You are on page 1of 15

Universitatea de Arte George Enescu Iaşi Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Iaşi Specializarea: Conservare-Restaurare Direcţia

de studiu: Restaurare Pictură Murală

ANALIZA TEHNOLOGICĂ
STUDIU DE CAZ: COMPARAŢIE ÎNTRE MĂNĂSTIREA CURTEA DE ARGEŞ ŞI MĂNĂSTIREA VORONEŢ

Student: Ţâbârnea Radu, An I, Master, sem I 2011-2012

..... Pictura ...........................................................................................................1................................................. 3 I..... 6 II............................ Scurtă prezentare a evoluţiei arhitecturale din Moldova secolului XIV-XV-lea................................................................. Scurtă prezentarea a evoluţiei arhitecturale din Muntenia de la începutul secolului al XIII-lea până la sfârşitul secolului al XVI-lea .. Scurt istoric al monumentelor . Comparaţie din punct de vedere al tehnicii constructive dintre cele două monumente (Mănăstirea Curtea de Argeş şi Mănăstirea Voroneţ)............. Arhitectura ....... 7 III.................................................. 11 IV.......2............................................................. Introducere ...............2..........................................................Cuprins I......................................... Comparaţie din punct de vedere istoric dintre Mănăstirea Curtea de Argeş şi Mănăstirea Voroneţ .................................................. 15 .........................2.................................. Localizarea monumentelor ..................................................................................................................................................7 III......... 7 III.................1.. 5 II...6 II...........................................3 I......................................................................................1.......................................................................... Bibliografie .............

Cei mai mulţi nu înţeleg această şi în loc să avem o viaţă cuprinsă în cadrul ei firesc şi înaintând organic. care au apropiat Moldova când de-o ţară. Monumentele acestei epoci. întemeiată de Alexandru cel Bun ca să îi fie lăcaş funerar şi Moldoviţa. Scurtă prezentare a evoluţiei arhitecturale din Moldova secolului XIV-XV-lea În ceea ce priveşte activitatea lor constructivă. aduse de meşteri străini şi de împrejurările politice.1. 3. bisericile cu planul drept. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare se pun bazele arhitecturii moldoveneşti. probabil sistemului de arcuri piezişe. Cea mai veche clădire din zid din acea vreme. Principalele influenţe arhitecturale sunt: 1. . 168. ctitoria lui Petru Muşat. După Virgil Vătăşianu. Influenţele gotice. N. La formarea arhitecturii moldoveneşti i-au parte. În afară de biserica din Rădăuţi au mai fost clădite patru mănăstiri foarte importante: Neamţul. care au pătruns în Moldova datorită emigranţilor armeni. şi mai târziu prin prezenţa elementelor abundente de decor exterior. alături de factorii locali şi de modul de construcţie al meşteşugarilor din aceea vreme. dar acel care -l face să nu-şi închipuie nici că a înlocuit prin aceasta pe istoric. De la Bogdan până la Ştefan cel Mare s-au construit foarte mule lăcaşuri de cult. moldovenii nu prea erau iscusiţi din punct de vedere arhitectural la aceea vreme. Balş – Bisericile lui Ştefan cel Mare. de tip arhaizant. pag. a cărei biserica pare să fi fost făcută tot de Alexandru cel Bun. în forma în care se găsesc astăzi. Probota sau Pobrata. când de alta. Începuturile arhitecturii de zid din Moldova coincid ca şi în Muntenia. piatră fără mortar şi lemn. sunt cele transformate şi refăcute de Ştefan sau de urmaşi săi. 2. care strâmtează spaţiul care se acoperă cu o cupolă sau o turlă. care apare la începutul domniei lui Ştefan cel Mare. Introducere Istoria artei e alceva decât desvoltarea tehnicei. în forma bolţilor şi a arcurilor şi a elementelor de decor exterior.I. care se datorează prin prezenţa contraforţilor. sunt cele care au determinat crearea unui stil de arhitectură original. nu cele originale 1 . Un asemenea studiu poate servi istoricului. reprezintă de fapt. reproducerea 1 Conform G. Materialele de construcţie de la aceea vreme erau: pământul. care se fac apariţia în planul bisericilor. din Bucovina. Bucureşti. nici în acest domeniu istoricul nu e de nevoe. Influenţele bizantine. şi care se datorează la început. cu întemeierea Principatului. care s-a păstrat este renumită biserică din Rădăuţi.profilele de pe socluri şi frumoasele chenare de uşi şi ferestre. Aceste influenţe străine şi felul de a construi şi de a gândi a meşterilor locali. o seamă de influenţe străine. ni se dă explicaţia progreselor meşteşugului în deosebitele lui compartimente. Aceste mănăstiri. refăcută mai târziu de Petru Rareş. Influenţele armeneşti. IORGA I. a unor bolţi ridicate pe nervuri după moda gotică şi în ceea mai mare măsură felului de sculptură în piatră . 1925. Bistriţa. sunt rezultatul preocupărilor constructive de principii şi reprezintă de fapt cheia evoluţiei stilului care îl găsim constituit la vremea lui Ştefan cel Mare.

clădeşte mănăstirea Putna. foarte modeste ca dimensiuni.Cetatea de Scaun. Monumentele din timpul lui Ştefan cel Mare. Biserica actuală a mănăstirii. pe râul cu acelaşi nume. vechea biserică a mănăstirii Putna să fi fost construită după tipul bisericii din Rădăuţi. De aceea. Grija şi atenţia pe care Ştefan.un număr foarte mare pe întinsul tării.2. a dat-o biserici Rădăuţilor.Ancadrament de fereastră (fragment). Ştefan cel Mare.în piatră a vechilor bisericuţe de lemn. prezintă toate trăsăturile caracteristice arhitecturii vremii lui Ştefan cel Mare. În anii 1466-1469. este ridicată pe locul celei vechi şi este din timpul lui Gheorghiţă Ştefan. Fig. Exemp lu de element decorativ în piatră . Suceava . Una din grijile lui Ştefan cel Mare. Fig. abia urcat pe tron la aceea vreme. prin înfrumuseţare şi repararea acesteia cu pietre de râu. Biserica Putna a fost dărâmată în 1654 de către Vasile Lupu. a fost aceea de a reface toate lăcaşurile pe care le primise moştenire.de tip gotic . cu un plan simplu şi sigur. cu bolţile lor perfecte şi foarte armonioase.1. Exemp lu de boltă moldovenească . a atras atenţia primilor meşteri ziditori de biserici. probabil că. pe care românii le-au ridicat într. dar foarte bine construite.

istoria ne vorbeşte totuşi despre mănăstiri şi biserici importante. Biserica Episcopală din Curtea de Argeş –exemp lu de ro zete decorative 2 Conform Grigore Ionescu – Istoria arhitecturii româneşti din cele mai vechi timpuri până la 1900.Caracteristicile constructive ale acestor prime biserici din acea vreme sunt . în judeţul Gorj. a clădit schitul Babelor şi mănăstirea Glavaciocului din Vlaşca.2. a mănăstirii Bistriţa. lărgit de cele două abside laterale şi supraînălţat de o turlă. Deşi această perioadă a fost zbuciumată din pricina războaielor aproape conţinu şi de certurile pentru domnie. ca cea din Strehaia . apare decorul exterior al mănăstirii Cozia . 1937. iar Vlad Călugărul (14821495).care este foarte bogată. din punct de vedere al ornamentaţiei sculpturale cu fusuri de coloane formate din ciubuce de piatră împletite ca o frânghie. Pronaosul este de formă pătrată şi acoperit de o calotă sferică şi este separat de naos printr-un zid plin. Ed. tot lor li se atribuie construcţia. clădire care era mai impozantă din punct de vedere arhitectural. refăcută mai târziu de Radu Şerban. sau aproape pătrată. I. lintouri cu decor floral stilizat. a jucat un rol foarte important pentru cei care s-au ocupat în mod expres cu studiul monumentelor istorice. Naosul este de formă pătrată. În Muntenia. prezenţei unui mare număr de emigranţi armeni. etc. care au fost construite în această epocă. străpuns de o uşă îngustă 2 . Scurtă prezentarea a evoluţiei arhitecturale din Muntenia de la începutul secolului al XIII-lea până la sfârşitul secolului al XVI-lea Influenţa artei armeano-giorgiene asupra arhitecturii româneşti . Bucureşti. . rozete compuse cu motive geometrice şi împletituri. 3. Vlad Ţepeş a construit Mănăstirea Comana.care a fost distrusă la 1840 şi înlocuită cu alta. De exemplu. Expansiunea artei armeneşti pe în Europa se datorează. în special. încă din vremea lui Mircea cel Bătrân. Radu cel Frumos a întemeiat mănăstirea Tângănaşului din Ilfov. Cartea Ro mânească.planul trilobat sau triconc (adică au o absidă centrală care sfârşeşte biserica în partea de răsărit şi care închide altarul şi două abside mai mici). care se păstra încă de la 1650. care erau foarte buni constructori şi foarte buni sculptori în piatră. Fig.în special din zona Munteniei.

denumire actuală). pentru faptul că în esenţa lor aceste monumente şi această cultură. ridică la marginea orăşelului Curtea de Argeş. au rămas unice în istoria civilizaţiei noastre. separat de naos printr-un zid străpuns de trei goluri. Din acest punct de vedere. erau generate de o nouă şi superioară învăţătura despre Dumnezeu. are aceiaşi dispoziţie ca şi naosul . Voroneţul se profilează într-un cadru de curţi ţărăneşti aflate pe dâmburi mai joase şi străbătut de pâraie încete3 . arhitectura din Muntenia şi Oltenia se eliberează de orice influenţă străină şi toate construcţiile noi au fost clădite într-un mod pur local. Radu cel Mare construieşte o adevărată bijuterie la acea vreme. probabil cel care a construit mănăstirea Dealului şi Episcopia de la Argeş.în ceea ce priveşte aspectul lor decorativ. pe locul vechii Mitropolii. dar o mare parte din aceste monume nte nu s-au mai păstrat. judeţul Argeş.1. ne îndeamnă să credem faptul că aceste construcţii au fost construite de un meşter local. au fost construite în Ţara Românească în această epocă. sunt o dovadă că meşterii decoratori şi sculptorii de piatră erau buni cunoscători şi dibaci interpreţi ai arhitecturii din Armenia şi din regiunile dominate de arta ei. unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească. precum şi cultura generală din epoca feudală din Ţările Române. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. deasupra Târgoviştei. biserica mănăstirii Dealului. Ansamblul cuprinde biserica episcopală. până la acea vreme. despre viaţa şi despre lume în general. după construirea celor două biserici de seamă (biserica mănăstirii Dealului şi Episcopia din Curtea de Argeş). II. . străjuit în depărtare de brădetul întunecat al munţilor. la 36 de kilometri N-V de Piteşti. Mânăstirea Voroneț este situată în satul cu același nume. Faţadele sunt croite după modele orientale. Pronaosul din acea vreme este de formă pătrată. caracterul lor muntenesc. După moartea lui Neagoe Basarab. mai mari sau mai mici. Monumentele de arhitectură şi de artă religioasă. arhitectura românească se găseşte condusă pe o cale nouă. pag. Câţiva ani mai târziu. Meridiane. Felul de boltire diferă însă de cel al naosului. învăţătura inspirată din Sfânta Evanghelie şi propagata prin Biserică. despre om. 1965. Planurile bisericilor din această epocă. precum şi ornamentele. care era aşezată pe colina de peste apa Ialomiţei. in localitatea Curtea de Argeş. la 36 km de Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Neagoe Basarab. faţa de gândirea lumii antice. un număr important de biserici. 3 Petru Co marnescu – Voroneţ. Comparaţie din punct de vedere istoric dintre Mănăstirea Curtea de Argeş şi Mănăstirea Voroneţ II. Felul în care este dispus decorul. Bucureşti. Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire din România care se afla pe Bulevardul Basarabilor nr. Localizarea monumentelor Mănăstirea Voroneţ este unul dintre cele mai importante monumente feudale din nordul Moldovei. 5.lea.1.adică are centrul ocupat de patru stâlpi dispuşi pe un metru pătrat şi care sunt meniţi să susţină o turlă. Din punct de vedere constructiv aceste monumente prezintă caracterul specific şcolii sârbeşti. din care face parte şi Cozia . Ed.Alături de aceste monumente. sunt o prelucrare originală a tipurilor anterioare de construcţii care au fost construite în Muntenia. Aşezat pe un dâmb mai înalt. vestita biserică a Episcopiei de Argeş (Mănăstirea Curtea de Argeş. La începutul secolului al XVI.

Ştefan cel Mare. aminteşte de principiile de construcţie sârbeşti. vătămată și de un puternic incendiu. Voroneţ După cum scrie pisania bisericii (fixată deasupra intrării).lea. A fost isprăvită în anul 1885 și sfințită la 12 octombrie 1886. precum şi metalele preţioase .astfel după cum se vede astăzi . Scurt istoric al monumentelor Mănăstirea Voroneţ Fig. Despina Doamna. Biserica mănăstirii Voroneţului. Pisania Bisericii cu hramu l Sfântul Gheorghe. care se văd foarte bine atât din exterior cât şi în interior. de la 26 mai la 14 septembrie 1488.aur şi argint . Arhitectura La biserica Episcopală Curtea de Argeş. la sfârşitul războaielor cu turcii. După unele refaceri parțiale și întregiri în timp ale ansamblului sau. sfaturi şi îndemnuri meşterilor. a început o adevărată campanie de construcţii laice şi religioase. odată cu pictura exterioară. după cum ne informează pisania bisericii. Radu de la Afumaţi (15221523 şi 1526-1529). planul bisericii cuprinde două părţi. inspectorul lucrărilor de restaurare.de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu. Naosul este în formă de treflă. de Biserica Ortodoxă Română.4. Comparaţie din punct de vedere al tehnicii constructive dintre cele două monumente (Mănăstirea Curtea de Argeş şi Mănăstirea Voroneţ) III. Biserica Episcopală Curtea de Argeș a fost refăcută . în a doua jumătate a secolului al XIX. în fruntea cărora se distinge legendarul Manole. ca şi Ştefan cel Mare. Cercetările arheologice. III. Unele lucrări au fost continuate de ginerele şi urmaşul lui Neagoe. construite de Ştefan. naos şi pronaos. Domnul Neagoe. au procurat materialul cel mai bun pentru zidirea mănăstirii. iar pronaosul are formă dreptunghiulară. Structura naosului. spun că pe locul Voroneţului a existat o biserică anterioară. canonizat. Exonartexul a fost adăugat de mitropolitul Grigore Roşca în anul 1547.personaj legendar şi istoric în acelaşi timp.1. Mănăstirea Curtea de Argeş Zidirea mănăstirii a durat trei ani (1515-1517). care avea bune cunoştinţe despre arhitectura bisericească. Tot Neagoe Voievod şi soţia sa. mănăstirea a fost ridicată în decurs de câteva luni. face parte din seria de biserici simple.II. Ctitoria Stefaniană era alcătuită din altar. a dat si ideea planului bisericii.2.pentru împodobirea ei. Pătratul peste care se ridică turla este determinat de arcuri longitudinale duble şi de cilindri . legată de Daniil Sihastrul . În anii 1487-1488.

este foarte înaltă. Separaţia dintre naos şi pronaos nu se face. Biserica Episcopală din Curtea de Argeş – Secţie longitudinală . cu câte un arc dublou. în mijloc. de formă dreptunghiulară.transversali. cilindrică. 6. şi seamănă foarte bine cu turla mănăstirii Tismana. Turla naosului.5. laterale. este dispus cu latura mai lungă perpendiculară pe axa bisericii şi cuprinde.printr-un zid cu uşă la mijloc. care este ridicată peste pătratul celor doisprezece stâlpi. Biserica Ep iscopală din Curtea de Argeş – Plan Fig. care sunt ridicate pe cele două pătrate determinate la colţurile dinspre faţada de apus. şi două turle mai mici. Pronaosul are trei turle una mare. întăriţi. Interiorul naosului este luminat de nouă ferestre dispuse câte trei în fiecare absidă. Pronaosul bisericii. ca la alte biserici . un fel de pridvor sprijinit pe doisprezece stâlpi dispuşi în plan după un pătrat. de partea naosului. Fig.

dinspre altar. Două contraforturi întăresc arcul cel mare al naosului. împodobite pe toată lăţimea lor cu sculpturi minuţioase şi bogate. baza ei nu mai este înecată în uniformitatea acoperişului. toate de formă circulară. conferă varietate decorativă şi ritmică pereţilor semicirculari ai absidelor. Pridvorul pe care se intră în biserică. cu baghete şi o frumoasă ornamentaţie. realizate în acelaşi stil ca ferestrele construcţiei lui Ştefan cel Mare. Registru interior. biserica respectă împărţirea caracteristică planului bizantin (la fel ca şi biserica Episcopală Curtea de Argeş). iar late două. una pătrată. sunt împărţite în două registre de un brâu format din ciubuce de piatră împletite ca o frânghie. au chenare de arc frânt. care stă deasupra unui soclu puternic de piatră de talie profilat după modelul soclurilor mult ieşite şi bogat profilate armeneşti şi georgiene. Turla Voroneţului stă pe o bază dublă. iar deasupra ei zidul faţadelor se mai continuă puţin şi primeşte pe el o friză decorată cu sculpturi florale în relief.hramul Sfântul Gheorghe. Bucureşti. 1937. respectiv firidele alungite şi şirul de ocniţe mici sub cornişă. ce corespunde altarului. încadrate fiecare de câte o ramă dublă de ciubuce de piatră rotunjite 4 . pe care le-a adăugat Roşca. Aceste ferestre adăugate ulterior. iar lăţimea ei are 7. O poală de acoperiş. iar în prezent. prin trecerea ingenioasă de la corpul dreptunghiular al clădirii la absidele laterale şi la absida mare. Ferestrele sunt toate încadrate cu rame de piatră. 86. înălţat de la soclu până la ocniţele ce repetă arcurile firidelor. este decorat cu o serie de panouri dreptunghiulare. dintre care. mai înalte. Acest joc de arcade oarbe. aparţinând clădirii iniţiale. aşezate în axele naosului.Voroneţul. Baza turlei mari de pe naos este terminată cu 4 Grigore Ionescu – Istoria Arhitecturii Româneşti din cele mai vechi timpuri până la 1900. Ea este luminată de patru ferestre. Cartea Ro mânească. Voroneţul impresionează prin soliditatea structurii. ca la mănăstirea Dealului. sunt mult mai mari. Fiecare panou cuprinde câte o fereastră dublă pe feţele pronaosului şi simplă pe abside. Registrul superior este decorat cu o serie întreagă de firide largi. cele corespunzătoare ferestrelor din registrul de jos sunt cioplite a jour iar. înconjurate. care sunt toate prisme de secţiune pătrată. tot cu baghetele încrucişate la colţurile de sus. de forme perfect geometrice.7). are dimensiuni restrânse şi este boltit în semicilindru transversal pe axa bisericii. dar ca o reminiscenţă a goticului. caracteristică goticului. sunt decorate cu o ţesătură continuă de flori şi ornamente geometrice de diverse origini. La abside s-a păstrat până în ziua de azi modul de împodobire arhitecturală de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Uşile pridvorului au chenare în stilul Renaşterii.50 m în dreptul absidelor. Lungimea bisericii Voroneţ . a zidurilor masive susţinute de contraforturi şi mai ales.plan numit şi triconc sau trilobat) şi are turla pe naos. de ciubuce de piatră. care are firide lungi şi un rând de ocniţe. este o biserică de plan treflat (adică în formă de trifoi . celelalte umplute cu o ţesătură de motive geometrice şi florale tăiate în relief. de formă gotică. sprijină colţurile pridvorului. repetă modul de decorare al absidelor. Ed. la fel ca şi biserica Episcopală a Argeşului. ca şi panourile de jos. Fiecare punct de întretăiere al acestor arcuri este decorat cu un buton de piatră şi fiecare firidă primeşte în mijloc câte o rozetă sculptată de piatră. pag. alta stela tă.70 m în dreptul pronaosului şi de 10. Ferestrele pridvorului. acoperă această cornişă. . Turla. dar care aici se întorc la extremitatea superioară şi formează arcuri în semicerc înlănţuite. cu variaţiile tipului triconc. este de 25. savant şi minuţios lucrate (fig.50 m. Ferestrele bisericii. Deasupra firidelor se întinde o cornişă formată din două şiruri suprapuse de stalactite şi alveole de stil arab. Bazele turlelor. În interior. Faţadele exterioare ale bisericii Episcopale din Curtea de Argeş. datorită operaţiunilor de restaurare care au fost făcute de-a lungul timpului. sunt foarte mici şi au câte un chenar dreptunghiular cu baghete încrucişate.

de la stânga la dreapta. Biserica Ep iscopală din Curtea de Argeş – stâlp din pronaos. împreună cu ferestrele lor. Fig.9. cioplite în piatră.7. urmează curba lor.zise sunt decorate cu panouri încadrate de ciubuce de piatră şi au fiecare câte o fereastră în mijloc. la turlă de pe pronaos. la o turlă de la dreapta la stânga. iar cornişa de deasupra. panourile sunt dreptunghiulare. împreună cu acoperişul. cornişa dreaptă şi supraînălţată de o coroană de flori trilobate.8.o cornişă de alveole şi stalactite asemănătoare celei de pe faţade. iar la turlele mici panourile. aceste panouri sunt terminate în arc. Biserica Ep iscopală din Curtea de Argeş – Frag ment de cornişă Fig. sunt răsucite faţă de verticală. Turlele propriu. . la alta. fereastră de la turla pronaosului. Biserica Ep iscopală din Curtea de Argeş – Ornament în juru l unei ferestre La turlă mare. Fig.

Biserica Voroneţului. plin de distincţie şi forţă interioară. Pictura Influenţa picturii din Moldova. Naosul cuprinde câ teva compoziţii remarcabile.Astfel de împodobire. pe fondul înstelat al perete lui de vest.2. este sobru. fără volum şi doar cu chipurile mai bine modelate (expresive). concentrat. În naos. Stilul picturii murale din timpul domniei lui Ştefan cel Mare se poate caracteriza prin folosirea modelelor arhaice şi mai austere din iconografia bizantină. care se află pe bolta turlei este pictată într-un stil mai rigid. III. Scena Pantocratorului. foarte bine conservate. în care personajele istorice sunt mai concret construite. spre deosebire de figurile lui Iisus şi a Sfântului Gheorghe. apare tabloul votiv. aşezând-o în rândul celor mai importante monumente din întreaga lume bizantină. nu s-a mai văzut în Ţara Românească până la aceea vreme. Fig. înfăţişate abstract. Albastrul de Voroneţ este considerat de specialişti ca unic în lume şi cunoscut ca şi roşul lui Rubens sau verdele lui Veronese. alături de biserica Episcopală di Curtea de Argeş. detaliu . reducând la esenţial imaginile şi expresiile. a fost interpretată de meşteri cu o originalitate şi cu multă viaţă. atât de bogată. Naos – Scena Patimilor lui Iisus. Altarul şi naosul de la Voroneţ au fost pictate în timpul lui Ştefan cel Mare şi cuprind un ansamblu de fresce. acest lucru conferă bisericii de la Argeş un caracter cu totul deosebit. armonie şi bun gust. reprezintă o sinteză de elemente bizantine şi gotice . mai ales din ciclul Patimilor lui Iisus. care urmează în general regulile bizantine. Mănăstirea Voroneţ este numită Capela Sixtină a Orientului pentru marea frescă de pe faţada vestică numită Judecata de Apoi. chiar dacă pictură este înnegrită din pricina fumului provenit de la lumânări.9.sinteză realizată însă cu o coerenţă.

oglindesc. nuanţată. nisip şi paie tocate. tencuiala fiind preparată cu var stins.10. care ocupă tot peretele de vest. constă în aşezarea culorilor amestecate cu apă pe peretele ud. în cea mai mare măsură.). . Arbore. s-a constatat folosirea prafului de lapislazuli.Strălucirea artistică şi faima Voroneţului de datorează. există în toată lumea creştină şi la bisericile din nordul Moldovei (Humor.le proporţii diferite. mai lirică şi este inspirată de strălucirea naturii înconjurătoare. care este capodopera meşterului principal Marcu (nu se cunoaşte exact). este Judecată de Apoi. În urma analizelor făcute în laboratoarele Direcţiei Monumentelor Istorice. Suceviţa etc. Cromatica este foarte vie. dar nicăieri compoziţia nu are o desfăşurare aşa de amplă şi mai unitară ca cea de la Voroneţ. asemeni artei bizantine. Fig. Vatra Moldoviţei. Tehnica frescei. ceea ce explică intensitatea albastrului din multe fresce. Această decoraţie exterioară care a rezistat atâtea veacuri intemperiilor şi a factorilor de mediu. foarte trainică şi care îşi are anumite particularităţi specifice. în mare măsură. Scena Judecăţii de Apoi – vedere de ansamblu Cea mai amplă şi dramatică compoziţie. evoluţia stilului pictural moldovenesc din timpul lui Petru Rareş. Artistul subliniază importanţa personajelor. Scene cu Judecată de Apoi. frescelor de pe pereţii exterior. conferindu.

şi conturul net al siluetelor sau al detaliilor vestimentare. cu chipuri din a căror tipologie tradiţională nu a mai rămas decât o reuşită mască perfect statică . pe doamna Despina şi pe copii lor. pictura a fost începută încă din vremea lui Neagoe Basarab şi întreruptă datorită morţii ctitorului (1521) . sfinţii militari. Frescele din interiorul bisericii. în mare parte. la fel ca şi la mănăstirea Voroneţ. se încadrează perfect şi formează o unitate cu celelalte ansambluri decorative. în care linia accentuată. Printre aceste scene. practicat cu uşurinţă. dovedesc. pentru faptul că în . Acest stil decorativ. în acord însă cu proporţiile interiorului celui mai impozant monument religios ridicat în lumea răsăritului ortodox al timpului. Aceste scene au trupurile puternic conturate. Amplele mantii în multiple falduri sunt dublate. au rămas unice în istoria civilizaţiei noastre.specifică însă. una dintre caracteristicile picturii de la Argeş.La mănăstirea Argeşului. prezintă o abilă repetare a formelor şi înlocuieşte spontaneitatea. ci şi ambianţa de la curtea acestui principe. sfânta Ana cu Fecioară în braţe. chiar triplate pe acelaşi parcurs prin linii frumoasă şi sigură. apar de dimensiuni neobişnuite. Mănăstirea Curtea de Argeş – Tabloul votiv Puternic decorative. Monumentele de arhitectură şi de artă religioasă. Tabloul votiv înfăţişează pe Neagoe Basarab. se găsesc şi Tabloul votiv.conform pisaniei. Acest tablou exemplifică foarte concret nu numai viziunea despre artă. prin accentul de solemnitate propriu întregii creaţii datorate iniţiativei lui Neagoe Basarab. Această elegantă caligrafie artistică rămâne. faldurile aurite ale sfinţilor militari sunt de forme variate şi fanteziste.11. tinde către un puternic grafism. mare patron al culturii şi artei ortodoxe din sud-estul european. cu toată intenţia de somptuozitate. acest stil ce se distinge prin caracterul său grafic pronunţat. o deplină stăpânire a meşteşugului. Repictat. Modelele iconografice prezente în interiorul bisericii Argeşului sunt lucrate după stilul tradiţional bizantin. Fig. într-o compoziţie care va deveni prototip pentru mai toate reprezentările din zona Munteniei. dar monotonă caligrafie artistică. Multe scene din interiorul bisericii. precum şi cultura generală din epoca feudală din Ţările Române.

tiparul şi alte manifestări culturale ale epocii feudale de la noi. mănăstirile şi în general monumentele istorice. erau generate de o nouă şi superioară învăţătura despre Dumnezeu. Mănăstirea Curtea de Argeş – Carol I şi Silv ia Prin urmare. despre viaţa şi despre lume în general.12. artele aplicate. au avut totdeauna şi un rol naţional. . învăţătura inspirată din Sfânta Evanghelie şi propagata prin Biserică. despre om. cultural şi artistic pentru popor. faţa de gândirea lumii antice. Fig. pe lângă importanta lor religioasă.esenţa lor aceste monumente şi această cultură.

        http://watcher. Grigore Ionescu – Istoria Arhitecturii Româneşti din cele mai vechi timpuri până la 1900.. Ed. Balş – Bisericile lui Ştefan cel Mare. Cartea Românească. Bibliografie 1.manastiri-bucovina. 5.info/manastirea-voronet.crestinortodox. album editat cu acordul şi binecuvântarea Patriarhiei României. 1937. Ovidiu Boldura – Monumente medievale din Bucovina.. Bucureşti. Mănăstiri şi biserici din România. 8. Biserici.manastiri/.romanianmonasteries. Mănăstiri şi Schituri din România. Editura Noi Media Print.ro/. 2008. Bucureşti. Tereza Sinigalia. www. 1968. Ed. redactată de un colectiv de autori. Biserici şi mănăstiri ortodoxe din România.org/ro/alte-manastiri/curtea-de-arges www.htm www. 6.go.inromania. G. Istoria artelor plastice în România. House of Guides. Bucureşti..romanianmonasteries. Bucureşti./manastirea-voronet-68091. Bucureşti. Meridiane. 4.manastiri/manastirea-curtea-arges-67950. Ed.IV.html http://www.htm. Ed. 2010. 1925. 7.crestinortodox. Ed. Ed. Meridiane. Petru Comarnescu – Voroneţ..ro/voronet. 2006 . ACS. 3.org/ro/alte-manastiri/curtea-de-arges http://www. 2. Bucureşti.wikipedia. 1965. Bucureşti.ro/biserici. 2009. Bucureşti. Editura Alcor Edimpex Srl.ro/2010/05/10/curtea-de-arges-cathedral/# http://ro.html .org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Curtea_de_Arge%C8%99 http://www.