You are on page 1of 68

CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR RUTIERE

STUDENT:

Profesor indrumator:

Tema proiectului
Pentru autovehiculul Bmw e46 1.9, benzina, sa se proiecteze urmatoarele piese componente: a) Ambreajul. Mecanismul de actionare. b) Cutia de viteze. Etapele de calcul: 1. Trasarea caracteristicii externe; 2. Dimensionarea ambreiajului i a mecanismului de acionare ; 3. Calculul arcului cu diafragm; 4. Calculul arborelui ambreiajului; 5. Calculul cutiei de viteze mecanice;

Date initiale :
G0= Vmax= Pmax= Mmax= Np= Diam. Janta Balonaj C inaltime Lungime= Latime Inaltime= 1280 170 77 165 5 15 195 65 4410 1740 1420 Kg km/h Kw la N*m la persoane

5300 2500

rot/min rot/min

mm mm mm

0.65 4.41 1.74 1.42

0.195 m m m m m

Etapa nr. 1 Trasarea caracteristicii externe 1.Trasarea caracteristicii externe. (caracteristica de turatie la sarcina totala). Pentru calculul organelor de transmisie este necesara trasarea acestei caracteristici la scara. Caracteristica va rezulta in urma calculelor din aceasta etapa. a) Trasarea curbei de putere. Pentru trasarea curbei de putere se calculeaza puterea la viteza maxina Pv max si puterea maxina dezvoltata de motor P max. 2

= puterea la vitez maxim; = puterea maxim dezvoltat de motor.

; unde : -

0.0302

))

Puterea dezvoltata de motor se calculeaza pornind de la puterea la viteza maxima:

( ( )

) ) ) )

) )

) {

Din datele initiale se adopta turatia la putere maxima np apoi se calculeaza nv max, respectand plajele uzuale din valori: ) { ) In acest punct se verifica daca raportul unde si .

Calculul puterii efective, descris in cele din urma se poate face tabelat, pentru valori ale turatiei cuprinse intre turatia minima stabila si , cu pasul de 100 rpm. La obtinerea valorii de maxim a puterii efective - pentru n = pasul se poate micsora, inainte si dupa la 50 rpm, pentru o buna evidentiere a zonei de maxim. Astfel, se stabileste turatia minima stabila: )
) puterea

efectiva la turatia n este data de relatia ) ) , ...,

unde

b)Curba de moment: Momentul efectiv la o turaie dat (n)


)

- este n [KW]; - este n [rpm]; c) Curba de consum specific:


) )

d) Curba de consum orar:


)

n [rot/min] 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 2600 2700 2800 2900 3000 3100 3200 3300 3400 3500 3600 3700 3800 3900 4000 4100 4200 4300 4400

Pe [Kw] 16.17 18.13 20.1 22.1 24.11 26.13 28.15 30.19 32.22 34.26 36.29 38.31 40.32 42.32 44.31 46.27 48.21 50.12 52.01 53.87 55.68 57.47 59.21 60.9 62.55 64.15 65.69 67.18 68.61 69.98 71.28 72.51 73.67 74.75 75.76 76.69

Me [N*m] 171.6 173.12 174.54 175.87 177.09 178.22 179.25 180.19 181.02 181.76 182.39 182.93 183.38 183.72 183.96 184.11 184.16 184.11 183.96 183.72 183.38 182.93 182.39 181.76 181.02 180.19 179.25 178.22 177.09 175.87 174.54 173.12 171.6 169.98 168.26 166.44 5

Ch [Kg/h] 4.66 5.18 5.7 6.22 6.74 7.26 7.77 8.29 8.81 9.33 9.85 10.37 10.88 11.4 11.92 12.44 12.96 13.48 13.99 14.51 15.03 15.55 16.07 16.59 17.1 17.62 18.14 18.66 19.18 19.7 20.21 20.73 21.25 21.77 22.29 22.81

Ce [g/Kgh] 288.47 285.93 283.6 281.46 279.51 277.74 276.15 274.72 273.45 272.34 271.39 270.59 269.94 269.43 269.07 268.86 268.79 268.86 269.07 269.43 269.94 270.59 271.39 272.34 273.45 274.72 276.15 277.74 279.51 281.46 283.6 285.93 288.47 291.22 294.19 297.4

4500 4600 4700 4800 4900 5000 5100 5200 5300

77.53 78.28 78.94 79.51 79.98 80.36 80.63 80.79 80.85

164.53 162.52 160.4 158.2 155.89 153.48 150.98 148.38 145.68

23.32 23.84 24.36 24.88 25.4 25.92 26.43 26.95 27.47

300.86 304.59 308.59 312.9 317.53 322.51 327.86 333.6 339.79

Diagrama.

2.Determinarea raportului transmisiei principale Transmisia principal are rolul de a multiplica momentul motor primit de la transmisia longitudinal i de a-l transmite, cu ajutorul diferenialului, arborilor planetari. Se face din conditia de viteza maxima a autovehiculului in treapa de viteza cu raport unitar ( ).

3.Etajarea cutiei de vitez Raportul de transmitere in trepta 1 se determina din conditia de panta maxima impusa, pant ape care autovehiculultrebuiesa o urce in aceeasitreapta de viteza, cu motorulfunctionandpecaracteristica de turatie la sarcinatotala, la turatie de cuplu maxim, . Forta la roata sau forta de tractiune necesara in acest caz este: ) ) Rapoartele de transmitere ale schimbatorului de viteze sunt in progresie geometrica, cu o ratie ( ratie de etajare). Ratia progresiei geometrice si numarul de trepte de viteza sunt alese astfel incat sa fie indeplinita conditia . Cele doua turatii n1 si n2 sunt turatii intre care motorul functioneaza stabil si trebuie sa indeplineasca conditia . Pentru treapta k de viteza avem ). Considerand k treapta maxima de viteze ca fiind treapta cu raport unitar (fara treapta de supraviteza) vom avea , unde k va fi numrul treptei de vitez maxim (3,4,5...).

Pentru calculul efectiv se procedeaza mai intai la stabilirea unei ratii de etajare initiala g considerand pentru inceput 7

de unde rezulta numarul minim al treptelor de viteza va fi

. Se rotunjeste la valoarea imediat superioara si obtinem numarul treptelor de viteza, k.

Cu aceasta noua valoare k se calculeaza apoi ratia de etajare a cutiei de viteze

- ratia care sa utilizeaza in calculul celorlalte trepte de viteza. Daca se doreste adaptarea unei trepte de supraviteza se stabileste raportul acesteia

Etapa nr. 2 Proiectarea Ampreiajului n calculul ambreiajului se va ine cont de valorile obinute n etapa anterioar, valori ce urmresc stabilirea dimensiunilor elementelor principale ale acestuia. Pmax=80.85 [Kw] Mpax=184.2 [N*m] Np=5300 [Rot/min] Nm=2500 [Rot/min] Ambreiajul are rolul de a decupla motorul de transmisia autovehicolului, precum i de a asigura cuplarea progresiv a motorului cu transmisia. n transmisia automobilului ambreiajul se folosete att ca un mecanism independent, intercalat ntre motor i schimbtorul de viteze, ct i ca un organ al mecanismului de acionare a schimbtoarelor de viteze planetare. Decuplarea motorului de transmisie este necesar: la pornirea din loc a automobilului; n timpul mersului automobilului la schimbarea treptelor schimbtorului de viteze; la frnarea automobilului (pentru viteze mai mici dect cele corespunztoare mersului n gol a motorului); la oprirea automobilului cu motorul n funciune; la pornirea motorului pe timp de iarn. Cuplarea progresiv a motorului cu transmisia este necesar n cazurile: la pornirea din loc a automobilului; dup schimbarea treptelor schimbtorului de viteze. Ambreiajul are i rol de element de siguran, protejnd transmisia la apariia unor suprasarcini; astfel, atunci cnd ncrcarea transmisiei depete momentul static de frecare al ambreiajului, acesta patineaz. Ambreiajul trebuie s rspund unor cerine specifice i generale cum ar fi: Condiii impuse la cuplare: cuplarea progresiv, evitndu-se ocurile asupra pasagerilor i n organele transmisiei; evacuarea eficient a cldurii generate n faza de patinare a ambreiajului (creterea temperaturii garniturilor de friciune conduce la scderea coeficientului de frecare, ceea ce poate produce patinarea ambreiajului chiar i atunci cnd acesta este complet cuplat); n stare cuplat, ambreiajul trebuie s asigure transmiterea micrii de la motor ctre transmisie chiar i atunci cnd garniturile de friciune sunt uzate. Cuplarea ambreiajului trebuie s se fac progresiv pentru ca s nu apar acceleraii excesiv de mari la demararea automobilului, care au o influen asupra pasagerilor i ncrcturii. Acceleraia maxim admisibil la demararea automobilului, care nu provoac senzaii neplcute pasagerilor, nu trebuie s depeasc 3 ... 4 m/s2. De menionat c automobilele echipate cu motoare cu rezerv mare de putere permit obinerea unor acceleraii cu mult mai mari. 9

La deplasarea pe un drum asfaltat, avnd coeficientul de aderen p=0,7 . .. 0,8, acceleraiile maxime care se pot obine la un automobil cu traciune integral sunt de 7 ... 8 m/s2. Rezult deci, necesitatea cuplrii progresive a ambreiajului pentru a limita acceleraiile la demararea automobilului. n timpul patinrii ambreiajului, care are loc n special n momentul pornirii din loc i n mai mic msur la schimbarea treptelor n timpul mersului, lucrul mecanic de frecare se transform n cldur. Pentru funcionarea ambreiajului n condiii normale, cldura care se degaj trebuie s fie eliminat, n caz contrar temperatura garniturilor de frecare crete, iar coeficientul de frecare va scdea. n felul acesta, ambreiajul va patina i n timpul mersului automobilului, nu numai n timpul pornirii din loc sau la schimbarea treptelor. Datorit acestui fapt piesele componente ale ambreiajului se nclzesc peste limita admisibil, iar garniturile de frecare se degradeaz i discul de presiune se poate deforma, iar n unele cazuri chiar fisura. Ambreiajul trebuie s fie capabil s transmit momentul motor maxim chiar i n cazul n care garniturile de frecare sunt uzate i arcurile de presiune i reduc fora de aprare. Pentru ndeplinirea acestei cerine momentul de calcul al ambreiajului se adopt mai mare dect momentul maxim al motorului . Condiii impuse la decuplare: decuplarea complet i rapid a motorului de transmisie- astfel se asigur schimbarea uoar a treptei de vitez, reducndu-se uzurile danturilor pinioanelor, precum i cele ale garniturilor de friciune; efort relativ mic din partea conductorului prin acionarea pedalei, la o curs nu prea mare a acesteia. Dac decuplarea ambreiajului nu este complet, schimbarea treptelor se face cu zgomot, deoarece roile dinate ale schimbtorului de viteze se afl sub sarcin parial. Acest lucru conduce la uzura prilor frontale ale dinilor pinioanelor sau cuplajelor. De asemenea dac decuplarea ambreiajului nu este complet, iar schimbtorul de viteze se gsete ntr-o treapt oarecare, atunci n timp ce motorul funcioneaz, ambreiajul patineaz, iar prile sale componente se nclzesc i garniturile de frecare se uzeaz. Uurina decuplrii ambreiajului este asigurat n primul rnd prin alegerea corect a raportului de transmitere al mecanismului de acionare. Condiii generele impuse ambreiajului n afar de condiiile impuse ambreiaului la decuplare i cuplare, acesta trebuie s mai ndeplineasc urmtoarele : s aib durata de serviciu i rezistena la uzur ct mai mare; s aib o greutate proprie ct mai redus; s ofere siguran n funcionare; s aib o construcie simpl i ieftin; parametrii de baz s varieze ct mai puin n timpul exploatrii; s aib dimensiuni reduse, dar s fie capabil s transmit un moment ct mai mare; s fie echilibrat dinamic; s fie uor de ntreinut. Durata de funcionare a ambreiajului depinde de numrul cuplrilor i decuplrilor, deoarece garniturile de frecare se uzeaz mai ales la patinarea ambreiajului. La fiecare cuplare lucrul mecanic de frecare la patinare se transform n cldur datorit creia temperatura de lucru a garniturilor de frecare crete. Experimental s-a constatat c la creterea temperaturii de la 20C la 100C, uzura garniturilor de frecare se mrete aproximativ de dou ori. 10

Utilizarea frecvent a ambreiajului are loc la exploatarea automobilului n condiii de ora. Astfel, pentru parcurgerea a 100 km ambreiajul se decupleaz i cupleaz de 500 . . . 650 ori.

1.Determinarea momentului de calcul Mc. Momentul de calcul al ambreiajului trebuie s fie mai mare dect momentul maxim al motorului termic; se asigur astfel funcionarea corect a ambreiajului i transmiterea cuplului maxim al motorului chiar i dup uzarea garniturilor de friciune. Ca urmare, momentul de calcul al ambreiajului va fi:

unde

este coeficientul de siguran.

11

Tipul autovehiculului Autoturisme Autocamioane, autobuze Autocamioane cu remorc grele Tractoare pentru operaiuni de transport 1,52,0 1,31,75 1,62,0 2,03,0

Tractoare agricole, destinate unor lucrri 2,02,5

n timpul exploatrii automobilului, coeficientul de siguran garniturilor de frecare. Pentru a evita patinarea ambreiajului

se micoreaz datorit uzurii

N*m 2.Determinarea momentului de frecare a amreiajului.

Forta normal elementarape elemental de ariedAeste:

Forta de frecareelementara : unde: p = presiunea dintre suprafetele elementare

12

Suprafeele de friciune

Tipul ambreiajului Uscat n ulei

Oel pe oel sau fonta Oel pe azbobace lita Oel pe materiale metaloceramice

0.150.2 0.40.45 0.40.55

0.20.4 0.10.3 0.40.6

0.050.1 0.080.15 0.090.12

0.60.1 0.20.5 1.22.0

Unde: -

este diametrul exterior al garniturii de friciune este diametrul interior al garniturii de friciune

Presiunea:

unde: - este forta de apasare asupra discului de ambreiaj, considerand uniform distributia, pe suprafata de frecare . nlocuind: )

Cum un disc de ambreiaj are 2 suprafee de frecare, relaia de calculpentru un ambreiaj cu discuri devine:

13

unde: -Rm- razamedie -i= 2 nd=2 -nd= 1 pentru ambreiaj monodisc

3.Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare. Suprafata garniturilor de frecare se calculeaza cu relatia:

Tipul autovehicolului Autoturism Autocamion, autobuz

Tipul ambreiajului Monodisc Monodisc Bidisc 2530 3540 4045

unde: - este coeficientul care depinde de tipul automobilului si tipul ambreiajului

14

Dimensiuni recomandate pentru garniturile de frictiune [mm]

De Di g*

150 100 3

160 110 3

180 125 3.5

200 130 3.5

225 150 3.5

250 155 3.5

280 165 3.5

310 175 4

350 195 4

Din tabelul de maisus se alegvalorilestandardizate:

Se recalculeaz astfel ) Raza medie va fi:

: )

4.Determinarea forei de apsare necesar. Din conditia coeficient de siguranta

15

5.Determinarea presiunii specifice dintre suprafeele de frecare.

unde: -

presiunea admisa pentru garnituri de azbest ) )

6.Verificarea la uzur. Pentruapreciereauzurii se calculeazalucrul mechanic specific de frecare.

unde: -

suprafata unei garniture de frecare numarul de discuri

- L = lucru mecanic de frecare la patinarea ambreiajului L se calculeaza aproximativ prin doua metode: a) ( unde: timpul cuplarii = = = - raza de rulare - raport de transmitere in treapta I - raportul transmisiei principale Ga = )

coeficient care arata gradul de crestere a momentului de frecare in - greutatea automobilului

n = 1500 - turatia motorului la pornirea de pe loc - coeficient de rezistenta la rulare

16

b)

7.Verificarea la nclzire. Se verifica la incalzirediscul de presiune (din otel sau fonta) Cresterea de temperature la cuplare:

unde: -

= coeficient care exprima contitatea de lucru mecanic transformat in caldura pentru ambreiaj monodisc

17

unde: -

= masa discului de presiunde [Kg]

grosimea discului de presiune caldura specifica a piesei verificate

( a)

b)

Etapa nr. 3 Calculul arcului diafragm Scopul lucrarii consta in trasarea curbei de variatie (caracteristicii elastice) a fortei in functie de sageata arcului. Indiferent de tipul arcului folosit pentru a crea forta de apasare normala (pe garniturile de frictiune), acesta trebuie sa fie comprimat (de rulment) peste valoarea la care forta de apasare devine nula (pentru a crea astfel un joc intre suprafetele de frecare. Jocul este necesar pentru a ne asigura ca decuplarea ambreiajului se face complet. Sageata suplimentara se calculeaza cu relatia: unde: = numarul de discuri 18

=jocul necesar intre garniturile de frecare si suprafata discului de presiune. (valorile mari sunt pentru discul de ambreiaj cu )

Uzura admisibila a unei garnituri este: (pentru arc diafragma se considera

Se adopta jocul dintre capatul interior al arcului diafragma si rulmentul de presiune

1.Trasarea caracteristicii.

F f
2

h H

Functie de raportul caracteristica arcului difera ca aliura. In cazul ambreiajelor de automobil se adopta un raport care conduce la o forma a arcului ca in figura urmatoare.

Dupa cum se observa, arcul diafragma contine portiuni cu rigiditate negative pentru care crestere a sagetii duce la micsorarea fortei de apasare (regim instabil). Punctul de lucru al arcului diafragma se alege din A pentru ca variatii mici ale fortei de apasare. Pentru marirea elasticitatii, arcurile diafragma au practicate taieturi radiale pe o anumita lungime.

19

Cu notatiile din figura, caracteristicile constructive ale arcului sunt: ) ) ) ) unde: = diametrul exterior al arborelui sageata zonei fara taieturi determinate de unghiul de rotire = sageata zonei cu taieturi a arcului = determina o rotire cu unghiul = determinat de incovoierealamelorarcului. = numarul de taieturi ) ) ) )

Din STAS rezulta

) 20

Pentru ca arcul sa se gaseasca in echilibru, momentul fortelor exterioare trebuie sa fie egal cu momentul fortelor interioare din partea continua a arcului. Daca se tine seama ca este realizat prin rotirea cu unghiul forta cu care arcul apasa discul de presiune ) unde: = inaltimea partii continue a arcului [mm[ = inaltimea totala a arcului Din asemanarea triunghiurilor rezulta [( ) ( ) ]

Se adopta: )

Tot din asemanare de triunghiuri se obtine relatia de lagatura

iar

se calculeaza din relatiiledeformatiei elastic * ( ) ( ) +

unde: ) Coeficientul unde: latimea unei lamele z= numarul de taieturi Tinand seama de faptul ca latimea unei taieturi este de 2 4 [mm], se calculeaza
) ) )

21

Relatia fortei

cu care apasa arcul asupra garniturilor de frictiune in absentafortei

) Dac notm mrimile adimensionale )

[( astfel:

) (

[(

) (

Caracteristica extern va arta ca n figura:

22

In cadrul I se gaseste graficul ). Cand arcului asupra garniturilo de frictiunde )

, graficul indica variatia fortei de apasare a

Se calculeaza cu pasul de 0.1 pentru sageata adimensionala forta de apasare si se completeaza tabelul: _ f1 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 _ F1 0.03 0.06 0.08 0.1 0.12

f1 0.23 0.45 0.68 0.9 1.13 23

F1 528.31 1003.59 1428.28 1804.86 2135.79

0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 2 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 3

0.13 0.15 0.16 0.17 0.18 0.18 0.19 0.19 0.19 0.19 0.19 0.19 0.19 0.19 0.18 0.18 0.18 0.17 0.17 0.16 0.16 0.16 0.16 0.15 0.15

1.35 1.58 1.8 2.03 2.25 2.48 2.7 2.93 3.15 3.38 3.6 3.83 4.05 4.28 4.5 4.73 4.95 5.18 5.4 5.63 5.85 6.08 6.3 6.53 6.75

2423.53 2670.55 2879.31 3052.27 3191.89 3300.64 3380.98 3435.38 3466.29 3476.19 3467.52 3442.77 3404.39 3354.84 3296.58 3232.09 3163.82 3094.24 3025.8 2960.98 2902.23 2852.03 2812.82 2787.08 2777.27

Deoarece ambreiajul trebuie s asigure i jocul dintre garnituri i discul de presiune sau volant pentru decuplarea complet va trebui s continum calculul dup aflarea forei maxime pentru o comprimare suplimentar cu valoarea f. Fora maxim din tabel va deveni fora la cuplare i de aceea trebuie s fie cel puin de valoarea forei de apsare calculat n etapa anterioar.

Conditia 1: . Ambreiajul trebuie s asigure i transmiterea momentului dup uzura garniturilor (pn la valoarea admisibil ). De aceea, n tabel i n grafic trebuie s avem ndeplinit Conditia 2: 24

) adica sa putem transmite moment maxim pana cand devine =1.

In cadranul IV al graficului se va gsi graficul fortei de apsare al rulmentului de presiune ) unde : si relatie obtinuta din conditia de echilibru.

Obs: n cadranul II al graficului este reprezentat scderea (variaia) forei de apsare, rezultanta arcului cnd (decuplare). i se apas pedala ambreiajului pn la anularea lui

_ f2 0.81 1.62 2.42 3.23 4.04 4.85 5.65 6.46 7.27 8.08 8.88 9.69 10.5 11.31 12.12 12.92 13.73 14.54 15.35 16.15 16.96

_ F2 0 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 f2 1.82 3.63 5.45 7.27 9.09 10.9 12.72 14.54 16.36 18.17 19.99 21.81 23.63 25.44 27.26 29.08 30.89 32.71 34.53 36.35 38.16 F2 65.41 124.25 176.83 223.46 264.43 300.06 330.64 356.49 377.9 395.19 408.65 418.6 425.33 429.16 430.38 429.31 426.25 421.5 415.36 408.15 400.16 -F2 -528.31 -1003.59 -1428.28 -1804.86 -2135.79 -2423.53 -2670.55 -2879.31 -3052.27 -3191.89 -3300.64 -3380.98 -3435.38 -3466.29 -3476.19 -3467.52 -3442.77 -3404.39 -3354.84 -3296.58 -3232.09

25

17.77 18.58 19.38 20.19 21 21.81 22.62 23.42 24.23

0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02

39.98 41.8 43.62 45.43 47.25 49.07 50.88 52.7 54.52

391.71 383.1 374.62 366.6 359.32 353.11 348.25 345.07 343.85

-3163.82 -3094.24 -3025.8 -2960.98 -2902.23 -2852.03 -2812.82 -2787.08 -2777.27

Recaluculam :

2.Calculul arborelui ambreiajului

26

Arborele este solicitat la torsiune de ctre momentul de calcul al ambreiajului: ( )

Pentru dimensionare se considera

Dupa valorile obtinute pentru se alege din seria mijlocie (asamblarea mobila cu deplasarea butucului fata sarcina) Canelurile arborelui ambreiajului si canelurile butucului se verifica la strivire si forfecare

27

Fortele de solicitare: unde

cu

) a)Verificarea la strivire

) unde: 12 numarul de caneluri )

) b)Verificarea la forfecare:

) ) Se alege din STAS 791-87 un material pentru arbore: Oel de cementare (CIF)40Cr10 Cementarea este tratamentul termochimic cu carbon aplicat oelurilor n general cu coninut mic de carbon, ntr-un mediu capabil s cedeze carbon activ.n vederea obinerii unei piese cementate cu un miez tenace, cu . Pentru piese mai mari n cazurile n care se cere o duritate mai mare pentru miez, coninutul de C se mrete pn la 0.24%.Clirea superficial cu nclzire prin cureni de nalt frecven se bazeaz pe proprietatea curenilor de nalt frecven de a circula la suprafaa conductorilor, pe o adncime cu att mai mic cu ct frecvena este mai mare. Inducerea acestor microcureni n suprafaa piesei prin plasarea acesteia n cmpul electromagnetic produs de un inductor prin care circul un curent de nalt frecven, n condiii

28

determinate de frecven i putere, conduce la obinerea unui efect Joule corespunztor de nclzire a stratului. 3.Calculul mecanismului de acionare

Calculul mecanismului de acionare al ambreiajului const n determinarea parametrilor acestui mecanism astfel nct cursa total a pedalei i fora la pedal s se ncadreze n limitele prescrise.Sistemele mecanice de acionare sunt acelea la care comanda de la pedala ambreiajului la manonul de debreiere se transmite prin prghii (la sistemele cu prghii de debreiere i arcuri periferice) sau cabluri (la sistemul cu arc central tip diafragm). Forta de actionare a pedalei :

unde: randamentul mecanismului de actionare - forta de apasare a discului de presiune

Adoptam valorile pentru seistemul de actionare:

29

) Cursa pedalei va fi: ( ) -cursa discului de presiune -jocul dintre manson si parghie Cursa a pedalei de ambreiaj nu trebuie s depeasc:

Calculul de rezistenta a arcului tip diafragma

In cazul arcului diafragma cu taieturi dupa generatoare, solcitarea maxima apare in sectiunea circulara ce trece prin punctual B. Considerand starea de eforturi unitare biaxiale, Eforturile unitare normale vor fi. a)Efortul de compresiune: ) )

unde: a,b,

din etapa anterioara [mm]

30

) )

b)Efortul la incovoiere

Se calculeaza efortul unitary echivalent

| |

Din STAS 796 77 se alege un otel pentru arcuri OLC 55A

c= 3

Etapa nr. 4 Calculul cutiilor de viteze mecanice, in trepte. 31

a) Calculul rotilor dintate Numarul treptelor de viteza precum si rapoartele de transmitere ale treptelor se determina din calculul dinamic al autovehiculului. Solutia constructiva de realizare a cutiei de vitede depinde de tipul autovehiculului si organizarea acestuia. Astfel, la autoturismele organizate dupa solutia clasica, de obicei se utilizeaza cutii de viteze cu trei arbori, in timp ce la autoturismele organizate dupa solutia totul in fata sau totul in spate se prefera cutiile de viteze cu doi arbori, din motive legate de reducerea gabaritului. La autocamioane si autoboze cutiile de viteze sunt de tipul cu trei arbori; la unele autocamioane se utilizeaza si cutii de viteze cumpuse. La tractoare se intalnesc atat cutii de viteze cu doi arbori, cat si cele cu trei arbori sau compuse (care permit obtinerea unui numar mare de rapoarte de transmitere) Pentru cuplarea treptelor de mers inainte in prezent este practic generalizata solutia cu roti dintate angrenate permanent si mufe cu dispozitive de cuplare. La unele camioane, autobuze si tractoare, pentru treptele inferioare se mai utilizeaza solutia de cuplare a treptelor prin deplasarea axiala a rotilor. Aceasta solutie este utilizata si pentru treapta de mers inapoi. Cutia de viteze face parte din transmisia automobilului avnd drept scop: s permit modificarea forei de traciune n funcie de variaia rezistenelor la naintare; s permit deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de ctre motorul cu ardere intern, care are turaia minim stabilrelativ mare; s permit mersul napoi al automobilului fr a inversa sensul de rotaie al motorului; s realizeze ntreruperea ndelungat a legturii dintre motor i restul transmisiei n cazul n care automobilul st pe loc, cu motorul n funciune. Cutia de viteze trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s asigure automobilului cele mai bune caliti dinamice i economice la o caracteristic exterioar dat a motorului ; acionare simpl i comod; 32

funcionare silenioas; construcie simpl; randament ridicat; siguran n funcionare; fiabilitate ridicat; greutate i gabarit reduse; ntreinere uoar.

Pentru calculele de predimensionare a cutiei de viteze, modulul normal al rotilor dintate se poate determina cu ajutorul nomogramei in functie de cuplul la arborele secundar in prima treapta a cutiei de viteze

Cuplul la arboreal secundar pentru prima treapta se determina cu relatia

n care este cuplul maxim al motorului, este raportul de transmitere al primei trepte, iar este randamentul cutiei de viteze ) Valorile recomandate ale modului sunt cele din zona cuprins ntre cele dou linii groase; pentru autoturisme se prefer valorile inferioare (ce permit micorarea gabaritului). Valorile standardizate ale modului normal sunt

33

prezentate n tabel. Valorile de pe rndul i folosirea modulilor de Valorile standardizate ale modulelor
I II 2 2.25 2.5 2.75 3 3.5 4

) sunt cele preferate, dar pentru autoturisme se admite .

5 4.5 5.5

6 7

8 9

10 11

12

Astfel se alege valoare modulului normal ca fiind:


.25

Date initiale: Nr. 1 Puterea 2 Momentul maxim 3 Turaia arborelui motorului 4 Raporturile de transmitere

Valoare 80.85 184.2 5300 555.02 Treapta i I 2.67 II

U.M.

III 1.39

IV 1

1.92

4) Durata de functionare a cutiei de viteze. unde:

Calculul numrului de dini i distana dintre axele arborilor Pentru calcule preliminare, distanta dintre axele arborilor cutiei de viteze se poate determina cu relatia:

34

Pentru reducerea dimensiunilor cutiei de viteze, pentru se adopt numrul minim de dini ( ) i rezult , n acest caz distana dintre axe va fi: Numerede de dinti se rotunjesc la valoriintregi, astfelincatrapoartele de transmitere care rezulta sa se apropie cat mai mult de cele determinate prin calcul dinamic. )

Prin rotunjirea numarului de dinti ai rotilor la valori intregi, distanta dintre axe se modifica; pastrarea aceleiasi distante interaxiale pentru toate treptele de viteza se realizeaza prin: ) )

Se determinaapoiunghiul de angrenare frontal, folosindu-se relatia:

unde:

35

Suma deplasarilor de profil ale celor doua roti dintate, necesare pentru a readuce angrenajul la distant dintre axe A este data de relatia:

) In care (unghiul de angrenare normal se exprima in radiani)

Treapta 1: ) Treapta a 2 a: ) Treapta a 3 a: ) Treapta a 4 a: )

36

A.Alegerea Schemei de organizare a cutiei de viteze 1) Alegerea tipului de sincronizator:

Pentru cutia de viteze se va alege tipul de sincronizator conic cu inerie, cu inele de blocare i dispozitiv de fixare cu bile. Sincronizatorul cu inerie este prevzut cu dispozitiv suplimentar de blocare, care permite blocarea treptelor numai dup egalizarea vitezelor unghiulare ale arborelui i pinionului.Acest tip de sincronizator garanteaz n orice condiii cuplarea treptelor fr ocuri. Alegerea soluiilor de frnare i blocare

37

Funcionarea sincronizatorului la cuplarea prizei directe este urmtoarea: Coroana i manonul solidarizate prin bilele 5, mpreun cu pastilele 3, se deplaseaz spre stnga cu ajutorul furcii 4. Pastilele sprijinindu-se cu capetele n ferestrele inelului de blocare 12, apas acest inel pe suprafaa conic 13. Datorit frecrii care ia natere ntre suprafeele conice n contact, inelul de blocare se rotete n raport cu manonul n sensul rotirii roii dinate 1, ct i permite jocul dintre pastilele 3 i ferestrele 16 ale inelului.n urma rotaiei inelului de blocare, cu un sfert de pas, dinii inelului vin parial n dreptul dinilor coroanei 10 mpiedicnd deplasarea coroanei spre pinionul 1 pn cnd vitezele unghiulare ale pinionului 1 i a arborelui secundar nu se egaleaz. Efortul axial transmis de conducator asupra coroanei i manonului se transmite asupra inelului de blocare, care apsnd asupra suprafeei conice 13, d natere la o for de frecare ce conduce la egalarea vitezelor unghiulare. Dup ce viteza de rotaie a arborelui primar i cea a inelului de blocare devin egale, component tangenial a forei de apsare dintre tesiturile dinilor coroanei i ai inelului, devine suficient pentru a roti inelul de blocare n sensul opus rotaiei arborelui primar.La rotirea inelului de blocare, chiar cu un unghi mic, dinii coroanei intr n angrenare cu dinii inelului de blocare, iar interaciunea dintre tesiturile dinilor nceteaz i cu aceast frecare dintre suprafeele conice ale inelului de blocare i ale arborelui primar.n aceast situaie coroana 10 se poate deplasa n lungul manonului dup nvingerea forelor arcurilor 17, prin mpingerea bilelor n locaul din placue, iar dantura ei va angrena cu dantura 2 a roii 1, cuplnd treapta fr oc i fr zgomot. 2) Schema cinematica Calculul efectiv al tronsoanelor se face dupa stabilirea latimii rotilor dintate Se asigura daca distant dintre axe asigura limitarea tensiunii de contact la oboseala pe flancurile dintilor.

pentru roti dintate cu dinti drepti sau inclinati ) ( 38 )

pentru roti dintate cu dinti inclinatiti ) ( )

unde: -

- latimea rotii dintate [mm] diametrul de divizare al rotilor dintate conducatoare [mm]

- cuplu amplificat rotii dintate conducatoare [N*mm] (factor dinamic exterior)

(rezistentalimita de contact

[mm] ) ( ) mm

- pentru urmatoarele trepte se adopta b = 21 mm ) ( ) mm

- adoptam b = 21 mm ) ( ) mm

adoptam b = 21 mm ) ( ) mm

39

37.5

47.5

57.5

70

102.5

92.5

80

67.5

Calculul efectiv al tronsoanelor: )

Calculul arborilor cutiei de viteze. Utilizand schema din figura fortele ce actioneaza asupra unei roti dintate cilindrice cu dantura inclinata sunt:

Forta tangentiala ,

unde

este momentul de torsiune, iar

este raza de divizare a rotii dintate;

Forta axiala

Forta radial

Forta normal pe dinte 40

Pentru arborele primar: Arborele primar este solicitat la ncovoiere n plan radial i n plan tangenial. n acelai timp, zona cuprins ntre lagrul A i roata dinat este solicitat i la torsiune de ctre momentul Mt=Me max.
Ft [N*m] Fa [N*m] Fr [N*m] Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4

9824 7755.78947 6406.95652 5262.85714 4581.00643 3616.58403 2987.61289 2454.11059 3929.6 3102.31579 2562.78261 2105.14286

18.75

23.75

28.75

35

Se observa ca, in plan radial forta axala moment de incovoiere

ce actioneaza asupra pinionului produce un

Tan

0.36 0.93

Treapta I:

Cos

1)Calculul fortelor in plan radial Schema de ncrcare i rezemare este urmtoarea:

41

Verificare:

2)Calculul fortelor in plan tangential )

Verificare =0

42

) )

43

Verificare: trebuie sa indeplineasca conditia:

Diametrul de divizare mn= 2.25

, al rotii z1 este:

Diametrul de picior al rotii este: = => = = 31.875 mm

Treapta II: 1)Calculul fortelor in plan radial Schema de ncrcare i rezemare este urmtoarea:

Verificare:

44

2)Calculul fortelor in plan tangential )

Verificare =0

45

) )

Verificare: trebuie sa indeplineasca conditia:

Diametrul de divizare mn= 2.25

, al rotii z2 este:

46

Diametrul de picior al rotii este: = => = = 41.875 mm

Treapta III 1)Calculul fortelor in plan radial Schema de ncrcare i rezemare este urmtoarea:

Verificare:

47

2)Calculul fortelor in plan tangential )

Verificare =0

48

) )

Verificare: trebuie sa indeplineasca conditia:

Diametrul de divizare mn= 2.25

, al rotii z3 este:

Diametrul de picior al rotii este: = => = 49 = 51.875 mm

Treapta IV: 1)Calculul fortelor in plan radial Schema de ncrcare i rezemare este urmtoarea:

Verificare:

50

2)Calculul fortelor in plan tangential )

Verificare =0

) )

51

Verificare: trebuie sa indeplineasca conditia:

Diametrul de divizare mn= 2.25

, al rotii z3 este:

Diametrul de picior al rotii este: = => = = 64.375 mm

Arborele primar :
Treapta 1 Ft= Fa= Fr= Mi= 969.27 451.98 502.2 85893.87 Treapta 2 767.34 357.82 397.57 85893.87 Treapta 3 635.04 296.12 329.03 85893.87 Treapta 4 526.17 245.36 272.62 85893.87 U.M. N N N N*mm

52

Planul radial: H1= H2= Mi A B C D Planul tangential V1= V2= Mi A B C D Mi rez A B C D M ech A B C D 3157.43 772.16 0 97880.59 183774.46 0 8691.96 1132.13 0 -269447.85 -269447.85 0 0 286675.34 326152.1 0 184200 340752.68 374572.87 184200 1595.13 1507.18 0 164298.61 250192.48 0 4786.1 2969.68 0 -492968.35 -492968.35 0 0 519626.63 552823.73 0 184200 551308.87 582703.8 184200 938.26 1624.51 0 128542.38 214436.25 0 3143.93 3263.02 0 -430716.9 -430716.9 0 0 449490.79 481146.27 0 184200 485769.09 515200.32 184200 92.35 2197.5 0 22166.29 63727.57 0 567.37 4695.48 0 -136169.09 -136169.09 0 0 137961.46 150343.68 0 184200 230136.93 237766.4 184200 N N N*mm N*mm N*mm N*mm N N N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm

Calculul reactiunilor arborelui secundar al cutiei de viteze


Mt1= Mt2= Mt3= Mt4= 462.63 330.45 235.55 162.68 rd5= rd6= rd7= rd8= 51.25 46.25 40 33.75 cos = tan = tan 0.9 0.466 0.363

Ft= Fa= Fr= Pinion

Tr 1 9027.05 4209.38625 3610.82318

Tr 2 7144.96 3329.55539 2857.98746

Tr 3 5888.87 2744.21528 2355.5496

Tr 4 4820.30933 2246.26415 1928.12373

53

Ftp Fap Frp

20187.7841 9407.50741 8142.40627

14419.8458 6719.64815 5816.00448

10278.7619 4789.90304 4145.7673

7099.00102 3308.13447 2863.26374

Tr1 Mi= Mp= 21573.045

Tr2 153991.937

Tr3 109768.611 109768.611

Tr4 75811.415 75811.415

215588.712 153991.937

Treapta I 1)Calculul Fortelor in plan radial:

)=0

( )

54

2)Calculul Fortelor in plan tangential =0

) 55

= ) )

56

mn= 2.25 = => = = 96.875 mm

Treapta II 1)Calculul Fortelor in plan radial:

57

( )

) ) )

2)Calculul Fortelor in plan tangential

58

( )

= ) 59

mn= 2.25 = => = 92 = 86.875 mm

60

Treapta III 1)Calculul Fortelor in plan radial: =0

( )

) ) )

61

2)Calculul Fortelor in plan tangential

( )

62

) ) )

63

mn= 2.25 = => = 80 = 74.375 mm

Treapta IV 1)Calculul Fortelor in plan radial:

( )

64

) ) )

2)Calculul Fortelor in plan tangential

( )

65

= ) )

66

mn= 2.25 = => = 67.5 = 61.875 mm

Observatie: Arborele II in treapta a IIa de viteza, necesita un diametru mai mare decat in treapta I de viteza, pentru a rezista la toate solicitarile care il supun se va alege diametrul calculat pentru teapta a II, in proiectarea cutiei de viteze.

Arborele secundar: Treapta 1 9027.05795 Ft= 4209.38625 Fa= 3610.82318 Fr= 215731 Mi= Planul radial: 5885 H1= 1353 H2= Mi -215588.7 A 36825.8829 B 36825.8829 C 106789.501 D 322235.879 E

Treapta 2 7144.96865 3329.55539 2857.98746 153991 3577 619 -153991.9 26304.2021 26304.2021 675605.619 102861.359

Treapta 3 5888.874 2744.21528 2355.5496 109768 1369 861 -109768.6 18750.1748 18750.1748 399164.257 113692.659 67

Treapta 4 4820.30933 2246.26415 1928.12373 75811 2421 1486 -75811.415 12949.761 12949.761 118922.022 43110.6068

U.M. N N N N*mm N N N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm

F Planul tangential V1= V2= Mi A B C D E F Mi rez A B C D E F M ech A B C D E F

N*mm

-30501 -1286 0 625821.309 625821.309 306110.921 306110.921 0 215588.712 626903.865 626903.865 324203.476 444454.562 0 215589.208 626904.036 626904.036 324203.806 444454.803 46263.672

-26262 -4697 0 447015.22 447015.22 772805.991 772805.991 0 153991.937 447788.475 447788.475 1026485.29 786614.959 0 153992.291 447788.597 447788.597 1026485.34 786615.029 330454.8

-17544 -4556 0 318641.619 318641.619 676715.185 676715.185 0 109768.611 319192.81 319192.81 785668.852 612078.78 0 109768.864 319192.897 319192.897 785668.888 612078.825 235554.96

-17697 -5778 0 220069.032 220069.032 2323568.62 167567.245 0 75811.415 220449.711 220449.711 2326609.89 173024.004 0 75811.5896 220449.771 220449.771 2326609.89 173024.081 162685.44

N N N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm N*mm

68