You are on page 1of 10

98

Management

Managementul în America Latină
Lect. univ. dr. Amedeo ISTOCESCU

Rezumat
Articolul prezintă caracteristicile cultural-istorice şi caracteristicile social-economice ale contextului latino-american.

Abstract
The present article deals with the cultural and historical contexts and the social and economic characteristics in the countries from Latin America.

Contextul cultural-istoric din America Latină a sud de Rio Grande (grani a dintre Statele Unite ale Americii şi Uniunea Statelor Mexicane) şi până în ara de Foc (extremitatea australă a Americii de Sud) se află o regiune geografică mult diferită de restul lumii, atât din punctul de vedere al tradi iilor, istoriei şi mentalită ii popula iei, cât şi din punctul de vedere geografic. Mai mult decât alte regiuni sau continente, America Latină este o zonă de constante contacte cultural-istorice între ceea ce a reprezentat popula ia indigenă, astăzi aproape dispărută, cu excep ia unor triburi izolate şi pu in numeroase, şi popula ia de origine spaniolă, stabilită aici începând cu ultimul deceniu al secolului al 15-lea. America Latină, marcată de o istorie violentă în decursul ultimelor cinci secole, încearcă să îşi afle locul pe care îl merită în comer ul interna ional, însă fără

L

Economia seria Management

Anul VIII, Nr. 2, 2005

Nr. Chile). Asuncion a fost fondat în anul 1537. precum şi sentimentul de a apar ine aceluiaşi continent. El Salvador. în zona geografică cucerită şi semipopulată ini ial de oameni care proveneau din ări latine europene. englezi. pasional. Ca urmare. Costa Rica. de unde au fost aduşi sclavii. Astfel. iar Montevideo în anul 1726. francezi. Guyana. evrei. Bolivia). Popula ia Americii Latine este unită astăzi de faptul de a sim i latino-american. dar fabuloasă pentru istoria culturală a umanită ii. Brazilia este ea însăşi un continent. 2. Republica Dominicană. ările din apropierea junglei (Peru. pentru a doua oară. Surinam. mult deosebit de cel întâlnit în alte ări. slavi. În Mexic şi Peru. în anul 1580. Honduras. pentru un sud-american. evolu ia socială şi dezvoltarea culturală a ărilor care o constituie sunt foarte diferite. germani. Panama. 2005 Economia seria Management . Buenos Aires a fost fondat în anul 1536. Guatemala. un ansamblu complex de ări care au ajuns pe căi proprii la niveluri de dezvoltare culturală şi socială diferite. vechii imigran i i-au primit pe cei noi. America Latină are o mie de chipuri. dar şi a Oceanului Atlantic (Argentina. Paraguay). Nicaragua. pe cei recen i. spanioli. Columbia. pu in numeroasă a fost exterminată rapid. Cuba. Haiti. iar după o retragere în nord. împletită cu elemente provenite din Europa catolică sau din Africa neagră. ările din regiunea Anzilor (Ecuador. Ca urmare. În schimb. cu timpul. unde terenurile erau mai fertile. culturile precolumbiene cel mai bine cunoscute din întreaga zonă au ajuns la un înalt nivel de dezvoltare. polonezi. adică intens. rod al unei imigrări seculare de italieni. ascenden a hispanică. pentru prima dată. America Latină nu are o singură identitate. iar un observator neini iat venit de pe alte meridiane ar putea fi uşor derutat. Le unesc – cu excep ia Braziliei – limba. în Argentina şi în Uruguay. aşadar. Există apoi ările din zona fluviilor Orinoco (Venezuela. Astfel. în general necunoscută. deoarece originea. Argentina Anul VIII. iar 90% din popula ia actuală este de origine europeană.Management 99 pierderea acelei atât de importante identită i culturale care face din această lume o regiune plină de contraste. cu o mare varietate de popula ie. Mexicul este o lume aparte. popula ia endogenă. America Latină nu este un bloc etnic şi cultural omogen. în Argentina nu mai există indigeni. Guyana Franceză) şi Amazon. Uruguay. America Latină reprezintă. Antilele Mici) are un microclimat social şi politic extrem de specific. cu o climă şi o evolu ie culturală specifică. America Centrală (Belize.

în vecinătatea Anzilor Cordilieri. În regiunile înalte ale Americii de Sud. Valori culturale latino-americane Eviden iem aici câteva dintre cele mai semnificative elemente de natură cultural-istorică ce se pot constitui în factori de influen ă asupra managementului organiza iilor din ările Americii Latine: 1. Chile este o ară orientată spre Oceanul Pacific. Nr. 2005 . Religia catolică domină în mod covârşitor America Latină. America Latină a fost locul în care s-au dezvoltat numeroase culturi locale sau regionale precolumbiene. de schimbările economice impuse de cuceritorii europeni sau în mod deliberat. care ofereau hrană şi adăpost. are o oarecare influen ă spaniolă şi slavă europeană. America Latină este vorbitoare de limbă spaniolă. Popula ia indigenă a fost în unele regiuni decimată de boli. au reuşit să păstreze şi o parte din propriile tradi ii. respectiv incaşă (în Peru). care au urmat cuceririi acestei regiuni de către spanioli şi de către portughezi. 2. Popula ia de astăzi a Americii Latine este rezultatul unor combina ii permanente. În partea centrală a Americii de Sud. Triburile din sudul Patagoniei. aşa cum s-a întâmplat în Argentina. au supravie uit până în zorii secolul al XX-lea. dar şi o viguroasă componentă indigenă. ară în care limba oficială este portugheza. Ca urmare a influen ei exercitate de spanioli şi de portughezi. s-au dezvoltat şi alte culturi. din nordvestul Argentinei. Aşa se Economia seria Management Anul VIII.100 Management şi Uruguay au o fizionomie europeană şi privesc spre Oceanul Atlantic. puternic încercate după sosirea europenilor. mai ales cele din ara de Foc (Ona. dintre care cele mai cunoscute astăzi sunt civiliza iile aztecă şi mayaşă (în Mexic). realizate în ultimii cinci sute de ani. 4. 3. Manekenk). obligate să o accepte. ceea ce a condus la o îmbinare şi completare reciprocă. iar popula iile indigene. ca şi în unele regiuni sărace din sudul Mexicului (Chiapas) sau în Bolivia se întâlnesc şi astăzi urmaşi ai triburilor indigene care populau întregul continent înainte de cucerirea spaniolă. Alacaluf. precum cele de la Tilcara. în Brazilia. dar care condi ionau în mod decisiv clima şi dezvoltarea socială. Yamana. În schimb. 2. cu excep ia interesantă a Braziliei. în Peru. Tastil sau Quilmes. la grani a cu Peru şi Bolivia.

Cu toate acestea. după ob inerea independen ei. de la sărbători. în epoca post-industrială. în timp. Valorificând tradi iile încă prezente ale culturilor precolumbiene. care a generat îngâmfare şi un puternic complex de superioritate. în Mexic. din Mexic. în compara ie cu imenşii săi vecini. de diferite genuri. după încheierea perioadelor de dictatură militară. zei a pământului. apreciată în toată lumea şi amplu răsplătită cu premii care îi atestă valoarea. în Chile se întâlneşte un straniu complex de inferioritate. 5. în ciuda marilor probleme de natură economică şi socială cu care această ară se confruntă. sau chiar o venerează. ceea ce a condus la puternica apreciere internă a acelor persoane care se eviden iază pe plan interna ional. mai ales în regiunile sărace din sud. Anul VIII. Nr. popoarele Americii Latine au dobândit trăsături distincte de caracter. generat de relativa izolare în care se află ara din punct de vedere geografic. dar care a şi condus la creşterea nivelului de dezvoltare economică peste media regiunii. Astfel. Locuitorii Americii Latine au o personalitate puternică. manifestând o tendin ă de re inere. în armonie nu doar cu natura. pe care o eviden iază în diverse situa ii. 6. precum şi o permanentă comparare cu străinătatea. de exemplu sau „Ziua celor mor i”. sărbătorită la începutul lunii noiembrie. popula ia Boliviei este enigmatică. locuitorii sunt foarte ospitalieri şi extrem de religioşi. bazat astăzi pe faptul că ara este cea mai europeană dintre cele de pe bătrânul continent american. precum Pachamama. integrând influen ele de natură culturală impuse de cuceritorii spanioli.Management 101 explică cultul „Fecioarei Negre” de Guadalupa. aşa cum sunt. în Argentina este omniprezent un orgoliu puternic. în Paraguay se manifestă un na ionalism exagerat. sentimentele care predomină la popula ia Braziliei sunt cele de bucurie. laice sau religioase. America Latină a generat în ultimii 50 de ani o literatură complexă. 2. pe care o respectă. şi până la sus inerea unor revendicări de natură socială. care poate merge până la a se ascunde şi a se închide fa ă de străini. corespunzătoare stării de spirit dominante şi propriei evolu ii istorice. chiar de exuberan ă şi de mul umire. 2005 Economia seria Management . Astfel. care încearcă să compenseze suprafa a redusă a ării. 7. Popoarele Americii Latine trăiesc. dar mai ales în ultimele decenii. sau al i zei ai vechilor culturi precolumbiene. laurea ii chilieni ai Premiului Nobel pentru literatură. de exemplu. dar şi cu zeită ile lor ancestrale. atât cât se mai poate astăzi.

în anul 1971. dar de expresie franceză. Ernesto Sabato. din Peru. în anul 1992. Manuel Vargas Llosa. Dorin a de dominare. prieteni sau cunoştin e ocazionale. 9. D. considerat adesea ca fiind corupt şi aflat doar în slujba marelui capital autohton sau străin. indiferent dacă ne referim la activită ile specifice locului de muncă. precum şi la includerea pe lista patrimoniului cultural şi natural al umanită ii a multor situri (Teotihuacan. 2005 . traduşi. romancierul Octavio Paz. Mai mult decât în alte regiuni ale lumii. bine protejate printr-o legisla ie adecvată. petrecerea timpului liber alături de colegi. Cordoba din Argentina. Alejo Carpentier. poetul Pablo Neruda. a unui grup de alt grup. Palenque. de asemenea din Argentina. călătorii sau la ac iuni de protest de tip sindical ori chiar la atitudinea fa ă de guvern. Antilele Mici. dar şi din capitala fiecărei provincii. Eduardo Galeano. Ca urmare. hotărâ i în tot ceea ce îşi propun să realizeze. din Chile. iar mai recent la proprietarii de întreprinderi. a popula iei acestora. citi i în toată lumea: Jorge Luis Borges. 2. Ruben Dario. în anul 1982. Economia seria Management Anul VIII. a generat în timp patrimonialisml. din Guatemala. din Peru. s-a realizat în ultimele decenii cu sprijinul UNESCO. asociat rapid cu birocra ia şi corup ia. fermi. din Venezuela). Acestora li se adaugă şi al i scriitori publica i. cascada Angel. romancierul Gabriel Garcia Marquez. apoi la cei de planta ii. manifestată ini ial la stăpînii de sclavi. din Chile. din Peru. din Mexic. în anul 1945. din Columbia. Walcott. 11. Carlos Fuentes. adică acel spirit de proprietate care depăşeşte sfera organiza iei. aici există imense parcuri naturale. din insula Santa Lucia. în anul 1990. fapt care a condus la înfiin area unor muzee reprezentative. din Brazilia. În condi iile unui acces dificil la resurse insuficiente sau greu accesibile. precum cele de antropologie şi istorie din capitala Mexicului. 8. 10. din Cuba. Cesar Vallejo. din Mexic. a salariatului de patron. Nr.102 Management au primit premiul Nobel pentru literatură: poeta Gabriela Mistral. s-a dezvoltat o stare de dependen ă a subordona ilor de superiori. din Uruguay. în anul 1967. Locuitorii Americii Latine sunt pasionali. Chiczen Itza. Protejarea şi valorificarea memoriei culturale a ărilor din America Latină şi mai ales. din Argentina. din Mexic. Paulo Coelho. conformismul şi obedien a trebuie să se manifeste şi în via a civilă. Machu Pichu. ceea ce a condus a apari ia clientelismului. romancierul Miguel Angel Asturias. Los Glaciares. din Nicaragua.

a colectivismului. preluând cultura cuceritorilor europeni. dreptul primei nop i. Încadrarea contextului latino-american prin prisma abordării diferen elor culturale elaborată de Fons Trompenaars Analizând contextul latino-american şi particularizând abordarea diferen elor culturale pentru spa iul cultural-istoric şi socio-economic din această regiune.Management 103 cum este. 2005 Economia seria Management . atentă şi profundă. dar încă întâlnit în regiuni rurale din nordul Argentinei. 12. Încadrarea contextului latino-american prin prisma abordării managementului structurilor multiculturale elaborată de Geert Hofstede Moştenind şi integrând culturile precolumbiene. în ciuda distan ei. a caracterului afectiv. franceză). portugheză. America Latină este influen ată profund. În lumea latino-americană nimic nu se realizează în mod gratuit. Nr. 2. a perceperii timpului în mod sincron şi a unei atitudini de convie uire în armonie cu natura. a statutului atribuit. de exemplu. locul şi rolul regiunii în comer ul interna ional reprezintă importante criterii care condi ionează o corectă analiză culturală şi managerială. ca bază a unor viitoare compara ii culturale sau manageriale. prin urmare influen ele reciproce fireşti generate de aceasta. dispunerea. America Latină necesită o analiză diferen iată. numărul. Aceste aspecte particulare foarte asemănătoare cu cele care se manifestă în sudul latin catolic al Europei demonstrează că. pentru orice serviciu sau informa ie se solicită o plată sau o contrapresta ie considerată drept firească de către ambele păr i. dar diversă (spaniolă. originea şi densitatea popula iei. tot de vechiul continent european. sanc ionat de lege. Proximitatea vecinătă ii oceanului sau a uscatului şi. acceptând resemnată izolarea geografică şi plasarea între cele două oceane. Anul VIII. pentru o corectă încadrare în abordarea managementului structurilor multiculturale. moştenirea colonială omniprezentă. rezultă că acesta se caracterizează prin predominarea particularismului. a caracterului difuz. abunden a şi calitatea resurselor naturale. la peste 500 de ani de la cucerire.

Nivelul scăzut de dezvoltare economică se poate modifica în sens pozitiv. din regiunea Amazonului sau din Patagonia. Peru). distan a fa ă de putere este mare. Statul. predomină individualismul. se observă o tendin ă de descreştere a distan ei fa ă de putere. ale agravării inegalită ilor sociale. fenomene întâlnite frecvent în cele mai multe dintre ările Americii Latine (Columbia. Nivelul slab de dezvoltare economică şi izolarea fa ă de zonele urbane intens populate. nu a putut reprezenta o preocupare pentru America Latină. Rio de Janeiro. inunda ii catastrofale. cum sunt capitalele ărilor din regiune. generează un puternic şi constant colectivism. în ările Americii Latine. prin protejarea pe termen mediu şi lung a resurselor naturale şi exploatarea ra ională a acestora. Conştientizarea efectelor negative ale urbanizării excesive. alunecări de pământ. ceea ce conduce la o abordare pe termen scurt a legilor economiei de pia ă. În aglomera iile urbane. dar mai ales Ciudad de Mexico. Nr. chiar dacă nu şi întotdeauna necesară. în special. în toate ările din regiune. 2005 . Evitarea incertitudinii. circa 35-40% din popula ia totală este reprezentată de persoane care nu au împlinit vârsta de 16 ani. fiind firească în condi iile în care. care se dovedeşte a fi iluzorie. reuşeşte doar să îşi propună asigurarea unei egalită i a şanselor. care a fost secătuită de resurse timp de cinci secole. orientată spre consolidarea tendin ei de evitare a incertitudinii. Sao Paulo. slab dezvoltate şi sărace din sudul Mexicului. prin urmare. mai ales în regiunile rurale. prin organismele sale considerate corupte de către popula ie. 4. 3. cum sunt Chile şi Venezuela. La tineri. 2. În mod corespunzător. ale penuriei de apă potabilă. Economia seria Management Anul VIII. ale poluării necontrolate.104 Management Abordarea managementului structurilor multiculturale aplicată acestei regiuni conduce. la următoarele constatări: 1. Masculinitatea este evidentă. ale posibilelor cataclisme care ar putea afecta regiunea (cutremure de pământ. dar şi a celor sociale. puternic industrializate. în contextul regional. tot prin exploatarea importantelor resurse naturale sau umane de care dispune America Latină. au impus necesitatea unei viziuni regionale. mai ales în ările cel mai intens populate. Bolivia. dar şi la întreaga popula ie în ările cu un nivel de dezvoltare economică mai mare. în căutarea unui loc de muncă. zeci de milioane de persoane fiind. 2. în schimb. precum Brazilia sau Mexic. erup ii vulcanice) şi care s-au produs adesea în ultimii 20 de ani. 5.

mai ales. şi. adesea realizate chiar la sugestia noilor proprietari. generate de interesele statului sau ale unor grupuri de influen ă interne sau externe. Bolivia. Nr. uneori brutal. 2005 Economia seria Management . în Argentina). Dezvoltarea puternică a sectorului secundar al economiei. a sectorului zootehnic (bovine. 6. Uruguay. Pentru asigurarea unei integrări mai puternice în economia mondială. 3. chiar dacă economia Braziliei ocupă cel de al şaptelea loc din lume. în America Latină. Pia a comună a Americii de Sud. 5. pentru ca o parte din sumele restituite de stat să alimenteze şi conturi private sau interese de tip mafiot. în continuare. care. Popula ia acestei regiuni este puternic polarizată din punct de vedere economic. urmate de reetatizări. Înfiin ată în anul 1991. MERCOSUR.Management 105 Contextul socio-economic latino-american Lumea afacerilor şi managementul corespunzător acestora sunt afectate. tinde să devină o comunitate de na iuni. în mod direct. a organismelor acestuia. Anul VIII. Prezentăm. ovine. valorificând terenurile imense (de exemplu. după modelul Uniunii Europene. 2. agricultura. servicii sau utilită i sau chiar în sectorul bancar. 2. în scopul ob inerii unor importante venituri care trebuie să alimenteze bugetul de stat. 40% din popula ie trăieşte sub pragul minim al sărăciei. de anumite elemente particulare interdependente. iar clasa de mijloc este în formare. 4. limitând retragerile de numerar în scopul men inerii unui nivel controlat al creşterii pre urilor (de exemplu. fiind alcătuită din ări membre – Argentina. Existen a unor crize ciclice structurale. dar şi tradi ia gastronomică locală. în Argentina. Apărută în anul 1970. influen ează contextul economic şi social. Privatizarea unei mari păr i a economiei către companii multina ionale sau către investitori din ară. adică „Mercado del sur”. CAN. Brazilia. Statul intervine prin limitarea sau interzicerea creşterii pre urilor la anumite produse. cele mai importante dintre acestea: 1 Amestecul statului. Paraguay. dar şi din ări asociate – Chile. pampa şi Patagonia. ările Americii Latine au creat mai multe organisme economice suprastatale. în via a economică este evident în ările Americii Latine. pentru combustibili) sau pentru a evita eventuale crize financiare. mai mult decât în alte regiuni sau ări. camelide).

106 Management Comunitatea Andină de Na iuni. Columbia. incluzând şi Mexicul în această grandioasă ini iativă economică. Ecuador. fără a genera dezvoltarea economică echilibrată în zonă. violen a de stradă. pentru trecerea ilegală a frontierei în Statele Unite ale Americii). sărăcia în care trăieşte o mare parte a popula iei. practicată decenii la rând în comer ul dintre ările dezvoltate şi ările Americii Latine a condus la exploatarea masivă a resurselor naturale ale acestora din urmă. 2004 Economia seria Management Anul VIII. Tucuman. 2. „villa miseria” în Argentina. 7. Bucureşti. 2004 „Elve ia. din 1953 în Cuba). Demarat încă din anul 1960. cartierele sărace ale marilor aglomera ii urbane („favele”. 5-10. *** Morir a sabiendas. Ediciones del Gabinete. dar mai ales societatea latino-americană. Bibliografie 1. ALADI a reprezentat primul proiect de integrare a ărilor din America Latină. 2005 . o ară în Europa”. M. persecu iile politice. în ările Americii Centrale) au influen at profund economia. ci chiar la nivel global. formată din Venezuela. nr. SERRANO PEREZ. în Brazilia. „Foarfeca pre urilor”. înso ite de răpiri sau dispari ii de persoane. Dictaturile militare sau personale (1955-1982 în Argentina. 2. cartelurile mafiote (din Columbia. Peru. Funda ia Secolul 21. „bidonville”. pentru pia a drogurilor sau din Mexic. de încălcarea drepturilor fundamentale cetă eneşti sau de cenzură. Secolul 21. Rio de Janeiro). Nr. Bolivia este o altă încercare de reunire în scop economic a mai multor ări din regiune. 8. revolu iile aproape permanente (din 1911 în Mexic. la producerea unor dezechilibre climatice având consecin e dramatice nu doar la nivel regional. 1973-1990 în Chile). adesea extremă (specifică marilor oraşe – Bogota.

Melbourne. Bucureşti. 2005 O viziune asupra Europei. Bucureşti. Melbourne. Melbourne. 6. 2001 Memoria focului. 2005 Management comparat interna ional. 8. ISTOCESCU. Lonely Planet Publications. (colectiv de autori) (colectiv de autori) (colectiv de autori) Anul VIII. A. E.o altfel de interpretare. Studii de caz. Editura Polirom. 2001 4. ISTOCESCU. 9. 1988 Institu iile europene. 7. ROMANO. 2002 Mexico. 2002 Europe on a shoestring. Lonely Planet Publications. Editura Amarcord. Timişoara. GALEANO. MOREAU DEFARGES. A. Editura Politică. 2005 Economia seria Management . Iaşi. P.Management 107 3. Editura ASE. Nr. 10. Lonely Planet Publications. Editura ASE. PH. 2002 South America on a shoestring. 2. Managementul organiza iei . 5. Bucureşti.