CONSTANTIN R DULESCU-MOTRU

PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN

Colec ia de studii i eseuri

Redactor: Eugenia Petre ©Editura Paideia, 1999 cos. ctefan cel Mare nr. 2, sector 1 71216 Bucure ti, România tel. : (00401) 210.45.93, fax: (00401) 210.69.87 Str. Bucur nr. 18, sector 4 Tel: (00401) 330.80.06 Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale R DULESCU-MOTRU, CONSTANTIN Psihologia poporului român / Constantin R dulescu - Motru. - Bucure ti : Paideia, 1998 p. ; 17 cm. - (Colec ia studii i eseuri) ISBN 973-9368-43-3 159.922.4(498) CONSTANTIN R DULESCU-MOTRU PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN cI ALTE STUDII DE PSIHOLOGIE SOCIAL Edi ie îngrijit de ALEXANDRU BOBOC

Motto: În om este atâta realitate cât este în el energie de munc (C. R dulescu-Motru, Personalismul energetic, 1928) Pân la adânci b trâne e, n-a încetat s cugete i s - i pun probleme, s se adapteze spiritual tendin elor epocii contemporane (M. Ralea, 8 martie 1957) NOT INTRODUCTIV Reprezentant de seam al colii filosofice române ti (într-un fel, în spiritul lui T. Maiorescu putând fi considerat chiar ini iator), gânditor cu forma ie enciclopedic , savant, dar i remarcabil dasc l i pro-motor al noului în educa ie i înv mânt, Constantin R DULESCU-MOTRU (n. 2.02.1868 m. 6.03.1957) r mâne, orice s-ar spune, una dintre personalit ile de prim rang din istoria României moderne. Continuând orientarea marilor no tri c rturari spre promovarea i afirmarea valorilor culturii na ionale, autorul Personalismului energetic ajunge la o împlinire teoretic proprie, într-o concep ie care pre uie te totodat faptul pozitiv i exigen ele ra iunii, continuând astfel îndemnul spre echilibru i armonizarea valorilor instituite prin criticismul kantian i menite s dea un fundament dezvolt rilor teoretico-metodologice con-structive, dar care s constituie în acela i timp matricea unei filosofii activiste, finalizat într-o teorie a voca iei, cu rol hot râtor în cultura popoarelor . C ci voca ia este o chemare, iar omul de voca ie are o productivitate original i închinat binelui social, cum nu o au ceilal i oameni ; mai mult, omul de voca ie este acela care corespunde p mântului pe care tr ie te i care g se te în munc întregirea lui ideal . Personalismul energetic i întregirea lui în teoria voca iei au la baz o cercetare psihologic temeinic , finalizat în scris cu mân de maestru în formularea unei concep ii psihologice moderne, în eleas ca unitate între teoria psihologic i analiza unor fenomene concrete ce apar in studiilor de psihologie social . În acest sens, psihologia persoanei i concep ia asupra personalit ii î i afl o ilustrare întrun studiu avizat al psihologiei poporului român i al civiliza iei române moderne. Al turi de scrierile de psihologie i de filosofie, micile studii consacrate acestor teme se dovedesc ast zi de mare actualitate. C ci realizarea omului de voca ie trebuie s aib loc în colectivit i moderne bine structurate, ale c ror forme superioare sunt, f r doar i poate, popoarele, na iunile. Tocmai pentru aceasta (sublinia ilustrul psiholog i filosof în: Voca ia. Factor hot râtor în cultura popoarelor, 1935), voca ia se arat atunci când ea este cerut de instinctul de conservare a unui popor; ea este o manifestare a energiei poporului întreg... este o canalizare a energiei poporului, i, prin canalizare, ea este, în acela i timp, o valorificare . F r a încerca aici o caracterizare a concep iei lui R dulescu-Motru (a se vedea Postfa a , cu trimiterile bibliografice necesare), men ion m c lectura studiilor ce urmeaz nu poate fi decât instructiv i plin de îndemnuri c tre formarea unei con tiin e critice i, în genere, a spiritului de discern mânt, bazat pe realism i obiectivitate... F r s color m nota critic (pân la criticism, pe alocuri!), nu putem s nu observ m valoarea de excep ie, venit de aceast dat prin analiza

calit i i defecte. cu colaborarea tiin ific . gata s accepte orice ini iativ i s sprijine orice ac iune de cultur pe care le considera necesare i utile. care s nu aib numaidecât admiratori i imitatori în România (p.. în care descrierea vie ii prilejuie te preciz ri de mare semnifica ie teoretic i totodat analize de psihologie a poporului român. un factor moral de prim ordin pentru cititori. pân la cele mai neînsemnate m suri adminis-trative (p. prin formul ri precum cele din Sufletul neamului nostru. vol. R dulescu-Motru. 250. 1996). s recomand m i volumele sub genericul: C. activitatea mea a evoluat. faptul c un periodic ap rea sub direc ia sau patronajul s u constituia un gir. . nu apare ceva pe lume de natur u oar . se întinde peste tot. vol. ast zi: Este în lumea politicienilor no tri o manie de a considera ara ca un bun al lor propriu asupra c ruia pot face tranzac ii (p. II) nu sunt de prisos. în aceast privin . coli literare sau artistice de originalitate dubioas . nu prin satir (sau alte forme literare. la 25 iulie 1944). ci. alc tuit de C. A a se explic de ce el a fost director al atâtor periodice. cu interven ia la locul de drept. cuvintele lui R dulescu-Motru. s-ar potrivi aici.. Vl descu-R coasa. 36-65 o ampl bibliografie sub genericul Opera D-lui Profesor C. Floarea Darurilor . s re inem preocuparea central a marelui filosof. Dincolo de orice dezvolt ri. o via pilduitoare pentru genera ia de azi i pentru genera iile de mâine! Studiile oferite aici. a c rui participare la afirmarea culturii române moderne acoper aproape o jum tate de veac: Singurul rost pe care-l mai v d activit ii mele viitoare este pe terenul tiin ei: s ajut la extinderea spiritului tiin ific în România (p. R dulescuMotru. Faptul c ele au fost publicate cândva în revistele vremii. Lipsa de prevedere.: Omagiu Profesorului C. idei metafizice. acolo unde era nevoie de fonduri. ci. majoritatea chiar în cele ini iate i conduse de ilustrul gânditor i om de cultur . 96). Pentru ilustrare. exemplare fiind. cu vârsta b trâne ii. Este crezul unei vie i închinate adev rului i binelui. activitatea mea era condus de spirit curat didactic.. în esen analize psiho-sociologice desf urate în lumina crea iei teoretice (în psihologie i filosofie) a lui R dulescu-Motru. prezent în Anex ). f r a duce mai departe gândul. Câteva citate (din vol. comediile lui Caragiale!). ci totu i. 250-251). care caracterizeaz opera noastr legislativ . luând caracterul unui apostolat în spiritul etnicului românesc . el a dat dovad de o energie. o consolare: Firea românului nu este lene : este îns iubitoare de ocupa ie variat (p. A a cum preciza Nicolae Bagdasar (în textul din Portrete. prilejuite de un studiu Despre b trâne e 2 (semnalat cu data: 31. în Revista de filosofie . credem.psihologic a obiceiurilor i a mentalit ilor.. R dulescu-Motru . XVII (1932). este el însu i relevant pentru stilul de lucru i pentru modelul de via pe care l-a urmat. Societatea Român de Filosofie. pentru afirmarea personalit ii acesteia în contextul istoriei universale. iar dup 1927. Revizuiri i ad ugiri 1944 (Ed.. constând în expunerea obiectiv a cuno tin elor filosofice împrumutate din cultura Europei de Apus..1952): înainte de 1927. 250). de o tenacitate cu adev rat exemplare În loc de orice încheiere. p. specula ii mistice. 165). în acest sens.12. el nu ezita s ajute cu sfatul. oglindesc preocuparea sa pentru cunoa terea specificului spiritualit ii noastre i al culturii române ti.

indirect.i cristaliza experien a istoric în institu ii de natur spiritual . influen ele celorlal i factori sunt reduse. flora i fauna.PSIHOLOGIA POPORULUI ROMAN I Psihologia social are drept scop s determine i s explice însu irile suflete ti ale unei popula ii. în primul rând. în ceea ce prive te influen a lor. Ea d posibilitatea unor popula ii s . natura grani elor etc. dispozi ii care reglementeaz în mod direct func iunile vie ii vegetative ale popula iei i prin acestea. preiau conducerea vie ii lor suflete ti. adic . Anormalul. influen a factorului ereditar i a mediului geografic sunt covâr itoare. fiindc el este dirijabil. în num rul acestora sunt: vorbirea. adic dispozi iile boln vicioase. în acest fond biologic ereditar ceea ce intereseaz sunt dispozi iile deficiente i patogene. Nu toate popula iile sunt capabile de cultur na ional . care scap de sub influen a oric rei educa ii. o dat înr d cinate. Dar nu într-o m sur egal . însu irile suflete ti ale unei popula ii sunt condi ionate de trei factori principali: de fondul biologic ereditar al popula iei. care prin tradi ie se repet în mod constant în decursul unei lungi durate de timp. institu ii care. în sfâr it. Popula iile care se ridic la o cultur na ional au în ele particularitatea de a. concep iile preferate în pre uirea lumii i a vie ii. cu care indivizii. dimpotriv . care compun popula ia. în sufletul c rora caracterele institu ionale au ajuns la o consisten puternic . sunt popoarele creatoare de originalitate sufleteasc în istoria omenirii. La popula iile cu institu ii spirituale inconsistente. Actualitatea sufleteasc a unei popula ii este condi ionat de câte itrei ace ti factori. natura solului. .i croiasc un destin propriu. intereseaz mai pu in. emancipat de sub jugul bio-logic i geografic al condi iilor lor de via . Spiritualitatea nu este un produs al timpului. influen at de caractere institu ionale i numai în al doilea rând de ceilal i factori. apoi. o contrarietate. tr s turile na ionale. atât manifest rile care stau sub influen a factorului ereditar. dup normele dictate de voin a lor. vin pe lume. cât i manifest rile de sub influen a factorului geografic. Normalul. de mediul geografic i de caracterele institu ionale dobândite de popula ie în timpul evolu iei sale istorice. Sunt popula ii care tr iesc mii de ani f r ca în sufletul lor s prind r d cini caracterele institu ionale. în caracterele institu ionale sunt cuprinse manifest rile tipice de natur spiritual . Spiritualitatea este ca o arm tur de izolare. între cei trei factori exist a adar. î i au actualitatea sufleteasc . Ele tr iesc într-o ve nic copil rie. posibilit ile de produc ie pe terenul muncii. sunt manifest ri apar inând experien ei istorice a popula iei. Popula iile acestea reu esc s dirijeze. în mediul geografic intr toate formele de energie care înconjoar i provoac reac ii în sufletul popula iei: clima. creeaz piedici i fatalit i pe care nici o putere nu le poate înl tura. În fondul biologic ereditar sunt cuprinse dispozi iile organice. Popula iile cu trecut istoric. când de influen a mediului geografic. având sufletul st pânit când de influen a eredit ii biologice. care sunt f r trecut istoric i f r puternice caractere institu ionale. Fondul biologic ereditar i mediul geografic st pânesc sufletul popula iilor tinere. Ele sunt diferite de acelea provocate de fondul biologic ereditar i de mediul geografic. La care. pe acelea ale vie ii suflete ti. obiceiurile morale i juridice. institu iile spirituale sunt puternice. Popula iile capabile de asemenea institu ii spirituale sunt popoarele de cultur na ional .

dificult ile r mân mari. La popoarele cu cultur veche i original dificult ile acestea se pot în parte birui prin lumina pe care o r spânde te idealul lor. dar când aceast finalitate nu este . dar el se multiplic dup num rul acestor popoare. Cu cât un popor are o cultur mai veche i mai original . avem nu o singur psihologie social pentru toate popoarele culte. sau na iuni creatoare de originalitate sufleteasc . Acesta este cazul popula iilor pe care le numim popoare culte. care trebuie ex-plicate pe planul unei finalit i spirituale. ea r mâne pe planul reac iilor suflete ti condi ionate de factorul ereditar i de mediul geografic. aproape c nu prezint psihologiei sociale ceva interesant pentru cercetare. Fiecare popor cult î i are structura i evolu ia sufleteasc proprii sie i. dup popula ie. se g se te. interpretarea datelor se va face în mod nesigur. Sufletul acestor din urm popula ii are într-însul realit i suprabiologice. Ceea ce este o realitate sufleteasc în sufletul unui popor nu este i în sufletul altui popor.Prin urmare. Cu alte cuvinte. Acesta este cazul psihologiei sociale a poporului român. dup filosofia na ional-socialist . ci pe planul unei finalit i speciale pentru fiecare popula ie în parte. Oricâte date statistice i observa ii scoase din experien am avea strânse asupra vie ii suflete ti a poporului român. întrucât lipse te con tiin a clar a finalit ii spirituale a acestei vie i. la cercetarea sufletului pe care îl au popoarele culte. ele sunt de preferin obiect de studiu pentru etnografie i sociologie. pe jum tate biologice. În cazul în care psihologia social are s cerceteze sufletul unor popula ii cu trecut istoric i cu institu ii spirituale bine înr d cinate. mai singular. Datele statistice i experimentale pe care se fundeaz psihologia social a unui popor nu pot fi utilizate la psihologia social a altui popor. Aceste considera ii fac s întrevedem dificult ile care înso esc cercet rile de psihologie social . Dac la cercetarea sufletului pe care îl au popula iile s lbatice obiectul psihologiei sociale aproape c este inexistent sau se confund cu obiectul altor tiin e. nelegând de sufletul popula iei o finalitate spiritual proprie. care are drept obiect studiul vie ii suflete ti a organismelor sociale. tiin a psihologiei sociale nu este o tiin liber . psihologia social a poporului german i a a pentru fiecare popor cult în parte. pentru a putea în urm interpreta datele pe care le dau statistica i experien a. Când studiaz sufletul unei popula ii lipsite de o arm tur spiritual . ea depinde de idealul pe care îl urm re te poporul. înaintea unei vie i suflete ti deosebite. care îi constituie obiectul (aceast dependen de ideal o g sim la toate tiin ele. psihologia social a poporului francez. în în elesul c ea î i adun cuno tin ele cl dind numai pe baza postulatelor logicii. obiectul psihologiei sociale nu numai c este existent. î i are destinul s u. afar de cele matematice. în cazul acesta. Aproape de nebiruit. ci ceea ce este mai anevoios: nu pe planul aceleia i finalit i spirituale pentru toate popula iile. bun oar . atunci obiectul s u este cu totul schimbat. psihologia social . Popula iile de s lbatici. cu atât tiin a despre sufletul s u are de cercetat un obiect mai special. împ rt it de guvernan ii de ast zi ai Germaniei). ci ea se subordoneaz de la început finalit ii spirituale în care se desf oar istoria poporului la care se aplic . care este bine prins în institu iile pe care le-a inspirat. La popoarele cu o cultur mai nou i nu atât de original . fiindc spiritualitatea fiec rui popor e de sine st t toare i aceast spiritualitate trebuie mai întâi în eleas . ci psihologii sociale diferite: psihologia social a poporului englez. Datele pot cel mult s justifice o finalitate spiritual dezv luit prin institu ii precise i des vâr ite. obiectul ei se reduce la studierea manifest rilor suflete ti simple.

dezv luit , sau este dezv luit în mod nebulos i fragmentar, atunci ele pot servi cel mult ca indicii supuse discu iei. Con tiin a poporului român are pân acum despre finalitatea spiritualit ii sale numai indicii i înc indicii vagi. II Cu aceste rezerve ne propunem s schi m în rândurile de mai jos câteva date privitoare la însu irile suflete ti ale poporului român, sub latura vie ii sale sociale i economice. Aceste date sunt ob inute, în cea mai mare parte, prin compararea manifest rilor suflete ti obi nuite românului cu acelea pe care le g sim la popoarele culte apusene. Aceast comparare sar fi putut face i cu manifest rile suflete ti ale popoarelor învecinate românului i aceasta ar fi fost poate de recomandat; am preferat-o totu i pe cealalt , fiindc aceasta se poate face pe baza unui material mai precis i mai controlabil. în afar de aceasta, cum în via a social i economic a poporului român a existat, în timpul din urm mai ales, tendin a de a se imita institu iile din Apus, compararea aleas de noi are avantajul de a ilustra tocmai, în perspectiva acestei tendin e de imitare, unele din cele mai caracteristice dispozi ii ale sufletului românesc. Datele noastre sunt a adar, cu prec dere, dobândite prin metoda comparativ . Începem cu acelea care se impun de la prima privire. Între acestea: individualismul sufletului românesc fa de individualismul popoarelor culte apusene. Despre individualismul românesc s-a vorbit adeseori. Unii au f cut dintr-însul principala tr s tur caracteristic a românului. Românului nu-i place tov r ia. El vrea s fie de capul lui. St pân absolut la el în cas . Cu o p rticic de proprietate cât de mic , dar care s fie a lui. Din aceast cauz el înclin pu in spre anarhie. Acest individualism românesc îns nu implic spiritul de ini iativ în via a economic i prea pu in spiritul de independen în via a politic i social , cele dou însu iri prin care se caracterizeaz individualismul popoarelor culte apusene i care constituie sufletul burghez. Marea majoritate a popula iei satelor române ti n-are într-însa nici o asem nare cu sufletul burghez. Din mijlocul ei nu ies indivizi întreprinz tori, care s - i ri te odihna i avutul pentru a se îmbog i prin mijloace neîncercate. Popula ia satelor române ti, dimpotriv , st sub tradi ia muncii colective. Fiecare s tean face ceea ce crede c va face toat lumea. N-are curajul s înceap o munc , decât la termenele fixate prin obicei. A ie i din rândul lumii este, pentru s teanul român, nu un simplu risc, ci o nebunie. De aceea slabele rezultate date de colile primare rurale la noi. Copilul de s tean înva în coal s fie cu ini iativ , fiindc coala noastr este croit pe modelul colilor burgheze apusene, dar cu toate sfaturile primite, copilul de s tean când iese din coal se supune tradi iei colective: el munce te cum a pomenit la el în sat, din mo i str mo i. Aceast tradi ie de munc colectiv , de altminteri, i-a fost de ajutor popula iei noastre s te ti, odinioar , în timpul secolelor de urgie. Prin aceast tradi ie de munc colectiv , satele române ti au durat. Când urgia le izbea, ele nu se risipeau, ci se mutau, ca un singur om, de la es la munte, dintr-un cap la altul al rii. în Apus, în rile locuite mai ales de anglo-saxoni, coloniz rile s-au f cut prin împr tierea indivizilor; în rile locuite de români prin împr tierea colectivit ilor s te ti.

Individualismul românesc este, prin urmare, de alt natur de cum este acela cunoscut în Apusul european. în Apusul european individualismul se manifest pe planul vie ii sociale i economice, este creator de institu ii, pe când individualismul românesc este o simpl reac ie subiectiv , un egocentrism, sub influen a factorului biologic ereditar. Dac , cu vremea, acest individualism românesc poate fi educat i transformat într-un individualism creator de institu ii, este o alt chestiune. Educa ia i transformarea nu se pot opera decât sub influen a factorului spiritual. Trebuie mai întâi realizat o voin unitar a sufletului românesc, care s - i fac un ideal din sufletul burghez, i sub conducerea c reia s se fac educa ia i transformarea individualismului subiectiv într-un individualism institu ional. Nimeni nu poate prevedea dac aceast voin se va realiza prea curând; ceva mai mult: dac se va realiza vreodat . C ci nu este numaidecât un postulat al istoriei omene ti ca toate popoarele de pe p mânt s ajung la individualism comercial burghez. Pot fi i alte idealuri. III O caracteristic a sufletului românesc, care se poate constata iar i de la o prim privire comparativ , este neperseveren a la lucrul început. Românul este greu pân se apuc de ceva, c de l sat se las u or, zice un scriitor popular (Ion Creanga). Activitatea românului o compar mul i cu un foc de paie. în Apus, omul se înfige adânc cu munca sa în natur ; românul r mâne la suprafa . Omul din Apus face opere durabile, pe când românul improvizeaz . ci cu toate acestea, tot despre român se afirm , cu aceea i dreptate, c este îndelung r bd tor, c este conservator i tradi ionalist. Cum se împac aceste caracteristici, care sunt opuse? Cine este f r perseveren este i f r r bdare. Cine improvizeaz nu este conservator. S examin m mai de aproape neperseveren a la lucru. Ea este în adev r real la român, dar cu condi ia s nu o extindem la orice fel de lucru. Sunt lucruri pe care românul le începe cu greu i le las u or, dar sunt lucruri pe care românul, dac le începe, nu le mai las niciodat . Un român proprietar de p mânt este cel mai perseverent muncitor agricol. Fie câ tigul lui cât de mic, el nu se îndur s - i p r seasc ogorul. Aceast perseveren a muncitorului român de a nu se desp r i de lotul s u de p mânt chiar când lotul este mic i nu-i asigur subzisten a este, pentru prop irea economiei na ionale, o piedic serioas , dup p rerea unora. Al turi de perseveren la lucrul din agricultur , s-ar mai putea cita i alte cazuri de perseveren la popula ia româneasc . Este drept îns c ast zi aceste cazuri sunt mai pu in numeroase ca în trecut. în trecutul românesc, chiar cel mai apropiat, se întâlnesc regiuni întregi dedate la ocupa ii profesionale continuate din tat în fiu. Cum erau satele de agricultori, erau sate de pescari, rotari, ciobani, c ru a i, viticultori etc., care în majoritatea locuitorilor lor nu schimbau de ocupa ie. A a cum îmbr c mintea era fixat pe regiuni i nimeni nu avea curajul s o modifice, a a era i cu felul de munc . Un b n ean, un ungurean, un muntean, un moldovean etc. nu erau în trecutul nostru simple denumiri geografice, ci erau caracteriz ri de port i de ocupa ie; erau tipuri sociale. Neperseveren a la lucru i-a f cut apari ia de-abia în secolul al 19-lea, deodat cu înnoirea organiza iei statului român. Aceste înnoiri de organizare au deschis drum mul imii de politicieni i de slujba i la stat. S-au f cut, din politic i din slujb , profesiuni de munc u oar , care în

scurt vreme au concurat cu succes pe toate celelalte profesiuni. Politicienilor i slujba ilor le trebuia îns o specialitate. Pe aceasta nu le-o putea impune tradi ia statului român, care tocmai se înnoia. Specialitatea trebuia organizat prin imita ie dup alte state str ine. Astfel începe epoca improviza iilor profesionale. Pentru a- i g si o întrebuin are i deci o justificare la plata pe care i-o lua din bugetul statului, doritorul de politic i de slujb trebuia el însu i s - i defineasc rostul activit ii. El nu putea s fac aceasta mai bine decât invocând ceea ce se face aiurea. A a se face în Fran a, deci a a trebuie s se fac i în România. Perseveren a la lucru se sus ine la toate popoarele printr-un singur mijloc. Prin selec ia candida ilor la profesiune. Selec ia s-a operat în trecut prin tradi ia de familie. Ast zi ea se opereaz prin voin , în mod ra ional. Unde profesiunile se ocup f r selec ie, avem neperseveren la lucru. La noi, acesta a fost cazul. Cele mai râvnite profesiuni, slujbele de stat, s-au ocupat f r selec ie, pentru motivul c ele, în cea mai mare parte, erau improviza ii sugerate de ceea ce se f cea aiurea în Europa. Improviza iile au trebuit s sufere apoi corect ri, adic improviza ii au trebuit s schimbe din ocupa ii. Cum slujbele la stat erau cele mai dorite dintre profesiuni, este u or de în eles pentru ce neperse-veren a s-a l it în munca româneasc . G sim a adar i la aceast caracteristic ceea ce am g sit mai înainte la individualism. O nepotrivire între factorul ereditar i factorul institu ional. Românul este, prin natura sa ereditar , perseverent la lucru, cum este i r bd tor, conservator, tradi ionalist, dar aceast natur ereditar a lui a fost pervertit de o gre it via institu ional , imitat dup str ini. El este neperseverent fiindc institu iile statului l-au obligat la improviza ii.

IV Caracteristicile suflete ti despre care am vorbit pân aici sunt condi ionate în mod direct de factorul ereditar i în mod indirect de cel geografic. Pentru a le defini pe amândou în mod precis, ar trebui s avem date statistice sprijinite pe numeroase m sur tori antropologice i psihologice, care, din nefericire, lipsesc. De abia de doi, trei ani s-a introdus i în colile noastre primare i secundare fi a individualit ii elevului, din care avem câteva date privitoare la tipul psihologic românesc, date îns cu totul insuficiente pentru scopul nostru. Pentru precizarea individu-alismului românesc, ne-ar fi de folos m sur tori care s se raporteze la evolu ia personalit ii i în special acelea care ar indica procentul celor egocentrici. De asemenea de mare folos ar fi m sur torile care stabilesc propor ia supranormalilor, normalilor i subnormalilor în colectivul românesc. Nu avem nici de unele, nici de altele. Singurele date statistice pe care le avem i le putem folosi pentru scopul nostru sunt datele privitoare la raportul dintre num rul elevilor care se înscriu în coli i num rul elevilor care absolv coala. Acest raport este uimitor. Interpretarea lui ne duce la constatarea c sufletul românesc, într-o chestiune a a de serioas cum este aceea a educa iei, se manifest într-un mod excesiv de subiectiv. Cea mai mic greutate ivit în calea educa iei este motiv de întrerupere. Marea majoritate a elevilor no tri nu ajung s practice carierele pe care le indic titulatura colilor în care ei au pornit s se înscrie, ci practic ceea ce improviza ia le-a d ruit.

sau înscris în cursul anilor 1921/1932 un num r de 119 373 eleve. în colile urbane. în înv mântul superior. am între inut în medie anual 25 000 de înv tori. profesionale. Aici. s-au înscris în cursul anilor 1921/1932 un num r de 238 654 de elevi. sau într-o coal politehnic . ccolile primare îns nu prepar pentru cariere prac-tice. În sfâr it. superioare etc. La înv mântul secundar particular. Tipografia Torou iu. sau într-o academie de înalte tiin e comerciale. Totu i dispropor ia dintre num rul elevilor înscri i i cel al elevilor absolven i este o indica ie pre ioas chiar m rginit la coala primar . Asupra lor nu trebuie insistat. c aici ar fi de presupus c situa ia n-are s mai fie aceea i. coli de pur preg tire profesional . între anii 1921/1932 au fost înscri i în medie anual în colile rurale ( colile au fost 11 104 în 1921/ 1922 i 13 777 în 1931/1932) un num r de elevi între 1 245 914 i 1 795 037. Cu toate acestea situa ia este aceea i. am avut 2 270 000 elevi înscri i. s-au înscris 142 053 elevi. ca absolven i. de litere etc. în vederea c reia a fost selec ionat prin colile prin care a trecut pân aici i vrea o carier pentru care se simte cu tragere de inim . Au absolvit în cursul acestor ani aproximativ numai 95 000. absolven i. în cursul acelora i ani. Situa ia nu devine mai bun . structura i politica ei. iar nu pe bacalaurea i. el candideaz la o carier bine definit . dispropor ia ar fi fost mai mare. Câ i profesori atâ i absolven i au dat colile noastre comerciale între anii 1921-1932. Bucure ti. normale. R mânerea pe drum. În înv mântul meseriilor. pe aceea i perioad . În cursul anilor 1921/1932. Am avut astfel în timpul acestor zece ani un num r de aproximativ 16 000 000 înscri i. D m. în cel rural mai mult decât în cel urban. 107 250 absolven i. au absolvit: 30 712. începe de la înv mântul primar. se presupune c nu mai merge la întâmplare. în aceia i ani: 20 612 înscri i. dup acela i autor. la un num r cam tot atât de profesori. S urm rim datele statistice mai departe.. Improviza ia începe de jos. În înv mântul comercial. de medicin . Pentru ace ti 70 000 absolven i anuali. datele statistice asupra aceluia i raport. Gabrea: ccoala româneasc . La . Dintre ace tia au absolvit aproximativ numai 730 000. în aceia i ani. au absolvit 7 587. În seminariile teologice. s-au înscris în cursul anilor 1921/1932. la colile de stat. au absolvit 18 431. acela i raport: 1 395 918 înscri i. Din absolven ii ultimei clase care se prezint la bacalaureat reu esc de abia jum tate. un num r de 204 066 de elevi. Au absolvit cu diplom 29 748. c ci dac ar fi fost s consider m pe bacalaurea i. constatat la colile celelalte: secundare. de tiin . 3 238. Aceste coli sunt în num r de aproximativ 1 000 i au peste 3 500 înv tori. 1931-1932. În înv mântul profesional i menajer pentru fete. adic în medie câte 1 800-2 000 de absolven i pe an.Aceasta se poate vedea din urm toarele date statistice pe care le împrumut m din cartea dlui Iosif I. La liceele militare. gimnazii. universitar i tehnic. Am socotit la înv mântul secundar. i anume la colile care se leag direct cu carierele practice. licee de b ie i i fete) un num r de 1 243 911 elevi. dintre care au absolvit 174 000. pe elevii care au terminat ultima clas de liceu. dar f r s se dep rteze prea mult. au fost înscri i în coala secundar de stat ( coli medii. La colile normale de înv tori i înv toare. Un tân r ajuns s se înscrie într-o facultate de drept. adic p r sirea colii înainte de absolvire. s-au înscris. 49 812 elevi i au absolvit cu diplom 4 860. care sunt coli de specializare profesional . dispropor ia este catastrofal . ci ele dau o cultur elementar . în medie anual 70 000. situa ia este ceva mai bun .

iubitor de dreptate. atunci judecarea însu irilor i defectelor se va face într-alt fel. Au ie it licen ia i: 8 673. atunci judecarea însu irilor i defectelor se va face într-un fel. 58 353 înscri i. fa de 931 înscri i. constat m c alegerea unei cariere joac un rol pu in important. r mâne destul de important partea ce se cuvine a fi atribuit dispozi iilor înn scute. ca de ceasornic. religios.Facultatea de Drept au fost înscri i. care sunt defavorabile. Aceast constatare se explic prin nepotrivirea dintre sufletul românesc i sufletul burghez. ci în salturi. El nu tr ie te în spiritualitatea sa proprie. sau provocate de înnoirea organiz rii statului. favorabile. Se spune despre el c este primitor. g sim în studiul domnului C. poporul român cunoa te munca dezordonat . Ceea ce apare ca însu ire sau defect în primul caz. oricât de mare ar fi partea ce se cuvine acestor cauze. Un ran român vinde aproape pe nimic produsele pe care le are în cantitate mare i d un pre dispropor ionat de mare pentru marfa de care are absolut nevoie. La Facultatea de Medicin : înscri i 31 759. 5 232 licen ia i. numai prin atitudini subiective i improvizate. Fiecare tip de finalitate spiritual se serve te de . în 1934. în sufletul românesc. institu ii imitate dup acelea ale popoarelor din Apus. Pe când celelalte popoare din Apus p streaz muncii un ritm regulat. într-o m sur cum nu sunt popoarele din Apus. La colile superioare politehnice. tolerant. un num r de 122 035 de studen i. Sufletul românesc se adapteaz la institu iile statului s u. Enumerarea nu d caracterizarea total i esen ial pe care o urm rim. precum i dificult ile economice pe care elevii au avut s le înving în sus inerea lor la coal . ca de o alt caracteristic a sufletului românesc. în aceea i perioad de ani. iar la nevoie d pe brânci i face munc de sclav. 11 579 înscri i. poporul român apar ine unui tip de finalitate spiritual deosebit de acela al popoarelor din Apusul european. s-au înscris 40 620 i au ie it licen ia i 2 875. totu i. în perioada anilor 1921/1932. La Facultatea de Litere. La Academia de înalte Studii Comerciale din Bucure ti. Românul nu munce te metodic. În cauzele care produc aceast dispropor ie dintre num rul celor înscri i i num rul celor absolven i. Kiri escu media anual : 3 400 înscri i i 250 licen ia i. este îns aceast finalitate deosebit . i se mai atribuie sufletului românesc multe altele. De asemenea este cheltuitor cu timpul. Tot a a la petrecere. în România. numai 42 licen ia i. este logic s enumer m cazurile de mortalitate. s-a vorbit de lipsa spiritului comercial. Apoi. la Facultatea de ctiin e. în preocup rile acestui suflet. S-a spus c este nedisciplinat în ceea ce prive te munca pe terenul economic. iar absolven i doctori 3 852. La târg st i se tocme te ceasuri întregi pentru un lucru de nimic. V Sufletului românesc i s-au mai atribuit înc alte multe caracteristici. Problema cea mare a cunoa terii sufletului românesc nu st îns în enumerarea de însu iri i defecte. nu tie valora lucrurile dup valoarea lor de schimb. Marea majoritate a popula iei de sat. are lungi perioade de odihn . În aceea i perioad . O asemenea caracterizare vine numai dup ce ne d m seama de func iunea pe care o au aceste însu iri i defecte în unitatea sufleteasc a poporului român. Timpul este pentru român orice. numai moned nu. 1 588 absolven i. La Cluj. sub form mai mult de joc. Pe lâng aceste caracteristici. ci numai dup valoarea lor subiectiv de uz. apare în cazul al doilea diferit. Care este finalitatea spiritual a acestei unit i suflete ti? Este aceast finalitate înrudit cu aceea a popoarelor burgheze. pierde zile i nop i întregi.

sau cum s-ar zice mai precis. Minoritatea. un tip de finalitate spiritual nu este. superior sau inferior.idealul culturii omene ti nu este altul decât cel reprezentat prin acest tip. Nu tot ce avantajeaz spiritul burghez este însu ire în sine. Acest r spuns nu trebuie gr bit. Acela i tip de cultur ridic sau pr bu e te un popor. credem noi. c la începutul cercet rilor pornite pentru a-i afla solu ionarea. acelea i virtu i îns sau ar tat slabe pentru a sus ine alte imperii.. Numai poporul care g se te în finalitatea sa spiritual condi ii prielnice pentru munca i dezvoltarea sufleteasc a majorit ii membrilor s i. ci s stabilim ce este real i adev rat. De aceea. pe care o ridic cunoa terea sufletului românesc. sau pe scurt: la care tip de cultur apar ine sufletul poporului român? Cei care s-au ocupat pân acum de chestiuni care veneau în leg tur cu psihologia poporului român au evitat s r spund direct la aceast întrebare. trebuie totu i s apar in acestui tip. totul depinde de criteriul pe care îl impune finalitatea spiritual a poporului. prin manifest rile sale. ci este prin potrivirea pe care el o are cu natura sufleteasc a poporului. Poporul cu o finalitate spiritual corcit din diferite tipuri este un popor pierdut pentru istoria omenirii. Prin urmare. pentru orice popor de pe lume. un tip de cultur . Problema tipului c ruia îi apar ine sufletul românesc nu trebuie apoi s fie complicat cu întrebarea: care tip de cultur este superior sau infe-rior? Nu este vorba s alegem ce este de preferat. îl avem înaintea noastr . De altminteri. a a cum se cuvine în marginile tiin ei. nu are interes s . dar au adoptat o p rere în mod tacit. la tipul popoarelor apusene. Este tipul . Ei au considerat c sufletul poporului român.mijloacele sale proprii. pe care sufletul poporului nostru a râvnit s -l realizeze. a zice tragedia. dac nu mi-ar fi team c se va abuza de acest cuvânt -. Este îns timpul. prin structura sa proprie. numai acela este sigur de viitor. fiindc atunci ea pune în pericol viitorul poporului întreg.. Este înc prea devreme dac el va veni peste zece ani. VI Problema pe care o pune psihologia poporului român. ca aceast întrebare s se pun în mod deschis i s i se dea un r spuns obiectiv. ea îns i. ci numai pentru popoarele care sunt de la natur croite pe spiritul burghez. bine caracterizat. c ci. Iat dar marea problem . dac nu apar ine în mod l murit. C ci pentru un asemenea r spuns nu au valoare dorin ele noastre. Tipul de cultur . ci au valoare documentele i ra ionamentele tiin ifice. prin urmare i viitorul s u propriu. Tipul finalit ii spirituale este hot rât de majoritate. socotim. Acelea care sunt de la natur de un tip diferit vor judeca în practica vie ii lor însu irile burgheze ca tot atâtea defecte. La care tip de finalitate spiritual . Marele Imperiu Britanic s-a ridicat i se sus ine prin virtu ile spirituale ale burgheziei. C în mijlocul fiec rui popor se poate g si o minoritate de indivizi adaptabil ori ic rei finalit i spirituale.i impun finalitatea sa deosebit . O absolut identitate de structur sufleteasc nu exist niciodat între to i indivizii unui popor. tipul de cultur care se sprijin pe virtu ile burgheze este supus la o aspr critic i se vorbe te chiar de declinul lui. dup acordul sau dezacordul în care el st cu sufletul s u. f r ur i f r p rtinire . trebuie s nu fie complicat cu discu ii filosofice asupra defini iei culturii în genere i asupra clasific rii tipurilor de cultur . în Europa de ast zi. aceasta nu constituie un argument contra afirma iei noastre.

Spiritul burghez aduce pe terenul vie ii politice: sentimentul de supunere fa de opinia majorit ii i. respectul fa de obliga iile liber contractate. S vedem acordul acestui spirit burghez cu sufletul poporului nostru. în rezumat a adar: supunere la opinia majorit ii i respect pentru obliga iile contractate. S m rginim cercetarea noastr . deocamdat . cultivarea ini iativei individuale prin asigurarea propriet ii individuale. cele mai semnificative manifest ri ale spiritului burghez. bineîn eles) condi ii prielnice pentru asigurarea viitorului? S r spundem deocamdat la aceste întreb ri. i pentru burghez comer ul este pe prima linie. Pe terenul vie ii sociale. putem afirma oare c spiritul burghez ofer poporului român (majorit ii lui. acolo unde se constat . este datorit educa iei cet ene ti necomplete. iar pe celelalte. în nici o alt ar nu se respect a a des expresiile: fiu al poporului. ci s ne punem întreb ri mai modeste. acordul este cu des vâr ire inexistent. nu la ce tip de cultur apar inem noi românii. în ceea ce prive te adaptarea sufletului românesc la libera concuren . Pe terenul vie ii sociale. Cine este învins în concuren nu are drept s invoce originea sa de familie sau originea sa etnic . mai presus de toate. concuren liber între indivizi egali. fiu al rii. Sunt fiu al rii. Gestul ini iativei individuale. Pentru a înlesni g sirea unui acord. Libera concuren nu este câtu i de pu in intrat în moravurile poporului nostru. Pentru a p stra cultul acestei virtu i. La noi este un fapt recunoscut c legile. este cel . Pe terenul vie ii politice acordul este foarte vag. Nici pentru viitor s nu ne facem iluzii. nici de cei pentru care se fac. Spiritualitatea care insufl acest tip este iar i destul de bine cunoscut . Nu se respect nici de cei care le fac. i anume: exist un acord între caracterele suflete ti ale poporului român. întrebare la care este greu s r spundem cu mijloacele tiin ifice pe care le avem ast zi la dispozi ie. nu se respect . în special este bine cunoscut finalitatea acestei spiritualit i. spiritul burghez face din ini iativa individual suprema virtute a progresului. mai preten ioase. care pe terenul vie ii politice. el face din proprietatea individual un fundament al societ ii. În principiu. spiritul burghez face din libera concuren un judec tor suprem la împ r irea beneficiilor. s le l s m în sarcina viitorimii. deci trebuie s am o parte la beneficii.. Românul consider nerespectarea legii ca un titlu de m rire i de putere. s-ar putea zice c nerespectarea legilor. Subiectivitatea caracteristic acestui suflet se va împotrivi întotdeauna. atât cât cunoa tem din acest caracter i spiritul burghez? Din experien a pe care o avem pân acum. Românul cere beneficii pe baza dovezii c este român. s ne recapitul m pe scurt tendin ele acestuia din urm . î i cere dreptul ce i se cuvine la mo tenire. care sunt obliga ii contractate prin reprezentan ii majorit ilor cet ene ti.culturii europene occidentale. Lupta se d între indivizi cu drepturi egale. la examinarea manifest rilor suflete ti ale poporului nostru în lumina criteriului pe care îl impune spiritul burghez. ca unul ce are în sânge milenara a ezare a satului pe spi ele de rudenie. unde nu este inere de angajamente. economice i sociale poart denumirea de spirit burghez. nerespectarea legilor este o manifestare direct a individualismului subiectiv. Pe terenul vie ii economice.. prin urmare. Cine reu e te în concuren are drept la beneficii. Nu exist comer . S ne întreb m. La noi. Vechiul descendent al r ze ilor. Pe terenul vie ii economice acordul este i mai vag. în rile din Apus. în scopul de a sus ine progresul social prin întreprinderi riscate i prin inven ii. sau a unui dezacord între sufletul poporului român i spiritul burghez. aici unde se produc. Acesta nu este cazul la noi.

cuvintele cu care profesorul N. Ceea ce este semnificativ la români este împrejurarea c atitudinea tinerimii este datorit corpului didactic chiar al colilor în care aceast tinerime a fost crescut i pe care statul le-a organizat în spirit burghez. Atitudini analoage cu aceea a tinerimii colare române întâlnim i la alte popoare. amestecând considera ii privitoare la interese vremelnice de politic cu considera ii care priveau o mare Sunt caracteristice. Jena u. coala nu l-a putut fortifica. vrea o munc f r liber concuren . c reia Dumnezeu i-a h r zit pe vecii vecilor s munceasc pe p mântul pe care locuie te. ea se crede furat de un patrimoniu legitim i. Tinerimea noastr vrea o nou Românie. Iorga. Iorga. unul din cei mai ilu tri membri ai corpului didactic român. în mai multe rânduri. prin urmare. ccoala româneasc . cu toate st ruin ele. VII Aceste considera ii le-am expus în diferite scrieri. Am avut îns neprevederea s asociez în scrierile de pân acum.mai pl pând vl star al sufletului românesc. a voit s formeze cet eni de ini iativ . în fapt. Unii prin propagand direct . N. la spiritul burghez. De aceea în programul de reforme al tinerimii noastre nu se g sesc revendic ri realizabile pe planul obi nuit al m surilor legislative. Pe cât vreme aceast nou Românie este nerealizat .. conferin f cut tocmai asupra sufletului românesc: Der neue (rumänische) Staat aber. Tinerimea noastr . al ii prin toleran pasiv . care-l consider pe om ca o for salariat anonim . hoffen wir nicht allzu fernen Uebersetzung ins Rumänische. într-un timp incalculabil. în loc de o munc individual . pornit din spirit de ini iativ . în contra spiritului burghez. Sub mantaua na ionalismului. la Universitatea din Berlin. organizat dup programele colii burgheze din Apus. Ea a ajuns la ceva just contrariu. i la germani. Mentalitatea tinerimii noastre nu este un accident ro-mantic. de toate gradele. ceea ce a atras dup sine o confuzie regretabil . în secolul al 19-lea. Tinerimea noastr nu fuge de munc . sfâr e te conferin a sa. Adic statul român a impus colilor sale. inut în seminarul de limbi romanice. totu i f ceam o mare gre eal de metod . fiindc spiritul liberal i spiritul burghez merg împreun din punctul de vedere al idealului lor politic i economic. von prof. (Rumänische Seele. începând cu Cultura român i politicianismul. membrii acestui corp didactic au strecurat în inima tineretului tendin e antiburgheze 1. In jenem. politica liberal . dar acest spirit a fost tr dat de însu i corpul lor didactic. ci o fatalitate ereditar . wird in höherer Form der vollständige Organismus der patriarchalischen Zeit zu neuem Leben für wirklich fruchtbare Taten wiederer stehen . a a cum cere burghezia apusean . dar vrea o munc în condi ii speciale. se crede nedrept it . Totu i nu cu aceea i semnifica ie. merge într-o direc ie opus . ci dup inten iile muncitorului. Leipzig. în aceast privin . Mul i cititori au interpretat cele scrise de mine ca o critic la adresa partidului politic liberal român i ca o pledoarie în favoarea partidelor conservatoare.. ci se g sesc revendic ri care cer transform ri radicale. care s se r spl teasc nu dup produsul ei. La ru i. Sufletul tinerimii colare române ti din zilele noastre (1937) st într-un complet dezacord cu spiritul burghez pe acest teren. în decurs de aproape un secol. wartet auf die Stunde einer. von mir als Politiker seit langem heiss ersehnten Augenblicke. nu f ceam o gre eal de ra ionament. 1933). ap rut pentru prima oar în anul 1904. spiritul burghez. 1 . prin programe. de sub direc iunea lui Ernst Gamillscheg. care prin munc îndârjit s creeze un comer i o industrie na ional . vrea dimpotriv s fac din omul muncitor un membru al marii familii na ionaliste române ortodoxe. idealul tinerimii noastre colare.

prin urmare. Cum îns s deosebim i s caracteriz m un a a suflet. înl turând. SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU. las la o parte tot ce ar putea atinge interesele actuale ale partidului politic liberal i pun. Gre ita interpretare. pedepsind chiar cu brutalitate toate apuc turile care ne dep rteaz . atunci sufletul neamului nostru ar fi cel mai variat mozaic din câte se pot imagina. el î i are firea sa proprie. pentru a vedea i defecte în afar de calit i? . pe care o putem explica din sufletele românilor. Ru ine nu este pentru poporul care se tie deosebit suflete te de popoare glorioase i puternice. nu de parad . dimpotriv . problema cea mare a finalit ii spirituale române ti. atunci ceea ce ne r mâne de f cut este ca. Dar sufletul unui neam nu este o simpl totalizare de petic rii suflete ti. înainte de a copia legi i institu ii burgheze. în mod sincer. str ini suflete te de burghezii occidentali.i cunoasc firea i destinul. el ne d continuitatea i durata istoric . în studiul de fa . întocmai cum tr ie te i sufletul fiec rui individ în parte. în acela i suflet: totalizarea calit ilor i defectelor ar fi o împietic rire f r sfâr it. când i când. ca s vedem cine suntem i ce putem. precum nu este defect care s nu fi fost sau s nu fie. ci este el însu i o unitate care tr ie te de sine prin armonia func iunilor sale. în forma ei cea mai restrâns pentru moment: este sufletul poporului român în acord sau în dezacord cu sufletul burghez? De solu ia pe care oamenii de tiin vor da-o acestei probleme depinde orientarea noastr politic i cultural în viitor. c ci drept este c to i ace tia constituie laolalt un neam. dar este ru ine pentru poporul care n-are curajul s . ci i acei din trecut. Suntem noi. dar pe care nu o putem confunda cu firea vreunuia dintre ace tia. este mincinos i pe buzele lui numai legea i adev rul! Adeseori o via întreag tr ie ti cu el al turi i tot nu ajungi s -l cuno ti suflete te! Dar s mai cuno ti sufletul unui neam întreg. care este în noi i totu i tr ie te în afar de noi? Pe vecinul de lâng tine îl vezi i îl judeci dup faptele sale i totu i este a a de greu s tii ce suflet are! Este crud i merge la biseric . atunci ceea ce ne r mâne de f cut este s aplic m principiile lor politice i economice. Suntem noi. El este în fiecare din noi. CALIT I BUNE cI DEFECTE* Dac pe seama unui neam ar fi s punem toate calit ile bune i toate defectele pe care le prezint acei care îl constituie. românii. înrudi i suflete te cu burghezia occidental . s-a produs din vina mea. s începem prin a ne studia pe noi în ine. din care tu însu i faci parte! Cum ai s te ridici peste am r ciunile tale personale pentru a vedea i calit i în afar de defecte? Cum ai s te ridici peste amorul propriu.problem de cultur româneasc . i nu numai acei din prezent. vom fi burghezi sinceri. Nu este calitate bun care s nu fi împodobit vreodat sufletul unui român. Acum. Sufletul neamului nostru s-a format ca o rezultant din sufletele românilor care au tr it i tr iesc. ca o problem de sine st t toare. românii. i cu toate acestea este în afar de noi: noi îi împrumut m via a organic . el este chipul în care ne întrup m pentru ochii altor neamuri.

.i mic ora neamul. îndeosebi în lucrarea.d. Se zice lumea zice . cu dezv luirea calit ilor i defectelor acestuia. Cultura român i politicianismul (Bucure ti. f. gura lui Ion. i dac lumea zice . Bucure ti. p rerea de grup primeaz asupra celei individuale. gura satului s aib mai mult trecere ca în ara noastr ! Cele mai multe din convingerile noastre sunt întemeiate pe zvonul public i numai foarte pu ine pe dovezile adunate de noi personal. S mearg dup cum bate vântul din dreapta sau dup cum bate cel din stânga? Iat suprema lui nelini te. trebuie s zic ce zic liberalii! ci dac Gheorghe este în partidul conser-vator. întâi lumina min ii i pe urm focul aprins al patriotismului. experien tradus în proverbe i zic tori populare. Men ion m c ideile de baz ale acestei conferin e ( inut la Ateneul din Bucure ti în ziua de 21 februarie 1910) se reg sesc (bineîn eles. în acela i vad sufletesc. individualitatea lor s-a ters: gura satului contope te pe to i ranii laolalt . to i te b nuiesc i c l uz nu ai decât iubirea ta de adev r. . negre it. ce zice partidul . de luminat te lumineaz faza stelei care scânteie în lumea cea rece a albastrului ceresc. Inten ia bun ce vei fi având de a..Multe greut i sunt. 1904. Pân la ce m sur ? Pân la o m sur foarte modest . La un drum pe întuneric. Cu atât mai mult nu are ce c uta aici nici inten ia cealalt . Când un român st la îndoial fi i siguri c el nu st fiindc are o convingere personal de ap rat. pare c în elege c tot a a trebuie s zic i el. de a. * Sufletul neamului nostru. nu este o oper de patriotism. intitulat semnificativ. dar o dat ce acestea sunt v rsate. Cunoa terea sufletului unui neam. 23 p. negre it.. ci este o serioas oper de tiin . Lumen . un foc. Ed. de altminteri. românul.) I Nu este ar în hotarele lumii civilizate în care gura lumii . gura lui Gheorghe. cu ajutorul experien ei tale proprii i cu ajutorul tiin ei teoretice. c reia to i i se supun întocmai cum i la turmele de oi este un clopot la al c rui sunet se adun toate oile laolalt . Ce zic Ion i Gheorghe? Dar dac Ion este în partidul liberal. Fiecare grup î i are p rerea sa în bloc. ci fiindc nu tie înc de partea c rui grup s se dea. la un alt nivel de argumentare!) i în alte scrieri i articole (texte ale unor conferin e). Drumul pe care pleci este pu in b tut. Ce zice lumea . dar foarte rar ce zic Ion i Gheorghe. Le po i înl tura cu ajutorul experien ei altora. Libr ria Socec & Co. c ci el ajut s se traduc în fapt ceea ce ra iunea i-a impus ca o concluzie logic . oricât de aprins ar fi el. ce zice st pânirea .. individual luat. nu poate decât s te c l uzeasc . Calit i bune i defecte. ci tot a a i la ora . fie în tiin . gura lui Petre i a altora. Pentru risipirea acestei nelini ti. Aceast cunoa tere trebuie s o stabile ti cu aceea i obiectivitate cu care stabile ti ori ice alt cuno tin despre lumea fizic . Mai ales în lumea r neasc gura satului este obâr ia tuturor convingerilor.i pream ri neamul nu are ce c uta aici. patriotismul poate s intervin . trebuie s zic ce zic i conservatorii! Mai poate fi discu ie? Indiferent de chestiunea în care cineva este chemat s zic ceva: fie în politic . Cu ce le po i înl tura i pân la ce m sur ? Cu pu ine ajutoare i pân la o mic m sur . tiin sprijinit pe observarea comparat a altor neamuri. în gura satului se revars . fie i în literatur . Dup ce con tiin a obiectiv este stabilit . opinii personale foarte pu ine.

Atotputernic i Izb vitor! ci ce n-ai înv at nu po i s ui i. Dar cu toate acestea. la ogorul s u. Armatele române ti n-au cunoscut niciodat frica propagat prin contagiune.. Dar pân la fapte. Ca s înceap unul dup altul. acesta este un adev r prea tiut. ca soldat. relativ mare. de acolo de unde porne te i sentimentul personalit ii.. A a a t cut i tace în fa a celei dintâi ciocoroade. c ci este repede la mânie. Românii sunt eroi.. De ochii satului îns . Doamne.. va fi cel mai aprig sf tuitor de bine. adic individual . Se poate ca el s uite pe Dumnezeul p rin ilor s i.sfor area românului se îndreapt în afar . Va predica peste tot locul sfânta cauz a na ionalismului. dar cu deosebire când sunt în grup. Omul de caracter. mai ales. De aceea. Românul. e ti din cel lalt grup. spre forul con tiin ei. Când îi bate cineva din picior. dac exprimarea el o face în numele grupului. Tot a a se petrece i cu na ionalismul lui. pe oricine de dânsul.i aduce bine aminte de ce a scris.. Tot românul face parad cu sentimentele sale na ionaliste.i scurteze termenul de milit rie. de dezertori. adic acela care a urmat totdeauna clopotul turmei. la români. în front. este un element excelent.. ai fost prezent. în timpul de pace armata româneasc prezint un num r. Recrutarea la armat este pentru cei mai mul i o pacoste. curajul românului nu are pereche. ci acel care na ie it din cuvântul grupului. Fiecare se code te s înceap munca special a profesiunii sale pân ce mai întâi nu-i tie pe to i românii trezi i la na ionalism. S ne tim întâi cu . atunci e ti om de caracter. adic atunci când este în ceat .. cu neputin s -l faci s r mân la catedra sa. De consecven a cu sine însu i a grupului cine se întreab ? Nu este vorba cum sun clopotul.. Elevii cei mai lene i înva carte numai s . Pune pe acela i român s fac o munc anumit cu temei. Dar românul izolat este blând ca mielul. i e ti român. Dar numai pân la fapt . atunci lauda lui pentru tine nu mai are margini. i pe to i gata s înceap munca cea serioas . dac este meseria . E curajos numai ca mandatar al grupului. Vorbe te cu el între patru ochi i vei constata c nu. în cârd.. Dar absolut f r pereche este curajul românului în exprimarea opiniilor. cu ea înceteaz i na ionalismul. Cu religia merge pân la evlavie. D -i unui român în mân toiagul apostolatului ca s predice na ionalismul. atunci ocara lui nu mai are margini! Iat un redactor curajos în tot cazul. pentru al ii.? O a a uitare este cu neputin . Las s începem cu to ii. dac este agricultor. la vân toare. el tace. î i zici! Ei bine. cam tot din aceea i cauz este i na ionalist. Dac este profesor. i atunci lucrurile se schimb . Rar excep ii la care religiozitatea s fie pornit din fundul inimii.. între patru ochi opinia lui este chiar c to i românii sunt buni i patrio i. i el este imediat gata de drum. Fapta fiind a fiec ruia. Iure urile de la asaltul Grivi ei au r mas legendare. Românul este religios. dar pe cât vreme vede pe toat lumea c este religioas . atunci. Nu este ar cu oameni mai curajo i ca ara noastr româneasc . el se pleac . la r zboi. mai niciodat sfor area nu merge în untru. a sunat. dac o vede îmbr cat alt fel ca el.. Dar i religios este românul. neîntrecut. Capul plecat sabia nu-l taie .. la revolt . Când simte îns cotul tovar ului. c el nici n-a avut înc ocazia s înve e cine este acest Dumnezeu. ca s prind cu urechea mai bine zvonul cel din urm . i tot a a. te în eli. pe Atotputernicul i Izb vitorul. la oricine care arat sabia. nu-i vine nim nui în minte. tind s devin legendare atacurile îndr zne e din prim vara anului 1907. va conjura pe to i semenii s i s se trezeasc din amor ire i s . la meseria sa. ci dac sun . de îndat el se ridic : i atunci fere te. în ceat .i cultive inima i mintea cu sentimente i idei na ionale. ca redactor de jurnal bun oar ! E ti din acela i grup cu dânsul. nu este acela care este consecvent cu sine însu i.

suntem na ionali ti. cu toate c atmosfera dimprejurul lui ar fi în condi iile cele mai prielnice. atunci încep recrimin rile i noile hot râri. ..i faci datoria de cet ean. Un profesor care î i face datoria în mod con tiincios. un meseria priceput. cum s-ar mai îndrepta lucrurile! Pentru români lucrurile nu se pot îndrepta decât prin lege. niciodat nu are acest curaj. pe când pe ceilal i nu. Dar când vine rândul fiec ruia s pun în execu ie hot rârea luat în grup. atunci se las de el foarte u or. nimic nu se produce. Las s înceap ceilal i. ca i fericirea sa personal pot fi aduse prin politic .. arta i toat cultura societ ii. ca s nu r mân eu singurul p c lit! Apoi ce sunt eu ca s îndrept lumea! Iat ultima ratio care împiedic activitatea fiec ruia. Pe ace tia din urm îi tie lumea . iat cum este mai bine pentru neamul nostru . c sunt na ionali ti. Din bog ia acestui suflet individual r sar toate bunurile sociale: legile. trebuie s începem odat ! Patria î i are ochii îndrepta i asupra noastr ! Ne privesc str inii. dar deocamdat scap fiecare de munc .. Dar unde aten ia nu este îndreptat asupra activit ii personale. Omul. un agricultor harnic. dar nu d i motivarea acestor fapte. românii . atunci este totdeauna consumator. S facem o societate cu scopul acesta i acesta? S facem i mai multe! S contribuim pentru a asigura mersul acestei i acestei institu ii? De ce nu? S contribuim. F r el. fericirea neamului întreg. De aceea românul este pasionat pentru politic . pe urm vom începe i cu fapte. i unde lipse te con tiin a valorii sufletului individual. Activitatea sa proprie nu este unul s o tie dirija cum trebuie. în schimb to i pierdevar . Fiecare dintre noi are ca suprem ambi ie s fac cel pu in o lege. dar când este s execute prin fapt individual lucrul de care s-a apucat. Iat ce trebuie s facem noi. Negre it la începerea cu fapte sunt mai multe dificult i de biruit ca la începerea cu vorba. ca produc tor. dar de l sat se las u or. iat ce este bine pentru activitatea mea . moravurile. tiin a. Când românul se desparte de grup i se prive te ca persoan aparte. O lege politic bun spore te numai posibilitatea faptelor bune. zice proverbul. acolo este natural s st pâneasc politica. atunci fiecare amân pe mâine. cum f r s mân nu poate r s ri nici firul de iarb . a teapt foarte pu in de la politic .. i niciodat : iat ce trebuie s fac eu. i ca grup.to ii na ionali ti. Politica nu poate s reformeze adâncul sufletesc al unei societ i. motivarea vine din sufletul individual. dac fac parad de na ionalism sunt na ionali ti. fiecare se judec foarte indulgent. Mai exact ar fi îns s se zic : sub influen a mul imii românul se apuc de orice.. Ion sau Gheorghe . A doua zi aceea i indiferen . Se apuc românul cu greu de câte ceva. care î i are aten ia îndreptat asupra activit ii sale personale i tie s pre uiasc virtu ile din care izvor te aceast activitate. dac nu fac parad de na ionalism. în grup. Politica reglementeaz numai condi iile externe ale vie ii sociale. i lucru important este nu s . ci s te tie lumea c e ti na ionalist. Este ru ine. foarte sever. sau se face nev zut. F r calitatea acestei semin e. Când este consumator. individual. atunci el. s mân a faptelor sociale îns st în sufletul fiec rui cet ean. nu sunt na ionali ti. fiecare se judec sever. Pentru el politica este ca o baghet magic prin care totul se poate transforma. care muncesc pe apucate i când au gust. ci a a. S ne punem pe lucru. Când se adun din nou grupul. Dac a fi eu la guvern .. domnilor. dar fiecare totu i vrea s fac o lege prin care s dirijeze activitatea tuturor. dac a face eu legea . în parte. râd str inii. To i a teapt mântuirea de la ac iunea poporului întreg. m rog. Nu este ini iativ pe care s nu o ia românul în grup! S facem o coal ? S facem i dou . nici un progres nu este cu putin oricâte legi politice s-ar face. ci ea se m rgine te la schimb rile de la suprafa .

bineîn eles. Cine ar face altfel. i în genere totdeauna cu privirea a intit la ce vor face al ii. mare a devenit i Petre. Nu mai tie neamul pe cine s urmeze. haina lui. el a teapt totdeauna s vad ce fac al ii pentru ca s înceap i dânsul. în con tiin a grupului î i g se te dânsul pe de-a gata pân i cele mai intime motive ale vie ii sale zilnice.. Profesiunea care atrage mai mult pe român este aceea care nu-i prea departe de mul ime. ar face ca nelumea . Românul. m nânc ca lumea . i aceasta ar fi cea mai mare crim . i se îngroap ca lumea . pân i mormântul p rin ilor s i. i cu toate acestea piatra mun ilor a r mas cu luciul ei natural. ara este cople it de oameni mari . masa lui de asemeni. sau s . El i-a v rsat focul inimii într-o inim tot ca a lui. Fiecare î i face cas ca lumea .i sape gândul pe piatr sau metal. Capitalistul român nu are niciodat încredere în for ele lui individuale. din m iestria cu care acesta î i aserve te bugetul statului.. Dac nimeni nu începe. u urelnic când are s ia hot râri sub influen a mul imii. ci. Lumea . avocat sau poli-tician. de asemeni. ca toat lumea vie uitoare. intrat în politic . Ei tr iesc de zeci de secole lâng mun i de piatr . el se bizuie pe protec ia statului. Români care s . dar ca produc tor de bunuri. adic la specularea concet enilor s i.i scrie biografia sau români care s eternizeze în piatr sau metal clipitele vremii sunt foarte rari. el r mâne la avocatur i la politicianism. Românul nu caut s . i a evitat totdeauna s stea de vorb cu sine însu i. devine dintr-o dat om mare .. Fixarea personalit ii sale nu o caut românul nici în timp. religios i na ionalist de ochii altora.. de cele mai multe ori. exclusiv pe protec ia statului. Cel mai anonim dintre anonimi. în aceast din urm profesiune. ci cum to i românii au râvna s ajute i s îndrume neamul. este individualist. Cele mai energice sfaturi nu reu esc s -i clatine rutina i s -l îndrepte spre întreprinderi individuale. Mare a devenit i Ion. adic cu totul deosebit de sufletul unui industria sau al unui capitalist din rile apusene. ci totu i r sar din când în când i întreprinderi individuale! Sunt câ iva industria i români. Sufletul industria ului de aiurea este st pânit de frigurile muncii i de riscul luptei. Specularea for elor naturii prin industrie i comer . decât cu o con tiin a sa personal . sufletul românului câ tig o energie neîntrecut .i apropie natura extern cu gândul de a o transforma i a o diferen ia dup caracterul persoanei sale. când a avut câte ceva de p strat l-a încredin at lumii. el o întreprinde numai în cazul cel r u. f r s sufere vreo atingere de mân româneasc . mare a devenit i Gheorghe. Când are talent. Lui îi place s se simt în mijlocul mul imii. ca i cel mai s rac dintre compatrio ii s i. nu începe nici dânsul. românul pare dar a tr i suflete te mai mult cu o con tiin de grup. câ iva capitali ti întreprinz tori români. ci ea se mul ume te cu acelea pe care le-a dobândit obiceiul neamului. de asemeni. precum nu o caut nici în spa iu. cu luciul pe care i l-au dat ploaia i vântul. adic dac nu poate fi func ionar. s vorbeasc i s se ajute cu mul imea. S-a z p cit aproape tot neamul. dar cu un suflet cu totul special. persoana sa nu cere de la natur diferen ieri speciale. Profitul capitalistului român provine. se îmbrac ca lumea ca lumea alb -. c prea are mul i oameni mari ! II Preocupat de ce vor zice al ii. Sunt negre it. în sufletul industria ului român g sim desf ându-se abilitatea politicianului. Casa lui este f cut dup obiceiul românesc i nu dup gustul s u personal.

iar unitatea între membrii ei nu se poate dobândi decât prin sacrificiu voit al persoanei fiec ruia. Aci ne afirm m na ionalismul . Ru inos ar fi când poporul nostru ar mai p stra starea de gregarism i dup ce ar înceta s fie un popor tân r. fiindc sufletele noastre luate în parte sunt prea pu in personale ca s opun rezisten . El are un suflet gregar. Solidaritatea este opera sacrificiului con tient. i unii sociologi pretind chiar c el este totdeauna anterior culturii. Nu reprezint el a adar întruparea idealului solidarit ii? Departe de a a ceva. Românul. idealul pe care îl g sim foarte des propagat în vremea din urm . dar suntem poporul cel mai susceptibil. La fiecare doitrei ani avem câte o criz na ionalist de un caracter deosebit. Prin suflet gregar sociologia în elege altceva decât un suflet solidar. Românul este tot a a de pu in un bun solidarist cum i membrul unei societ i primi-tive comuniste este un bun socialist. aproape c . fiindc acolo suntem um r la um r. dar ne i trece u or aprinderea. i el nu are nici una. cum trece i focul de paie. solidaritatea este o armonie cucerit prin lupta omului cu sine însu i. Solidaritatea este inta spre care se îndreapt cultura: gregarismul poate fi ante-rior ori ic rei culturi. aproape mecanic. Imit m ca oile faptele din jurul nostru i nu ar t m o energie decât când suntem în grup. dup cum am v zut îns . La r zboi ne lupt m voinice te. las drum liber imita iei. Pentru a corespunde idealului de solidaritate social . prin recunoa terea altora. Nu avem curajul p rerilor noastre. când este s ni le ap r m fiecare în parte. este lumea vizibil lui i care îi absoarbe cu des vâr ire individualitatea. fiindc aici fiecare este l sat pe seama datoriei sale proprii. dup ce fiecare s-a cunoscut pe sine. juca i munci împreun . când este s ne rostim în grup. nici alta. Unitatea sufleteasc ce se stabile te între to i membrii unei societ i prin gregarism este cu des vâr ire de alt natur decât aceea care se stabile te prin solidaritate.. la ce tinde idealul solidarit ii sociale? La armonizarea sufletelor individuale întrun suflet al societ ii întregi. Este o mare deosebire între gregarism i solidaritate. idealul solidarit ii? în adev r. O societate cu suflet gregar nu opune imita iei nici un obstacol: membrii ei având sufletele pu in diferen iate. Dar cu aceste însu iri. nu realizeaz el oare. Ne aprindem u or ca un foc de paie. i aceasta se întinde de la o margine la alta a rii. Gregarismul este o stare obi nuit la toate popoarele tinere.. pe când solidaritatea prin încordarea i st pânirea de sine. la ridicarea intereselor de grup deasupra intereselor pur personale.chemat s -i tie gândul este lumea cu care el st de vorb .i are sufletul individual absorbit în sufletul grupului. lumea cu care el poate cânta. i o dat ele aprinse au prea pu in substrat propriu ca s nu se i sting u or. Dar cu aceasta nu vrem s în elegem c starea de gregarism este o stare plin de p cate i de care un popor trebuie s se ru ineze. Gregarismul se produce prin imita ie. i ca grup. Din cauza aceasta trecem foarte adesea prin adev rate crize suflete ti. pe când o societate cu suflete diferen iate opune imita iei rezisten . dobândit pasiv. apoi voin a de a face un asemenea sacrificiu. este ultima verig în în l area moral a voin ei. Gregarismul este o armonie a sufletelor. dar la munca profesional suntem neglijen i. pe când gregarismul este o stare impus de împrejur ri i de tradi ie. românul. care nu au avut ocazia s se cultive mai adânc din cauza tinere ii lor. i de tinere e nu are s se ru ineze nimeni. Toate caracterele în irate mai sus sunt a adar caracterele sufletului nostru gregar. i-ar mai trebui românului con tiin a sacrificiului persoanei sale. i atâta tot.

. ungurul pe austriac. Ast zi. Gregarismul sufletesc. cineva. în împrejur rile vitrege prin care a trecut neamul nostru. cum este ast zi. Gregarismul a fost expresia acestora. în lupta cu . prin el am izbutit s tr im. Judecând greut ile prin care am trecut. care se arunc prin imita ie în ap i se îneac . dar este pe primul plan i în via a politic interna ional . noi am fi mai consecven i în idealurile noastre na ionaliste. nu fac nici un sacrificiu. care ne-a fost de mare ajutor în trecut. în du m niile noastre. Aceast schimbare consist în însemn tatea pe care a dobândit-o lupta economic în determinarea existen ei i progresului statelor moderne. A a este. ci ceea ce este mai trist este c mai totdeauna gestul provocator este exploatat. aci pe evrei. i în schimb cere o cât mai intens diferen iere de aptitudini i de caractere între membrii unei societ i. când tim c -l facem: turmele de oi. Prea plec m des cu r zboiul sfânt în contra neamurilor str ine. Prea ne aprindem u or. mai ales. Prin for a imita iei ne-am inut laolalt i am rezistat contra celor ce ne amenin au din toate p r ile. iar nu s servim întruna drept coad de topor pentru fapta p tima a celui dintâi excentric. Tineri. f r îndoial . lucrurile se schimb . el ne dezarmeaz . austriacul pe ungur. lupta economic nu era pe primul plan. S iubim i s urâm dup cum cere firea noastr personal de români. III Gregarismul sufletesc a fost îns în trecut. i. dup vorba b trâneasc . care ne îmbie s urâm pe grec. ca popor. în contra pericolelor. Dac sufletul nostru ar fi mai pu in gregar. sau pe acela care se trage din greci. S judec m mai de aproape pe evreul care ne îmbie s urâm pe grec. F r el. organizarea politic ar fi fost chiar mai divizat de cum a fost.amenin ând pe bulgari. el ne arma: în contra pericolelor ce ni se preg tesc în viitor. o schimbare care face gregarismul din ce în ce mai inutil. fiindc ele nu tiu ce fac. prin urmare i la noi. totdeauna. între lumea de alt dat i lumea de-acum o mare schimbare s-a produs. s dobândim instincte. grecul pe evreu. în lumea veche. aci pe greci. ci aici izbânda se cucere te altfel ca în lupta cu armele. aci pe austrieci. de câte unul dintre presupu ii no tri du mani. noi ne facem coad de topor pentru a lovi pe cineva. prin care treceam în trecut. este bine s ne mul umim i cu atât. S ne iubim neamul i s fim solidari la sacrificii. trebuie mai întâi s ne form m deprinderi mecanice. aci pe unguri. dar în schimb el ne-a p strat întregimea neamului i a slabei culturi române ti cât era. Dar pentru viitor? Pentru viitor. gregarismul sufletesc a fost o binecuvântare pentru noi. Evreul ne îmbie s urâm pe grec. aceast lupt nu numai c este pe primul plan înl untrul vie ii fiec rui stat. Acei care voiesc s tr iasc i s prospere urmeaz s se conformeze noilor condi ii de via politic . Gregarismul a oprit diferen ierea personalit ilor i cu aceasta a culturii. Sacrificiul exist . pe rând. În adev r. Am tr it ca grup. urmeaz s . Este destul un gest dintr-o parte i un bun agitator care s ne trezeasc pentru ca imediat s ne vedem târâ i într-un curent na ionalist. Am avut virtu ile grupului. cea mai nimerit arm de lupt ! F r acest gregarism nu s-ar fi putut men ine unitatea limbii i a bisericii. de aici înainte ne poate fi foarte stric tor. pentru neamul românesc. Ar fi bine s ne d m ceva r gaz înainte de a pleca cu na ionalismul nostru în contra cuiva. i la rândul s u s -l judec m i pe grec.i dobândeasc virtu ile pe care le cere lupta economic . dar pentru trecutul nostru a a era i bine. fiecare dintre noi.. i nu pe acelea ale personalit ii. dar înainte de toate s fim.

Eroul r zboinic de alt dat cuno tea desigur încordarea sufleteasc . de adev rat vagabondaj sufletesc. în loc de a ne prezenta în lupta cea nou ca individualit i puternice.armele i cu deosebire în lupta de alt dat exerci iul mecanic i imita ia în grup erau la baza celor mai indispensabile virtu i pe când. Noi. diferen iate dup aptitudini. Când cineva îl va propune are s fie acuzat c tulbur ordinea în biseric .. nu avem îns acest suflet nou. cu un cuvânt. nu trebuie s cunoasc decât încordarea continu i uniform . pe când cuceritorul din lupta economic de ast zi nu cunoa te. eroul r zboinic putea s . nici biserica. Ce trebuie s facem? Este o întrebare al c rei r spuns nu voi s -l încep aici. ne prezent m slabi i cu aptitudini la fel. Citirea personal a credinciosului în timpul cât ine slujba preotului care ar contribui la împu inarea num rului analfabe ilor i ar arunca în sufletul credincio ilor deprinderea reflect rii personale rezultate care s-au ob inut aiurea la noi este un obicei practicat numai de str ini. Considera iile de mai sus n d jduiesc îns c r spund la cealalt întrebare: ce trebuie s nu facem? R spunsul la aceast a doua întrebare este totu i îndrumarea pentru g sirea r spunsului la cea dintâi. Eroul timpurilor moderne are. p strându-ne. adic în mod neîntrerupt. Fiecare însu ire sufleteasc a lui este un capital care trebuie pus în valoare la momentul când trebuie. cu toate acestea. adic cu izbucniri violente i cu r stimpuri de pauz . deprinderile vechi de suflete gregare. . înv ând to i acelea i lucruri parc n-am avea din na tere o mentalitate destul de uniform ! De asemenea i scopul bisericii. cu acelea i însu iri suflete ti cu care reu eam odat a a de bine s ne strecur m prin împrejur rile vitrege din trecut. Noi voim s ne apropriem bunurile culturale. în serviciul bisericii noastre trebuie s nu se dea deloc ocazie individualiz rii suflete ti! S asculte toat lumea la preot. Scopul colii noastre este ca to i copiii românilor s ias cu aceea i mentalitate. c ci f r de aceasta n-ar fi putut învinge. De aceea i toate decep iile noastre. Poate vom reveni asupra lor cu alt ocazie. Deocamdat încheiem. un suflet nou fa de eroul timpurilor vechi.i exercite însu irile i de dragul paradei. Apoi sufletul cel nou nu ni-l preg te te nici coala. dar cuno tea aceast încordare sub înf i area ei intermitent . pe când cuceritorului economic nu-i este dat s cunoasc niciodat dragostea paradei.. Pân s vin momentul tragic al primejdiei. în lupta economic modern . exerci iul mecanic i imita ia nu ajut aproape la nimic. adic s nu reflecteze personal nici unul! Dar asupra institu iilor noastre ar fi multe de spus. românii. Suntem to i me teri de gur i r i de fapt . i voim s avem o cultur a noastr original . Voim s învingem pe str ini în comer i industrie: voim s tr im o via politic cu regim parlamentar. pe care le vedem la popoarele din Apus.

asem narea produs prin genul comun de ocupa ie. se deosebesc de cei de aceea i breasl din alte ri. 10 20 cel mult. Bucure ti. p. reluat în Biblioteca Lumen . mai mult înc : o asigurare pentru viitorul acesteia. având pe copert formula Studii filosofice . f r deosebire de partid. tendin ele i ideile sale caracteristice. catedre de tiin e aplicate sau înfiin at. profesorul. între industria ul român i cel str in vor fi multe elemente comune. Na ionalitatea î i p streaz în toate i peste tot drepturile sale. 1907. To i v d în îndrumarea tinerei genera ii spre carierele industriale un profit pentru ar . Ini ial în: revista Economia Na ional . Sunt chiar oameni de tiin care sus in c între reprezentan ii aceleia i bresle din diferite ri sunt mai multe asem n ri decât dintre reprezentan ii diferitelor bresle din aceea i ar . împreun cu studiile: Valoarea tiin ei i Organizarea ra ional a universit ilor. el a fost practicat de to i oamenii politici. Adic . Universitatea este pe cale de a se transforma. Nu mai pu in îns . 269-279. Avântul este pornit. inginerul etc. Evident. pentru realizarea acestui îndemn. de fel români. psihologia sa. în consecin . În ad starea lui s facem pu in cuno tin cu tipul industria ului din rile unde industria este destul de dezvoltat . s-a lucrat. Alte catedre noi sunt a teptate. la Libr ria Socec & C-ie. cu un cuvânt. a a precum func ionarul. p. anul XXX. mai multe probabil decât se presupune la prima vedere. nr. din punctul de vedere al alc tuirii lor suflete ti în tot cazul. biruie te adeseori asem narea produs prin comuni-tatea de origine.. 100 (1911). S sper m c el se va sus ine i c va da roadele dorite. Sufletul nostru na ional se va îmbog i atunci cu un caracter nou: acela pe care îl va aduce tipul industri-a ului român. nr. Forma de aici a ap rut. Bucure ti. I . 269-279. 1-13. Oricum ar fi de altminteri. industria ul român este bine s cunoasc pe alterul s u de aiurea. industria ul român va avea caracterul s u specific al turi de cel str in. p. pe cât s-a putut. ci pentru a servi educa iei viitorilor no tri industria i. în ultimii ani. vom avea o seam de tineri forma i pentru carierele industriale. nu cu inten ia de a pune în eviden un model de imitat c ci tipurile suflete ti nu se pot niciodat imita cu succes . S-au creat coli practice de arte i meserii de diferite grade. * Ap rut în Studii filosofice . Peste câ iva ani. p. I (1907). S examin m alc tuirea sufleteasc a acestuia. în liceu s-a dat posibilitatea unei preg tiri mai solide pentru colile superioare de specializare. 1907. 21-32 (Bucure ti).PSIHOLOGIA INDUSTRIAcULUI* Îndemnul spre carierele industriale formeaz ast zi un punct însemnat din programul înv mântului nostru public. O argumentare mai îndelungat este de prisos. VI. s-au încurajat toate începuturile ini iativei particulare spre acela i scop. în sfâr it. prin descrierea unui model cu care ei au s fie mai mult sau mai pu in înrudi i. 1. cu toat deosebirea dintre ei.

ea este par ial i condus într-o anumit direc ie. Aten ia i voin a încordate. mai canalizat decât a industria ului. întocmai ca i intensitatea pl cerii la un joc care sfâr e te. este destul s prelungim cercetarea noastr un timp mai îndelungat. tipul industria ului se aseam n apoi cu tipul omului de tiin i tipul artistului în genere. Nervozitatea industria ului este un efect al tensiunii voluntare exagerate. Un automobilist. un juc tor la curse. Nervozitatea sa este continu i viril adeseori. Privirea bolnavului este vag . Vorbirea sa n-are logica pe care o întâlnim în vorbirea omului de tiin . Pentru el totul pare a avea un interes imediat. în anumite momente ea atinge culmea tensiunii. sau când comunicativitatea se stabile te. Industria ul. Industria ul se agit . Industria ul pare atunci ca un mic bolnav pe lâng dân ii. Un nervos bolnav al turi de dânsul este u or de deosebit. în anumite momente ale lor. Atitudinea lor teoretic i contemplativ restrânge comunicativitatea cu cei dimprejur. O confuzie între ei este u or de evitat. ci acesta se agit . ur te rutina.. Omul de tiin are sim urile cultivate înadins pentru a prinde i utiliza nout ile. distinc ia se p streaz între aceste dou tipuri i acela al industria ului. au o înf i are quasi-eroic . ea întrune te la un loc ambele calit i. de asemeni. un excursionist tirolez. Dar confuzia este totu i numai trec toare. Industria ul nu cunoa te momente de distrac ie atât de caracteristice în inuta omului de tiin i a artistului. Tensiunea prea încordat i apatia v dit alterneaz de la un mo-ment la altul. Privirea sa este cercet toare. Atunci totdeauna confuzia între sportman i industria dispare.S examin m a adar care sunt tendin ele i ideile caracteristice care compun tipul sufletesc al industri-a ului de aiurea i s începem prin a descrie natura lui expresiv . u or de recunoscut. De multe ori chiar. Gesturile care o exprim au o coordonare proprie. dar curând dup aceea nivelul s u scade i ajunge jos de tot. Sportul poate da cel mult pentru câteva momente iluzia unei activit i virile. Cu toate acestea. Tipul industria ului este u or de recunoscut în mijlocul unei societ i. Mai u oar este confuzia între industria i bine cunoscutul sportman. dar. Nervozitatea înf i rii lui izbe te de la prima vedere. din contr . tr ie te în deplin actualitate.. Pentru a o evita îns .. Artistul. în schimb. nici coloritul pe care îl are vorbirea artistului. Activitatea sportiv este asem n toare jocului. cere informa ii. Gândul i fapta sa merg deopotriv înaintea gândului i faptei celor dimprejur. este iubitor de inova ii i du manul rutinei mai mult decât oricine. Dar nervozitatea sa nu este boln vicioas . Curiozitatea sa este vie. un vân tor etc. ca manifestare extern . Aten ia sa se men ine încordat . înf i area unui sportman prezint prea dese intermiten e. Prin alte câteva caractere. tensiunea voin ei unui sportman întrece. este de o extrem curiozitate. înainte de toate. Activitatea sa este mai regulat . în aceste momente confuzia este cu putin . pe aceea a unui industria . i acesta este curios. adic manifest rile externe sub care sufletul lui ni se prezint ochilor. Omul de tiin i artistul î i tr deaz prin înf i area lor extern atitudinea special din care privesc lumea înconjur toare. Este de o logic . iar aten ia capricioas . Un sportman se deosebe te de un industria prin multe i adânci diferen e. Curiozitatea lui se îndreapt în toate direc iile. Înf i area omului de tiin este mai lini tit . Dar nu mai mult ca cele precedente. iube te tot ce este nou. La bolnav nervozitatea se traduce prin semne contrarii. U or de recunoscut sunt i gesturile sufletului de artist fa de acelea ale industria ului. înf i area unui sportman are într-însa apoi i acea nervozitate viril pe care o are înf i area industria ului.

Aceste cercet ri con tiente. În rezumat. care toate urmeaz unor legi constante. Din ea decurge. de cum este aceea a tiin ei. Pentru tiin . mai cu seam în ceea ce prive te aprecierea relativ la natura i rolul inven iilor. dac nu s-ar fi schimbat i modul de producere al inven iilor. Primele inven ii pe care le-a cunoscut omenirea au fost datorate întâmpl rii. s-a schimbat îns foarte mult mentalitatea omeneasc . în care fiecare fenomen î i are ordinea sa. dar tendin ele i ideile care compun sufletul industria ului din zilele noastre sunt relativ noi. În aceast privin suntem mai precis informa i. Ast zi înc în templele budiste de prin Japonia i Tibet se g sesc o mul ime de instrumente întrebuin ate pentru cult ( i în special cit m între dânsele roata pentru rug ciune). oamenii credeau c inven iile sunt toate datorate zeilor. De aceea poate ele au i fost atribuite zeilor. El î i revendic dreptul de a inventa i de a aplica dup voie inven iile în via a practic . prin mijlocirea c reia se cunoa te ordinea de succesiune a fenomenelor cuprinse sub dânsa. Legile . sunt ni te vechi inven ii industriale. care le grupeaz . Legile generale. De cele mai multe ori. Fenomenele din diferite grupe nu sunt nici ele str ine unele de altele. ca o consecin natural . Activitatea industrial este veche în omenire. II Cam astfel ni-l prezint literatura pe industria ul din rile apusene. a a c din toate se formeaz un singur lan de succesiune. aceste inven ii. în loc s fie utilizate în via a practic . Omul are acum mai mult încredere în puterile sale. S examin m acum care sunt tendin ele i ideile care anim aceast înf i are extern . se subsumeaz i ele. erau consacrate cultului religios. Ea este întotdeauna extrem de interesant . Din vechime pân ast zi. conduse dup un plan metodic. În adev r. cea dintâi. la rândul lor altora i mai generale. Principala schimbare este chiar aceasta din urm .mai pu in abstract i de un colorit mai pu in subiectiv. Orice fenomen se poate prevedea. Asupra ei trebuie s ne oprim dar ceva mai mult. În vechime. În dezvoltarea tiin ei st miracolul schimb rii de atitudine pe care a luat-o omul fa de zei i de natur . Inven iile din zilele noastre sunt datorate unor cercet ri con tiente i urm rite dup un plan metodic. în realitate. Un tip nou i cu multe variante individuale. constituie o bun parte din ceea ce se în elege ast zi sub numele de tiin . Fiecare serie de fenomene este grupat sub o lege mai general . înf i area industria ului este aceea a omului care voie te s impun i s captiveze totdeodat . Modestia de odinioar a f cut loc prezum iei. în limbajul tiin ei se zice: fiecare fenomen este o verig din lan ul de succesiune al manifest rilor energiei universale. Aceast schimbare nu s-ar fi putut dobândi îns . De pe urma acestor inven ii el a teapt cu încredere îmbun t irea traiului s u. S cercet m sufletul lui însu i. nu e concep ie mai ademenitoare pentru a pune la încercare încrederea omului în puterile sale. natura extern se despic într-o mul ime de fenomene elementare. care cu toate. Istoria culturii omene ti ne prezint toate datele de care avem trebuin . fiindc fiecare este legat de celelalte ca într-un lan .

descrierile metafizice cedar locul descrierilor mai exacte i mai minu ioase. .tiin ifice fixeaz modul i cuantumul de transformare a unora în altele. i acestea singure aduc rezultatul dorit. Mintea lor nu se putea emancipa de vechea concep ie antropomorfic . Obiectele necesare vie ii se vor lucra în fabrici. dac tiin a nu f cea acelea i promisiuni i tehnica nu profita de pe urmele ei. Ele devenir încetul cu încetul ceea ce sunt i ast zi: aparate de coordonare a for elor elementare ale naturii în vederea dobândirii unui efect practic. Cei vechi descriau focul. ea n-are decât s dirijeze fenomenele naturii. ci cu cât aceast apropiere se face. Numai când progresul tiin ei aduse înlocuirea vechii metode descriptive i subiective cu metoda nou genetic . sau ale electricit ii. înainte de toate. ctiin a se m rginea la descrieri generale i metafizice asupra obiectelor sau fenomenelor totale ale naturii. în secolul nostru ele continu cu acela i succes. primii mecanici. Iar atunci când necesitatea îl obliga. el copia pur i simplu fenomenele totale ale naturii. promisiunile tiin ei s-au multiplicat peste m sur . cum n-ar fi ademenit ele încrederea în for ele omene ti? În secolul trecut. Instrumen-tele industria ilor pierdur forma animalelor. aerul i p mântul i speculau asupra legilor care reglementau combinarea acestora. Înainte cu dou secole. În mare parte adeverindu-se. primii industria i dau instrumentelor lor form de animale sau de organe omene ti. Mai târziu. mai ales. ei nu o puteau concepe decât dup modelul pe care-l oferea activitatea animalelor din experien a restrâns a vie ii de toate zilele. iar munca brut o va face vaporul sau electricitatea înc tu ate i silite s se transforme dup lan ul cauzal pe care omul îl orânduie te singur. Analiza asupra naturii p trunde din ce în ce mai adânc.. Concep ia pe care o da tiin a despre natur era înc subiectiv . Aici omul va da direc iunea. În acest nou stadiu tiin a se g se te de aproape dou secole. Ce rol putea îns s aib mâna omului în dirijarea unor fenomene a a de complexe? Nici unul. Asist m în fiecare an la minunile care rezult de pe urma cercet rilor metodice conduse de oamenii de tiin . Omenirea le ascult i le urmeaz cu punctualitate de mai bine de dou secole. Acest nou stadiu este prielnic. industrialismului. cu atât i sfera de aplicare a tehnicii omene ti se întinde. dac mintea acestuia va ti numai s dirijeze fenomenele elementare ale expansiunii gazelor. apropiindu-se de g sirea celor mai elementare fenomene. Greut ile se vor ridica i f r ca umerii omului s intervin . tehnica omeneasc î i lu avântul. dar aplic rile lor în practic erau înc anevoioase. cauza era tocmai c direc iunea sa nu era înspre g sirea legilor care guverneaz elementele naturii. Mâna omului n-are s creeze nimic. fiindc fiecare este determinat cauzal de condi iile în care se produce. Ma inile nu se mai numir dup nume de animale. Omul nu vedea posibilitatea adapt rii fenomenelor naturale la trebuin ele vie ii practice. Astfel. negre it.. De aceea influen a asupra lor era l sat pe seama zeilor. Acestea sunt promisiunile tiin ei. Transporturile se vor face pe ap i pe uscat prin mijlocirea aceleia i direc iuni date for elor naturii. apa. Fiecare se poate prevedea. sau a organelor omene ti. Activitatea lor industrial . Asupra fenomenelor elementare directiva omului este mai exact i mai sigur .

III atura este a adar pentru industria un complex de fenomene elementare în care omul poate s introduc o direc ie voit în vederea atingerii unui efect practic. .Concep ia tiin ei de ast zi este concep ia teoretic pe care o are ori ice industria despre natur . industria ii ace tia nu v d posibilitatea s . El urm re te aplica iile practice ale tiin ei. Dar aceast concep ie nu este patrimoniul s u exclusiv. ca i omul de tiin nu cunosc mul umirea pe care o sugereaz iluzia perfec iunii. ci anume: aceea i îndârjire în continuarea muncii începute o constat m la indus-tria ca i la omul de tiin . De aici nervozitatea industria ului de care vorbeam mai sus. el nu-l socote te de aceea i importan cu în elegerea îns i teoretic . Câ tigul practic care s-ar putea trage din dirijarea acestor fenomene nu-l tenteaz : sau. Sufletul s u g se te în concep ia teoretic a tiin ei mai mult un îndemn decât o mul umire.. dup mai bine. Omul de tiin are despre natur aceea i concep ie.i are mul umirea numai într-atât. dup perfect. Într-o privin îns . o inven ie industrial deschide noi perspective. Pân unde se întind îns marginile acestei naturi? Pentru unii industria i marginile acestea nu merg mai departe de natura propriu-zis material . Omul de tiin se mul ume te cu coordonarea i dirijarea fenomenelor naturii pe care le ob ine el prin mijlocul instrumentelor de laborator. sunt fabricile. ca i pentru industria nu exist un cap t al activit ii. Iar rezultatul activit ii sale îl g sim pe pia a comercial a lumii. Diferen a între ei este totu i destul de accentuat . a a de mult cunoscut altora. Pentru omul de tiin . adic de natura ce înconjoar domeniul societ ii i moralei omene ti. Industria ul care nu ine seam de acest adev r este condamnat s se prenumere mai curând sau mai târziu între cei zdrobi i de concuren a celor mai bine preg ti i. de a fi s tui de munc . Industria ul nu. în care voin a nu are s se amestece. în acest din urm domeniu. se subsumeaz concep iei generale schi ate mai sus. Ve nica goan . Ei sunt condamna i la o ve nic agitare. Unul i altul nu cunosc starea sufleteasc . Societatea i morala sunt pentru dân ii ni te alc tuiri supranaturale. O cercetare tiin ific atrage pe alta. când func iile intelectuale au prins în re eaua judec ii firul cauzal al fenomenelor. Industria ul. Omul de tiin se mul ume te cu concep ia teoretic a tiin ei i nu urm re te aplica iile sale prac-tice. Ace ti industria i nu sunt îns dintre acei care au succes. Opera sa î i g se te sfâr itul în sine îns i.i aplice concep ia lor. Artistul în aceast privin este mai fericit. Sfâr itul nu se z re te niciodat . O oper bun de art este o oper perfect . ca i la industria . ca i domeniul moral. Instrumentele sale de laborator sunt ma inile industriale. la omul de tiin . Domeniul social. Acei care au succes nu cunosc asemeni restric ii.. mecanismul func iunilor suflete ti ale industria ului i ale omului de tiin se aseam n pân la identitate. Sufletul s u este satisf cut. mai bine zis.

studiezi modul de func ionare a elementelor. dac nu prin apropierea sufleteasc a produc torului de cump r tor. El are mintea limpede i inima lini tit . El trimite la to i acelea i produse industriale. cu un cuvânt. Industria ul german pare c a în eles mai înainte decât industria ul francez c lumea moral poate fi i ea dirijat . coordonezi i dirijezi apoi cursul vie ii elementelor înspre efectul ce dore ti s -l ob ii. i cu toate acestea desfacerea lor se opereaz cu dificultate. industria ul german studiaz gusturile i obiceiurile popoarelor în mijlocul c rora gânde te s . în orice caz. Nu sunt potrivite gustului public. ci constrângerea cum poate fi operat pe cale pa nic . Aceast abilitate este indispensabil oric rui indus-tria care vrea s reu easc . Abilitatea îns nu consist în altceva decât în larga aplicare a concep iei tiin ifice asupra întregii naturi: asupra celei morale. dup cum este criteriul moral al aceluia care r spunde. românii. El p e te pe baza unui plan tiin ific bine alc tuit. înfiin area catedrelor de psihologie etnografic pe lâng toate universit ile i astfel. în consecin . A a procedeaz industria ul f cut pentru succes. cu mul i ani înainte. unui popor îi place luxul ieftin i sclipitor. Industria ului francez. ca i obiectele celelalte ale naturii. Voin a sa nu se subtilizeaz în specula ii abstracte. este o fort rea care trebuie for at s se predea. firma trebuie s înving . cum se întâmpl la omul de tiin pur . Industria ul german are marf pentru toate gusturile. Predarea se ob ine prin aceea i strategie. Pentru un asemenea industria nu exist întâmplare i noroc. Lui trebuie s -i pl tim vam . Cerin ele fiec ruia el le cunoa te i caut s le satisfac .. Bastian. trebuie s -l cunoa tem mai de aproape. dup ce analiza sufletului social al str inului este f cut . înainte de a ajunge s facem cuno tin cu aceasta din urm . Coûte que coûte. Este acesta un suflet simpatic? Da i nu. Ele sunt superioare sau inferioare dup ocazie. ca i asupra celei materiale. Sufletul social este analizat dup sfatul compatriotului s u A. fabrica trebuie s func ioneze. prin stimularea gusturilor i apuc turilor cump r torului? Acesta din urm . Un popor este mai cult. C ci de el ne izbim mai adeseori. Produsele sale sunt în cele mai dese cazuri superioare. care a recomandat. tendin a spre dominare. nici nu se consum în salturi inegale. în el se reg se te întreaga fire a acestei culturi: energia intensiv . El este împuternicitul legal i nelegal al mult doritei culturi apusene. voin a trebuie s aib un curs regulat i ve nic gata a învinge obstacolele ce-i ies în cale. Sufletul industria ului este ultimul produs al culturii moderne. altul mai s lbatic.Un exemplu ni-l ofer în aceast privin învingerile suferite pe pia a comercial de industria ul francez fa de industria ul german. Fiecare popor care intr în contact cu dânsul este judecat i cump nit. el este sufletul pe care noi. fiecare popor î i are fizionomia exact .. copiat dup realitate. industria ul german porne te o marf potrivit .i deschid punga. diagnoza înclina iilor fiec ruia stabilit . altuia lucrul durabil i de valoare. Toate cusururile i presupusele calit i morale sunt studiate.i vând produsele fabricii sale. îi lipse te abilitatea. Acei care reu esc o au. cum se întâmpl la sportman. . Despici ceea ce era unit. Prejudec ile morale nu constituie o piedic pentru ace tia. Industria ul francez crede din contr pe toat lumea dup chipul i asem narea sa. Cump r torul trebuie s fie constrâns s . i c omul care cunoa te legile ei î i face mai u or un drum spre reu it decât acel care le nesocote te. în mintea lui. nervozitatea care sus ine o munc f r preget.

a inginerului. Faptul prea des repetat nu mai intereseaz con tiin a. atunci memoria. Dac se repet mai des unele fapte în con tiin a noastr .. în care poe ii. le înt rim pe cele conforme realit ii. Cuno tin ele tiin ifice sunt înregistrarea exact a unor fapte probabile. el se repet negre it i pe viitor. în mijlocul c rora a trebuit s se petreac i faptul care ne intereseaz direct. Unde mai sunt timpurile. care sunt pentru no iunea fixit ii ca dou nega ii: între uitare i falsificare.Dac este sufletul industria ului simpatic sau nu. dar într-un mod mecanic. Prin mijlocirea lor înl tur m falsific rile neverosimile. PSIHOLOGIA MARTORULUI* I Afirm rile f cute pe baza datelor memoriei sunt departe de a corespunde exact realit ii. El este o for . cu mi c rile ce trebuie s le facem pentru a umbla. De drept el ar . Avem expertiza medicului. incon tient. i atunci totdeauna ca un simptom al întreruperii vie ii normale. ori pentru a scrie etc. recit mii i zeci de mii de versuri pe dinafar ? Ast zi atâtea mii de versuri s-ar putea cel mult citi dup carte! Al turi de aceste mijloace vizibile de control. verific m i stabilim amintirile denaturate. acesta este un lucru secundar. încât unii detractori ai civiliza iei de ast zi g sesc c l irea scrisului a adus o sl bire i mai accentuat a memoriei omene ti. ci iar i în limbajul uzual avem diferite feluri de expertize. departe de a avea vreo asem nare cu fixitatea pe care ne-o ofer placa fotografic . nu ne mai d de gândit.. i acesta este lucrul principal. adic avem expertiza denumit dup specialitatea omului chemat s o exercite. Un fapt prea des repetat. Acest adev r b nuit de mult în via a practic este ast zi cu suficien învederat prin cercet rile tiin ifice. a chimistului. cum tim cu to ii. Acestea sunt cuno tin ele tiin ifice propriu-zise. nu se p streaz cu o irepro abil precizie. le împinge spre uitare. departe de a ni le fixa mai precis. oscileaz între dou st ri. Exist i o expertiz a psihologului? De fapt în via a practic mai niciodat nu auzim ca specialistul în tiin a sufletului s fie chemat a controla veracitatea unei afirm ri. Dar i celelalte fapte. care n-au avut timpul s devin mecanice. dup exemplul lui Homer. Ele exercit un control neîntrerupt asupra datelor memoriei noastre. ci recurgem a a de mult. mai sunt i altele de natur mai pu in vizibil . Memoria. a caligrafului. cu care mul i o compar în mod gre it. dup cuno tin ele ce sunt aplicate. dar tot a a de utile.. a silvicultorului etc. în memoria con tient (singura care ne preocup . c ci p strarea incon tient este impropriu numit memorie) faptul nu mai revine decât rar. În limbajul uzual acest mijloc de control poart numele de expertiz . i astfel ne obi nuim prea mult cu dânsele cum bun oar ne-am obi nuit cu regulile elementare de gramatic i de aritmetic . De multe ori ele constituie singura resurs ce ne este dat pentru a recunoa te afirm rile ce corespund realit ii.

Paris. i în genere jurisconsul ii. s stabileasc faptele de la care decurge conflictul juridic. Nimeni altul mai bine ca psihologul nu este în m sur s aleag adev rul de eroare. Când ea se întâmpl s fie alipit la aceea de jurist. înainte de orice. sunt în primul rând magistra ii. Dac exist o tiin a sufletului. Edit. 1906. Cei inu i s judece o afirmare. care din nenorocire nu este în favoarea psihologiei. p. 1906. 1907. adic cu legile de asociere i contopire a st rilor de con tiin . Dovad avem Tratatul asupra probelor judiciare2 al acestuia. cum o are psihologia. Mai mult înc . se crede dispensat de a se ocupa de tiin a sufletului. sunt. aceast tiin trebuie s explice i acest fel de manifest ri. În toate aceste cazuri îns . ei sunt nevoi i s se sprijine foarte adeseori pe afirma iile martorilor. Aceast tiin se ocup . Traité des preuves judiciaires. aceasta este o raritate. p. în via a practic . 651-668. I. ci cum se prezint oare afirma iile martorilor. El ar trebui s fie nelipsit de lâng cel inut s judece o afirmare. Aceast aplicare a psihologiei în practica profesio-nal a magistratului i în genere a omului de legi este a a de fireasc încât pare ciudat c în via a practic lucrurile se petrec altminteri de cum le indic ra iunea. fasc. dup urma c reia el nu poate avea decât profit. anul XL. Pe vremea unui Jeremy Bentham (1748 1832) ea nu era a a de accentuat . vol. Trad. Chiar în unele cazuri cu deosebire în materie penal numai pe aceste afirma ii. pline de erori i contradic ii. Psihologia înarmeaz pe magistrat cu o metod exact de cercetare. 219-246. ci pentru stabilirea faptelor.trebui îns s fie cel mai des chemat. 364-376. Bucure ti. cel inut s judece o afirmare trebuie el însu i s fie în parte psiholog. 220-247. Reluare în Studii filosofice . Pentru ace tia cuno tin ele psihologice sunt indispensabile. Bentham. Erorile i contradic iile. * Ap rut ini ial în Convorbiri literare . V (1906). s explice legea i s pronun e o sentin . legi care explic însu i fenomenul care produce falsificarea amintirilor. p. . care se g sesc în spusele martorilor. ibidem. deseori. Forma de fa red Studii filosofice . Calitatea de psiholog nu este cerut nic ieri în mod oficial. V. înstr inarea 2 J. magistratul este dator s . în practic ? De cele mai multe ori. Fericit acela care în asemeni condi ii a pronun at sentin a f r s aib sufletul pe jum tate cuprins de îndoial ! Probabil c numai greutatea datoriei izb ve te pe mul i de frica unei remu c ri. Libr ria Socec & C-12.i formeze o convingere. dup ce chestiunea de fapt este rezolvat . juristul. 2. Pe baza lor totu i. Geneza erorilor i a contradic iilor urmeaz unor legi neschimb toare i acel ce cunoa te aceste legi devine capabil s vad mai clar în complexul realit ii. C ci nici o tiin nu are o mai de aproape leg tur cu interpretarea exact a celor ce se afirm despre un fapt. Atât îi este de necesar tiin a sufletului. Aplicarea legii vine numai în urm . Înstr inarea juristului de tiin a sufletului dateaz de curând. în care se g sesc cuno tin e psihologice de o valoare înc neîntrecut . între altele. Magistra ii au în exerci iul profesiunii lor. manifest ri ale unui suflet omenesc. cea mai bun c l uz pe care magistratul ar trebui s o urmeze ar fi tiin a psihologiei. Dumont.. ca prim sarcin . vol. Dar aceast stare de lucruri î i are o explicare. 27 p. i de a c ror judecat se leag consecin e importante. tocmai cu legile memoriei.

ea ajunse s fie mai în urm o auxiliar a specula iilor filosofice i metafizice. ce se ocup direct de unele probleme. Psychiatrie und Geschichtsforschung. psihologia a intrat într-o nou er . în mare parte. Cauzele care conduc la falsificarea de bun credin sunt datorate în prima linie imperfec iunii sim urilor. În ultimele decenii îns . II Între martorii fal i. De defectele percep iei sim urilor se leag reprezent rile care r mân în memorie. William Stern. Nu tiu aprecia bine distan ele în spa iu i duratele în timp. i martorul pe baza lor falsific în mod incon tient. judec torul s -l invite a ar ta din nou distan a de zece metri. Barth. Din tiin experimental i de observa ie. magistratul evit s le dea ocazia s se produc . r t ci i fiind de o iluzie normal a memoriei lor. Un fapt care se petrece la o sut de metri dep rtare ei îl apreciaz la o mie. Beiträge zur Psychologie der Aussage. Psihologia afirm rilor bazate pe datele memoriei. Asemenea erori sunt a a de obi nuite încât. cum începuse a se acredita pe timpul lui Bentham. Sunt îns cazuri când aprecierea timpului i spa iului joac un rol important în reconstituirea faptului. Observa ia i experien a au devenit din nou metodele sale de cercetare. o prim categorie o formeaz aceia care falsific realitatea în mod incon tient. Utilitatea ei pentru jurist este din ce în ce mai învederat i mai net g duit . dar le au needucate. 3 . de la câteva minute. Martorul s reproduc din nou aprecierea ce f cuse întâi din memorie. Nu to i oamenii aud i v d în acela i grad de bine. sunt mul i cu sim urile defectuoase. Unii martori nu au sim urile defectuoase. i ne facem o datorie s atragem aten ia juri tilor no tri asupra ei. De aici înstr inarea acestuia de dânsa. o ridic la ceasuri întregi. Intrat pe aceast cale. formeaz chiar programul unei reviste. Editura J.A. din cauza direc iei gre ite în care a intrat îns i psihologia. c tre jum tatea secolului al XIX-lea. herausgegeben von L. care intereseaz pe orice jurist. apar la Leipzig. Studiul de fa este. mit besonderer Berücksichtigung von Problemen der Rechtspflege. Pädagogik. Exist în bibliografia psihologic din timpul din urm o serie întreag de publica ii. atât de necesar magistratului în materie penal . O apropiere se impune dar din nou. Tot a a i cu durata de timp. Ea este deja început . i care apare de vreo trei ani sub direc iunea lui William Stern3. ci cu drept cuvânt. de cele mai multe ori. A afirmat un martor c a fost de fa la o scen care s-a petrecut la zece metri de dânsul. i durata lui. scris în limba german sub titlul: Beiträge zur Psychologie der Aussage. în asemenea cazuri cum trebuie dânsul s procedeze? Sfatul psihologiei este ca magistratul s procedeze imediat la o experimentare asupra martorului.juristului de psihologie s-a accentuat mai în urm . i anume: apropierea omului de legi de tiin a psihologiei. i de aici la afirma ii mincinoase. psihologia încet de a fi util juristului. Lipsa de precizie a sim urilor îl conduce la o sl bire a controlului asupra reprezent rilor memorizate. i în special pe magistrat. Am fi mul umi i dac el ar contribui în ceva la realizarea scopului indicat mai sus. bazat pe materialul cuprins în aceast revist .

ci s invite pe martor a alege între diferitele obiecte colorate i preparate anume spre acest scop. Dar aceast în elegere tiin ific e departe de a se fi f cut în toate capetele. precum corespunde obiectului concret i v zut substantivul. priveli tea fenomenelor naturii apare omului cult ca o înl n uire regulat de cauze i efecte. câte adaosuri i complet ri venite din imagina ie la martorul incult! Câte intervertiri nelogice în expunerea faptelor! Câte afirma ii lipsite de orice temei! Fa cu martorul incult. cu caracter antropomorfic. O alt cauz de falsificare rezid în lipsa de cultur a martorului. Verbul ce-l întrebuin eaz martorul incult nu corespunde în aceea i m sur ac iunii la care el a asistat i pe care vrea s o exprime. Acest principiu r u definit. între altele el afl c paralel cu deosebirea dintre st rile ce se exprim prin substantive. la principiul cauzalit ii. printre care se g se te i inculpatul. Fiecare om asociaz . Cu datele celorlalte sim uri de asemenea. obiectul acela care se potrive te cu culoarea indicat de dânsul. prin studiul ei. Psihologia de ast zi descrie cu mult precizie dispozi iile acestui tip sufletesc. Elementele din vocabularul acestuia s -i fixeze aten ia. Atunci se va convinge c nu exist limit la exager rile martorilor. de i de fapt erau separa i de dânsul prin ziduri i coridoare. Omul incult se mul ume te cu o în elegere mai potrivit subiectivit ii sale. judec torul s nu renun e la acest mijloc simplu de experimentare. în constituirea c ruia rolul principal îl joac tendin a inerent pe care o are ra iunea omeneasc de a. Potrivit acestei grada ii trebuie dar s . Aceast tendin duce.Acela i sfat îl d psihologia i pentru controlul oric rei depozi ii care se fundeaz pe datele sim urilor. atunci judec torul s -l confrunte nu în parte cu persoana inculpatului. S ia drept mai sigure afirma iile ce se raporteaz la substan a . ci cu trei-patru persoane. Afirm . Pretinde un martor c recunoa te vocea unei persoane. Când principiul cauzalit ii e bine definit. un martor a fi v zut pe o persoan s presupunem inculpat de un delict. prin continuul s u exerci iu.i motiva ac iunile. mintea omului incult introduce o grada ie. decât între verb i ac iune. ori c a auzit cuvintele sale de la o anumit distan . Organizarea se face dup un plan. i dintre acestea toate s aib dânsul s aleag . Cu deosebire. când fusese confruntat numai cu acesta singur. S primeasc verbele lui numai cu mult precau ie. i prin aceasta organizeaz .i gradeze i judec torul încrederea sa în depozi ia martorului. falsific mai ales datele memoriei sale. st rile ce se exprim prin adjective i st rile ce se exprim prin verbe. Afirm martorul c a v zut figura inculpatului. Niciodat . i pe baza lui dobânde te o în elegere fals despre natur . nici mâna unei fiin e supranaturale. care merge de la o mai mare precizie spre o mai mic precizie. iar cravata ro ie etc. Asocierea între cuvânt i în eles este mai sigur i mai lesnicioas când se produce între substantiv i obiect. l-a confundat apoi cu altul de îndat ce avea s aleag între mai mul i. când va avea de a face cu asemenea depozi ii. El d principiului cauzalit ii un caracter antropomorfic.. bun oar . st rile sale de con tiin . Au fost dintre ace tia unii care au pretins a fi auzit cu claritate fraze întregi de la o distan enorm . cu ve mântul cenu iu. judec torul nu trebuie s se mul umeasc cu simpla lui afirmare. pe baza c ruia omul cult î i d seama de rostul naturii. iar al ii c au recunoscut vocea inculpatului. în care nu are amestec nici hazardul. c martorul care pretinsese a fi recunoscut pe inculpat. judec torul s refac fenomenul afirmat. judec torul g se te în psihologie o mul ime de sfaturi pre ioase. judec torul este f cut atent asupra inegalit ii pe care o ofer mintea omului incult sub raportul felurimii st rilor de con tiin . c ci cele mai multe sunt cu totul nepotrivite în elesului. S-a întâmplat adeseori s se constate imperfec iuni de memorie în a a grad. Din aceast cauz .

III O cauz mai important care contribuie la falsificarea depozi iei martorului de bun credin st în modalitatea exprim rii. Nu poate trece peste unele secundare pentru a veni la altele principale. Judec torul. M rturia acestuia nu este deopotriv de sigur în toate elementele sale. las istorisirea lui mo Dinc i spune ce tii despre b taia ce a suferit Mari a lui . Dar nu numai mintea omului incult este afectat de o asemenea inegalitate a în elegerii. le-a asociat i le p streaz tot astfel.. înaintea unui judec tor de pace din Bucure ti. dup îndeplinirea formalit ilor obi nuite. Unul re ine mai u or imaginile vizuale. din alt punct de vedere. întrerupe judec torul. Cel ce ascult trebuie s se supun acestei necesit i psihologice. El trebuie s a tepte pân se desf oar de sine i pe rând impresiile ce au fost re inute pasiv de memoria povestitorului. Ea a înregistrat impresiile în irul în care ele s-au produs. Cu cât este l sat mai liber. cu atât sor ii de falsificare sporesc. Când este s le exprime. invit pe martor s spun ce tie. care va face apel la aceast tiin . Martorul incult trebuie s se exprime cu aceea i pasivitate cu care au fost înregistrate i impresiile. Mintea sa este pân la un punct pasiv . fie-ne permis a aduce un caz petrecut acum. Ca ilustrare. atunci are s cad peste locuri un fel de ploaie de nisip cald. Mo Dinc spunea c de lung vreme nu mai v zuse a a secet . cel pu in îns un bun criteriu pe care îl va aplica cu mult folos în cursul carierei sale. putin a de alegere nu-i este dat . Este cazul unui s tean adus ca martor întrun proces corec ional. sunt mai sigure decât afirma iile celui de-al doilea. Martorul incult este st pânit de asocierile produse între st rile sale de con tiin . sunt pe larg studiate de psihologie. Judec torul. a a dup cum s-au produs i au fost legate prin comunitate de timp i de spa iu. de curând. C Stan al lui B dil . ele presupun o dependen cauzal . c ci aceasta este mai definit i deci mai u or de re inut. c ci întreb rile silesc pe martorul incult s se abat de la drumul mintal cunoscut lui i prin aceasta s se r t ceasc . Nu va trebui niciodat s intervin cu întreb ri. el nu poate s le dispun dup un plan nou. S teanul începe: M g seam tocmai la vorb cu mo Dinc . cu atât martorul este mai în m sur s reproduc exact ceea ce tie. dac nu un adev rat testimoniometru. om umblat prin multe ri. Afirma iile celui dintâi. pe când altul pe cele auditive.concret a obiectelor. prietenul meu. dac are s mai in seceta a a.. pe care nu ori ice inteligen o poate prinde i re ine. Aceea i inegalitate o g sim. Fiecare vede mai clar ceea ce-l preocup mai des. Inegalitatea se stabile te apoi paralel cu ocupa ia fiec ruia. Unele dup altele vor veni s se succead . cum a mai v zut el dincolo peste Belgrad. mai bine zis. nu orice martor tie s se exprime în felul cum cere cel ce ascult . Cu cât întreb rile se gr m desc. îi istorisise lui c . atunci sunt mai sigure afirma iile celui de-al doilea. Se raporteaz îns afirma iile lui la lucruri auzite. pe care le prezint dezvoltarea memoriei i a inteligen ei. mai nesilit. va dobândi desigur. Toate aceste inegalit i. Dar bine omule . Ac iunile sunt mai complexe. Psihologia ne arat c memoria fiec rui om se dezvolt într-un mod unilateral. Nu orice martor tie s exprime ceea ce are în memorie. întrucât se raporteaz la lucruri v zute. i în mintea omului cult. Fiecare martor de bun credin este mai veridic în afirmarea lucrurilor ce intr în cercul meseriei sale.

Depozi ia luat fu considerat ca neavenit . De fapt explica ia era foarte simpl . dar te cred. pe care îl vezi aici pe mas ? Din nou aceea i mi care din cap din partea martorului. S te duci la doctor c poate ajungi r u! ci judec torul nu mai continu interogatoriul. c dac mai ine seceta. tot ce v zuse el. în primul rând. Ascult -m . Tot satul i mai ales Petre.i aduci aminte s -l fi auzit pe Petre în cârcium l udându-se. iar judec torul ar fi avut s aleag elementele verosimile din cele neverosimile: opera ie care nu era deloc grea în cazul de fa . c din mâinele lui n-are s scape Mari a? Martorul continu a r spunde afirmativ la aceasta i la multe alte întreb ri. ajunse s . c ci n-avem nici noi timp de pierdut. Iat . Una dup alta. Afirma ia martorului despre ridicarea sufletului Mari ei în v zduh se întemeia pe faptul c dânsul constatase la Mari a lipsuri de memorie. s desfac norii i s duc ploaia de nisip cald! Aiurezi. omule. Dar judec torul n-a avut aceast . ce cuvinte ai auzit c le zicea Mari a în timpul cât era b tut de Petre? Martorul îl prive te pe judec tor cu mirare. întreab judec torul. Dac judec torul ar fi l sat pe martor s istoriseasc . Iar Stan al lui B dil i ploaia de nisip cald. cre tine! i-a intrat în cap ploaia de nisip cald. Femeia Mari a a lui Gheorghe suferea de boala epilepsiei.i explice judec torul depozi ia s teanului. spre a o readuce la spiritul cel bun. i numai prin întâmplare. mo Dinc . i. de la s teanul cu v zduhul . cine s aud ce zicea Mari a? Mari a se suise în v zduh! Judec torul crezu un moment c nu auzise bine. s ne spui.Gheorghe. Acum nu. ci ca s sfâr im mai repede. ci auziser de la al ii. Ai v zut pe Petre rupând din gard lemnul acesta. apoi. adev rul ie ea la lumin de la început. Procesul se judec pe baza altor depozi ii. între aceste cauze g sea el c sunt i spiritele necurate ale unor femei b trâne. Petre. El mai istorisise i despre cauzele miraculoase care aduc asemenea catastrofe. ceea ce se întîmpl foarte des în cazurile de epilepsie. Bine. Târziu. haide la cârcium s auzi tu singur ce istorise te Stan al lui B dil . Judec torul îns insist i repet întrebarea: Ce cuvinte a zis Mari a în timpul cât era b tut de Petre? Martorul ezit iar i. întrerupse din nou judec torul. r spunde: Apoi. f r trunchiere. Martorul ar fi l sat ca impresiile sale s se desf oare în modul cum au fost prinse. Toate î i aveau astfel explicarea lor natural . Mo Dinc reîncepu martorul dup câteva momente de ezitare îmi zise. Dar las seceta. sunt i eu de aproape cincizeci de ani i a a secet n-am mai v zut. are s cad peste ar o ploaie de nisip cald . Unde se suise Mari a? În v zduh. Repede se stabili atunci credin a c ploaia cea de nisip cald va fi odat adus de spiritul necurat al acestei femei. verigile acestei întâmpl ri s-ar fi legat în irul în care ele erau legate i pentru martor. dup un oftat lung. acum. pe care el le interpreta ca o lupt cu necuratul. Eu îi r spund lui mo Dinc : n-am timp acum. i acum nu po i deschide gura f r a ne pomeni de dânsa. Ei. Ai auzit pe inculpat l udându-se la cârcium c are s-o bat pe Mari a lui Gheorghe? Petre a fost împreun cu mo Dinc . surprinzând-o într-un moment de spasme epileptice. Judec torul devine ner bd tor. reîncepu martorul r u dispus. mul umit c a scos-o la un sfâr it cu martorul. ginerele Mari ei. a lovit-o. de i s teanul în chestiune fusese unicul martor care v zuse cum faptul se petrecuse.. r spunde la întreb rile mele. de la ginere-s u Petre. cre tine. Ai fost de fa la b taie? Martorul pleac capul în semn de afirmare. i el a auzit cum istorisea Stan al lui B dil . f cute din nenorocire de martori care nu fuseser ei în i i de fa la cele petrecute.. i r spunde-mi scurt la ce te întreb. domnule judec tor. Stan al lui B dil istorisise în adev r despre ploaia de nisip cald. tia de aceast boal .

se cere alegere i judecat . Aceasta cu deosebire când martorul este o persoan incult .i dirijeze cuvintele cu care se exprim . Pe viitor. Psihologii i medicii au dovedit acest fapt cu prisosin . Moa a afirmase c na terea avusese loc. chiar când afirmarea ar aduce un r u acelui care o face. dac n-a aruncat copilul în jgheabul de unde m nânc porcii.i poate dirija nici ideile de la care acestea pornesc. Omul incult nu poate s . Omul cult poate s . dar în urm a spus c moa a a ghicit bine. Martorul incult. Un judec tor care cunoa te aceast diferen va l sa pe martorul incult s se exprime în voia lui. se cere acestuia intervertirea total a ordinii lor. Câ i judec tori nu comit aceea i gre eal ! Mai totdeauna interogatoriul martorului se face dup acela i tipar.r bdare. la început. sau mai sl bit prin o boal nervoas . în schimb. cele bolnave de isterie. Numai omul cult. a reînnoit afirma iile sale. Acuzata. i o sentin nedreapt . poate fi sugestionat. libertatea judec torului de a pune întreb ri va trebui foarte mult restrâns . f r a se ine seama de gradul de cultur a aceluia care este inut s r spund . introdus în creierul cuiva. ori o idee. dar în urm . t g dui. cu atât i exteriorizarea se face mai u or. mai ales. la întrebarea pe care i-o puse comisarul de poli ie. a r spuns. moa a a explicat c ea a fost aceea care a avut mai întâi ideea arunc rii copilului în jgheabul porcilor i c inculpata la început a ezitat. cu o serioas instruc ie tiin ific poate s . Ori ice om. fiindc el dirijeaz u or i în elesul acestor cuvinte. în noiembrie 1868. libertatea martorului de a vorbi deschis tot ce are pe suflet va trebui cu mult l rgit . Afirma iile lui se refer la st ri de con tiin percepute voluntar. Inculpata. încât s r spund precis i concis la întreb rile ce i se vor pune. De aceea ziceam mai sus c una din principalele cauze de falsificare este modalitatea exprim rii. Copiii i persoanele încrez toare. i f r s -l oblige a r spunde alegând lucrurile mai importante. înaintea tribunalului corec ional din Vic. Psihologia. Percep ia lui este mai mult pasiv . O tân r femeie este adus . O imagine. istorise te urm torul caz. Profesorul din Nancy. al c ror rost numai întreb torul îl tie. Liégeois. Copiii. în primul rând. fiindc nu.i st pâneasc asocierea st rilor de con tiin în a a m sur . sub inculparea de a fi suprimat copilul pe care îl n scuse de curând. . este inut s r spund la întreb ri capricioase. Cu cât creierul este mai nedezvoltat. Sugestia este mai tare decât chiar interesul propriu. Rezultatul a fost falsificarea unei bune depozi ii. de altfel. va aduce în aceast privin o bun reform în practica judec toreasc . Ori ice li se spune este crezut i afirmat. în loc de a l sa ca impresiile s se exprime în ordinea în care au fost culese de martor. fiindc de multe ori martorul nu este în m sur s fac o a a alegere. La judec torul de instruc ie. c ruia îi dator m multe cuno tin e asupra sugestiei. f r a-l obosi cu multe întreb ri. IV O alt categorie de martori fal i sunt martorii sugestibili. prin urmare. când va fi ascultat . intr cu to ii în aceast categorie. dup multe ezit ri. întrebat a doua oar de judec tor. nu opun sugestiilor decât o foarte slab rezisten . c da. El a dorit ca alegerea s i-o fac însu i martorul. i. tinde s se exteriorizeze în manifest rile acestuia. a c rui inteligen este dominat de idei strâns asociate i greu de dirijat.i dirijeze mai u or cuvintele prin care se exprim .

precizându-le înc : Am luat copilul. Într-un articol al doctorului Motet g sim un altul. Când fu întrebat asupra locului unde se s vâr ise atentatul. Mama îl întreb cu mai mult înver unare. Pu in dup aceea îns . adic de judec tor. Acestea sunt cazurile în care martorul. Un copil de 10 ani se întorsese acas cu mult mai târziu decât obi nuia el s se întoarc de la coal în celelalte zile. Un comerciant de vaz este adus la judec torul de instruc ie sub inculparea de a fi atentat la pudoarea unui copil de 10 ani. nelini tit . înt rit probabil i printr-o halucina ie retroactiv . i în aceste cazuri ar fi de dorit ca o reform s se introduc dup sfatul psihologiei. Paris. Bineîn eles. Copilul o auzi i o înv pe dinafar . Inducerea se face pe nesim ite i în contra voin ei lui. i anume: judec torul trebuie s in totdeauna seam de posibilitatea unor asemenea sugestii. i mult tact. sentin a de condamnare fu reformat . se observ c ea se g sea îns rcinat . el ar t la întâmplare casa comerciantului în chestiune. i anume orele în care se petrecuse presupusul fapt de care era acuzat. mama lui. Întrebat apoi asupra depozi iei sale false. în care sugestia este provocat de îns i acela care pune întreb rile. Copilul întârziase atras de compania con colarilor s i5. Hypnotisme. 1903 Revue de l hypnotisme . La 25 decembrie 1868 ea n scu o fiic bine constituit i la termen. psychothérapie. prezentându-se s . Medicul cantonal din Dreuze. Iat acum îns cum aceast fabul luase na tere. i nici nu l-am v zut mi când . 1887. desigur c nu se poate da. Exist îns unele cazuri. Bernheim. sugestiile sunt greu de dovedit. determin pe tân ra femeie s fac depozi ia fals prin care ea se acuz singur 4. . Inculpata fu condamnat . pe lâng cuno tin e de psihologie. Copilul se încurc în r spuns. lesne încrez tor i timid. Aceast amenin are. 2. Nevinov ia lui nu întârzie s se dovedeasc . are s fie condamnat la 20 ani munc silnic . ci cazurile acestea sunt foarte numeroase. suggestion. 4 5 Dr. amenin ând-o c . O re et sigur de cum trebuie procedat în toate cazurile. Nu l-am auzit ipând. i dup ce am deschis poarta de la cote ul porcilor l-am aruncat în jgheab. Ele impun o norm . nu mai fu l sat copilul s istoriseasc . Cel ce vrea s descopere adev rul. în special s nu ia niciodat depozi iile copiilor drept o baz solid . El protesteaz cu indignare i arat cu de-am nuntul cum a întrebuin at timpul. se las a fi cu des vâr ire târât înspre afirm rile pe care judec torul le dore te. i o dat plecat pe acest drum. în expertiza sa. trebuie s aib . ci mama îns i istorisi fabula pe care o inventase singur . tân ra femeie declar c p rin ii i moa a au stat de capul ei s spun tot adev rul.i fac pedeapsa. începu s întrebe i s -i sugereze copilului r spunsurile care s înt reasc aceast b nuial . dac nu va spune ce a f cut cu copilul n scut. În genere. La sosire. care se ascunde sub ele. Fabula fu crezut de p rin i pân ce fur cunoscute mai târziu adev ratele motive care-l f cuser pe copil s întârzie în ziua aceea. conchise de asemenea c na terea a avut loc. îl întreb de unde vine. ci cazurile acestea sunt foarte numeroase în literatura medical . Negre it c judec torul nu vrea de bun voie s induc pe martor în eroare. Ea î i închipui c copilul s u a putut fi victima unui atentat la pudoare. tipic. Când tat l veni acas . privitor la sugestibilitatea copiilor. Edit.

mai ales. Aceast opinie nu este înc destul de bine stabilit în convingerea lui. Ar trebui s se ia obiceiul ca pe viitor grefierul s nu reduc nimic din con inutul întreb rilor i r spunsurilor. radios de buna idee ce a avut i pe care o vede înt rit de afirm rile martorului. Atunci. s nu se indice martorului r spunsul ce se a teapt de la el. Dar asupra acestei categorii nu insist m prea mult. în cazurile în care se prezint asemenea martori. Un judec tor cunosc tor în ale psihologiei are întâi avantajul s disting mai cu u urin cazurile cu adev rat patologice. ci pentru ca aceasta s se poat oricând controla. Judec torul. înc mai mult. încetul cu încetul. ar trebui s se ia obiceiul de a se scrie întotdeauna de c tre grefier. O lic rire fals e luat din întâmplare drept una din aceste raze. s le stenografieze. care împov ra pân aici sufletul judec torului. sau din depozi iile câtorva martori. se termin mai adeseori printr-o sentin nedreapt . r spunde cum i se cere. o ultim categorie o formeaz martorii atin i de vreuna din bolile sistemului nervos care fac cu neputin func ionarea normal a memoriei. acela care a luat depozi ia martorului. cu des vâr ire inutile ele nu sunt nici aici. Judec torul ar dori mai mult lumin . Vom avea de altminteri ocazia s revenim i mai jos asupra utilit ii ce ar avea-o stenografia în practica judec toreasc . nu. Judec torul î i formeaz o anumit opinie pe baza câtorva informa ii. r spunde cum crede c ar fi pe placul acestuia. Martorul devine. Pentru a evita falsul din asemenea cazuri ar fi de dorit s se admit în practica judec toreasc urm torul mod de procedare: întreb rile care sunt puse martorului s nu tr deze prin nimic opinia judec torului. Martorul se las a fi târât pe panta acestei probabilit i. nu va avea decât s câ tige din introducerea obiceiului de a se stenografia de c tre grefier întreaga depozi ie. Lumina întârzie îns s se produc . Totu i. ci dac judec torul însu i. judec torul. Certificatul eliberat de acesta îi va da m sura în care poate utiliza o m rturie venit din partea unui bolnav. pentru aceste cazuri speciale. Justi ia. Sentimentul de jen . Ipoteza probabil se transform în certitudine pentru judec tor.i dea seama dac s-a f cut sau nu vinovat de practica sugestiei. încetul cu încetul. V Între martori fal i.i dea seama un altul. i întreb rile puse de judec tor. Cuno tin ele de psihologie. Astfel se va vedea mai u or dac este sau nu între ele o leg tur . din nenorocire. în momentele sale de reculegere. recitindu-le. ci acest joc.i va da seama. Martorul timid. Judec torul înmul e te întreb rile pentru a o sus ine. sau intimidat de autoritatea judec torului. ci el s le reproduc întocmai cum au fost rostite. este mai posibil ca prin acest mijloc s . în orice caz. are îndatorirea s provoace o expertiz a medicului specialist. trebuie dar completate. O ipotez începe s devin probabil . Judec torul devine. Martorul e mul umit c a adus un serviciu. Judec torul crede c se afl pe urmele adev rului. docil i ajunge cu des vâr ire sub domina ia judec torului.Iat în ce fel. c ci de multe ori acestea sunt . Martorul. abdicând cu des vâr ire de la judecata sa proprie. cu un cuvânt. Nesiguran a din sufletul judec torului este înso it de un sentiment de jen i de nepl cere. de sugestie. începe s se ridice i s fac loc sentimentului contrar. Atunci sugestionarea incon tient începe. dimpreun cu r spunsurile date de martor. când în realitate el nu face decât s se asculte pe sine. Razele adev rului devin pentru el din ce în ce mai dorite. va putea mai u or s . în jurul ei se grupeaz mai multe ipoteze care apas asupra con tiin ei judec torului. Sub nici un motiv. dar tot de bun credin .

chemat ca martor el va fi un martor utilizabil pentru dovedirea faptelor petrecute mai de mult. Veracitatea afirm rilor pe care le face acest martor este totdeauna de o valoare cu totul inegal . senilitatea îns este urmat de o degenerare sistematizat 6. Dar sunt împrejur ri totu i în care adev rul câ tig prin utilizarea lor par ial . Paralizia de origine sifilitic aduce sl birea total a memoriei.i aminte te de ziua de ieri. Cramer. c degenerescen a memoriei din cauza senilit ii prezint un caracter tipic: ea începe mai întâi cu faptele recente i pe urm se întinde treptat asupra celor trecute. din contr . censeo. i judec torul este dator s le cump neasc i s aleag din ele ceea ce-i pare verosimil. în aparen . i în consecin pre uie te afirm rile martorului. o dat diagnosticul medical stabilit. Judec torul care tie aceasta nici nu se code te de a-l utiliza. preg tirea psihologic a magistra-tului este de o imperioas necesitate! Dr. Heft II) 6 . dar las mai mult sau mai pu in intact func ia percep iei. Uneori chiar se întâmpl ca ele s fie unicele care se prezint . în toate aceste cazuri se impune negre it ca judec torul s procedeze cu mult circumspec ie. i la sfâr itul acestui paragraf. atinge îns i func ia de percep ie. Cu ajutorul ei. Sunt unele boli ale sistemului nervos care ating de preferin numai câte o func ie intelectual i le las pe celelalte intacte. dac ne-am închipui c se prezint cazul unui martor atins de degenerescen senil . Epilepsia este înso it de tulbur ri de memorie par iale i capricioase. un al doilea avantaj. care nu cunoa te legea. cunosc tor al legilor psihologiei. este c psihologia d judec torului cuno tin ele necesare pentru a în elege i a utiliza mai bine certificatul eliberat de specialist. g se te faptul paradoxal i se crede înaintea unui martor neutilizabil. a invita iei ce am repetat-o de atâtea ori mai sus. Coeterum. pe cât este posibil. ci. dimpotriv . dup care se gradeaz aceast valoare. Asupra evenimentelor celor mai recente. întrebat asupra evenimentelor din trecut. i judec torul. Atunci. pe când paralizia de origine alcoolic aduce dimpreun cu sl birea memoriei i halucina ii. Psihologia preg te te suficient aceast aten ie necesar . în condi iile oamenilor normali. Se tie. f r îns s provoace halucina ii. A a. în adev r.. Deci. f r voie. se înf i eaz .i bazeze niciodat convingerea în mod exclusiv pe afirm rile unui bolnav. Ueber die Zeugnisfähigkeit bei Geisteskrankheit und bei Grenzzuständen (Beiträge der Psychologie der Aussage. ele se impun con tiin ei judec torului. în acest certificat câteodat nu se spune nimic hot râtor asupra gradului de veracitate pe care îl au toate afirma iile f cute de bolnav asupra unui anumit fapt. s nu. bun oar . A a isteria pe care o citar m mai sus atinge cu preferin func ia memoriei ca reproducere. Bolnavii de isterie. i nu mai pu in însemnat. r mâne ca judec torul s primeasc sau s resping parte din afirma iile f cute de bolnav.. judec torul. Apoi. Paranoia cronic . dar reproduce cu fidelitate zilele sale din tinere e. tie când s fac apel la luminile medicului specialist. Judec torul. care nu cunoa te legile psihologiei. din psihologie.greu de recunoscut. Un b trân. dac nu este sus inut de cuno tin e tiin ifice. în cazurile dificile. i numai un ochi atent îi poate recunoa te. cu memoria slab . i înc dintr-un trecut îndep rtat. martorul r spunde cu precizie i face impresia de a spune adev rul. nu. Judec torul. i. A. se g se te în fa a unei dificult i de neînvins. Alegerea este îns oarb . martorul nu tie r spunde sau r spunde fals. g se te îns c faptul este foarte natural. Acest exemplu ni se pare suficient pentru a îndrept i reînnoirea.

Datoria judec torului este de multe ori s vad mai clar decât însu i martorul. care nu cunoa te legile dup care în mod obi nuit se exprim st rile suflete ti. Este drept c psihologia se ocup cu studiul numai al vie ii normale a sufletului. într-însa se întâlnesc motive de origine variat . La aceast din urm categorie. Este o datorie pentru judec tor s nu lase a fi în elat. Iat un martor de rea credin . Dar aceste nepotriviri. Examinarea acestei categorii ne aduce din nou în plin psihologie. Afirmarea fals . dar ocole te pe cât poate adev rul a a încât judec torul este indus în eroare. în genere. Cu diferen a numai. f cut cu rea credin . Toate manifest rile acestea ies pentru el atunci cu atât mai mult în relief. care de fapt nu afirm lucruri mincinoase. o asemenea indica ie nu se poate face.VI Trecem la o nou categorie de martori fal i. aproape deloc. Defini ia faptului anormal se face totdeauna dup ce s-a stabilit defini ia faptului normal. întocmai cum î i reconstituie medicul cursul unei maladii prin mijlocirea simptomelor ce i se prezint . sunt totu i cu dib cie ascunse de unii martori. Judec torul. îns informa iile pe care el le d sau n-au nici o leg tur . O adaptare perfect între el i acesta din urm nu se produce niciodat .i deslu i starea sufleteasc a martorului. Dar s l s m teoria i s ilustr m folosul psihologiei prin câteva exemple din via a practic . Un medic care n-ar cunoa te legile vie ii fiziologice normale n-ar fi niciodat în stare s pun diagnosticul unei maladii. pe când judec torul n-are acela i ajutor din partea martorului. A a cum de altfel este cazul i în practica medical . el este deplin con tient c afirm ceva fals. . El trebuie s tie a desp r i st rile suflete ti în diferitele lor componente i trebuie s tie înc i legile cauzale dup care aceste st ri se produc. de cum acoper calificarea de bun credin . Pentru a o p trunde i a o st pâni. ci înc cu o agravare. la aceea a martorilor de rea credin . pentru a. nu va putea recunoa te nici cazurile în care se simuleaz prin o aparen me te ugit st ri ce nu exist . deoarece martorul caut s se ascund .i putea l muri bine situa ia. Reaua credin este o calificare care acoper fenomene cu mult mai complexe. motive care coopereaz într-o lumin de con tiin foarte neegal . El are s reconstituie prin mijlocirea acestor nepotriviri procesul afirm rilor false. din raporturile anormale pe care falsul le produce la întâlnirea sa cu restul personalit ii suflete ti a martorului. este expresia unei st ri suflete ti complexe. totdeauna r mân nepotriviri. Martorul însu i este departe de a. i cum aceasta nu o va putea face direct. La categoriile precedente se putea indica judec -torului capitolul din psihologie pe care avea s -l consulte. de i greu de eliminat. distinge cu mai mult u urin st rile artificiale sau provocate inten ionat. s-ar putea zice. el va trebui s -l reconstituie indirect din contrazicerile i. Interogatoriul începe. i alteori. în alte cazuri îns numai pe jum tate. Procesul psihologic care duce la o afirmare fals este ca un fel de intrus pentru personalitatea sufleteasc a martorului. c la îndeplinirea sarcinii sale medicul g se te în bolnav un ajutor. El trebuie s reconstituie procesul psihologic care a adus dup sine afirmarea fals . martorul se arat dispus s vin în ajutorul justi iei. care are în mintea lui o icoan l murit despre st rile suflete ti normale. judec torul este dator s se familiarizeze cu întreg cuprinsul tiin ei sufletului. în unele cazuri. Judec torul. i aceasta înc spre împov rarea judec torului. dar aceasta este i cea mai important .

El r spunde cam la acela i interval cu un cuvânt al c rui sens se asociaz cu cuvântul pronun at. Dup ce persoana a privit astfel timp de câteva minute obiectele sau scena. judec torul renun . cazul unui asemenea martor mut este cercetat în mod experimental. în fa a bibliotecii o scar de aproximativ doi metri în l ime. es tur româneasc . de i adeseori impresia lui intim este c a fost am git. Martorul. martorul nu se tr deaz prin nici un indiciu deosebit. Cu toate acestea. Dar ce avea s fac ? Con tiin a lui este împ cat . culoarea stejarului etc. Cu toat dorin a martorului de a ascunde adev rul. se suspend . a adar. n-ar fi izbutit nici un altul în locul lui. Atunci. sau s asiste la o scen . ale c rei rafturi de sus sunt pline cu c r i legate în diferite culori. atunci se gânde te imediat la biroul v zut de el. i mai totdeauna. în dreptul ferestrelor câte un scaun. o canapea tot de piele ro u închis. Unii judec tori au chiar drept norm s le rezume în câteva cuvinte pentru a îndeplini formalit ile cerute de lege. el totu i s-a putut reconstitui indirect din spusele lui. martorul poate r spunde Fran a. Reaua sa credin el o îmbrac câteodat în haina naivit ii. pe cât poate. având deasupra lui o c limar mare de bronz. în tot cazul. iar cele de jos în negru. c ci a încercat tot ce îi sta în putin . ori se obstineaz s tac . încearc s înving înd r tnicia martorului. Martorul a reu it s ascund ceea ce voia s ascund . ea este l sat câteva zile liber . Interogatoriul este suspendat pentru acea zi. Martorul face digresiuni. Judec torul. interogatoriul nu duce la nici un rezultat. i unde începe violen a? în cazurile obi nuite. ele se abandoneaz . Peretele din fa a u ii de intrare un tablou reprezentând b t lia lui ctefan cel Mare de la Podul înalt în m rime de 50 x 80 cm.. dar în fond ei nu pun nici un pre pe dânsele. Spre exemplu: s-a pronun at Maroc. s se comporte ca un martor fals. în mintea lui cu .sau nici o importan pentru cunoa terea faptului ce se cerceteaz . provocat într-adins. recurge la intimidare. Câteodat intimidarea reu e te. C ci e foarte greu s stabile ti limita intimid rii. încercare de art . între dou ferestre. cu o statuet reprezentând pe un înger cu aripile întinse pentru a zbura. izbânda nu era poate tocmai atât de anevoioas . interogatoriul. dac s-ar fi tiut proceda mai bine! în laboratoarele de psihologie. Judec torul îl abandoneaz . Spre peretele de la dreapta u ii de intrare. Cât timp cuvintele pronun ate nu amintesc obiectele ce trebuie ascunse. dac este nervos. Persoana este rugat ca în toate r spunsurile ce i se vor cere s ascund în toate chipurile ceea ce a v zut. Unde începe i sfâr e te ea. Fiecare fotoliu are o monogram în col ul din stânga. De fapt. Dar experimentatorul pronun deodat cuvântul birou. al c rui sens s se asocieze cu cel dintâi. În cercet rile de laborator se procedeaz astfel. Se încearc a doua zi. f r s i se poat aduce învinuirea de a fi un martor fals. sau. S presupunem bun oar c persoana în chestiune a v zut o camer în care existau urm toarele obiecte: un birou acoperit cu postav verde. Se invit o persoan s priveasc cu aten ie obiectele dintr-o camer . câteodat o ascunde dup paravanul unui mutism ursuz. Un covor. apoi e readus din nou la laborator pentru a fi supus experiment rii. Cum n-a izbutit el. Spre stânga o bibliotec .. Acela i rezultat. dar de drept la acest procedeu nu trebuie recurs. rezultatul la care s-a ajuns a fost tocmai contrariu. el nu exist deloc. s-a pronun at z pad . Ramele tabloului sunt din stejar. ci acum experien a consist în urm toarele: martorul fals e rugat ca la fiecare cuvânt pe care îl pronun experimentatorul s r spund i dânsul cu un cuvânt. care ar dori s nu m rturiseasc c a fost de fa într-un anumit loc. Al turi de birou dou fotolii de piele ro u închis. Din moment ce r spunsurile martorului n-au nici o importan . Cu un cuvânt. va r spunde munte etc.

în loc de verde. în zadar persoana care dore te a ascunde ceva d gândirii o unitate aparent . ele prezint o oarecare leg tur între dânsele. fotoliu etc. va r spunde cu ceva ce este cu totul str in tabloului v zut. în practica judec toreasc . Pe aceasta îns martorul o înlocuie te cu alta care iese cu totul din cadrul b nuielii. Experimentatorul pronun din nou cuvinte indiferente. c ci fiecare schimbare atrage dup sine manifest ri care se pot controla. Martorul este obligat s reproduc din memorie fiecare povestire. Experimentatorul poveste te martorului diferite scene. Martorul se gânde te la tabloul v zut. de cum l-ar g si judec torul neini iat.necesitate prima asocia ie este aceea tocmai care ar putea s -l tr deze. pe lâng metoda de mai sus. Primul semn caracteristic care i se prezint este durata relativ prea lung pe care a întrebuin at-o martorul pentru a r spunde la anumite cuvinte. Dup multe cuvinte indiferente. Care s fi fost cauza? Nu alta decât c la aceste cuvinte martorul a reflectat mai mult. Martorul s-a tr dat singur. nu se pot întreprinde experien e în felul celei descrise mai sus. înger. care a avut grij s . Experien a este la sfâr it. Cabinetul judec torului nu se poate transforma într-un laborator de psihologie. tablou. ci atunci iar i acela i joc în mintea martorului. care l-ar tr da. Podul înalt. r spunde martorul Africa. Egipt etc. Dar st oare în puterea lui s fac a a ceva? Chiar s fi fost pus la curent cu natura experien ei i tot n-ar fi putut-o face. Negre it îns c el nu va r spunde nici cu ctefan cel Mare. aceast unitate se distruge de îndat ce cineva tie s o atace. bibliotec . la altele s-au întrebuin at secunde întregi. Se adun la un loc cuvintele care au necesitat o a a de lung reflectare. scar . Legea asocierii ideilor este mai puternic decât îns i voin a martorului. iar i din partea examinatorului câte un cuvânt care reaminte te obiectele ce trebuie t g duite. Atunci se observ urm torul fenomen curios. nici cu Podul înalt. Dintre cuvintele care i se prezint în minte. ctefan cel Mare. în care intr i elemente din scena ce trebuie ascuns . dar care se g sesc în scena la care martorul a asistat. procedeaz la interpretarea datelor culese. r spunde comercial. Pe când la unele cuvinte s-a r spuns dup câteva zecimi din secund . Pentru a evita acest sfâr it ar fi trebuit ca la toate cuvintele pronun ate s nu întrebuin eze decât un timp egal pentru reflectare i s nu caute s ocoleasc anumite asocieri. Martorul sau trece sub t cere din fiecare scen povestit elementele comune cu acelea din scena ce vrea s ascund . se fere te s cad în curs . Bun oar Napoleon.i noteze la fiecare r spuns durata timpului cât a întrebuin at martorul pentru a r spunde.. Experien a se poate înc varia în diferite feluri: dac este de descoperit o scen t g duit de martor. Nu este mai pu in adev rat îns c judec torul. Prima asociere este aceea care tr deaz . Sunt tocmai cuvintele care redau înf i area camerei. Experimentatorul. Experimentatorul pronun : tablou. Apoi din nou survine un cuvânt primejdios. ci a a mai departe. se mai poate întrebuin a i cea urm toare. Curios. La c mil . Cel care tie s o urm reasc surprinde cu u urin schimb rile inten ionate în cursul ei normal. el alege i r spunde tocmai cu acela care nu aminte te deloc obiectele ce trebuie s se ascund .. Bineîn eles. sau le completeaz cu elemente ce n-au fost povestite. Birou. Negre it. la piramid . va fi mai în m sur s g seasc un procedeu pentru a scoate adev rul din gura unui martor de rea credin . care este ini iat în asemenea experien e psihologice. Experien ele psihologice de laborator se fac în .

depozi iile false. individualitatea sa proprie. atunci opera de descoperire este foarte mult u urat . To i ceilal i martori cons teni cu dânsul întrebuin eaz perfectul definit. cu toat dorin a contrarie a celui ce vrea s i-o schimbe inten ionat. Credem c da. o conjunc ie.. el va g si c povestirea unui anumit fapt este totdeauna redat printr-o anumit întors tur de fraz . Depozi iile trebuie stenografiate. ca o prim condi ie. Judec torul nu are decât s compare depozi iile. stenografierea tuturor depozi iilor. de altminteri. fie de judec tor. Astfel fiind. Aceasta. Numai în m rturisirea pe care i-o cerem noi face altfel. în condi ii artificiale se fac. Numai a a se p streaz vorbirea martorului. i atunci depozi ia contrasteaz cu restul vorbirii martorului. O flexiune verbal . Atunci. f r s . Un expert o poate recunoa te. Pentru aceasta s complet m adev rul psihologic enun at mai sus. în depozi iile cele mai variate. Trebuie s fim numai aten i. în vorbirea curent . Frazele înv ate r mân tipice. Oricât dib cie ar avea martorul. Dar pentru a aplica metoda aceasta de compara ie cu succes se cere. sau martorul este mai inteligent i încearc s se exprime în stilul s u propriu. Martorul de rea credin tipic. întrebuin eaz i S. cum am avut ocazia s o zicem i mai sus. ci de altminteri. pe când restul depozi iilor se diferen iaz dup personali-tatea psihologic a fiec ruia în parte. este adev rat. fie de grefier. a a cum se practic acum nu se poate ajunge la nimic. îmi spunea în Craiova un vechi magistrat cu ocazia judec ii unui proces la Curtea cu juri. De realizarea ei depinde o ameliorare important în practica judec toreasc . acela i perfect. fiindc acestea ies în relief prin uniforma lor repeti ie. Cu depozi iile rezumate. i va fi îndat surprins de descoperirile pe care le face. adic mai mul i martori dresa i pentru o anume m rturie. A înv at depozi ia pe dinafar de la vreun avocat .i dea osteneala de a o asimila felului s u de a se exprima. Judec torul are cu acesta mult b taie de cap. Fiecare are modul s u particular de a se exprima. S vedem dac exist un mijloc de a-l prinde în curs i pe acesta. tr deaz originea. rezultatul nu totdeauna este satisf c tor. toate experien ele tiin ifice. . înv ate pe dinafar de martor sunt foarte u or de recunoscut. Ne-am ocupat de mijlocul de a prinde în curs pe martorul de rea credin . recunoa terea este mai grea. dup vocabularul întrebuin at i dup leg tura frazei. Rareori nu recurge la intimid ri. Dac se întâmpl îns s fie mai mul i martori în aceea i categorie.condi ii artificiale. S -l vedem acum pe cel ce creeaz falsul din ini iativa sa proprie. care se recunoa te u or. ci spune inten ionat neadev rul în locul adev rului. un acord cazual etc.. numai dup întrebuin area perfectului compus. Vorbirea fiec rui individ este strict determinat de întreaga lui personalitate psihologic . mai interesant: martorul care nu se mul ume te s ascund adev rul. dar aceasta nu împiedic ca ele s fie foarte folositoare. Am recunoscut de la început c martorul S. vorbirea care i-a fost insuflat de o persoan str in r mâne totu i cu un caracter str in. Vorbirea este tot a a de caracteristic pentru om cum este i scrisul. este o cerin a tiin ei. cu un caracter de asem nare de la martor la martor. care este stereotip de la martor la martor. i este lesne de recunoscut. Sau martorul înva depozi ia pe dinafar . iar nicidecum la cea a martorului. negre it. care repet lucruri înv ate pe dinafar . Dar iat un alt caz. O cercetare comparativ asupra lor duce cel mult la caracterizarea personalit ii grefierului sau a judec torului. imposibil îns nu. Dar i când recurge. depunea fals .

A depune m rturie fals . El trebuie sau s înving aceste dificult i. înf i area sincerit ii. De la persoan la persoan asem n ri pot s existe.. în vorbirea omului cult mai mult decât în vorbirea celui incult. nu e potrivit numai sufletului s u. în vorbirea omului matur mai mult decât în vorbirea copilului. îl poate confrunta. Martorul fals prevede dificult ile i situa ia lui delicat . atunci tonalitatea afectiv vine la suprafa . Chiar i aceia care se decid la o asemenea fapt simt c . negre it. mai nici o team . cu un cuvânt. Persoana care vorbe te este mi cat . în via a lor. vocea. ci cum fiecare persoan î i manifest individualitatea sa în vorbire. nu intr în obiceiul tuturor. sau s renun e la afirm rile false. gestul. se gânde te la întreb rile care îi vor fi puse i la r spunsurile pe care va trebui s le dea.. care. uneori e chiar exuberant. în aceast privin .i compun figura. în modul cel mai natural. o mi care îl pot tr da. va ajuta la înt rirea convingerii ce vrea s comunice. atunci trebuie s i compun i o înf i are potrivit . Mai mult înc i aici este pentru noi mult a teptatul experimentum crucis el se gânde te i la tonalitatea afectiv pe care va trebui s i-o dea. tot a a ea i-o manifest i în tonalitatea afectiv care înso e te vorbirea. în orice caz. dar identitate niciodat . Judec torul ini iat va recunoa te într-însa lipsa de individualitate. Persoana care vorbe te nu are nevoie s dirijeze aceast tonalitate. î i ia o înf i are expresiv . Tonul. dup p rerea lui. în zadar cuvintele sunt ticluite din vreme dac ele nu sunt sus inute i de o înf i are adecvat . povestite de diferite persoane. când cuvintele tind s exprime o convingere adânc . ridic tonul. ci i cu o tonalitate afectiv diferit . nu oricine are talentul imita iei teatrale în a a grad încât s se încread în ceea ce va aduce momentul. El poart o masc sentimental . pe care le poate citi acela care este deprins cu asemenea lectur . din cauza obi nuin ei.i prea alege cuvintele. Un gest.i dea. De aceea mai niciodat martorul de rea credin nu merge nepreg tit înaintea judec torului. gestul. c ci ea vine singur . gestul. nu. Judec torul îl poate b nui. el nu tremur . El î i aranjeaz din vreme discursul. se exprim nu numai cu cuvinte i fraze diferite. prin care se distinge de vorbirea celorlal i indivizi. Omul care spune adev rul e lini tit. în aceste împrejur ri tonalitatea afectiv merge paralel cu con inutul vorbirii. face gesturi. expresia emotiv se asociaz de sine cu con inutul vorbirii. Tonul. ce tonalitate afectiv s . Pentru a fi mai comple i s ad ug m c acel ceva st i în tonalitatea afectiv care înso e te fiecare gest de expresie. Din aceast prepara ie pe care i-o d martorul r mân câteva urme. în adev r. ca toate m tile de altfel. Rezultatul din toat aceast preg tire este c martorul se prezint înaintea judec torului cu un aer pref cut de sinceritate. Cuvintele ticluite nu sunt de ajuns. sau tind mai ales s comunice i altora o convingere f cut . i serve te la caracterizarea acesteia. În împrejur rile importante ale vie ii îns . Dac s-a decis s fac afirm ri false. când acoper sufletul . Acest ceva particular st în alegerea cuvintelor i structura frazei. împrejurarea prin care trec e o împrejurare important . C ci. Aceast masc îns .Am zis c vorbirea fiec rui individ are în sine ceva particular. S vedem acum ce uz putem face de acest adev r al psihologiei. Acelea i lucruri. Teama lui mai mare este cum s . Un martor dibaici n-are. i înc cu rea credin . expresia emotiv sunt tot a a de personale cum sunt i frazele. În vorbirea curent aceast tonalitate uneori dispare. ci oric rui suflet care ar vrea s treac drept sincer. cuvintele care vor compune r spunsurile de ocazie sunt în genere u or de ales i aranjat.

i ia aerul de sinceritate înainte de a începe depozi ia. c el în orice caz ar fi spus adev rul. cum zice în elepciunea popular . Ba înc este foarte probabil. Aerul de sinceritate vine de la sine. Dar aceast posibilitate nu apare decât dup o îndelungat practic .. Istoricii i filologii ar comite o mare nedreptate s revendice numai pentru trecut existen a ciocoiului: el se r sfa i ast zi. Numai acest scop îl poate avea i psihologia.în adev r sincer. Printre aceste mo-tive noi îi propunem pe cele oferite de studiul psihologiei. cu toate c s-au schimbat atâtea i atâtea în dulcea noastr ar ? Desigur. N-am avut preten ia de a da un manual practic dup care judec torul s procedeze în ascultarea martorilor. Erorile f cute sunt ireparabile. f r multe ceremonii. înf i area sincerit ii. care poate servi judec torului. Martorul sincer n-are nevoie s . mai este i un semn particular. profesionistul de merit cum dorim s fie magistratul trebuie s caute în tiin motive pentru îmbog irea activit ii sale viitoare. Suntem la sfâr itul studiului nostru. Dac i dup dispari ia influen ei veneticilor cuvântul se întrebuin eaz mai departe. înf i area fals a sincerit ii e teatral . are drept scop s scurteze timpul de experien . nu se potrive te sincerit ii în genere. îns . i cei judeca i nu au posibilitatea s revin pentru a fi judeca i din nou de el. Pe lâng acest caracter general. dar nu cum este în realitate. Sau apas cu inten ie asupra fiec rui cuvânt. De fapt sinceritatea are o înf i are personal . prin simpla sa practic . judec torul continu îns s judece.. Pân ce o asemenea îndelung practic s se formeze. PSIHOLOGIA CIOCOISMULUI* ci ast zi repet m destul de des cuvântul ciocoi. nu preced actul însu i al sincerit ii. de i la cârma rii nu mai sunt veneticii nes io i de odinioar . nu e teatral . nu e tipic . i de i poporul român întreg se bucur de drepturi constitu ionale. mai târziu. Ea este constituit artificial. dac n-ar fi. în genere.. i f r o preg tire psihologic special . iar nu s -l suprime cu des vâr ire. . C un judec tor. Martorul de rea credin g se te totdeauna mijlocul s atrag aten ia judec torului. afectând convingerea c pentru el jur mântul nu era de nevoie. i c el se recunoa te. Am dorit numai s atrag aten ia asupra importan ei pe care o are psihologia în asemenea chestiuni. comite totdeauna gre eala de a face s fie precedat depozi ia sa de un aer fals de sinceritate. Martorul de bun credin repet dup judec tor cuvintele sacramentale ale jur mântului: jur c voi spune adev rul i numai adev rul . când este real . El se tie b nuit i de aceea preîntâmpin din vreme îndoiala ce ar putea s se produc în mintea celui ce-l ascult . Totdeodat . poate ajunge s observe fa de martori regulile stabilite de noi mai sus. din memorie. pe tonul obi nuit. Apoi tiin a. este aceasta o prob c sufletul ciocoiului tr ie te i ast zi în mijlocul nostru. este a a cum a crezut martorul c trebuie s fie sinceritatea. dup cum este i sufletul care o manifest .. este posibil. Martorul de rea credin . dimpreun cu depozi ia. A a la luarea jur mântului. nu s-ar vorbi de dânsul. sau cum se întâmpl mai des repet cuvintele în mod mecanic i cât mai repede. dup ce practica s-a format.

Ciocoiul a fost un musafir nepoftit de locuitorii rii. O tendin este aceea a imita iei. 1908. Soarta î i are câteodat ironiile sale: un suflet a a de trufa ca al ciocoiului nu putea g si un mai modest interpret ca în scriitorul acestor rânduri. el s-a furi at pe ne tiute în mijlocul p mântenilor. dup dânsul. cu datele pe care le putem culege din tradi ia oral . Philippide înclin . Densu ianu n-a avut ocazia s se pronun e. nici la plecare. Biblioteca Lumen . A doua tendin . ei las s vorbeasc documentele i se m rginesc numai la func ia de corectori ai erorilor tipografice. Ciocoii luau biruri multe. Din aceste date. ci documentele istorice. Ov. 1911. p. nu ni se face nimic altceva cunoscut din firea ciocoiului. 2 (oct.* Ap rut ini ial în Noua Revist Român . Filologii nu tiu din ce limb se deriv cuvântul ciocoi. Bucure ti. vol. dimpotriv . Poate i subiectul în sine este cam ingrat. Cihac îl socote te ca derivând din slavone te. pe care ei î i bazeaz o explicare plauzibil despre formarea diferitelor clase ale societ ii. el imit gestul. cuvântul ne-ar apar ine. cum nu poate face nici un alt animal. P rerile filologilor celorlal i sunt împ r ite: unii îl consider ca derivat din turce te. nici la l ire. de i to i au strigat în urm : afar cu ciocoii! ci acum iar i nimeni nu tie precis: p r situ-ne-au ciocoii? Nu e dat cronologic precis : nici la venire. V. de la filologi plec m cu prea pu ine cuno tin e. s vad în ciocoi o forma iune onomatopee. precum i din analogiile pe care le întâlnim în istoria culturii altor popoare. 100. pe cât putem. nr. 52-55. ca omul . cu toate j letele bie ilor împila i! vom încerca s ne explic m ivirea i cauzele grandorii. Animalul. al ii din grece te. Afar de rolul de împilator. i nu pentru umerii no tri! Pân ce îns geniile rii vor g si un mo-ment liber ca s o treac pe umerii lor moment care va fi urmat îndat de apari ia câtorva volume groase asupra chestiunii . r mâne s ne ajut m. Este o sarcin grea. prin urmare. Dar nici istoricii nu ne sunt mai darnici. nr. Din latine te desigur c nu este. I Sociologii g sesc în natura omului dou tendin e fundamentale. precum i ale decaden ei sale în mijlocul poporului nostru. a a c el nu este de natur s fixeze prea mult aten ia istoricilor. este mai izolat. i. Omul se poate l sa influen at în toate felurile de mediul în care tr ie te. i bie ii oameni sufereau mult de pe urma lor. întocmai ca i f pturile ce se desemneaz prin el. Nu este vietate pe p mânt mai înclinat spre imita ie ca omul. Dar i pentru trecut. gândirea i sentimentele celor dimprejur. p. Adic nu ne spun istoricii. aceasta este tot ce ne spun istoricii. în genere. vom încerca s reconstituim sufletul ciocoiului c ci un suflet a avut ciocoiul. Idem. care se exemplific în atâtea documente. fie-ne permis s anticip m cu urm toarele reflexii. istoricii i filologii ne dau pu ine l muriri asupra ciocoiului i ciocoismului. în sfâr it. c ci de la un timp încoace istoricii s-au f cut foarte comozi. 1-20 (dup care i red m acest text). cum voi i atunci ca istoricul s consacre un capitol din pre ioasa sa tiin pentru cuno tin a ciocoiului? Lipsi i de concursul puternic al filologiei i istoriei na ionale. mai ales. în a a fel c nimeni na tiut când s-a ar tat primul ciocoi. zice Schmoller. bineîn eles. fiindc n-are acelea i mijloace de comunica ie cu semenii s i. cu datele pe care ni le procur literatura popular . 19).

Astfel sunt ocupa ii nobile i ocupa ii vulgare. i. omul care se ocup cu o munc inferioar rangului s u se degradeaz . i opre te ca aceast ocupa ie s mai fie luat i de al ii. în care fiecare membru î i va avea satisfac ia de a se sim i ca o individualitate deplin . la fiecare popor.este îns tocmai opus imita iei: este tendin a spre individualizare. Din lupta acestor dou tendin e rezult . Cine poate da de nasul ciocoiului! zice poporul. i alte multe de felul acestora. Imita ie de o parte. adic de ceilal i comuni muritori. distinc ie de alt parte. Binecuvântat fie aceast de-a doua tendin . de i va beneficia. îi miroase ciocoiului . Ciocoiul sufer din contactul cu mul imea. pe care le auzim i ast zi. Via a societ ilor se îndreapt de fapt. societatea ar fi ajuns de mult la o uniformitate automat . pentru a avea-o unii. în a a chip c . atât în ceea ce prive te cantitatea elementelor lor suflete ti. prin imita ie. Imita ia constrânge la fuziunea individualit ilor. înl untrul societ ii! Cele dou tendin e sunt capabile de progres.. nu mai este nevoie de durerea altora a celor pu i la distan . Fiecare om vrea s se fac mai distins decât pare. I-a c zut nasul ciocoiului . Din aceast leg tur ce se stabile te între ocupa ia practic i tendin a de distinc ie. Genul de ocupa ie practic pe care îl rezerv pentru sine minoritatea oglinde te în special sufletul acesteia: o minoritate preocupat suflete te de problemele religioase opre te pentru sine practica religioas . pân ce devine simpatie social . indic destul de clar nuan a . de care vorbeam mai sus. între cei mul i. o minoritate r zboinic î i ia pentru dânsa practica r zboiului. în sufletul ciocoiului predomin tendin a de distinc ie. Pl cerea pentru distan a social pathosul distan ei de care vorbe te Nietzsche ajunge a fi cu timpul satisf cut . din aceste dou tendin e se alc tuie te dinamica elementar a vie ii sociale. rezult numeroase motive de progres pentru cultura omeneasc . aduce dup sine diferen ierea ocupa iilor practice. dup sociologi.. Tendin a imita iei se rafineaz cu timpul. se transform i organizarea ierarhiei sociale. c ci f r ea n-am fi cunoscut diferen ierea social i nu ne-am fi reg sit fiecare pe sine însu i ca persoan . în grupe. ci acum s revenim la ciocoi. Aceste locu iuni. Corespunz tor transform rii tendin elor. în persoane. dup cum sunt i cei care le practic . Sentimentul de distinc ie. iar tendin a spre distinc ie ajunge de la forma egoismului primitiv pân la forma cea mai nobil a caracterului. r sfrângându-se în con tiin e diferite. în acela i timp. dac ar fi fost numai ea. Fiecare minoritate face din ocupa ia care corespunde mai bine firii sale un semn de distinc ie. de toate avantajele pe care le ofer solidaritatea cu ceilal i membri ai societ ii. Între însu irile ierarhiei sociale i calitatea tendin ei spre distinc ie este un raport direct: minoritatea impune ierarhia care corespunde mai bine sentimentelor sale de distinc ie. iar o minoritate de fire artist î i opre te practica artei etc. dar tendin a opus sparge uniformitatea. adic ele se dezvolt în decursul timpului. Ia nu mai face pe ciocoiul . forma pe care o cap t ierarhia claselor sociale. dar i ocupa ia îns i este degradat din moment ce este îmbr i at de un om dintr-o clas inferioar celor care de obicei o practic . chiar din timpurile lui fericite! Neîndoios. îi separ pe oameni în caste. cât i în ceea ce prive te calitatea lor. în România nu mai este de tr it ! exclam la rândul s u ciocoiul. Aceasta este ra iunea i constituie în acela i timp foloasele ierarhiei sociale. înspre o organizare. care se r spândesc apoi. în clase. s nu fie în rândul tuturor. i cu acestea dezvoltarea culturii: minoritatea inoveaz ocupa ii pentru sine. dup asigurarea sociologilor optimi ti.

ci preg tirea aceasta o g sim pe de-a-ntregul tot în tiin a sociologiei. Pe boierul român îl po i analiza i apropia suflete te în fiecare epoc a trecutului nostru. Ciocoiul nu are o ocupa ie anume rezervat pentru sine. sau de o alt ras . pentru a nuan a ironic prezen a celor ce nu sunt de o seam cu dânsul. pentru un ideal. înarma i cu cuno tin ele pe care le avem despre reprezentan ii minorit ilor de elit de la alte popoare. dup ocupa ia i preferin ele sale.. Mândru cu cei mici. el este un produs direct al mediului nostru românesc.sentimentului de mândrie exagerat . Ciocoiul n-are lege. adic de genealogia sa. pare c planeaz deasupra acestui mediu. aceasta nu schimb nimic din ceea ce e caracteristic în el. ca sufletul ori ic ruia dintre noi. i de autoritatea c rui ideal î i leag . sau un anumit ideal pe care s . Aceast lips de dragoste pentru o ocupa ie. nu fiindc ar fi de o alt religie. atest apoi to i istoricii. numai trebuie s fim noi îndestul de preg ti i ca s -l în elegem. Ciocoiul nu se crede a fi nici cel mai indicat pentru preo ie. nu se sus ine. c ci fiecare dintre noi este obi nuit s judece i pe al ii dup sine însu i. sau de o alt cultur . constat m îndat c diferen ele între acesta i sufletul elitei sociale de aiurea sunt prea mari. i prin urmare i a rostului de a fi al ciocoiului este înclinat s întrebe în ce scop î i afirm ace tia superioritatea lor. Ciocoiul. în special acesta din urm . Fiecare dintre noi crede c activitatea omeneasc are un scop. El este ciocoi fiindc este ciocoi pur i simplu. sau pentru un neam str in chiar. motiva ie cu totul diferit de a celorlalte aristocra ii. i nicidecum ca grec..i sprijine drepturile sale pe o anumit credin sau ideal. fiecare dintre noi. ca românul. sau de alt cultur ca românul. El urmeaz unei motiva ii logice. el este mândru ca ciocoi.i bazeze drepturile sale de superioritate. nu pe aceast deosebire î i reazem el preten iile sale. mai drept vorbind. nici cel mai indicat pentru art . adic el nu vine s . i ca atare explicabil prin datele acestui mediu. cum zice poporul. Lumea este pe dos ast zi . deosebe te fundamental pe ciocoi de aristocra ia tuturor celorlalte popoare. i cu aceast lips de dragoste pentru o anumit ocupa ie se une te înc i lipsa de dragoste pentru un ideal. obi nuie te s strecoare ciocoiul în conversa ia sa de salon. El are o motiva ie special pentru mândria sa. aceast tiin devine din ce în ce mai indispensabil . cum se credea aristocra ia indian i egiptean . Aceast tendin de a se distinge. ciocoiul i dac este de alt neam. Prin urmare. sau de origine român . precum i de aristocra ia noastr p mântean . tiin etc. ca sentiment consecvent. dac încerc m s p trundem sufletul ciocoiului. Ce. a observat de mult poporul. pe care îi cunoa tem din istoria culturii altor popoare.. preten iile sale. cum se credea i se crede înc nobilul francez i german. dimpotriv . Dar asem narea se opre te la aceast tr s tur mai mult exterioar a sufletului. care se recunoa te i se apreciaz în urm din fapte. Boierul român era mândru de a fi preferat în cariera armelor. Evident. te-ai f cut ciocoi? este suprema imputare pe care un om din popor o poate aduce aceluia ce se leap d de teapa sa. sau om cult. avea mândria unei legi . care judec asupra rostului de a fi al unei aristocra ii. . cum au minorit ile de elit de aiurea. era mândru de neamul s u. poate fi crescut în Grecia sau în România. Ciocoiul poate fi de origine greac . nici cel mai indicat pentru milit rie. Adic . a vechilor boieri. În adev r. Sufletul nebulos al ciocoiului începe acum s ni se dezv luie ca plin de contradic ii! ci cu toate acestea sufletul ciocoiului nu este nici nebulos. de a ie i din rândul celorlal i pune pe ciocoi pe aceea i linie cu reprezentan ii minorit ilor de elit . nici mândria îns i. nici plin de contradic ii. ciocoiul este lingu itor i târâtor cu cei mari.

i nu fiindc ea reprezint vreo art . în elegem pentru ce ciocoiul n-a fost niciodat . ci totdeauna un poftitor de onoruri i mai ales de func ii. nu. Revolu ia de la 1848 l-a surprins f r nici un crez poli-tic. el vrea puterea pentru a se ti c o are el i nu al ii. Nu este scriitor care s ni-l arate pe ciocoi ca pe un om nesuferit din cauza anumitelor sale credin e religioase ori politice sau pentru exclusivismul s u de clas social . ne spun sociologii. Nu putea oricine lingu i pe cei mari. de ce tu i nu eu? .i scopul în sine îns i. este incarnarea dorin ei de putere. Sociologia îns tocmai de aceea este f cut . Este forma cea mai redus pe care o îmbrac tendin a spre distinc ie. iar nu pentru c ele ar mijloci realizarea vreunui scop: iubesc puterea pentru putere.mentalitatea noastr de profesioni ti burghezi nu poate concepe o activitate practic f r scop. i nu pentru gândul de a face ceva cu puterea. Întocmai cum s lbaticii iubesc podoaba pentru c este podoaba corpului lor. Ciocoiul. Din aceste însu iri suflete ti. Se schimbau Domnii. rangul sau în l imea social pentru c acestea le dau lor o satisfac ie imediat . în trecutul rii noastre. i un asemenea crez el n-a avut niciodat . cu un cuvânt. tot a a. peste prejudec ile noastre. i care caut numai o satisfac ie imediat . dar se i explic în modul cel mai ra ional. Acum în elegem pentru ce mândria fa de cei mici se împac prea bine în sufletul ciocoilor cu lingu irea fa de cei mari. Mândria i lingu irea nu pot sta al turi în sufletul care se m soar pe sine dup norma unui ideal. sau mai bine. Istoria i tradi ia popular ni-l arat totdeauna astfel: Scoal tu s stau eu . II Cu aceast caracteristic a sufletului ciocoiesc se împac toate zic torile populare i toate afirm rile scriitorilor no tri. Amândou aceste sentimente se completau la dân ii în chipul cel mai explicabil. Este pus. idolatrizeaz puterea i se crede predestinat s o exercite cu toat energia. Ea ne arat c ceea ce noi credem a fi cu neputin se întâmpl totu i. trebuie dar s ne dezb r m de prejudec ile pe care ni le d cultura timpului. el nu vrea puterea pentru a întrona idealurile sale în organizarea societ ii. s adune biruri vai de contribuabili! nimeni nu are mil înaintea lui! Este pus s judece i s pedepseasc . aceste sentimente merg perfect de bine laolalt . sunt oameni care iubesc puterea. Ciocoiul se împac cu orice credin i în orice mediu. este tendin a r mas în stadiul de jos. se schimbau . un doritor de reforme. Crezul ciocoiului a fost rezumat totdeauna într-un singur cuvânt: puterea. indiferent sau independent de scopul în care ar putea fi utilizate puterea i rangul. El este omul care simte un fel de voluptate în exercitarea puterii. Ciocoiul este din categoria acestor din urm oameni. Ciocoiul este un adorator al puterii i al rangului. aici se încheie toate ra ionamentele ciocoilor. bun oar . Lingu irea fa de cei mari era i ea un titlu de distinc ie. i nu numai c se întâmpl . o profesiune joc. ca s ne ridice peste mentalitatea noastr prea strâmt . i ciocoiul era mul umit c el poate fi înaintea altora. sau un reac ionar convins. sau pentru a veni la cârma statului. Scopul lui nu trece dincolo de satisfac ia imediat . numai cu condi ia s -i fie l sat lui primul loc. Pentru a-l în elege. ori de câte ori îi întâlnim agitându-se pentru a câ tiga gra ia Domnului. vai de împricina i! Face administra ie? Lumea tremur . dar în sufletul care este lipsit de ideal. se schimbau statele care exercitau influen asupra rii noastre. avându.

Acesta fu un timp de restri te pentru poporul român. În acest timp se pulverizar toate bunurile noastre culturale. IV . criminalul care. se necinstir limba i obiceiurile. i în arbitrarul puterii se g sea la largul s u ciocoiul. ca to i parazi ii: din arigrad. Chiar s-ar putea zice: fiecare om are în sufletul s u o mic înclina ie pentru asemenea pl cere. Unde nu este comunitate de cultur . se t ie dintro dat continuitatea cu tot trecutul nostru. între cei de sus i cei de jos se rupser toate leg turile. Ei n-au f cut decât s urmeze acestei invita ii. pl cerea pe care o d exerci iul puterii? Copilul care tortureaz un pui de pas re simte o pl cere real . împilatori f r a avea înf i area de tigri. cei de sus sunt oameni care pot i fac ce vor cu puterea lor. ciocoiul era cu toate de acord. Ciocoii se g seau într-o ar locuit de prea mul i pui de pas re. Dar aici.pân i bazele culturii noastre. Cei de sus nu mai cunoscur margini la atotputernicia lor. într-o ar care invita aproape la exerci iul ne rmurit al puterii. de care se sim ea nevoie în acea vreme: curtezani fa de cel de pe tron. Boierii p mânteni se istoveau prin sacrificiile f cute pentru anumite credin e. dimpotriv . afar de una: cei de sus continuar a tr i din munca celor de jos. Samavolnicia plutea în atmosfer i p trundea oarecum toate institu iile i toate obiceiurile. numai în scopul de a vedea dac arma lui e bun . Ei umplur golul ce se f cuse între popor i Vod . la noi.i pun n dejdea. Autoritatea statului se reduse la o singur pârghie: frica. dac n-ar fi avut ei. nu este nici reciprocitate de r spundere. simt pl cere to i aceia care caut s câ tige admira ia mul imii prin energia gestului. în istoria popoarelor nu g sim o elit social pus într-o situa ie a a de rea. împilatori fa de popor. Cei de sus avur aceea i credin . în istoria popoarelor g sim totdeauna c . f r îns a mai da în schimb ceva pentru ridicarea culturii acestora. ci la aceste condi ii dezastruoase se mai adaug apoi i frica de ziua de mâine. curtezani f r o polite e înn scut . cei de jos nu mai avur în ce s . ci ei venir nepofti i. din Grecia. o mai i tortureaz simte o pl cere. ei s-au jucat i au abuzat. se necinsti biserica. cel pu in. Ei constituir nobilimea sui-generis . Cine poate. Ei erau parazi ii decrepitudinii noastre politice. din chiar inuturile rii noastre. dac nu era siguran a politic . fiindc în urma acestei decrepitudini sporea arbitrarul puterii. numai c la oamenii obi nui i aceast înclina ie întâmpin în calea sa influen a educa iei. dup ce pune în imposibilitate pe victim de a se ap ra. care o deriv în alt direc ie. s lbaticul care ia la ochi pe semenul s u i îl omoar . se îngr au zic cronicarii vremii. nici ideal! Cum s-ar fi putut oare sus ine ciocoii. Vod putea fi surghiunit la arigrad de pe o zi pe alta i succesorul lui putea s nu mai aib acelea i preferin e. Era timpul cel mai potrivit pentru ciocoi. nici siguran politic . era totu i for a idealului pe care minorit ile de elit se sprijineau. III Timpul de grandoare al ciocoilor fu timpul domniilor fanariote. simte o pl cere. întrucât el r mânea la putere. ciocoii. face pentru el. Cu puterea pe care le-o punea la dispozi ie statul. i nu d seam nici înaintea lui Dumnezeu crede poporul. Ei au fost acroba ii energiei. iar nu oameni care fiind superiori prin cultur au r spunderea acestei superiorit i. în ochii celor de jos. O situa ie intolerabil din toate punctele de vedere.

S venim acum la cazurile cele mai numeroase. acelea pe care unii le i au exclusiv în vedere atunci când vorbesc de ciocoism. indiferent de consecin e. este urm torul: Y a îndeplinit odat o func ie public prin încrederea aleg torilor. sim i chiar o greutate s alegi. sau partidul care î i ridic încrederea. de la primele lor începuturi de activitate politic . sunt îns i cazuri în care ciocoismul se manifest târziu. ele se schimbau continuu dup dispozi iile de moment. f r s se . X este un profesor amabil i cu sentimente democratice. Principalul lucru pentru dânsul era s se tie exercitând puterea. când bucuria l-a f cut s cad ca într-un fel de be ie. la unii din compatrio ii no tri. Ciocoismul a fost o boal grea i înc o boal na ional . dimpreun cu deprinderile lor. i s tie i al ii c de puterea lui depinde o lume întreag . dar care se întâlne te mai des. singurul scop era s apuce i ziua de mâine ca ministru. Prietenul meu. Y face o politic personal în vederea reob inerii func iei pierdute. s se mai g seasc i al i cet eni care s sprijine cererea lui. dar îi voi eu pe ei! cu acest ra ionament suntem în plin ciocoism. To i care apropiau pe fostul coleg de noul ministru aveau impresia acestei transform ri. b nuia o deranjare în func iunile cerebrale. El cere puterea. i s-au dus ciocoii.A trecut timpul domniilor fanariote. cu singura condi ie numai. O deranjare era. Dispre ul pentru opinia altuia. Dac este un motiv de a du m ni pe cineva pentru aceast încetare. cum i se zice în limbajul familiar. Din aceast cauz armele lui de lupt în via a politic sunt intriga i calomnia. pân a nu mai fi de recunoscut. urmeaz de la sine s înceteze i func ia. Ceea ce r mâne neîn eles pentru Y este curajul cet enilor rii de a se dispensa de serviciile lui. Ciocoiul îns nu simte nevoia acestei de-a doua condi ii. i totdeauna surprinz tor de brusc. a a cum face i vechiul ciocoi. El se crede indispensabil pentru acel loc. A cere puterea este chiar o datorie cet eneasc . Cazurile acestea din urm sunt cele mai interesante. A a judec omul obi nuit cu regimul constitu ional. este ministru. Când încrederea înceteaz . bineîn eles. împrejur rile politice îl aduc pe fotoliul ministerial. stând pe saltea. îmi permit s povestesc urm torul caz. a urmat de la sine. profesorul nostru este atins de ciocoism. i are aproape acela i caracter ca i ciocoismul vechi: frenezia puterii. poate peste a tept rile sale. A a. lipsa de ideal i dispre ul pentru mul ime. Cazurile care îl ilustreaz sunt multe. Profesorul nostru nu i-a pus l murit niciodat întrebarea dac prezen a sa la minister avea vreun scop. Faptul de a semna în josul unei rezolu ii i de a ti c împarte în dreapta i-n stânga. i pentru mul ime în genere. indiferent de voin a sau încrederea aleg torilor. dr. Sunt cazuri în care ciocoismul se manifest . Ciocoismul îl întâlnim înc în via a politic . nu importau. Rezolu iile luate nu urmau vreunui plan. când teroarea. fiindc acesta de ine puterea. un b iat bun. A a ar fi judecata omului ra ional. Din cauza aceasta. El du m ne te exclusiv pe cel care i-a luat locul. Nu m vor ei. Marinescu. profesorul nostru se schimb . Omul predispus la ciocoism judec îns altfel. întrucât ai preg tit încrederea altora în tine. atât de multe sunt. dar ne-au r mas amintirile despre ei. Un alt caz. pe care îl cunosc de aproape. De la primele acte de om puternic. profesorul nostru avea pl cerea actului în sine. Consecin ele puteau fi rele sau bune. el armoniza cu întreaga lui stare sufleteasc . i de aceea începem cu dânsele. atunci acest cineva este aleg torul. ne-a r mas ciocoismul. În statele cu regim constitu ional fiecare cet ean are dreptul s cear a fi la cârma statului. sau prin încrederea unui partid.

a fi atât de izbitoare. II (1908).îngrijeasc de câ tigarea încrederii altora. trebuie i un scop pentru ciocoi? în urm îns r spunde: dar scopul este c voi s fiu la putere i s -mi ar t energia. Altminteri sunt oameni cinsti i. Un egoist se împ neaz cu idei altruiste. fie într-un partid cât de pu in numeros i cât de neputincios. Când e ti atins de ciocoism vorbe ti ca din nori: peste capul tuturor. p. Dispre uie ti toat lumea crezând c astfel te impui tuturor! ci când cel atins de ciocoism este descusut mai de aproape asupra inten iilor sale. Ciocoii.. blânzi ca mielu eii. DIN PSIHOLOGIA REVOLU IONARULUI* I Nepotrivirea între ideile propov duite de un revolu ionar i caracterul moral al acestuia s-a constatat. Pentru el adversarii sunt ca pulberea care o ridic vântul i prin care dânsul poate p trunde când vrea! La gestul lui i se pare c prive te o omenire întreag . Un invidios i un vanitos sunt predicatorii cei mai dârji ai asan rii moravurilor. 1919. Scula i oameni buni i din plaiuri i din ora e. Lumea este datoare s tie c el vrea puterea. sunt surprin i printre instigatorii revolu ionari. Un caracter violent nu g se te destule cuvinte s înfiereze pe cei ce pericliteaz ordinea social . Josnicia sufleteasc a celor ce s-au g sit în capul mi c rilor a fost luat drept criteriu. în aceste ocazii este o adev rat pl cere s pleci la vân toarea celor atin i de ciocoism. al ii. Editat Studii filosofice . . fiindc vorbesc eu!! Sentimentul realit ii nu se poate împ ca deloc cu ciocoismul.. Cei atin i de ciocoism nu v d în lume decât trosnetele energiei. pentru a se ridica treptat la func ii mari: cei cu dispozi ii de ciocoism îns nu pot începe decât cu func iile mari. vol. încât aceast nepotrivire a ajuns ast zi ca o not caracteristic în psihologia revolu ionarului în genere. cum. 30 p. asupra programului s u de guvern mânt. Ciocoiul nu admite niciodat importan a adversarului. Buc. îi recuno ti de la primele cuvinte. în timpurile mai noi. S-ar p rea c natura caut înadins s reuneasc la un loc contrastele. sunt ca zapciii în administra ia de odinioar .. Aceast nepotrivire între idee i fapt i-a i f cut pe unii istorici s judece în mod gre it mi c rile revolu ionare. Mai totdeauna sufletele doritoare de reforme mari i generoase uit s înceap aplicarea acestor reforme asupra lor în ile. Oamenii ceilal i încep cu func ii mici. Idem (bro ur ). ei sunt oameni providen iali. în politic . * Ap rut ini ial în Studii filosofice . i anume în tonul i argumentarea oratorilor de întruniri publice. 1-29. i la m sura ei au fost reduse apoi i ideile. în schimb îns . atunci firea sa mai întâi se revolt . Vorbele cele mai frumoase au ca izvor sufletesc motivele cele mai urâte. nu vorbe te niciodat cu stim de partidul advers. chiar dac nimeni nu l-a v zut la lucru. El. Ciocoismul se manifest îns mai l murit ca oriunde în discu iile politice.

Metoda aceasta se ilustreaz înc i mai bine când se aplic la judecarea unei singure persoane prenum rate în rândul revolu ionarilor. nu sunt mai pu in combativi pentru gloria acestuia. în care caracterul lui Rousseau este pus într-o lumin urât . Marea revolu ie francez este înjosit de Taine pentru a fi adus la m sura sufleteasc pe care o prezint caracterul unui Marat. sunt nevoi i s inventeze calit i suflete ti revolu ionarilor.. Macdonald.Astfel a procedat. în momentul în care se ocup cu teatru.i m soare faptele dup principiile propov duite. sau unui Robespierre. i nepotrivirea atât de nenatural . de alt parte. când este vorba de revolu ia francez . Chiar adversarii lui. Un caz tipic în aceast privin îl g sim în literatura politic francez . cei mai mul i adep i. Admiratorii lui Jean-Jacques Rousseau. Scriitorii care s-au ocupat de Jean-Jacques Rousseau sunt foarte numero i i scrierile lor sunt concepute din cele mai variate puncte de vedere. ci cu toate acestea. i totu i scrie comedii în genul artificial i galant. . sunt falsificate. Jean-Jacques Rousseau a fost studiat ca revolu ionar. Detractorii lui Rousseau au urzit chiar din timpul vie ii acestuia un complot în toat regula. De aceea Taine. criteriul care a primat a fost totdeauna acela al unit ii sale morale. pentru stabilirea rangului s u. asigur Fr. Generozitatea ideilor. Totul este o minciun . scrie Discursul contra artelor. Metoda lui H. ca literat. ca sociolog etc. Cum este cu putin este întrebarea pe care to i ace ti istorici pare c i-o pun cum este cu putin ca un suflet josnic s fie generatorul unor idei mari i binef c toare? ci r spunsul tuturor pare a fi c un a a fapt nu este cu putin . provoac senzualitatea i coruperea moravurilor. sunt sili i a idealiza caracterele revolu ionarilor. pentru a g si revolu iei merite. Nu este blam mai bine nimerit dup detractor decât blamul ce se poate aduce cuget torului revolu ionar c n-a tiut s . dansuri i expozi ia frumoaselor corpuri de fete. Memoriile lui M-me d Epinay i Coresponden a literar a lui Grimm. de fapt urmeaz aceea i metod c ci ei. demeritul din nepotrivire. adic istoricii care glorific revolu ia francez . între al ii. Taine are ast zi. pe când apologi tii. condamn i revolu ia îns i în întregime. Acest om condamn teatrul. când dimpotriv . Adversarii reputa iei glorioase a lui Rousseau cred c au sfâr it cu dânsul când au ajuns s ne arate josnicia i contradic ia sufletului s u. dup sinceritatea motivelor. Meritele persoanei decurg din potrivirea caracterului i a ideii. pentru a salva binefacerile revolu iei. autorul Contractului social. sunt scrise din invidie i chiar. Nimic nu trebuie crezut din câte se spun asupra josniciei caracterului . în parte. apoi Discursul asupra inegalit ii în momentul în care era protejatul celor mari. i neîntrecutul H. prin muzic . compune libretul unei opere care. încât constatarea uneia sau alteia ine adeseori locul oric rei alte argument ri. Minciuna este sufletul a trei p r i din opera lui Jean-Jacques . apologistul izbute te s restabileasc unitatea t g duit de detractor. ci nu este laud mai mare decât. Este cazul lui JeanJacques Rousseau. Taine. Aici leg tura între idee i caracter pare a a de legitim . constatând nemernicia sufleteasc a mai tuturor revolu ionarilor din 1789. câ iva ani dup ce abandonase pe al cincilea al s u copil. ca autor muzical i dramatic. ca poet.. Efectele revolu iei sunt judecate dup valoarea cauzelor presupuse. biblia revolu iei franceze. tratatul asupra Educa iei.

conchide acesta: ei sunt o amestec tur din bun i din r u. JeanJacques î i recunoscu eroarea. c ci altfel reputa ia marelui revolu ionar ar fi fost periclitat . Oamenii nu sunt nici prea buni. cum din eroare cred admiratorii. printr-o transformare treptat . favorizat de altfel de cele mai excep ionale împrejur ri ce se pot închipui. pân la faimoasa sa reform moral . p catul sau crima sa. c în cinci rânduri Rousseau. II Cum se explic acest paradox? Dup p rerea noastr . Fapta chiar c i-ar fi abandonat pe câte i cinci copiii este o simpl legend . Nu s-ar putea concepe ca nemuritorul pasionat dup virtutea moral s fi fost în via a sa real un mincinos de cea mai ordinar calitate! Un autor atât de entuziast pentru educa ia îngrijit a copiilor s fi fost un p rinte denaturat! Revoltatul în contra inegalit ii sociale... el î i cuceri for a regeneratoare care îl transform . fiecare dintre cele dou naturi. în prima parte a vie ii sale. C ci oamenii nu se formeaz decât treptat. Nici nu gândesc s -l ap r pentru neîndeplinirea acestei prime datorii. nici prea r i. Eu consider. Dintr-un izvor sufletesc tulbure i veninos... i c din sentimentul adânc pe care îl avu atunci. Unitatea a trebuit constituit cu orice pre . Voi zice numai c . între al ii. ci mai ales ceea ce ei au devenit . Dar ajunse momentul în sfâr it. i cineva nu-i poate judeca decât dup ce cunoa te «curba» complet a vie ii lor. dup ce tie nu numai ceea ce dân ii au fost. prototipul spiritelor revolu ionare.. i cea bun i cea rea... ajuns-a totu i Jean-Jacques Rousseau s . într-o putere exagerat .. Pe aceasta o urmeaz .. Edouard Rod.. crede Rod. ca indiscutabil. precum i din acela pe care îl avu în toate celelalte împrejur ri identice. A crede chiar c este nedemn de dânsul s invoc în favoarea sa scuza ce s-ar putea scoate din starea moravurilor epocii. în chipul cel mai logic i mai natural. Jean-Jacques a fost un apostol al moralei i al justi iei sociale în toat puterea cuvântului. în care erorile.. nu se poate concepe nici despre ceilal i revolu ionari. cum pot â ni idei limpezi i generoase? În aceast îndoial avem prima întrebare pe care o întâlnim în psihologia revolu ionarului. s fi fost un simplu parazit social?! ci ceea ce nu se poate concepe despre Jean-Jacques Rousseau. s fi fost în via a sa practic într-o continu cer etorie dup protec ia celor mari.i constituie un caracter în conformitate cu ideile sale.. Astfel dac nu de la na tere. . i chiar înc mult vreme dup aceea. i-a dus copiii la azilul Copiilor g si i. Între caracterul sufletesc al celui ce agit idei revolu ionare i între înse i aceste idei nu exist o unitate de m sur comun . Între calea adversarilor i aceea a admiratorilor este i o cale mijlocie mai obiectiv . în opunere cu mul i al ii.s u. scriitorul care a dat un program revolu iei ce-i urm curând dup moarte. exist . În Jean-Jacques Rousseau. p catele i mai cu deosebire sentimentul des vâr it de uman i generos pe care îl avu totdeauna de pe urma consecin elor lor s -l lumineze asupra adev rurilor pe care el le ignorase sau le nesocotise. precump ni elementul cel r u..

i cu alt m sur apreciem ideile. pentru noi. ci câteodat . Caracterul unui revolu ionar. r mâne necunoscut acest scop personal. For a lor depinde de tensiunea mediului sufletesc ambiant. cum ar trebui s fie. Pe lâng aceasta îns . Ele devin revolu ionare dup timp i împrejur ri. valoarea lor este aceea a unui scop.. Noi exager m rolul ideilor. persoane str ine i care numai judec m pe revolu ionar. i anume un mijloc pentru atingerea adev ratului scop. în multe cazuri. mai este de f cut o alt constatare. Aceea i idee poate fi aci arm de revolt . prin ideile propov duite. Aceast deosebire ne explic . Adeseori. în sufletul celui care le propov duie te. Pentru noi ideile propov duite de revolu ionar se prezint ca fiind scopul urm rit de activitatea acestuia. Cunoscând ideile. înainte de toate. este pentru fiecare personal. au numai valoarea pe care le-o d rolul lor de a fi un mijloc. iar nu prin . ci cu aceasta intr m în miezul problemei. ci trebuie de la început ad ugat c criteriul dup care caracterul se valoreaz este mai stabil decât acela al ideilor. Niciodat . Ideile n-au. nepotrivire dezvoltat mai sus. Dar în sufletul revolu ionarului exist oare un ce analog balan ei imaginate de noi? Cuno tin ele psihologiei nu ne mai las nici o îndoial asupra r spunsului. tot ideile ne atrag aten ia i ne oblig s le exager m rolul. furtun . i mai pe în elesul tuturor. acuz m. pe când scopul personal ne este indiferent. Balan a imaginat de noi nu are nici o realitate în sufletele pe care voim s le judec m. ne oprim la mijloacele prin care el se urm re te i le d m acestora o importan exagerat . adic totalitatea dispozi iilor suflete ti din care decurg faptele sale. Apoi între scop i activitate presupunem o echivalen . Scopul. For a lor distrug toare sau generatoare st în reac iunea pe care con inutul lor o provoac în sufletele celor ce le primesc. Criteriul pentru evaluarea caracterului este mai stabil. Criteriul acestora din urm se schimb mult dup cump na împrejur rilor. îns . În adev r. între care a tept m s se produc un echilibru. Pentru ce? Pentru c ideile sunt într-un raport direct cu interesele i credin ele noastre. cum este i natural. importan a pe care le-o acord m noi. Cu o m sur apreciem caracterul. Când echilibrul nu se produce. în sufletul nostru al celor ce le judec m. Dup reac ia provocat se m soar dar for a i implicit i valoarea ideilor. în sufletul revolu ionarului. deducem i activitatea. Nu e dar de mirare s fim surprin i de rezultat. Acest în eles planeaz peste interesele vremii. în diferitele religii înc se reg se te aceea i valoare a virtu ilor. fiindc . într-un mediu agitat din contr . am fost solicita i de activitatea revolu ionarului. Sufletul celui ce îmbr i eaz o idee îi împrumut acesteia i c ldura revolu iei. propaganda lor nu aduce nici o schimbare. Ideile. într-un mediu calm. Calificativele faptei morale sunt durabile în judecata omenirii.. acel personal. chiar cunoscând scopul urm rit. Ideile nu se aleg dup natura lor intrinsec în revolu ionare i nerevolu ionare. Necunoscând adev ratul scop.Caracterul sufletesc se valoreaz dup un alt criteriu ca ideile. mai important . sau încerc m în mod artificial s -l producem noi prin exagerarea valorii ideilor sau caracterului. iar nu dup în elesul lor logic. aci arm de pace. Deduc ia noastr îns este pur subiectiv . Toate sistemele de moral sunt cl dite pe acela i fond sufletesc. i totalitatea ideilor propov duite de dânsul sunt presupuse de noi ca formând cele dou bra e ale unei balan e. nepotrivirea dintre caracterul i ideile revolu ionarului.

întocmai cum i lucr torul manual î i p streaz aceea i for în mu chii bra elor sale i dup ce a f cut uz de dinamit la deschiderea unui drum prin regiunea muntoas . Nu tot astfel îns este i pentru revolu ionar. Revolu ionarul judec din alt punct de vedere ca noi. Ideile. între dân ii se reg se te acela i procent de caractere bune. în aceast privin . Crea iile intelectuale sunt. revolu ionarul este consecvent cu sine însu i i r mâne într-un echilibru sufletesc perfect. în care poate da maximul de utilitate. adic mijloacele prin care el i l-a urm rit. sunt mijloace. prin care se afirm puterea de via .determinarea sau s vâr irea scopului personal al acestuia. trebuie i ideile alese dup natura mediului ambiant în care se va desf ura lupta. Sunt dou perspective cu totul diferite. egoist i josnic a întrebuin at idei revolu ionare. Ideile revolu ionare. sunt tot atâtea instrumente. Nu se num r la un loc lucruri disparate. nu fac vreo excep ie din rândul comunilor muritori. i înc arme o elite prin truda intelectual a mai multor genera ii. sunt totul pentru noi. mai mult sau mai pu in. Ideile revolu ionare. adic morale. Lucrurile indiferente pentru noi sunt pentru el de prim importan . ci ori ice fel de idei în genere. Din amestecul lor se produce nepotrivirea de care vorbeam mai sus. nu scop. adic imorale. Aceste mijloace sunt arme. altfel este nivelul valorilor de cum îl vedem noi. aproape opuse. ca i în restul omenirii. Nu trebuie c utat o potrivire între termeni cu valori deosebite. pentru noi ele sunt cele mai importante. Ele stau. chiar dac pentru atingerea scopului s u personal. i aceast lumin se proiecteaz dând un contur figurii revolu ionarului. ca i dinamita. în complexul vie ii sale suflete ti. ceea ce primeaz în activitatea revolu ionarului este tendin a de a se men ine i de a fi înving tor în lupta pentru existen . ca i uneltele lucr torului. la dispozi ia fiec ruia. Dac scopul s u personal a fost atins sau nu este de prea pu in importan . pe când pentru noi este cu totul secundar. Nu vreo calitate moral sau sufleteasc excep ional îi selecteaz i îi trece în rândul revolu ionarilor. ci conflictul excep ional produs între mijloacele lor de lupt i mijloacele întrebuin ate de obicei de c tre ceilal i p rta i ai mediului. Când lumina este . ca i ideile conservatoare. numai valoarea lor se coloreaz diferit dup timpuri i dup scopul ce servesc. ci nu numai ideile revolu ionare sunt simple mijloace. Fiecare idee î i are timpul i locul. Inteligen a este prin natura sa un organ de adaptare pentru om. Din ciocnirea acestor arme scap r lumin . i întrebuin area lor este eficace sau nu dup împrejur ri. i r mân de aceea i natur . În ordinea natural a fenomenelor suflete ti. mijloace de a extinde i de a adapta mai bine activitatea omeneasc . A a i cu ideile. în tiin a acestei alegeri îndemnul principal nu-l constituie moralitatea! Revolu ionarii. R mâne ca acela care urm re te un scop s tie s le aleag . Ideile sunt instrumentele prin care se realizeaz aceast tendin . Scopul personal este pentru el inta întregii activit i. Nepotrivirea dintre caracterul i ideile revolu ionarului se explic a adar în chipul cel mai logic i mai natural. ci cum se aleg instrumentele. fie ele în orice ramur . mijloacele de a ajunge inta sunt pentru el adeseori secundare i sugerate de împrejur rile momentului. Nu se seam n grâul cu dinamit i nu se sparg mun ii cu plugul. Ideile. i caractere rele. Din punctul de vedere al naturii suflete ti. sunt izvorâte din aceea i tendin .

Se pronun contra artelor i tiin elor. cu metodele exacte ale tiin ei moderne. dup treizeci de ani de vagabondaj. Locul principal în sufletul fiec rui individ îl ocup tendin a fundamental a caracterului s u. între omul de ordine i revolu ionar exist totu i multe deosebiri. din cauza împrejur rilor. prea multe dificult i. III Cu aceast constatare înl tur m o prejudecat . Inteligen a.prea vie. Numai imbecilitatea taie ori ice avânt indign rii. Rousseau i încearc . poate deveni revolu ionar. Atunci revolu ionarul se preface într-un apostol. în ori ice suflet este altoit . sau. încearc s fie diplomat. în cazul de fa . El este absolut s rac i f r meserie. Ne vom opri asupra celei mai importante. la început mai mult din întâmplare. i mai ales. care. Nu reu e te. nu este de mirare ca figura revolu ionarului s apar în mijlocul ei ca o mic pat sup r toare i f r în eles! Nu. f r îndoial . ideile. ca i toate crea iile intelectuale. cum v zur m c -l socote te Edouard Rod pe Jean-Jacques Rousseau. Se comitea. C ci aplicarea acestor metode nu creeaz . nu scop. calificarea de revolu ionar nu este de resortul psihologiei individuale. între ele i caracter nu poate fi echivalen . în adev r. Cazul lui Jean-Jacques Rousseau este tipic. le explic pe toate celelalte. mai multe planuri. Majoritatea revolu ionarilor îns nu se transform în apostoli. Ideile sunt mijloace. Jean-Jacques Rousseau. Dar în urm . Acestea sunt dou serii de fenomene cu totul deosebite. Omul devine revolu ionar din cauza împrejur rilor. Indignarea de a se vedea învins într-un mediu considerat de el inferior îl determin din ce în ce mai mult la alegerea ideilor revolu ionare. care merit s fie ar tate. bun oar . când vine pe urm . încordarea ce trebuie sus inut în lupta pentru existen . nu trebuie c utat vreo potrivire între caracterul i ideile revolu ionarului. ca un mare merit pentru revolu ionar. cu termeni tiin ifici uzuali. Fiecare. filosof enciclopedist al turi de Diderot. Sau. S nu cerem revolu ionarilor mai mult decât celorlal i muritori. Ideile revolu ionare se cheam unele pe altele. în timpul acesta situa ia sa material devine critic . în adev r. în ordinea natural a fenomenelor suflete ti. nu se transform decât atunci când apostolatul le este profitabil. Pe aceasta o vom analiza expunând-o în cuvintele. Logica lor se constituie independent i intr în conflict cu logica timpului. Pe deasupra prezum ios i de o sensibilitate exagerat . se poate preface în instrument de vrajb când aceasta o va cere conservarea vie ii individului. în tot cazul. ocup un loc secundar. Când aceast potrivire este de la început. vine la Paris i se treze te în mijlocul societ ii celei mai rafinate i mai culte din timpul s u. cerându-se o potrivire între caracterele indivizilor i între idei. Are idei de toate calit ile i bune de a fi puse în serviciul oric rui plan de realizat. chiar din punctul de vedere al psihologiei individuale. cum nu este nimeni erudit. ci de acela al psihologiei sociale. o nedreptate fa de revolu ionari. Din na tere nu este nimeni revolu ionar. tendin a de a contrazice ideile obi nuite timpului s u se adânce te. Am r ciunea sufleteasc cre te. s-o socotim ca o rar întâmplare. . dup p rerea noastr . i pe cât va fi posibil. fa de mi c rile mari revolu ionare. compozitor. Bagajul s u intelectual este constituit din lecturile cele mai disparate. autor dramatic.

i cu aceasta la tr s tura fundamental a întregului caracter. care sunt elementele care compun. ea trebuie numaidecât d râmat . Fiindc îl cunoa tem îndeajuns nu insist m mai mult. ci i pe cei din categoria oamenilor de ordine. Cunoa terea elementelor lui duce la cuno tin a dispozi iilor care constituie a a-numita mentalitate a individului. la acestea când va fi s conchidem. i în consecin care caracterizeaz procesul de deliberare al unui revolu ionar spre deosebire de acela al unui om de ordine. Revolu ionarul evoc i cump ne te motivele menite s ne determine actele de voin . Dup rezultatul acestei lupte. este un tip obi nuit. încât nici nu mai este de ezitat asupra conduitei noastre. Alc tuirea societ ii este putred . în special. în adev r. Motivele evocate sunt a a de puternice. în procesul de deliberare se d prima lupt . fiindc acestea constituie pân acum singurele date indiscutabile 7. Cum se determin actul voin ei la unul spre deosebire de cel lalt. s provoc m înadins o discu ie între patru ochi cu un suflet revolu ionar. prin observa ie direct . Revolu ionarul enumer nedrept ile sociale. îl putem provoca inten ionat noi într-o discu ie restrâns . Când nu se produce. Prin ea. reu im s disociem i s cunoa tem elementele care se g sesc reunite la el în procesul mintal al deliber rii. a a c omul de tiin va ti unde s -l g seasc la trebuin . Aplicarea metodei de observa ie direct ne poate fi foarte util în cazul de fa . Foarte bine vom zice noi! în alc tuirea social existent sunt multe nedrept i. nu este oare prudent s ne în elegem asupra alc tuirii ce vom pune în loc? Nu este oare precipitat decizia de a N-am cuno tin s se fi utilizat pe undeva revolu ionarul ca subiect de experimentare în laborator. Dac întrunirea sfâr e te f r incident. Dar am credin a c aceasta va veni în curând. actul cel mai intim în sufletul fiec rui individ. În ambele cazuri asist m la un proces de deliberare sufleteasc . Acesta este discursul obi nuit al revolu ionarului politic. Pentru aceasta s vizit m întrunirile publice convocate de revolu ionari. ba chiar i experimentarea asupra lui st la îndemâna multora. 7 . ajungem s cunoa tem particularitatea sufleteasc a revolu ionarului. în virtutea aceluia i ra ionament. atunci am pierdut ocazia de a observa direct deosebirea fundamental dintre unii i al ii. se desf oar apoi întreaga activitate a individului în via a practic . proces care premerge actelor de voin . dup judecata sa. i. încât observarea lui direct . Sau înc mai nimerit. în timpurile noastre. S vedem dar. Activitatea revolu ionarului contemporan tinde s se transforme într-o ocupa ie profesional . glorific schimb rile bru te în mersul a ez mintelor publice. mai ales. De obicei îns incidentul se produce. Ele indigneaz prea adeseori. înainte de a d râma alc tuirea societ ii existente. adic f r ca cineva dintre oamenii de ordine s contrazic pe oratorii revolu ionari.Revolu ionarul. Ne vom referi. se indigneaz . i de multe ori lupta hot râtoare. în afar de aceasta. Procesul deliber rii este. între tendin ele care agit sufletul unui individ. Aici îi vom întâlni de regul nu numai pe ace tia. scrierile revolu ionare ofer un material foarte bogat pentru analiza psihologic a autorilor lor. face cu entuziasm apologia victoriei finale etc. Dar. Concluzia discursului: jos cu alc tuirea social existent ! Sunt mai multe discursuri? Aceea i concluzie le va încheia pe toate. i în special al celui socialist.

Dar în toate discu iile lor primul loc îl ocup nega ia. E mai probabil s mergem spre bine . De aceea la oamenii de ordine e o mai mare intensitate în sentimentul de responsabilitate ca la revolu ionari. prin lipsa din sânul ei a institu iilor contra c rora ne revolt m ast zi . fiindc ea va fi mai armonic . Este mai probabil poate. r mân totdeauna i peste tot multe anse. De la apari ia socialismului modern pân ast zi con inutul acestei literaturi a r mas aproape acela i. nega ie.. mai tiin ific . i. o deliberare liber . Dar. pentru aprinderea unui chibrit. El nu se produce. mi c rile bra ului nostru sunt a a dirijate încât evit m orice eventualitate nenorocit . Aceasta echivaleaz îns cu a nu r spunde deloc. Sufletul revolu ionarului se oglinde te în aceast literatur sub o înf i are care nu mai las îndoial . va fi mai bun . Literatura revolu ionar ne poate servi îns ca o completare i ca o contraprob la aceast experien . reprezentarea consecin elor s nu aib nici un rol? Pentru determinarea faptelor politice. sub impresia ei. La revolu ionar aceast reac ie este necunoscut .. iar atunci. Voin a sa se determin cu mai mult u urin decât voin a celorlal i muritori din categoria oamenilor de ordine. Critic . tactic de lupt . iar elemente pozitive. ca din publicul întrunirii o bun parte s se risipeasc în ordine.. Acest incident. când este vorba de un act de mai mare însemn tate. La ace tia din urm . Nu ne ocup m de viitor pân ce nu vom sfâr i cu prezentul . Reflectarea asupra consecin elor. Ea ne confirm pe deplin concluzia noastr . dup cum tim cu to ii. zic. ocup un loc principal reprezentarea faptului de executat i a consecin elor sale. este totdeauna nepl cut revolu ionarilor. nu exist un act adev rat de voin . Societatea viitoare va fi perfect . ci r spunsul lor este caracteristic. reac ia în con tiin a acestora le lipsesc aproape cu des vâr ire. deloc. în sfâr it al ii. va fi în orice caz mai bun decât a celei prezente. Experien a aceasta o poate repeta oricine. pentru actul cel mai simplu de voin . înainte de a executa actul. ci incidentul r mâne totdeauna sup r tor. r spund unii. i s discute pe larg contradic iile pe care le prezint organizarea societ ii existente. distrugere. constructive. Ast zi alc tuirea societ ii se resimte de ignoran a i sclavajul trecutului. Alc tuirea societ ii viitoare. decât atunci când reflec ia asupra consecin elor are cel pu in o putere egal cu aceea a elementelor impulsive!.. cum este acela al unei revolu ii politice.. a a formulat. zic al ii. El ni se arat a fi prin excelen un suflet impulsiv. deliberarea s se sprijine numai pe elementele impulsive i nicidecum pe reflec ia asupra conse-cin elor?. adic reprezentarea reac iei ce poate s urmeze execut rii faptului. dar probat nu este deloc. inem seam de reprezentarea fl c rii ce se va produce. . în actul deliber rii. bun oar . Spiritele revolu ionare sunt gata s discute. Cump na judec ii lor înclin mai totdeauna sub presiunea elementelor impulsive. Alc tuirea societ ii viitoare. De zeci de ani de când în rile Europei întrunirile au devenit mai libere i mai frecvente aceast experien se repet dup acela i tipar. pe cât timp nu avem o reprezentare exact despre consecin ele ce vor decurge din fapta noastr ? Cum.ne revolta. Îndemnul la revolt treze te în mintea publicului de ordine aceea i întrebare: ce punem în loc? ci cât timp nu se r spunde la aceast întrebare.... Un r spuns mul umitor în zadar îl a tept m.

În principiu. mai de aproape. acelea care pondereaz . Cele mai multe impresii ies din aceast lupt deviate din calea lor primitiv unele mic orate. C ci sub domnia ordinii. altele chiar anihilate. impulsivitatea este de blamat. i ori ice cultur . S examin m dar. mai ales. la omul zis de ordine. adic în majoritatea cazurilor. sentimentul nostru ne-o denun înaintea oric rei analize. În aceast ciocnire îns . în actul voluntar final deseori victoria este de partea deprinderilor. Omul reflexiv este ferit de hot râri precipitate. Deliberarea omului de ordine este mai controlat .. un entuziast pe când omul de ordine este un reflexiv. ci la omul de ordine victoria complet nu este niciodat de partea lor. revolu ionarul. S vedem al turi de partea cea bun i partea cea rea. f r a fi contrazi i.. care duc la realizarea unei idei. i. Dup explicarea de mai sus. Revolu ionarii îi zic acestuia reac ionar. care este rodul activit ii sim urilor. i elemente inhibitive. dintre impresia nou . c ci aceast parte trebuie s existe. El este util societ ii. Prin actele lor se pericliteaz totdeauna ori ice progres. între aceste din urm elemente un loc însemnat îl ocup deprinderile care s-au adunat în sufletul omului în urma experien ei sale din trecut. va câ tiga pe deplin pe cea tiin ific . Ea trebuie completat acum cu expunerea i descrierea momentelor vie ii reale. dar. ea consist în cump nirea ac iunii motivelor de natur impulsiv i a reac iei ce formeaz sentimentul de responsabilitate. dac dispare în adev r efectul impulsivit ii. în termenii literaturii revolu ionare. Deliberarea revolu ionarului se rezum la justificarea ac iunii impulsive. sau re in realizarea. absoluta superioritate a omului de ordine. Fiecare simte c în no iunea de ordine ordinea absolut nu st perfec iunea. în aceast ciocnire culmineaz func ia con tiin ei. În orice act de voin . dimpreun cu acesta dispare câteodat i ceva mai mult. Acestea sunt adev ruri necontrazise de nimeni. Dar din aceste adev ruri nu putem deduce. din punctul de vedere al psihologiei individuale. se g sesc. Ea este pentru noi cea mai important . cu drept cuvânt. Deosebirea este evident . Aici se determin . Cu oameni impulsivi nu se poate alc tui o societate durabil i numeroas . elementele suflete ti pe care se sprijin voin a omului de ordine. El este un distrug tor. i deprinderea regulat din experien a trecutului se des vâr e te momentul cel mai important al vie ii suflete ti din fiecare om. iar omul de ordine prin reflexivitate. pe lâng elementele impulsive. Omul impulsiv comite foarte adeseori fapte imprudente. este un impulsiv sau. Cu aceast completare deosebirea noastr va pierde poate din valoarea sa arhitectonic . Impresiile noi nu se traduc în fapt pân ce nu înving aceste deprinderi. din punct de vedere sufletesc. Am conchis mai sus c revolu ionarul se caracterizeaz prin impulsivitate. IV Dar aceast deosebire prive te numai partea formal a activit ii suflete ti.Cu un cuvânt. în schimb.

prin con tiin a ce avem c subordon m unei legi superioare. pe care le sugereaz experien a actual . în exagerarea opus aceleia pe care o prezint revolu ionarul. de i vie. stabilite de experien a trecutului. totdeauna laborioas . ci nu se întâlnesc pentru c cump na dreapt între impulsivitate i reflec ie se men ine numai prin mijlocirea continu a con tiin ei clare. îndemnurile noi ale inteligen ei r mân f r ecou.pentru om posibilitatea progresului. prin natura sa. o func ie intermitent . cu cuno tin ele vechi. omul de ordine p c tuie te adeseori. Omul de ordine. prin sc derea con tiin ei clare. ar trebui s zicem mai bine c tipul revolu ionarului nu se opune atât omului de ordine. lipse te principala indica ie pentru îndrumarea progresului moral. ci al ii i al ii. Deprinderile câ tigate din experien a trecutului dobândesc la dânsul un rol decisiv în cump na deliber rii. Revolu ionarul are de adversar . atunci el ar fi f ptura ideal a naturii. Din nefericire pentru dânsul aceste condi ii ideale nu se întâlnesc decât în cazurile excep ionale. Scolasticul de odinioar . A adar. Tot din rândul lor i conservatorii exagera i din toate clasele sociale. dac ar reu i s p streze totdeauna echilibrul între aceste for e contrarii. Omul de ordine . care comb tea progresele tiin ei pe motiv c acestea contraziceau entit ile metafizice. Ra ionamentul pune al turi cuno tin ele noi. dac impulsivitatea impresiilor noi ar fi la dânsul totdeauna moderat prin reflec ia dobândit din experien a trecut . Aici î i au obâr ia func ia ra ionamentului i convingerea în libertatea moral : tiin a i determinarea conduitei dup normele moralei. prin constitu ia sa intim sufleteasc . Necontrolate de lumina con tiin ei. Ei singuri.. actul nostru individual. înclinat s înfrâneze impulsi-vitatea. lipse te i convingerea în libertatea actului. Pe de o parte deprinderile vechi pot fi schimbate sub influen a impresiilor noi. Potrivit realit ii. revolu ionarilor. când nu se supravegheaz îndeajuns. de asemeni. Aici este partea cea rea. printr-o aservire la reflec ia inert . cei adev ra i. Atunci avem înaintea noastr degenerarea sentimentului de ordine în exemplele periculoase progresului i culturii tot atât de periculoase ca i cele revolu ionare. constatat mai sus. Când aceast con tiin lipse te. Din cump nirea lor rezult progresul în gândire. se prezint în via a real cu multe varia iuni. aceste deprinderi tind s se repete ca ni te acte mecanice în toat activitatea omului nostru. deosebirea între revolu ionar i omul de ordine. Con tiin a clar îns este. prejudec ilor. cade. la rândul s u. Istoria este bogat în descrierea unor asemenea exemple. în forma ei categoric ea nu se poate sus ine. Determinarea conduitei morale. este totdeauna în pericol s alunece pe panta rutinei i a reac ionarismului stupid. pentru a încheia aceste considera ii. care nu vor s se despart de obiceiurile apucate din mo i str mo i. este din rândul acestor exemple. impresiile noi pot fi canalizate înspre mai bine de deprinderile trecutului. i mai ales fixarea ei. P c tuie te revolu ionarul prin lipsa unei reflec ii intense. omul de ordine. din punct de vedere sufletesc. iar aceasta din urm . cele dou mari func ii ale vie ii sociale. rezumarea experien ei trecute. cât derivatului degenerat al acestuia. Din aceast cauz . pe de alt parte. Ele covâr esc aproape pe cele ce apar in adev ra ilor oameni de ordine. Adev ra ii oameni de ordine nu se g sesc în rândul acestora. ar r mâne totu i primitoare de modific ri. sunt superiori. este f cut cu putin . Voin a sa ajunge aservit deprinderilor mecanice.. Producerea.

Delincventul politic. prin natura sa. ca antisociali. C ci precum am avut ocazia s afirm m i mai înainte. sunt propagate. sau a le devia. cum era înainte socotit. Dar revolu ionar în fapt el nu devine decât atunci când aceste tendin e ale lui sunt contrazise. nici de îndemn la lucru. locul de mijloc. ajunge s fie. . vom îndrepta cercet rile noastre exclusiv spre cuno tin a mediului social. transportat într-un alt mediu. Individul g se te oarecum. un suflet blând i de ordine. Numai când tendin ele sunt contrazise. nu este un revolu ionar. Exemple de o asemenea transformare le afl m. în a c rui constitu ie sufleteasc se g se te adev rata condi ie necesar pentru progresul social. Aici nu mai este nevoie pentru dânsul nici de paz . Când tendin ele sunt deviate. Nic ieri nu s-a v zut mai des minunea. Fiecare individ impulsiv. ci un iubitor de progres. s se transforme. cât de multe voim. bine recunoscu i aiurea. sau i-a c utat refugiu. numai în cazul acesta. victoria este de partea revolu ionarului. Distan a de latitudine politic face totul. numai atunci sunt date condi iile care s favorizeze activitatea revolu ionar . toate ansele s agite i s zguduie via a social . de asemenea. sufletul individului revolu ionar nu cuprinde în sine întreaga ra iune de a fi a activit ii sale. Cine are cea mai mic îndoial în aceast privin nu are decât s citeasc istoria primelor colonii din America. se schimb cu des vâr ire. Sufletul care s-a afirmat ca revolu ionar într-un mediu oarecare. sau se adapteaz mediului social în care tr ie te. situat în medii diferite. în fondatori ai unei societ i puternice i pline de viitor. dar nemul umirea lui n-are consecin e practice însemnate. Aceste dispozi ii vin de la sine. Sufletul individual nu opune o rezisten absolut . f r îns a fi înfrânte. Ideile în care se îmbrac impulsivitatea i voin a sa de dominare g sesc r sunet. Nic ieri nu s-a repetat mai des ca aici experien a acestei transform ri suflete ti. sau deviate de influen a mediului. individul poate r mâne suflete te nemul umit. este suflete te preg tit s devin revolu ionar. condi ii avantajoase de lupt contra mediului potrivnic voin ei sale. determin activit i diferite. în cuprinsul coloniilor. el este un simplu cârtitor. revolu ionar sau de ordine. între aceste dou extremit i. dup cum intr în conflict. Sufletul individual nu este. îl ocup omul de ordine. Când tendin ele sunt înfrânte. cu voin a de a domina asupra semenilor s i. el se transform într-un element folositor. P mântul acestora pare c are darul de a transforma din r d cin pe om. S încerc m acum a-l ar ta din punct de vedere genetic. Dintr-un element periculos. cu schimbarea mediului. cu schimbarea mediului. Dac opozi ia mediului social cedeaz . locul de onoare. Tendin ele individului au. în care nu se mai prezint acelea i greut i pentru existen a lui. Acela i suflet. Aceast corectare era indispensabil înainte de a trece mai departe. Care sunt condi iile determinante pentru începerea activit ii revolu ionare? Când are sor i de reu it i când nu asemenea activitate? Pentru ob inerea unui r spuns satisf c tor la aceste întreb ri. pe p mântul coloniei în care a fost deportat. i f r ca mediul s fie destul de puternic pentru a le înfrânge. individul. atât de periculos în patria mum . în acest caz.pe rutinar. El devine una sau alta. în marginile ordinii. din punct de vedere descriptiv. V Paginile de pân aici ne-au ar tat pe revolu ionar.

amestecul raselor. în acest în eles. Izbucnirea conflictului acut. nu este deloc sim it de individ. individul are credin a c ordinea social este des vâr it de o putere supraomeneasc . când institu iile au pierdut flexibilitatea cerut de împrejur ri. Con tiin a individului vede mult vreme într-însele oglindirea unor interese superioare celor ale sale. nici nu se contrazice. dezvoltarea tiin elor i artelor etc. întocmai cum înl untrul con tiin ei individuale deprinderile câ tigate înfrâng. care tind s se realizeze în actul extern.. Individul este supusul ordinii sociale existente. mari i generoase. întocmai cum este i influen a reflec iei. dar nu f r sacrificii individuale. Aceast constrângere. morala i obiceiurile recunoscute i practicate. în aceste cazuri. în consecin ea înfrânge. evolu ia social lent . Fiecare membru al unei societ i este constrâns s . al onoarei cet ene ti îl împiedic s dea ascultare pornirilor sale egoiste. Chiar i primele începuturi ale popoarelor europene au trecut prin aceast stare. conduitei individului. deviaz sau sunt biruite de reprezent rile impulsive. Revolu ia. Ea poate fi puternic sau slab . în aceste cazuri nu avem nici o urm de activitate revolu ionar . pe când deprinderile câ tigate în con tiin a individual r mân pentru totdeauna subiective i individuale. S o numim cu denumirea mai des obi nuit . . Fiecare se supune a ez mintelor i legilor. i de aceea ea nu se produce. Comer ul. individul simte. i la formarea lor coopereaz activitatea mai multora. Ea se efectueaz f r s provoace con tiin a individului. Fa de personalitatea individului. instinctiv. Istoria ne vorbe te de timpul în care societ ile omene ti cuno teau aceast stare de spirit. în asemenea cazuri. când institu iile au înc vigoarea cerut pentru o nou adaptare la via . Convingerile individuale în lupt cu autoritatea institu iilor. c î i au obâr ia sentimentele sale altruiste i sociale. în unele cazuri. Influen a mediului social este apoi analoag reflec iei pe care o întâlnim în con tiin a individual . în practicarea acestor a ez minte i legi.. Totu i prestigiul acestora se men ine. legilor i obiceiurilor care constituie mediul social. dar îndemnurile care ar putea izvorî din aceste lumini ale inteligen ei sunt contrazise de pornirile inimii.. voluntar al individului.i adapteze activitatea sa a ez mintelor. starea teologic a societ ilor. deviaz sau contrazice f r succes manifest rile individului. oarecum pe cale de constrângere. Inteligen a îl lumineaz adeseori asupra conflictului latent care exist între interesele i aspira iile sale i între a ez mintele i legile ordinii sociale. exterioare. acest mediu so-cial reprezint ceea ce sunt deprinderile câ tigate din experien a trecutului în con tiin a l untric a fiec rui individ în parte. socotite a fi de origine sfânt . Aceasta este starea obi nuit a societ ilor culte. este inutil . Cu deosebirea numai c . care normeaz activitatea tuturor membrilor societ ii. De obicei. înl untrul s u intr a ez mintele de stat. care nici nu se discut . prin puterea uzului i a tradi iei. al religiozit ii. fiindc o socote te pe aceasta prea puternic pentru a o înfrânge. Sentimentul patriotismului. elementele mediului social se întrupeaz în lucruri concrete. Curând dup aceast stare îns . pasivitatea individual fa de mediul social scade. Epoca tragic a revolu iilor adânci. Mediul social se constituie din suma regulilor care se impun. contribuie s sl beasc autoritatea absolut a a ez mintelor i a legilor stabilite de tradi ie.În ce consist îns mediul social în cazul de fa ? Mediul social consist în legile i a ez mintele publice.

. schimb practica religiei. de cele mai multe ori. Trama obi nuit a istoriei nu o constituie ele. ci conflictul între ceea ce individul crede c este în interesul tuturor i prin urmare i al s u. i ceea ce era r u.i g se te împ carea în mediul existent. Apoi. c ci. aceasta o face pentru c este convins c interesele i aspira iile sale sunt impuse de idealul cel nou. care culmineaz în activitatea unui Socrate i Platon. Idealul nou schimb logica min ii i a inimii. faptul brut pe care îl constat m noi este conflictul dintre interesele i aspira iile individului. cei ce urzesc aceste mari revolu ii. Autoritatea mediului social r mâne i dup revolu ie ne tirbit . i garanteaz înc pentru mult vreme dezvoltarea societ ii i a culturii. pentru prejudiciul pe care acestea îl aduc intereselor sale personale. i între ceea ce el vede realizat în ordinea social existent . Dac toate ar avea natura i scopul acestora! Din nenorocire. sunt ei exclusiv numai revolu ionari? Nu sunt ei oare prin excelen i oameni de ordine. c ci fiecare cititor i le poate memora din diferitele capitole ale istoriei universale. i. Ceea ce era bun mai înainte este acum r u. con tiin a lui dezaprob ordinea social pentru c în aceasta nu. care nu. dar în fond înt re te sentimentul con tiin ei morale. Mai ales revolu iile s vâr ite în domeniul moralei ne-au devenit scumpe. pentru a nu aminti decât pe cele mai importante acte din istoria omenirii. Con tiin a lui nu dezaprob a ez mintele i legile existente. interesele i aspira iile indivizilor ce vor veni dup revolu ionar î i vor g si satisfac ie. Astfel. Lor le dator m în mare parte cultura noastr de ast zi. Acest fapt brut nu constituie îns întreaga revolu ie. în toate revolu iile indicate mai sus. Acestea reconstituie din nou autoritatea mediului social. oameni aduc tori de o ordine mai bun i mai durabil ? În adev r. Prestigiul ordinii sociale r mâne în fond acela i. Deasupra lui se înal un ideal. Din fericire îns distrug toare pentru ceea ce trebuia s se distrug . revolu ia . g sim mi carea filosofic elin . rare de tot. Elementele s n toase r sar mai puternice dup trecerea lor. este bun. precum i în altele de felul lor în domeniul politic i social. reforma religioas întreprins pentru emanciparea con tiin ei de Calvin i Luther etc. For a idealului sus ine conflictul. o revolu ie cum fu cea filosofic elin gone te anumite concep ii i obiceiuri morale. nu conflictul direct de interese constituie caracterul revolu iei. Citirea acestor capitole ne-a i deprins s judec m revolu iile cu bun voin i s -l admir m cu entuziasm pe revolu ionar. i mediul social în care ace tia tr iesc. dar reînnoie te i d r d cini mai adânci religiozit ii înse i. alt revolu ie iar i. la ad postul acestui ideal.i poate g si o realizare idealul s u! Acest ideal poart în sine un nou criteriu de judecat . o nou scar de valori morale i sociale. sau indivizilor. Lucrul principal este c idealul reu e te. În aceste momente. Dac interesele personale ale revolu ionarului reu esc sau nu este un lucru secundar. Astfel. revolu iile sunt uneori un simptom al s n t ii. în rândul acestor revolu ii. alt revolu ie. revolu ia cre tinismului (în care cea precedent intr ca o mi care preg titoare).În aceast stare a societ ilor. ele sunt rare. Dac individul lupt pentru interesele i aspira iile sale. aceste interese nici nu intr în conflict direct cu ordinea social consfin it de mediu. Zguduirile ce le produc sunt violente i în multe privin e distrug toare. izbucnirea sentimentului cavaleresc pentru femeie în Evul Mediu. Este inutil a aduna exemple pentru ilustrarea acestor revolu ii. cre tinismul.

Lipse te în mediul acestor societ i materia asimilatoare. Idealul. îl g sim în înmul irea îndatoririlor sociale. Care sunt condi ile de producere ale acestor revolu ii. sunt revolu iile obi nuite în care tipul revolu ionarului de profesie domne te netulburat. caracterizarea acestor condi ii. singurii care. în genere. s mân a idealului r mâne f r rod. schimb bazele organiz rii politice i economice. Toate revolu iile mari au adus o înt rire a ordinii i. cea mai însemnat revolu ie din istoria omenirii.cea mare francez . sunt cele numeroase din fiecare secol. Al turi. ci la ea ne întoarcem acum din nou. i cu acesta se l rge te i adaptarea con tient a individului la mediul social. foarte numeroase. Dac aceste revolu ii ar fi singurele pe lume. precum ziceam. Pe un teren neprielnic. unde sentimentul ordinii sociale nu s-a impus nici prin autoritatea cultului religios. unde planeaz peste interesele actualit ii grija zilei de mâine. dar are ca rezultat o cre tere în for ele de produc ie ale poporului întreg francez etc.. din 1789. una la mai multe secole i la cotitura drumurilor mari istorice. în asemenea societ i nu este un teren prielnic pentru ideal.. executori i exploatatori ai bunurilor sociale. num rul îndatoririlor sociale cre te. Condi iile lor sunt determinate de oscila iile . sau mai bine între ele. În societ ile în care prestigiul intereselor superioare de neam i patrie a disp rut sau nu s-a ridicat niciodat la o valoare real . Prin acest rezultat se leag în mod intim revolu iile istorice cu progresul culturii în genere. dar cu condi ia ca terenul în care se s de te s fie prielnic. Cre tinismul. sunt cele dintre care câte una m car apuc s o observe fiecare muritor în via a sa. a adus sporul cel mai mare în num rul îndatoririlor. o cre tere a energiei sociale. sunt fondatori. El constituie. în baza unui contract consim it între ei. A a s-a întâmplat dup toate revolu iile amintite. Revolu iile de felul celor num rate mai sus sunt rare. din ultima categorie? Cu un cuvânt. în via a social . care s fac în a a fel ca idealul s prind r d cini. Dar cu acesta i norma de adaptare ideal : Iube te pe aproapele t u. prin aceasta. nu ar fi epitet mai dorit decât acela de revolu ionar! Oamenii iubitori de progres ar fi to i în rândul revolu ionarilor! Dar natura e zgârcit când este s condi ioneze fapte mari i generoase. Aceast categorie de revolu ii am avut-o i noi în vedere în partea de început a studiului nostru.. unde domne te credin a c legile i a ez mintele publice se schimb dup interesele vremelnice ale indivizilor. C ci cultura unei societ i nu este decât exteriorizarea îndatoririlor ce i le impune con tiin a indivizilor. ci aceste din urm revolu ii sunt. întocmai ca i con tiin a clar în sufletul individului. Semnul extern i distinctiv. nici prin autoritatea a ez mintelor publice civile... Acesta este rezultatul revolu iilor mari binef c toare. are o lumin intermitent . cea mai roditoare s mân pentru cultura unei societ i. s-ar putea rezuma în lipsa idealului. Num rul îndatoririlor indic nivelul culturii. Idealul prosper în societ ile unde exist cultul datoriei morale. i din fiecare sfert de secol. adic revolu iile f r ideal. râvna de a continua cu demnitate via a zilei de ieri! Toate societ ile în care nu se prezint un teren prielnic pentru încol irea idealului nu cunosc decât revolu iile din ultima categorie. i fixarea lui este totdeauna laborioas . dac voim acum s -l c ut m pentru toate aceste revolu ii. Dup fiecare revolu ie mare istoric . care joac un a a de mare rol în revolu iile mari istorice. dup p rerea noastr .

ci prin ceea ce ele pot aduce indivizilor.intereselor individuale i egoiste. Înfrânarea apetiturilor vine numai treptat. se achit de rolul lor. Legile i demnit ile pre uiesc nu prin rolul ce ar trebui s -l aib în realizarea intereselor superioare. legile morale i civile. Istoria ne vorbe te i despre aceste revolu ii. ci în chipul cel mai logic. Nu se cump nesc prin coloane statistice asemenea interese! Dar la interesele individuale. negre it. Ideea egalit ii ine locul idealului. Dorin a de a produce vine cu anevoie i cu mari sacrificii. dac nu se poate ca eu. o dat cu r spândirea culturii. Rezultatul lor este o cre tere de energie social . Asocierea celor interesa i o aduc aproape instinctiv împrejur rile. Revolu iile au drept scop o mai bun distribu ie. un animal cu apetituri de consuma ie. Apetiturile au un orizont foarte vast. i unii i al ii. Rezultatul lor: o mai plin consuma ie în stomacurile mai multora. Omul l sat în voia lui este. i ori ice inegalitate v zut se poate transforma într-un motiv de nemul umire. Ideile de propagand sunt sugerate pe de-a-ntregul de jocul imaginilor care înso esc via a emo ional . da. Pentru ce tu i nu eu? Pentru ce tu bogat. în schimb. care. sau de trecut. ca exaltarea apetiturilor individuale s creasc . în sarcina revolu ionarilor de profesie. Revolu iile lipsite de conducerea idealului sunt conduse de ideea egalit ii. înainte de orice. sau redus la autoritatea indivizilor care le reprezint . Revolu iile f cute sub conducerea idealului sunt revolu ii de produc ie . f r deosebire de ras . Iat dar în societ ile f r cultur adânc destule motive pentru revolu ie. în sfâr it. este simbolul neg rii apetitului. în mediul lor autoritatea a ez mintelor publice este tears . poate deveni teatrul unor asemenea revolu ii. în societ ile mai b trâne. Totdeauna îns le g sim petrecându-se dup acela i plan.. legile mo-rale i civile sunt tot atâtea bariere ridicate contra apetiturilor animale. la rândul lor. a ez mintele publice. Condi iile celelalte vin mai cu u urin . fiindc sunt determinate de apetiturile de consuma ie ale indivizilor. De pe urma lor nu rezult nici un spor în energia social . cultul idealului sunt tot atâtea îndemnuri pentru sus inerea dorin ei de a produce. Este îndeajuns ca înfrânarea ce o exercit cultura s scad . Convertirea mul imii pentru a opera faptele r mâne în sarcina tempera-mentelor revolu ionare. Revolu iile neconduse de ideal sunt revolu ii de consuma ie . c ci nesfâr it este num rul motivelor de a fi cineva nemul umit cu cota sa de consuma ie. sau. Ele . ceea ce revine la aceea i. Toate sunt acum reduse la o m sur comun . c ci ideea egalit ii este aplicabil numai la interesele individuale.. Ori ice societate. oscila ii foarte numeroase i ele. Nu are cineva decât s priveasc în jurul s u. Adesea ele sunt confundate cu fapte de brigandaj ordinar i cu sedi iunile criminale. sau. A ez mintele publice. Aplicat la interesele superioare de neam i patrie ea cuprinde un nonsens. prin cât renteaz acestora. asupritul de pân acum. pentru acestea nu exist o idee mai potrivit . Uneori chiar indivizii sunt proprietarii a ez mintelor. Dar aceste din urm revolu ii sunt foarte numeroase.. pentru ca prima condi ie favorabil de producere s fie dat . când ea nu e mai dinainte în stare latent . Idealul.. s am mai mult . Sufletul omenesc cunoa te dorin a de a consuma înainte de a o cunoa te pe aceea de a produce. i eu s rac? Pentru ce tu cu onoruri i eu f r ? Cel pu in s avem cu to ii în mod egal. Planul pe care îl indic dinamica apetiturilor: linia de minim rezisten pentru satisfacerea acestora. Le g sim mai ales prin capitolele care descriu decaden a popoarelor. cu obi nuin a suport rii îndatoririlor sociale.

în ceea ce prive te starea sufleteasc . Câteodat .se pot prevedea de mai înainte. Unii voiesc s aplice în aceste cazuri un criteriu bazat pe statistic . Revoltatul contra unei autorit i recunoscute simte trebuin a unui ideal pe care s se sprijine. iau angajamente de a nu ine seam de legi. Condi iile care favorizeaz producerea unei revolu ii nu trebuie c utate a adar decât în alc tuirea societ ii îns i. este o chestiune de apreciere. i în sine este i de pu in importan . declar pe fa nesupunere. în care s racul e al turi de bogat. Societ ile inculte se pot mul umi i cu gesturi. pierzând orice respect de autoritate. sau nu deviaz în profitul tuturor cursul intereselor i aspira iilor fiec rui individ izolat. Evident c i acest criteriu î i are importan a sa. prin nimicirea . i s-au distrus un num r x de case. real . totu i. în ceea ce prive te aparen a.. în aceste cazuri. prin aceea c ea se ridic în fa a individului. o trecere brusc . Cet enii. aspira iile fiec rui membru al societ ii sunt tot atâtea provoc ri pentru schimbarea alc tuirii sociale. când nu pot pricepe cuvintele. locuitorii rilor moderne prefer imaginile din Biblie i cu deosebire sunt ner bd tori s ajung ziua din urm . Dimpotriv . revolu ia consist în simpla dezorganizare a vie ii unei societ i. i în cele mai numeroase. i. când legile i a ez mintele publice sunt sc zute la rolul de mijloace pentru câ tiguri personale. în genere superioar . ea este o precipitare în succesiunea evenimentelor. pentru vecini. cât pentru str ini. totu i explicabil istorice te. revolu ia este de dou feluri. Interesele. în cazurile cele rare. a a i cet enii fa de stat: pun la cale greve i demonstra ii. în primul rând. întocmai cum. în timpuri de criz . în alte cazuri îns . Chiar i atunci când aceast autoritate nu protejeaz îndeajuns interesele individului. inând seam de coeficientul de cultur care s-a asimilat în mentalitatea fiec rei societ i. locuitorii revolta i din cet ile Antichit ii prefer declama iile patriotice grecii mai ales erau sensibili la ideea de tr dare . Revolu ia e permanent . A a. de la o ordine social la alt ordine social . Individul. Revolu ia îns nu se produce decât atunci când aceast alc tuire este viciat .. Conchidem. când ea nu rezist . Fiecare membru al societ ii voie te s subordoneze func ionarea acestora interesului s u. Autoritatea legilor i a ez mintelor publice constrânge pe individ s fie în serviciul intereselor superioare.. îns i func ionarea acestor legi i a ez minte. a societ ii. Alegerea cuvintelor în care ea se îmbrac nu creeaz prea multe dificult i. constituie o provocare permanent . Când alc tuirea societ ii este s n toas . i g sesc c revolu ia este manifest numai atunci când s-au ucis un num r x de persoane. Dar nu atât pentru societatea îns i în mijlocul c reia se desf oar revolu ia. îl constrânge pe acesta s reflecteze. i nu în provoc rile indivizilor. activitatea individului are prin dânsa o îndrumare fireasc . prin activitatea sa. ziua de judecat . când interesele i aspira iile individului nu g sesc în fa a lor o autoritate recunoscut . este totdeauna provocator. revolu ia este suflete te determinat de un ideal. Lupta politic se coboar i ia caracterul unei lupte de interese. Dup complexul condi iilor determinante. Logica este în toate timpurile aceea i.. procedeaz lucr torii fa de patroni. i prin aceasta îl înal suflete te. atunci condi iile favorabile pentru revolu ie sunt permanente. Iar izbânda idealului aduce dup sine o alc tuire social superioar . astfel degradate.

în urma primelor modific ri.autorit ii lucrului public. revolu iile propriu-zise. dar nu schimbat i dezordonat . trebuie s fie totdeauna o renova ie. de o stagnare. în aceste cazuri nu se poate vorbi de o precipitare a evenimentelor. provenit din atrofia centrilor nervo i îns rcina i cu func iunea controlului. Deosebirea între aceste dou feluri de revolu ie se reg se te de altfel i în cuprinsul vie ii suflete ti a fiec rui individ în parte. ci. Modific rile bru te în bine ale caracterului. ci o simpl dezorganizare. a acelora produse prin înrâurirea unei con tiin e intense. cel mult. nu se opereaz decât prin mijlocirea unei con tiin e intense. Revolu ia. conduita individului e schimbat . prin sus inerea unei încord ri neobi nuite. ca de o întâmplare fericit . ca s fie privit ca un bine în via a unei societ i. Modific rile îns nenorocite produse asupra caracterului prin boal . . Firul istoric nu se continu decât al turi i împreun cu continuitatea autorit ii. cum este în urma modific rilor din a doua categorie. infectarea sau intoxicarea substratului fizic nu constituie o revolu ie propriu-zis .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful