You are on page 1of 66

Investeste in oameni !

Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Medicină

CAIET DE PRACTICĂ Stagiul de pediatrie Programul de studiu: Medicină anul IV
Realizat: Şef lucrari.dr.Oana Falup Pecurariu

Student: Coordonator de stagiu:

CUPRINS

Introducere

1

Noţiuni teoretice pentru desfăşurarea practicii

2

Pediatria este disciplina clinica care se ocupa cu ingrijirea copilului atât cel sănătos cât și a celui bolnav. Totodată aceasta disciplină se ocupă de imunizarea copiilor de diferite vârste. Acest caiet este conceput pentru a ușura studiul pediatriei dar mai ales de a da o imagine corectă și coerentă asupra principalelor manovre de îngrijire care se acordă copiilor începând de la naștere și până la vârsta de 18 ani atunci când sunt preluați de medicina adultului.

Principalele capitole abordate în acest caiet sunt reprezentate de: 1. elemente de îngrijirea copiilor 2. resuscitarea la nou născut 3. oxigenoterapia 4. fototerapia 5. examenul clinice corect ăn pediatrie 6. noțiuni de nutriție pediatrică 7. alimentația naturală 8. alimentația artificială și noțiuni de diversificare 9. alimentația prin gavaj 10. aspirația de corp străin 11. aerosolizarea 12. tehnica efectuării injecțiilor 13. tehnica transfuziilor 14. puncția lombară 15. puncția pleurală 16. cistografia micțională 17. urografia 18. tehnici de hipotermizare 19. EEG și EKG 20. spălătura gastrică

1

Deasemenea el se poate prezenta la camerele de urgență. de aceea trebuie să avem discuții atât cu părinții cât și cu copilul ( atunci când acesta este suficient de mare cât să înțeleagă) asupra diferitelor tipuri de proceduri. Trebuie deasemenea să înțelegem că va trebui să urmărim evoluția copiilor care se află în îngrijirea noastră și să stabilim metode de menținere a legăturii cu pacientul și după ce acesta s-a externat.Îngrijirea copiilor Pediatriilor le revin câteva roluri importante în afara asigurării sănătății copiilor. Propria noastră judecată clinică ne permite să anticipăm cel mai oprotun moment pentru a avea aceste discuții cu ei. dar de medici corecte. Există mai multe medii unde examinăm copilul. În afara discutării diferitelor aspecte ale afecțiuniilor. cum ar fi vaccinările din afara schemei de vaccinare naționale. Părinții. sau poate fi vizitat la domiciliu. Spitalul și manevrele pe care le practicăm în spital sunt adesea destul de neplăcute. Trebuie să învățăm să dicutăm cu părinții. Trebuie să le vorbim într-un mod empatic să le răspundem corect și onest la toate întrebările pe care ei le pot avea. Advocații copiilor: s-a dovedit faptul că pediatriilor le revine rolul de a fii avocații binelui copiilor. Copilul poate fi examinat ambulator. pot să întrerupă sau chiar să descurajeze unele proceduri considerate de ei ca potențial primejdioase. să nu considerăm atitudinea lor ca și un afront ci doar ca o grijă permanentă pentru copilul lor. 2 . Consilierea: este una dintre cele mai importante părți ale activității zilnice a pediatriilor. la un cabinet al unui medic de familie. sau cabinet de pediatrie privat. puncțiile lombare. deși adesea extrem de bine intenționați. Adaptarea la boală este un element major al îngrijirii copiilor cu nevoi speciale sau cu boli cronice care necesită spitalizare îndelungată. IDR-ul la tuberculină. evoluției sau prognosticului lor ei trebuie să discute aspecte de creștere și dezvoltare și să puncteze aspecte importante ale dietei copiilor. la o clinică privată. mai ales al celor cu handicapuri neuropshiomotorii severe. Trebuie să înțelegem faptul că scopul nostru final este binele copilului. poate fii chiar internat în spital atunic când se consideră necesar aceest lucru.

medicamente: adrenalină. Există un echipament standard care este utilizat și anume: 1. chiar masă eritrocitară 9. Acesta oferă o imagine destul de apropiată de realitate despre nevoia de resuscitare dar și despre răspunsul nou născutului la aceasta. ser fiziologic. ventilație pe mască și balon 6. ASTRUP 13. glucoză 5% și 10%. Aproape toate cazurile care au nevoie de resuscitare pot fi anticipate lucru care va crește calitatea muncii noastre dar va permite și organizarea echipei care va lua parte la aceasta. echipament pentru cateterizarea ombilicală 12. La nou născut se va face o poziționare corectă a nou născutului care este obligatorie. 30000 de nou născuți sunt prematuri cu greutatea sub 1500 gr. monitoare Principalul element care ne ajută la determinarea celor care au nevoie de resuscitare este scorul APGAR care se evaluează la 1.Resuscitarea la nou născut În Statele Unite se nasc anual 4 milioane de copii în aproximativ 5000 de spitale. stetoscoape 3. încălzirea acestuia precum și stimularea lui blândă aspirație corectă a foselor nazale pentru 3 . De aceea 10% din totalul nașterilor vor avea nevoie de resuscitare neonatală. culoarea tegumentelor dar și ritmul respirator. incubator încălzit 2. breathing. tuburi nasogastrice 5. laringoscop 7. iar cei cu greutate peste 1500gr pot avea diferite probleme de sănătate. sursă de oxigen cu căldură și umidifiere 4. tuburi endotraheale 8. 5 și la 10 minute. pulsoximetria cu ajutorul pulsoximetrului. Vom evalua alura ventriculară cu ajutorul monitorului. circulation ( A B C). seringi cu ace adecvate 11. soluții de administrare intravenoasă. albumină umană. plasmă. pături încălzite 14. bicarbonat de sodiu 10. Principalii pași sunt airway.

sau abordul venos periferic. toate sunt elemente care constituie un întreg. În ceea ce privește resuscitarea cardiacă dacă alura ventriculară este sub 60 de bătăi / minut la 30 secunde postnatal se va iniția compresia cardiacă. Intubația endotraheală trebuie realizată numai dacă celelalte metode eșuează.3-1. saturațiile oxigenului sub 92% 3. vena ombilicală. Măsurarea saturației în oxigen se poate face atât în somn cât și în timpul efortului fizic dar ideal este menținerea lui peste valoarea de 90%.eliminarea persistenței secrețiilor la acel nivel. 4. Principalele modalități de administrare a medicamentelor sunt tubul endotraheal. 4 . Toți nou născuții pot fi ventilați mecanic dacă avem măstile de dimensiuni corespunzătoare care să permită administrarea de cantitate optimă de oxigen. în condiții de hipoxie și hipercarbie Cea mai simplă metodă de evaluare a cantității de oxigen necesară este pulsoximetria dar se mai poate folosi și metoda ASTRUP care dă valoarea oxigenului în sângele arterial. Oxigenul este elementul fundamental al vieții pe pământ.semne și simptome de șoc. acidoza metabolică cu valoarea HCO3˂ 18mmol/l. Considerăm nou născut decedat cu un Apgar de 0 care nu prezintă ritm cardiac și nu răspunde la manevrele de resuscitare cu ventilație și oxigenoterapie. Compresia se va realiza la nivelul sternului chiar sub linia imaginară care unește cele două mameloane în vreme ce mâinile înconjoară torsul și susțin spatele. administrarea oxigenului. Aerul pe care îl respirăm conține aproximativ 21% oxigen măsurat la nivelul mării. 5.9 cm cu o rată de 90 compresii/minut în timp ce copilul se ventilează cu 30 respirații/ minut. Oxigenoterapia Oxigenul a fost pentru prima dată descris în 1744 de către Priestley și utilizat în scopuri terapeutice în 1798 de către Beddoes. Principalele indicații ale oxigenoterapiei în afara celor enumerate sunt: 1. Sternul se va comprima la o adâncime de 1. peri și post stop cardiorespirator 2. Copiii care suferă de bronșiolite cu insuficiență respiratorie. cei cu pneumonie și bronhopneumonie au nevoie de oxigenoterapie.

măștile. Tipurile de oxigenoterapie utilizate: 1. 2.Se folosesc canule nazale pentru a face administrarea oxigenului cât mai comodă pentru copil. Alte metode ar fii: traheostomie.oxigen umidifiat. terapia pe termen lung cu oxigen copiii care suferă de boli pulmonare cronice au nevoie de o suplimentare cu oxigen pentru a aduce nivelele de oxigen cât mai aproape de normal. precum și cei care au fibroză chistică. dacă suferă de grețuri. 5 . Selectarea celei mai potrivite forme de terapie este dificlă întrucât trebuie să ia în considerare aspecte diferite care țin nu numai de copil dar și de părinții acestuia. terapia cu concentrații înalte de oxigen scade cu până la 60% riscul de hipoventilație și retenția de dioxid de carbon. Terapia cu concentrații înalte de oxigen se administrează de obicei în condiții de spital în incubatoare sau sub dispozitive speciale. Deasemenea pentru unii copii este necesară utilizarea mai îndelungată a măștii de oxigen. bronșiolita obliterantă. 3. amețeli sau se trezește obosit sau dacă apare cianoza periferică. Pe toată perioada de administrare a oxigenoterapiei trebuie să urmărim copilul. apneea obstructivă din timpul somnului. Principalii candidați pentru oxigenoterapie sunt copiii care suferă de displazie bronhopulmonară. Este însă grevată de anumite riscuri mai ales atunci când este utilizată timp îndelungat: displazia fibrolentală la prematur care poate determina cecitate permanentă. canulele nazale. terapia cu concentrație scăzută de oxigen care este utilizată pentru tratamentul hipoxemiei. dacă se odihnește bine. La aceștia pentru a preveni eventualele leziuni care apar datorită utilizării măștii se va administra cantitatea cea mai mică de oxigen la care se ating saturațiile de 90%.

Principalele protocoale de utilizare a fototerapiei iau în considerare nu nuami valoarea bilirubinei dar și vârsta gestațională a nou născutului la care aceasta se aplică prezența sau absența unor factori de risc precum sunt asfixia la naștere. Lămpile de fototerapie utilizate la copii trebuie să aibă o lungime de undă optim cuprinsă între 460-490 nm pentru a fii eficiente. Există numeroase studii clinice care atestă valoarea fototerapiei mai ales la premturi unde scade dramatic necesitatea utilizării exsangvinotransfuziei. lumină albă și lumină albastră. Se obișnuia ca ședințele de fototerapie să se desfășoare în spital însă la ora actuală există numeroase dispozitive care fac ca această tehnică să fie simplu de utilizat și la domiciliu. deficitul de glucozo 6 fosfat dehidrogenază. Poziționând aparatul de fototerapie la 20 cm deasupra sugarului acesta va da o iradiere spectrală de 8 până la 10 µW/cm 2/nm la o lungime de undă a luminii de 430 până la 490nm în timp ce lămpile cu lumină albastră dau 30-40 µW/cm 2/nm. hipoxia.Fototerapia Fototerapia a fost descrisă în 1960 de către o asistentă care a observat că poziția nou născutului față de lumină influența gradul de icter al acestuia. Nou născutul este pus la fototerapie. În mod obișnuit acest lucru se obține utilizând două surse de lumină una deasupra una dedesubtul nou născutului. Bilirubina absoarbe lumina mai ales în spectru albastru având o lungime de undă de 460nm iar regiunea unde penetrează lumina țesuturile crește cu lungimea de undă aplicată. Nou născuții care stăteau în lumină aveau icter mai puțin intens decât aceea care stăteau la întuneric. cu o anumită lungime de undă. Molecula toxică a bilirubinei cu structură lipidică și care poate traversa bariera hemato encefalică este convertită într-o moleculă apoasă care nu este toxică și care poate fii excretată prin urină dar și prin materiile fecale. despre care se știe că scindează molecula de bilirubină. 6 . Cele mai utilizate aparate de fototerapie funcționează pe bază de lumina zilei.

Consideraţii speciale Statusul mental Statusul mental este un element fundamental al examenului clinic. Eficiența fototerapiei este de necontesta. Pentru a minimaliza frica copiii trebuie să stea în braţele părinţilor să vorbim cât se poate de blând şi calm să asigurăm un mediu prietenos pentru consultaţie.Îtrucât dozele mari de lumină mai ales albastră. este obosit. Cel mai adesea apare sindromul copilului bronzat la cei la care se face fototerapie și ai au procese de colestază. Examenul fizic general în pediatrie Examenul clinic în pediatrie este mai mult o artă decât o procedură pur ştiinţifică. Trebuie să păstrăm contactul vizual permanent cu pacienţii noştri. Faptul că această metodă este eficientă ne o dovedește scăderea dramatică a numărului de exsangvinotransfuzii la nou născuții la care s-a efectuat fototerapie conform protocoalelor în vigoare. Ce ne dorim de la acest examen clinic? Ne dorim ca el să fie cât mai productiv şi mai laes cât mai puţin traumatic. Copilul se joacă sau zâmbeşte. Întotdeauna trebuie să examinăm ariile cele mai sensibile cu copilul liniştit. Efectele secundare ale fototerapiei deși rare ele pot apare. Ultima pe care o examinăm este cavitatea bucală. Rar pot apare erupții purpurice și buloase. sau de neconsolat toate reprezintă chei de diagnostic extrem de importante.afectează retina dar și organele genitale acestea vor fii protejate pe toată durata ședinței de fototerapie iar după aceasta se va avea în vedere buna hidratare a nou născutului. Un studiu recent a indicat faptul ca fototerapia a crescut numărul de nevi melanociatri care ai apărut la vârsta școlară. somnolent. iritabil. Statutul de hidratare 7 . Mişcările pe care le facem să le efectuăm cu blândeţe şi să vorbim calm dr ferm. însă ne rămân câteva întrebări și anume care sunt fotoisomerii care totuși se mențin în organism post fototerapie și dacă aceștia sunt în continuare toxici. Porfiria congenitală este una dintre afecțiunile care contraindică fototerapia. interacţionează cu părinţii sau nu.

Deasemenea la nou născut se măsoară și pulsul la femurale pentru a face diagnosticul de coarctație de aortă cât mai precoce posibil.40±0. anxietate. axilare şi întrucât rezultatele sunt neconcludente extrem de rar cu termometre timpanice. acest fapt datorându-se particularităţilor funcţionale ale vârstei. sublinguale. sau chiar masă de seară. creşterea timpului de recolorare capilară. scăderea tensiunii arteriale.02 37±3 -2±2 22±2 Adult 7.06 33±6 -6±3 20±3 Sugar copil mic 1-24 de luni 7. fontanela deprimată. Ritmul respirator Cel mai corect se măsoară ritmul respirator la un copil în somn. Ritmul respirator pe grupe de vârstă sub forma numărului de respirații/ minut.40±0. mucoase uscate. un adolesecnt sănătos având un puls constant de 70-80 bătăi pe minut. Temperatura este similară cu cea a adultului dar cea intrarectală este cu un grad mai mare. pliul cutanat abdominal lenş sau chiar persitent.Examenele fizice care descoperă şi grade de deshidratre includ tahicardia. Semnele vitale Temperatura Temperatura este un parametru extrem de labil la copii ea poate creşte cu uşurinţă mai ales în cursul după amiezii sau după activitate fizică susţinută.06 34±8 -3±3 20±4 Copil 7-9 ani 7.37±0. Nou născutul este o categorie aparte de pacient. Nou născut 30-50 Sugar 20-40 Şcolar 15-25 Adolescent 12 Valorile normale ale gazelor respiratorii la copil pe grupe de vârstă Nou născut 24 pH PaCO2 BE HCO3 ore 7. Se numește febră o temperatură de peste 38 de grade Celsius măsurată intrarectal.39±0. Pe măsură ce copilul creşte pulsul se va lua la fel ca şi la adult. Cel mai adesea temperatura se măsoară cu termometre rectale.03 39±5 0±2 25±4 8 . care tinde să nu facă temperatură sau chiar să aibă hipotermie în condiţii de boală. Cele mai uzuale rămân însă termometrele intrarectale. Pulsul Palparea la sugar a pulsului se face cel mai corect la nivelul arterei brahiale. La nou născut pulsul este cuprins între 120160 bătăi pe minut iar el se modifică pe măsură ce copilul creşte.

Statusul ntrițional va reflecta balanța între aportul energetic și consum. iar în ţările dezvoltate există tabele standardizate adaptate ţări respective. pentru curbele de greutate şi de lungime. Malnutriția va determina tulburare de creștere iar în timp va duce la afectare multisistemică.Tensiunea arterială Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale este nevoie ca pacientul să fie relaxat. Există două aspecte ale acestei probleme primul anamnestic și cel de al doilea antropometric. cât mănâncă efectiv cât timp mănâncă se mai adaugă ceva în sticlă câte mese principale și câte secundare are copilul cât mănâncă copilul unde mănâncă copilul sunt mese cu întreaga familie sunt momente vesele și fericite cât lapte bea pe zi câte sucuri bea într-o zi 9 Pentru sugarii alimentați artificial ( cu formule de lapte praf) Pentru copilul mai mare chestionarul este ușor diferit: . Dacă există suspiciunea unei afecţiuni cardiace tensiunea se va măsura la toate cele patru membre. Anamneza nutrițională va trebui să acopere următoarele întrebări: Sugarl primește alimentație naturală ( sân) sau artificială.3. Pentru sugarul alimentat natural: cât de des primește acesta sân și cât ține alimentația la sân i-a fost oferită vreodată completare ce tip de formulă primește fiecare masă este pregătită proaspăt câte mese primește per 24 de ore la ce interval de timp primește masa la 2. Greutatea și lungimea Se cântăreşte copilul complet dezbrăcat.4 ore care este volumul meselor. Este important de reţinut că fiecare vârstă are nevoie de un tensiometru cu manşon adecvat vârstei respective. Evaluarea nutrițională este extrem de importantă la copil.

Se va cântări copilul sub 2 ani complet dezbrăcat Copilul mai mare se va cântări în chiloței și maieu sau bluze ușoare Pentru măsurarea lungimii se va utiliza pediometrul și o persoană va ține capul drept iar cealaltă picioarele aceasta în cazul în care avem un copil sub 2 ani iar peste 2 ani un stadiometru. următoarele 4 luni 500 gr/lună. Modelul de apreciere al creșterii curbei ponderale. ultimele 4 luni până la 1 an 250gr/lună. Grosimea mijlocului umărului se va lua tot cu ajutorul unui metru. Sugarul sub 1 an va crește primele 4 luni 750gr/lună.- câte snack-uri primește Acuratețea măsurării lungimii și greutății va face diferența între malnutriție și starea normală. Pliul cutanat abdominal se va lua cu ajutorul degetelor examinatorului care ridică tegumentul de la nivel abdominal dacă este elastic va reveni imediat la loc dacă nu va fi considerat pliu cutanat leneș sau chiar persistent semn de deshidratare. Copilul peste 2 ani se va măsura descălțat. 10 . peste proeminența occipitală și deasupra urechilor. Perimetru cranian se va măsura cu un metru care nu este stretch.

Grafic de urmărire al creșterii în lungime și greutate standardizat pentru băieți de la naștere la 36 luni.about. pediatrics.com) 11 . ( www.

și cu 2cm în tot cel de al doilea an de viață. Perimetru cranian va crește cu 1cm/lună în primul an de viață. 12 . 12 cm în al doilea an de viață iar la 2 ani jumătate va avea cam jumătate din înălțimea finală. pediatrics.Grafic standardizat de urmărire al greutății și lungimii la fete de la naștere la 36 luni (www. Va fi 80% din cel al adultului la vârsta de 2 ani.about. cea de adult.com) Lungimea va crește cu 25cm în primul an.

Ochii în apus de soare apar în hidrocefalie sau tumori intracraniene. Trebuie notat deasemenea aspectul ochilor cu existenţa eventuală a epicantusului. Examenul otoscopic se va face numai în condiţiile în care copilul este bine îmobilizat şi poate să fie exminat. Distanţa interpupilară demonstrează hipertelorismul sau hipotelorismul care însoţetşte adesea holoprosencefalia. scleroză multiplă. sau exotropia. iar nistagmusul apare în pierderea timpurie a vederii. Durerea la apăsarea pretragiană sugerează o otită. Reacţia la lumină şi dimensiunea pupilară. Hipertelorismul însoţeşte sindromul Apert. prezenţa păduchilor. corneele îngroşate conjunctivele inflmate şi pline de secreţii dar şi excesul de lacrimi. starea genelor şi a sprâncenelor. fontanelele anterioară dar şi cea posterioară şi în cazuri extrem de rare laterală. Auscultaţia se utilizează rar şi mai ales pentru existenţa de tumori. se vor nota culoarea dar şi gradul de luminiscenţă al ei. labirintite. Ochii Examinarea globilor oculari dar şi a mişcărilor lor este extrem de importantă. Noonan. Nasul Mucoasele nazale palide cu o secreţie abundentă dar apoasă sunt sugestive pentru alergii iar cele cu secreţii abundente mucopurulente sunt sugestive pentru infecţii. se vor nota deasemenea bombarea timpanică. Astfel se vor depista strabismul.Capul Se vor examina circumferinţa sa pentru depistarea micro dar şi a macrocefaliei. Membrana timpanică va fi examinată pentru continuitate. malformaţii arteriovenoase. anevrisme. precum şi forma capului. La nivelul părului şi scalpului ne interesează consistenţa firului de păr dar şi dacă există scuame. leziuni sau diferite feluri de alopecii. vizibilitatea dar şi mobilitatea membranei timpanice. Urechile Urechea externă trebuie examinată pentru existenţa de erupţii sau dermatită seboreică. Pentru strabism sunt utilizate două teste şi nume reflecţia corneană la lumină şi testul acoperirii şi descoperirii ochilor. rujeolă dau de rubeolă. La copiii trebuie 13 . esotropia. Mai rar efectuate acum manevrele de percuţie a cutiei craniene pot releva semnul lui Macewen un sunet rezonant la sugarii cu fontanela anterioară închisă dar care este sugestiv pentru presiunea intracraniană crescută sau semnul cvostek contracţia muşchiului facial la percuţia osului zigomatic care se regăseşte la cei cu tetanie dar şi la nou născuţi. DiGeorge. Toţi sugarii şi copiii trebuie examinaţi de rutină pentru depistarea unor eventuale meodificări sau probleme. Vom nota deasemenea acuitatea auzului.

Trebuie să reamintim importanţa palpării glndei tiroide cu evaluarea ambilor lobi tiroidieni.sublinat că exitsă multiple situaţii de corpi străini intranazali. îl vom pune să urmărească cu privirea obiectele. Examenul sensibilităţii va evalua răspunsul la atingerile blânde. Torticolisul este congenital şi dobândit. simetria. eventuale deshidratări. În tireotoxicoză apare un suflu la nivelul tiroidian. dreapta stânga ale capului. palatul. leziuni şi culoare. Reflexul paraşutei prezent până la 6-7 luni. Torticolisul dobândit esze semn de reflux gastroesofagian. Cianoza periorală reflectă o afecţiune cardiacă. Întotdeauna vom examina copilul pentru redoarea de ceafă. tumori de fosă posterioară. Reflexul Moro prezent de la naştere până la 4-6 luni 2. mărime. vom observa felul în care răspunde la zgomote. face pensa. fisuri. Limba zmeurie este descrisă în scarlatină dar şi în boala Kawasaki. Vom observa întotdeauna mişcările anormale 14 . Ne interezează gradul de hidratare al mucoasei bucale infecţiile eventuale cu candidasau mirosurile particulare. dar şi ulceraţii polipi. Examenul gâtului trebuie să fie complet şi să evalueze toate formaţiunile care ni se par patologice. Reflexul asimetric tonic al gâtului prezent de la naştere până la 4 luni 3. Reflexul de apucare palmară prezent de la naştere până la 4 luni 5. sau chiar hemoragii intranazale. De remarcat că avem şi deviaţii de sept. Mişcarea Examenul trebuie să cuprindă punerea bărbiei în piept. Evaluarea coordonării La copil se va evalua felul în care ţine în mâini o jucărie.infecţii. mişcări sus jos. cum se târăşte. sau aplecarea capului pe ureche. Examenul limbii care aduce relaţii supllimentare despre cuoare. Vom examina numărul dinţilor. mărimea. precum şi caracteristicile suprafeţei lor. în ceea ce priveşte consistenţa. amigdalele precum şi faringele posterior. Sistemul nervos central Dezvoltarea neurologică a sugarului şi a copilului mic are nişte elemente importante de diagnostic precum şi nişte repere faţă de care evaluăm pacientul Reflexele arhaice: 1. Reflexul de supt prezent de la naştere până la 4 luni 6. Reflexul Babinski prezent de la naştere până la 18 luni 4. boli ale măduvei. Cavitatea bucală Limba şi mucoasa bucală se vor examina pentru eventaulele asimetrii.

involuntare 4.Tremorul tremurături repetate care parţin extremităţilor 3.Spasmus nutans clătinarea repetată a capului.Atetoza mişcări constante încete care în general apar la copiii cu paralizie cerebrală 5. cu scăderea coeficientului de inteligenţă sau cu diferite afecţiuni neurologice. Bătaia aripioarelor nazale este unul dintre principalele semne ale unei insuficienţe respiratorii. Toracele şi plămânii Malformaţii ale sternului apar la copiii cu astm . Auscultaţia se v face pe ambii câmpi pulmonari. asociată uneori cu refluxul gastroesofagian. Ronhusurile se aud precum aerul suflat prin pai întrun pahar cu apă. sunt determinate de secreţiile din căile respiratorii superioare.Corea mişcări neregulate. El este uneori determinat de către rahitism. Ralurile sibilante sunt raluri fine care le auzim în expir sunt apanajul obstrucţiilor de căi respiratorii inferioare. Hipersonoritatea apare la percuţie la copilul astmtic. Tirajul intercostal şi subcostal apar deasemenea în condiţiile unei detrese respiratorii. Ralurile subcrepitante le auzim în inspir dar şi în expir. spastice. Partea de o importanţă majoră este de a evalua corect neurologic copilul. Estimarea severității gradului de detresă respiratorie Semne Stridor Retracții Respirații Culoare Conștiență 0 Nici unul Nici una normal Normal Normală 1 La agitație Ușoară Ușor modificate Normal Agitație 2 Mic în repaus moderată Moderat ↓ Normal Agitație la manevre Gradele de severitate care vor determina inițierea terapiei Scor ≤ 4 afectare ușoară 3 Sever în repaus Severă Marcat ↓ Cianoză Letargie în repaus 15 . Raluirle crepitante sunt fine şi se auscultă numai în inspir reflectă prezenţa de fluid sau de exudat la nivelul alveolelor. Pectus carinatum se caracterizează prin protruzia sternului şi a cartilajelor costale. Tulburările de ventilaţie sunt adesea subtile şi se vor evalua mereu cu pacientul liniştit. pectus excavatum apare datorită unor malformaţii congenitale ale sternului dar şi ale cartilajelor costale. iar acest lucru se va obţine ajutându-l să se joace cu o jucărie care să ţi capteze atenţia şi să se simtă în siguranţă în cabinetul de consultaţie. iar stetoscopul se va încălzi înainte de face auscultaţia.dar şi la cei cu fibroză chistică.Fasciculaţiile care aparţin de mai multe grupe musculare 2.1.

sunt înalte sau joase. localizarea. poziţia în cadrul ciclului cardiac în sistolă sau în diastolă. Examenul corect al inimii se va face cu copilul în poziţie şezândă dar şi în picioare. Aveţi ritm de galop sau alte semne fizice care pot sugera o insuficienţă cardiacă Aritmia sinusală se regăseşte frecvent la copil şi este mai adesea întâlnită la adolescenţi. calitatea lor muzicale.Scor 5-6 ușor spre moderat Scor 7-8 moderat necesită internare Scor ≥ 9 internare în secție de Terapie Intensivă Sistemul circulator Există multe semne ăn examenul clinic care vorbesc despre o patologie cardiacă. Dacă veţi auzi un astfel de zgomot trebuie să vă gândiţi mereu la un DSA. Înainte de a începe examinarea ne vom asigura că avem mâinile şi stetoscopul calde. vibrator. Inima se va ausculta în toate focarele ei de auscultaţie. Asculataţi cu atenţie pentru a percepe eventul o scindare a zgomotului S2 audibil cel mai bine în ari pulmonarei în cursul inspiraţiei. Cel mai important lucru în evaluarea suflurilor este înţelegerea faptului că suflurile inocente sunt mereu de grad mic iar cele patologice se însoţesc şi de manifestări cardiovasculare. la nivelul aortei. Examenul aparatului circulator va impune examinarea cutiei torcice cu observarea eventualelor deformări ale acesteia precum şi poziţia şocului apexian. El este descris ca şi un suflu muzical. La copiii sub 7 ani şocul apexian se găseşte la nivelul spaţiului intercostal 4 iar după vârsta de 7 ani în spaţiul cinci sau chiar şase intercostal stâng. Se compară şi intensitatea pulsului la radială comparativ cu femurală dar şi între ele membrele. întârziere ăn dezvoltare. aspre. Dacă răspunsul este da atunci el este sugestiv pentru DSA sau prolaps de valvă mitrală 3. iradierea. Se aud clar zgomotele cardiace zgomotele care se aud asurzit sugerează pericardita 2. edemele periferice. apărând timpuriu în sistolă. Descrierea suflurilor cardiace trebuie să cuprindă: gradul de la I la VI. 16 . valvei tricuspide. ariei arterei pulmonare. Examinarea abdomenului Cea mai bună examinare este cu pacientul aflat în repaus în poziţie culcată. de tonalitate înaltă. Falimentul creşterii. Întrebări la care trebuie să vă răspundeţi 1. tahicardia. de grad I sau maxim II. Se aude un al treilea zgomot cardiac. tahipneea. cianoza. Suflurile inocente Cel mai adesea încadrat ca şi suflu inocent este suflul Still care apare între 2 ani şi adolescenţă.

sau destins Examinaţi mişcările peretelui abdominal iar absenţa acestora se poate datora peritonitei. Palparea se va face în inspir dar şi în expirul forţat. Percuţia este importantă mai ales în ceea ce priveşte organomegaliile. scafoid. meterorizat. dacă a fost circumcis dacă există mase scrotale. La examen vom observa existenţa hipospadiasului. peritonită.Examinaţi conturul abdomenului dacă este plat. ulcer gastric sau duodenal Apendicită. La nou născut pot fii palpaţi şi rinichii foarte blând permiţând medicului examinarea pentru prezenţa unor mase. adenită mezenterică. torsiune de ovar sau de testicul Pneumonie. ruptură splenică BDA. Organele genitale La copiii prima examinare a organelor genitale se va face mai ales pentru ambiguitatea sexuală. paraliziei diafragmatice. abces Constipaţie Cistită BDA. tumori. hepatită. vom examina mai ales clitorisul vom observa orice semne de leziuni iar examenul ecografic pelvin se va face de rutină la toate adolescentele active sexual. diverticul Meckel. La fete vom observa labiile mici şi pe cele mari. Obstrucţia vasculară se poate ausculta la nivelul aortei sau vaselor renale. Rectul şi anusul vor fii examinate pentru prolaps rectal iar la nou născut pentru prezenţa imperforaţiei anale. invaginaţie Invaginaţie. Absenţa zgomotelor intestinale pentru mai mult de 3 minute apare în ileusul paralitic sau în peritonită. La adolescent vom examina mereu cu atenţie faţă de pudoarea acestuia. micropenis sau a balanitei. 17 . zgomotele excesiv de înalte arată peritonită. Ficatul poate fii palpat la 1-2 cm sub rebordul costal drept. Auscultaţia zgomotele normale sunt scurte şi metalice şi apar la fiecare 10+30 de secunde. Cauze de sensibilitate abdominală Localizarea sensibilităţii Cadranul drept superior Cadranul stâng superior Abdomen linie mediană Cadran drept inferior Cadran stâng inferior Linie suprapubiană Abdomen inferior în general Nesistematizată Cauze posibile Hepatomegalie acută. obstrucţie intestinală. gastroenterită. splenomegalie. a epispadiasului. Ea trebuie efectuată în toate cele patru cadrane. sau prezenţei de aer sau fluide în cavitatea abdominală.

sodiu. semne celsiene. magneziu şi zinc sunt prezenţi în cantitate de o treime faţă de laptele de vacă. sensibilitatea sau prezenţa oricăror mase tumorale. Tegumentele Observaţi cu atenţie culoarea tegumentelor. scleroza tuberoasă sau albinismului.Se verifică tonusul. sau a oricăror modificări. precum şi a prezenţei la nou născut şi la sugarul mic a luxaţiei congenitale de şold. Arsurile sunt clasificate în trei grade de gradul I numai eritem. Postura se va observa prezenţa cifozelor. Factorii de care depinde producţia de lapte de mamă sunt cei hormonali adică prolactina şi ocitocina. a lordozelor. anemie. prezenţa unei cantităţi de lichid la nivelul lor. vitiligo. toxicitatea atropinică. circulaţie periferică săracă. potasiu. de gradul II eritem şi pustule şi de gradul III implicând ţesutul celular subcutanat. La nivelul membrelor inferioare vom avea genu varum sau genu valgum sau torsiunea tibiei. obstrucţie venoasă. Coloana vertebrală se va inspecta pentru toate deformităţile pentu prezenţa unor semne particulare a coloraţiilor. Alimentaţia naturală Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia optimă pentru nou născut şi sugar. Pigmentarea tegumentelor. iar de dorit dacă este posibil să se prelungească până la 12 luni. Cianoză periferică se regăseşte la stressul la frig. Deformităţile pot să fie dobândite cum este cazul fracturilor sau congenitale cum este cazul polidactiliei sau sindctiliei. Nevii vasculari îi găsim adesea la copii. Muşchii se vor observa pentru gradul de paralizie. De aceea ea este recomandată de către OMS ca fiind idealul de alimentaţie cel puţin pentru primele 6 luni de viaţă. Leziunile de hipopigmentaţie sunt datorate: tinea versicolor. a expunerii la soare. renală dr şi cea hepatică. Paloarea se va regăsi la cei cu şoc. Eritemul gneralizat demonstrează przenţa febrei. Articulaţiile trebuie să fie exminate pentru gradul de rotaţie. sau în şoc. chistelor sau a diferitelor mase. Laptele de mamă are un conţinut caloric de 670kcal/l aproape similar cu laptele de vacă în timp de ce mulţi dintre constituienţii săi cum ar fii proteine. sau determinate de golirea sânilor 18 . Edemele se asocoiiază cu boala cardiacă. Odată cu stabilirea secreţiei lactate intervin mecanisme de control autocrin.

Laptele de mamă prin conţinutul său de imunoglobuline conferă protecţie împotriva infecţiilor acute de căi respiratorii superioare dar şi gastrointestinale.Calitatea proteinelor este maximă mai ales pentru prematur datorită amestecului optim de amino acizi. Alimentaţia naturală previne apariţia enterocolitei acute necrozante.4g/100g cu 2. Lipidele sunt cel mai variabil component al laptelui de mamă.6g/100g 0. variind şi în decursul aceleaşi zile. Pare a creşte coeficientul de inteligenţă Laptele de mamă conţine acid linoleic şi α linolenic care au roluri importante în dezvoltarea vederii şi prevenţia leziunilor neurologice. Acest lucru este vizibil în ţările în curs de dezvoltare unde rata de mortalitate la sugarii alimentaţi artificial este mai mare faţă de cei alimentaţi natural. cantitatea lor crescând treptat de la începutul suptului până la sfârşitul acestuia şi interesant este variabilă de la femeie la femeie.8g/100g 3. Digestia şi absorbţia sunt optime pentru laptele de mamă.8g/100g 7g/100g 0. În ţările dezvoltate sugarii alimentaţi natural au un risc mai scăzut de a face doli diareice acute. Colostru se secretă în primele zile postnatl şi este bogat în proteine cu un conţinut mai mic de latoză.8g/100g 65Kcal/100g 19 .4/100 g 3. grăsimi şi vitamine hidrosolubile dar un conţinut mai mare în imunoglobuline şi în vitamine liposolubile. Scade incidenţa diabetului zaharat de tip 1 şi 2 Scade incidenţa leucemiei. Pentru mamă previne apariţia cancerului mamar şi ovarian. Lapte de mamă 1g/100g cu 0. Laptele de mamă are o osmolaritate renală mai scăzută prevenind astfel îcărcarea renală.lapte de tranziţie şi laptele matur. Alimentaţia naturală promovează o mai bună legătură între mamă şi copil. Laptele de traziţie apare în ziua 4-6 şi cunoaşte o modificare permanentă Laptele matur se definitivează ca şi compoziţie între ziua 10-30.2g/100g 66kcal/ 100g Lapte de vacă 3. Component Proteine cu conţinut de cazeină Grăsimi Lactoză Minerale Energie Compoziţia laptelui de mamă Laptele de mamă cunoaşte trei forme colostru. limfomului şi a bolii Hodgkin.7g/100g 4.

Mamele să fie ajutate şi sfătuite asupra alimentaţiei naturale 5. Personalul să fie învăţat în scopul implementării alimentaţiei naturale 3.Proteinele lactoserului. 3. Tehnica alimentaţiei naturale 20 . Creearea unor grupe de şcoala mamei în care alimentaţia naturală să fie încurajată. IgE. Alimentaţia să fie la cerere 8. fixează 2 atomi de fier trivalent din laptele de mamă 2. Albumine serice 4. lactoferina rol în absorbţia fierului şi bacteriostatic. prostaglandine E2 şi F2 dar şi substanţe exogene secretate prin lapte. Protocol scris de stimulare al alimentaţiei naturale 2. alfa amilaza dar şi alte enzime cum ar fii proteazele. Galactozemia Abuzul de narcotice cocaină şi stimulante Iniţiativa stimulării alimentaţiei naturale în cadrul spitalelor 1. Contraindicaţii ale alimentaţiei naturale TBC activ la mamă Infecţii virale şi bacteriene-HIV contraindicaţie relativă întrucât există date din 2010 care susţin că există un efect protector al laptelui de mamă la cei născuţi din mame HIV + care provin din ţări în curs de dezvoltare. Enzimele sunt reprezentate de lizozim care este bactericid. Nu dăm suzete 9.coli dar şi cu alţi patogeni. IgG. lipaze cu rol în digestia trigliceridelor. Vitamina A 1000u/l asigură protecţia antiinfecţioasă Vitamina D1 hidrosolubilă în cantitate de 850UI/l. Practica rooming in 7. Imunoglobulinele IgA secretor. Medicamente chimioterapeutice Malformaţiile ale cavităţii bucale Nou născut cu retard de creştere intrauterină <1500gr. Alimentaţia nou născutului să fie alimentaţie naturaă fără alte produse 6. Toate mamele gravide să fie informate asupra beneficiilor alimentaţiei naturale 4. IgM. Vitamina K este în cantitate mică ceea ce impune administrarea ei pe cale parenterală Alte substanţe din laptele de mamă: hormoni. Ig A secretor are rol în prevenirea colonizării tractului digestiv cu E. Vitaminele. 1.

După fiecare supt sugarul va fii ţinut ridicat astfel încât să fie favorizate eructaţiile. durata şi frecvenţa alăptatului 2. Tehnică ineficientă de alimentaţie naturală 2. nu doresc acest lucru din considerente cu caracter personală. O compoziţie grosieră a laptelui praf nu îl indică ca fiind adecvat pentru alimentaţie.Durata alimentaţiei se va creşte treptat în fiecare zi. Sânii vor fii în prealabil spălaţi. Tratatele moderne de pediatrie recomandă alimentaţie naturală până la 2 ani cu respectarea vârstei de diversificare la sugarii alimentaţi natural. Alimentaţii prea scurte sau inadecvate 3. Semnele de stabilitate a lactaţiei 3. numărul normal de scaune 3-4 scaune mai moi pân la 10 / zi în primele săptămâni 5. biochimice. Urmărirea alimentaţiei naturale 1.Aceasta din urmă se realizează cu estrogeni de sinteză Ciclodiene 1 cpsx3/ zi timp de 4 zile sau antaonişti de prolactină bromocriptină 2cps/zi timp de 10-15 zile. Ablactarea treptată este bine suportată de către mamă şi sugar dar cea bruscă este mai puţin bine suportată.până la 20-30 de minute.Din prima zi de viaţă nou născutul va fi pus la sân şi se va alimenta câte 5 minute la fiecare sân. Durata alimentaţiei naturale. la fel şi mâinile mamei. Compoziţia optimă ar trebui apreciată pe o comparare a efectelor psihologice. Formulele de lapte praf se bazează pe laptele de vacă sau al altor specii de animale. Mama va sta într-o poziţie cât mai comodă în pat sau în poziţie sezândă tinând nou născutul în braţe sau aşezată în decubitlateral pe partea sânului cu care îl alăptează. Alimentaţia artificială. funcţionale la 21 . diureza normală a nou născutului de 5-6 ori pe zi 4. Alimentaţia naturală este obligatorie în primele trei luni de viaţă şi ideal ar fii ca cel puţin în primele 6 luni de viaţă sugarul ăă fie alimentat natural. Suplimentarea cu apă 4. Pe măsură ce starea mamei îi va permite alăptarea se va faceîn poziţie sezândă pe un scăunel cu picioarele sprijinite. Alimentaţia artificială este rezervată acelor sugari ale căror mame nu pot să alimeteze anatural. cu apă şi săpun. Probleme materne care inhibă lactaţia. răspunsul nou născutului la alimentaţie somn liniştit şi sugar vesel Factorii cei mai frecvent asociaţi cu sporul ponderal nesatisfăcător: 1.

cei alimentaţi cu acea formulă comparativ cu cei alimentaţi natural. Prin urmare formulelele de lapte praf ar trebui să conţină componenţi în anumite cantităţi care să fie benefice pentru creştere şi dezvoltare. Cartea lui Koletzko pag 92 de scanat. Compoziţia laptelui de vacă este de 3 ori mai bogat în proteine decât laptele de mamă ducând la o solicitare crescută hepatică. Laptele de vacă conţine cazeină în cantitate mai mare faţă de laptele de mamă ceea ce duce la o evacuare gastrică mai înceată. Predominantă dintre proteinele lactoserului este beta lactoglobulina fracţiune puternic antigenică implicată în patogenia alergiilor respiratorii la sugari, a eczemei, colicilor abdominale. Lactoferina pe de altă parte este în cantitate mică ducând la apariţia anemiei feriprive a sugarului. Glucidele sunt în cantitate mică în laptele de vacă de aceea acesta trebuie zaharat. Lipidele deşi în cantităţi similare nu au fracţiuni bune de acizi graşi saturaţi şi sunt iritante pentru mucoasa intestinală. Sărurile minerale se găsesc în cantitate de 2-3 ori mai mare în laptele de vacă determinând o creştere a osmolarităţii acestuia. Există un raport inadecvat de Ca/P ceea ce face ca absorbţia Ca să fie deficitară ducând la apariţia rahitismului. Formulele de lapte praf deşi obţiunte din lapte de vacă suferă importante transformări. Formulele de început sunt destinat sugarilor de la 0-4 luni Uniunea Europeană a admis şi definit ca şi formule de continuare acele formule care se vor administra odată cu diversificarea dietei sugarului şi care sunt corespunzătoare vârstei acestuia. Aceste formule nu trebuie date sugarului cu vârsta de sub 6 luni. Formulele sunt sub formă de pudre şi de aceea ele se reconstituie pentru fiecare masă, iar fiecare companie producătoare va avea scris metoda de preparare per masă. Există şi formule de lapte praf speciale care cele mai cunoscute sunt cele dietetice cu conţinut scăzut de lactoză sau chiar fărăr lactoză, preparate din soia destinate sugarilor cu intoleranţă la proteinele laptelui de vacă sau lactoză, formule hipoalergenice dar şi diete elementale. Odată cu creşterea numărului de prematuri s-a impus dezvoltarea unor preparate de lapte praf cât mai apropiate de nevoile prematurilor PreNan, Prematil, Humana 0, Preaptamil. Tehnica alimentaţiei artificiale 1. Noul aliment se introduce în plină stare de sănătate 2. Fiecare aliment nou se va introduce progresiv 3. Nu vom introduce niciodată 2 sau mai multe alimente noi

22

În prima lună de viaţă sugarul aliment mixt sau artificial va primi 6-7 mese, mai apoi până la greutatea de 5 Kg 6 mese şi după 3-4 luni va primi 5 mese/zi. Necesarul de lichide va fi pentru trimestrul I 150-180ml/kg/zi şi de 140-150ml/kg/zi pentru trimestrul II fără să depăşim 1000ml/zi. Alimentaţia mixtă adică lapte de mamă şi alimentaţie cu lapte praf o vom utiliza când sugarul nu creşte corespunzător adică va creşte sub 150gr/ săptămână. Diversificarea alimentaţiei Diversificarea alimentaţiei 1. Diversificarea alimentaţiei se va face cu sugarul în perfectă stare de sănătate 2. Introducerea unui aliment nou se va face progresiv 3. Alimentul nou introdus se va administra cu linguriţa 4. Nu insistăm dacă îl refuză ci facem o pauză de câteva zile după care reîncercăm Alimentele folosite la diversificare 1. la 8 săptămâni se va administra suc de fructe mere, morcov 2. la 3 luni piureu de fructe 3. la 4 luni piureul de fructe poate fii îmbogăţit cu un făinos 4. la 4 luni supa de morcovi mai întâi după care se vor adăuga toate zarzavaturile şi carnea de pui. 5. cerealele se vor administra de la vârsta de 4 luni 6. la 6 luni se poate da ficat de pasăre 7. la 9 luni perişoare 8. la 5 luni se poate începe a se da brânza de vaci 9. la 9 luni mămăliguţă Prinicipiile generale ale diversificării 1. diversificarea se va face individualizat 2. diversificare ţine de obiceiurile alimentare ale ţării 3. diversificarea depinde de mai mulţi factori dintre care factorul socio economic este unul foarte important. Consideraţii speciale pentru prematur Prematurul sănătoas va creşte bine cu o dietă care să îi asigure 130kcal/kg/ zi. Prematurul care are complicaţii de exemplu bronhodisplazie,insuficienţă cardiacă va necesita o dietă care să îi asigure 180 Kcal/kg/zi . Avem trei variante pentru a creşte conţinutul caloric şi anume creştem volumul alimentaţiilor, creştem densitatea calorică, sau vm creşte ambele. 23

La prematurii extrem de mici este necesară suplimentarea laptelui de mamă cu fortifianţi ai acestuia pentru a stimula creşterea pe termen lung. Fortifianţii vor creşte caloriile, proteinele, minerale dar şi vitaminele. Formulele de lapte praf se vor administra la toţi prematurii cu greutatea sub 2000g care nu sunt alimentaţi natural până când acesta va atinge vârsta de 40 de săptămâni postconcepţional. Diversificarea se va face similar ca şi pentru cel eutrofic adminţând ca toate elementele de dezvoltare sunt normale. Criterii de malnutriție Obez Înălțimea pt vârstă % Greutatea >120 pt. Înălț % IMC > 30 > 25 110-120 90-100 80-90 70-80 < 70 Supraponderal Normal MPE gr.I 90-95 MPE gr.II 85-90 MPE gr.III <85

Clasificarea Wellcome a malnutriției Marasm Marasm kwashiorkor Kwashiorkor Subponderal < 60% din greutate fără edem < 60% din greutate cu edeme < 60-80% din greutate corespunzătoare vârstei cu edeme prezente < 60-80% din greutate corespunzătoare vârstei fără edeme Cele mai solicitate examinări paraclinice pentru valuarea nutrițională la copil sunt următoarele: Albumina 37-55g/l cea mai abundentă proteină serică atenție la creșterea reactanților de fază acută disfuncția hepatică, deshidratare Fosfataza alcalină 100-320 U/l se găsește în ficat, oase, bilă, epiteliu, intestin scăderea ei marcare de deficit de zinc Ca seric 2.3-2,8 mmol/l schelet, cofactor de coagulare

24

33mm. Se mai utilizează și valorile serice ale vitaminei A.8-6 mmol/l produsă din degradarea proteică scade în condiții de aport scăzut proteic crește în dietele abundente proteice sau în disfuncția renală.9 µmol/l produs de metabolism muscular Prezența grăsimilor în scaun semn de malabsorbție Feritina serică 200-600 µg/l stochează fierul. Cele mai frecvente forme de boală la care utilizăm gavajul sunt: probleme nutriționale cum ar fii malnutriția severă. sindroame de malabsorbție. tragus. miastenia gravis forma neonatală. alături de un număr crescut de episoade de otită medie. apendice xifoid. malformații de cavitate bucală până la momentul corecției chirurgicale.Ceruloplasmina 40-160 mg/l poartă 90% din cupru seric Creatinina 26. Urea serică 2. Trebuie să înțelegem că acest tip de alimentație poate să fie pe termen lung dar și pe termen scurt funcție de patologia subjacentă. deshidratarea severă. Principalul avantaj al acestei tehnici este fapul că ea nu necesită chirurgie. antibioterapia prelungită.5-61. vâscozitatea formulei utilizate eventuala necesitate a utilizării unei pompe. iritația esofagioană. Poate cel mai de temut dezavantaj este acela de scădere a reflexului de supt în urma aplicării acestei metode de alimentație.5-15.2-17.5 sec demonstrează prezența vitaminei K prelungit în disfuncții hepatice. B12. Întotdeauna când avem de a face cu alimentația prin gavaj vom lua în considerare vârsta pacientului. C și D pentru evaluarea malnutriției. risc înalt de pneumonie de aspirație. B6. patologii care însă cer o bună stare de nutriție. Se introduce cu atenție într-una dintre nări și se va fixa cu leucoplast la nivelul obrazului. Se utilizează sonde nazogastrice speciale cu diametru similar cu diametru degetului mic al sugarului iar distanța este cea nas. Alimentația prin gavaj Alimentația prin gavaj este utilizată atunci când avem diverse patologii care nu ne permit o alimentație normală. B2. tehnica alimentației continue este timp de 18 ore continuu de a lungul unei zile. Cele mai de dorit sonde de gavaj sunt cele mai puțin flexibile. B1.9 µmol/lte din hem și din proteinele citocromului Timp de protrombină 10. 25 . marker timpuriu și sensibil al anemiei Fier seric 7. Dimensiunile sondei sunt de 8 french iar un french are 0. Tipurile de alimentația sunt prin bolus tehnică prin care sugarul este alimentat la fiecare 3-4 ore timp de 15-20 minute. necesitatea de a schimba sonda odată la trei zile. Principalele dezavantaje sunt discomfortul și iritația locală. hipoxia.

Cel mai adesea copilul s-a jucat nesupravegheat cu obiecte mici. răspunde la stimulii verbali. Semne generale care sunt alarmante: nu poate vorbi. evacuare gastrică întârziată. Supt dezordonat. averisune față de diversificare dar și alimentație în general și falimentul creșterii sunt întâlnite frecvent ca principalele efecte secundare ale gavajului. Tulburări respiratorii care sunt observate destul de frecvent și se datorează unei incoordonări între deglutiție și respirație. Semne generale care ne permit examenul clinic: tușește tare. răspuns defensiv oral. scăderea rapidă a stării de conștiență. reflux gastroesofagian. 26 . Dacă însă el nu respiră se vor practica următoarele manevre. răspunsuri la stimuli de tip hipersensibilitat mai ales orală. tuse dureroasă. Aspirația de corp străin la copil Aspirația de corp străin reprezintă o urgență în pediatrie ( imagine radiologică de spirație de corp străin radioopac) Trebuie să o suspectăm mereu atunci când copilul se prezintă cu tuse. stridor și cianoză survenite brusc în plină sănătate aparentă. Hiperextensia gâtului mai ales la cei alimentați prin gavaj timp mai îndelungat.Exustă câteva elemente distinctive observate la sugarii care sunt gavați.cianoza. respirație dificilă. plânge viguros. Dacă copilul respiră bine se va aplica oxigen și nu încercăm să mutăm imediat corpul străin.

Dacă copilul este inconțient el va fii plasat în poziție de supinație. Medicul își va unii mâinile și le va plasa la nivelul furculiței sternale prsând de 5 ori abdomenul victimei cu o mișcare rapidă de înainte și înapoi. În timp ce se susține capul sunt aplicate 5 lovituri între umerii victimei. Dacă persistă obstrucția sugarul este întors în poziție de supinație și se aplică 5 lovituri la nivelul pieptului. 27 . Manevra Heimlich la un sugar. După fiecare este necesar consultul și reevaluarea clinică.La sugar acesta este poziționat peste brațul medicului sau asistentei cu capul mai jos de trunchi. La copii mai ales sugari manevra nu se va face fără a verifica în prealabil dacă cavitatea bucală este liberă la fel ca și căile aeriene superioare. Principalele efecte secundare ale manevrei Heimlich sunt lezarea organelor interne dar și fractura unor oase. Manevra Heimlich la un copil mare. Manvrele se pot repeta de 5 ori fiecare. La copilul mai mare se va aplica manevra Heimlich stând în spatele victimei înconjurându-l cu brațele.

Corp străin radioopac având localizare în trahee. Radiografii care demonstrează prezența de corp străin aspirat.După manevra heimlich poate să apară disfagia precum și edemul pulmonar. 28 . Imagine bronhoscopică care demonstrează prezența de coajă de nucă la nivelul corzilor vocale.

Este o testare care se poate face începând cu vârsta de 5 ani. capacitatea vitală volumul de aer care se elimină după o expirație maximă care urmează o inspirație maximă. debitele ventilatorii maxime 3. debitele ventilatorii . proprietățile mecanice ale plămânilor. 2. care utilizează un aparat numit spirometru pentru a măsura volumul de aer dar și fluxul de aer în cursul unei respirații. Spirometria măsoară: 1. Spirometria este o metodă rapidă și complet nedureroasă. dar permite și evaluarea funcției mecanice a plămânilor. maxime.Explorarea funcției respiratorii Măsurarea ventilației pulmonare aduce informații despre măsurarea volumelor pulmonare statice. Spirometrul este constituit dintr-o piesă bucală și un tub conectat la un aparat care înregistrează și redă rezultatele. 29 .

Spirometria este una dintre cele mai sigure proceduri medicale. În urmă cu un deceniu pulsoximetrele se găseau în sălile de operație și la terapie intensivă. La copii se mai utilizează pentru episoadele de astm. Înainte de realizarea unei spirometrii este de dorit ca pacientul să nu consume medicamente. sau dispneea. băuturi carbogazoase sau să fie expus la fum de țigară. cafeină.Spirometria este o metodă de urmărire a evoluției funcțieei pulmonare în afecțiuni precum astmul. Rezultatele se înregistrează în timpul efectuării testului. Pulsoximetrul a fost creat pentru a măsura saturația în oxigen a sângelui alături de alura ventriculară. chirurgie abdominală sau oculară recentă sau o boală cardiacă severă. Testul se poate repeta pentru a fi siguri de acuratețea rezultatelor. El funcționează pe principiul trecerii spectrului infraroșu prin patul capilar și care este citit de către un senzor. De reținut este ca în ziua testului copilul să fie îmbrăcat cât mai comod posibil. Cooperarea între personalul medical și pacient este extrem de importantă pentru obținerea unor rezultate cât mai apropiate de realitate. Dacă se optează pentru poziția șezândă atunci copilul va fi rugat să stea pe scaun drept și nu tolănit. Dacă copilul ia niște medicamente este posibil ca înaintea spirometriei medicul să recomande încetarea administrării acestora o perioadă de vreme. Unii copii sunt învățați să exerseze înainte de spirometrie să sufle în lumânări sau într-o morișcă de vânt. Actualmente ele se numesc cel de al cincelea semn vital și sunt utilizate în toate secțiile de rutină. boală obstructivă pulmonară. Cel mai adesea se poate ca să apară o dispnee ușoară. Pulsoximetria la copil De la crup la bolile congenitale de cord pulsoximetria este utilizată de către pediatrii din toată lumea. fibroza chistică. În mod curent copilu este rugat să inspire adânc să își pună piesa bucală în cavitatea bucală cu buzele de jur împrejurul piesei bucale și mai apoi să expire cât se poate de tare și de repede pentru o perioadă cât de lungă de timp. Spirometria nu se realizează când există istoric de durere precordială. tusea. displazie bronhopulmonară 30 . Adeseori copilul este rugat să stea în picioare în timpul testului. evaluarea funcției pulmonare înainte de intervenții chirurgicale.

oja și lacul de unghii. bolilor obstructive pulmonare. Alte elemente care pot determina modificări ale valorilor înregistrate de pulsoximetre sunt: mâinile reci. Piloții le utilizează pentru a-și monitoriza valoarea saturației în oxigen și mai ales prezența hipoxiei. culoarea tegumentelor. Aplicați-l pe deget sau unori se mai poate folosi și lobul urechii 3. Terapia cu aerosoli Terapia cu aerosoli rămâne la ora actuală cea mai utilizată metodă de tratament pentru afecțiunile pulmonare. în sălile de operație. Anemia poate afecta determinările citite de pulsoximetru. Există la ora actuală pulsoximetre de deget. Aplicați-l cu finețe pe locul ales 5. tulburările de ritm cardiac. de mână și de încheietură precum și pulsoximetre de 20mm cu senzor încorporat care se utilizează la nou născuții cu greutate extrem de mică. laringitelor. Când putem măsura cu pulsoximetrul: în condiții de repaus. dar și pîn fibroza chistică. methemoglobina. la camera de urgență sau chiar în timpul somnului. Aerosolii sunt utilizați de zeci de ani în terapia astmului. Ea asigură cea mai bună concentrație pulmonară a substanțelor administrate cu cele mai mici efecte sistemice.Cel mai adesea sunt utilizate la început pe secțiile de nou născuți pentru a stabili care dintre aceștia au boală congenitală de cord chiar în absența suflurilor patologice căci nivelul saturației de O2 va fii constant sub 90%. Pentru nou născuții cu greutate mică și foarte mică la care boala pulmonară este o realitate terapia cu aerosoli începută la momentul potrivit va da prognosticul evoluției afecțiunii. Modul de utilizare: 1. Monoxidul de carbon se poate atșa de moleculele de hemoglobină iar pulsoximetrul nu poate să citească acest lucru. Translucența și curgerea sângelui la momentul și locul măsurării saturației cu pulsoximetrul pot afecta valorile date de acesta. Așteptați câteva secunde după care citiți valorile înscrise pe display. 31 . în timpul exercițiilor fizice. Deschideți aparatul 2. Calibrați aparatul 4. Pentru atleții și alpiniști pulsoximetrele ajută la îmbunătățirea performanțelor.

Pacientul ideal este cel de vârstă mică la care eficiența este maximă. B. Ele au câteva avantaje și dezavantaje majore. A-tract aerian superior ( fosele nazale. să poată fii ținute în mână.căile aeriene mici bronhii. C. Principalul avantaj al nebulizatoarelor este acela că pot folosi orice medicament sau combinație de medicamente la dozele stabilite și sunt acceptate ca eficiente și sigure în terapia fibrozei chistice.5-12% așa cum au demonstrat studiile. Inhalarea la copil se face prin nas care este un filtru extrem de eficient. alveole Principalele caracetristici ale particulelor de aerosoli Dimensiunea Densitatea Încărcătura electrică Higroscopia Forma Velocitatea Factori care țin de gazdă 32 . silențioase. iar depunerea în plămâni a medicației este modestă comparativ cu inhalarea via per os. Nebulizatoarele au fost utilizate de multă vreme la copii. Pacientul preșcolar se va opune și va plânge iar eficiența aerosolizării va fii modestă din această cauză. cunoașterea cantității corecte de medicament care trebuie administrată prin aerosol. Cantitatea de substanță bronhodilatatoare care ajunge la plămâni la copil este între 0. Printre dezavantaje se numără timpul de utilizare. vârsta și complianța pacientului la această formă de terapie. Dimensiunea optimă a particulelor este de dorit să fie de 3µm pentru a fi eficiente iar nebulizatoarele ar trebui să fie ușoare. cooperarea cu pacientul.traheea. cavitatea bucală). bronhiole. diferitele forme și tipuri.Principalii factori care afectează terapia cu aerosoli sunt următorii: recunoașterea afecțiunii.

Volumul inspirat Timpul inspirului Curgerea inspiratorie Cât timp își poate ține respirația Timpul de administrarae de aerosloi în timpul respirației. Tipuri de aparate de aerosolizare: baby inhalare. 33 . inhalare și aparate obișnuite de aerosoli. utilizate cu precădere în spitale se vor respecta următorii pași: Spălarea pe mâini înainte de utilizare Se va pune în priză aparatul și se vor realiza conectările tubulaturii În spațiul destinat substanței de aerosolizat se va pune substanța Aplicarea măștii pe fața pacientului Începerea aerosolizării. Pentru acestea din urmă. Aparat de aerosoli pentru sugari și copii. Aparat de aerosolizare pentru spitalele de pediatrie.

Sugar care efectuează ședință de aerosolizare cu mască HOOD.Preșcolar care efectuează o ședință de aerosolizare. 34 .

La ora actuală produsele de sânge sunt verificate pentru o mare varietate de virusuri. Se estimează că numai în SUA există un număr de 9. 35 . Dacă este verificat și este compatibil el este un produs ideal pentru pacient. masă eritrocitară. crioprecipitat. Transfuzia de masă eritrocitară se realizează atunci când copilul este în șoc hemoragic sau atunci când valorile hemoglobinei sunt sub valoarea de 7g/dl. Cele mai frecvente grupe de sânge sunt: O Rh pozitiv 39% O Rh negativ 9% A Rh pozitiv 31% A Rh negativ 6% B Rh pozitiv 9% B Rh negativ 2% AB Rh pozitiv 3% AB Rh negativ 1%. Deși toate produsele de sânge pot fi potențial contaminate cu diferiți viruși acest lucru nu trebuie să ne facă să ne răzgândim de la a face transfuzia. granulocite. Din păcate se găsește mai puțin la ora actuală sub această formă. Cine NU are voie să doneze sânge Cine utilizează droguri intravenoase Cine a avut contacte sexuale cu bărbați până în 1977 Cine a primit transfuzii cu factori de coagulare Cine are teste HIV pozitive Cine a făcut sex pentru bani atât cu bărbați cît și cu femei Cine are boală Chagas Cine a luat Tegison pentru psoriazis Cine are risc pentru afecțiunea Creutzfeld Jacobs Cine a primit transfuzie de sânge în Franța sau Marea Britanie din 1980 până în prezent Sângele proaspăt Sângele proaspăt conține hematii. 40000 de unități de sânge sunt necesare zilnic pentru sălile de operație și în serviciile de urgență.Transfuzia de masă eritrocitară. Transfuziile se fac cu sânge proaspăt.5 milioane de donatori anual dintre care 20% donează pentru prima dată. trombocite și factori de coagulare. plasmă.

Ele sunt salvatoare de viață. Volumul intravascular sangvin pe grupe de vârstă Vârsta Prematur Nou născut la termen Copil Adult Volum sangvin 100ml/kg 90ml/kg 80ml/kg 60-70ml/kg În mod uzual se administrează toate produsele de sânge prin filtre de 170 microni pentru a îndepărta plachetele și agregatele de fibrină. 36 . Urina se poate colora în roșu sau devine de culoare întunecată. Administrarea lor sub formă rece duce la creșterea riscului de a se produce aritmii cardiace. Beneficiile transfuziilor sunt mult mai mari decât efectele lor adverse. Nivelele de potasiu pot fi mai crescute.Masa eritrocitară este reprezentată de către un concentrat de celule roșii având un hematocrit între 50 și 70%. deasemenea poate să apară șocul alături de scăderea tensiunii. Testele curent efectuate pentru produsele de sânge sunt următoarele: Antigenul de suprafață al virusului hepatitic B Anti-HBc Anti-HCV Anticorpii HIV-1 și HIV-2 Anticorpii HTLV-1 și HTLV-2 Teste serologice pentru sifilis NAT pentru virusul West Nile NAT pentru HIV-1 și HTLV-1 Anticorpii pentru boala Chagas. Semnele clinice sunt reprezentate de febră. durere precordială. În acesta nu există trombocite și cantitățile de Factori V și VIII sunt foarte mici. Întrucât produsele de sânge sunt ținute la frigider ele trebuie încălzite înainte de a fi administrate. Cea mai dramatică dintre toate este reacția hemolitică acută care se datorează unei neconcordanțe între grupa de sânge a donatorului și pacientului. tahicardie. Reacțiile adverse imun mediate se datorează răspunsului organismului gazdă față de produele din transfuzie. dispnee. Pentru a le prelungi viața sunt conservate în soluții chelatoare de calciu.

O altă reacție adversă amenințătoare de viață este leziunea acută pulmonară posttransfuzională care necesită suport ventilator și steroizi. Mult mai ușoară este o reacție febrilă nonhemolitică care poate să apară ca și rezultat al unei transfuzii. Ea se datorează anticorpilor față de leucocite și se manifestă ca și febră posttransfuzională. Principalul agent patogen este citomegalovirusul alături de virusul hepatitic B și C. Primele transfuzii de sânge directe 1679 efectuate de la persoană la persoană. O altă reacție secundară este cea alergică care se manifestă ca și strănut. angioedem. Aceasta poate fi uneori fatală. Există și riscul de apariție a unor reacții non imune cum ar fi de exemplu: supraîncărcarea volemică. Deasemenea poate apare și șocul anafilactic care trebuie tratat de urgență. wheezing.Decesul poate surveni în cazuri extrem de rare 1:633000. Donarea de sânge la ora actuală 37 . Trebuie să mai amintim și reacțiile secundare datorate virusurilor. La ora actuală riscul de a exista contaminarea produselor de transfuzie cu HIV este aproape nul datorită rigurozității controalelor acestor produși. hemosideroza mai ales la cei care primesc repetate transfuzii și la care cantitatea de transfuzie depășește 100 unități. rare cazuri de coagulare intravsculară diseminată. Acestea apar atunci când pacientul este alergic la unele dintre proteinele donatorului.

dar și pentru chimioterapie. sânge. Puncția lombară se va efectua la nivelul vertebrelor L4. Puncția lombară este utilizată la copil. în principal pentru diagnosticul meningitelor.Donare de sânge. 38 . câmpuri sterile. al diferitelor malignități. față de vertebrele adiacente. pansamente sterile pentru acoperi zona puncționată. trei eprubete numerotate pentru lichidul cefalorahidian.L6 întrucît până la L2 mai există filete nervoase existând astfel riscul lezării acestora. betadină. Ce trebuie să avem pregătit pentru o puncție lombară: ace sterile. Poziția pacientului trebuie să fie una corectă care să permită doctorului să vizualizeze un spațiu mai larg între vertebre în care să pătrundă cu acul. Puncția lombară se va efectua în spital după o pregătire prealabilă care necesită între 15-30 minute. Puncția lombară se va efectua la copilul peste un an numai după consult oftalmologic și neurologic întrucât poate să existe riscul angajării. al encefalitelor. pentru structurile nervoase. cu ajutorul unui ac. Aspectul unei artere la microscopia electronică după transfuzie de Puncția lombară Puncția lombară este tehnica prin care. soluție antiseptică. se extrage lichid cefalorahidian. Lichidul cefalorahidian conține în mod obișnuit leucocite. glucoză și proteine. Lichidul cefalorahidian are rol de protecție al sistemului nervos și totodată realizează un manșon. mănuși .

După efectuarea puncției pacientul trebuie să rămână în continuare întins complet relaxat să încerce să se odihnească iar mobilizarea să se facă după câteva ore. Zona puncționată trebuie bandajată și toaletată corect și steril. Extragerea de lichid cefalorahidian în timpul puncției lombare. La sugar și nou născut trebuie ca medicul ăs fie ajutat de către o asistentă care să țină sugarul în poziția descrisă mai sus. Pacient Copil Nou născut Prematur Meningita Leucocite <5 <32 < 15 > 1000 Celularitate Glucoză Monocite > 60% PMN PMN PMN PMN seric >50% > 50% scăzut normal Proteine <40mg/dl < 60 mg/dl < 130mg/dl Normalcrescut normal Culturi negative negative negative pozitive negative Presiune <180mmH2O <180mmH2O <180mmH2O Crescut Normal 39 bacteriană Meningita < 1000 . Lichidul cefalorahidian poate avea aspecte variate funcție de patologie și va permite stabilirea unui diagnostic. Cea mai uzuală poziție pentru pacient este să stea întins pe o parte cu bărbia în piept. Doctorul va pătrunde cu acul în spațiul dintre vertebre și țesuturile subjacente până va apare un lichid clar care este lichidul cefalorahidian. picioarele strânse astfel încât să se poată vizualiza completa zona care urmează a fi puncționată.Poziția corectă pentru efectuarea puncției lombare cu marcarea zonei lombare unde se practică această manevră diagnostică.

Lichidul pleural se formează în mod continuu şi tot aşa este reabsorbit. sindromul Noonan. Semnele clinice devin vizibile atunci când cantitatea de lichid pleural este de peste 500ml.virală Encefalita Abces cerebral 5-1000 5-500 PMN variabil normal normal Normalcrescut Normalcrescut negative negative Normal Normalcrescut Principalele efecte secundare ale puncției sunt cefaleea care poate să fie extrem de deranjantă de sine stătătoare. chilotorax. Lichidul pleural se găseşte între cele două foiţe pleurale în mod obişnuit. Puncţia pleurală la copii Principalele afecțiuni care se însoțesc de transudat sunt: insuficiența cardiacă congestivă. hipertensiunea pulmonară. ruptura esofagiană. Puncţia pleurală reprezintă extragerea unei cantităţi de lichid existent între foiţele pleurale. dializa peritoneală. Puncţia pleurală este indicată atunci când diagnosticul este neclar sau atunci când pacientul este instabil. Semnele clinice tardive sunt: devierea traheei. Balanţa este reprezentată de faptul că o cantitate mică de lichid rămâne în spaţiul pleural în condiţii normale. sau poate să fie însoțită de o stare de rău și de vărsături. sau iatrogen radioterapie. atelectazia acută. extravazările din liniile venoase. există matitate la percuţie. Mişcările toracelui cu respiraţia sunt reduse pe partea afectată. neoplazii. deplasarea mediastinului de partea 40 . 10-20% dintre adulți pot experimenta aceste efecte secundare iar 40% dintre copii pot prezenta și ei aceste stări. ciroza cu ascită. Contraindicațiile puncției lombare sunt următoarele: Existența de mase cerebrale Pierderea fosei cerebelare superioare Contraindicații relative: Creșterea presiunii intracraniene Coagulopatii Abcese cerebrale. pericardita constrictivă. Exudatul apare în următoarele afecțiuni: infecții bacteriene. artrita reumatoidă. sindromul nefrotic. șunt stânga dreapta. chirurgie. scleroterapia varicelor esofagiene. embolism și infarct pulmonar. absenţa ralurilor iar radiologic devierea traheei uneori când cantitatea de lichid este mare. abces intrahepatic.

Exudat este cinsiderat a fi lichidul extras dacă unul dintre cele trei criterii de mai sus este prezent. Tot pentru prevenirea pneumotorax se va administra pacientului oxigen în cantitate de 4-6lmin. colaps circulator. a pulsului precum şi a valorilor puls oximetriei. detresă respiratorie profundă. diferite afecţiuni tegumentare sau ventilaţia mecanică. pneumotorax iar rar poate să apară lezarea splinei sau a ficatului.contralaterală. Locul de puncţie este ales după un examen clinic atent al pacientului. Complicaţiile includ durere la locul puncţiei.5 LDH din lichid pleural> 200UI/l Raportul dintre LDH ul lichidului pleural/ seric> 0. Lichidul pleural trebuie trimis la analize pentru determinarea pH ului. după ce se găseşte zona de matitate cea mai clară şi totodată cu ajutorul radiografiilor de faţă şi de profil corect efectuate. Pacientul este acoperit de câmpuri sterile iar puncţia se va efectua iniţial cu un ac de 22 gauge după care dacă este nevoie se vor ataşa tuburi de dren sau se vor folosi ace de alte dimensiuni. a lactat dehidrogenazei. Pentru a preîntâmpina apariţia unui pneumotorax se vor folosi ace de cateterizare mai degrabă decât ace obişnuite. Pacientul este transportat în sala de operaţie şi sub sedare uşoară se va practica puncţia propriu zisă. comparând rezultatele cu cele similare serice. Pe cât este posibil pacientul ar trebui să fie puncţionat în poziţie şezândă pentru că dacă el va sta lungit lichidul se va mobiliza şi îşi va modifica poziţia. jugulare destinse.6. precum și a proteinelor totale. După efectuarea acestei proceduri se va controla timp de câteva ore în mod regulat valoarea tensiunii arteriale. Pneumotoraxul apare la aproximativ 12% dintre puncţiile pleurale dar are nevoie de tratament propriu zis la mai puţin de 5% dintre acestea. Criteriile Light care fac distincția între exudat și transudat sunt următoarele: Raportul proteine din lichid pleural/ cele serice > 0. 41 . Pentru a realiza un control al eficienţei procedurii se vor efectua radiografii de control. Pe tot parcursul procedurii pacientului i se va administra oxigen pe mască pentru a îmbunătăţi ventilaţia şi pentru a preîntâmpina apariţia unui pneumotorax. iar cantitatea de lichid extrasă va fii moderată niciodată nu se va extrage tot lichidul. emfizem. Contraindicaţiile relative ale acestei proceduri includ coagulopatiile. Durata medie a unei puncţii pleurale este de 15-20 minute. diferite forma de sângerare. cianoză marcată.

sau infecții fungice 2. a anticorpilor ANCA 8. Citologia 7. chilotorax. pancreatite. virale. Colesterolul crescut în tuberculoză dar și în artrita reumatoidă. Amilazele sunt crescute în pancreatite 9. Eozinofilele cresc în infecțiile bacteriene. fungice 6. PMN predomină în procesele infecțioase. Leucocite limfocitele predomină în procesele neoplazice. Determinarea factorului reumatoid.Mai există și alte examene paraclinice care fac diferența între un exudat și un transudat și anume: 1. Studiile microbiologice sunt culturile bacteriene. sau un LDH> 1000 UI/l reprezintă factori de predicție pentru drenajul pleural. 42 . Trusă completă pentru realizarea puncţiei pleurale. Un lichid pleural cu ph< 7. afecțiuni ale țesutului conjunctiv 3.0. boli ale țesutului conjunctiv dar și în unele afecțiuni neoplazice 4. Societatea Toracică Britanică recomandă drenajul pleural pentru orice cantitate de lichid pleural asociată unei infecții și nu se bazează neapărat pe determinările biochimice Cum se realizează puncţia pleurală. Trigliceridele sunt crescute mai ales în tuberculoză 10. infarctul pulmonar 5. glucoza < 40mg/dl. Hematiile cu valori > 100000/mm3 trebuie avută în vedere neoplazia. tuberculoză. traumatismul.

Poziţia acului de toracocenteză faţă de claviculă Injecția intramusculară la copii Imagini care demonstrează poziția corectă a acului pentru injecția intramusculară la copii. 43 .

Această manopreă poate fii aplicată o dată sau de mai multe ori. După injecție pacientul mai trebuie observat o perioadă de 15 minute și se vor nota sîngerarea. tegumentele să fie sterilizate iar dimensiunea mușchiului să permită administrarea substanței medicamentoase. Injecția intravenoasă Injecția intravenoasă reprezintă introducerea unei substanțe medicamentoase cu ajutorul branulei într. Principalele avantaje ale acestei forme de aministrare a medicației este faptul că mușchiul distribuie mult mai lent substanța iar absorbția este mai rapidă. Deasemenea trebuie să avem grijă la pacientul cu diferite grade de malnutriție. precum și la pacienții obezi. roșeața sau apariția disconfortului la nivelul zonei respective. ace de unică folosință. 44 . Pentru a realiza o injecție intramusculară este necesar să avem seringi de unică folosință.o venă. Ea reprezintă administrarea direct în mușchi a substanței medicamentoase care de cele mai multe ori nu este în cantitate mare. Trebuie ca pacientul să se găsească într-o poziție confortabilă înaintea injecției. la pacienții care au tulburări de coagulare la care administrarea de injecții intramusculare este grevată de supraveghere strictă alături de alte măsuri terapeutice. soluție dezinfectantă pentru tegumente. la pecienții cu edeme masive cum se întîmplă cu cei cu boli renale sau afectare cardiacă.Injecția intramusculară este încă utilizată pentru administrarea diferitelor medicamente în mod special antibiotice. Principalii mușchi în care se fac injecțiile intramusculare sunt mușchiul gluteu mare. deltoid și vastus lateralis. mănuși pentru personal. Această manoperă este utilizată și atunci când avem de a face cu sugari sau copii deshidratați la care aportul lichidian se va face cu ajutorul branulei. medicamentul de administrat în concentrația corespunzătoare și să nu uitîm de regulile asepsiei și antispepsiei.

administrare de substanțe care sunt incompatibile cu manevra propriu zisă. Sistemul venos al brațelor este locul de elecție pentru acest tip de abord. Abordul intravenos rămâne de elecție atunci când dorim să administrăm cantități mari de fluide sau medicamente. ace boante. Dacă trebuie îndepărtat acul respectiv fluturașul îndepărtarea acestuia se va face astfel încât să nu se colabeze vasul. La sfîrșitul manevrei vom aplica tampon steril cu soluție dezinfectantă pentru a elimina orice risc de infecție. alterarea utilizării diferitelor zone ale brațelor. Administrarea medicamentului se va face fie mai rapid fie într-un timp determinat. introducerea și scoaterea acelor cu blândețe. ace mult prea mari. 45 . Întrucât cele mai uzitate locuri de abord venos sunt brațele trebuie să respectăm câteva reguli: spălarea pe mâini corectă înainte și după efectuatea injecției.Poziția corectă a acului pentru abordul venos. tehnică incorectă. Pot să apară efecte nedorite ale injecției intravenoase și anume lezarea venei prin utilizare frecventă. Tehnica corectă a abordului intravenos: Prepararea corectă a sooluțiilor de administrat Identificarea celei mai bune vene unii o fac pprin examinare atentă alții vor palpa sistemul venos superficial Întotdeauna vom injecta în sensul curgerii sângelui Se va curăța zona pentru injecția intravenoasă cu uun tampon steril cu soluție dezinfectantă Se va verifica dacă ne găsim în venă prin extragerea unie mici cantități de sânge venos care este întunecat ca și culoare. injectarea înceată a medicației. utilizarea de echipament steril corespunzător.

Membrele inferioare sunt cel îndepărtat segment al corpului iar curgerea sângelui se va face antigravitațional. substanțele iritante sunt la locul injecției mai multă vreme. penisul. Abordul venos la nivelul picioarelor este mai dificil. se sparg cu ușurință. Principalele dezavantaje ale acestei injecții sunt: 1. gâtul datorită sensibilității remarcabile dar și riscurilor de infecții de la nivelul acestor zone. iar riscul de apariție al celulitei este mai mare. risc mare de infecții 3. iar mobilitatea poate fii afectată. Există segmente ale corpului care sunt contraindicate pentru abordul intravenos și anume: sânii.. Era folosită cu predilecție în secolul XIX și a fost grefată de numeroase accidente și infecții. Injecția subcutanată Injecția subcutanată a fost printre primele metode de tratament injectabil. Riscul de infecție este mai mare la acest nivel. Principalele zone de injecție subcutanată 46 . Dacă nu extistă nici o altă alternativă atunci va fii utilizată această cale dar administrarea substanțelor se va face extrem de încet.Deși sistemul venos al mâinilor este mai vizibil și aparent mai ușor abordabil este de ppreferat să îl evităm întrucât venele sunt mai subțiri la acest nivel. acest lucru având efecte și asupra distribuției substanțelor medicamentoase acesta făcându-se mult mai lent. Poate cel mai de temut efect advers este acela că infecția fungică este mai frecventă prin aceest tip de abord. substanțele administrate rămân multă vreme la locul administrării 2. vindecarea este mult mai înceată. axila.

bacterii. datorate unei meri varietăți de patogeni inclusiv virusuri.Aceste tipuri de injecții pot determina local apariția de abcese sau reacții toxice.Imagine reliefând felul în care se administrează injecția subcutanată Ce înțelegem prin injecții nesigure? Injecțiile nesigure sunt acelea care sunt potențial transmițătoare de afecțiuni. paraziți sau chiar specii de fungi. 47 . hepatitei C dar și a virusului HIV. Transmiterea de infecții prin contaminarea injecțiilor a fost certificată în cazul hhepatitei B. O estimare globală în urmă cu 10 ani arăta astfel: 21 milioane de persoanee cu infecție cu hepatită B dintre care 32% nou infectați 2 milioane cu virus hepatitic C 40% noou infectați 260000 HIV dintre care 5% nou infectați.

utilizarea de echipamente nesterile. Igiena mâinilor Igiena mâinilor este un termen care se aplică pentru spălarea mâinilor. 48 . Când ne spălăm pe mâini după? După o injecție de orice fel ar fi aceasta După contactul cu pacientul După ce ne scoatem mănușile Este posibil ca să trebuiască să ne spălăm pe mâini între injecții depinzânnd mai ales de volumul și locul de muncă pe care îl avem. Organizația Mondială a Sănătății a elaborat ghiduri practice de practică sigură. utilizarea de produse antiseptice. medicațție. Implementarea unor tehnici corecte și sigure este cheia rezolvării acestor probleme. Comunitatea are și ea un rol în depozitarea defectuoasă a mmaterialelor sanitare utilizate.Pentru personalul medical. neutilizarea de echipamente protectoare. Transmiterea se mai poate realiza și prin mâinile nespălate. Există niște condiții care cresc riscul în cazul administrării injecțiilor sau a efectuării de analize de sânge. igiena mâinilor necorespunzătoare. transportul necorespunzător al sângelui. tehnica propriu zisă de injecție necorespunzătoare. Din punctul de vedere al cadrului medical apar și alte element: utilizarea ambelor mâini la decaparea acelor. manipularea acelor. echipamente medicale neadecvate. Igiena mâinilor se desfășoară cu apă și săpun sau numai cu soluții de dezinfecție dacă mâinile par a fii curate. Când ne spălăm pe măini înainte? Înainte de a face o injecție Când venim în contact cu pacienții la consultație sau înainte de orice procedură medicală Înainte de a ne pune mănușile sterile. care nu a fost imunizat în mod corespunzător cifrele arată astfel: 23-62% nou infectați cu virusul hepatitic B. sau chiar reutilizarea echipamentelor utilizate deja. tehnica necorespunzătoare pentru efectuarea procedurii. amestecarea acestora cu diferite alte materiale. Din punctul de vedere al pacientului apar următoarele probleme: analize care nu sunt imperios necesare. 0-7% expuși la virusul hepatitic C. produse antiseptice chirurgicale. Până la această oră este cea mai sigură metodă de prevenție care este la îndemâna tuturora. poziționarea greșită a pacientului.

Pentru fiecare seringă în parte vom nota conținutul data și ora la care aceasta a fost preparată. Prepararea injecțiilor La prepararea injecțiilor vm ține cont de câteva recomandări 1. arsuri. 7.Se va reconstitui preparatul în strictă conformitate cu recomandările de pe prospect 5. NU utilizăm soluții alcoolice dacă tegumentul a fost expus la produse ppatologice ci vom utiliza soluții antibacteriene. 4. sau apa cu săpunul.Utilizăm tampoane de vată 6. lichid cefalo rahidian. cel mai adesea le utilizăm când avem de a face cu produse patologice cum ar fii sânge. cicatrici recente posttraumatice. Când utilizăm mănușile? Ideal ar fii să le utilizăm cu orice ocazie avem în care lucrăm cu produse biologice. Există deasemenea niște precauții pe care trebuie să le avem în vedere atunci când vorbim despre igiena mâinilor șși anume: 1. urină. Ghid de administrare al medicamentelor Când administrăm medicația: Nu vom utiliza o seringă la mai mulți pacienți Nu aruncăm acul dar utilizăm seringa Nu folosim mai multe medicamente într-o singură seringă Nu utilizăm nimic din ceea ce ne-am hotărît să aruncăm.Se curăță suprafața înainte de a prepara injecția 3. Deasemenea le utilizăm în cazurile în care nu avem tegumentele indemne și anume avem escoriații. scaune sau în sălile de operație.Ar trebui să ne ferim să administrăm injecții dacă există leziuni tegumentare datorate unor affecțiuni cu potențial de a se complica infecțios sau a unor afecțiuni dermatologice cum ar fi dermatita de contact.Vom prepara injecțiile pe suprafețe care pot fi sterilizate 2. 49 .Utilizăm pentru echipamentul deja folosit containere speciale care poartă marcaje pe ele. NU ne ștergem pe mâini pe prosoape ci numai pe cele de unică folosință pe care le aruncăm după aceea. dermatită de contact. ne asigurăm că mâinile sunt perfect uscate înainte de orice activitate 2. puroi. sunt de unică folosință.Se vor utiliza numai seringi de unică folosință 4. Mănușile sunt folosite pe măsura celui care le poartă. NU se utilizează soluții pe bază de alcool când mâna este vizibil murdară 3.

sincopă în timpul efectuării flebotomiei. Managementul riscului în profesia medicală datorită patogenilor ce se transmit prin sânge Prevenirea transmiterii oricăror infecții pe cale sangvină este un element cheie al siguranței injecțiilor. spital dar și la nivel regional. malaria. leziunea nervului aflat în vecinătate dar mai poate determina și apariție de hematoame. a riscurilor potențiale precum și consecințele Respectarea procedurilor standard Identificarea corectă a pacienților Felul probei Transportul Sistem de raportare a evenimentelor adverse nerespectării normelor Trebuie cunoscute și aplicate de către toată lumea Este imperios necesară pentru donatori dar și la cei cărora le facem analize Este elementul care asigură calitatea Trebuie să se realizeze în deplină siguranță Este necesar pe secții. se pot recolta cantități mai mari de sînge. Deși o realizăm foarte des este grevată de câteva posibile efecte adverse și anume leziune la locul injecției. Există câteva avantaje ale utilizării de vacum containere și anume sunt extrem de sigure. sau chiar necesitatea de a repeta procedura. 50 . Igiena deficitară poate determina apariția de infecții. dar necesită un antrenament al celui care o efectuează și sunt destul de costisitoare. HIV. sifilis.Recoltarea de sânge sau flebotomia Recoltarea de sânge este poate cea mai uzuală examinare care se face în mod obișnuit bolnavului. C. Există câteva elemente care asigură un control al calității flebotomiei: Educația Educația include cunoașterea anatomiei. Dacă cantitatea de sânge nu este corect recoltată și transportată apar și alte elemente și anume informații greșite asupra analizelor de laborator. Atât pacienții cât și doctorii și personalul poate fi contaminat prin flebotomie și poate fi infectat cu următorii patogeni: virusul hepatitei B.

extrem de sigure. 6 luni cu o doză de 1. numeroase scheme sunt în practica curentă de vaccinare cea mai protectivă este cea la 0. Personalul medical neimunizat se va imuniza la locul de muncă cât mai curând posibil sau de dorit chiar în timpul practicii. Prevenirea leziunilor prin ace și a expunerii la produsele sangvine utilizând o ierarhizare Există o prioritizarte și ierarhizare a metodelor utilizate pentru controlul biohazardului. costurile sunt minime. eliminarea injecțiilor inutile 3. plan de expunere 7. Se va anunța un superior și se va evalua imediat tipul afecțiunii 51 . iar administrarea vaccinului este intramusculară. Toate aceste teste vor respecta siguranța drepturilor personalului medical.Principalele intervenții care ne sunt la îndemână pentru prevenirea acestor transmiteri sunt imunizarea întregului personal la locul de muncă cu evaluarea statusului de sănătate. Vaccinurile care se găsesc sunt înalt protectoare. eliminarea oricăror obiecte tăietoare sau ascuțite care au fost utilizate 2. Eliminarea hazardului eliminarea completă de la locul de muncă a elementului de hazard 1. iar mai apoi vaccinarea celor aflați la risc crescut de expunere respectiv întreg personalul medical. prevenirea leziunilor prin înțepături cu ace nesterile. Imunizarea împotriva hepatitei B OMS-ul consideră cea mai potrivită practică imunizarea contra hepatitei B prin vaccinare. C și HIV. managementul expunerii. Testarea serologică la 2-6 luni postvaccinare demonstrează titruri înalte de protecție. C și HIV Toți cei care lucrează în sectorul sanitar ar trebui să aibă acces la testarea împotriva hepatitei B. Testarea pentru hepatita B. eliminarea oricăror obiecte ascuțite 4. În cazul expunerii la unul dintre aceștia ar trebui să avem o bază imunologică la care să ne raportăm. înlăturarea tuturor obiectelor nenecesare 8. Acest lucru se realizează prin vaccinarea încă de la naștere. Testarea serologică prevaccinare nu este necesară.1. alocarea de resurse pentru demonstrarea eficienței metodelor de protecție la locul de muncă 6. echipament personal de protecție Pașii care se fac: 1. Se acordă imediat primul ajutor 2.0ml/ vaccinare. existența unor containere speciale 5.

3. Dacă persoana va prezenta seroconversie se va începe tratamentul imediat. Documentarea corectă și completă a expunerii. Trebuie evaluată clinico biologic persoana afectată și tratată cât mai curând posibil. Evaluarea riscului: 1. Testarea la anti-HCV se va face la un interval de 4-6 luni postexpunere Testarea la ARN HCV se va realiza la 4-6 săptămâni postexepunere Se vor confirma mereu rezultatele pozitive cu testare ELISA. alte lichide cu potențial infecțios 2. Se vor face toate testele necesare la persoana afectată Managementul expunerii la virusul hepatitic B Pentru ca profilaxia să fie înalt protectoare vaccinarea antihepatită B trebuie efectuată cât mai repede posibil post expunere Sursa de expunere Necunoscut sau hepatită B + Nevaccinat sau incomplet Vaccinat complet vaccinat Inițierea schemei complete de Nimic vaccinare dacă este posibil administrare de imunglobuline Vaccinare schemă completă Negativ Nimic Managementul expunerii la virusul hepatitic C Nu există recomandări în ceea ce privește expunerea la virusul hepatitic C. Evaluarea medicală urgentă 4. Oricum câteva studii au demonstrat eficiența terapiei antivirale atunci când aceasta este administrată chiar la debutul afecțiunii. Managementul expunerii la virusul HIV Riscul de a contracta virusul HIV după o expunere cutanată este de 0. Imunoglobulinele și agenții antivirali nu sunt recomandați ca atare. Evaluarea riscului la toți agenții potențial patogeni utilizând toate informațiile locale disponibile 4.3%. Tipul de expunere 3. Profilaxia recomandată Expunere în ultimele 72 de ore Profilaxia nerecomandata Timp de peste 72 de la expunere 52 . Tipul de fluid sânge. Nu există protocoale în ceea ce privește taratmentul hepatitei C.

suspiciune de litiază renală 2. Împreună toate acestea alcătuiesc tractul urinar care însă nu poate fi vizualizat prin radiografie simplă. salivă. țesut. infecții de tract urinar recurente 3. la copiii mai mari. patologia malformativă la sugar și copilul mic.Expunere la o persoană care nu este cunoscut cu HIV Expunere la o persoană cu statut HIV necunoscut Expunere la următaorele sânge. virus. În cadrul procedurii de urografie substanța de contrast se va administra intravenoasă și va permite vizualizarea tractului urinar. Principalele elemente pregătitoare pentru urografie sunt: 1. laxative. uretra precum și vezica urinară. lichid pleural Expunere prin penetrare cu sângerare spontană Expunere prelungită cu substanță la risc cu tegumente lezate Persoana expusă este HIV pozitivă Expunere la fluide corporale de la o persoană HIV negativă Expunere la materii fecale. hematurie macroscopică 4. 53 . se va atenționa personalul medical asupra existenței oricăror forme de alergie 3. unele clinici șși spital obișnuiesc să administreze înaintea procedurii. pacientul va fi la repaus digestiv cu câteva ore înainte de procedură 4. ureterele. transpirații Tegumente intacte au fost expuse Persoana expusă este HIV pozitivă Urografia intravenoasă la copil Urografia intravenoasă este o procedură radiologică necesară pentru a studia rinichiul. 2. urină. suspiciunea de formațiune tumorală 5. Când utilizăm urografia la copil 1. analize biochimice care atestă funcționalitatea renală întrucât pe un rinichi cu insuficiență renală nu se poate efectua urografie. LCR. lichid sinovial.

Ceea ce s-a constat în cursul ultimilor ani este faptul că se poate rezolva de la sine mai ales gradele mici de reflux vezico ureterale. pacientul este rugat să stea întins 2. înainte de ultima radiografie se va goli complet vezica urinară Principalele complicații care pot să apară în cadrul acestei proceduri 1. cîldură sau disconfort 3. la copiii la care s-au efectuat proceduri chirurgicale corectoare atât endoscopic cât și chirurgie tradițională 54 . se administrează substanța de contrast intravenos 3. Este indicată mai ales la sugarii care au infecții de tract urinar repetate. Refluxul vezico ureteral este considerat a fi una dintre cele mai frecvenet afecțiuni ale sugarului având o incidență în literatura de specialitate între 25-52%. Cistografia micțională Cistografia micțională este o procedură radiologică care permite vizualizarea vezicii urinare. de sine stătătoare fără prezența altor malformații renale. reacții alergice extrem de rar 4. gust metalic în gură în timpul și după injectarea substanței de contrast 2. se vor efectua radiografii seriate la intervale regulate 5. la copiii la care s-a dovedit refluxul dar pe care dorim să îi urmărim în timp 3. această substanță de contrast este apoi filtrată renală și se va putea vizualiza 4. insuficiență renală acută excepțional. Principalele indicații ale procedurii sunt următoarele: 1. Ca și procedură diagnostică urografia a început să nu mai fie atât de utilizată datorită apariției și intrării în practica curentă a rezonanței magnetice nucleare. computer tomografiei. la sugarii care au avut în antecedente infecții de tract urinar bănuite a fi determinate de reflux 2. senzație de mâncărime. Acestă procedură se realizează prin instilarea unei substanțe de contrast la nivelul vezicii urinare.Cum se realizează procedura propriu zisă 1. dar și la cei pe care îi bănuim a avea diferite grade de reflux.

Nu există nici un risc pentru copil. iar rradiografiile trebuie citite de către un specialist. în afara disconfortului introducerii cateterului. Pacientul va sta întins în pat sub aparatul radiologic care va realiza la intervale regulate radiografii.4. Înainte de procedură sugarul poate să primească alimentația oobișnuită. După terminarea testului copilul va elimina substanța de contrast prin urină. care disconfort poate fi mult ameliorat prin distragerea atenției. Deasemenea se consideră oportun tratamentul profilactic prin administrarea per os a unei doze de antibiotic cum ar fi amoxicilina. iar la aceștia procedura trebuie să se desfășoare cu atenție. iar dacă se găsește sub tratament poate și mai ales trebuie să primească doza de medicament necesară. la copiii/părinții cărora dorim să le pferim screening având în vedere în antecedente istoricul de reflux vezico ureteral. De obicei procedura se realizează în serviciul de radiologie sub directă supraveghere medicală. Procedura implică introducerea unui cateter la nivelul vezicii urinare după care se introduce substanța de contrast iar mai apoi se vor efectua radiografii seriate pentru a pute vizualiza felul în care se golește vezica urinară. precum și explicarea procedurii în mod corect părinților iar atunci când se poate și pacientului. Principalele precauții care se vor lua sunt legate de asepsia și antisepsia procedurii. Procedura este completă în aproximativ 30 de minute. 55 . Prezența unui rinichi ectopic poate pune în dificultate procedura datorită strânsei sale legături cu vezica urinară. Nu există până acuma nici un fel de contraindicații ale procedurii.

radiologyinfo. Imagine de cistografie micțională la copil ( www. Electroencefalografia la copil Electroencefalografia este utilizată pentru a studia activitatea electrică a creierului atât la copil cât și la adult. Procedura este creată pentru a detecta modificările undelor cerebrale.org). 56 .Imaginea de mai sus reprezintă cele 5 grade de reflux vezico ureteral la copil. Ea utilizează electrozi de dimensiuni mici care se atasează la nivelul calotei craniene.

Există un timp mediu al procedurii care este de aproximativ o oră. 57 . Procedura în sine nu comportă nici un fel de risc. În ceea ce privește procedura propriu zisă copilul trebuie să fie curat pe cap fără să aibă urme de șampon sau de alte substanțe precum sunt gelurile de păr. Mai este utilizată pentru diagnosticul unor tulburări comportamentale precum și pentru copiii care urmează să facă transplant sau cei care au suferit traumatisme craniene.Cel mai adesea este utilizată pentru a studia formele de epilepsie dar și de convulsii la copil. De cele mai multe ori procedura se va desfășura în cabinetul medicului în ambulatoriu. Dacă dorim să vedem patologie de tipul convulsiilor atunci vom ruga copilul să privească o anumită lumină sau să respire într-un anumit fel. precum și uneori modificările undelor cerebrale în cursul somnului. Toate aceste elemente trebuie să le explicăm copilului înainte de procedură căci aceasta poate să fie uneori neplăcută. Dacă însă dorim să realizăm și un studiu de somn atunci se poate ca procedura să dureze mai multă vreme. Imaginea arată poziția electrozilor și a copilului în timpul efectuării unei electroencefalograme. fixative. lucru care trebuie deasemenea explicat atât pacientului cât și părinților. Dacă se dorește reconstitu irea unei crize epileptice atunci falsh-urile luminoase pot fii considerate trigger-i ai acestei crize.

afectare valvulară Undele P ne arată activitatea atrială. dimensiunea inimii dar mai ales felul în care toate acestea funcționează ca și un tot unitar. Distanța între două unde este ritmul cardiac Forma undelor arată starea de bine a impulsului electric. rioadă de recuperare ventriculară iar unda T perioada de recuperare ventriculară.Citirea unei electroencefalograme se va face de către un medic specialist neurolog. malformații congenitale de cord 5. pericardită 6. dar și despre simetria undelor cerebrale. boală coronariană 3. cardiomiopatii 2. care va putea să dea relații despre tipuul. Fiecare element care apare figurat pe electrocardiogramă este important pentru diagnostic. aritmii cardiace 4. Principalele tipuri de unde cerebrale sunt alfa. delta care sunt fiecare diferențiate după frecvența lor. 58 . beta. Când facem electrocardiogramă la copil: 1. Electrocardiografia la copil Electrocardiografia este cea mai simplă și mai rapidă metodă de evaluare a activității cardiace la copil. traumatism toracic 7. teta. segementul ST ne arată pe Numărul de unde pe minut este alura ventriculară. Este utilizată cu precădere în evaluarea diferitelor tipuri de aritmii care apar la copil. consistența. complexul QRS ne arată activitatea ventriculară. localizarea.

electrozi și firele de legătura precum și de gel pentru a asigura o mai bună conducere. ritm cardiac. amplitudinea complexului QRS. unda P. Este nevoie din punct de vedere al echipamentului de un electrocardiograf. QT/ QTc. În mare procedura durează aproximativ 10 minute incluzând conectarea dar și deconectarea electrozilor. complexul QRS. raportul R/S.Citirea electrocardiogramei urmează un anumit algoritm: alura ventriculară. ( arhiva personală). iar actualmente se mai poate citi direct de pe monitor. intervalele PR. segmentul ST și unda T. EKG-ul este o procedură non invazivă. amplitudinea și durata undei P. Cel mai adesea EKG-ul se poate realiza în condiții de ambulator dar se mai poate face deasemenea în spital. se poate combina cu ecocardiografia sau cu alte proceduri de imagistică medicală. Hipertermia 59 . QRS. unda Q. Imagine care arată poziția copilului în timpul EKG-ului și prezența electrozilor. Imagine a unui EKG.

↓ glicemia Proteinurie Tahicardie sinusală. ↓pCO2. Prodrom cefalee. ↑leucocitele ↑ PT. tegumentele sunt uscate și calde.5 mai des peste 40 de grade Celsius. ↓ bicarbonatul 60 . Tulburare tegumentară de reglare a temperaturii Fibroza chistică Sclerodermia formă severă Ihtioză Displazie ectodermală Medicamente: anticolinergice Reglare centrală a temperaturii anormală Tumori Traumatism cranian Meningită/encefalită AVC Hemoragie intracraniană Boli degenerative ale SNC Evaluarea clinică a copilului la camera de gardă cu măsurarea temperaturii intrarectale care este peste 39. Manevrele fizice sunt reprezentate de împachetări hipotermizante cu apă având un grad mai mică decât temperatura copilului. Se parctică metode fizice și chimice de combatere a febrei. aritmii sinusale ↓ pH. ↑ PTT ↑ BUN. ↑ creatinina ↑ transaminazele. hidratre corectă Anomalie ↓ trombocitele. Există în afara patologiei curente de infecții virale care pot determina hipertermie și cîteva condiții particulare care sunt llistate în următorul tabel. confuzie. Anomalii care pot apare la hipertermie: Laborator Leucocite Profil coagulare Biochimie Examen urină EKG ASTRUP Terapia hipertermiei Copilul se va dezbracă complet pentru a favoriza pierderea de căldură. La copil hipertermia se asociază cu prezența convulsiilor febrile. amețeală.Hipertermia este o urgență mediclă și apare atunci când tempertura corpului depășește 40 de grade măsurate intrarectal. dușuri hipotermizante.

MD Anestezie 61 .Metode chimice spălătura gastrică su soluție salină. sau lorazepam 0.3mg/kg /doză se poate repeta de 3 ori la interval de 20 de minute. suplimentare cu oxigen. fenitoin 20mg/kg în doză de încărcare. În tot acest timp se monitorizează temperatura corpului și la nevoie se va instala și o linie venoasă. Se mai dministrează Diazepam intrarectal 0. antitermice Paracetamol supozitoare sau suspensie sau Ibuprofen supozitor( copilul peste 2 ani) sau suspensie. NCP site pentru educația continuă a asistentelor medicale: copil febril. Hipertermia malignă imagine de la GISELE DE AZEVEDO PRAZERES.1mg/kg.

în decubit lateral stâng.Spălătura gastrică Spălătura gastrică este considerată o metodă cel puțin la fel de eficientă ca și siropul de ipeca de decontaminnare gastrică. hidrocarburi sau alte substanțe. G. J. Mosby 1996. Pacientul va fi așezat în poziție Trendelenburg. leziunea mecanică. 62 . Lappe. Nichols. tulburările echilibrului acido bazic. D. hipoxia. Manevra se repetă până când lichidul va deveni clar. având convulsii. Nu se va practica spălătura gastrică la copiii în comă.8-9. Se va măsura distanța până la stomac. bradicardia. care au ingerat substanțe coorozive. hipercapnia. M. inhibitorii MAO Este nevoie de tub de lavaj de 24-28 French cu un diametru variind între 7. Este o metodă mecanică și este o metodă de elecție pentru serviciile de urgență pediatrică. Bibliografie: 1. Haller : Golden Hour The handbook od advanced pediatric life support 2nd.A.3 mm. Există câteva întrebări la care trebuie să răspundem înainte de a practica spălătura gastrică: -Gradul de toxicitate al agentului ingerat -Formula și absorbția kinetică a toxicului -Timpul scurs de la ingestie -Doza ingerată -Semne clinice -Istoricul pacientului -Tipuri particulare de toxic: agenții caustici. Se aspiră conținut gastric înainte de a începe manevrele propriu zise de spălătură gastrică. Se utilizează un lubrifiant pentru ca să alunece cu mai multă ușurință tubul. Dacă există antidot specific cum ar fi acetilcisteina se va instila și acesta. Yaster. David G. Spălătura gastrică se va face cu soluție salină 10-20ml/kg. Ed. Principalele complicații sunt: aspirația.

Farrell M. http:// www. Cooper. C.G. Zorc. Alternative techniques of feeding gastrostomy in children: a critical analysis. subcutaneous and intramuscular needle injection. procedures. B. D.on call problems. Spitzer Fetal and neonatal secrets 2nd Ed. CPT. J. Alan R.Levin. Wolters Kluwer/ Lippincott Williams& Wilkins 2009.html 17. L. Protecting health workers from occupational exposure to HIV. Backwell Publishing BMJI Books 2007. L. and B. Pichichero: Evidence based pediatric infectious diseases. USA. World Health Organization. Marino. Lange Medical Books/ McGraw-Hill 2004.182(3):233-40 63 . R. MAJ. 2002. M. Hutin Y et al. http:// www. Moyer. 5. William W.D. 12. J.who. K. M. Mosby 2007. Polin.R. J.M. Fort Belvoir. Wilburn S.S. Loomes. www. Elliott. Goretsky MF. Deterding: Current diagnosis and treatment in pediatrics 18th Ed. M. Johnson N. diseases and drugs 5th Ed. Makrides. McGraw Hill 2007. Eyal. Koletzko P. 11. 2007. 16.F.raffini: Schwartz s Clinical Handbook of Pediatrics 4th Ed.R. M. F. Dennis. L. 2003. 7. J Am Coll Surg. Safe Injection Global Network. Bulletin of The world Health organization. Richard A. J. Wolfsdorf. Gilbert. Hay Jr. Wang: Pediatric nutrition in practice Karger 2008.pedisurg. W. E. Brown. AsianPacific Newsletter on occupational health and safety. Infection safety at a glance. Sondheimer.int/injection_safety/en 13.. 3. 8. USA. McGraw-Hill 2003. C. Porter. W. Greens: Manual of pediatric therapeutics 7th.Ditmar: Pediatric secrets 4th Ed Elsevier Mosby 2005. M. B.Molle. Richard A. Crain. 4.S. Dewitt Army Community Hospital. Joseph J. I. Virginia: Hyperbilirubinemia in the Term Newborn Am Fam Physician. Tricia Lacy Gomella. David Isaacs E.int/bloodsafety/transfusion_services/en/Blood_Safety_eng. M. C.13:8-12. Ziegler MM.W. Uauy. Gershel: Clinical manual of emergency pediatrics 4th Ed. Ed Wolters Kluwer/ Lippincott Williams& Wilkins 2008. V. R. hepatitis and other bloodborne pathogensȘ from research to practice. Aide –memoire for national blood programmes. Polin. K.who. Zenk Neonatology management.2. 2002 Feb 15.J. 81:491-500. Best infection control practices for intradermal. 10. Graef. MC.J. 9. 14.M. Cunnigham. R.Alpern. Geneva. 1996 Mar.pdf 15. MC. Eijkemans G. Ellen F.65(4):599-607.Garza. L.J. 6. E.com/pteduc/tube_feeding.

Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013..html 23.126(6):e1493-8.1/G/36443.2000 Vol.4 297-300 26.medscape. Epub 2010 Nov 15 21.com 22.com/.com/hyperthermia 28. Johnston P et al: Positioning for lumbar puncture in children evaluated by bedside ultrasound. Aerosol inhalation from spacers and valved holding chambers requires few tidal breaths for children. Pediatric nephrology. http://www. Wise.org Proiectul „De la teorie la practica in medicina”. online medical library www. Victor. Venter A. Le Souëf PN.B.. POSDRU/22/2. Joshua O. Chen L./198004-how-to-explain-tube-feeding-to-children/ 19.18../lumbar-puncture-in-children. Nr. www.childrensdayton. 24. http://kidshealth.livestrong.org 27. Abo A. Devadason SG. Kenda R. www. Novljan G. Benditt.14. "Oxygen therapy in chronic obstructive pulmonary disease". Kim. cofinantat prin Fondul Social European.Pediatrics. Amir (2008). Proceedings of the American Thoracic Society 5 (4): 513–8. Le Souëf TJ. Schultz A. Thoracocentesis.uk 30. www.org 31.1 – “Tranzitia de la scoala la viata activa”. „Continutul acestui material nu reprezinta în mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României” 64 . Zhang G. Kenig A et al: Echo enhanced ultraosund voiding cystography in children: a new approach. in baza contractului de finantare nr.125(5):e1149-53.. Pediatrics 2010 May. http://www. http://www. Sharafkhaneh. Axa prioritara:2 – “Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii” . Domeniul major de interventie: 2. 20. The Merck Manual. http://www. Robert A.childrenshospital.org..lpch.merckmanuals.html 29.com/.com 25.thefreedictionary. www.org/parent/general/sick/eeg.epilepsy. 2010 Dec.drugs.