Etiit*'}t,'a l:t% il.

jS :{di,-J-E
i

Lw-ffi_

t

A\

*t
d*-

)J

Fr"5,E 'ffr**

ry

Ff * #{-€
6s'R -,R T.

'\
,.

Ei

.G

=*rF

,

t'F

**

E

bd
$8 Ifrh&Gt@ffi

Cuprins
lntroducere in ,Ieritorii silbatice" 7
Cum se deplaseazi oamenii prin degert? De ce se extind de;erturile? 10
Ce este un

erg?

12

Care este cel mai mare detert din lume?

14

(

g

$

Unde se afli muntii Hoggar? 16 Ce este un reg? 18 Ce este un ued? 20 Ce este savana africane? 22 Unde se intinde degertul Kalahari? 24 Unde se intinde degertul Gobi? 26 Existi degerturi in America? 28 Unde se afli Valea Mortii? 30 Ce peisaje sunt Ia Polul Sud? 32 Ce este Polul Nord? 34 Este adevirat ci Groenlanda este o insuli? 36 Ce este tundra? 38 Unde se afli Siberia? 40 Ce este stepa? 42 Ce este taigaua? 44 Unde se intinde jungla? 46 Care sunt cele mai mari peduri din !ume? 48 Unde se afli Amazonia? 50 adurea de pe Coasta de Filde; 52
irll:.:fu,

lnrrRoDUcERE iru

Teritorii
S:
$ti"i ci
Ce preferi,

ilbatiee

pe aceasti ptaneti existi locuri ale ciror conditii climatice sunt mult mai aspre decAt cele in care triie;ti tu? Afla ce este un erg, cum se deplaseazi oamenii prin degert 9i multe alte lucruri interesante legate de zonele mai pufin primitoare de pe planeta noastri.
frigul extrem sau cildura inibugitoare? Probabil ci niciuna dintre variante... Dar trebuie si gtii ci existd locuri unde ziua se ating temperaturi-record de 60 de grade Celsius, iar noaptea acestea coboari la -10 grade!

Oum se deplaseilndt
&
Dromaderul este un bun mijloc de transport prin detert. in cocoata sa este depozitati ape gi grisime, genele lungi ii protejeaz6, ochii in fafa furtunilor de nisip, picioarele lungi il impiedici si se afunde in nisip, iar pielea deschisi la culoare reflecti lumina, protejindu-l de cildura excesivi. Dromaderul poate parcurge
astfel 150 de km intr-o zi firi si oboseasci.
*

ed
Mehari-ul este o specie de dromader folosit in competifii.. in degerturile din Asia, dromaderul este inlocuit de cimila cu doui cocoage; aceasta are o blani foarte cilduroasi, care protej eazd, cimila in noptile extrem de reci.

c
7

cu motocicletele. in cazde puna, n u trebu ie sd ne indepartim de veh icu l: trebu ie si trim item semnale SOS sau sa ardem un cauciuc pentru a atrage atentia avioanelor care pot trece pe deasupra noastri.

IwTR-UN 4 x 4 in zilete noastre, dunele de nisip pot fi strdbatute cu aj utorul matinilor de teren 4 x 4. Dar si

Unr

DTSERT

Pllru DE CnPcANE in mijlocut acestor peisaje golase, fdrd
copaci, furtunile de nisip schimba forma dunelor sau sterg orice urmd de pe nisip; dacd te pierzi, este foarte greu sa fii gasit. De aceea, hartile iti sunt absolut necesare, Ia fel si busola. in cazul in care ramAi blocat in n isip, iata u n truc: strecoari pe su b rotile matinii ni;te placi din metal si impinge matina cAt poli de tare.

De$ERruL r5T FTRELE Gdseqte sd r ffiArr il}tJL Teffi A{t$fl-$ r IxcArcITE pe care trebuie firul il urmeze acest dromader insetat pentru a ajunge la Donald. aflat in oaz6. :IC VI3H3II3 3UV 3UV3 'l:13 ]ISS I33UOO lnWnUo :3trn'tos . Vei afla astfel cdte zile poate sd reziste un dromader fdrd si bea deloc ap[. a 'vdv YuYr altz s t vrslz3u :lIVOd lnUSOVl |OUO jSnlCVO U AcuL cu MAGNET FrxAT iru cerurRUL iruroroEAUNA NoRDUL $t rE AJUTA sA CADRANULUI BUSOLEI ARATA rs oRrENTEzt.

multe plante incep imediat sa creascd foarte repede.erturilor au triit pufini oameni. oamenii pleaci din acel loc. d ispar treptat. iar rezervele de apa. pentru animalele lor SI pentru culturile din care se hrinesc. utilizate in exces. . Astfel. in detert se poate sa treaca si 10 ani fara sa ploua. din lemnul cirora fac focul. instalAndu-se in alta parte. putind astfel si geteasci. in aceste regiuni. este posibil sa nu fi vizut vreodata n ici mdcar u n strop de ploaiel intr-adevir. traiul devine imposibil din cauza extinderii detertului.i aleg un petic de pimint 9i rimin si triiasci acolo. vitali pentru ei. in regiunile din jurul de. Ei sapi pufuri pentru a putea face rost de api.uri. mulfi nomazi (oameni ai degertului) i. Dupi ce ploua insd.TeRrroRu SnLeATlcE IIB sB se extind de$erturile? & lungul timpului. Mai obignuiesc si taie arbori sl tufi. Micile animale care traiesc in detert au parte atunci de un ospit pe cinste. Astizi insi. f' 10 Arvr FAnA PloAtE Daca ai zece an i si traiesti in detert. D"-" a 2 a f 7 Drrrr cE iru cE Mnl PurrNA ApA! Animalele pasc toata iarba.

$rrArr cA. in acetasi detert. iruarrurnnEA DE9ERTuLUT sE REFERA LA EXTrtuoEnrA zoNELoR {Fll . f\--..CATE. FUBWFC COFURL BLRGLC MNO$OP IISRTJ TZPEPJ B ILHDK OARECE IOWSOL VMKDLJ CEUGAZ CLD IP SBDPU BWS$K ARLAE BTRVI IQBLC VHAEE 9ARPE ACUST VRRIP ELAAJ GOV HDC J AV MF$ TEC lAx Lz $ DCN ADY OT L FOW Y13ZV9 'VrSn3Vl 'rauv5 '3oauvo$ 'v-ruvaoS 'Notduo3s 'v3tNUnJ 'aundrt 'v-ilWVO ::linros 1\(){ I Treptat. ori zontal qi vertical. se pot in registra 40"C ziua s i 0oC n oaptea. DE9ERT|CE.De$ERTTFTcAREA CuvINTE.inainteazi" in detrimentul vegetaliei. nisipul . denumirea unor animale sau a unor insecte care trdiesc in deqert.. iar in altele.. CARE INAINTEAZA DIN CE IN CE MAI MULT. AMESTE. termometrul poate cobori si la -7 B"C.cAgilGAND TEREN".. se pot atinge valori de 56oC. . de exemplu in Siberia. Gdseqte in tabelul de mai jos. *" REcoRDURI TTRMIcE Record de frig si de caldura: in unele regiuni desertice.

SALgATTcE & Er*urire sunt suprafete derertice vaste. acoperite cu nisip adus de vAnt.o- . Ele sunt acumuliri de nisip. Acesta se acumuleazd. care este comestibile. d e aceea. care seamini cu n i5te valu ri. De Ia o zi la alta. in fu nctie de cAt de puternice sunt furtunile de nisip.i plante rezistente. Aici cresc doar arbutti ..\j/ . lr//. in Sahara existi Marele Erg Oriental gi Marele Erg Occidental. precum o specie de iarbi denumiti in arabi drinn. 11u m ite regu ri . Topografia locurilor se schimba des. formAnd dune sau ergu ri.\ . a ic i este foa rte utor si te pie rzi.i schimba fo rm a. intinse pe sute de kilometri . . dunele i.- f 7 DUNE DE Nlsrp Nisipul este transportat de vdnt din platourile detertice stan coase.

? Pentru a opri extinderea erguri lor. VAntul sculpteazi dunele de nisip intr-un mod cu totul original. oamenii creeazd M palisade. z 'uN -tnwnuo :ftln'tos . ergurile devin fertile. ff-. $rrATr ESTE REPREZENTAREA GRAFICA A UNEI REGIUNI. Ajut6-l pe Donald si giseasci drumul spre oazd. "!' SE FORMEAZA o .. Treptat. ACEASTA REPREZENTARE POATE FI FACUTA SUB FORMA DE HARTA SAU DE PLAN. irvrpneuruA cu RELTEFUL AcEsrErA.BARIERA VTRDE. 1\(){ ropocRAFIA cA.. aici incep si creasci palmieri si specii de plante specifice detertului..EncuL rSTT RAN$['L TAU A{[JtrI! LenIRINTUL Ce seamdni cel mai mult cu o dun6? O altd dun6. care bloche aza inai ntarea n isi pu ri lor. Acestea sunt mici imprej muiri din lemn.. Astfel. vegetatia devine stabile.

mari diferen(e de temperaturi intre zi 9i noapte gi ploi rare. exista lanturi de munti: Hoggar. dromaderul) sau se ingroapi sub nisip pe timpul zilei (scorpionul).TeRrroRn SALeAnce) Care este eel mai m&re de$ert din lume? & Sahara. Ploile se inregistreazi mai mult la granifele cu Sahara: toamna in nord si vara in sud. nu are parte uneori decit de 7 mm de precipitafii pe an. *' NUMAI NrsrP 5l PlrrRE CAr Vezt cu OcHrr Peisajele sunt imense si monotone. din regiunea mun{ilor Hoggar. in jurut acestu ia. cel mai inalt punct din detert este vulcanul Emi Koussi (3 415 m). D"s"rtul Animalele care triiesc in Sahara gtiu insd si se descurce: ele fac economii de api (de exemplu. Dunele de nisip nu acopera decAt o cincime din te rito riu . Oragul Tamanrasset. se af la p lato u ri fo rm ate din placi de stAnca si sfirAmaturi de piatra. situat in nordul Africii. Acest degert este caracterizat prin veri toride. este cet mai mare degert din lume. in centrul iaharei. Arr si Tibesti. .

. lar acum 450 de m ilioane de an i. ndlrvri'r?.SnnnRA rSTr ffiANt}tlL TAt' A(Uf'fi r 4- DrSERr SuRPRTN zAroR Unde se afla Sahara? Acest detert imens se af la pe teritoriu I a zece state: Maroc. intreaga Sahard era aco pe rita d e gh eati ! Singurii oameni care locuiesc in degert sunt nom azii. \\ i__ :'il:T::'___ _rD -. ARAMTU ESrE NrsrPUL sAu nerrnA cARE i ' : (\ .E LA CULOAREA ARAM|E. AIgeria. Ei cresc animale . Egipt.. Niger. 1\ ( </ : I fr$rrATr . Tunisia. Sudan.EsrE uru cuvANT iN LIMBA ARABA se cA. Libia.i se deplaseazi cu ajutorul cimilelor.sAHARA. Mali si Mauritania. Ciad.. .

Dacd ai fi fost un copil tuareg. te-ai f i h ran it cu mei fiert si curmale si ai fi baut lapte smdntan it si ceai. este localizat in centrul degertului Sahara. rimasi inci aproape neexplorati. in Algeria.. Ai fi crescut cam ile si cap re. fiind o regiune intinsi. Majoritatea sunt nomazi care trdiesc in tabere. sau Ahaggar. . Tuaregii sunt singurii care traiesc in regiunea Hoggar. Tuareg in costum traditional . pe unde curgeau pe vremuri multe riuri. ASA LA TUAREGI. ai fi vorbit dialectul tamachek.SALeAilc Hmde ffe ffiffiffiffi Wr&ffi$effff & M"riuul * T muntos Hoggar. Virful liahat se ridici la aproape 3 000 de metri altitudine! Acest masiv este inconjurat de o serie de vii..rf.

MuNTu HoccAR ) h5 *"$_ HTef# f. H . sopArle si pasari. DOMINAU PLANETA.+tr r. DIN MIJLOCUL UNEI MARI NU FOARTE ADANCI.il .. piatri. iar zi ua peste 40'C! Fau na si vegetatia sunt sirace. HoccAR PnrNrRE VaruRr! Aqa zd in ordine segmentele de propozitie de mai jos gi vei afla ce citeqte Donald in ziar. ACUM MAI MULT DE O SUTA DE MILIOANE DE ANI. lru Plrru Dr5rnr! oggar se af la acu m in p I in d ete rt... dune si lanturi m u ntoase.ri pe alocu ri insecte. PE VREMEA CAND DINOZAURII. Pe isaj u I este fo rm at d i n nisipuri.. Totuti. specia moula-moula este s im bo Iu I regiu n ii H oggar.. se mai pot z6. Dintre acestea. MEIUL SE POATE CONSUMA FIERT sAU rvrAcrrunr cn rArruA.}#fl . N oaptea se pot in registra tem peratu ri su b 0oC..-/ t--/ $rrATr cA. .1 \ \. '|3NVOV SIUVOJ nN rUYru rsNn ]n3o]flW NrO VfiyN! 35 3UV3 vlnsNr o vu3 uv99oH 'vI3NV-td nvNilmoo ilunvzoNto oNV3 v3lru3un 3d 'rNv :ro aNvonrru go vrns o act rrnw tvtm wn3v :llintos MEIUL ESTE O PLANTA CEREALIERA cARE cRE$TE iru nrnrcn. .

vAntul erodeazd doar partea superioari si mai putin duri a platoului. Regul care ia nastere de pe u rma acestu i proces de erodare se formeazd la poalele platoului. f' B Azt NE Snu VTRsANTI Cand un platou stAncos se afli pe o formatiune duri. platoul stancos este fo rm at in intregi m e d i n roc i mai putin dure. Fragmentele prea mari de piatri rimin insi pe loc. in interiorul caruia va Iua nastere regu I . suprafefe netede acoperite cu pietrig.TeRrroRn SALeAnCi: Ce este un reg? A & ln U"g"rt. Ai aflat deja ci micile fragmente de piatri transportate de vint formeazi acele dune de nisip denumite erguri. Dacd. din contra. vintul erodeazi lent platourile stincoase. Platou stAncos . in acel loc se va forma treptat u n bazin. formind in timp regurile.

dezvoltat rocr bazaltice a X%"ff ffi ffi €jil €ffiJ ffiflfl##-s Degertul Sinai ArEr{TrE. PEnrcoL DE MrRup! Vai.. FRTCTTUNEA ESTE O M|$CARE DE 23 4 5 6 7 FRECARE INTRE DOUA OBIECTE..RecuL Degert din Namibia. pietriqul din deqert! f 'VANTUL. podi. cu atit regul este mai intins! $TIATI cA. iru orgenT AU.Loc rulEcAnt DE FRICTIUNE INTRE PIETRE. AnTIsTUL ScuLProR in Sahara.. platoul stAncos din care se formeazd regul poartd numele de hamada. I 'UN tnUUnUO :StrntOS . Cu cAt hamada este erodata mai mult de vAnt. incd un miraj! Ajut5-l pe bietul Donald sd g5seasci repede piscina pdnd nu se aruncd direct in. scu lptat de vdnt. in fo rm d d e fagu re sau de ciupercd.. Acest pod is aj unge si capete contururi u i m itoare.

valea se usuci foarte repede. In citeva minute. adici numai atunci cAnd ploui. ploua cAnd nu te agtepti. de obicei. un val de 2 metri poate sd m atu re totu I in ca lea sa. mai exact albia unui riu pe unde curge foarte rar ape. Un f -TREzrRrn! Nomazii folosesc mereu aceste albii pentru a se deplasa.€e effGe ffire ffied? & ued este o vale uscati din detert. Cum insi ploile sunt extrem de rare. Ued uscat in muntii Marocului . iar ploaia antreneazi mari caltitati de apa intr-un timp scurt. Dar sunt foarte prudenti cand se anunta vreo furtuni! Asta pentru cd in Sahara.

TERMENUL OPUS ESTE SECAREA APELOR: NIVELUL APEI SCADE PANA DISPARE DE TOT. O plajd "ir 5rE GnAuNTE RABDAT.i duc turmele de animale sa pascd. +\(/{ I-'-.ARE in albia uedurilor cresc plante. rtutr_lLDll r.. aceste vai devin adevirate prerii. Ei trebuie sa se miste repede. deoarece aceste plante nu traiesc decat cAteva zile: cAnd rezervele de apa se epu izeaza. s p_o_r ll 9!.r Nu are cocoagd Cdmila: r Are doud cocoaqe :r Are o singurd cocoaqd :r Nu are cocoagd O caravand in deqert: t I :r l) Este formatd din rulote Este formatd din cdmile Este formatd din motociclete este: O oazd r ? :r Q insulitd plind de verdea[d in mijlocul deqertului O bduturd alcoolizatd. V"g E +rulN c! cAND ruivrluL APELoR uNUr RAU sAU E AL UNU| FLUVTU CRE$TE. L Q'Z 3 '! I 'Z V :SlInlOS . plantele mor de sete. unde nom azii i. ffiAffifl}r$ r CHBSTIoNARUL DngERTULUI Dromaderul: t Are doud cocoaqe .5Tf.'!E $rrATr cA.UeDUL f.. Are o singurd cocoaqd . Dupa o ploaie torentiald.

in timpul anotimpului ploios.4/ intinde pe aproximativ 10 milioane de km2. iarba inverzegte 9i devine hrani pentru numeroasele animale care triiesc aici.Ce este sav&na afrienna? .i dep oziteazi reze rve Ie d e api in i nte- riorul trunchiului care actioneazd ca un burete. Salcam ii si baobabii sunt foarte adaptati Ia climatul secetos si foarte cald din savana africand.!. . -_J S"u"n" africani se f'CuM sE PoATE DrPo ztrl Apn? in savand cresc numerosi copaci. Aceasti imensi prerie acoperi partea centrali a continentului african. Baobabu I i. in timpul anotimpului secetos. cu fru nzele sale inguste si ramurile sale lungi si spinoase. Din luna mai pini in septembrie. reduce orice pierdere de apa prin evaporare. Baobab SalcAmi .\ . iarba din savani este galbeni. in tim p ce salcdm u l. in sudut Saharei.

. in cdutarea apei. d iferente in savani * 'CE AcLoMERATTET in savana triiesc mam ifere erbivore (girafe. uN ANTMAL ERBrvoR sE xnArue$TE cu PLANTE. . gheparzi). iar noaptea doar 3oC. lata de ce animalele au invatat sa reziste la caldurd si la frig. Ziua pot fi 40oC.. antilope) sau carnivore (lei. Toate animalele trdiesc in apropierea surselor de apa si parcurg zeci de kilometri in timpul anotimpului secetos.Girafi Leoaice Antilope gnu *' DE LA CnLD LA Rrcr se in registreazd de temperaturi asemandtoare cu cele inregistrate in detert . UN ANIMAL CARNIVOR CONSUMA CARNE $r TNSECTE. $TtATt CA. RADAcINI sAU lnngA.

ert$l Kalahari? &t' ./o I frl Mnr irurAr Dr Foc.-a. caldura este arzatoare vara. nisipul este galben-brun. Este mai degrabi o savani siraci in vegetatie. deoarece se afla la o iniltime de 1 000 de metri inaltime. Aici ploile sunt rare. incepand cu luna ianuarie.TeRrroRn SALeAncE) l\- Unde se intinde deg. Plantele sunt atit de rare incAt nisipul nu poate fi re{inut cind vintul sufli puternic. in realitate. nu este chiar un degert: aici cresc salcimi.R lJe. cdnd se pot atinge si 45"C. tufiguri. fm r\F y'a.ertul Kalahari este un imens ptatou acoperit de nisip. ploile cad vara. Din pacate insi. Cel mai adesea. stropii de ploaie dispar imediat in nisip. baobabi. Apol "SA'M''FERA DE GHEATA in Kalahari. aflat in sudul Africii. chiar rotu pe alocuri. Antilope de Kalahari ln Kalahari. larna insi podisul ingheata deseori. .

.KnmHARr rSTT RANDUL TAU A(UI.. lar albiile rAurilor. savana se acoperd cu verdeatd si flori. lei. ALBIA t lllrLs llr A oE|l.irucepe cArEvA cArevn oRE. Uneori.''g# din Kalahari este: tl#gV#):':VV n#tOw)r') . antilope-gnu. =i U O # =O =b =s =m ft1\ ( t grrATt UGOLIT. pe suprafa\a cdreia se afld o parte din O altd lard pe suprafa\a cdreia se afld o parte din deqertul Kalahari: ) I Y #i CODUL: =a =e c 7 CAND DTSERTUL RTNASTE. --1 I : .I ! DpNUMIRILE Conarn: r . sunt: Tard. girafe. secate de luni intregi. i1 degert ploua foarte p ute rn ic. Cel mai mare fluviu #klvl''..... .sEcAT' irusrRruruA rnnA cA. Este un mare noroc pentru numeroasele animale din Kalahari: gazele.. i vrsn rvN '? vNvmsros 't nNVUutSog 'z ogNvnvxo 'r :llintos | cAruo PLoUA irusA.)OVtrV) deqertul Kalahari: Primii locuitori din Africa Austral5. USCAT. rnn nAul irucepe __"1-l::'j_":-_"i + (f A . antilope-suliti. struti. umPle iru rAR RAUI. I n n ic i cAteva o re.trltt secnrA t{ uNUr nAu ^sE. . se umplu din nou cu ape. dintre care astdzi mai trdiesc c0teva mii in Kalahari. APA. CARE NU MAI CURGE.

aici ploui foarte pufin. Cum aceasti zoni se afli departe de oceane. insi poate fi 9i foarte frig. ca in toate degerturile de altfel. PamAntu este aproape sterp. De aceea. I lurti . in d ete rtu I Co b i exista d oa r cAteva m lastin i. vinturile oceanice i. Cu toate acestea."rtul * 'CoNDrrtr DuRE DE VIATA Din cauza ploilor foarte rare.TenrroRn SALeanCF) Unde se intinde degertul Gohi? & Gobi este izolat in centrul Asiei. si se deplaseazi cu turmele Ia pascut. in ptus. acoperit cu o vegetatie fragila: tufisu ri si iarba rezistenti la frig. un lanf muntos impiedici inaintarea norilor incirca{i cu ploaie. Majo ritatea s u nt pdsto ri nomazi care triiesc in iurte. De. un fel de corturi.i pierd din umiditate. oamenii au invitat si supravietuiasci. ajungind aici uscate. localizat in Mongolia gi China.

deoarece cAmila poate sa reziste si 20 de zile fara sa bea apa. IN CARE LOCUIESC NOMAZII DIN ASIA CENTRALA.:"::iilil:?l dintre lume.7 . iar vara prin muntii din imprej urimi.. Faptul ca ploua rar nu rep rezi nta o problema pentru ea. ruRrA EsrE uN coRT ACOPERIT CU PIEI.GAsnSTE RAsPUNSUL PorR rvrr. t\ (){ -r-. cimila trebuie sa supravietuiasca frigului din detertu I Cobi.. Deeert::. gnATrcA. W. Casa noma zilor w 'PRrN ruoc'9 drsrN 's FnrcuL Drru Goer Daca dromaderul traieste in vNvnvuvJ 'v vzvo 't vNno'z urcrvruouo 'r :rintos Nomad din Mongolia calduroasa Sahara. larna o petrece in detert. acest animal nu are decAt o singurd cocoaqd Colind de nisip Insuld de verdeafd intr-un ocean de nisip Grup de oameni qi cdmile prin degert S. fiind folosita de oameni ca mijloc de transport. Gdsegte cuvfintul care corespunde fiecireia dintre cele 6 defini{ii de mai jos: Spre deosebire de cdmild. gdseqte pe plajd.

rtul Statelor Unite. temperaturi record: aproape 60"C! Plantele si animalele reutesc totu. f' TEMPERATURT RrcoRD! Marele Detert este traversat de o vale lungi. deoarece aici ploui abu ndent de doua ori pe an. unde cresc din loc in loc cactugi. Este o regiune de degert cald. intinde Marele Degert American. un bazin de dimensiunile Corsicii. Aceasta este Valea Mortii. se profileazi deasupra vegetafiei pitice formate in principal din nigte mici plante grase 9i din specii de miricini.i si supravietuiascd. la nord de Mexic. unde se inregistreazd. in formi de luminare sau de candelabru. complet sterp. . Aceste specii de cactugi. avdnd B 000 km2.----4+-\+'\\ -TeRFoRu SAr-eAilcE) 4\ v Existfi deger$H FI A I TH & I erre&? se a ln u.

in unele locuri chiar nimeni nu i.Z VtNUOlt'lV3'L :3tln10s . *a{}'If or '' la r I in ce stat din SLJA se afld Valea Mor(ii: Cel mai addnc punct (87 de metri sub nivelul mdrii) qi cel mai cald din Valea Mor[ii: Bad W aii(*r :r Principala bogd[ie minierd din deqertul Atacama: *)pr) p Cealaltd denumire .1\ =e =u $TlATl CA. Cel mai cunoscut este detertu I Atacama. cea mai uscate regiune de pe planetd. 3rN31n3ns 3rNvld'? nudn3't USIVM CVg'. CANDELABRUL ESTE uN suPoRT PENTRU luruAruAnr CU MAI MULTE BRATE.'t. rxrsrA nPuRr DE LUMnruAnr =t MAI LUNGI.* CODUL: --l -t.. L Mnr UscAr DrsERr DE PE PI.ertice.. I )^( =l =n =i ) -r!z . Aici nu cresc plante aproape deloc.surprinzdloare de altfel a plantelor din care fac parte cactugii: a )i(* s)*).Marele degert din Arizona (in sud-vestul Statelor Unite) t.$Yfl ffiAffifl}HJL FANJ A{IJPI! Cuvrr{TE ConArE Inlocuieqte semnele din codul de mai jos cu literele corespunzdtoare qi vei afla: de.AN ETA Si in America de Sud existd regiuni f.i amintette sa fi plouat vreodata! Doar ceata mai umezette uneori atmosfera..

iar valea este formata d in dune si zone stAncoase. Aceasti zoni i. din feric i re in sd.r CoMUN! Toate peisajele din Valea Mortii sunt iesite din comun. in California. unde noaptea este ingrozitor de frig gi sunt -l0oC. Este un degert extrem de neprimitor. existd s i izv oa re Climatul insd este atdt de cald si de uscat incit nimeni nu poate trai in Valea .TeRrroRn SALenncr . * 'PETsAJE lrStrE Dlr.\ .- -- IJnde se efle lfoIe:& tfortii? ) & Vl"" Mo(ii chiar existi! Se afli in Statele Unite. Precipitatiile nu depisesc 50 de mm pe an. Detertul are forma unui culoar uria5 mdrginit de mici lanturi muntoase. iar ziua e teribil de cald. temperaturile ajungind pAni la 60"C.i meriti numele deoarece in secolul trecut mulfi cilitori gi aventurieri gi-au pierdut viafa in acest desert. Mortii! .

. :: El r' ii r+:r il' ATnNTIE PnnIcoL! in Valea Morfii nu ai voie s6 incurci drumul! Ajut6-l pe Dingo sd scape teaf6r. Multi aventurieri au pornit in ciutarea au ru lu i peste tot in tari.. $TlATl CA.*?. tu Acest de. uN rzvon EsrE o APA suBTERnruA CARE TA$ryE$TE LA SUPRAFATA PAMANTULUI.ert are forma unui mare culoar mirginit de mici lanfuri muntoase. iar u n ii au aj uns chiar pana in Valea Mortii pentru a-si incerca norocul.VnIEA MoRTn tr%Effi tr ffiffi g t$ L_ f*E'L . J U 2 3 Coiot la pindi Veche mini de aur *7 GoANA DUPA Aun Coana dupa aur a inceput Pe vremuri in Statele Unite. s 'uN tnwnuo :Sllnlos . f+ Pg \r . jill.

Aici frigul e pitrunzitor. si asta in regiunile de coasti. FIoRA SARAcA Doar 2o/o din Antarctica nu este acoperit de gheatd. Polul Sud este singurul Ioc de pe planeti unde n u exista f I utu ri ! Vegetatia este restrAnsi: existi doar mugchi. foci. licheni si doar doua feluri de plante cu flori. Este cea mat mare intindere de gheafi de pe planeti. Se inregistreazi anual 20-50 mm de precipitafii pe an. balene. . iar precipita{iile sunt atit de rare incit zona aproape ci poate fi comparati cu un imens de. Acolo traiesc milioane de pinguini imperiali.Ce peisde sunt In Polul SEd? & Polul Sud este un continent aproape la fel de mare ca America de Nord..ert. mai pufin chiar decit in Sahara! *' FAUNA BocATA..

r -i ii i! :! q# " ALBUL TOTAL La Polul Sud totul este alb. cEA CARE SE OBSERVA MAI ALES cAruo PRtvtM cERUL iru oepARTARE. imperial in Teritoriul Ad6lie .nnnTr! lndrizneful nostru explorator nu mai gdseqte drumul prin imensitatea albd a Polului Sud! Ajuta-l si ajungd la sta{ia meteo pe care nu ar fi trebuit si facd imprudenfa sI o pdrdseascS.... Este opusul intunericului: Aurori polari in Antarctica albul total.POLUL Suo ) PTERDUT PnIN Na. nici micar la un metru in fata. fu zionAnd intr-un tot albicios. prin care nu se poate distinge nimic. PE MARE. Cerul si pemAntul nu se mai disting. Si asta mai ales in anumite zile cu ceati foarte groasi. $TlATl CA. Pinguin ORIZONTUL ESTE LINIA CARE DESPARTe pAruArurul DE cER.

Q.u n co nge Iato r.+ . si vara. printre care laponii. care se mai numesc Arctica gi Antarctica. unde domnegte un frig pitrunzitor. mai putin decit intr.. inuilii. ciukcii. Cam treizeci de populafii s-au putut adapta la traiul dur de aici. Vara nu sunt mai mult de -1OoC.l .9 luni. Cele doui extremitati ale sale ar fi Polul Nord gi Polul Sud. respectiv de o caloti.Fi f. iar pe timpul iernii temperatura coboard la -7 }oC. Urs polar pe o banchizi .l. care nu dureazi decdt 3 !uni. e 7 DoAR La Polul Nord nu exista decat doui anotimpuri: 2 AnonMPURI iarna. Acestea sunt inconjurate de o banchizd.ceste & Folul Nord? O"rn"nii au creat in imaginafia lor un ax care traverseazi planeta de la nord la sud. care dureaz6.

:. fari sa apuni.. FoRME nzA o rMENsn ITnNDERE DE GHEATA PLUTITOARE. i t Polul Nord 2 Polul Sud . CARE z J'e g '! v :lll. cit gi noaptea. pentru perioadele in care vAneazi. soarele lumineazi atit ziua.10"C r 70'C :r 250'C Inuitii sau eschimo.r!ffi{i. iarna. astfel incit totu I ramAne intr-o bezna totala. ei triiesc in cisu{e pe care ti le construiesc singuri. ca in toate celelalte regiuni de pe glob.TtE. in u rmatoarele 6 tu n insi.ii au venit din Asia cu mult timp in urmi.nlos .i noaptea nu se succed in mod normal..r un continent B C0te anotimpuri sunt la Polul Nord? t :r :t c Zero Doudsprezece Doud Cdte grade sunt iarna la Polul Nord? r . BANCHIZA ESTE STRATUL DE GHenrA DE DEASUPRA ruAnrt DIN REGIUNILE POLARE. este soarele de ta m iezu t noptii. foarte bogati in minerale.. aici ziua. iar igluurile le pistre azd. soarele nu risare deloc. Timp de 6luni.JoncA-TE ivrpREUxA cu MTcKET A Ce este Arcti ca? DE LA Mr EzuLNoPTrr Cum Polul "iARELENord se afla la extremitatea planetei... vara. Marile puteri sunt in special interesate de regiunea arctici.!* $TlATl CA. AstAzi.

Iicheni. Se afli in nordul Americii. intre Oceanul Atlantic gi Oceanul Arctic. . Cu toate acestea. mesteceni si salcii.ee dm este $ f. in sudul insulei crette pulina vegetatie: muSchi. V *' PUTTNA VTGETATtE Ctimatul din Croenlanda este. spre deosebire de Antarctica.nsul$? & Gro"nlanda este cea mai mare insuli din lume. care formeazi o caloti glaciari. Aceasti imensi insuli este acoperiti de ghelari foarte mari. Suprafa{a sa este de 9 de ori mai mare decAt suprafafa Rominiei. bineinteles. arbori pitici. de aceea procesul de topire a zepezilor este mult mai lent decAt in alte parti. Aici este foarte frig. un climat polar.

"'rrivrrgrn LICHENII SUNT PLANTE REZULTATE DIN sruBrozA uNEr cruPEncr cu o RrcA. PE scoARTA COPACILOR SAU PE PIETRE. oamenii de Stiinta p refe ra acest loc pe ntru exped itiile lo r. "ilRADrsuL ExPEDTTT r LoR Croenlanda este Iocul mult visat unde pot fi observate stratele de gheata care s-au agternut unele peste altele de-a lu ngu I tim pu Iu i. Provincia Pond lnlet lvsAl? v*rd'?... cARE rnAresc PE soL. Vei reuqi si ghiceqti ce alta denumire mai purta pe vremuri Groenlanda. Vrrnru rvuu vuf voNvlN:roug N! roNnrv rd Vc rrvod 'Jsrufdo3sro r! rvwoor vrs33v ruv3 rd rnrnruorrurr nSou 'rro Jru:r ro rvo rsoJ v 'rvurdsNr rluvol rsoJ rJ nN vs auvd rzvrsv guvo '3'r:rwnN 'irourn vrnsNr :rrinros .GnOENLANDA $'q T $: $€$"& ff€ fl$ $i ' $ Aurora boreali Ia Polul Nord O SrruATrE ixcuRcArA! lnlocuieqte: db cu litera e A cu litera u v cu litera n ? cu litera a Gdseqte apoi litera care lipseqte din al doilea cuvdnt. Cum aici nu este la fel de frig ca la Polul Sud. $TIATI CA. E i stu d iaza m ai ales efectele poluirii si ale incilzirii globale asupra planetei.

.Ce esSe twmdra? /\ * 'TUNDRA & ln u". precum rododendronul. tufiguri. . solul este in permanenfi inghefat. DE AITITUDINE Tundra de altitudine este denum irea vegetatiei care se geseste Ia mari inaltimi. in m u ntii Alp i. precum mesteacinul pitic. Vegetafia este pitici: mugchi. doar paj isti si arbugti. licheni. astfel incit plantelor le este imposibil si prindi ridicini.initatea Polului Nord. Chiar si vara. subsolul este inghe(at. iarbi 9i cifiva arbori pitici. in H imalaya sau in m u ntii Stancosi (America) care apare ch iar inainte de zApezile permanente. Tund ra de altitu d ine seamana cu tundra polari: nu existi copaci. de exemplu in Siberia.

. reziste la frig ln timpul verii arctice. ursul brun sau renul canadian sunt animale acoperite cu o blana groasd. asistim la o adevirati explozie a vie{ii: un covor gros de flori portocalii. mdndncd fragi iarna se scaldd tot anul 7 . t ? :| qtiu sd. VEGETATIA PITICA ESTE TIPUL DE VEGETATIE CARE CRE$TE LA NIVELUL SOLULUI.i petrec iarna in galerii sub zlpada.. CUM AR FI. vegetatia se d ezvo tti t I ldngd Ecuator l6ngd Polul Nord in regiunile temperate Popula[iile care trdiesc in mijlocul tundrei: foarte Ient: trunchiul unui copac pitic care are 500 de ani are o circumferinta care nu mdsoard uneori nici 10 cm! Boul moscat. MU$CHil. t $TlATl CA. o buna protectie impotriva frigului. Tot aici mai traiesc si rozdtoare. I L J 'Z g'Z V :lllnlos Q1s. \1 ) 'aa I (/. care i..fi j -'. I .\ //\ a./ -4 . UNA 5r FroRA: UN MODEL DE AoAPTARE in tu n d ra.. albastre sau galbene acoperi suprafata solului. DE EXEMPLU.L TuNDRA l CnnsTroNAR A in tundrd cresc: r palmieri ? vegeta[ie de stepd :l maci Tundra este un tip de vegeta[ie care se gdseqte: "f.

aceasta ar ingheta in 2 minutel in Siberia se afla punctul cel mai friguros din lume: la Verhoiansk atinge -70'C! Solul nu se dezgheatd niciodati. La nord se afli preriile. climatul este rece si iernile foarte lungi. Husky este cAinele de sanie siberian. 7 RTcATUL FnIGULUI in Siberia verile su nt rdcoroase: pot fi intre . Apoi.Hmd$ nG fffiheefieg & ffi* f SiU"ri" este o regiune imensi care apa(ine Rusiei. se intind pidurile din taiga. Temperatura medie este de -3OoC: daca ai Iisa afard u n pahar cu apa. numite tundri. . spre sud.20"C. Siberia este traversati de fluvii: Enisei.I 0o si . Este formati din cimpii intinse gi mirginiti de lan(uri muntoase precum munfii Ural. Obi 9i Lena. Mai tot timpul insd.

': . S53IVUI IVW VDIVI NI UVI "lVUnM ZVg VZVSIVO]dX3 'ruerr vnriyc rzyrsv 35 VIU:lglS N! :ltintOS tS 4l ") . Daisy gaz rI -. e ..c Sr Ip$rM LA Lruex! DacS aqezi cuvintele 'CEA Mnr LUNGA Cnlr FTRATA Drru LUME in Siberia exista putine strizi.lva t:rgn l ll Peisaj lAngi Barabinsk Cabani in pidure $TlATl CA. O CALE FERATA ESTE O CALE DE coMUNrcATrE DEsnNnrA iru sprclnl TRANSPORTULUI CU TRENUL. TRANSPORTUL SE FACE PE $lNE METALTcT irvrerNATE irurnr Ele PRIN TRAVERSE DIN LEMN SAU DIN PREFABRICATE DIN BETON.. Aceastd cale feratd este cea mai Iunga din lume: 1O OOO de km. vei in{elege in ziar.:.1 t.+r: I +: !i *. .rr ll "fl. li1'. o'{' I *-"*. lacul Baikal este atAt de inghetat incAt u n tren l-ar putea trave rsa fari n ic io p ro b le m i.**<1. U n tre n in si trave rs eaza intreaga regiune: Transsiberianul.ii .rs+. din fraza de mai jos ce citeqte in ordinea potrivitd.1 . il- r'\a $rr.i+. intreg traseul se parcurge in cinci zilel in timpul iernii. I I r-t li..

Kirgizstan. * 'TARA CnrLoR SALBATIcI dt.& Cuvantul . Stepa mai mirginegte ..ertice. Lt2 . in Asia Centrala de exemplu.). stepa este regatul cailor silbatici si al cdmilelor. este domeniul animalelor erbivore care se hranesc cu iarba.stepi" este folosit pentru desemnarea unui anumit tip de vegetafie. Stepa cregte in Europa (Ungaria. firi copaci. care cregte in regiunile cu climat continental.i regiuni de. Micul cal de Mongolia este animalul specific stepei. ca si savana in Africa.pa.. Turkestan. unde iernile sunt reci . Vegetatia este formati aici din ierburi gi tufiguri: aceasta este stepa ierboasi. Stepa este un fel de prerie intinsi formati din ierburi 9i tufiguri.i verile calde. Rusia) 9i in Asia (Mongolia..

Acegtia sunt nom azi ei se deplaseazi in functie de anotimp. Care siluet5 corespunde exact calului din desenul de mai jos? j:c '''1 't " o :Stlntos f 'PoPoARELE STEPEI Cand vorbim despre popoarele stepei. nomazii trdiesc in corturi. in Kargazstan. in Europa si in Asia. .. $rrATr Mtct Turmi de cai in Mongolia ff- ' GRUPURT i ::"::T*?$3$?:TrA . ?n ciutare de Iocuri noi de pascut pentru turmele Ior. ne referim Ia oamenii care triiesc in mij Iocul stepei. De exemplu..ffiffi9 STLUETA ConEcrA Observi cu aten{ie cele patru siluete de mai jos. usor.-j"q i'" g" r%€ ffi ffiffiffiffi#{ 6-&ffi &f. un fel de case foarte mari care se demonte azl. 1\(/( ruFrgunrLE suNT cA.

in aceste regiuni. iar solul ingheafi. temperatura coboari mult sub OoC. iar apa nu reuseste si patru n d a in aceste zo n e impermeabile. al Asiei gi al Americii. cuvint care in limba rusi inseamni pidure. solul nu se dezgheati d ecat ca!iva ce nti m etri Ia suprafatd. formAnd o multime de lacuri si de mlastini. *r PnrMAvnRA ToruL RrNASrE Din fericire. pinut trebuie si reziste la temperaturi de -7OoC. in sfar. Natura amorteste toati. in zonele mai reci. . devine foarte prefioasi. temperatura crette timp de 3luni pe an. Apa rimAne deci la suprafati.it. Aceasta inconjoari Potul Nord. Solul incepe si se dezghete. Plantele renasc.4" €e e$te ffigaua? & C"" mai mare pidure din lume se intinde in nordul Europei. Apa. captivi sub solul inghefat. zdpada acoperi totul. in Siberia. Aceasti imensi pidure este taigaua. timp de mai mult de jumitate de an.

r. taigaua acoperi 12 milioane de km2. se pierde foarte putina apa prin transpiratie.. printre care mai pot crette si mesteceni.. pini.t .t J f' : f . MOLID ETC. acesti copaci nu au aproape deloc nevoie de api in timpul perioadei lu ngi de inghet. Cum frunzele coniferelor sunt de fapt niste ace subtiri.-f I _{ . $TlATl CA. Pidure intinsi de conifere. BRAD. ln lume. molizi. De aceea. *7 RTcATUL CoNtFERELoR Taigaua este o pad u re formata in special din conifere: brazi. ACELE SUNT FRUNZELE SPECIFICE CONIFERELOR: PIN. 45 .GAsE$rE CuvANruL NpporR rvrr Printre aceste cuvinte s-a strecurat un intrus: PIN PROMOROACA INGHET HANORAC ctdour:Stlnros +j t I f g I .

jungla risci si dispari pAni in anul 2035. f' UN FrsnvAL AL CULORILOR Cu arborii sai u riasi si vegetatia bogata si variatd. insi in ultimii 2OO de ani./)J ungla se intinde de-a lungul Ecuatorului. precum pasirea tucan. Tot aici se adund cel mai mare numir de specii de pasari din lume. in acest ritm. pe o suprafa{a de peste l0 milioane de km2. transformind-o in zone de piscut sau in terenuri de construcfie. papagalul ara sau ibisul rosu. jungla acoperea 74o/o din suprafafa planetei.Wmde $e finfinde Iungla? +/ . lbis rosu . jungla este un adevirat paradis pentru mamifere. I Acum citeva mii de ani. reptile si insecte. oamenii distrug in fiecare an cite pufin din ea. lati de ce.

$TlATl CA. r. in total. Dar asta pentru cdt tim p? J"i"r.'. .i r'.A-$l cRor DRUM. ferigile si cele 2 500 de specii de copaci care triiesc aici. 600/o din animalele de pe ptaneta traiesc aici Iin istite. deoarece aici ploua tot anul . $TnENGARA Care maimutd va reuEi si smulgi aparatul foto din mdinile lui Minnie? A Vegeta(ia invade azd.JUNGLA PnRADrsuL MATMUTELoR De la urangutan la macac sau maimuta urlatoare.j ungla Gorili f 2 500 7 DE SpEctl DTFERTTE DE CoPAcl Jungla este o pedure tropicala in care vegetatia invadeazd totu l..$'r't5 ij 'fi I u$ Regatul maimufelor O MAIMUT.."ji d""' .i ' . Cu greu ai reuSi sa iti croiesti un drum printre lianele. -... .i caldura este sufocantd.4.'ff il# '&"_ + g if -f+'ifuu .irusenrvrruA A INCERCA SA INAINTEZI srREcu nAru pu-TE.$r-'i$ $ i . climatul este foarte favorabil dezvoltarii plantelor si copacilor. cARE _'llT]'ii g re /1 irvrpreorcA ( ) _ vinwrvw :rinros -'t I \ . De aceea. #. nupAru o PLANTELE DIN DRUMUI TAU u t trLtr lJilu lJtlulvtLrl tAL.Jt'q &*- ...A.i #Ati:ihF. 90o/o din maimutele din lumea intreaga traiesc in jungle.

copacii sunt plini de flori si de fructe (o mand cereascd pentru pasAri si maimute) si i. pe tot parcursul anului. Sunt gi cele mai bogate in animale gi plante: aici triiesc gi cresc mii de specii de animale .TeRrroRn SALeAncE) ^" * '-<!q'\ Care sumt eele $rei m&ri dwri dln lume? & PaUu. Acestea se afli intre tropice.i al Africii. Astfel. in sudul Asiei. Peisaj caracteristic pidurilor tropicale PIII.ile tropicale sunt cele mai mari din lume.I .i de arbori.i pierd frunzele: insectele mituni pe covorul de frunze de pe sol. in centrul Americii . W UntAS DULAP Unr CU AIIMENTE in padurile de IAngi Ecuator si de langa oceane nu exista anotimpuri: aici este mereu cald si ploui foarte mult.

A FI IN NUMAR MARE. -A tvlt$uNA"_tNSEAMNA A FORFOTI.i inalta ramurile foarte sus. CARE SE REPRODUC IN NUMAR MARE / sE sPUNE cA MIguNA. formAnd o cupola care impiedica trecerea razelor soaretu i. $TlATl CA.t-rn vrsv Nr :J r$ o e'ons 30 voturuuv Nt :o lS v z'votHJv Nt :l lS I I :linros t"cuL DE or. A SE INMULTI tRAP|D. DESPRE INSECTELET . ferigile si palmierii..O ixrArNrRE ix PnnuRE Cu ce animale din pddurea tropicala (qi unde mai exact) are qanse sd se intdlneascd fiecare maimufd din lista de mai jos? cl mpan zeu uistiti urangLltan jaguar okapi papagal a rnazona tigru papagal gri din Gabon g il. in ace.ti copaci traiesc pasarile si majoritatea mamiferelor.. tropicale i.roARE DE LA soARE Cei mai mari copaci din padurile in spatele unei frunze se poate ascunde o intAlnire surprinzitoare cu cineva cu adevirat simpatic. La poalele Ior se dezvolta micii arbusti.. care au invdtat sd trdiasci Ia umbra si in umiditate.. DE EXEMPLU. \'x i ' .

i foarte apropiafi unii de al1ii. dezvoltarea a mii de plante . in mij locul maimutelor. Umiditatea favorizeazd.i ploui aproape zilnic.Innde se afif. lar jaguarii. A-"ronia Pasire tucan Crocodil f'O FnuruA AeuNDErurA Tot felul de papagali. pasari tucan sau fl uturi uriagi zboari printre copaci. .erpii strdbat padurea in cdutarea prazii. acoperite de o imensi pedure ecuatoriali. Razele soarelui traverseazi cu greu frunzitul des al pedurii.i de flori in pedurea invadati de liane. cu copaci inalti .Amazonia? & este o regiune din Brazilia. crocodilii si . I nsectele miSuni pe frunze. Aici este cald tot anul .

( )'\ t3 oor 9 30:ll llgNnl o 3uv Nozvhlv lnlnnlJ :ltinlos .T[i[ii" l*ia. :-a bogi: -: : = ^::'J u n om de la oraS sd traiascd ^ianA. care sunt deja intens exploatate. metalelor prelioase. -ritu il$ $*$ PnonLEMA Pentru a afla care este lungimea fluviului Amazotrr adun6 kilometrii inscripfionati pe panourile de mai jos. -:=i. -::: -.: : :in vinat. iN ToATE gENsuRtLE.t'r I A curREtERA uN Loc DE LA urv cnpAr LA ALTUL.-::. --: . cauciucului. am azoniani este un rezervor plin de ':-.c r Este ir : : in pac --: O Rrze RVA DE BOCATII NNTURALE : dator::= petrc * Supra'. pescuit. $E$ftfl. dupi fluviul imens care o traverseazi: fluviul 400 km I I I I I l. Doar cAtiva indieni au mai -:. culesul fructelor. Insa :ar.: -. Z 500 km 500 km Z 000 km 300 krn Z0O km Pidure deasi Amazonia este denumiti astfel Amazon.

apoi de vegetafie de savani./)_ de pe 0oasta F &/ Loasta de Fildeg (C6te d'lvoire) este surprinzitoare prin varietatea peisajelor sale. acolo unde e cald . Rezervele de apa se gasesc in Iagu nele intinse de pe coasti si in bazi nele marilor fl uvii care traverseazi tara.ti. Pe Coasta de Fildet cresc mulfi arbori de cocos mulli palmieri. copacii inalfi dispar.i umezeali. deoarece aici domneSte un climat tropical. fiind inlocuifi de arbu. Pe coasti. Vizuti de sus.Pfl de Ffi-Hdeff . pddurea ecuatoriala are nevoie de apa. mai uscat. pidurea este deasi. Coasta d e Fi ld es este trave rsati de fasii de padure virgini care patrund in interiorul teritoriului . in interior insi. de tip ecuatorial. 5i *' CULoAREA VTcETATIET Pentru a crette.

DE : r i. Care este acesta? . f iru SpRtrte ( a.. Locuitorii Coastei de Fildes scu lpte azd.. unele rare: eben. $TtATt cA-. i *' LEMNUL PnETtos Padurile de pe Coasta de Fildes au peste 225 de esente de coPaci. 7t Acest dans.leusteant'! Ce culoare are acaiuul? .. okoume. asociat cu adjectivul negru. Braziliei. Multi sunt exportati pentru fabricarea mobilelor.-'-*-''-':T::'I:T\7 ) sAnnrA. Grup de tineri locuitori din Coasta de Fildes Denumirea unui copac exotic. denumirea meseriei este legatd de denumirea unui copac exotic. ' lncuruA EsrE o INTINDERE npA MARINA DEcl neTINUTA PE TARM. cuv0ntul rimeazd cu . Po[i sd rispunzi la ele? Tdmplar specializat in confec[ionarea mobilei fine. Cum se numeEte trunchiul desfrunzit al unui copac? E uqor. cu un ritm vioi. acaj u. .. din care fac misti traditionale.N383" IIHnN'ln3vdOO v't f O) rSlN38:l'! :llinrOS Nvrr5ne 'z U . iroko. de secole aceste esenle de lemn.I NTnEBAR I gI RAsPUNsuRI Riri S-r gindit la tot felul de intrebiri. este specific Drum in savani 4\ ( -t--l rv3sou'ouvlm't soNvsv't vs |AJVS '9 '(soNvev Nto lnNlrso clroxl NUuit't:tO ttvrSluvn O'..