INTRODUCERE

Riscul de tara este un concept relativ nou in gandirea economica, intrat in atentia cercetatorilor abia in anii ‘70. Termenul nu se bucura nici in prezent de o abordare metodologica unitara, in jurul sau existand inca numeroase confuzii conceptuale. Aparitia riscului de tarã este legatã de nationalizarea canalului de Suez în 1956. La vremea respectivã era cunoscut sub denumirea de risc politic si privea în primul rând nationalizarile din industria petrolierã din Orientul mijlociu si Magreb. În anii ’80 se vorbea despre riscul suveran ca urmare a incapacitãtii de platã a unor state latino – americane. Din anii ’90 vorbim despre: “criza din tãrile emergente”. Amintim criza mexicanã din 1994, criza asiaticã din 1997 si cea rusã din 1998, iar în 2000 criza argentinianã . Riscul de tara masoara abilitatea unei tari de a furniza companiilor private rezidente sau nerezidente precum si entitatilor guvernamentale valuta necesara derularii activitatii acestora. Aceasta abilitate se refera pe de o parte la convertibilitatea monedei nationale intr-o alta moneda si pe de alta parte are in vedere riscul de transfer de profituri si plati in afara (aferente unor credite externe sau contracte comerciale). Un risc de tara ridicat se traduce prin reducerea semnificativa a capacitatii filialelor companiilor straine sau chiar a companiilor rezidente de a cumpara de la bancile comerciale sau de la autoritatea monetara valuta necesara indeplinirii obligatiilor fata de partenerii comerciali, creditorii sau investitorii straini. Evaluarea riscului de tara a aparut ca un rezultat al cresterii imediate a imprumuturilor internationale a tarilor in curs de dezvoltare in anul 1970. Cosset(1991) defineste rata riscului de tara ca un indicator al faptului ca imprumutatul nu-si va indeplini obligatiile.

1

1. Definirea si prezentarea conceptului risc de tara
In sens larg, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare in afacerile internationale, pierderi generate de unele evenimente macroeconomice si/sau politice din tara analizata. În general, riscurile asociate finanţării internaţionale au în vedere bonitatea sau solvabilitatea unui potenţial debitor.
Pierderile se pot concretiza sub mai multe forme:  pierderi de oportunitati ca urmare a nerespectãrii clauzelor contractuale;  costuri suplimentare implicate de demersurile efectuate în vederea determinarii datornicilor sa-si respecte obligatiile asumate;  pierderi reale concretizate în sumele care nu mai pot fi recuperate.

Conceptul de risc de tara este legat de alte doua notiuni: riscul suveran si riscul de transfer. Riscurile legate de datoria externa publica sau public garantate sunt incluse in cadrul riscului suveran. El exprima probabilitatea ca un stat suveran, la un anumit moment, sa nu poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe, din cauze aflate sub controlul autoritatilor statale. Riscul suveran depinde de performantele economice si de schimbarile de tara. Spre deosebire de imprumuturile acordate guvernelor, creditele acordate institutiilor financiare sau agentilor economici (care sunt garantate de guvern) cunosc si implica trei niveluri de risc: a) nivelul microeconomic care priveste gradul de incredere si valabilitatea comerciala a firmei; b) nivelul mediu: riscul legat de ramura; c) nivelul de tara ce priveste in mod curent riscul de transfer. Astfel, riscul de transfer exprima posibilitatea ca si in conditia in care proiectul (finantat din imprumuturi externe) ar genera fluxuri banesti in moneda locala acoperitoare pentru stingerea obligatiilor, guvernul sa nu aiba mijloacele valutare pentru a efectua schimbul valutar in vederea rambursarii datoriei fata de creditorul extern. Evenimentele care, de regula, influenteza riscul de tara sunt de natura: politica: razboi, ocupatie militara straina, revolte cu substrat ideologic, dezordine care are la origine revendicari teritoriale;
-

sociala: razboi civil, revolte si dezordini provocate de diferente etnice, sindicalism militant, divizari religioase, contradictii intre anumite clase sociale; economica: diminuarea cresterii produsului intern brut timp indelungat, cresterea ratei inflatiei, deprecierea considerabila a monedei nationale, scaderea accentuata a incasarilor din export, cresteri bruste ale importurilor de produse alimentare, cresteri bruste ale importurilor de produse alimentare si petrol, criza economica actuala,
2

Pe baza acestor categorii de risc se determina rating-ul riscului compozit (agregat) pentru tara in discutie. mediu. cresterea brusca a importurilor. sociale. termenul de expunere la risc (termen scurt.modificari majore ale politicii economice (exemplu: reducerea barierelor comerciale sau modificarea pretului energiei) etc. riscului social si riscului politic in calitate de componente ale riscului de tara: Riscul politic reprezinta probabilitatea ca un stat suveran sa nu-si onoreze angajamentele ce decurg din imprumuturile internationale din motive politice. lung). cai de evitare si diminuare a riscului. Toate aceste componente dau posibilitatea evaluarii si efectuarii unei analize riguroase a riscului de tara pe baza unei metodologii flexibile tinandu-se totodata seama de specificul fiecarei tari.) Riscul economic reprezinta expunerea la pierderi in tranzactiile internationale cauzate de evenimente economice (exemplu: reducerea incasarilor din export. Se considera ca in practica evaluarea si analiza riscului de tara este deosebit de utila in fundamentarea deciziilor pe care le iau in sfera investitionala corporatiile transnationale sau alti generatori de investitii straine. sociale si politice pune in evidenta existenta riscului economic.) International Country Risk Guide grupeaza componentele riscului de tara in trei categorii: politic. sindicalism militant etc. Natura evenimentelor economice. - Riscul social reprezinta expunerea la pierderi in tranzactiile internationale cauzate de evenimente sociale (revolte. In abordarea riscului de tara se au in vedere cel putin urmatoarele considerente: • • • • • • • natura riscului (ce anume este supus riscului: imprumut sau investitie directa). evaluarea si prognozarea riscului. evenimentele care port genera risc (politice. restrictii de ordin valutar etc. tipul debitorului (agent economic cu capital majoritar de stat sau privat). 3 . divizari religioase. probabilitatea de realizare a evenimentelor mentionate. economice). economic si financiar.

Factori demografici. 7. numãrul privatizãrilor si metodele utilizate. Factorii de frânare a cresterii economice pe termen mediu: amploarea ecartului de productie (output gap). drepturi de vamã. restrictii legislative în repatrierea profiturilor. Politica macroeconomicã: obiectivele politicii monetare. Politica de investitii si cea comercialã: mãsuri de control al importurilor. subventii pentru export. 4. Situatiile ce pot conduce la materializarea riscului de tara asociat plasamentelor de fonduri în strainatate pot fi grupate astfel: evenimente care afecteazã profitabilitatea sau recuperarea investitiilor de portofoliu: nationalizãri. Sistemul financiar-bancar: analiza împrumuturilor pe tipuri de institutii si sectoare 4 . calitatea vietii (PIB/locuitor). resursele naturale (în special hidrocarburi).2. atitudine ostila fata de straini. externe: controlul alte situatii: informatii financiare incomplete sau false. coruptia. - evenimente nefavorabile recuperarii împrumuturilor schimburilor valutare. putem identifica factorii care genereazã ori influenteazã riscul de tarã astfel: 1. calitatea infrastructurii. ponderea populatiei urbane în total populatie a unei tãri. limitarea gradului de implantare în teritoriu. structurali si educationali: rata de crestere a natalitãtii. politicile de creditare. estimarea evolutiei PIB în functie de ciclicitatea economica. cresterea impozitelor. cadrul politicii bugetare. controlul preturilor. factorii care influenteaza nivelul riscului de tara putand fi grupati in mai multe clase. Dincolo ce aceastã grupare sumarã. 5. a dobânzilor si a dividendelor. reglementãrile prudentiale si supravegherea bancarã. gradul de interventie al bãncii centrale. despãgubiri fortate. Factori care genereaza sau influenteaza riscul de tara Riscul de tara se afla sub incidenta mai multor elemente: economice. 3. Dinamica sectorului privat: rata de creare de noi întreprinderi. sociale si politice. absenta unui control bancar adecvat. taxe speciale. existenta unui cadru legislativ restrictiv. ponderea importurilor si a exporturilor în PIB. piramida vârstelor. de activitate. volumul exporturilor si al importurilor pe regiuni geografice. ponderea sectorului privat în economia nationalã. controlul asupra repatrierii profitului. speranta de viatã. evolutia ratei inflatiei. stabilitatea preturilor. 6. politica în materie de investitii strãine. gradul de independentã al bãncii centrale. gradul de educatie licealã si universitarã. evolutia ratei dobânzii si a cursului de schimb. Structura productiei si a comertului: PIB nominal si real. evolu tia pietei de capital si 2.

• nivelul veniturilor pe locuitor. Este un indicator de . 9. • marimea si structura economiilor: economii/PNB. apartenenta la organizatiile internationale. Este o analiza care se efectueaza pe mai multi ani pentru a putea identifica un trend si a efectua predictii. • eficenta exploatarii resurselor economice. nivelul de coruptie si de birocratie. indicele preturilor bunurilor de consum. acordurile militare si economice. 3. ponderea datoriei externe în exportul de bunuri si servicii. Politica statului: gradul de consens asupra politicilor economice. in termeni reali. indicele preturilor productiei industriale. Japonia. ofera sanse mari ca economia sa fie apta de a-si gestiona corect serviciul datoriei externe. Dintre masurile inflatiei. mãrimea fortelor armate. a modului in care economia ar suporta un soc ca de exemplu cresterea brusca si semnificativa a pretului la resursele energetice. relatiile cu FMI si cu principalele tãri industrializate: SUA. Pozitia internationalã: obiectivele si strategiile politicii externe. Indicatorul ofera o informatie asupra nivelului dezvoltarii economice.  Evolutia reala a PIB-ului. indicele deflator al produsului intern brut. raportul investitii interne brute/economii interne brute. datoria externã netã si brutã.  Deficitul bugetar. somajul si dezechilibrele structurale. Indicatorii macroeconomici de rezultate  PIB-ul pe locuitor indica modul in care o economie valorifica factorii de productie. • marimea si structura investitiilor: investitii brute/PIB. In astfel de situatii. mortalitatea infantila. Un deficit ce depaseste 1-3% implica o crestere a masei monetare. ponderea datoriei cu rate variabile de tip LIBOR/EURIBOR. datoria pe tipuri mari de debitori (privati/publici).sanatate” al economiei. rata reala a dobanzii. ¸tarile se supraındatoreaza pentru finantarea deficitului. umane si de capital. Prezinta interes si estimarea deplasarilor structurale in PIB (pe ramuri.1. pe categorii de venituri.  Inflatia indica gradul de stabilitate a preturilor. 8. • cresterea masei monetare. succesiune la putere. pe destinatii de cheltuieli). 5 .  Alti indicatori macroeconomici: • resursele economice. UE.gradul sãu de interconectare cu pietele internationale. creditului ¸si a inflatiei. • indicatori ai calitatii fortei de munca. • structura populatiei ocupate. modul de 10.. ce pot fi structurati astfel: 3. Cresterile semnificative. speran¸a medie de viata. Principalii indicatori folositi in analiza riscului de tara Dimensionarea si analiza riscului de tara se bazeaza pe un sistem de indicatori economici si sociali. eficienta economica a investitiilor noi. Datoria externã: strategia îndatorãrii.

intre 75-150% nivelul este critic. Referitor la veniturile externe.  Sustenabilitatea deficitului de cont curent. datoria externa pe termen scurt raportata la datoria externa totala. ıntre 10-20% . valori de pana la 10% indica un nivel sustenabil. intereseaza de regula de volatilitate a acestora. Acest aspect este reflectat prin indicatori precum: raportul intre soldul contului curent si incasarile in contul curent. soldul contului curent/PIB.un nivel alarmant. 6 .datorie mare. importul de bunuri si servicii raportat la PIB. Volumul datoriei externe/Volumul exportului.3. Indicatori ai balantei de plati Balanta de plati ilustreaza capacitatea unei tari de a obtine valuta necesara acoperirii datoriei externe. Acesti indicatori caracterizeaza strategia guvernului in a asigura excedente de cont curent care sa permita acoperirea serviciului datoriei externe. ponderea importurilor de resurse energetice. Dintre aspectele analizate:  Comertul exterior prin indicatori precum: ritmurile de crestere a exporturilor si importurilor. elasticitatea cererii in functie de venit pentru produsele importate cererii in functie de venit pentru produsele exportate. Se apreciaza ca un nivel sub 75% este redus.ponderea importurilor produselor alimentare. serviciul datoriei publice pe termen mediu raportat la exportul de bunuri si servicii. Indicatori ai datoriei externe Experienta mondiala dovedeste (Brazilia.dependenta de export. ponderea importului de bunuri si servicii neesentiale in total import. 3.• indicatori ai nivelului de trai. care indica capacitatea exportului de a finanta obligatiile. Dintre indicatorii urmariti:      Volumul datoriei externe/Produsul Intern Brut.  Veniturile externe. Criza de lichiditati agraveaza riscul de tara. Asia de Sud-Est) ca exista un prag optim de indatorare pentru o economie nationala. Alti indicatori ai datorie externe: datoria raportata la amortizarea datoriei. caci in acest fel o economie nationala poate face fata mai bine socurilor externe. Se urmares: ponderea exportului catre principalii parteneri in total export. indicator care prin crestere indica o ımpovarare a economiei. iar peste 20% apare riscul neplatii¸ si agraveaza nivelul riscului de tara. iar peste 150% .2. gradul acoperirii importurilor prin exporturi. America Latina. Se considera ca limite ale indicatorului:  sub 100% economii slab indatorate  100-200% nivel critic al indatorarii  peste 200% tari puternic indatorate Volumul datoriilor bancare/Volumul exporturilor indica capacitatea sustinerii datoriilor din oferta externa a unei economii. 3. O valoare puternic negativa a primului indica o slabiciune a economiei. Totalul dobanzilor platite/Volumul exporturilor indica capacitatea economiei nationale de a suporta costurile ındatorarii.

Cine este responabil cu ratingul? c.4. Se poate face apel la agentiile de rating de tip Moody’s si Standard and Poor’s care noteazã riscurile suverane. Putem mentiona metodologia Credit Risk International care atribuie note pentru 100 de rubrici specifice mergând de la existenta partidelor politice la PNB pe locuitor. Metode de analizã a riscului de tarã Mãsurarea riscului de tarã O categorie importantã de metode de previzionare a riscului de tarã acoperã ansamblul tehnicilor numite rating sau cotare a riscurilor. Care este pertinenta criteriilor utilizate? b. Utilizarea tehnicilor de mãsurare pune anumite probleme metodologice privind aprecierea acestor riscuri: a. Avantajul metodei este simplicitatea si costul redus: inconvenientul rezidã în lipsa viziunii prospective – de exemplu Iranul beneficia de un clasament excelent în 1978 câteva luni înaintea cãderii sahului. Sistemul de notare poate viza un tip de risc în mod particular. De aceea se face apel la tehnici mai sofisticate. Pentru agentia de rating Standard and Poor’s mãsurarea riscului suveran presupune cuantificarea unui set de 8 variabile: 7 . Una dintre acestea este „segmentarea dinamicã”. Bãncile si societãtile de asigurãri utilizeazã sistemele expert în încercarea de identificare a evenimentelor politice si economice susceptibile de a provoca sinistre. Nota poate fi globalã sau doar aplicatã pentru o parte a riscului. Care este partea subiectivã în acordarea ratingului? În plus majoritatea tehnicilor nu sunt adaptate în mãsurarea riscului tãrilor emergente. Se studiazã modul în care acestea concordã sau din contrã au obiective antagoniste. Aceastã tehnicã constã în identificarea segmentelor etnice sau socioprofesionale cele mai reprezentative ale unei tãri. Scopul acestui tip de analizã este mãsurarea gradului de stabilitate politicã a unei tãri. Kuweit-ul era considerat o tarã fãrã risc inaintea invaziei trupelor irakiene din 1991. De asemenea publicatii ca Euromoney calculeazã rating-uri de tarã pornind de la riscurile financiare. O alta metodã utilizatã este cea bazatã pe probabilitãti în care sunt imaginate diverse scenarii de evolutie. cum este cel de incapacitate de platã. In acest caz nota nu priveste decât o variabilã specificã si anume capacitatea de rambursare a tãrii respective. Abordarea constã în acordarea unei note tãrii examinate asa încât sã fie posibilã o clasificare a tãrilor analizate în functie de riscul lor.In practicã însã se utilizeazã un mix de tehnici de estimare a riscului de tarã.

1. 5. preturilor • rata medie a dobânzii în economie. flexibilitatea • Principalele constrângeri bugetare. 6. • nivelul de securitate internã si capacitatea de aparare a tãrii. • gradul de participare democraticã. Sursa: prelucrarea dupã Standard and Poor’s Rating Methodology 4. al veniturilor si accesul la serviciile medicale. veniturilor. structura • Nivelul de viatã. • Istoricul serviciului datoriei si eventualele incidente de platã. riscul politic Analiza • forma de guvernamânt si gradul de adaptabilitate al institutiilor. • gradul de consens asupra obiectivelor de politicã economicã. economicã a • Existenta sau nu a unei economii de piatã. crestere economicã • rata si structura cresterii economice. fiscalã. gradul de lichiditate. externe • structura contului curent. nivelul datoriei • activele financiare publice. • compozitia fluxurilor de capital. 4. indicatorii fiind ponderaţi în funcţie de efectul pe care l-ar avea producerea evenimentului pe care îl descriu asupra capacităţii ţării de a-şi onora obligaţiile internaţionale. • gradul de integrare în schimburile economice si internationale. 8. • Presiunile asupra cheltuielilor publice. • Accesul la resurse si diversitatea acestora. • calitatea procesului de succesiune a puterii. Ponderarea se poate face pe baza experienţei acumulate. datoria externã si • Nivelul si structura pe valute a datoriei externe. • politica valutarã. publice • gradul de îndatorare al statului. • gradul de independentã al bancii centrale. perspective de • nivelul economisirii si al investitiilor.Variabilele avute în vedere la analiza riscului de tarã Variabila 1. • Marja de manevrã a politicii fiscale. flexibilitatea • impactul politicii monetare si fiscale asupra conturilor balantei de plãti nationale. stabilitatea • nivelul inflatiei. Modelul de analiză bazat pe liste de control Modelul de analiză propus constă în gruparea unui număr de indicatori sub forma unei liste de control. 3. • Importanta sistemului bancar. pe baza unor modele econometrice de calcul (ce utilizează de regresia multiplă sau corelaţiile între indicatori) sau pe baza unor analize statistice (analiza pe bază de ranguri). • angajamentul statului în materie de pensii. 7. 2. 8 .

25 0.50 -15.25 2 1 4 0. 9 . calcularea indicatorului sintetic de risc de ţară şi interpretarea rezultatelor. situarea într-o zona de conflict. Mai jos este prezentat un exemplu de calcul al indicatorului de risc de ţară: Indicatorii Creşterea PIB % PIB / loc. b) criterii economice: structura exporturilor si a importurilor. Algoritmul de analiză a riscului de ţară după această metodă presupune parcurgerea următoarelor etape: selectarea variabilelor.50 7. Pe baza acestui indicator calculat pentru un grup de ţări se pot realiza scenarii sau hărţi de risc ce pot contribui la o mai bună fundamentare a deciziei de alocare a capitalului de către creditori sau investitori internaţionali. economicã si financiarã a tãrii. anuitati de rambursare ale datoriei/exporturi. cum sunt: rezerve valutare/datorie externa.15 -0.00 7.00 0. situatia sectorului bancar.25 -2. 4. puterea militara. Metoda indicatorilor de risc ( Delphi si BERI) Metoda Delphi consta în: stabilirea unei liste de criterii reprezentative privind situatia politicã.30 -5.15 Modelul de analiză bazat pe liste de control este un model relativ simplu de utilizat. cum ar fi: a) criterii politice: stabilitatea regimului. stabilirea sistemului de ponderare. fiind criticat însă pentru faptul că adesea analiştii aleg discreţionar variabilele de analiză a riscului de ţară sau ponderile stabilite pentru fiecare dintre acestea. c) criterii financiare: se calculeaza rate. rata de economisire. În demersul sãu.25 30. metoda indicatorilor de risc.4 0. care indicã riscul global al tãrii analizate.00 2. prezintã analogii cu credit -scoringul.75 75.05 0.00 3.25 0. etc. observarea indicatorilor (este indicat ca valorile observate să fie verificate din mai multe surse). farã însa a se utiliza analiza discriminantã. ponderarea fiecãrui criteriu si apoi determinarea unei note (scor). datoritã dificultã tilor în construirea unui esantion reprezentativ.2.Valoarea observată a fiecărei variabile statistice este ajustată cu ponderea stabilită pentru fiecare indicator.10 % .15 % 5% 10 % 15 % Ţara (b) (a) x (b) 0.50 Ratingul de ţară: 3. consultarea unor experti asupra pertinentei criteriilor de notare. fapt ce influenţează obiectivitatea analizei. obţinându-se astfel un indicator sintetic de risc de ţară. Inflaţia % Rezerve / Importuri Cont curent / PIB Serviciul DE / DE DE / PIB Stabilitatea CSV Regimul de schimb Stabilitatea politică Ponderea (a) 5% 10 % -5% 10 % 15 % .

ponderate fiecare în functie de importantã. de la 41 la 55 : riscuri ridicate.5 investitiile strãine si repatrierea profiturilor Tendinte de nationalizare 1.1996 10 . iar combinatia note – ponderi dã pentru fiecare tarã scorul final.0 Cresterea economica a tãrii 2. riscuri scãzute. Tãrile se clasificã pe categorii în functie de nota obtinutã: 40 si sub :riscuri inacceptabile. Paris.0 piata localã Posibilitãti de îndatorare pe termen 2. Dunod. indicatorul de risc.0 lung în monedã locala. mai ales sub forma cresterilor de capital Sursa: Gestion de la banque.0 si transporturi) Competenta manageriala a debitorului 1. criteriile sunt notate de la 0 la 4 (0 pentru risc ridicat si 4 pentru risc scãzut).5 locale (în devize) Costul mâinii de lucru si productivitatea 2.0 Credite pe termen scurt disponibile pe 2.5 Inflatia 1.5 Constrângeri birocratice 1.5 contabile Calitatea infrastructurii (comunicatii 1.0 Respectarea contractelor 1. de la 56 la 69 : riscuri moderate.5 Balanta de plati 1.BERI (Business Environment Risk Index) este un indicator de risc pus la punct in SUA si face obiect al unor revizuiri periodice pentru fiecare tarã. Ed. Criterii de analizã a riscului de tarã prin metoda BERI Criterii Coeficient de ponderare Numãr de Total puncte (de (maximum la 0 la 4) 100) Stabilitatea politicã a tãrii debitorului 3.5 Gradul de convertibilitate al monedei 2.0 Atitudinea autoritãtilor în ce priveste 1. Apoi. mai mult de 70.5 Calitatea legislatiei si a normelor 0. Acest indicator se stabileste pornind de la cincisprezece criterii. Sylvie de Coussergues.

Mãsurarea riscului suveran de cãtre EXIMBANK Clasificarile elaborate de Eximbank privesc riscul de tara pe termen scurt rezultat din activitatile comerciale si pornesc de la doua categorii de factori: economici si politici. astfel: RITM REAL DE CRESTERE AL PIB (%) SUB –1 -1-1 1-3 3-5 5-8 PESTE 8 SCOR 0 2 4 6 8 10 3. exprimat în PIB pe locuitor. a caror pondere în scorul final este de 50%.-3 -3.4. Factori economici 1. astfel: SCOR 5 6 7 8 9 PIB/LOCUITOR SCOR PIB/LOCUITOR (USD) 0-500 0 3000-4000 500-1000 1 4000-5000 1000-1500 2 5000-6000 1500-2000 3 6000-8000 2000-3000 4 8000-10000 Pentru valori mai mari de 10000 se acorda 10 puncte. se evalueaza pe o scara de la 0 la 10.4. Situatia balantei de plati se calculeaza ca un raport procentual între soldul balantei de plati si PIB si se apreciaza cu maximum 10 puncte. A. Nivelul de dezvoltare al tarii. astfel: SCOR 0 2 4 6 8 10 SOLDUL BALANTEI DE PLATI/PIB (%) SUB –10 -10.-5 -5. 2.2 PESTE 2 11 .-1 -1. Ritmul real de crestere al PIB. poate primi maximum 10 puncte.

1 9 SUB 10 10 În functie de conjunctura pietei internationale se aplica un coeficient de corectie de –1.1 5 30-25.1 1 50-45. Rata inflatiei în anul curent. daca evolutia este nefavorabila si de +1 în caz contrar.1 8 15-10. 6.în procente. 5. Dependenta de export se calculeaza ca raport procentual între încasarile din principalul produs exportat si valoarea totala a exporturilor. poate primi maximum 10 puncte.1 3 40-35. astfel: GRAD DE ACOPERIRE SUB 80 80-100 100-110 110-120 120-130 SCOR 0 2 4 6 8 12 .1 4 35-30.1 6 25-20. Indicatorul poate primi maximum 10 puncte.4. astfel: ÎNCASARI DIN PRINCIPALUL PRODUS SCOR EXPORTAT(%) PESTE 55 0 55-50.1 2 45-40. astfel: RATA INFLATIEI (%) SCOR PESTE 50 0 30-50 1 20-30 2 10-20 3 5-10 4 SUB 5 5 În functie de dinamica din ultimele patru trimestre se aplica un coeficient de corectie de +/-1.1 7 20-15. Gradul de acoperire al importului prin exporturi se calculeaza ca un raport procentual între valoarea exportului si cea a importului si poate primi maximum 10 puncte.

Datoria pe termen scurt ca procent în datoria externa totala (maximum15 puncte): DATORIA PE TERMEN SCURT /TOTAL SCOR DATORIE (%) PESTE 25 0 20-25 3 15-20 6 10-15 9 5-10 12 SUB 5 15 9. Situatia platilor externe se determina ca un raport între serviciul datoriei si exporturi (maximum 15 puncte): SITUATIA PLATILOR EXTERNE (%) PESTE 70 60-70 50-60 40-50 SCOR 0 3 5 7 SITUATIA PLATILOR EXTERNE (%) 30-40 20-30 10-20 SUB10 SCOR 9 11 13 15 13 . Situatia rezervelor în luni de importuri (maximum 15 puncte): SITUATIA REZERVELOR SUB O LUNA 1-2 2-4 4-6 6-9 PESTE 9 SCOR 0 3 6 9 12 15 8.PESTE 130 10 7.

normale de guvern – 20 puncte. • reesalonari fara probleme – 3 puncte. culturale. • relatii preferentiale cu marile puteri economice – 20 puncte. regim relativ restrictiv cu privire la capitalul strain – 7puncte. regim favorabil capitalului strain – 15 puncte. • dificultati în reesalonare – 1 punct. 6. politice. rasiale. • coerenta buna. Restructurarea datoriei (maxim 15 puncte): • sistarea platilor – 0 puncte. Factorii politici 1. Politica economica a guvernului (maxim 15 puncte) se refera la: • politica economica instabila. Scorul final (indicele de risc de tara) se calculeaza astfel: SCOR FINAL = ( SCOR ECONOMIC * SCOR POLITIC) /100 14 . • coerenta rezonabila. religioase – 2 puncte pentru fiecare din factorii enumerati (în masura în care nu apar se vor atribui 2 puncte).B. • esec în negocierile cu FMI – 3 puncte. Tensiuni interne (maxim 15 puncte): • razboi civil – 0 puncte. • relatii diversificate – 10 puncte. • fara probleme – 15 puncte. schimbari regulate. care la rândul ei cuprinde: • guvernare ineficienta. • izolare externa – 5 puncte. 2. • reesalonare – 9 puncte. Pozitia internationala (maxim 20 puncte): • sanctiuni internationale – 0 puncte. • relatii bune cu marile puteri economice – 15 puncte. • mari în târzieri – 5 puncte. 3. • fara probleme – 15 puncte. • mici întârzieri – 10 puncte. • tensiuni sociale. Starea actuala a guvernarii (maxim 20 puncte). În functie de aprecierea analistului. experienta relatiilor bilaterale (maxim 15 puncte): • neplata – 0 puncte. schimbari dese de guvern. 5. • guvernare eficienta. coruptie – 0 puncte. nedemocratice. incoerenta si nefavorabila capitalului strain – 0 puncte. se poate face o corectie de pâna la 5%. etnice. 4. • reesalonari repetate – 6 puncte.

tarile se clasifica în 5 categorii.  divizarea riscurilor pe destinatar (sector public sau privat). Probleme de plata serioase. cum ar fi:  volumul riscurilor asumate. în conditiile în care mãsurarea lor se face prin cumularea riscurilor directe si indirecte. presupune luarea în considerare a mai multor elemente. Dificultati de plata si pierderi minore sunt posibile. linie de credit). de nivelul fondurilor proprii si politica în materie de risc (agresivã sau conservatoare). 5. dupa cum urmeaza: Ratingurile Eximbank CLASA Aa Bb Cc Cd SCOR 100-53 52-37 36-24 23-15 DEFINITIA CLASEI DE RISC Dificultatile de plata apar ca improbabile. pe scadente sau dupã naturã (împrumut.Dupã scorul obtinut. inclusiv reesalonari. Gestionarea riscului de tarã de cãtre bãnci Mãsurarea riscului asumat de cãtre bancã.  includerea în riscuri a angajamentelor extrabila ntiere si a riscului pe care îl implicã. 15 .  limitarea riscului. Comitetul de risc al bãncii stabileste plafonul maxim al angajamentelor. Dd 14-0 Metoda elaborata de Banca de Export-Import a României se prezinta ca o combinatie de analize cantitative si calitative. plafon ce nu poate fi depãsit pe zone geografice si state suverane. Dificultati de plata si pierderi moderate apar ca previzibile. Limitele sunt determinate în functie de structura bilantului bãncii. Pierderi apreciabile apar ca fiind inevitabile. sunt previzibile. comparabila cu tehnicile utilizate de marile agentii de rating.

reflectată în cotaţiile CDS-urilor. 16 . Franţa. iar în cazul Greciei. pe fondul îmbunătăţirii sentimentului investitorilor faţă de pieţele emergente.care măsoară costul riscului de neplată pentru ţara noastră au continuat să scadă până la 239 de puncte de bază. ţara noastră clasându-se atunci pe primul loc la deteriorarea riscului de credit. continuă să scadă Cotaţiile CDS-urilor . cotaţia CDS este 338 de puncte Cele mai riscante ţări. prima de risc pentru România este mai ridicată decât cea asociată Ungariei (220). ca în prezent Conform celor mai recente estimări ale băncilor. care ocupă locul nouă în topul celor mai riscante ţări din lume. moneda euro va continua să se ieftinească pe piaţa autohtonă. cotaţia CDS pe 5 ani urcând cu circa 6%. criza politică a accentuat puternic riscul de credit al României. sunt Argentina şi Ucraina. are un CDS de doar 38. la 264 de puncte. potrivit platformei CMS Data Vision.6. generată de diverşi factori precum îmbunătăţirea previziunilor de declin economic sau aşteptări de apreciere a monedei locale. printre care şi România Bancherii consideră că o scădere a cotaţiilor CDS-urilor poate însemna o îmbunătăţire a percepţiei de risc pentru ţara noastră.95. de exemplu. potrivit datelor CMS Data Vision. cotaţia CDS-urilor aferente depăşind 1. Cotatiile CDS-urilor Percepţia de risc asupra ţării noastre.000 de puncte de bază În ultima jumătate a anului 2009. cursul fiind văzut de unele bănci la pragul de 4 lei/euro În prezent.

De exemplu. creditorul plătind o sumă regulată către instituţia care a emis CDS-urile. respectiv 200 pp. Romania se numara printre cele mai riscante tari.De asemenea. însă. cotaţiile CDS-urilor sunt tot mai folosite pe pieţele internaţionale în modul de calcul al dobânzilor la împrumuturile mari. municipalităţi. ceea ce îi majorează costurile. având în vedere că riscul de a nu mai primi creditul înapoi se reduce considerabil Aceste contracte sunt asemenea unei asigurări. deoarece finanţatorii (bănci. faţă de situaţia în care s-ar fi finanţat cu câteva luni în urmă Pe lângă rolul de a proteja creditorii. companii străine) devin mai puţin dornici să-şi asigure creanţele faţă de instituţia creditată (bănci. numeroşi investitori considerând că ţările din zona Europei Centrale şi de Est se vor confrunta cu probleme economice severe. transferate şi la debitor. 17 . în cel de-al treilea Scăderea cotaţiilor CDS din prezent se resimte în micşorarea costului îndatorării din exterior. guvern din ţara noastră). la începutul lunii martie 2009. la împrumutul sindicalizat de un miliard de euro contractat de stat de la bănci în iulie. dobânda a fost stabilită ţinându-se în funcţie de cotaţiile CDS (400 la vremea respectivă). au început să se reducă în jurul a 300 puncte procentuale (pp). pe fondul sentimentului regional negativ. care va plăti mai puţin acum. Acestea sunt. fie că este vorba de ţară sau de o companie Comparativ cu celelalte tari europene. cotaţiile CDS pentru România atinseseră un vârf de 760 de puncte de bază. odată cu îmbunătăţirea sentimentului extern. CDS-urile măsoară costul asigurării împotriva riscului de neplată al datoriei. pentru aceeaşi sumă de bani. Cu toate acestea. în trimestrul al doilea.

in functie de iesirea din recesiune a marilor economii mondiale. stabilitatea macroeconomica va depinde de performanta autoritatilor de a respecta termenii acordului cu institutiile financiare internationale. Romania ar putea avea un produs intern brut in scadere cu 6. Potrivit lui Patrick Gelin. adica o scadere in primul semestru din 2010. directorul general al Coface Romania estimeaza o crestere de 0. si am prognozat o crestere economica 0.3%. si apetitului redus de risc al investitorilor straini si ca societatile financiare care au fost afectate puternic in 2009 se vor confrunta ele insele cu dificultati in finantarea propriei redresari si in 2010. potrivit directorului executiv al Coface. conform Agerpres. Insa. organizata impreuna cu BRD. Pentru anul 2010. piata de credite de consum din Romania isi va reveni mult mai greu decat economia in general.6 .6 . arata raportul Coface din 2009. prezent la conferinta. Potrivit Coface. Agentia de rating Coface a estimat in luna septembrie 2009 ca Romania va inregistra o redresare economica modesta in 2010. potrivit lui Mereuta. Cristian Ionescu. daca avem un an agricol mediu. 18 . in cazul unui sezon agricol cu o productie slaba. si o crestere usoara in al doilea semestru. Martina Dobringer. vicepresedintele Centrului Roman de Modelare. consumul privat si increderea consumatorilor se vor mentine la cote scazute in 2010.Societe Generale. Acesta a mai declarat ca redresarea economica va fi dificila din cauza supraindatorarii companiilor. in special in valuta. In opinia profesorului Cezar Mereuta.9 procente. De asemenea. in cadrul Conferintei de Risc de Tara 2009. scadera ar fi cuprinsa intre 6.1%.8. Coface Romania 2009 Miercuri. analiza sectoarelor de activitate romanesti cu cel mai mare grad de risc si previziuni asupra evolutiei mediului economic si de afaceri din Romania. din cauza gradului de indatorare al populatiei. Nimeni nu poate sti cu certitudine cand isi va reveni economia romaneasca. 23 Septembrie 2009. Conferinta "Country Risk Conference" isi propune sa dezbata subiecte cu privire la ratingul de tara al Romaniei si al tarilor din Europa Centrala si de Est. presedintele grupului BRD . Coface Romania si BRD Groupe Societe Generale au organizat conferinta de risc de tara.4. cu o crestere de aproximativ unu la suta. Coface: Romania va iesi din criza in 2010 Recesiunea din Romania este foarte adanca si va dura pana in 2010. Se pregateste acum bugetul pe anul viitor. Daca in primul semestru din 2010. sau in al doilea. relateaza Ziarul Financiar. la Hotel Athenee Palace Hilton. ora 17:43 Conferinta se afla la editia a VI-a.7.5 .

in urmatoarele sectoare: agrochimic. incetinirii mondiale si reducerii cererii interne. Pe de alta parte. in conditiile in care este de asteptat ca rata somajului sa continue sa creasca. ce poate conduce catre o nerespectare a intelegerii cu FMI sau catre programe guvernamentale deficitare si politici economice si fiscale incoerente (majorarea taxelor si impozitelor). Indicele Coface inregistreaza o progresie puternica a incidentelor de plata din decembrie 2008. Revenirea cererii interne risca totusi sa fie franata in mod serios de limitarea politicii bugetare si deteriorarea mediului intern. scaderii leului. mentinerea creditarii la un nivel restrictiv. fiind nevoite sa faca fata cresterii ratei dobanzii. Bulgaria si Slovacia. odata cu aprobarea bugetului se asteapta disbursarea transelor 3 si 4 din acordul cu FMI. Societatile acumuleaza handicapuri. cu o crestere aproximativa de 1%. electronic si al constructiilor. pe care forta de munca inregistreaza inca un cost scazut si o competitivitate ridicata. apoi limitarii creditului. Aceasta injectie de lichiditati va asigura pe termen scurt stabilitate financiara pe piata interna si va proteja moneda nationala. Economia ar putea inregistra o revenire modesta.  Dependenta crescuta de fluxuri de capitaluri straine. o scadere a exporturilor. Alte riscuri cu care Romania se va confrunta in 2010 sunt cresterea somajului.  Nivel ridicat de refinantare externa a bancilor Puncte slabe le Romaniei  Reactie slaba a guvernului la cresterea dezechilibrelor externe si interne. in 2010. dupa o recesiune severa Reducerea fluxurilor de capital si a pietelor de export a adus.3 mld euro in decembrie 2009) . Tara ar trebui totusi sa revina la o crestere in 2010.  Grad de indatorare in valuta ridicat al sectorului privat si vulnerabilitate crescuta la volatilitatea cursului de schimb valutar Riscurile majore cu care Romania se va confrunta pe parcursul acestui an sunt puternic legate de instabilitatea mediului politic. in 2009. principalele motoare de crestere pe termen scurt vor fi exportul si productia industriala.  Deficit de cont curent ridicat. Country Manager Coface Romania. consumul privat si increderea consumatorilor interni vor ramane la un nivel redus.  Politici guvernamentale prociclice cu tendinte populiste ce pun presiune pe cheltuielile publice .  Grad scazut de indatorare al sectorului public (21% din PIB)  Suport important de la institutii financiare (FMI) pentru acoperirea deficitului de cont curent.  Rezerva valutara semnificativa (28. Puncte forte ale Romaniei  Piata domestica relativ mare. stabilitatea macroeconomica va continua sa fie foarte dependenta de performanta guvernamentala si de capacitatea acestuia de a respecta acordurile cu structurile internationale.Romania O revenire fragila. existand un risc ridicat de neindeplinire a tintelor stabilite prin acordul cu FMI. completat de posibilitatea reducerii investitiilor straine. beneficiind de repornirea comertului mondial si de deprecierea monedei nationale. 19 . Potrivit lui Cristian Ionescu. consumului si investitiilor.

Acesta este scenariul luat in calcul de reprezentantii BRD. imbunatatirii perceptiei de risc asupra Romaniei si a revenirii consumului. economist sef la BRD. Dupa ce agentiile de rating au imbunatatit perspectivele asupra Romaniei si riscul de tara s-a diminuat cu aproape 4 puncte procentuale. Cresterea economica a Romaniei ce a avut loc in anii trecuti a fost sustinuta in mare parte prin majorarea consumului.BRD: 2010 va fi anul revenirii economiei Anul 2010 va fi unul de revenire economica pe baza scaderii dobanzilor. ”Cine considera ca se poate avea crestere fara consum se inseala”.5% in 2010 si cu 3 % in 2011. o revenire a economiei romanesti a devenit mai plauzibila. 20 . este de parere Florian Libocor. care au estimat o crestere a PIB cu 1.

D. Editura BECK. Tudorin.bnr.. Bucuresti.ro www.Riscul de tara – aspecte teoretice si abordari metodologice comparate. Bucuresti.com www. M .ro www.1996 Toma. Tribuna Economica.rating.moodys.ro www.com www.ro www. 2002 Site-uri : www.finint.riskmetrics.gds. 2.P. 1994.BIBLIOGRAFIE 1.coface.ro www.zf. 2004.1999 Pripoaie.„Finante si gestiune financiara”. Ed. E. . 1998. Duduianu. 3.ro www. Monica .biblioteca-digitala.ziare. Bucuresti. E.ro www. Cosea. 1997.ro www. 2000. 35-36. Dunod.Bucuresti. 9.ase. nr.P.D. R – „ Finantele si gestiunea financiara a firmei”.“Evaluarea riscului de tara”. Aldea.com www. 8. Lux Libris. „Methodologie de notation des risques souverains”.riskwaters.ro www. V.ro www.bursa.standardandpoors. Ed.riscograma. 2004. 4. Bucuresti.P.. Paris. R – „ Analiza si prognoza statistica a riscului de faliment al firmei.com www.D.“Globalizarea – beneficii si riscuri”. . E. Editura Lucretius.ase. 7. Brasov.capitalul. FitchIBCA. Sylvie de Coussergues – “Gestion de la banque”. Pripoaie. 5. 6.com 21 . M – “Evaluarea riscurilor – Metode si tehnici de analiza la nivel micro si macroeconomic”.. Th.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful