You are on page 1of 10

CHESTIONARUL Chestionarul constă într-o serie de întrebări la care ar trebui să răspundă o persoană; este un formular scris pe care cel

chestionat completează, bifează sau încercuieşte răspunsurile. În numeroase cercetări de teren, chestionarul este o tehnică sociologică folosită cu predilecţie. După determinarea obiectului cercetării şi a obiectivelor urmărite:

• • • • • • • • • • •

se realizează o preanchetă (o “repetiţie“ generală a cercetării), se definitivează ipotezele teoretice şi se determină ipotezele de lucru, se identifică populaţia de investigat şi eşantionul, se construiesc întrebările proiectului de chestionar şi se pretestează, se redactează chestionarul în formă finală, sînt instruiţi operatorii de teren, se culeg datele, se prelucrează, se analizează, se adaugă, se confruntă cu date culese prin tehnici diferite, se întocmeşte raportul de cercetare, se valorifică rezultatele cercetării.

1. Cercetătorul socialului urmăreşte o problemă concretă, practică. Este important ca el să-şi clarifice din start conceptele folosite, scopul, obiectivele cercetării (dacă într-un chestionar pune întrebarea: “Ce tehnici de intervenţie foloseşte asistentul social în cazul persoanelor în vîrstă care necesită îngrijire la domiciliu ? “, va trebui să definească cu claritate ce înseamnă “intervenţie“, “persoană în vîrstă“, „îngrijire la domiciliu”). 2. Urmează conturarea ipotezelor teoretice (afirmaţii netestate privind corelaţiile dintre variabilele construite pentru cercetare) şi a ipotezelor de lucru (operaţionale). Întrebările chestionarului urmăresc obţinerea unor tipuri de răspunsuri în funcţie de ipotezele formulate, fie că se vor confirma ipotezele, fie că nu). În mod « normal » (în « ştiinţa normală », pentru ca un enunţ să poată fi numit ipoteză, el trebuie să fie testabil (confruntat cu realitatea, cu faptele de observaţie, în acord cu enunţurile verificate anterior). 3. Preancheta are ca scop conturarea cu mai multă claritate a ipotezelor pe baza contactului cu terenul, ocazie cu care se vor (re)construi şi ipotezele de lucru. În această etapă are loc documentarea în vederea tratării temei de cercetare, au loc convorbiri cu persoane implicate de tematică, interviuri cu persoane din populaţia vizată pentru a solicita, culege informaţii accesibile despre temă. Analiza datelor preanchetei ne dă posibilitatea să “decantăm“ lucrurile, să formulăm cît mai adecvat întrebările întrebările de plecare şi ipotezele.

1

familii monoparentale etc. se mulţumeşte pentru participarea la cercetare. să aibă acelaşi înţeles pentru toţi subiecţii. Există mai multe tipuri de întrebări : - • întrebări factuale (care se referă la fapte. Nu există răspunsuri bune şi rele! Contează doar ceea ce gîndiţi ! Informaţiile culese cu ajutorul acestui chestionar vor fi confidenţiale! Vă mulţumim că ne acordaţi circa 20 minute necesare completării acestui chestionar ! Cercetătorul nu are voie să dea alte explicaţii suplimentare celor care răspund (în afară de cele prevăzute atunci cînd a construit chestionarul). La începutul cercetării definim universul populaţiei. Populaţia reprezintă ansamblul oamenilor vizaţi în legătură cu tema (de exemplu. vârstă. pe parcursului studiilor. 6. sute de mii de şomeri). 5. studii. Construcţia chestionarului este în funcţie de : tema de studiat. statut matrimonial. 2 . Dacă facem o cercetare asupra “persoanelor cu handicap“. inclusiv cele legate de caracterele literelor folosite. Avem nevoie de opiniile dumneavoastră pentru a identifica şi propune recomandări care să răspundă mai bine aşteptărilor studenţilor. de aşezarea întrebărilor în pagină. prin telefon (CATIComputer Assisted Telephone Interwiewing). de ordinea lor etc. altfel spus. La începutul fiecărui chestionar se află un text introductiv în care se specifică populaţia vizată. spre exemplu. populaţia poate fi constituită din şomeri. în majoritatea cazurilor se folosesc eşantioane reprezentative (modele miniaturale ale populaţiei. a echilibrului între dobîndirea de competenţe necesare aflării unui loc de muncă şi calitatea vieţii.4.). cum îşi împart timpul într-o zi obişnuită etc. Chestionarul trebuie să permită în final “decodificarea“ răspunsurilor culese. suficient de simplu pentru a fi înţelese de orice respondent). modul de administrare (“face to face“. tema şi scopul cercetării (obiectivele trebuie prezentate onest. loc de rezidenţă. să vegheze la garantarea. prin poştă. înţeles care să fie identic cu cel plănuit de către cercetător). De aceea sunt necesare precauţii. analiza lor statistică sau/şi calitativă. cine este cercetătorul. va trebui să precizăm cu claritate ce înseamnă “handicap“ şi care sunt persoanele ce pot fi incluse în această categorie. populaţia investigată. să limiteze numărul plecărilor din universitate înainte de finalizarea studiilor. se asigură de anonimatul persoanei şi confidenţialitatea răspunsurilor. la date privind caracteristicile individuale ale persoanelor investigate : sex. tipul de întrebări preponderent. ocupaţie. Deoarece populaţia poate cuprinde numeroase persoane (de exemplu.). Operatorul de teren urmăreşte înţelegerea întrebărilor de către subiecţii investigaţi şi înregistrarea răspunsurilor. Redactarea proiectului de chestionar. căutînd să evite erorile (chestionarul trebuie să fie astfel construit încât datele colectate să fie valide şi fidele. Exemplu. Universul populaţiei se definitivează prin enumerarea caracteristicilor obiective şi subiective ale populaţiei vizate. cine este beneficiarul. tip “extemporal“. Cea mai mare grijă trebuie manifestată însă la construcţia întrebărilor. Determinarea populaţiei şi eşantionului. reprezentativitatea acesteia la o anumită scară).

prin da – nu). nu se folosesc întrebări cu mare încărcătură afectiv-emoţională. Construirea întrebărilor unui chestionar presupune o bună pregătire teoretică. cuvinte cu mai multe înţelesuri etc. nu vor (subiectul investigat este liber să răspundă sau nu !) adaugăm NS (nu ştiu). fenomene. metodică. Asistentul social trebuie să fie capabil să-şi traducă ipotezele. (de exemplu: “De când nu v-aţi mai certat cu soţia ? “) . nemulţumit 1. pe care le cunosc din experienţa vieţii socioumane cotidiene). întrebări proiective (solicităm informaţii în legătură cu comportamente viitoare. ori construcţii gramaticale complexe . cum că …“) . După formă. NR (non răspuns). să nu sugereze răspunsul (nu este indicată o întrebare de genul : “Sunteţi şi dumneavoastră de aceeaşi părere cu X. - să nu folosească expresii complicate.“random probe“ etc. cuvinte rar folosite. să suscite interesul. . întrebări semideschise (scalate.• • • • • • • întrebări de cunoştinţe (solicităm persoanelor investigate informaţii asupra unor fapte la care acestea au participat. distingem : întrebări închise (cu răspunsuri precodificate. după ce le-am precizat că e nevoie de concizie. încrederea reciprocă etc. întrebări speciale (“filtru“. foarte mulţumit 3. barbarisme. “capcană“.). procese). 3 .). pe noi interesîndu-ne doar conţinutul răspunsurilor strict legate de tematică şi specificaţia cerută de întrebare). vocabularul utilizat să fie simplu. . “de control“. întrebările să fie neutre. presupuneri implicite etc. potenţiale etc. Pentru a nu introduce distorsiuni pe parcursul nici uneia dintre etapele cercetării în care foloseşte cu precădere chestionarul. mulţumit 2. întrebări de opinie (solicităm opinii în legătură cu anumite fapte. obiectivele cercetării în întrebări concrete. multă experienţă practică. Pentru cei care nu răspund fiindcă nu ştiu. atenţia. - să nu şocheze prin termeni imperativi. foarte nemulţumit 9. nu se folosesc întrebări prezumtive. cu termeni care permit o comunicare uşoară şi pot fi înţeleşi de către toţi la fel . de obicei. el trebuie să respecte o serie de exigenţe ce ţin de construcţia şi aplicarea chestionarului: să folosească întrebări introductive menite “să spargă gheaţa“. 7. de exemplu: Cât de mulţumit sunteţi de ora de curs? 4. cuvinte rar folosite. întrebări deschise (cei chestionaţi dau răspunsurile în forma pe care o doresc. nu se folosesc întrebări în care cuvintele sînt asociate cu un înţeles aşteptat de către cel chestionat (de exemplu: “Este neindicat să folosim bătaia în educaţia copiilor ? “). nu ştiu/ NR). la care cei chestionaţi răspund. întrebările să fie astfel formulate încât să corespundă nivelului de cunoştinţe şi capacităţii de gândire a “mediei“ persoanelor investigate .

nu se recomandă chestionare cu un număr foarte mare de întrebări. Paris. “frecventarea barurilor“ este un indicator adecvat pentru estimarea etapei în care se află un consumator de alcool. care facilitează trecerea de la o subtemă la alta a chestionarului.) . de a da răspunsuri “normale“. la altele precise). Chestionarul poate fi organizat “in crescendo“ sau “descrescendo“ (de la întrebări generale. pentru a suprinde spontaneitatea vieţii socioumane cotidiene. trebuie acordată atenţie sporită întrebărilor “delicate“.? “. sinceritatea celui care răspunde). răspunsurile spontane în situaţie.. În Guide de l’enquete de terrain (La decouverte. Nu există reţete. Întrebările închise facilitează prelucrarea datelor. poate dura circa o oră. la opţiunea politică etc. “faptele reale“. înclinaţia către conformism. o soluţie ar fi adresarea lor în « în treacăt ». instrucţiunile să conţină informaţiile strict necesare pentru completarea corectă a chestionarului etc. de “halo“ .). în funcţie de lungimea lui. vizând informarea directă dar şi răspunsuri indirecte legate de temă (de exemplu. o o o o o Întrebările pot fi personalizate (“Care este părerea dumneavoastră. comunităţii. care pot determina reticenţa. tendinţa celui chestionat de a da răspunsuri “în favoarea sa“.. interesul. de a oculta “adevăratele reacţii“. psihologice. Se recomandă variaţia formei acestora (să nu fie doar întrebări închise în tot chestionarul). dar întrebările indirecte vor căuta să identifice şi alte caracteristici ale acestor persoane. Weber sugerează să includem în chestionar întrebările care acoperă interesele cercetării. două enunţuri în aceeaşi întrebare. sau ale societăţii. “inhibiţii“ etc. dar chestionarul să fie cât mai scurt. - sînt indicate întrebări “de tranziţie“. cât mai atrăgător pentru cei care răspund. “ca şi cum” n-ar prezenta nici un interes. pentru a evita oboseala. trebuie evitate: o atracţia lui “da“ (de a răspunde afirmativ).. întrebări directe şi indirecte. specialiştii cu experienţă precizează că aplicarea unui chestionar. 2003). refuzul de a răspunde. 4 . sînt indicate întrebările “capcană“ (pentru a verifica atenţia. “mecanismele de apărare“. În legătură cu numărul întrebărilor. a tipurilor de întrebări. desigur. S. care “sfredelesc intimitatea“ (de exemplu. cu “măiestrie“. cele referitoare la viaţa sexuală. trebuie atenţie la ordinea în care sunt puse întrebările pentru a evita “efectul de contaminare“. Asistentul social poate folosi adecvat. încercări de rezistenţă la alcool. “După opinia dumneavoastră …“). scoţînd la iveală explicaţii genetice. ca şi schimbări parţiale de tematică. “fiindcă veni vorba“ etc. Beaud şi F. dar ele prezintă inconvenientul de a fi “rigide“. dar pentru a trezi şi menţine interesul.- nu se introduc două idei. de a adopta un “comportament de faţadă“ de a se comporta conform aşteptărilor intuite ale cercetătorului.

Unii refuză să răspundă la chestionare fiindcă sunt neîncrezători în rezultatele cercetării. prost desfăşurate. Experienţa cercetărilor socialului arată că aceia care răspund întrebărilor puse de asistentul social. grup restrâns. face corelaţii. fidelitatea (dacă cercetători diferiţi aplică un chestionar aceloraşi persoane. conţine propuneri şi sugestii de intervenţie. rar încearcă să distorsioneze răspunsurile în mod deliberat. numărul de membri în familie. stabileşte frecvenţe ale răspunsurilor. în general. Asistentul social trebuie să-şi asigure colaborarea. tendenţioase. cooperarea oamenilor pe care îi investighează. Nu se pot trage concluzii nete privind disponibilitatea oamenilor de a răspunde. cîţi 1 În SUA. 5 . Într-un sat. rata participării oamenilor la astfel de cercetări prin chestionar este de peste 80% (8-10% dintre cei chestionaţi refuză să răspundă. vîrsta. îndoielnice. cum ar fi disponibilitatea subiecţilor din eşantionul ales de a răspunde. în preajma alegerilor din 1824. clasa. cercetătorul prelucrează şi interpretează rezultatele (utilizează tabele statistice. se prostituează.). care au probleme numeroase (nu numai cele legate de tema noastră). ocupaţia părinţilor. a explicaţiilor asupra fenomenului cercetat etc..Este important să avem în vedere şi alte aspecte. condiţie sine qua non a unei bune cercetări prin chestionar. Aceste persoane trebuie contactate. “opiniile societăţii civile“). câţi copii. ei ar trebui să obţină aceleaşi răspunsuri). se foloseau chestionare pentru a afla opţiunile oamenilor. apatici etc. este dificilă contactarea celor care se droghează. În funcţie de profunzimea pe care vrem s-o dăm cercetării temei şi viabilităţii soluţiilor pe care le identificăm. fiindcă întrebările le “sfredelesc intimitatea“. oraş mic. Cercetătorul care foloseşte chestionarul pentru culegerea datelor necesare investigaţiei sale trebuie să aibă în vedere şi exigenţe epistemologice privind: • • validitatea (întrebările trebuie astfel construite încît să permită obţinerea de răspunsuri privind aspecte de viaţă reală). pot arunca discredit asupra cercetării şi rezultatelor acesteia. în cercetători. Este mai dificilă contactarea persoanelor din cartiere aglomerate. sunt puţini cei care declară că n-au nici o opinie în privinţa unui subiect (o exigenţă importantă este aceea ca oamenii să aibă păreri formate în legătura cu tematica abordată în chestionar dacă vrem realmente “opiniile publicului“. Cercetările dubioase. problemele lor şi pentru a anticipa rezultatele. În ţări unde tradiţia cercetării este foarte veche 1. distribuţia lor pe variabile independente etc. în afara cadrului conceptual. contactarea lor este relativ uşoară. sceptici. cerşesc etc. uşor de prelucrat). Este importantă imaginea rostului cercetărilor şi a rezultatelor acestora în ochii publicurilor. La sfîrşitul etapelor demersului de cercetare se redactează un raport de cercetare care. fiindcă sunt neinteresaţi. Aceasta depinde de mult de cultura civică a lor şi a oamenilor chestionaţi. pe lângă eventuala incapacitate de a răspunde a celor cuprinşi în eşantion) . După ce culege datele. Chestionarul trebuie să fie operaţional (uşor de aplicat. profesia părinţilor etc. să aibă formă estetică. În caseta tehnică putem reţine informaţiile privind următoarele variabile independente: sex. putem strînge şi alte informaţii accesibile necesare: tipul familiei copilului delincvent (sau victimă). informaţiile accesibile.

Chestionarul privind delincvenţa în şcoală adresat elevilor poate conţine întrebările: • În general.) • De cine te simţi protejat? • Ce atitudine iei când se comit asemenea acte în prezenţa ta? etc. Vă solicităm să răspundeţi la următoarele întrebări. Centre. după părerea ta. relaţiile tale cu părinţii sunt bune? • Cum te sprijină ? Când? • Delincvenţa este un fapt des întâlnit în şcoală? • Cine sînt. are TV. cauza cea mai frecventă a violenţei în şcoală? • Cine intervine în situaţiile conflictuale din familie? (putem oferi variante pentru care elevii să opteze: vecinii. Franţa – IFSOP. Vă mulţumim! Q1. cel mai adesea. copilul chestionat are locuinţă. • La ce acţiuni extraşcolare participi? • Ştii care sunt organele abilitate de stat să intervină în cazul actelor de delincvenţă? • Ai fost victima unui act delincvent? Cât de recent? De câte ori? • Pentru cine te temi că ar putea deveni victimă (părinţi. telecablu. altcineva. Chestionar: _______ Operator: ___________________________ Data aplicării:___________________ Cartier: ___________________ Violenţa tinerilor şi siguranţa cetăţenilor din comunitate (chestionar) Catedra de Sociologie şi Asistenţă Socială. fraţi. colegi etc)? • Te simţi în siguranţă în şcoală? (pe stradă. Nr. cauzele infracţiunilor? • Cine ar trebui să se implice în combaterea violenţei? • Cum putem preveni delicvenţa ? • De ce recidivează unii tineri care au comis acte delicvente? Etc. în familie sînt tolerate comportamentele deviante. cumpără ce le trebuie copiilor pentru şcoală? etc. autoturism. IRSOP.sunt la şcoală. nimeni). rudele. poliţia. după dumneavoastră. Care sunt principalele probleme ale municipiului X? (se vor nota maxim 2 variante de răspuns. telefon mobil. acasă etc. SOFRES . România – CURS. Germania – INFAS . preotul. HBO. institute de cercetare sociologică : SUA – Gallup. din ce cauză? s-a întâmplat ca vreunul din membrii familiei să fie victima unui act delincvent? cine au fost agresorii? cum împart veniturile familiei. are cameră proprie. Vă asigurăm anonimatul şi confidenţialitatea răspunsurilor. sau codul 99 după caz) a)_________________ NS/NR 99. unde. părinţii se ceartă în prezenţa copiilor. părinţii unuia din soţi. victimele violenţei? • Care este. • Care sunt. Harris . necunoscuţii. organizează o cercetare sociologică privind securitatea comunitară şi siguranţa cetăţenilor în municipiul X. cîţi membri ai familiei lucrează. 6 . dacă nu lucrează cu ce se ocupă zilnic. IMAS etc. Pentru cercetarea delincvenţei în rândul elevilor chestionarul adresat educatorilor poate conţine întrebări de genul: • Care este originea socială a elevilor? • Părinţii colaborează cu şcoala? • Părinţii au pretenţii mari faţă de copiii lor? • Care este situaţia şcolară a elevilor clasei? • Dar a elevilor delincvenţi? • Colectivul clasei este bine integrat? • Faceţi o ierarhizare a actelor delincvente.

Gardieni publici 1 Jandarmerie 5 corespunzător alegerii Firme de pază Poliţie respondentului pentru fiecare 2 SRI Procuratură 3 4 Alta: ________________ NS/NR 6 88 99 Alegerea 1: Alegerea 2: din cele doua alegeri) Q4. Prefectură 1 2 3 4 5 99 10. Guvern 1 2 3 4 5 99 3. varianta înregistrată a fost „1”) Agresiune fizică 1 Hărţuire sexuală 6 (se va nota câte un cod. în cazul în care codul înregistrat este „1” se 1. Q2. Ce instituţii credeţi că trebuie să se implice pentru asigurarea siguranţei individuale şi colective ? (se va nota câte un cod. Câtă încredere aveţi în următoarele instituţii? (se va înregistra câte un singur cod pentru fiecare variabilă) (variabile) Foarte multă Multă Puţină Foarte Deloc NS/NR puţină 1. Armată 1 2 3 4 5 99 6. Parchetul Naţional 1 2 3 4 5 99 Anticorupţie 11. Primărie 1 2 3 4 5 99 8. DA – 1 NU – 2 NR – 99 (se va înregistra un Vă amintiţi dacă în ultimul an au fost victime ale infracţiunilor . va fi adresată doar în cazul în care la Q5. În ce măsură consideraţi că poliţia este apărătoarea siguranţei dvs. corespunzător Furt 2 Viol 7 alegerii Înşelăciune Tulburarea liniştii publice respondentului pentru 3 8 fiecare din cele doua alegeri) Semnalarea faptelor de Altul: Alegerea 4 88 corupţie ______________________ 1: Tâlhărie NS/NR Alegerea 5 99 2: Q7. Uniunea Europeană 1 2 3 4 5 99 Q3.. Aţi fost mulţumit de modul în care vi s-a rezolvat plângerea? singur cod) Q8. Preşedinţie 1 2 3 4 5 99 2. prieteni? 4. atunci care a fost motivul? (întrebarea Q6. Parlament 1 2 3 4 5 99 4.? (se va înregistra codul unei singure variante de răspuns) Foarte mare Mare măsură Nici mare. Mass-media 1 2 3 4 5 99 13. DA NU 2 2 2 2 Q8. vecini? 3. membri ai familiei dvs. Justiţie 1 2 3 4 5 99 5. Dacă DA. nici mică Mică măsură Foarte mică NS/NR măsură măsură măsură 1 2 3 4 5 99 Q5.b)_________________ NS/NR 99. colegi de serviciu/cunoscuţi? 7 .? 2. Bănci 1 2 3 4 5 99 12.tip Ce tip de infracţiune? I1 I2 NS/NR 99 99 99 99 1 1 1 1 (se va nota codul „1” sau „2” pentru fiecare variabilă.. Poliţie 1 2 3 4 5 99 7. În ultimul an aţi depus vreo plângere la poliţie? DA – 1 NU – 2 NR – 99 (se va înregistra un singur cod) Q6.

Care este cartierul pe care îl consideraţi cel mai sigur? (se vor nota maxim 2 variante de răspuns. sau codul 99 după caz) a) __________________________________________ NS/NR 99. este: (se va înregistra un singur cod) Prea mare Suficient Prea mic NS/NR 8 . La ce mijloace apelaţi pentru sporirea siguranţei proprii? (se vor nota maxim 2 variante de răspuns. nici nemulţumit Nemulţumit Foarte nemulţumit 1 2 3 4 5 Q13. Q16. Specificaţi în care din următoarele situaţii este prioritară intervenţia poliţistului de proximitate? Furt de/din autovehicule 1 Tâlhărie 8 Furt din locuinţe 2 Hărţuire sexuală 9 Înşelăciune 3 Viol 10 Semnalarea faptelor de corupţie 4 Tulburarea liniştii publice 11 Agresiune fizică 5 Prostituţie 12 Trafic/consum de droguri 6 Cerşetorie 13 Trafic de persoane 7 Altele____________________ 14 NS/NR 99 (se va înregistra un singur cod) Q14. Q17. Care este cartierul pe care îl consideraţi cel mai periculos? (se vor nota maxim 2 variante de răspuns. Cunoaşteţi atribuţiile poliţistului de proximitate ? singur cod) DA – 1 DA – 1 NU – 2 NU – 2 NR – 99 (se va nota un NR – 99 (se va nota un Q11.adresează întrebarea „Q8 tip” înregistrându-se codurile Q9. Cunoaşteţi cine este poliţistul de proximitate din cartierul dvs. b) __________________________________________ NS/NR 99. Cunoaşteţi faptul că s-a înfiinţat poliţia de proximitate ? singur cod) Q10.? (se va înregistra un singur cod) Foarte mulţumit Mulţumit Nici mulţumit. Cât de mulţumit sunteţi de activitatea poliţistului de proximitate din cartierul dvs. nici nemulţumit Nemulţumit Foarte nemulţumit 1 2 3 4 5 NS /N 9 9 Q15. sau codul 99 după caz) a) __________________________________________ NS/NR 99. b) __________________________________________ NS/NR 99. sau codul 99 după caz) a) __________________________________________ NS/NR 99.? DA – 1 singur cod) NU – 2 NR – 99 (se va nota un Q12. b) __________________________________________ NS/NR 99. Consideraţi că numărul poliţiştilor din cartierul dvs. Cat de mulţumit sunteţi de siguranţa cartierului în care locuiţi? (se va înregistra un singur cod) Foarte mulţumit Mulţumit Nici mulţumit. Q18.

b) __________________________________________ NS/NR 99. sau codul 99 după caz) a) __________________________________________ NS/NR 99. varianta înregistrată a fost „1”) Q22..a.3 Statutul matrimonial: necăsătorit Căsătorit 1 2 SD.1 Sexul 1. Feminin …………. divorţat 3 1 2 3 4 5 văduv 4 concubinaj 5 NS/NR 99 6 7 8 9 99 SD.b. sau codul 99 după caz) a) __________________________________________ NS/NR 99. b) __________________________________________ NS/NR 99.2 Vârsta (ani împliniţi) SD. Aţi fost vreodată martorul unei infracţiuni? cod) Q21. cum anume aţi reacţionat în acea situaţie? Am plecat cât mai repede de la faţa locului Am încercat să intervin ca să ajut victima Am telefonat de urgenţă la Poliţie Am considerat că nu trebuie să mă implic Altfel: NR DA – 1 NU – 2 NR – 99 (se va înregistra un singur 1 2 3 4 88 99 (întrebarea Q21. Masculin 2.. Dacă DA. va fi adresată doar în cazul în care la Q20. În opinia dvs. Care? NR 88 99 9 ..1 2 3 99 Q19. Q22. Ce categorii de oameni le consideraţi periculoase pentru siguranţa dvs. Din ce categorie de vârstă fac aceştia parte? (se va înregistra un singur cod) Sub 18 ani 1 46 – 55 5 19 – 25 2 Peste 55 ani 6 26 – 35 3 NS/NR 99 36 – 45 4 Q20.? (se va înregistra un singur cod) Rromi 1 „Boschetari” 6 Delincvenţi/recidivişti 2 Persoane sărace 7 Dependenţi de alcool/drog 3 Peroane cu nivel scăzut de educaţie 8 Indivizi fără ocupaţie 4 Altele: 88 „Băieţi de cartier” 5 NS/NR 99 Q19. În opinia dvs..5 Religia: Ortodox Greco-catolic Şcoală post-liceală Universitar de scurtă durată (colegiu) Universitar de lungă durată Studii post universitare NR 1 2 Romano-catolic Protestantă/neoprotestantă 3 4 Alta. Date socio-demografice SD.. care sunt principalele cauze care favorizează comiterea faptelor delincvente? (se vor nota maxim 2 variante de răspuns.4 Ultima şcoală absolvită: Fără şcoală Primară (1-4 clase) Gimnazială (5 – 8 clase) Şcoală profesională/ucenici Liceu (9 – 12 clase) SD. cum poate fi îmbunătăţită activitatea poliţiei în Municipiul X? (se vor nota maxim 2 variante de răspuns.

.6 În prezent: Lucraţi 1 Nu lucraţi 2 Unde? ……………………………………………………… Sunteţi: Pensionar 21 Şomer 23 Elev/student 22 Casnică 24 Altceva NR 88 99 SD..7 Venitul net mediu obţinut de familia dvs. lei 10 .SD. într-o lună obişnuită: ……………….……………….