Designul Acum cativa ani cand se pronunta acest cuvant barbar, unii se gandeau la ceva suspect, un obiect mai

mult sau mai putin trasnit: un fotoliu pneumatic sub forma de molusca, un scaun sub forma de lampa, o lampa sub forma de intuneric. Experienta ne-a demonstrat ca designul n-are nimic de-a face nici cu suspectul, nici cu extravaganta. Dimpotriva! Ambitia designului este sa introduca ordinea si ratiunea in folosirea obiectelor care ne inconjoara. Telul sau este ca masina de calcat sa semene cu o masina de calcat si nu cu o pitulice. In istoria artei decorative in care au existat atat de multe capricii, atat de multe aberatii, designul vine cu un triumf al bunului simt. Scaunul trebuie sa serveasca la stat pe el si paharul la baut apa. Niciodata viceversa. Cand aud acest cuvant - design - foarte multi se gandesc la inutilitati. Adica: pe de-o parte viata cu nevoile ei de viata, pe de alta parte designul cu ifosele sale de lux. Foarte multi mai cred ca designul e o varietate, un joc pentru oameni mari, o zadarnicie amuzanta. Nu-i de mirare ca se crede asa. De-a lungul istoriei artelor s-a format mentalitatea ca frumosul trebuie sa fie inutil. Minunatiile, obiectele de arta, lucrurile frumoase se aflau aproape intotdeauna in afara folosintei zilnice. In fata, unde se dadeau receptii, erau scari de marmura si balustrade de bronz. Spectacolele, clipele de desfatare, orele de neproductie aveau nevoie de fast. Necesitatile cotidiene erau inghesuite in colturi umbroase. Scarile de serviciu si nu numai de serviciu duhneau. Arhitectul se precupa "sa fie frumos", dar frumos era numai tot ceea ce nu era legat de o nevoie vitala. Frumos trebuie sa fie salonul, nu cotlonul!

Frumosul contopit cu utilul apare tarziu in artele decorative. Designul este una din caile de contopire a ceea ce trebuie cu ceea ce place. Designul este instrumentul prin care omul invata ca frumosul nu este un adaos. Adica: faci o casa de locuit si pe urma, ca sa fie frumoasa ii adaugi niste coloane. Frumosul - pretinde designul nu este adaosul utilului, ci expresia lui. Frumosul trbuie sa fie pretutindeni, in toate obiectele care alcatuiesc viata noastra. Frumos trebuie sa fie termosul, frumoasa trebuie sa fie tigaia, frumos trebuie sa fie receptorul telefonului, lacatul, ceainicul, ibricul - TOT. Deprinzandu-ne cu ideea ca tot ceea ce ne inconjoara trebuie sa fie frumos, designul ne obliga sa mimam cu frumusetea. Designul interior Designul interior profesionist poate fi impartit in doua categorii distincte : design rezidential sau non-rezidential. Prima categorie se ocupa exclusiv de interiorul locuintelor, fie ca este vorba de apartamente sau case. Cea de a doua de spatii si cladiri publice, precum sali de concert, banci, birouri, teatre, restaurante, hoteluri, biserici. Majoritatea expertilor in design se specializeaza in una sau mai multe astfel de domenii. Uneori arhitectul realizeaza si partea de design, alteori cei doi colaboreaza intr-un proiect pentru a obtine un intreg unitar. Cel mai adesea designerul lucreaza independent in spatiul deja existent, propunand schimbari structurale doar atunci cand este cazul, marginindu-se la modificari de aspect. Designerii profesionisti lucreaza cel putin la inceput pe un desen la scala, un spatiu care nu poate fi modificat sau restructurat, desi se pot aduce modificari arhitecturale minore (se pot schimba

caramida. anuntat de realizarile Greciei. Unele nuante pot da impresia de spatiu mai mare (albul si nuantele racoroase. care demonstra statutul social si material al proprietarului. matasea . culorile intense (rosu. fiind deja utilizate elemente de baza in dezvoltarea si organizarea locuintelor. materiale textile. gri) si cele calde (rosu. fie ca este naturala sau artificiala. cafeniu). au fost cu adevarat fascinati de posibilitatile . chiar daca la inceput cel putin accesibila doar celor foarte bogati. Culorile reci (albastru. Dorinta omului de a-si imbunatati in permanenta locuinta si mediul inconjurator este la fel de veche ca specia umana. altele difera ca intensitate. Unele culori se amestecta perfect cu altele. verde. elemente decorative. LUMEA VECHE In afara semnificatiei religioase. poate fi modificata reteaua electrica). Un designer priceput se poate folosi pentru armonia cromatica dorita de anumite jocuri de umbre si lumini. Lumina. Alegerile finale sunt in buna parte influentate de optiunile si gusturile clientilor. portocaliu. Materialele textile diverse. damascul. are un efect important asupra atmosferei generale dintr-o camera. Marturiile istorice despre civilizatiile din Mesopotamia si Palestina demonstreaza ca aceste schimbari erau intr-un trend ascendent. Sursele de lumina trebuie armonizate intotdeauna cu schema cromatica. desenele de pe peretii pesterilor sugereaza astazi ca oamenii din comuna primitiva aveau un anumit gust pentru imbunatatirea si infrumusetarea locului in care locuiau. roz) pot modifica total aspectul unei incaperi. ultimele descoperiri arheologice de artefacte. sticla. negru) si cele pale (bej. manifestandu-se de-a lungul istoriei intr-o asemenea masura incat se poate vorbi de un istoric al designului.locurile in care se monteaza usile. obiecte de arta. Spre exemplu obiectele decorative de mici dimensiuni pot fi scoase in evidenta prin contrastul cromatic fata de nuantele de fundal dintr-o incapere. sau o combinatie intre acestea. Texturile folosite intr-o camera sunt un alt element care contribuie la aspectul general al unei incaperi. dar si de destinatia finala a camerei alese. dar cu un efect deosebit. podele si finisaje pentru pereti. potrivindu-se perfect . Peretii cenusii de stanca pareau prea goi si prea sumbri. in special datorita atentiei acordate decoratiunilor interioare. care au asimilat si imitat pentru a dezvolta multe din elementele culturii elene. cafeniu. preocuparea pentru decorarea si amenajarea spatiului interior a inceput sa devina o disciplina specifica.toate sunt elemente care pot creste valoarea unei incaperi sau dimpotriva o pot distruge. culori. lemnul. deschise). unelte si mobilier demonstrand ca in viata de zi cu zi frumusetea locuintei era un scop in sine. Inca de la inceputurile civilizatiei occidentale. galben. Designerul trebuie sa realizeze un ansamblu placut folosind numeroase componente. Un exemplu deosebit il reprezinta si astazi arhitectura egipteana. dificil de realizat. purpuriu. in functie de rezultatul dorit si de resursele financiare disponibile. asa ca dintr-o sensibilitate care nu avea nici un scop practic. inclusiv surse de lumina. Nici vechea China nu a fost o exceptie. iar altele pot fi folosite pentru a micsora aparent spatiul (negrul si culorile calde si intunecate). gipsul. omul primitiv simtea nevoia de a aduce o forma primara de arta in viata sa. Romanii. ferestrele. tablouri.

precum si a aparitiei unei clase de mijloc. dar inca foarte scumpe pentru majoritatea locuitorilor. se manca si se dormea. Anglia si Franta. apoi cu tencuiala. si in general pentru frumusetea interioarelor. In cazul celor bogati camera principala putea avea o lungime de peste 18 m si o latime de 6. pentru a imparti camerele mari. Dupa 1400 tapiseriile au inceput sa fie folosite tot mai mult. cu atat mai putin confort sau nevoia de infrumusetare. banci. au inceput sa se construiasca cladiri cu doua-trei etaje in orase. construite din stejar intarit cu fier erau foarte importante. Nobilimea si cei apropiati lor ocupau constructii construite initial pentru aparare. la inceput doar cu pamant.aproape nelimitate de a controla si imbunatati mediul in care se traia.Inainte sa apara incaperi diferite pentru dormit . cele mai multe fiind de productie franceza. dormitoare si camari sau chiar spatii mai mari de depozitare. Stilul clasic a avut o influenta covarsitoare asupra gustului si ideilor occidentale de-a lungul istoriei. Nevoia de protectie in fata frigului si a umezelii a dus la aparitia izolarii peretilor. acoperita cu paie sau frunze. Acestea.au influentat designul occidental. adaptate cerintelor vietii cotidiene. alcatuita in principal din negustori s-a simtit nevoia unor locuinte mai confortabile decat demodatul castel. o idee inspirata si de obiceiul normanzilor de a-si acoperi peretii cu tapiserii.o idee care a devenit standard in perioada secolelor XI-XII femeile dormeau in aceeasi camera cu barbatii. fiind utilizate pentru decorarea peretilor. Noutatea a fost atat de mare incat o buna perioada covoarele au fost folosite exclusiv pentru impodobirea peretilor. EVUL MEDIU : INTERIOARE ROMANE SI GOTICE In perioada medievala cei mai multi oameni inca mai locuiau in case improvizate. cand locuinta trebuia parasita de urgenta. In perioada Cruciadelor au inceput sa fie folosite covoare aduse din Orient. pentru a putea fi repede dusa in alta parte in cazul unui atac sau incendiu. in ele fiind tinuta averea stapanului casei.in special cele din India. Podeaua putea sa fie din piatra. China sau Japonia . Incep sa fie . scaune. care nu ofereau nici macar adapost. dar in mai mica masura. Mai mult. Mobilierul dintr-o casa obisnuita a perioadei medievale era simplu : mese. de la arhitectura oraselor la decorarea camerelor. Designul interior modern european isi are adevaratele inceputuri in Evul Mediu (secolele V . Primele astfel de locuinte au aparut in secolul XIII in Italia. Dupa ce din secolul XIV pe campul de lupta au inceput sa fie folosite praful de pusca si tunurile castelul nu a mai putut oferi protectia de altadata. un spatiu suficient si astazi. Acoperisul era sustinut din interior de stalpi din lemn. bucatarii. paturile lor fiind uneori separate printr-o perdea groasa. indiferent de gradul de rudenie. Ca prima reactie la aceasta necesitate au aparut vila gotica si chateau-ul francez. intreaga familie amestecata. In locuintele mai mari camera principala (si singura) era un echivalent al sufrageriei de astazi.XV). cum erau castelele. lazi in care se puneau diferite obiecte. Culturile orientale . in conditii care astazi ar revolta sau ar oripila. care aveau sufragerii. pamant. Dupa ce aceasta a inceput sa fie folosita peretii erau adesea impodobiti cu fresce. unde se gatea. datorita unei reduceri a numarului conflictelor din Europa. care ulterior au inceput sa fie pictati sau sculptati.

biroul. brocart. o camera fiind evaluata in functie de calitatea si numarul ornamentelor de pe pereti si tavan. predominand cele florale. Se folosea putina mobila . In Germania si Austria. care inlocuiau vechile obloane din lemn. INTERIOARELE RENASTERII Casele oamenilor bogati ai Renasterii aveau camere mari. cu linii si unghiuri drepte. erau infrumusetate cu materiale grele : matase. Se foloseau foarte mult lambriurile din lemn. In Franta si Italia. Un exemplu este biserica lui Die Wies de langa Munchen. casele erau construite in stil Tudor. erau de o exuberanta jucausa care nu mai poate fi intalnita la bisericile aflate la vest de Rin. dar si bunul gust in ton cu vremurile acestuia. spatioase. aflata la Munchen.cufere dulapuri pentru haine masute care aveau rolul de a completa simetria arhitecturala a camerelor. Camerele erau simple. Tavanul si peretii erau impodobiti cu ornamente din tencuiala sau tapiserii. cu doar cateva piese de mobilier sau accesorii. Podelele erau din lemn asezat de regula pentru a forma modele geometrice. cum a fost sezlongul sau masuta de scris. Rococo era caracterizat in special prin liniile curbe delicate. INTERIORUL ROCOCO In Franta stilul baroc Ludovic XIV a fost urmat in ultima parte a secolului XVII de cel rococo al lui Ludovic XV. unde artisti faimosi precum Benvenuto Cellini si Rafael au realizat decoratiuni interioare. precum seminee foarte elaborate. care avea deasupra o oglinda cu rama atent realizata. ferestre specifice. Pentru a face viata cat mai placuta au fost create piese speciale de mobilier. Atat decoratiunile cat si mobilierul erau special alese pentru a crea senzatia de bogatie extraordinara. si mai ales in Bavaria stilul rococo s-a dezvoltat independent de influenta franceza intr-o maniera bogata si fantastica. Lambriurile erau mai rar impodobite cu sculpturi. Draperiile si tapiteriile folosite erau din materiale fine. asemanatoare parchetului de astazi. Ferestrele. fiind aranjate ca atare. la fel si ornamentele. Peretii fara lambriuri erau adesea zugraviti in culori pastelate. In ultima parte a secolului stilul Louis XV a fost succedat de Louis XVI. creatie a lui Dominikus Zimmermann. caracterizata de o sobritate clasica. realizata din marmura sculptata. O caracteristica specifica era polita semineului. iar picturile murale . masive. biblioteca. sufrageria. care combina un stil neoclasic exterior cu interioare opulente. mai putin formale si mult mai specializate : dormitorul. mai ales in prima parte a Renasterii. dar elaborate. Se foloseau covoare Aubusson si Savonnerie. Celebrul arhitect flamand François de Cuvillies a realizat celebrul Amalienburg Pavilion (1734-1740). jumatate din lemn si jumatate din piatra si caramida. Mobilierul erau simplu. In Anglia. inspirate de antichitatea romana si elena. specifice perioadei. ornamentate cu motive diverse. combinate cu elemente gotice. cu picturi si forme care imitau motive din arta chineza sau cu reprezentari stilizate ale unor scene din natura. ale carei decoratiuni. o cabana regala de vanatoare. Camerele erau mai mici. Totul trebuia sa demonstreze cat de bogat era proprietarul. influentat de arta si arhitectura neoclasica. usile si paturile mari.utilizate si perdelele pentru ferestre. indeplineau roluri specifice. cu tavane inalte si bogat ornamentate cu picturi si forme din tencuiala. Locuintele celor nobili si ale celor bogati erau ornamentate cu lambriuri sculptate. damasc.

Peretii erau acoperiti cu panouri din lemn. colectii de mici obiecte ornamentale si suprafete acoperite cu materiale textile s-a bucurat de succes. In New England interioarele erau caraterizate in secolul XVII prin tavanele joase. Usile.reprezentau de regula compozitii cu elemente clasice. STILUL ADAM SI INCEPUTURILE DESIGNULUI INTERIOR IN AMERICA Stilul Georgian. Mobilierul era construit in stilul clasic. doar in rarele cazuri cand se dorea un efect deosebit se pictau cu norisori sau cer albastru. pe fondul unor suprafete decorate in culori delicate. nedemne de a fi luate in seamn. STILUL VICTORIAN SI EMPIRE La inceputul secolului XIX interioarele din Europa si Statele Unite erau amenajate in general in stil Empire. simplitate si folosirea unor elemente din vechile culturi antice. semineele mari si ferestrele mici. fiind cunoscuta sub numele de stil Federal. Nevoia de confort a inceput sa apara cateva decenii mai tarziu. iar podelele erau din scanduri late. urmata de o tendinta de a infrumuseta camerele. Camerele din casele celor bogati se remarcau prin ornamentele in lemn pictat. Acest stil eclectic. O varianta modificata a acestui stil s-a dezvoltat in Statele Unite. Treptat. tratand orice proiect cu deosebita atentie si grija. folosite pentru draperii sau tapiterii. o modificare a celui georgian din Anglia. Pentru decorarea peretilor se folosea tapet de import. Thomas Sheraton. datorita dezvoltarii tehnologice si a productiei de serie in ambele tari au inceput sa fie folosite reproduceri fidele ale diferitelor stiluri de design interior. rectagular. uneori vopsite sau acoperite cu mici covoare. unul dintre cei mai importanti reprezentanti fiind Duncan Phyfe. caracterizat prin interioare bogate ornamentate. privit cu rezerva de pasionatii de design dar apreciat de marele public a rezistat pana la inceputul secolului XX. o abundenta de coloane si cornise. care au inlocuit treptat scenele de natura. piese de mobilier si accesorii perfecte. George Hepplewhite. cand a inceput sa piarda . ferestrele si semineele aveau un design clasic. iar materialele textile la mare pret erau damascul si satinul. cu numeroase piese de mobilier intr-o singura incapere. polite din lemn sculptat. fara decoratiuni. tavanul era mascat prin barne din lemn. alegand exact acele decoratiuni. a inceput sa se dezvolte stilul colonial. incorporand ornamente din fildes si alama. Pe masura ce comerciantii din coloniile americane au inceput sa importe carti despre stilurile arhitecturale si mobilierul din Anglia. mult mai ieftine decat originalul. simetrie. Acest stil i-a influentat foarte mult pe principalii producatori de mobilier ai vremii : Thomas Chippendale. podele din scanduri late. Stilul Victorian. In primele locuinte americane confortul si frumusetea erau doar detalii secundare. caracterizat prin mobilierul din mahon inchis la culoare si peretii acoperiti cu lambriuri sau tencuiti a dominat interiorul locuintelor engleze in prima parte a secolului XVIII. Interioarele realizate de el se caracterizau prin formalism. Tavanele erau de regula simple. care dominase Franta in timpul perioadei lui Napoleon. cu puternice influente egiptene. Robert Adam privea interioarele pe care trebuia sa le decoreze ca pe niste componente ale intregii structuri. In deceniul al saptelea creatiile neoclasice ale arhitectilor scotieni Robert si James Adam au definit stilul britanic pentru urmatoarele decenii.

Un alt grup. incercand sa le adapteze la necesitatile vietii cotidiene contemporante. realiza decoratiuni interioare in sceme coloristice indraznete. Reprezentantii acestui stil foloseau in decoratiunle interioare otelul. dar si pentru Arts and Crafts a adus la randul ei modificari in designul camerelor. modificand liber stilurile traditionale. precum Charles Eames si Eero Saarinen. Marcel Breuer si Walter Gropius. O revenire a interesului pentru art nouveau si art deco. Cel mai important reprezentant al acestui stil ramane arhitectul finlandez Alvar Aalto. Influenta imediata a acestei noi tendinte s-a facut simtita in creatia arhitectului scotian Charles Rennie Mackintosh. creand interioare care pastrau functionalitatea moderna. sub conducerea lui William Morris. Cei mai cunoscuti reprezentanti au fost arhitectii Ludwig Mies van der Rohe.. poet si artist britanic. Foarte repede s-a impus miscarea Arts and Crafts.teren in fata curentului functionalist. care respingea opulenta in favoarea simplitatii. aluminiul. linii curbe si simple. cu toate reticentele de la inceput. Printre cele mai prestigioase firme din domeniu se numara Knoll International. La randul lor. modernistii erau impartiti in mai multe scoli. In Art Nouveau liniile erau ondulate. . De Stijl. care in primii ani ai secolului trecut a combinat soliditatea interioarelor Arts and Crafts cu gratia art nouveau. In SUA designul interior a devenit repede o profesie dorita si practicata de tot mai multi. primare si forme cubiste. la fel si suprafetele utilizate in design.care se dedicasera mobilarii camerelor cu antichitati sau reproduceri . Una dintre ele promova curentul numit art deco. ca o parte integrala a schemelor de design. ABORDAREA DESIGNULUI INTERIOR IN SECOLUL XX Dupa primul razboi mondial ruptura dintre traditionalisti . interiorul fiind decorat cu o anumita imaginatie exotica. a executiei si designului de buna calitate. Insa nu toate interioarele moderne se bazeaza exclusiv pe elementele aduse de secolul XX. arhitect. punand un deosebit accent pe formele rectangulare. industriale si tehnice. renumit pentru simplitatea decoratiunilor sale in lemn. Interioarele decorate in stil art deco se remarcau prin cromatica constituita din pasteluri si draperii si tapiterii foarte bogat colorate. orice exeprienta parand permisa.si modernistii dedicati functionalitatii care doreau sa promoveze noi stiluri si curente in ton cu nevoile noului secol a fost definitiva. De la sfarsitul anilor 50 influenta stilurilor vechi s-a alaturat tendintelor moderne. Noul venit in lumea decoratiunilor interioare este inovativul high tech. care foloseste in aranjarea unei camere echipamente medicale. fondata in 1938 sub numele de Knoll Associates de Hans Knoll. Un al treilea grup de modernisti a infiintat scoala germana Bauhaus. care erau cunoscute ca mobilier Bauhaus. lemnul. Multe interioare contemporane ofera astfel o imagine deosebita prin alaturarea antichitatilor sau reproducerilor unor creatii in otel si sticla. Designerii din tarile scandinave foloseau culori foarte vii. Cei mai importanti reprezentanti ai designului contemporan au fost arhitecti. realizand piese de mobilier foarte simple si practic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful