI LA BORD Conducerea lantului din exterior catre meeanismul instalatiei de aneorare si spre locul de depozitare. greutatea lantului devine prea mare si de aceeasuntutilizate eabluri. dit ~i pentru lansarea gravitationala a acesteia.14 Chei de lant Forma zaJelor lantului trebuie sii se incadreze In tolerante stranse lntruca: lanturilesunt antrenate prin vinciuri sau cabestane ale caror elementele de antrenare trebuie 'sa corespunda dimensional eu forma zalelor. 1. sa fie mai mare dedit unghiul de freeare lp. tija intra in nara iar ghearele raman in afara bordajului.. mentin acest unghi la valoarea maxima§i atunei clnd tija atinge partea superioara a narii.11 Za varte] d~ ~ . 8= 90' . Inclinarea narii are doua consecinte asupra manevrarii ancorei: • poate face ea ancora sa nu vina normal la post.Cluie d! ancnrli ~TIfff~ ~ ~ V/ ~ 'Y~ VJ ~ W ~ W~ W~ W~ ~ Fig.10 Za obi~nuitii a) cu ramuri rectilinii. care uneste bordajul eu puntea teuga sau punteaduneta.' . 1. 8>qJ Functie de elementele triunghiului ABC. I. 1. asa inca! sa permita introducerea eompletii a tijei ancorei. Caraeteristicile lanturilor si eablurilor utilizate In instalatiile de ancorare ~i acostare sunt precizate In standarde.t§.16(a). A~a eum rezulta din fig. ffil'b) ~fJ Fig. conditia de mai sus se sene sub forma: sa . c) puntatii.f3 > !p f3 < 90' . se poate alege inclinarea narii astfel lncat. Pentru a se evita acest lueru.18 . Acestea sunt manevrate de mecanisme cu tamburi speciali. fig.12 Za de impreunare (za Kerner) W~~ ~W d~ Fig. 1. 1.

chiar daca tragerea normala la post a ancorei impune inclinari marl fala de orizontala. la nave deja construi te. Rolul acestora este de a rasuci intreaga ancora arunci cand ea vine la post eu ghearele spre bordaj.19 Rola de deviere .18.•.unghiul de inclinare a niirii fata de bordaj.lnstalatia de ancorare 21 .0 aWi solutie. Solutia este mai simpla din punet de vedere tehnologic indeparteaza de planuldiametral punctul de iesire a lantului din nava. tnsa realizarea ei implies cornplicatii constructive si tehnologice. caracteristic fiecarui tip de ancora. In aces! fel. unghiu! maxim dintre gheare si tija.chiar daca este ridicata cu ghearele spre bordaj. ~ ~ 11 V{!j!). si are avantajul ca 'G/ A-A / " Fig. dacii apar. 1. in loeul in c. fig. 1.17 Ni~a confectionata pentru tragerea corecta a ancorei Ja post n <. (b) Fig. 1. . Nisa protejeaza mai bine ancora la post. Compromisul se realizeaza prin respectarea conditiei tragerii nonnale la post. Rolele de deviere mai prezinta ::. este aceea de a elimina contactul dintre gheare si bordaj prin interpunerea unor piese suplimentare. Fig. Dupa cum rezulta din fig. Solutia se aplica In special cand. frecarii de alunecare eu cea de rostogolire. pe bordaj.. 1. .II •• ~~ 11 20 :a Instalatii navale de punte Capitolull . (a) <.16 Arnplasarea corecta a narii de ancora Satisfacerea conditiei (l) asigurii ridicarea norma Iii a ancorei la post. 1.5 .17.18 Adaugarea de piese pentru a se real iza tragerea corecta a ancorei la post In plus. 1. Pentru a realiza acest lueru. aeeste elemente evita si atingerea bulbului eu ancora In timpul manevrei de ridicare sau coborare (virare sau molarej. adoptata la nave le modeme mari cu partea superioara a provei evazata.A. Tot in aceasta categorie trebuie incadrate si solutiile care prevad montarea unor adaosuri de 0 forma bine determinata. Fig. chiar cand vin In contact en bordajul. Forma niselor in punctul in care ghearele ating bordajul se alege astfel incat an cora sa se poata trage normal la post. 1. se constata cii tragerea ancorei la post nu se face nonna!.:areghearele ating bordaju!. prinrealizarea unor nise In locul in care nara iese din bordaj. trebuie ca nara sa aiba 0 inc\inare midi fatii de orizontala. iar frangerile man ale lantului la iesire. la navele cu forme pline la prova si cu bulb. deoarece configuratia bordajului nu permite realizarea unor un- ghearele este intotdeauna ghiuri f3 miei. se evi!a uzura lantului.D . Pentru ca ancora sa vina la post corect. piesa I din capatul narii iese In afara bordajului ~i face posibila fixarea ancorei la post £lira ca ghearele sa atinga bordaju!. fig.19. In acest caz se modifica local configuratia bordajului. 6 f3 . trebuie ca forma piesei 1 sii fie corelata eu geometria aneorei si eu pozitia narii. Realizarea de nari care sa respecte aceste conditii TIU posibila. Pozitia nacii mai este deterrninata $i de conditia realizarii unor frangeri mici ale lantului 1a iesirea din nara. vor fi preluate prin role montate prm inlocuirea pe punte la iesirea din nara.

acestora se face cu un mecanism special cu tam bur.articulatia traversei.21. iar cele din categoria a doua. transmitsnd corpului navei fortele din linia de ancorare.talpa stopei.numite stope de linie . ~ Fig. 6 . Au rolul de a realiza manevra liniei de ancorare. . 1. care se fixeazli cu un capat de punte iar cu celalalt.talpa stopei. de una din zalele lantului de ancora. 3 . [a care zaua verticals estc blo eata eu ajutorul unei traverse amplasate intre umerii stopei. numite vinciuri.22. ~ 1 ~ an a 3 . 1. 1. Rolul stopelor pentru ancora poate fi indeplinit de stopele de linie daca.gheara compusa din doua piif1i articulate 1. Inlaturand bataile ei in nara in timpul marsului. fig.sunt fixe sau ell lant. Dimensionarea I ---. descarcand in acest fel mecanismul. 1. numite stope pentru ancora _ SUIlt prevazute cu gheare care se fixeaza de Ian] ~i intinzetori pentru tensionarea lantului care se prind de punte direct sau prin lanturi. pumea avantajul di permit montarea mecanisrnului teuga. se recomanda pentru calibre de la 73 mrn in sus ~i sunt diversiftcate din punet de vedere constructiv. Daca linia de ancorare utilizeaza cabluri.. fig. Pozitionarea narii reprezinta 0 problema corrplexa In proiectarea instalatiilor de ancorare.Ril Fig. tinand seama de reeomandiirile registrelor de clasificare.~. 2 . 1.piuli!ii articulata.za intaritii.boll articulatie. Din punct de vedere constructiv.21 Stopa eu traverse I .5 MECANISMELE INSTALA TIEl DE ANCORARE Fig.surub.ochet de fixare a ghearei. Stopele de linie cu lant. Fixarea de lantul de ancora este demonrabila. Sropele sunt rec~mandate pentru calibre palla la 43 rnm.22 Instalatii navale de punte Capitolul I .20 Stopa eu fiilcehi 2 .3.indo Sto pele de Iinie.ocher pentru fixarea de corpul navei . eliminiind restrictiile privind stope lor de linie se face la forta transmisa de linia de ancorare.2~. A. In cazul in care linia de are ca element flexibil lantul. • stope care fixeaza cora la post. La noi sunt utilizate mai frecvent stope Ie eu falcele.22 Stopa cu Ian! I . 1. 4 . iar verificarea solutiei finale se po ate face aproape exclusiv prin testarea tragerii normale ~ia fixarii ancorei la post pe macheta la scars naturals (sau apropiata) a provei navei.Instalatia de ancorare 23 de manevrii a lantului In orice loe de pe amplasarea acestuia introduse de conditia rea lizarii unor friingeri rninime ale lantului. 2 . care blocheaza zaua orizontala incadrand-o pe cea verticala intre doua bare nurnite falcele. se are in vedere 0 pozitionare a acestora astfel incat ancora sa se fixeze corect pe bordaj . fig.~~~~~~~~~~~~~~.=l~ ~.----- I li. transmiterea fortelor de la rnecanism la Iant printr-un tambur prevazut la periferie eu a1veole in care intra zalele lantului.. 1. cat ~i stopele cu traverse (se mai numesc si stope cutit). fixe.4 STOPE Stope Ie instalatiei de ancorare sunt de doua categorii.lntinzator. din faza de montaj.3. 5 . 3 .cest poarta denumirea de barbotinii. 1. printr-o gheara special ii. . - . amplasat sub puritea Mecanismele prin care se manevreaza liniile de ancorare cu lant se clasifica astfel: • dupa criterii constructive: mecanisme cu barbotina asezara III plan vertical. 3 .~~. 4 . sunt constituite dintr-o bucata de lant. I -:.falei. ancorare se face tambur manevra teuga. stopele din prima categorie .travers a H k.~ 4tU$M 2~' . determinate de functiunile indeplinite: • stope care asigura ancorajul: fixeaza lantul. 5 .

1.c . caparul putului se arnplaseaza se evite bataia lantu lui in nara. 1. In acest sens.: cu Fig.1 . La navele miei. 1-3-6 PUTURI DE LANT Reprezinta locurile unde se depoziteaza lanturile de ancora in timpul marsului.. .Instalatia de ancorare 25 mecanisme cu barbotina asezata in plan orizoutal. Pentru navele maritime mici si medii si pentru navele fluviale se recomandii utilizarea vinciurilor eu doua linii de lij ancorare si tamburi de rnanevra in prova. cat ~i greutatea ei. In fig. La navele mari. 1. La petroliere. numite cabestane. Vinciurile de ancorain aeest caz.. iar in pupa cabestane peritru ancorare si acostare sau numai pentru acostare. pe lantul cinematic care antreneaza tamburii de manevra.24 este reprezentat un cabestan pentru ancorare-acostare. • dupa modul in care se face comanda. rapida a pescajului in timpul manevrei de incarcare-descarcare. care trebuie sa fie egala Cll distanta dintre barbotine. • dupa modul de antrenare. mecanismele cu comanda locala. constanta vinciurile de acostare automate de la extremitatile navei utilizeaza acelasi mccanism CLi al vinciurilor de manevra a liniilor de ancorare. In timpul manevrei liniei de ancorare. mecanismele instalatiei de ancorare sunt utilizate ~i pentru rnanevra pararnelor de la instalatia de acostare. functic de pescaj. registrele de clasificatie admit pentru manevra ancorelor. se prefera vinciurimontate individual pe fiecare linie de ancorare. instalatii de acostare cu vinciuri automate.~ cu actionare prin masina cu abur. navei de punctul de cuplate la acelasi sirnultana a ancorelor de pe liniile de ancorare mecanisrn.motor de antrenare. au prin constructie distanta dintre barbotine fixa. Diversitatea mare a navelor pe care se monteaza mecanismele de ancorare-acostare. Din acest motiv. care manevreaza 0 • dupa nurnarul liniilor de ancorare manevrate: mecanisme singurii linie de ancorare. 6 5 mecanisme care manevreaza doua sau rnai multe liliii de ancorare. iar in fig.5.tamburul pentru manevra pararnelor instalatiei de acostare . atat vineiurile cat si _ cabestanele au tamburi special i pentru a realiza manevrele instalatiei de acostare. de la jumatatea adancimii de ancorare. pot fi: I I 1 Fig. a determinat foarte multe variante constructive ale acestora.3 . in conditiile in care smulgerea ancorelor s-a :facut succesiv.4 . se impun cateva recornandari privind utilizarea mecanisme lor pe diverse tipuri de nave.. lntrarea si iesirea lantului din put se face prin nara putului de lant.barbotinii. In acest fel se micsoreaza spatiul aferent instalatiei de ancorare-acostare.frilnii. cand barbotina forta din linia de ancorare.2 .mecanisrn pentru actionarea franei. pe cand vinciurile pot manevra una sau mai multe linii de ancorare. mentinand 0 tensiune care consta din apropierea si ridicarea ei la bard. cat si a conditiilor de amplasare. In acest sens. narile de an cora sunt depiirtate de planul diametral pentru a evita atingerea bulbului eu ancora in timpul manevrei cat si pernru a realiza tragerea normals a ancorei la post. Capatul dinspre barbotina al narii trebuie arnplasat astfel ca lantu! sa intre ~i sa iasa corect din barbotina acest seop. cabestanele manevrb'ia 0 singura linie de ancorare. Fiecare linie de ancorare are cate un put de Ian! arnplasat sub barbotina vinciului sau a cabestanului care manevreaza linia de ancorare. .! I' ~i Frana mecanismului trebuie sa preia I . Uzual. antrenarea mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare din prova si pupa se face cu masini eu abur sau eu motoare hidrostatice.24 Cabestan 1 . cu cornanda de la distants. ~i conditiile impuse de instalatiilede acostare.23 este reprezentat un vinci de all cora cu tamburi de rnanevra pentru acostare. folosirea mecanisme lor Cll actionare manuala sau a mecanisme lor aitor instalatii.mecanism reductor. amplasarea lor putandu-se face in stransa corelare cu arnplasarea narilor ~ia puturilor de Iant. electrohidraulica. ancorare.. eu forme pline in prova. cu actionare cu actionare mecanismele pot fi: prin eleetromotor. srnulgereaancorei ridicarea i mecanismuJui sau gravitational. ridicarea (virarea) ancorei.7 24 Instalatii navale de punte t_ r i Capitolul 1 . la aceste care modi fica lungimea in parama. in ciit mai aproape de barbotina in asa fel incdt sa .23 Vinci de ancorare Functiunile mecanisme lor care manevreazii liniile de ancorare sunt urmatoarele: ---'---------~I·a1fsarea ancorelor cu ajutorul motorului reglarea vitezei de coborare prin franii. stationarea in ancora. A vand in vedere variatia petrolierele moderne au pararnei de acostare nave De regula.. in mod frecvent. ceea ce impune pozitia punctelor de iesire ale narilor pe pun tea teuga. 1. Deci mecanismul va trebui sa satisfaca. Aceasta conditie reprezinta 0 restrictie in montarea corecta a narilor.

rnanivela. fig. D ! d2 (6) v Calcullli puturilor eu secfiune dreptunghiuiara se face in acela i n-:\od.26 Instalarii navale de punte Capitolul 1 -Jnstalatia de ancorare 27 r"~I. 1.N. barbotinaorizontala 1 complica introducerea lantului In pu]. L. 0 parte. Structura navei In zona puturilor de Ian] va fi consolidata pentru a prelua sarcinile locale introduse de greutatea lantului. CODtinand greutll. Trebuie sa se acorde 0 atentie deosebila amplasarii pe verticals a puturilor deoarece ele. In astfel de situatii se utilizeaza 0 nara eu un cot 2. Rezultatele sunt cuprinse in norme de dotare. P 1.. 1111.25.. In acest scop. 1. definit5 eonfonn R. daca aneora ramane blocata.. L. norme ce prevad dotiirile mini me eu mijloacele de aneorare ~i acostare la navele de di ferite tipuri si dimensiuni.1 11'1 ! ~J~ '-~~ unde Veste volumul putului de lan]. se recomandii forme cilindrice sau apropiate acestora.l\irnea suplimentara. A (7) 1~lrI 1 putului de lant. [nl). " . este inll. este deplasamentul navei [tj.5 . suprafata vel ica. I . d2.i lll:'I~I: Fig. . Capatul lantului se fixeaza in put printr-un dispozitiv numit cioc de papagal.I1IJ. he reprezinta inaltimea piirtii conice a putului. i. lntre barbotinii ~i nara se monteaza un ghidaj de lant 3.5 .27.. §i peretele de presetupa. he= (0.3 postament surub. este data de: (3) = 1. 2 . i'l' 1_1 .Le) 100 (5) eclise. 4 . piirghie. De regula. revine pliqii cilindrice. eu L exprirnat in metri. se recomanda amplasarea lor cat mai jos.5 -i.: II: ... data functie de lungimea totala a zalei h.= 2. "_ TW" •••• 'II .liimea de la linia de plutire pana la puntea celui mai inalt roof [m].AI t unde d este calibrul lantului [mmjInaltimea H p Lungimea aferenta plif\ii conice.. 1.4 DIMENSIONAREA Dimensionarea elementelor douacai: statistics sau dererminista.L. _ .6) Dp. fig. (L/ . Daca se utilizeazacabestane.27'. 1.piulilii ._. Diarnetrul putului de lant se recomandii a avea valoarea: Dp=(30+35)·d [m] (2) /.'1 (4) .2.II' ~~:. 6 - Avand in vedere cli din lungimea totala cunoscutii a lantului L... la 90°. . LINIILOR DE ANCORARE instalatiei de aneorare se face folosind una din cele 1._. iar restul L. Permite aiegerea dimensiunilor elementelor instalatiei de ancorare Luandu-se in considerare rezultatele exploatarii acestei instalajii la nave de diferite marimi.ciocul de papagal propriu-zis.R. . Leo se calculeaza determinand vclumul lantului eorespunzator acestei lungimi eu relatia (5) si egalandu-l eu volumul conulu i cu baza de diametru D. la pupa.inll. afecteaza slabilitatea navei. ---------==~~~:/ . 8 . dispus in partea superioara a pu tului ~i care poate fi action at din exterior peritru eliberarea la dorinta a lantului. si iniil~ime he: Lc=J. 1'1'1 '!IIIT ! j:ll· . fig.surub. se dispune in partea conics. iar h. .25 Nara de Ian! penlru cabestane Fig. Eliberarea lantului se face ciind se scoate pentru intretineri curente sau cand se renllnlii la linia de ancorare.6·J04... : ! i "I:. ale and ana sectiunu rep:ung iulare astfel ineat ea sa fie echivalenta ell aria sectiu nii circulate corespunzatoare diametrului D dedus cu relatia (2).0009. partea A. Din acest punet de vedere.26. iar A . [mJj. B . Ilw: III ill I i~ '/!:!I':.4.0009· d2 [1113] :1". lara considerarea portiunii eonice.• Purunie de .0. .1 METODA STATISTIC). h + 0. care pennite intrarea orizontala a lantului.lan\--SLa~plaseaza-la-extI:emlt~fl~e navel In afara zonei compartimentelor etanse care sunt 2 delimitate de pereteie de coliziune. functie de calibrul d al acestuia.+ he + lis Dp undc 6. 1. Forma puturilor de Ian] trebuie sa asigure asezarea ordonatii a lantului astfel inca~ la coborarea ancorei.26 Cioe de papagal I .I·" :! "I'· ~I!. 1"li' : 'i". Beste Hitimen navei [m}. la prova. care preia sageata datorita greutatii proprii ~i rnentine lan~l in planul barbotinei.!i'l ' relatie: N a = !J2/3 + 2 . Calculul volumului V se face pe bazii de formule empirice care dau volumul a lOa ru de lant. elaborate de diverse societati de clasificare.. 7 . zalele sa nu se innoade ~i sa se blocheze in nara putului de Ian]. Registrul Naval Roman foloseste pentru caracteristica de dotare urmatoarea . se poate utiliza relatia: Vioo =0.inel fixat de putul lantului.li mari. rezulta volumul piirtii cilindrice a putului de lant: V=O. .

R. m este un coeficient ce line searna de rnodificarea conditiilor de ancorare. .. tinand seama de particularitatile c1imatice ale zonei geografice unde se realizeaza aneorarea. considerarea unor forte exterioare (aero. fig. k..! . fig.2 METODA DETERMINISTA.. punand conditia realizarii performantelor de pozitionare necesare.si hidrodinamice) se face totusi pe baze statistice. efectul fortelor de inertie transmise de nava.. FORTELE DATORATE ACTIUNII VANTULUI Aeestea actioneaza folosind asupra partii emerse a plutitorului sau navei si se determina rezultatele obtinute pe modele simetrice in raport eu suprafata de plutire. De asemenea. ~ ~ 'I statistics se poate utiliza cand se pune problema dimensionarii unei instalatii de ancorare care trebuie sa realizeze perforrnante deosebite de pozitionare a navei. 1. 1. sau atunci csnd instalatia de ancorare trebuie fixeze nava in conditii de adancime sau la forte exterioare mai mari decat eele considerate In mod statistic. . . N .N. In care: L.lungimea si fOI1a de ruperea lantului sau eablului aneorei de curent. D sunt dimensiunile principale ale navei.Instalatia de ancorare 29 Cu earacteristica de dotare No se aleg din tabelul 3.. 1. o~~ Fig.R. Dirnensionarea analitica a liniilor de ancorare implies urmatoarele etape: determinarea fortelor eu care mediul actioneaza asupra navei sau pluti torului aflat la ancora.29. ... 1 -0. Solicitarile date de vant se calculeaza cu relatiile: Se aplica 'in cazul navelor care ies din c1asificarea registrelor navale.. Cele cu forma patratica considera elementele de dotare ca fiind determinate de fortele introduse din exterior prin suprafata velica ~i cea udata. grafie sau tabelar... . B. 1.1 DETERMINAREA (9) . iar d este pescajul navei. D + 0. slmuttan asupra pluhtoru[U\ sau navel. pentru diferite tipuri de nave..numarul. (fJ) (12) . la navele ell diferite zone de navigatie.N.d) + 0. N = 15.. r aerodinamici cu unghiul care diferentiaza navele de cele nepropulsate. solicitand linia de (k .lungimea si calibrul lanturilor de la ancorele prineipale.\ .4. m· [L In care k este un coefieient (8 + D) + 2::S] propulsate (II) albume in care se dau. in performantelor de pozitionare. Din analiza forrnulelor de definire a caraeteristieilor de dotare. . I sunt dimensiunile I vederea stabilirii I .---l'W"" . • . prin legatura elastica.28. . o: I I \.. c. curent si . incercate in tunele aerodinamice.". Registrul URSS recomanda relatia : Q sunt corectii pentru suprastrueturi. eele cubiee considera predominant pentru dotarea navelor. B . L.······1(" r~ I 28 Instalatii navale de punte Capitolul I ..1. metoda sa F/ (fJ) = ~' Poer . formula: N = (B + d)· L + 0.de curent (a aneorei pupa).rnasa ancorei . C/p '~ 0. • -Ycllurlc-toate-acestea-a'ctmrreazli Efectul mediului FORTELOR INTRODUSE DE MEDIU N = 0.IS reprezinta corectia pentru suprastructuri. liniile de ancorare trebuie sa aiba eel putin caraeteristieile cerute de caracteristica de dotare No. vt ' Ax . Registrul Lloyd utilizeaza. iar altele au 0 forma cubica.28 Model simetrie e.5· (l + 0. Registrul Germanische Lloyd utilizeaza relatia: h. k .85· L· (D . ID N k V' ti I I . iar S.4. 1.1\. ~ 'r-.61 *'.29 Coeficientii aerodinamici 1. 1 -0.numarul si rnasa ancorelor principale.2. et ors e entas oose §te re ana: R e g istru " :1. Metoda determinists apreciaza fortele exterioare care solicits nava sau plutitorul.-1 R.. La navele construite sub supravegherea R. urmatoarele elemente: . Q) < (10)' ancorare §i tinzand sa schimbe pozitia corpului res~ectiv. iar . I i '~ II p. In metoda. care este de [apt una analities.lungimea si forta de rupere a paramei de remorcare. f ~ 0. ~ IP I I I I 1'1 20' 40" 60' 80'/00"110'/40'/6!f'/80· -- fata de suprafata de plutire Fig.. D + L po ate fi considerat prin fortele introduse de vant. ancorei. cu care se calculeaza liniiie de ancorare. I .75· L . pentru earacteristiea de dotare. . studiul dinamieii plutitorului aflat la ancora. f o. 0.25 .75· (h + l) (8) timoneriei. r -0. . Rezultatele sunt publieate sub forma unor unde d este coeficientul bloc al earenei.4. ealcululiiniilor de ancorare care simultan fixeaza nava. rezulta ca unele au 0 forma patratica. variatiile coeficientilor de incidenta.. B) . lungimea ~i fOI1a de rupere a fiecarei pararne de legare. B.

:. 1.5· 1r c2 vm ('LlV)2 vm (17) in care zlv este suplirnentul de viteza datorat rafalei.suprafata velica frontala. I· . fig. incercate in tunele hidrodinamice la diferite unghiuri de intrare a curentului fatii de planul diametral.F/. L :::.ll. L . v~ . II. Solicitarile liniei de ancorare datorate curentului se determina eu relatiile: F/ = t· P . 30 Instalatii navale de punte Capitolul 1 . . v. introduse de actiunea curentului asupra earenei. L .. Astfel pentru ancorarea platformelor de foraj marin sau a altor plutitori similari. (15) unde: cr (a) . Ay . v3 ' Ay . forte Ie eu care curentul actioneaza asupra earenei au ponderea cea mai mare ~i de aeeea nava se dispune aproximativ eu planul diametral dupa directia curentului. forta hidrodinamica se poate caleula in acelasi mod in care se determine rezistenta La inaintare. vitezele lor sunt date de seara Beaufort..fortele si momentul. fig.coeficientii hidrodinamiei ai fortelor ~i momontului. Ax .il:':' I" .viteza de calcul a vantului.viteza curentului. :'! 'jl:! . corespunzatoare tariei viintului la care se face caleulul instalatiei.c. A t : aria laterala a suprafetei de deri va. 1. De asemenea. Rafalele reprezinta intensificari de ~ scurta durata ale vantului. prevazute ell tor: apendicii (cavaleti. F/(f3). : I'! II':' " I. considerand viteza relativa dintre corp ~ieurent. simetriee fa~a de plutire. = C2 Vm (16) unde: 2 zlv =. L .17. Pentru alegerea vitezei de calcul a vantului trebuie sa se ~inii seama de tipul plutitorului ~i e zona climatica in care acesta este aneorat.. c/ (a).il.Fv}·(fJ).' L II!!!! . viteza de' calcul a vantului sc calculeaza eu relatia: Vv F/ . In mod obisnuit. este viteza medie. v. t' =t' FORTELE DATORATE ACTIUNII CURENTULVI Pacr . iar v"" este viteza maxima a rafalelor cu 0 durata minima de eel putin . al plutitorului de forma cilindrica. ..'" I Ij"i. carme. L (21) unde: CI = 1. Pentru nave care au posibilitatea de a se deplasa ~i adaposti sau iesi in Iarg. (18) o unde: CD - coefieientul hidrodinamie vlz) . in calcul trebuie d sa se ia viteza rafalelor ~i nu viteza medie. Vc . In acest caz./1+-.spectrul vitezei pe adancime. Consideraimerse rea rafalelor se face printr-un .coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului. simetrice falii de suprafata de plutire. >"'M'. fortele date de curent eare actioneaza asupra carenei se determine utilizand coeficientii hidrodinamiei ai carenei.-rrri'urrcfiede gradul de seeuntate impus plutitorului. determinati pe modele ale piirtii imerse. de la suprafata (z=O) pana la adancimea . cand nava ancoreaza in curent. clfJ). Ar aria frontala a suprafetei de deriva.: I. c/(a).fortele ~i momentul datorate actiunii vantului. . cvM (f3).coeficient . majorare 'a vitezei. viteza de caleul se obtine eu relatia: { In cazul navelor. A f' cf (a) (19) F! = ~. . iar v. AI' cUa) (20) Me Vv = ~ . la diverse tiirii ale vanmlui.suprafata velica laterala. In acest caz. fa!ii de viteza medie pentru vantul eu taria de 6° Beaufort. M. v2 ..vl(z}dz care actioneaza asupra unui plutitor cilindric. I". maxima (z=LJ.lnstalatia de ancorare Jl I!!' FJ' (fJ) = M v ( {i) in care: . = clvrm .ill I I" I ::~ : I' m- ~!\I .S·P.). Ay . P' v~. 30 Modelul simetric al piiT\ii .M(a) .-eare-se-arlopta--diferen1iat. medii.de .lungimea navei.(f3) .5 ~i 1.-+0.29..30.':\. elice. •••••. apreeiatii statistic intre 1. taria maxima a vanmlui la care se dimensioneaza instalatia de ancorare se recomanda a fi de 6° dupa seara Beaufort.lungimea navei. a vantului.9 m/s atunci cand prin tema de proiectare nu se impun valori mai mari. impreunii eu vitezele Fig. se P aer ' v~ . etc...~I 1· Ii I i~'I' ! . I. stabiliti pe modele de earene. zece minute. p . inregistrate in ultima sutii de ani in zona in care se face ancorarea. . Me . c~ ( f3) I.ct (fJ) (13) Fortele datorate caleuleaza eu relatia: (14) curentului Lc Fe= fCD·O. in caz de furtuna. AI .

respectiv latimea navei. Pentru a gasi amplitudinea lor.3 CALCULULFORTELOR CARE SOLICITA NAVAIN ANCORA 6. sin « (23) I Fig.l~ J..L) . actioneaza la jurnatatea navei. in general. + B . h. determinate din echilibrul dinamie al acestuia.31 Fortele statiee datorate actiunii valurilor Fortele statiee datorate valuriJor se dispun.deplasamentul navei.L3 (24) r = w2 . F.adancimea apei. Fortele dinamice se considera cand se face analiza stationarii navei In ancora pe valuri si cand intereseaza echilibrul dinamic. Nava se poate deplasa in jurul punetului de ancorare in functie de directia rezult8:ntei fortelor exterioare. dupa directia vantului ~i impreuna cu celelalte forte solicita linia de ancorare. J - inaltimea medie a valurilor. my . Se considera eel mai simplu caz de ancorare. Amplitudinile componentelor transversala se calculeaza cu relatiile: fortei dinamice dupa directiile longitudinala si (r{f = (F. si F. sub forma: " I :1 ! i It . se analizeaza oscilatiile longitudinale ale navei pe valuri considerand rniscarea sub actiunea valurilor si a fortelor introduse de linia de ancorare. cos + X) . longitudinale 1. ce incarca linia de ancorare si 0 componentaij dinamica ce solicits periodic pIutitorul. se cunoaste de Iinia de aneorare. introducand fortele din Ian].L)' (my + LI) 'f13 (25) unde: W 4 . Tara a fi necesara 0 pozitionare riguroasa. coe u (22) CtJY In care: = Cw' h~ ..directia valului fatii de planul diametral. B· I COs. sin z. m.lungimea.'6 w2 .. (L . determinand rniscari oscilatorii in plan orizontaI ~ in jurul unei pozitii ce corespunde echilibrului static al sisternului linie de ancorare _I plutitor. sinh 27f (11 _ ~I ) fig. pe baze statistice In cazul h. ~ c. De regula. din conditiile de mediu.32. Unii autori considers efectul vaJurilor prin forte periodice suplimentare care se adauga fortelor date de vant ~i curent. L- I eos Jil ' Iv tv 113 lungimea medie a valului.coeficientul fortei de actiune a valurilor. Momentul dat de forta statica a valurilor se neglijeaza. (l . fig.adancimea centrului maselor aditionaiefata de suprafata apei. considerandu-se ca rezultanta F.masele aditionale de.• ifffffiH 32 Instalatii navale de punte FORTELE DATE DE VALURI r ! :! ~ Capitolul I . supusa actiunii fortelor date de vant Fv ' curent Fe si a eomponentei . . a = 7f . . Se presupune nava raportata la sistemul x. Din studiile efectuate pentru determinarea solicitiirilor introduse de valuri asupra.pulsatia medie a valurilor in cazul valurilor neregulate. (1 + X) .4. . cosa + LI· si~a)- J.(sin J. 1. care se modifica odata eu miscarea provei de care este fixat capatul lantului.B . s-au gas it componentele in sens longitudinal si transversal ale fortei statice introduse de valuri. q.~ au aceeasi directie. In acest caz. determinata I )1 valurilor neregulate. X . 1. .' navei aflate in ancora. Considerand TN introdusa sistemuI de ecuatii care da echilibrul static al navei este: .Instalatia de aneorare 33 Efectul valurilor asupra plutitorilor ancorati poate fi considerat prin doua componente: 0 components statica. pentru a stabili performantele de pozitionare sau solicitarile variabile suplimentare ale liniei de ancorare introduse de deplasarea oscilanta a acesteia fata de pozitia de echilibru static. se pot rezolva ecuatiile de miscare ale navei In plan longitudinal. h3 . valurilor statiee a lui I" Sinh( 21f .coeficient care considera efectul adancimii.ll.y de axe. (FJ r = Cw . 1.31. L. unghiul care da directia reactiunea Fe In raport eu F. hvlcos pl· (mx . cand se cere ea nava sa fie fixatii sigur In raport eu fundul. apa considerate in cazul miscarilor respeetiv transversale ale navei. It) II' PJ.1 . ancorarea unei nave eu 0 singura ancora.

. 0 . In acest caz.. la echilibru. v~ . iar fortele date de vanl ~ide curent se pot presupune pe aceeasi directie.32 Nava sub actiunea fortelor date de van! val si curent Fig. 17 . u.coefieientul de frecare sup limen tar datoritli rugozitatii provocate de vege tatie: = ( 0.33.: in care: SI .$)r - Th = 0 a (logRe- 2? ' ' . (F~Y.6 ) .s. ~~r~ Fe = Fe.p. ..3 ) . functie de raportul biB.- x 1.92 sunt functii . Cu aceste ipoteze caleulele se simplifies. 8. sistemul de ecuatii (26) exprimat pentru cazul general.34 Instalatii navaJe de punte Capitolul I . 30°.· Cv (29) 1. if F/ + ~. D2 . 2 F v = Paor' in care: v..-J~·L· 5. 8=0.coeficient aerodinamic global. (27) este dificilii din eauza neliniaritatilor M" Me.v2. M.33 Fortele ~imornentele ce ac\ioneaza asupra navel reduse la mijlocul acesteia Considerand fortele $i momentele care actioneaza asupra navei. n + LlF Fig.. b . LlF. Pentru calcule mai rapide se fac ipoteze simplificatoare. F/. T/.0 = 1. fiind necesara rezolvarea iterativa a sistemului pentru definirea pozitiei si a fortelor din legaturi. nava se va deplasa in jurul punctului de ancorare ocupand pozitia pentru care rezultanta lor se dispune pe directia liniei de ancorare. Is eehil ibru.j{ .diametrul elicei.suprafata velica transversals a navei. 1. o cresterea rezistentei datorita unghiului de deriva j3.suprafata carenei calculate eu relatia lui Taylor: n=.04.O = '7 r. F/.... se poate neg lija efectul cornponentei stationare a valurilor. 1.=/3=20. = ( 0. De regula el se rezolvii printr-o metoda nurnerica iterative. F/.1.0015 -i- 0.Instalatia de ancorare 35 FV + Fe + Fj.5 + 0.. . (27) f = Om5 F! + F/ + (F. p 2 Fch - . rezistenta suplimentara datorita elicei nemiscate: L1F = 50 . (Mfr). F/. fig. C C. M v + Me . se poate particulariza astfel: F. reducem sistemul de forte in punctul O. . /3.o + FeP (30) F c.. S e = 8 I sin /3 + 8 I cos /3 .. 10.2 + 0.T'iJ ·1 = III sistemul (27) neliniare respectiv a carer valoare Q.r Rezolvarea sisternului F/. 1.. . + Tit { Mv+Mc+MH=O = 0 (26) unde: TH = R = F. Pentru cazurile cand se pune problema calculului imediat al fortelor din instalatia de ancorare.3• la carena proasplit vopsita. 10. eoeficient de freeare calculat cu formula IITC . v~ ·c 'c. . f + r. reduse in centrul acesteia ca In fig.8 ..raportul de disc.$i aerodinamice deduse anterior. pentru Fl + (F~r ..(CCJfl)) 2 c ·L·B·d 0/3 jJ=O in care: (acr f3)) 0/3 jJ=O = 0. insa structura ecuatiilor (27) nu se rnodifica. F/. F/.r '. 1.suprafata velicii laterala a navei.Tff = 0 !if- UB = 6+12.coeficient de forma '7== 1. vom avea: F eft =. D .57: r. Sistemul (26) permite determinare a lui TH' fl$i rcand'sistemul fortelor exterioare este complet definit.rezistenta la inaintare eorespunziitoare vitezei eurentului. . dintre directia lui Fv din sistemul (27) sunt: TI/.. introduse de FJ eu planul diametral.!.M~ + Tfi .002 pentru /3 = 20 + 30° .33. + Fe (28) Sub actiunea fortelor exterioare. (FJt. (F~Y. fl. . Necunoscutele '.0. (FJY.01 .A. r ..viteza vantului. F/. . Cv .3• pentru carene la 7+ 8 luni dupa andocare. Astfel. se poate considers ca. Pentru a putea utiliza ecuatiile fortelor hidro. ~ • S. (Mfr) depinde de unghiul de incidenta. Ad unde: AlAJ .

cu 1/50 pentru nave maritime eu ancore eu masa Q 22000 Lungimea lantului liber se deterrnina seriind expresia lui T2: T} =T~ + T~ Tinand seama de relatiile (46) si (47). in fig. TH. I Forta T. Pentru dimensionarc se impune conditia ca forta de [inere TI sii fie mai mare dedit forta Tu. = qc unde c este parametrul lantisorului. kg.tensiunea in cablu la ordonata y (conform teoriei firelor): T=qy unde q este greutatea specifica ::1' (43) Q-~~ k+mfSL in care SL = k (50) a lantului.34(a) lantul se dispune sub forma de lantisor.. 134 Schema de caicul al fortelor din instalatia de ancorare Pentru punctull: T. i " ! :' '!::: . Pentru dimensionare. iar f reprezinta coeficientul de freeare a lantului de fund (( '" 7 I). dat de tipul ancorei. se po ate determina rnarimea componentei orizontale care so licita capatul superior al lantului.".I.4 CALCULUL FORTELOR DIN INSTALATIA DE ANCORARE Plecand de la forta TH' se pune problema ealculului fortelor din lan] care se transmit vinciului si aneorei. In acest caz.. = 1/48 x [/48 pentru nave maritime cu ancore. (46) (47) Tv = q. Q este masa ancorei. i ':' = TJ + qh (45) + qh (56) izolat de legaturi rezulta: '!. Configuratia lantului liber va fi determinate de marirnea fortelor exterioare.' ! t.4. y Q I (51) masa Q < 2000 kg. = q y. Tl = Yo (b) l/2 + T? (53) Consideriind apoi ecuatia (45). T j:. se compune din forta de tinere a aneorei si din forta de frecare a lantului de fund: TI=kQ+mfq (48) 1. k. (49) . . 'intre punctele 1 si 2 iar pe portiunea A -1 este asezat pe fund.. iar pentru analiza cornportarii sisternului nava-lant-ancora se vor considera si fortele perturbatoare oscilante introduse de valuri. rezulta: y c (a) x (52) TculC T. Cu aceasta componenta se pot determina solicitarile in linia de ancorare.Instalatia de aneorare 37 Utilizand metodele exacte sau pe cele simplificate. 1.]" 36 Instalatii navale de punte Capitolul I . exprimata in unitati de rnasa pe metru liniar. Q ~~Tz y Tv. = l/40 k. Pentru punctul 2 se poate serie cii: (44) 1= h)2 qh + I T. TH = T. Consideram lantul in echilibru. se obtine: x T x Tl = To? +2 TI Cornparand relatiile (53) si (54) rezulta: qh + q2 (54) Fig. pentru 0 singura linie de ancorare: TI2TH sau: kQ +mfq de unde: > r. Forta care se transmite vinciului sau stopei de fixare va fi: T2 = Tl + qli = kQ + mfq (55) T2 = q(c + h) Din echilibrullantului . . definite prin reactiunea pe care 0 introduc in punctul 2 pe directie orizontala. vom avea: unde k este coeficientul fortei de fixare. se VOl' considera numai componentele statice ale fortelor exterioare.

1. sau in cazul ancorarii cu aneore fixe a unor plutit ori la Fig. 1. forta la barbotina va fi: s = X2 . si trasand TlntU.'V" functie de rezistenta lantului.. unde k. Aceasta si ruatie apare cand lantul de ancora este prea intins. . TH (:)X=X2 = (~nBh = sinh( q~2) = Sinh[argeOSh(~ + I)] (62) sau. 1. cand lungimea lamulu i este micsorara cu ajutorul vinciului. ecuatia de echilibru a lantului va fi: y = Ii(COSh qx q T[ -I) sau y = iT.87kn(kQ + mfq + qh) (57) Ecuatia (61) reprezinra legarura dintre forta T.Pm )k. care se poate transmite prin ancors fundului si deplasarea s fata de pozitia ocupata de linia de ancorare In absenta fortelor externe. adica deplasarea maxima a navei pentru care fixarea de fund a ancorei conform ecuatiei (56). avand in punctul de asezare pe fund tan genta orizontala.rIll a- (63) m / a X1 s Folosind relatia (63) se poate stabili 0 dependents inrre masurabil ~i TI eu care se apreciaza solicitarea instalatiei de ancorare.36 Dependenta T=f(s} = A: X2 = -argSIll 2TI q .35 Echilibrul navei in lantul instalatiei de ancorare pentruy Fig. Daca S2m ax > SIma>: se va rupe lantul inainte ca ancora sa se desprinda de fund. este un coeficient care line eont de frecarile in nara (k.36. in aceste conditii. 1. situatia amintita mai apare la virarea ancorei. fig. cii: T2=TI+qh (59) se poate reprezenta ~i variatia lui T) care reprezinta forta din capatul de sus al larrtului.(kQ Pa + mfQ + qh) = 0. rezulta Slm". Reprezentand Ts. In cazul in care lungimea se micsoreaza.1 J (61) T2b = (1 .lnstalatia de ancorare 19 Considerand folia arhimedica a lantului suspendat si freearea din nara. ·hMih - 2TI (60') ___ L r---- .h ) 2T[ . ancora se poate smulge..'n{n[ Sf'1U t'" (t. asa cum se arata in fig. Daca SI max < S2·llX inseamna ca va ceda int1ii prinderea de fund a am:orei. Din ecuatia (60) avem: este sigura. etc. Deoarece valoarea lui s nu se poate determina prin masurare. folosind exprimarea functiilor hiperbolice inverse prin logaritmi: h {tanO)' = . care este forts maxima care poate fi transrnisa prin ancora fundului.7. Adoptand T/.. De asemenea. = q arg sinh V21f - ({qh) (~ Vqh h + 1. din cauza lungimii insuficiente lans ate in apa si. apoi se prinde din nou. Avand In vedere. un indiciu pentru indircarea Iiniei de ancorare iI prezinta unghiul f} . q Luand sistemul de axe cu ccntrul in punctul 1 ~iaxa x dispusa pe fundul apei. se poate determina din grafic S2m".34(b) in punctul de contact cu fundul apar unghiul f}o~i componenta verticals Tov care solicita ancora pe 0 directie pe care capacitatea de fixare a ancorei este red usa.38 lnstalatii navale de punte Capitolull . Simaria analizata corespunde cazului cand lantul de ancora se dispune Iiber in apa. Forma de echilibru a lantului liber este data de ecuatia lanti~orului: y = ceoshL c unde constanta c se determine scriind ecuatia (43) pentru punctull: c = (58) D. a barbotinei.a fortelor mari care solicita nava.a = Xz - (l .» I). = f(s). q sinh2 ~ 2T\ (60) y '/. func~e 'de s.

Relatiile de baza reprezentata in fig.j: P}=F/+P/ unde: Cazurile prezentate acopera siruati ile care apar la ancorarea navel or. Yl.Yo = c( cosh c c xo) (64) 1.S 2 z pD I F/:==" navii ecuatia de echilibru a lantului.hq TH Sf S1 (67) fUlldlllmiirii Yo.=F/+P/ (70) Tov = )T6 . 1. 40 Instalatii navale de punte adancirne. in cele ce urrneaza.37. Daca ancorarea de ancorare se va ca1cula cu forta THI2. In metoda de calcul prezentata. Sistemul echivalent celui din fig. rezulta ordonatele relatia (43). s-a considerat ancorare care preia intreaga fOrJ:aTH.1 (a) se poale reprezenta ca In fig. ~ i ~ i I Capitolul I . " II 0 = c(sinh 2 -sinh~) c c Din sistemul (64) rezulta. (66) x2 = TH q Utilizand IJ I[_q l~' (t +h 2TH )]2 + ~I-h qx TH + . sunt: mare care caracterizeaza situatia lantului intins.D 1 ==F.xl calculate cu relatiile (66).JTh2 =2csmh-=2-sm . F/ - . fig.34 (b).h __ 2T H q 2T H (I+h)) este necesara analiza dinarnicii ansamblului format din nava si instalatia de ancorare. compo- Fig.4. fiecare linie X2 . care actioneaza corpului I. redus. pp - asupra . nava ancorata cu 0 singura linie de se face cu doua ancore. 1.37 Modelarea dinarnica a ansamblului nava. dupa transformari simple: .lnstalatia de ancorare 41 .s: (t + ~ 2TH lj e. x TH 12 h2 2c q 'h~ 2 TH (65) jl 11 XO=TH1JI[_q q l~ (I+h)]2+I+h 1.cosh h = yo . pentru punctele careprin punctele 0 si 2 nentele verticale 0 si 2 date de abscisele xo .5 SOLICITARlLE DINAMICE INTRODUSE DE UNlADE ANCORARE DATORATE FORTELOR INTRODUSE DE VALURI I = 102 = 112 . 1. iar efeclul acestor forte este F/. putandu-se detennina fortele In linia de ancorare In vederea dimensionarii acesteia.geamandura de ancorare Se fac notatiile: P. intrucat fortele hidrodinamice care se transmit lantului cornplica modelul matematic de calcul. respectiv 2. .34( b) Y = -cos. In calcule s-a neglijat influenta curentului asupra Iantului. cand nava se ancoreaza prin intennediul unei geamanduri. 1. P/. pentru a stabili amplitudinea oscilatiilor In jurul pozitiei de echilibru date de fortele exterioare statice sub actiunea valurilor. 1.:7!!p? ". Cunoscand tensiunea totals in si componenta orizontala se calculcaza imediat: TH aceeasi pe toata lungimea lantului.TL T2V = JT} - TA (68) .instalatie de ancorare. componentele stat ice orizonlale ale fortelor exterioare asupra corpului I. determina tensiunile din Ian]. componentele dinamice introduse de valuri respectiv 2. se va considera eel mai general caz.

esu aceeasi pulsatie eu una din pulsatiile proprii ale sistemului nava.alm2 + imb1) ( 74) + imb) + kl .-)+k2s2 = = -alm2 P1k. care reprezinta constantele elastice ale legaturilor obtinure in urma liniarizarii dependentei intre x ~i TI (relatia 60') pentru lanturi libere. 2 Modulul expresiilor complexe (73) da ampIitudinea raspunsului sistemului la sernnalul de intrare. . s2 - P1k) {.. cand fortele perturbatoare . sau se pot utiliza metode frecventiale care dau rezolyari imediate'£onsideraml-ln--sistemti!-din-fig:-l. 2 .S2) = l'! { a2 2 + b2 2 + k..sii fie zero. Componentele statice ale fortelor exterioare se vor considera \a calcu 1ul fortelor si deplasarilor statice. s (71) Neglijand amortizarea. s b. Sistemul de ecuatii diferentiale (7l) poate fi abordat direct.sinCtJt (cu AI"'I) din expresia atenuarii (72) rezulta si aplicand metodele frecventiale pentru SI ~i S1 expresiile: SI = din teoria sistemelor. fadi gearnanduri sistemele (73) ~i (74) se transforms punand xr=O. ~ia amplitudinilor fortelor din lanturi.+ k2 k 2. 1. Considerand' pulsatiile proprii ale fiecarui corp care fom1eaza sistemul din fig.) +imbl +kl -a2m2 +. in cazul solicitarii eu forte constante sau variabile.k2 + P2k2 . Ecuatiileechilibrului sunt: dinamie pentru corpurile 1 ~i 2 T23= k.amplitudinea s 1 a oscilatiilor navel in jurul pozitiei de echilibru este sub 0 valoare considerata admisibila.kr 1 .J iV (k. +k2)-kf a'SI + + kl(sj .~ -:./(J)bz +k. Analiza instalatiei de ancorare in conditiile solicitarilor dinamiee date de valuri permite stabilirea comportarii navei la rezonanta. 3 . i . (70) vor da amplitudinile deplasarilor oscilante provocate de va Juri (71) $i amplitudinile fortelor dinamice din lan].forta Tn din lcgatura elastica dintre nava ~i geamandura de ancorare nu depaseste valoarea admisa. rezulta cele doua puls~~ii proprii ale sisternului: = . ceea ce reduce problema la cazuJ unui sistem elastic eu 0 singura masa.'. + k'l . prin considerarea primilor doi termeni ai dezvoltarii in serie Taylor in jurul punctelor x = X2 si x a functiilor (60') ~i respectiv (65). Fortele din legaturi se calculeaza eu relajiile: Pe baza datelor obtinute se poate face 0 analiza completa a comportiiri i instaladei de ancorare care este fejrffialii din doua corpuri. reducandu-se la 0 ecuatie de ordinul patru care se poate rezolva numeric. (I)r --- k. az=O.-) _ \S. geamandura.:.echilibru. iar argumentul expresiilor defineste defazajul raspunsului fatii de semnalul de intrare.31 un semnal de intrare de forma = mIl k .._ k "12 j r: . care se suprapun deplasarilor ~i fortelor statice.atliJ2 + iliJbl + k. Pentru instalatii de ancorare simple.Qlm2 + imb2 + k2 + P2kl (.a2CtJ2 + itp~+ kl + k2 . cele doua free vente proprii se determine din condi~a ea numitorul relatiilor' (7'3)..'-- - . eu legatura sa elastica: Se considers cii aneorarea dinarnica este corespunzatoare numai dacii se indeplinesc urmatoarele conditii: 1 . iar cornponentele dinamiee din relatiile (69).Instalatia de ancorare 43 elastice ale legaturilor se caracterizeaza prin kl respectiv k2.a2m~ . xdt) = A.37. pd(-alm2 +iliJbl a2m2+ iiVb2 + kl + k2) + P2kl +i~ +kl +kIX-a2m2 +k2)-kr (73) 82 = -k.s. b1=(). in scopul calculului amplitudinii deplasarii plutitorilor fala de pozilia de .forta T2J intre geamandura de ancorare ~i fund nu depaseste valoarea admisa. lantori. (76) ~~ iV.. respectiv (65) pentru lantul intins. r. Datele obtinute din aceasta analiza pot fi utilizate de proiectant pentru aprecierea perfcarmanlelor instaiatiei de ancorare sau pentru a se modi fica elernentele instalatiei sail schema de ancorare pentru a se evita rezonanta. ml=V~ ~2 (75) ~ieonsiderand di CtJII«m/. m] =V..(S2 ~ 81) + k2S2 = P2 .: ~ 42 Proprietatile Instalatii navale de punte Capitolul I . :.

1(b). se realizeaza aducandu-sc nava cu pupa catre cheu. asigurandu-se astfel 0 legare solida. astfel incat operatia se desfasoare in deplina siguranta. 2. la acostarea cu pupa nava se fixeaza cu prova In ancora.1 (b). Instalatia de acostare cuprinde un ansamblu de dotari care serveste la fixarea -navei de cheu. Acest tip de acostare se foloseste mai ales la navele mici ~i care in plus nu Incarca sau descarca. atat lateral a.parame longitudinale pupa. Dupa legare. Este mai dificila dedit cea laterala. 2. nava se leaga de mal eu ajutorul parameter longitudinale pupa I si 2.. 7 .1 (a). .1 CONSIDERATII GENERALE <'. prezentand ins~ avantajul ocuparii unui spatiu minim la dana. cat si longitudinala (eu pupa sau cu prova) sau Ia docuri speciale. de diverse constructii plutitoare sau hidrotehnice. care se leaga Fig.pararna travers prova. Intre bordajul navel si cheu se dispun e1emente de protectie.2 sunt prezentate diverse variante de aeostare.eu pupa. 2. Dupa apropierea pupei. a pararnei travers pupa 3 si a springului pupa 4. fig. Dad la acostarea laterala manevra cu aneora nu este obligatorie. 6spring prova. nava se trage spre cheu cu ajutorul tamburilor de rnanevra ai vinciului de ancora prova. fig. In apropierea locului de acostare rnasinile principale se pun usor inapoi.descarcare. In momentul in care nava este apropiata de cheu.1(b) Aeostare eu pupaj longitudinala) Acostarea cu pupa.Instalatia de acostare-Iegare 45 INSTALATIIDE . In afara aeestor legaturi. In conditiile stationarii navei pentru operatiuni diverse (incarcare .~ de babalele malului. de altii nava. .1 (a). 2 -Iongitudi nala prova t 2. mai ales In conditiile existentei unor curenti mari. -------·---------- Capitolul 2 . Cand distanta de la nava la mal permitc aruncarea bandulei. -- rI ~ -----------------w . Prezinta totusi dezavantajul cii nava ocupa mult spatiu la cheu.la docuri speciale (In cazul ferryboat-urilor sau a nave/or roll-on roll-off). ACOSTARELEGARE 2 Consideratii generale Elementele instalatiei de acostare Calculul instalatiei de acostare Calculul mecanismelor instalatiilor de ancorare-acostare Calculul instalatiei de legare I . reparatii etc. Acostarea laterala este eea mai des utilizata deoarece ea deschide un front larg de lucru instalatiilor de incarcare si descarcare ale navei sau ale portului. nava se aduee si eu pupa catre mal.pariima tra:v~rspupa. 3 .). . 2. fig. Nava vine catre locul de acostare sub un unghi anumit si cu 0 viteza suficient de mica. se trimit din prova . In final. 2.2 ELEMENTELE INSTALATIEI DE ACOSTARE lnstala\iile de acostare cuprind: elemente flexibile pentru manevra ~i legare. de la nava se rnai trimit catre cheu parfimele travers 5.. capetele paramelor de la bord se leaga de babalele instalatiei de acostare.1(a) Acostare laterals 1.2 . 5 -travers centru.. 4 . navei pe cheu pararnele Iongirudinala prova 8 si springul prova 6. sa 2. 2. In general. 8 :i- Fig. ea facandu-se numai atunei cand spatiul de acostare este limitat sau in conditiile unor zone in care este vant de intensitate mare. fig. 2.spring pupa. sunt posibile urmatoarele tipuri de acostari: -Iaterale la cheu.---------_ . lucru care poate deveni esential in conditiile unor porturi eu un trafie mare de rnarfuri. In fig. folosindu-se rnecanismul instalatiei din pupa.

utilizarea lor excluzand posibilitatea aparitiei scanteilor.sa aibii 0 bunii elasticitate care sa asigure protejarea mecanismelor ~ia elemenielor instalatiei de acostare. 2.sa fie rezistente la actiunea coroziva a apei de mare ~i la actiunea razelor solare.2. 2. tamburi de parame.3 (a). -in cruce. (d).-. (b). se folosesc mai ales la navelede tip petrolier(in special la cele care Iransporta produse usoare). Din acest motiv. . de procedeul de executie.~ (II) (II) ~ . (h). fig.simple. kapron sau propilen. avand rolul dea dirija cablul catre punctul deJegarura de pe mal. mecanismele instalatiei de acostare.tumate. 2. . . de asemenea. precurn si pentru impiedicarea.incastrate in punte.3: .3 (h). . Pot fi cu. (b). prezinta avantajul ca datorita structurii fibrelor din care sunt confectionate.v. in corespondenta babalelor. ~AV4/ (t)<-'Ki:~ 'Jf: (c) (g)~. proprietati elastice bune. 2. .3 (a).Instalatia de acostare-legare . fig. parame vegetale Ii parame din fibre sintetice.2. fig..sa aibii greuts]] ~i gabarite mici.din punct de vedere al prinderii de puntea navei:. In general se folosesc eabluri metalice. Paramele vegetale au 0 rezistenta mecanica mai mica dedit a celor metalice. amortizori ~i brauri de acostare. sau lara inima vegetala. Au. .din PUIlCtde vedereconstructiv: Babalele se amplaseaza pe punteaprincipala sau pe puntea teuga. fig.(d). (d). Elementelor flexibile li se impun 0 serie de conditiuni pe care trcbuic sa le indeplineasca ~i care sunt determinate de necesitatea realizarii un or manevre sigure ~i simple: . 2. . Functie de forma lor.~. se prevad intaiituri suplimentare pentru osatana care sa preia eforturile ce apar in liniile de acostare. Pararnele vegetale sunt confectionate din canepa.sudate. fig. • din punet de vedere al tehnologiei de executie: . fig. Paramele din fibre sintetice sunt confectionate din fibre de nailon. Sunt caraclerizate printr-o buna elasticitate. 2. aJunecirii paramei.3 (a).Isomare) dispuse pe parapet. 2. fixarea babalelor de punte nu se face direct (ea in cazul restului de nave). stope pentru cabluri. nu sunt expuse deteriorarii rap ide la lucrul in atmosfera. (g). (e). se pot clasifica dupa urmatoarele criterii. fig. 2. La navele de tip petrolier.cu placa de baza sudata de punte. .duble in cruce. . Sub punk.. (e). urechi si role de ghidare. 2. . .46 Instalatii navale de punte Capitolui 2 . (a) (e) 47 babale.sa fie rezistente la uzura. cu rezistente de pana la 1600 N/mm. ci prin mtermediut unor postamenti care trebuie sa Ie asigure 0 inaltime de minimum 300 m.3 (c). Cablurile metalice sunt confecponate din toroane de sarma de otel cu nichel. . (h).:r: 1 in Wi (i) Fig. (f). 2. Cablurile rara inima vegetala sunt mai putin e1astice ~i au 0 rezistenta rnai mica. de materialul din care sunt confectionate..dubIe. sizal sau Manilla. majoritatea babalelor se prevad eu limitatoare (urneri) pentru lirnitarea superioara a infasurarii. in scopul manipularii eomode. 2.-.3 (b). lucru care Ie face utilizabile eu bune rezultate la acostarea in conditiile unor zone cu vaJuri. nari de parapet.1ELEMENTE FLEXIBILE PENTRU MANEVRA ~I LEGARE Elernentele flexibile asigura legatura navei (prin inlermediul restului elementelor instalatiei de aeostare) eu malul. Pentru limitarea momcntului incovoietor din coloane. fig.3 (g). fiind earaeterizate de 0 rezistenta mecanica buna. Fata de cele vegetale.3 (b).2 BABALE Sunt elemente ale instalatiei de acosrare care servesc la prinderea paramelor pe navii sau pe cheu. Legarea pararnei de baba se face prin voltarea In opt.rn deasepra puntii.· . . in plus folosirea lor indelungata In conditii de soare sau umezeala poate produce deteriorarea lor. (f). (c). ] L. fig.2 Variante de acostare 2.

4 (b). .2. . fig. Ureehile inchise cu balama sunt: eu role.\ nava la cheu. 2. ~' ~ . iit··:· .4 (e). Fig.3 URECHI SI ROLE DE GHIDARE Au rolul de a ghida si schimba directia pararnelor de legare care pleaca de la . inchise.4 Urechi de ghidare . eu patru role. fig.3 Variante constructive de babale ~ 1r7>. fig. falii de cele tara role la care freearea paramei este de alunecare.. eu doua. in timp ee urechi1e . (e). Fig. din punct de vedere eonstruetiv. Au forme special definite. I ~:!. a balustradelor precurn si a pararnelor de legare. (h) Fig.de ghidare eu trei si palm role se utilizeaza la directionarea a doua parame. I #(f) I .4 (e). I tara role.: ~. Urechile eu role orizontale se folosesc . (c). Urechile de ghidare ell una si doua role servese la ghidarea unei singure parame. 2.(~ . . fie in nise ale acestuia. fig.J7J'lVk f*-)£~~~1' (b) (d) '~_ Clasificare: a. Urechile inchise pot fi eu rolede ghidare sau cu balama.role. 2.4 (a). Cele eu role vertieale pot fi: eu 0 rola.Instalatia de acostare-legare 49 pot fi: 2. Ureehile desehise. 2.. . fig. tara role. . . 2. asa incat unghiul paramelor care merg la role sa fie de maximum 6° in plan vertical. ~ :') ~ eu dona role vertieale ~i dona orizontale. ~ . e) . oblice (pot fi pe dreapta sau pe stanga). i: (d) . fig. eu $ ~ • __ 1 .4 (d). 2.4 (a). (b) (c) dupa forma deschise. 2.' :.: . ureehile inchise role se eonstruiese in doua variante: : eu doua role vertieale ~i una orizontala.5 Role de ghidare Ureehile eu role prezinta avantajul unci frecari de rostogolire. §\(a) ~m ({ tiL(C)$ 'j\ II . ___ I. 2. 2. Urechile de ghidare se monteaza fie pe parapet..: I W (e) I ~ it (b) . (d).. 2. fig. In scopul de a evita deteriorarea parapetilor. . 2. Cele tara role pot fi: drepte. fig. De obieei.4 (a). eu trei role.. eu role verticale.i' 'iii 48 Instalatii navale de punte Capitolul 2 .~. .4 (b).' .

•.2. gudronata. In partea lor interioara (dinspre planul diametral al nave i). Tranchetii sunt.. suspendati pe bordaje eu ajutorul unor lanturi. eu strangerea eablului prin doua pene conice. ins a se deterinrea2ii repede. 2. Pentru protectia corpului navei se folosesc 6 serie de rnijloace speeifice. fie din Iernn. baloallele de acostare pneurnatice sunt inlocuite cu anvelope auto uzate. Baloanele pneurnatice sunt constituite din camere de panza cauciucata. Au 0 constructie turnata. niste stalpi de lermn de esente tari. _. Fig. pentru pastrare se folosese platfonne din lemn. in fapt. fig. cabluri sau parame...7 Stopa-cu'pene. pot avea uneori manere pentru fix area cablului sau a paramei vegetale.7. fig. Rolele de ghidare se pot monta pe nava fie singulare. In aeeste conditii cele mai bune brauri de aeostare sunt cele din cauciuc. ~- . De multe ori. . Narile de parapet au. asa cum s-a ariitat. fig. servesc aceluiasi scop pentru care sunt destinate ~i urechile de ghidare. indeosebi pentru cele de: origine vegetala ~i de diametre relativ mici. fig. 2. 2. .. Fig.6.lnstalatia de acostare-legare 51 2.6 T AMBURI DE PARAME. fig. sau eu motoare Mijloacele de protectie temporare se monteaza pe partile expuse ale riavei numai in timpul operatiilor de acostare. pe baba. ~ . .uu realizeaza 0 amortizare pro priu-zisa ci numai 0 distribuire ra eforturilor ~piiMe in timpul ciocnirii. prezennnd fata de acestea avantajul unor greutali mai mici.. pentrU paramele nemetalice. . fig.4(b). 2. sau pe postamenti (colonete).50 Instalatii navale de punte indeosebi la nave care acosteaza la cheiuri inalte sau care se leagii la nave cu inlil!imi de constructie mici si cand parama este lnclinata in plan vertical. Ca rnijloace temporare de protectie se folose. - Capitolul 2 . Mijloacele protectie permanente sunt constituite din briurile de acostare. putandf previizute cu un brat superior sau inferior. Rolele de ghidare.6 Nara de parapet Fig. tamburelesunt previizute eUdispozitive mecanice de fiiinare a miscarii precum si' de blocare in poziaa. 2. 2. . 2.4 NARI DE PARAPET Au rolul de a schimbadirectia cablului de legare intre babaua de la bord ~i puncrul de legare de pe mal.\0.. fig.8.2.. ". la vitezli mica. fixarea lor de parapet tacandu-se prin sudura sau prin nituire. conice.. totusi in timpul efectuarii ei pot aparea socuri datoriHi carora corpul navei se poate defonna. Zonele cele mai expuse deformarii sunt in general bordajele. Dintre variantele constructive eel mai des intalnite sunt: eu falci si surub. La ambele tipuri de stope fixarea pariimei se face prin strangerea' eablului fie intre falci. 2.5.8 Stopa eu falcii ~isurub 2.4(a).e. in. Brsurile de acostare metalice. aceste platforme au lncelJUt sa fie folosite totmai rar. pneumatice portative 1n cazul celor de gabarite mari. preluarea tensiunii din cablu in timpul dit acesta este trecut de pe tamburul mecanismului instalatiei de ancorare . -» -. .2. 2.10 Plalforula " ~ de lemn 2.'" . (e) pentru a impiedica caderea paramei cand aceasta se slabeste.sc tranchetii de acostare ~i baloanele de acostare. Datoritii spa\iului mare pe care it ocupa la bord.: de Fig.. Aceste brauri sunt confectionat. arunci cand au dimensiuni mid. in1bJilcate ill anvelope din cauciuc ~i urnflate la 0 presiune de pana la I atm. .4( c).9 Servesc la depozitarea pararnelor metal ice ~i vegetale la bordul navel. 2. de pastrare. Braurile din lernn realizeaza ·d buna amortizare.'" Chiar daca acostarea este 0 manevra care se desfasoara.acostare. forma din figura 2. Actionarea acestor tarnbure se poate face fie manual.5 STOPE PENTRU CABLURI Stopele pentru cabluri au rolui de it prelua momentan fortele din pa~iimii. tbata:' structura bordajului.2. 2.' . in general. care pot fi permsnente sau temporare. 2. in vederea asiguriirii posibilitalii manipularii capatului liber. 2.. fie in grupuri de cate doua sautrei. 2. fig. Baloanele de acostare pot fi obisnuite sau pneumatice. Stopelepentru parame asigura deci. fi e intre penele conice. suspendate pe bordaj ell lanluti sau parsme. fie din tabla sudata.7 AMORTIZORI ~I BRAURI DE ACOSTARE c-. care sunt folosite in special la navele rnici si de tip fluvial.. Cele obisnuite sunt formate din sad de vela umpluti cu pluta si protejati la exterior cu 0 lesiitura salida de ciinepa.•. cu sau flirli ciiptu~eala exterioars cauciucat1i. Se pot dispune pe punte.9 Tamburi de pararne Fig. dispozitivele lucrand prin frecare. In general.

~. 2. 2. fie eu ajutorul unor vinciuri spe·ciale.{! Ii :~ " (0) tl( Fig. 3.arbore motor.:.2 3 [] I(tm pm' 4 1 Fig. \3.14.12 Brauri de acostare (a) brau de acostare din lemn. intre niste limite' anterior precizate.i ' · . fie (mai rar) eu abur. definita prin nonnele de registru Elementele precizate pentru 0 anurnita caracteristica de dotare sunt considerate ca dotari mini me. fig. vinciurile de acostare pot exista si In varianta eu tambur ampJasat la distanta fata deviuci. 1.8 MECANISMELE INST ALATJEI DE ACOSTARE -:'.i I i~l!i. Cele cu actionare electrica pot avea motorul montat fie pe punte. mt-f Fig.15 este prezentata schema bloc a unui vinci automat de acostare.tambur principal. ' ' 6 .Instalatia de acostare-legare -. Pot fi actionate fie cu motoare electriee. :jl. In conditiile descarcarii rapide a navelor (caz des intalnit mai ales la petroliere ~j rnineraliere).'. deja prezentate. Potrivit metodei statistice. fig. intiilnita la vinciuriJe de ancorare.' .!HiU. 5. In pupa. 2· reductor.: j~ ii' 52 Instalatii navale de punte ili 1 Capitolul Z . in prova navei.(d) brauri de acostare din tabla sudata. se foloseste fie mecanismul instalatiei de ancorare pupa (dad exists). 4.: !!:~! }r. 2.2. fie un eabestan de acostare separat. TraductoruJ de forta. comun cu eel al instalatiei de ancorare.13 Vinci de acostare simplu I· tambur.~ ~=~ \5 Fig. eu deosebirea ea aces tea nu mai au In cornponenta barbotina. fie chiar In interiorul tamburuJui " (cabestane capsulate).---- 53 . fie sub punte. (b). daca aeestea nu sunt prea solicitate.'.cuplaj cu gheare 2. In reduetor sau In motor. 2.1m 'I' Vinciurile normale se asearnana foarte mult ell vinciurile instalatiei de ancorare. compare forta la iesirea din vinci cu forta prescrisa si daca apar diferente se transmite cornanda motorului pentru infasurareasau desfasurarea tarnburului. apare neeesitatea dotarii instalatiei eu vinciuri automate. stabilirea elementelor instalatiei de acostare se face pe baza caracteristicii de dotare. La partea centrals.- Mecanismele instalatiei de acostare sunt reprezentate din vinciuri si cabestane. La fel ca ~iin cazul vinciurilor instalatiei de ancorare. Vinciurile de aeostare sunt de doua tipuri: normale si automate. care permit scurtarea sau Jungirea paramei l mentinand 0 tensiune constants In aceasta. uzual. Vinciurile automate se caracterizeaza prin aceea ca rnentin tensiunea dinpariima aproximativ constants.11 Baloane de acostare (0) (b) (e) (d) ~ . mecanismul instalatiei de aeostare este. In figura 2. cand variatia pcscajului in timp este foarte rapida.14 Vinci de acostare cu tamburi arnplasati la distants 2. 6.3 CALCULUL INSTALATIEIDE ACOSTARE Calculul se poate face prin doua metode: metoda statistica. 2. metoda determinists. manevrele pararnelor de legare se pot face fie eu ajutorul tamburelor vinciurilor instalatiei de incarcare-descarcare. .frana. Daca se pune jii!!!::ij:j:'. 2. (c) brau de acostare din cauciuc. care poate fi montat pe cablu. Cabestanele de acostare sunt asernanatoare cu cele de ancorare.

. Uzual. vinciurile de ancorare trebuie sa realizeze manevra liniilor de ancorare eu urmatoarele viteze: .Tpv) (81) FoJ1ade rupere din pariima va fi: T.Instalatia de acostare-Iegare . cand vantul bate travers cu viteza v•. de: F v=t PCv v~ Av (77) unde A. corespunzatoare legaturilor din pupa ~irespeetiv din prova. Uzual. = (0. care realizeaza apropierea navei de mal eu viteza v data de viteza de virare.. se considers nava intr-o situatie de aeostare dintre cele mai dezavantajoase. 2.. .sa realizeze tragerea navel pe lant.. sa permits fundarisirea gravitationala. la taria vantului de 6°B. v. se pot determlna tensiunile din parame Tpp si Tp•.~. Valoarea ei este d~tli. Mai departe. . In parame apar fortele Tpp si Tp. t J 54 lnstalatii navale de punte Capitolul 2 ..sa preia fonele care solicita nava In faza de acostarc (Ia apropierea de chell). forta de inertie se calculeaza ell relatia: Vinciurile instalatiei de ancorare trebuie sa indeplineascii conditiile: .ies din prevederile registrelor de clasificatie. Forta data de vantfse presupune ca acponeaza 1n centrul suprafetei velice. . care considera la valoarea m. Nava se presupune legata de chei cu parame prin mecanismele instalatiei de aeostare. sepeate v a=t .. Avdnd acum aceste forte cunoscute.15 Schema cinematics a unui vinci automat actionat eu aburi .. este masa navei. in eazul tragerii eablului sub sarcina.. 2. forta data de van! F•. iar v. in acest caz. determinists). 2. +m.8 .30) mlmin ~i de panii la 12 m/min. Vinciurile care lucreaza eu doua linii de ancorare trebuie sa realizeze smulge rea succesivii a ancorelor ~i ridicarea lor simultana de la jurnatatea adancimii de aneorare.sa realizeze ridicarea unei aneore de la adancimea de aac orare fa-post.. ma este rnasa de apa aditionala antrenata de nava. este aria planului de deriva alnavei. Tensiunea la care se face calculul paramei este: T=max(Tpp. Fi= (M. . Fig. atunei aeesta se face analitic (prin metoda. 200) see.. Din punct dt')ledere cinematic. in care teste timpul de apropiere apreciat la valoarea t = (90 .10 mlrnin pentru ridicarea ancorei la post. I) Mn• iar a reprezinta acceleratia navei.12) mlmin.22) rrJs. . reprezinta viteza medie pentru 0 anumita tiicie a vantului.. \I = (8. la care se proiecteazii instalatia...:i~'" ~5 problema calculului instalatiei de acostare la nave care. Porta hidrodinamica data de curent'este: FII=t p c.sa realizeze tragerea cablului rara sarcina ell 0 viteza de pam la (25 .=c T 5 (82) unde c este un coeficient de siguranl/i la rupere. Vv = (20 . C. '(80) forts de inertie Fj. . egal cu 90°. iar A. rezultii ea vinciurile de ancora trebuie sa aiba minimum doua trepte de viteza. Date fiind aceste conditii cinematice. S.4 CALCULUL MECANISMELOR INST ALATIILOR ANCORARE-ACOSTARE 7 '/ DE Fig. Cu forta de rupere data de relatia (82) se poate alege din STAS diarnetrul d aJ pararnei.sa bloeheze linia de aneorare in perioada stationarii navei 111 aneorii. Vinciurile insralatiei de aeostare trebuie sa indeplineasca conditiile: . v2 Ae (78) in care C( este coeficientul hidrodinamic al fortei date de curent considerate pentru unghiul a = 90° (c<!': 0. de greutate al navei~!'f~hde se aproximeaza cii actioneazasi componenta hidrodinamicii.)a (79) unde M. departeze nava de chei. .16 Schema fortelor care soli. Nava este solicitata de urmatoarele forte: forta Fhdatii de rezistenta hidrodinamicii. - . iar v este viteza de apropiere de cheu exprirnata in rrJs.» :~ - ~ L. este aria velica.sa realizeze smulgerea unei ancore.8). recomandata de registre. .. Uzual. ... este coeficientul aerodinamic al suprafetei velice luat pentru un unghi /J deincidenta.~ instalatia de acostare Forta de inertie actioneaza in centrul.. 2) rnlmin pentru introducerea ancorei in nara.~i tinde sa. v este viteza de apropiere a navei de cheu exprimata in m/s.sa permits filarea sau tragerea paramei pentru efectuarea acostiirii.(1 . c = 4 . .

iar v.87 kn(kQ sau Tb.. Daca se depaseste lungimea reglata] pentru filare.scaderea tensiuuii trebuie sa recupereze parama. /11 -Iungimea lantului asezat pe fund. Pentru j calcul se considera regimurile functionale ale vinciurilor In timpul manevrei de! desprindere a navei din punctul de ancorare.1 / I / / / considera corespunzator tariei 6° Beaufort. Regimul II Este un regim tranzitoriu in care valoareatensiunii micsorarea Iungimii lantului..este regimul de tragere a navei. Tensiunea din 1 barbotina are ovaloare maxima.. 2.adancirnea de ancora.f II 1 coeficientul de freeare dintre Ian! ~i fund.••. h . Tiv. iar 2Q reprezinta de fortele de inertie si fOJ1eIeopuse de sol).. In acest regim.17.18 F0I1ele care actioneaza nava -J I I I 1. q . urmatoarele conditii: . vinciul s5 intre] automat in regim de filare. ~ determinata din echilibrul firelor. In acest caz. Tensiunea din barbotina creste paua in momentul smulgerii ancorei.lungimea maxima filata de vinci in regim automat trebuie sa set Iimiteze la 0 valoare dinainte stabilita ~i reglata. suplirnentar. 87(kQ + mfq)+ O. transmiterii unui semnal ciitre comanda navei. Tbl.greutatea ancorei. tensiunea la barbotina creste. .este un regim dinamic care defineste smulgerea ancorei.incepe in momentul cand nava se afla in pozitia in care lantul este tangent Ia punctul de ancorare. . Q .+Vv . calculata cu relatia: 1. iar eomponenta hidrodinamica data este de viteza v. c ancorei.coeficientul de tinere al ancorei.mms ==&&4_ : iAWAa:.Ddiiilt I· . in aceasta situatie. este viteza curentuIui. eele trei fOI1e ale mediului actioneaza pe aceeasi directie si fac un unghi de 200-30°cu planul diametral.[O.. putand fi . 15_! 56 Instalaiii navale de punte Capitolul 2 . Pentru calculul Iui R. k. 2. -Regimul II . viteza de virare a lantului. se accepts ca mecanismele ii ~ este:~ sunt~! unde v. forta din Ian] seade !iniar. tensiunea la barbotina este constanta. IV [[J Regimull Tbl =0.87 (kQ + mfq)= R.este regimul care corespunde situatiei de dupa smuIgerea ancorei.~ la cresterea tensiunii In cablu peste valoarea prescrisa.. = k. Pentru caiculul vinciului.ill (85) Fig. solicitate Ia fOI1e rnai mici dedit fortele pe care le pot suporta liniile de ancorare. ij RegimulllI Tensiunea corespunzatoare TbIll=kll(TbJ unde fazei de smulgere este datade relatia: (86) 0 apreciere 1~ Q este greutatea smulgere (cumuleaza +2Q+Q)O.87qh] unde: 0. sua W . R se apreciaza diferit rala de calculul liniei de ancorare. rezistenta R care se transmite navei de mediu. ..11 II - Pentru vinciurile care manevreaza doua linii de ancorare.. In general.datorita fortelor de inertie.la. . = coeficient ce ~ne cant de frecarea din nara. T2 = TZH +TZv In care TI• = q (101 +i ll).if Fig. forta vantului se (84) + mfq+qh) (83) II ~ -<Fw ~I I I I ..greutatea pernetru Iiniar a lantului. incarcarii acestora. Ea se poate calcula eu relatia: 2 :2 . h .87 l~h (87) Regimul IV . vinciul trebuie sa se blocheze automat si In acelasi timp sa aiba posibilitatea.87 statistica a fortelor Regimul III . 2' din barbotina Tbn creste cu :li'l Regimul I . datorita fortelor de dislocare a ghearelor din fund si.Instalatia de acostare-legare 57 La vinciurile automate se impun. .17 Regirnurile de caleul 31 mecanismelor instala tiei de ancorare-acostare Prima etapa aceea a determinarii a calcuJului mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare. T/b Till. 2.' Smulgerea se produce datorita inertiei navei aflata in rniscare si datorita acceleratiei pel care 0 capata ancora $i lantul cand Incepe rniscarea acestora pe verticala. iar fortele din barbotina pot fi calculate pentru fiecare regim de funC\ionare. in aceasta faza. se rnai considera $i regimul de ridicare al ambelor ancore sirnultande la jumatatea adancimii maxirne de ancorare: . Duratele fiecarui regim sunt: T/. Dupa smulgere. Regimul IV Tb IV = kn (Q + ql)O. ~: V=V(. fig. Vinciul recupereaza lantul ~ preia] .

caz care poate apare accidental cand se scapa la ~! apa toata lungimea lantului. Pe latura barbotinei trebuie sii se dispuna un pas de Ian] p= Db sin 36°.87 k n (Q + q1max) (89) este turatia barbotinei exprimatii in rot/min.. unde p = 8d . vinciul neputand-orecupera. . TblJJ. Se realizeazii In acest mod legatura intre barbotina §i lantul cinematic al vinciului pe traseul figurat pe schema cu linie intrerupta.. 1l'=_V_ T! Fig.J.20 Schema .Prinurmare: (91) Db= 13.. rezulta foarte mari ~i conduc la supradimensionarea vinciului de ancora. + dp Rapoartele de transmitere il si ii aletreptelor (95) care cupleaza barbotina . 2. 8)dp ./' rrr . •••• 'l8l'r81 Cu diametrul barbotinei dat de relatia (91) si eu turatia calculata cu vinciul de ancorii procedandu-se ca Ia reduetoare. 2. se calculeaza turatia tamb urului. Fig.._ .cupJa Dc [rpm] iar D. =( 5 .. fortele Tby.. lib =~ J( Db [rot/ruin] La navele rnari.. este dat de relatia: (94). Aceasta se stabileste la valoarea: Tbmax = max(Tbl. = D. 19. si tamburul sunt: (96) n" . Tbv) (90) (a) (b) Se considers apoi schema de mecanism din figura 2. Tb/V. Virarea ancorei se face prin antrenarea barbotinei B.=Ilb nm unde n". .fdina .. Asrfel: d . este turatia motorului de antrenare a vinciului. datorita greutatilor rnari ale liniilor de ancorare. TbIJ. =(l5 . '::1 I .. impusa prin prescriptiile de registru.22)dp (93a) (93b) Functie de diametrele tamburului ~i paramei.=nstalatia de acostare-Iegare 59 --------------------------------------------------------(88) In care rib v = IZ' Db 'lIb [rn/mrn] In aceste conditii: (92) precum si regimul de functionare corespunzator ridicarii lantului de la 0 adancime care corespunde lungimii maxime ale sale.19 Mecanism barbotinii .. Pentru dimensionarea vinciului instalatiei de ancorare trebuie cunoscuta forta maxima care solicita nava in ancora...~ . rara ca ancora sa atinga fundu!' Tbvl = 0. In acest caz se renun\a la regimul VI.pentru para me vegetale: . D.de ealeul a I diarnetrului barbotinei F= B relatie (92) se calculeaza ~. ! H ~ 1.20(a) sau hexagonala. se adoptii in functie de grosimea pararnei ~i e natura acesteia.6d Turatia barbotinei se determine din conditia realizarii vitezei de virare a ancorei.87 (Q + q hmax ) 2 Instalatii navale de punte Capitolul 2 .r 58 Tbv = 2kn 0. iar daca totusi in exploatare apar situatii in care ancora se lanseaza accidentalla 0 adancime egala cu imax. diametrul D. Puterea mecanismului P. fig.}==Il.. in cazul vinciului de ancora se calculeaza in funcue de momentulla barbotina Mb: _k. Fundarisirea se poate face fie eu vinciul. avand frana F decuplata ~i cupla C cup lata. unde veste viteza de virare exprimata in (mlmm]. 1 .. dupa decuplarea cuplei C.ill .rn . In cazul ramburilor de manevra a iastalatiei de acostare. (ale lanmrilor $i ale ancorelor).pentru parame metalice: D.. Barbotinele vinciurilor de ancorare sunt de forma pentagonala.1')/. 2.. care se ataseazs vinciului de ancora._. ell T s-a sirnbolizat tamburul cu care se face manevra instalatiei de acostare.' . fie gravitational eu ajutorul franei F. se va renunta la linia de ancorare. D.

'j Pentru calculul acestor mecanisme. (101) Pv =M =~ 1000 1] v b 1000 17 v 30 _ 60 vv lll1f D. 1]v este randamentul transmisiei pe lantul cinematic 1 reprezentat In figura 2.reductor. =~+ 10001]v [kW). realizatde campul invartitor al electromotorului echilibreaz~ cuplul Mr. 2. puterea P. Instalatia de acostare-Iegare 61 sb Mb=Tb2 lfllb lIv=-W- If D. Puterea mecanismului la manevra de acostare va fi: M. induce prin lantul cinematic de""hritrena:re. determinate de miirimea navei si de dinamica operatiunilor de lncarcare-descarcare. la care pescajul variaza rapid atat timp cat nava se afla sub operatii. Deoarece forta la barbotina Tb din relatia puterii vinciului. sursa de energie va avea cu posibilitatile constructive de a realiza teosiuni constante multe variante. in acest caz.J... 2. In timpul In care infasurarile motorului electric nu sunt alimentate eu energie. Daca nava se deplaseaza pe verticals datorita modificarii pescajului. este In fapt forta Tblll corespunzatoare regimului III de smulgere.0 (din catalogul motoarelor electrice). cu Tbdat In[N) si V in [m/s) 11. Fig. Cele doua lnfa~uriiri asigurii pentru motor doua regimuri de functionare: a)regim propriu operatiei de acostare. 2. reprezinta in situatia functionarii pe automat.19 cu linie intrerupta. p "1/ raportul de transmitere pentru lantul cinematic . . fie slabirea acestora.. de virare este foarte redusa putere mai mica. vinciuri dintre care mai des intalnite sunt: . (99) iar h. inseamna ca motorul electric adoptat peotru actionare ar trcbui sa lucreze supraincarcat la 0 putere mai mica inainte ~i dupa depasirea I acestei faze. I.: Vinci' electric automat unde: A. motor electric. creste rnornentul rezistent si cablul se desfasoara. Din acest considerent. randarnentul vinciului pe Iantul cinematic de antrenare a barbotinei. pentru motor se va considera puterea P m=max(P"". La vinciurile de acostare grupul BFC (barbotina-frana-cupla) nu mai apare. putandu-se produce fie ruperea legaturilor.22 Vinci electric automat.1 . Cunoscandu-se viteza v.60 Instalatii navale de punte Capitolul 2 . Vinciurile automate eliminii aceste neajunsuri.23.A. fig./Mnom = 1. determinata pe baza relatiei (98). In final. realizandj V. va rezulta la valori foarte mari. in legatura in Iioia de legare.. un moment rezistent la motor M" Cum motorul este alimentat la o tensiuneredusa.40) see la intervale . instalatiile sunt echipate cu vinciuri automate V. Tv PYa = 10001]ac30 1000 'l ac 2.A. rnentinerea tensiunii in parama la 0 valoarel aproximativ constants. _ 11m - al tarnburului c1fplat la vinci este: (103) definirii regimului de lucru.. pot exista n. 0.. 2 .5 .. Invers. se pune problema cand tensiunea In cablu se mentine constants ~i cand viteza v=(O. Fig.2 .tambur Fig. deci ] departarea navei de cheu. = Mm".».' regimului III este de foarte scurta durata. 2.23 Schema de alimentare a circuitu lui de funcrionare in regim automat . rotorul este mentinut blocat printr-o friinii electrornagnetica." unde 'lac este randamentul transmisiei II. fig. cand T scade. Cand tensiunea T din' linia de legare transmisa Ia tambur creste. care se transmite la tambur..21 Instalatie de legare cu vinci automat Alimentarea circuitului de functionare In regim automat se face printr-un releu de Instalatia de legare asigura mentinerea limp in care perioada de alimentare cu energie electrica este lit = (30 . I . 2. se pleaca de la :. La navele mari. impusa de modificarea pescajului in timp: ! . 1 .w ] . 2. (102) In ecuatia de mai sus. . b) regim de functionare automata.:: 5 min. Motarul electric I are 0 constructie specials.de . reprezentat (100) In figura 2. avand doua in~uriiri statorice I si Il. Forta T din linia de legare..:.5 CALCULUL INSTALATIEI DE LEGARE unei pozitii fixe a navel la cheu in timpul operatiilor de incarcare-descarcare. momentul motor M. momentul rezistent scade sub valoarea momentului motor si cablul se infasoara. conditiile de realizare a fortelor T. 3 .5) m/rnin. 2. Cum solicitarea corespunzatoare . tensiunile din j parama se modi fica.19 cu 1 pe lantul cinematic linie punct. P". la tambur si a: vitezei v.21. puterea nominala se calculeaza considerand un coeficient de suprasarcina al motorului I.

<p by-passul se inchide.. Utilizarea variantei cu pornpa cu debit variabi! permite re rnmtarea la by-passu I 5 ~ila distribuitorul 3.t~~ril'~diul colieruJui cu rol de frana 8.I . to .distribuitor principal.franii care blocheazll carcasa mecanismului diferential. debitul pompei 7 fiind diriiat 'in intregirne catre motorul hidraulic (Qt = Qu).satelit. by-passu I se deschide mai mult. PAC= t . este egala eu tensiunea T prescrisa.62 Instalatii navale de punte ~8 Vedere din A 5 3 <I .motor electric.pompa principals. Traduetorul diferential se monteaza 10 lantul cinematic cat mai aproape de tamburul vinciului pe~trU 'a se limita (elimina) histerezisul introdus in sistem prin frecare sijocuri. debitul prin motorul hidraulic fiind Qu=O.. regia I la 0 presiune care eorespunde tetisityiii din cablul vinciului care trebuie mentinuta constants. 2. Dupa acostare ~i legare. se poate face caleulul puterilor vinciului pentru aceste regimuri: automat hidraulic La aceste vinciuri momentul la tambur (deci tensiunea ·din eablu) . = T. Momehtul'M inlrodus in sisterri de tensiunea dinlinia de acostare se regase~te la nivelul franel intr-un moment propottib~i!l M1'. care va produce recuperarea cablului la tambur pana cand'T.dad Te>T.roatii centralii. traductorul inchide contactul Jl comandand desfasurarea paramei. 5'. in.' " Vinci Fig. vezi figura 2. I. iar cinematicaeste determinata de debitul de fluid de pe instalatie. In locul pompei 7 se poate utiliza 0 pompa ell debit variabil. 9 .care ac\ioneaza prin intermediul unui sistem de resoarte 9. ::1 m:m '. 3 . fig. asupta'releelor'lO.sistem mecanic cu resoarte al traductorului de moment.. . II. Acestmecanism diferential este antrenat in miscare pe 0 corcana danturata la interior 3. pompa 7 alimenteaza motorulhidraulic :al vinciului. .daca tensiunea efectiva T.tambw. Curn p. i!I~11 ii :. 0. Fig.2 . 'care comands inta~urarea cablului pe tambur. 2 . Functionarea instalatiei este urrriatoarea: . functionarea instalatiei este realizata prin circuitul 10.se transpune intr-o presiune in circuitul hidraulic.25.' H I . ~o--I~ .25. att:nci P. deei QB = 0.~. 2.tambur.. In practica proiectarii instalatiilor de acostare.circuit de lucruin faza de acostare. L- .circuit de lucru In regim de reglare automata a tensiuni i din parami .>P. 4 . 7 . seade sub valoarea tensiunii T prcscrise.daca tensiunea efectiva din paramii T.brat port-satelit.carcass danturatii la interior.. debitul pompei auxiliare 7 trece In intregime prin by-pass (Ia 0 presiune p.:' '. . 4 .. !.24 Vinci automat cu traductor mecanic I . 8 .. PA = TVA (103) (104) n unde1'" = (8 .distribuitor secundar.nchide" contactul 'f. motorul hidraulic se v~ roti in sens invers sub actiunea tensiunii din cablu. 10'. la care reglajul se face printr-un semnal de presiurre luat din punctul W. 6 .reductor.25 Vinci automat hidraulic 1. presiunea efeetivii va fi ~i ea mai mica dedit presiunea p de lueru la care by-passu] se deschide. ± I 7 w '. lnvers.. QB=QA).motor hidraulic. 9 . 2 . acest caz. daca se urmareste mentinerea tensiunii di parama la 0 valoare constants. Considersndu-se cele doua diagrarne Sankey corespunzatoare celor doufi regimuri de lucru.. 3 . Circuitul are intercalat un by-pass 5.relee pentru cuplarea'electromotorului in lantul cinematic motor de antrenare-tambur se monteaza un thi'~uctor de moment care incorporeeza un mecanism difefential cu 'satelili. 12) m/min. 8 . 6 . . 5· by-pass.] ·kJ - "l~~ l~~Ilt_:.25. Tatirige valoarea minima. fiXatli prin i\l. 2. VA = (0. traduetorul de moment '. . in acest caz Q8 = QA + Qu (motoruJ hidraulic 4 lucreaza ea pompa datorita rotirii lui.lnsta latia de acostare-legare 63 't':i!.reductor.' r :::. 2.5) mlmin. cand tensiunea T atingevaloarea ·ma:xima.¢~~d·tensiune. de pompa principala I din fig... motorul hidraulic este alimentat .pornpa pentru functionarea in regim automat. 7 .. Menpnerea constanta a tensiunii din cablu se face prin rnentinerea constanta a presiunii din circuitul hidraulic. in conditiile acostarii. cauzate de momentul de la tambur produs de tensiunea din cablu. - CapitoJul 2 .

B. Timpul scurs de la bandarea carmei pana la momentul egalarii celor doua unghiuri se noteaza cu (/.. Cu cat diametrul de giratie la 0 nava este mai mic. Problema asiguriirii unei bune rnanevrabilitati este 0 una de maxima irnportanta indeosebi in conditiile actuale ale navigatiei.u· 0 diagramii de acest tip mai poate servi la identificarea coeficientilor A. Caracterizarea manevrabilitatii navei se poate face pe baza unor parametri performanta care se definesc dupii constructia navei: Consideratii generale Clasificarea instalatiilor de 3 Guvemarea navei asigura: de drum. caracterizat prin schimburi rare ale directiei. Se bandeaza la inceput canna cu un unghi Ii = 20° intr-un bordo Se lasa canna Laacest unghi si se urmareste evolutia navei. la /1 secunde de Laprima bandare. viteza unghiulars Scade La Wl. proba in zig-zag.."$••• ---. stabilitatea guvernare Sisteme de comanda a instalatiilor de guvemare Componenta instalatiilor de guvemare Calculul instalatiei de guvemare Sistemele hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvemare Calculul instalatiilor de guvernare activit diametrul de giratie. 0/ corespunziitoare carmei in vitezei tribord Succesiunea bandarea . IJ ·precum ~i a unghiului de deriva maxim !P". canna se bandeaza cu 20° in bordul opus. Continuandu-se scaderea unghiului de banda. cu atat manevrabilitatea este mai buna. 12. se obtine din nou egalarea unghiurilor de banda ~i de deriva ~i se inclina canna cu unghiul Ii in bordul opus. in acest caz. nava are 0 miscare de rotatie stabilizata eu viteza unghiularii WI' Micsorandu-se unghiul de banda pana la 0 valoare 0]. cand datorita cresterii destul de rap ide a numarului de nave. Aceste douii aspecte ale guvernarii determina pentru functionarea instala(iei dona regimuri distincte: regimul de mars.. facute alternativ in cele doua borduri.. trebuic sa se bandeze unghiulare QJ=O._. 3. La unghiul 8max de bandare.1). GUVERNARE regimul de manevra. senalele navigabile siacvatoriile porturilorsunt din ce in ce mai de aglornerate. pe baza raspunsului sistemului la un sernnal exterior.. guvernare este solicitata numai pentru compensareajnstabilitatii de drum. Dupa atingerea punctului A.C care caracterizeaza ecuatia diferentiala (I) a miscarii navei in jurul unei axe verticale. care se caracterizeaza prin schimbarea de drum. Stabilitatea de drum reprezinta proprietatea navei de a-si mentine drumul pe 0 directie irnpusa. Oii rnarimea cercului pe care \I descrie nava cand i se bandeaza canna intr-un bord sau altul (dupa ce rniscarea se stabilizeaza). se va observa ca la 0 = 0 (carma in planul diametral) nava totusi gireaza (QJA"oO).1 CONSIDERATII GENERALE Ad(j) + Bai =CO dt (I) proba in spirals.figura 3. canna In bordul punctelor opus la va loa rea definite prin manevrabilitatea.. INSTALATIA DE . Unghiul de deriva continua sa creases din punctul A pana la 0 valoare ipm«n dupa care seade rapid pana cand in punctul B. Consta in inregistrarea citit la axiometru simultana a unghiului Ii al inclinarii !p. . instalatia de. citit la carmei (unghiul de bandare) si a unghiului de deriva girobusola.. Se bandeaza carma intr-un bord (de ex.. a fortelor propulsive ~i a fortelor de guvemare dupa oj. in tribord) si nava intra in giratie..._. Proba continua prin bandari succesive. . iar manevrabilitatea reprezinta proprietatea navei de a se rnisca sub actiunea fortelor exterioare.- ~------ Capitolul 3 . . Pentru ca giralia sa inceteze. aprecierea manevrabilitalii f'iiciindu-se pe baza timpilor 1/. La un moment dat se constata ca unghiul de banda devine egal cu unghiul de deriva (punctul A ..Instalatia de guvernare tiS anumita traiectorie.

dupa. Aria euprinsii intre eceste doua curhe detenninii posibilitatea instalatici de guvemare de a coreeta stabilitatea de drum. IFS. pal a situata la unghiul ffJ = 0 rp = 1800.. Cele mai des mtalnite profile de canna sunt: NACA: . denumirea bazinului de cercetari NEJ.2 CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE GUVERN~ a) Din punctul de vedere al naturii guvemarii.Dupa forma profilului. t 00 instatajii navale de punte Capitolul 3 . energia consumandu-se numai pentru pozitionarea organului de I~. Nikolai Egoroviei Jukovski. b) guvemiirii: Dupa natura organului de lucru prin care se creeaza fort. forte lor ce se transmit navei in V\lsde~(!n Tendinta navei de a se abate de la drumul impus apare daioritii fortelor exteme introduse de vant ~i valuri si datorita fortelor hidrodinamiee neuniforme care apar pe palele elicei ~and aceasta functioneaza in siajul navei. hidraulice. In sensul ca. Variatia ciclica a rezultantei fortelor hidrodinamiee pe paUl dii' 0 componenta transversals este incarcata mai putin.Instalatia de gUYem are 667 determina curba a. insralatiile de guvemare pot fi: active.ele ~fe Tb 20' eu carme simple.. electrice. 3. deci cu unghiuri de inclinare a carmel mai mari. efeet La instalatiile de guvemare active. Carmele: pasive sunt profile hidrodinamice simetrice. fig. fig. e) Dupa tipul instalatiei de comanda: eu transmisii mecanice. cu actionare electromecanics: eu actionare eleetrohidraulica.NASA). iar a aeelora definite de bandarea in babord determine eurba b. sistemele de guvemartl:~li: in circuit desehis. (actual_~ Bb Fig. supuseacfiurai i cur~~l¥ii rezultat din deplasarea navei. in timp ce la . in circuit inchis. eu jeturi transversale. d) Functie de modul Incare se realizeaza eomanda. cu atat corectarea drumului se face mai greu. Uzual. incarcarea este mai mare.. La instalatiile~P/Msi~j1e. cu duze rotitoare. Fig. 3. eu propulsoare speciale. Institutul de constructii navale al Universitatii _ . fortele necesare guvernarii se obtin prin interactiunea dintre organul de lucru (e~lW~i cureotul apei. sa abatii nava de la directia de mars. din Hamburg.2. trapezoidalii sau orice aWi forma lnscrisa in arhitectura ~ navel. eu cat aceasta arie este mai mare. Din punet de vedere al formei. 3. se deosebesc carme plate ~i carme profilate. ._---_ _ _----- r i L. pana carme i poate I!!l%H fonna dreptunghiularii. 3. electrohidraulic e . Committee for Aeronautics Institut.3.2 Proba in spirala National Advisory . (perpendiculars pe planul diametral) care tinde care trebuie compensat prin inclinarea carmei. eu actionare eu abur. c) Dupa modul de actionare a organului activ: cu actionare manuala.liiil curen!.HIIX 8Th TAG!: Tentralnii Aero-Gidrodinamiceskii Go. cu carme active. pasive. . eu carme speciale.1 Proba In zig-zag co ORb o. din G6ttingen. 3. fortele necesare guvemarii se ob~ Pfjilln propulsoare speciale care implica consurn de energie de la bord.

CC::::::::::. jar acesta. fig. 3. 3. trapezoidal1i. I . compensata. s-a constatat aceasta situatie trebuie sa fie evitata dinl ca urmatoarele doua motive: bandare. iar la partea inferioara In calcaiul etamboului.69 68 I nstalatii navale de punte Capitolul3 . iar carrnelej necompensate momentulla a ape!. care preia si toata greutatea carmei. Carrnele suspend ate sunt fixate de ax.7. prin etambreu ~i lagarele din 1 etambreu. precum si forma profilului laj bordul de fuga. sau printr-o transmisie mecanica de la un motor amplasat in afara safranului. trapezoidala. (d) carma simplex. canna semisuspendata. Din punct de vedere al prinderii de corpul navei. cu arbore de actionare curbal. (e) . se fixeaza de corpul navei. dreptunghiulara. .7. trapezoidal a.4 sunt prezentate prineipale1e profile de carme: a . iveste vreo defectiune la instalatia de guvernare. compensate. 3. dreptunghiulara. necompensat1i. care da moment de giratie.5 Tipuri de carme (a) . (e) . in timp ce partea inferioara ramane libera.profil Go. canna trebuie sa i urmareasca siajul navei pentru a nu anihila irnpingerea elicei.profil TAGI. Carmele compensate au axul deplasat fata de bordul de' atac.profil NACA. Functie de pozitia pe care 0 ocupa axul. carmele pot fi: suspendate . momentul de giratie Mg apare ea 0 suma a momentului dat de forta P ce actioneaza pe safranul carmei si a momentului dat de proiec\ia perpendiculara pe planul cu ax balama (simplex) etambreu. . '" . compensatii. canna suspendata. coaxial eu axul de sprijin. dreptunghiulara. (b) . cu arbore de ac\ionare curbat.1 CARME ACTIVE Sunt carme care au montara In zona bordului de fuga.lnstalaua de guvemare seroisuspendate au partea superioara asemanatoare. Compariind profilele hidrodinamice prezentate. compensata. Carmele simplex au axul d~ rotatie. b . Conform fig. cu arbore de actionare eurbat. pozitia centrului de presiune a apei pe pana carmel variaza cu unghiul decl echilibrul indiferent al carmei nu este recomandabil deoarece. 3. cornpensata. 0 elice actionata de la un motor electric sau hidraulic.rma In figura 3. daca se . carmele pot fi: compensate ~ij necompensate. actionat de masina carmei. a carei directie se poate'jnodifica odata cu rotirea carmei. Carmele simplex mai au un ax. c . exact ca La 'V carmele suspendate. 3.2. (a) (c) (d) aproape de acesta. Carmele diametral al navei: Mg=Mc+Ma Pe de alta (2) parte. obtinandu-se astfel 0 componenta perpendiculara pe plariul diametral. d . care preia fortele hidrodinamice pe canna. (I) _ carma simplex. 3. chiar dad nava stationeaza.profil IFS. canna semisuspendata.4 Profile de ca. fiind fixata de pintenul dirmei. - In figura 35 sunt prezentate principalele tipuri de carme: 3.. Rolul elicei de pe carma este de a crea 0 'impingere TD .6.3 Schema de arnplasare a propulsorului Fig.~ (a) (b) (c) (if) Fig.carma simplex. semisuspendate Ji' (i Fig. fig. se observa ca parametrii care lei diferentiaza sunt: pozitia pe coarda a grosimii rnaxime. carrnelor simple. Compensarea are rolul de a micsoraj arborele carmei prin apropierea pozitiei axului carmei de centrul de presiunel 11 au foarte Teoretic. se poate vorbi de moment nulla arb ore (In cazul cand axul trece prin centrul de presiune). fixat la partea superioara de pupa navei. ca mod de prindere. practic insa. amplasat in interiorul sau In exteriorul safranului.

_..3 CARME SPECIALE L Fig. Pentru a obtine un moment de giratie dat de canna activa cat mai mare.4 INSTALATII DE GUVERNARE ACTIV. . fig. EI se po ate inclina ell un unghi suplimentar fata de carma. 3. . In scopul redueerii momentelor negative la arborele duzei.6 Canna activa Fig. 3.eu stabilizator Fig. Pentru mars. eele mai reprezentative sunt carmebe eu veleti. se rnonteaza un stabilizator (profil hidrodinamic simetric). Orientarea palelo r' se poate schimba. sau In prova si pupa navei. Ta s: (4) 3. la carmele active rnasinile de carma trebuie sa realizeze unghiuri de band are Ii mai mari def!at la carrnele obisnuite unde b':<32°. Propulsoarele pot fi reversibile sau eu pas reglabil. perpendicularii pe planul diametral. pe \anga instalatia de guvemare cu carme. 3. la viteze ale navei intre zero ~i einci noduri.2 DUZE ROTITOARE (AJUTAJE ORIENTABILE) La navele cu pescaje miei.9). 1 sin 0 ¢ 0 (5) unde T.7 Fortele hidrodinamice care se dezvolta la guvernarea ell c'anna activa Din eategoria carmelor speciale. d . este impingerea elicei carmei active. M a . 3. in planul de simetrie al duzei. marind astfel componenta normala'pe planul diarnetral al navei (fig. devine eficienta instalalia de guvemare clasica cu carme..O) §i deci.A CU JETURI TRANSVERSALE Instalatiile de guvernare activa eu jeturi transversale constau din l. cat ~j pentru marirea fortei transversale. La navele la care se impune 0 manevrabilitate buna la viteze mic i'. impingerca poate fi dirijata ca dircctie si _ . fiind fixate pe 0 placa antrenata in miscare de rotatie. articulat spre bordul de fuga al acesteia. __ . Prime le sunt constituite dintr-o retea de profile verticale avsnd forma unor jumatiti de elipsa.(]LS OARE Aceasta class de instalatii de guvemare este reprezentatii de propulsoarele de tip Vclght-Schneider si de cele cu coloana.1 0 sunt prezentate cele mai rep rezentative variante constructive de instalatii de guvemare cu jeturi. care se pot roti in jurul unui ax vertical.8.Ta2"smo Cand motorul este oprit (v.. Guvemarea navei se face prin rotirea duzei intr-un bord sau in celalalt. asa incat irnpingerea creata de ele. (b).2. fie prin rrrodificarea pasului. = . Me. este rationale utilizarea $i a unei instalatii de" guvernare activa care mareste mult posibilitatile de rnanevra In porturi.2. 3. 3.2. _. sa poata fi orientata atat intr-un bord cat §i in celalalt.2. la iesirea curentului. producandu-se variatia Impingerii.70 Insralatii navale de punte Capirolul 3 ._ . Voletul reprezinta un profil hidrodinarnic cu aceeasi inaJ\ime eu a carmei.9 Canna eu volet 3. drui vitezele navei cresc.8 Duza rotitcare (a)-simplii. Din acest motiv. in pupa.8& (a) (b) G Fig. 0 buna manevrabilitate se realizeaza in general cu ajutorul insralatiltor de guvernare cu duze rotitoare.. _.Instalatia de guvernare 71 -----------------------------------------------------------------------------. rezulta cii: M g . trebuie ca unghiul t5 sa fieaproape de 90°... tuneJe in care sunt montate propulsoare. 3. iar marimea impingerii poate fi ajustatii eontinuu fie prin modificarea turatiei propulsorului. L. 3. __ ~ _ ~. In figura 3.5 INST ALATII DE GUVERNARE ACTIV SPECIALE A CU PROP.'1j~te tunele amplasate in prova. CycScZP-r . rotire ce conduce la aparitia unei componente transversale a impingerii. L v2 (3) ji . Acestea prezinn ~i avantajul c1i prcduc cresteri ale impingerii ~i randamentului de propulsie la viteze miei.

pana cand rnarimea de iesire X" transrnisa la axiornetrul I atinge vaJoarea dorita.72 lnstalatii navale de punte CapitoJuJ 3 . Masina de canna este actionata si transmite miscarea prin intermediul transmisiei de for!a 4.14. fara a se modifica turatia rnasinii de antrenare. Daca intre Xi ~iX.3 SISTEME DE COMANDA. prin urmare'~11 mult mai mic. pericolul de aparitie a cavitatiei fiind. 3. 3. fig . iar directia excentricitatii defineste directia irnpingerii.12. X. prin montarea lor in tunele marime. lueru deterrninat de mai bun a utilizare a sectiunii canalului. Aceste propulsoare pot fi folosite ~iin cadrul instalatiilor de guvernare cu jet.(e) ell elice orizontala si tunel frant. timona 2 introduce unghiuJ dOlit (rnarimea de intrare X. .sistemele de comanda a instalatiilor DE (c) Fig. si admisie la diferite nivele. la canna 5. transversale prova.] sistemele cu propulsor Voight-Schneider prezinta avantajul unor randamente ma~}' ridicate. precum si a unei complexitati constructive mai mari. 3. 3. I tit (a) 'III Fig. Marirnea excentricitatii "e".).. Unghiul de atae al palelor se poate modifiea cu ajutorul unui sistem cu excentric actionat . (d) eu tunel drept ~i eu transmisie de colt. se transmite elementului de cornparatie 6. (b). unde se com para cu marimea de iesire X" transmisa prin legatura de reactie. iar nivelul vibratiilor induse de functionarea instalatiei mai scazut. fig. (a) (b) A-A 3.12 Instalatii (d) de guvernare pot fi de tip in circuit deschis si in circuit Inch is.. dii marimea Irnpingerii. fig. de guvemare activa eu propulsoare Voight-Schneider Sisteme de cornanda in circuit deschis in figura 3.11 Propulsor Voight-Schneider . prin intermediul timonei Sisteme de comanda in circuit inchis La sisteme1e de comanda In circuit inch is. obtinandu-se g. a carer sectiune este una dreptunghiulara. 3. se transmite la rnasina de canna 3. Fata de instalatia eu jeturi transversale care utilizeazii elice cu pas reglabil.Instalatia de guvemare 73 astfel ~i une calitati b de manevrabilitate._ 2. " Prezinta dezavantajul unor gabarite si greutati mari In raport Cll instalatiile cu elice. (e) ell tunel drept eu transmisie de colt ~i eu elice verticala. (d) I (eJ j(f) Fig. hidraulic. A INSTALATIILOR GUVERNARE Asa cum 5-a aratat mai 5US. 3.10 lnstalatii de guvernare activa cu jetuei transversale (a) cu doua elice. (I) eu elice verticals ~i prize de refulare .13 este prezentata schema unui sistem de cornanda In circuit deschis la care marimea de intrare X. Sunt utilizate la' turatii rnai mici dedit ale elicelor.

Fig. Cu cat aceste mecanisme sunt mai reduse.18 Transmisie de fortii cu culisa. 3. eleetriee sau hidraulice. Transmisiile vor primi miscarea de la ~ina carmei prinlr-un reductor sau printr-un sistem hidraulic.resoarte.18. cu bare.15. 3. Pentru evitarea acestui neajuns. lnconvenientul de mai sus dispare daca in loc de eche se utilizeazii varianta de transmisie eu sector. 3."" transmisii de comanda. cu alat compartimentul echei poate fi micsorat si deci c1\~tigulde velum utilla bord va fi mai mare. In acest ultim caz. hidraulie sau cu abur. in apropierea echei se monteaza rcsoartele 5.raiuri. Aceste transmisii pot fi: cu eche. pe trote. cat ~iin eel al actionarilor hidraulice. 2 • eehea earmei.it 74 Instalatii navale de punte exista diferente. 3. transmisiile pot fi ~i'de tipui eu culisa. solutie des intalnita ~in cazul navelor cu i inslala\ii de guvernare electrohidrauliee mari ~i foarte mari (fig. 6 . 3. pot fi actionate de la distanta (de obieei la actionarea rnanuala) prin arbori. ~ - .1 TRANSMlSII Transmisiile instalatiei de guvemare transmisii de forti. 3. 3. .trote. se pot clasifica in: " ' . de exemplu) transmisiile se pot face cu eche dubla. Masina carmei poate fi dispusa in interioru I compartimentului echei sau in exterior. lanturi ori bare.15 Transmisie de fortA elltrot~ I • carma. In figurli este sugerata ideea unei actionari manuale.4 COMPONENTA INSTALATIILOR DE GUVERNARE 3. Cea mai simpla instalatie de guvemare este prezentata in figura 3. prin care se transrnite rniscarea de la masina la pana carmel. insa tamburul de Inta~urare a trotei (barbotina) poate f actionat ~i electric.20).16 Transmisie de forla eu sector Fig. b cazul actionarilor electrice. 4 - Fig. ca in fig.13 Sistem de comanda in circuit deschis limonii.Variants actionarii mecanice Fig.1 TRANSrvusfi DE FORTA Echea este 0 parghie fixata pe arborele carmel.17 Transmisie de forta eu culise. pe arborele carmei. sunt utilizateseetoare eu coroana dintata aelionate de un pinion. Transmisiile de comanda leaga postul de cornanda a instalatiei de guvernare (timona) ell masina carmei. atunci se transmite 0 marirne de comanda C la masina de canna 3. La navele modemc este foarte importantii problema gabaritului ~i a suprafetei instalatiilor de gllvemare. fig.. Aceasta instalatie prezinta dezavantajul eli la bandarea carrnei.16. Aeeste transmisii pot fi: meeanice (cu arbori. 7 • tambur 5 3. 3. fig. -- capitolul 3 -vlnstalatia de guvemare 75 Xl 5 3 '4 '5 Fig. eu sector. care va actiona asupra organului activ panli cand X. In situatia unor nave cu eompartimente ale echei mici (cazui submarinelor.17.3 . echea 2 fixata.19. Din punct de vedere constructiv. ca in fig. fenomen care conduce rnai departe 'Ia aparitia socurilor in exploatare. putilndu-se face prin arbon. 3. resoartele 3 prin care se transmit fortele de: la sector la eche si reductorul 4 prin care se actioneaza transmisia.14 Sistem de comandii in circuit inchis Fig.4. Varianta actiomrii hidraulice 3.1. sau in cazul actionarilor cu masin i cu aburi a iastalatiilor de guvemare.4. trotele se slabesc. devine egal eu Xe. Transmis:a eu sectordintat se compune din: sectorul dintat I. Transmisiile de forta realizeaza transferal de putere de la ma~ina la axul carmel. utilizate atat In cazul actionsrilor mecanice. transmiterea miscarii. Echea sau sectorul. 3. eu lanturi). 3. comandand miscarea carrnei ~i transmiterea continua a poaitiei carmei la axiometru.

directia in eare se roteste timona trebuie sa corespunda directiei in care se lIilmlllllrrl!illnmm /' III! roteste canna. s-au obtinut in cazul instalatiilor hidraulice eu palet (servomotoarele rotative). Din acest motiv se folosesc carme speciale.Cele mai bune rezultate insa. intre cele douapaletaturi formanduvolumele de lueru. II). actionate fiind de aceeasi masina de canna (fig.. In functionare. in situatiile in care nava are iIi dotarea instalatiei de guvernare do sau mai multe carme. transmisia trebuie executata astfel incat toate carmele sa se miste' sincron. duma nu trebuie sa revina in planul diametral sub actiunea fortelor hidrodinamice. Din acest motiv.20Transmisiede forta ell eehedublii Y :i. Din punct de vedere al modului cum se face actionarea ma$inilor de canna. 3. de obieei. Enkel. la care echea dispare si ia aspeetul unui rotor eu palepiradial Statorul masinii are de asemenea paleti radiali. .Instalatia de guvernare 77 c:±=. .. de tipul cu sector dintat. care dirijeaza lateral curentul elicelor in scopul obtinerii fortelor laterale de guvemare..! Ii 'I. din punctul de vedere al reducerii gabaritul instalatiilor de guvernare. 3. Pozitiile lirnita ale cannei trebuie sa fie protejate prin doua pereehi de limitatori electrici care. Cuplarea motoarelor se face de obieei prin intermediul unor cuplaje mecanice diferentiale. cu (2. Aceste cuplaje prezinta avantejul ca pot dubla vitezele de bandare ale carmei daca sunt pomite ambele motoare in acelasi sens.I i"'". orice defect de natura electrica aparut putand pune nava In imposibilitate de rnanevra. instalatia de guvernare a impingatorului trebuie sa asigure rnanevra intregului sistem barje-irnpingator.:! Fig. Motoarele electrice de actionare. :i" . sa poam fi pomite din mai rnulte locuri de pe nava. transmisiile de cornanda sunt tot electrice. In cazul actionarilor electrice. La transportul' fluvial in sistemul barje-impingator. :. !! !I!i. . indiferent de tipul lor. I Fig. masinile carmei trebuie sa se opreasca automat. sa lucreze tara zgomot $i sa aiba 0 siguranta mare in exploatare. 3.21 Instalatiede guvemarecu C3I111C multiple I!' . acestea pot fi: I o~ 1 a) Masini de carma actionate electric Actionarea instalatiilor de guvemare cu rnasini electrice este utilizata mai ales in cazul navelor mici. etc.4. trebuie sa fie reversibile. lncru care simplifica foarte mult structura instalatiei.2 MA$INI DE CARMA (a) (b) Masinile de canna all rolul de a fumiza energia necesara rotirii carmei.24. Fig. Transmisiile de for(a sunt. in pozitiile extreme.19 Transmisiede fortaellsector ell coroana din\fltaactionatdeun pinion ·Ii 1'111 III I. la oprirea timonei. rnasinile de canna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa poata fi pornite din timonerie..l: Iii' 11: il.---- -----------. In acest caz. pentm a se mari in acest fel vitalitatea instalatiei.) fig. se utilizeaza carme multiple actionate de masini de canna care realizeaza inclinari diferite ale organelor active (Balabal.3t inainte de atingerea unghiului maxim de bandare de catre canna. 3. 3. 3. Actionarile electriee pot fi cu motoare electrice de curent continuu sau en motoare de curent alternativ.21. sa fie reversibile pentru a permite rotirea carmei in arnbele borduri. la actionare se folosesc intotdeauna cate doua motoare.23). decupleaza motorul de la sursa de energie. Dezavantajul mare al acestor instalatii este acela ca siguranta in exploatare este destul de mica. corespunziitoare nnghiurilor de bandare maxime. fluviale. ~\~ ~I~ a 90'- 3. masina carmei trebuie sa se opreasca.-= 76 Instalatii navale depunte Capitolul 3 . fig.

25 Ma~inii de carma electrohidraulica actionata eu pornpa eu debit constant 1.efectuand cursa S_ Odata cu pirghia CE. In varianta de actionare electrohidraulica eu pompa eu debit variabil. actionate cu pompe eu debit variabil.22 Ma~ill5 de canna de tip servomotor rotativ b) Masinl de Fig. este prezentat in figura 3.27. intra infunctiune lara pregatiri prealabile. In acest caz. cand se comanda distribuitorul principal.unor momente foarte 'man (pana la 800 tfm). punctui E de pe bara de legatura se va deplasa in Bi. iar in figura 3.distribuitor de comanda. sau unghiul dintre blocul cilindrilor ~i discul rotitor . Modificarea aeesteia conduce la modificarea debitului pompei (DDJ este rnarimea de comandii). I C~" o Fig. punctul de articulatie dintre parghie si tija de comanda a exc. I . Presupunem ca. prin sistemul surub-piulita in C/ . Elementul C situat pe parghia CE primeste corraanda de la tirnona ~i se deplaseaza.. pompa refuleaza ulei in camera de lucru A. Cand semnalul de cornanda dispare. fie carnerele unui servomotor circular. la felsl distribuitorul principal.26. In figura 3.. fig.24 Ma~ina de carma electrica aClionatii prin intermediul euplajelor meeanice diferentiale Fig. determinand punctul D/ sa revina In D.Instalatia de guvernare 79 LA 11 Fig. fig. 3. 2. 3. 3. presiunea in curentul de co rnanda este mica ~i ea va actiona asupra droselului reglabil 4.:::entricitii!ii pornpei se va deplasa din D in Di.29.28 este reprczentatii 0 transmisie mecanica. 3. etc.26. Pompa volurnica se cupleaza. Pcntru cornanda distribuitorului principal. prin distribuitorul principal 2. au sensibilitate mare. 3. camerele masin i i de carma raman blocate. electrornecanice sau hidraulice. actionat prin distribuitorul de cornanda 1.. Semnalul de la timona eomancfii bobinele electromagnetice 5 ale distribuitorului de comanda. in eazul pompelor eu pistonase ax. 3. fig. pompa Iucrand in circuit inchis pe rezervor. 3. Aeestea pot fi fie eilindri hidraulici. care la randul lui. permit transmiterea . alimentat de 0 servopompa 4 pentru comanda distr-ibuitorului principal 2. la camerele de lucru ale masinii de carma. excentricitatea pompei se anuleaza. se preteaza la automatizare. distribuitorul de cornanda ia pozitia "zero". in acest caz. schema de actionar e printr-o transmisie electrornecanica prevazuta eu selsine. In acest fel. In aces! caz. In functie de schema hidraulica de actionare. Actionarea electrohidraulica 'a cunoscut 0 mare raspandire ca unnare a avantajelor rnari pe care le prezinta: sunt silentioase.r ~i +Qmax datorita circuitului de corn~ndii care actioneaza asupra elementului de reglare a debitului. 1 -------------------------- .27 Instalatie de guvernarecu carma acrionate debit variabil pompe eu .78 Instalatii navale de punte -- CapiroluJ 3 .. 0 variants care foloseste un circuit de cornanda separat. lnilial. distant a DDJ fiind proportionala cu valoarea excentricitatii. se ia presiune de pe refular'ea pompei. care mareste presiunea de refulare a pompei paua cand distribuitorul principal poate fi actionat.( excentricitatea. comarida pozitia distribuitorului principal 2.. 3. 3pompa cu debit constant Se deosebese doua clase de instalatii: instal alii eu pistoane. au gabarite ~i greutiili reduse. in cazul unor pompe cu pistonase radiale. instalatii cu servomotoare rotative.26 Instalatie de guvemare eu pompe cu debit constant Fig.iale).23 Transmisie de forta pentru instalatia de guvemare ell carme multiple electrohidraulic Fig. instalatiile de guvemare pot fi: actionatc cu pornpe cu debit constant. 3. debitul poate lua valori cuprinse intre -Qma.distribuitor principal. rotiudechea In sensul acelor de ceasomic. Transmiterea pararnetrului de intrare (deplasarea punctului C) se: face cu ajutorul unar elemente rnecanice.25.

(6~ a stabilit pe cale statistica l~!li definindu-se si anvergurf } x = ex ~v~ Ac (12) (13) Y = Cy2VcAc P 2 '::. In functie de aria suprafetei de deriva. 2. Interaqiunea dintre apa ~i organul activ se manifestii prin dezvoltarea unor fortJ hidrodinamice care realizeaza guvemarea..R. Astfel: A=So ~ unde So este aria suprafetei de deriva. tangentiala a profilului si P" normala. 3. Cele . Considerand a~ezat in c~ent. Pe de alta parte. P.Instalatia de guvernare 81 r II ii ~ii . care reprezinta raportul dintre ~i coarda profilului b. (7) t :J~ ~ lr ~ LU '.30. 3.' portanta maxima si 0 rezistenta la inaintare minima. 3. In care bmed este latimea me die a penei carmel.+pi Obiectul calculului hidraulic este acela al determinarii fortei normale sale precum si a momentului fata de axul carmei. Studiul regimurilor functionale. '::!" .29 Transmisie electromecanicii cu selsine b . in care h este inii.1 ~ ':foI'" ~! 'III :l.ndu-se I.ill il pentru carme trapezoidale. 1=~ «. iar m este un coeficient functie de tipul navei.~ Capitolul 3 .. relativa A.5. care se defineste statistic. Calculul transmisiei de forta. Profilul este caracterizat prin grosimea relativa t. iar b reprezinta latirnea penei carmei. Adoptarea unor valori mari pentru I este insa conditionata de amplasarea carmelor In spatiul disponibil de la pupa navei . (8) Fig. este continuta in planul de simetrie este perpendiculara In portanta de axe xOy.28 Transmisie mecanicii ~ fU . fig. tnaintea stabilirii fortelor pe pana carrnei. 3. Componenta iar cea normals 3.(alungire relativa).ltimea penei carmei. 3. . Dupa sisternul rezislenla de profil p. 3. Dupa stabilirea dimensiunilor penei carmel. sunt acelea eu anvergura relativa mare.1CALCULULSOLICITA. rezultanta P se descompune Y X. In timp ce carmele profilate au grosimea variabila dupa 0 lege care asigura 0 grosimea maxima tmax a profilului !~i :1. sau lungimea medie a profilului trapezoidale.1 '#.30. s~ determina aria safranului./"T' 80 Instalatii navale de punte ~ j --------------------. urmatoarele etape: ~. se alege profilul hidrodinamic al acesteia. Calculul solicitarilor organului activ.=~p. PI Rezultanta fortelor = = Ycosa+Xsina Y sin a . fortele hidrodinamice care actioneaza asupra rezultanta un profil hidrodinamic luise pot reduce la 0 Fig. pentru carme dreptunghiulare. fig.ILOR ORGANULUI ACTIV.. Calculul masinii de canna.1 II h bmtJ in cazul ciirmelor c T-~ Fig. 3. Se adoptii pozitia ~i forma carmei.:ii hidrodinamice.X cos a (9) (to) momentul incovoietor al 4.30 Dimensiunile geometrice ale penelor de carma P aplicata in centrul de presiune.' h . lntre aceste proiectii exista relatiile: P. cu care se calculeaza arborelui carmei se obtine din insurnarea proiectiilor de pe cele doua sisteme de axe: (ll) prin componentele P=Jp~+p. mai avantajoase carme din punet de vedere hidrodinarnic. Aceasta rezultanta se poate descompune tangential a pe si In dupa axele 7]O(in componentele acesta. Carmele plate au grosimea constants de-a lungul corzii.=~ b l.5 CALCULUL INSTALATIEI DE GUVERNARE Calculul instalatiei de guvemare se face respectil.

date fie grafic.3 . unghiul de bandare ~i de anvergura relative. sunt functie{ $! de unghiul fJ dintre de axa penei carmei ~i axa voletului.j3) em = em (a. (tabelull.o~ /_1 0. considerat mai departe ca moment de caJcul pentru rnasina de carma. se obtine valoarea eotei punctului de aplicatie al rezultantei fortelor exterioare pe pana carmel: M=ePr Mai departe.31 Schema fortelor care acjioneaza pe pana carmel Pn Fig.1 . M = C In f v~ Ac 1 v~ Ac bmed (15) Cele prezentate mai sus sunt valabile in cazul cand organul activ este o pena de.B . fie tabelar. I' In cazul In care organul aetiv al instalatiei de guvernare este 0 duz~ (ajutaj orientabil). (a.t.. pe ]anga carrna propriu-zisa prin aria safranului Alo ~i etamboul carmel 'prin aria A). ! C)'= C)' (a. ClJ ~i Ct2: ai : I : I: _ DJ Dd (20) a)-Dd _ D) (21) .t' i. Ei se determine. 3. se pot defini.t Apoi.Pnd (18) in mod similar se defineste grosimea relative. = Cy cosa+Cysina (16) Cceficientii hidrodinamici ai profilului se dau fie sub forma tabelara.I~ .82 Instalati inavale de punte Capitolul3 ell It..o".0) 0. determinarea fortelor ~i momentelor introduse de mediu asupra organului activ se face. t=-- (lIIa. la giratie participa.. unde: C.t. In cazul In care instal alia de guvernare este dotata eu carme cu voleti~ atunci mersul de ealcul este in general acelasi eu acela de la carmele clasice..j3) (19) c. fig. c _ ---. II d [1-11 x 0. prin incercari pe modele in bazinul de probe. C)'>Cm Cm. 3.r. Cx>CY' COo C.. ca functii de tipul profilului.».r. -3. 3.' /t=:j 0" ~o~"~=~:. exista carma semisuspendata. fie sub forma grafica.34. fig. Coeficientii au 0 anumita valoare pentru mars inainte ~i alta valoare pentru mars inapoi.32 Coeficieutii hidrodinamiei ai carmei (14) Fig. (23) l~ r -.• . carmele de tip semisuspendat sunt asemanatoare celor eu voleti.)0.·1 / L~ 1 . . se poate calcula mornentul fala de axul carmei: Ma = (17) . Ac reprezinta aria de calcul a safrarului carmei. ~~ U 20 13 )0 )) 10 Fig.. lnstalatia de guvemare 83 c. (.l.' I~' ~ o a .1.- _ il . coeficientii de eVBzare.. Considerand 0 duzii eu stabilizator ea in figura 3.35.tCt::. numai cii' ~alorile coeficientilor hidrodinamici C. Luerul acesta explica eficaeitatea lor hidrodinarnica superioara eelor de tip suspendat. iar a este unghiuJ de bandare a carmel.:t. ca raport dintre grosimea maxima ~i lungimea duzei: - unde d este distanta de la bordul de atae al carmei la axul ei. sunt coeficientii hidrodinamici ai profilului. Facand suma de momenle in report cu bordul de atae al carmei egala cu zero. I / 11 N t. = C. <carma clasica. Calculul masinii de canna se face atat la mars inainte cat $i la mars inapoi..j3) unde vceste viteza curentului de intrare a apei In pana carmei.. fig. experimental. 0. in· functie de diametrele de intrare.1.: 0" 0 .32). 3.33 Carma semisuspendata = Y cos a + X sin a = C.. respeetiv eel ln lumina. 3. iungimea relativa a duzei este data de raportul dintre lungimea duzei s i diarnetntl de mijloc (in lumina): I ld=-d Dd (22) M . Asa eum se poate observa din sectiunile facute prin pana carmei. ~:~ o. de iesire.l. Cand la nave.33. dupa cum urmeaza.

018 0.90 1.28 la 18° -0.14 1.36 0.32 0.15 0. incazul aJutajelor orientabile.-.. -4-TP D~il (25) in care T reprezinta impingerea Ja elice.22 : ~.320 0..~ incercarilor In bazine hidrodinamiee..20 0._ ·~1~ ~)I.61 . de fortele pe duza.{. 8 12 16 20 24 30 rnax -2 0 4 8 12 16 20 24 30 max -4 -2 0 0.91 1.a) -2 0 4 ° Cy .060 0.2° 0.245 0 0.{.-. deci cresc fortele pe duza. iar v este viteza -0.2° 0..!r ." . 0. --.010 0.82 008 -0.Ii t: :1 l. Pentru a rnari unghiul de inclinare a jetului dat de elice.al. .61 0..15 0 0. 0.036 0.08 0.52 la 22.40 1..059 0.089 1.08 0.42 13.61 0. 0.20 1.375 0.15 " 0. c~ relatii de tipuI celor prezentate la carrne (ecuatiile 12.26 0.098 0.15 0. (a) simpla (b) eu stabilizator Fig.85 0.36 0..320 0..13 0.30 0.36 .Instalatia de guvemare II I: Coeficientii hidrodinamici pentru profile NA CA cu 1=6 Profil NA(cA .098 0.039 0. rotindu-se.037 0.42 la 18° - Cx = Cx{/d. 0015 0012 - Cy 0018 -0. grafice care dau dependents coeficientilor hidrodinamiei de acesti parametri: Coeficienti] hidrodinamici servesc la calculul fortelor si momentului pe duza. depind nu nurnai de parametrii geometrici ai duzei.060 0.015 0.075 0.-1 I '· .I j " ~ '\ .04 0.30 0. .. schirnba directia curentuJui dat de elice si cu cat viteza jetului dat de elice este mai mare.395 0.35 Instalatie de guvemare eu eIicein duza Pentru duzele caracterizate de acesti pararnetri adimensionali. coeficientii hidrodinamici.075 0.075 0.8 0.38 1a 22.010 0.341 0.335 0.81 1.260 0.20 [. creste coeficientul de incarcare .240 0.098 0.018 0..018 0.140 0.83 0.008 0.89 0.3 0.400 v.38 la 22..19 1..az.015 0. .a.005 0.91 1.. I'z D~ navei.017 0.098 0. 006 -0.018 0.008 0.36 0.140 0.225 0.a) Cm Cm(/d.279 0. 85 84 Tabelul3.90 . ci si de incarcarea propulsorului deoarece duza.az.5 Ja 22.380 ° ..225 0.3 0.1 'I !I II t.5" - ° ° unde a este eoefieientul de incarcare a duzei: a = Tf II TfP T ---IT.aj.90 1.30 0.16).225 0.32 061 0. la iesirea din duza se rnonteaza .91 1.a2.aj.017 0.t.~I 'I' l } \ '.5° = = CyOd.61 0. 3.037 0.~.27 0..85 0._ .531a 22.335 0.3751a 22.20 0. Se observa ca.270 0. - 0.390 C 8 12 16 20 24 28 ) ).400 ° Cm .150 0. :' II a ° 4 0.141 0..032 0.DlS 0.03 0. 3.3 0. H-.2° - - 0.30 0. - iiF -~ •.34 Canna eu valet D D I d O.1 Coef r:f Instalatii navale de punte Capitolul 3 .._l ::I i!.J: " 1 • I J \ '. 'j i : ·.12 0. :-------- r" ).a. s-au trasat in unna .059 0.019 0.04 0.13 0.010 0.0 0.34 0.a) (24) .33 0.95 1.'an.36 0..2° ° ° '0.15 0.345 0.012 0.15 0.p Fig.a.43 1.

dupa efeetuarca calculului duzei simple se introduce ~i efectul stabilizatorului. 3. Cn". Pm 1M ••. In raport cu axul de rotatie.5... In general. etc. Din aceasta cauza. 3. se determina la inceput unghiul de atae al stabilizatorului in raport eu curentul de lichid.=- Cunosciind valoarea unghiului de atac al stabilizatorului. il.·=!C'. Cu..86 Instalatii navale de punte Capitolul3 . Pmax (34) unde 7]treste randamentul total al transmisiei. Avand momentul maxim din pana carmel. si de coefieientul de incarcare al elicei "a". 3. este turatia motorului de antrenare.: L. Ca date de intrare se considera: . de regula la valoarea: a".se determine coeficientii hidrodinamici ai acestuia. ~ Ii .: .• 1iTl!if2I!! . Din aceasta cauza. in functie de unghiul de rotire al duzei..lnstalatia de guvemare Se poate apoi calcula 0 87 stabilizatori. inseamna 0 supradimensionare a motorului de antrenare. fig. Reprezentarea regimurilor de lucru periculoase pentru instalatiile de guvemare in forme analitice este mai greu de realizat datorita faptului cll organul activ este supus unor forte aleatoare generate de curenti. determinsndo-sesiun report de transmitere echivalent: i. Pentru aceasta.}'l'+.. se .36 Diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de banda. se va adopta un moment nominal: -•.. mai departe. se poate observa cii momentul este maxim la un anumit unghi de band are. in functie de tipul de rnasina de carma folosita in instalatie.3 CALCULUL MA~INILOR DE CARMA Calculul se face diferentiat. (28) = Mamax ie n. valuri.36. Acest unghi este recomandat sub forma analities in literatura de specialitate. sau la navigatia prin gheatii.poatedetermina momentulla axul motorului: M m = v. in regimul de manevra. uax(29) cu care. greu de prevazut. Deci masina carmei este j'ncarcati\ la momentul maxim numai pentru 0 perioada scurfa de timp ~i a 0 dimensiona la aeest moment. Fig. curba de variatie a momentului ealculat in raport eu axul carmel.(e+m) (27) nm no (t) . un moment: Ms=p'.a) (26) vilezii unghiulara conventionala (echivalenta) la axul carmel: (t) = -1I. Cys.5. Acest unghi este prescris de registrele navale. unghiul maxim de bandare a carmei. gheata.(a. {t)a (33) 3. Stabilizatorul realizeaza.re Analizand diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de baridare. as =a. functie de unghiul de band are M. (31) n a = 30 7f a (32) La calculul fortelor pe stabilizator. ce au stabilit pentru calculul de rezistentii coeficienti de siguranla care tin seama de solicitarile la oboseala ~i posibilitatea supraincarcarii carmelor falii de fortele hidrodinamice stationare care Ie solicita atat' pe ele cat si transrnisiile de fOrla. transmisia de forta se dimensioneaza dupa prescriptiile societatilor de clasificare.. trebuie considerate viteza In jet dupa elice: vj unde n. In cazul In care exista stabilizator.±35° timpul corespunziitor rotirii carmel de la unghiul -am •• la +0.2 a amax 180 r (30) Cu aceasta viteza unghiulara se fac calculele cinernatice. elementele constructive ale instalapei se vor adopta cel putin la valorile indicate de societatile de clasiticare. In acest caz.=Mia). considerandu-se stabilizatorul drept 0 carma dreptunghiularii dispusa in curentul care iese din elice. se poate calcula puterea motorului de antrenare: Pm = M m {J)nJ= Mamax n.2 CALCULUL TRANSMISIILOR DE FORTA Transmisiile de forta se calculeaza Ja solicitarile maxime introduse de mediul exterior asupra organului activo Aceste solicitari maxime pot apiirea la mars inapoi."=±32°. ~.

.1' (Oy) N + /12 electric de antrenare. (36) . /11 . - +. Distants =M Ram cosamax Tinand cant de faptul ca: T = H D2 max m se poate adopta la valoarea m=(1.\\.1 - /11 F sin am. 88 Instalatii navale de punte .2 este un cceficient nom = Mamax -. = 1. 3. se va prezenta calculul de dimensionare nurnai pentru aceste . Tp: sm amax 1.1.5. (~. .. forta tangentiala forta din piston Presupunem F.F sin am. forta de frecare de alunecare a pietrei de culisii \~lad~ .i H F sin amax - F cos amax = 0 eche 112F. puterea nominala a acestuia determinata anterior prin calcul. \11. culisa Tp .. se observe ca momentul la axul carmei M. /14 H F cos am. atunci expresia fortei dlO piston va fi: In cele ce urrneaza. Tp . La fel. se poate obtine diametrul pistonului . Calculul servomotoarelor hidraulice se face pentru fiecare tip constructiv iil in parte $i are drept scop deterrninarea parametrilor actionarii hidraulice. modulul fortei F ce transrniteprin F f( --l /11 + 112 + -4).1Il:. 3.~ /14 Fsinam•x - F cos am•x = 0 II! " ~ 'I" .i /11 f14 7r F cos am•x + /11112 F cos am•x /14 - forta de frecare de alunecare al (41) patinelor pN . :i" AI un de /l.. servomotolUlui hidraulic cu cilindri. navelor. . METODA ANALITICA . Consideramj cazul general al unei instalatii cu doua pistoane. tU . 114 1-/13 r + (42) se· eche este data de relatia} (371 + (I- /11 .' Deoarece servornotoarele electrohidraulice sunt eel mai des intalnite la bordul~. =0 li" (40) P"=-:l Pm .. a curselor lor ~i~.~I. introduce in sistem reac!iunilej' ce actioneaza - in piatra de culisa: reactiunea -: patinelor N. fig.3)da=kda 1 ~. care actioneaza echeaprintr-o articulatie] cu culisa.~ J .. 114F.. 8J In x 3.113 T p /12 F sin am•x _. iar raza instantanee a echei R.. a debitului pompei.. atunci cand se alege motorul va fi tot 0 :..3. P -4 P (43) (3&' introducand pe Tp dat de relatia (43) In ecuatia (42). in cele ce urmeaza.lta.\t.~ .- it (Ox) T p - /11 N . lW.. Ecuatia (43) este valabila pentru cilindrii cu simpla aCllune. in aceste conditii.. ecuatia (34): fractiune din puterea Pm ' F cas am•x +1.~~ ~ ~~ u' ~. f12 -.-- .~ (39) '~'i\1 "'1 de supraincarcare.37 Masina de canna eu doua pistoane care actioneaza echea printr-o articulatie cu culisa Se rezolva ecuatia (40) In raport cu N care se introduce In ecuatia (39): \1 Pentru detenninarea dimensiunilor principale ale rnasinii din schema consideratiii In figura 3. •.~..S.1 j i1 ~ (35) Capitolul 3 .5 .37. Daca instalatia este prevazuta eu cilindri cu dubla actiune. /14) cas amax ] F=Ma unr~J? cos a = m.1 CALCULUL SERVOMOTORULUI CU CILINDRI Urmareste stabilirea diametrului pistoanelor cilindrilor hidraulici.. tipuri de masini... forta de frecare de alunecare In articulatie a pietrei d~ ca la unghiul maxim de bandare distanta dintre axul dlrmei ~ Din ecuatia (4 J) se seoate mai departe expresia fortei din piston.37. '3\1 Fig. H ' Tp = si axa cilindrilor este m. atunci cand presiunea de lucru se presupune cun~sc'.lnstalatia de guvemare 89 'I .113 T p - /12 Fsinamax . ~ SF'· ---. se pune problema determinarii diametrului pistonului servomotorulJ~ Pentru aceasta se scriu ecuatiile de echilibru ale proiectiilor fortelor enumerate mai sll~' pc sistemul de axe xPl': ' ~~ ...

!Jrr. ~=~q ~ rnecanic al rnasinii de carma. deci freceri.2.. marimea lor..38 (a). Cunoscand Sp = 2R sin amax ~idirectiile vectorilor unitara: J.] P d2 2 2D2 p (N) (43') @Il ( p •••1 90 0 Sepresupune Dp in eontinuare instalatia echipata eu cilindri eu simpla actiune.41'TJvi D~ = 2mtanamax D~ (49) • cas am•x (53) real (care line cant si de 4r17vi Acest moment creste eu cresterea lui a. . debitul pompei va fi: Q p lntroducand in relatia (52) pe R dat de relatia (45).--~-1-~-4~)-C-OS-a--m-ax~](44) Uzual.09.: unitara (46) tp= 1. 3..o = jR dar.. se poate calcula momentul teoretic M generat in axul carmei 'de forta de presiune '.05 si j/i=O. se poate alege pompa din catalog.-2--Z p 1l 41' qvi Z p 7r _ 2R sin amax . ~2=O. Momentul existenta frecarilor) se determine eu relatia: ~ipresiunea pe care unde q este randamentul definesc unghiurile: unde 1Jvi este randamentul volumic al instalatiei.--~-4~)-S-in-a-m-a-x-+~(-I---~-1-~~2--~. Ii = r'!-~~[(~~-I-+--~-2-+--. • T -f rd)2 7dJ2 f pentru 0 pereche = cas a mex 1 cas ama• (51) de pistoane.uI=O. .5 .u' (45) METODAGRAFICA Potrivit metodei grafice. Avand debitul trebuie sa Ie asigure instalatia. = . 3. viteza medie a pistoanelor: v In --.38 Schema de calcul prin metoda grafica m a.90 Instalatii navale de punte Capitoiul3 . se .i1)=0. Mai unde m = (l. 3)da in care da este diametrul capului axului carmel. fig. cursa unei perechi de pistoane care lucreaza simultan: tara considera a fortii din pi~n. sistemul se considers initial ideal.08. Avand in vedere ~i freearile. pentru coeficientii de frecare se iau valorile. se obtine: = _v_ r TJvi 2 = S p Z P 7r D p = m I!JI[.departe.[ 2-.J p=-_P d nD2 D2 p [ 1-. T = [reD1 + _P p 1(( Dl P d 1 )] 4 4 p=-p 4 2 1(D2. Dupa calculul ~iadoptarea diarnetrului pistonului se determina: .r _ Sp _ 2R sin amax r (47) (50) i~ timpul bandarii ciirmei de la un bord la alrul..Instalatia de guvemare 91 . n se poate determina.38 (b).IF! a (b) (a) a mlLC lungimea echei: Ro = CDS Fig. fig. 3. (48) deci: V = Sp zp pentru z p pistoane ~o = R cas a rnax (52) in aceste conditii. Se directia si marimea pentru Ip precum grafic. pompa va trebui volumul dislocat de pistoane: V sa aspire si sa refuleze tp = Sp .

sa fie eoJiniare (bielele sa se situeze in prelungirea tijelor pistoanelor).. mai departe. respeetiv C si D.~ Schema de calcul prezentata instalatiei. Unghiul If/ facut de biela eu axa cilindrilor este variabil. F=pBH (62) il .42. presupunand cii intr-o camera exists presiunea p..fi4) 7[ • (55) 93 uni tara ~ ~ i fortelor. determinate descompune pe cale grafica. fig. ·· 3. fig. 3. 3.. fig. 3. 3. '(a) si M. pe directia radial.41. In punctul D apare forta fD = tpk.. gasesc componente1e / o. \02 = arctan(. poligonul m eosamax ~ = OB( I. ~i iar A este aria pistonului. n :.. bielei AB.I I forte. Ea se tangential.J fn . dupa cum se vede. .40 Masina de carrna cu doi cilindri poate servi ~i la calculul legaturilor mecanice ale bolturilor. 7 Fig.. Din acest motiv.39.-- . --------- -_ .. trebuie sa suporte actiunea unei forte radiale. in doua componente apoi partea j 8n si j dispuse respeeliv 0 considera de jos a mecanismului. Se adopta biela AS separat.ra Dupa transmisiei mecanice de Ia determinarea acestei u'.: arctanr. -=I~- ~-~() --:-B) 0in4. El se alege astfeJ meat la bandarea f :~ '1 I[}--£==t~~ . considerata Intr-o pozitie oareeare si se reprezinta grafic eehilibrul ei. I.. I .) se poate determina (60) apoi [011a jR CDS \Ot = I cos amax (56) . In acest caz: tp=/B Forta fa. momentul generat In axul carmei de f0I1a de presiune (p . de presiune ce actioneaza pe capul pistonului: M Tp un de 77 este randamentul = l!J[a'17 Cunoscand momentele M.f' I A /7\ J Br \ \ unde 77" reprezinta randamentul canna la mecanismul acesteia. unde k este un coeficient ce line cent de alia a ocupata de tija pistonului: .•. Procedand ca mai Inainte. ~i. Forta radiala FR =FB. In aceste conditii pe paletii mobili apar fortelc: . Se scrie ecuatia de eehilibru pentru momente in raport eu axul carmei.. la partea de sus a axului carmei este obligatorie rnontarea unui [agar radial.~ --------- ~-.-FDn solicita capul axului carmei.39 Poligonul fortelor puncteJe A si B.--. (59) .1 carrnei eu unghiul maxi~"amax' Fig. k=I-EA unde a este aria tijei pistonului.( a) se poate calcula marirnea 1 (57) (61) "".f. fortele FB si FD permitdimensionarea -'.J1 · . T p = '1:m. + / D. <7} In.5.! . • In cele ee 'urrneaza se va prezenta mersul de calcul pentru 0 instalatie de guvemare eu doi cilindri. Astfel. apoi. 3. capul axului carmei. (58) actioneaza 8.- 92 Instalatii navale de punte ~ Capitolul 3 -Instalatia de guvcrnare \Ot = arctan zq 4 + . fig.40.'\..3.legea de variatie a momentului Ma( a). M'a=-1) Ma tr mecanic al rnasinii de carma. In aceste conditii: eos \01 => 0rf. Se I I ~ ~ ~ I I • • D -- / . .u2 \01 = Pe baza acestora..unghiul maxim de bandare a carmel. se ~ ') . f Dn· iJI · . .IiU rff1r - .. presupunandu-se forta din piston unitara.a=---:2:----'--'cos amax fortei din piston: rn CDS \OJ Se scrie. se po ate eonstrui ~a= si de forta I pk pentru canna rotita eu a"". Cu acest moment ~i eu rnomentul maxim M dat de canna.2 CALCULUL MASINILOR DE CARMA CU SERVOMOTOR ROTATlV Dimensionarea se face in ipoteza cii se cunosc: cu unghiul de bandare. ca1culul rnasinii se face exact ca la metoda analiticaprezentata mai sus.timpul r de bandare Bb-Tb. La acest tip de rnasini de canna. 3.

If! -8. In conditiile cunoasterii presiunii p. Obisnuit. la rnasinile de dirma. --4-' zpHDi -Dt 8 If! raportul (67) dintre iniillimea H ip=l Dacilse seoate fortat in factor comun Di ~ise noteaza eu a paletului ~idiametrul D. 3.. 3. 4 (66) Momentul Ma max se determinii pe baza calculului hidrodinamic al cBnnei efectuat pentru mars inainte ~i inapoi.DI Introducand in expresia momentului teoretic (65). fig.43 Servomotorrotativ Introducand pe B dat de relatia (63) in relatia (62) se obtine: F=p H Dz -D.43 (b). Tabelul3.41 Schemade ealcul al fortelor din biela AB Se adopta apoi diametrul D/ in functie de valoarea diametrului capatului axului cannel d. se obtine: D) ( D2) M. data de relatia expresia razei medii. Admitand ca diametrul statorului la baza paletilor cste D2 $i ell diametrul rotorului. (69) si (70) se poate serie ea: M r = zp . Pe baza ecuatiilor (68). fiind funclie de generatia de fabricatie din care acestea fae parte. 2 Z ~i -2- c (63) D2 +D.42 Schemade calcul al fortelor din biela CD unde k este un coeficient eu valoarea minima presorisa de registru.I .5. 3.Di Di ( k dJ) 2 = M a rnax (71) (a) ~ (b) Fig. tabelul 3. + R2 2 = D2 + D. iar Rm reprezinta raza medie la care se aplica rezultanta F a fortelor de presiune Rill Generatia l-a a II-a a III-a a IV-a Presiunea de lueru [bar] 25 40 60 90 = R.stabilit din conditia realizarii unei imbinari eu pan a a axului carmei cu rotorul servomotorului. se obtine: M(=pHD2 -D. 3. =zP'IIT 1.: D/=kda (69) ~ Fig. nurnarul Z al paletilor rotorului (deci numarul carnerelor de lucru) este trei. =M.Instalatia de guvemare 9S (64) unde Beste la\imea paletului.2. se poate serie cil: B= D2 .D~ /8 (68) Fig.0.94 lnstalatii navale de punte Capitolul 3 . al statorului. expresia fortei F. data de (66). -2- (64) Bcuatia (71) este una de gradul al treilea in D2 ~ireprezinta relatia de dimensionare a servomotoarelor rotative.=F·z· R". unde z este numarul de paleti ai rotorului. capabila sa transmita momentul. Deoarece servomotoarele rotative sunt masini cu cilindree .2 Momentul tearetie pe care masina de carma il .3 (If determina sveltetea motorului) ~i se adopta presiunea p. exprirnat de asemenea la baza paletilor este DI.85 ...9 este randamentul mecanic al masinii de canna.poate realiza. in ipoteza in care se neglijeaza frecarile este: (65) M. Se adopta apoi raportul If! la valori euprinse intre 0. iar H reprezinta inillrimea lui. Presiunea din interiorul camerelor de lucru ale servomotorului rotativ este diferita de la 0 masina la alta. Tinand eont de faptul ea Intre momentul real ~i eel teoretic exista relatia: M.. H n: (70) unde 7]•• =0.

actioriat prin intermedin I distribuitorului de cornanda.Instalatia de guvemare i 97 .i. 3. ce contine doua distribuitoare: unul principal. se poate deterrnina l! l "l! . 3. aspira uleiul din tancul T si 11refuleazii prin distribuitorul principal.:. 3. H A = iar Vm ff'" i~:' (73) illL iHI icl .6 SISTEMELE HIDROST ATICE DE ACTIONARE A INSTALATIILOR DE GUVERNARE Comanda instalatiilor de guvemare trebuie sa satisfaca cerintele irnpuse de asigurarea unei fiabilitati ridicate.Dr 8 H . ff. ii} IJ it.45 Schema de actionare eu pornpa cu debit variabil ·~1' :. fie In circuit deschis. viteza medie a rotorului: VI/J = wRm debitului devine: (74) Aviind In vedere relatiile (73) ~i (74). 3.46.45 sau ell debit J sa se incadreze in parametrii cinematici si in precizia irnpusa de registrele de clasificatie.i t f i ! 1 ~ ~-" I I "1--'~1 /'A.-. 7T 2amax t teoretic: ':Ii rJ6) . pentru comanda se pat utiJiza scheme fie in circuit inchis.II ~::. -r-c-I 'T'- po.44 si 3'.. Presupunem schema hidraulica de actionare en pampe eu debit constant a unui servomotor circular SC. expresia Q( = z D2 . Q.s: 2amax 180 t si debitul real al pompei: (77) .~. = -=zAvm r unde A este suprafata unui palet: v (72) r.'if lit! li!i 96 Instalatii navale de punte Capitalul3 .~ Fig.n.:. DC. precum si de realizarea unor miscari ale carmelor..r '. .{ Scheme\e de actionare pat utiliza pompe eu debit variabil. Pompa PP. w este exprimata prin: I w=T80 Cu .2. care Fig.aceste observatii.f . 3.'. DP si celalalt de cornanda.44. -~~ reprezintii.'~: t~: I~. Q. pentru actionarea lor se folosesc eu sueees pompe eu surub. fig.44 Schema de actionare cu pornpa cu debit constant se gaseste expresia debitului Q = .= Q. care este actionat de la timona printr-un circuit electric de urmarire. Alegerea pompei se face adoptand presiunea p si calculiind debituI: prin ~. fig.~ { I ~~ constant.i J ~ R l il mare.'r II II .Dt Hca D2 m 2 4 + DI (75) :~l In ecuatia (75) viteza unghiulara . $ q. droselul D realizand 0 cadere de presiune necesara actionarii.. L_ . 3. caracterizate debite mari.1 D2 2 DI H= B. 0 varianta de alirnentare a distribuitorului este j . 1'Jv (78) unde IJv este randamentul volurnic. fig. Z Dl ..:~' '1t . Asa cum s-a aratat la paragraful 3. Uleiul eircuitului de comanda a distribuitoruluiprincipal este preluat din instalatie. Pe baza debitului teoretic.~ .DI Hco R 2 = z D2 .

Rotirea surubului determine deplasarea piulitei din D in D. 3. IB Fig. Timpii LIt. astfel incat prin rnarirea lui L1t. Deplasarea pistoanelor se transmite echei. Pe diagrama. Faza de oprire este un proces asimptotic in care debitul se anuleaza dupa un timp destul de mare. 3. eu circuit de comanda separat. Durata acestui regim este relativ mare fa!ii de cazul cornenzii 'prin distribuitoare (PPC) asa incat acceleratiile unghiulare ~i deci solieitarile dinarnice sunt mult diminuate.. din momentul in care s-a anulat comanda panii cand rnasina se opreste.46 Schema de actionare eu pompa eu debit constant In schemele de comanda eu pompe cu debit variabil. 3. debitul pompei fiind de asemenea mil.. care caracterizeaza faza de oprire a masinii de ciirrna. Spatiul x parcurs de piulitii din D pana In D/ este proportional eu unghiul de rotatie a tirnoneisi el determine deplasarca punctului C in C. Masina de canna se dimensioneaza astfel incal viteza de cornanda VD sa fie egala eu viteza de reactie introdusa prin punctul B. si Lit} sunt foarte rnici si de aceea. Reducerea aces tor socuri se realizeaza prin eontrolul vitezelor de deplasare a distribuitoarelor principale.98 Instalatii navale de punte Capitolul 3 . 0 parghie. Segmentul AB din fig. b. si a punctului B de pe bara a In B. organul prin care se modifies debitul este. pompa nu debitul maxim ci lucreaza la debite partiale. aspirand uleiuI din cilindrul IJ ~i refulandu. se face astfe! ineiit CC. debiteze.l in cilindrul J.JA a•• ". Cand instalatla luereazii Ia unghiuri de bandare rnici. respectiv ace lea de revenire a punctului C..). apare simultan un fenomen tranzitoriu de duratii LIt}. pompa lucreaza cu debite partiale. In acest fel. parametrul care produce modificarea debitului este egal cu zero.i foloseasca maxim. in C. . atunci cand tubulatura instalatiei hidraulice se defecteaza pierzandu-se etanseitatea.=O (deci cand C=C. pompa incepe sa a aJ ~~) 0. ~i &2 sa se reduce solicitarile dinamice. eurba OA reprezinta portiunea care ceracterizeaza regimul tranzitoriu de la darea "comenzii pana la atingerea egalitiitii eCI = Cm ax adica pana cand pompa cu debit variabil ajungc sa lucreze la debit maxim. In felul acesta. instalatia trece printr-un regim tranzitoriu de functionare.lnstalatia de guvemare 99 reprezentats in figura eu Iinie intrerupta. pana la atingerea debitului maxim. in acest caz. c (/) Fig.47 defineste portiunea functionaril stabile la care viteza punetului C este egala cu zero ~i pentru care debitul pompei este eel maxim.<Cma:x.. Acest lucru prezinta doua aspecte: . OJ tit. Cand segmentuI CC. La decuplare.:. Daca se presupune ca deplasarea lui C in C. timp In care se realizeaza cuplarea pompei la servomotorul rotativ prin actionarea distribuitoarelor. miscarea de rotatie a timonei comanda pomirea electromotorului de antrenare a surubului I. cu 0 viteza Vj constanta. care dureazii LIt. droselul D poate lipsi. secunde. se obtine diagrarna de lucru din figura 3. pistoaneIe se deplaseaza spre stanga.1. de obieei. mecanisrnul se blocheaza. In mars cand corectarea drurnului prin inclinari ale carmei de 5 pad la 7 grade. pompa inceteaza din nou sa mai debiteze. . atunci se observa eli. corespunzator actionarii distribuitorului principal.. determinand deplasarea punctului A de pe eche in A. este determinata din conditiile geometrice de anulare a comenzii data prin timona. Fiicand 0 reprezentare In limp a modului in care pompa lucreaza la comenzi rnici ale unghiului de retire.47 Variatia in limp a debitului pompei care lucreaza Ia comenzi mici ale unghiului de retire rnasina atinge se face debitul Fiecarei faze de fune\ionare Ii corespund diverse unghiuri cu care se roteste de carma.47. apar efecte dinamiee care produc socuri in 'iastalatia de guvemare. Pompa se cupleaza pe eircuitul de comandii a instalatiei prin intermediul barelor a. Presupunem ca de la timonerie se comanda rotirea carmei cu un unghi a intr-un anurne bordo In aceste conditii. deci 9i pozipacarmelor. Daca debitul pompei nu se coreleaza In acest sens. retinand uleiul in masina. sistemul este tn repaus. Marimea segmentului BB. Daca se analizeaza variajia debitului pompei eu debit constant in timpul actioniirii:carmei. pompa nu ajunge sii-:. Q Q". Supapele de siguranta deblocabile SSD asigura blocarea carmei intr-o anum ita pozitie. masina de carma oprindu-se din functionare. in perioadele tranzitorii de cuplare ~i decuplare a pompei la servomotor. Atunci cand masina de carma nu functioneaza. c. Curba BC repr ezinta zona regimului tranzitoriu.

De obicei..~ '~r I~J:' Fa .de impingere. in eazul eu pompelor eu debi te variabile trebuie utilizate agregate eu debite mai mari decat daca s-ar utiliza pompe eu debit constant. C)"" Cma sunt coeficientii hidrodinamici forte: Tp . si Ra.. prin componenteIe lor. :1:r ~. calculul fortei care trebuie realizata de propuIsor. variatii ce evita aparitia solicitarilor dinamiee in regimurile tranzitorii de cuplare ~i de deeuplare a pompei la rnasina de canna.si hidrodinamici. unde Cx".. Forta data de vant nava acostata. ANALITlCA.w -2.. inferioare celui maxim.forta realizata activa. Pentru aceste nave s-au calculat presiuni conventionale date de forta laterala dezvoltata de instalatia de guvernare activa.. calculul propulsorului. este suprafata velica. 3. si ca fortele actioneaza forta F data de propulsorul prova trebuie sa Fa si fortele de inertie ~i sa ~ p compenseze F" forta din curent desprinda nava de cheu pana la un unghi 'IF (4:5-50)°.7 CALCULUL INSTALATIILOR ACTIVA jeturi Presupunem a nava prevazuta la prova transversale.1... . guvemare de propulsorul instalatiei a instalatiei se face punand conditia ca forta date de curent.7. .AdL (79) r I f.2 METODA Se considera nava sub actiunea fortei date de propulsorul instalatiei de guvernare activa si sub actiunea fortelor introduse de mediu.. care se reduc in punctul de origine a sistemului - de axe de eoordonate x()y. prevazuta cu instalatie de guvemare activa prova STATlSTlCA. Calculul de dimensionare C)"" Co.. 3. inspre cheu. determinati experimental: se pot Are la baza analiza unui nurnar mare de nave dotate eu instalatii de guvernare. fig. simetrice. data de elice. si a3 instalatia lucreaza la debite datorat unei einematici a instalatiei destu! de complicate. se presupu~ travers.1 METODA se poate face prin doua metode. tT !·'i' ·~i Mv = Cmv -2-AvL eu 0 instalatie de guvernare activa cu Asupra navei actioneaza urmatoarele pe pana carmel..Ad pv~ -2. determinati in tuncle acrodinamiee pe modele duble. unghiurilor x. . c. lntrucat pe 0 zona irnportanta corespunzatoare partiale.care actioneaza Fv forta de data de vant. = Cyv TAv pv3 PVt ~.1 Ma = fI: pv3 Xv = Cxv -2.forta din curent si F . una ~ Fig.7.1.Ad pv~ fa = c. f" E c 3.49 Schema fortelor care actioueaza nava acostata. In acest caz.. simetriee in raport eu linia de plutire. aflata in manevra.! 3. Fc . instalatia de guvemare activii trebuie s~ iitdeplineasca ' condili. F.Av . Sunt functie de unghiul facut de directia curentului cu planul diametral al navei. DE GUVERNARE i: . m . in raport eu linia de plutire. F realizata sa anuleze efectul fortelor externe. 3A8." 100 Instalatii navale de puntc CapitoIul 3 . ~i JI = C. 1. sunt coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului date de vant.7.~ . fig..Instalatia de guvernare 101 unul pozitiv. C" ai fortelor ~i momentului I ~.. Actiunea fortelor exterioare se poate concretiza prin doua rezultante R. rapcrtata la suprafata de deriva: Pd = F/ Ad (80a) . . (I ~i r. Acestia sunt functie de unghiul facut de directia vantului cu planul diametral al navei. 3.1 CALCULUL FORTELOR Calculul fortelor pe care Ie preia instalatia analitica. Ad este suprafata de deriva a navei. determinarea fortelor care trebuie preluate prin instalatie.. unul negativ.' Pe de alta parte. aceasta conditie se considers atunci cand se urmareste dimension area instalatiei de guvernare activa. a. ale suprafetei veliee a navei.49. pv~ -2. ~ f \~ 'd . Aceste componentc ca/cu/a pe baza coeficientilor aero. astfel incdt nava sa ramana pe traiectorie. Calculul implies etapele: i. cealalta statistics: 3. v t . 3. fig.48 Schema forte/or care actioneaza nava cu instalatie de guvemare activa prova Fig.~ .{ desprinderii mediului de la cheu. 3. datorat variatiilor line ale debitului pompei.50. iar A. Pentru realizarea timpului t impus de registrele de clasificatie. determinati 'in bazine hidrodinamice pe modele duble.

51 Schema de calcul a Impingerii propulsorului la 0 instalatie de guvemare activa eu 0 elice amplasata in tunelul din p:ova navei Distributia de presiuni pe lungimea canalului 3. in figura = p-L 2 \1 2 + . de lichid. se poate sene: F= pk2 v.:i \ :."1 de elicei.A)' {J112 +/' (84) Considerlim. este aria velica a navei. 2 = MI' reprezinta pierderile hidraulice in tunel de la intrare palla In dreptul r-. care determine aparitia unei forte F ce actioneaza asupra navei. 3.52. Valorile presiunilor conventionale p. elieea se incarca eu impingerea f diferita de F datoritli suctiunii din caparul tubului prin care apa intra in tunel. sub forma: Pe baza datelor statistice se poate calcula guvemare aetiva. tabelul 3. in functionare. elicea genereaza un jet de fluid. atunci cand se cunoaste F ~i datele de proieetare a propulsorului.dhl (86) (81 ) - intre 2 ~i3: sectiunea de trecere a canalului in care este montala elicea. PV2 2 (85) F = max ( F v' F d) Cu aceastli forta se face alegerea sau ca\culul instalatiei guvernare activa. in conditiile in care se neglijeaza frecarile. de circulatie a apei prin tunel: v =(.102 Instalatii navale de punte Capitolul 3 -Instalatia de guvemare 103 ~l uncle k Pv=F/Av (80b) este un coeficient ce line cont de pierderile prin frecare in jet. ~i Pd pentru care s-a constatat 0 buna manevrabilitate sunt date in literature de specialitate pe tipuri de nave. Problema proiectarii instalatiei de guvemare activa consta In a detennina valoarea impingerii f realizate de propulsor.50 Schema de calcul pentru 0 nava sub actiunea fortei date de propulsorul insialatiei de guvernare aeliva ~i a fortelor introduse de mediu Fig. Caderea de presiune 401 va avea expresia: LlPI = Po . . Cum insa: Vj P2 +_$ 2 pv2 = P: +_. (82) in care PJ = p» este presiunea lichidului neperturbat. Tabelul3. expresia: F= pV]A unde A reprezi IIta I I I II~ I I ~ Id ~il 2 I 1 31. Fv=p.- Fd=Pd'A" in eare4.3 relatie din care se scoate viteza V. fig. intre care vom serie ecuatia lui Bernoulli. A (83) unde A.:1 ~~t 1 ~ ·\ Fig.d1l2 2 iar Llhl reprezinta pl'2 (87) pierderile = k v.52 Disrributia de presiuni pe lungimea canalului are alura eelei prezentate .2 CALCULUL iMPINGERII PROPULSORULUI x Presupunem cii avem 0 instalatie de guvernare activa cu 0 elice amplasata intr-un tunel din prova navei. 3. hidraulice de la discul elicei pana la iesirea din ruuel.7. patru planuri de referinta. apoi._· r .-' + .51. situate In diferite zone ale curentulu. La randul sau.'Av forta ce trebuie realizata de instalatia de intre 0 si I Po = PI +_S 2 2 2 p112 ':>1. obtinandu-se pentru F. 3. 3. pentru un fir de fluid. Se considera un contur C pentru care se scrie teorerna irnpulsului..J B l.PI Fig..3.----~I~F II II I I~ ~ _ '1" 1 2 -----l 1 2' 2_3 I 3.

o forta suplirnentara . fig. atunci jJ=1 ~i elicea se incarca cu 0 forta egala cu forta transrnisa 0 (89) parte: corpului. In ipoteza inexistentei elicei. pv. Z)=Z2=0. care apare datorita scaderii presiunii pe bordaj in zona intrarii apei in tunel. fJ = 2) forta de suctiune este egala cu impingerea elieei astfe! indit forta care se transmite corpului este F = 2T. pv.Instalatia de guvemare \05 . ecuatia (87) devine: Yj=v s . si 402= Pr Ph se obtine pe de L1p = Po . Rezultii: coeficientul irnpingerii fJ=F T =2 (95) ceea ce inseamna di forta care se exercita asupra navei si care genereaza guvernarea este egala cu dublulimpingerii elicei. alegerea unui diametru mare este condiiionata de asigurarea unei cote minirne. spatiala. coeficientul f3 poate atinge valorile 1.VS I J12=C. = sup limen tare induse de forma canalului.. . din conditia de evitare a cavitatiei de suprafata (aspirarea aerului din exterior). Cu cat diametrul propulsorului este rnai mare.de suctiune .(l+(. determinarea coeficientului care circula apa. Calculul se poate fate pe )aza diagramelor de elice. + P2 .53 Geometria transversals a canalului instalatiei de guvemare activa (93) Fig.54. Tn cazul nD )~ . 2 +Llh2 =-+-((. 3. 3.p.et'l-pelor instalatiei de guvemare activa este urmatoarea: deterrninarea fortei F necesare operatiei de guvernare. (94) atunci: coeficientului impingerii Kr ~i a avansului relativ. de pilda. coeficientul jJ seade sub valoarea 2.P. Pentru tunele drepte.2 = 0. Caderea totala de presiune din discul elicei este: locale. cu atiita randamentul ip:stHati~iesle mai. bun.Po si pe de alta parte: Jp=-+Jh. pAv.care are acclasi sens eu irnpingerea Ta Asta provoaca J=~ (97) elicei. +(2)A 2 (~2. + Jp2 0 tubului.p. k=l) se defineste Fig.In final. jJ. deterrninarea P2 . .54 Arnplasarea canalului instalatie ide guvernare activa coeficientut: jJ=~= T Daca nu se neglijeaza pAy. ca urrnare a cresterii vitezelor. +(2 dill tunel. Daca instalatia de guvernare activa are tubul cu coturi.~ frecarile In jet. trehuie adoptat diarnetrulpropulsorului. k I . pentru ddl~irea jJ = in cazul in care se neglijeaza si pierderile 2k2 k2 +(. care KT =-2-4 pn D avansul relativ T (96) genereaza cresteri ale vitezelor de-a lungul peretelui si scaderea presiunii. fig. valoarea lui depinzand de tunelului. (90) +(2) pe baza fortelor a canaluluiprin pv. Reeapituliimj. 3.suscl'Isi\lllea.6.5. 3. Pe de alta parte Insa. h.5. Acest fapt se explica prin efeetul de suctiune.PJ = dll2 . Sectiunea de intrare in tub poate fi asimilata cu 0 sursa negativa. hidraulice ealculului parte din impingere consumandu-se pentru invingerea pierderilor sau. cand nu se mai negli- jeaza pierderile configuratia JP2 = P2 . introduse de mediu. [inand seama ca 40) = Po.j-' • T=AL1p= in care PVs (1+(. se folosesc diagrame K. pentru jet (calculate anterior). k:= I si din relatia (82) va rezulta: observatie. Cu aceasta (88) ideal (k = I.2P2 2 In ipoteza cii nu avern pierderi in jet. sepoate determina valoarea impingerii 2 la elice: vitezei de circulatie a jetului de fluid in discul elicei.53. fig.. astfel incat Si=(2= 0. +(2 . la valoarea maxima adrnisa de conditiile de amplasare a tubului pecorpulriavei. (I = 1.) A este aria discului elicei. In conditiile reale ale curgerii jetului de fluid prin tunel. 3.55. intre partea de sus a canalului ~i linia de plutire.t = __ 2 +(2) 1+(. iar Dp reprezinta pierderiior In jetui caderea totala de presiune pe discul de fluid (vs=Vj. 1. Daca. iar coeficientul jJ are valoarea: Ultima etapa este aceea a calculului propulsorului ce trebuie sa realizeze impingerea T ~i viteza v. de lungime mica si avand pierderi numai in gratarele de protectie de la capetele Ap = Jp. analizand forma constructiva 2 2 (91) .104 Instalatii navale de punte Capitolul 3 .J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful