VASILE PALADE

DUMITRU PAN URU

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE

EDITURA NA IONAL

Vasile PALADE

Dumitru PAN URU

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

This work presents the main engineering and design issues for the most important equipment’s pressured container and heat exchanger types used in food industry processes. The book is use full for mechanical engineers interested in designing, engineering and operating of technological equipment’s for process industries, as well as for the students of Tehnological Equipment’s in Food Industry.

Dr.ing. Vasile PALADE

Dr.ing.Dumitru PAN URU

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE

EDITURA NA IONAL
Bucure ti, 2002

În lucrare sunt tratate principalele probleme constructive i de calcul ale celor mai importante utilaje de tip recipient sub presiune întâlnite în industriile de proces, cu respectarea strictã a instruc iunilor C4. Îndrumarul de fa ã se adreseaz studen ilor de la sec iile de utilaj tehnologic de proces, fiind utilã atât în rezolvarea proiectului de la disciplina „Aparate tubulare i recipiente” cât i în rezolvarea temelor de la proiectul de diplomã. De asemenea este adresat inginerilor mecanici preocupa i de proiectarea, construc ia i exploatarea utilajelor tehnologice pentru industrii de proces. Criteriile de proiectare prezentate urm resc o alegere corect a materialelor, o stabilire corespunz toare a dimensiunilor i a formei pentru reducerea consumurilor specifice i pentru o fiabilitate corespunz toare. Autorii aduc mul umiri tuturor colegilor, speciali ti în proiectare i execu ie, care le-au acordat sprijin pentru realizarea acestei lucr ri observa iile i sugestiile privind con inutul ei. i r mân receptivi la toate Autorii Referen i tiin ifici: Prof.univ.dr.ing. Liviu Palaghian Tehnoredactare computerizat : Vasile Palade

Bun de tipar ISBN Tip rit:

CUPRINS
1. Dimensionarea recipientului cu manta de înc lzire
1.1 Generalit i 1.2 Corp recipient 1.2.1 Elemente constructive 1.2.2 Calcul de rezisten 1.2.3 Calcul de verificare 1.3 Mantaua de înc lzire 1.3.1 Calcul de rezisten 1.3.2 Calcul de verificare 7 7 8 8 10 14 14 14 15 16 16 16 16 17 19 19 19 20 20 24 26 26 26 26 31 32 32 33 39 39 45 45 46 46 46 48 49

2. Funduri i capace. Elemente constructive i calcul de rezisten
2.1 Generalit i 2.2 Funduri i capace elipsoidale 2.2.1 Elemente constructive 2.2.2 Calcul de rezisten 2.3 Funduri i capace sferice cu racordare (mâner de co ) 2.3.1 Elemente constructive 2.3.2 Calcul de rezisten 2.4 Funduri i capace tronconice 2.4.1 Elemente constructive 2.4.2 Calcul de rezisten 3.1 Elemente constructive 3.1.1 Generalit i 3.1.2 Flan e pentru recipiente 3.1.3 Materiale 3.2 Calculul de rezisten al asambl rilor cu flan e 3.2.1 Generalit i 3.2.2 Verificarea uruburilor de strângere a flan elor 3.2.3 Verificarea garniturilor 3.2.4 Verificarea flan elor 4.1 Elemente constructive 4.2 Alegerea racordurilor 4.2.1 eava 4.2.2 Flan a 4.2.3 Garnituri de etan are 4.2.4 Flan a oarb

3. Construc ia i calculul asambl rilor cu flan

4. Racorduri i bosaje

6

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

5. Aparate de m sur

4.3 Alegerea bosajelor 4.4 Calculul de compensare a orificiilor 4.4.1 Domeniul de aplicare 4.4.2 Calculul de compensare a orificiilor izolate 4.4.3 Dimensionarea inelului de compensare

6. Suporturi pentru recipiente

5.1 Aparate de m sur i control 5.1.1 Manometre 5.1.2 Termocuple 5.1.3 Indicatoare de nivel 5.2 Supape de siguran 5.2.1 Alegerea supapei de siguran 5.2.2 Elemente de calcul

i control. Dispozitive de siguran

7. Dimensionarea dispozitivului de amestecare

6.1 Suporturi pentru recipiente verticale 6.1.1 Generalit i 6.1.2 Suporturi laterale 6.1.3 Suporturi picior 6.2 Suporturi pentru recipiente orizontale

8.Montarea i exploatarea recipientelor sub presiune Anexe Bibliografie

7.1. Alegerea mecanismului de ac ionare 7.2 Dimensionarea dispozitivului de amestecare a amestec torului 7.2.1 Arborele amestec torului 7.2.2 Alegerea sistemului de rezemare 7.2.3 Alegerea suportului 7.2.4 Dimensionarea cutiei de etan are 7.3 Tipuri de amestec toare rotative verticale 7.3.1 Amestec toare cu bra e 7.3.2 Amestec toare cu palet 7.3.3 Amestec toare tip cadru 7.3.4 Amestec toare tip ancor 7.3.5 Amestec toare turbin disc 7.3.6 Amestec toare tip elice 7.3.7 Amestec toare tip Impeller 7.4 Alegerea i verificarea cuplajului 7.4.1 Alegerea cuplajului 7.4.2 Verificarea cuplajului

51 53 53 54 54 57 57 57 58 61 62 62 63 68 68 68 68 73 78 82 82 86 86 88 93 96 100 100 103 103 106 108 108 111 112 112 113 114 116 129

1. DIMENSIONAREA RECIPIENTULUI
CU MANTA DE ÎNC LZIRE
1.1 Generalit i
Recipientul cu manta de înc lzire (f r dispozitiv de amestecare) are schema din fig.1.1. Reprezentarea completã, cu dispozitiv de amestecare, se prezintã în Anexa 1.

Fig. 1.1 3 – gur de verificare; 4 – capac; 6 – flan ; 7 - garnitur ; 9 – corp recipient; 10 – corp manta; 12 – suport; 13 – racord evacuare condensat; 14 – racord de golire; 15 –racord pentru intrarea agentului termic; 16 – racord alimentare; 18 – fund recipient

8

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

In calculul în l imii H a p r ii cilindrice a recipientului nu se ia în considerare volumul ocupat de fund i capac ( recipientul nu func ioneaz niciodat plin, fiind necesar un spa iu gol pentru vaporii ce se degaj ). 4V (1.1) H= [m], D2 unde: V - volumul recipientului, m3 ; D - diametrul recipientului, m. În l imea total a recipientului va rezulta prin însumarea în l imilor corpului cilindric, fundului, capacului i respectiv a dispozitivului de amestecare. Volumul lichidului din mantaua de înc lzire se determin cu rela ia: Vm
2 ( Dm D 2 ) H0 4

k 0 [m3 ] ,

(1.2)

unde: H 0 este în l imea mantalei i se determin cu rela ia:

H0

H

h [m],

(1.3)

în care: h = (100 … 150) mm i se alege constructiv. k 0 1,1 - coeficient ce ine cont de continuarea mantalei pe fundul recipientului.

1.2 Corp recipient
1.2.1 Elemente constructive

Corpul recipientului (pozi ia 9. fig.1.1), construit în varianta din o el laminat, se ob ine prin asamblarea din virole cilindrice. O virol cilindric se ob ine din tabl prin curbare pe val i sudare în lungul generatoarei. L imea tablei se dispune în lungul generatoarei virolei, astfel ca fibrajul tablei ob inut prin laminare s se afle pe direc ie inelar , direc ia de solicitare maxim .

Fig. 1.2

Fig. 1.3

Cap.1 Dimensionarea recipientului i a mantalei de înc lzire

9

Tablele utilizate au lungimi standardizate (tabelul 1.2). Dac lungimea necesar L (fig.1.2) este mai mare decât lungimea maxim a tablei existente, se recurge la îmbinarea prin sudare a dou sau mai multor buc i de tabl . Acestea trebuie astfel alese încât dou cus turi vecine ale unei virole s fie la o distan mai mare de 800 mm; pentru o singur asemenea distan (m surat între axele cordoanelor de sudur ) se admite o valoare de minimum 200 mm. Corpul recipientului se ob ine prin sudarea cap la cap a virolelor cu cordoane de sudur circumferen iale (inelare). Se va urm ri s nu existe cordoane în cruce, iar între dou cordoane de sudur meridionale a dou virole al turate (fig.1.3 ) s existe un decalaj “a” mai mare decât de trei ori grosimea tablei mai groase (a > 3s), îns minimum 100 mm. Virola terminal trebuie s aib lungimea de cel pu in 300 mm. Lungimea tablei necesar ob inerii unei virole cilindrice este: (1.4) L = (D + s) [mm], unde: D - diametrul nominal al recipientului, mm ; s - grosimea tablei, mm . In tabelul 1.1 se prezint grosimile minime recomandate pentru virole cilindrice ob inute prin v l uire. Tabelul 1.1 D, mm s, mm < 400 2 400 -1000 3 1000 - 2000 4 2000 - 4000 5 Tabelul 1.2 s mm 4 5 6 7 8 9 10 x x L imea tablei, mm 1000 x 1250 x x x x x x x 1500 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1800 2000 2200 2400 2600 2800 3000

Lungimile tablelor se livreaz în trepte de 1000 mm în func ie de grosime, între 2 i 12 m.

10

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

1.2.2 Calcul de rezisten
1.2.2.1 Alegerea materialului In instala iile ce lucreaz sub presiune trebuie evitat pericolul de rupere. Din acest motiv o elurile utilizate în construc ia acestora trebuie s aib limita de curgere i rezisten a la rupere la trac iune mari pentru a satisface parametrii din ce în ce mai ridica i ai instala iilor, cu grosimi cât mai reduse ale pere ilor elementelor sub presiune. Pentru recipiente sub presiune ce lucreaz la temperaturi ridicate este necesar s fie garantate propriet ile mecanice la aceste temperaturi. In cazul temperaturilor de lucru sc zute ( mai mici de -5o C) este necesar garantarea limitei de curgere i a tenacit ii la aceste temperaturi. Principalele grupe de o eluri utilizate în acest domeniu sunt o elurile destinate tablelor de cazane i recipiente sub presiune pentru temperaturi ambiant i ridicat (STAS 2883/3-88), respectiv pentru temperatur ambiant i sc zut (STAS 2883/2 -80). Caracteristicile mecanice precum i varia ia limitei de curgere func ie de temperatur i grosimea tablei sunt date în tabelele 1.3 i 1.4 pentru o elurile destinate tablelor de cazane i recipiente sub presiune pentru temperaturi ambiant i ridicat , respectiv în tabelele 1.5 i 1.6 pentru temperaturi ambiant i sc zut Tabelul 1.3 Marca o elului Limita de curgere, Rc20 [MPa] s 16 K 410 K 460 K 510 16 Mo 3 16 Mo 5 14 MoCr 10 12 MoCr 22 12 MoCr 50 12 VMoCr 10 265 290 355 275 275 300 310 16< s <40 255 285 345 270 265 295 300 310 255 Rezisten a la rupere la 20 trac iune, R [MPa] s 60 410...590 460...580 510...650 540...590 440...590 440...590 480...630 515...690 470...640

Grosimea tablei, s [mm]

Cap.1 Dimensionarea recipientului i a mantalei de înc lzire

11

Tabelul 1.4 Marca o elului Grosimea tablei s [mm]
s s s s 10 <s s s 10 <s 60 60 60 10 40 60 10 40
t Limita de curgere, Rc [MPa]

2000 C 205 245 265 240 225 245 255 240 245 230

2500 C 185 225 245 220 205 226 245 230 240 225

3000 C 155 205 225 195 180 196 230 215 230 215

3500 C 140 175 205 185 170 177 215 200 215 205

4000 C 130 155 175 175 160 167 205 190 205 195

4500 C 125 135 155 170 155 157 195 180 195 190

5000 C 165 150 137 190 175 185 165

K 410 K 460 K 510 16 Mo 3 16 Mo 5 14MoCr10 12MoCr22 12MoCr50

sub 40mm sub 75mm

Tabelul 1.5 Marca o elului s R 37 R 44 R 52 Limita de curgere, Rc20 [MPa] 16 235 285 350 16< s <40 235 275 340 Rezisten a la rupere la trac iune

R 20 , [MPa]
s 60

Grosimea tablei, s [mm] 360...440 430...540 510...610 Tabelul 1.6

Marca o elului R 37 R 44 R 52

Grosimea tablei s [mm] s s s 60 60 60

t Limita de curgere Rc [MPa]

1000C 205 245 295

1500C 185 225 275

2000C 175 205 255

2500C 155 185 235

3000C 135 155 215

3500C 120 135 195

4000C 100 120 165

12

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

1.2.2.2 Calculul grosimii de proiectare a corpului cilindric In cazul recipientelor executate din o el laminat, supuse la presiune interioar , grosimea de proiectare, s p , se determin cu rela ia : + c1 c r1 [mm], 2 f a z pc pi – presiunea de calcul, MPa ; sp= pc D (1.5)

unde:

pc

D - diametrul interior al recipientului, mm ; f a – tensiunea admisibil la temperatura de calcul, MPa (rela ia 1.7); cr1 - adaos de rotunjire pân la grosimea nominal a tablei, adaos ce ine seama de abaterea negativ a tablei, mm, (tabelul 1.7) ; z - coeficient de rezisten al îmbin rii sudate (tabelul 1.8). c1 – adaos pentru condi iile de exploatare (coroziune i/sau eroziune), mm ; (1.6) c1 vc a [mm], în care: vc =(0,1...0,15) mm/an - viteza de coroziune pe an ; a =(18...20) ani - durata de serviciu a utilajului. Tabelul 1.7 Grosimea tablei, mm 1500 L imea tablelor, mm > 1500 > 2000 2000 2500 Abaterea limit la grosime, mm De la 3 la 5 De la 5 la 8 De la 8 la 12 De la 12 la 25 De la 25 la 40 +0,25 -0,60 +0,25 -0,60 +0,30 -0,80 +0,30 -0,70 +0,35 -0,80 +0,40 -0,90 +0,60 -1,20 +0,35 -0,80 +0,50 -0,80 +0,50 -1,10 +0,80 -1,30 +0,40 -0,90 +0,60 -0,90 +0,60 -1,40 +0,85 -1,55 > 2500 3000

Lungimile tablelor se livreaz în trepte de 1000 mm în func ie de grosime, între 2 i 12 m.

Cap.1 Dimensionarea recipientului i a mantalei de înc lzire

13

Tabelul 1.8 Nr. crt 1. Tipul îmbin rii sudate Îmbin ri cap la cap executate automat prin orice procedeu de sudare cu arc electric sau gaze, pe ambele fe e sau pe o singur fa cu completare la r d cin . Idem nr.crt.1, îns executate manual. Îmbin ri cap la cap executate prin orice procedeu de sudare cu arc electric sau gaze, numai pe o fa , f r inel sau plac suport la r d cin . Idem nr.crt.3, cu inel sau plac suport la r d cin . Tensiunea admisibil
f a se determin cu rela ia:
t Rc R 20 ; c s1 c s 2

Volumul examin rii Total 1 Par ial 0,9 F r 0,8

2. 3.

0,95 -

0,85 -

0,7 0,6

4.

0,9

0,8

0,7

f a = min unde:

[MPa],

(1.7)

t Rc - limita de curgere la temperatura de calcul, MPa, (din tabelele 1.3 i 1.4,

respectiv 1.5 i 1.6 prin interpolare liniar pentru temperatura datã prin temã);
R 20 - rezisten a la rupere la trac iune la temperatura de 20oC, MPa, (tab.1.3,

1.5);
c s1 =1,5 i c s 2 =2.4 - coeficien i de siguran , pentru o eluri (cu excep ia celor

turnate); Valoarea ob inut

pentru grosimea de proiectare, s p , se coreleaz

cu

grosimea tablei, conform irului de valori exprimate în mm: 4 ; 5 ; 6 ; 7 ; 8 ; 9 ; 10; 12; 14 ; 15 ; 16 ; 18 ; 20 ; 22 ; 25 ; 28 ; 30 ; 32 ; 35 ; 38 ; 40.

14

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

1.2.3 Calcul de verificare
1.2.3.1 Verificarea aplicabilit ii formulei pentru calculul grosimii de proiectare. Rela ia (1.5) este aplicabil dac este îndeplinit condi ia : s p c1 0,1 . D 1.2.3.2 Verificarea la presiunea de prob hidraulic Recipientul înainte de a fi livrat trebuie verificat la presiune hidraulic . Proba hidraulic se face în general cu ap , cu recipientul nevopsit i f r amenaj ri interioare sau exterioare. Toate cordoanele de sudur exterioare se dau cu var, iar dup uscare se face proba la presiunea hidraulic timp de 10 minute. Presiunea pentru proba hidraulic , p ph , se determin cu rela ia : p ph = 1,25 p c unde: f ap - tensiunea admisibil a elementului determinat, pentru presiunea de Rtc . c s1 f ap fa [MPa], (1.9)

(1.8)

calcul p c , la temperatura t , la care are loc încercarea, MPa ; f ap = (1.10) la presiunea de prob

1.2.3.3 Verificarea tensiunilor din virol hidraulic

Pentru ca recipientul s reziste la presiunea hidraulic îndeplinit condi ia :

p ph este necesar a fi

( s p ) ph =

p ph D 2 z f ap p ph

c1

sp.

(1.11)

Cap.1 Dimensionarea recipientului i a mantalei de înc lzire

15

1.3 Mantaua de înc lzire
1.3.1 Calcul de rezisten
1.3.1.1 Alegerea materialului Se vor alege acelea i materiale ca pentru corpul recipientului. 1.3.1.2 Calculul grosimii mantalei de înc lzire Se determin cu rela ia: p m Dm c1 + c r1 [mm], s pm = 2 f a z pm (date prin tema de proiectare). Ceilal i termeni au semnifica ia din rela ia 1.5.

(1.12)

în care p m , Dm reprezint presiunea din manta, respectiv diametrul interior al mantalei,

1.3.2 Calcul de verificare
1.3.2.1 Verificarea la presiunea de prob hidraulic Presiunea pentru proba hidraulic , p ph , se determin cu rela ia : ( p ph) m = 1,25 p m f ap fa [MPa], (1.13)

unde f ap este tensiunea admisibil a elementului determinat, pentru presiunea din manta p m , la temperatura t m , la care are loc încercarea, determinat cu rela ia 1.10, MPa .

2. FUNDURI
2.1 Generalit i

I CAPACE. ELEMENTE

CONSTRUCTIVE I CALCUL DE REZISTEN

Alegerea formei capacelor i fundurilor pentru recipiente depinde de condi iile impuse de procesul fizic sau fizico-chimic din recipient, de presiunea din recipient, precum i de posibilit ile de fabricare ale uzinei constructoare. Prin fund (poz.18 din fig.1.1) sau capac (poz.4 din fig.1.1) se în elege elementul care închide extremit ile unei mantale cilindrice sau conice, formând un recipient. Dup profilul suprafe ei mediane a înveli ului fundurile i capacele pot fi: semisferice, semielipsoidale, sferice cu racordare, sferice f r racordare, plane cu racordare, plane f r racordare, tronconice. Pentru aparatele care func ioneaz la presiune atmosferic sunt preferate funduri i capace plane, acestea fiind mai ieftine. La presiuni medii i mari nu este recomandat folosirea capacelor plane (mai ales la recipiente mari), deoarece acestea devin prea grele. Observa ie: Grosimea fundurilor i capacelor ce urmeaz a fi alese nu trebuie s aib o valoare mai mic decât grosimea corpului cilindric al recipientului, calculat cu rela ia (1.5)

2.2 Funduri i capace elipsoidale
2.2.1 Elemente constructive
Fundurile i capacele elipsoidale se execut dintr-o bucat prin ambutisare pe pres (fig.2.1), sau din segmente prin sudare. In timpul execu iei pe pres a fundurilor sau capacelor elipsoidale se produce, în anumite zone, sub ierea tablei cu pân la 10 % din grosimea nominal . La alegerea grosimii tablei necesare realiz rii unui fund sau capac, de o anumit grosime, trebuie s se in seama de aceast sub iere, precum i de faptul c tabla se livreaz cu toleran negativ .

Cap.2 Funduri i capace

17

Se utilizeaz în mod obi nuit funduri cu hi / D 0,25 , pentru care tensiunile inelare în zona adiacent ecuatorului sunt relativ mici. Geometria fundurilor i capacelor elipsoidale este dat în STAS 7949-81. Lungimea p r ii cilindrice h1 a fundului în vederea

Fig. 2.1

sud rii cap la cap cu o virol cilindric , trebuie s aib valoarea minim înscris în tabelul 2.1. Tabelul 2.1 Grosimea fundului, s pf , mm
h1 , mm

10 25

10...20 s pf + 15

> 20 0,5 s pf + 25

In tabelul 2.2 se prezint datele constructive pentru fundurile i capacele elipsoidale (extras din STAS 7949-81).

2.2.2 Calcul de rezisten
1. Alegerea materialului Se recomand alegerea aceluia i material ca la corpul cilindric, având caracteristicile date în tabelele 1.3...1.6. 2. Grosimea de proiectare a fundului sau capacului, supus la presiune pe partea interioar , se calculeaz cu rela ia : s pf = 2fa z pc R pc + c1 c r1 [mm], (2.1)

în care R este raza de curbur la centrul fundului i se calculeaz cu rela ia : R= unde hi D 2 [mm], 4 hi (2.2)

f (D ) i se alege din tabelul 2.2

Ceilal i termeni din rela ia (2.1) au semnifica ia ar tat în rela ia (1.5).

18

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Cap.2 Funduri i capace

19

3. Calcul de verificare Rela ia (2.1) este aplicabil dac sunt îndeplinite condi iile : s pf c1 0,1 ; D

(2.3) (2.4)

0,2 pc

hi D

0,5 ; c1 )
[MPa].

2 f a z ( s pf

R + ( s pf - c1 )

(2.5)

In aceste rela ii termenii au semnifica iile cunoscute.

2.3 Funduri i capace sferice cu racordare (mâner de co ) 2.3.1 Elemente constructive
Se ob in dintr-o calot sferic de raz R, racordat la o por iune toroidal de raz r (fig.2.2), racordat la rândul ei la por iunea cilindric de cap t.

Fig. 2.2

Aceste funduri i capace se construiesc cu H cazului în care R
De i r

0,266 De , care corespunde

0,15 De . Pentru aceste dimensiuni se ob ine, în condi ii

date, grosimea minim a fundului sau capacului racordat. Aceste funduri sunt mai pu in adânci i se realizeaz mai u or decât cele elipsoidale.

2.3.2 Calcul de rezisten
1. Alegerea materialului Se recomand alegerea aceluia i material ca la corpul cilindric, având caracteristicile date în tabelele 1.3...1.6.

20

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

2. Grosimea de proiectare a fundului sau capacului, supus la presiune pe partea interioar , se calculeaz cu rela ia :

s pf =

pc D K s 4 fa z

+ c1

c r1 [mm],

(2.6)

unde K s este factor de form Factorul de form K s se determin conform fig,2.3 în func ie de raportul H/D. Raportul H/D se recomand a fi cuprins între limitele: H 0,15 < 0,40 , D unde H este în l imea p r ii bombate a fundului, conform fig.2.2

(2.7)

Fig. 2.3

3. Calcul de verificare Rela ia (2.6) este aplicabil dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii : s pf c1 0,003 < 0,10 ; r 3( s pf c1 ) , (2.8) D unde r 0,1D este raza interioar de racordare, conform fig.2.2.

2.4 Funduri i capace tronconice
2.4.1 Elemente constructive
Unghiul la vârf se alege în func ie de rolul fundului tronconic. Astfel, dac acesta este destinat desc rc rii unor materiale pulverulente, unghiul complementar lui /2 trebuie s fie mai mare decât unghiul de taluz natural, , al materialului. Deoarece pentru multe materiale granulare i pulverulente = 30...50o, de obicei unghiul la vârf = 60...120o. Fundurile conice racordate sunt standardizate.

Cap.2 Funduri i capace

21

2.4.1.1 Funduri conice la 600, pentru recipiente (STAS 7957-81) Forma i dimensiunile acestor funduri se prezint în fig.2.4 i tabelul 2.3.

Fig. 2.4

Tabelul 2.3
Grosimea nominal a peretelui, spf [mm] mm 6 8 30 Masa ) [Kg] 600 700 800 900 1000 1100 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 544 634 725 816 906 997 1087 1269 1450 1631 1812 1994 2175 90 105 120 135 150 165 180 210 240 270 300 330 360 32,1 43,0 55,5 69,5 85,5 103 122 164 213 268 329 399 473 43,0 57,7 74,3 93,3 114 138 163 219 288 359 441 532 631 54,1 72,4 93,5 117 143 172 204 275 357 450 552 666 791 65,5 87,8 113 141 172 208 245 331 429 541 664 801 950 78,8 105 135 168 206 247 292 392 508 638 784 944 1120 90,9 120 156 193 235 283 334 451 582 730 896 1080 1280 102 136 175 219 267 319 378 507 656 824 1010 1220 1440 114 152 195 244 297 357 421 564 731 916 1120 1360 1600
**

D

mm

hi

mm

ri

10

12

14

16
*

18 40

20

În l imea minim a p r ii cilindrice, h ) [mm]

*) Valorile cotei h corespund fundurilor sudate cap la cap de mantaua recipientului.**) Valori
calculate cu densitatea 7,85 kg/dm3 pentru conul întreg,corespunz toare fundurilor din o el.

22

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

2.4.1.2 Funduri conice la 900, pentru recipiente (STAS 7958-81) Forma i dimensiunile acestor funduri se prezint în fig.2.5 i tabelul 2.4.

Fig. 2.5

Tabelul 2.4
Grosimea nominal a peretelui, spf [mm] mm 6 8 30 Masa ) [Kg] 600 700 800 900 1000 1100 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 337 393 450 506 562 618 675 787 899 1012 1124 1237 1319 90 105 120 135 150 165 180 210 240 270 300 330 360 21,7 30,3 39,0 47,6 58,3 71,2 93,9 112 146 182 225 271 322 30,4 41,2 52,0 64,8 79,9 94,9 112 150 196 245 300 362 428 39,1 49,8 64,8 82,1 99,3 118 140 190 245 307 377 455 538 45,3 62,4 79,6 98,9 120 144 169 227 293 371 454 546 648 55,5 75,1 94,7 118 145 172 203 271 349 440 539 645 764 66,0 83,3 110 135 166 198 232 310 403 482 617 739 876 74,3 98,1 124 154 186 223 262 349 453 567 695 834 986 82,5 109 138 173 209 250 293 391 505 631 775 928 1100
**

D

mm

hi

mm

ri

10

12

14

16
*

18 40

20

În l imea minim a p r ii cilindrice, h ) [mm]

*) Valorile cotei h corespund fundurilor sudate cap la cap de mantaua recipientului.**) Valori calculate cu densitatea 7,85 kg/dm3 pentru conul întreg, corespunz toare fundurilor din o el.

Cap.2 Funduri i capace

23

2.4.1.3 Funduri conice la 1200, pentru recipiente (STAS 7959-75) Forma i dimensiunile acestor funduri se prezint în fig.2.6 i tabelul 2.5.

Fig. 2.6

Tabelul 2.5
Grosimea nominal a peretelui, spf [mm] mm 4 5 6 7 30 Masa**) [Kg] 600 700 800 900 1000 1100 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 225 263 300 338 375 413 440 525 600 675 750 825 900 90 105 120 135 150 165 180 210 240 270 300 330 360 16,7 22,3 28,8 35,9 43,9 52,6 62,5 84,3 109 138 169 21,0 27,9 35,9 45,0 55,1 66,1 78,1 106 137 172 211 25,1 33,6 43,3 54,1 66,2 79,5 93,7 127 164 206 254 307 363 29,4 39,3 50,7 63,2 77,3 93,0 110 148 191 242 297 357 424 33,8 45,0 58,0 72,5 88,8 106 126 169 220 276 338 408 476 38,1 50,7 65,4 81,7 100 120 142 191 247 311 382 460 546 42,5 56,5 72,8 90,9 111 133 158 212 275 345 425 512 607 47,0 62,5 80,4 101 122 147 174 234 303 381 467 563 669 8 9 h1* 10 ) [mm] 11

D

mm

hi

mm

ri

În l imea minim a p r ii cilindrice,

*)Valorile cotei h1corespund fundurilor sudate cap la cap de virolele mantalei recipientului. **) Valori informative corespunz toare fundurilor din o el calculate pentru conul întreg.

24

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

2.4.2 Calcul de rezisten
1. Alegerea materialului Se recomand alegerea aceluia i material ca la corpul cilindric, având caracteristicile date în tabelele 1.3...1.6. 2. Grosimea de proiectare a fundului conic cu racordare, supus la presiune pe partea interioar , trebuie s fie : - în zona îngro at (fig.2.7), cea mai mare valoare rezultat din rela iile : pc D k 1 + c1 c r1 [mm]; s pk = (2.9} 2 f a z pc cos 2 s pk = pc D K 2 fa z + c1 c r1 [mm]. (2.10}

unde D k este diametrul interior al fundului conic, conform fig.2.7. (2.11) Dk = D 2r (1 cos ) [mm], 2 în care: /2 - semiunghiul la vârful fundului conic; K - coeficient. Se alege din tabelul 2.6 în func ie de raportul r/D i unghiul ; r - raza interioar de racordare, conform fig.2.7; pentru fundurile conice racordate "r" se alege constructiv, iar pentru cele neracordate se alege în mod conven ional, r=0,01 D. / 2 - unghiul generatoarelor elementelor înclinate; Ceilal i termeni au semnifica iile cunoscute din rela ia (1.5). Tabelul 2.6
Valorile coeficientului K r/D = 0,01 100 200 30
0

0,02 0,65 0,90 1,20 1,85 2,85 5,85

0,03 0,60 0,85 1,10 1,65 2,55 5,35

0,04 0,60 0,80 1,00 1,50 2,35 4,75

0,06 0,55 0,70 0,90 1,30 2,00 3,85

0,08 0,55 0,65 0,85 1,20 1,75 3,50

0,10 0,55 0,60 0,80 1,10 1,60 3,15

0,15 0,55 0,55 0,70 0,95 1,40 2,70

0,20 0,55 0,55 0,65 0,90 1,25 2,40

0,30 0,55 0,55 0,55 0,70 1,00 1,55

0,40 0,55 0,55 0,55 0,55 0,70 1,00

0,50 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55

0,70 1,00 1,35 2,05 3,20 6,80

450 600 75
0

Cap.2 Funduri i capace

25

Grosimea de proiectare se calculeaz cu rela iile (2.9), (2.10) dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii : - semiunghiul la vârful fundului conic este /2 700 ; - lungimea p r ii îngro ate a elementului cilindric este cel pu in : a 0,5 D ( s pk c1 ) [mm]. (2.12) - lungimea p r ii îngro ate a elementului conic este cel pu in :

Fig. 2.7

a k 0,5

D ( s pk - c1 ) cos 2

[mm].

(2.13)

Observa ie: Grosimea fundului conic cu racordare nu trebuie s valoare mai mic decât grosimea corpului cilindric calculat cu rela ia (1.5) - în afara p r ii îngro ate (fig.2.7), valoarea rezultat din rela ia : s pc = p c D k1 2 f a z pc 1 cos + c1 c r1 [mm],

aib

o

(2.14)

2 în care Dk1 este diametrul interior al fundului conic la distan a "ak", conform fig.2.7 i care se determin cu rela ia :

D k1 = D k

2 a k sin

2

[mm].

(2.15)

3. Calcul de verificare Rela iile de calcul pentru grosimea fundului conic cu racordare sunt aplicabile în toate cazurile în care sunt îndeplinite condi iile : s pk c1 0,1 < D cos (2.16) 2 - elementul conic este de revolutie

3. CONSTRUC
3.1 Elemente constructive
3.1.1 Generalit i

IA

I CALCULUL

ASAMBL RILOR CU FLAN E

In toate industriile de proces asamblarea demontabil între unele componente ale utilajelor, între utilaje i conducte sau între tronsoane de conducte se efectueaz cu ajutorul flan elor. Asamblarea cu flan e trebuie s asigure strângerea subansamblelor componente ale flan ei i etan eitatea acesteia. Sub ac iunea for ei de strângere este necesar ca flan a s reziste iar garnitura de etan are s nu fie distrus . Etan eitatea este condi ionat de precizia fabric rii flan elor i de calitatea garniturii. Strângerea garniturii între flan e este asigurat de uruburi sau de prezoane. Asambl rile cu flan e sunt standardizate; de asemenea sunt standardizate dimensiunile principale de leg tur ale acestora.

3.1.2 Flan e pentru recipiente
Tipurile i dimensiunile nominale ale flan elor, nec ptu ite sau c ptu ite, din o el rezistent la coroziune, folosite pentru îmbinarea corpurilor de recipiente i aparate metalice din industria alimentar , chimic i cele similare sunt date în tabelul 3.1 (extras din STAS 6870-91). Dintre acestea cele mai utilizate sunt flan ele plate pentru sudare, STAS 9801/4-90. Dup forma suprafe ei de etan are, flan ele plate pentru sudare se execut în cinci forme (fig.3.1) : - forma PU - cu suprafa a plan cu um r ; - forma CP 1 - cu suprafa a de etan are cu pan ; - forma CP 2 - cu suprafa a de etan are cu canal ; - forma PA 1 - cu suprafa a de etan are cu prag ; - forma PA 2 - cu suprafa a de etan are cu adâncitur . In tabelul 3.2 se prezint principalele dimensiuni ale acestor flan e, conform STAS 9801/4-90.

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

27

28

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Fig. 3.1

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

29

30

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

31

Observa ii: 1. Flan ele se pot folosi i la recipiente sau aparate cu grosimea peretelui s p mai mare decât cea indicat în tabel cu modificarea corespunz toare a cotelor; 2. "n" reprezint num rul de g uri echidistante pentru uruburi ; 3. Masele flan elor au fost calculate cu densitatea de 7,85 Kg/dm3 pentru forma PU i sunt informative ; 4.Presiunea nominal este presiunea maxim admisibil la temperatura de 200 C; flan ele trebuie asamblate cu uruburi conform STAS 8121/2-84 i piuli e conform STAS 8121/3-84.

3.1.3 Materiale
Materialele recomandate în conformitate cu prescrip iile din STAS 9801/1-76 sunt: - pentru flan : R 44 STAS 2883/2-80 sau K 460 STAS 2883/3-88. Caracteristicile mecanice ale acestor materiale sunt date în tabelele 1.3...1.6; - pentru uruburi: OLC 35 AS STAS 11290-89 (tabelul 3.3); - pentru piuli e: OLC 25 AS STAS 11290-89 (tabelul 3.3); - pentru garnituri: marsit STAS 3498-87 sau echivalent cu marsitul, grosimea garniturii 3 mm, STAS 9801/3-90. Observa ie: pentru recipientele supuse controlului ISCIR, materialele trebuie s corespund prescrip iilor tehnice C4 - 83. Tabelul 3.3 Marca o elului Rezisten a la rupere la tractiune R 20 [MPa] 440 510 590 Temperatura de încercare, 0 C 20 100 200 250 300
t Limita de curgere Rc , [MPa]

OLC 25 AS OLC 35 AS OLC 45 AS

260 300 350

233 278 323

200 250 290

190 240 270

180 220 250

Fig.3.2

32

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Garniturile de etan are se execut în patru variante conform tabelului 3.4 Tabelul 3.4 Varianta garniturii A B C D Forma suprafe ei de etan are plan cu um r Cu canal i pan cu prag i adâncitur plan cu um r cu canal i pan cu prag i adâncitur Tipul flan ei Flan e cu gât pentru sudare, STAS 9801/6-90 Flan e plate cu gât pentru sudare, STAS 9801/7-90 Flan e plate cu gât pentru sudare c ptu ite, STAS 9801/8-90 Flan e plate pentru sudare, STAS 9801/4-90 Flan e plate pentru sudare c ptu ite STAS, 9801/590 Flan e plate pentru sudare, STAS 9801/9-90 Flan e plate pentru sudare c ptu ite, STAS 9801/10-90

Forma i dimensiunile garniturilor, conform fig.3.2 i tabelului 3.5.

3.2 Calculul de rezisten
3.2.1 Generalit i

al asambl rilor cu flan e

Pentru calculul asambl rilor cu flan e exist mai multe metode. Toate acestea sunt de fapt metode de verificare i nu de dimensionare propriu-zis .Mai cunoscute sunt: metoda ASME (S.U.A.), metoda dup instruc iunile AD-M (Germania), metoda de calcul la sarcini limit (Rusia). Metoda ASME se bazeaz pe un bogat material experimental i permite determinarea separat a tensiunilor inelare, meridionale i radiale. Calculele sunt în acest caz u urate de existen a graficelor, pe baza c rora se determin unii factori din rela iile de calcul. Metoda este aplicabil atât pentru materialele cu elasticitate cât i pentru cele casante, deoarece, în final, starea de tensiuni din flan se compar cu o stare limit inferioar limitei de curgere. Deoarece aceast metod acoper în întregime domeniul de dimensiuni care intereseaz , în general în construc ia recipientelor sub presiune, a fost adoptat în mai multe ri printre care i ara noastr . In vederea calculelor conform metodei ASME, flan ele sunt împ r ite în trei grupe: flan e de tip liber (fig,3.3); flan e de tip integral (fig.3.4); flan e de tip op ional (fig.3.5).

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

33

a. Flan ele de tip liber - sunt flan ele îmbinate cu eava sau cu virola astfel încât nu este asigurat solicitarea simultan a virolei i a flan ei.

Fig. 3.3

Fig. 3.4

Fig. 3.5

Fig.3.6

b. Flan ele de tip integral - sunt flan ele (rigide) a c ror construc ie garanteaz solicitarea simultan i în aceia i m sur a virolei i a flan ei. In aceast categorie intr flan ele care fac corp comun cu corpul aparatului, flan ele cu gât sudate cap la cap cu virola, flan ele plate cu sudur adânc . c. Flan ele de tip op ional - sunt flan ele care prin construc ie determin numai par ial solicitarea simultan a virolei i a flan ei. Aceste flan e se recomand a fi calculate fie ca flan e de tip liber, fie ca flan e de tip integral.

3.2.2 Verificarea uruburilor de strângere a flan elor
Pentru calculul solicit rilor ce apar în asambl rile demontabile cu flan e, în condi ii de prestrângere (montaj) cât i în condi ii de regim, se consider o asamblare cu flan e de tip integral (fig.3.6).

34

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

35

3.2.2.1 Calculul for elor ce ac ioneaz asupra asambl rii cu flan e a. For a de strângere ini ial la montaj, Fg La strângerea ini ial a garniturii trebuie s se asigure deformarea elastoplastic a acesteia. Elementul de etan are (garnitura) prin deformare la montaj trebuie s anuleze neregularit ile flan elor astfel ca în timpul func ion rii, când strângerea acesteia scade, s nu se permit scurgerea fluidului din recipient. For a total necesar pentru realizarea presiunii de strângere a garniturii este dat de rela ia: (3.1) F g = A g q [N], unde: Ag - aria garniturii, mm2 ; q - presiunea de strivire a garniturii, MPa (tabelul 3.6); Tabelul 3.6 Materialul garniturii Fibr vegetal Elastomeri f r inser ie de pânz sau f r con inut ridicat de fibre de azbest. Duritatea: < 75 grad Shore 75 grad Shore Plac de azbest i clingherit (azbest cu liant adecvat condi iilor de exploatare) 3 mm 1,3 mm 0,8 mm Elastomeri cu inser ie de bumbac Elastomeri cu inser ie de es tur de azbest cu sau f r arm turi de sârm . 3 straturi 2 straturi 1 strat ci o a a numit l ime eficace a garniturii "b" astfel încât: Ag D3 b [mm2], unde: D3 - diametrul cercului pe care este repartizat reac iunea garniturii, mm; D3 = c 2b [mm], în care: c se alege din tabelul 3.2 m 1,75 q [MPa] 7,6

0,50 1,00 2,00 2,75 3,50 1,25 2,25 2,50 2,75

0 1,4 11,0 25,5 44,8 2,8 15,2 20,0 25,5

La calculul ariei Ag a garniturii nu se consider l imea efectiv "B" a garniturii, (3.2) (3.3)

36

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

b - l imea eficace de calcul a garniturii, mm. L imea "b" depinde de l imea de strângere a garniturii "B0", care este în func ie de forma i dimensiunile suprafe ei de etan are. Pentru calculul ariei garniturii Ag , l imea eficace a garniturii b
B0 B se

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

37

determin în func ie de valoarea l imii de referin " b0 " : b b0 , pentru b0 6,5 mm
b = 2,52 b0 , pentru b0 6,5 mm

(3.4) (3.5)

în care b0 = f(B, B0), conform tabelului 3.7; b0 B0 ; 2 B0 c d 2g 2 . (3.5’)

b. For a de strângere a garniturii în exploatare, FG , are expresia:
FG 2 D3 b p e [N], m pc ;

(3.6)

unde:

p e - presiunea de etan are, MPa : p e

m - raportul dintre presiunea de strângere a garniturii (etan are) i presiunea interioar (presiunea de calcul), conform tabel 3.6. Aceast for reprezint for a de strângere remanent total care asigur etan area asambl rii în exploatare. c. For a total de strângere a uruburilor în exploatare, Ft , se calculeaz cu rela ia :
Ft F FG [N],

(3.7)

unde: F - for a de exploatare sau for a de desfacere rezultat din aplicarea presiunii pe aria determinat de diametrul D3. F=
2 D3

4

p c [N] .

(3.8)

d. For a de exploatare rezultat din aplicarea presiunii pe aria determinat de diametrul D, FD , se calculeaz cu rela ia : (3.9) D2 FD pc [N] . 4 e. For a FT
FT F FD [N] .

(3.10)

3.2.2.2 Calculul ariei totale a sec iunilor uruburilor necesare

38

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Aceste arii se calculeaz din condi ii de: a. asigurarea strângerii garniturii cu presiunea de strivire (la montaj) Ag = unde:
20 Rc se alege din tabelul 3.3 în func ie de materialul urubului ;

Fq f 20 as

[mm 2 ] ; unde : f 20 = as

20 Rc c ss

[ MPa ] ,

(3.11)

c ss = 2,3 - coeficient de siguran .

b. prevenirea pierderii etan eit ii în timpul exploat rii ( în regim de func ionare) A0 = F t F FG = [mm 2 ] ; t t f as f as unde : f tas = Rt c c ss [ MPa ] , (3.12)

t unde Rc se alege din tabelul 3.3 în func ie de materialul urubului i temperatura de

lucru. Aria necesar se calculeaz cu rela ia : Anec max ( Ag ; A0 ) [mm2]. Aria total efectiv a sec iunilor uruburilor este : Aef = unde: n - num rul uruburilor din asamblare (tabelul 3.2) ; d1 - diametrul interior al filetului urubului, mm, (tab. 3.8, extras STAS 510-74). Tabelul 3.8 d d1 M 12 10,106 M 16 13,853 M 20 17,294 M 24 20,752 M 27 23,752 M 30 26,211 M 33 29,211 M 36 31,670 4
2 d1

(3.13)

n [mm2],

(3.14)

Se consider c

uruburile sunt corespunz toare dac este îndeplinit condi ia : Aef Anec (3.15)

3.2.3 Verificarea garniturilor

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

39

a. la montaj qef, m = b. în exploatare Fq D3 b q distrugere . (3.16)

qef,ex =
unde:

F + FG D3 b

q distrugere ,

(3.17) (3.18)

q distrugere = k g q ,

în care q este dat în tabelul 3.6 i k g = 1,5...4.

3.2.4 Verificarea flan elor
3.2.4.1 Calculul momentelor încovoietoare a. la strângerea ini ial M s a G Ps [Nmm], unde:
Ps - for a de calcul din urub, N ; Ps = Anec + Aef 2 f 20 [N]. as

(3.19)

(3.20)

a G - distan a radial dintre cercul de a ezare a uruburilor i cercul pe care este

reprezentat for a FG, mm.

aG
în care d 2 s-a ales din tabelul 3.2

d2

2

D3

[mm],

(3.21)

b. pentru condi iile de exploatare M 0 = a D F D aG F G Pentru flan e de tip integral : aT F T [Nmm] (3.22)

40

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

aD

d2

D 2

s p1 2

[ mm ] ;

aT

D3

D 4

aG

[ mm ] ,

(3.23)

unde s p1 este grosimea de proiectare a gâtului flan ei la cap tul dinspre taler, mm. Observa ie: Pentru flan ele de tip integral s p1 s p (dat în tabelul 3.2)

3.2.4.2 Determinarea momentului de calcul Momentul de calcul, M c , se determin cu rela ia :
M c = max M c1 , M c 2

[Nmm],

(3.24)

unde: M c1 = M s f taf f 20 af [ Nmm] ; M c 2 = M 0 [ Nmm] (3.25)

t în care f a20 i f a se calculeaz cu rela iile (3.26) pentru materialul ales la flan e ( c s1 =

1,5 i c s 2 = 2,4). f 20 = min af
20 Rc R 20 ; c s1 c s 2

;

f t = min af

R t Rt c ; c s1 c s 2

(3.26)

3.2.4.3 Calculul tensiunilor din flan a. Determinarea factorilor de form ai flan ei - Factorul liniar, L0 L0 = D s po [mm] ; (3.27)

unde s po este grosimea de proiectare a gâtului flan ei la cap tul dinspre elementul de recipient. Pentru flan e de tip integral rezult : s po - se determin rapoartele : L / L0 - se determin factorul K (L s p1 s

s p ) ; s p1 / s po ; (3.28)

d K= 1, D

unde d1 se alege din tabelul 3.2, iar D reprezintã diametrul nominal al recipientului.

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

41

b. Determinarea coeficien ilor de corec ie Coeficien ii de corec ie se vor determina pentru flan e de tip integral. b1. Factorul de corec ie a tensiunilor în direc ie axial , K f , se determin din fig.3.7 în func ie de rapoartele L / L0 ; s p1 / s po .

Fig. 3.7

b2. Factorii de form K F i KV se determin din fig.3.8 i 3.9. b3. Factorul de corec ie KM pentru pasul uruburilor se determin cu rela ia:

KM =
unde:

d2 ; KM n ( 2d h)

1

(3.29)

d2 - diametrul de amplasare al uruburilor, mm ; n - num rul de uruburi (tabelul 3.2); h - grosimea flan ei, mm ; h b 2 d - diametrul nominal al urubului, mm.

42

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Fig. 3.8

Fig. 3.9

Coeficien ii T, U, Y i Z se determin din fig.3.10 în func ie de factorul K

Cap.3 Construc ia i calculul asambl rilor cu flan e

43

Fig. 3.10

b4. Se calculeaz factorii de corec ie :

K1 =

K V h3 KF h ; K 2= . L0 U L0 s 2 po K3= 1 K1 +K2 . T

(3.30) (3.31)

c. Calculul tensiunilor din flan e - în direc ie meridional :

f A=

K f KM Mc
2 K 3 D s p1

[MPa].

(3.32)

44

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

- în direc ie radial :

1+ f R=
- în direc ie inelar :

4 K1 K M M c 3 K3 D h
2

[MPa].

(3.33)

fT=

Y KM Mc D h2

Z f R [MPa].

(3.34)

Observa ii: - Pentru flan e de tip liber f A f R 0 ; - Termenii din rela ii au valorile i dimensiunile stabilite mai sus, tensiunile fiind exprimate în MPa. Se verific urm toarele condi ii impuse tensiunilor: f A 1,5 f t ; af f R, fT f A+ f R ft af 2 f A+ f T ft ; f taf af 2 (3.35) (3.36)

Dac aceste condi ii sunt îndeplinite se consider c flan a rezist solicit rilor. Dac prima condi ie nu este îndeplinit , atunci se va alege din STAS 9801/4-90 o flan cu l ime mai mare.

4. RACORDURI SI BOSAJE
4.1 Elemente constructive
Recipientele se leag de celelalte utilaje ale unei instala ii prin intermediul racordurilor (pentru umplere, golire, agen i de înc lzire sau de r cire, introducerea unor traductoare etc.). Racordurile se prev d pentru aerisirea recipientului, precum i pentru montarea diferitelor arm turi. Racordul de alimentare pentru substan e puternic corosive este necesar s dep easc suprafa a interioar a recipientului cu o anumit cot . Racordul de golire trebuie s permit golirea complet a recipientului. Pentru recipientele verticale racordul nu trebuie s dep easc suprafa a interioar a fundului. Lungimea unui racord se alege inând seama de grosimea stratului de izola ie termic (dac este cazul) i de necesitatea introducerii lesnicioase a uruburilor i piuli elor de strângere. Lungimea cea mai mic se ob ine cu ajutorul bosajelor, piese masive sudate pe recipient (fig.4.1).

Fig. 4.1 1 – perete recipient; 2 - bosaj

Fig. 4.2 1 – perete recipient; 2 – eava; 3 – flan a; 4 – garnitura; 5 – flan a oarba; 6,7 – urub, piuli a

In fig.4.2 se prezint p r ile componente ale unui racord.

46

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

La sudarea racordurilor, alegerea tipului îmbin rii sudate depinde de grosimea elementelor asamblate, de faptul dac racordul este cu sau f r inel de compensare, dac racordul este a ezat pe recipient sau este introdus în acesta. Observa ie: Prin tema de proiectare pozi ia racordurilor de alimentare i evacuare este precizat i corespunde pozi iilor 16 i 14 din fig.1.1.

4.2 Alegerea racordurilor
4.2.1 eava
Se execut din o eluri pentru evi utilizate la temperaturi ridicate, având caracteristicile date în tabelul 4.1 (extras din STAS 8184-87). Tabelul 4.1 Marca o elului Grosimea mm 16 17-40 16 17-40 Limita de curgere, MPa 20 C 235 225 255 245
0

200 C 185 180 205 195

0

250 C 165 160 185 175

0

300 C 140 135 160 155

0

Rezisten a la rupere MPa 350-450

OLT 35K

OLT 45K

450-550

Diametrele nominale ale evilor, D n , se aleg din urm torul ir de valori (extras din STAS 2099-89): 15; 20; 25; 32; 40; 50; 65; 80; 125; 150; 175; 200. Se recomand urm toarele valori pentru diametrul nominal al evii: (20...50) mm pentru racordul de alimentare i (30...80) mm pentru racordul de evacuare. Aceste valori se vor corela cu valorile diametrului nominal D n din tabelele 4.2 i 4.3.

4.2.2 Flan a
Se recomand utilizarea flan elor plate executate din o el forjat sau laminat, având suprafa a plan de etan are. Flan ele se utilizeaz pentru sudare la cap tul evilor, în scopul îmbin rii elementelor de conduct , pentru diferite presiuni nominale. Forma acestor flan e se prezint în fig.4.3.

Cap.4 Racorduri i bosaje

47

Fig.4.3

In func ie de diametrul nominal al evii i presiunea din recipient, din tabelele 4.2 i 4.3 se aleg dimensiunile flan elor. Tabelul 4.2
Dn mm

eav , mm d a d1 d2

Flan , mm nxd3 d4 b Supr. de etan are e c 35 40 50 60 70 80 90 110 128 148

urub Filet

Masa kg/ buc 0,25 0,28 0,44 0,53 0,93 1.00 1,11 1,39 2,29 2,53

10 15 20 25 32 40 50 60 80 100

14 20 25 34 38 48 60 76 89 114

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

75 80 90 100 120 130 140 160 190 210

50 55 65 75 90 100 110 130 150 170

4x11 4x11 4x11 4x11 4x14 4x14 4x14 4x14 4x18 4x18

14,5 20,5 25,5 34,5 38,5 48,5 60,5 77 90 115

10 10 10 12 14 14 14 14 16 16

2 2 2 2 2 3 3 3 3 3

M10 M10 M10 M10 M12 M12 M12 M12 M16 M16

48

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Tabelul 4.3 eav , mm d a d1 d2 Flan , mm Supr. de etan are e 10 15 20 25 32 40 50 60 80 100 14 20 25 34 38 48 60 76 89 114 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 90 95 105 115 140 150 165 185 200 220 60 65 75 85 100 110 125 145 160 180 4x14 4x14 4x14 4x14 4x18 4x18 4x18 4x18 8x18 8x18 14,5 20,5 25,5 34,5 38,5 48,5 60,5 77 90 115 12 12 14 14 16 16 18 18 20 22 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 c 40 45 58 68 78 88 102 122 138 158 M12 M12 M12 M12 M16 M16 M16 M16 M16 M16 0,45 0,50 0,74 0,86 1,50 1,61 2,18 2,66 3,27 3,97 uru b b Filet Masa kg/ buc

Dn mm

nxd3

d4

Observa ie : "n" reprezint num rul de g uri pentru uruburi. In tabelul 4.2 se prezint dimensiunile flan elor pentru PN 2,5 (STAS 8011-84) i PN 6 (STAS 8012-84), iar în tabelul 4.3 pentru PN 10 (STAS 8013-84) i PN 16 (STAS 8014-84). Presiunile nominale PN sunt exprimate în bari (1 bar = 0,1 MPa).

4.2.3 Garnituri de etan are
Se vor utiliza garnituri nemetalice pentru suprafe e de etan are plane având forma din fig.4.4 i dimensiunile din tabelul 4.4 (extras din STAS 1733-89). Garniturile prezentate în tabel pot fi utilizate la presiuni nominale de: PN2,5; PN 6; PN 10 i PN 16 i se aleg în func ie de diametrul nominal, D n , al evii.
Fig. 4.4

Cap.4 Racorduri i bosaje

49

Tabelul 4.4
Dn [mm]

10 18 40

15 22 45

20 28 55

25 35 65

32 43 78

40 49 88

50 64 98

65 77 118

80 90 134

100 115 154

d1 [mm] d2 [mm]

Observa ii : 1. Pentru D n = 100 mm, la presiunea de 16 bar, d 2 = 164 mm. 2. Garniturile se execut din materiale nemetalice (materiale pe baz de azbest, cauciuc, teflon, fibre vegetale etc.). Se recomand utilizarea pl cilor de marsit (STAS 3498-81).

4.2.4 Flan a oarb
Aceste flan e se folosesc pentru obturarea conductelor. Ele ofer posibilitatea de închidere temporar a unor circuite ale fluidului i pot ine loc de guri de vizitare pentru recipiente cu diametre nominale relativ mici. Flan ele oarbe se execut în dou variante constructive: - forma A - flan e oarbe plate pentru 10 < D n < 500 i presiuni PN 6...PN 40 bari (fig.4.5a) ; - forma B - flan e oarbe cu um r pentru 65 < D n < 600, cu suprafa a de etan are prelucrat par ial, pentru presiuni PN > 40 bari (fig,4.5b).

Fig. 4.5

Flan ele oarbe se execut din o el forjat sau laminat. Suprafe ele de etan are pot fi : plan (PS) sau plan cu um r(PU), conform STAS 1735-89 ; cu pan sau cu canal (CP1 sau CP2), conform STAS 1741-89 ; cu prag au cu adâncitur (PA1 sau PA2), conform STAS 1740-80 ; cu prag cu an sau cu adâncitur (PS1 sau PS2), conform STAS 1742-90.

50

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

In tabelele 4.5 i 4.6 se prezint dimensiunile flan elor oarbe pentru PN6 i respectiv PN10 (extras din STAS 7451-88). Tabelul 4.5
mm 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

Dn

Flan d1 75 80 90 100 120 130 140 160 190 210 d2 50 55 65 75 90 100 110 130 150 170

oarb , mm nxd3 4x11 4x11 4x11 4x11 4x14 4x14 4x14 4x14 4x18 4x18 b 12 12 14 14 14 14 14 14 16 16 c5max 55 70 90

Masa, kg/buc A 0,38 0,44 0,65 0,82 1,17 1,39 1,62 2,44 3,43 4,76 B 2,48 3,49 4,86

Simbol filet urub M10 M10 M10 M10 M12 M12 M12 M12 M16 M16

Observa ie : Flan ele oarbe PN 6 se utilizeaz

i în instala ii cu PN 2,5.

Tabelul 4.6
mm 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

Dn

Flan d1 90 95 105 115 140 150 165 185 200 220 d2 60 65 75 85 100 110 125 145 160 180

oarb , mm nxd3 4x14 4x14 4x14 4x14 4x18 4x18 4x18 4x18 8x18 8x18 b 14 14 16 16 16 16 18 18 20 20 c5max 55 70 90

Masa, kg/buc A 0,63 0,72 1,01 1,23 1,80 2,09 2,88 3,66 4,77 5,65 B 3,70 4,83 5,75

Simbol filet urub M12 M12 M12 M12 M16 M16 M16 M16 M16 M16

Observa ie : Flan ele oarbe PN 10, Dn 10... Dn 150 sunt identice cu flan ele oarbe PN 16, Dn 10... Dn150.

Cap.4 Racorduri i bosaje

51

Se vor alege flan e oarbe forma A, plane (PS) executate din o el laminat. Dimensiunile flan elor oarbe se vor alege în func ie de diametrul nominal al evii, D n i de presiunea nominal PN.

4.3 Alegerea bosajelor
Bosajele se execut în dou forme : - forma A, pentru sudare de col (fig.4.6a i b) ; - forma B, pentru sudare cap la cap (fig.4.6c i d).

Fig. 4.6

Fiecare form se execut în dou variante : - varianta "p" cu suprafa a de etan are plan (fig.4.6a i c) ; - varianta "c" cu suprafa a de etan are curb (fig.4.6b i d). Bosajele se execut din o eluri sudabile. Ele se execut prin decupare din tabl sau prin forjare, iar prelucrarea numai prin a chiere, conform STAS 2300-75, clasa mijlocie. Rugozitatea suprafe elor bosajelor trebuie s fie Ra 25, cu excep ia suprafe elor de etan are, la care rugozitatea va fi de Ra 6,3 pentru etan ri cu garnituri moi (nemetalice). Dimensiunile bosajelor se aleg conform tabelelor 4.7 (pentru PN 6) i 4.8 (pentru PN 10).

52

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Tabelul 4.7 (extras din STAS 8500-77) Dn mm 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 500 Bosaj, mm d 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 500 d1 90 100 120 130 140 160 190 210 210 265 320 375 440 490 540 645 D1 115 125 150 160 170 190 215 235 265 295 350 405 470 520 580 685 d2 65 75 90 100 110 130 150 170 200 225 280 335 395 445 495 600 b 22 22 27 27 27 27 34 34 34 34 34 34 34 34 40 40 n 4 4 4 4 4 4 4 4 8 8 8 12 12 12 16 16 Filet, mm d3 M10 M10 M12 M12 M12 M12 M16 M16 M16 M16 M16 M16 M20 M20 M20 M20 l 10 10 12 12 12 12 16 16 16 16 16 16 16 16 20 20 Masa,kg/buc A 1,00 1,30 2,40 2,70 3,20 3,90 4,30 5,00 6,10 9,20 12,0 14,8 17,6 20,4 29,0 36,0 B 1,30 1,60 2,90 3,30 4,00 4,80 5,20 5,80 7,10 10,0 14,0 17,3 20,6 23,8 33,0 42,0

Observa ie : Bosajele PN 6 se utilizeaz

i în instala ii cu PN 2,5. Tabelul 4.8 (extras STAS 8500-77)

Dn mm d 20 25 20 25 d1 105 115

Bosaj, mm D1 130 140 d2 75 85 b 25 25 n 4 4

Filet, mm d3 M12 M12 l 12 12

Masa, Kg/buc A 1,5 1,8 B 1,8 2,8

Cap.4 Racorduri i bosaje

53

Tabelul 4.8(continuare) Dn mm d 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 500 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 500 d1 140 150 165 185 200 220 250 285 340 395 445 505 565 670 Bosaj, mm D1 170 180 200 220 230 250 280 320 380 430 480 540 640 720 d2 100 110 125 145 160 180 210 240 295 350 400 460 515 620 b 30 30 30 30 30 30 30 36 36 36 36 36 42 42 n 4 4 4 4 4 8 8 8 8 12 12 16 16 20 Filet, mm d3 M16 M16 N16 M16 M16 M16 M16 M20 M20 M20 M20 M20 M24 M24 l 16 16 16 16 16 16 16 20 20 20 20 20 24 24 Masa, Kg/buc A 3,3 3,7 4,4 5,4 6,4 6,9 8,4 12,6 16,4 20,0 23,3 28,0 39,6 49,5 B 4,0 4,5 5,5 6,6 7,2 8,0 9,7 13,8 19,0 22,5 26,0 34,3 45,3 57,3

Observa ie : Bosajele PN 10, D n 10... D n 200 sunt identice cu bosajele PN 16, D n 10...
D n 200.

4.4 Calculul de compensare a orificiilor
4.4.1 Domeniul de aplicare
Compensarea orificiilor aflate pe elementele de recipient (cilindrice, conice, funduri, capace) supuse la presiune pe partea interioar se face atunci când: (4.1) D s 4 10 5 [ mm 2 ]
p

54

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

4.4.2 Calculul de compensare a orificiilor izolate
Un orificiu se consider izolat dac distan a fa de cel mai apropiat orificiu, a 0 , satisface condi ia: a0 2 Dc ( s p c1 ) (4.2)

unde : Dc = D ( pentru elemente cilindrice) Dc = 2 R ( pentru funduri miner de cos) Dc = Dk cos c1 s0 ( pentru funduri conice)

2 Diametrul maxim al unui orificiu izolat ce nu necesit compensare este: d on = 2 sp 0,875 Dc ( s p c1 ) [mm], (4.3)

unde s 0 este grosimea de rezisten calculatã cu rela ia: so =

a elementului de recipient pe care se afl orificiul, pc D [mm],

2fa z

pc

(4.4)

în care termenii au semnifica iile din rela ia (1.5). Observa ie: Se analizeaz rela iile de mai sus i se stabilesc orificiile ce necesit compensare.

4.4.3 Dimensionarea inelului de compensare
Pentru compensarea orificiului prin îngro area peretelui elementului sau a racordului, prin ad ugarea unui inel de compensare sau prin combinarea acestora trebuie îndeplinit condi ia :

(hec + s ci + s p s o c1 ) ( s pr

s cr c1) + hic ( s pr 2c1 )

Kr c1) s0

d + D c ( s ci s p c1 ) ( K i s ci s p 0,875 s0 c1 ) ( i 2

(4.5)

unde : hec - lungimea p r ii exterioare a racordului ce contribuie la compensare, mm;

Cap.4 Racorduri i bosaje

55

hec = min he ; 1,25 în care:

(d i + 2c1 ) ( s pr

c1 )

[mm],

(4.6)

d i - diametrul interior al racordului ( d i

d

2 s pr , v.fig.4.3), mm ; s cr c1 c r1 ), mm ; s p ), mm;

s pr - grosimea de proiectare a evii ( s pr

s ci - grosimea echivalent de calcul a inelului de compensare ( s ci s cr - grosimea de rezisten a peretelui racordului, mm (v.rel.4.7) he 100 mm.

s cr =

2 f ar z

pc (d + 2c1 )

pc

[mm],

(4.7)

în care far este tensiunea admisibil a materialului racordului, MPa (v.rel.4.8) f ar = min
t Rc R 20 ; c s1 c s 2

[MPa].

(4.8)

Caracteristicile materialului se aleg din tabelul 4.1 hic - lungimea p r ii interioare a racordului ce contribuie la compensare, mm; hic = min hi ; 0,5 (d i + 2c1 ) ( s pr c1 ) [mm], (4.9)

unde hi este lungimea de execu ie a p r ii interioare a racordului (se recomand valoarea hi = 10 mm). K r - raportul între tensiunea admisibil a materialului racordului i cea a materialului virolei ;

K r = min

f ar fa

;1

(4.10)

K i - raportul între tensiunea admisibil a materialului inelului de compensare, fai,

i cea a materialului virolei, f a . K i = min f ai fa ;1 (4.11)

Observa ie: Pentru inelul de compensare se va alege acela i material cu al virolei.

56

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

- determinarea diametrului exterior al inelului de compensare, d ic d ic = d + 2 Dc ( sci s p c1 ) [mm], (4.12)

unde d este diametrul exterior al racordului, mm (v. tabelele 4.2; 4.3) - determinarea grosimii de proiectare a inelului de compensare, s pi Se recomand ca s pi s pr . Observa ie: In general, recipientele trebuie prev zute cu guri pentru verificare. Acestea pot lipsi dac recipientul are orificii sau racorduri care pot permite examinarea interioar , sau funduri i capace demontabile.

5. APARATE DE MASUR

I CONTROL.

DISPOZITIVE DE SIGURAN
Func ionarea recipientelor sub presiune la parametrii proiecta i, conform cerin elor procesului tehnologic, cât i necesitatea protec iei mediului i factorului uman presupun dotarea acestora cu diverse aparate de m sur i control i dispozitive de siguran .

5.1 Aparate de m sur
5.1.1 Manometre

i control

Manometrele se monteaz pe fiecare recipient prin intermediul unui robinet cu trei c i prev zut cu flan . Presiunea de lucru maxim admis se marcheaz pe cadranul manometrului cu o linie ro ie, sau pe carcasa manometrului se prevede un indicator vopsit ro u. Manometrul se alege astfel încât presiunea maxim de lucru s fie în treimea mijlocie a sc rii gradate. Manometrele utilizate la recipiente sub presiune trebuie s fie cel pu in din clasa de precizie 2,5. Conform STAS 3589/2-86 se va alege manometru cu element elastic cu carcas circular i cu ram de prindere frontal (fig.5.1). Diametrul carcasei circulare, D, se alege din urm torul ir de valori, exprimat în mm : 40; 60; 100; 160; 250. Manometrul trebuie s prezinte o vizibilitate bun când este montat pe recipient; pentru asigurarea acestei condi ii este necesar ca diametrul s u exterior s aib urm toarele dimensiuni minime: Fig.5.1 - 100 mm, dac se monteaz la în l imi de

58

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

cel mult 2,5 m i la recipiente cu presiunea maxim admisibil de lucru de cel mult 0,8 MPa ; - 150 mm, dac se monteaz la în l imi de cel mult 5 m i la recipiente cu presiunea maxim admisibil de lucru mai mare de 0,8 MPa. Forma i dimensiunile pieselor de racordare ale manometrului la recipient se aleg conform figurii 5.2 i tabelului 5.1 (extras din STAS 3589/2-86).

Fig. 5.2

Tabelul 5.1 Dimensiunea carcasei [mm] 40 40; 60 100;160;250 Dimensiuni racord [mm] d1 M10 x 1 M12 x 1,5 M20 x 1,5 d3 3 5 6 l1 10 12 20 l2 2 3 4 Pres.m s.MPa 40 40 160

5.1.2 Termocuple
Termocuplurile sunt traductoare de temperatur care transform varia ia de temperatur a mediului a c rui temperatur se m soar în varia ie de tensiune termoelectromotoare, care apoi prin racordare la un aparat indicator sau înregistrator este tradus în unit i de temperatur . Pentru alegerea corespunz toare a unui traductor de temperatur trebuie s se in seama de urm torii factori: domeniul de m surare, iner ia termic (constanta de timp), starea corpului a c rui temperatur se m soar , accesibilitatea punctului de m surare, agresivitatea mediului etc. Deoarece temperatura de lucru dat prin tem este cuprins în intervalul (0...500)o C, se va alege termocuplu cu termoelement din fier constantan, executat de c tre Întreprinderea de traductoare i regulatoare directe Pa cani. Forma unui astfel de traductor se prezint în fig.5.3, în care se arat i modul de fixare. In figura 5.4 se prezint un nomenclator de restric ii cu tipovariante constructive.

Cap.5 Aparate de m sur

i control. Dispozitive de siguran

59

Fig. 5.3

Fig. 5.4

Codificarea termocuplului cuprinde un cod format dintr-o parte literar (TTC) i un grup de 10 caractere numerice împ r ite în 9 nivele fiecare nivel reprezentând o caracteristic . Semnifica ia nivelelor este urm toarea: a. Tip termocuplu Cod 1 - Normal

60

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

b. Material termoelectrozi i num r termoelemente Cod 6 7 8 Material termoelectrod (+) Cromel Fier Fier Material termoelectrod (-) Alumel Constantan Constantan Nr.termoelemente 2 1 2

Observa ie : Se vor stabili nivelele a, b, d i e , dup care din fig.5.4 rezult celelalte nivele. c. Dimensiunile evii de protec ie Cod Diametru, D, mm Lg.nominal ,Ln,mm (continuare) Cod Diametru, D, mm Lg.nominal ,Ln,mm Observa ie : Lungimea nominal , Ln, se alege astfel încât s fie respectat condi ia: Li > D/2 unde : Li - lungimea de imersie (se alege din tabelul g) ; D - diametrul nominal al recipientului, dat prin tem . d. Materialul evii de protec ie Cod : 1 - comenzi speciale; 2 - o el carbon; 3 - o el inox; 4 - o el refractar. e. Domeniul de temperatur termoelement Cod 1 3 4 6 Regim continuu 0...500oC 0...650oC 0...750oC 0...900oC Regim intermitent 0...550oC 0...850oC 0...950oC 0...1100oC termoelement.[mm] 1 0,65 1 2,3 Tipul termoelementului Fier-Constantan Cromel-Alumel Cromel-Alumel Cromel-Alumel 31 20 1250 32 20 1500 33 20 1750 36 22 500 37 22 750 38 22 1000 39 22 1250 40 22 1500 12 12 500 13 12 750 14 12 1000 15 12 1250 16 12 1500 28 20 500 29 20 750 30 20 1000

Cap.5 Aparate de m sur

i control. Dispozitive de siguran

61

f. Dispozitiv de fixare Cod: 0 - f r dispozitiv ; 1 - flan mobil ; 2 - flan fix ; 3 - niplu G 3/4"; 4 niplu G 1" ; 5 - niplu M20 x 1,5 ; 6 - niplu Br. 1" ; 7 - niplu Br. 3/4". g. Lungime de imersie, Li Cod Lungime nominal , Ln [mm] 500 750 1000 1250 1500 1750 Lungime de imersie, Li [mm] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 400 380 350 300 280 260 250 200 100 650 625 600 570 550 500 450 425 400 900 850 800 750 700 650 600 500 400 1150 1100 1000 980 950 910 895 800 700 1400 1300 1270 1200 1100 1000 900 800 700 1500 1450 1400 1350 1300 1200 1100 1050 1000

h. Tip execu ie Cod : 1 - normal . i. Tip protec ie climatic Cod : 0 - temperat (N) ; 1 - naval (R.N.R) ; 4 - tropical umed i uscat (T1); 6 - marin tropical (MT1). Dup stabilirea nivelelor se va nota codul termocuplului sub forma: TTC-abcdefghi

5.1.3 Indicatoare de nivel
Pentru m surarea nivelului din recipient, atunci când este necesar, se utilizeaz indicatoare de nivel. Acestea pot fi cu tub de sticl , cu sticl plan , indicatoare magnetice, indicatoare cu transmitere la distan etc. Indicatoarele de nivel sunt obligatorii la urm toarele recipiente sub presiune: - recipiente care con in lichide i sunt înc lzite cu flac r sau gaze de ardere ; - recipiente care con in gaze lichefiate sau dizolvate.

62

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

5.2 Supape de siguran
5.2.1 Alegerea supapei de siguran
Supapele de siguran (STAS 11148-80) se recomand pentru situa ii în care suprapresiunea cre te lent. Supapele de siguran au o anumit iner ie în func ionare, motiv pentru care ele ofer doar o protec ie par ial a recipientului în cazul cre terii bru te a suprapresiunii. Supapele de siguran pot fi cu arc (fig.5.5) sau cu contragreut i (fig.5.6). Supapele cu arc au iner ie mai mic decât cele cu contragreutate. Presiunea maxim a mediului înaintea supapei de siguran se admite a fi cu 10% mai mare decât presiunea de lucru maxim , p l , admis a recipientului. In consecin , ele se regleaz astfel încât s se deschid la cel mult 1,1 p l . Supapele de siguran nu asigur întotdeauna etan eitate deplin , îndeosebi datorit corod rii elementelor componente (scaun, supap etc). Supapele se proiecteaz , execut i încearc conform prescrip iilor tehnice C 37-83 ISCIR. Observa ie : Pentru tema de proiectare dat se va alege supap de siguran cu arc i ventil cu suprafa plan (fig.5.5). Fixarea pe recipient se va face cu flan e. In tabelul 5.2 se prezint parametrii supapelor cu arc (STAS 11754-90). Tabelul 5.2 Diametrul nominal [mm] intrare DN1 20 25 32 40 50 65 ie ire DN2 32 40 50 50 80 100 x x x x x 1,6 1 4 2,5 x x x x x x x x x x x x x x x x 6,4 la ie ire 2,5 2,5 4 4 x x x x x x Presiunea nominal , PN [MPa} la intrare 10 16 25

Cap.5 Aparate de m sur

i control. Dispozitive de siguran

63

Fig. 5.6 1 – scaunul supapei; 2 – pârghie; 3– supap ; 4 – contragreutate; 5 – bol ; 6 - tij

Fig. 5.5 1 – corp superior; 2 – corp inferior; 3 – capac; 4 – ventil; 5 – scaun; 6 – arc; 7 – urub pretensionare arc; 8 – urub limitator curs

Fig. 5.7

5.2.2 Elemente de calcul
1) Supape de siguran cu arc

Calculul const , în principal, din dimensionarea arcului elicoidal de compresiune (fig. 5.7), conform (STAS 7067/1-87), parcurgând urm toarele etape: a) Alegerea materialului Materialele utilizate pentru confec ionarea arcurilor se adopt în func ie de condi iile de lucru i de tehnologia de fabrica ie. Cele mai utilizate materiale pentru arcuri sunt prezentate în tabelul 5.3.

64

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Tabelul 5.3 Marca OLC 55A OLC 65A OLC 75A OLC 85A 51 Si18A 56 Si17A 51 VCr11A 40 Cr130 3583-80 STAS 795-80 Limita de curgere R0,2 [MPa] 880 780 880 980 1080 1270 1180 1250 Rezisten a la rupere, r [MPa] 1080 980 1080 1130 1180 1480 1320 1650 Alungirea la rupere % 6 10 9 8 6 6 8 greu mediu Nivel de solicitare u or

b. Dimensionarea arcului elicoidal de compresiune (STAS 7067/1-87) - For a de deschidere a supapei la presiunea din recipient, Fn , se determin cu rela ia: D2 n pi [N], 4 D n - diametrul nominal al supapei , mm; Fn =
p i - presiunea interioar din recipient, MPa.

(5.1)

unde:

- Indicele arcului, i, se alege în func ie de modul de înf urare al arcului, astfel: - pentru arcuri înf urate la cald 4 i 16 ; - pentru arcuri înf urate la rece 4 i 10. - Diametrul sârmei de arc , d, (fig.5.7) se determin cu rela ia: d= 8 K Fn i
at

[mm]

(5.2)

unde: K - coeficientul de form al arcului, având expresia: K = 1 + 1,6 / i ; 0,5 r ) . at - tensiunea admisibil la torsiune, MPa ( at Dimensiunea d a sârmei se standardizeaz din urm torul ir de valori (STAS 893-80 pentru sârm din o el carbon de calitate pentru arcuri): 2,00 ; 2,20 ; 2,40 ; 2,50; 2,80 ; 3,00 ; 3,50 ; 4,00 ; 4,50 ; 5,00 ; 5,50 ; 6,00 ; 7,00 mm.

Cap.5 Aparate de m sur

i control. Dispozitive de siguran

65

- Diametrul mediu al spirei, D m , se determin cu rela ia : D m - Diametrul exterior al spirei : D - Diametrul interior al spirei : Di
Dm Dm d [mm]; d [mm];

id ;

- Pasul spirelor active în stare liber , t, se determin din condi ia: 2 Dm + 0,2 t Dm [mm] 4 3 - S geata arcului, fn, se determin cu rela ia: fn

(5.3)

8 D3 n m F n [mm], (5.4) G d4 unde n 6...10 i reprezint num rul de spire active. Acesta se alege astfel încât (n 1)(t d ) s fie mai mare decât suma s ge ii arcului sub sarcin i cursa ventilului; G = (78.000...80.000) MPa – modulul de elasticitate transversal. - Num rul total de spire : nt n n r , unde: n r = 1,5 pentru n 7 i n r = 1,5...3,5 pentru n > 7. - În l imea arcului la blocare: H b nt d ; - În l imea arcului în stare liber , H t se determin cu rela ia: H t = t n + (n r 0,5 ) d [mm]; - S geata arcului la blocare: f b - Unghiul de înclinare al spirei :
0

(5.5)

Ht

H b [mm];

= arctg
Fn / f n ;

t Dm

;

(5.6)

- Constanta arcului : c - Cursa ventilului: H v

(0,1...0,5) D n [mm];

- Diametrul de a ezare a ventilului, D1 , se determin cu rela ia: D1 = D 2 [mm]. n 4 Hv (5.7)

c. Verificarea arcului Pentru ca arcul s reziste la solicit rile la care este supus trebuie îndeplinite condi iile: (5.8) ef at ; tb r, unde:

66
ef

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

F b [ MPa ] , d d2 în care Fb este for a de blocare a arcului i se determin cu rela ia:
2

8K i

Fn

[ MPa ] ;

tb

8K i

(5.9)

Fb
r

cf b .

(0,6...0,65) r

d) Alegerea flan ei de leg tur
In func ie de D n i presiunea interioar din recipient, p i , din tabelul 4.2 se aleg dimensiunile flan ei. 2) Supape de siguran Calculul const în: ac ionate prin contragreutate (fig.5.6)

a) Dimensionarea tijei Diametrul minim al tijei se determin cu rela ia:

d

4K F
ac

[mm]

(5.10)

unde: F – for a de ap sare; în cazul unei suprafe e bine finisate, aceast for trebuie s fie egal ca m rime cu for a rezultat din ac iunea presiunii fluidului, N; ac – tensiunea admisibil la compresiune, MPa; K –coeficient de suprasarcin (K= 1,1…1,3). b) Calculul masei contragreut ii Greutatea contragreut ii se determin cu rela ia: Gc F l1 G p l2 l3 Gv l1 (5.11)

în care: G p – greutatea pârghiei;
Gv – greutatea tijei i ventilului;

F – for a necesar etan rii; l1 , l 2 , l3 , l 4 – conform fig. 5.8.
Fig. 5.8

Cap.5 Aparate de m sur

i control. Dispozitive de siguran

67

c) Verificarea pârghiei se face la solicitarea de încovoiere cu rela ia:
i

M i max W

ai ,

(5.12)

în care:
M i max – momentul încovoietor maxim din sec iune;

W – modulul de rezisten al sec iunii. d) Verificarea bol ului Bol ul se verific la forfecare i la presiune de strivire între bol respectiv între bol i pârghie.

i furc ,

6. SUPORTURI PENTRU RECIPIENTE
6.1 Suporturi pentru recipiente verticale
6.1.1 Generalit i
Recipientele verticale se monteaz suspendate sau rezemate. Recipientele suspendate se reazem fie continuu pe un inel de rezemare, fie direct pe un num r determinat de suporturi laterale. In mod obi nuit se utilizeaz 2...4 suporturi laterale (STAS 5455-82). Pentru aparate foarte mari se poate recurge i la 8 suporturi. Suportul este caracterizat de greutatea pe care o poate prelua. In cazul în care grosimea peretelui recipientului este relativ mic , pentru a evita pierderea local a stabilit ii corpului recipientului sau o stare de tensiuni nefavorabil , între suport i peretele recipientului se interpune o plac de înt rire, de grosime egal cu grosimea peretelui pe care se aplic . Placa de înt rire se execut din acela i material cu cel al recipientului pe care se sudeaz . In general, suporturile laterale se execut din o el carbon, o el slab aliat sau o el aliat, dup caz. Rezemarea pe fundul recipientului se poate face direct, pe 3, 4 sau 6 suporturi, continuu pe inel sau pe o virol suport. Suporturile picior se asambleaz direct pe fundul recipientului sau prin intermediul unei pl ci de înt rire. Dimensiunile suporturilor picior i sarcina maxim admisibil pe fiecare tip de suport rezult din STAS 5520-82. Suporturile picior tubulare cu plac de înt rire pot fi utilizate pentru sarcini cuprinse între 15 i 200 kN. Suporturile picior din pl ci sudate pot fi utilizate pentru sarcini de la 4 la 250 kN.

6.1.2 Suporturi laterale 6.1.2.1 Tipuri constructive
Suporturile laterale (STAS 5455-82) se clasific în dou tipuri i dou variante, astfel : - tip I, suporturi laterale sudate direct pe recipient (fig.6.1a i b) ;

Cap.6 Suporturi pentru recipiente

69

- tip II, suporturi laterale sudate pe recipient prin intermediul unei pl ci de înt rire (6.2a i b) ; - varianta A, suporturi laterale executate prin ambutisare (fig.6.1a i 6.2a); - varianta B, suporturi laterale executate din elemente sudate(fig.6.1b i 6.2b).

Fig.6.1

Fig.6.2

6.1.2.2 Alegerea suporturilor laterale Suporturile se aleg în func ie de greutatea pe care o pot prelua. Pentru aceasta este necesar a cunoa te greutatea total a recipientului, care se determin cu rela ia : G t = G c + G lr + F s + F z + F v + F supl [N], (6.1)

70

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

unde:
Gc - greutatea constructiv , determinat cu rela ia:

Gc = Gcorp + G flanse + G fund + Gcapac + G racord [N],
în care Gcorp este greutatea corpului i se determin cu rela ia: G corp = 2 RHs p
3

(6.2) (6.3) = 7800
2

g [N],

(R - raza recipientului, în m ; s p - grosimea corpului recipientului, în m ; Kg/m - densitatea materialului corpului recipientului ; g = 9,81 m/s p r ii cilindrice a recipientului calculat cu rel.1.1 ). G flanse - greutatea tuturor flan elor, N ; G flanse = în care mi este masa flan ei, Kg ; G fund - greutatea fundului recipientului, N ; Gcapac - greutatea capacului, N ;
G racord - greutatea tuturor racordurilor, N. Glr - greutatea lichidului din recipient, N ;
n

, H – în l imea

i=1

mi g [N],

(6.4)

( Vl

Glr = V l l g [N], 0,8 V - volumul lichidului din recipient;
l

(6.5)
l

- densitatea lichidului din recipient;

pentru suc
Fs Fz Fv

= 1100 Kg/m ; pentru ap
3(G c 0,1(G c (0,3...0,5)(G c

3

l

= 1000 Kg/m3)

G lr ) - for a seismic ; Glr ) - for a datorat z pezii ; Glr ) - for a datorat vântului ;

Fsup l

(0,2...0,3)(G c

Glr ) - for e suplimentare.

Valorile ob inute se înlocuiesc în rela ia (6.1) determinându-se greutatea total a recipientului, G t .Greutatea pe un suport este :
Gs Gt / n [N]; 1,3G s .

(6.6)

unde n reprezint num rul suporturilor ( n 2...4 ). Greutatea de calcul pentru un suport este : G cs

Cu aceast valoare se alege din nomograma din fig. 6.3 m rimea suportului, iar din tabelul 6.1 dimensiunile acestora.

Cap.6 Suporturi pentru recipiente

71

Fig. 6.3

72

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Cap.6 Suporturi pentru recipiente

73

6.1.3 Suporturi - picior
6.1.3.1 Tipuri constructive Suporturile picior se execut în trei tipuri: (STAS 5520-82) - I, suporturi din o el cornier, sudate pe mantaua recipientului, utilizate în recipiente cu diametrul nominal D n 150… D n 500 mm, conform fig.6.4 i tabelului 6.2; Observa ie: Forma 1 sau 2 se va indica în comand . - II, suporturi din eav , sudate pe fundul elipsoidal al recipientului, utilizate la recipiente cu diametrul nominal D n 600… D n 3200 mm, conform fig. 6.5 i tabelului 6.3; - III, suporturi din tabl , sudate pe fundul elipsoidal al recipientului, utilizate la recipiente cu diametrul nominal D n 600… D n 3200 mm, conform fig. 6.6 i tabelului 6.4. Fiecare tip de suport poate fi executat în dou variante de montare a recipient: - A, f r plac intermediar ; - B, cu plac intermediar .

Materiale
Suporturile-picior se execut din o el carbon, o el slab aliat sau o el aliat, cu limita de curgere de minim 220 N/mm2 în condi ii de func ionare. Se recomand ca suporturile varianta A i pl cile intermediare ale suporturilor varianta B s fie executate din acela i material ca i fundul sau mantaua recipientului pe care se monteaz .

6.1.3.2 Alegerea suporturilor - picior
Alegerea tipului de suport se face în func ie de diametrul nominal al recipientului i de sarcina maxim pe suport din tabelele 6.2, 6.3 sau 6.4. Sarcina maxim pe suport se calculeaz conform celor ar tate la 6.1.2.2. Num rul suporturilor (2 pân la 4) se stabile te în func ie de sarcina total de înc rcare a recipientului, condi iile de lucru i montare.

74

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Fig. 6.4

Tabelul 6.2
Diametrul nominal al recipientului, D n 150 200 250 300 350 400 500 Diametrul exterior al recipientului, De 168 219 273 324 356 406 508 L 50x50x8 1 L 60x60x6 2 4 2 7,5 140 30 150x200x4 Suport Profil Sarcina max. pe suport kN 3,5 Plac intermediar m x n x sp

b

k

120

25

132x150x4

Cap.6 Suporturi pentru recipiente

75

Fig. 6.5

Tabelul 6.3
Diametrul nominal recipient Sarcina max. pe suport kN Varianta

Dn

sf
min

r

*

h

a

st

d1

c1
25 25 35 45 45 45 40 40 40 40 50 50 35 35 35 35 55 55 50 50
50

sp

Masa kg/buc A B

600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2200 2400 2600 2800 3000
3200

A 10 12 15

B 15 20 25

4

230

18 25 40 50 60 80

30 50 74 100 130 170

6 8

10 12

14 100 200

1000 1090 1160 1250

270 300 340 380 430 460 500 550 590 620 650 680 720 770 860 920

60x4 76x6 89x6

108 x6 140 x6 168 x6 219 x8 273 x8
324 x 10

210 220 230 240 250 270 280 290 300 310 320 330 340 450 360 380 400 420 440 460
480

130 140 170 200 200 200 220 220 220 220 250 250 270 270 270 270 350 350 400 400
400

4 6 8

12 26 16

10

20

30

12 14
16

25

34

2,50 3,10 4,40 7,10 7,20 7,40 11,0 11,2 11,5 11,7 14,8 15,0 25,0 25,4 25,8 26,5 39,0 40,0 55,0 56,5
58,0

2,65 3,35 4,60 7,90 8,00 8,30 12,9 13,3 13,4 13,6 18,3 18,5 31,5 31,9 33,8 34,5 51,0 54,0 75,0 79,5
81,0

76

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Fig. 6.6

Cap.6 Suporturi pentru recipiente

77

78

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

6.2 Suporturi pentru recipiente orizontale
6.2.1 Tipuri constructive Cele mai utilizate sunt suporturile tip a rigidizate cu nervuri. Cu cre terea diametrului nominal al recipientului rezemat, cre te gradul de rigidizare produs de nervuri, fie prin m rirea num rului de nervuri, fie prin extinderea lor. Suporturile a pentru recipiente (STAS 10817-82) se execut în trei tipuri constructive: N1 – suporturi a cu trei nervuri, utilizate la recipiente cu diametrul nominal D n 600… D n 1000 mm, conform fig. 6.7 i tabelului 6.5; N2 - suporturi a cu ase nervuri, utilizate la recipiente cu diametrul nominal D n 1100… D n 2000 mm, conform fig. 6.8 i tabelului 6.6; N3 - suporturi a cu opt nervuri, utilizate la recipiente cu diametrul nominal D n 2200… D n 3600 mm, conform fig. 6. 9 i tabelului 6.7; Suporturile a tip N1 se execut într-o singur variant de înc rcare, iar celelalte în dou variante de înc rcare: U – execu ie u oar i G – execu ie grea. Fiecare tip constructiv se execut în dou variante de montare: F – fix fa de funda ie, care se monteaz direct în funda ia de beton prin intermediul uruburilor de funda ie; M – mobil fa de funda ie, care se monteaz prin intermediul unei pl ci de glisare încastrat în funda ie.

Materiale

Suporturile a se execut din o el carbon, sau o el slab aliat, cu limita de
curgere de minim 220 N/mm2. Se recomand ca aua suportului, s fie executat din acela i material ca i fundul sau mantaua recipientului pe care se sudeaz La recipientele supuse prescrip iilor tehnice ISCIR, materialul eii suportului, care se sudeaz la mantaua acestuia, trebuie s respecte condi iile prescrise pentru. materialele din care se execut mantaua.

6.2.2 Alegerea suporturilor
Alegerea tipului de suport se face în func ie de diametrul nominal al recipientului i de sarcina maxim pe suport din tabelele 6.5, 6.6 sau 6.7. Sarcina maxim pe suport se calculeaz conform celor ar tate la 6.1.2.2.

Cap.6 Suporturi pentru recipiente

79

Fig. 6.7

Tabelul 6.5
Diametrul nominal al recipientului Sarcina maxim pe suport kN 115 130 150 165 170 H L1 B C K L2

Dn

600 700 800 900 1000

500 550 600 650 700

600 700 800 860 950

255 380 345 385 430

450 540 620 710 800

25 25 30 30 30

625 725 825 885 975

80

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Fig. 6.8

Tabelul 6.6
Diametrul nominal al recipientului Sarcina maxim pe suport kN Execu ie u oar

H

L1

B

C

K

L2

Dn

s1
200 195 190 185 180 175 170 165 160 155 300 295 290 285 280 275 270 265 260 255 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12

s2
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 750 800 850 900 950 1000 1050 1100 1150 1200 650 700 760 830 890 950 1020 1080 1150 1250 220 250 280 315 345 375 390 400 430 480 550 600 660 730 790 850 880 930 1000 1100 50 50 50 50 50 50 100 100 100 100 700 750 800 880 940 1000 1070 1130 1200 1300

1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000

Observa ie: La execu ie grea s1 = s 2 =16 mm indiferent de valoarea diametrului nominal.

Cap.6 Suporturi pentru recipiente

81

Fig. 6.9

Tabelul 6.6
Diametrul nominal al recipientului Sarcina maxim pe suport kN Execu i e u oar

H

L1

A

B

C

L2

Dn

s1
500 480 450 430 415 400 390 370 600 580 550 530 515 500 490 470 14 14 14 14 14 14 14 14

s2
16 16 16 16 16 16 16 16 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 1400 1550 1700 1850 1950 2050 2150 2270 600 680 750 800 850 900 950 1000 200 225 250 270 285 300 325 330 1300 1450 1600 1700 1800 1900 2000 2150 1450 1600 1750 1900 2000 2100 2200 2350

2200 2400 2600 2800 3000 3200 3400 3600

Observa ie: La execu ie grea s1 = s 2 =20 mm indiferent de valoarea diametrului nominal.

7. DIMENSIONAREA DISPOZITIVULUI DE AMESTECARE
Schema de principiu i p r ile componente ale unui dispozitiv de amestecare se prezint în fig.7.1.

7.1 Alegerea mecanismului de ac ionare
Ac ionarea amestec toarelor mecanice rotative verticale se poate face prin: - cuplarea direct motor electric amestec tor atunci când se impun tura ii mari, ce corespund gamei 750; 1000; 1500 i 3000 rot/min ; - antrenarea cu ajutorul unui reductor în dou trepte de tip conico cilindric, cu arbore de intrare în pozi ie orizontal i arborele de ie ire în pozi ie vertical ; - antrenarea cu ajutorul unui reductor melc - roat melcat sau a unui motoreductor ; - antrenarea cu ajutorul unei transmisii mecanice cu curele trapezoidale. Caracteristicile de baz ale acestor motoreductoare sunt date în tabelul 7.1 iar dimensiunile de gabarit i leg tur în fig.7.2 i tabelul 7.2 (valori în mm).

Fig. 7.1 1 – motoreductor; 2 – suport; 3 – cuplaj elastic cu bol uri; 4 – lag r superior;5 – lag r inferior; 6 – dispozitiv de etan are; 7 – bosaj; 8 – amestec tor; 9 – arbore amestec tor; 10 – capac recipient

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

83

Tabelul 7.1 Putere motor kw Tura ie ie ire rot/min 8 12 0,37 16 25 32 48 6 8 12 0,55 16 25 32 48 6 8 12 0,75 16 25 32 48 6 1,1 8 12 Randa -ment total 0,58 0,58 0,58 0,72 0,73 0,75 0,61 0,58 0,62 0,58 0,69 0,75 0,75 0,61 0,63 0,74 0,64 0,69 0,75 0,77 0,64 0,66 0,67 Tura ie motor rot/min 1000 1500 1000 1000 1000 1500 750 1000 1500 1000 1000 1000 1500 750 1000 750 1000 1000 1000 1500 750 1000 1500 Raport de transmitere tr.cil. 2,5 2,5 2,5 1,6 1,25 1,25 2,5 2,5 2,5 2,5 1,6 1,25 1,25 2,5 2,5 2,5 2,5 1,6 1,25 1,25 2,5 2,5 2,5 tr.melc 50 50 25 25 25 25 50 50 50 25 25 25 25 50 50 25 25 25 25 25 50 50 50 Total 125 125 62,5 40 31,25 31,25 125 125 125 62,5 40 31,25 31,25 125 125 62,5 62,5 40 31,25 31,25 125 125 125 Simbol tip de baz 80 63 63 50 50 50 100 80 80 63 63 63 50 100 100 100 80 63 63 63 125 125 100

84

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Tabel 7.1 (continuare) Putere motor kw Tura ie ie ire rot/min 16 1,1 25 32 48 6 8 12 1,5 16 25 32 48 Randa -ment total 0,76 0,75 0,77 0,77 0,68 0,66 0,71 0,76 0,79 0,80 0,79 Tura ie motor rot/min 1000 1000 1000 1500 750 1000 1500 1000 1000 1500 1500 Raport de transmitere 2,5 1,6 1,25 1,25 2,5 2,5 2,5 2,5 1,6 1,6 1,25 25 25 25 25 50 50 50 25 25 25 25 62,5 40 31,25 31,25 125 125 125 62,5 40 40 31,25 Simbol tip de baz 100 80 80 63 160 125 125 100 100 80 80

Fig. 7.2

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

85

Tabelul 7.2 Tip baz / dimensiuni G1 G2 m f G3 h H Lmin / Lmax s d l T b g B a n masa net , kg 50 76 100 165 185 575 102 212
394/433

63 95 109 190 210 70 110 228 413/443 12 30 j6 58 33,3 8 9 210 165 6 28,300

80 114 156 248 270 90 130 274 525/550 14 35 k6 58 38,3 10 12 230 216 6 49,000

100 132 182 266 290 114 155 337 635/670 15 45 k6 82 48,5 14 11 300 224 8 64,500

125 140 223 330 360 130 212 387 752/790 18 50 k6 82 53,5 14 14 360 300 8 107,500

160 196 295 412 450 206 223 490 832/1022 24 60 m6 105 64 18 18 440 375 8 167

12 25 j6 42 28 8 9 186 144 6 22,800

86

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

7.2 Dimensionarea dispozitivului de rezemare a amestec torului
7.2.1 Arborele amestec torului
a. Forme constructive Arborele trebuie s corespund din punct de vedere constructiv dispozitivului de amestecare i celui de antrenare. Pentru amestec toarele mecanice rotative verticale, montate la partea superioar a recipientelor, arborele are în general forma constructiv din fig.7.3.

Fig. 7.3

In func ie de varianta constructiv a amestec torului, cap tul inferior al arborelui poate avea una din formele prezentate în fig.7.4.

Fig. 7.4

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

87

Diametrele nominale i diametrele treptelor arborilor amestec toarelor verticale se aleg dintre valorile prev zute în tabelul 7.3. Valorile diametrelor nominale se utilizeaz numai pentru arbori verticali cu cutie de etan are i reprezint valoarea diametrului arborelui în dreptul cutiei de etan are. Tabelul 7.3 Diametrul nominal al arborelui, mm Diametrul treptelor arborelui, mm 30 40 50 60 70 80 90 100 110 125 140

25 20 18 16

35 30 24

45 40 35

55 50 45

65 60 56 55

70 65 60

80 75 70 65

90 85 75

100 95 85

110 105 95

120 115 100

Când lungimea arborelui este mare, pentru montarea mai lesnicioas a dispozitivului de amestecare, exist posibilitatea folosirii unui arbore format din dou tronsoane, asamblate printr-un cuplaj rigid cu flan e; cuplajul trebuie s asigure coaxialitatea perfect a celor dou tronsoane, prin uruburi p suite sau um r de centrare. Arborii verticali în consol , care în anumite etape ale procesului de amestecare pot avea s ge i mari, periculoase, se prev d la cap tul liber cu un limitator de s geat , situat în interiorul recipientului (fig.7.5). Lag rele de pe fundul recipientului sunt recomandate pentru tura ii ale arborelui de cel mult 100 rot/min i numai dac substan ele amestecate nu sunt abrazive.

Fig. 7.5 1 - fundul recipientului; 2 – suport; 3 – corpul lag rului; 4 – buc sferic ; 5 – cuzinet; 6 – tift filetat; 7 – buc antifric iune;8 – butucul amestec torului; 9 – pan ; 10 - arbore

88

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

b. Dimensionarea arborelui Dimensionarea se face din condi ia de rezisten la torsiune : d5 în care:
M tc - momentul de calcul, N.mm (calculat cu rela ia 7.2);
at

3

16 M tc
at

[mm],

(7.1)

- tensiunea admisibil la torsiune, MPa.

M tc = 9.550.000
în care:

P [Nmm], n

(7.2)

P - puterea motoreductorului, kw ; n - tura ia la ie irea din motoreductor, rot / min. Arborii se execut în general din o el carbon obi nuit OL 50 sau OL 60. In cazul mediilor corozive sau când condi iile procesului tehnologic impun condi ii speciale, ace tia se execut din o eluri inoxidabile. Pentru calculul tensiunilor admisibile se recomand rela iile: Rc (7.3) (0,6...0,65) at ; at at c în care Rc este limita de curgere a materialului ( Rc = 270 MPa pentru OL 50 i Rc =300 MPa pentru OL 60), iar c = 4 este coeficient de siguran . Observa ie: Valoarea ob inut pentru " d 5 " reprezint cea mai mic valoare a diametrului pe toat lungimea arborelui. Cu aceast valoare se merge în tabelul 7.4 de unde se alege valoarea diametrului nominal (în dreptul cutiei de etan are).

7.2.2 Alegerea sistemului de rezemare
Rezemarea dispozitivului de ac ionare depinde de lungimea por iunii de arbore din recipient. In practic cea mai utilizat este dispunerea ac ion rii pe capacul recipientului. Func ionarea lini tit a unui dispozitiv de amestecare depinde în mare m sur de construc ia corect a lag relor arborelui amestec torului. Distan a dintre lag re, L , la arborii în consol (fig. 7.6), trebuie s fie suficient de mare pentru a asigura o s geat mic la cap tul liber al acestora; în acela i timp îns . distan a L este necesar s aib o

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

89

valoare cât mai mic , pentru a nu m ri în l imea recipientului. Pentru cota L se recomand urm toarele valori: 250 ; 325 ; 400 i 500 mm. Dac lungimea în consol a arborelui amestec torului impune alegerea unor valori în afara celor recomandate se pot adopta valori mai mici de 250 mm sau mai mari de 500 mm, astfel ca raportul între cota L i lungimea în consol a arborelui s nu dep easc raportul 1/6. Lag rul superior (fig.7.7) preia, pe lâng sarcinile radiale, i sarcina axial (greutatea arborelui i a amestec torului) care solicit dispozitivul de amestecare; din acest motiv el are în componen doi rulmen i radiali – axiali cu role conice monta i în “X” Lag rul inferior (fig.7.8), este un rulment radial, oscilant, cu role butoi pe dou rânduri, asigurând posibilitatea alinierii la devia iile
Fig. 7.6

Fig. 7.7

90

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Fig. 7.8

unghiulare ale arborelui. Dispozitivele de rezemare pentru amestec toarele verticale, cuplate direct la motorul electric, se execut în 8 m rimi (STAS 10868-77) conform tabelelor 7.4 i 7.5 (valori în mm). Tabelul 7.4 Diametrul arborelui în lag rul înferior, d 40 50 60 70 80 90 100

d1 100 120 150 140 160 180 200

d2 72 85 100 120 125 140 160

d3 35 45 55 65 70 80 90

d4 filet M35 x 1,5 M45 x 1,5 M55 x 2 M65 x 2 M70 x 2 M80 x 2 M90 x 2

d5 30 40 50 60 65 75 85

d6 115 130 145 165 180 195 215

d7 92 105 120 140 150 165 185

d8 140 155 170 190 205 220 240

d9 120 140 170 165 185 205 225

d10

140 160 190 210 230 250

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

91

125

250

200

110

M110 x 2

105

255

225

280

275

300

Tabelul 7.5 Diametrul arborelui în lag rul înferior, d 40 50 60 70 80 90 100 125 h h1 h2 h3 h4 h5 d11 n x d12

45 49 53 57 60 64 73 90

10 13

27 31

50 9 60 65 11 55 60 65 75 90

19 25 29 35 30 40

296 330 380 440 470

8 x 18 12 x 18

15

33 43

12 x 23

17

41 53

13

16 x 23

Elementele componente precum i materialele utilizate pentru execu ia lor (fig.7.7 i 7.8) se prezint în tabelul 7.6. Tabelul 7.6 Poz. 1. Turl sau suport Denumirea Materialul OLT 35 STAS 8184-87 OL 37 STAS 500/2-80 Fc 200 STAS 568-82 OT 40 STAS 600-82 OL 37 STAS 500/2-80 Carton OL 37 STAS 500/2 - 80 ARC 6A STAS 795-87 OLC 35 STAS 880-88

2 3 4 5 6 7

Buc a lag rului Garnitur Man on A STAS 7950/2 - 87 Capac inferior al lag rului superior aib grower MN STAS 7666/2-80 urub cu cap hexagonal STAS 4845-89

92

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

8

Rulment radial-axial cu role conice pe un rând STAS 3920-87

Tabelul 7.6 (continuare)

Poz. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Inel distan ier

Denumirea

Materialul OL 37 STAS 500/2-80 OL 42 STAS 500/2-80 OL 37 STAS 500/2-80 Pâsl tip A STAS 4218-77 pe Carton OL 37 STAS 500/2-80 Pâsl tip A STAS 4218-77 OL 37 STAS 500/2-80 -

urub M8 STAS 5815-91 Piuli KM STAS 5816-91 Set de aibe de reglare Capac superior al lag rului superior Inel de pâsl STAS 6577-70 Rulment radial-oscilant cu role butoi dou rânduri STAS 3918-86 Garnitur Capac superior al lag rului inferior Inel de pâsl STAS 6577-70 Capac inferior al lag rului inferior Ung tor UB1/PU1 STAS 116-88

Fig. 7.9

Fig. 7.10

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

93

Dimensiunile rulmen ilor radiali, oscilan i, cu role butoi pe dou rânduri (fig.7.9) i ale rulmen ilor radiali axiali cu role conice pe un rând (fig.7.10), se prezint în tabelul 7.7. Tabelul 7.7
Rulmen i radiali , oscilan i, cu role butoi pe dou rânduri Sarcina d d1 B radial C, [kN] 22309K 22311K 22314K 22216K 22218K 22220K 22222K 22228K 45 55 70 80 90 100 110 140 100 120 150 140 160 180 200 250 34 43 51 33 40 46 53 68 120 173 270 153 212 270 355 540 30207 30209 30211 30213 30214 30216 30218 30222 35 45 55 65 70 80 90 110 72 85 100 120 125 140 160 200 17 19 21 23 24 26 30 38 15 16 18 20 21 22 26 32 18,25 20,75 22,75 24,75 26,25 28,25 32,50 41,00 d3 d2 B C T Rulmen i radiali axiali cu role conice pe un rând Sarcina radial C, [kN] 52,1 63,9 88,7 94,1 108 127 166 260

7.2.3 Alegerea suportului
Suportul este elementul constructiv al unui dispozitiv de amestecare ce asigur montarea corect a motoreductorului i a lag relor arborelui . Prinderea de recipient se face cu ajutorul unei flan e prin intermediul c reia se fixeaz pe bosajul sudat 7 de recipient (fig.7.1). Opera iile de montare i între inere ale rulmen ilor, cuplajului i dispozitivul de etan are sunt posibile datorit unor ferestre dreptunghiulare decupate în corpul cilindric al suportului (fig.7.11). Suportul propriu zis se poate executa în construc ie sudat sau turnat . Rigiditatea acestuia trebuie s fie armonizat cu rigiditatea dispozitivului de amestecare i cu rigiditatea capacului recipientului. In tabelul 7.8 se dau dimensiunile suporturilor executate în construc ie sudat , în func ie de diametrul arborelui în lag rul inferior (valori în mm).

94

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Fig. 7.11

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

95

96

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

7.2.4 Dimensionarea cutiei de etan are
Cele mai uzuale dispozitive de etan are sunt : - dispozitive de etan are mobile cu contact, cu umplutur moale (presetupe); - dispozitive de etan are cu inele alunec toare (sau etan ri frontale). 7.2.4.1 Dispozitive de etan are cu umplutur moale Aceste dispozitive se construiesc în urm toarele variante : - f r r cire a corpului, fig.7.12 i tabelul 7.9 (valori în mm) ; - cu r cire a suprafe ei interioare a inelelor de etan are ; - cu r cire a suprafe ei exterioare a inelelor de etan are.

Fig. 7.12

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

97

Tabelul 7.9 d 40 50 60 70 80 90 100 125 D 60 70 84 94 108 118 128 155 D1 84 94 108 118 136 146 156 183 D2 155 180 195 210 220 235 250 290 D3 125 145 155 170 180 195 210 240 D4 110 110 120 150 175 175 200 220 D5 135 145 160 180 210 210 240 260 D6 170 180 195 215 245 245 280 310 n 4 4 8 8 8 8 8 8 d1 M16 M16 M16 M16 M16 M16 M20 M20 d2 M12 M16 M16 M16 M16 M16 M20 M20 s 10 10 12 12 14 14 14 14

Tabelul 7.9 (continuare) d h H H1 H2 b b1 Lungime loca garnitur , 0 Pn 0,6 MPa 68 68 78 88 108 108 112 112 , mm

0,6 Pn 1,6 MPa 88 88 102 112 140 140 144 144

40 50 60 70 80 90 100 125

20 20 24 24 28 28 28 28

110 110 126 128 144 144 144 144

159 163 183 185 205 205 205 205

225 235 255 255 290 290 290 290

18 18 20 22 24 24 24 24

14 18 18 18 18 18 22 22

7.2.4.2 Dimensionarea cutiei de etan are L imea inelelor de etan are, b (fig.7.13) se alege în func ie de diametrul arborelui în dreptul cutiei de etan are d i se calculeaz cu rela ia : (7.4) b = (1,2...1,4) d [mm]

98

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Atunci când este necesar, în stratul de umplutur moale se intercaleaz un inel pentru ungere, având forma i dimensiunile conform figurii 7.14 i tabelului 7.10 (valori în mm).

Fig.7.13

Fig. 7.14

Tabelul 7.10 d d1 d2 D n 40 41 50,5 60 4 50 51 60,5 70 4 60 61 72,5 84 4 70 71 84,5 94 4 80 81 94,5 108 4 90 91 104,5 118 4 100 101 114,6 128 6 125 126 140,5 155 6

Materialul de etan are trebuie s fie elastic, deformabil, s reziste la ac iunea mediului etan at, la parametri de regim (temperatur , presiune), s aib un coeficient mic de frecare cu arborele, s poat fi îmbibat cu lubrifiant pe care s -l p streze un timp îndelungat i s nu fie abraziv fa de materialul arborelui. Ca materiale pentru execu ia inelelor de etan are se utilizeaz : cânep , bumbac, iut , pâsl , cauciuc, teflon. Inelele se execut din nur de sec iune p trat , sec ionate înclinat fa de raz , iar por iunea sec ionat a dou inele consecutive se monteaz decalat. Presiunea de etan are a capacului , p L , se calculeaz cu rela ia :
2 k p pL = c e s k în care: p c - presiunea de calcul, MPa ;

[MPa]

(7.5)

k = 0,77 - coeficient al etan rii ;

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

99

µ - coeficient de frecare între arbore i garnitur (µ = 0,09 pentru azbest uscat ; µ = 0,07 pentru azbest grafitat) ; - lungimea cutiei de etan are, mm (v. tabelul 7.9) ; s - l imea umpluturii pe raz , mm (v. tabelul 7.9). Celelalte elemente constructive ale cutiei de etan are conform figurii 7.12 i tabelului 7.9. Verificarea prezoanelor Pentru ca prezoanele s reziste la solicitarea de trac iune la care sunt supuse trebuie îndeplinit condi ia : 4 F0 t= at (7.6) d2 2 în care: = 1,3 - factor ce ine cont de solicitarea suplimentar la torsiune ; F0 - for a ce solicit un prezon, N ( F0 F / n ); F - for a de precomprimare a garniturii, N ; d 2 - diametrul prezonului (v. tabelul 7.9). n - num rul de prezoane (v.tabelul 7.9) ;

F=
unde:

4

( D2

d 2 ) p L [N],

(7.7)

D - diametrul loca ului pentru garnitur , mm (v. tabelul 7.9); d - diametrul arborelui în dreptul cutiei de etan are, mm ; R0,2 / c; at - tensiunea admisibil la trac iune, mm ( at

c

4)

Prezoanele se execut din OL 37 STAS 500/2-80 cu R0,2 = 240 MPa.

100

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

7.3 Tipuri de amestec toare rotative verticale
Amestec toarele sunt destinate transmiterii energiei mecanice de la elementele dinamice ale utilajului c tre mediul amestecat. Tipul amestec torului se alege în primul rând în func ie de procesul tehnologic urm rit. Aceast opera ie este complex , având în vedere problemele multiple ce apar în ob inerea unui spectru de curgere optim i asigurarea unui timp redus de amestecare. Majoritatea proceselor de amestecare în mediu lichid se realizeaz cu amestec toare standardizate: cu bra e, tip ancor , tip palet , tip cadru, tip elice, tip Impeller, tip dispersor etc. Pentru cazuri deosebite de amestecare s-au proiectat tipuri specifice de amestec toare. 7.3.1 Amestec toare cu bra e Aceste amestec toare se utilizeaz la: reac ii chimice, transfer termic, dizolvare, omogenizare, realizarea de suspensii u oare. Se caracterizeaz prin vitez periferic maxim de 3,5 m/s la o tura ie cuprins între 8 i 16o rot/min. Vâscozitatea dinamic a fluidului se impune a fi mai mic de 20 Pa.s. Pe un arbore se pot monta 1…4 amestec toare, alternativ la 900 unul fa de cel lalt, vertical sau înclinate fa de vertical , cu un unghi de (30…45)0. Amestec torul cu bra e poate fi folosit în vase prev zute cu sau f r icane. Direc ia de curgere a fluidului în primul caz este preponderent vertical , iar în cel de al doilea circumferen ial . Grosimea icanelor nu dep e te 12 mm, ea alegându-se în general Fig. 7.15 egal cu grosimea peretelui recipientului. In fig.7.15 se prezint forma unui amestec tor cu bra e standardizat (STAS 10591-76), iar în tabelul 7.12 modul de alegere i dimensiunile de amplasare ale acestuia, în mm. In practic grosimea bra elor amestec torului, s , se adopt s = 0,1 h i se verific la încovoiere. Normativul IPROCHIM recomand folosirea amestec torului cu bra e din fig.

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

101

7.16, executat din cornier i având dimensiunile din tabelul 7.11.

Fig. 7.16

Tabelul 7.11 d 40 50 60 70 80 90 100 125
da

L 80x80x10 140x140x12 150x150x12 160x160x14

l 350 380 530 775 650 660 785 805

l1 250 400 625 500 625

l2 70 95 110 120 140

a 50 80 90

d1 20 24 27

500 500 500 800 800 1250 1000 1000 1250 1250 1250

95

30

Masa kg/buc 8,0 8,02 22,35 30,30 37,40 54,35 45,32 51,90 59,00 60,60 62,85

102

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

103

7.3.2 Amestec toare cu palet
Amestec torul cu palet (fig.7.17) se poate folosi pentru transfer de c ldur , omogeniz ri, reac ii chimice pentru lichide cu vâscozit i medii i mici, prepar ri de suspensii u oare. Viteza periferic maxim 1,9 m/s. Se folose te cu sau f r icane. In cazul folosirii icanelor direc ia de curgere este preponderent vertical , iar când nu se folosesc icane, preponderent circumferen ial . Uneori pentru cre terea randamentului amestec rii se pot folosi palete prev zute cu g uri. Viteza periferic maxim este de 1,9 m/s în gama de tura ii cuprins între 20 i 100 rot/min. Modul de alegere i dimensiunile de amplasare ale acestuia, în mm, se prezint în tabelul 7.13.

Fig. 7.17

7.3.3 Amestec toare tip cadru

Acest amestec tor (fig. 7.18) se poate folosi pentru dizolv ri, prepar ri de suspensii u oare, amestecuri de lichide cu vâscozit i mici i medii. Pentru volume mari se recomand numai dac vâscozitatea dinamic este mai mic de 0,1 Pa.s. Se folose te cu sau f r icane. Modul de alegere i dimensiunile de amplasare ale acestuia, în mm, se prezint în tabelul 7.14.

Fig. 7.18

104

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

105

106

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

7.3.4 Amestec toare tip ancor
Se recomand pentru reac ii chimice pentru lichide cu vâscozit i medii i mari, transfer de c ldur , dizolv ri, omogeniz ri, prepar ri de suspensii medii i grele, cristaliz ri. Pot fi folosite la viteze periferice maxime de 3 m/s i la tura ii cuprinse între 3,5 i 100 rot/min. Aceste amestec toare se utilizeaz în vase f r icane (fig.7.19), direc ia de curgere a mediului de lucru fiind circumferen ial . Se recomand utilizarea lor în recipiente cu diametrul interior mai mic de 2800 mm. Pentru recipiente cu D > 1200 mm se recomand utilizarea ancorei duble. In fig. 7.20 se prezint forma unui amestec tor tip ancor standardizat. Grosimea s se adopt din rela ia s = 0,1 s1, fiind necesar verificarea bra ului amestec torului la solicit ri compuse (încovoiere i torsiune).

Fig. 7.20

Când bra ele amestec torului nu îndeplinesc condi ia de rezisten mecanic , acestea se rigidizeaz cu nervuri. Dimensiunile amestec toarelor tip ancor , conform STAS 10593-76 (fig.7.19), în mm, se prezint în tabelul 7.15, iar dimensiunile de amplasare i modul de alegere în tabelul 7.16.
Fig. 7.19

Tabelul 7.15
da h s1 530 265 40 630 315 45 710 355 50 800 400 50 900 450 60 950 475 60 1060 530 70 1120 560 80 1250 625 80 1320 660 90 1400 700 90 1500 750 90

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

107

108

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

7..3.5 Amestec toare turbin disc
Amestec toarele turbin disc (fig. 7.21) se utilizeaz în diverse domenii cum ar fi: reac ii chimice pentru lichide cu vâscozit i mici i medii, transfer de c ldur , dizolv ri, omogeniz ri, prepar ri de suspensii u oare, dispersii de gaze, emulsii, absorb ii de gaze. Se recomand pentru opera ii în cursul c rora are loc varia ia vâscozit ii mediului de lucru. Viteza periferic maxim este de 8,4 m / s la o tura ie cuprins între 100 i 1500 rot/min. i o vâscozitate dinamic a fluidului mai mic de 20 Pa.s. Se poate folosi în vase cu i f r icane. Direc ia de curgere a fluidului este preponderent vertical cu component circumferen ial în cazul folosirii icanelor i preponderent circumferen ial cu component vertical în cazul în care nu se utilizeaz icane. Dimensiunile de amplasare i modul de alegere se prezint în tabelul 7.17.

Fig. 7.21 1 – butuc; 2 - disc; 3 – pale; 4 – tift filetat

Fig. 7.22

7.3.6 Amestec toare tip elice
Amestec toarele tip elice (fig.7.22) se recomand pentru: reac ii chimice pentru lichide cu vâscozit i mici i medii, dizolv ri, omogeniz ri, prepar ri de suspensii u oare, dispersii de gaze, emulsii. Viteza periferic maxim este de 12,6 m/s, la tura ii cuprinse între 100 i 1500 rot/min. Aceste amestec toare se pot utiliza în vase cu sau f r icane,

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

109

110

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

direc ia de curgere a fluidului fiind în primul caz preponderent vertical , iar în cel de al doilea circumferen ial . Normativul IPROCHIM recomand folosirea amestec torului tip elice din fig.7.23 executat dup datele din tabelul 7.18.

Fig, 7.23

Tabelul 7.18 da 200 200 320 250 400 500 320 500 400 500 400 500 d4 35 45 55 65 75 85 d2 55 70 80 95 115 130 h 58 64 74 70 85 95 85 105 100 115 110 120 d1 M8 e 20 30 M12 36 40 45 10 5 b 3,5 6 c 3 4 Masa kg/buc 1,08 1,64 2,60 2,45 3,75 5,30 3,95 6,41 7,02 8,85 8,98 10,95

8

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

111

7.3.8 Amestec tor tip Impeller
Domeniile de utilizare sunt: reac ii chimice, transfer termic, dizolvare, omogenizare, preparare de suspensii, absorb ie, adsorb ie, dispersii. Se folose te la viteze periferice de maxim 10,6 m/s, tura ii cuprinse între 20 i 630 rot/min i vâscozit i dinamice ale fluidului de curgere mai mici de 20 Pa.s. Direc ia de curgere a mediului de lucru este vertical . Aceste amestec toare se execut în dou variante: nedemontabile (fig.7.24) i demontabile. Amestec toarele tip Impeller se folosesc numai la recipiente prev zute cu sp rg toare de vârtej; orientarea bra elor sp rg toarelor de vârtej (în sus sau în jos) depinde de particularit ile procesului de amestecare. In afara acestor amestec toare standardizate în Fig.7.24 practic se întâlnesc i alte tipuri produse de diferite firme. Dintre acestea amintim amestec toarele: MIG, INTERMIG, tip dispersor, tip melc, cu band elicoidal , etc. In tabelul 7.19 se prezint câteva recomand ri pentru alegerea amestec toarelor în func ie de scopul opera iei de amestecare. Tabelul 7.19 Scopul opera iei Amestecarea sistemelor eterogene solid-lichid în scopul: - ob inerii suspensiilor - dizolv rii - agit rii eficace în reactoare chimice Tip amestec tor - cu palet - cu 2 bra e - cu 3 bra e emailate - cu bra e înclinate - cu 3 bra e - cu 6 bra e - tip elice - lent tip nec, elicoidal, ancor emailat Tip de aparat cu icane vertical cu /f r icane Regim hidrodinamic Turbulent

cu tub central de Laminar circula ie cu /f r tub central de circula ie

112

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

7.4 Alegerea i verificarea cuplajului
7.4.1 Alegerea cuplajului
Leg tura între motoreductor i arborele amestec torului se realizeaz cu ajutorul unui cuplaj elastic cu bol uri tip N (fig.7.25), cu semicuple executate în variant P. Dac momentul de torsiune pe care trebuie s -l transmit cuplajul este M tc (v. rela ia 7.2), datorit ocurilor care apar la pornire precum i a unei func ion ri neuniforme, alegerea din STAS 5982-79 a cuplajului (tabel 7.20) se face luându-se în considerare un moment nominal, M n .

Fig. 7.25

Mn

c s M tc [Nmm]

(7.8) Tabelul 7.20

în care c s = 1,65, este coeficient de serviciu. M rime cuplaj 1 2 3 4 5 6 7 filetat Mn [Nm] 20 45 112 236 500 900 1500 Semicupl P d [mm] 10...15 10...24 12...31 15...41 15...54 32...59 32...70 Dimensiuni constructive [mm] l2 14 19 24 34 33 48 64 l3 32 37 42 52 63 78 94 d4 M6 M6 M6 M6 M8 M8 M8 D 88 98 112 127 158 180 212 D1 62 71 85 100 118 140 172 D2 40 48 62 76 84 105 130 s 2 2 1 3 3 3 4 n buc 4 4 6 10 8 12 16

Diametrul bol ului " " nespecificat în standard se adopt în func ie de cap tul lui 1,5 d 4 .

Cap.7 Dimensionarea dispozitivelor de amestecare

113

7.4.2 Verificarea cuplajului
Bol urile se verific la : - presiunea de contact, între man oanele de cauciuc i bol : F1 4 p= p as ( 3 ) 2 p as = (1...3) MPa unde:

(7.9)

F1 =

2Mn [N], D1 n

(7.10)

în care: M n - momentul nominal, N.mm ;
D1 - diametrul de a ezare a bol urilor, mm (v. tabelul 7.19) ;

n - num rul de bol uri (v. tabelul 7.19). - încovoiere, în sec iunea de încastrare în semicupl , pentru bol uri executate din OLC 45 sau OLC 60 :
i=

32 F1

3

2
3

2

+s
ai

(7.11)

ai = (90...100)

MPa

Dac dimensiunea adoptat pentru diametrul bol ului " " nu verific vreuna din rela iile de mai sus, se poate majora pân la 2d 4 .

8. MONTAREA

I EXPLOATAREA

RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE
8.1 Montarea, proba i punerea în func iune a recipientelor sub presiune
Executate în strict conformitate cu instruc iunile tehnice elaborate de întreprinderea constructoare, în baza prevederilor normelor ISCIR, lucr rile de montare în instala ie a recipientelor sub presiune se desf oar potrivit proiectelor de montaj care trebuie s precizeze : - amplasamentul recipientului în cadrul instala iei ; - sistemele de sprijinire i fixare ; - echipamente anexe ; - sisteme de protec ie i siguran . Recipientele stabile sub presiune se instaleaz astfel încât s se poat efectua, în bune condi ii, deservirea, cur irea p r ilor interioare i exterioare, repararea i verificarea lor ; toate recipientele sub presiune vor fi prev zute cu plac de timbru, montat la loc vizibil . Recipientele sub presiune se prev d, dup caz, cu sc ri i platforme care asigur buna deservire, repararea i verificarea lor. Suprafe ele exterioare se protejeaz , înc de la montaj, contra coroziunii atmosferice sau a mediului în care acestea lucreaz . Recipientele sub presiune se instaleaz astfel încât s nu fie posibil r sturnarea lor. Montajul propriu-zis al recipientului const în ridicarea, centrarea i fixarea acestuia pe funda ie. Dup efectuarea opera iilor de control se face fixarea definitiv a recipientului, prin uruburile de ancorare i suporturile acestuia.

8.2 Tehnica securit ii muncii privind instala iile mecanice sub presiune
siguran La proiectarea instala iilor mecanice sub presiune se vor prevede dispozitivele de i aparatele de m sur i control necesare, care s permit exploatarea acestor

Cap.8 Montarea i exploatarea recipientelor sub presiune

115

instala ii în condi ii de securitate a muncii. Materialele folosite pentru construirea i repararea elementelor instala iilor mecanice sub presiune vor corespunde, în privin a condi iilor tehnice, regulilor pentru verificarea calit ii, marc rii i livr rii, instruc iunilor tehnice ale Inspec iei pentru cazane, recipiente sub presiune i instala ii de ridicat, precum i standardelor de stat în vigoare. Procesele tehnologice, inclusiv opera iile de control ce trebuie respectate la construirea i repararea instala iilor mecanice sub presiune, vor fi prev zute în proiectele respective. Conductele îmbinate cu flan e, prin care se transport lichide sub presiune ce pot provoca arsuri, vor fi prev zute cu man oane de protec ie. Condi iile de amplasare a instala iilor mecanice sub presiune vor ine cont de condi iile de prevenire a incendiilor. Proba de presiune la încercare, conform documentelor de execu ie, se va face dup construire, reparare, periodic la scaden e i ori de câte ori condi iile de securitate impun efectuarea acestei opera ii. Exploatarea instala iilor mecanice sub presiune se va face în conformitate cu instruc iunile întocmite de beneficiar i proiectant, cu respectarea normelor tehnice ISCIR.

BIBLIOGRAFIE
1. Aldea, M. - Cazane de abur i recipien i sub presiune. Îndrumar, Ed. tehnic , Bucure ti, 1982. 2. B nescu, A., .a. - Sistematizarea calculelor aparatelor în industria chimic , Ed. tehnic , Bucure ti, 1977 3. Banu C., .a. - Procese hidrodinamice i utilaje specifice, vol. I., Ed. UniPress C-68, Bucure ti,2000. 4. Cioclov, D.D. - Recipien i sub presiune, Ed. Academiei, Bucure ti, 1983. 5. Crudu, I., .a. - Recipiente i aparate tubulare. Atlas. Date de proiectare. Edi ia II-a, vol.I, Gala i. 1994. 6. Iordache, Gh., .a. – Utilaje pentru industria chimic i petrochimic , E.D.P., Bucure ti, 1982 7. Jâ canu, M., Bîrsan, I.G., .a. - Supape de siguran pentru recipiente sub presiune, Gala i, 1993. 8. Jinescu, V. V. - Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. 3, Editura tehnic , Bucure ti, 1988. 9. Jinescu, V. V. - Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. 4, Editura tehnic , Bucure ti, 1989. 10. Jinescu, V.V., .a. – Elemente constructive pentru dispozitive de amestecare, Universitatea “Politehnica” Bucure ti, 1993.. 11. Palade, V., Pan uru, D. - Recipien i i aparate tubulare, vol.1. Recipiente cilindrice verticale cu amestec tor, Indrumar de proiectare, Gala i, 1996. 12. Palade, V., .a. – Recipiente i aparate tubulare, Ed. Semne, Bucure ti, 2000 13 Palade, V., .a. –Bazele proiect rii reductoarelor, Ed. Funda iei universitare “Dun rea de Jos” Gala i, 2000. 14. Pan uru, D. - Proiectarea utilajului din industria alimentar , vol.I, Gala i, 1980. 15. Pan uru, D. - Recipien i i aparate tubulare. Exemple de calcul mecanic. Gala i, 1990. 16. Pavel, A. - Elemente de inginerie mecanic , EDP, Bucure ti, 1981 17. Pavel, A., .a. - Protec ia antiexploziv a instala iilor tehnologice, vol.I. Editura tehnic , Bucure ti, 1989.

130

RECIPIENTE I APARATE TUBULARE

18. Po chin , I., .a. - Arm turi industriale. Editura tehnic , Bucure ti, 1991. 19. Renert, M. - Calculul i construc ia utilajului chimic vol.I, Ed. didactic i pedagogic , Bucure ti, 1971. 20. tef nescu, I., .a. - Recipiente sub presiune în construc ie sudat . Indrumar de proiectare, Gala i, 1991. 21. * * * - Prescrip ii tehnice ISCIR, C4 - 83. 22. * * * - Prescrip ii tehnice ISCIR, C37 - 83. 23. * * * - Prescrip ii tehnice ISCIR, C7 - 92. 24. * * * - Colec ia STAS „Ma ini i utilaje pentru industria alimentar ”. 25. * * * - Colec ia STAS „Ma ini i utilaje pentru chimie”.

ANEXE

Anexa 1 Recipient sub presiune cu amestec tor cu bra e multiple 1 – motoreductor; 2 – suport; 3 – gur de verificare; 4 – capac; 5 – arbore; 6 – flan ; 7 - garnitur ; 8 – amestec tor; 9 – corp recipient; 10 – corp manta; 11 – lag r de fund; 12 – suport; 13 – racord evacuare condensat; 14 – racord de golire; 15 –racord pentru intrarea agentului termic; 16 – racord alimentare; 17 – dispozitiv de etan are

Anexe

117

Anexa 2 Recipient sub presiune cu amestec tor tip ancor 1 – motoreductor; 2 – suport; 3 – gur de verificare; 4 – capac; 5 – flan plat cu suprafa de etan are – plan cu um r; 6 – arbore; 7 – izola ie termic ; 8 – teac pentru termometru; 9 – fund recipient; 10 – fund manta; 11 – suport tip picior; 12 – racord pentru evacuarea condensatului; 13 – racord de alimentare; 14 – cuplaj; 15 – garnitur ; 16 – dop de aerisire; 17 – racord pentru intrarea agentului termic; 18 – plac deflectoare; 19 – corp recipient; 20 – corp manta; 21 – amestec tor tip ancor ; 22 – racord de golire; 23 – dispozitiv de etan are

118

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Anexa 3 Reactor vertical prev zut cu amestec tor mecanic rotativ tip elice cu tub de tiraj

Anexe

119

Anexa 4 Recipient sub presiune, cu serpentin interioar de înc lzire i amestec tor mecanic rotativ tip turbin

120

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Anexa 5 Recipient sub presiune prev zut cu amestec tor tip Impeller i sp rg tor de vârtej

Anexe

121

Anexa 6 Recipient sub presiune cu amestec tor cu bra e multiple i tub de tiraj

122

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Anexa 7 Recipient utilizat la decolorarea preliminarã a uleiului vegetal

Anexe

123

Anexa 8 Recipient sub presiune din o el-carbon cu amestec tor tip ancor

124

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Anexa 9a Vas de reac ie din font cenu ie

Anexe

125

Anexa 9b Vas de reac ie din font cenu ie (detalii fig. A9a)

126

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Anexa 10 Reactor 5000 l din fontã cenu ie cu amestecãtor tip ancorã

Anexe

127

Anexa 11 Reactor din cupru cu amestecãtor cu bra e

128

RECIPIENTE CU DISPOZITIVE DE AMESTECARE

Anexa 12 Reactor 8000 l din o el anticorosiv cu amestecãtor tip elice

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful