REZERVOARE DIN BETON ARMAT ASPECTE TEHNOLOGICE Definiţie şi rol Rezervoarele sunt construcţii inginereşti, destinate înmagazinării lichidelor

(apă, produse petroliere, lichide alimentare, etc.) sau desfăşurării unor procese tehnologice industriale (omogenizări, decantări, etc.). Rezervoarele sunt concepute si alcătuite în mai multe variante structurale, în funcţie de destinaţie si tehnologia de executare. Alcătuire În ansamblu, un rezervor se compune din 2 părţi:
-

rezervorul propriu-zis, care cuprinde: • • • radierul general; peretele de închidere pe contur; planşeul de acoperiş;

Clasificări

casa vanelor.

1. După tipul betonului în structură: din beton monolit • • 2. După formă: cilindrice; prismatice (pătrate,dreptunghiulare, poligonale) forme speciale (lentilă, etc.); beton armat; beton precomprimat;

din beton prefabricat;

3. După poziţia faţă de terenul natural: cu o încăpere; - cu camere paralele; - cu camere”ochelari”;

Amplasarea rezervoarelor de înalţime (pe clădiri). la o cantitate de maximum 5000 mc. ce pot fi exploatate separat. indiferent de forma lor. deoarece rezervoarele au rigiditate redusă in raport cu întinderea lor spaţială. Forma rezervoarelor este dependentă de natura şi de cantitatea lichidului înmagazinat.cu camere concentrice. căptuşeli. pentru apă de exemplu. portelan. se recomandă forma circulară în plan.. Fundaţiile rezervoarelor. ca acestea să aibă două compartimente. indiferent de tipul rezervoarelor. materiale polimerice speciale. se realizează astfel încât să nu afecteze rigiditatea şi stabilitatea clădirilor. Se recomandă. Astfel. etc. rezervorul este asigurat din punct de vedere al permeabilităţii. prin compactitatea betonului utilizat si prin straturile protectoare interioare (mortare torcretate.) sau prin precomprimare. Dacă lichidele înmagazinate au acţiuni dăunătoare asupra betonului se realizează protecţii din sticlă. deoarece fiecare dintre ele intră periodic in reparaţii curente şi se curăţă. forma rezultă in urma unor calcule tehnico-economice. Peste această cantitate. Amplasarea rezervoarelor la sol se realizează numai pe terenuri stabile. Rosturi de turnare . se realizează de tip radier. ceramica. În funcţie de materialul înmagazinat.

2 – fundatie inelara Imbinari pereti rezervor cu radierul a) imbinari monolite. 11 – dren. 2 – inel radier. 5 – franghie grudonata. 8 – mastic bitum. c) articulatie fixa 1 – perete. 10 – beton egalizare. 9 – beton completare. b) orizontal. 7 – bulon fixare. 3 – mortar sau beton matare. b) reazeme simple.Pozitia rosturilor de turnare a) vertical. 4 – benzi cauciuc. 6 – hidroizolatie cauciu. c) de dilatatie si de tasare Rezemari alunecatoare pereti rezervoare precomprimate 1 – inel de rezemare. 12 – beton protectie armature pretensionata Aspecte tehnologice de realizare a rezervoarelor din beton armat monolit .

montarea armăturii şi a pieselor ce rămân înglobate în beton (teci. etc. montate pe măsura punerii in lucrare a betonului. se adoptă una din soluţiile de realizare a peretilor. curăţarea zonei de rost radier-perete. - Realizarea pereţilor In funcţie de mărimea şi forma rezervorului. Tehnologia acestei variante presupune cofrarea integrală a feţei interioare a peretelui rezervorului. realizarea radierului. plăcuţe metalice. . montarea eventualelor piese de etansare. cu panouri de cca. in tronsoane orizontale sau în tronsoane verticale. sunt urmatoarele: - realizarea lucrărilor de terasamente.1.).00 m înaltime. Principalele operaţii tehnologice sunt urmatoarele: • • • • montarea cofrajului pe faţa interioară a peretelui (poate fi cofraj din lemn sau metal). Faţa exterioară se cofrează progresiv.Principalele etape tehnologice pentru realizarea acestor tipuri de rezervoare. Varianta cu tronsoane orizontale fără refolosirea cofrajelor Observaţie Această variantă se utilizează de regulă pentru rezervoare de capacităţi mici si mijlocii. montarea panourilor pe tronsonul I al feţei exterioare. verificarea poziţionarii corecte a armăturilor la racordarea cu radierul. verificarea si asigurarea stabilităţii si verticalităţii acestui cofraj. montarea variantei de cofraj aleasă.

iar dacă este vânt sau soare. ş. se aşteaptă zvântarea. cu dozajul 1:3. apoi se aplică un strat de mortar de ciment (1 … 2 cm grosime). decofrarea pereţilor rezervorului (aceasta nu se realizează de regulă mai devreme de 14 zile). aceasta se face continuă şi în straturi de cca. feţele pereţilor se protejează cu prelate). Varianta cu tronsoane orizontale cu refolosirea cofrajelor (cofraje păşitoare) Observaţie Această variantă presupune refolosirea cofrajelor pe nivele de betonare (de regulă un rezervor are 2 … 3 nivele de betonare). Observaţie Această metodă implică manoperă mare şi blocarea unui număr însemnat de panouri de cofraj în şantier. • • • montarea panourilor pe tronsonul al doilea al feţei exterioare şi betonarea acestuia.• • verificarea verticalităţii cofrajului în ansamblu.m.a. betonul compactându-se cu mare atenţie. Observaţie Dacă intervalul de betonare între două straturi depăşeşte 2 ore. betonarea primului tronson. 50 cm.. protejarea betonului prin menţinerea umidităţii (se face până la 28 zile. se tratează suprafaţa betonului vechi prin udare abundentă cu apă. Principalele operaţii tehnologice sunt următoarele: . a stabilităţii şi etanşeităţii lui.d.

Pentru această variantă se pot utiliza cofraje demontabile (manoperă mare) sau sisteme de cofraje rulante (panourile mari având înalţimea rezervorului şi deplasându-se pe orizontală pe o cale proprie de rulare).• montarea cofrajului pe faţa interioară a peretelui. montarea armăturii şi a pieselor înglobate. la faţa interioară a peretelui. curăţarea şi spălarea abundentă cu apă a zonei betonate vechi peste care se betonează nivelul II. operaţiunile tehnologice sunt urmatoarele: • montarea cofrajului pe tronsonul I. după zvântare. aşteptarea obţinerii rezistenţei minime de decofrare a nivelului I de betoane. demontarea cofrajului de pe nivelul I de betonare. cu dozaj 1: 3 • • • • • • • • Varianta cu tronsoane orizontale Observaţie Această variantă se utilizează pentru rezervoare de capacităţi mari. pe toată înaţtimea acestuia şi asigurarea stabilităţii cofrajului. montarea cofrajului pe faţa exterioară a peretelui. stabilităţii şi etanşeităţii cofrajului pentru primul nivel de betonare. Dacă se folosesc panouri demontabile. punerea în lucrare a betonului în primul nivel de betonare. asigurarea verticalităţii. . cu compactarea atentă a acestuia. pe această suprafaţă se aplică un strat de mortar de ciment de (1 … 2 cm grosime). pentru primul nivel de betonare. pentru primul nivel de betonare.

Rostul se betonează la cca. În aceste rosturi se poziţioneaza o tablă cu profil ondulat din cupru. cu dozaj 1:3. sau cu pompa. Observţie Între tronsoanele verticale se prevăd rosturi verticale cu laţimea de 15 … 30 cm. montarea cofrajului exterior de cca.00 m. 30 zile după realizarea pereţilor rezervorului. încastrată în tronsoanele adiacente 20 … 30 cm. montarea unui cofraj pe faţa exterioară a peretelui. betonarea se realizează cu un jgheab mobil deplasat pe cofraj şi alimentat din benă. ş.m. se procedează la prevederea straturilor de mortar de ciment de 1 … 2 cm grosime. pentru a doua zona de betonare.• • • • montarea armăturilor şi a pieselor înglobate (inclusiv a piesei de etanşare dintre tronsoanele verticale). Dacă se foloseste sistemul la care se cofrează pereţii rezervorului din tronsonul I pe toată înalţimea sa. .d. 1. betonarea acestei zone cofrate.a. Observaţie Pentru reluările betonărilor.00 m. cu înalţimea de 1.

b) turnarea pe tronsoane verticale cu cofraj refolosibil deplasat pe orizontala Aspecte tehnologice de realizare a rezervoarelor din beton armat monolit. In vederea reducerii consumului de otel. Sisteme de precomprimare: 1. În prima etapă se realizează lucrările de terasamente şi infrastructura (cu ajutorul cofrajelor de inventar). într-o variantă potrivită (de regulă cu cofraje glisante). În pereţii rezervorului se nervuri .Executare pereti monoliti a) turnare dupa inele orizontale cu cofraj refolosibil mobil pe verticala. se recomandă precomprimarea cu armatura postintinsa. precomprimate Observaţie Această variantă se adoptă numai pentru rezervoare cilindrice. cu fascicule în teci la interiorul peretelui şi ancorate in verticale continue. Apoi se execută cofrajul rezervorului.

prin întinderea lor cu prese rezemate pe nervurile verticale. Din acest motiv. Pentru evitarea pierderii tensiunii din armături. 3 – cablu. nu toate fasciculele se întind şi se ancorează pe aceleaşi nervuri verticale. faţă de numărul fasciculelor dintr-un inel. b) ancorare cablu in pilastri 1 – placa metalica.teaca . ci se fragmentează în trei sau patru tronsoane identice. 4 – plase. fasciculele se fixează la capete în ancoraje (rezemate pe nervurile verticale) şi se injectează canalele cu lapte de ciment sau răşini speciale. De asemenea. datorate frecării acesteia de peretele tecii. Acest procedeu este un consumator mare de materiale şi impune mărirea grosimii peretelui rezervorului. este necesar un număr dublu de nervuri verticale. După punerea în lucrare a betonului în pereţii rezervorului şi după atingerea gradului de maturizare necesar. se pun sub tensiune armăturile de înaltă rezistenţă. Fiecare tronson se întinde la ambele capete. 5 .dispun armăturile constructive din oţel moale şi se poziţionează fasciculele de armături în teci de tablă sau tuburi din PVC. 2 – blocaj. Alcatuire inele din segmente de cablu a) pentru 4 si 8 pilastri. de la un inel la altul. După întindere. ci succesiv. până când tot spaţiul dintre armături şi teacă este umplut perfect. fasciculul nu se realizează sub forma unui inel complet.

În timpul pretensionării unui fascicul. cu fascicule pe exteriorul peretelui rezervorului. 3 – presa. se ancorează într-o singură bară metalică verticală cu diametrul minim de 70 mm. treptat. efortul din fascicul se transmite peretelui. b) cu nise 1 – armature pretensionata. După pretensionare. acesta este susţinut de penduli aşezaţi din loc în loc. 4 – nisa 2.Precomprimare continua din aproape in aproape a) cu pilastri. ancorate într-o singură bară metalică (procedeul Mo-Ta-La). Fasciculele se protejează cu mortar de ciment. pendul cu pendul. Fasciculele aşezate pe faţa exterioară a peretelui. 2 – pilastri. . presele menţinându-se sub presiune constantă pentru a compensa diferenţele de alungire. Procedeul Mo-Ta-La elimină dezavantajul consumului sporit de materiale şi nu necesită mărirea grosimii peretelui rezervorului.

Înfăşurarea se poate face pe baza unui program care fixează distanţa între spire şi modul de înfăşurare (într-o treaptă sau mai multe trepte). Înfăşurarea se face de sus în jos cu o viteză de 20. prin înfăşurarea unei sârme de 2…5 mm din oţel superior. Procedeul de înfăşurare în mai multe trepte se aplică pentru a evita apariţia unor momente de încovoiere respectiv forţe tăietoare mari în porţiunea de trecere de la partea înfăşurată la cea neînfăşurată.Procedeul Mo . Tensionarea se realizează prin diferite sisteme de maşini cu unul sau două cărucioare. înfăşurarea se . în cazul mai multor straturi suprapuse de armături. La cel cu două cărucioare. 2 – presa. Dacă golurile prevăzute în peretele rezervorului sunt mici (100-200 mm). iar celălalt este suspendat şi realizează înfăşurarea sub tensiune a sârmei. ceea ce ar putea conduce la forfecarea orizontală a peretelui rezervorului. pentru ca în cazul ruperii sârmei sau la terminarea unui colac să nu se producă desfăşurarea completă. peste fiecare strat se aplică mortar torcretat de 10 mm grosime. 3 – pendul contrafrecarii 3.Ta –La 1 – bara verticala de ancoraj. Protecţia sârmelor se realizează cu ajutorul unui mortar torcretat în grosime de 25-30 mm. 40 sau 60 m/min. unul se deplasează pe marginea superioară a peretelui. prin înfăşurare continuă a sârmelor pe exteriorul peretelui rezervorului Acest procedeu se utilizează pentru rezervore de mari dimensiuni (1045 m diametru şi 10 m înălţime). Din loc în loc sârma se prinde de peretele rezervorului.

ulterior sârmele deviindu-se ca să ocolească aceste goluri. alte sisteme de precomprimare . şi altele. utilizarea raţională a oţelului de înaltă rezistenţă.continuă peste ele. 4. Schema infasurare sarma tensionata 1 – carucior superior.scara Observaţie Acoperişurile rezervoarelor din beton armat turnat monolit se pot realiza sub formă de planşeu ciupercă (dacă există stâlpi centrali). planşee cu grinzi pe două direcţii şi placă sau cupolă. absenţa frecărilor. 4 – sarma pretensionata. 6 – reazem central. 5 – lant Gall. Golurile mari necesită întreruperea înfăşurării. 7 . Avantajele acestui procedeu constau în simplificarea operaţiunilor de armare şi betonare a peretelui rezervorului. reducerea manoperei. 2 – carucior suspendat. 3 – colac de sarma.

c)protectia armaturii dupa pretensionare 1 – armature inelara.Pretensionare electrotermica a) cu blocare speciala. . 2 – blocaj. b) cu inel inchis. 3 – perete din beton. 4 – protectia armaturii (mortar sau beton torcretat).

Cu bare pretensionate manual a) blocare in nise. b) blocare in pilastri. c) detaliu blocare. d) chei dinamometrice Prin frangerea traseului Schema armaturi .

2 – bara. 12 – blocaj superior .Prin utilizarea cimenturilor expansive a) impiedicare expansiunii prin cercuri de armatura. 9 – teaca. c) ancorarea barelor. 8 – dorn. 6 – freta. 3 – armatura. 10 – perete beton. b) ancorarea cablurilor. 2 – mortar expansiv. 3 – ancoraj cablu. 4 – ancoraj bara. 5 – stut dezaerare. 11 – radier. 4 – perete de stanca Cu armatura verticala a) dispunerea armaturii. 1 – cablu. 7 – bratara. b) impiedicarea expansiunii prin reactiunea stancii 1 – prefabricate.

b) sectiune verticala. rezemate pe un prag al radierului sau intr-un ului din marginea radierului. Prefabricatele pentru peretii rezervoarelor se executa dupa doua sisteme: sub forma de panouri mari sau fasii. conduc la ridicare industrializarii. 2 – mastic bituminos . Aspecte rezervoare prefabricate Peretii prefabricati la rezervoare. c) realizarea peretelui exterior. Rosturi intre panouri de pereti 1 – mortar batut. fara talpa inferioara. sub forma de panouri mari sau fasii cu evazarea marginii inferioare.Prin incarcarea rezervorului cu apa a) sectiune in plan.

c) detaliu imbinare panouri-radier. 5 – beton egalizare . 2 – azbociment. 4 – radier. c) chesoane Decantor din panouri prefabricate a) sectiune longitudinala.Panouri prefabricate – rezervoare cilindrice a) plane. 3 – mastic. d) panou 1 – rost vertical. b) cu talpa inferioara. b) detaliu imbinare panou.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful