CAPITOLUL I SUPRAVEGHEREA PIETEI BURSIERE DIN ROMANIA

I.1.

Reglementarea supravegherii pieţei bursiere Instituţiile care activează pe piaţa financiara prezintă o importanta publica si deci

fac obiectul unor reglementari si supravegheri corespunzătoare. Se pot evidenţia astfel trei abordări principale privind acest concept al reglementarii si supravegherii pieţei de capital:1) a) principiul separării activităţii bursiere de activitatea financiara, introdus în S.U.A., prin Legea privind titlurile financiare din 1938, si care instituie dreptul exclusiv al societatilor financiare de a desfasura operaţiuni pe piaţa primara si secundara a titlurilor; b) principiul băncii universale, adoptat în mai multe tari europene, care permite băncilor sa se angajeze în toate tipurile de operaţiuni financiare, acestea jucând un rol preponderent pe piaţa bursiera; c) abordare mixta, caracteristica Marii Britanii si Canadei, conform căreia activitatile bancare si cele financiare sunt considerate ca fiind de natura diferita, fără sa fie impusa insa o separare instituţionala a agenţilor pieţei bursiere. Inspirându-se din practica tarilor cu pieţe bursiere dezvoltate, de tradiţie, pentru a crea un cadru legislativ si reglementar eficient si sigur, Guvernul României, prin Legea nr.55/1995 a infiintat Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, având ca scop definirea drepturilor si obligaţiilor fundamentale ale participării pe piaţa titlurilor financiare, protejarea intereselor tuturor participanţilor la tranzacţionarea valorilor, asigurându-se astfel si o supraveghere antenta a pietei bursiere.2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare are urmatoarele atributii: • • • participa la elaborarea si analizarea proiectelor de legi din acest domeniu; reglementeaza în domeniul emisiunii si circulatiei titlurilor financiare; monitorizează activitatile de pe pietele de valori si conformitatea lor cu cadrul legal existent; ___________________
1) Popa I., op.cit., pag.64-65 2) Legea nr.55/1995, Monitorul Oficial, iulie 1995.

1

• •

face publica încălcările cadrului legal si urmareste vinovatii; autorizeaza toate activitatile brokerilor/dealerilor.

Comisia se compune din cinci membri, inclusiv presedintele si vicepresedintele. Ei sunt numiti de catre Parlament si dispun de deplina autoritate si responsabilitate. Presedintele si membrii sunt numiti pe o perioada de cinci ani si mandatul lor poate fi reînnoit doar o singura data. Conditiile pentru a deveni membru în comisie sunt: • • • • • • sa aiba varsta de minim 35 de ani si o practica în specialitate de minim 5 ani; nu pot fi membri în Consiliul de Administratie sau membri ai unei societati listate la bursa, sau ai Bancii Nationale; sa nu fi fost inregistrati ca faliti; nu pot desfasura activitati care pot provoca un conflict de interese cu calitatea de membru în C.N.V.M.; trebuie sa prezinte un raport anual Parlamentului; pot fi revocati de Parlament în caz de incalcare a normelor privind valorile mobiliare. Pentru a asigura un cadru cat mai adecvat bunei desfasurari a pietei extrabursiere, a fost elaborat un “Regulament de practica onesta”, care statueaza anumite principii după care se conformeaza participantii la mecanismul de tranzacţionare. Regulamentul cuprinde norme referitoare la conduita membrilor în afaceri, norme de publicitate, reguli de operare a sistemului de tranzacţionare, proceduri disciplinare, proceduri de arbitraj si norme referitoare la obligatiile de cooperare intre agentii participanti pe piata extrabursiera.1) Prin respectarea acestor norme se creaza premisele existentei unei piete financiare sigure, în care potentialii investitori pot avea incredere. Serviciile financiare competente si sigure pot reprezenta un element central al economiei, iar reglementarea si supravegherea activitatii intermediarilor financiari care activeaza pe piata extrabursiera au rolul de a proteja si incuraja investitorii, lasand în acelasi timp pietei suficienta libertate pentru a se putea dezvolta în continuare. ___________________________________________

2

1) Reguli de practica onesta, A.N.S.V.M., Bucureşti 1996

In anul 1994 Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr.52 privind valorile mobiliare si bursele de valori. In baza acestei lei a luat fiinta Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, institutie autohtona, subordonata Parlamentului si avand drept mandat implementarea prevederilor legii mentionate, reglementarea si supravegherea valorilor mobiliare. Bursa de Valori Bucureşti a fost infiintata la 21 aprilie 1995 prin decizia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ca institutie publica investita cu personalitate juridica ce isi desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii. Inaugurarea oficiala a Bursei de Valori Bucureşti a avut loc la 23 iunie 1995 în incinta pusa la dispozitie de Banca Nationala a Romaniei, iar prima sedinta de tranzactie a avut loc la data de 20 noiembrie a aceluiasi an, în urma semnalizarii regulamentelor si procedurilor tehnice.1 Conditia de infiintare a Bursei era ca cel putin cinci societati de valori mobiliare sa solicite si sa primeasca autorizatie de negociere cu Bursa. In cadrul primei sedinte de tranzacţionare 24 de societati de valori mobiliare, membre ale Asociatiei Bursei, au putut negocia actiuni a sase societati comerciale.2 Resursele pentru datoriile materiale initiale, deschiderea si functionarea Bursei de Valori în primul an de activitate au fost alocate de la bugetul statului. Aceste resurse vor fi recuperate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare de la Bursa de Valori Bucureşti, incepand cu al treilea an de functionare, în termen de trei ani. Sumele recuperate urmeaza a fi varsate la bugetul de stat. In conditiile existentei Bursei de Valori Bucureşti, societatile comerciale romanesti adauga activitatii lor de pana acum posibilitatea conceperii dezvoltarii lor în termeni economici noi, eficienti, procurandu-si capitalul necesar pe o piata specializata, atent reglementata si concurentiala. Bursa de Valori Bucureşti ofera societatilor comerciale exact cota de prestigiu la care au dreptul si de care trebuie sa se bucure în tara si în strainatate, fiind nu numai barometrul cel mai fidel al activităţii lor, ci si adevarata tribuna de promovare a intereselor lor, prin informatiile de piaţa bursiere oferite, fara nici o restrictie. Bursa de Valori Bucureşti are sediul în Bucureşti, str.Doamnei nr.8. Este investita cu personalitate juridica, incheie bilant contabil si are cont bancar. Bursa se autofinanteaza din comisioanele percepute, conform reglementarilor bursiere, constituite la dispozitia sa si

3

1 2

Stefan Bratu, op.cit., pag.205. Legea nr.52/1994, privind valorile mobiliare si bursele de valori, art.44.

se utilizeaza fonduri banesti în conditiile legii. Comisioanele percepute de catre Bursa de Valori Bucureşti se impart în comisioane, conform regulamentului de inscriere a valorilor mobiliare la cota Bursei de Valori si comisioane practicate, conform regulamentului privind organizarea si functionarea Registrului la fiecare 12 luni de la data intrarii în vigoare a deciziei de inscriere la Cota Bursei.1 Acestea sunt comisioanele care fac posibila autofinantarea. Un alt mod de asigurare a resurselor necesare functionarii Bursei de Valori Bucureşti este constituirea si utilizarea Fondului de Garantare. Acest fond se consituie prin deschiderea de catre Bursa de Valori Bucureşti a unui cont la o societate bancara. Fondul se constituie pe baza contributiilor initiale si curente ale tuturor membrilor Asociatiei Bursei, precum si ale tuturor agentiilor custode. In afara acestor surse de autofinantare Bursa a beneficiat de finantare de la bugetul de stat pentru un an de activitate, resursele primite în aceste conditii urmând a fi returnate la bugetul de stat incepand cu al treilea an de activitate de functionare a Bursei timp de trei ani de zile.Bursa detine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul sau si este abilitata sa primeasca donatii legale si subventii. In exercitarea dreptului sau de proprietate Bursa poseda, foloseste si dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu.Bursa poate stabili relatii de asociere bilaterala cu burse din alte tari si se poate afilia la forurile internaţionale ce reunesc institutiile specifice pietelor de capital. Bursa de Valori Bucureşti si-a putut demara si dezvolta activitatea si datorita suportului primit de la Guvemul Canadian. Colaborarea cu firma canadiana E.F.A.Software Ltd. a determinat punerea în functiune si modernizarea continua a softului prin care se realizeaza activitatea operationala a bursei. Ulterior, Bursa a stabilit un program de colaborare si cu British Know How Fiind, aflat în curs de derulare, care a permis consolidarea reglementarilor si a activitatii bursiere. Bazandu-se pe rigoarea reglementarilor pe care le promoveaza, precum si pe calitatea activitatii sale, Bursa de Valori Bucureşti a initiat demersurile necesare pentru a deveni membru corespondent al Federatiei Europene a Burselor de Valori si al Federatiei

4

Internaţionale a Burselor de Valori, avand de asemenea în proiect sa poata primi calitatea de membru plin al acestor prestigioase organizatii. _________________________________________________________
1

Bursa de Valori Bucureşti – Regulamente si Proceduri, aprilie 1998, R 1/1.

Caracterisitica esentiala a Bursei de piata ferm reglementata se datoreste soliditatii garantiilor de protectie a intereselor investitorilor pe care ea le ofera. Reglementarile Bursei asigura tocmai o corelare de maxima eficienta a cererii si ofertei, ca si informarea corecta si nediscriminatorie a investitorilor, eliminand orice influente care ar putea altera mecanismul formarii preturilor. Reglementarile Bursei precizeaza modalitati de limitare a riscurilor ca o societate de valori mobiliare debitoare sau nu isi onoreze obligatiile de plata fata de societatile creditoare. Aceste mecanisme au rolul de a asigura desfasurarea în bune conditii a decontarii banesti, respectiv a transferului banilor de la cumparatori la vanzatori.4 In vederea limitarii riscului de neplata Bursa va stabili o limita de tranzacţionare pentru fiecare societate în parte. In cazul în care se constata ca la decontare societatea de valori mobiliare nu are suficiente disponibilitati în contul de decontare, banca de decontare (Bankcoop S.A.) are obligatia de a credita contul societatii de valori mobiliare debitoare cu o suma ce nu va depasi valoarea scrisorii de garantie bancara a acesteia, mai putin comisionul pentru efectuarea operatiunii si dobanda pe perioada creditarii pana la data incasarii contravalorii scrisorii de garantie bancara de la banca emitenta. In masura în care aceste operatiuni nu sunt suficiente pentru asigurarea decontarii, Bursa va prelua cu titlu gratuit proprietatea asupra valorilor mobiliare apartinand societatii de valori mobiliare respective. Bursa va putea folosi valorile mobiliare dobandite în scopul obtinerii de la banca sau de pe piata sumele necesare efectuarii decontarii tranzactiilor, precum si în scopul reintregirii Fondului de Garantare. In situatia în care operatiunile prevazute mai sus nu asigura decontarea integrala a tranzactiilor, toate societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei, vor participa la acoperirea sumei ramase.

5

op. prin societăţi de Bursă. Editura "Corson".1. Stancu Ion. 3 Ioan Popa. Iaşi 1998. societăţile de bursă sunt supravegheate de Sistemul Federal de Rezerve pe când instituţia Bursei este supravegheată de către Comisia pentru Titluri şi Operaţiuni Financiare. I.2. cit. Decontare şi Depozitare pentru Valori Mobiliare).2 În România negocierea valorilor mobiliare se realizează prin societăţi de valori mobiliare la fel ca în SUA. care supraveghează atât Bursa de Valori Bucureşti cât şi societăţilor de valori mobiliare. Instituţiile de supraveghere a pieţei bursiere Supravegherea pieţei bursiere se efectuează pe baza cadrului juridic delimitat de Legea 52/1994 şi de Legea 58/1991 şi este reprezentată grafic în figura I. Regulamente şi Proceduri. Comparând modelul de supraveghere al pieţei bursiere din România cu cel al pieţei bursiere din SUA se constată că în România aceeaşi instituţie (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare) supraveghează atât Bursa de Valori Bucureşti cât şi societăţile de valori mobiliare. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.________________________________________ 1 Anghelache Gabriela.1. R l/17 Maria Prisacariu.1 Din această schemă se observă că supravegherea Bursei de Valori Bucureşti este realizată de o singură instituţie.3 Figura I. pag. în timp ce în SUA există două societăţi de depozitare (Societatea de Depozitare a Titlurilor) iar cealaltă de compensare (Corporaţia de Cliring a Titlurilor). Tranzacţii la Bursele de Valori şi Gestiunea Portofoliului. In România există o singură societate care depozitează valorile mobiliare şi compensează tranzacţiile (Societatea Naţională de Compensare. Supravegherea pieţei bursiere în România BNR COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR IMOBILIARE (CNVM) 1 Bursa de Valori Bucureşti. pag. Editura „Adevarul” S.. în timp ce în SUA.75-78. 22-24. Piete de Capital si Burse de Valori. pag 23 2 SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE COMPENSARE DECONTARE ŞI DEPOZITARE PENTRU VALORI MOBILIARE (SNCDD) BURSA DE VALORI BUCUREŞTI PIAŢA EXTRABURSIERĂ RASDAQ SOCIETĂŢI DE VALORI MOBILIARE INVESTITORII 6 . Dardac Nicolae.A. Bucureşti 1992.

inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele şi are următoarele responsabilităţi:1 .stabileşte cadrul activităţii intermediarilor şi a agenţilor pentru valori mobiliare. reglementărilor date în aplicarea ei şi a regulamentelor Bursei. având acces liber în toate incintele. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare trebuie să se 1 2 Legea 52/1994. care urmăreşte respectarea strictă şi integrală a regulamentelor Bursei2. supraveghează operaţiunile de bursă.asigură protecţia investitorilor contra practicilor neloiale. Supravegherea şi controlul Bursei de Valori Bucureşti. . Comisia Naţională a Valorilor este compusă din cinci membri.Pe lângă CNVM cu atribuţiuni în supravegherea activităţii bursiere. art. în cadrul Bursei de Valori Bucureşti Serviciul Tranzacţionare şi Supraveghere a Pieţei din cadrul Direcţiei Operaţiuni Bursiere şi Informatică. 6 Legea 52/1994 art. propunând măsurile de luat şi sancţiunile de aplicat de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. propune Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare anularea actelor Comitetului Bursei de Valori. informaţiile şi evidenţele Bursei de Valori. . transmite Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare constatările privind încălcarea dispoziţiilor legii. regimul asociaţiilor profesionale constituite de aceştia şi a organismelor însărcinate cu asigurarea funcţionării pieţei valorilor mobiliare. respectiv ale Directorului General când le apreciază ca fiind contrare legii. asistă la şedinţele Cormitetului Bursei de Valori. În exercitarea supravegherii şi controlului Bursei de Valori Comisarul General are următoarele îndatoriri: participă fără drept de vot la toate adunările Asociaţiei Bursei. putând fi reinvestit prin mandate succesive . putând formula observaţii şi obiecţii şi cere consemnarea lor în procesul verbal de şedinţă. abuzive şi frauduloase.realizează informarea deţinătorilor de valori mobiliare şi a publicului asupra persoanelor care fac în mod public apel la economii băneşti şi asupra valorilor mobiliare emise de acestea. deopotrivă în ceea ce priveşte administrarea şi funcţionarea. 45 7 . putând formula observaţii şi obiecţii. mai există. Comisarul General al Bursei de Valori este numit de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pentru un mandat de cinci ani. ca şi regimul operaţiunilor şi disciplina societăţilor de valori mobiliare şi a agenţilor pentru valori mobiliare se exercită permanent şi nemijlocit de către Comisarul General al Bursei de Valori.. la documentele.

societăţile membre depun la Serviciul Membri următoarele situaţii: . De asemenea comisarul general întocmeşte şi transmite Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare raportul trimestrial asupra activitâţii Bursei de Valori.4/6 3 Bursa de Valori Bucureşti.2/6 Bursa de Valori Bucureşti. organizând în acest scop un sistem de fumizare a informaţiilor.Regulamente şi Proceduri P6. Astfel stabileşte limitele de tranzacţionare pe valori mobiliare.2/1 – P3. Contul de profit şi pierdere şi Situaţia privind capitalul net minim şi gradul de îndatorare. sesizează Directorul General al Bursei asupra oricăror încălcări ale Regulamentului de Tranzacţionare Iegate de fumizarea continuă de informaţii. 1 2 Bursa de Valori Bucureşti. Prin decizie notifîcată de Comitetul Bursei de Valori. limitele de tranzacţionare pe societâţi de valori mobiliare şi stabileşte desfăşurarea tranzacţiilor şi este abilitat să suspende tranzacţionarea în scopul menţinerii unei pieţe ordonate3. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare poate delega comisarului general exercitarea uneia sau unora dintre puterile de intervenţie.trimestrial: Bilanţul contabil trimestrial. In scopul supravegherii de către Bursă a activităţii desfâşurate.lunar: Situaţia privind capitalul net minim şi gradul de îndatorare. urmăreşte fumizarea de informaţii continue către societăţile cotate la Bursă. în cadrul Direcţiei Operaţiuni Bursiere şi Informatică şi anume Serviciul Tranzacţionare şi Supraveghere a Pieţei2. anchetă şi interdicţie conferite ei prin lege. Bursa de Valori asigură mijloacele necesare indeplinirii atribuţiilor comisarului general. În cazul nepronunţării Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în acest termen actele atacate rămân definitive şi executorii. . Situaţia privind capitalul net minim şi gradul de îndatorare precum şi Situaţia modificârilor în Registrul Acţionarilor.Regulamente şi Proceduri P7/1 – P7/3 8 . AI doilea sistem de supraveghere al pieţei funcţionează în interiorul Bursei de Valori. De asemenea supraveghează fumizarea de informaţii continue. O primă responsabilitate a acestui seviciu este de a supraveghea desfaşurarea tranzacţiilor şi a fluctuaţiilor pieţei.pronunţe în cinci zile de la sesizarea comisarului general prin anularea sau confirmarea actelor respective1.anual: Bilanţul contabil anual cu toate anexele corespunzătoare.Regulamente şi Proceduri P3.4/1 – P6. .

O altă îndatorire a acestui serviciu este de a colabora la efectuarea de investigaţii în legătură cu activitatea de tranzacţionare. O ultimă funcţie a Serviciului Supraveghere este de a gestiona softul pentru operaţiunile bursiere. procedurile şi instrucţiunile de aplicare a acestuia precum şi orice propuneri de modificare a cestor documente. Pregăteşte materialele necesare reglementării integrale a activităţii de tranzacţionare. 9 . Astfel stabileşte configuraţia utilizatorilor modulului de tranzacţionare şi supraveghere a pieţei din cadrul softului de Bursă şi urmăreşte zilnic derularea corectă a etapelor de deschidere a pieţei. Astfel colaborează la efectuarea de investigaţii la solicitarea organelor competente. elaborează un raport referitor la aceste încălcări care este înaintat organelor competente să aplice sancţiuni.precum şi ale procedurilor de punere în aplicare a acestuia. elaborează Regulamentul de Tranzacţionare. în cazul în care se constată o activitate manipulativă din partea unei societăţi membre a Asociaţiei Bursei. tranzacţionare şi supraveghere a pieţei.

In vederea realizarii obiectului de activitate Bursa de Valori Bucureşti este organizată după cum se observă în figura II. Din figura II. Calitatea de membru al Asociaţiei Bursei este dobândită la data inscrierii în Registrul de Asociaţi al Asociaţiei Bursei. eficiente. indiferent de momentul dobândirii calităţii de membru. tranzacţiilor bursiere în condişii de minimizare a riscurilor. II. Membrii Asociaţiei Bursei sunt societăţile de valori mobiliare care solicită şi primesc din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare autorizaţia de negociere în Bursa de Valori Bucureşti2. . Societăţile de valori mobiliare care au participat la Adunarea Constitutivă a Asociaţiei Bursei vor fi considerate membri fondatori. comunităţii şi complementarităţii de interese ale membrilor săi cu privire la: . . S/1 – S/3 10 . Competenţa de a aproba. asigurarea bunei administrări a Bursei de Valori Bucureşti. Asociaţia Bursei promovează principii de etică şi conduită formulate în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale specifice domeniului în vederea asigurării încrederii publice în activitatea Bursei de Valori Bucureşti şi a intermediarilor de valori mobiliare.funcţionarea mecanismelor de înregistrare. Membrii Asociaţiei Bursei se bucură de drepturi egale şi au aceleaşi obligaţii.CAPITOLUL II ORGANIZAREA BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI .1 ASOCIAŢIA BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI Structura organizatorică a Bursei de Valori Bucureşti este stabilită prin statutul şi regulamentul bursei. echitabile şi transparente a tranzacţiilor cu valori mobiliare înscrise la cota Bursei de Valori Bucureşti. 1 2 Bursa de Valori Bucureşti. ordonate. modifica sau completa structura organizatorică a Bursei de Valori Bucureşti aparţine Comitetului Bursei.I se constată ca primul nivel al organizarii bursei este format din Asociaţia Bursei.I .1/1 Bursa de Valori Bucureşti.asigurarea protecţiei adecvate a investiţiilor. Anexa 1. compensare.1 Asociaţia Bursei este constituită şi funcţionează pe baza. Regulemente şi Proceduri.asigurarea execuliei continue. Regulemente şi Proceduri.

Structura organizatorică a BVB.1. 11 .CNVM ASOCIAŢIA BURSEI CAMERA ARBITRLĂ A BURSEI COMISIA DE ETICĂ ŞI CONDUITĂ COMISARUL GENERAL AL BVB COMITETUL BURSEI COMISIA DE ÎNSCRIERE LA BURSĂ DIRECŢIA JURIDICĂ CONSILIER DIRECTOR GENERAL DIRECŢIA ECONOMICĂ DIRECTOR GENERAL ADJUNCT DIRECTOR GENERAL ADJUNCT DIRECŢIA MEMBRII ŞI EMITENŢI DIRECŢIA RELAŢII CU PUBLICUL ŞI CERCETARE DEZVOLTARE DIRECŢIA OPERAŢIUNI BURSIERE ŞI INFORMATICĂ Figura nr II.

. In acelaşi timp. Membrii Asociaţiei Bursei vor comunica în termen de 48 de ore urmatoarele2: . op. Ea reprezintă organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursei. Asociaţia Bursei de Valori Bucureşti a fost constituită la 27 aprilie 199S de către 24 de societaţi de valori mobiliare fondatoare. a oricărui angajat al societatii. op. Fiecare membru al Asociaţiei Bursei va desemna cel puţin o persoană de contact cu Bursa.In vederea începerii activităţii în cadrul Bursei fiecare membru al Asociaţiei Bursei cu sediul în altă localitate decât în Bucureşti şi care nu va efectua tranzacţiile bursiere de la sediul propriu. inchiderea sau blocarea conturilor. cit. a conducerii executive. să aleagă şi să fie aleşi în Comitetul Bursei. a membrilor Consiliului de Administraţie. membrii bursei au obligaţia să respecte dispoziţiile în vigoare. Membrii bursei au anumite drepturi şi obligatii. . Adunarea constitutivă a Asociaţiei Bursei a adoptat statutul de funcţionare al Bursei şi a ales Comitetul de Conducere. să facă parte din Comisia de Arbitraj sau alte comisii ale Bursei. pag. va infiinţa.introducerea oricăror acţiuni în justiţie de către societatea membră sau primirea citaţiei. Cel puţin una din aceste persoane de contact va fi agent pentru valori mobiliare legal autorizat. Autorizările se vor face pe masura organizarii cursurilor de specialitate. în cazul introducerii acţiunilor de către alte persoane fizice sau juridice impotriva societăţii membre. care au primit din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare autorizaţia de negociere în Bursă1. Cel puţin 50% din membrii Consiliului de Administraţie al membrilor Asociaţiei Bursei vor fi autorizaţi ca agenţi pentru valori mobiliare. 331-332.deschiderea.orice modificări semnificative în ceea ce priveşte structura organizatorică a societatii. cit pag. Aceste persoane vor fi testate de Bursă în urma cursurilor organizate în acest sens. o reprezentantă în Bucureşti cu rol de birou de legatură prin intermediul căruia va primi documentele necesare desfâşurării activităţii în relaţiile cu Bursa şi care va pune la dispoziţia Bursei informaţiile solicitate de către acesta. 15-17 12 . . fiecare societate de valori mobiliare membră având dreptul la un vot în adunările generale ale Asociaţiei Bursei. 1 2 Ştefan Bratu.orice modificări intervenite în informaţiile fumizate. achitarea cotizaţiei anuale sau speciale. . Au dreptul să frecventeze Bursa. Bogdan Ghilic Micu.

aceştia vor elabora materiale informative destinate informarii clienţilor în care vor enunţa principiile ce stau la baza desfăşurării activităţii lor şi vor prezenta metodologia de lucru cu clienţii. inregistraţi de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. . la solicitarea motivată a acesteia. In ceea ce priveşte relaţiile membrilor Asociaţiei Bursei cu clienţii lor şi cu ceilalţi membri ai Asociaţiei Bursei.membrii Consiliului de Administraţie.agenţii de valori mobiliare.orice sancţiune aplicată personalului membrilor Asociţiei Bursei referitoare la activitatea de intermediere de valori imobiliare. Penalizarile pentru neplata la timp a cotizaţiei vor fi de 0. Un raport al acestora va fi prezentat Bursei odata cu prezentarea situatiilor financiare. în baza legii 52/1994. ai conducerii executive şu rudele acestora. Din calitatea de membru rezultă şi obligaţia de a plăti cotizaţia anuală. precum şi intenţia de divizare a unei societăţi membre în două sau mai multe societăţi de valori mobiliare vor fi notificate Bursei de Valori Bucureşti cu două luni inainte de data propusă pentru producerea evenimentului. .. Bursa veghează asupra activităţii membrilor Asociaţiei Bursei. După expirarea acestui termen societatea în cauză va fi suspendată de ta tranzacţionare până la achitarea cotizaţiei şi a 13 . intenţia de fuzionare a unei societăţi membre cu o altă societate membră sau nemembră. verifică indeplinirea cerinţelor privind situaţiile financiare.clienţi. Situaţiile financiare anuale ale societăţilor membre vor fi verificate şi certificate de cenzori extemi independenţi.salariaţi. ea va elabora un raport în cadrul căruia va mentiona neregulile constatate şi va transmite acest raport la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi/sau celorlalte organe abilitate pentru aplicarea sancţiunilor corespunzătoare. .5% pe zi pentru primele 30 de zile calendaristice de intârziere. Privitor la fuziune şi divizare. . Plata se face integral în primul semestru. documentele referitoare la activitatea pe care o desfăşoară. precum şi informaţii referitoare la: . In cazul în care Bursa de Valori Bucureşti va constata nereguli în desfâşurarea activităţii membrilor Asociaţiei Bursei. De la data fuziunii sau divizării incetează calitatea de membru al Asociaţiei Bursei pentru societatea supusă acestui proces.orice schimbări intervenite în condiţiile iniţiale de autorizare ale societăţii de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare precum şi orice alte modificări ale contractului şi statututui. Membrii vor pune la dispoziţia Bursei.

Adunarea Generală Extraordinară poate fi convocatâ ori de câte ori este nevoie la cererea a cel putin 1/3 din totalul membrilor Asociaţiei Bursei sau a Comitetului Bursei. Adunarea Generală Extraordinară este regulamentar constituită în prezenţa jumătate plus 1 Legea 52/1994. Membrii Asociaţiei Bursei poartă raspunderea exclusiva pentru utilizarea incorectă de către agenţii lor de bursă a sistemelor şi mecanismelor de tranzacţionare din cadrul Bursei. tinând cont de situatia pieţei valorilor mobiliare. art 51 14 . Încetarea calităţii de membru este posibilă prin retragerea membrilor din Asociaţia Bursei sau revocarea autorizaţiei de negociere în Bursa de catre Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. la cererea a ceI puţin 1/3 din totalul membrilor Asociaţiei Bursei sau a Comitetului Bursei de Valori1. care va decide. Societăţile membre ale Asociaţiei Bursei sunt reprezentate în Adunările Generale ale acesteia de preşedinţii Consiliilor de Administraţie sau de către persoane desemnate de aceştia prin mandat expres. dintre agenţi şi dintre clienţi şi membrii Asociaţiei Bursei pot fi supuse spre soluţionare Camerei Arbitrale a Bursei de Valori Bucureşti care va fi organizată şi va funcţiona conform Regulamentului de Procedură al Camerei Arbitrale. Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul cerut se convoacă o nouă Adunare Generală pentru o data cu cel puţin zece zile ulterioară celei la care nu s-a intrunit cvorumul. Diferendele dintre membrii Asociaţiei Bursei. Adunarea Generală a Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti . Calitatea de membru incetează la data radierii din Registrul de Asociaţi a membrului respectiv şi este condiţionată de lichidarea tuturor indatoririlor faţa de Bursă. continuarea funcţionării bursei sau dizolvarea acesteia. de interesele emitenţilor şi investitorilor. adunări generale extraordinare pot fi convocate de câte ori este nevoie. Adunarea Generală Ordinară este regulamentar constituită în prezenţa a jumătate plus unu din numărul total al reprezentanţilor membrilor Asociaţiei care au exerciţiul dreptului de vot. acesta fiind regulamentar constituită şi lucrând valabil cu orice numar de membri prezenţi. dintre aceştia şi agenţii lor pentru valori mobiliare. Asociaţia Bursei de Valori ţine adunări generale ordinare de două ori pe an.penalităţilor. Comisarul General informează Comisia Naţianală a Valorilor Mobiliare. Atunci când numărul membrilor Asociaţiei Bursei de Valori coboară sub cinci prin retragerea sau revocarea autorizaţiei de negociere în Bursă.

unu din numărul total al reprezentanţilor membrilor cu drept de vot. Participarea la Adunarea Generală este posibilă şi prin reprezentarea unui membru absent de către un alt membru.aprobă Regulamentul de Funcţionare al Comitetului Bursei. . . 15 .efectuarea menţiunilor conforme în Registrul de Asociaţi. având urmatoarele atribuţii: . înaintate de către Comitetul Bursei şi insoţite de raportul cenzorilor extemi.desemnează persoanele care urmează a fi inscrise pe lista de arbitri ai Camerei Arbitrale a Bursei de Valori Bucureşti. Dacă la prima adunare nu se intruneşte numărul necesar de membri se convoacă o nouă adunare pentru o dată 4 sau cel mult cinci zile ulterioară celei la care nu s-a intâlnit cvorumul aceasta fiind regulamentar constituită şi lucrând valabil cu orice număr de membri prezenţi. .pregătirea desfăşurării Adunărilor Generale ale Asociaţiei Bursei şi notificarea convocării membrilor acesteia. Hotărârile se adoptă de regulă prin vot deschis. . .evidenţa. stabilind şi remuneraţiile cuvenite Comitetului Bursei şi cenzorilor extemi. Hotărârile privind alegerea membrilor Comitetului Bursei se adoptă prin vot secret.inaintează propuneri Comitetului Bursei privind modul de funcţionare a Bursei de Valori Bucureşti. Adunarea Generală a Asociaţiei Bursei are urmatoarele atribuţii principale: . Membrii Asociaţiei Bursei intruniţi în Adunarea Generală aleg un preşedinte de sedintă din cadrul persoanelor prezente. . . în baza unui mandat special.examinează şi aprobă raportul anual de gestiune. .adoptă şi modifică Statutul Asociaţiei Bursei sub rezerva aprobării acestuia de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. reprezentant Iegal al societăţilor membre. In Adunarea Generală a Asociaţiei Bursei fiecare membru are dreptul la un vot. desemnează trei cenzori extemi independenţi pentru un mandat de cinci ani. fiind compus din funcţionari ai Bursei de Valori Bucureşti. vărsămintelor cotizaţiei .stabileşte condiţiile retragerii unui membru al Asociaţiei Bursei la propria cerere.examinează şi aprobă bugetul Bursei de Valori inaintat de către Comitetul Bursei. .alege şi propune revocarea membrilor Comitetului Bursei prin vot secret. bilanţul Bursei de Valori Bucureşti şi celelalte situatii financiare prevăzute de lege. Secreiariatul Asoiaţiei Bursei este numit prin decizie a Directorului General al Bursei.

Comitetul Bursei este ales de către Asociaţia Bursei. Registrul va fi ţinut şi se va păstra prin grija Secretarului Asociaţiei Bursei.transmiterea către membri a ordinii de zi a Adunărilor Generale şi documentele aferente. sub condiţia validării acestora de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. care vor fi aleşi de către Asociaţia Bursei. se convoacă imediat Adunarea Generală care alege un nou Comitet al Bursei compus din nouă membri. privitoare la activitatea ulterioară a societăţii în cadrul Bursei. Dacă numărul membrilor Asociaţiei Bursei este mai mare decât cifra nouă.menţinerea contactului permanent cu membrii Asociaţiei Bursei. .. dar nu mai mult de nouă. Dacă numărul membrilor Asociaţiei Bursei se situeaza sub cifra nouă se va alege un comitet ce va avea cel puţin cinci membri. Registrul va cuprinde numărut autorizaţiei de negociere în Bursă eliberată societăţii de valori mobiliare de către Comisia Nalională a Valorilor Mobiliare. menţiuni cu privire la datele de identifîcare a societăţii. . certificate de membrul în cauză. organele de administrare ale acesteia. Numărul de membri în Comitetul Bursei. situaţia plăţii cotizaţiei de membru al Asociaţiei Bursei precum şi o rubrică de observaţii. va diferi după cum numărul membrilor Asociaţiei Bursei este mai mic sau mai mare de cifra nouă.intocmirea şi păstrarea proceselor verbale ale Adunărilor Generale .informarea. Relatiile Asociaţie-Comitetul Bursei Asociaţia Bursei incredinţează conducerea Bursei Comitetului Bursei. 16 . membrilor despre orice modificare operată în Registrul de Asociaţi. Registrul de Asociaţi constituie documentul de evidenţă a membrilor Asociaţiei Bursei având efect constitutiv de drepturi prin inscrierea membrilor în acest Registru.

Dacă numărul membrilor Asociaţiei Bursei depăşeşte cifra nouă se convoacă Adunarea Generală care cu o majoritate de 2/3 din totalul membrilor Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti alege un nou comitet al Bursei de Valori compus din nouă membri. SUPRAVEGHEREA ŞI FUNCŢIONAREA BURSEI DE VALORI AI doilea nivel al organizării Bursei de Valori Bucureşti este reprezentat de Comitetul Bursei. 52/I994 şi ale Statutului Asociaţiei Bursei de Valori. Acest raport va fi înaintat la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare până la data de 31 martie a anului în curs.2. imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului sau în caz de vacanţa. cu o majoritate de 2/3 din totalul membrilor săi. domiciliaţi în România. deci conducerea Bursei de Valori Bucureşti revine Comitetului Bursei. a postului Asociaţia Bursei. In caz de incompatibilitate. Comitetul Bursei de Valori Bucureşti este organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. Comitetul Bursei va prezenta Adunării Generale a Asociaţiei Bursei şi Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare un raport cu privire la activitatea desfăşurată de Bursa în anul precedent.II. Comitetul Bursei de Valori astfel ales ramâne în exerciţiul mandatului indiferent de creşterea sau reducerea numărului membrilor Asociaţiei Bursei neputând fi revocat decât în corpore de Adunarea Generală cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti. în vârstă de minimum 30 de ani împliniţi să posede cunoştinţe şi practică profesionala de 1 2 Legea 52/1994 art 56 Bursa de Valori Bucureşti. Comitetul Bursei işi desfasoară activitatea în scopul asigurării unei conduceri unitare şi eficiente a Bursei de Valori Bucureşti. Membrii Comitetului Bursei Desemnarea şi revocarea membrilor Comitetului Bursei are loc în cadrul Adunărilor Generale ale Asociaţiei Bursei1. fiecare membru putând fi reinvestit o singura dată. P 5/l P 5/2 17 . Membrii Comitetului Bursei trebuie să fie cetăţeni români. va desemna o altă persoană ce va fi validată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pentru exercitarea mandatului până la expirarea acestuia. Conducerea Bursei este încredinţată Comitetului Bursei pentru un mandat de cinci ani şi este compus din cinci-nouă membri. Se consideră imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului orice împrejurare care crează o indisponibilizare cu o durată de 45 de zile consecutiv2. impediment legal.. Durata mandatului de membru al Comitetului Bursei este de cinci ani. Regulamente şi Proceduri.

Secretarul general al Comitetului Bursei coordonează activitatea Secretariatului Asociaţiei Bursei în legătura cu activitatea Comitetului Bursei. Şedinţele Comitetului Bursei se pot ţine în mod regulamentar în prezenţa a minimum şase membri. ca instituţie publică. cu excepţia celei de cadru didactic universitar şi de cercetător ştiinţific în domeniu. a cel putin 1/3 din totalul membrilor Comitetului Bursei sau a Directorului General al Bursei. Şedinţele sunt conduse de vicepreşedinte. In caz de indisponibilitate a preşedintelui. reprezentarea legală a Bursei de Valori Bucureşti revine celui mai vârstnic dintre vicepreşedinţi. Calitatea de membru al Comitetului Bursei este dobândită la data validării individuale de către Comisia Naţionalâ a Valorilor Mobiliare a persoanelor desemnate de către Adunarea Generală a Asociaţiei Bursei. După validarea lor. nu vor fi acţionari semnificativi sau nu vor deţine un alt interes major direct sau indirect în cadrul unei societăţi comerciale inscrise la cota Bursei. Notifcarea convocării se va transmite de către Secretarul General cu cel puţin cinci zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea şedinţei şi va cuprinde ordinea de zi şi documentaţia aferentă.. Ordinea de zi va fi stabilită de către Preşedintele Comitetului Bursei pe baza cererii de inscriere a anumitor probleme prezentată de iniţiatorii şedinţei. Fiecare membru al Asociaţiei Bursei este îndreptăţit să propună un candidat în vederea desemnării ca membru al Comitetului Bursei. cel puţin o data pe lună. bancar sau juridic.minimum cinci ani în domeniul economic. cu condiţia ca numărul membrilor reprezentanţi să nu depăşească 18 . Comitetul Bursei de Valori Bucureşti se reuneşte în şedintă cel putin o dată pe lună şi deliberează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi. Participarea la şedinţele Comitetului Bursei se poate face şi prin reprezentarea de către un membru prezent. să se bucure de o bună reputaţie civică şi integritate morală. Membrii Comitetului Bursei nu vor ocupa nici o functie publică. Ordinea de zi face obiectul aprobării de către Comitetul Bursei la inceputul fiecărei şedinţe. financiar. din iniţiativa acestuia. iar în caz de indisponibilitate de unul dintre vicepreşedinţi. Şedinţele comitetului Bursei Comitetul Bursei se reuneşte de regulă la sediul Bursei de Valori Bucureşti. Preşedintele este reprezentantul de drept al Bursei de Valori. în baza convocării Preşedintelui Comitetului Bursei. membrii Comitetului Bursei de Valori aleg între ei un preşedinte şi doi vicepreşedinţi şi un secretar general.

.veghează la respectarea de către membri şi agenţii lor şi de intreg personalul 19 . . pentru a asigura lichidarea integrală şi la scadentă a tranzacţiilor cu valori mobiliare negociate în bursă diferenţiate după tipul de operaţiune. transport.numeşte şi demite Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti. documentele.stabileşte nivelurile şi plafoanele comisioanelor şi tarifelor practicate în Bursa de Valori Bucureşti. .declaraliile pe care participanţii la şedinţă cer să fie consemnate.1 /3 din numărul membrilor prezenti. Un membru al Comitetului Bursei nu va reprezenta decât un singur membru cu drept de vot. .documentele supuse dezbaterii. Ineheierea de şedinţă.adoptă şi modifică regulamentele privind operaţiunile de bursă.prezintă şi supune aprobării Asociaţiei Bursei raportul financiar anual însoţit de bilantul contabil şi raportul cenzorilor. . In cadrul fiecărei şedinţe a Comitetului Bursei secretariatul şedinţei. opiniile exprimate au caracter confidenţial cu precizarea motivului corespunzător. va cuprinde elementele cu privire la fiecare punct de pe ordinea zilei: . . stabileşte regimul de utilizare şi reconstituire a respectivelor garanţii. cheltuielile privind participarea membrilor Comitetului Bursei la întrunirile Comitetului (cazare.adoptă şi modifică regulamentul de organizare şi funcţionare a Bursei de Valori Bucureşti. Hotărârile Comitetutui Bursei se vor publica în Buletinul Bursei. La stârşitul fiecărei şedinţe Comitetul Bursei va decide care din informaţiile. incheiere ce va fi semnată de către toţi membrii participanţi. etc.adoptă proiectul de buget al Bursei pe care îl supune aprobării Asociaţiei Bursei.stabileşte garanţiile ce trebuie constituite de membrii Asociaţiei Bursei şi agenţii lor. . De menţionat este faptul că. iar reprezentarea se va face numai în baza unui mandat expres. coordonat de Secretarul General al Comitetului Bursei. La şedinţele Comitetului Bursei pot participa orice alte persoane cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi reprezentanţi.) vor fi suportate din bugetul Bursei.hotărârile adoptate sau concluziile la care Comitetul Bursei a ajuns . va redacta o încheiere de şedinţă în baza stenogramei şedinţei. In sarcina Comitetul Bursei revin următoarele atribuţii: . diurnă. .

Directorul General va emite decizii prin care va desemna pe cei doi directori generali adjuncţi precum şi competenţele aferente acestora. Relaţiile Comitetului Bursei cu Directorul General şi cu Comisarul General al Bursei Comitetul Bursei încredinţează Directorului General administrarea Bursei şi reprezentarea legală a Bursei ca persoană juridică. 1 Bursa de Valori Bucureşti. Directorul General va desemna pe unul din cei doi directori generali adjuncţi să exercite toate competenţele sale cu excepţia unei delegări exprese limitate de competenţe făcute de acesta din urmă. . Regulamente şi Proceduri. dispunând măsurile corespunzătoare. declaraţiile.duce la indeplinire propunerile înaintate de Asociaţia Bursei. În ceea ce priveşte raporturile cu Comisarul General al Bursei. notifcările. cererile. Directorul General este numit pe o perioadă. . atestările. In caz de incompatibilitate.. 20 . a postului. În caz de suplinire. la şedinţele Comitetului Bursei este îndreptăţit să asiste Comisarul General cu dreptul de a formula observaţiile şi obiecţiile pe care le consideră oportune şi de a cere consemnarea lor în incheierea de şedinţă. de cinci ani. Comitetul Bursei numeşte o altă persoană spre a fi confirmată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pentru exercitarea funcţiei de Director General pentru durata restantă a mandatului. impediment legal. reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi a regulementelor Bursei.solutioneazâ contestaţiile împotriva deciziilor Directorului General.Bursei a dispoziţiilor legii. inclusiv pe cele de angajare a personalului. Directorul General al Bursei va propune spre confirmare Comitetului Bursei doi directori generali adjuncţi.propune constituirea comisiilor speciale ale Bursei. luând actele şi stabilind măsurile adecvate. întâmpinările. Numirea şi după caz demiterea Directorului General se decid cu o majoritate de 2/3 din voturile tuturor membrilor Comitetului Bursei şi produc efect de la data confirmării de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. în faţa autorităţilor publice şi în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice.R 713. Directorul General posedă şi exercită competenţele de administrare a Bursei de Valori. comunicatele. renunţările la drepturi şi altele asemenea făcute în numele Bursei ca persoană juridică1. române şi/sau străine. membrii acestora vor fi desemnati de Asociaţia Bursei. . de organizare şi funcţionare a Bursei. R 7/I . imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului ori vacanţă.

vărsămintelor cotizaţiei.II.verifică documentaţia ce va fi depusă de fiecare societate membră odată cu înscrierea în Registrul de Asociaţi. membrilor Comitetului Bursei. precum şi asupra modificărilor intervenite în componenţa. In primul rând organizează Secretariatul Asociaţiei Bursei şi al Comitetului Bursei. Seviciului Membri îi revine o serie de responsabilităţi. . Activităţile corespunzătoare acestei responsabilităţi sunt2: .ţine evidenţa. . .pregăteşte desfâşurarea adunărilor Asociaţiei Bursei şi şedinţelor Comitetului Bursei.verifică întrunirea cvorumului necesar luării de hotărâri.ţine procesele verbale sau încheierile de şedinţă ale acestor organe. Activitatea Direcţiei se desfăşoară prin intermediul a două servicii şi anume Serviciul Membri şi Serviciul Emitenţi.3. . .convoacă membrii Asociaţiei Bursei şi membrii Comitetului Bursei şi le transmite agenda de lucru şi materialele aferente. Regulamente şi Proceduri.înregistrează şi actualizează datele din Registrul de Asociaţi. ATRIBUŢIILE COMPARTIMENTLOR BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI Realizarea obiectului de activitate al Bursei de Valori Bucureşti este legată şi de necesitatea îndeplinirii de către fiecare direcţie a Bursei a anumitor responsabilităţi şi activităţi potrivit prevederilor regulamentului Bursei.informează membrii asupra modificării operate în Registrul de Asociaţi. . Direcţia de Membrii şi Emitenţi coordonează activitatea legată de funcţionarea societăţilor membre ale Asociaţiei Bursei precum şi a societăţilor emitente înscrise la cota Bursei. .1 Serviciul Membri asigură menţinerea unei legaturi permanente cu membrii Asociaţiei Bursei.R 1 /5 Legea 52/1994.menţine contactul permanent cu membrii Asociaţiei Bursei şi ai Comitetului Bursei. art. 21 . R 1 /3 .furnizează extrase din Registrul de Asociaţi. coordonează activitatea de reglementare a activităţii membrilor şi urmăreşte activitatea şi conduita acestora. conform prevederilor Statututui Bursei. 63. . 1 2 Bursa de Valori Bucureşti. .

asigură pregătirea şi asistenţa angajaţilor acestor societăţi în vederea exploatării programului de evidenţă tehnicooperativă şi contabilă. ale Regulamentului privind Membrii Asociaţiei Bursei.) şi în alocarea drepturilor de acces acestor utilizatori. asigurând: evidenţa clienţilor. de tranzacţii efectuate. funcţie ce se referă la contabilitatea generală (financiară şi analitică). colectează şi analizează situaţiile financiare ale societăţilor membre. Instalează programul de evidenţă. trimestriale şi anuale ce vor fi fumizate Bursei de Valori de către societăţile membre.configurarea accesului utilizatorilor în sistem constând în definirea utilizatorilor sistemului din partea societăţii de valori mobiliare ( agenţi de vânzări. Sesizează Directorul General despre apariţia oricărei încălcări ale prevederilor documentelor sus menţionate. . ale Regulamentului privind Organizarea Evidenţei Tehnico-Operative şi Contabite a Membrilor precum şi ale procedurilor de punere în aplicare a acestora.evidenţierea activităţii agenţilor de valori mobiliare în relaţia cu clienţii în cadrul societăţii ( pentru fiecare agent: volumul de ordine introduse.urmăreşte desfăşurarea activităţii societăţilor membre în conformitate cu prevederile Statutului Asociaţiei Bursei.. contabili.elaborează un sistem de raportari zilnice.realizarea evidenţei activităţii financiar-contabile a societăţilor membre . În acest scop Serviciul asigură implementarea eficientă a următoarelor funcţii ale programului: . evidenţa ordinelor de tranzacţionare şi a tranzacţiilor. . tehnico-operativă şi contabilă la sediul societăţilor membre. În al treilea rând Serviciul Membri întreţine programul de evidenţă. ale Codului de Etică şi Conduită. .In al doilea rând Serviciul Membri urmăreşte activitatea bursieră a societătăţilor membre a Asociaţiei Bursei având următoarele obligaţii: . de comisioane percepute).introduce datele referitoare la societăţile membre ale Asociaţiei Bursei în sistemul informatic al Bursei şi le actualizează în permanenţă. elaborează un raport referitor la aceste încălcări care este înaintat organelor competente să aplice sancţiuni.detalierea relaţiei societălilor de valori mobiliare cu proprii clienţi. etc. . lunare. . evidenţa activităţii desfăşurate de către societate în numele clienţilor. evidenţa altor operaţiuni cu valori mobiliare (în formă materializată sau nu). tehnicooperativă şi contabilă utilizat de societăţile membre. săptămânale. manageri. 22 . evidenţa portofoliilor clienţilor.

Prima responsabilitate ce revine acestui serviciu este de a efectua activităţile şi operaţiile necesare inscrierii la Cota Bursei indeplinind următoarele funcţii: .elaborează şi adoptează procedurile privind activitatea de evidenţiere tehnicooperativă şi contabilă a activităţii privind valorile materiale. .verifică şi analizează documentaţia aferentă inscrierii la Cota Bursei. . Regulamente şi Proceduri.calculează comisioanele aferente inscrierii la Cota Bursei şi primeşte confirmarea plăţii acestora. . . Colaborează. la solicitarea organelor competente.asigură Secretariatul Comisiei de Inscriere la Cota Bursei. în situaţiile de încălcare a prevederilor regulamentelor Bursei.R 1/6.elaborează şi adoptează procedurile şi instrucţiunile de punere în aplicare a Regulamentului privind Membrii Asociaţiei Bursei. . Serviciul Emitenţi are rolul de a asigura facilităţile necesare inscrierii şi menţinerii la Cota Bursei a valorilor mobiliare aparţinând societăţilor emitente în vederea tranzacţionării respectivelor valori . In al cincilea rând pregăteşte materialele de reglementare a activităţii bursiere şi a societălilor membre ale Asociaţiei Bursei având următoarele indatoriri: .elaborează şi adoptează Regulamentul privind Membrii Asociaţiei Bursei. . . A doua responsabilitate constă în efectuarea activităţilor şi operaţiilor necesare menţinerii la Cota Bursei exercitând funcţiile: 1 Bursa de Valori Bucureşti.În al patrulea rând Serviciul Membri colaborează la Efectuarea activităţilor de Investigare a societăţilor membre ale Asociaţiei Bursei şi a agenţilor. 23 . asigură cadrul nescesar funcţionării unei pieţe transparente1. a normelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi a prevederilor Legii 5211994 la efectuarea de investigaţii pentru stabilirea situaţiei concrete în cauză. . R 1/5 .primeşte documentele necesare la Cota Bursei.colaborează cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în vederea elaborării de reglementări referitoare la activitatea societăţilor de valori mobiliare.inaintează propunerile şi documentaţîa pentru: aprobarea la înscrierea la Cota Bursei către Comisia de Inscriere la Cotă.inaintează Comisiei de Inscriere la Cota Bursei recomandările privind orice aspect legat de inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei.

verifică şi analizează documentele primite. . Colaborează.primeşte şi urmăreşte primirea documentelor aferente fumizării periodice de informaţii. Serviciul Registrul Bursei.elaborează şi adaptează procedurile şi instrucţiunile de aplicare a Regulamentului de Inscriere la Cota Bursei. . 24 . la solicitarea organelor competente.calculează comisionul de menţinere la Cota Bursei şi primeşte confirmarea plăţii acestuia. Activitatea se desfăşoară prin intermediul a patru servicii: Serviciul Tranzacţionare şi Supravegherea Pieţei..sesizează Directorul General al Bursei asupra oricăror incălcări ale Regulatnentului de Inscriere la Cota Bursei precum şi ale procedurilor de punere în aplicare a acestuia. a normelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi a prevederilor Legii 52/1994 la efectuarea de investigaţii pentru stabilirea situaţiei concrete în cauză. compensare şi control al decontării. Ultima responsabilitate este de a pregăti materialele de reglementare a activităţii emitenţilor având următoarele indatoriri: . . A treia responsabilitate este dată de efectuarea activităţilor de investigare a societăţilor emitente şi a personalului acestora. precum şi administrarea şi intreţinerea intregului sistem informatic al Bursei. .colaborează cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare la elaborarea de reglementări referitoare la activitatea emitenţilor: Direcţia Operaţiuni Bursiere şi Informatică coordonează activitatea de tranzacţionare şi supraveghere a pieţei. Serviciul de Compensare şi Control al Decontării şi Seviciul Informatică.înaintează Comisiei de Inscriere la Cota Bursei orice aspect legat de menţinerea la Cota Bursei. . în situaţiile de incălcare a prevederilor regulamentelor Bursei. elaborează un raport referitor la aceste incălcări care este inaintat organelor competente să aplice sancţiunea de suspendare şi retragere de la Cota Bursei. .asigură introducerea modificărilor de date referitoare la societatea emitentă în baza de date. . depozitare şi inregistrare a valorilar mobiliare.elaborează şi adaptează Regulamentul de Inscriere la Cota Bursei.

. O primă funcţie ce revine acestui seviciu este de a realiza pregătire Registrului prin următoarele activităţi: .colectează. . A doua funcţie a acestui serviciu este de asigura efectuarea activităţilor specifice de operare în Registru prin: 25 . Serviciul Registrul Bursei asigură ţinerea evidenţei valorilor mobiliare inscrise în Registrul Bursei. . constând în stabilirea datei de efectuare a transferului dreptului de proprietate. agenţilor de bursă în timpul tranzacţionării.flux date pregătirea pieţei .realizează iniţierea şi derularea operaţiilor zilnice legate de programul de bursă.asigurarea organizării şedinţelor de tranzacţionare efectuând operaţiunile premergătoare tranzacţionării valorilor mobiliare .stabileşte configuraţia utilizatorilor modului de Registru din cadrul softului de Bursă prin stabilirea grupului de utilizatori.proceduri tehnice . . urmărind fumizarea continuă a informaţiilor de către societăţile emitente. precum şi efectuarea transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare inregistrate. stabileşte orarul sesiunilor de tranzacţionare şi acordă asistenţă. depozitează şi ţine evidenţa certificatelor globale ale emitenţilor.introduce în Registru datele iniţiale referitoare la deţinătorii de valori mobiliare fumizate de societăţile emitente inscrise la Cota Bursei prin programul soft specific. . Responsabilităţile ce revin secţiunii de tranzacţionare constau în: . adaptarea şi implementarea de noi sisteme de tranzacţionare.desfăşurarea activităţii necesare dezvoltării sistemelor de tranzacţionare prin cercetarea şi dezvoltarea mecanismelor de tranzacţionare. In ceea ce priveşte responsabilităţile ce revin Secţiunii de Supraveghere a acestui serviciu acestea au fost menţionate în Capitolul I privitor la Supravegherea Bursei de Valori Bucureşti. implementarea indicilor bursei.în caz de incident ajută la restaurarea datelor referitoare la Registru.Serviciul Tranzacţionare Si Supravegherea Pieţei asigură desfăşurarea activităţii de tranzacţionare şi supravegherea pieţei. Deschide piaţa şi setează orele de tranzacţionare.setări în sistem. definirea drepturilor de acces la aplicaţie pentru fiecare grup de utilzatori şi prin definirea utilizatorilor.asigurarea pregătirii participanţilor pentru desfăşurarea operaţiunilor bursiere şi anume pregăteşte cursurile necesare agenţilor de bursă şi examinează şi atestă agenţii de bursă. .

O ultimă funcţie a acestui serviciu este acea de a pregăti materialele necesare reglementării activităţii de registru şi efectuează activităţile de cercetare aferente acestei activităţi prin: . ori de câte ori acestea solicită o astfel de situaţie.asigură legătura dintre Bursă şi Banca de Decontare. . . . modalităţilor de dezvoltare a sistemului A5/400 în vederea asigurării unei funcţionări optime.efectuarea transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare intre deţinători. precum şi urmărirea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de decontare.. în care scop efectuează următoarele operaţiuni: .deschide contul "Fondul de Garantare" .se asigură de efectuarea plăţii ce reprezintă contravaloarea transmiterii de rapoarte.transmiterea rapoartelor pentru societăţile emitente cu ocazia adunărilor generale ale asociaţilor.deschide contul de decontare al Bursei. . procedurilor şi instrucţiunilor privind activitatea de registru.transmiterea rapoartelor către societăţile cu privire la situaţia clienţilor acestor societăţi. O primă sarcină a acestui serviciu este de a asigura iniţializarea procesului de decontare. 26 . . ca urmare a tranzacţiilor efectuate sau în alte cazuri prevăzute de regulamentele Bursei. în funcţie de dezvoltarea pieţei şi de posibilitatea utilizării sale în procesul de privatizare în masă. plăţii dividendelor sau dobânzii. . rambursarea împrumutului obligatar.efectuarea actualizării permanente a evidenţelor ţinute de Registru.elaborarea şi adaptarea regulamentelor. Serviciul Compensare Si Control al Decontării are rolul de a asigura compensarea sumelor rezultate în urma tranzacţiilor efectuate în cadrul Bursei.analizarea necesităţii şi. O altă funcţie a Serviciului Registrul Bursei este de a asigura transmiterea de rapoarte către societăţile inscrise la Cota Bursei şi către societăţile membre ale Asociaţiei Bursei prin: .desfăşurarea activităţii de cercetare dezvoltare cu privire la dematerializarea valorilor materiale şi la posibilitatea utilizării Registrului Bursei în activitatea de privatizare prevăzută de Legea de Accelerare a Privatizării.

asigură legătura dintre alte instituţii şi Banca de decontare. A doua sarcină ce revine acestui serviciu este de a asigura desfăşurarea activităţilor de decontare prin: . 27 .elaborează un raport referitor la aceste nereguli care este înaintat organelor competente să aplice sancţiuni. colectează şi verifică ordinele de plată transmise de societăţile membre debitoare. intocmeşte ordinele de plată pentru conturile de decontare ale societăţilor membre creditoare. transmite pachetul de ordine de plată Băncii de Decontare impreună cu Raportul de Decontare global. .elaborează şi adoptează regulamentele procedurile şi instrucţiunile cu privire la activitatea de decontare.pregătirea şi verificarea documentaţiei necesare activităţii de decontare.asigură legătura dintre societăţile membre şi Banca de Decontare. .administreză disponibilul din contul "Fondul de Garantare" în conformitate cu regulamentele şi procedurile specifice. informează permanent conducerea Bursei cu privire la activitatea de decontare. .intocmeşte rapoartele trimestriale privind gestionarea Fondului de Garantare: Ultima funcţie a acestui serviciu este de a pregăti materialele necesare reglementării activităţii de decontare şi efectuează activităţile de cercetare aferente acestei activităţi: . . rezolvă cazurile de imposibilitate de plată şi confirmă efectuarea decontării.urmăreşte modalitatea de împlinire de către societăţile membre a obligaţiilor de plată prevăzute în rapoartele de decontare. . .desfăşoară activitatea de cercetare dezvoltare privind posibilitatea decontării tranzacţiilor efectuate pe alte pieţe prin mecanismul Bursei.ţine evidenţa contribuţiilor societăţilor membre ale Asociaţiei Bursei.. colectează rapoartele de decontare confirmate. Bursa primeşte ţi centralizează de la Banca de Decontare informaţiile ce privesc depunerea şi acceptarea de către Banca de Decontare a scrisorilor de garanţie. sesizează Directorul General al Bursei asupra apariţiei oricăror nereguli în această privinţa. în care scop transmite rapoartele de decontare societăţilor de valori mobiliare. în care scop Bursa primeşte şi centralizeză de la Banca de Dezvoltare informaţiile ce privesc deschiderea conturilor de decontare ale societăţilor membre. O altă funcţie este asigurarea administrării Fondului de Garantare în modul următor: .

tranzacţionare şi supraveghere a pieţei. valori. In acest sens el stabileşte configuraţia utilizatorilor softului de bursă prin: . prin dezvoltarea de programe auxiliare programului de bursă şi prin testarea noilor programe. agenţilor de bursă în timpul tranzacţiei.transmiterea fişierelor către societăţile membre. în proiectarea noilor cerinţe.alcătuirea fişierelor de tranzacţii. a reţelei de calculatoare. 28 . AS/400 este sistemul informatic care face posibilă desfăşurarea activităţii în Bursa de Valori Bucureşti privind cotarea valorilor mobiliare inscrise la Cota Bursei. . a sistemului informatic de comunicaţie al Bursei cu societăţile membre. agenţi.Serviciul Informatică are rolul de a asigura funcţionarea softului de bursă. Serviciul Informatică intreţine softul de bursă prin acordarea de asistenţă.definirea drepturilor de acces la aplicaţie pentru fiecare grup de utilizatori. De asemenea dezvoltă noi programe şi le îmbunătăţeşte pe cele existente în colaborare cu Direcţia de Relaţii cu Publicul şi Cercetare Dezvoltare. De asemenea acest serviciu urmăreşte zilnic derularea corectă a etapelor de deschidere a pielei.stabilirea grupurilor de utilizatori pe categorii din cadrul personalului societăţilor de valori mobiliare şi al Bursei de Valori Bucureşti. proiectează cursurile de instruire a agenţilor de Bursă privind utilizarea softului de bursă. acordă asistenţă. . Introduce în Registru datele iniţiale referitoare le deţinătorii de valori mobiliare furnizate de societăţile emitente inscrise la Cota Bursei prin programul soft specific. .definirea utilizatorilor. precum şi cu alte sisteme. transferului de proprietate precum şi a funcţionării corecte a softului de Bursă în totalitate. In caz de incident realizează restaurarea informaţiilor referitoare la intregul soft de Bursă. tranzacţionarea acestora. . A doua funcţie a Serviciului Informatică este de a administra calculatorul AS/400. Tot în sfera acestei sarcini intră si obligaţia de a distribui informaţiile de tranzacţionare către sistemele de contabilitate ale societăţilor membre prin: . compensarea şi decontarea lor. a calculatorului A5/400. O primă sarcină a acestui serviciu este de a administra softul de bursă. pentru fiecare societate membră prin efectuarea transferului de date de pe AS/400.realizează iniţierea şi derularea operaţiilor zilnice legate de softul de bursă constând în deschiderea pieţei şi salvarea pe bandă magnetică a tuturor informaţiilor referitoare la intregul soft de bursă. decontare a valorilor mobiliare. clienţi. asigură baza informatică în scopul publicării datelor şi informaţiilor în buletinele Bursei.

la sistemul informatic al Bursei. televiziunea. . a comunicaţiilor la distanţă (modemuri. precum şi către alte sisteme cum ar fi agenţiile de presă. şi urmărirea funcţionării subsistemelor A5/400. In sfera de activitate acestui serviciu intră şi administrarea comunicaţiilor. în activitatea agenţilor de bursă în legătură cu reto de pc-uri.acordă asistenţă. societăţilor membre în exploatarea sistemului de comunicaţii. supraveghează funcţionarea suportului fizic de transmitere a informaţiilor intre societăţile membre şi Bursă.Administrarea calculatorului AS/400 presupune stabilirea configuraţiei hardware şi software a acestuia privind memoria internă şi capacitatea de calcul. etc. O altă responsabilitate a acestui serviciu este de a administra reţeaua asigurând următoarele: . a imprimantelor de reţea. De asemenea realizează. staţiile radio. Serviciul analizează dezvoltarea sistemului în vederea asigurării unei funcţionări optime în funcţie de dezvoltarea pieţei şi de posibilitatea utilizării sale în procesul de privatizare în masă. . In acest sens serviciul cooordonează conectarea societăţilor membre precum şi a altor societăţi interesate în preluare de informaţii. proiectează noile configuraţii în cazul modificării sau extinderii sistemului AS/400.administrează din punct de vedere hardware reţeaua..proiectează noile configuraţii în cazul modificării sau reţelei. 29 . asigur special evidenţa. evidenţa. şi urmărirea funcţionării reţelei şi a pc-urilor. asigură asistenţa. modifică parametrii de funcţionare şi reconfigurare AS/400 şi restaurează datele referitoare la sistem în caz de incident. linii telefonice) precum şi configuraţia utilizatorilor reţelei prin definirea utilizatorilor şi a drepturilor de acces la reţea pentru fiecare utilizator. . a pc-urilor folosite drept terminale AS/400 privind instalarea softului specific şi de bază şi conectarea la A5I400. a imprimantelor conectate la calculatorul AS/400 precum şi stabilirea configuraţiei utilizatorilor AS/400 si a drepturilor de acces la sistem pentru fiecare utilizator.stabileşte configuraţia hardware a pc-urilor în reţea Novell (testarea 1 reţelei). acordă asistenţă agenţilor de bursă în utilizarea pcurilor drept terminale şi a imprimantelor conectate la sistem în activitatea legată de tranzacţionare.

redactează textele Preşedintelui Comitetului Bursei sau Directorului General pentru conferinţe. . . Serviciul Relaţiii cu Publicul asigură planificarea. coordonează participarea Bursei la activităţile de promovare şi de explicare a pieţei bursiere.asigură rezolvarea eficientă. Activitatea se desfăşoară prin intermediul a două sevicii şi anume Serviciul Relaţii cu Publicul şi Serviciul Cercetare Dezvoltare. dinamice şi presei scrise şi vorbite. . organizarea şi coordonarea activităţilor de relaţii cu publicul şi de comunicare. .asigură publicare rezultatelor şedinţelor de tranzacţionare. din ţară şi străinătate. Astfel. echitabilă şi ordonată a intrebărilor din partea publicului.asigură difuzarea de date şi informaţii despre piaţa bursieră mijloacelor de informare în masă. .intreţine relaţii de colaborare cu celelalte direcţii ale Bursei. . în colaborare cu Direcţia de Inscriere la Cotă.cu societătile membre.organizează şi asigură bunul mers al ceremoniilor de inscriere la cotă a noilor societăţi care solicită acest lucru. . . publicul şi societăţile inscrise la Cotă. realizează şi 1 Bursa de Valori Bucureşti. organizarea logistică a prezentărilor în teritoriu ale Bursei de Valori Bucureşti. al intâlnirilor şi manifestărilor publice speciale sau organizate cu regularitate de conducere. Efectuează activitatea de educare a publicului asigurând editarea. Regulamante şi Proceduri R 1/14 – R1/15 30 . în colaborare cu Direcţia Operaţiuni Bursiere şi Informatică. .Direcţia Relaţii cu Publicul şi Cercetare Dezvoltare coordonează activităţile referitoare la relaţiile Bursei de Valori Bucureşti cu publicul şi cele privind cerceterea şi dezvoltarea activităţilor bursiere1.coordonează realizarea programelor de informare şi relaţiile cu mijloacele massmedia şi cu publicul. o primă sarcină este de a informa publicul în modul următor: . mijloacele de informare în masă. . colocvii şi seminarii şi organizează logistic manifestările publice la care participă aceştia.gestionează activitatea de realizare a publicaţiilor ce pot fi distribuite în străinătate.coordonează toate activităţile care privesc realizarea raportului anual al Bursei. revizuirea şi traducerea comunicatelor şi publicaţiilor scrise şi audio vizuale destinate publicului.stabileşte contacte regulate.organizează şi asigură bunul mers al conferinţelor de presă şi şedinţelor de informare.

Direcţia Juridică asigură cadrul legal necesar desfăşurării activităţii membrilor Asociaţisi Bursei şi a personalului acestei instituţii.realizează buletine semestriale şi rapoarte trimestriale privind activitatea Bursei de Valori Bucureşti. prin utilizarea judicioasă a diverselor mijloace de informare în masă şi asigură o prezenţă. Asigură pregătirea personalului Bursei prin cursuri. etc.asigură integrarea cu alte sisteme de tranzacţionare.dezvoltă şi asigură protecţia imaginii Bursei prin stabilirea de politici şi norme privind mijloacele grafice şi audio vizuale.stabilirea relaţiilor funcţionale cu publicul. . instrumentele tranzacţionate şi sistemul informatic. pregătirea şi evaluarea personalului în colaborarea cu direcţia de resort precum şi integrarea personalului la resursele umane ale Bursei şi dezvoltarea spiritului de echipă şi apartenenţă. De asemenea efectuează activitatea de promovare prin: . Federaţia Europeană a Burselor de Valori. . Serviciul de Cercetare Dezvoltare are rolul de a stabili strategia de dezvoltare a pieţei bursiere şi are de indeplinit următoarele sarcini: . redactează şi urmăreşte editarea Buletinului Bursei. . seminarii şi alte forme. în general şi cu comunitatea de afaceri în special. .stabileşte formula de calcul şi componenţa indicelui bursier.asigură o prezenţă. se preocupă de controlul utilizării acestora. . la grup a angajaţilor. Ultima sarcină a acestui serviciu este de a efectua activităţile aferente pregătirii şi integrării personalului Bursei. . activă pe lângă asociaţiile comerciale şi profesionale. activă a Bursei în cadrul comunităţii de afaceri şi coordonează participarea conducerii Bursei la colocvii. In acest sens el asigură recrutarea. .asigură reprezentarea oficială a Bursei. adunări şi alte manifestări publice. . .elaborează şi implementează un program de publicitate şi promovare instituţională a Bursei.asigură afilierea la organismele şi organizatiile internaţionale din domeniu şi anume la Federaţia Internaţională a Burselor. prin informarea permanentă a acestora despre percepţia în exterior a imaginii Bursei.asigură un serviciu eficient şi ordonat de primire a persoanelor din afara Bursei. cu prilejul unor evenimente importante.elaborează strategia de dezvoltare a Bursei în ceea ce priveşte mecanismul de tranzacţionare. 31 . .gestionează eficient programul de vizitare a Bursei şi actualizează informaţiile care vor fi distribuite publicului cu prilejul acestor vizite.realizează analize şi studii de piaţă pentru societăţile membre şi publicul larg.

. .elaborează regulamentul de desfăşurare a activităţii arbitrale din cadrul Camerei Arbitrale. . O primă atribuţie a acestei direcţii este de a asigura asistenţa juridică Bursei în raporturile acestei instituţii cu terţii. memoriile. .coordonează din punct de vedere legal activitatea normativă a Bursei. asigură exploatarea şi dezvoltarea acestuia. Avizează deciziile de încadrare.reprezintă interesele Bursei în faţa instanţelor judecătoreşti. .avizează contractele civile şi comerciale incheiate de Bursă şi orice alte acte incheiate în relaţiile cu terţii. . deeiziile de pensionare.prezintă şi avizează din punct de vedere legal opinia asupra fiecărui caz supus investigării şi participă la intocmirea documentaţiei la solicitarea organelor competente. Astfel: . angajamentele de plată în rate a datoriilor.colaborează la desfăşurarea activităţilor de investigare.urmăreşte elaborarea de către organele de jurisdicţie a titlurilor executorii pentru executarea silită a creanţelor băneşti ale Bursei. promovează. la solicitarea organelor competente.colaborează cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare la elaborarea actelor normative legate de activitatea bursieră. deciziile de imputare. .coordonează activitatea de secretariat a Camerei Arbitrale. . notele de concluzii . Efectuează activităţile juridice necesare domeniului bursier şi anume: . 32 . intâmpinările. a organelor de urmărire penală şi a notariatelor.fumizează răspunsuri fundamentate legal la cererile prezentate şi expune motivaţia legală a opiniilor exprimate în informaţiile publice.redactează acţiunile.Stabilirea atribuţiilor pe compartimente de specialitate se face prin decizie a Directorului General. Ultima atribuţie a acestei direcţii este de a efectua activitatea de informare juridică şi anume informează personalul şi conducerea Bursei asupra actelor normative cu incidenţă asupra activităţii bursiere şi organizează sistemul informaţional legislativ în cadrul Bursei. în baza delegării primite de la conducere Bursei de Valori Bucureşti. de desfacere a contractelor de muncă. . documente pe baza cărora se înscriu date în carnetele de muncă. Asigură asistenţa juridică cu privire la raporturile de muncă ale personalului Bursei. căile de atac legale şi susţine interesele Bursei în faţa organelor de jurisdicţie.

înregistrarea şi ţinerea evidenţei veniturilor şi cheltuielilor privitoare la patrimoniul Bursei. Efectuează activităţile financiare ce privesc Bursa şi anume: . . selectarea de personal şi achiziţionarea dotărilor materiale.Direcţia Economică are rolul de a asigura premisele desfăşurării în mod optim a activităţii Bursei privitoare la evidenţa.organizează concursurile de angajare. Efectuează activităţile de organizare a personalului: . . 33 . formarea şi perfecţionarea continuă a pregătirii personalului Bursei.urmăreşte incasarea debitelor şi plata creditelor.propune şi asigură organizarea cursurilor de perfecţionare.întocmeşte raporturile privitoare la veniturile şi cheltuielile Bursei. . . financiar-contabilă.calculează şi asigură plata salariilor şi a altor drepturi băneşti personalului şi conducerii Bursei. . .întocmeşte bilanţul anual şi anexele aferente acestora.asigură selectarea potenţialilor angajaţi. .întocmeşte balanţele de verificare. . Efectuează activităţile aferente organizării Bursei inaintând conducerii Bursei proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Bursei şi propune şi urmăreşte execuţia bugetului pe anul financiar în curs. Stabilirea atribuţiilor pe compartimente de specialitate se face prin decizie a Directorului General. Efectuează activităţile de contabilitate pentru Bursă constând în: .păstrează şi completează carnetele de muncă.efectuează plăţile şi urmăreşte primirea incasărilor curente privind activitatea Bursei.

în baza dispoziţiilor legale în vigoare. pe baze contractuale. activităţile privind evidenţa personalului pot fi efectuate de persoane din afara Bursei.asigură necesarul de materiale pentru bunul mers al activităţii curente în incinta Bursei. Efectuează activităţile administrative şi anume: . abilitate în acest sens. .asigură intreţinerea curentă.Până la recrutarea personalului calificat. Compartimentul Control Intern are rolul de a efectua activităţile de control intern a activităţii economico-financiare a Bursei de Valori Bucureşti. securitatea şi paza sediului Bursei. Atribuţiile acestui compartiment se stabilesc prin decizie a Directorului General. 34 .

d) transmiterea ordinelor clienţilor în scopul executării lor prin alţi intermediari autorizaţi. cum ar fi: · desfăşurarea activităţii de formator pe piaţă. Condiţiile şi procedurile de autorizare a unei societăti de valori mobiliare Conform Regulamentului nr. care au fost înfiinţate şi funcţionează conform autorizării şi sub supravegherea CNVM. e) deţinerea de fonduri şi/sau de valori mobiliare ale clienţilor. intermedierea de valori mobiliare se poate realiza numai pe pieţe organizate. c) garantarea plasamentului valorilor mobiliare cu ocazia ofertelor primare sau secundare. b) vânzarea şi/sau cumpărarea de valori mobiliare pe cont propriu. Formator pe piaţă pentru o 35 .06. Organismul de autoreglementare este o organizaţie profesională care acţionează pe piaţa de capital în baza unor reguli şi competenţe recunoscute de CNVM şi care are ca obiect respectarea de către membrii săi a reglementărilor CNVM şi a propriilor reguli. ţ) acordarea de credite pentru finanţarea tranzacţiilor clienţilor în limita unui plafon stabilit de Banca Naţională a României cu consultarea CNVM. i) alte activităţi de intermediere sau legate de intermediere autorizate de CNVM. g) păstrarea de fonduri şi/sau de valori mobiliare ale clienţilor în scopul şi în cursul administrării portofoliilor acestora sau în alte scopuri autorizate în mod expres prin reglementările CNVM. Activităţile de intermediere vor fi desfăşurate numai de către SVM membre ale unui organism de autoreglementare. f) administrarea conturilor de portofolii individuale de valori mobiliare ale clienţilor. Activităţile de intermediere pentru care CNVM poate acorda autorizaţie unei SVM include: a) vânzarea şi/sau cumpărarea de valori mobiliare pe contul clienţilor. 3 (din 12. în scopul executării ordinelor privind respectivele valori mobiliare.1996) privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare.I.CAPITOLUL III AUTORIZAREA SOCIETĂŢILOR DE VALORI MOBILIARE III.

societăţile solicitante vor completa o cerere standard de autorizare. Membrii Consiliului de Administraţie sau a Comitetului de Direcţie. elaborarea documentaţiei în vederea sporirii capitalului social sau/şi finanţării acestuia prin plasament privat sau/şi ofertă publică de vânzare a valorilor mobiliare. capitalul social al societăţii să fie constituit din acţiuni nominative cu drept de vot. Cererea trebuie să fie însoţită de avizul organismului de autoreglementare la care SVM 36 . In vederea obţinerii autorizaţiei de la CNVM. În scopul autorizării ca S VM. SVM trebuie să îndeplinească anumite condiţii: l.numerar. 52/1994.anumită valoare mobiliară este acea SVM autorizată cd CNVM şi înregistrată la Asociaţia Naţională a SVM care acţionează în nume propriu şi oferă cotaţii ferme pentru vânzarea şi cumpărarea pachetelor de valori mobiliare aşa cum este stabilit prin normele care reglementează piaţa RASDAQ. iar restul de 25% . 3. 4. societatea sau acţionarii ei semnificativi să nu deţină nici un fel de participare într-o altă SVM. fiecare acţiune conferind deţinătorului drepturi egale. în conformitate cu articolul 35 din Legea nr. 2. obiectul de activitate al societăţii să fie exclusiv intermedierea de valori mobiliare. · distribuirea titlurilor de participare al fondurilor deschise de investiţii. la momentul înregistrării cererii de autorizare să facă dovada unui minim de capital subscris şi integral vărsat care trebuie să fie în proporţie de cel puţin 75% . să fie persoană juridică română legal înfiinţată ca societate pe acţiuni în conformitate cu Legea nr. asistenţă şi evaluare economică a societăţilor comerciale în vederea stabilirii politicii de investiţii. 2. precum şi agenţii pentru valori mobiliare ale societăţii pot detine acţiuni într-o altă SVM numai dacă aceasta este deschisă şi are acţiunile înscrise la cotă într-o bursă de valori şi numai cu condiţia ca deţinerile individuale şi cumulate să nu depăşească 5% . respectiv 20% din capitalul subscris al unei astfel de SVM. A. 31/1990 privind Societăţile Comerciale. · activităţi conexe activităţii de intermediere de valori mobiliare printre care: 1.aport în natură (active corporale destinate exclusiv activităţii societăţii). precum şi cu condiţia să nu fie aleşi ca membrii ai conducerii unei astfel de SVM. 5.

c) depozite la termen şi alte instrumente care evidenţiază depuneri la băncile comerciale. 37 . CNVM va decide cu privire la retragerea autorizaţiei în cel mult 30 zile de la data înregistrării cererii. b) certificate de depozit. Cererea trebuie să fie însoţită de avizul organismului de autoreglementare la care SVM este membră şi din care doreşte să se retragă. d) titluri de stat. în baza unui contract încheiat între o SVM care este membră a unei societăţi de depozitare (societate de compensare) care dă posibilitatea celei dintâi să efectueze compensarea. În vederea retragerii autorizaţiei de a efectua activităţi de intermediere. în scopul calculării capitalului net (diferenţă dintre valoarea activelor ponderate şi actualizate ale pieţei de valori mobiliare şi obligaţiile totale ale societăţii). e) valori mobiliare care au făcut obiectul unor oferte publice. iar plata pentru valoarea mobiliară vândută poate fi încasată prompt şi în condiţii de siguranţă. decontarea pentru tranzactiile sale. tranzacţionate pe pieţe recunoscute de CNVM. Dacă valoarea actualizată nu poate fi determinată. Dacă înainte de a emite decizia de retragere a autorizaţiei CNVM a impus sancţiuni ca urmare a încălcării unor prevederi ale Legii nr. h) depozite la o societate depozitară înregistrate la CNVM. i) depozite la o altă SVM. g) sume datorate de clienţi pentru valorile mobiliare cumpărate în numele lor. Prin active ale pieţei de valori mobiliare înţelegem: a) sume în cont curent la băncile comerciale. 52/1994 sau ale Regulamentelor CNVM. termenul de 30 de zile se prelungeşte până când CNVM consideră că este necesar şi nu se încalcă condiţiile de protecţie a investiţiilor. CNVM va decide cu privire la autorizarea SVM în termen de cel mult 30 zile de la data înregistrării cererii însoţite de dosarul aferent. SVM va depune o cerere standard de renunţare la autorizaţie.doreşte să devină membră. înseamnă că nu există o piaţă lichidă pentru acea valoare mobiliară şi ea nu poate fi inclusă ca activ al pieţei de valori mobiliare. Piaţa lichidă este o piaţă recunoscută de CNVM în care valoarea actualizată a unei valori mobiliare poate fi determinată. CNVM va trimite organismului de autoreglementare respectiv un exemplar al autorizaţiei SVM. CNVM va trimite organismului de autoreglementare un exemplar al deciziei de retragere a autorizaţiei S VM. B. pentru care există o piaţă lichidă. f) titluri de participare la fondurile mutuale.

să nu fie acţionar semnificativ. agentul de valori mobiliare trebuie să îndeplinească următoarele conditii: I . reglementate de Legea nr. 38 . Agentul de valori mobiliare nu poate desfăşura activităţi de intermediere de valori mobiliare în numele şi pe contul său. Autorizarea se acordă în condiţiile respectării de către solicitant a prevederilor Legii nr. CNVM autorizează temporar persoane fizice ca agenţi de valori mobiliare în baza contractelor încheiate de către aceştia cu SVM în vederea vânzării acţiunilor post privatizării. să aibă cel puţin studii medii. în calitate de agent pentru valori mobiliare să nu fi fost exclus de pe o piaţă recunoscută de către CNVM. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. să fi promovat "Testul de verificare a cunoştinţelor de bază în domeniu valorilor mobiliare". 52/1994. k) Alte active pe care CNVM le poate include în această categorie. 4. şi să participe la pregătirea continuă în forma şi structurile de pregătire şi testare acreditate de CNVM. 3.2. nici o persoană fizică nu se va angaja în intermedierea de valori mobiliare fără a detine autorizaţie din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. 8. Conform Regulamentului nr. 5. să nu deţină acţiuni într-o altă SVM decât în condiţiile prevăzute de legea nr. 6. organizat de Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare. să nu fi fost sancţionat de CNVM cu interzicerea executării oricărei activităţi profesionale. sâ fie angajat sau reprezentant exclusiv al unei SVM. Pentru a fi autorizat. 3/1996. III. 4/1996 privind autorizarea temporară a agentului de valori mobiliare în vederea acţiunilor dobândite în urma programului de privatizare în masă.j) Obligaţiuni municipale. Condiţiile de autorizare a unui agent de valori mobiliare Conform articolului 13 din Regulamentul nr. să nu aibă antecedente penale. membru al Consiliului de Administratie sau al personalului de conducere a unei societăţi comerciale care se află în una din fazele procedurii de faliment sau în cele premergătoare acesteia. ale Regulamentelor CNVM. 2. 7.

în cel mult 10 zile de la data executării tranzactiei. c) toate ordinele de vânzare trebuie înregistrate în "Formularul de vânzare a acţiunilor dobândite în urma programului de privatizare în masă". în cazul ordinelor de vânzare. Clientul trebuie să specifice o limită de preţ. De asemenea nu poate oferi consultanţă pentru investiţii şi nici nu poate garanta clientului obţinerea unui preţ. un extras de cont care va confirma proprietatea clientului la registru sau faptul că acesta nu mai deţine nici o acţiune. în acest caz. îl va anula. f) agentul de valori mobiliare autorizat temporar nu poate achita clientului sume rezultate din vânzarea actiunilor.Articolul 6 din Regulamentul nr. Aceasta se realizează de către SVM prin agentul său autorizat permanent. în cazul în care ordinul de vânzare nu a putut fi executat în condiţiile cerute de client. Înainte de a accepta un ordin de vânzare. b) agentul de valori mobiliare autorizat temporar poate să accepte numai ordine de vânzare în vederea executării în una dintre şedinţele de tranzacţionare ulterioare. după verificarea contului clientului. privatizare în masă în original. ci va primi compensaţii din partea SVM. însoţit de certificatul de acţionar al clientului. semnat de client. pentru o valoare mobiliară pentru care nu există preţ de cumpărare ferm. e) agentul de valori mobiliare autorizat temporar trebuie să trimită SVM formularul de vânzare a actiunilor dobândite în urma Programului de . în cel mult 5 zile de la primirea ordinului de vânzare. h) agentul de valori mobiliare autorizat temporar trebuie să-şi prezinte autorizaţia la biroul la care ordinele de vânzare a actiunilor sunt acceptate. SVM poate primi 39 . clientul va primi de la SVM. SVM va trimite certificatul de acţionar Registrului Român al Acţionarilor care. ultimele cotaţii indicative. trebuie să pună la dispoziţia clientului său informaţii privind ultimul preţ de vânzare a ultimei şedinţe în care a fost tranzacţionată respectiva acţiune şi cotaţia fermă de închidere sau dacă acestea nu sunt disponibile. În cazul în care ordinul de vânzare al clientului este dat pentru toate sau pentru o parte din acţiunile înscrise în certificatul de acţionar şi este executat. 4/1996 enumeră obligaţiile agentului de valori mobiliare autorizat temporar: a) agentul de valori mobiliare autorizat temporar nu poate accepta decât ordine de vânzare. prin care a efectuat tranzacţia. d) agentul de valori mobiliare autorizat temporar nu poate cere compensaţie de la clientul său. în modalitatea convenită între părţi. g) agentul de valori mobiliare autorizat temporar va restitui clientului certificatul de acţionar.

Succesul societăţii şi al agentului depinde de abilitatea celui din urmă de a răspunde exigenţelor clienţilor investitori. agentul de valori mobiliare care activează în această societate intră într-o relaţie specială. ce nu poate depăşi 8% din valoarea totală a tranzacţiei care va i menţionată în formularul de vânzare. 600 cheltuieli şi 700 venituri.de la client o sumă totală (comisioanele şi celelalte taxe) conform articolului 8 din Regulamentul nr. în conditiile date ale pieţei. În balanţa valorilor 40 . SVM trebuie să execute ordinele primite de la agenţii de valori mobiliare autorizaţi temporar. Pentru înţelegerea activităţii agentului şi a operaţiunilor de evidenţă a tranzacţiilor cu valori mobiliare să luăm următorul caz: Societatea INVESTACT este în poziţia de creator de piaţă. In contabilitate la achiziţia acţiunilor de către INVESTACT aceasta utilizează următoarele conturi sau grupe de conturi: 5121 contul curent bancă. are în portofoliul său acţiuni ALCOR pe care le-a achiziţionat la preţul de 1510 lei şi pentru care a plătit un comision intern agentului Agxx20 de 40 lei. în funcţie de timpul de intrare reflectat în formularul de vânzare a acţiunilor. pentru care este specificat acelaşi preţ limită în ordinea primirii. Înregistrarea contabilă a achiziţiei este următoarea: Cont 503 acţiuni ( 1510 lei) Cont 600 cheltuieli (40 lei ) Cont 5121 preţ acţiuni ( 1510 lei) banca comision achiziţie (40 lei) Se debitează contul acţiunii (503) cu preţul de cumpărare al lor (1510) care devine valoarea de înregistrare contabilă în documentele SVM INVESTACT. de o manieră deosebită cu investitorul şi simultan agentul emite anumite documente ce cuprind informaţii şi care angajează răspunderea sa şi a societăţii. S VM care va executa ordinele de vânzare este obligată să ofere clientului cel mai bun preţ. 4/1996. referitor la derularea tranzacţiilor cu valori mobiliare. Se debitează contul cheltuieli (600) cu valoarea comisionului de achiziţie (4U lei) şi se creditează contul curent 5121 cu cele două valori care reprezintă pe de o parte plata către investitorul de la care a achiziţionat acţiunile şi comisionul intern plătit agentului propriu pentru efectuarea tranzacţiei. 5311 contul casa. IIl Relaţia financiară intre investitor şi societatea de valori mobiliare în calitate de comerciant Indiferent de gradul dotării societăţii de valori mobiliare. sau acţiuni. Aceste înregistrări contabile stabilesc financiar că societatea SVM INVESTACT a cumpărat pe riscul şi răspunderea proprie acţiunile menţionate.

Derularea întregii acţiuni va avea loc în felul următor: A) faza de contactare-informare l. 41 .a. l. Agentul furnizează eventualele informaţii privind performanţele economice ale emitentului ALCOR şi a acţiunilor pe piaţă şi procedura şi condiţiile de executare a ordinului de tranzacţie în cazul în care investitorul nu le cunoaşte. Deoarece investitorul nu cunoaşte distribuţia cantitativă a lui ALCOR pe piaţă va trebui să indice dacă această tranzacţie o doreşte integral sau parţial la preţ şi cantitate utilizând expresii "totul sau nimic".mobiliare a societăţii va exista o poziţie în care este înregistrată această posesie de acţiuni ALCOR. investitorul se adresează agentului de valori mobiliare xx20 care activează înregistrat la societatea de valori mobiliare SVM INVESTACT. Dacă investitorul continuă să întrebe: "care / cât este piata ALCOR?" Agentul va răspunde: "Pentru acţiunile ALCOR 15000 la 18ţ00 / 15000 pentru/la cumpărare".b. Investitorul lansează agentului ordinul de cumpărare la piaţă a 400 ALCOR. în condiţiile actuale ambele valori fiind oferte cantitative ferme. Primul preţ ( 1800) reprezintă preţul maxim la care se efetuează tranzacţia de vânzare de către cel mai scump creator de piaţă înregistrat. a. întrebând: "care este preţul acţiunilor ALCOR?" Agentul îi răspunde printr-o cotaţie informativă ca: "informativ ultimul preţ al pieţei a fost de 1800/1600 sau 1800 la vânzare şi respectiv l 600 la cumpărare pe un lot standard" 2. B) Lansarea şi executarea ordinului de tranzacţionare. Agentul poate întreba investitorul: "doriti să efectuati vreo tranzacţie ` Interpretarea informaţiei: acum pe piaţă . cel de al doilea preţ (1600) reprezintă cel mai mic preţ la care cumpără unul din creatorii de piaţă înregistraţi. 3. pentru vânzare sunt disponibile 15000 de acţiuni ALCOR şi pentru cumpărare creatorii de piaţă sunt dispuşi să cumpere 18000 de acţiuni. Să considerăm că un alt investitor care are un cont de investiţii deschis cu societatea SVM INVESTACT doreşte să cumpere aceste acţiuni când sunt cotate în presă la 1800 şi respectiv la 1600. a. Informaţia privind mărimea pieţei nu poate să cuprindă eventualele ordine stop şi limită deoarece acestea nu sunt centralizate în sistemul reţelei inter-comercianţi-investitori.

Dacă investitorul confirmă că da. C) Transmiterea confirmării execuţiei tranzacţiei l. operaţiuni şi contabilitatea valorilor mobili va transmite o confirmare scrisă cuprinzând datele tranzacţiei în cauză.. d. . sau vă rog aşteptaţi un minut efectuarea tranzacţiei".2. a 400 de acţiuni ALCOR azi 24 ianuarie 1997 orele 11:43.Să presupunem că diferenţa între preţul la care creatorul de piaţă a achiziţionat acea valoare mobiliară (I550) este formată din 1510 preţul plătit pentru valoarea mobiliară şi (40) comisionul de achiziţie plătit.. Diferenţa reprezintă adausul de comercializare.. care se înregistrează contabil sub forma venit din capital. În cazul în care societatea unde activează agentul deţine în portofoliul său titlul financiar solicitat.b.4.b.2..c. vă voi contacta în câteva minute pentru confirmarea tranzacţiei. De cumpărare în contul dvs. doriţi să cumpăraţi la acest preţ ?" 4. d.3. în funcţie de oferta sa (1750) ex.5. D) Încheierea şi înregistrarea tranzacţiei d.Societatea fiind vânzător emite o notă de livrare a 400 de actiuni ALCOR din contul său în contul investitorului pentru a se efectua transferul de proprietate şi înscrierea în registru a noului proprietar.În contul investitorului se va înscrie o poziţie în care vor figura cele 400 acţiuni ALCOR achiziţionate la preţul de 1750. Atunci agentul poate să răspundă prompt "avem în stoc ALCOR pe care vi le oferim la preţul net de 1750 iară comision de vânzare. Agentul xx20 confirmă verbal ordinul investitorului pentru a se asigura că dispoziţia de tranzacţie este înţeleasă astfel: "Confirmăm primirea ordinului dvs.ln acelaşi timp urmăreşte prin serviciul tranzacţii şi contabilitate încasarea sumei de 700.b.l În intervalul T+3 va avea loc plata sumei de către investitor şi va avea loc transferul de proprietate a 400 de acţiuni din contul societăţii în contul investitorului. este creator de piaţă în această valoare mobiliară. atunci agentul xx20 vinde din portofoliul SVM INVESTACT cele 400 de acţiuni pe care le înscrie imediat în contul investitorului şi îi poate confirma direct achiziţia. 42 . NR.000 lei. 3. el îi pune la dispoziţie clientului preţul ferm de tranzacţie propriu care este de la 1800 în jos. d. În a doua zi firma prin serviciul de evidenţă tranzacţii. d. din preţul de vânzare actual (I700) trebuie scăzut (50) comisionul agentului propriu xx20 care efectuează tranzacţia.

6. urmând ca din această sumă prin decontare internă să fie retribuit agentul cu comisionul său (50). ceea ce deosebeşte noua tranzacţie constă în găsirea contrapartenerului investitorului. Relaţia financiară între investitor şi societatea de valori mobiliare în calitate de agent Etapele explicate anterior privind lansarea ordinului. 43 . iar în intervalul T+3 are loc transferul de proprietate între doi investitori. Dacă societatea de valori mobiliare nu posedă titlu financiar solicitat de client. 1750-(1550+40+50) 110 d. Uneori există posibilitatea execuţiei unei tranzacţii încrucişate care constă în primirea aproape simultană a două ordine opuse ce se potrivesc. d.Tranzacţia celor 400 de acţiuni va afecta înregistrările şi balanţa valorilor mobiliare ale societăţii SVM INVESTACT astfel: Poziţia din balanţa de acţiuni ALCOR ale societăţii se va reduce cu 400 şi va apare în contul clientului.7.In evidenţa contabilă înregistrarea vânzării acţiunilor: Cont 5121 banca (1750 lei) = % Cont 503 acţiuni (1510 lei) Cont 700 venituri (240 lei) Înregistrarea comisionului de vânzare: Cont 600 cheltuieli (50lei) = Cont 5121 banca (50 lei) III.Îndeplinind funcţia de comerciant pe confirmarea de tranzacţie va putea apare cel mult comisionul plătit de comerciant propriului său agent (50). atunci pe confirmare va apare diferenţa (200). încrucişarea ordinelor nu este permisă decât dacă acestea sunt executate la un preţ egal cu al pieţei sau mai avantajos pentru ambii investitori. Încrucişarea ordinelor economiseşte timp şi spezele bancare privind plata şi încasarea pentru tranzacţia respectivă. confirmările sunt identice. el îl cumpără de la un comerciant. creator de piaţă ales din cei aflaţi la care îşi adaugă comisionul de tranzacţie. în cazul când prin regula din acea ţară nu este obligatoriu ca formatorul de piaţă să-şi dezvăluie venitul din tranzacţie. înregistrarea valorilor mobiliare în contul cumpărătorului şi ajustarea balanţei valorilor mobiliare deţinute de investitori. Dacă creatorul de piaţă trebuie să-şi dezvăluie venitul din capital. Tot prin decontare internă creatorul de piaţă îşi va reliefa câştigul net de capital format din diferenţa preţului de vânzare şi cel de cumpărare din care se scad comisioanele interne ale celor două operaţii. După executarea tranzacţiei încrucişate aceasta se raportează serviciului central de evidenţă a tranzacţiilor.

) şi care este piaţa la IMEP ?" Din partea creatorului de piaţă va primi următorul răspuns: "1740 / 1650 şi 3000 / 200 pentru cumpărare" ceea ce înseamnă că este dispus să vândă până la 2000 de acţiuni IMEP cu preţul de 1730 pe lot (stoc) standard şi să cumpere până la 3000 de acţiuni din acelaşi fel la preţul de 1650 tot pe stoc standard.Să presupunem că agentul contactează un creator de piaţă care afişează oferta de vânzare la 1740. Să presupunem că investitorul nostru a solicitat agentului nostru să-i găsească un preţ bun pentru cele 100 de acţiuni pe care doreşte să le cumpere. După confirmarea reciprocă a datelor se poate considera că tranzacţia a fost executată urmând ca fiecare să confirme investitorilor săi printr-o confirmare internă. Având în vedere că agentul nostru posedă un ordin de patru loturi standard va putea obţine o reducere de 10 lei pe acţiune şi deoarece îi convine tranzacţia va continua: "Cumpăr 400 IMEP la 1730" şi îşi dă indicativul său şi al societăţii de valori mobiliare la care lucrează. Atunci când ordinul este mai mare decât un stoc standard. unul dintre agenţi solicită celuilalt un timp de valabilitate a cotaţiei ferme pentru o anumită cantitate. Observăm că agentul nu trebuie să-şi exprime intenţia sa de vânzare sau cumpărare şi obţine o cotaţie informativă. Agentul poate să întrebe ce reducere acordă creatorul de piaţă pentru tranzacţii mai mari de un lot standard sau în cazul în care adaosul de consolidare a lotului disparat. Din partea cealaltă agentul creatorului de piaţă va răspunde: "Vândut 400 TlVTFP la 1730" şi transmite partenerului său indicativul de agent şi al firmei la care lucrează. ?" Agentul creatorului de piaţă poate răspunde că "oferta este valabilă 5 minute " sau alt interval de timp în care se obligă să onoreze această 44 . Agentul creatorului de piaţă va răspunde "acordăm reducere de 5 lei pentru tranzacţiile cu trei loturi şi 10 lei peste trei loturi. După aflarea reducerii acordate de către agentul creatorului de piaţă agentul nostru poate solicita un timp de valabilitate a ofertei astfel: "Cât timp este valabilă oferta dvs. Există şi situatia când în timpul negocierii preţului. nu tranzacţionăm loturi disparate. sau pentru loturi disparate adaosul de consolidare este de 20 lei". agentul nostru când contactează creatorul de piaţă pentru a negocia oferta privind preţul acţiunilor IMEP nu trebuie să-şi dezvăluie intenţia sa privind valorile mobiliare solicitate şi va întreba astfel: "Cât este preţul (care este cotaţia dvs.

şi numele principalilor comercianţi.PINK SHEET . Cataloagele sunt organizate pe tipuri de titluri financiare (de stat. În SUA cataloagele de cotaţie cu numele comercianţilor principali se publică zilnic sau săptămânal în funcţie de intensitatea tranzacţiilor.YELLOW SHEET . Informaţiile privind tipul de valori mobiliare şi preţul practicat de fiecare comerciant se publică în cataloage accesibile numai agenţilor şi comercianţilor membri ai retelei nationale. 45 . ele au căpătat denumirea culorii. Cataloagele sunt emise şi actualizate periodic de către biroul de cotare aparţinând reţelei naţionale care înregistrează datele zilnic. Lista albastră . Lista roz . Pentru a uşura căutarea şi identificarea valorilor mobiliare înscrise în aceste cataloage acestea se tipăresc pe hârtie diferit colorată. poate răspunde simplu că "nu ţine piaţa" ceea ce înseamnă că oferta este valabilă în acest moment şi că nu poate asigura nici o rezervare privind acţiunile respective.BLUE LIST .ofertă. administrativ teritoriale şi ale societăţilor pe acţiuni) şi include informaţii privind preţul cererii şi ofertei. Lista albă .000 de titluri de acţiuni. Preţurile de tranzacţie sunt publicate şi în presa locală sau naţională.include titlurile obligaţiunilor emise de societăţile pe acţiuni din întreaga ţară.cuprinde numele a peste 700 de comercianţi de obligaţiuni municipale. preţul şi profitul adus de obligaţiuni şi pricipalele lor clauze codificate.WHITE SHEET . aflate în stoc. cantitatea de titluri financiare tranzacţionate recent. garanţii şi drepturi emise de societăţile pe acţiuni.cuprinde peste 35. dacă nu.prezintă titlurile financiare emise într-o zonă geografică a ţării. numele şi adresele comercianţilor principali. Lista galbenă . în funcţie de importanţa economică a emitenţilor.

În majoritatea ţărilor lumii o SVM trebuie să posede un capital social impunător. numărul lor depăşind în prezent cifra de 150. In Coreea de Sud. În lume se mai întâlneşte şi principiul universalităţii bancare. Finlanda. privind autorizarea şi executarea activităţii de intermediere pentru valori mobiliare. In România. 54/1994 şi a Regulamentului nr. Serviciile oferite de către o societate de valori mobiliare Societăţile de Valori Mobiliare (S VM) sunt instituţii suport ale pieţei de capital. Activitatea de intermediere constă în cumpărarea sau/şi vânzarea de valori mobiliare sau de drepturi aferente acestora ori derivând din acestea. Japonia. nu pot realiza nici o activitate de intermediere (pentru ca cei care folosesc sistemele de economisire oferite de acestea să fie protejaţi împotriva riscurilor mari pe care activitatea de intermediere a valorilor mobiliare le poate presupune).U. precum şi desfăşurarea de operaţii conexe autorizate de CNVM. de exemplu. acestea din urmă neexistând.CAPITOLUL IV ORGANIZAREA SOCIETĂTILOR DE VALORI MOBILIARE IV. Elveţiia. principiul separării complete a activităţii de intermediere de activitatea bancară. unde legislaţia deşi face distincţie între activitatea bancară şi cea de intermediere nu restricţionează participarea societăţilor la intermedierea de valori mobiliare. Italia. 46 . fie în contul unor terţi (în calitate de broker). S-a aplicat. Acest principiu se aplică în Germania. 3/1996 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). acest principiu fiind aplicat în S. fie pe cont propriu (în calitate de dealer). Acest principiu al acţiunii combinate este aplicat în Anglia şi Canada. O a treia alternativă majoră este participarea combinată a SVM şi a societăţilor bancare la procesul de intermediere a valorilor mobiliare. numai primele 35 concerne în ordinea cifrei de afaceri au licenţe pentru a deschide o SVM. reglementările în vigoare prevăd în mod expres că socieţăţile bancare şi/sau instituţiile de credit care sunt sub supravegherea Băncii Naţionale a României. În România SVM funcţionează din anul 1994. dar ele pot să participe ca acţionari la SVM create în România. SVM sunt definite ca intermediare pentru valori intermediare şi sunt persoane juridice autorizate de CNVM să execute activităţi de intermediere cu titlu profesional ca fapt de comerţ.A. Conform Legii nr. deci. conform căruia băncile sunt cele care îndeplinesc rolul jucat de SVM.

destinat exclusiv activităţii societăţii. activităţi conexe activităţii de intermediere de valori mobiliare: . pot desfăşura şi urătoarele activităţi: 6. prin plasament privat sau prin ofertă publică de vânzare a valorilor mobiliare. 5. 100. În plus. 3. transmiterea ordinelor în scopul executării lor prin alţi intermediari autorizaţi. pe lângă cele trei activităţi.asistenţă şi evaluarea economică a societăţilor comerciale în vederea stabilirii politicii de investiţii. In continuare Regulamentul nr.elaborarea documentaţiei în vederea creşterii capitalului social şi/sau a finanţării clienţilor. păstrarea de fonduri şi/sau valori mobiliare ale clienţilor în scopul şi în cursul administrării portofoliilor lor sau în alte scopuri aprobate expres de CNVM.SVM se poate organiza în Romănia numai ca societăţi pe acţiuni. 600 milioane lei. 8. 300. Legea 52/1994 stabileşte limitele minime . administrarea conturilor de portofoliu individuale de valori mobiliare ale clienţilor. distribuirea titlurilor de participare ale fondurilor deschise de investiţii. ce emit acţiuni nominative şi care conferă drepturi egale de vot acţionarilor. SVM cu capital 200 milioane lei . 300 milioane lei. Legea nr 52/1994 prevedea pentru SVM cu capital minim (50 milioane lei) următoarele activităţi: 1. 47 . activitatea de formator pe piaţă. şi următoarele: 4. 200. vânzarea şi/sau cumpărarea de valori mobiliare pe cont propriu. vânzarea şi/sau cumpărare de valori mobiliare pe contul clienţilor. deţinerea de fonduri şi/sau valori mobiliare ale clienţilor în scopul executării ordinilor privind respectivele valori mobiliare. 3 a CNVM a crescut limitele la 100. Regulamentul nr. restul de 25% poate fi şi în natură (active fixe) . 7. La momentul înregistrării cererii de autorizare depusă de o societate ce doreşte să efectueza intermedieri de valori mobiliare. minimum 75% din capitalul subscris vărsat trebuie să fie în numerar. de capital la 50. 3/1996 prevede pentru o SVM cu capital minim (100 milioane lei).3/1996 prevede pentru SVM cu un capital minim de 300 milioane lei şi posibilitatea de a desfaşura cele 8 activităţi de mai sus. Pe lângă aceste activităţi. 2. precun şi: 9. Aceste trei activităţi erau prevăzute în legea 52/1994 pentru SVM cu un capital minim de 100 milioane lei. . Regulamentul nr.

Aceştia sunt adesea plătiţi cu salarii fixe pentru operaţiunile pe care le execută. nu dispune de analişti financiari proprii. fie prin intermediari autorizaţi. Ei nu acordă consultanţă privind piaţa de capital şi posibilităţile de plasare a banilor pe această piaţă.) care au proprii administratori de investiţii şi care caută să efectueze tranzacţii la costuri cât mai reduse. 11. 5211994. garantarea plasamentelor cle valori mobiliare cu ocazia ofertelor primare sau secundare. 48 . fie prin telefon. deoarece are ca scop asigurarea îndeplinirii operaţiunilor de bază pe oricare din pieţele financiare care acţionează intr-o ţară. ceea ce reduce ansamblul costului administrării portofoliului. se vor limita strict la conversaţia necesară preluării ordinelor clienţilor şi executării lor în cele mai bune condiţii. fonduri de pensii. Se observă faţă de legea nr. nu în funcţie de comisioanele pe care le-ar putea realiza ca urmare a executării ordinelor clienţilor. De regulă comisioanele sunt mici. 3/1996 desfăşoară cele 9 activităţi şi: 10. Utilizarea serviciilor unei SVM ce practică comisioane reduse se recomandă investitorilor individuali.SVM cu capital minim ce oferă o gamă restrânsă de servicii se numesc în occident discount houses (SVM ce practică comisioane reduse). care îşi administrează singuri portofoliile de valori mobiliare de care dispun şi care nu au neapărată nevoie de sugestiile brokerilor pentru a efectua operaţii de bursă sau pe piaţa OTC. Clienţii SVM care lucrează cu comisioane reduse trebuie să ştie că brokerii cu care iau legătura fie direct la punctele de lucru ale societăţii. Ei pot să efectueze operaţii pe aceste pieţe la costuri reduse. că regulamentul nr. de un departament de cercetare şi prospectare a pieţei. brokerii care lucrează în cadrul lor sunt mai degrabă simplii angajaţi cu sarcina de a prelua ordinele clienţilor. societăţi de asigurare etc. A. acordarea de credite pentru finanţarea tranzacţiilor în limita unui plafon stabilit de Banca Naţională a României cu consultarea CNVM. 3/1996 aduce precizări cu privire la "alte activităţi autorizate de CNVM" şi distribuie mai nuanţat aceste activităţi în funcţie de capitalul social al fiecărei SVM. Personalul acestor SVM este redus la minimum necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acesteia. Folosirea serviciilor acestor SVM este recomandată şi investitorilor instituţionali (fonduri mutuale. de a executa fie direct. În România nu există o specializare a SVM.SVM cu cea mai mare limită minimă de capital (600 milioane lei) conform Regulamentului nr.

funcţie de metoda de emisiune utilizată. societăţile similare care acţionează pe pieţele financiare occidentale mai practică şi următoarele servicii. legate de administrarea portofoliului de valori mobiliare sau consultanţă pentru firmele ce pot să lanseze pe piaţă o nouă emisiune de acţiuni şi obligaţiuni. Comisioanele cresc în funcţie de calitatea şi complexitatea serviciilor oferite. iar numele adevăratului acţionar este cunoscut doar de SVM. dar presupun încrederea totală a acestora în respectiva SVM şi în brokerul cu care lucrează direct. ori aceea de lider de sindicat. conform reclamei pe care această societate şi-o face. indiferent de frecvenţa operaţiunilor din interiorul acestuia. Oferă clienţilor posibilitatea de a le păstra valorile mobiliare pe numele ei. executând ordine de vânzare/cumpărare de mari dimensiuni (din punct de vedere al cantităţii de titluri tranzacţionate) şi/sau de formatori pe piaţă (market mekers) asigură operarea corectă şi ordonată pentru titlurile de valori pentru care îndeplinesc această funcţie. pe care legiuitorii români le vor lua în considerare odată cu maturizarea pieţei financiare. adică în toate registrele acţionarilor SVM apare înregistrată ca deţinătoare a acţiunilor sau a altor titluri. Pentru clienţii lor. poziţia unei astfel de societăţi poate fi aceea de membru important al sindicatului care preia mari cantităţi de titluri pentru vânzare sau revânzare. În cadrul unui sindicat format pentru a promova o ofertă publică de valori mobiliare. brokerii nu se limitează numai la preluarea şi executarea în cele mai bune condiţii a ordinelor clienţilor. acest serviciu specializat este oferit de ING BANK BUCHAREST. Titlurile deţinute pe numele societăţii de către client sunt păstrate separat de titlurile pe care societatea le achiziţionează pentru propriile ei acţiuni de dealer. În România. Faţă de anumite servicii practicate de SVM din România. poziţia acestor societăţi de "vânzare en-gros". drepturile de subscripţie sau de atribuire. CUSTODY DEPARTAMENT. ci oferă consultanţă privind investiţiile şi operaţiile pe care clienţii lor pot să le efectueze. STREET NAME. 1. drepturile de vot.B. Clienţii unei SVM ce aleg această modalitate de păstrare a titlurilor vor primi totul prin intermediul acestei societăţi: dividentele sau dobânzile. Până în anul 1996 pentru clienţii acestor societăţi americane era disponibilă doar prima variantă de comisioane. Aceste servicii simplifică mult operaţiunile pentru clienţi. Societăţile care oferă o gamă mai mare de servicii se numesc în Occident "full service house". Din 1996 au început să le oferite clienţilor posibilitatea de a alege între a plăti un comision fix pc an sau în funcţie de dimensiunile portofoliului administrat. Pe piaţa OTC. 49 .

ce asigură suportul tehnico-administrativ al celor două.2. Corespunzător celor două activităţi la care se adaugă o treia componentă. .pe piaţa primar 2.pe RASDAQ. structura organizatorică a unei SVM cuprinde: A. Aceste activităţi se pot derula: . Pe piaţa unde operaţia de vânzare descoperită (SHORT SALE) este admisă de autorităţile care supraveghează piaţa. SVM contra unui comision. care are un pronunţat caracter speculativ este interzisă de Bursa de Valori Bucureşti şi RASDAQ. SVM poate da ca împrumut clienţilor ei şi titlurile necesare efectuării operaţiunii. pregăteşte şî realizează transferurile efective de titluri. 2. Ea derulează următoarele grupe principale de operaţiuni: l. IV. fie poate să împrumute clientului titluri. Structura organizatorică a unei societăţi de valori mobiliare contactează altă SVM care Activităţile cele mai importante ale unei SVM sunt: 1. . tranzacţionarea de valori mobiliare. va împrumuta clientului vânzător titlurile necesare fie din portofoliile proprii fie din portofoliul unui client dispus sţ autorizeze o astfel de operaţiune. Divizia de tranzacţionare Prin compartimentele sale. Operaţiunea de vânzare descoperită.2. Vânzarea descoperită (vânzarea de titluri pe care vânzătorul nu le deţine ci le ia cu împrumut) este efectuată pentru că vânzătorul speră la o scădere a preţului respectivei valori mobiliare şi doreşte să profite de această scădere de preţ prin vânzarea titlurilor împrumutate la momentul (t) şi răscumpărarea lor la un preţ mai mic la momentul (t+1) pentru rambursarea titlurilor împrumutate.pe Bursa de valori. fonduri băneşti şi alte produse pe piaţa de capital. Alte activităţi de trading de valori mobiliare ' 50 . activitatea de bancă de investiţii. Activităţi de trading (brokerajul propriu-zis) de valori mobiliare.

6.valute.Alte activităţi de trading Dacă piaţa românească îşi va continua dinamica impusă de ultimele luni se poate spera că în curând se vor tranzacţiona şi produse foarte modeme. inclusiv pe pieţele organizate. în această perioadă de timp în România. tranzacţii speculative pe termen scurt şi foarte scurt. Banca Naţională a României. 4. în baza analizei mişcărilor pieţei.valori mobiliare. se subîmpart în: (market -maker). Aceste activităţi la rândul lor. precum contractele futures şi option. . tranzacţii de portofoliu. derularea unor licitatii pentru acţinile FPS. interesante pentru investitorii instituţionali.rata dobânzii. Distribuţia de titluri pe piaţa primară sau secundară Această activitate este reprezentată de finalizarea operaţiunilor de underwriter în cazul în care SVM face parte dintr-un sindicat al unei oferte publice sau dintr-un grup de distribuţie.indecşi. pentru a nu intra în conflict de interese cu cele ale clienţilor. . 7.Activităţi de tranzacţionare în nume propriu Trebuie tratate separat. . de exemplu. S. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Distribuţii de titluri de participare Această operaţiune se referă la activităţile de distribuţie a titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii. menite creării unei poziţii pe termen mediu în valorile de interes strategic sau pentru care SVlVI funcţionează ca dealer 51 .Alte activităţi de tranzacţionare pot fi. 3. Activităţi de trading pe bonuri de tezaur Pentru această activitate se aşteaptă ultimele reglementări de la Ministerul Finanţelor. Sunt vizate operaţiuni pe: .

acestea apelează. strategii sau de portofoliu. filialelor şi sucursalelor.. Unele dintre ele nu îndeplinesc criterii pentru a li se permite tranzacţionarea pe o anumită piaţă sau decontarea. împachetarea. prelucrarea. Prin intermediul acestui compartiment are loc derularea fluxurilor informaţionale şi de control pentru: a) evidenţa clienţilor. 9. ). despachetarea datelor. depozitar. e) funcţia de custodie temporară. în schimbul unui comision la o SVM mai puternică. consultanţă în vederea trazacţionării. acoperind recrutarea. hibrid. confirmarea execuţiei. 10. comunicarea punct de lucru-centru se poate realiza manual. . fizici sau instituţionali. c) comanda fluxurilor valorilor mobiliare pe piaţă (registru. Funcţii de principal SVM sunt eterogene ca dimensiune şi resurse financiare. 1 l. deschiderea de conturi. autohtoni. sau străini. Activităţi de back-office Aceste activităţi constituie motorul operaţiunilor de tranzacţionare. În aceste condiţii. preluarea ordinelor. h) evidenţa încasărilor şi comanda plăţilor.8. Dezvoltare. Activităţile de front-office se pot executa fie la sediul principal. cont free etc. fie la nivelul 52 . automat. întreţinere şi supraveghere reţea teritorială funcţie de dotarea SVM. Activităţi de front-office Cuprind toate operaţiunile care presupun contactul cu clienţii. f) gestiunea efectivă a conturilor clienţi: g) decontarea tranzacţiilor. numită principală. cont segregat. d) generarea şi derularea ordinelor de tranzacţionare. b) structurarea.

Analiza fundamentală. precum şi câteva funcţii de suport şi conexe. în plus. Ea este însă cea mai spectaculoasă. Se urmăreşte.3. Activitatea de cercetare Activitatea de cercetare este o activitate fundamentală care separă un simplu broker de un full service broker. pune SVM în ipostază de doctor faţă de o firmă solicitantă. se calculează fluxuri de venituri viitoare etc. divizări. aducătoare de profit al unei SVM. elaborare a strategiei financiare pentru societăţile comerciale ("corporate finance"). pot să-i dea altă denumire. Divizia de bancă de investiţii Trebuie precizat că activitatea de bancă de investiţii nu este singura desfăşurată în acest compartiment larg. Este vorba de activitate specifică. Această activitate. 1. 1. Pe lângă aceasta se va vedea. analiză şi recomandare. 2. B. 1. Analiza globală şi regională. Sunt identificate sursele de finantare.12. Analiza macroeconomică şi de ramură. Analiza tehnică. Supravegherea internă Complexitatea operaţiunilor reclamă o supraveghere internă a conformităţii activităţii cu procedurile interne (respectând la rândul lor normele specifice în vigoare). Se trece succesiv prin procesul de investigare. Ea are cel puţin cinci dimensiuni: 1. separarea pentru anumite tipuri de activităţi. prognoză. deosebit de complexă. separarea intereselor clienţilor reprezentativi de interesele firmei însăşi.2. ajungându-se până la operaţii de genul ofertelor publice de acţiuni sau obligaţiuni. figurează alte cinci din cele şapte activităţi de bază. etc. 1. Analiza pieţei autoritare de capital.4. Firmele străine. indici bursieri. dar nontranzacţională. Activitatea de analiză.1. Divizia realizează următoarele tipuri de activităţi: l . 53 . Titulatura de "bancă de investiţii" este folosită puţin convenţional.5. vânzărilor de active. după cum se pune accentul pe o anumită activitate.

6. dar şi invers. băncilor de afaceri ("merchant bank").3 . Sursele de finanţare pot fi proprii dar de cele mai multe ori ele sunt atrase. achiziţionarea şi restructura lor pentru rentabilizare. cât şi cumpărarea şi dezasamblarea firmelor pentru vinderea pe bucăţi. preluărilor. O SVM îşi poate sfătui clienţii nu numai cu privire la efectuarea optimă şi legală a unei preluări dar şi în ceea ce priveşte dezvoltarea practicilor antipreluare. se instrumentalizează promovarea şi distribuirea ofertei. capacitatea de absorbţie a pieţei. valoarea titlurilor. 5. Fuziuni şi preluări ("Mergers and acquisition") Fuziunile şi preluările reprezintă una dintre cele mai spectaculoase activităţi pe pieţele moderne de capital. unele dintre ele ostile. 54 . momentul emisiunii. Ea pune în legătură agenţii economici care au nevoie de surse de finanţare pentru dezvoltare (cu impactul de rigoare asupra vieţii economico-sociale dintr-o ţară) cu cei dispuşi să ofere aceşti bani. de portofoliu) etc. Montajul după care se desfăşoară această operaţiune (inclusiv cel financiar) este unul de mare fineţe şi aparţine de regulă. Sunt încadrate în acest capitol atât construcţiile de holdinguri şi conglomerate. S VM poate oferi functiuni mai complexe decât acelea de a executa ordinele de tranzacţionare. în limitele stabilite. Domeniul fuziunii a început să devină important pentru România. tipul de investitor dorit (obişnuit. Managementul resurselor clientului ("cash & asset management") Pentru clienţii sofisticaţi. 4. De asemenea. Aceasta reprezintă doar o fază a privatizării. strategic. Se determină tipul de împrumut. prin privatizare se înţelege transformarea unei companii din starea de deschisă în starea de închisă. odată cu apariţia fuziunilor. tipul plasamentului (public sau privat). Se poate oferi consultantă în vederea tranzacţionării şi în funcţie de înţelegerile contractuale specifice. Privatizări Privatizarea nu este legată numai de retragerea statului din calitatea de proprietar (acţionar). Activitatea propriu-zisă de bancă de investiţii Aceasta este una dintre cele mai moderne şi profitabile activităţi din lume. din ţară sau din străinătate. Pe pieţele evoluate.

posibilii noi "câştigători" pe piaţă. sau pentru investitorii "mari" în Consiliul de Administraţie etc.Funcţia de reprezentare a investiţiilor de portofoliu Conexă activităţii de custode. după identificarea unei candidate şi eventuala derulare a unei oferte publice. însă asigură şi executarea optimă a drepturilor sale. 11. pe lângă funcţiile tranzacţionale ei apelează adesea la brokeri. Investigarea şi identificarea oportunitătilor investiţionale Aceasta reprezintă o preocupare permanentă a profesioniştilor pe piaţa de capital. inclusiv redactarea şi prezentarea unor sinteze cu privire la activitatea economico-financiară a candidatei.pot fi luate decizii investiţionale chiar de către brokeri. 9. custodia în sine. este aceea de a afla. 8. recomandări şi justificări pentru respectivele recomandări. culegerea dividentelor. chiar şi un investitor instituţional sau unul strategic. trebuie îndeplinite actele impuse de respectiva piaţă. în funcţie de mişcările din piaţă şi rezultatul propriilor analize. ea scuteşte investitorul de eforturi. acţiuni "ieftine" sau proiecte cu şanse mari de reuşită. pot apela. Adesea ei renunţă la un broker bun. pentru o perioadă de timp la serviciile de custode ale unei SVM. 55 .Listarea societăţilor comerciale Listarea societăţilor comerciale pe piaţa secundară nu constituie o aplicaţie simplă. reprezentarea în Adunarea Generală. Funcţia de custodie Valorile mobiliare şi o parte din fondurile băneşti ale clienţilor individuali de portofoliu sunt de regulă păstrate în conturile SVM. 7. Totuşi. Deşi implică o activitate de gestiune de portofoliu. In realitate. Aceştia pot fi. punând în joc tot ansamblul informaţional de care aceştia dispun. Generic se poate vorbi de gestiune de portofoliu. dacă acesta nu este capabil să ofere informaţii. de exemplu. cu atât mai mult cu cât. presupune o activitate şi responsabilitate separată. solicitând aşa numita "cercetare". înaintea celorlalţi. 10. această utilitate acoperă fumizarea informaţiilor despre emiterea acţiunilor. Consultanţă instituţională pentru clienţii instituţionali Clienţii instituţionali preferă să ia singuri decizii instituţionale.

56 . obţinut fie de la o bancă (de investiţii sau de afaceri). De asemenea. În figura nr.Iniţierea şi derularea de programe financiare Identificarea unor afaceri cu perspectivă deosebită de creştere.Marketing internaţional Acesta este menit să identifice marii clienţi pentru domeniile investiţionale de interes specific. l3.Front-office pentru clienţii mari Majoritatea ordinelor pentru clienţii mari trebuie preluate de către persoane specializate ("account manager") ce apariţn compartimentului de trading. l2.Se impune adesea şi activitatea de susţinere a lichidităţii valorilor mobiliare emise de către aceasta în perioada de debut. fie de la un investitor privat sau instituţional. l4. Acestora trebuie să li se ofere aplicaţii la cheie. confirmarea tranzacţiilor. De obicei societatea finanţată nu este una publică. care au o acută nevoie de un program elastic de finanţare. dar pe parcursul sau la sfârşitul finanţării aceasta va fi listată pe o piaţă secundară. revin aceloraşi persoane.2 se prezintă schematic organizarea pe compartimente funcţionale a unei societăţi de valori mobiliare. precum şi realizarea circuitului internaţional dintre investitori şi managerii compartimentelor emitente. O activitate complexă o constituie listarea pe piaţa străină. IV.

1. Nr. IV.STRUCTURA UNEI SOCIETĂŢI DE VALORI MOBILIARE COMITETUL DIRECTOR Vicepreşedintele Responsabil Vânzări Vicepreşedintele Responsabil Operaţii Investiţii Finanţe Comune Fuziuni Comune Consultaţii de Specialitate Acţiuni Evidenţa Acţiunii Vânzări şi Tranzacţii cu acţiuni Cercetare Administrare şi operare financiară Tranzacţii Decontări Contabilitate Fig. Structura unei SVM pe compartimente 57 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful