TIPURI DE MOBILIER

Obiectele de mobilier au fost, sunt si vor fi prezente mereu in viata omului. Ele scot in evidenta relat iile sociale, relatiile economice, obiceiurile si modul de viata al societatii omenesti dintr-o anumita perioada. Procesul de realizare a obiectelor de mobilier a fost strans legat de arhitectura, in funct ie de aceasta obiectele de mobilier s-au si dezvoltat. Mediul in care omul traieste si isi desfasoara activitatea este rezultatul act iunii combinate a mai multor factori, dintre care obiectele de mobilier joaca un rol foarte important in crearea micromediului inconjurator, deoarece marea majoritate a timpului petrecut de oameni are loc in cladiri. Drumul parcurs de evolutia mobilei in decursul timpurilor este paralel cu cel al arhitecturii, amandoua fiind legate de aparit ia de noi materiale, de progresul tehnic si de nevoile oamenilor mereu in schimbare. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea mobila s-a realizat de meseriasi in cadrul manufacturilor amplasate de regula pe langa curtile regilor. Odata cu aparit ia masinilor de prelucrare a lemnului productia de mobila s-a realizat la nivel industrial facand astfel posibila satisfacerea nevoilor tuturor categoriilor de consumatori. Product ia pe scara industriala a incercat sa imite munca manuala, dar nu a reusit niciodata sa reproduca obiectele de mobilier realizate in cadrul manufacturilor. Odata cu dezvoltarea industriei metalurgice, lemnul a inceput sa fie inlocuit de catre metal in realizarea unor obiecte de mobilier, primul pas in aceasta directie fiind facut de Anglia, astfel de obiecte de mobilier fiind destinate in special pentru dotarea institutiilor. La realizarea obiectelor de mobilier s-au folosit sute de specii de lemn, multe dintre ele fiind caracteristice unei anumite perioade istorice, iar unele dintre ele printre care si stejarul s-a folosit dintotdeauna. Pana in secolul al XIX-lea la realizarea mobilei s-a folosit lemnul masiv sub forma de cherestea, locul acestuia fiind luat treptat de noile materiale descoperite spre sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului XX, cum ar fi placajul, PAL-ul si PFL-ul. Product ia de mobila s-a dezvoltat abia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, intr-un ritm mai intens in toate tarile, fapt explicabil prin eforturile de refacere a zonelor afectate de razboi, dar si prin cresterea nivelului de trai in tarile socialiste, nivel de trai ce s-a concretizat si intr-o crestere demografica accentuata, ceea ce a condus si la cresterea cererii si bineinteles a ofertei de mobilier. In cererea de mobila se constata o mare elasticitate influentata de venitul national mediu pe cap de locuitor, mobila fiind unul dintre primele articole de folosinta indelungata care se cumpara cand nivelul de trai creste. In tarile dezvoltate mobila nu este produsul care trebuie sa dureze o viata, acesta se inlocuieste in functie de moda si pe masura ce familia se mareste si nivelul veniturilor creste.
1

2 . influentata direct de principalele stiluri ale artelor plastice. constructiva si decorativa. desemnând toate obiectele ce se pot muta sau care. canapelele. mesele. culorile variate. la nivel industrial. format din elemente mobile ce pot fi asamblate usor de catre utilizatori. rafturile. păstrare și stocare. scaunele. de perfectionarea uneltelor de lucru. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Diferite tipuri de mobilier        Stocare Bibliotecă (mobilier) Debara Dulap de bucătărie Dulap de veselă Raft Comodă  Suprafeț e de susț inere  Birou  Masă (mobilier)  Măsuță de cafea  Susț inerea corpului uman  Bancă (mobilier)  Canapea  Divan  Fotoliu  Pat  Scaun  Sofa  Seturi de mobilier  Mobilă de dormitor  Mobilă de sufragerie  Mobilier stradal  Mobilier de parc Mobilier este un termen colectiv. mobilierul se realizeaza in serie mare. a avut o dezvoltare artistica si funct ionala. etc. paturile. uneori. a materialelor si conditiilor sociale in care au aparut si s-au dezvoltat principalele stiluri de mobila. birourile. ce determina folosirea an de an a unor noi tipuri de materiale si finisaje ce aduc un plus de noutate produselor fabricate. mobila. Caracteristic pentru ultimele decenii ale secolului XX in privinta obiectelor de mobilier este factorul moda. care susțin atât corpul uman cât și obiecte utile oferind capacități de menținere. având diferite funcții specifice. sunt fixe (construite în sau între pereți).Evolutia stilurilor de mobila In evolutia sa istorica. piesele de dimensiuni mai reduse si usor de manevrat sunt caracteristici generale ale mobilierului modern. sunt diferite piese de mobilier. Linia simpla. obiect cu destinat ie strict legata de necesitat ile utilitare si estetice ale viet ii omului. . Astfel dulapurile. Se pune accent pe realizarea mobilierului cu multiple optiuni indeplinite concomitent sau succesiv.

Un factor determinativ in dezvoltarea productiei de mobila este designul. influentata direct de principalele stiluri ale artelor plastice.Drumul parcurs de evolutia mobilei in decursul timpurilor este paralel cu cel al 3 . Mobilierul. simbolice sau religioase specifice. covoare sau ceasuri de perete. cresterea productiei autohtone precum si a cererii consumatorilor. fiind considerat o formă de artă decorativă. dar și un produs de design artistic. conferind „practicalitate”. astazi designul mobilierului este influentat de numerosi factori. fiind considerat o forma de arta decorativa. Multe piese de mobilier conțin sertare. constructiva si decorativa. A avut o dezvoltare artistica si functionala.. respectiv în combinație cu obiecte decorative și artistice. stiluri si directii. dar si un produs de design artistic.In evolutia sa istorica. respectiv in combinatie cu obiecte decorative si artistice contribuie la realizarea spatiilor interioare ambientale. Mobilierul in combinatii cu alte obiecte functionale. covoare etc. care are un caracter original. a materialelor si conditiilor sociale in care au aparut si s-au dezvoltat principalele stiluri de mobila..Mobilierul poate fi nu numai un produs pur funcțional. In cadrul categoriilor de marfuri. în combinații cu alte obiecte funcționale. contribuie la realizarea spațiilor interioare ambientale. In acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depaseste cu mult valoarea obisnuita a unor piese de mobilier ce sunt doar functionale. Din punct de vedere istoric materialul cel mai folosit in productia de mobilier este lemnul. perdele. așa cum ar fi corpuri de iluminat. mobilierul ocupa un loc deosebit in viata omului fiind destinat atit consumului personal cit si colectiv. Mobilierul poate avea adesea și funcții culturale. combina diferite stiluri si tehnologii obtinind produse de diferite tipuri si configuratii. confort. mobila. asa cum ar fi corpuri de iluminat. Din an in an se observa o diversificare a sortimentului care se datoreaza implementarii noilor tehnologii. corespunde cerintelor consumatorilor de diferite clase sociale. În acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depășește cu mult valoarea obișnuită a unor piese de mobilier ce sunt doar funcționale. Industria mobilei este in continua dezvoltare. obiect cu destinatie strict legata de necesitatile utilitare si estetice ale vietii omului. Mobilierul poate avea adesea si functii culturale. așa cum ar fipicturi. simbolice sau religioase specifice. sculpturi etc. gravuri. Mobilierul poate fi nu numai un produs pur functional. de perfectionarea uneltelor de lucru. intimitate și generând nota personală a celor ce locuiesc habitatulrespective. uși și rafturi. perdele. Daca in trecut in majoritatea perioadelor predomina un singur stil.

ornamentatiile specifice artei populare din zona respectiva. obiceiurile si modul de viata al societatii omenesti dintr-o anumita perioada. relatiile economice.Se folaseste pt. cu fibre drepte. sunt si vor fi prezente mereu in viata omului deoarece ele scot in evidenta relatiile sociale. Aceasta se poate realiza prin esenta lemnoasa utilizata. Mobila este un produs durabil. de colorare. Specii lemnoase întrebuinţate cu predilecţie in fabricarea mobilei La fabricarea mobilei se folosesc o serie de specii lemnoase cu caracteristici deosebite. Pinul-silvestra este un lemn rasinos . pana la alb-roscat. rezistent si trainic. La sistemul de nevoi al omului. frumoase. slab vărgata. permite o buna aderenta a materialelor adezive . care sint determinate de natura sociala a consumatorului de rind si este plasata in categoria produselor durabile asa ca echipamentul electric si automobilele. 4 . Culoarea roşiatica si un desen frumos al fibrelor (vărgat). figurind in rindul nevoilor materiale fundamentale.Tot mai mult se impune ca locuintele. mobilier rustic si pentru fabricarea panelului. se lucrează uşor . care se pretează la diferite prelucrări in vederea obţinerii efectelor decorative dorite. conditiile de locuit. ceea ce impune noi exigente functionale. Maslow atunci mobila face parte din categoria necesitatilor secundare. Molidul este un lemn moale. elemente de consolidare si ansmblare schelete pentru tapitarii. estetice. valoros din punct de vedere artistic.arhitecturii fiind legate de aparitia de noi materiale.Daca sa luam in consideratie repartizarea necesitatilor dupa A. mai dur si mai greu din cauza răşinii. textura fina se lucrează uşor si bine . Culoarea uşor vărgata alb-galbuie cu luciu. confortabile. Este folosit pentru toate elementele de construcţie interioara a mobilei artistice. Obiectele de mobilier au fost. prin odihna si pe masura dezvoltarii societatii se constituie ca un factor de progres si civilizatie. rame si cadre căptuşite. spatiile din sectorul serviciilor sa fie comode. Culoarea alb-galbuie. In tarile industrializate 70% din cumparaturi sunt pentru reinnoire si 30 % cumparare de mobilier pentru cuplurile tinere casatorite sau daca mobila se deterioreaza. constituie o componenta de seama. rezistenta deosebita a pieselor de mobilier ca urmare a executiei din lemn masiv. elastic. de progresul tehnic si de nevoile oamenilor care mereu sunt in schimbare. Bradul este un lemn uşor dar rezistent si trainic. Conditiile de locuit au un rol insemnat in refacerea capacitatii de munca. Este folosit in mobila artistica in culoare si aspect natural al lemnului si pentru mobila rustica.

cu o textura frumoasa. Se lucrează bine si se lustruieşte frumos. iar ca lemn masiv pentru elemente profilate. lemnul natural este cenuşiu textura fina cu dungi negricioase . foarte dur si rezistent. se scupteaza si se strunjeste foarte bine. de rezistenta . Culoare alb-roz roşiatica. Se foloseşte pentru elemente constructive interioare.Este întrebuinţat pentru lucrări mărunte sculptate si elemente strunjite . Este folosit in mod deosebit pentru lucrări mai mici sculptate si strunjite. se sculpteza si se lustruieşte foarte bine . cu fibre vizibile duramentul mai roz roşiatic. care prin aburire se uniformizează si devine mai inchisa . se finisează si lustruieşte foarte frumos. Culoare alba lucioasa cu oglinzi numeroase si lucioase. strunjite sau sculptate cum si ca unele dintre cele mai frumoase furnire estetice. Se lucrează foarte bine mai cu seama prin strunjire. strunjite si sculptate. omogena. cu raze nodulare subţiri. potrivit de greu. cu duritate însemnata. greu. cu unele oglinzi in secţiune radiala . Se lucrează bine si uşor. destul de greu. Culoare alb-galbuie cu luciu de sidef care se înroşeşte la aer. profilare si sculptura. medulare mai late si vizibile. cu structura omogena. Mesteacănul este un lemn mai puţin dur. cu o textura fina puţin distincta. Se intrebuinteaza ca lemn masiv pentru elementele profilate si sculptura. Albumul de culoare roz .Se lucrează bine si se lustruieşte frumos. se lucrează si lustruieşte greu. tare si foarte elastic. de consolidare si ansamblare pentru elementele strunjite.Este folosit ca furnir tehnic si pentru interioare. Fagul este un lemn tare si greu.Se foloseşte si ca furnir estetic pentru fete exterioare sau interioare si pentru lucrări de intarsie. in unele cazuri cu marginea inelelor anuale care formează suprafetecu fibre ondulate si cu un desen inflorat foarte valoros din punct de vedere estetic.Tisa este un lemn greu. cu luciu frumos . 5 . destul de dur. dar si informa de furnir estetice pentru fete si interioare. Lemn foarte bun pentru sculptura si pentru elemente strunjite . Textura frumoasa. Este folosit ca furnir pentru interioare si fete exterioare . lemnul matur este galben-roscat. Cireşul este un lemn dens. de dimensiuni mici. Foarte mult folosit pentru elemente profilate. Se lucrează bine. Culoare alb-galbuie. Este deosebit de valoros pentru mobila artiststica atât ca lemn masiv pentru elemente profilate. strunjite si sculptate. Mai valoros este de furnir estetic pentru mobila si pentru intarsie. Parul este un lemn tare si greu. păstrând muchiile ornamentelor si profilelor. dens cu structura omogena si o textura fina cu pete medulare rare. Frasinul este un lemn dens. fora diferente intre album si lemnul noctuar. culoarea alb-galbuie roşiatica uniforma. Paltinul este un lemn tare. cu vase mari in inelul anual. cu inele anuale inguste si ondulate. Culoarea alb~galbuie. foarte dens. textura fina cu desene frumoase. Nucul este un lemn cu structura densa. Textura fina cu aspect mătăsos si cu ochiuri.

Culoarea este alba. Este foarte folosit ca lemn estetic datorita culorii sale. cu muchii rezistente. strunjite si profilate. moale. structura omogena. sau roşiatica. tare si dens. Stejarul este un lemn greu. Uneori apar zone de culoare mai verzuie. cu o structura omogena si fina. cu o structura destul de uniforma. Teiul este un lemn moale si uşor. culoare albicioasa — cenuşie. Se finisează mai bine când este aurit. este foarte bun pentru instrumente muzicale. iar in intarsie ca furnir estetic. cu fire drepte invizibile. Este întrebuinţat ca furnir tehnic. 6 . cu pete medulare. aspectul mătăsos si luciul razelor mădulare . Este intrebuintat pentru lucrări sculptate.Plopul este un lemn păros. Culoarea este galbena-castanie. uşor. foarte rezistent si tainic. este elastic se lucrează foarte bine cu suprafeţe netede. puţin roşiatica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful