Zodia Cancerului de Mihai Sadoveanu (autor canonic) roman traditional roman istoric Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea

Ducai-Voda" a aparut in anul 1929 si constituie culmea prozei sadoveniene ce evoca perioada istorica de suferinta si decadere a Moldovei, urmand volumelor "Neamul soimarestilor" si "Vremuri de bejenie". Surse de inspiratie: Mihail Sadoveanu (1880-1961) porneste in crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar si din literatura populara care retine in creatiile folclorice cele mai importante evenimente ale neamului romanesc. • "Letopisetul Moldovei de la Dabija-voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat" de Ion Neculce mentioneaza dezastrul economic si taxele nemiloase din timpul celei de a treia domnii a lui Duca-Voda: "Si au dus pe Duca-Voda in Tara Leseasca si acolo au murit. si cand il ducea pe drum, il pusase intr-o sanie cu doi cai, unul alb si unul murgu si cu hamuri de teiu, ca vai de dansul. Ocari si sudalmi, de audze cu urechile. s-ajungandu la Suceava, la un sat, anume..., au poftitu putintel lapte sa manance. Iar femeia gazda i-au raspunsu ca «n-avem lapte sa-ti dam, c-au mancat Duca-voda vacili din tara, de-l va manca vermii iadului cei nedormiti». Ca nu stie femeia acie ca este singur el Duca-voda. Iar Duca-voda, daca au audzit ca este asa indat-au inceput a suspina si a plange cu amar...". • Cantecul popular exprima suferintele moldovenilor, provocate de un domn hain: "Frunza verde foi uscate,/ In Moldova nu-i dreptate,/ Foc si para-n lung si-n lat/ Pentrun cane blestemat,/ Pentru voda cel hain,/ Duca-voda cel fieros,/ Cu cei mari prietenos,/ Cu cei mititei canos" ori cantecul, sub forma blestemului popular, confirma starea jalnica in care fusese adusa tara de acest domnitor cumplit: "Doamne, du-l si-l du departe,/ S-aiba dracul de el parte;/ Doamne du-l si-l du mereu,/ Sa pot rasufla si eu!". Tema romanului evoca imaginea Moldovei, aflata in decadere economics si saracie crunta in care se zbate poporul in vremea domniei lui Duca-Voda, precum si lupta acestuia pentru a-si pastra tronul la cea de a treia domnie, prin lacomia de "dajdii" puse in spatele moldovenilor, pentru ca el sa-si poata plati birurile care-l tineau domn. Semnificatia titlului. Cuvantul "cancer" inseamna in limbajul popular "rac" si sugereaza aici o intreaga epoca ("zodie"), vazuta ca o predestinare, de regres, decadere si suferinte de nesuportat de catre moldoveni, impovarati de navalirile turcilor, de agitatele si nesfarsitele lupte interne pentru putere, ceea ce a dus la o saracie fara precedent, a tarii. Titlul este completat cu identificarea exacta a acelor timpuri nefaste, "Vremea Ducai-Voda", ca adevarate marturii ale unei istorii vitregite de conducatori haini. Structura si compozitia romanului

Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" este structurat in XXXIII de capitole. este prezentata Moldova secolului al XIXlea. Timpul narativ este cronologic. de obiceiurile si credintele strdmosesti. se regasesc si in "Zodia Cancerului" mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si la care participa numeroase personaje. care. sentimentele sfasietoare ale iubirii neimplinite: "Cei din urma. vizita unor straini. se chiama brumarel. de unde reiese distantarea acestuia de evenimente. iar spatiul narativ este real. si prin absenta marcilor formale ale naratorului. care observa mult mai profund si mai adevarat aspectele sociale si istorice decat oamenii locului. obisnuiti deja cu imaginile respective. Alte capitole au tifluri-sinteza. mai ales in literatura franceza. cu o misiune secreta. in care strainul este impresionat de frumusetea plaiurilor. bazat pe relatarea in ordine a derularii evenimentelor situate intr-un trecut istoric. Modalitatea narativsi se remarca. de beizade Alecu Ruset. In literatura romana.] de la Hristos. "Drum spre Iasi" ori capitolul XI: "Popas la Iasi". care era frecvent in secolul al XVIII-lea. ci este numai o ilustrare monografica a realitatilor istorice din Moldova secolului al XVII-lea. Montesquieu in "Scrisorile persane" si Voltaire in "Naivul" folosesc drept pretext. devenite banale pentru ei. "la sfarsitul lunii septembrie. actualul voda al tarii. care fusese iniaturat de la tron prin intrigile lui Duca. 1679". Incipitul precizeaza timpul si locul inceperii actiunii. asa cum este capitolul IX. prin ochii unui francez. o actiune narativa. In "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" motivul strainului este ilustrat de abatele de Marenne. unde. Romanul incepe cu un titlu explicativ pentru continutul primului capitol. In care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu". Calauza care-l conduce prin hatisurile intorlocheate ale acestor meleaguri este Ilie Turculet. Naratorul omniscient si naratiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a romanului.. care calatorea "din Apus spre Rasarit". pentru a realiza o imagine mai sugestiva a societatii franceze a timpului. de locuitorii ce-l surprind prin stiinta "cetirii" semnelor vremii si ale naturii si de Urania domnitorului Duca-Voda. printr-o serie de elemente primitive si altele de civilizatie avansata. ce-i fusese incredintata de catre marchizul de Croissy. secretar si ministru de externe "al Regelui Soare" din Franta. fiul fostului domnitor Antonie Ruset.. [. Capitolul XXXIII sugereaza stari. Ca in orice roman. puternic individualizate. imagine naucitoare pentru vizitatorul european. unde accentul cade asupra calitatilor deosebite ale personajului Ilie Turculet. in trecerea sa prin Moldova. Abatele de Marenne este insotit. fiecare dintre ele purtand titluri explicative ori sugestive pentru continutul evenimentelor relatate. Romanul are ca principala modalitate narativa de creatie motivul strainului. Constructia subiectului Romanul nu are un fir epic. . intalnim motivul strainului in proza "Balta Alba" a lui Vasile Alecsandri. Moldova secolului al XVII-lea. in Moldova. asadar.

pe masura ce inainteaza dinspre Tara Leseasca spre rasarit. Impresionat de toate acestea. care sunt mereu alungati din casele lor. fie prin cea sufleteasca. Abatele de Marenne.vestit pentru priceperea lui in dezlegarea tainelor naturii. pentru talentele lui de calaret si cunoscator al tainelor naturii. Dar cea mai mare nedumerire a strainilor este contradictia dintre natura feerica si soarta nefericita a moldovenilor. Luand exemplu de la stanci si de la arbori. Tara Moldovei este blagoslovita de Dumnezeu. dar care puteau prezice cu exactitate schimbarea vremii. minunea divina existand mai ales in chipurile naturii. capitala Moldovei. pentru ca bucatele adevarate. sarmalele si vinul bun (care are povestea lui). prin saracia impresionanta in care traiau. el punand mai intai pe masa bucate reci si proaste si vin "acrut". abatele de Marenne crede ca "Dumnezeu a pus aici un paradis". care vindeca pe orice petrecaret. haituiti de navalirile tatare sau de oamenii domnitorului Duca veniti sa incaseze biruri. Strainul este puternic impresionat de priceperea oamenilor in interpretarea semnelor vremii. ulitele intortocheate. Cu cat merg mai spre rasarit. moldovenii manifesta o rezistenta de nezdruncinat in fata tuturor vicisitudinilor. de stiinta mestesugului vanatorii si mai ales de capitanul Ilie Turculet. in ipostaza de naratormesager. exodul populatiei spre munti. Se remarca in aceasta parte a romanului mai multe pauze descriptive. ci si in Iasi. Naratorul da si reteta borsului moldovenesc de potroace. cu atat oamenii sunt mai aproape de . cladirile au o arhitectura inestetica. un paradis devastat". explica Alecu abatelui. ei invingand pana la urma toate obstacolele cu multa rabdare. nesiguranta drumurilor si a sufletelor. sinteza unei epoci istorice. fiind totusi deosebiti fie prin forta lor fizica. prin absenta podurilor. referindu-se la taranii nestiutori de carte. cu o sugestiva putere evocatoare. peisajele sau infatisarea oamenilor. de salbaticia dumnezeiasca a poienii cu zimbri. dar si-au pastrat bunatatea si omenia. care intrerup naratiunea pentru a descrie salbaticia naturii. intr-o epoca de comploturi. Satrarul Lazarel Griga este un simbol al ospetiei moldovenesti. care-i trezeste abatelui "un simtamant de evlavie". acoperite de noroi sunt intunecoase si pline de cersetori. dupa o noapte de chef. In privirile oamenilor se citeste amaraciune si nesiguranta. ca "zama de gaina". de guri hranite din nemultumiri stravechi intre domni si boieri. decat in lacasurile sfinte. dand senzatia de improvizatie. dar beizade Alecu li raspunde cu durere: "E adevarat. Francezul este incantat de frumusetile naturii feerice care-l extaziaza. Dar nu numai satele sunt paraginite. observa cu interes ca in Moldova "oamenii sunt mai aproape de natura si de Dumnezeu". care vorbea fluent limba franceza si faptul ca starea naturaia primitiva se rasfrange puternic in viata acelorasi oameni. intrucat chiar si curtea sa era o injghebare provizorie. Se creeaza. sa produca asupra musafirilor o placere si mai mare. avand o credinta nestramutata in ceea ce ei numesc datorie a vietii. prin nestiinta de carte. Abatele de Marenne este surprins de contrastul dintre Alecu Ruset. dupa semnele naturii.

intre ochi". ca sa i le bati sub unghii!". strainii constata ca sunt intr-un decor oriental. cu scopul de a-l pierde pe adversarul sau si de a face posibila prigonirea acestuia de catre turci. La Iasi. fiica firanului domnitor Duca Voda. taranii incearca o revolta. in care stapaneste calaul Buga. care. voda Georgie Duca. in care sa imite semnatura lui Ruset. iar domnitorul asista cu placere la schingiuirile victimelor in scopul obtinerii de marturisiri complete. "isi incovoie fruntea pe genunchi. de ulitele negustorilor. pe care tanarul le pastra in siguranta la niste prieteni in Polonia. De o cruzime fara margini. fiind asemuita cu aceea dintre Romeo si Julieta. imbracata mireasa. ca si cum ar fi fost straine de dansa". deciziile dictate de interese avide raman ascunse.. tanara. . studiase in Polonia si traise o vreme la Istanbul. Pe boierii care refuza sa mai adune darile exagerat de mari ii judeca formal si ii executa imediat. Povestea de dragoste tragica se afla sub semnul "zodiei racului". dragostea dintre beizade Alecu Ruset si Catrina. deoarece detinea niste scrisori compromitatoare pentru domnitor. era indragostit de domnita Catrina. dat de bisericile vechi. care vizitase Franta. Disperat ca-si pierde iubita. Ralea). In alt plan narativ.natura si de Dumnezeu". dar Duca-voda porunceste hatmanului Buhusi sa reprire sangeros razmerita. Duca da sfaturi calaului pentru a amplifica suferintele celui cercetat: "Cresteaza-i limba si presara-i-o cu sare. obiditi si storsi de vlaga. iar primul cap taiat sa-i fie adus la curtea domneasca. tiranul il obliga pe iscusitul condeier sa-i plasmuiasca un document fals. pentru ca a vazut si "a inghitit multe suflete" (M. Printre cei care sunt adusi la judecata domneasca se afla si batranul Tudor soimaru. dar constituie totusi numai un pretext pentru realizarea unui tablou impresionant de epoca. Duca trimite apoi scrisoarea fictiva lui Cara Mustafa. are curajul sa-l infrunte pe despot. iertandu-l totusi pe spatarul Ion Milescu. pentru a castiga si tronul Tarii Romanesti. fiica dusmanului sau. dar si de comportamentul lui voda. cuprins de surescitare. deoarece acesta ii putea fi de folos. gateste spini si aschii. dupa ospatul oferit la curte in cinstea abatelui. in care accentul cade pe aspectele sociale si istorice ale Tarii Moldovei. Catrina. Domnitorul Duca vrea sa o casatoreasca pe fiica sa. Deseori. lasandu-si mainile albe sa atarne intr-o parte. Judecatile lui Duca sunt formale. dar este prins de oamenii lui voda si ucis de acesta cu buzduganul "in frunte. Alecu Ruset il rapeste pe mire chiar in ziua nuntii. Pivnita curtii domnesti este o adevarata camera de tortura. Natura este "istorizanta". cu Stefan beizade. iar pedepsele sunt crunte. care. desi neputincios si orb. Alecu Ruset. Sub amenintarea cu moartea si terorizandu-l cu sadism. Duca isi obliga fiica sa asiste la uciderea iubitului. Dupa ce-l indepartase de la tron pe Antonie Ruset. iar executiile sunt amanate cu sadism. din considerente politice.. romanul este erotic. il prigonea pe fiul acestuia. ii judeca pe dusmanii domniei. acuzandu-l ca a saracit poporul si tara prin hotii si talharii domnesti. Saraciti.

inca destui de voinic si destui de sprinten. Lumea lui traieste "intr-un decor sublim si aspru. iar de sub gluga privea o fata blanda cu trasaturi fine si spirituale". desi scund. Calinescu. "la necredinciosi". Adevarata sa misiune era insa secreta. abatele de Marenne. este "o arhiva a unui popor". care-i atacasera. rafinat in arta conversatiei. se indrepta spre Istanbul pentru a incerca o posibila alianta cu turcii impotriva nemtilor. cu abilitate diplomatica. Ajunsi la Constantinopol. cu gesturi cumpatate si mare amator de mancare si bautura buna deoarece "desi calugar inchis in mantie si randuieli aspre la manastirea sa". care venea de departe si urma. mai ales din atitudinile. dotat cu institutii geto-scitice". "drumul cel mare din valea Siretului". Abatele de Marenne este bonom. Inzestrat cu o curiozitate vie. portretul fizic: "un trup. de maretia muntilor si de bogatia vanatului: "Dumnezeu a pus aici un paradis". care calatorea cu pretextul de a propovadui "lumina cea adevarat" din Apus spre Rasarit. maret si fabulos. tacute si rituale". gandurile si vorbele personajului. se lasa batut de acesta. de aceea trasaturile lor de caracter sunt preluate din diferite documente si cronici. Abatele de Marenne apare in roman chiar de la inceput. Haina umila ascundea o inalta fata bisericeasca si nu un calugar de rand. in mod direct. abatele era un om de lume. solul strain descopera cu mirare viata simpla a moldovenilor si constata cu incantare ca aici "oamenii sunt mai aproape de natura si de Dumnezeu". El este in acelasi timp observator si comentator al aspectelor sociale si istorice din Moldova secolului al XVII-lea. venind din Franta. instruit si fin.Opera lui Sadoveanu. de padurile nesfarsite. Om invatat si umblat prin lume. "secretar al Regelui Soare la Afacerile Straine". joaca sah cu sultanul. iar abatele. ii fusese incredintata de marchizul de Croissy. este de mare ajutor tanarului Alecu Ruset si. Caracterizarea personajelor Personajele sunt numeroase si bine individualizate. simpatic. cand prozatorul prezinta faptul ca de curand trecuse hotarul din Tara Leseasca "un strain". este fermecat de natura salbatica. observator atent. abatele. inteligenta si generozitate. oamenii lui actioneaza din "porniri instinctive. pentru a-l . abate de Juvigny. modalitate narativa cunoscuta in literatura ca motivul strainului. Cele mai multe trasaturi morale reies prin caracterizare indirecta. Naratorul ii face inca din prima pagina. Paul de Marenne. calatorul strain prin ochii caruia Sadoveanu evoca un moment din istoria Moldovei. spune G. impreuna cu insotitorii sai. obisnuit cu eleganta de la curtea lui Ludovic al XlV-lea (supranumit de francezi Regele Soare). Abatele de Marenne este personajul care slujeste drept procedeu literar. era un "cuvios personagiu ecleziastic din ordinul Sfantului Augustin". pentru ca el "purta pinteni si se tinea ca un vechi calaret". Cele mai multe sunt atestate istoric.

vorbea impecabil limba franceza. Perpessicius considera fericita inspiratia lui Mihail Sadoveanu "de a fi implicat. Impetuos si indraznet pana la inconstienta. Duca-Voda il paleste cu buzduganul in frunte. Portretul fizic este prezentat prin intermedial strainului de Marenne. insa il tinea sub o stricta supraveghere. silueta de aur a elegantului abate Paul de Marenne". vizitase Franta. in textura aceasta orientala. Fatalitatea sortii facuse ca el sa se indragosteasca puternic de Catrina. care vede "un boier tanar moldovean pe-un arabesc roib". Om trecut prin multe. asa precum ar fi fost de asteptat de la un fecior de Domn" si nici faptul ca "desi avea nume de bun ostean. . explicandu-i strainului firea moldovenilor. este fiul fostului domnitor. fiind un fin observator al lumii prin meditatii subtile asupra realitatilor vremii. abateie este un fin cunoscator al psihologiei umane. Fara sa asculte sfaturile intelepte ale abatelui. studiase in Polonia. marturisindu-i chinurile si suferintele pe care le indura pentru ca nu-si poate implini iubirea: "Am pe mine cameasa lui Nessus". personaj atestat istoric. Imbracamintea tanarului nu face o impresie buna asupra rafinatului abate. mai ales din faptele. Cele mai multe trasaturi morale reies prin caracterizare indirecta. Alecu Ruset se indragostise de fiica lui Voda. ce fusese inlaturat de la tron prin intrigile lui Duca-Voda. gandurile si vorbele personajului Alecu Ruset este un tanar instruit. mentalitatea lor de viata. pentru ca detinea secretul unor scrisori compromitatoare pentru Duca. Antonie Ruset. imbracata in rochie de mireasa. Catrina si iubirea era reciproca dar domnitorul hotarase s-o marite cu Stefan-Beizade.binedispune. Cei doi indragostiti se intalnesc prin complicitatea Magdalinei. are o blandete si o intelepciune parinteasca pe care o revarsa asupra tanarului Ruset si o intelegere superioara a vietii. poate prea evoluat pentru epoca. dadaca tiganca a domnitei Catrina si cu totii erau cuprinsi de teama si de grija de a nu fi descoperiti de tiranicul voda sau-de slujitorii lui. Alecu Ruset. Ruset se confeseaza abatelui. de fata fund si Catrina. creand astfel atmosfera propice obtinerii de favoruri. se infatisa cam palid si subtiratic". avand "pe obraz un zambet nesilit". cunostea cultura Bizantului si pe cea slava. calarea dupa "moda necredinciosilor ismailiteni". fiul lui Radu-Voda. chiar in ziua nuntii. pentru ca "straiul nu-i era stralucit. care-i luase locul la conducerea Moldovei. Noul domnitor il alungase de la curte pe Alecu Ruset. fiica despotului Duca. pe care tanarul le avea in pastrare la niste prieteni in Polonia. dar este prins de oamenii domnitorului si dus inaintea acestuia. rabdarea si echilibrul lor interior luate de la natura. el il santajeaza pe DucaVoda cu scrisorile pe care le detinea ca marturie a tradarii domnitorului. Alecu Ruset pune la cale rapirea mirelui.

tiran. portretul domnitorului Georgie Duca este preluat in cea mai mare parte din documente istorice si cronici. hotarata. unde infrunta prejudecatile mahomedane despre conditia umila a femeii si-l cere sultanului sa-i anuleze logodna fortata. suspicios si ursuz. fiul lui Radu-Voda denota un spirit modern. Eroina se lupta cu mult curaj si hotarare pentru dragostea ei. Intr-o lume plina de minciuna. In final. care sa treaca dincolo de limitele descriptive ale unei epoci istorice. ea va accepta totusi casatoria cu Beizade Stefan ca sa-si salveze familia de prigoana turcilor. care duce tara intr-o saracie jalnica. lipsit de prejudecati. El este prototipul de antierou prin excelenta. prin firea autoritara. intrunind exclusiv trasaturi negative. de catre Duca-voda. Necrutator. confisca averile boierilor. se afla la a treia domnie pe tronul Moldovei de la sfarsitul secolului al XVII-lea si intruchipeaza domnitorul hain. anume acela de a-si alege partenerul de viata. Duca Voda inspira teama tuturor. PortretuI tinerei este conturat prin ochii abatelui de Marenne. care marea dajdiile poporului pentru "a plati mucaremeaua" (taxa pe care trebuia sa o plateasca turcilor pentru innoirea domniei). marcand una dintre cele mai neguroase perioade de decadere materiala si spirituala din istoria ei. mai ales din faptele. rau. indignati de cutezanta printesei de a-si revendica un drept pe care il au numai barbatii. crud si despot.la uciderea iubitului ei. dar si energia si voluntarismul expresiv al vocii tinerei domnite. dusmanul de moarte al lui Duca-voda. Ramane complet . Fiind personaj atestat istoric. personaj atestat istoric. rezistenta acerba a Catrinei privind obligatia de a se casatori cu stefan. isi convinge tatai s-o ia in caiatorie la Tarigrad. pentru ca.Iubirea scurta si nefericita dintre Alecu Ruset si domnita Catrina este menita a da romanului o insufletire sentimentaia. ipocrizie si interese meschine. Dafma-Doamna. asemanatoare cu a bunicii ei. Alecu Ruset. remarca privirea suava. ea asista -neputincioasa si inmarmurita de suferinta . gandurile si vorbele personajului. cerand sa fie primit la curtea domneasca. care. este neinduplecat fata de slabiciunile si pacatele omenesti. Catrina Duca. ii chinuia si "ii izbea cu buzduganul de moarte". de aceea ei sunt considerati ca fiind "Romeo si Julieta in spatiul medieval romanesc". este fiica lui Duca-voda si o personalitate feminina bine individualizata in roman. ducand o viata izolata din pricina firii sale inchise. personaj atestat istoric. In finalul romanului. Cele mai multe trasaturi morale reies prin caracterizare indirecta. cand in Moldova se instalase o atmosfera de suspiciune si teroare din cauza lacomici sale. Mihail Sadoveanu il prezinta pe voda Georgie Duca in anul de domnie "de la Hristos 1679". Catrina este indragostita profund de Alecu Ruset. inuman. Catrina este pusa intr-o situatie cutremuratoare: imbracata in rochia alba de mireasa. rautacioase. Duca-Voda.

il izbeste cu "buzduganul cel mic. Duca-Voda este avid de putere si de stapanire. avand o intriga complicata. pentru a prinde si pedepsi pe orice boier care ar incerca sa iasa de sub tiranie: "Vazandu-ma pe mine vesel si nebanuind nimic. dar porunceste cu cruzime sa-i schingiuiasca "pana ce satele lor vor plati de doua ori cat arata tabelele vistieriei". din propriile fapte. lacomia sa fiind fara limite. numai din infatuare si snobism. pe langa tronul Moldovei si pe cel al Ucrainei turcesti. Criticul Nicolae Manolescu vede in Duca-Voda "un despot de tip turcesc. Duca stapaneste arta disimularii. fara fiind Sultan Mehmet". Elementele realiste ilustrate de adevarul istoric.impasibil la suferintele oamenilor. machiavelic prin natura si traditie". structura narativa este ampla si contureaza o imagine bogata si profunda a vietii moldovenilor. unii din vinovati nu vor scapa". pe care il dobandise "in ziua impacarii sale cu Stefan Beizade. placerea lui de a chinui oamenii se apropie de sadism atunci cand il ucide pe Alecu Ruset. Voda voia sa organizeze nunta fiicei lui cu mare fast. desi era ziua nuntii fiicei sale. de mare intindere. Iute la manie si neiertator. Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducdi-Vodd" de Mihail Sadoveanu este o specie a genului epic. cu ajutorul dialogului si al monologului interior. simtind "infiorarea bucuriei" si. Principalul mod de expunere este naratiunea. . domnitorul le cruta viata celor adusi la judecata. cu care batuse in ajun pe vornicii de targ". preluat de Mihail Sadoveanu din "Letopisetele" cronicarilor defnesc aceasta opera drept un roman istoric. pentru ca sa se vorbeasca peste tot in lume "de marirea sa si sa ramaie insemnat si-n letopiseti". Tirania domnitorului. care se intersecteaza. domnitei Catrina. iar personajele se contureaza direct prin descriere si indirect. ganduri si vorbe. cu actiune complexa si complicata. pe care o exercita cu maiestrie in perioada domniei. in proza. desfasurata pe mai multe planuri narative. daca sunt langa noi. ocupa. Personajele numeroase si puternic individualizate sunt angrenate in conflicte adanci.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful