Şcoala de studii avansate ”ASPECTE MODERNE ALE NUTRIŢIEI COPILULUI SĂNĂTOS ŞI BOLNAV - ROLUL NUTRIGENOMICII”

Continental Hotel Târgu Mureş 24-28 septembrie 2012 COMITETUL STIINTIFIC:
Prof. Dr. Andras Arato Prof. Dr. Christian Braegger Prof. Dr. Despina Baghiu Prof. Dr. Nicolae Miu Prof. Dr. Rodica Togănel Prof. Dr. Walter A Mihatsch Conf. Dr. Adrienne Horvath Conf. Dr. Manuela Cucerea Conf. Dr. Monica Tarcea Conf. Dr. Oana Mărginean Șef lucr. Dr. Carmen Chiriac Șef lucr. Dr. Claudia Bănescu Șef lucr. Dr. Claudiu Marginean Șef lucr. Dr. Corina Cazan Șef lucr. Dr. Dan Georgescu Șef lucr. Dr. Horea Gozar Șef lucr. Dr. Marta Simon Șef lucr. Dr. Reka Borka-Balas Șef lucr. Dr. Tudor Pop Dr. Alina Grama Dr. Ana Maria Pitea Dr. Brindusa Capilna Dr. Carmen Duicu Dr. Diana Moldovan Dr. Mihaela Chincesan Diet. Florina Daniela Ruţa Stud. Maria Oana Marginean

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

COMITETUL DE ORGANIZARE
 Preşedinte: Conf. Dr. Cristina Oana Mărginean Clinica Pediatrie I, Departament Gastroenterologie Pediatrică, UMF Tg.Mureş 

Membrii:
Prof. Dr. Băţagă Simona Compartimentul Gastroenterologie, UMF Tg. Mureş Prof. Dr. Dobru Daniela Clinica Medicală, Spitalul Judeţean, UMF Tg. Mureş Conf. Dr. Manuela Cucerea Clinica Neonatologie, Spitalul Judeţean de urgenţă, UMF Tg. Mureş Șef lucrări Dr. Claudia Bănescu Compartiment genetică medicală, UMF Tg. Mureş Șef lucrări Dr. Claudiu Mărginean Clinica Obstetrică Ginecologie I, UMF Tg. Mureş Asist.Univ. Dr. Mihaela Chinceșan Clinica Pediatrie I, UMF Tg.Mureş Asist. Univ. Dr. Duicu Carmen Clinica Pediatrie II, UMF Tg. Mureş Prep. Univ. Dr. Pitea Ana Maria Clinica Pediatrie I, UMF Tg.Mureş

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR
Ziua 1, Luni – 24 septembrie 2012

MORNING SESSION Moderatori: Conf. Dr. Oana Marginean, Conf. Dr. Manuela Cucerea 8.30-9.00 9.00-9.20 9.20-10.00 10.00-10.40 10.40-10.55 10.55-11.10 11.10-11.50 11.50-12.30 12.30-13.10 13.10-13.25 13.30-15.00 Inregistrarea participantilor Cuvant de deschidere Prof. Dr. Walter A Mihatsch (Germania) Pre si probioticele la sugarii prematuri Prof. Dr. Walter A Mihatsch (Germania) Nevoi nutritionale ale sugarilor prematuri Discutii Pauza de cafea Conf. Dr. Manuela Cucerea (UMF Tg. Mures) Principii ale alimentaţiei nou-născutului Sef lucr. Dr. Marta Simon (UMF Tg. Mures) Aspecte specifice ale nutriţiei nou-născutului cu restricţie în creşterea intrauterină Sef lucr. Dr. Reka Borka-Balas (UMF Tg. Mures) Rolul nutritionistului in stabilirea dietei pacientului pediatric Discutii Masa de pranz – Invitati si organizatori

AFTERNOON SESSION Moderatori: Conf. Dr. Manuela Cucerea, Sef lucr. Dr. Carmen Chiriac 15.00-15.45 15.45-16.30 16.30-16.45 16.45-17.00 17.00-17.45 17.45-18.30 18.30-18.45 19.00-22.00 Prof. Dr. Christian Braegger (Elvetia, Zurich) Rolul vitaminei D in nutritia sugarului si a copilului Prof. Dr. Christian Braegger (Elvetia, Zurich) Alăptarea – beneficii pentru sanatate Discutii Pauza de cafea Conf. Dr. Oana Mărginean (UMF Tg. Mureș) Diversificarea alimentatiei Sef lucr. Dr. Carmen Chiriac (UMF Tg. Mures) Particularitati ale nutritiei copilului infectat cu HIV Discutii Coktail deschidere – Invitati, organizatori, participanti Muzica instrumentala clasica – Cvartetul de Coarde

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

00 17.20 16. Mureș) Aspecte ale nutritiei la pacientii cu boli inflamatorii intestinale Sef lucr. Oana Marginean 15. Dan Georgescu 9.Invitati si organizatori 9.10 18. Mures) Alimentatia enterala si parenterala Discuții Masa de prânz .15-15. Dr.15-17. Monica Tarcea. Dan Georgescu (UMF Tg.-Mures) Locul terapiei nutritionale in medicina integrativa Discuții Cină . Brindusa Capilna (UMF Tg.15-11.20-11. Dr. Dr.10 12. Corina Cazan (UMF Sibiu) Aspecte nutriționale ale copilului cu reflux gastroesofagian Conf.30 11.00-09. Mureș) Sdr. Brindusa Capilna (UMF Tg.00-17.05 13.20 10.30 17.30-18.15 17.50 18.05 19. Oana Mărginean (UMF Tg. Dr. Dr. Dr. Ana Maria Pitea (UMF Tg.10-18. intoleranța la lactoză) Sef lucr. Reka Borka-Balas (UMF Tg. Metabolic la copil Dr. Dr.00 Dr.40 15. Monica Tarcea (UMF Târgu Mureș) Substanțe obezogene în nutriția copilului Discutii Pauza de cafea Dr. Mureș) Greșeli in alimentatia copilului mic. prescolar si adolescent Dr.40 Șef lucr.00 AFTERNOON SESSION Moderatori: Conf.50-13.00-15. Scoala de studii avansate Nr.00 11.30-12.Ziua a 2-a.20-17.Invitati si organizatori Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI.00-11.40-10.40-16. Marți – 25 septembrie 2012 MORNING SESSION Moderatori: Sef lucr. Dr. Ana Maria Pitea (UMF Tg. Conf. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . Corina Cazan (UMF Sibiu) Nutriția copilului cu alergii alimentare Discutii Pauza de cafea Sef lucr.10-12. constipatie.50-19.15 11. Corina Cazan. Dr. Dr.50 12. Mureș) Aspecte nutriționale în tulburările digestive ale copilului (colici. Mureș) Aspecte epidemiologice și clinice în obezitata copilului Conf. Sef lucr.15-22.

00-15. Prof.05 13.30-18.20-16.40-10. Mureș) Polimorfisme genice în obezitate și malnutriție Prof.00 Prof.50 12. Diana Moldovan (Tg. Nicolae Miu.10 12. Mureș) Nutritia si managementul hipoglicemiei pediatrice Discuții Cina .Ziua a 3-a.50 16. Dr. Dr. Scoala de studii avansate Nr.00 11. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . Dr. Despina Maria Baghiu (UMF Tg. Maria Despina Baghiu 9.prezentare de caz Discutii Masa de prânz .00-11.50-13.10-18. Diana Moldovan (Tg.15 11. Dr.40 9.10-12. Dr.00 Prof.30-12.15-15.20 10.15-11. Tudor Pop 15. Nicolae Miu.30 17.00-20.Cvintetul vocal Cantuale Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI.30 11. Budapesta) Nutrigenetics and Nutrigenomics Șef lucr. Dr.20-11.Invitati si organizatori Concert . Oana Mărginean (UMF Tg. Nicolae Miu (UMF Cluj Napoca) Rolul oligoelementelor în nutriția copilului Discuții Pauza de cafea Prof.40-16. Andras Arato (Semmelweis. Mureș) Acrodermatita enteropatica . Tudor Pop (UMF Cluj Napoca) Nutritia in patologia hepatică a copilului Discuții Pauza de cafea Conf.10 18.40 15. Dr. Sef lucr.50-17.35 16. Dr. Simionescu Bianca (UMF Cluj Napoca) Suportul nutritiv in malabsorbtie Șef lucr.20 16. Dr. Mureș) Managementul copilului cu malnutriție Dr. Claudia Bănescu (UMF Tg. Mureș) Deficiente vitaminice Dr.00-09. Nicolae Miu.35-16. Miercuri – 26 septembrie 2012 MORNING SESSION Moderatori: Prof.Invitati si organizatori AFTERNOON SESSION Moderatori: Prof. Dr. Dr.25 19.

00-09.50-13.30-12. Dr.00-15. Prof.30 17.10-18. Carmen Duicu (UMF Tg.-Mures) Rolul nutritiei in imunitate la copil Discuții Pauza de cafea Dr.15-17.studiu clinic la copiii cu cancer Discuții Pauza de cafea Sef lucr.Invitati si organizatori AFTERNOON SESSION Moderatori: Prof. Adrienne Horvath (UMF Tg.Anorexia la copil Dr.40 9.50 18. Mures) Nutritia pacientului chirurgical Dr. Mures) Nutriția copilului cu boală cardiacă Dr.05 19.30 11. Mures) Parametri nutriționali . Rodica Toganel 15.Invitati si organizatori Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. Mureș) Nutriția la copilul cu boală renală cronică Dr.00 Prof.10 18. Mihaela Chinceșan (UMF Tg. Dr. Brindusa Capilna (UMF Tg. Despina Baghiu.20-11. Horea Gozar (UMF Tg.10-12. Alina Grama (UMF Tg.00-11. Despina Baghiu. Mureș) Nutriția copilului cu cancer Prof. Joi – 27 septembrie 2012 MORNING SESSION Moderatori: Prof.10 12.00 Conf.15-11.00 17.50 12. Scoala de studii avansate Nr. Prof. Alina Grama (UMF Tg.15 17.00-17. Mureș) Alimentatia. Dr.anemia feripriva Discutii Masa de prânz . Mures) Carente nutritionale la sugar si copil mic .Ziua a 4-a.30-18. Despina Baghiu (UMF Tg.15-15. Dr.40-10. Dr.20 10.20 16. Rodica Togănel (UMF Tg.40 15.50-19.15 11. Mures) Nutritia si stilul de viata in prevenirea cancerului Dr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . Mihaela Chinceșan (UMF Tg. Mureș) Anorexia si bulimia nervoasa Discuții Cina festivă . Dr. Dr.40-16.00 11. Dr.05 13.20-17. un calvar sau o bucurie pentru copilul tău? . Rodica Toganel 9.15-22.

Claudiu Marginean (UMF Tg. Ana Maria Pitea (UMF Tg. Adriana Cozma. Monica Tarcea.55-12. Mureș) O privire de ansamblu asupra activităţii AroND Stud. Oana Marginean 9. Diana Vulea. Florina Daniela Ruţa (Tg.15-18.00-16.00 13. Mureș) Alimentatia femeii gravide Dr. Ghiurca Ema (UMF Tg. Szabo Agota.Invitati si organizatori 09.15 18.Ziua a 5-a.50 10.45-19.10-11. Maria Oana Marginean.00 AFTERNOON SESSION Moderatori: Conf. Dr.00-15.30 10.00 Cazuri clinice .40 12.10 11.50-11. Dr. Mureș) Starea de nutritie a copiilor internati int-un serviciu pediatric Discuții Pauza de cafea Sef lucr.40-13.45 18.00-09.15 17. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 .00-16.45 Nutr.45-10. Conf. stabilirea tipului de program de finantare si generarea ideii unei viitoare propuneri de proiect pe baza temelor prezentate Discuții Pauza de cafea GHID DE ALIMENTATIE SANATOASA (propuneri) Discutii finale Închiderea workshop-ului Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI.30-10. Dr.15-18. Dr. Vineri – 28 septembrie 2012 MORNING SESSION Moderatori: Conf. Conf.00 17. Monica Tarcea. Dr. Mureș) Nutriția la copilul cu fenilcetonurie Discuții Masa de prânz .45-17. Scoala de studii avansate Nr.45 16. Oana Marginean 15.quiz Prezentarea apelurilor deschise de finantare europeana.00 16.55 11.00-17.

Pre. angiogenesis. În consecință. Sugarii prematuri sunt in mod particular susceptibili la colonizare anormal din mai multe motive. Cu toate acestea.SI PROBIOTICELE LA SUGARII PREMATURI Walter A Mihatsch . antibiotic use. nutrition NEVOI NUTRITIONALE ALE SUGARILOR PREMATURI Walter A Mihatsch . probiotice. S-a sugerat ca pre. satisfacerea nevoilor sugarilor prematuri poate fi uneori dificila. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. angiogeneza si and imunitate.a. prezentarea se va axa pe mai multe aspecte care sunt obligatorii pentru optimizarea aportului nutrițional al acestor sugari vulnerabili. preterm infant. O atenție specială va fi acordată suplimentarii laptelui de mama.Universitatea de Medicină Würzburg Germania Nevoile in alimentatia enterala a sugarilor prematuri au fost recent revizuite de către Comitetul ESPGHAN pentru nutritie. tipul de colonizare microbiana fiind diferit la sugarii alaptati fata de cei alimentati cu formula. and mucosal immunity. probiotics. utilizarea de antibiotice. Key words: prebiotics. and others. including delayed feeds. Scoala de studii avansate Nr. The presentation will discuss the most relevant modes of action of pre.REZUMATELE PREZENTARILOR PRE.AND PROBIOTICS IN PRETERM INFANTS Gut colonization starts immediately after birth. Preterm infants are particularly susceptible to abnormal colonization for many reasons. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . incluzand intarzierea alimentarii. Cuvinte cheie: prebiotice. sugar. precum și rezultatele preliminare obținute prin utilizarea lor la sugarii prematuri. inclusiv afectarea dezvoltarii neurologice.Universitatea de Medicină Würzburg Germania Colonizarea intestinala incepe imediat dupa nastere. and the pattern of microbial colonization differs between formula-fed and breastfed infants.and probiotics have been suggested to modify this abnormal colonization thereby conferring health benefits. Prezentarea va detalia cele mai relevante mecanisme de acțiune a pre-și probioticelor. s. Intestinal flora has been shown to play an important role in nutrition. prematur. nutritie PRE. în contextul clinic. Flora intestinala s-a dovedit a juca un rol important in nutritie.si probioticele modifica aceasta colonizare anormala conferind astfel beneficii pentru sanatate. iar acestia pot prezenta deficite nutriționale cumulative semnificative. începând cu inițierea nutriției parenterale până la trecerea corectă la alăptare sau alimentatie enterală cu formula și managementul alimentatiei dupa externare. Aportul suboptimal poate contribui la incidența bolilor neonatale.and probiotics and the primary results obtained with their use in preterm infants.

vârsta postnatală. formulele de început reprezintă cea mai sigură alegere. antecedentele heredofamiliale şi particularităţile morfofuncţionale şi fiziologice ale fiecărui copil în parte. După naştere. Alimentaţia naturală exclusivă reprezintă modelul de referinţă faţă de care trebuie considerată orice altă alternativă de alimentaţie a copilului în primele 6 luni de viaţă. the presentation will focus on several aspects that are mandatory for optimizing nutritional intake in these vulnerable infants starting with the initiation of parenteral nutrition until proper transition to enteral breast or formula feedings and post discharge feeding. nutritional needs NUTRITIONAL NEEDS OF PRETERM INFANTS Enteral needs of preterm infants have recently been reviewed by the ESPGHAN Committee on Nutrition. Special attention will be paid to human milk supplementation. În cazul bolilor metabolice congenitale este necesară eliminarea din alimentaţie a unor principii nutritive care genereaza produşi de metabolism cu potenţial toxic. including impaired neurodevelopment. precum şi la nou-născutul bolnav faţă de cel sănătos. În condiţiile în care alimentaţia naturală nu este posibilă (inclusiv refuz matern). PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . vârsta cronologică. However. asigurând în totalitate aportul nutritiv necesar. Neonatologie I Aportul nutriţional adecvat este esenţial pentru creşterea şi dezvoltarea corespunzătoare a tuturor nou-născuţilor. Scoala de studii avansate Nr. Detresa respiratorie severă. coma. durata şi calea de administrare a nutrienţilor la nou-născut sunt o parte importantă a managementului nutriţional. La nou-născutul la termen sănătos. şocul. Laptele matern are specificitate de specie fiind alimentul ideal pentru nou-născutul şi sugarul până la 6 luni. Key words: preterm infant. Nou-născuţii la termen bolnavi care nu pot fi alimentaţi enteral vor necesita iniţial alimentaţie parenterală totală sau parţială. Prescrierea formulei de lapte se va face individualizat. Se recomandă iniţierea precoce (alimentaţie enterală minimă) şi creşterea treptată a alimentaţiei enterale Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI.Cuvinte cheie: preterm infant. se recomandă iniţierea precoce a alimentaţiei la sân în primele 2 ore după naştere. Therefore. Suboptimal intake may contribute to the incidence of neonatal diseases. Nevoile nutriţionale sunt însă diferite la nou-născutul prematur faţă de nou-născutul la termen. indiferent de vârsta gestaţională şi greutatea la naştere.-Mures. în condiţiile în care există un tub digestiv funcţional. Tipul. parametrii vitali şi investigaţiile paraclinice. intoleranţa digestivă impun întârzierea iniţierii alimentaţiei enterale.care prezintă limitări ale funcţiei gastro-intestinale datorită imaturităţii anatomice şi funcţionale ale tractului digestiv . continuându-se cu alăptarea la cerere. asfixia. Nou-născutul prematur . greutatea nou-născutului. în funcţie de vârsta de gestaţie. nutritional needs PRINCIPII ALE ALIMENTAŢIEI NOU-NĂSCUTULUI Manuela Cucerea.Universitatea de Medicină si Farmacie Tg. in the clinical setting it may sometimes be difficult to meet the needs and preterm infants may experience significant cumulative nutritional deficits. Marta Simon . alimentaţia enterală reprezintă modalitatea fiziologică de achiziţionare a nutrienţilor. Nevoile nutritive ale nou-născutului bolnav sunt determinate de patologie.poate necesita într-o prima faza nutriţie parenterală. vârsta gestaţională.

nutritionist's intervention is necessary to avoid association of developemental and mental disorders of the child. diabet zaharat. celiac disease). Dieteticianul este implicat în alcătuirea şi supravegherea dietei copiilor sportivi. anorexia nervosa). Oana Mărginean – Universitatea de Medicina si Farmacie Tirgu-Mures Alimentaţia sugarului şi al copilului este un factor decisiv în dezvoltarea somatică şi neuropsihică. tulburările de alimentaţie fiind de obicei o problemă a familiei şi nu numai al copilului. because eating disorders are usually a problem not only of the child Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. metabolice (ex. celiachie). Feeding in newborn. neurologice (ex. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . obesity) requires multidisciplinary approach. Alcătuirea dietelor speciale în boli autoimune (ex. care are consecinţe vitale cardiovasculare. Special dietary composition in autoimmune diseases (eg Crohn's disease). Stabilirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritiv la copilul sănătos nu pune de obicei probleme mamelor. composition of the diet is often challenging. anorexia nervosa). allergy (eg food allergies. deficite enzimatice (ex. În perioada de nou-născut. Dietitian is involved also in establish of diet composition and monitoring of athlete children. nou-născut la termen. requiring guidance and supervision of a nutritionist. dietetician. La copii cu stări patologice alcătuirea dietei este de multe ori o provocare. infant and toddler is conducted by mothers according to the knowledge acquired through training by medical doctor and nutritionist. Importanţa pe termen lung a alimentaţiei echilibrate se reflectă prin sindromul metabolic pediatric. dar şi în instruirea familiei privind obiceiurile de alimentaţie.Susţinerea ritmului de creştere fetal se poate realiza prin administrarea de lapte matern fortifiat sau a formulelor speciale pentru prematuri în lipsa laptelui de mamă. nou-născut prematur ROLUL NUTRIȚIONISTULUI ÎN STABILIREA DIETEI LA VÂRSTA PEDIATRICĂ Réka Borka-Balás. Establishing a balanced diet in terms of nutrition of healthy children usually does not pose problems for the mother. obezitate) necesită o abordare multidisciplinară fiind necesară şi intervenţia dieteticianului pentru a evita asocierea tulburărilor de creştere respectiv psihice ale copilului. alergice (ex. care necesită îndrumare şi supraveghere din partea unui dietetician. Ana Maria Pitea. sugar şi copil mic alimentaţia este dirijată de mamă conform cunoştinţelor dobândite prin instruirea de către medic. copil ROLE OF NUTRITIONIST IN DETERMINING DIET AT PEDIATRIC AGE Infant and child nutrition is a key factor in somatic and neuro-psychological development. Cuvinte cheie: alimentaţie. enzyme deficiencies (eg phenylketonuria). Boala Crohn).preferabil cu lapte matern administrat prin gavaj gastric continuu sau discontinuu cu monitorizarea toleranţei digestive. metabolic (eg diabetes mellitus. fenilcetonuria). Cuvinte cheie: nutritionist. In children with pathological conditions. Scoala de studii avansate Nr. dieta. but also in family education regarding eating habits. alergii alimentare. neurological (eg.

Scoala de studii avansate Nr. benefits DEFICITUL DE VITAMINA D IN POPULATIA PAEDIATRICA Christian Peter Braegger M. beneficii HEALTH BENEFITS ASSOCIATED WITH BREAST-FEEDING Breast-feeding is the natural and advisable way of supporting the healthy growth and development of young children. Un risc redus pentru diaree infectioasa si otite medii acute sunt cele mai bine documentate dintre efectele pozitive. breast-feeding may be associated with a small but measurable advantage in cognitive development that persists into adulthood. precum și copii și adolescenți obezi. Există numeroși indicatori ai beneficiilor alăptării asupra sănătății copilului. Deficienta de vitamina D apare destul de frecvent in randul sugarilor sănătoși din Europa.University Children’s Hospital Zurich. În plus. child ALAPTAREA – BENEFICII PENTRU SANATATE Christian Peter Braegger M. Key words: nutritionist.D. Aceasta recomandare ar trebui să fie facuta de medicii pediatri și supravegheată și alte categorii de cadre medicale. ouă. incluzând o dieta sanatoasa cu alimente care conțin vitamina D (pește. cat și mai târziu în viață. Cuvinte cheie: alaptare. infant. . alăptarea poate fi asociată cu un avantaj mic dar măsurabilă în dezvoltarea cognitivă. în special în anumite grupe de risc. A reduced risk of infectious diarrhoea and acute otitis media are the best documented effects. Copii și adolescenți sănătoși ar trebui încurajati să urmeze un stil de viata sanatos pentru a pastra un IMC normal. deficit. Cuvinte cheie: vitamina D. health. copii și adolescenți cu pielea inchisa la culoare sau fără expunere corespunzătoare la soare. Additionally. Switzerland Vitamina D joaca un rol cheie in metabolismul calciului și fosfatului și este esențială pentru sănătatea oaselor. sanatate. copil Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. . both during infancy and later in life. Grupurile de risc includ sugari care nu aderă la recomandarea actuala de suplimentarea cu vitamina D. Switzerland Alăptarea este modul natural și recomandabil de a susține creșterea sănătoasă și dezvoltarea copiilor mici. atât în timpul copilăriei. Toți copiii trebuie să primească 400 UI/zi vitamina D. which has a vital cardiovascular risk.University Children’s Hospital Zurich. Key words: Breast-feeding. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . produse lactate) și activități în aer liber cu expunerea adecvata la soare. dar si la copii și adolescenți.D. Long-term importance of a balanced diet is reflected by pediatric metabolic syndrome. care persista la varsta adulta. sugar. There are numerous indicators of benefits of breast-feeding on child health.but also of the family. diet.

cat si la cel hranit artificial. especially in certain risk groups. Ana Maria Pitea . child DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI Oana Marginean. insistand asupra alimentelor interzise si a celor care trebuie evitate in aceasta perioada. Nina Sincu . children and adolescents with dark skin. de asemenea vom prezenta particularitatile diversificarii la copilul eutrofic si la sugarul cu stare de nutriţie deficitară. This recommendation should be ensured and supervised by paediatricians and other healthcare professionals. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . in Africa.Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures. and obese children and adolescents.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Alimentele complementare. atat la copilul alaptat. Vom prezenta detaliat regulile diversificarii alimentatiei sugarului. Diversificarea se va incepe nu înainte de 17 săptămâni. deficiency. Vitamin D deficiency occurs quite commonly among healthy European infants. altul decât laptele de mamă sau formula de început sau continuare. dairy products) and adequate outdoor activities with associated sun exposure. eggs. De altfel. alimentatie complementara PARTICULARITATI ALE NUTRITIEI COPILULUI INFECTAT CU HIV Carmen Chiriac. All infants should receive 400 IU/day of vitamin D. children and adolescents without adequate sun exposure. Key words: vitamin D. dar nu mai târziu de 26 de săptămâni. Slim disease a fost printre primele manifestari asociate sindromului de imunodeficienta dobindita (SIDA) la copii. Disciplina Boli Infectioase Problemele legate de nutritie si infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV) sunt omniprezente si dificil de abordat. sugar. în paralel cu introducerea alimentelor complementare. Healthy children and adolescents should be encouraged to follow a healthy lifestyle associated with a normal BMI and including a healthy diet with vitamin D containing foods (fish. Cuvinte cheie: diversificare. Se recomandă continuarea alimentaţie la sân (sau cu formula). Scoala de studii avansate Nr. Risk groups include breast-fed infants not adhering to the current recommendation of vitamin D supplementation. Ne propunem sa trecem in revista cele mai importante aspecte privind diversificarea alimentatiei sugarului: cand? cum? cat? oferim copilului si in ce conditii. iar perioada de diversificare este perioada în care alte alimente sau lichide sunt oferite sugarului alături de laptele de mamă/ formula de lapte. children and adolescents. de diversificare reprezinta orice aliment solid sau lichid.VITAMIN D DEFICIENCY IN THE PAEDIATRIC POPULATION Vitamin D plays a key role in calcium and phosphate metabolism and is essential for bone health. interactiunea intre infectia HIV si dezvoltarea staturo-ponderala a copiilor este o problema importanta Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI.

continut in acizi grasi si calciu asigura necesarul nutritional recomandat sugarului. Malnutritia. scaderea ponderala sau lipsa progresiei in greutate. paloare care survin la virsta de nou nascut si sugar. cartof au un efect benefic prin reducerea frecventei varsaturilor. pozitionare corecta postprandial sunt suficiente pentru ameliorarea simptomelor. aport caloric. mese frecvente si in cantitate mai redusa. grasimi animale. hematemeza. Ghidurile sugereaza necesitatea unui aport energetic suplimentar de peste 10% fata de copilul neinfectat HIV. condimente.prezenta in toate zonele geografice. modificarea Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. reducerea viremiei. Controversele privind alimentatia naturala a copiilor nascuti din mame seropozitive HIV si riscul de transmitere al infectiei reprezinta o problema de actualitate a nutritiei copilului apartinand acestei grupe de risc. In RGE necomplicat masurile conservative cum ar fi ingrosarea formulei. cresterea ratei de supravietuire. In practica clinica pediatrica se discuta relatia de cauzalitate intre RGE si evenimentele amenintatoare de viata – apneea. Formulele comerciale anti-reflux (AR) care contin orez. Formula ingrosata creste aportul caloric cu efect benefic pentru curba ponderala. Refuzul alimentatiei. Nutritia enterala se recomanda pentru sugarul cu BRGE si crestere ponderala inadecvata la aplicarea masurilor conservative. Managementul nutritional face parte integrala din abordarea generala a copilului infectat cu HIV. In era terapiei HAART (Highly Active Antiretroviral Therapy). agravate si de asocierea infectiilor oportuniste. Cuvinte cheie: HIV. BRGE este una din cauzele problemelor de nutritie ce survin la virsta de sugar si copil. Agentii de ingrosare pentru formula sau lapte nu au efect asupra indexului de reflux (timp cu pH<4) dar reduc frecventa varsaturilor. iritabilitatea si tulburarile de somn sunt asociate bolii de reflux gastroesofagian. Obiectivul principal in tratamentul BRGE este remisia simptomelor. Formula AR comerciala prin compozitia si caracteristicile sale – osmolaritate. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . prevenirea si ameliorarea complicatiilor. Alergia la proteinele laptelui de vaca coexista sau complica BRGE. cianoza. sindromul wasting clasifica copilul seropozitiv HIV in stadiul C SIDA. La copil si adolescent cu BRGE se recomanda schimbarea stilului de viata prin dieta de excludere pentru ciocolata. Etiologia este multifactoriala : circumstantele socioeconomice accentueaza tulburarile de absorbtie si metabolice preexistente. suplimentata in situatia asocierii cu infectii oportuniste digestive. dar si aparitia unor tulburari metabolice particulare. cafea. imbunatatirea calitatii vietii. nutritie. anorexia. se observa scaderea incidentei infectiilor oportuniste. copil ASPECTE NUTRITIONALE ALE COPILULUI CU REFLUX GASTROESOFAGIAN Corina Cazan .Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu. aportul de micronutrienti trebuind asigurat printr-o dieta echilibrata. imbunatatirea calitatii vietii. porumb. conform clasificarii CDC (Center for Disease Control) 1994 la copii. in managementul caruia nutritia detine un rol-cheie. Scoala de studii avansate Nr. alcool. bradicardia. amidon din orez. combinatie de pectina si celuloza. Pentru cazurile cu diagnostic de alergie la proteina laptelui de vaca si RGE simptomele se remit la excluderea din dieta a laptelui de vaca sau la administrarea formulei cu proteine extensiv hidrolizate sau aminoacizi. proteic. Clinica de Pediatrie Sibiu Refluxul gastroesofagian (RGE) definit ca pasaj involuntar al continutului gastric la nivelul esofagului si boala de reflux gastroesofagian (BRGE) definita prin prezenta simptomelor sau complicatiile ce decurg din persistenta RGE sunt afectiuni comune in practica pediatrica curenta. cum este sindromul lipodistrofic.

La aceste cazuri se recomanda continuarea alimentatiei naturale cu excluderea laptelui si a produselor lactate din dieta mamei. formula hipoalergenica extensiv hidrolizata. Alergia alimentara are un rol determinant in unele forme de eczema atopica la copil. Profilaxia primara in alergia alimentara este subiectul unor studii clinice observationale si interventionale recente. Rezultatul studiilor acorda atentie deosebita alimentatiei naturale in preventia alergiei alimentare si se recomanda alimentatia naturala la sugarul cu atopie ereditara. La cazurile incluse in sindromul alergiei la proteina laptelui de vaca se recomanda in dieta formula cu soia. Scoala de studii avansate Nr. sugar. Medicul gastroenterolog si nutritionist are un rol esential in elucidarea cazurilor de alergie sau intoleranta alimentara. colici infantile. sindrom enterocolitic indus de proteine alimentare sau eczema atopica. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. sindrom gastrointestinal. Dintre alergeni oul este frecvent incriminat urmat fiind de proteina din laptele de vaca.pozitiei in timpul somnului. peste. Cuvinte cheie: reflux gastroesofagian. Alergia la proteina laptelui de vaca este reactia adversa mediata imun la proteina din lapte. Formula hipoalergenica extensiv hidrolizata este recomandarea de prima linie pentru sugar sub virsta de 6 luni cu alergie la proteina laptelui de vaca. dermatita atopica in absenta falimentului de crestere. Corina Cazan . Alergia alimentara recunoaste ca mecanism tipul 1 de hipersensibilitate mediat imun IgE dar sunt si alte manifestari care implica fie hipersensibilitatea combinata IgE si non-IgE fie non-IgE. Manifestarile gastrointestinale pentru tipul 1 de alergie alimentara sunt incluse in sindromul de alergie orala. Alergia la proteina laptelui de vaca survine si la sugarul alimentat natural exclusiv. Atitudinea de preventie primara eficienta pentru alergia alimentara consta in sustinerea alimentatie naturale pina la virsta de 6 luni. La copil se discuta frecvent alergia la ou. alergia alimentara este un factor cauzal. Ghidul de nutritie pediatrica recomanda formula AR la virsta de sugar pe baza rezultatelor studiilor clinice. Cuvinte cheie: alergia alimentara. Intoleranta la proteina laptelui de vaca nu este mediata imun.Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu. Dieta cu aport caloric redus se recomanda la copilul supraponderal. Clinica de Pediatrie Sibiu Alergia alimentara este o problema de patologie pediatrica care afecteaza toate categoriile de virsta. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . esofagita eozinofilica. proctocolita alergica. formula hipoalergenica cu protein extensiv hidrolizate sau formula cu aminoacizi. Formula cu aminoacizi este prima alegere in anafilaxie si esofagita eozinofilica. NUTRITIA COPILULUI CU ALERGII ALIMENTARE. urmata de formula hipoalergenica si recomandarea de diversificare dupa virsta de 6 luni cu evitarea laptelui de vaca pina la virsta de 6 luni. formula AR. Formula cu soia poate fi prima alegere la sugar dupa virsta de 6 luni cu reactie alergica imediata. constipatia. Majoritatea cazurilor cu manifestari alergice in primul an de viata sunt diagnosticate ulterior ca alergie la proteina laptelui de vaca sau alergie la proteina din soia. gastroenterita eozinofilica. In afectiunile gastrointestinale mediate mixt sau non-IgE – reflux gastro-esofagian. alune si griu. evitarea excesului ponderal si interzicerea fumatului.

vizând alimentaţia hipercalorica.ASPECTE NUTRITIONALE ÎN TULBURĂRILE DIGESTIVE ALE COPILULUI (COLICI. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . CONSTIPATIE. dpdv clinic rămâne un diagnostic de excludere. cat si a mamei care alapteaza. Tratamentul depinde de forma: exista un deficit genetic de lactază (primar) cu debut precoce care este exceptional de rar si necesita excluderea lactozei din alimentaţie si substitutie cu lactază. atat prin pierderile enterale. in care tratamentul este tot dietetic (lapte hipo-/ delactozat si substitutie enzimatica. Sunt analizate apoi forme particulare de alimentatie enterala. atat in ceea ce priveste alimentatia sugarului. malabsorbţie cat si prin apetitul scazut. cu întârzierea acestuia. in care reducerea aportului de lapte corespunzător toleranţei individuale si preparatele hipolactozate reprezinta abordarea terapeutica si un deficit dobândit/ secundar de lactază. Constipatia este definita ca tulburare a tranzitului intestinal. Nutritia are un rol in managementul acestei tulburari. intoleranta la lactoză. uşoare de boala. comportamental caracterizat prin crize de plâns excesiv care apare la sugari sănătoşi avand curbă ponderală ascendentă. evitarea alimentelor care pot duce la agravarea sindromului diareic şi n în ultimul rând evitarea restricţiilor inutile. tulburari digestive. Ana Maria Pitea – Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures. emisia cu dificultate a unor scaune mai dure si/ sau întârziere în pasajul materiilor fecale ducând la suferinţă clinica si la diverse complicatii. colici. INTOLERANTA LA LACTOZĂ) Oana Marginean. constipatie. copil ASPECTE ALE NUTRITIEI LA PACIENTII CU BOLI INFLAMATORII INTESTINALE. dar care. dată de lipsa enzimei sau activitatea ei scazuta asupra lactozei tradusa clinic printr-un sindrom diareic si un sindrom carenţial secundar. care scad calitatea vietii pacientului. Dan Georgescu . in absenta unei cauze organice. alaturi de sedentarism.Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures Pacientii cu boli inflamatorii intestinale au un status nutritional cel mai adesea precar. prin gastrostoma si jejunostoma. Cuvinte cheie: nutritie. un deficit genetic cu debut tardiv – foarte raspandit. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. fiind analizate apoi principalele formule nutritionale si indicatiile acestora. explicat prin multiple teorii. avand caracter tranzitor pe o perioada variabilă de la caz la caz. Scoala de studii avansate Nr. La pacientii cu forme moderate si mai ales severe de boala sunt prezentate principiile alimentatiei elementale si suplimentarea sau substitutia unor nutrienti cheie in evolutia bolii sau metabolismul general. Prezentarea abordeaza in primul rand terapia nutritonala la pacientii cu forme comune. greselile alimentare stau la baza acestei tulburari. Pediatrie I Colicile sugarului reprezinta un sdr. vizand mai ales microelementele si unele vitamine. motiv pentru care vom prezenta modificari ale dietei utile in vederea asigurarii unui tranzit intestinal normal. Intoleranţă la lactoză: incapacitatea de a digera complet dizaharidul (lactoza) din lapte.

Nutriţia parenterală se recomandă atunci când nuriţia adecvată nu poate fi obţinută prin alimentaţie orală sau enterală pentru a preveni sau corecta malnutriţia şi a susţine creşterea normală. ca masura extrema in cazurile severe este analizata prin prisma provocarilor pe care le ridica. în falimentul creşterii sau malnutriţie cronică. boala inflamatorie intestinala ALIMENTAŢIA ENTERALĂ ŞI PARENTERALĂ Réka Borka-Balás. sunt prezentate aspecte psihologice ale terapie nutritionale in bolile inflamatorii intestinale. copil Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. Riscurile nutriţiei parenterale sunt reduse prin scăderea cantităţii şi duratei de administrare. în cazurile cu necesităţi nutriţionale crescute şi pierderi. densitatea calorică. lipide. calea de administrare şi metodele de administrare diferă în funcţie de starea tractului digestiv. dar nu in ultimul rand. Scoala de studii avansate Nr. Sunt prezentate aspecte ale terapiei nutritionale la pacientii cu rezectii intestinale si sindrom al intestinului subtire scurt. alimentatie enterala. dar şi excesul trebuie evitat pentru că determină dezechilibre metabolice. Necesarul energetic variază cu activitatea fizică.Nutritia parenterala. Locul administrării. atat cu privirre la calea de administrare cat si cu privire la benficiile pe termen lung si scurt. oligomerice şi monomerice. probleme de digestie sau absorbţie. sau nutriţie enterală specializată. în erori înnăscute de metabolism etc. In cele din urma.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş Nutriţia enerală reprezintă alimentaţia orală cu formule speciale sau hrănirea cu tub direct în stomac. Oana Mărginean . Numeroasele ei avantaje faţă de nutriţia parenterală explică indicaţia ei în aport oral neadecvat. fiind mai scumpă şi cu riscuri mai mari decât nutriţia orală sau enterală. aminoacizi. evitarea alimentării dezechilibrate sau excesive. existând diferenţe semnificative între formulele polimerice. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . Formulele enterale diferă privind sursa şi compoziţia nutrienţilor. implicarea unei echipe multidisciplinare. anticiparea riscului de aspirare şi starea clinică a pacientului. alimentatie parenterala. Dacă este posibil se va combina cu nutriţie enterală. cel puţin minimală. Ana Maria Pitea. Cuvinte cheie: nutritie. durata estimată a nutriţiei enterale. măsuri stricte de igienă pentru reducerea infecţiilor de cateter. Compoziţia soluţiilor pentru alimentaţia parenterală diferă în funcţie de vârsta şi condiţia clinică al pacientului fiind constituiţi din apă. prin îngrijire corespunzătoare. osmolaritate şi preţ. duoden sau jejun introdusă la un copil la care s-a păstrat un nivel acceptabil al funcţiei gastointestinale. glucoză şi electroliţi. Trebuie evitată ori de câte ori este posibil. aportul scăzut de energie induce falimentul creşterii. dar care nu este capabil să-şi acopere necesarul energetic şi de nutrienţi printr-o dietă orală normală. cu creşterea şi necesarul corectării posibilei malnutriţii. afectare hepatică în cazurile de malnutriţie. Cuvinte cheie: nutritie.

3-20. pâinea în exces. Unele greşeli comise în desfăşurarea „ceremonialului” mesei pot sta la baza lipsei poftei de mâncare a copilului. excluderea copilului din conversaţia generală. sare şi sărace în fibre alimentare. zahăr. o tulburare cronică a stării de nutriţie caracterizată prin creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului adipos.GREŞELI ÎN ALIMENTAŢIA COPILULUI MIC. Cuvinte cheie: greseli. In tara noastra diverse studii raporteaza date intre 2. alimentatie. Oana Marginean . cu diferențe considerabile între diferite regiuni şi ţări. forţarea copilului să mănânce mai mult decât doreşte. mustrarea acestuia in timpul alimentatiei pentru „greşeli” comise în timpul zilei. comentarea nefavorabilă a meniului de către adult. paste fainoase. hiperlipidică.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş Obezitatea reprezintă un exces de lipide în compoziţia corpului. Mâncarea în exces. mai frecvent se întâlnesc: starea de tensiune nervoasă.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş Educaţia are un rol hotărâtor în formarea deprinderilor alimentare. graba cu care se serveşte masa. Greşelile alimentare care duc la obezitate la copil şi adolescent. adolescent. consumul excesiv de făinoase de tipul cips-urilor. în detrimentul feculelor si zaharurilor lente: pâine. sau 30 kg/m2 (care este mai mic) sunt considerate cu exces ponderal. de aceea este important ca părinţii să ofere un exemplu bun pentru o alimentaţie sănătoasă. Dintre acestea. prescolar. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. PREŞCOLAR ŞI ADOLESCENT Brindusa Capilna. asociind un risc crescut în paralel cu vârsta şi gradul obezităţii. alături de reducerea gradului activităţii fizice zilnice sunt: alimentaţia hipercalorică. De aceea se va insista pe modul corect de a mânca. iar persoanele cu un BMI ≥ percentila 85 dar sub percentila 95. prevalența obezității copilului variază de la peste 30% în SUA la sub 2% în Africa sub-Sahariană. produsele fast-food. Cea mai corectă definire a obezităţii este dată de conţinutul de masă grasă corporală (măsurabilă prin impedanţă bioelectrică). sucuri artificiale. Scoala de studii avansate Nr. Surplusul energetic va fi depozitat sub formă de ţesut adipos format prin consumul excesiv de dulciuri concentrate de tip ciocolata. făinoasele. bomboane. Pentru indivizii între 2 şi 18 ani cu un BMI > 30 kg/m2 sau ≥ percentila 95 pentru vârstă şi sex (oricare dintre acestea este mai mic) se utilizeaza termenul obez. ce rezultă dintr-o lipsă de corelare între aportul caloric crescut şi cheltuielile energetice reduse. constituie factori de risc pentru obezitate. La nivel global.7% in functie de zona geografica si grupa de varsta. oferirea unui alt mediu decât cel al familiei. orez şi cartofi cu grad inalt de satietate. junk-food cu densitatea calorică mare. lipsa de confort sau prelungirea excesivă a duratei mesei. Aproximativ 50% din cazurile de obezitate primară a copilului se menţin la vârsta adultă. copil ASPECTE EPIDEMIOLOGICE SI CLINICE ÎN OBEZITATEA COPILULUI Ana Maria Pitea . De multe ori copiii urmează obiceiurile alimentare observate în familie. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . produse bogate în grăsimi. vitamine şi minerale. bogată în lipide şi glucide simple.

PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . Cum putem introduce obezogeni in organism? Din carne. Cum să evităm obezogenii? Evitarea conservelor. care la un nivel înalt grăbește acumularea de grăsimi în corp (fitoesterolii din soia). plante tratate intens sau chiar apa de la robinet (prin pesticidele filtrate). Cuvinte cheie: nutritie. corectarea greselilor alimentare (limitarea "ronţăielii”. a sticlelor sau vaselor de plastic care se încălzesc frecvent sau a deodorantelor de cameră în exces. a alimentelor dense in energie. din tigăile din teflon. creierul care nu mai sesizează corect când suntem sătui și respective celulele grase din organism care se multiplică mai rapid. aici intervenind suportul şi expertiza medicului specialist și a dieteticianului. a apei nefiltrate de la robinet. Obezogenii sunt compuși chimici naturali sau sintetici din ambient. alimentatie SUBSTANȚE OBEZOGENE ÎN NUTRIȚIA COPILULUI Tarcea Monica. Cele trei 3 organe ţintă pentru obezogeni sunt: ficatul care devine insulino-rezistent și astfel pancreasul creşte producţia de insulină. fructoza poate anula efectul leptinei (hormonul care atenționeaza corpul atunci când a ajuns la senzația de sațietate). a preparatelor de carne din surse necunoscute posibil tratate hormonal. Ruta Florina . determinând astfel pancreasul să producă mai multă insulină care transformă energia în grăsime. care ne afectează în urma ingestiei. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. Disciplina de Igienă și Nutriție comunitară Obezitatea are un profil complex. cu reducerea speranţei de viaţă proporţional cu gradul excesului ponderal şi comorbidităţile cu risc cardiovascular. din folosirea siropului de porumb în industria alimentară. obţinută prin activitate fizică. etc) pana la modificarea obiceiurilor alimentare – controlul responsabil. Tot ei sunt cei care fac ficatul să devină rezistent la insulină. obezitatea implică o creştere a morbidităţii.UMF Tg. Scoala de studii avansate Nr. practic sunt compuși care determină organismul să stocheze grăsimi și care încetinesc procesul de ardere a caloriilor. Termenul obezogeni desemnează acele substanțe chimice care ne sabotează în lupta împotriva kilogramelor în exces. Mureș. Dintre obezogenii sintetici amintim bisfenolii care se găsesc în recipientele din plastic folosite pentru ambalarea produselor alimentare sau dintre cei chimici cei mai cunoscuți sunt pesticidele acumulate în plante sau chiar în apă. Dacă factorii genetici nu pot fi modificaţi. monitorizare proprie a aportului de alimente si a greutăţii.Comparativ cu normoponderalii. alți obezogeni imită estrogenul. prin reducerea aportului caloric . a cărnii pre-ambalate. stilul de viaţă poate fi astfel ordonat încât să se evite factorii obezogeni ai mediului. citirea etichetelor alimentelor la cumpărarea acestora sa. planificarea meselor. Astfel dintre cei naturali unii pot perturba modul de operare a hormonilor: de exemplu.bazat pe dietă şi creşterea consumului energetic. pește. un rol extrem de important il joaca profilaxia – de la promovarea alăptării. pungile de popcorn pentru cuptorul cu microunde sau cutiile de pizza semi-preparată (prin obezogeni care afectează tiroida). a peștelui din crescătoriile din zone agricole. din recipientele din plastic (care conțin bisphenol-A) incorect folosite. Tratamentul patogenic constă în obţinerea unui bilanţ energetic negativ. factorii de risc externi şi stilul de viaţă nesănătos. a utilizării tigăilor de teflon zgâriate. fiind asociată cu cauze multiple: predispoziţia multigenetică.

Practicarea medicinei integrative. o dieta bogate in fibre si saraca in grasimi. obezitate. dislipidemie. Metabolic. astfel. se concentrează pe ansamblu. Reka Borka-Balas . Cuvinte cheie: nutriție. Studiile recente demonstreaza rolul terapiei nutritiomale in regresia sdr. concentraţie scăzută a lipoproteinelor cu densitate mare . PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . 16] NU există o definiţie general acceptată la copil. permite compararea riscurilor între grupuri. ajuta in predicţia incidenţei bolilor cardiovasculare la diabetici si la non-diabetici si in scop profilactic. pesticide. rezistenţa la insulină şi riscul cardiovascular. pentru sănătate şi bunăstare în care nutritia are un rol central. Scoala de studii avansate Nr. hipertrigliceridemie. Ceea ce nu este încă clar este măsura în care orientări dietetice şi suplimente nutritive sau dietetice pot și trebuie să fie recomandate pentru o gamă largă de boli şi ce nivel de dovezi este necesar înainte ca aceste recomandari să fie generale. iar adaptarea criteriilor de la adult este dificilă. emergentă in managementul bolilor. Este practica medicală care reafirmă importanţa relaţiei dintre medic şi pacient. hormoni.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Medicina integrativa este noul termen folosit pentru efortul de a combina utilizarea medicinei complementare/alternative cu cea mai buna îngrijire medicală convenţională. stil de viață SINDROMUL METABOLIC LA COPIL Ana Maria Pitea.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş Sindromul metabolic reprezintă actualmente cea mai dezbătută complicaţie a obezităţii. Terapia sindromului metabolic se adreseaza obezitatii. HTA. Aceasta este o abordare evolutivă.HDL şi hiperglicemie. cu atât influența acestora asupra organismului este mai acută și mai greu de combătut. este definit prin asocierea a trei din următoarele situaţii: circumferinţa taliei peste percentila 90 pentru vârstă şi sex.Cu cât copilul se întâlnește mai devreme cu aceste substanțe în mediul său de viață și special în meniu. obezogeni. aici revenind rolul nostru în educația mamei în ceea ce privește un stil de viață sănătos pentru familia ei și predilect pentru copil. copii. este bazată pe dovezi. o serie de alte terapii naturale creează un accent de wellness. care include alimentatia şi. copil. Cuvinte cheie: sindrom metabolic. hipertensiune arterială. controlului glicemiei si dislipidemiei. Importanţa nutriţiei în prevenirea şi tratamentul bolilor cum ar fi cele cardiovasculare şi cancerul este incontestabilă. chiar și la pacienti adolescenti cu ateroscleroza documentata. chiar aplicata pe termen scurt (și asociata cu un program riguros de exercitii) poate inversa sindromul metabolic. [3. obezitate LOCUL TERAPIEI NUTRITIONALE IN MEDICINA INTEGRATIVA Brindusa Capilna . precum şi o atenţie deosebită asupra cerinţelor si preferintelor individuale. eventual. În timp ce sistemul de cercetare trebuie să-i stabilească siguranţa şi Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. Utilizarea in practica a noţiunii de SM este utilă deoarece subliniază legătura fiziopatologică între stilul de viaţă.

g. prin urmare. Cuvinte cheie: nutrigenetica. insertions and deletions) the uptake and metabolism of different nutrients and in such a way how contribute to the development of pathological conditions. copy number variants. în special hrana.eficacitatea. absorbția și metabolismul nutrientilor si modul in care contribuie la dezvoltarea unor condiții patologice. Este prezentat. incluzând metilarea ADN-ului. however this knowledge in itself was insufficient for explaining the variable expression pattern of these genes in different cells. însă aceasta în sine a fost insuficient pentru a explica modelul de exprimare variabilă a genelor în celule. Nutrigenetica studiaza influența schimbărilor individuale in gene specifice (de exemplu. Au apărut noi științe .nutrigenetica și nutrigenomica. Such individual gene variations could explain for example the harmful effect of increased uptake of lipids which in the long run could cause cardiovascular disease and metabolic syndrome. PhD. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . exista o cerere si o creştere a interesului pentru acest tip de abordare din partea publicului. efectul nociv al absorbtiei crescute de lipide. Cunoștințele noastre de nutrigenetica și nutrigenomica pot avea importante consecințe în domeniul sănătății publice. single nucleotide polymorphisms. deoarece ar putea îmbunătăți recomandările dietetice individualizate. ceea ce ar putea fi avantajos în prevenirea sindromului metabolic. Semmelweis University Genomului uman integral a fost descoperit până în anul 2000. inversions. especially the nutrition in gene expression was gradually recognized. care. variante ale numarul de copii. care pe termen lung ar putea provoca boli cardiovasculare și sindrom metabolic. pe termen lung sa fundamenteze nutritia personalizata. Diversele substante nutritive pot modifica genele prin mecanisme epigenetice. in timp ce modificarea histonelor poate duce fie la supresie. inversiunile. efectul microbiocenozei intestinale in metabolism și modul în care diferiți nutrienți pot schimba compoziția florei intestinale. În deceniul precedent a fost treptat recunoscut rolul decisiv in expresia genelor al mediului. Astfel de variatii genetice individuale ar putea explica.Paediatrics. Rolul important al prebioticelor in refacerea microflorei a fost recunoscut. Nutrigenomics Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. Metilare ADN-ului și miRNA au ca efect supresia genei. Cuvinte cheie: nutritie. medicina integrativa NUTRIGENETICS AND NUTRIGENOMICS András Arató MD. DSc . fie la expresia genelor. de asemenea. Nutrigenetics studies how influence the individual changes in specific genes (e. de exemplu. New sciences the nutrigenetics and the nutrigenomics emerged. fără a modifica secventa de ADN primar. inserări și deletiile). producția de metaboliți. In the previous decade the decisive role of environment. translatia și. modificarea histonelor și expresia micro-ARN (miRNA). nutrigenomica NUTRIGENETICS AND NUTRIGENOMICS The whole human genome had been discovered until the year of 2000. polimorfisme unice de nucleotide. Scoala de studii avansate Nr. Nutrigenomica investighează modul în care elementele nutritive afectează expresia genelor și astfel transcriptia.

FABP2. deficitul congenital de leptină ) și obezitatea poligenică (cele mai frecvente. UMF TgMureș Obezitatea este o boală cronică de nutriție. Scoala de studii avansate Nr. Genele selectate pentru discuţie sunt FTO. Carmen Duicu² . IL. cadmiul. Obezitatea secundară poate avea drept cauză unele boli endocrine. TNF-a. MTHFR. cât şi pentru menţinerea stării de sănatate.Clinica Pediatrie 2. ADRB2 şi GNB3. Obezitățile cu o cauză genetică dovedită sunt încadrate în trei mari grupe: obezitatea din sindroamele pleiotrope (sindromul Prader Willi și sindromul Bardet Biedl). including DNA methylation. The important role of prebiotics favourably changing the microbiom has been recognized. Cuvinte cheie: obezitate. fluorul. Pe lângă acestea. iodul. MC4R. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. obezitatea comună). UMF TgMureș ² Pediatrie 2. The extended nutrigenomics consider also the effect of intestinal microbiome on the metabolism and investigate also how the different nutrients may change the composition of the intestinal flora. DNA methylation and miRNA have gene silencing effect. litiul. hipotalamice . ADRB3. vanadiul. while histone modification may lead either to gene silencing or gene expression. Key-words: nutrigenetics and nutrigenomics POLIMORFISME GENICE ÎN OBEZITATE Claudia Bănescu¹. INSIG2. Bianca Simionescu. dar şi alimentele fortifiate sau suplimentele alimentare. obezitatea monogenică (rare. zincul. Conform clasificări etiopatogenice obezitatea poate fi împărțită în obezitate comună și obezitate secundară. seleniul.¹ Genetică. siliciul. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . germaniul. which might be advantageous in the prevention of metabolic syndrome. molibdenul) au roluri bine definite la copii. România Oligoelementele (fierul. bromul. ADIPOQ. histon modification and micro-RNA (miRNA) expression. Our new knowledges on the field of nutrigenetics and nutrigenomics have important public health consequences as they could improve the individualized dietary recommendations which in the long run may substantiate the personalized nutrition. O discuţie detaliată a asociaţiilor între polimorfismul specific al acestor gene şi a obezităţii va fi prezent. polimorfism. translation and consequently the production of different metabolites. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca. arsenicul. atât pentru procesul de creştere. The various nutrients can alter the genes by epigenetic mechanisms. plumbul. cuprul. without changing the primary DNA sequence. au implicaţii biologice importante. Sursele de microelemente sunt alimentele de origine animală şi vegetală. caracterizată prin creșterea greutății corporale pe seama țesutului adipos. nichelul. ACE. genetice sau de stocaj.investigates how affect the nutrients the gene expression and so the transcription. cromul. manganul. Tudor L Pop . aflate în organism în concentraţii mai mici decât precedentele. gene ROLUL OLIGOELEMENTELOR ÎN NUTRIŢIA COPILULUI Nicolae Miu.

pe gat. alimentatie ACRODERMATITA ENTEROPATICA – PREZENTARE DE CAZ Diana Moldovan. Cuvinte cheie: oligoelemente. Mama copilului are o dieta vegetariana. asociată cu leziuni hemoragic în zona ano-genitală. nutriţie.scor APGAR 10. iritabilitate. precum şi interacţiunile dintre membrii acestor clase de nutrienţi e la fel de importantă ca recunoaşterea şi tratarea carenţelor. Lidia Man. Disciplina Pediatrie I Acrodermatita enteropatica (AE) este o tulburare autozomal recesiva caracterizata prin dermatita periorificiala și acrala.Pediatrul trebuie să cunoască recomandările privind aportul normal de oligoelemente în funcţie de diferitele categorii de vârstă şi să poată estima corect necesitatea suplimentării în scop profilactic sau terapeutic.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg – Mureş. Cuvinte cheie: nutritie. copil DEFICIENŢE VITAMINICE Maria Despina Baghiu. pentru un nou episod de stomatită acută. în adolescenţă necesarul zilnic din anumite oligoelemente. dinainte de perioada sarcinii.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg – Mureş. Ele joacă un rol indispensabil în funcţionarea enzimelor. iar copilul a primit alimente semisolide și solide fără proteine de origine animală. Oana Marginean . din sarcina fiziologice. Mihaela Chinceşan . Înţărcarea e un moment critic în ceea ce priveşte aportul de oligoelemente. Scoala de studii avansate Nr. asigurând desfăşurarea unor procese vitale. si diaree. Organismul nu le poate sintetiza (cu mici excepţii. în special vitamina D. Uneori apar situaţii aparent paradoxale. Constatările examinarii fizice includ edeme ale pleoapelor și picioarelor. O nouă internare a fost necesară la două săptămâni după prima. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. când dorinţa de suplimentare cu unii micronutrienţi (vitamine şi/sau oligoelemente) are efecte negative. este mai mare decât în orice altă perioadă a vieţii. Vom detalia în parte pentru fiecare tip de vitamină funcţiile şi sursele alimentare ale acesteia. HIV negativ. fotofobie și diaree. astfel că aceste substanţe indispensabile trebuie să fie furnizate de alimente. alaptata până în momentul prezentarii. De asemenea. dar necesare bunei funcţionări a organismului sau creşterii sale. De aceea. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . cu o internare anterioara în spitalul nostru pentru sepsis cu Staphylococcus aureus si stomatită acuta. Am raportat cazul pacientei AE. oligoelemente şi vitamine. simptomele deficitului vitaminic precum şi tratamentul necesar corectării acestei carenţe. fetita in varsta de șapte luni. alopecie. greutate 3500 g la nastere. Laborator: fosfataza alcalina si proteine serice scazute. Disciplina Pediatrie I Vitaminele sunt substanţe organice fără valoare energetică proprie. alături de macroelemente şi vitamine. vitamina K). cunoaşterea efectelor adverse ale excesului de macroelemente. alopecie.

support our diagnosis. iar leziunile cutanate au fost vizibil ameliorate. the rest of data lab were also negativ.. On phisical aspect of skin lesions and lab results (decrease FAL) we suspected a zinc deficite. birth weight 3500g.restul datelor de laborator au fost. Lab findings shows FAL 75U/l. concentrația serica de zinc 108 μg/l (N: 70-150) . the level of FAL elevates (108U/L). irritability. breastfead until preasent time. and in a week. and we explained how to make a new diet with proper protein intake. Am considerat hipoproteinemia cu edeme secundare. nivelul de FAL a crescut la 108 U/L. and diarrhea. and the skin is clean. și am explicat modificarile necesare de dieta. photophobia and diarrhoea. improuved aspect of haemoragic lesions and alopecia under the zinc therapy. de asemenea.v. We report a case of AE of a seven month black infant girl. as most probably due to the vegan diet. Scoala de studii avansate Nr. We considered hipoproteinemia. genetic sau secundar dietei. CBC normal. acrodermatita enteropatica. copil ACRODERMATITIS ENTEROPATHICA . Creșterea valorilor. We continued the zinc therapy and monitor clinical aspect and FAL level. APGAR 10. maybe genetic or secondary. Serum proteins 4 mg/dl. alopecia. child. associated with haemoragic lesions in ano-genital area. Am administrat albumina umana iv. we could determine (after six weeks of treatement) the zinc level in serum and it was normal 108µg/l (n: 70-150 µg/l). The child’s mother is having a vegan diet even before pregnancy period. normal but not high level of serum zinc under this treatement. from a phisiological pregnancy. with secondary edema. for a new episode of Acute Stomatitis. cel mai probabil din cauza dietei vegetariene. și într-o săptămână. Increasing level of FAL.CASE REPORT Acrodermatitis enteropathica (AE) is an autosomal recessive disorder characterized by periorificial and acral dermatitis. Phisical findings includes swealling of eyelids and feet. cu aport corespunzător de proteine. negative.o. Am continuat tratamentul cu zinc și monitorizarea clinica și a FAL. zinc deficiency Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. A new admission is required two weeks after the first one. HIV negativ. Cuvinte cheie: Acrodermatitis enteropathica.. vindecarea leziunilor hemoragice și a alopeciei sub terapie cu zinc. Am initiat administrarea de zinc 1 mg/kg/zi po. normalizarea nivelului zincului seric au susținut diagnosticul. with a previous and first admission in our hospital for Sepsis with Staphilococcus aureus and Acute Stomatitis. s-a putut determina (după șase săptămâni de tratament). iar pielea curată. We administrated human albumine i. and the skin lesions were visibly improuved. Aspectul leziunilor pielii și rezultatele de laborator (scăderea FAL) au ridicat suspiciunea unui deficit de zinc. Dupa sase saptamani nivelul FAL era 195 U/L. Cuvinte cheie: deficit de zinc. After six weeks the level of FAL is 195U/l. and the child received semisolid and solid food without animal proteins. alopecia. We started zinc administration 1mg/kg/day p. on the neck. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 .

sindroamele de malabsorbţie se pot clasifica în boli cu defecte generalizate ale mucoasei (care se soldează cu malabsorbţia mai multor nutrienţi) şi sindroame de malabsorbţie specifice (ale glucidelor. care va trebui aleasă conform caracteristicilor cazului şi a duratei estimate pentru terapie şi de aportul caloric şi compoziţia alimentaţiei. Cuvinte cheie: malabsorbţie. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.Clinica Pediatrie 2. Suportul nutriţional este dependent de tipul afecţiunii hepatice. dacă nu există encefalopatie asociată. Bolile hepatice acute nu necesită o terapie nutritională specială. în bolus sau Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. cu consecinţe legate de morbiditatea şi mortalitatea asociată. ale unor minerale sau vitamine). România Sindromul de malabsorbţie reuneşte un număr mare de entităţi. cât şi metabolismul extrahepatic al proteinelor.SUPORTUL NUTRITIV ÎN MALABSORBŢIE Nicolae Miu. trebuie ţinută seama de o serie de elemente: alegerea modalităţii de nutriţie. Tudor L Pop . nutriţie. Scoala de studii avansate Nr. iar compoziţia dietei se particularizează în funcţie de patologia subjacentă. afecţiunile cu afectarea limfaticelor mucoasei. cum sunt boala inflamatorie intestinală sau celiachia. necesitatea de a elimina temporar sau definitiv un aliment sau compus alimentar şi de produsele sau formulele de nutriţie enterală sau parenterală disponibile. În cazul bolilor hepatice cronice suportul nutriţional depinde de prezenţa sau nu a colestazei. Bianca Simionescu. copil NUTRIŢIA ÎN PATOLOGIA HEPATICĂ LA COPIL Nicolae Miu. glucidice. cu acoperirea necesităţilor energetice. lipidice.Clinica Pediatrie 2. care se va face în funcţie de starea de funcţionare a intestinului. glucidelor şi lipidelor. Tudor L Pop . proteice. cum e sindromul de intestin scurt. la care se adaugă. Din punct de vedere al defectelor de absorbţie. enterală sau parenterală. Nutriţia pe cale orală este preferată ori de câte ori este posibilă. fie a funcţiei. Bianca Simionescu. datorită infecţiilor sau agresiunii imunologice). În bolile hepatice sunt afectate atât funcţiile sale metabolice. Abordarea nutriţiei copilului cu sindrom de malabsorbţie urmează un algoritm care ia în calcul toate aceste elemente. suplimentarea cu vitamine liposolubile. atunci când e cazul. Colestaza are repercusiuni negative asupra statusului nutriţional. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca. dar în unele cazuri poate fi necesară şi nutriţia enterală. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . suplimente enzimatice. Scopul principal al suportului nutritiv la aceşti copii este de a furniza un aport caloric suficient pentru prevenirea sau corectării malabsorbţiei şi malnutriţiei proteice. dar şi cele cu afectare primară a mucoasei. care includ sindroamele de maldigestie. dar şi pentru a asigura dezvoltarea corespunzătoare. România Ficatul reprezintă principalul organ implicat în metabolism. Managementul nutriţional trebuie adaptat la natura şi gradul malnutriţiei. lipidelor. Atunci când se intenţionează asigurarea suportului nutritiv în sindroamele de malabsorbţie. hidrosolubile şi minerale. bolile cu afectarea capacităţii de absorbţie a mucoasei (fie datorită afectării structurii. calea de administrare. care vor fi adaptate în funcţie de particularităţile pacientului şi ale patologiei sale. creşterii şi dezvoltării.

ficat. copil.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş. de la nou nascut la adolescent. recuperarea creşterii). Subliniem importanta ultimei. Scoala de studii avansate Nr. Exista controverse privind cantitatea de proteine şi aportul energetic optim. Suportul nutriţional este foarte important în cazul pacienţilor cu colestază care vor beneficia de transplant hepatic. iod şi Vitamina D . Cuvinte cheie: malnutritie. a stării de nutriție în care combinația diferitelor grade de supra. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . recuperarea creşterii. cum este chirurgia pancreatica. promovarea câştigului ponderal pt. dar si recomandari clare bazate pe dovezi (anumite vitamine şi minerale . Se definesc mai multe entitati .sau subnutriție cu activitatea inflamatorie duc la modificări în compoziția organismului și diminuarea fucțiilor acestuia cu efecte negativ asupra creşterii si asupra calităţii vieţii. începerea suportului enteral dacă aportul oral este insuficient si continua monitorizare a pacientului. Ana Maria Pitea. de la cele invasive. Se vor prezenta optiunile pentru calea orala (enterala) de alimentare (nutriţia enterală foarte precoce cu aport ridicat de proteine la sugarii bolnavi amelioreaza răspunsul la stress şi creşte anabolismul). proteic şi de micronutrienţi. Andreea Esianu.continuă. fier. cum este hipoglicemia cetozica. recunoscand ca factori de risc diverse boli generale. fiind legata si scazind odata cu varsta. Fiecare centru medical care tratează pacienţi cu boli colestatice trebuie să adapteze un protocol nutriţional complet. malignităţi. vitamina A. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. malnutriție cronică si sindroame de deficiență micronutrițională. aportul parenteral si aspecte specifice unor afectiuni asociate cu risc crescut de malnutritie.zinc. Nutriţia parenterală poate fi utilizată în siguranţă pe termen scurt şi la pacienţii cu colestază în ciuda riscului binecunoscut pentru favorizarea afectării hepatice. In functie de etiologia ei. suportul părinţilor pe perioada modificărilor dietei. Obiectivele nutritionale in cazul malnutritiei sunt: ameliorarea aportului energetic. încurajarea aportului oral adecvat pt. cu precadere afectiuni cardiace si renale. corectarea oricăror deficienţe nutriţionale. ca dieta. copii MANAGEMENTUL COPILULUI CU MALNUTRITIE Oana Marginean.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş. hipoglicemia poate fi mai greu sau mai usor de tratat. Disciplina Pediatrie I Malnutriția este o tulburare subacută sau cr. a acoperi necesarul nutriţional. Disciplina Pediatrie I Hipoglicemia pediatrica este un eveniment destul de comun in departamentele de urgent pediatrice.malnutriție acută. colestază. la cele non invasive. fibroză chistică. diferentele dintre copiii si adultii cu deficite nutritionale. alimentatie NUTRITIA SI MANAGEMENTUL HIPOGLICEMIEI PEDIATRICE Diana Moldovan . pentru a-i demonstra importanta majora in unele patologii.sunt esenţiale pt. Nivelul normal al glicemiei poate fi atins printr-o serie destul de larga de masuri. Anamaria Musa . dar si neuro-musculare. Cuvinte cheie: nutriţie.

Cuvinte cheie: hipoglicemie. (4) Malnutriţia la copilul cu cancer este mai frecventă în formele de LAL cu risc înalt. Cuvinte cheie: nutritie. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . 13)). (3.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Malformatiile cardiace congenitale (MCC) definesc defecte anatomice intracardiace sau la nivelul vaselor mari prezente la nastere. depinzând şi de tipul şi localizarea acestora. reguli speciale de alimetaţie la copiii cu transplant de celule stem. În caz de malnutriţie este important să se facă realimentarea adecvată în stadiul de inaniţie. nutritie. profilaxia si terapia specială la pacienţii cu mucozită si indicatii clare pentru alimentatie enterala pe tub nazogastric sau gastrostomie endoscopică percutană (PEG). în tumorile solide. Intervenţiile nutriţionale la copii cu malignitati recunosc: diete cu nivel microbian scăzut (pentru a reduce riscul bolilor produse de agenţi patogeni introduşi prin alimentaţie (4. dieta hiposodata în tratamentele cortizonice. respectiv pentru alimentaţie parenterală (aceasta va conţine obligatoriu glutamina si acizi graşi omega-3). masticaţie şi deglutiţie. greţuri. mucozită şi tulburări ale gustului. incidenta raportata fiind de aproximativ 1% din nou Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI.Mureş. constipaţie. vărsături. Scoala de studii avansate Nr. Unii copii cresc bine în greutate cu alimentaţia orală voluntară. cât şi a tratamentului. 4) . Tratamentul combinat produce o serie de efecte adverse cu implicatii nutritionale: .chimioterapia poate cauza anorexie. Printre modificarile mai mult sau mai putin cuantificabile ale cancerului (4) se includ alterari ale tuturor cailor metabolice. enterită cu malabsorbţie şi diaree. examinarea fizică si măsurători antropometrice. Slăbirea se produce atât prin scăderea masei de ţesut adipos.Universitatea de medicină şi Farmacie Tg. precum si diaree şi malabsorbţie .iradierea determină tulburări de gust. cât şi a masei musculare. (6) Pierderea în greutate la copilul cu cancer este pasul final al unui lung proces de perturbare a nutriţiei. copil NUTRIŢIA LA COPILUL CU CANCER Baghiu Maria Despina. alimentatie NUTRITIA LA COPIII CU MALFORMATII CARDIACE CONGENITALE Rodica Toganel . Clinica Pediatrie I Problemele nutriţionale la copilul cu cancer variază de la malnutriţie extremă la afecţiuni nutriţionale complexe ca urmare atât a bolii.statusul nutriţional poate fi influenţat şi de intervenţiile chirurgicale sau transplantul medular Evaluarea statusului nutriţional la copilul cu cancer cuprinde: (4) istoricul bolii prezente şi a celor din trecut (APP) cu revizuirea aportului alimentar (dietetic). pe când alţii necesită suport enteral şi parenteral specializat. Oana Mărginean .

copil NUTRITIA PACIENTULUI CHIRURGICAL PEDIATRIC Horea Gozar . copiii cu probleme neurologice. chirurgie. de reluarea tranzitului. Există o pregătire preoperatorie sau o pregătire în vederea efectuării de investigații paraclinice speciale. asigurarea unui suport nutritional optim este in masura sa imbunatateasca rezervele metabolice. In cazul sugarilor cu MCC. precum si atingerea greutatii corporale corespunzatoare varstei reprezinta scopul fiecarui plan de abordare a nutritiei la copiii cu MCC. complicatiile medicale cum ar fi: chilotoracele. disfunctia laringiana si neurologica joaca un rol major in strategia terapiei nutritionale la sugarii cu MCC. falimentul cresterii in sine asociaza o serie de probleme medicale. Aceste cazuri necesită atât o alimentație parenterală și enterală specifică și adecvată. Această alimentație depinde și de reechilibrarea metabolică a copilului. intră alimentația parenterală. Cuvinte cheie: nutritie. poate fi reluată alimentația parenteral. Aceste cazuri se rezolvă prin conlucrarea dintre medicul chirurg.nascutii vii. fiind in relatie directa cu provocarile legate de administrarea suportului energetic. cât și o susținere a funcțiilor vitale. cu greutate corespunzatoare varstei gestationale. rezecții intestinale extinse. medicul de terapie intensivă. care uneori necesită chiar anestezie generală. Adesea problemele nutritionale se instaleaza precoce postnatal. in plus prezenta anomaliilor cromosomiale. Mai importantă. malformatie cardiaca congenitala. Falimentul cresterii este bine documentat la nou-nascutii cu MCC complexe. Calitatea vietii pacientilor si familiilor acestora.ANEMIA FERIPRIVĂ Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. a cianozei si a insuficientei cardiace cresc complexitatea si provocarile. Un rol deosebit are în ultima perioadă și utilizarea PEG. pediatrul nutriționist.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Bolnavul chirurgical necesită o alimentație specială atât preoperator cât și după efectuarea intervenției chirurgicale. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . apoi enteral lichidian. de organul sau segmentul implicat în actul chirurgical. pancreatitele acute. alimentar. De asemenea. copil CARENŢE NUTRIŢIONALE LA SUGAR ŞI COPILUL MIC . Există cazuri deosebite ce necesită alimentație deosebită și specifică: arsurile grave. cu toate ca consumul metabolic crescut si stresul operator potential scad rezervele metabolice. cașecxie. Scoala de studii avansate Nr. enterostomii.gastrice. Nou-nascutii cu MCC sunt in general nou-nascuti la termen. In plus. limitate la acesti pacienti. politraumatismele. infecții severe. alimentele și soluțiile introduse în nutriție au un rol important. În nutriția copilului cu afecțiuni grave. cea enterală pe gură sau cu ajutorul sondelor naso. accesul limitat la lapte matern precum si stresul parintilor legat de alimentatie reprezinta de asemenea factori care pot contribui la prognosticul nefavorabil al nutritiei si cresterii. În funcție de afecțiune și de gravitatea acesteia. Aceste pregătiri includ și alimentația și sunt specifice fiecărei operații sau investigații. putand accentua morbiditatea perioperatorie. gastrostomii. enterocolita necrozanta. este reluarea alimentației postoperator. Cuvinte cheie: nutritie.

Daca factorii genetici nu pot fi modificati. stil de viata. Cuvinte cheie: nutritie. copil NUTRITIA SI STILUL DE VIATA IN PREVENIREA CANCERULUI Adrienne Horvath . Scoala de studii avansate Nr. Statusul nutrițional este foarte important deoarece influențează creșterea. asfel poate fi afectată dezvoltarea cognitivă și afectivă. În funcție de momentul instalării anemiei. sugarii și copii mici fiind printre grupele cu incidență crescută a anemiei feriprive. durata și severitatea acesteia. Mureș Nutriția copiilor cu boală renală cronică (BRC) este foarte importantă deoarece aceștia sunt predispuși la malnutriție. controlul greutatii corporale si activitatea fizica. Clinica Pediatrie Cancerul este determinat de factori genetici si de mediu. anemie. Aceste efecte includ modificarea interacțiunilor sociale. deficitul ponderal și statural apărut la această vârstă putând să nu mai fie recuperat. cancer. alimentatie. fier.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş. Deficitul timpuriu de fier duce la modificări biologice.Mihaela-Ioana Chinceşan . Cuvinte cheie: nutritie. dezvoltarea neurocognitivă și sexuala și ar trebui evaluat periodic la toți copii cu această patologie. Claudia Bănescu .UMF Tg. Simptomatologia acesteia este nespecifică și trece adesea neobservată. Suplimentarea cu fier rămâne o strategie de prevenție. Spital Clinic Judetean Mures. mai ales la copii cu risc crescut. reducerea abilităților de învățare. Nutritia si stilul de viata sunt elemente pe care le putem planifica pe baza recomandarilor specialistilor bazate pe evidente stiintifice. În primul an de viață. efectul poate fi tranzitoriu sau poate persista chiar și în perioada de adolescent și adult. Clinica Pediatrie I Tg-Mureş Carența de fier reprezintă cea mai frecventă problemă nutrițională la nivel mondial. Deasemenea sunt prezentate unele concluzii bazate pe evidente referitoare la rolul vitaminelor si a suplimentelor alimentare in preventia cancerului. prevenire NUTRITIA COPILULUI CU BOALĂ RENALĂ CRONICĂ Carmen Duicu. devenind aparentă doar în formele severe. care si-au dovedit eficacitatea in prevenirea cancerului atat la copil cat si la adult. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . o susceptibilitate crescută la infecţii. factorii de mediu pot fi controlati intr-o anumita masura. Eva Kiss. Un simptom frecvent de prezentare este hipotrofia staturoponderală. Efectele malnutriției sunt mai evidente la sugari. Având în vedere efectele adverse ale deficitului de fier se impune prevenirea apariţiei acestuia printr-un aport adecvat. Lucrarea isi propune sa prezinte recomandarile actuale referitoare la stilul de viata. cât şi la modificări ale comportamentului. necesarul de fier este foarte crescut. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI.

PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . laptele de mamă conţinând pe lângă componentele nutriţionale şi factori imunomodulatori cum este IgA care astfel poate trece de la mamă la sugar sau cazeina şi lactoferina care asigură protecţia împotriva bacteriilor. asociată cu deficitul respectiv excesul ponderal. Acești copii au un necesar caloric cu 30-40% mai mare față de copii sănătoși de aceeași vârstă. În concluzie supravegherea atentă a nutriției copiilor cu BRC poate preveni atât retardul de creştere cât și morbiditatea crescută. copil Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. iar deficitul nutrițional sever și precoce poate cauza în sistemul imun defecte de lungă durată. Alimentaţia la sân joacă rolul cel mai important. organelor și a altor țesuturi sunt mai mari. necesitând de asemenea cu 50-60% mai multe lichide pentru înlocuirea pierderilor de sare și apă cu scopul de a menține un volum vascular corespunzător. Cauzele comune ale BCR se insoțesc frecvent de pierdere de sare și acidoză chiar și atunci cand funcția renală este relativ bine păstrată.nutrienți pe perioada copilariei trebuie analizata în contextul creșterii și dezvoltării: în perioada de creștere intensă. riscul imediat de boli infecțioase dobândite. copil ROLUL NUTRITIEI IN IMUNITATE LA COPIL Brindusa Capilna . creșterea fiind influențată de aportul nutrițional. afectarea nutrițională timpurie poate influenta irecuperabil funcția plastică a țesuturilor (inclusiv a creierului). Obiectivele nutriționale sunt: menţinerea stării de nutriţie optimă. Corectarea acestor dezechilibre hidroelectrolitice a demonstrat o ameliorare a creșterii. cerințele mușchilor. iar in etapa dezvoltării cognitive. Nutriția timpurie influențează: răspunsul imunologic. O nutriţie corectă poate creşte colonizarea şi maturarea tractului gastrointestinal care are un rol foarte important în asigurarea unei imunităţi normale viitoare.Există dovezi că. Naşterea urmată de alăptare şi diversificarea alimentaţiei sugarului deţin însă un rol critic în dezvoltarea unui sistem imunitar pe deplin funcţional.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Nutriția joacă un rol important în dezvoltarea și funcționarea sistemului imun. Scoala de studii avansate Nr. Importanța interacțiunii imunității . Principala atitudine terapeutica la sugarii și copii cu BRC este cea legată de nutriția acestora. a malnutriției și a anomaliilor metabolice. riscul de a dezvolta afecțiuni imun-dependente mai târziu în cursul vieții ( boli autoimune. Cuvinte cheie: nutritie. Cuvinte cheie: nutritie. dezoltarea alergiilor. rinichi. toleranța imună). chiar și copii cu insuficiență renala cronică ușoară/moderată sunt la risc de hipotrofie. evitarea uremiei. de reducere morbidității și a mortalităţii. Sistemul imunitar al fătului începe să se dezvolte foarte devreme în timpul unei sarcini aflându-se sub stricta influenţă a organismului mamei.virusurilor şi fungilor având şi efecte antiinflamatoare. Insuficiența unuia sau mai multor nutrienți esențiali reduce dezvoltarea și menținerea răspunsului imun.. imunitate.

totală (pentru toate alimentele. UN CALVAR SAU O BUCURIE PENTRU COPILUL TĂU? ANOREXIA LA COPII Alina Grama . odinofagie). Anorexia – absenţa foamei sau apetitului poate fi: selectivă (doar pentru anumite alimente). bazându-ne pe experiența noastră. Anorexia și bulimia au devenit tulburări la modă. probleme digestive). copiii cărora le scade brusc apetitul. evoluţia normală a reacţiilor psihice şi somatice (SNC echilibrat). care este important pentru că poate releva o serie de afecțiuni care determină un apetit scăzut al copilului (anemie. inabilitatea de a face față solicitărilor vieții îi fac pe tot mai mulți adolescenți să se "răzbune" pe mâncare. Abordăm acest refuz cautând mai multe nuanțe ale sale și nu doar absența poftei de mâncare în sine. întrebând medicul sau alte persoane din jurul nostru. care capătă aversiune față de mancare etc. datorită fricii de a produce durere la ingestia alimentelor (gastrita. Fiecare copil își formează un mod de a mânca. Standardele de frumusețe nerealiste promovate. desfăşurarea normală a proceselor metabolice. copiii care aleg să mănânce numai anumite alimente. Comportamentul normal al copilului față de alimente depinde de starea de sănătate. tumori cerebrale).Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Alimentația și conduitele alimentare se regăsesc printre factorii cei mai importanți în creșterea și dezvoltarea copilului mic și ocupă un loc de vârf în preocuparea medicului și părinților. Dacă în anorexia nervoasă este vorba de autoînfometare și de refuzul pacientului de a-și păstra o greutate corporală minimă apropiată de normal. Oana Marginean . în cancerul gastric. mediu familial echilibrat. Cât și ce să mănânce copilul? Cum este mai bine pentru organismul lui? Ce alimente sunt mai sănătoase? Cum se constituie o educație alimentară timpurie? Iată câteva întrebări care ne vin în minte și la care încercăm fiecare dintre noi să găsim răspunsuri informându-ne. citind. ce deteriorează sănătatea și amenință viața pacientului. Scoala de studii avansate Nr. Cuvinte cheie: anorexie. capată dezgust sau aversiune față de anumite alimente și este atras de altele prin prisma experiențelor anterioare.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Când vorbim de anorexie. ulcer gastric sau duodenal. frecvent psihică). copil. psihică cu refuz total al alimentelor (psihoze. alimentaţia corectă calitativ şi cantitativ. progresivă. anumite preferințe alimentare. dincolo de punctul de vedere medical. atunci când nu există o afecțiune somatică ne referim la implicațiile psihologice ale acestui refuz : copiii care refuză să mănânce la ora mesei spunând că nu le e foame. infecții. în bulimia nervoasă există episoade repetate de binge-eating urmate de folosirea unor metode de eliminare a mâncării Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. copiii care nu mănancă tot ce li se dă spunând că s-au saturat. BULIMIA Alina Grama. inapetenta ANOREXIA NERVOASĂ vs. stresul cotidian. Ceea ce la prima vedere poate părea doar un prost obicei alimentar devine în timp o tulburare gravă. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . falsă.ALIMENTAȚIA. Părinții se îngrijorează în special atunci când apare refuzul copilului de a mânca.

dar după masă va voma totul. Obiectivele principale ce tind să fie atinse prin activitatea Asociaţiei sunt recunoașterea juridică a dieteticienilor. Astfel. va fi crispat pe tot timpul mesei.5 și 18% dintre fete și 0. asigurat de prezenţa celor mai buni experţi dieteticieni. promovarea statutului profesiei de dietetician. şi care este deschisă tuturor dieteticienilor din întreaga tară. acţiuni educative pentru sănătate şi să colaborăm cu alte organizaţii. ci pentru a se simți bine din punct de vedere psihic. fără încetare și nu pentru a-și potoli senzația de foame. în cadrul primei conferinţe cu participare internaţională „Rolul dieteticianului în promovarea sănătăţii şi în sistemul de sănătate românesc”. Lansarea ARoND a avut loc în luna iunie. bulimie nervoasa. copil O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ACTIVITĂŢII AroND Ruţa Florina Daniela. Scoala de studii avansate Nr. între 4. creșterea nivelului profesional și științific al activității nutriționiștilor/dieteticienilor. Netratată. organizarea de manifestări științifice şi editarea unor publicații de profil. ne propunem să organizăm anual conferinţe. Impactul pozitiv al conferintei.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Asociaţia Română de Nutriţie şi Dietetică (AroND) a fost înfiinţată la Târgu Mures. Cei mai mulți nu reușesc să renunțe la comportamentul bulimic sau anorexic fără ajutor de specialitate. Scopul primordial al înfiinţării asociaţiei este de a ajuta pe membrii Asociației să atingă standarde profesionale europene. ne motivează în plus să continuăm şi să dezvoltăm activitatea ARoND. cu profil identic sau asemănător.4 % dintre băieți au comportamente bulimice. prin promovarea unei alimentații sănătoase în starea de sănătate și de boală. Cuvinte cheie: anorexie nervoasa. boala poate deveni cronică și poate cauza moartea. absolvenţi ai specializării Nutriţie şi Dietetică din cadrul Facultăţii de Medicină. pregătirea profesională prin ore de Educaţie Continuă a dieteticienilor. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . Un copil care suferă de anorexie va mânca pentru a face plăcere părinților. ocrotirea sănătăţii nutriționale a populaţiei prin activităţi de informare a populaţiei în domeniul nutriției sănătoase. UMF Tîrgu Mureş. pentru realizarea de schimburi de experienţă şi de activităţi comune. Dan Nicolae. Mureş. organizată de către Asociaţie împreună cu UMF Tg. Copilul bulimic mănâncă foarte mult. una dintr-o sută de fete cu vârste între 12 si 18 ani are anorexie. de cel mai înalt nivel și să devină lideri în nutriție și dietetică contribuind la creșterea și optimizarea sănătății nutriționale a populației prin promovarea principiilor științifice curente de nutriție și dietetică. În primul an de liceu. crearea unei reţele de comunicare şi integrare. asociaţii din ţară şi străinătate. Conform National Center for Health Statistics. anul curent. Cuvinte cheie: Asociatia Romana Nutritie Dietetica Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI.din organism și de prevenire a creșterii în greutate. liderii celor mai puternice organizaţii de dietetică din lume şi în acelaşi timp dascăli distinşi în dietetică. Tarcea Monica . ca primă asociaţie profesională a dieteticienilor.

Pliul cutanat tricipital si s-a calculat Indicele masă corporală. Scoala de studii avansate Nr. evaluare ALIMENTATIA FEMEII GRAVIDE Claudiu Marginean . in contextul cresterii alarmante a ponderii obezitatii . iar femeile supraponderale au un risc mai mare decât cele cu greutate normală pentru un curs nesatisfăcător al sarcinii. femeile subponderale avand risc crescut de probleme reproductive (compromiterea fertilitatii.-Mures. diverse probleme pre-/intra. suplimentele dietetice si Circumstanţele speciale în care sunt recomandate suplimente specifice. Statusul nutriţional reflectă echilibrul dintre aport şi nevoi.pe de o parte si pe de alta parte a prezentei cu mare frecventa a malnutritiei la varsta pediatrica. precum şi consecinţele eventualelor dezechilibre. posibilitatea naşterii premature şi mai ales a deficitului de creştere intrauterină). . S-au masurat Greutatea. iar evaluarea nutriţională este fundamentul asistenţei nutriţionale acordate copilului. Am efectuat un studiu prospectiv in Clinica Pediatrie I Tg. Cuvinte cheie: status nutritional. Se recomanda monitorizarea si evaluarea creşterii în greutate la femeile gravide. Scopul lucrarii a fost evaluarea statusului nutriţional ca reflectare a stilului de viaţă şi alimentaţie a copilului. Perimetrul mediu al braţului. pe perioada efectuarii practicii de vara a unei grupe de studente (anul I Medicina Generala). o treime din copiii evaluati erau subponderali.obezi. cresterea totala interpretandu-se în funcţie de IMC pregestaţional. Maria Oana Marginean. Sănătatea fizică a viitorilor părinţi este influenţată de nenumăraţi factori sociali (locuinţa. Din evaluarea unui lot de copii reprezentativ pentru cei internati in perioada respectiva reiese că mai mult de jumatate din cazuri prezentau status nutritional normal.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Evaluarea creşterii copilului reprezintă o obligativitate în practica pediatrică. nivelul economic).Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Susţinerea nutriţională optimă a viitoarei mame şi a fătului său (în curs de dezvoltare) începe înaintea concepţiei. Evaluarea stării de nutriţie este importanta. Sunt prezentate nevoile nutritive si costurile energetice în timpul sarcinii.STAREA DE NUTRITIE A COPIILOR INTERNATI INTR-UN SERVICIU PEDIATRIC Stud. curbe de creştere standard de referinţă şi o serie de date paraclinice. fumatul sau consumul de medicamente. Importanta evaluarii starii de nutritie deriva din faptul ca dacă rezultatele acestei evaluări reflectă o creştere adecvată. Componentele evaluării statusului nutriţional la copil sunt anamneza nutriţională. peste 10% erau cu exces ponderal şi peste 5% .si postnatale. Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. iar daca exista tulburari ca si consecinta a unei diete dezechilibrate. ocupaţia. copil. aceste valori au fost exprimate ca deviatii standard (Growth Analyser 3 program Application – utilizand curbele de crestere OMS). Ana Maria Pitea . examenul clinic. Înălţimea. antropometria. este ideal ca acestea sa fie depistate precoce pentru a se putea interveni corectiv si a preveni aparitia unor complicatii. cu o probabilitate foarte mare copilul în cauză este sănătos şi bine îngrijit. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 .

alimentatie NUTRITIA LA COPILUL CU FENILCETONURIE Ana Maria Pitea. Diagnosticul precoce – posibil acum si in tara noastra prin initierea screeningului neonatal (din 2009) şi iniţierea precoce a tratamentului (cel târziu la vârsta de 20 zile) este primul pas pentru a asigura o dezvoltare normala a sistemului nervos. fiind esentiale urmărirea aportului alimentar. Tratamentul dietetic se continua pe toată durata vietii pacientului (cu mici modificari după vârsta adolescentei) si este axat pe restricţia proteinelor naturale si suplimentarea cu aminoacizi. fenilcetonurie. Scoala de studii avansate Nr. copil Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI. Lucrarea prezinta modul de initiere a dietei.Cuvinte cheie: sarcina. repartitia acestora. Alina Grama. Cuvinte cheie: nutritie. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004 . grupele de alimente si managementul pacientului pe perioada unor intercurente. urmarirea acesteia. menţinerii unei restrictii in aportul de fenilalanina si dispensarizarea medicala si nutritionala continua.Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg –Mureş Fenilcetonuria (PKU) este o boala metabolica datorată unui deficit enzimatic innascut (de fenilalaninhidroxilază) care are ca principala consecinta alterarea neurologica a copilului afecta (si retardul) si a carei principala abordare terapeutică o constituie dieta. Anamaria Musa. modificarile pe etape de dezvoltare a copilului cu detalii privind continutul meselor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful