U N I V E R S I T A T E A N A Ţ I ON A L Ă D E A P Ă R A R E “CA R O L I”

COLE GIUL NAŢIONAL DE APĂRARE

STRATEGIA DE SECURITATE ENERGETICĂ A ROMÂNIEI

O definire mai exactă a conceptului de „securitate energetică”1 este „asigurarea unor resurse energetice sigure. Recent.” Sursă sigură de energie înseamnă accesul la resurse nesusceptibile la întreruperi. cărbune. ameninţările secolului al XXI-lea vin din partea instabilităţii interne a statelor. colaps economic sau acte de terorism. cât şi China. Conceptul de „Securitate Energetică” În termeni simpli. diverse de hidrocarburi şi alternativele acestora. minereu de uraniu – sunt reduse din punct de vedere cantitativ. securitatea energetică este unul din cele mai importante paliere ale securităţii internaţionale. ca atare. palierul securităţii energetice care câştigă teren este cel al furnizării cu gaze naturale. Energy and Security. Producţia internă de resurse de energie primară a suferit un declin important după 1990. Din această cauză. Starea resurselor energetice ale României România nu dispune de resursele necesare pentru asigurarea securităţii energetice. ci prin diplomaţie şi prin prevenirea conflictelor şi soluţionarea celor existente. securitatea energetică reprezintă capacitatea de a asigura resursele necesare pentru dezvoltarea continuă a energiei electrice. nu prin politici de descurajare. De asemenea. resursele regenerabile au un potenţial valorificabil modest. abundente. Prin „preţ accesibil” se înţelege asigurarea unui preţ relativ stabil şi acceptabil. şi a unei infrastructuri adecvate producţiei şi transportului în siguranţă a acestor resurse. Existenţa unor resurse diverse şi abundente înseamnă necesitatea implicării mai multor ţări cu rezerve energetice în producţia şi exportul acestora pe piaţa mondială. fie că este vorba de gaze naturale sau de petrol. fiind.SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI Introducere Una din cele mai importante teme ale politicii externe a unui stat este reprezentată de energie. Cea mai importantă ameninţare la adresa securităţii energetice o reprezintă volatilitatea ridicată a preţurilor resurselor energetice dăunează stabilităţii economiei la nivel mondial. Alături de fluctuaţiile de preţ al resurselor. în ceea ce priveşte securitatea energetică. Atât Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. la factorul financiar al securităţii energetice a unui stat se adaugă costurile de pentru constituirea unor stocuri de urgenţă şi pentru finanţarea cercetărilor pentru dezvoltarea unor combustibili alternativi şi a unor metode de conservare a energiei. 1 Kalicky&Goldwyn. la un preţ accesibil. Aceste ameninţări pot fi contracarate. Scopul este ieşirea de sub monopolul OPEC. Conform draftului Strategiei de Securitate Energetică a României pentru perioada 2007-2020. gaze naturale. dependentă de resursele externe. resursele de energie primară – ţiţei. lansat de către guvernul Tăriceanu în 16 mai 2007. Totuşi. Punerea bazelor Agentiei Internaţionale pentru Energie şi crearea unor rezerve strategice au împiedicat OPEC să impună embargo-uri motivate politice în ultimele decenii. aceasta nu trebuie privită doar prin prisma securităţii furnizării cu petrol. Din acest punct de vedere. Asigurarea securităţii energetice este o preocupare majoră pentru actorii de pe scena politică mondială. Japonia şi în alte state au nevoie de resurse adiţionale pentru a-şi putea acoperi consumul naţional. problematica strategiei de securitate energetică a unui stat o constituie limita costurilor pe care acesta le poate suporta pentru a-şi asigura şi spori securitatea energetică. cauzate de revoluţii. 2005 . Totuşi.

tone în 2006). producţia de gaze naturale a fost de 12. a căror cantitate. lipsa de promovare a antreprenoriatului. dintre cele trei tipuri de combustibili fosili. însă cantitatea resurselor de uraniu ale României este insignifiantă. capacitatea de producţie a energiei nucleare. tone. După cum este explicitat în tabelul de mai jos. Energia nucleară este cea mai curată. disponibilitatea de accesare a fondurilor nerambursabile europene. la 5 mil. ritm 2 Ministerul Economiei şi Comerţului. solară. posibilitatea de a produce energie atât din surse convenţionale. 445 mil. ar ajunge pentru încă un deceniu. din care exploatabile.3 mld. cel din urmă fiind considerat un combustibil „murdar”. din care exploatabile. ceea ce generează eficienţă energetică redusă. cât şi din cauza faptului că nu au mai fost identificate noi zăcăminte importante. Ameninţările la adresa sistemului energetic sunt: maximizarea încă din anii ’80 a potenţialului de extracţie a resurselor de petrol şi gaze naturale.Zăcamintele de hidrocarburi au un potenţial relativ scăzut de a satisface necesităţile energetice ale României. privatizări iresponsabile. atât pe fondul declinului producţiei interne (de la 14. cu impact asupra fortei de muncă. cel mai important punct slab al sistemului energetic. Astfel. tone. din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător. tone. ceea ce explică orientarea generală către gazele naturale. potenţial hidroelectric important. printre punctele forte se numără: existenţa unor resurse diversificate şi a unei infrastructuri naţionale a transportului a acestora şi a energiei. ceea ce permite listarea cu succes la Bursă a companiilor energetice. a fost elaborată o analiză SWOT a situaţiei în care se afla la acel moment sectorul energetic din România. România are şi resurse de minereu de uraniu. m3. Totuşi.9 mld. lipsa de competitivitate a preţurilor energiei electrice. Tendinţa europeană este aceea de a utiliza resurse energetice care să aibă impact minim asupra mediului înconjurător. cu pierderi ca urmare a lipsei investiţiilor în retehnologizare. Resursele de huilă sunt estimate la 705 mil. Pe fondul unor rezerve reduse de hidrocarburi. În anul 2006.7 mil.7 mil. Se pot observa următoarele oportunităţi ale sistemului: poziţie geopolitică şi geostrategică favorabilă unei participări active la proiectele energetice pan-europene. 2010 . sprijinirea producătorilor de energie regenerabilă prin acordarea de certificate verzi şi albe. geotermală. cercetării şi inovării. tone de ţiţei în 1976. Ministerul Economiei şi Comerţului a redactat un Proiect de Politică Energetică a României pentru perioada 2010-2015. cât şi regenerabile (eoliană. România este nevoită să folosească cărbuni – lignit şi huilă. Resursele de lignit sunt estimate la 1490 mil. tone. m3. din punctul de vedere al Ministerului Economiei şi Comerţului. 105 mil. Cu această ocazie. Punctele slabe ale sistemului: depăşirea tehnologică a instalaţiilor de producţie şi de transport a energiei electrice. gazul natural este mai „curat” decât petrolul şi cărbunii. acoperind aproximativ 69% din consumul naţional anual total de gaze naturale. Analiza SWOT a stării sectorului energetic2 Cu puţin timp înainte de intrarea oficială a României în Uniunea Europeană. Proiect de Politică Energetică a României în perioada 2010-2015. lipsa personalului specializat în domeniul energetic. conform fostului ministru al Finanţelor Varujan Vosganian. Rezervele de ţiţei sunt estimate la 73. creşterea încrederii în funcţionarea pieţei de capital din România. este dependenţa de Rusia ca principală exportatoare de materii prime energetice. nerespectarea normelor de mediu. Rezervele de gaze naturale sunt estimate la 184. resurse cu minim impact asupra mediului înconjurător). parteneriate cu firme europene şi extraeuropene. tone.

ce ajută la susţinerea şi creşterea performanţei economice. Imediat UE a adoptat „O Nouă Strategie Europeană pentru Energie Durabilă. au conştientizat pe propria peiele în anul 2010. În acest context. . permit României accesul la aproximativ 70 mld mc de gaz şi 85 milioane barili de petrol. Totodată. în timp ce dependenţa UE-27 privind gazele naturale este de 58%. utilizarea resurselor serviciilor energetice. vulnerabilităţile energetice faţă de gazul rusesc. în urma conflictului ruso-ucrainian. însă ţara noastră. Competitivă şi Sigură”. În acest sens. Conform „Raportului WEO 2009” în perioada 2007-2030. permite în premieră extragerea gazelor de şist. prin intermediul unor infrastructuri critice protejate. Dezvoltarea însă în SUA a noii tehnologii hidraulice. Adevărata problemă constă însă în realizarea unei alternative privind diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. iar mai apoi. lipsa la nivel naţional a unor instrumente fiscale eficiente pentru sustinerea programelor de investitii în eficienţa energetică. rezerve ce ar asigura încă 18 ani de independenţă de gaz. care se pare ar reduce cu 10 % dependenţa faţă de Rusia şi ar crea o independenţă de aproximativ 10 ani. rezerva totala a UE ar creşte cu aproximativ 70%. importul de ţiţei este realizat cu precădere din Rusia şi Kazahstan. ca urmare a infrastructurii de rafinare realizate în perioada comunistă poate importa aurul negru şi din Azerbaidjan sau Orientul Mijlociu. dezvoltarea surselor de energie durabile şi crearea unor reţele transeuropene de transport. exploatând doar propiile resurse. „Pachetul Energetic 20-20-20”. regenerabile şi dezvoltarea.ridicat de creştere a cererii de energie în contextul relansării economice. România ar putea asigura o independenţă în ceea ce priveşte resursele de gaz timp de 34 de ani. însă ţara noastră este mult mai bine poziţionată în ceea ce priveşte dependenţa de aceste resurse în comparaţie cu restul statelor din UE. compania americana Chevron demarând intenţiile de a exploata aceste bogăţii. vulnerabilitatea fiind creată ca urmare a dependenţei faţă de Federaţia Rusă. În acest sens UE a lansat „Politica de Vecinătate în Caucaz”. In acest sens. conbustibilii fosili vor reprezenta principala sursă de energie primară. Astfel dependenţa UE -27de petrol este de 86% în timp ce a României este de 54%. reducerea dependenţei faţă de Federaţia Rusă. într-un procent de 80% din consumul total. „Sinergia Mării Negre” şi „Strategia pentru Asia Centrală”. urmate de alte documente. la preţuri adecvate şi stabile. în 2007 a elaborat „Politica Energetică pentru Europa”. extinderea platoului continental al Mării Negre în urma rezolvării diferendelor privind Insula Şerpilor dintre ţara noastră şi Ucraina. a căror principale obiective constau în dezvoltarea unei pieţe energetice interne. ORIENTĂRI GEOPOLITICE PRIVIND SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI Securitatea energetică se defineşte ca modalitatea de aprovizionare cu energie. România se pare ca deţine o imensă cantitate de astfel de resurse. principalele resurse de import necesare sunt gazele naturale şi petrolul. dependenţa României este de 42%. În România. În cazul României. Alături de Polonia. Uniunea Europeană şi România implicit.

Proiectul întâlneşte totuşi grave probleme. În oricare dintre situaţii durabilitatea resurselor naturale se vor întinde pe un termen mult mai lung. Azerbaidjanul.În acest sens. ceea ce nu poate garanta nici unui membru că preţul va putea fi diferenţiat în funcţie de posibilităţile şi dezvoltarea fiecărui stat. În acest sens. putând deveni nod de legatură a gazelor ruseşti către Vest. însă vulnerabilitatea este menţinută. Bulgaria. Cea mai viabilă soluţie constă însă în îmbinarea acestor trei posibilităţi. Acordul prin intermediul UE dă naştere posibilităţii cooperării şi intrajutorării statelor membre în situaţii de criză. traversând Turcia. care îşi poate mări astfel influenţa în zona Caspică. sunt proiectul White Stream ce constă în realizarea unei conducte de gaze ce leagă Georgia de România. White Stream 2 sau proiectul AGIR este o altă posibilitate şi ar trebui să lege Azerbaidjan. iar resursele de hidrocarburi vor risca a sărăci mult mai rapid ca urmare a exploatării masive. Ca un revers al medaliei această situaţie poate duce la răcirea relaţiilor cu Rusia care nu pare dispusă a pierde monopolul deţinut în zona central-estică europeană. Totodată. Marea Caspică reprezintă o alternativă viabilă conţinând după estimările US Energy Information Administration aproximativ 33 mld barili de petrol confirmate la care se adaugă o cantitate potenţială de 233 mld de barili. dar şi dezvoltarea unor circuite energetice regionale. România are trei opţiuni. O altă opţiune ar consta în realizarea unui acord cu Rusia. iar situaţia politică din Georgia nefiind una stabilă. Dezvoltarea unor noi reţele de aprovizionare reprezintă însă cel mai complicat proiect de realizat. Cea de-a treia soluţie constă în dezvoltarea unor noi reţele de aprovizionare ceea ce ar duce la diversificarea surselor şi implicit a obţinerii unor preţuri mai reduse. România. posibil furnizor a pus deja bazele proiectului ITGI ce transportă zăcămintele din zona Shah Deniz către Italia prin Turcia şi Grecia. Construcţia Nabucco ce urmează a transporta gazele din Orientul Mijlociu şi Marea Caspică către Europa de Vest. Nabucco reprezintă un potenţial măr al discordiei între Azerbaidjan şi Turcia. întrucât este menţinută vulnerabilitatea creată în urma unei singure surse de aprovizionare. însă independenţa energetică va fi pe o perioadă de timp limitată. Georgia şi România însă problemele întâlnite . Poate acoperi din surse propii consumul de gaze naturale. însă problema nu este deloc soluţionată. iar acordul privind preţul pe baril va fi semnat de către Bruxelles. fie prin intermediul UE. Egiptul (prin conducta pan-arabă) şi Turkmenistanul (cel mai probabil prin realizarea unei conducte trans-caspice) devenind astfel posibili furnizori. proces ce poate avea un impact negativ asupra mediului înconjurător. Iranul este imposibil să devină un furnizor atâta timp cât este supus embargoului economic. fie direct. Ungaria şi Austria întâlnesşte o serie de obstacole. în concomitent cu dezvoltarea energiei eoliene (Dobrogea fiind considerată una din zonele cu cel mai mare potenţial de acest fel din Europa) şi a capacităţii hidrocentralelor (România folosind doar 50 % din potenţialul său total). Alte variante. însă realizând un acord direct România poate căpăta un rol important de pivot geopolitic. neexistând un studiu de fezabilitate. ceea ce ar scădea preţul energiei şi ar duce la dezvoltarea sistemului de infrastructură.

ţara noastră trebuie să îmbunătăţescă relaţiile diplomatice cu ţara exportatoare şi cele de tranzit. acestea trebuind a fi folosite doar pentru acoperirea parţială a nevoilor. gazul rusesc ajunge în ţări precum Franţa. Olanda sau Germania. România trebuie să divesifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale. În ceea ce priveşte realizarea unui acord cu Rusia. această acţiune s-a dovedit ineficientă din cauza interconexiunilor economice ce legau Vestul de Orient. Marea Britanie. ba mai mult trebuie să dezvolte un proces de interdependenţă. Cu toate acestea. atrăgând totodată fonduri europene. Totodată. întrucât cea mai bună modalitate de a obţine independenţa energetică este prin constituirea unei interdependenţe energetice europene. În concluzie. datorită capacităţii diverse de rafinare a ţiţeiului. să încerce să devina un vector geopolitic important ca urmare a traseelor energetice ce străbat zona extinsă a Mării Negre. Folosirea doar resurselor proprii nu reprezintă o soluţie reală. urmărind crearea unui sistem de interconectare ce ar duce la un sprijin reciproc a distribuţiei resurselor între statele membre. Totodată. să urmărească stabilitatea acestei ţări şi atragerea către valorile europene. iar ţinând cont de relaţiile bune avute cu Turcia şi Azerbaidjan. ocolind însă Polonia. PRIORITATE ZERO PENTRU ROMANIA . România se poate implica atrăgând investitori în dezvoltarea zonelor cu potenţial hidrologic şi eolian. acesta trebuie făcut cu mare atenţie. cea mai importantă vulnerabilitate privind securitatea economică o reprezintă lipsa diversificării surselor exportatoare de gaze naturale. Mai mult. întrucât proiectul Nord Stream a demonstrat că interesele statelor europene devin sensibile atunci când la masa tratativelor se află problema resurselor naturale. dar şi atragerea investiţiilor din aceste ţări pe piaţa internă. punând bazele unui contract pe termen mediu şi lung care să îi asigure un preţ stabil. fapt ce încalcă solidaritatea de care statele membre ar trebui să dea dovada. România trebuie să fie atentă la situaţia politică din Georgia. prin schimburi comerciale şi de tehnologie. România se poate implica ca mediator în problemele ridicate de dosarul nuclear iranian. şi să menţină relaţiile diplomatice cu ţările Orientului Mijlociu la un nivel ridicat.sunt la fel de mari: costurile mari (aproximativ 6 mld euro). SECURITATEA ENERGETICA. Astfel. interesul ţării noastre urmărind stabilitatea politică iraniană. şi a posibilităţii transportului naval al acestuia. România trebuie să păstreze Federaţia Rusă ca sursă generatoare de gaz. ţara noastră se poate implica prin activităţi de lobby în demararea proiectului. Această situaţie ar evita posibilele tensiuni şi probleme ce ar putea degenera în viitor între ţara noastră. şi ieşirea de sub embargoul economic impus. insecuritatea georgiană şi implicit nesiguranţa surselor de aprovizionare. Nabucco reprezintă cea mai viabila oportunitate în acest sens. Rusia şi chiar Ucraina. Cel mai bun exemplu este dat de criza petrolieră din anii 70 când deşi statele arabe au dorit să închidă robinetele ce alimentau Occidentul şi Statele Unite.

concluziile ordine poate fi si de catre superiori sau subordonati deopotriva. incercand sa tragem un semnal de alarma fata de aroganta cu care un ministru numit politic si fara nici o experienta in domeniul pe care urma sa-l coordonreze si-a permis sa renunte la unul dintre cei mai buni specialisti in domeniul gazelor naturale. Administratiei si Mediului. se poate spune ca nici un sacrificiu nu este in zadar si speram ca ecourile acestei pozitii vor determina o repozitionare a Romaniei fata de resursele sale. nu este nici el energetician de profesie ne permitem sa sugeram. Finantelor. gandurile.ro a prezentat cazul demisiei unui consilier al fostului ministru al Economiei.In editorialul “O demisie mai dura decat un verdict”. care se gasesc la congruenta Ministerelor Economiei. atat de necesara in actualul context economic. Energy-Center a publicat o analiza pe marginea esecurilor inregistrate de tara noastra. incepand cu aceasta analiza. care se gasesc la congruenta Ministerelor Economiei. respectivul specialist lucra la o strategie de securitate energetica a Romaniei. Astfel. Obiectivele de securitate energetica trebuie sa cuprinda pe langa obiectivele energetice si obiectivele interdepartamentale asa cum sunt ele definite in momentul de fata: *Obiectivele antisaracie energetica. iar cuantificarea si perioada de implementare coroborate. care are rolul in primul rand de disciplinare a celui care il concepe. Strategia trebuie sa fie un document cu o structura formala. Pentru ca noul ministru al economiei. cateva elemente de stricta actualitate si de care ar trebui sa tina seama orice proiect de strategie energetica pe care Romania va trebui sa-l pregateasca in perioada imediat urmatoare. il ajuta sa isi aranjeze cifrele si intr-o logica. Acestea trebuie astfel definite incat corespondenta si trasabilitatea sa fie evidenta. tocmai datorita lipsei de viziune a autoritatilor in domeniu . cu precizarea ca fara o strategie adecvata si coerenta riscam sa iesim de pe harta eneregtica a Europei. Administratiei si Muncii. platforma de analiza si dezbatere Energy-Center. Finantelor. ce urmarita altii. Mai mult decat atat. Daniel Chitoiu. *Obiectivele de eficienta energetica. Elaborarea unei Strategii de . *Obiectivele statului in calitate de actionar majoritar sau minoritar la multe din societatile din domeniul energetic. Pe cine interesa insa acest lucru? Recent.

DIMENSIUNEA TRANZITULUI DE GAZ ÎN STRATEGIA DE SECURITATE ENERGETICĂ A UE . 4. diferentiata de cele care au existat in anii anteriori. 9. Planificare si Prognoza Energetica. Documentul redactat de fostul consilier al ministrului economiei. datelor geologice etc.Securitate Energetica in anul 2012. 10. 6. Combaterea sarciei energetice. Cresterea eficientei energetice . obiectivele antisaracie. Dezvoltarea in Romania a unui Hub de energetic pentru Regiunea Sud este Europeana. necesita o noua abordare. prin promovarea mixului energetic . Securizarea resurselor minerale. 3. Asigurarea pe termen lung a unui grad mare de independenta a resurselor de energie primara. Limitarea dependentei de o singura sursa de energie primara din import. Cresterea gradului de utilitate a infrastructurii existente. Cresterea productivitatii muncii. 7. contine Obiective de securitate energetica si Matricea obiectivelor derivate (obiectivele energetice. obiectivele statului in calitate de actionar (majoritar si minoritar)) cuprinzand termenele de realizare si indicatorii cheie de performanta si control. Dezvoltarea pietei energetice unice. demisionat tocmai pentru ca a avut curajul sa gandeasca altfel decat birocratii ministerului. 8. Infiintarea Agentiei de Securitate. 5. fata de sursele de import . Avand in vedere complexitatea documentului vom reda in continuare doar cele 10 obiective de securitate energetica: 1. umane. 2.

Belarus şi Moldova. a precizat că deseori interesele energetice ale Uniunii Europene și Rusiei în domeniul securită ț ii energetice nu coincid. gazul natural are cel mai mic impact negativ asupra mediului înconjurător. chiar dacă sub o formă ajustată. Ea a exprimat mai degrabă punctul de vedere al Kremlinului potrivit căruia o ameliorare a transportului de gaze prin Republica Moldova (unul semnificativ. a fost lansată prima fază a conductei Nord Stream. a problemelor de ordin juridic de şi de securitatea energetică referitoare la tranzit a gazului rusesc spre Europa de Vest prin ţările ca Ucraina. Moderatorul dezbaterii. la Oxford Institute for Energy Studies. Belarus și Republica Moldova au dezvăluit faptul că Rusia intenționează să construiască conducte noi (South Stream și North Stream) ca să scăpe complet de dependenţa de tranzitul prin cele trei stat.tranzitul gazului rusesc prin Ucraina. Christian Egenhofer senior fellow la Centre for European Policy Studies din Bruxelles . în cadrul unor dezbateri la Clubul internaţional de parlamentari şi experţi UE-Ucraina. . Recent.5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. ca să poată beneficia de în continuare de avantajele statutului de țară tranzitată de gazul rusesc. Belarus şi Moldova» este un studiu lansat recent la Centre for European Policy Studies din Bruxelles (CEPS). în special între Rusia şi statele din CSI de vest. chiar dacă acest proiect contravine intereslor Rusiei. în varianta agreată de Moscova.«Dimensiunea tranzitului de gaz în Strategia de securitate energetică a UE. autorrea studiului. se dorește o analiză în profunzime a distribu ției gazelor rusești pe pieţele de energie din Uniunea Europeană. și consultant pe lângă Comsia Europeană. cu o capacitate de 27. Pe de altă parte. dar că statele europene ar trebui să își urmeze calea către o independen ț ă energetică mai mare. Proiectul Nabucco de transport de gaze. Cartea. Practic. În noiembrie 2011. analizând situația tranzitului de gaze rusesc prin Republica Moldova a menționat problemele existente în această zonă. fără investiţii în crearea unei infrastructuri care să susţină dezvoltarea unor surse de energie alternativă. Concluzii Deşi are resurse energetice variate. prin diversificare surselor de aprovizionare. după lansarea South Stream şi extinderea Nord Stream. Studiul analizează relaţiile asimetrice de putere între principalii actori implicați. oficiali din UE și specialisțti în domeniul energiei. Dintre acestea. circa 20 de miliarde de metri cubi) depinde de cum vor știi autorită ț ile de la Chui ț inău să rezolve favorabil conflictul înghe ț at din Transnistria. În luna februarie a acestui an. research fellow. Katja Yafimava. conducerea concernului rus Gazprom a declarat că. România trebuie să utilizeze în principal hidrocarburi pentru aşi asigura necesarul de energie. semnată de Katja Yafimava. autorități din Ucraina. și publicată la Oxford University Press. pe unde tranzitează gazul rusesc. Lansarea cărții a fost urmată de o dezbatere la care au participat diplomați. Specialistul CEPS a apreciat că Europa ar trebui să suțină în continuare. importanţa Ucrainei în ceea ce priveşte exporturile de gaze ruseşti va scădea la zero. Republica Moldova este șantajată de Rusia să accepte o rezolvare a conflictului cu Transnistria.

cât şi independenţa energetică faţă de Rusia. ceea ce ar oferi României o mai mare libertate de elaborare a politicii externe în ceea ce priveşte regiunea Mării Negre. . pentru a avea siguranţa energetică de care are nevoie pentru a putea o voce la nivel regional şi internaţional. ar însemna. oricare din proiectele ruseşti sunt mult mai puţin sigure decât proiectul Nabucco. în cazul în care proiectul Nabucco eşuează. România nu trebuie să neglijeze necesitatea de a dezvolta surse regenerabile de energie.Sursă sigură de energie înseamnă accesul la resurse nesusceptibile la întreruperi. atât preţuri mai mici pentru consumatorii români. O alternativă la aprovizionarea cu gaz rusesc. de aceea se poate afirma că. cum ar fi proiectul Nabucco. Federaţia Rusă a dat dovadă nu o dată că poate face uz de accesul la resurse ca instrument de politică externă. Faţă de alte state europene. România plătea 376$/1000m3 de gaz rusesc. România are obligaţia de a căuta cel mai stabil şi mai accesibil preţ sau metode de a-l reduce. În acest scop. la începutul lunii martie 2008. pentru Uniunea Europeană. existând posibilitatea ca preţul să crească până la 390$/1000m3. care plăteau 150-240$/1000m3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful